Faust

In literatura exista numeroase mituri importante, dar unul dintre ele, mitul lui Faust, doctorul ce a făcut pact cu diavolul, a reprezentat o influenta semnificativa pentru literatura si in general arta secolului 19. Wagner si Marlowe s-au folosit de mitul lui Faust pentru a-si crea operele, dar Goethe a fost cel care prin piesa lui de teatru a lăsat in istorie o adevărata imagine a lui Faust. Acest mit a fost abordat in nu mai puţin de 2000 de opere, de către aproximativ 1400 autori, dar in acest eseu, eu voi analiza doar „Faust” de Goethe. Autorul german foloseşte o mulţime de alegorii si motive, cu scopul de a aduce in prim-plan semnificaţiile tuturor întâmplărilor. Pentru a ajunge la împlinire sau cunoaştere absoluta, pactul faustian pare a fi calea cea mai uşoară, căci in schimb diavolul primeşte ceea ce pentru noi nu semnifică mult, sufletul. Sau cel puţin nu are importanta, pana când realizam ca sufletul ne ajuta sa supravieţuim in o lume rece, dar de obicei oamenii isi dau seama de acest lucru când este prea târziu. Faust si-a dat seama de acest lucru, reuşind sa isi salveze sufletul, insa doar in opera lui Goethe si a lui Lessing. Asemenea lui Ulise, Faust porneşte intr-o calatorie plina de aventuri si obstacole, un drum iniţiatic, cei doi eroi având multe de învăţat de pe urma călătoriilor, dar amândoi au aceeaşi sete de cunoaştere, aceeaşi curiozitate. El are o dorinţa înnăscută de a afla cât mai mult despre lumea materiala si cea spirituala, iar in căutarea sa, este nevoit sa treacă anumite probe, care uneori coincid cu limitele umane. De asemenea, Faust reprezintă omenirea, având toate calităţile dar si defectele ei, el fiind toata lumea, nimeni fiind ca el. Pe parcursul operei pare că Mefistofel este mai uman decât Faust, deoarece Goethe a transpus prin diavol răutatea, dorinţa de cearta si spiritul negativ al omului. Piesa începe cu un prolog, o confruntare în ceruri dintre bine si rău, dintre Dumnezeu si Mefistofel, care este diavolul. Faust este „victima” pariului celor doi, Mefistofel fiind convins ca îl poate corupe pe Faust, ca el poate întoarce spatele lui Dumnezeu, datorita setei de cunoaştere. Astfel cele doua forte ce controlează lumea si spiritul uman, au dat aceasta bătălie pe mâinile lui Faust, care va desemna castigatorul. De asemenea el nu este doar arbitru, dar si câmp de lupta deoarece conflictul principal este cel interior, forţele binelui si a răului dându-si bătălia in sufletul sau. Doctorul reprezintă geniul societatii, care după ce a studiat o viata întreaga, este recunoscut ca cel mai învăţat om, cu cele mai multe cunoştinţe in toate domeniile, dar închis in propria minte, neavând sentimente sau trăiri fata de alte persoane, devenind o fantoma, un om transparent, simţind ca nu cunoaşte îndeajuns de bine Universul. Aceasta stare duce la frustrarea omului, care se simte ca si cum nu ar şti nimic, deoarece nu a atins pragul cunoaşterii absolute, fiindcă nu exista fericire in sufletul sau. Momentul de maxima frustrare este atunci când Faust vrea să se otrăvească, dar fiind dimineaţa de Paşti, o perioada a speranţei, este oprit de un alai de tineri ce cântau si împrăştiau voioşie. Acest lucru este de neînţeles pentru el, deoarece nu există definiţie pentru fericire. Cunoaşterea supremă este asociata lui Mefistofel, deoarece ea nu este caracteristica oamenilor, cunoaşterea umana fiind limitată. Atunci când omul vrea sa atingă absolutul, este nevoit sa ceara ajutorul spiritelor, deci al diavolului, căci el deţine aceasta cunoaştere supremă, neîmpărtăşind-o cu alţii fără a cere ceva in schimb.

deoarece se poate ca el fiind alchimist. el simţind pentru prima oara in viata liniştea si pacea naturii. încă un simbol profan. fiind insa un nume de origine greceasca. indica concepţia eliberării sufletului pierdut prin puterea dragostei. al Afroditei. Faust si-a vândut sufletul diavolului. morale ale sufletului omenesc şi renunţarea la orice urmă de trufie. Prima parte se încheie cu scena din închisoare. In opinia mea. sa realizeze o comuniune om-natură. unde toate vrăjitoarele si spiritele se manifestau. Scopul final al pactului este acela de a etala elementele pozitive.Hotărârea a fost luată. ea fiind inocenta. In timpul nopţii o viziune despre Gretchen. a avut loc in bucătăria unei vrăjitoare. aceasta fiind o mască. O voce din cer zice: „A fost salvată!”. fiind un antecedent al salvării sale in final. încercarea de eliberare a Margaretei. Aceasta trecere de la real la ireal. deoarece este un eveniment extrem de important in viata lui Faust. moment in care spirite ii cânta. încă nesatisfăcut în setea de cunoaştere si experienţa. întâlnind dorinţa lui Dumnezeu. femeia care este fermecata prin puterile lui Faust. Gretchen este un nume de origine germana. aceea de a iubi aproapele. simbolizează o trecere din o lume in alta. in care puterile sale reprezintă o mare responsabilitate. care sunt tentaţi să nu îşi ţină promisiunile şi să păcălească chiar şi forţele superioare. Dumnezeu il accepta in rai. rugându-se la Dumnezeu sa fie protejata. In celula are loc o scena simbolica. Apariţia lui Margaret. dorea piatra filozofala sau „piatra înţelepţilor”. un sanctuar al diavolului. Apusul este un simbol al transformării. nimeni nereuşind sa îşi dea seama ce se ascunde in spatele unui tânăr chipeş. Momentul in care Faust a fost întinerit. Astfel. din sabia lui Mefistofel. atunci când Margaret realizează cine era Mefistofel. care doar in finalul operei isi va găsi o semnificaţie salvatoare. astfel nu doar spiritul si sufletul îi sunt schimbate. vrând sa răzbune ruşinea surorii sale. sau Gretchen in piesa. poate fi asociat cu punctul culminant. Atunci când Mefistofel s-a metamorfozat din câine in om. mai ales pentru Faust. nepăsându-i de jurământul făcut. Margaret având aceeaşi semnificaţie. De fapt acea noapte reprezintă o trecere din lumea reala in cea ireala. Punctul de întoarcere al involuţiei către abis îl constituie momentul când Faust simte o clipă de fericire. . dar adevărata clipa de fericire este când eroul isi foloseşte cunostiintele pentru a ajuta omenirea si nu le păstrează doar pentru el. ajuta sufletul faustian sa se înţeleagă. este martor la noaptea valpurgică. deoarece dragostea nu va fi una egoista. de o altă natură atunci când îşi foloseşte cunoştinţele pentru binele altor oameni. moare in duelul cu Faust. iar Faust. reprezentând o schimbare in suflet. care intra intr-un univers schimbat. ale omenirii. partea a doua prezentându-l pe Faust la apus. dar si înfăţişarea. pactul fiind semnat cu propriul sânge. acest personaj este simbolul frumuseţii. intr-o atmosfera plina de mister. climaxul poate fi si atunci când doctorul exclama faptul ca este pe deplin fericit. aceasta fiind o dovada a neîncrederii divinităţii faţă de oameni. efectul fiind mântuirea personală. Astfel. iar ce doi dispar. motiv pentru care Dumnezeu îl primeşte în Rai. nepasandu-i de restul lumii. Fratele fetei. din spaţiul terestru spre spaţiul cosmic. Un an trece de la acest eveniment. ea fiind una si aceeaşi persoana. Valentin. Acest moment. însemnând „perla”. moment pe care Mefistofel i l-a promis la început. Puterile obţinute de Faust sunt aproape nelimitate. fiind întemniţată deoarece si-a omorât fiul. pe un câmp înverzit. refuzând sa plece cu Faust. care apare in închisoare.

Faust are remuşcări de pe urma faptelor sale. dar in acelaşi timp. Sufletul lui a fost purificat deoarece el era fericit pentru că datorită proiectului sau va beneficia lumea. care sunt elemente esenţiale in . După ce eşuează. este nemulţumit de faptul ca un cuplu de bătrâni inca isi au adăpostul pe tărâmul sau si ii zice lui Mefistofel sa rezolve problema. deoarece acolo nu a existat iubire adevărată. Pariul cu Mefistofel nu este pierdut deoarece până la urmă Faust nu a fost satisfăcut nici emoţional. diavolul raspunde: ”Nici o plăcere nu-l îndestulează. dar când copilul lor. Eforion. carnavalul de la curtea regelui. Când lemurii lui Mefistofel săpau mormântul lui Faust. Homunculus sau Wagner. ce-s schimbătoare. iar cuvintele Margaretei care i se alătură il trimit in rai. ca a fost mulţumit. câtă vreme ochii corpului nu vad. De asemenea căsătoria din partea a doua cu Elena nu l-a putut elibera pe Faust in pact. Wagner. iar din fumul incendiului apar patru fantome. cele doua personaje ale mitologiei greceşti. isi iubea semenii. ci doar o nunta a imaginaţiei. Tema principala in Faust o reprezintă viata omului si dorinţa sa de cunoaştere respectiv de putere. Faust moare. îngerii si spiritele il considera un om ce a trăit in folosul omenirii. Astfel sufletul faustic poate fi definit ca fiind in o continua căutare. diavolul nereuşind sa ii aducă fericirea absolută. O variantă de explicaţie este că salvarea lui Faust a avut loc deoarece in ultimele sale clipe el se bucura pentru alţii. creaturile din noaptea valpurgica. stabilind o legătură cu Dumnezeu si îndeplinind voia Sa. aceasta fiind ca o pedeapsa. nici spiritual. O altă părere a mea este ca eroul a fost satisfacut de Mefistofel. După ce isi construieşte un castel. Faust se întoarce la slujitorul sau. de a transforma mlaştinile în pământ pentru oameni. Homunculus. sufletul doctorului fiind salvat. îngerii il primesc deoarece un om ce se străduie fără oprire este demn de a fi primit in ceruri.”. ambele au acelaşi efect. care nu s-a oprit niciodata din lucrul sau. spiritul poeziei. nu el. unde găsesc o modalitate de a ajunge la Elena. dar se înşeală. Supărat din cauza celor întâmplate revine pe tărâmul regelui si după ce îl ajuta sa stingă o rebeliune. acesta crede ca ei lucrează la proiectul sau. In acel moment el rosteşte: “Eu gust acum suprema clipă. care a reuşit sa creeze un om in miniatura. Acesta îi omoară pe cei doi bătrâni si da foc la cabana. exemplu fiind fiul lor. Din nou irealul ia locul realului. sufletul ii înlocuieşte. care il avertizează ca in curând va muri. să se ţină. străduindu-se fara oprire de a ajunge mai sus. in care totul este perfect. moare in încercarea sa de înălţare spre soare. Faust trăind alături de Elena in acea lume. nici intelectual. Nevoia si Grija.In cea de a doua parte. Faust ii mărturiseşte Grijii faptul ca a realizat ca omul nu poate cunoaşte totul despre viata si trebuie sa se sature cu o cunoştinţa limitată. a omului. Opera este in acelaşi timp si tragică dar si comica. Acesta reprezintă calitatea cea mai de preţ a eroului. Vina. ce ii duce pe cei doi in Grecia. nici o fericire. dar tot ce este născut din aceasta este si pe un timp scurt. Grija il orbeşte. In opera întâlnim motivul mântuirii prin străduinţa. dar sufletul a fost salvat deoarece a fost complet transformat si Faust a pătruns in adâncul sau. In timpul călătoriei spre rai./El vrea de amăgiri.”. Eforion. In drumul sau spre rai. Elementele comicului sunt îndeosebi cele ale fantasticului: Mefistofel. Mefistofel crede ca a câştigat pactul. primeşte pământ pe malul marii. căci el a interpretat greşit cuvintele lui Faust. diavolul câştigând pariul. s-a străduit mereu sa fie mai bun. Faust evoluând pe parcursul operei. Regele doreşte ca sa ii fie aduşi in fata Elena si Paris. Lipsa. Mefistofel si Faust salvează un regat din criza economica. Deşi cele doua cazuri au şi constituie circumstanţe diferite. soţia sa pleacă înapoi in lumea sa.

care si ea la randul ei poate avea numeroase interpretări. Pactul faustian este modalitatea prin care se demonstreaza ca omul are puterea de a isi schimba soarta. dar asta este datoria sa si spre deosebire de alte opere in care mitul apare. se observa viziunea lui Goethe faţă de Dumnezeu. neputând fi deviat. In concluzie „Faust” este o tragedie ce îmbina fantasticul cu realul. un element esenţial. personajul bivalent a lui Goethe fiind salvat de la damnaţiune. omul fiind trimis pe drumul cel bun. Poate că până la urmă este vorba despre importanta capacităţii de selecţie. Răul este mereu înfrânt. Mefistofel nu se poate atinge de sufletul lui Faust. Deşi opera nu are mesaje creştine. Diavolul fiind o parte din acest univers. . căci aceasta definitie este valabila atunci cand eroul pierde. dar nu si in opera lui Goethe. lăsată de Dumnezeu. de autodeterminare a omului. acesta neînsemnând neapărat un pariu cu diavolul. care poate fi folosită pentru a alege orice cale în viaţă.viata lui Faust dar in acelasi timp au o urma de comic in acel univers. de a-si transforma sufletul si gandirea. care este tolerant.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful