GHIDUL DE STUDIU Catedra 13, Disciplina OFTALMOLOGIE Titlul cursului: OFTALMOLOGIE Introducere 1. Tipul cursului: obligatoriu 2.

Cui îi este adresat cursul: se adresează studenţilor anului IV, Facultatea de Medicină 3. Pot participa: studenţii anului IV, Facultatea de Medicină 4. Importanţa cursului; probleme abordate Oftalmologia studiază ochiul şi anexele de protecţie şi motilitate ale acestuia. O funcţie vizuală în limite normale este esenţială pentru definirea calităţii vieţii unei persoane. Global, un adult devine nevăzător la fiecare 5 sec. şi un copil, în fiecare minut. Se estimează că “populaţia” nevăzătorilor este alcătuită din 45 mil. adulţi şi 1.5 mil. copii. Privită din altă perspectivă, deficienţa văzului este foarte costisitoare. În ţările în curs de dezvoltare se află cei mai mulţi handicapaţi vizual, majoritatea cauzelor fiind prevenibile/tratabile. În ţările dezvoltate, majoritatea cauzelor tratabile de orbire au fost eliminate. Subiectele clinice esenţiale sunt: - Diagnosticul diferenţial al ochiului roşu - Abordarea unui traumatism ocular - Diagnosticul diferenţial al pierderii vederii - Celulita orbitară - Diagnosticul diferenţial al leucocoriei (pupila albă) - Diagnosticul diferenţial al ochiului lăcrimos la copil - Recunoaşterea bolii oculare tiroidiene - Abordarea terapeutică a retinopatiei diabetice 5. Locul pe care îl ocupă cursul în programa analitică şi corelaţiile acestuia cu alte discipline şi noţiuni studiate anterior În cadrul programei analitice, se alocă oftalmologiei: 14 ore de curs şi 28 ore stagiu. Corelaţiile oftalmologiei cu alte specialităţi se exprimă în modalităţi variate: - există boli care pot debuta cu manifestări oftalmologice: diabet zaharat (retinopatia diabetică), afecţiuni cardio-vasculare (HTA – cu accidente vasculare obstructive retiniene), reumatologice (spondilita anchilozantă – cu iridociclită), neurologice (scleroza în plăci – cu neuropatie optică), endocrinologice (oftalmopatia tiroidiană) - relaţie de suprapunere: chirurgia buco-maxilo-facială, ORL, neurochirurgie - legături: dermatologia (acneea rozacee – blefarită), radiologia şi imagistica medicală (tumori, traumatisme), patologia (tumori ale ochiului şi anexelor sale). În cadrul oftalmologiei, se individualizează mai multe subspecialităţi: - Oftalmologie pediatrică şi strabism - Chirurgie plastică palpebrală, chirurgia aparatului lacrimal, orbita, oncologia oftalmologică - Patologia „ochiului extern”, lentile de contact - Cornee, chirurgie refractivă, cataractă - Glaucom - Retina medicală - Chirurgie vitreo-retiniană - Neurooftalmologie Oftalmologia este o specialitate complexă, în care progresele tehnologice se înregistrează rapid şi presupune aplicarea unor metode terapeutice variate: - Chirurgicale: tratamentul cataractei, al dezlipirii de retină etc. - Laser: tratarea retinopatiei diabetice, chirurgia refractivă corneană - Medicale: tratamentul uveitelor, keratitelor etc.   1

Există afecţiuni oftalmologice încă incomplet elucidate, oferind domenii de cercetare de vârf: bolile maculare degenerative şi cele vasculare corio-retiniene etc. Cunoştinţe şi abilităţi anterioare: anatomia funcţională a analizatorului vizual Resurse bibliografice utile pentru reactualizarea cunoştinţelor: 1. Organele de simţ şi căile nervoase, F.G. Sido, Dana Blidaru, M. Blidaru, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 978-973-133-181-2  Perioada de desfăşurare a cursului şi programul diferitelor activităţi: Cursuri: 7 cursuri a câte două ore, 1 curs/săptămână Stagii clinice: 7 stagii a câte 4 ore, 1 stagiu/ săptămână Prezentări de caz: la fiecare stagiu, după parcurgerea noţiunilor teoretice cuprinse în tematică, se prezintă cazuri clinice relevante pentru practică, precum şi scenarii clinice ilustrative Cercuri ştiinţifice: cercul ştiinţific oftalmologie. Toate activităţile sus-menţionate se desfăşoară în Clinica Oftalmologie.   Program de consultaţii:
Dr. Simona Ţălu Dr. Sorin Macarie Dr. Cătălin Cărăuş Dr. Ovidiu Samoilă Dr. Dan Călugăru Conferențiar Șef de lucrari Asistent Asistent Preparator Miercuri 10-11 Joi 9-10 Marți10-11 Luni 11-12 Luni 10-11

Tabla de materii: I. Anatomia funcţională, raporturile şi conexiunile ochiului II. Anamneza în oftalmologie III. Examenul oftalmologic IV. Refracţia oculară V. Strabismul la copil VI. Orbita VII. Aparatul lacrimal VIII. Pleoapele IX. Conjunctiva X. Corneea şi sclera XI. Uveea XII. Cristalinul XIII. Glaucomul XIV. Retina şi corpul vitros XV. Nervul optic XVI. Pupila XVII. Defectele câmpului vizual XVIII. Paraliziile oculomotorii XIX. Traumatologia oculară XX. Subiecte de sinteză

2

♦ Definitii, abrevieri: ACR = Artera Centrală a Retinei AFG = AngioFluoroGrafie AV = Acuitate Vizuală CA = Camera Anterioară CP = Camera Posterioară CSIO = Corp Străin IntraOcular CV = Câmp Vizual DMLV = Degenerescenţa Maculară Legată de Vârstă Dpt. = dioptrie DPV = Decolare Posterioară de Vitros DR = Dezlipire de Retină DRE = Dezlipire de Retină Exudativă DRT = Dezlipire de Retină Regmatogenă DRR = Dezlipire de Retină Tracţională EPR = Epiteliul Pigmentar Retinian ERG = ElectroRetinoGrama FO = Fund de Ochi GNV = Glaucom NeoVascular GPUD = Glaucom Primar cu Unghi Deschis HIV = Hemoragie în Vitros HTA = HiperTensiune Arterială HTIC = HiperTensiune IntraCraniană NOIA = Neuropatie Optică Ischemică Anterioară OCT = Optical Coherence Tomography PEV = Potenţial Evocat Vizual PIO = Presiune IntraOculară RD = Retinopatia Diabetică UA = Umoarea Apoasă UM = Umbra Mâinii VB = Vedere Binoculară VCR = Vena Centrală a Retinei.  Evaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor practice 1. Condiţii pentru acceptarea la examen: - prezenţa la 5 din cele 7 cursuri - prezenţa la toate stagiile; absenţele vor fi toate recuperate, în ultima săptămână a “blocului” 2. Condiţii pentru promovare: - nota minimă 5, obţinută la fiecare dintre cele două probe ale examenului: teoretică şi practică 3. Calendarul evaluărilor pe parcurs, al examenului final: - evaluări pe parcurs - 3 teste scrise : săpt. 2, 4, 6 - examenul final : două zile din cadrul sesiunii de două săpt. de la finalul « blocului ». 4. Calendarul examenelor ulterioare in caz de nepromovare: sesiunea de la finalul “blocurilor” ulterioare, similar celei sus-menţionate. 5. Modul de desfăşurare a evaluărilor: - evaluări pe parcurs: test de 10 întrebări fiecare - examen scris : test de 30 întrebări - examen practic : prezentarea unei imagini – diagnostic, discuţii pe tema subiectului 3

Dr. raporturile orbitei . Dr. sinteza anatomiei funcţionale a ochiului „intern”. Anatomia funcţională a ochiului “extern” 2.Dan Călugăru  Capitol I ♦ Titlul: Anatomia funcţională. Sorin Macarie. raporturile şi conexiunile ochiului ♦ Tabla de materii: 1. anatomia căilor optice. As.Drd.Ovidiu Samoilă.Drd.Important: anatomia funcţională a ochiului “extern” şi “intern”. As.examen practic: 60% Cadrele didactice de predare: Titular de curs: Conf.Facultativ: alcătuirea pereţilor orbitei 4 .Cătălin Cărăuş. Simona Ţălu Stagii clinice: Şef lucr.Util: anatomia microscopică a structurilor globului ocular . Modul de notare: . Prep.examen scris: 30% . 6. sinteza raporturilor şi conexiunilor ochiului .evaluări pe parcurs: 10% .Esenţial: sinteza anatomiei funcţionale a ochiului „extern”.Drd. Raporturile şi conexiunile ochiului ♦ Obiective educaţionale ° Ce trebuie să ştie . Anatomia funcţională a ochiului “intern” 3.

epiteliu: celule “în cupă” → mucina din filmul lacrimal .Pleoapele sunt puternic ataşate la cele două extremităţi.posterior – orificiile gl.Reflex prompt de clipit: .F.Clipitul → distribuie lacrimile pe suprafaţa corneei: îi menţine suprafaţa netedă.♦ Schema succintă a capitolului: 1.Inervaţia . din orbită . ridicător al pleoapei superioare: n. orbicular: n.conţine gl.posterior: conjunctiva . trigemen sau n.Vindecare rapidă .Limfa → ggl.Pielea şi anexele .eferenţa: n.Protejarea globului ocular .De-a lungul marginilor libere palpebrale: .Vase sanguine şi limfatice: .extremitatea nazală – punctul lacrimal (superior şi inferior) . trigemen: . facial . n.dispus ca un sfincter în jurul fantei palpebrale (spaţiul dintre cele două pleoape) . distribuţia şi drenajul lacrimilor . Pleoapele .pleoapa superioară . de marginea osoasă a orbitei.Structura: .m. curăţă impurităţile . al pleoapei): – înapoia pielii şi a m.anterior – genele .Deschiderea pleoapelor: muşchiul ridicător al pleoapei superioare . toţi nervii ajung la pleoape.Secreţia.Reţea extinsă de vase sanguine care formează anastomoze între ramurile derivate din artera carotidă externă şi internă . Anatomia funcţională a ochiului “extern” 1.glande conjunctivale: secreţia stratului apos şi lipidic al filmului lacrimal 5 . oculomotor comun .ramura oftalmică .slab aderentă – glob ocular . orbicular .2. VII.Aderenţa conjunctivei: .Motilitatea palpebrală: . Meibomius .Funcţii majore: .ramura maxilară – pleoapa inferioară .strânsă – pleoape . prin ligamente (intern şi extern) .Motorie – m. optic.stroma .! Observaţie: cu excepţia n. auditiv . facial . sebacee Meibomius → stratul lipidic al filmului lacrimal .1. semi-rigid. Conjunctiva . preauriculari şi submandibulari 1.aferenţa: n.Tarsul (scheletul fibros. subţire şi slab aderentă la ţesutul celular subcutanat → inflamaţia şi traumatismul → edem considerabil .Membrană mucoasă: tapetează faţa profundă a pleoapelor → globul ocular → periferia corneei .Închiderea pleoapelor: muşchiul orbicular .La nivelul reflexiei de pe pleoape pe globul ocular: funduri de sac (superior şi inferior) .liberă – fundurile de sac .Senzitivă: n.

Facilitează mişcarea globului ocular . de celule endoteliale sub un nivel critic → insuficienţa pompei → edem cornean. → canaliculele lacrimale sup. VII) secretă cea mai mare parte a componentei apoase a filmului lacrimal → lacrimile sunt colectate sub forma unui menisc pe marginea pleoapei inferioare → clipit → suprafaţa globului ocular → punctele lacrimale sup. sensibilă: fibre nervoase din ramura oftalmică a n.Ischemia limbică → subţierea periferiei corneei .Grosime: 500 microni central. puţine celule.4.Vascularizaţia: din orbită .strat apos: mijlociu .Alcătuire: stromă (90% din grosimea corneei) cuprinsă între un epiteliu multistratificat şi un endoteliu unistratificat .protecţia împotriva invaziei microorganismelor în ochi . 45 dpt.Lentila de contact → poate împiedica difuziunea oxigenului de la nivelul filmului lacrimal → ulceraţie corneană .transmiterea şi focalizarea luminii (refracţia oculară): lentilă de aprox.Pe scleră se inseră muşchii oculari extrinseci .Endoteliul – nu se multiplică → scăderea nr.fibrilele de colagen din stromă sunt paralele şi menţinute într-o stare de deshidratare relativă. la clipit . filmul lacrimal . 6 . Producţia şi drenajul lacrimilor . 700 microni periferic . rezistentă .Perforată de: n.Nutriţia (avasculară): difuziune: vasele limbice. UA.Rol important în protecţia contra microorganismelor 1.înlocuit constant: celulele bazale se multiplică → suprafaţă → „cad” .V → expuse în dezepitelizările corneene → dureri mari .lacrimile conţin substanţe chimice cu efect antimicrobian (lizozim) . dar f. alcătuit predominant din colagen.Corneea şi sclera constituie tunica externă a globului ocular (comparabilă cu o „scoică”) Sclera: . prin acţiunea unei pompe endoteliale: stromă → CA .Epiteliul .Structura filmului lacrimal . → sac lacrimal → canal lacrimo-nazal → meatul nazal inf.Subţire (grosimea maximă 1 mm).Inervaţia senzitivă: ramura oftalmică din V .Oferă o suprafaţă netedă corneei. optic.3 straturi: .3..Proprietatea principală: transparenţa: . → nazofaringe (gust neplăcut la administrarea unor picături). inervată de fibre parasimpatice ale n. Cauze de decompensare endotelială: chirurgia intraoculară (cel mai frecvent: operaţia de cataractă). nu vase de sânge . .strat de mucină: intern . matrice extracelulară.Structură: colagen.F.Limita dintre cornee şi scleră: limb sclero-cornean Corneea: .Funcţii: . rezistentă . nervi senzitivi şi motori. şi inf.F. Corneea şi sclera .strat lipidic: extern . vase sanguine .Glanda lacrimală principală (unghiul supero-temporal al orbitei. şi inf. 1.Ţesut conjunctiv. slab vascularizat .

Anatomia funcţională a ochiului extern – sinteză Pleoapele • Protejează globul ocular şi distribuie lacrimile pe suprafaţa sa • Se închid prin contracţia m.dilatator pupilar (inervaţie simpatică) . stroma (avasculară.situat în faţa unui rând de orificii ale glandelor Meibomius. corp ciliar). separate printr-o linie gri Conjunctiva • Membrană mucoasă care contribuie la producerea lacrimilor şi rezistenţa la infecţii Corneea • Ţesut înalt specializat • Funcţia principală: refracţia şi transmiterea luminii • Structura: epiteliu (ext. Anatomia funcţională a ochiului „intern” Ochiul „intern”: .Diafragm cu un orificiu central (pupila) → reglează cantitatea de lumină care pătrunde în ochi .). endoteliu unistratificat • Endoteliul pompează apa din stromă în CA.Funcţia irisului: 2 muşchi:. VII) • Se deschid prin acţiunea m. 2.prelucrează imaginea „trimisă” de cornee . orbicular (n. (n. III) • Marginea palpebrală cuprinde un rând de gene. hipocelulară). conjunctivale).Cantitatea de pigment din iris → culoarea ochiului Corpul ciliar Alcătuire: 7 . lacrimală principală şi gl.sfincter pupilar (inervaţie parasimpatică) . posterioară (coroida) Irisul . ridicător al pleoapei sup. mucinos (celulele „în cupă” din conjunctivă) • Drenate în puncte → canaliculi → sac → nas Sensibilitatea • N. apos (gl.1.ramura maxilară → pleoapa inf. meibomiene). trigemen – mai ales prin ramura oftalmică . perturbare → pierderea transparenţei Lacrimile • Stratul lipidic (gl.converteşte energia luminoasă → energie electrică: formarea imaginii corticale 2. Uveea Alcătuire: anterioară (iris.

Situare: între retină (int.Zone de aderenţă maximă între vitros – retină: n. ora serrata .comunică una cu alta prin pupilă .Alcătuire: .cortex .Furnizează oxigen şi nutreşte retina externă 2.Tânăr: gel alcătuit din apă (99%).) şi cristalin (post.Înaintarea în vârstă: lichefierea vitrosului .epiteliu: sub capsula anterioară → ecuator: fibre .Procesele ciliare → UA . oxigen. fibrile de colagen.Principalul factor care determină valoarea PIO 2. aminoacizi pt.CA: între cornee (ant. cornee şi cristalin .3. .) şi iris (post.) .compoziţie:.) şi scleră (ext.4. 2.acomodaţie (vederea clară la aproape): efector activ – elasticitatea îi permite să se bombeze → creşte convergenţa ochiului.retina neurosenzitivă . Cristalinul . Corpul vitros .relaxarea: pasivă Coroida .Pt.epiteliul pigmentar retinian .5.Formare: .Alcătuire: vase sanguine.) .contracţia (mediată de parasimpatic) → relaxarea fibrelor zonulei lui Zinn → creşterea curburii cristalinului → acomodaţie (vederea clară de aproape) .) .Lentilă transparentă. UA .procesele ciliare: prin ultrafiltrare şi secreţie activă . lumina trebuie să „străbată” retina internă care trebuie să fie transparentă. optic.menţinut în poziţie de zonula lui Zinn: îl ancorează la corpul ciliar Funcţii: . de aprox.Drenaj: CP → pupilă → CA → unghiul CA: trabecul → canal Schlemm → venele apoase → circulaţia sanguină episclerală . celule pigmentare . a ajunge la celulele fotoreceptoare (cu conuri şi bastonaşe).nucleu .Umple CA şi CP: .Funcţionează ca o „pernă” care protejează retina în traumatisme 2.alcătuire: .. Retina . ţesut conjunctiv.conţine glucoză. acid hialuronic .capsulă . 15 dpt.2. .CP: între iris (ant. 8 .face parte din dioptrul ocular: aprox. 15 dpt.Muşchiul ciliar:. biconvexă.Converteşte imaginile luminoase în impulsuri nervoase .nu conţine proteine mari şi celule .

Funcţie Număr Densitate max. 130 mil. în culori Vederea la întuneric 6 -7 mil. Macula Retina periferică 9 . Proprietăţile celulelor cu conuri şi bastonaşe Conuri Bastonaşe Vederea la lumină.

reînnoieşte fotoreceptorii ..transportă apa şi metaboliţii .Bariera hemato-retiniană – izolează retina de circulaţia sistemică: .protejează fotoreceptorii de lumină .Vascularizaţia retinei: .Alcătuit din axonii celulelor ganglionare (aprox.externă: joncţiuni între celulele EPR 2. A pt.EPR – funcţii: . 1 mil. mai palidă 10 .internă: joncţiuni strânse între celulele endoteliale ale vaselor retiniene . formarea pigmenţilor fotosensibili .6.Excavaţia: cavitate centrală.) .retina internă: artera şi vena centrală a retinei .reciclează vit.retina externă: coriocapilară . Nervul optic .Posterior de globul ocular → se mielinizează .

ggl.sinteză • • • • • Iris: constricţia . → n.Anatomia funcţională a ochiului intern . cortex. dilatarea – simpatică Corp ciliar: secretă UA. optic Conurile sunt concentrate în maculă → vedere colorată de înaltă calitate 11 . a funcţiona normal Fotoreceptorii convertesc energia luminoasă în energie electrică → cel. mediază acomodaţia (activă – parasimpatică) Cristalin: nucleu. capsulă.parasimpatică. Axonii cel. situat în unghiul CA Retina Vascularizaţia retiniană şi coroidiană şi EPR trebuie să fie intacte pt.ggl. menţinut în poziţie de zonula lui Zinn UA: se drenează prin trabecul.

fibre conjunctive 12 .Fiecare glob ocular este situat într-un „buzunar” osos (orbita) – rol de protecţie .În orbită se află numeroşi nervi moroti. Raporturile şi conexiunile ochiului . senzitivi.3.Spaţiul dintre aceste structuri: grăsime. autonomi → ochi şi anexe .Muşchii care asigură motilitatea oculară îşi au originea în orbită .

ciliar şi m. sfincter pupilar Nervul 4 (trohlear) inervează m. drept extern Acţiunile m. ridicător al pleoapei superioare. oculomotori drept extern: abductor drept intern: adductor drept superior: ridicător (acţiune principală) drept inferior: coborâtor (acţiune prinipală) oblic mare: rotator intern (acţiune prinipală) oblic mic: rotator extern (acţiune prinipală) Căile optice: nervii optici → chiasma (fibrele nazale se încrucişează) → corpii geniculaţi externi → radiaţiile optice → cortex occipital 13 . oblic mic. 4 şi 6 N. drept inferior şi intern. m.sinteză • • • • • • • • Pereţii inferior şi medial al orbitei sunt mai subţiri Prin fanta sfenoidală trec nervi senzitivi la ochi şi orbită şi nervii cranieni 3.Raporturile şi conexiunile ochiului . optic şi artera oftalmică trec prin gaura optică Nervul 3 (oculomotor comun) inervează: m. m. oblic mare Nervul 6 (abducens) inervează m. m.

pentru prevenirea unor eventuale boli viitoare (oculare sau nu) 2. durere accentuată la citit . alergii şi medicaţia curentă.Poate identifica necesitatea efectuării unor investigaţii adiţionale . Motive de consult oftalmologic 3.Poate identifica etape ale examenului clinic care necesită atenţie specială . istoric social o Ce trebuie să facă − Să observe: efectuarea anamnezei la pacientul oftalmologic − Să facă personal. Antecedente personale patologice oftalmologice 4. antecedente personale patologice oftalmologice şi generale. Alergii şi medicaţie curentă 7.Poate sugera boala/cauza sa . Antecedente heredo-colaterale 5. Istoric social ♦ Obiective educationale o Ce trebuie să ştie − Esenţial: motivele de consult oftalmologic şi afecţiunile responsabile − Important: caracterele clinice ale simptomelor şi semnelor sus-menţionate (asocierea dintre ele. Motivul consultului oftalmologic ٠ Ochiul roşu .Secreţii Aspectul secreţiilor Apoase Sugestie Conjunctivita alergică Conjunctivita infecţioasă Afecţiune gravă Irita Sugestie Conjunctivite virale 14 .Plasează problema clinică oftalmologică în contextul persoanei ca întreg . Capitol II ♦ Titlul: Anamneza în oftalmologie ♦ Tabla de materii: 1.Natura disconfortului Natura disconfortului Prurit Înţepături Durere Fotofobie. Antecedente personale patologice generale 6. antecedente heredo-colaterale − Util: importanţa anamnezei. Importanţa anamnezei .Poate identifica situaţii care pot fi modificate. în funcţie de boală). Importanţa anamnezei 2.Antecedente personale oculare Antecedent Sugestie Caracter recidivant Hipermetropie Portul de lentile de contact Irita Keratita herpetică Glaucom acut Eroziune / ulceraţie corneană . individual sau în echipă: anamneza în oftalmologie ♦ Schema succintă a capitolului: 1.

Antecedente personale patologice oculare APP oculare Contuzie oculară Miopie forte Uveite recidivante Steroizi topic Radiaţii ionizante Expunere excesivă la UV Iradierea cu infraroşii Steroizi topic Sugestie Cataracta Cataracta Glaucom .Antecedente personale patologice generale APP generale Sugestie Diabet zaharat Corticoterapia sistemică Atopia Cataracta Galactozemia Hipocalcemia Distrofia miotonică Steroizi sistemic Cataracta Glaucom Clorochină.Uni / bilateral Ochi roşu uni / bilateral De obicei bilateral Întotdeauna bilateral Aproape întotdeauna unilateral . persistentă . retină Cataracta cu debut precoce .Purulente Mucoase Eroziune corneană Conjunctivite bacteriene şi chlamydiene Conjunctivita alergică Sugestie Conjunctivita infecţioasă Conjunctivita alergică Irita. glaucom acut Sugestie Conjunctivite Boală severă Sugestie Conjunctivita infecţioasă Conjunctivita alergică Irita Sclerita Blefaro-conjunctivita .Istoric medical general Istoric medical general Infecţii ale tractului respirator superior Istoric de alergie / atopie Sarcoidoza. cornee. spondilita anchilozantă Boli ale ţesutului conjunctiv Acnee rozacee ٠Scăderea gradată a vederii (zile /săpt.Istoric familial Important la pacienţii tineri Glaucom Boli ereditare de nerv optic.Vedere mai slabă la aproape sau la distanţă Vedere mai slabă la aproape sau Sugestie la distanţă 15 . tamoxifen Retinopatie toxică . /luni) .Vederea Vederea Înceţoşare tranzitorie Afectare semnificativă.

claudicaţia mandibulară.Vedere mai slabă la aproape Vedere mai slabă la distanţă Boli ale regiunii maculare Cataracta subcapsulară post. brusc Obstrucţii arteriale retiniene Scăderi tranzitorii recidivante Episoade embolice Migrena Neuropatia optică ischemică Hipertensiune intracraninaă Observată brusc Obstrucţii venoase retiniene Hemoragia maculară .Calitatea scăderii vederii Calitatea scăderii vederii Sugestie Scădere profundă Obstrucţii arteriale retiniene Înceţoşare Majoritatea bolilor Vedere distorsionată Boli ale maculei . Progresia dinspre periferie → centru Sugestie Boală a maculei Hemianopsie Dezlipire de retină Embolie arterială retiniană Migrenă Sugestie Glaucom acut Migrena Neuropatia optică .Simptome oculare asociate Simptome oculare asociate Durere. scotom scintilant Durere la mişcarea ochiului .Debut Debut Sugestie F. sau stg.Istoric medical general Istoric medical general Istoric vascular complet Cefalee.Aria afectată din câmpul vizual Aria afectată din câmpul vizual Exclusiv centrală Pierderea porţiunii dr. ochi roşu Cefalaa. pete colorate. greaţă. scăderi vizuale tranzitorii Afecţiuni neurologice Sugestie Obstrucţii vasculare retiniene Arterita cu celule gigante Migrena 16 . Cataracta nucleară ٠Scăderea bruscă a vederii (imediată / minute / ore) .

Istoric medical general Istoric vascular complet Disfuncţie tiroidiană Hipertensiune intracraniană Miastenia gravis ٠Strabism la copil .Binoculară /monoculară Binoculară / Sugestie monoculară Binoculară Strabism paralitic Monoculară Cataracta Subluxaţia de cristalin .Istoric de traumatism Paralizia n.Boli demielinizante ٠Diplopia (vederea dublă) .Intermitentă Decompensarea unui strabism latent Miastenia gravis Boala oculară tiroidiană . strabism. ambliopie 17 .Istoric familial Strabism Vicii de refracţie: mai ales hipermetropia Ambliopia .Istoric ocular Vicii de refracţie Tratament pt.Istoric medical general Factori pre / peri / postnatali Infecţii ale mamei Abuz de substanţe Prematuritatea Naşterea dificilă Întârzierea dezvoltării Boli neurologice Infecţii virale sistemice recente Starea generală de sănătate Boli neurologice Starea de sănătate curentă . IV Fractura de orbită .Poziţia imaginilor Poziţia imaginilor Una lângă alta Verticală / diagonală Sugestie Paralizia n. VI Orice altă cauză de strabism .

vârstnici Debut brusc Debut brusc şi scăderea vederii Celule inflamatorii în vitros Degenerarea vitrosului DPV acută – risc de dezlipire de retină Hemoragie în vitros Uveita posterioară DPV acută Migrena . asociate cu mişcarea capului / ochilor Recidivante câteva minute.Fosfene (lumini) Tranzitorii.Prezentare Se înrăutăţeşte în atmosferă caldă şi uscată.Miodezopsii (muşte volante) Miopi. sensibilitate Ochi uscat Ochi uscat Blefarita . aderente de marginile pleoapelor. femeie la menopauză Cruste lipicioase.Cataracta congenitală ٠”Pete în faţa ochilor” .Istoric ocular Port de lentile de contact Medicaţie topică Alergie. intoleranţă Alergie.Istoric medical general Boli de ţesut conjunctiv (artrita reumatoidă) Disfuncţia tiroidiană Atopie Acnee rozacee Conjunctivită alergică Kerato-conjunctivită ٠ Traumatism . medicaţie.Istoric medical general Atenţie la leziuni sistemice coexistente! Dacă e necesară anestezia generală: ora ultmei mese. alergii .Circumstanţele accidentului Natura agentului traumatic Ascuţit → plagă Neascuţit → contuzie Chimic → arsură Mecanism de producere CSIO (eventual şi natura sa) Durerea: nu se corelează întotdeauna cu gravitatea leziunilor Scăderea vederii: nu se corelează întotdeauna cu gravitatea leziunilor 18 . spre sfârşitul zilei. mai rău dimineaţa . în „zig-zag” ٠ Exoftalmia Diferenţiată de pseudoexoftalmie Cauza cea mai comună Scăderea vederii Miopia forte Enoftalmia contralaterală (traumatism orbitar) Disfuncţia tiroidiană Trimitere urgentă la oftalmolog ٠Ochi iritaţi . istoric.

cardiopatia ischemică.Beta-blocantele topic pt.Istoric vascular: DZ. 6. Antecedente heredo-colaterale Boli cu asociere familială mai slab definită: cataracta presenilă. insuficienţă cardiacă. Istoric social . Alergii şi medicaţia curentă: de luat în calcul la pacienţii cu tratamente topice cronice şi ochi roşu persistent.3.Fumat. Istoric general . boli vasculare periferice. lipide plasmatice. alcool .Evaluarea şi consilierea pacienţilor cu pierdere vizuală ireversibilă. “muşte volante” Atac de glaucom Pacient anxios. 7. glaucom: contraindicate la cei cu astm. HTA. dacă vederea scade la ochiul congener Irita Keratita herpetică Cataracta Glaucom Dezlipire de retină 4. boli cerebro-vasculare . 19 . glaucomul primar cu unghi deschis 5. fumat. Antecedente personale patologice oftalmologice Miopia Hipermetropia Ambliopia Recidiva Traumatism Dezlipire de retină.

fiecare rând trebuie văzut de la o anumită distanţă (notată pe fiecare rând) . examenul oftalmologic de specialitate − Util: investigaţii speciale în oftalmologie − Facultativ: detalii de tehnică şi interpretare a investigaţiilor speciale în oftalmologie o Ce trebuie să facă − Să observe: efectuarea câmpului vizual prin perimetria cinetică şi statică.Testarea vederii: acuitate vizuală. efectuarea unei ecografii oculo-orbitare − Să facă personal. examenul biomicroscopic. individual sau în echipă: măsurarea acuităţii vizuale. ale căror dimensiuni scad de sus în jos .exprimarea AV: fracţie: distanţa de la care citeşte un rând / distanţa de la care trebuie văzut rândul .♦ ♦ ♦ ♦  Capitol III Titlul: Examenul oftalmologic Tabla de materii: 1. Examenul oftalmologic de specialitate 3.tabele cu rânduri de litere / cifre. Investigaţii speciale în oftalmologie Obiective educationale o Ce trebuie să ştie − Esenţial: examenul oftalmologic de bază − Important: interpretarea datelor examenului oftalmologic de bază. 20/20) . simţ cromatic ٠ Determinarea acuităţii vizuale: .1.AV normală: 1 (10/10. tonometria. examinarea ochiului “extern” la lumina zilei (inclusiv coloraţia cu fluoresceină). testarea motilităţii oculare. testul cu punct stenopeic. testul Amsler. testarea percepţiei şi proiecţiei luminoase. testarea simţului cromatic. câmp vizual.dacă se ameliorează cu punct stenopeic: viciu de refracţie Optotipi 20 . Examenul oftalmologic de bază 2.optotipi .tabelul este iluminat uniform .pacientul stă la o anumită distanţă . Examenul oftalmologic de bază 1. examenul fundului de ochi prin biomicroscopie şi oftalmoscopie indirectă. examinarea fundului de ochi prin oftalmoscopie directă Schema succintă a capitolului: 1. efectuarea câmpului vizual prin metoda confruntării.

test.Pacientul îşi acoperă ochiul cu mâna de aceeaşi parte . Examinarea fundului de ochi (retina. scotoame paracentrale ٠ Examinarea simţului cromatic: se prezintă fiecărui ochi (pe rând). Ambii ochi deschişi. lipseşte vreo parte a feţei mele ?” . Examinarea ochiului „intern” a.Indicatorul se deplasează încet.Iluminarea: lanternuţă.Se aduce indicatorul dinspre periferie spre centru: „Precizaţi când apare indicatorul” → cvadranopsii. secreţii .congestie. defecte altitudinale.Se compară CV al examinatorului cu cel al pacientului .4. strălucitoare 1. ulceraţii ٠ Ochiul „intern” . forma. oftalmoscop . neregularitatea conturului b.Dilatarea pupilei Examenul oftalmologic de bază – sinteză ٠ Acuitatea vizuală şi câmpul vizual ٠ Diplopie: cover . Observarea mişcărilor ochilor în toate direcţiile privirii 1. reducerea reactivităţii.claritatea corneei.Explicaţie: lumina intră prin pupilă şi este reflectată de retină . Aprecierea reflexului roşu pupilar .2.Pacientul şi examinatorul stau la acelaşi nivel. Testarea motilităţii oculare – paşi: a. Testarea pupilei .Numărarea degetelor în cadrane → hemianopsii. Întrebare: „Uitaţi-vă la nasul meu. Fiecare ochi pe rând . la distanţă egală între cei 2 ▪Paşi a.Detectează scotom central. cvadranopsii .3. o lumină roşie.Anomaliile cele mai frecvente: anizocorie.Se compară hemicâmpul drept cu cel stâng („Care deget este văzut mai clar?”) → hemianopsii mai puţin dense c. simetrie 21 .Reflexe: fotomotor direct şi consensual . Fiecare ochi pe rând . Examinarea poziţiei ochilor la privirea drept înainte (reflectarea luminii pe cornee) b. Cover-test (testul acoperirii) c. la 1 m distanţă .reflexe pupilare.Diminuarea sa: orice cauză care interferează cu pasajul luminii (cel mai frecvent: cataracta) c. Examinarea ochiului „extern” . testarea motilităţii oculare ٠ Ochiul „extern” . nerv optic) . hemianopsie b.Semne cheie Prezenţa şi topografia oricărei inflamaţii Secreţii Pierderea clarităţii corneei Ulceraţie corneană Coloraţia cu fluoresceină (se fixează pe zonele dezepitelizate) → culoare verde 1.٠ Examinarea câmpului vizual – metoda confruntării ▪Principii: .

III Irita.1.Cel mai important instrument utilizat pt. Indică eroziune / ulceraţie corneană De căutat: infiltratul cornean → infecţia Da → anizocorie fiziologică Afectarea eferenţei → excludem paralizia n.- reflexul roşu pupilar disc optic. examinarea ochiului în detaliu . Examenul oftalmologic de specialitate 2. a aplatiza o suprafaţă corneană cunoscută 22 .Prin aplanaţie: măsoară forţa necesară pt. chirurgie în antecedente De obicei: opacităţi cristaliniene (cataracta) Opacitate corneană: maschează irisul şi pupila Opacităţi vitreene: mobile la mişcarea ochiului 1. lentile suplimentare → examinarea tuturor structurilor oculare 2. Biomicroscopul (lampa cu fantă) . Constatare AV mai mică decât cea aşteptată Se ameliorează cu punct stenopeic ? Reflex roşu pupilar normal ? Câmp vizual anormal Monocular Binocular Inflamaţie Toată conjunctiva (bulbară şi palpebrală) Doar bulbară Coloraţia cu fluoresceină pozitivă Asimetria pupilară Reflex pupilar direct şi consensual normal ? Pupilă midriatică. Tonometria: măsurarea presiunii intraoculare .Microscop binocular montat orizontal . alergică) Verificaţi corneea De luat în calcul: irita. episclerita.5.Oferă o imagine stereoscopică.Lupe.De ce se numeşte lampă cu fantă ? Raza luminoasă poate fi redusă la o fantă verticală care se direcţionează sub un unghi de 45 grade faţă de observator → secţiune optică sagitală a ochiului . areactivă Miotică şi / sau neregulată Diminuarea reflexului roşu pupilar 2.Prin indentaţie: măsoară cât se indentează corneea sub acţiunea unei greutăţi cunoscute. retina periferică Interpretarea datelor examenului oftalmologic de bază Interpretare Dacă da → prescripţia de ochelari Nu → luăm în calcul cataracta Da → boli de retină / nerv optic Boală de nerv optic / retină Boală intracraniană Conjunctivita (infecţioasă.Structuri accesibile examinării: segmentul anterior . constante → indentaţie mare = presiune intraoculară redusă → indentaţie mică = presiune intraoculară crescută . macula. mult mărită .2. glaucomul ac.

examinarea câmpului vizual Perimetria cinetică 3.3. Angiografia cu fluoresceină: înregistrarea pasajului fluoresceinei injectate intravenos.5 cm .grilă de 10 cm / 10 cm.corespunde ariei maculare . alcătuită din pătrate de 0.boli ale maculei: distorsiune / scotom Grila Amsler 3.2. la nivelul circulaţiei fundului de ochi 3.subiectul o ţine la o distanţă confortabilă pt.1. Testul Amsler: .4. Investigaţii speciale 3. Perimetria . Ultrasonografia – utilitate: opacifierea mediilor oculare împiedică vizualizarea retinei 23 . cu câte un ochi acoperit .fixează punctul negru din centru . citit.Tonometria prin indentaţie Tonometria prin aplanaţie 3.

5.6.PEV 3.Imagine AFG normală 3. Tomografia în coerenţă optică Imagine OCT normală 24 . Imagine ecografică normală Electrofiziologie oculară: măsurarea răspunsurilor electrice la stimuli luminoşi Electroretinograma normală Cuplul ERG .

♦ Schema succintă a capitolului: 1.hipermetropia: .lungimea axială a globului ocular 2. cauzele viciilor de refracţie.vederea la aproape este bună .miopia: . cristalinul se bombează (devine mai convex) → focalizarea imaginii pe retină: reflexul de acomodaţie : stimulat de fibrele parasimpatice ale n.se poate asocia hipermetropiei sau miopei .corecţia: lentilă cilindrică / sfero-cilindrică . − Să facă personal.dezechilibrul între componentele sistemului optic al ochiului → ametropie (viciu de refracţie): . Refracţia oculară normală 3. III 3.corecţia: lentilă convexă .corecţia: lentilă concavă . formarea imaginii în ochiul normal. complicaţiile viciilor de refractie. Viciile de refracţie: . − Important: tabloul clinic al viciilor de refracţie.anizometropia: diferenţa de refracţie între un ochi şi altul 25 . Sistemul optic al ochiului 2. presbiopia.cristalinul: singurul care poate fi ajustat natural . în loc de minge de fotbal. Sistemul optic al ochiului – componente (se modifică în perioada copilăriei): .lumina de la un obiect aflat la distanţă este focalizată înapoia retinei . Refracţia oculară normală = emetropia: .pe măsură ce obiectul se apropie de ochi. adaptarea unei lentile de contact. miopia forte − Util: arcul reflex al acomodaţiei. Corectarea viciilor de refracţie 6. prescrierea unei corecţii optice. . anizometropia. Sinteză ♦ Obiective educaţionale o Ce trebuie să ştie − Esenţial: importanţa diagnosticării precoce a viciilor de refracţie (pentru a preveni instalarea ambliopiei).puterea de refracţie a componentelor sistemului optic variază în funcţie de meridian: ochiul se comportă ca o minge de rugby.lumina de la un obiect aflat la distanţă este focalizată înaintea retinei . individual sau în echipă: măsurarea acuităţii vizuale cu punct stenopeic şi cu lentile de probă. acomodaţia.corneea: cel mai puternic element de focalizare .lumina de la un obiect aflat la distanţă este focalizată pe retină . Viciile de refracţie 4. indicaţiile lentilelor de contact − Facultativ: chirurgia refractivă corneană şi cristaliniană o Ce trebuie să facă − Să observe: determinarea refracţiei oculare prin: autokeratorefractometrie computerizată. Modificarea refracţiei oculare legate de vârstă 5. tulburările patologice ale acomodaţiei. principii generale de corectare a viciilor de refracţie. clasificarea viciilor de refracţie. Capitol IV ♦ Titlul: Viciile de refracţie ♦ Tabla de materii: 1.astigmatismul: .

26 .

27 . deoarece acestea pot conduce la ambliopie (scăderea AV). importantă.• • Diagnosticarea precoce a viciilor de refracţie este f. Concluzie practică: screeningul ambliopiei în comunităţile preşcolare (testarea acuităţii vizuale). mai ales dacă este prezentă anizometropia.

vicii de refracţie mari . cosmetic.scăderea elasticităţii cristalinului (după 40 – 45 ani) → scade acomodaţia → perturbarea vederii la aproape. .Ochelarii: .cristaliniană: implant de cristalin cu /fără extragerea cristalinului natural 6..iatrogen: chirurgia cataractei 4.limitări: nu pot corecta vicii de refracţie mari şi anizometropii.frecvenţă: . Modificările refracţiei oculare legate de vârstă: .pot corecta anizometropii.corecţia: lentile convexe .în copilărie: corneea şi cristalinul cresc şi globul ocular se alungeşte: din hipermetrop.Chirurgia refractivă: . . Corectarea viciilor de refracţie .presbiopia: .Lentilele de contact: .creşte densitatea nucleului cristalinian → creşte puterea de refracţie → miopie: → afectarea vederii la distanţă → ameliorarea vederii la aproape 5. Sinteză 28 . devine emetrop sau miop.cataracta: .corneană: modificarea curburii corneei cu laserul excimer .pot corecta majoritatea viciilor de refracţie . .

măsurarea unghiului de deviaţie strabică cu bara cu prisme şi la sinoptofor. Definiţii 2. cristalin şi lungimea axială a globului ocular. testarea motilităţii oculare. hipermetropia se corectează cu lentile convexe.• • • • • • • • Puterea de refracţie a ochiului este determinată de: cornee. Presbiopia este perturbarea vederii de aproape. Puncte cheie ♦ Obiective educaţionale o Ce trebuie să ştie − Esenţial: importanţa diagnosticării precoce a strabismului şi ambliopiei. importanţa trimiterii de urgenţă la oftalmolog a unui copil cu strabism. miopia se corectează cu lentile concave. a preveni instalarea ambliopiei. evaluarea vederii stereoscopice (tridimensionale) cu planşe speciale.  Capitol V ♦ Titlul: Strabismul la copil ♦ Tabla de materii: 1. se corectează cu lentile convexe. datorată scăderii acomodaţiei. Ochii miopi au lungimea axială mai lungă. cover-testul monolateral. Depistarea precoce a viciilor de refracţie este f.pierderea paralelismului axelor vizuale ale celor 2 ochi 29 . cover-testul alternant. individual sau în echipă: aprecierea poziţiei reflexului luminos cornean.Strabism: . Evaluare şi tratament 5. ♦ Schema succintă a capitolului: 1. importantă pt. Examinare 3. evaluarea şi tratamentul strabismului. Definiţii . Ochelarii corectează majoritatea viciilor de refracţie. care se instalează în jurul vârstei de 45 ani. Chirurgia refractivă are o popularitate în creştere. − Important: metodele de diagnosticare a strabismului. − Util: etiologia şi fiziopatologia strabismului − Facultativ: chirurgia strabismului o Ce trebuie să facă − Să observe: măsurarea acuităţii vizuale la copil. Ochii hipermetropi au lungimea axială mai scurtă. Etiologie şi fiziopatologie 4. manifestările clinice ale strabismelor. definiţiile termenilor utilizaţi în strabologie. Lentilele de contact sunt utile în corecţia viciilor de refracţie mari şi a anizometropiilor şi oferă avantaje cosmetice. − Să facă personal.

se acoperă ochiul care pare fixator.Factori de risc: .Testarea motilităţii oculare 3.prezent în mod constant → manifest .2 – 4 ani: hipermetropia → strabism convergent (esotropie) .se observă dacă ochiul mişcă la descoperire ..anomalii de dezvoltare .se descoperă ochiul şi se urmăreşte dacă acesta preia fixaţia .Cover-testul alternant – detectează strabismul latent – paşi: .intracraniene . rapid.Strabismul concomitent: unghiul de deviaţie este acelaşi.paşi: .Ambliopia (“ochi leneş”): 2% din populaţie .Ocluzia = acoperirea ochiului bun.Heteroforia = strabismul latent: deviaţia apare doar la disociere . retinoblastom. în toate direcţiile privirii .detectat doar prin disociere (acoperirea unui ochi) → latent . Tratament 4.Heterotropia = strabismul manifest (5 – 8 % din populaţie) .strabism: excentric în ochiul deviat .Strabismul incomitent .se repetă de câteva ori . Etiologie şi fiziopatologie .fără succes după vârsta de 7 ani → importanţa diagnosticării precoce a ambliopiei .strabism manifest . pt. a încuraja utilizarea şi dezvoltarea ochiului slab (ambliop) .VB – se dezvoltă până la 3 – 5 luni . apoi. celălalt .dacă se opreşte dezvoltarea VB → strabism convergent (esotropie) .pacientul este invitat să privească fix la o ţintă (jucărie) . Strabismul concomitent şi cel incomitent congenital . obţinută prin utilizarea simultană a celor 2 ochi .viciu de refracţie .Cauze câştigate: .Vederea binoculară (VB) = stereoscopia (vederea în spaţiu).Strabismul incomitent: unghiul de deviaţie variază cu direcţia privirii . IV.Măsurarea AV . VI .1.Poziţia reflexului luminos cornean . Examinare .cauza: utilizarea insuficientă a ochiului (lor) în perioada dezvoltării vizuale (naştere – 7 ani): .Cover test: diagnosticarea şi măsurarea strabismului 30 .Cover-testul monolateral – paşi: .istoric familial pozitiv pt.Orice cauză de scădere unilaterală a vederii → întrerupe dezvoltarea VB → strabism Exemple: cataractă. strabism .istoric familial pozitiv pt. a prelua fixaţia) . urmărind ochiul congener (dacă mişcă pt.cataracta congenitală ..pacientul este invitat să privească fix la o ţintă (jucărie) .boala oculară tiroidiană .Strabismul concomitent .Cauze congenitale (rare): paralizia de n. anizometropie . III. timp de câteva sec.Diplopia = vederea dublă 2.normal: central în fiecare ochi .fractura de planşeu orbitar 4.ptoza palpebrală congenitală . vicii de refracţie .se acoperă un ochi.

Examinarea refracţiei oculare → prescrierea ochelarului corespunzător → poate restabili paralelismul axelor vizuale: strabismul acomodativ ..Tratamentul ambliopiei: ocluzie .2.Chirurgia: numai după 6 luni 5.Tratarea diplopiei: corecţia cu prisme .Testarea motilităţii oculare . Strabismul incomitent câştigat – paşi: . Puncte cheie 31 .Identificarea şi tratarea cauzei .Testarea VB .Chirurgia asupra muşchilor oculomotori 4.

retinoblastom 32 .ideal înaintea vârstei de 5 ani Atenţie!!! Strabismul poate reprezenta modalitatea de debut a unei boli grave: tumoră intracraniană.• • • Esotropia = strabism convergent Ambliopia trebuie tratată precoce.

OS>OD ► Prin ce termen se defineşte AVOS? ☻ Ambliopie ► Care sunt viciile de refracţie şi cum se corectează? ☻ 33 .Caz clinic Istoric: mama observă devierea OS la copilul său de 4 ani ► Care sunt elementele cheie ale evaluării acestui copil? ☻ Măsurarea AV Evaluarea VB (stereoscopia) Motilitatea oculară Refracţia AO Ex. FO Scenariul 1  Debut recent  Istoric familial pozitiv  AVOD = 10/10  AVOS = 2/10  FOAO = normal  Refracția: hipermetropie AO.

Viciul de refracţie  Hipermetropie  Miopie  Astigmatism Corecţia  Lentile sferice convexe  Lentile sferice concave  Lentile cilindrice/ sfero-cilindrice ► Tratament ? ☻ Corecţia optică permanentă Ocluzia OD (pt. dezambliopizarea OS) ► Trebuie operat pt. leucocorie (pupila albicioasă) ► Cauze? ☻Retinoblastom Cataracta 34 . a întări ochii? ☻Rolul chirurgiei în strabism:  Acţionează asupra deviaţiei strabice  Nu corectează viciul de refracţie  Nu are efect asupra ambliopiei ► Indicaţia chirurgiei în strabism ? ☻Doar dacă deviaţia strabică nu dispare sub corecţie optică După ce s-a obţinut AV maximă prin dezambliopizare Scenariul 2  Strabismul s-a instalat brusc  AVOD = 10/10  AVOS = 1/10  Refracţia AO: emetropie ► Sugestii? Pas următor?  Examenul obiectiv OS: absenţa reflexului roşu pupilar.

Alte cauze de exoftalmie 7.apofiza descendentă a osului frontal 35 . Boala oculară tiroidiană 4. Tumorile orbitei 6. ameţeli  Testarea motilităţii oculare: limitarea abducţiei OS ► Cauze? ☻ Paralizia n. Bolile orbitei: sinteză ♦ Obiective educaţionale o Ce trebuie să ştie − Esenţial: recunoaşterea bolii oculare tiroidiene.apofiza ascendentă a maxilei . aprecierea consistenţei şi a reductibilităţii unei exoftalmii ♦ Schema succintă a capitolului: 1.osul lacrimal . Inflamaţiile orbitei 5. Anatomia. Semiologia generală a bolilor orbitei 3.faţa superioară a osului zigomatic Peretele extern: . individual sau în echipă: examenul clinic al orbitei: inspecţia. tratamentul inflamaţiilor orbitare.corpul sfenoidului Peretele inferior (dinspre nazal → temporal): . VI ► Implicaţii? Conduită ? ☻ Trimiterea de urgenţă la pediatru  Capitol VI ♦ Titlul: Orbita ♦ Tabla de materii: 1.faţa superioară a maxilei . clasificarea tumorilor orbitei o Ce trebuie să facă − Să observe: exoftalmometria − Să facă personal. complicaţiile inflamaţiilor orbitare.aripa mică a sfenoidului Peretele inntern (dinspre anterior → posterior): . caracterele exoftalmiei tumorale − Util: raporturile şi comunicările orbitei − Facultativ: anomaliile vasculare şi pseudotumorile inflamatorii ale orbitei. vărsături. Anatomia.osul frontal . diferenţial în cadrul ochiului roşu) − Important: semiologia generală a bolilor orbitei.osul etmoid . raporturile şi comunicările orbitei: Peretele superior: .osul palatin .Toxocariaza Scenariul 3  Stare generală alterată. palparea. raporturile şi comunicările orbitei 2. recunoaşterea unei inflamaţii orbitare (dg.

nu diferenţă mai mare de 2 mm între cei 2 ochi . chirurgia muşchilor oculomotori (pt. Semiologia generală a bolilor orbitei:  Exoftalmia: .vena oftalmică . canale.măsurare: exoftalmometrie .exoftalmia: bilaterală (poate fi unilaterală la debut).artera lacrimală recurentă 2. comunicări cu endocraniul: .chirurgia decompresivă orbitară (dacă este ameninţată vederea) 4. VI (abducens) . IV (trochlear) .rădăcina oftalmică a n.aripa mare a sfenoidului Raporturile orbitei prin intermediul pereţilor săi: .canalul optic (perforează aripa mică a sfenoidului) – trec: nervul optic.diplopia (prin afectarea muşchilor oculomotori) .V (trigemen) . Boala oculară tiroidiană:  Poate preceda disfuncţia tiroidiană  Cauza: infiltrarea ţesutului grăsos orbitar şi a muşchilor oculomotori cu mucopolizaharide care reţin apa  Manifestări oftalmologice: .fanta sfenoidală (între aripa mare şi aripa mică a sfenoidului) – trec: .. acompaniată de retracţia pleoapei superioare .n.Peretele inferior – sinusul maxilar .ochiul uscat  Tratament: .imunosupresia sistemică .Peretele superior – sinusul frontal . artera oftalmică . diplopie) .valori normale: 12 – 18 mm. elastică.sinusul sfenoidal .n. reductibilă. reductibilă/ireductibilă. Celulita orbitară: 36 . elastică/dură .lacrimi artificiale .caractere clinice: uni/bilaterală.prisme.apofiza ascendentă a osului zigomatic .dg. RMN  Enoftamia: scăderea gradului de protruzie a globului ocular faţă de rebordul ocular extern 3.chirurgia pleoapelor (exoftalmie de grad mare care expune corneea) . diferenţial cu pseudoexoftalmia: glob ocular cu volum crescut (miopia forte.arcada dentară superioară Fante.celulele etmoidale .definiţie: creşterea gradului de protruzie a globului ocular faţă de rebordul orbitar extern . III (oculomotor comun) . axială/laterală. axială. glaucomul congenital)  Scăderea vederii: dacă este afectat nervul optic  Diplopia: dacă este afectat unul/mai mulţi nervi/muşchi oculomotori  Durerea  Evaluarea pacientului: clinic.n.Peretele intern – foza nazală homolaterală . CT.radioterapia orbitei .

rabdomisarcom 37 .dură .propagarea endocraniană .dacă e supurativă: incizie.meningioame .tumorile glandei lacrimale .axială (în abcesul orbitar poate fi laterală) . flegmon orbitar . drenaj .propagarea la globul ocular  Tratament: .debut brusc .axială/laterală (în funcţie de localizarea tumorii) . pneumoniae. evacuare.tumori ale n. Alte cauze de exoftalmie: .Anomaliile vasculare ale orbitei .reductibilă (excepţie: abces orbitar) .acompaniată de congestie conjunctivală superficială şi durere .neacompaniată de semne celsiene  Clasificarea tumorilor orbitare Adult . S.nevrita optică .febră. optic 6.Pseudotumorile inflamatorii 7.tromboza sinusului cavernos (exoftalmia se bilateralizează) . influenzae.extinderea la sinusurile feţei .ireductibilă .abces. Bolile orbitei .anticoagulante (tromboza sinusului cavernos) 5.antibioterapie sistemică .chiste dermoide .hemangioame capilare .hemangiom cavernos .debut lent.gliom de nerv optic .sinteză Copil . Cauze: cea mai frecventă – infecţia unui sinus paranazal  Caracterele exoftalmiei: .Traumatismele orbitei . alterarea stării generale  Agenţi etiologici: H. evoluţie progresivă . Tumorile orbitei: ▪ Caracterele clinice ale exoftalmiei tumorale: . complicaţii: . anaerobi  Evoluţie.

edem papilar.celulita orbitară .Bolile orbitei – sinteză • Manifestări clinice principale: .V.exo/enoftalmie ..V. paloare papilară • Cauze principale: .anomalii vasculare 38 .boala oculară tiroidiană . reducerea C..tumori .traumatisme .reducerea A.

arsură.Tablou clinic: . Aparatul lacrimal – sinteză ♦ Obiective educationale: o Ce trebuie să ştie − Esenţial: simptomatologia ochiului uscat.Lipidic . diferenţierea dacriocistitei congenitale de conjunctivita nou. Structura filmului lacrimal: 3 straturi (de la suprafaţă spre profunzime): . tratamentul dacriocistitei cronice a adultului − Facultativ: principiul şi tehnica dacriocistorinostomiei o Ce trebuie să facă − Să observe: spălătura căilor lacrimale. Ochiul lăcrimos 5.canalul lacrimo-nazal→ meatul nazal inferior 39 . (kerato-conjunctivita sicca): disfuncţia glandei lacrimale principale: .cicatrici ale ductelor excretorii .inflamaţie (autoimună) .Apos . individual sau în echipă: testarea secreţiei lacrimale prin testul Schirmer.Tratament: .excizia glandei c) deficienţa stratului mucinos (xeroftalmie): cicatrici conjunctivale.sacul lacrimal . sondajul căilor lacrimale − Să facă personal. etiopatogenia ochiului uscat. etiopatogenia ochiului lăcrimos la copil şi adult. Capitol VII ♦ Titlul: Aparatul lacrimal ♦ Tabla de materii: 1. Ochiul uscat 3.născutului − Important: tratamentul ochiului uscat. înţepătură oculară .tratarea cauzei 3.): blefarite b) deficienţa stratului apos al F.umidifierea aerului . hipovitaminoza A .semne: congestie conjunctivală în fanta palpebrală . Anatomia căilor lacrimale:. anatomia căilor lacrimale. complicaţiile dacriocistitei acute şi cronice. Anatomia căilor lacrimale 4.simptome: senzaţie de usturime.Mucinos 2.punctele lacrimale (superior şi inferior) .Etiopatogenie: a) deficienţa stratului lipidic al filmului lacrimal (F.canaliculele lacrimale (superior şi inferior) . inspecţia punctelor lacrimale şi a zonei sacului lacrimal (unghiul intern al orbitei) ♦ Schema succintă a capitolului: 1.L.L. Ochiul uscat: . Structura filmului lacrimal 2.lacrimi artificiale . tratamentul dacriocistitei congenitale − Util: structura filmului lacrimal.

fum.comprese locale cu Rivanol .faza cronică (dacriocistită cronică): epiforă .Etiopatogenie: .sondajul căilor lacrimale (în primul an de viaţă) . mediul agricol) .Tratament: .faza acută (suprainfecţie: dacriocistită acută): .tumefiere cu caractere inflamatorii în ungiul intern palpebral (zona corespunzătoare sacului lacrimal) .malfuncţionarea pompei: ectropion .coliruri cu antibiotice .Complicaţiile obstrucţiilor lacrimale:. prin testarea permeabilităţii căilor lacrimale (spălătură) .fistulizare în orbită (rareori) .conjunctivită . Ochiul lăcrimos: .faza cronică: .fistulizare la tegument .factori favorizanţi: conjunctivita cronică.dacriocistorinostomia .Tabloul clinic al obstrucţiilor lacrimale: .episoade inflamatorii repetate (sac lacrimal fibrozat): rezecţia sacului lacrimal 5.cronice: .Diagnostic diferenţial: .acute: .congenitală: .antibioterapie sistemică . Aparatul lacrimal .congenitală: persistenţa unei membrane în lumenul sacului lacrimal .adult: .conjunctivita.sinteză 40 .insuficienţa sistemului de drenaj lacrimal (epiforă): .4.obstrucţie congenitală/dobândită .ulcer cornean .faza acută: . expunerea cronică la microparticule (praf.

Definiţie: inflamaţiile marginilor libere palpebrale . complicaţiile entropionului şi ectropionului.stafilococice 41 .tratamentul principal: lacrimi artificiale  Ochiul lăcrimos . semne minime . tabloul clinic al carcinomului palpebral. complicaţia ptozei palpebrale congenitale − Important: cauzele şi tratamentul blefaritelor. individual sau în echipă: examenul obiectiv palpebral ♦ Schema succintă a capitolului: 1. tabloul clinic al chalazionului.drenaj inadecvat (obstrucţiile căilor lacrimale)  Capitol VIII ♦ Titlul: Pleoapele ♦ Tabla de materii: 1. chalazion − Să facă personal. asociat cu blefarita .hiperproducţie (iritaţia ochiului) . Anomalii de poziţie a pleoapelor ♦ Obiective educationale o Ce trebuie să ştie − Esenţial: diagnosticul şi tratamentul orgeletului extern şi intern.Aparatul lacrimal – sinteză  Ochiul uscat .de obicei: lacrimi de slabă calitate. cauzele ptozei palpebrale − Util: asocierile blefaritelor. tabloul clinic al blefaritelor.Cauze: . tratamentul chalazionului.simptome semnificative. Blefaritele . Formaţiuni anormale la nivelul pleoapelor 3. cauzele entropionului şi ectropionului − Facultativ: tratamentul chirurgical al anomaliilor de poziţie palpebrală şi al carcinomului palpebral o Ce trebuie să facă − Să observe: intervenţie chirurgicală pt. Blefaritele 2.

antibiotice: topic.Alte asocieri: .Orgelet intern: inflamaţia acută.lacrimi artificiale 2. III .chalazion .Complicaţii: eroziuni corneene.în cel paralitic (până la rezolvarea cauzei): blefarorafia (sutura celor două margini libere palpebrale) 42 . sistemic . alopecie ciliară .Carcinom bazocelular 3.ulceraţii şi infiltrate corneene periferice .orgelet .Chalazion: inflamaţia cronică a glandelor sebacee .Cauze .senil .Tratament: al cauzei  Ectropionul .acnee rozacee .Cauze: .miastenia gravis .Definiţie: orientarea pleoapei spre globul ocular .cicatricial .paralizia n. a glandei Meibomius .Complicaţii: ambliopia → în cea congenitală.Cauze: .congenital .paralizia n.Complicaţii: lagoftalmia (imposibilitatea ocluziei palpebrale complete) → keratita lagoftalmică .mecanic . produse de cilii orientaţi spre globul ocular . Formaţiuni anormale la nivelul pleoapelor . stafilococică.al cauzei . dacă este acoperită pupila → intervenţie chirurgicală de urgenţă .trichiazis (orientarea genelor spre globul ocular). Anomalii de poziţie a pleoapelor  Ptoza palpebrală .traumatism al muşchiului ridicător al pleoapei superioare . a glandei Zeiss .perturbarea filmului lacrimal (ochi uscat) .Tratament: .eroziuni şi vascularizarea corneei .Tratament: chirurgical  Entropionul .senil .congenitală .cicatricial .Orgelet extern: inflamaţia acută.senilă .Tratament: . VII ..seboreice .igiena pleoapelor . stafilococică.Definiţie: „căderea” pleoapei superioare .Definiţie: orientarea pleoapei spre în afară .spastic .

lăcrimare ► Cauze? ☻Blefarita Ochi uscaţi Conjunctivita alergică Trichiazis Entropion. cu cruste ► Diagnostic ? ☻ Blefarita ► Tratament ? ☻ Igiena zilnică a pleoapelor Unguente cu antibiotice și antiinflamatorii Lacrimi artificiale Tetraciclină 6 – 12 săpt. corect? ☻ Da ► Cum se explică episoadele de lăcrimare? ☻ Iritarea ochiului → lăcrimare reflexă ► Modificarea tratamentului? ☻ Reducerea evaporării filmului lacrimal: umidifierea încăperilor Schimbarea preparatului de lacrimi artificiale Produse fără conservanți Ocluzia punctelor lacrimale o Scenariul 2  Simptomele mai accentuate dimineaţa  Pleoape lipicioase. sex feminin În ultimii 2 ani: .AO: senzația de arsură. Forme particulare de conjunctivite infecţioase: ophthalmia neonatorum.Caz clinic 37 ani. Conjunctivitele alergice ♦ Obiective educationale o Ce trebuie să ştie 43 . nisip în ochi. ectropion Conjunctivită infecțioasă refractară Boala oculară tiroidiană Intoleranța lentilelor de contact Sensibilitate la coliruri utilizate pe termen lung o Scenariul 1 ♦ Simptomele se agravează spre seara ♦ Simptomele se agravează în mediul cald și uscat ♦ Dg.(cazuri severe)  Capitol IX ♦ Titlul: Conjunctiva ♦ Tabla de materii: 1. conjunctivita de piscină. Conjunctivitele infecţioase 3. deseori – congestie. conjunctivita trachomatoasă 4. ochi uscat: lacrimi artificiale ♦ Mucoasa bucală uscată ♦ Artrită reumatoidă ► Este dg. Definiţia conjunctivitei 2.

cu fotofobie persistentă . − Facultativ: conjunctivita trachomatoasă o Ce trebuie să facă − Să observe: examenul biomicroscopic al conjunctivei. . alergice. îndepărtarea corpilor străini conjunctivali.ochiul nu se pansează . Ophtalmia neonatorum (conjunctivita gonococică a nou-născutului) . profliaxia şi principiile de tratament în conjunctivite. purulente (bacteriană) . senzaţie de „nisip în ochi” .Etiopatogenie: gonococul poate infecta conjunctiva nou-născutului. − Important: diferenţierea etiologică a conjunctivitelor: infecţioase (virale.contaminarea de la obiectele învecinate Tablou clinic: 44 . − Să facă personal. bacteriene). iridociclita.spălarea secreţiilor conjunctivale cu ser fiziologic/ apă fiartă şi răcită . individual sau în echipă: instilaţii de coliruri. examenul obiectiv topografic al conjunctivei (inclusiv întoarcerea pleoapei superioare şi inferioare). diagnosticul diferenţial cu celelalte cauze principale de ochi roşu (keratita. Conjunctivita infecţioasă  Simptome: . febră.AV nu este afectată.seara.Cruste pe marginile libere palpebrale . compliaţiile conjunctivitelor. pseudomembrane pe suprafaţa conjunctivei palpebrale → ulceraţii ale conjunctivei palpebrale → cicatrici conjunctivale. înainte de culcare: unguente cu antibiotice şi antiinflamatorii .Disconfort.Limfadenopatie crevicală (virală)  Complicaţii: . spălarea frecventă a mâinilor 3.Congestia conjunctivală periferică (superficială) .conjunctivita bacteriană: ulcer cornean. înţepături oculare.− Esenţial: recunoaşterea congestiei conjunctivale de tip periferic.instilaţii de coliruri cu antibiotice şi antiinflamatorii . simptome respiratorii) .Virale: simptome sistemice (stare generală alterată.transmiterea de la mamă în momentul naşterii/înainte de naştere (ruptura prematură a membranelor) . Forme particulare de conjunctivite infecţioase 3. apare cel mult înceţoşarea vederii (datorită secreţiilor conjunctivale). care se ameliorează la clipit.Istoric: contact cu persoane afectate  Semne: . − Util: profilaxia conjunctivitei nou-născutului.limitarea extinderii bolii: prosop personal. recunoaşterea pacienţilor cu ochi roşu care trebuie trimişi de urgenţă la oftalmolog. diagnosticarea conjunctivitei (simptome. conjunctivita de piscină.1.  Tratament: . coloraţia cu fluoresceină şi interpretarea sa. îndepărtarea pseudomembranelor de pe suprafaţa conjunctivei palpebrale. semne). ♦ Schema succintă a capitolului: 1.conjunctivita virală: infiltrate corneene subepiteliale. glaucomul acut).Secreţii conjunctivale: seroase (virală). prin: . Definiţia conjunctivitei: inflamaţia conjunctivei 2.

antibioterapie sistemică 3. se bilateralizează după alte 8 – 10 zile . Conjunctivita trachomatoasă . în frotiu al secreţiei conjunctivale: diplococi (gonococi).apare după o perioadă de incubaţie de 8 – 10 zile. după expunerea la polen sau la alţi alergeni 45 . eradicată în aproape toată lumea: excepţie .Tratament: . . edemul palpebral şi edemul conjunctival (chemozis) • Cel mai frecvent: la copii. .foliculi pe suprafaţa conjunctivei palpebrale care se sparg la întoarcerea pleoapei. Conjunctivita de piscină .Tratament: coliruri cu sulfamide 4. edem exprimat al conjunctivei (chemozis) .simblefaron. pe parcursul sarcinii .ochi uscat. .Complicaţii: . eliberând un conţinut gelatinos .Dg. pierderea funcţiei vizuale sau a globului ocular (în cazuri f. unilateral.Chlamydozoon oculo-genitalis . prin cicatrizarea conjunctivei .2.spălarea abundentă a secreţiilor conjunctivale cu ser fiziologic (este interzisă stagnarea puroiului pe suprafaţa corneei) .faza de pioree: secreţii purulente abundente . incluzii intracelulare (Chlamydozoon oculo-genitalis).Profilaxie: .Are un debut brusc • Simptomele “cheie” sunt: pruritul.3.faza de rezoluţie: remisia semnelor .Tablou clinic – caracteristic: . produsă de Chlamydozoon oculogenitalis – criterii: . .Africa .tratarea infecţiilor genitale ale mamei.Etiopatogenie: agentul etiologic este Chlamydozoon oculo-genitalis. prin cicatrizarea conjunctivei: aderenţe între conjunctiva palpebrală şi cea bulbară .Tratament: coliruri cu antibiotice cu spectru larg 3. . – gonococ.panus: membrană vascularizată care invadează corneea. severe) .instilaţii cu coliruri antibiotice. prin cicatrizarea corneei .procedeul Crédé: instilarea câte unei picături de nitrat de argint.faza de infiltraţie: congestie conjunctivală de tip periferic.Etiologie: Chlamydia trachomatis. infectarea conjunctivei producându-se cu ocazia unei băi în piscina contaminată.momentul debutului: prima săpt. în ritmul dictat de refacerea secreţiilor purulente conjunctivale .Tablou clinic: . în fiecare ochi .ex.. prin cicatrizarea glandelor lacrimale accesorii din structura conjunctivei şi a ductelor glandei lacrimale principale. Conjunctivita alergică Tablou clinic: forme clinice Acută .Complicaţii: ulcer cornean → perforaţie → endoftalmită. întotdeauna de la ora 12. a doua săpt.caracteristic: foliculi pe suprafaţa conjunctivei palpebrale (noduli albi-gălbui). imediat după naştere. .orbire. diferenţial: conjunctivita purulentă a nou-născutului. congestie conjunctivală de tip periferic. intensă.entropion.

aplicarea de unguente cu antibiotice (noaptea) 46 .secreţii conjunctivale apoase .prurit ocular uşor/moderat .vasoconstrictoare/antihistaminice topic .fără antecedente patologice oculare ► Diagnostic probabil? ☻ Conjunctivita acută infecţioasă – argumente: . cloramfenicol. • Tablou clinic: .congestie oculară de tip periferic .ochi roşu. netilmicină .congestie oculară bilaterală . • Perenă: .instilaţii cu antibiotice (ziua): tobramicină. dar steroizii topic sunt necesari mai frecvent. sex feminin. • Complicaţii: papilele hipertrofiate → ulcerarea şi infiltrarea porţiunii superioare a corneei • Tratamentul .atopică: adulţi .declanşată de alţi alergeni: praful de casă → nu are o evoluţie sezonieră.48 ani. pe fondul unei disfuncţii a sistemului imun.aceleaşi simptome şi semne . Sezonieră şi perenă • Sezonieră (în contextual unei încărcături crescute cu polen a mediului ambiant): . • Tratament: . explicabilă prin prezenţa secreţiilor) . OS: inflamat.papile conjunctivale “gigante”.ochi lăcrimos . arsuri. nedureros (senzaţie de disconfort. Exacerbarea sezonieră este o caracteristică. de două zile .similar cu cel al conjunctivitei sezoniere. înţepături oculare .spălarea secreţiilor conjunctivale cu ser fiziologic/apă fiartă şi răcită .prurit.vernală: copii . • Cauza: expunerea repetată la alergen.păstrarea acuităţii vizuale în limite normale (doar înceţoşarea discretă a vederii.absenţa antecedentelor oculare ► Tratament? ☻ .secreţie mucoasă.papile conjunctivale hipertrofiate. nu durere propriu-zisă) .înceţoşarea discretă a vederii.giganto-papilară: răspuns alergic la un corp străin care irită cronic conjunctiva (exemplu: lentilele de contact).• Reacţia se calmează spontan. vâscoasă .OD: asimptomatic .cazuri severe: steroizi topic. lăcrimos. disconfort ocular . . în câteva ore • Altă circumstanţă: ca răspuns la medicaţia oftalmologică topică.antihistaminicele sistemic: în puseu acut /profilactic. gentamicină. situate mai ales sub pleoapa superioară. Scenariu clinic  Istoric: . Conjunctivita alergică cronică • Subcategorii: .

Factori favorizanţi: eroziuni corneene. Keratitele bacteriene .ochiul uscat ► Care pacienţi cu ochi roşu trebuie trimişi de urgenţă la oftalmolog? ☻Cei cu vederea afectată  Capitol X ♦ Titlul: Corneea ♦ Tabla de materii: 1. Keratita lagoftalmică 5.secreţia conjunctivală este seroasă ► Ce argumente sugerează că nu este o afecţiune care să ameninţe vederea? ☻ Acuitatea vizuală normală ► Enunţaţi 6 cauze de ochi roşu: ☻ . Keratitele bacteriene 3. conjunctivite cronice .conjunctivita acută .OS : evoluţie favorabilă . Definiţia keratitei 2.glaucomul acut .Secreţie seroasă abundentă . Definiţia keratitei: inflamaţia corneei 2.keratita herpetică .Agenţi etiologici: pneumococ.Corneea clară ► Diagnostic? ☻ Conjunctivita acută virală – argumente: . testarea sensibilităţii corneene (reflexul cornean) ♦ Schema succintă a capitolului: 1.hemoragia subconjunctivală .iridociclita . individual sau în echipă: examenul obiectiv al corneei la lumina zilei. Keratitele virale 4.Simptome: 47 .OD: aceleaşi simptome . obstrucţii ale căilor lacrimale. simptomele şi semnele keratitelor − Important: complicaţiile şi tratamentul keratitelor − Util: etiopatogenia keratitelor bacteriene şi virale − Facultativ: etiopatogenia keratitelor din afecţiuni neurologice o Ce trebuie să facă − Să observe: examinarea corneei la biomicroscop − Să facă personal.Etiopatogenie (mecanism exogen: infectarea unei mici leziuni corneene ulcerative) . coloraţia cu fluoresceină.AVAO = 10/10 . Keratita neuroparalitică ٠ Obiective educaţionale o Ce trebuie să ştie − Esenţial: definiţia. stafilococ . A revenit conform planificării: 3 zile .

injecţii subconjunctivale). epitelizante (vit.v. cu coloraţie zilnică cu fluoresceină) 48 . se reactivează → keratita herpetică: . în una superficială şi invers .cornee: ulcer central.Semne: . antivirale (unguent cu Acyclovir. asimptomatică (rareori: conjunctivită uşoară). A) .propagarea inflamaţiei la uvee (întotdeauna): uveita: . transparenţa mult diminuată .Tratament: . antibiotice.pupila: miotică .scăderea moderată a AV .transformarea unei keratite herpetice profunde.propagarea infecţiei la întregul conţinut al globului ocular: endoftalmita .conjunctiva: congestie intensă.conjunctiva: congestie perikeratică (profundă) . pansament (în cea superficială).propagarea infecţiei la conţinutul globului ocular şi a peretelui scleral: panoftalmia .suprainfecţia → ulcer cornean . cu marginile infiltrate.dureri oculare de intensitate mare . injecţii subconjunctivale şi parabulbare).perforaţia ulcerului cornean .scăderea brutală.general: antibiotice i.Semne: . dendritică.Simptome: . . virusul rămâne cantonat pe traiectul n. a AV (UM) . ciliari şi în condiţii de scădere a imunităţii locale şi/sau sistemice. murdar. “hartă geografică” .dureri oculare cu caracter de hemicranie . greu şi neregulat .Etiopatogenie: ..local: midriatice.CA: hipopion (puroi) .Complicaţii: .toxică: înainte de perforaţia ulcerului cornean .Virusul herpes simplex – primoinfecţia: de obicei.superficială: mai frecventă .contraindicaţie absolută: corticosteroizi topic 3.local: antibiotice (coliruri. predominant centrală (perikeratică) .keratita profundă (discoidă): coloraţia negativă: zonă centrală de hipotransparenţă corneană. marcată. Keratitele virale: . steroizi (doar în cea profundă.uveita anterioară (iridociclita) . datorită lipsei de transparenţă a mediilor oculare .profundă .FO: nu se poate examina. după instilarea de midriatic se dilată f.Complicaţii: .septică: după perforaţia ulcerului cornean . cu aspect discoid (inflamaţia este în stroma corneană) . nu mai mult de 10 zile).Tratament: .pupila: miotică.fotofobie .Profilaxie: tratarea corectă a eroziunilor corneene. a obstrucţiilor de căi lacrimale şi a conjunctivitelor cronice . midriatice (coliruri.corneea (coloraţia cu fluoresceină): -keratita superficială (dendritică): coloraţia pozitivă: leziune sub formă de “crenguţă de brad”. “literă chinezească”. unguente.

Să observe: examenul obiectiv al irisului şi pupilei la biomicroscop 49 . Complicaţiile iridociclitelor 7.sistemic: antiviral (acord unanim în forma profundă.Tratament local: coliruri cu antibiotice.Cauza: lagoftalmia (ocluzia palpebrală incompletă) . epitelizante.Profilaxie: tratarea energică şi corectă a keratitelor virale .Tratament: . simptomele şi semnele iridociclitelor (dg. Keratita lagoftalmică: .corneea: leziune ulcerativă în porţiunea centrală (densitate maximă de fibre nervoase) . Iridociclitele: simptome 3. Tratamentul iridociclitelor ♦ Obiective educaţionale o Ce trebuie să ştie − Esenţial: definiţia.pansament/lentila de contact terapeutică/blefarorafia 5. Keratita neuroparalitică . păreri împărţite – forma superficială).conjunctiva: congestie perikeratică inferioară . tratamentul iridociclitelor − Util: anatomia funcţională a irisului şi corpului ciliar. investigaţii în iridociclite − Facultativ: oftalmia simpatică a.Semne: .conjunctiva: congestie perikeratică .Simptome: ochi iritat. cu/fără afectarea AV . etiopatogenia iridociclitelor. Definiţia iridociclitei 2. antiinflamatoare nesteroidiene .Complicaţii: suprainfecţia ulceraţiei corneene: ulcer cornean .Cauza: degenerare oriunde între ggl.local:.atenţie!!! Contraindicaţie absolută: steroizi topic în keratita herpetică superficială 4. Ce trebuie să facă i. midriatice. Iridociclitele: semne 4.Simptome: scăderea AV pe un ochi fără sensibilitate.al lagoftalmiei .Complicaţii: suprainfecţia ulceraţiei corneene → ulcer cornean . Etiopatogenia iridociclitelor 5. Investigaţii în iridociclite 6.hipo/anestezie corneană .coliruri cu antibiotice.. Gasser şi n. pansament/lentilă de contact terapeutică/blefarorafia  Capitol XI ♦ Titlul: Iridociclitele ♦ Tabla de materii: 1. midriatice. ciliari (exemplu: keratite virale repetate) .corneea: leziune ulcerativă în porţiunea inferioară . diferenţial în cadrul ochiului roşu) − Important: complicaţiile iridociclitelor.Semne: .lagoftalmia . epitelizante . cu episoade repetate de keratite în antecedente .

înceţoşarea şi scăderea moderată a AV 3.ii.Pupila: mioza.fotofobie . Etiologia iridociclitelor: 50 . celule inflamatorii în CA . : se luminează difuz. datorită hipotransparenţei UA 4.Conjunctiva: congestie perikeratică .Corneea: precipitate pe endoteliu (semn de ciclită) . după instilarea de midriatice.durere oculară cu caracter de hemicranie .hiperlăcrimare . Semnele iridociclitelor: .CA: UA tulbure. Definiţia iridociclitei: inflamaţia irisului şi a corpului ciliar Sinonim: uveita anterioară 2.O. se dilată neregulat (sinechii irido-cristaliniene) . Simptomele iridociclitelor: . individual sau în echipă: examenul obiectiv al irisului şi pupilei la lumina zilei ٠ Schema succintă a capitolului: 1.Presiunea intraoculară: poat prezenta variaţii – în ciclite .F. Să facă personal.

injecţii  Verificarea periodică a presiunii intraoculare ► Care pacienţi cu ochi roşu trebuie trimişi de urgenţã la oftalmolog? ☻Cei cu vederea afectată 51 .cronicizarea .bilateralitatea .inflamaţia granulomatoasă Investigaţii: . Tratamentul iridociclitelor  Steroizi topic: instilaţii.indicaţii: .cazuri rezistente .Hemoleucograma . Investigaţii în iridociclite  Indicaţiile investigaţiilor: .Cauze oculare Virusurile herpetice Traumatismele oculare Oftalmia simpatică Cauze sistemice Artrite seronegative :HLA B27 Spondilita anchilozantă Sdr.Blocaj pupilar (secluzia pupilară: sinechii iridocristaliniene pe toată circumferinţa) .Rx toracic .Glaucom cu unghi închis: de blocajul pupilar → UA se acumulează în CP → împinge anterior rădăcina irisului → închiderea unghiului CA . injecţii  Steroizi.Glaucom cu unghi deschis .rar 5.rezistenţa . Complicaţiile iridociclitelor: . Reiter Artrita psoriazică Boli inflamatorii ale intestinului Artrita cronică juvenilă Sarcoidoza Boala Behçet Sifilis “Mască” pt. retinoblastom TBC . alte boli oculare: melanom malign coroidian.Serologia sifilis .recidiva .Cataractă complicată 7. imunosupresive sistemic .HLA .ameninţarea vederii  Midriatic topic: instilaţi. unguente.Rx sacro-iliace 6.VSH .

a impregna corneea în keratita herpetică şi ce formă are ulceraţia? ☻Fluoresceina Dendritică  Capitol XII ♦ Titlul: Cataracta ♦ Tabla de materii: 1. 6. Să facă personal. . spondilita anchilozantă etc. 15 dpt. 5. Ce trebuie să facă i.alcătuire: . obiectiv al cristalinului la lumina zilei (culoarea pupilei).► In care cazuri de ochi roşu este afectatã pupila? ☻ Iridociclite Glaucom acut ► Ce simptome sugereazã o situaţie de ameninţare a vederii? ☻Durere oculară Înceţoşarea vederii ► Ce cauze de ochi roşu sunt asociate cu afecţiuni sistemice? ☻Uveite recidivante: tbc. diferenţial cu alte cauze de scădere progresivă a vederii pe ochi alb. importanţa trimiterii de urgenţă la oftalmolog a unui copil cu leucocorie (pupila albă) − Important: cauzel. Definiţia cataractei: . 7.menţinut în poziţie de zonula lui Zinn: îl ancorează la corpul ciliar Funcţii: 52 .lentilă transparentă. ► Când sunt prezente: dureri oculare atroce. aprecierea reflexului roşu pupilar ٠ Schema succintă a capitolului: 1. tabloul clinic al cataractei (dg. nedureros). complicaţiile şi tratamentul cataractei − Util: anatomia funcţională a cristalinului − Facultativ: principiul şi tehnica facoemulsificării. 2. greţuri. 4.opacifierea cristalinului . complicaţiile postoperatorii b.cea mai frecventă cauză de scădere a vederii pe plan mondial 2. 3. perceperea de halouri colorate. de aprox.capsulă .epiteliu: sub capsula anterioară → ecuator: fibre . biconvexă. sarcoidoza.nucleu . Să observe: examinarea cristalinului la biomicroscop ii. Definiţie Anatomia funcţională a cristalinului Cauze Cataracta: simptome Cataracta: semne Complicaţiile cataractei Tratament ♦ Obiective educationale o Ce trebuie să ştie − Esenţial: definiţia cataractei. Anatomia cristalinului: .cortex . vărsături? ☻Glaucom acut ► Când este interzisă administrarea colirurilor cu steroizi? ☻Infecţii corneene ► Care este colorantul folosit pt. individual sau în echipă: ex.

acomodaţie (vederea clară la aproape): efector activ – elasticitatea îi permite să se bombeze → creşte convergenţa ochiului. Cataracta . fenotiazine) . accentuată de lumina puternică  Perceperea deformată a liniilor drepte  Diplopia monoculară  Alterarea simţului cromatic  NU: durere. Rx) . Glaucomul Primar prin Închiderea Unghiului 6. Definiţii 2. Glaucomul Primar cu Unghi Deschis 5. .Congenitală 4.Vârsta înaintată (cea mai frecventă) .uveita . de viaţă). Cauzele cataractei: . 3. secreţii.face parte din dioptrul ocular (alături de cornee): în total 60 dpt. Producerea şi eliminarea UA 3. chirurgia oculară) .Boli oculare şi sistemice (uveita.corticale .simptome  Scăderea AV  Vedere înceţoşată. Complicaţiile cataractei: • Adult (cataracta hipermatură)  Uveita facoanafilactică (capsula hiperpermeabilă → proteinele antigenice non-self → reacţie autoimună)  Glaucomul secundar  Dislocarea cristalinului (zonula lui Zinn devine fragilă) • Copil (cataracta congenitală): ambliopia (dacă nu este operată imediat) 7.infecţia  Capitol XIII ♦ Titlul: Glaucomul ♦ Tabla de materii: 1.glaucomul . congestie 5.Terapii sistemice (steroizi. Tratamentul cataractei: operaţie – facoemulsificare şi implant de cristalin artificial foldabil Momentul operator: • Adult: când pacientul este deranjat în activităţile cotidiene • Copil – cataracta congenitală totală: imediat (primele săpt.cataracta secundară (opacifierea capsulei cristaliniene rămase pe loc) . Glaucomul congenital ♦ Obiective educationale o Ce trebuie să ştie 53 . în caz contrar → ambliopia Complicaţii postoperatorii: . DZ..Traumatisme oculare şi CSIO (Corpi Străini IntraOculari) . Clasificarea glaucoamelor 4. Cataracta – semne:  Reflex roşu pupilar anormal (zone negre pe fondul roşu al pupilei)  Opacităţi cristaliniene: .nucleare 6.Radiaţii ionizante (UV.

definiţia PIO. tabloul clinic al glaucomului congenital − Important: producerea şi eliminarea UA. individual sau în echipă: palparea globului ocular. principii terapeutice în GPUD. patogenia atacului de glaucom. Clasificarea glaucoamelor  După absenţa/prezenţa factorilor cauzali: . legată parţial de presiunea intraoculară (PIO) .Cea mai frecventă cauză de pierdere ireversibilă a vederii . Ciliar 2.presiunea pe care conţinutul globului ocular o exercită asupra pereţilor săi .> 70 ani: 4%  PIO: . simptomele GPUD. semnele GPUD. Să facă personal. trabeculotomiei Ce trebuie să facă iii.primar . patogenia glacomului congenital.− Esenţial: definiţia glaucomului. tratamentul atacului de glaucom − Util: clasificarea glaucoamelor. Post-trabecular 3. Pre-trabecular 4. examinarea papilei optice prin oftalmoscopie directă ٠ Schema succintă a capitolului: 1. clasele de medicamente utilizate în tratamentul GPUD − Facultativ: tehnica chirurgicală a trabeculectomiei.congenital .prin închiderea unghiului  După viteza debutului: . tabloul clinic al atacului de glaucom (dg. Să observe: tonometria prin indentaţie şi aplanaţie. patogenia GPUD.deschis .secundar  După anatomia unghiului de drenaj: . screeningul GPUD.> 40 ani: 2% . Definiţii  Glaucom: neuropatie optică ce se caracterizează prin pierderea progresivă a fibrelor optice.al adultului  După nivelul PIO: 54 .valori normale:10 – 21 mmHg 2. Blocaj pupilar 3. goniotomiei. Producerea şi eliminarea UA  UA – principalul determinant al PIO  Sediul producerii UA: procesele ciliare  Căile de eliminare a UA: CP → pupilă → CA → unghiul CA: trabecul → canal Schlemm → venele apoase → circulaţia sanguină episclerală  Sedii de blocaj: 1.juvenil . gonioscopia iv.cronic  După vârsta debutului: . diferenţial în cadrul ochiului roşu).acut . Trabecular 5.

carteolol). brinzolamida) ٠ Laser: .predispuşi: hipermetropii. sexul feminin.strâmtorare concentrică .scotoame în porţiunea mijlocie a CV . cu vasele deviate nazal .factori genetici  Simptome .Screeningul glaucomului .sisteme de drenaj 5.Screeningul glaucomului – două grupuri principale de pacienţi: ٠Istoric familial pozitiv ٠Toţi cei peste 40 ani – măsurarea PIO . Glaucomul Primar cu Unghi Deschis (GPUD)  Cea mai frecventă formă de glaucom  Patogenie – PIO crescută . optic: lărgirea excavaţiei.probleme: ٠Pacienţii care nu merg la optometrist (pt.modificări ale câmpului vizual: .nespecifice: .PIO poate fi în limite normale şi pacientul să prezinte modificări caracteristice pt.inhibitori ai secreţiei UA: ß-blocante (timolol.ochi cu o anumită conformaţie (cristalin voluminos în oci mic): blocajul pupilar este mai accentuat decât normalul → UA se acumulează în CP → împinge irisul anterior → închide unghiul .antimetaboliţi .cefalee .modificări caracteristice ale n.hipertensiune intraoculară 4.alterarea nutriţiei n. betaxolol..Nu trebuie să ne bazăm exclusiv pe măsurarea PIO pt. glaucom: ale discului optic şi ale câmpului vizual.scotom arcuat .blocaj pupilar fiziologic: UA trece mai greu din CP în CA.treapta nazală . inhibitori de anhidrază carbonică (dorzolamida.unghi deschis (gonioscopie)  Screeningul GPUD: . Glaucomul Primar prin Închiderea Unghiului  Patogenie .netratat → orbire ٠ Medicamentos . . vârstnicii  Tablou clinic: 55 .necesitatea schimbării frecvente a ochelarilor de citit . optic . travoprost.glaucom cu presiune normală . diagnosticarea şi monitorizarea glaucomului !!! .senzaţie de presiune în globii oculari  Semne – PIO: 21-40 mmHg .analogi de prostaglandine (latanoprost. ochelari de aproape) sunt “pierduţi” ٠Frecvent: falşi pozitivi  Tratamentul GPUD – scop: reducerea PIO . la nivelul pupilei . bimatoprost) .trabeculectomie+/.trabeculoplastie ٠ Chirurgical: .

orificiu în periferia irisului: . halouri colorate în jurul surselor de lumină  Tratament .pupila ovalară vertical.buftalmia (ochi crescut în volum) .imediat: reducerea PIO prin mijloace medicamentoase .goniotomia .simptome premergătoare: episoade tranzitorii de: cefalee.trabeculotomia . Glaucomul congenital  Cauza: anomalie de dezvoltare a unghiului camerular  Clinic .hiperlăcrimare .halouri colorate în jurul surselor de lumină .cornee hipotransparentă (edem cornean) .!!! acelaşi tratament şi la ochiul congener 6.edem cornean (cornee tulbure)  Tratament: chirurgical: .laser: iridotomia .ochi roşu (unilateral): congestie centrală . cu caracter de hemicranie. greţuri. vărsături .trabeculectomia  Prognostic: rezervat 56 .PIO : 50 – 80 mmHg .după normalizarea PIO (dispariţia edemului cornean) .pierderea vederii .chirurgical: iridectomia . semimidriatică. înceţoşarea vederii..congestie .palparea globului ocular : senzaţia de glob de sticlă .durere oculară atroce. areactivă .

screeningul pt. Retinopatia diabetică (RD) 4. investigaţiile din obstrucţiile vasculare retiniene. anatomia microscopică a retinei şi patologia DMLV. manifestările clinice ale retinoblastomului – altele decât leucocoria. c. Ce trebuie să facă i. patogenia şi tratamentul retinopatiei de prematuritate. individual sau în echipă: examenul FO prin oftalmoscopie directă ٠Schema succintă a capitolului: 1. Dezlipirea de retină (DR) . tratamentul retinoblastomului. să trimită de urgenţă la oftalmolog un pacient care percepe brusc “muşte volante”. − Facultativ: tratamentul DMLV. importanţa trimiterii la oftalmolog a pacientului diabetic fără acuze vizuale. nedureros. mecanismul producerii DPV. Retinoblastomul ♦ Obiective educationale o Ce trebuie să ştie − Esenţial: cauzele de scădere bruscă a vederii pe ochi alb. Obstrucţiile arteriale retiniene 7. depistarea retinopatiei de prematuritate. etiopatogenia obstrucţiilor arteriale şi venoase retiniene. patogeniaRD. care corespunde periferiei retinei 57 . Să facă personal.Vitrosul normal: gel care tamponează retina .Frecvenţi . Degenerescanţa Maculară Legată de Vârstă (DMLV) 3.Înţelegerea semnificaţiei perceperii de “muşte volante”(corpi flotanţi): La orice vârstă . Să observe: examinarea FO prin biomicroscopie şi prin oftalmoscopie indirectă ii. − Util: înţelegerea raporturilor anatomice dintre vitros şi retină.Uneori foarte supărători . Ocluziile venoase retiniene 6. principiul fotocoagulării laser în RD. importanţa stadializării modificărilor FO în HTA. terminologia modificărilor FO în retinopatia diabetică (RD). tabloul clinic în obstrucţiile arteriale şi venoase retiniene.Pot traduce Decolarea Posterioară de Vitros (DPV): vârstnici. miopi . Modificări ale Fundului de ochi (FO) în HTA 5. Capitol XIV ♦ Titlul: Patologia retinei şi a corpului vitros ♦ Tabla de materii: 1. Dezlipirea de Retină (DR) 2. importanţa trimiterii de urgenţă la oftalmolog a unui copil cu leucocorie.Înţelegerea raporturilor anatomice dintre corpul vitros şi retină: .Condiţii predilecte de percepere . tratamentul obstrucţiilor vasculare retiniene. etiopatogenia DR. − Important: tabloul clinic al dezlipirii de retină regmatogene. factorii de risc ai DMLV. patogenia modificărilor FO în HTA. tratamentul DR. complicaţiile RD. tabloul clinic al degenerescenţei maculare legate de vârstă (DMLV). Retinopatia de prematuritate 8. stadializarea RD. manifestările clinice ale retinopatiei diabetice. complicaţiile obstrucţiilor vasculare retiniene.Aderenţa vitreo-retiniană variază topografic: maximă la nivelul bazei vitrosului.

stratificarea retinei dinspre interior spre exterior: .perceperea de „muşte volante” – DPV .prin ruptură pătrunde lichid din vitros → DR Simptome (corespunzătoare. legată de înaintarea în vârstă.genetici.Sediul modificărilor patologice în DMLV: complexul EPR – membrana Bruch – coriocapilară .Tumora coroidiană (melanom malign coroidian): DR tumorală . mobilă Evoluţie: .chirurgie ab externo: . asimptomatică (DPV instalată lent) . .dezlipirea totală a retinei .Noţiuni de anatomie microscopică a retinei .primul „eveniment”: DPV descrisă anterior .chirurgie ab interno: vitrectomia posterioară 2.Simptome: perceperea bruscă de muşte volante (DPV acută).Complicaţii: DR – în 15% din cazuri .indentaţia sclerală (deplasează peretele ocular spre retină) .endofotocoagulare laser (ab interno) . mereu în acelaşi loc – ruptura (ile) retiniană (ene) .DRR Etiopatogenie: . amputându-l progresiv: începutul şi progresia DRR .retina neurosenzitivă .retina dezlipită: gri-cenuşie. cronologic. se impune operaţia de urgenţă) .Ruptura: DR Regmatogenă (DRR) .injectarea intraoculară de gaz (deplasează retina spre peretele ocular) .Factori de risc: .Decolarea posterioară de vitros (DPV) .coriocapilara .fotopsie (perceperea uneia/mai multor scântei) repetitivă. miopie . examinarea atentă a periferiei retinei (după dilatarea maximă a pupilei). Degenerescenţa Maculară Legată de Vârstă (DMLV) .Etiologia DR: .apariţia unei umbre în câmpul vizual care creşte.scăderea marcată a acuităţii vizuale: în momentul dezlipirii retinei maculare Semne (FO): .membrana Bruch .Tratament: trimiterea la oftalmolog pt.vitrosul decolat rămâne ataşat la retina periferică asupra căreia exercită tracţiuni → ruptura retiniană .epiteliul pigmentar retinian (EPR) . de mediu 58 . în vederea depistării unei eventuale rupturi retiniene.blocarea rupturii (lor) retiniene: .. proeminentă.Exudaţia de origine coroidiană (coroidite): DR Exudativă (DRE) .Ţesut fibro-vascular în vitros → tracţiunea asupra retinei: DR Tracţională (DRT) . etapelor etiopatogenetice): .crioaplicaţii sclerale (ab externo) .proliferarea de ţesut fibros pe suprafaţa retinei (DR vechi): mobilitatea retinei scade Tratament: Scop: realipirea şi menţinerea retinei realipite Mijloace: .degenerarea receptorilor retinieni (dacă e dezlipită macula.Etiologie: lichefierea vitrosului.

metamorfopsii (perceperea deformată a obiectelor): tipice pt.Incidenţa anuală a orbirii prin RD: 0.Tratament: . Modificări microvasculare care generează edemul retinian: .Patologie: a.Neregularitatea calibrului venos .Reabilitare: dispozitive optice pt. ameliorarea lecturii 3.Forme clinice de DMLV: . Retinopatia diabetică (RD) .calibru venos neregulat . mai ales pt.angiofluorografia .noduli disorici .hemoragii retiniene profunde .boli vasculare .membrană neovasculară submaculară (forma neovasculară) . FO .Neovase: vase de neoformaţie (de novo).Tablou clinic: .Nodul disoric: zonă de ischemie în stratul fibrelor optice (infarct) .Generalităţi: .măsurarea AV pt.Clasificare internaţională standard .suplimente (scad riscul) .Terminologie: . aproape . apărute în condiţii de ischemie retiniană . Modificări microvasculare care generează ischemia retiniană: .Pierderea de celule endoteliale şi pericite → hiperpermeabilitate capilară → edem retinian → exudate lipidice → microanevrisme → hemoragii retiniene b.Stadializare: 1.Retina ischemică → factor angiogenetic X → neovase pe discul optic/altundeva pe retină .atrofia coriocapilarei (forma atrofică) .beneficiază de tratament doar forma neovasculară: injecţii intraoculare cu anti-VEGF (Vascular Endothelial Growth Factor) . tradusă prin: .uşoară: câteva microanevrisme 59 . aproape şi distanţă .FO: .02 – 1% .atrofică (80%) .Exudat retinian: depozit de material lipidic în retină .90% netratabile .neovasculară (20%) .Ocluziile capilare retiniene → ischemie retiniană.Cauza majoră de scădere a vederii la populaţia activă . DMLV neovasculară ..Alterările biochimice → anormalităţi ale microcirculaţiei .ex.testul Amsler (pune în evidenţă metamorfopsiile) .Microanevrism: dilatare a unui capilar retinian .scăderea AV. RD neproliferativă: . evaluare: .tomografia retinei ..Dg.fumat .

semne de încrucişare arterio-venoasă: . Pacient asimptomatic. Pacient fără RD: control oftalmologic anual 2. Perceperea bruscă de muşte volante: hemoragie în vitros . fapt care permite evidenţierea „semnelor de încrucişare arterio-venoasă”. cu RD descoperită cu ocazia screeningului 2. noduli disorici. prin fotocoagulare laser.hemoragie în vitros .Tratament 1.glaucom secundar neovascular În oricare din stadiile sus-menţionate.edem macular sub formă de „stea” • Neuroretinopatie: edem al papilei optice Importanţa stadializării: aprecieri asupra prognosticului vital al pacientului.retina este singurul sediu al organismului unde se pot vizualiza direct vasele.severă (preproliferativă): numeroase hemoragii şi microanevrisme retiniene. cele două vase împart o teacă adventiţială comună. vene cu calibru neregulat 2. Pacient cu RD neproliferativă severă şi cu RD proliferativă: panfotocoagularea laser: . arterele şi venele se încrucişează (de cele mai multe ori. Stadializarea modificărilor FO în HTA: • Angiopatie: spasme vasculare tranzitorii • Angioscleroză: . comparabile cu „sârmele de argint sau de cupru” . hemoragii retiniene .Principiu: distrugerea.. RD proliferativă: vase de neoformaţie pe discul optic sau altundeva pe retină 3. . 4. Scăderea bruscă a AV: hemoragie în vitros 4. 5.hemoragii retiniene „în flacără” . în mod neinvaziv. Boală oculară diabetică avansată: complicaţiile RD proliferative: . Ocluziile arteriale retiniene • Noţiuni de anatomie vasculară a retinei: . la acest nivel. cu excepţia regiunii maculare (se înlătură sursa factorului angiogenetic). artera trece peste venă).artera sclerozată comprimă vena de dedesubt şi îi deviază traiectul • Retinopatie: . ischemică.retina „externă” (până la stratul plexiform extern: celulele fotoreceptoare. mixtă.moderată: microanevrisme.retina „internă” (intern faţă de stratul plexiform extern: cuprinde celulele ganglionare): vascularizată de artera centrală a retinei (tip terminal) • Patologie Cauze Efecte imediate Consecinţe pe termen lung 60 . artere cu reflex accentuat.dezlipire de retină tracţională . Modificări ale FO în HTA Observaţii .slceroza peretelui arterial la sediul încrucişării maschează coloana de sânge din venă care pare întreruptă .vene moderat dilatate.Simptome: 1.la nivelul retinei. a întregii retine ischemice. Pacient cu RD neproliferativă uşoară/moderată: control oftalmologic la 6 luni 3. bipolare): vascularizată de coriocapilară . şi se pot trage concluzii asupra statusului vascular al individului . poate fi prezentă maculopatia diabetică (edem macular): exudativă. Scăderea progresivă a AV: prin evoluţia RD 3. Pacient cu edem macular exudativ: fotocoagularea laser a zonelor de hiperpermeabilitate capilară 4.

O.O.artere filiforme.Ischemia → neovase → HIV/ GNV .VSH.Zgomote cardiace .Masaj ocular .Presiunea exercitată de o arteriolă sclerozată . cu aspect „lăptos” .Stagnarea fluxului sanguin .Exudaţia → edem macular Ocluzia VCR . Obstrucţiile venoase retiniene • Generalităţi .Auscultaţia carotidelor .Puls (fibrilaţie atrială) . F. nedureros .retina albă.Patogenie: . cu excepţia maculei: “cireaşa”  Pierderea fibrelor optice  Atrofia optică • Tablou clinic . PCR: crescute în arterita temporală Horton .Ex.Scăderea bruscă a vederii pe ochi alb.Hipocolesterolemiante .Creşterea presiunii intravasculare .Ecocardiografie 6.Antiagregante plachetare • Investigaţii: .Sediu: VCR/ ram al VCR .Doppler carotidian .A.Endoteliu . spastice • Tratament .Semne: .„cireaşa maculară” . .Vasodilatatoare .Orice vârstă: 85%>50 ani .Defect pupilar aferent . nedureros .Acetazolamidă 500 mg i.: . nedureroasă. a AV .Scăderea vederii: .Paracentaza C. – edem papilar: aspect de „floare de crizantemă” 61 .Scăderea PIO: . .Defect pupilar aferent .Simptome: scăderea bruscă a vederii pe ochi alb. Embol circulant  Aterom local  Arterita Horton  Alte  Edem intracelular care maschează circulaţia coroidiană (aspect “lăptos”).Tendinţa la tromboză .F.v.Cauză frecventă de scădere bruscă.Monitorizare Holter 24 ore .Tromboza: .

sporadic – unilateral .: HTA bine controlată medicamentos  Optometrist: ochelarii nu ameliorează A.P.Tratament: fotocoagularea laser a retinei care a rămas nevascularizată 8. VSH.numeroase hemoragii retiniene „în flacără”.: 1 – 3 ani) .Glaucom .Verificarea PIO (glaucomul este factor de risc) .Screening: începe la 4 – 6 săpt.Oftalmologică: .Neovascularizaţia retiniană (ram) .Retinopatia diabetică . la A.. oncopediatru.O.V.Supuşi oxigenoterapiei .Strabism . dispuse pe traiectul tuturor trunchiurilor venoase. TA .D.Screening pt. scăderea gradată (6 luni).Netratat: deces în 2 – 4 ani (meta cerebrale) . Retinopatia de prematuritate .Cea mai frecventă tumoră malignă intraoculară la copil (max. proteinograma. ►Posibilităţi diagnostice? ☻Cauzele principale de scădere progresivă a vederii la adultul de vârsta a 3-a: .Tratat: supravieţuire de 90 – 95 % la 5 ani .  Antecedente oftalmologice: presbiopie  A.Rubeoza iriană (vena centrală) . sex masculin.Glaucomul primar cu unghi deschis . glicemia.Prematuri . după naştere . Scenarii clinice Scenariul 1  Istoric: 66 ani.Medicală: .Tratarea afecţiunilor cardio-vasculare .Prognostic: .noduli disorici: zone de ischemie retiniană Ocluzia de ram al VCR .Tratament .Degenerescenţa maculară legată de vârstă  AVOD = 1/10  AVOS = 3/10 62 .Cataractă .Leucocoria . bilaterală.Antiagregante plachetare 7. profil lipidic. de la papilă.De 3 ori mai frecventă decât cea a VCR Complicaţiile ocluziilor venoase retiniene: .Ereditar – bilateral. mai accentuată la O. a vederii.Edemul macular Atitudine . până în periferie .Tablou clinic .complex: oftalmolog.P.Iridociclită .Cataracta .Analize: hemoleucograma.. Retinoblastomul . depistarea neovaselor: dacă se identifică → fotocoagularea laser a retinei ischemice .

P. sex feminin. HTA – bine controlate medicamentos ►Cauzele principale de scădere bruscă a vederii pe ochi alb. .Vitros: hemoragie.Hemoleucograma. nedureros? ☻ .reducerea cu predilecţie a vederii de aproape .P. glicemia ►Complicaţii oculare majore ? 63 .vederea periferică şi la distanţă – relativ bune ►Ce examinare trebuie efectuată? ☻Examenul de fund de ochi ►Diagnostic de certitudine ? ☻Degenerescenţa maculară legată de vârstă – forma neovasculară ►Tratament ? ☻Injecţii intraoculare cu anti-VEGF Scenariul 2  Istoric: 75 ani. în urmă cu 30 min.Cortex: AVC.Monitorizarea T. dezlipire de retină . scăderea brutală a vederii la OS.A. dificultăţi la citit  Vederea periferică şi la distanţă: relativ bune ►Diagnostic probabil? ☻Degenerescenţa maculară legată de vârstă – argumente: . colesterol. conştientizarea bruscă a pierderii cronice a vederii  AVOD = 7/10  AVOS = 1/10 ►Diagnostic? ☻Tromboza de ram inferior al venei centrale a retinei ►Investigaţii? ☻ . nedureros  A. lipide. Reducerea vederii centrale.Neuropatia optică .Obstrucţii vasculare retiniene (venoase sau arteriale) .DMS – forma neovasculară .: angină pectorală. VSH.  Ochi alb.

Pacientul este miop. De 3-4 zile (OS): percepe benzi şi pete translucide. ►De ce este important acest lucru? ☻ Posibilităţi diagnostice majore: . ►Este acest lucru liniştitor? ☻ NU .În dezlipirea de retină. variabile ca localizare şi densitate  FO la ochiul congener 64 .☻ Edem macular Retinopatie proliferativă Glaucom neovascular Scenariul 3  Istoric: 63 ani.Dezlipire de retină Miopia se asociază cu ambele  AVAO = 10/10. lumină care pâlpâie.Hemoragie în vitros .Degenerarea vitrosului/DPV .Cataracta: opacităţi fixe. sex masculin: în urmă cu câteva zile. constată perceperea bruscă de „muşte volante”. pânză de păianjen. AVOS = 1/10  FO se luminează neclar ► Cauze ? ☻ . ►Cauze? ☻ .DPV . dar persistă muşte volante  AVOD = 5/10. se clarifică pe parcursul zilei.Uveite post.Ex.Câmpul vizual prin metoda confruntării . FO  Este improbabil să vedeţi ruptura/dezlipirea de retină Apariţia bruscă a miodezopsiilor şi fotopsiilor impune trimitere de urgenţă la oftalmolog Scenariul 4  Dimineaţa: vedere înceţoşată la OS. nu se modifică pe parcursul zilei . AV scade doar dacă este decolată macula ►Ce examinări simple trebuie efectuate? ☻ .Hemoragia în vitros: opacităţi mobile.

OS: vitrectomie posterioară şi panfotocoagulare laser 65 .Retinopatie diabetică proliferativă ► Care este legătura între simptomele şi semnele de la cei doi ochi ? ☻ Diabetul zaharat ► Tratament ? ☻ .OD: panfotocoagulare laser .

testarea reflexelor pupilare ٠ Schema succintă a capitolului: 1. ciliari scurţi . dilatator al pupilei 2. obiectiv al pupilei la lumina zilei (culoare.Absenţa reflexului fotomotor direct . Reflexele pupilare patologice ♦ Obiective educationale o Ce trebuie să ştie − Esential: cauze de leucocorie. Reflexele pupilare patologice Defect pupilar aferent (rigiditate pupilară amaurotică)  Sediul leziunii: aferenţa reflexului pupilar  Manifestări: . individual sau în echipă: ex. III) .Receptorii: celulele cu conuri şi bastonaşe . ciliar (orbită) → n. nemodificată . Capitol XV ♦ Titlul: Pupila ♦ Tabla de materii: 1.Calea aferentă: n. sediul leziunii în rigiditatea pupilară amaurotică şi absolută − Facultativ: semnul Argyll-Robertson d. ciliari lungi → m.Fotomotor direct: mioză la lumină . Reflexele pupilare fiziologice 3.Acomodaţie – convergenţă – mioză (privirea la aproape) 3. diametru. Neuroanatomia reflexelor pupilare fotomotorii Calea parasimpatică (iridoconstrictoare): . Reflexele pupilare fiziologice: . localizare).Fotomotor consensual: mioză contralaterală (explicaţia: încrucişarea fibrelor nervoase) . formă. cauze de mioză şi midriază − Important: manifestările clinice ale rigidităţii pupilare amaurotice şi absolute − Util: neuroanatomia reflexelor pupilare fotomotorii. sfincter pupilar Calea simpatică (iridodilatatoare): . Ce trebuie să facă i.Efectorul: m.A. Să facă personal. aprecierea reflexului roşu pupilar.Neuroanatomia reflexelor pupilare fotomotorii 2.Stimulul: lumina . optic (fibrele pupilare) → chiasma optică (încrucişare) → bandeletele optice → braţul conjunctival anterior → nucleul pretectal →(încrucişare) n.trimitere de urgenţă la oftalmolog Defect pupilar eferent (rigiditate pupilară absolută)  Sediul leziunii: eferenţa reflexului pupilar  Manifestări: .amauroză .prezenţa reflexului fotomotor consensual la stimularea ochiului sănătos  Indică o problemă oftalmologică serioasă .Calea eferentă: n.Prezenţa reflexului fotomotor consensual 66 . Să observe: examinarea pupilei la biomicroscop ii.Centrul: nucleul Edinger-Westfal (nucleul n. cervical superior → n.absenţa reflexului pupilar fotomotor direct şi consensual .Centrul cilio-spinal al lui Budge → ggl.V. III → ggl. Edinger-Westfal .

Horner: lezarea lanţului simpatic: congenital (heterocromie iriană).abolirea reflexului fotomotor .păstrarea reflexului de acomodaţie-convergenţă-mioză 67 .Instilaţii pilocarpină .Glaucom cu unghi închis Mioza – cauze: .anizocorie .Absenţa reflexului consensual la stimularea ochiului sănătos  Cauze: . dobândit .Congenitală Semnul Argyll-Robertson (lues): . operaţii oculare ..Traumatism.mioză .Sdr.Uveite anterioare .Paralizia n.Instilaţii midriatice . III .

Mioza unilaterală: sdr. Horner 3.puncte cheie 1. Pupila midriatică. fixă: n. Defect pupilar aferent: boala n. optic. III 2. retina 68 .Pupila .

CT caniu şi n. Ce trebuie să facă i.defect altitudinal – neuropatie optică ischemică 69 . cauzele edemului papilar uni şi bilateral − Util: investigaţii în atrofiile optice.V. optici 2.V.V. individual sau în echipă: ex.Atrofia optică 2. alcoolo-tabagică.Edemul papilar bilateral ♦ Obiective educationale o Ce trebuie să ştie − Esential: tabloul clinic al edemului papilar uni şi bilateral − Important: tabloul clinic al atrofiei optice. Edemul papilar unilateral Tablou clinic  A. Capitol XVI ♦ Titlul: Nervul optic ♦ Tabla de materii: 1. – Corelată cu gradul atrofiei optice  Dacă A. meningiom n. optic prin oftalmoscopie indirectă şi prin biomicroscopia FO ii. cloramfenicol)  Inflamatorie: sarcoidoza. tumoră intracraniană Investigaţii:  Câmp vizual  PEV  ERG  Laborator: Vit.: .V. etiologia atrofiilor optice. Să observe: examinarea n. poliarterita nodoasă. alte modificari funcţionale: . pansinusita  Demielinizare: scleroza în plăci  Compresivă: gliom. tumoră intraorbitară. = normală. medicamente (etambutol.B12. edemul papilar uni şi bilateral a. folat  RMN. optic.Edemul papilar unilateral 3.câmp vizual  Defect pupilar aferent  Paloarea papilară Etiologie:  Ereditară  Distrofie retiniană: Retinopatia pigmentară  Vasculară: ocluzia ACR  Nutriţională/toxică: deficit vit. obiectiv al papilei optice prin oftalmoscopie directă Schema succintă a capitolului: 1.lărgirea petei oarbe – edem semnificativ .simţ cromatic . Să facă personal. = normală/redusă  Afectarea simţului cromatic  Defect de C.Atrofia optică Tablou clinic:  A. B12.

 Aspectul F. Borelia. sarcoidoza.O. boala Lyme Investigaţii  Câmp vizual  Laborator: hemoleucograma. coagulograma. uneori proeminentă Etiologie  Vascular: Neuropatia Optică Ischemică Anterioară (NOIA).dacă RMN = normal  Câmpul vizual: monitorizarea petei oarbe  Capitol XVII ♦ Titlul: Defectele câmpului vizual ♦ Tabla de materii: 1. obstrucţia VCR. auto Ac  Teste genetice (boala Leber)  RMN: demielinizare. glicemia. Ac toxoplasma. cu contur şters. sinusite  Demielinizare: scleroza multiplă  Ereditar  Infiltrativ: limfom  Infecţios: toxoplasmoza. virusuri. uremia Investigaţii  TA  Laborator: glicemia. lupus eritematos sistemic. PCR. cloramfenicol. limfom 3. diabet  Inflamator: uveite. Edemul papilar bilateral Tablou clinic  A. herpes. hemoleucograma  RMN cerebral  Puncţia lombară .V. leziune compresivă  Puncţia lombară: demielinizare. Neuroanatomia căilor optice 2. neurosarcoidoza. Defectele de câmp vizual ♦ Obiective educationale o Ce trebuie să ştie − Esential: defectele câmpului vizual – puncte cheie − Important: corelaţia dintre defectele câmpului vizual şi boala care le generează − Util: neuroanatomia căilor optice − Facultativ: detalii tehnice ale perimetriei statice şi dinamice ° Ce trebuie să facă 70 . VSH.: normală/ sever afectată  Obnubilări vizuale tranzitorii  Simţ cromatic: afectat  Câmp vizual: lărgirea petei oarbe/ normal Etiologie  HTIC  HTA malignă  Papilopatia diabetică  Infiltraţie: limfom  Toxice: etambutol.: papila congestivă.

iii.Neuroanatomia căilor optice N.Defectele de câmp vizual 71 . optici → chiasma optică (încrucişarea fibrelor nazale) → bandeletele optice (dr. individual sau în echipă: examinarea câmpului vizual prin metoda confruntării ٠ Schema succintă a capitolului: 1. Să observe: examinarea câmpului vizual prin perimetrie dinamică şi statică iv.) → corpii geniculaţi externi → radiaţiile optice → cortexul occipital 2. Să facă personal. şi stg.

Tabloul clinic general al unei paralizii oculomotorii: . Tabloul clinic general al unei paralizii oculomotorii 2.Diplopie binoculară . Leziune bandeleta dr. oculomotori b. Să facă personal.Debut brusc . NOIA  Capitol XVIII ♦ Titlul: Paraliziile nervilor cranieni ♦ Tabla de materii: 1. VI ♦ Obiective educationale o Ce trebuie să ştie − Esenţial: tabloul clinic general al unei paralizii oculomotorii − Important: cauzele paraliziilor oculomotorii.Afectează orice vârstă . VI − Facultativ: acţiunile secundare ale m. Paralizia n. Paralizia n.  Defectele altitudinale – tipice pt. acţiunile principale ale m. IV 4. Hemianopsie homonimă stg. Câmpul vizual – puncte cheie  Hemianopsia bitemporală – leziune chiasmatică (tumoră pituitară)  Hemianopsia homonimă stg. Paralizia n.Strabism . III 3. inervaţia muşchilor oculomotori. Hemianopsie în cadran Boala GPUD NOIA Neuropatie optică retrobulbară Staza papilară Tumora pituitară Leziune bandeleta stg.Defectul de câmp vizual Scotom arcuat Defect altitudinal Scotom central Lărgirea petei oarbe Hemianopsie heteronimă bitemporală Hemianopsie homonimă dr. Să observe: măsurarea unghiului deviaţiei strabice ii. Ce trebuie să facă i.Limitarea sau abolirea motilităţii oculare în direcţia de acţiune a muşchiului (lor) afectat (ţi) 72 . oculomotori − Util: manifestările clinice ale paraliziei de III. – leziune corticală dr. individual sau în echipă: testarea motilităţii oculare ٠ Schema succintă a capitolului: 1. IV. Leziune localizată distal de corpii geniculaţi ext.

- Atitudinea vicioasă a capului şi gâtului 2.Paralizia n. III  Simptome: - Diplopie - Cefalee (nu întotdeauna)  Semne: - Ptoză palpebrală - Devierea globului ocular în jos şi în afară - Midriază fixă - Limitarea motilităţii: ridicare, coborâre, adducţie  Etiologie: - Vasculară (“medicală”) - Compresivă (“chirurgicală”) - Traumatică - Congenitală 3.Paralizia n. IV  Simptome: - Diplopie verticală  Semne: - Cap înclinat spre partea opusă - Devierea globului ocular în sus  Etiologie: - Traumatism (cauza cea mai frecventă) - Vasculară - Compresivă - Congenitală 4.Paralizia n. VI  Simptome: - Diplopie orizontală  Semne: - Devierea globului ocular în convergenţă - Limitarea abducţiei  Etiologie: - Vasculară - Compresivă - Traumatică (fractură de bază de craniu)  Capitol XIX ♦ Titlul: Traumatismele ochiului şi anexelor ♦ Tabla de materii: 1. Clasificarea traumatismelor oculare 2. Traumatisme chimice 3. Contuzii 4. Plăgi ♦ Obiective educationale o Ce trebuie să ştie − Esenţial: atitudinea imediată în arsurile oculare, examenul obiectiv al pacientului cu traumatism ocular contuziv şi perforant, atitudinea de urgenţă în traumatismele oculare contuzive şi perforante.

73

− Important: clasificarea traumatismelor oculare, complicaţiile arsurilor oculare, tratamentul de specialitate al arsurilor oculare, sindromul traumatic de segment anterior şi posterior, tratamentul de specialitate al contuziilor şi plăgilor oculare perforante. − Util: natura substanţelor chimice care pot produce arsuri oculare, corelaţii între natura agentului traumatic şi leziunile oculare generate. − Facultativ: tratamentul sechelelor produse de arsuri, contuzii şi plăgi oculare perforante. Ce trebuie să facă iii. Să observe: efectuarea ecografiei oculo-orbitare la pacientul cu traumatism ocular iv. Să facă personal, individual sau în echipă: examenul obiectiv al pacientului cu traumatism ocular, interpretarea unei Rx cu lentila Comberg, interpretarea unui examen CT la pacientul cu traumatism oculoorbitar. ٠ Schema succintă a capitolului: 1.Clasificarea traumatismelor oculare - Traumatisme chimice (arsuri): urgenţa maximă - Contuzii - Plăgi 2.Traumatisme chimice  Natura substanţei: - Alcalină: var, ciment, tencuială, amoniac (cele mai grave: produc necroză de lichefiere) - Acidă - Solvenţi - Detergenţi - Iritanţi - Super-glue  Complicaţii: - Ischemia conjunctivei - Ischemia limbului sclero-cornean - Opacifierea corneei - Necroza sclerei - Uveită - Cataractă - Glaucom - Cicatrici: corneene, conjunctivale - Orbire • Atitudine imediată - Coliruri anestezice - Irigare abundentă (Excepţie! Identificarea unor elemente solide: pot fi dizolvate) - Întoarcerea pleoapelor - Măsurarea A.V. - Ex. obiectiv ocular  Tratament topic: - Antibiotice - Vit. C (inhibă colagenaza) - Midriatice - Antiiflamatoare  Tratament general: vit.C • Tratamentul sechelelor: transplant de celule limbice, transplant cornean 74

3.Contuzii  Agenţi traumatici: pumn, minge de tenis, dop de şampanie, petarde etc  Leziuni: - Pleoape - Orbită - Segment anterior - Segment posterior  Căutăm leziuni asociate: - Corpi străini superficiali - Eroziuni corneene - Reflex roşu pupilar  Excludem emfizemul orbitar: crepitaţii gazoase  Excludem leziuni oculare: - Perforante (hipotonie oculară) - DR traumatică (ex. FO) - Neuropatia optică (ex. FO)  Excludem fractura planşeului orbitar: - Testarea motilităţii oculare - Parestezii în regiunea infraorbitară 4.Plăgi  Agenţi traumatici: - Obiecte ascuţite: sticlă, plantă cu ţepi etc - Lucrul cu dalta şi ciocanul  Suspiciune de perforaţie: - Nu se vede poarta de intrare - Mecanismul de producere a traumatismului  Urgenţă!  Sfaturi: - A nu se exercita presiune asupra unui ochi cu suspiciune de perforaţie - Suspiciune de CSIO: Rx, ecografie oculo-orbitară, CT (!! Nu RMN, dacă bănuim CSIO metalic)

Scăderea progresivă a vederii
↓ Anamneza Măsurarea acuităţii vizuale ↓ Dificultăţi în aprecierea Scăderea vederii centrale, obiectelor şi persoanelor cu dificultăţi la citit, care se apropie din lateral menţinerea vederii periferice ↓ Ex. obiectiv ocular: biomicroscopie, fund de ochi 75

Sunt afectate vederea la distanţă şi la apropiere Fotofobie Mai miop decât la ex. precedentă

Pacient cu diabet zaharat Scăderea vederii centrale

laser .medicamentos .vitamine Forma umedă (neovasculară): .triamcinolon Tratament: operaţie (facoemulsificare + implant de cristalin artificial foldabil) ↓ ↓ ↓ GPUD** Tratament: . „cireaşa maculară” Vase subţiate Papila optică normală Anamneza Măsurarea AV Ex. Obiectiv ocular 76 .chirurgical !!! DE REŢINUT: Cauzele principale de scădere progresivă a vederii: Legenda: *PIO = Presiune IntraOculară ** GPUD = Glaucom Primar cu Unghi Deschis *** DMLV = Degenerescenţa Maculară Legată de Vârstă ****VEGF = Vascular Endothelial Growth Factor *****PDT = PhotoDynamicTherapy CATARACTA GPUD DMLV MACULOPATIA DIABETICĂ Obstrucţie venoasă retiniană ↑ AV moderat scăzută Defect pupilar aferent moderat FO: hemoragii striate şi noduli disorici pe traiectul unui ram vascular retinian ↑ AV afectată profund: UM Defect pupilar aferent marcat Retina „lăptoasă”.laser Maculopatia diabetică ↓ Tratament: .(laser) .anti-VEGF**** .anti-VEGF .PDT***** .↓ Opacităţi cristaliniene ↓ Cataracta Lărgirea excavaţiei papilare ↓ Perimetrie automatizată Măsurarea PIO* Obstrucţie arterială retiniană DMLV*** ↓ Tratament: Forma uscată (atrofică): .

hiperestezia scalpului. nedureros ↓ Anamneza Măsurarea AV Ex. Obiectiv ocular ↓ AV scăzută moderat → profund Reflexe pupilare normale Absenţa reflexului roşu pupilar Retina nu se poate vizualiza ↓ ↓ Hemoragie în vitros ↓ AV afectată profund: UM Defect pupilar aferent marcat Edem papilar unilateral În ultimele 6 luni: cefalee severă.↑ ↑ ↑ Scăderea bruscă a vederii pe ochi alb. claudicaţie mandibulară Neuropatia optică ischemică anterioară !!! DE REŢINUT: Cauzele principale de scădere bruscă a vederii pe ochi alb. nedureros: OBSTRUCŢIILE VENOASE RETINENE OBSTRUCŢIILE ARTERIALE RETINIENE HEMORAGIA ÎN VITROS NEUROPATIA OPTICĂ ISCHEMICĂ ANTERIOARĂ 77 .

Ed.Hiperlăcrimare purulentă Perikeratică Perikeratică Coloraţie pozitivă cu fluoresceină Miotică Pot fi “leneşe” Normală/crescută Trimitere la oftalmolog Precipitate corneene Miotică “Leneşe” Normală/crescută F. 2005. Batterbury. fotofobie Glaucomul acut Schimbarea condiţiilor de iluminare Scăzută Durere. Lorraine Cassidy: Ophthalmology at a glance. Jane Olver. corp străin Purulentă/clară Difuză. semimidriatică Hiperlăcrimare/muco.Diagnosticul diferenţial clinic al ochiului roşu Simptome şi semne Istoric Vederea Senzatia Secreţia conjunctivală Congestia conjunctivală Corneea Pupila şi reflexele pupilare Presiunea intraoculara Atitudine Conjunctivita Anturaj Normală Prurit. ISBN-13: 978-0-632-06473-1 2. 2002. Călugăru (sub redacţia). ISBN 973-8198 -47-X 78 . Oxford. Oftalmologie. ISBN 0443 07296 5 3. 2009 4. fotofobie Iridociclita Nimic/boală inflamatorie Scăzută Durere. Mega. 2005. B. Cristina Vlăduţiu (sub redacţia). M. greaţă Hiperlăcrimare Difuză Tulbure (edem epitelial) Pupila fixă. Oftalmologie. fotofobie. Bowling: Ophthalmology – an illustrated colour text. tratament topic Keratita Cu/fără traumatism cornean Scăzută Durere.. Cluj-Napoca. M. Blackwell Publishing Ltd. superficială Clară Normale Normală Igienă. Elsevier. Fundaţia Academia Civică Cluj. mult crescută Trimitere la oftalmolog Trimitere la oftalmolog Bibliografia obligatorie şi facultativă: 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful