MIRCEA DUŢU Prof. Univ. Dr.

VLAIC P. IOAN dr. in drept

DUMITRU DINU

INTRODUCERE IN STUDIUL REGIMULUI JURIDIC AL PARCULUI NAŢIONAL RETEZAT

BUCURESTI, NOIEMBRIE 2010

1

se considera că „Reformarea agrară ce se înfăptuieşte acum este cel mai fericit prilej. totodată. Ungaria. să alcătuim acum o întreagă reţea de rezervaţiuni. printr-o circulară. Cehoslovacia. în legătură cu rezervaţiile de munte. „vom putea da un răspuns liniştitor şi „Ligi internaţionale pentru protecţia naturii” şi prietenilor din Apus. prezentându-se şi „punctele cele mai importante din Ardeal. Direcţia aderă. special. în vederea proclamării sale ca parc naţional.6) păstrarea unui „teren mare” în zonă. Grădina botanică putea proceda la „organizarea proiectelor grădini alpine. Al. cu un memoriu Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. consilierilor agricoli judeţeni să refere asupra situaţiei de drept şi de fapt a terenurilor vizate. care trebuie să vină şi sub ocrotirea unui Oficiu central. care ne întreabă cu îngrijorare. Al. Totodată. univ. univ. în atari condiţii. ce face România în aceste clipe prielnice şi hotărâtoare pentru păstrarea în viitor a monumentelor naturii”. în principiu. parcuri naturale şi monumente ale naturii puse sub protecţia unei legi speciale. În acest context. unde pe cale de legislaţiune sau de măsuri administrative ar trebui create de urgenţă rezervaţiuni şi parcuri”. Procesul de declarare a „Parcului Naţional Retezat” Primul act oficial prin care se preconizează înfiinţarea unei rezervaţii naturale în Retezat este adresa Grădinii Botanice din Cluj nr. prof. Totodată. care răspundea „intereselor superioare ale ţării”. unde există de mult astfel de rezervaţii admirabil organizate şi studiate”.Borza se adresează. „aziluri” de comori vegetale „vom putea sta cu fruntea ridicată în faţa vecinilor noştri (Polonia. semnată de directorul său. 2 .310/1932 din 15 decembrie 1923. prin care se solicită Direcţiei Generale pentru Reformă Agrară din Cluj (pct. prin faptul că prin crearea acestor „protectorate”. la ideie.Borza. dar chiar şi politic a protecţiunii naturii prin crearea de rezervaţii naturale şi parcuri naţionale”. dar din nefericire şi ultima ocazie de a mai salva din comorile botanice ale ţării – formaţiuni vegetale caracteristice şi specii rare sau unice – ce nu au fost devastate sau alterate încă de mâna omenească”. se sublinia şi dimensiunea internaţională a proiectului. prof. cu consilieri din toate provinciile ţării şi cu epitropia înţelegătoare a Ligii naţionale pentru protecţiunea monumentelor naturii”. sub nr. Petrini. se propunea extinderea proiectului şi în alte provincii ale ţării astfel „ca în legătură cu Reforma Agrară.1. Casa Centrală a Cooperaţiei şi Împroprietăririi Sătenilor „în chestiunea extrem de importantă din punct de vedere culturalştiinţific. cerând în acest scop. iar la sugestia directorului său.15 din 24 ianuarie 1924. Instituirea acestor prime măsuri de protecţie a naturii era considerată de savant drept un „suprem postulat cultural al timpului”. Rusia) şi a statelor din apus şi din ambele Americi.

1924 a Institutului de Botanică sistematică şi Grădinii Botanice a Universităţii din Cluj în care se precizau. În faţa dificultăţilor concrete şi complexităţii situaţiilor juridicoadministrative create. La scurt timp. Textul relativ la Retezat. O evaluare a situaţiei din partea Institutului de Botanică. La rândul său. sens în care a anexat şi o „schiţă de proiect”.293/1924”. Rezervaţia ar cuprinde terenul dintre piscurile şi crestele de munte Zănoaga-SlăveniRetezat-Stânişoara-Pelaga-Bucura şi se mărgineşte spre Sud de Valea Lăpuşnicului. la 18 decembrie 1924 Consilierul Agricol al judeţului Hunedoara comunica „cu părere de rău”. iar din rapoartele întocmite rezulta că unele exproprieri şi înfiinţări de rezervaţii nu se puteau înfăptui în baza legilor existente pentru reforma agrară şi nici pe cale administrativă. însoţit de o schiţă şi o hartă propunea următoarele: „Regiunea superioară a Retezatului trebuie transformată într-un grandios Parc Naţional. deoarece parte din acest munte s-a rezervat proprietarilor vechi. A fost prilejul pentru Al. cerând promotorului proiectului să precizeze suprafeţele necesare şi aşezarea lor. comorile lumii vegetale”. spre adoptare. etc. pentru a li se da destinaţia respectivă. Casa Centrală a Cooperativei şi Împroprietării Sătenilor anunţa că a luat măsuri „ca terenurile cerute a fi transformate în parcuri naţionale de interes ştiinţific să fie rezervate în mâinile statului”. aşa cum există în ţările Apusului: Franţa. terenurile care să fie rezervate. Astfel. poliţieneşti. etc. de a studia din punct de vedere sistematic.09. din cele 11 consilierate vizate. Australia. iar partea ce s-a expropriat s-a atribuit în mod definitiv încă din anul trecut. ecologic. trimisă ministerului de resort arăta că. comunelor ca păşune comunală. o rezervaţie ştiinţifică importantă prin adăpostirea şi apărarea de orice stricăciune a vegetaţiei şi a lumii sale naturale. Borza şi echipa sa de a lansa propunerea adoptării „unei legi speciale pentru protecţia naturii. pentru întreaga ţară.220/21. anexându-i-se şi micul masiv calcaros „Paltină” din stânga Lăpuşnicului Mare”. că măsura luată „este prea tardivă. de vânat. Răspunsul venea câteva luni mai târziu prin adresa nr.1924) răspundea pozitiv iniţiativei. în baza legilor silvice. pentru întreaga ţară. 6 s-au grăbit să răspundă. spre a statua asupra rezervării acestora. pescuit. pe judeţe. Dar repede au apărut şi complicaţiile legate mai ales de situaţia juridică a imobilelor vizate. fapt care l-a întărit şi Comitetul Agrar Bucureşti prin hotărârea sa cu nr.”. pentru a putea împăca interesele superioare ale ştiinţei şi culturii cu interesele juste 3 . din 9 februarie 1925. directorul Institutului botanic recomanda „a proceda în aceste chestiuni cu energia şi cu prudenţa şi echitatea necesară.3673/18. în mod comparativ şi experimental. neputându-se expropria. Elveţia. cu rugămintea de a fi înaintat corpurilor legiuitoare. întrucât parcul naţional din muntele Retezatului nu-l mai putem înfiinţa prin facerea rezervelor.02. Casa Centrală a Cooperaţiei şi Împroprietării Sătenilor (adresa nr.împlinindu-şi misiunea ce o are.

că: „G. neatribuite încă pentru păşuni sau păduri comunelor. căci aici Statul numai în jumătate este proprietar. .I.Argetoianu aprobă înfiinţarea parcului naţional. Pe baza concluziilor Congresului Naturaliştilor prezentate de profesorii E. sub preşedenţia lui E. Al. Numirea prof. naturalistul E. care sunt cele care afirmativ sunt comune în părţi egale între Stat şi între Kendeffy şi pe urmă care sunt acele care s-au lăsat definitiv în posesiunea lui Kendeffy”. „politicieni demagogi stârnesc pe locuitorii din vecinătatea Retezatului.în parte. întocmită în urma unei deplasării pe teren.Kendeffy se poartă duşmănos contra acestui Parc şi lucrează la Minister în înţelesul ca să se strice ce s-a făcut până acum” şi propunea „Să fie stabilit precis care sunt teritoriile care sunt expropriate definitiv. Nu puţine şi nici dezinteresate au fost şi împotrivirile la această generoasă iniţiativă. Dar „uneltirile” potrivnicilor proiectului generează noi amânări şi presupun alte intervenţii la conducerea ministerului. A.Popovici-Bâznoşanu şi Al. Demersul constituirii Parcului naţional Retezat a fost consolidat şi prin moţiunea specială adoptată în acest sens de Congresul naţional al naturaliştilor din România. cealaltă jumătate formând proprietatea în indiviziune.. în august 1928. ministrul agriculturii C. Paralel cu acţiunea de lămurire a opiniei publice şi de angajare a tuturor naturaliştilor ţării la cererea de înfăptuire a acestui proiect. făcând rezervele ştiinţifice pentru viitorime. s-a desfăşurat o activitate stăruitoare de a clarifica stările de proprietate şi folosinţă economică a Retezatului. se efectuează estimări ale cheltuielilor necesare şi se formulează promisiuni de definitivate a lucrărilor în 1929. teren agricol ori pădure. menţionându-se că terenul prevăzut în schiţa nr.economice ale populaţiei.290) Consilierul Agricol al Judeţului Hunedoara comunica marcarea pe harta a terenurilor care putea fi cuprinse în viitorul parc naţional botanic Retezat.. Racoviţă. pe cât e posibil.. trebuie să cadă”. În special cred că expropriind sau rezervând un teritoriu declarat monument al naturii trebuie să ne îngrijim de o recompensă echivalentă – ca păşune. interesele momentane ale unuia sau altuia trebuie să cedeze.Borza. Nyarady menţiona. Preluarea terenurilor disponibile din Retezat spre studiu şi conservare de către Institutul de Botanică Sistematică se va face în vara anului 1927 (proces-verbal din 17 iulie 1927). deplasări la faţa locului din partea reprezentanţilor Institutului şi discuţii între persoanele implicate. precum şi problemele tehnice de organizare a ariei protejate. După mai multe schimburi de scrisori. iar într-o informare din august 1928. univ. respectiv preda . ca să zicem „veşnicie”.. Borza şi a rapoartelor Consilieratului Agricol.Racoviţă. printre altele.1 „nu se poate rezerva. ca să reclame libera păşunare pe tot masivul”. consemna un document al Congresului naturaliştilor. Bineînţeles. la 1 februarie 1926 (adresa nr. la 1 iunie 1929. Terenul este pădure exploatată”. ca secretar 4 . întrunit în zilele de 18-21 aprilie 1928 la Cluj.

numai astfel putându-se efectua delimitările teritoriale necesare. Comunele ar putea fi recompensate prin exproprierea unei porţiuni de pădure a proprietarului Thoroczkay. Procedura propriu-zisă de înfiinţare a parcului avea să se declanşeze la 29 ianuarie 1934.general al Ministerului Instrucţiunilor Publice încetinează şi mai mult procesul de înfiinţare a parcului. însuşit de noul ministru al agriculturii şi domeniilor naţional – ţărănistul Ion Mihalache. în acest context. prin care se va înfiinţa Parcul Naţional al României” în munţii Retezat. referitor la situaţia juridică a terenurilor afectate proiectului. directorul Serviciului agricol al judeţului şi deputat Emil Şelariu au precizat că „acest teritoriu este proprietatea indiviză a lui Kendeffy Gavrilă şi a statului prin exproprierea absenteistului Kendeffy Ludovic. care ar urma să fie defrişată şi dată comunelor drept păşune. la sediul prefecturii judeţului Hunedoara şi au participat „toţi şefii autorităţilor din Deva. precum şi atribuit prin 5 . ţinând seamă de situaţia juridică a întinderii declarate de Parc Naţional”. când Comisia regională pentru Ardeal adoptă rezoluţia de a propune Comisiei Monumentelor Naturii (CMN) declararea oficială a Parcului Naţional al Retezatului. instituţii. acest teritoriu „aflându-se de drept în proprietatea Statului în indiviziune cu Gavril Kendeffy. căreia i-a revenit responsabilitatea „pregătirii tehnice şi administrative a lucrărilor pentru declararea monumentelor naturii” şi care la 19 octombrie 1933 a aprobat propunerea prof. Printre altele. la 1 iunie 1933 s-a constituit Comisia regională pentru Ardeal a Comisiunii Monumentelor Naturii. în sens modern. 213. În baza sa.Borza de a se convoca o „conferinţă cu participarea tuturor celor interesaţi în chestiunea înfiinţării Parcului Naţional al Retezatului (autorităţi. particulari). se intensifică adoptarea proiectului de lege privind protecţia monumentelor naturii. CMN adoptă propunerea şi „avizează să se declare ca monument al naturii în limitele şi condiţiile propuse. la 3 mai acelaşi an. astfel că este aprobat de ambele camere. a considerat că o condiţie principală o reprezintă. I. Din acest teritoriu s-a atribuit comunelor mărginaşe prin Reforma Agrară golurile de munte ca păşuni. Un alt participant (ing. Apoi. în care să se caute a se armoniza interesele tuturor acestora şi să se stabilească în linii generale proiectul de lege. a publicului a avut loc în ziua de 13 noiembrie 1933. legea e promulgată de rege şi publicată sub nr. Al. ieşirea din indiviziune şi accelerarea judecării liniei de defalcare. apoi particularii interesaţi”. în schimbul golurilor de munte mai sus amintite”. În spiritul unei concepţii moderne.Danciu). tot atunci administraţia munţilor a trecut asupra Casei Autonome a Pădurilor Statului. astfel că toate problemele desăvârşirii proiectului parcului naţional Retezat sunt preluate de aceasta. reprezentanţii parlamentarilor şi ai diferitelor societăţi.148. în schimb. Această consultare. prin Decretul Regal nr. în Monitorul Oficial nr.1301 din 8 aprilie 1931 a fost numită Comisia Monumentelor Naturii. univ. din 7 iulie 1930.

El este o arie protejată de interes naţional şi internaţional.302. la cota 1977. conform clasificării I. trecând la vârful Retezatului (2484) şi pe scoaba Retezatului la râul Zlătuia până la Gura Zlata. nr.C. chestiunea juridică rămâne neatinsă”. fapt pentru care. de la punctul 1413. „oricui ar aparţine de drept şi de fapt acele păduri”.. precum şi a păşunatului într-o zonă bine delimitată. 5 alin. spre Nord cota 1563.Reforma Agrară mai multor comune ca păşune de munte. Tot aici se află şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele (categoria I – I. dar au fost complicate de procesul judiciar de ieşire din indiviziune şi stabilire exactă a limitelor proprietăţilor în discuţie.N. 195/2005).866 ha) şi o zonă-tampon de 19. Comisia Monumentelor Naturii solicita Ministerului Agriculturii şi Domeniilor să procedeze la exproprierea pentru cauză de utilitate publică a întregului teren pe care se afla parcul naţional. fiind încadrat. Parcul Naţional Retezat şi-a păstrat calitatea de arie protejată în condiţiile actelor normative care s-au succedat în materie (Decretul nr. Suprafaţa era de circa 100 km2. aferentă programului UNESCO „Omul şi Biosfera”.N. Legea nr.C. vârful Gruniul 2. Legea nr.). în următoarele limite: valea Râul Mare. Demersurile administrative au început. 173/14 iunie 1939. 237/1950 pentru ocrotirea monumentelor naturii în R. De asemenea.U. 213/1930. 2. de 1630 ha.551 ha. iar din punct de vedere legal se preciza că: „Fiind proprietatea Statului în indiviziune cu particulari. distrugerii jepilor pe întreg teritoriul parcului. urmând culmea Păpuşii. în categoria II (Parc naţional).U. suprapus celui de proprietate. 9/1973. vârful Custura. Legea nr. în restul acestuia fiind supus aprobării curatorului şi numai cu titlu temporar. structurată într-o zonă centrală (în suprafaţă de 16. trecând. începând cu punctul Gura Zlăţii. (1) din Decretul nr. Implicaţiile juridice al declarării Parcului Naţional Retezat Potrivit art. pe Lăpuşnicul Mare în sus.R. continuând.593 din 22 martie 1935.P. 137/1995. 237/1950. În cele din urmă masivul Retezat a fost confirmat ca monument al naturii prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 5/2000.U. O. pe culmea vârful Buţii. iar din 1980 face parte integrantă din reţeaua internaţională a rezervaţiilor Biosferei ‚. tăierii copacilor. iar un teritoriu alpin atribuit ca rezervaţiune ştiinţifică Institutului Botanic din Cluj şi în partea de Nord fiind proprietatea Statului şi a unor particulari” s-a stabilit un regim de protecţie diferenţiat. monumentele naturii cu o suprafaţă mai mare de 10 ha nu pot fi păstrate de proprietar. cuprinzând văile superioare ale râului Nucşorului până la cota 1367. urmând valea Lăpuşnicului. prin adresa nr. 5 alin. 7 din Legea nr. „Monumentele naturii sunt bunuri 6 . înglobând vârful Stănulet (cota 2050). potrivit art. care prevedea interzicerea defrişării pădurilor. vârful Mare 2456.G.

potrivit dispoziţiilor art. rezultă că.282 jugăre se găseşte în hotarul comunei Râu de Mori şi se afla în indiviziune între fraţii Kendeffy Gabor şi Kendeffy Lajos. Hunedoara.” Toate aceste evoluţii arată că întregul teritoriu al Parcului naţional Retezat reprezintă proprietatea publică a statului. Suprafaţa de 10. Jud. Kendeffy Gabor de-o parte pe întreaga suprafaţă de moşie ce se cuvine acestuia. Unciuc. Prin Hotărârea 752/16 decembrie 1922 a Comisiunii I de ocol pentru expropriere şi împroprietărire Haţeg. prin Hotărârea Comitetului Agrar nr. Hunedoara. Banat. s-a stabilit că. pronunţată la sediul moşiei proprietarului Gavril Kendeffy. Banat. fără să ţină cont de starea de diviziune sau indiviziune a părţilor din moşie. în comuna Sântămărie. Crişana şi Maramureş. Ciopea. 293 din 15 aprilie 1924. exproprierea trebuie efectuată pe întreaga moşie. În consecinţă. arător. pronunţată la sediul moşiei proprietarului Gavril Kendeffy. 1. în cote egale. Valea Dăljii.060 jugăre şi 218 stânjeni pătraţi. fâneţe. pag. proprietatea sa exclusivă. Louis) Kendeffy şi Gavril (Gabor) Kendeffy şi a trecut în proprietatea Statului Român (dobândită prin expropriere. în virtutea legii. în persoana ambilor proprietari.ale întregului popor. situată în hotarul comunelor Clopotiva. iar restul moşiei. Kendeffy Lajos”. Crişana şi Maramureş din 1921 a părţii numitului Lajos Kendeffy. respectiv a art. din care suprafaţa de 29. c din Legea pentru reforma agrară din Transilvania. aparţine exclusiv proprietarului Kendeffy Gabor.571. Jud. Săcel. întreaga moşie Kendeffy era de 36. Proprietatea numitului Gavril Kendeffy. 8 din Legea agrară din 1921. în întindere de 7. socotindu-i-se în masa expropriabilă atât moşia. a fost expropriată pentru cauză de utilitate publică. cu despagubire. în conformitate cu datele din Cartea funciară existenta la data de 1 decembrie 1928. păşune şi 7 . Poieni. Prin aceeaşi hotărâre. în comuna Sântămărie. Nalaţvad. 2 şi 22 din Legea pentru reformă agrară din Transilvania.933 jugăre şi 974 stânjeni pătraţi. Din Hotărârea 752/16 decembrie 1922 a Comisiunii I de ocol pentru expropriere şi împroprietărire Haţeg. în aceeaşi hotărâre se reţine că: „urmează a se calcula exproprierea proprietatea persoanei D-lui. a fraţilor Ludovic (Lajos. 2 şi 22 din aceeaşi lege a părţii de proprietate a numitului Gavril Kendeffy. în baza art. 6 lit. şi a prevederilor art. libere de orice sarcini şi servituţi. Sântămărie.3 ha (Domeniul Retezat) a fost proprietatea în devălmăşie. rămasă definitivă. s-a expropiat în folosul Statului Român o suprafaţă de 6516 jugăre şi 1232 stânjeni pătraţi din moşia proprietarului Gavril Kendeffy. Subcetate. respectiv avut obştesc. cât şi cota sa parte din moşia în indiviziune cu fratele său. în suprafaţă de 7651 jugăre şi 622 stânjeni pătraţi. pământ cultivabil.

suprafaţa de 14.219. nr.goluri de munte păşunabile. 8 . cu numărul 12. certificat de către Consiliul Agricol şi şeful de cadastru. Secţia a II-a. în proprietatea acestuia rămânând doar 4655 jugăre şi 63 stânjeni pătraţi. agrar No.064. Situaţia terenurilor expropriate cu plată de la Gavril şi Ludovic Kendeffy. pentru suprafaţa de 7. certificat de către Consiliul Agricol şi şeful de cadastru.300 lei.001 jugăre şi 1359 stânjeni pătraţi. situată pe hotarul comunei Râu de Mori. întocmit la Deva. la 1 noiembrie 1927 şi la 28 octombrie 1927. fără a fi retrocedat nimic foştilor proprietari.01 lei. suma de 851. rezultă că: „întreaga suprafaţă de teren cultivabil şi neproductiv expropriată prin hotărârea Com. aşa cum rezultă din Referatul întocmit de Casa Centrală a Împroprietăririi – Consiliul Agricol Jud. rezultă din Borderoul de evaluare a terenurilor expropriate de la Ludovic şi Gavril Kendeffy din hotarul comunei Râu de Mori. cu indicare numărului cărţii funciare. s-a expropriat din proprietatea lui Ludovic Kendeffy.799. Din din Borderoul de evaluare a terenurilor expropriate de la Ludovic şi Gavril Kendeffy din hotarul comunei Râu de Mori. Nalaţvad. 725 din 1926. a numerelor topografice. rezultă că. din suprafaţa de 29. după Cartea funduară şi amenajamentul silvic.313 jugăre şi 1245 stânjeni pătraţi. suma acestor suprafeţe conducând la aceeaşi cotă de 14. emis de Ministerul Agriculturi. conform hotărârii Curţii de Apel Cluj. situate în hotarele comunelor Clopotiva. Hunedoara). 725/11 februarie 1926.65 lei.919.656 jugări şi 1423 stânjeni pătraţi.656 jugăre şi 1423 stânjeni pătraţi ce ar fi reprezentat cota indiviză de ½ a proprietarului Gavril Kendeffy. reprezentând 80% din preţul exproprierii. Subcetate. Ciopeia. conform hotărârii Curţii de Apel Cluj. 293/924. Consilieratul agricol.064. întocmit la Deva. Ludovic şi Gavril Kendeffy. rămasă definitivă. Hunedoara. a suprafeţelor şi a preţului exproprierii. Statul Român urma să plătească. o dobândă de 5% pe an. la 28 octombrie 1927. dela Dnii. Gavril Kendeffy a primit. de 1. iar pentru restul de 20% din preţul de expropirere. după Cartea funduară şi amenajamentul silvic. a denumirilor. anume pentru suma de 212. se află efectiv în stăpânirea Statului.527 din 11 aprilie 1928. Conform certificatului oficial cu nr. Prin hotărârea Curţii de Apel Cluj. Sântămărie. iar din proprietatea lui Gavril Kendeffy a fost exproprieată suprafaţa de 10. Poieni şi Râu de Mori. Prezentul s’a eliberat spre a fi ataşat referatului de plată respectiv” (Referatul sus-menţionat este întocmit de Casa Centrală a Împroprietăririi – Consiliul Agricol Jud.060 jugăre şi 218 stânjeni pătraţi s-a fixat preţul de expropriere la 1. din totalul preţului fixat pentru expropriere. 4569 din 24 noiembrie 1927. a naturii terenurilor. s-au fixat preţurile terenurilor expropriate. până la măsurarea definitivă a terenului expropriat. Prin hotărârea Curţii de Apel Cluj nr.01 lei.

Louis) Kendeffy. 3870-3880. 3963-3972.1) a Comisiei de ocol pentru expropriere Haţeg. 1010. art. în baza disp. art.1924 a Comitetului Agrar – Secţia Transilvaniei. 3917. . a fraţilor Ludovic şi Gabriel Kendeffy. respectiv se expropriează în folosul statului o suprafaţă de 14. 39939 . 8 lit. 3906. 4029-4032.293 din 13 aprilie 1924. 24 lit.1944. 3910. fost proprietatea Ludovic (Lajos. Crişana şi Maramureş (1921). 3780. în suprafaţa ce formează cota-parte din proprietatea.752/18 decembrie 1922 (anexa nr. no. c.c din Legea pentru reformă agrară din Transilvania. pe baza art. c. în această moşie. 3781/2. art. c din Legea Agrară. Pentru a se ajunge aici. nr. Banat. 34 şi 14 din Legea Agrară. 3937-3992.12. cu privire la Hotărârile nr. 4047. nr. situaţia se prezintă astfel: Domeniul Retezat a fost. 4014-4017. 3836. 6 pct. art. 402. 4 pct. proprietatea în devălmăşie în cote egale. pe temeiul prevederilor art. 3898. 4058. cuprinsă în CF a comunei Râu de Mori no. 24 lit.lasă proprietarului Gavril Kendeffy 200 (două sute) jugăre cultivabile. s-a expropriat definitiv pentru cauză de utilitate naţională pe seama statului român. 3974-3983. 75 (şapte zeci şi cinci) jugăre păşune. Prin Hotărârea nr. într-o primă fază. rezultă din cererea acestora.Dovada faptului că statul român a plătit valoarea terenurilor expropriate de la Gavril Kendeffy şi Susana (Suzana) Kendeffy. 3789. 3861-3865. . 4057. 32. topo 396. a proprietarului Kendeffy Lajos. topo 3916. şi se expropriază tot pământul cultivabil ce proprietarul mai posedă peste aceste cote de mai sus în vreuna din comunele din circumscripţiile Comisiilor de Ocol Haţeg. semnată olograf. 1009. prin hotărârea Comitetului Agrar nr. jumătatea indiviză. 382. 3069/30. 62. art. 4085-4088. 3888. 293/15. 3790-3803. născută Banffy. s-a expropriat cota parte din proprietatea în indiviziune aparţinând lui Ludovic Kendeffy. iniţial.04. înregistrată sub nr. 3958. 3782-3788. cu aşezarea stabilită de Comisiunea de Ocol Haţeg. prin care au fost soluţionate cererile de revizuire introduse de Comitetul Agrar – Secţia Transilvaniei. Cu privire la imobilul teren. Ludovic Kendeffy fiind declarat absenteist.6 lit. 3781/1. conform procedurii speciale stabilită de lege. plus 148 (una sută patru zeci şi opt) jugăre drenate şi irigate. Pui ori Petroşani. 2. CF 474.614 jugăre 1068 stânjeni pătraţi din moşia indiviză a coproprietarilor Kendeffy Gabor şi Lajos. la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor – Direcţia aplicării reformei agrare – Serviciul lichidărilor financiare.s-au respins ca neîntemeiate cererile de revizuire ale proprietarilor Gavril şi Ludovic Kendeffy.s-a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire a proprietarea Susana Kendeffy. 3897. 3868. 4177. 3949. 3 şi 4 din 2 ianuarie 1924 ale Comisiunii Judeţene Hunedoara rezulta ca : . partea acestuia. a. prin hotărârea nr.

3/2. Cererea de revizuire a Casei Pădurilor a fost admisă prin Hotărârea nr. 4037-4046. În urma acestei constatări. prin hotărârea nr. care s-a ataşat la proprietatea Susanei Banffy (căsătorită Kendeffy). 4033. CF 315. în indiviziune cu proprietarii respectivi. de asemenea. 3959. 4071. după ce se satisfăceau cererile comunelor învecinate pentru păduri şi păşuni. respingerii apelului şi menţinerii ca temeinică şi legală a Hotărârii Comisiei de Ocol pentru expropriere Haţeg. admiţându-se partajul făcut de cei doi fraţi în 1919 şi. 3908. 3881-3884. 3908. 3815. s-a stabilit că. 4222-4092. care a reformat Hotărârea Comisiei judeţene. la 21 iunie 1924 s-a stabilit „hotarul de despărţire între proprietatea indiviză şi restul proprietarilor”. Kendeffy din Retezatul” o porţiune de pădure în suprafaţă de circa 357 ha. 3814. inclusiv curţile conacelor şi clădirilor. 4004-4018-4027. De asemenea. cât şi cererile de revizuire formulate de proprietarii Gavril şi Ludovic Kendeffy. Pui şi Haţeg. Banffy (Kendeffy) de domeniul indiviz „Statul Român şi Gavril Kendeffy din Retezatul” este creasta topografică a Dâlmei Gorganului şi s-a 10 . 3885-3887. 3985. pe teren. 3835. 3834.1923 a Comisiei judeţene Hunedoara (Deva).86/26 iunie 1925 a Comisiei judeţene de exproprieri s-a luat act de aceste lucrări. astfel cum au fost constatate că-i aparţin prin hotărârile comisiilor de ocol Petroşani. absenteist. Prin procesul-verbal din 28 mai 1925. 3869. inclusiv în privinţa pădurii Retezat. întreaga moşie din hotarul comunei Râu de Mori a fost declarată ca aparţinând în întregime lui Gavril Kendeffy.01. s-a decis că linia despărţitoare a proprietăţii S. suprafeţele rămase fie în indiviziune. 3867. 3893-3896. Prin hotărârea nr. nr. în sensul desfiinţării sale. Kendeffy constituie patrimoniul statului. 3889-3891. 4074. reprezentanţii Casei Pădurilor „au descris amănunţit proprietăţile indivize . astfel expropriindu-se definitiv pe seama statului. 4059-4063. topo 3922-3946. S-a hotărât că partea indiviză cuvenită statului de la absenteistul Ludovic Kendeffy intră în patrimoniul statului liberă de orice constituire de drepturi de orice natură.4002. 4049. Prin aceeaşi hotărâre s-au declarat expropriate toate părţile divize sau indivize aparţinând proprietarului Ludovic Kendeffy. 3516. 293/15 aprilie 1924 a Comitetului Agrar. partea din domeniu care îi aparţinu-se absenteistului Ludovic Kendeffy.şi s-au predat pe seama şefului de ocol silvic Haţeg”. cu nr. prin aceeaşi hotărâre. no. 752/18 decembrie 1922. sau respins ca neîntemeiate cererile de revizuire formulate de proprietara Suzana Kendeffy. fie indivize ale absenteistului L. Totodată. 4084. s-a propus defalcarea din domeniul indiviz „Statul român şi G. În urma apelului părţilor interesate. 3986. 4075. în consecinţă. în cuprinderea lor totală din toate proprietăţile rurale. 4035. 4072. s-a reformat hotărârea primei comisii. 4034.stat şi Gavril Kendeffy .

Era o atitudine întemeiată pe considerentul că ieşirea din indiviziune „pe cale paşnică”. cu ocazia defalcării. Împotriva lucrărilor de defalcare efectuate de inginerul delegat al cadastrului au introdus contestaţie atât reprezentanţii statului. şi L.449/935 civ/26.86/1925 a Comisiei judeţene şi pe baza Procesului-verbal de punere în posesie faptică luat la 12 decembrie 1931 şi intabularea dreptului de proprietate a suprafeţei astfel rezultate.dispus intabularea de defalcare.2826/1931 a judecătoriei Haţeg – secţia de carte funciară nu au fost apelate în termen. secţia Cartea Funduară. Atât hotărârea nr.293/1924 şi de lămurirea dispozitivului încheierii Tribunalului Hunedoara nr. dar şi Casa Pădurilor. Prin încheierea nr. şi în consecinţă. cât şi Kendeffy Gavril.293 din 15 aprilie 1924 a Comitetului Agrar. în schimb. ţinând seamă de exproprierile confirmate prin hotărârea Comitetului Agrar nr. Kendeffi) împotriva încheierii Tribunalului Hunedoara nr. de comun acord. procedând la ridicarea în plan a moşiei expropriate. amânarea dezbaterii în vederea încheierii unei tranzacţii extraprocesuale. Recursurile lui G.Kendeffy. prin încheierea nr. secţia a II-a. pe numele G. Cu această ocazie. Banffy (căs. sub titlul de drept. Contestaţia acestuia din urmă a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. reprezentanţii părţilor au cerut.86/1925 a Comisiei judeţene pentru expropriere. în favoarea Susanei Kendeffy (Banffy). în cadrul căreia sentinţa tribunalului nu era 11 . în vederea executării hotărârii Comitetului Agrar nr. ci pe valoare egală. fiind admisă. Kendeffy şi S. ca inadmisibile şi tardive prin decizia nr. s-au comis greşeli grave. În cadrul procesului ce a format obiectul dosarului nr.1259/1935 al Curţii de Apel Cluj. a provocat o serie de contestaţii din partea interesaţilor.1935 a Curţii de Apel Cluj.86/1925 a Comisiei judeţene şi potrivit dispoziţiilor hotărârii nr. Între timp. având în vedere lucrările de estimare şi măsurătorile. baza formând-o măsurătoarea şi estimarea propriu-zisă.494/1934. cea formulată de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. ar fi fost mult mai sigură şi mai rapidă decât cea pe cale judecătorească.293/1924. Contra acestei sentinţe civile au declarat recurs în primul rând proprietarii contestatori.03.494/1 mai 1934 au fost respinse. astfel că problema a ajuns în faţa justiţiei. s-a ordonat executarea acesteia fără luarea în considerare a hotărârii nr. s-a dispus notificarea înscrierilor în cartea funduară a comunei Râul-de-Mori potrivit dispoziţiilor hotărârii nr. dispunându-se o nouă defalcare a terenului expropriat.494/1 mai 1934 a Tribunalului Hunedoara – secţia I-a s-a constatat că. Inspectoratul cadastral Arad. 2826/12 decembrie 1931 a Judecătoriei mixte Haţeg.237/23 mai 1934. rectificare de carte funciară. Secţia III-a. cât şi încheierea nr. aceasta din urmă solicitând ca ieşirea din indiviziune să nu se facă pe suprafeţe egale.Kendeffy şi L.

După acordarea mai multor termene la cererea de amânare comună şi în cele din urmă.02. Banat.definitivă şi care dispunea o nouă defalcare. dar nici una nu a fost acceptată pe deplin. În realitate însă. rămasă definitivă s-a fixat preţul de expropriere pe jugăr de pădure şi de păşune. În consecinţă. „în bună înţelegere cu G.725/11. ci doar. acesta fiind dobândit prin expropriere. intabularea nu avea caracter constitutiv. decât după ce s-a făcut înscrierea”. titularul “nu putea însă dispune de ele prin carte funciară. pe calea partajului voluntar. După mai multe negocieri purtate din partea României de către N. după clasa de fertilităţi. formulându-se numeroase obiecţii la expertizele realizate în cauză. Totodată. Kendeffy” recalcularea valorii pădurilor în baza unei noi împărţiri a suprafeţelor. Lucrările au trenat şi evoluţia ulterioară a evenimentelor istorice a făcut ca procesul judiciar de ieşire din indiviziune şi partaj să nu se termine niciodată.777 jugare şi 150 stânjeni pătraţi. În paralel. în cele din urmă s-a ajuns la un Acord încheiat şi semnat la Haga şi Paris. în cadrul căruia foştii proprietari funciari din Transilvania. Kendeffy – au propus mai multe formule de a sista comunitatea de avere dintre ei. prin decizii ale instanţelor judecătoreşti competente (judecătoriile de ocol) s-au seriat creanţele. depozitele de rentă constituite în ţară la Casa de Depuneri şi 12 .1148 stânjeni pătraţi. prin Casa Pădurilor şi contele G. în plan internaţional s-a declanşat aşa-numitul „proces al optanţilor unguri”. Cele două părţi – Statul. După ce prin hotărârea nr. potrivit legislaţiei speciale. se solicitau despăgubiri din partea statului român. şi la cererea de comun acord a recurenţilor instanţa a dispus suspendarea procesului. care optaseră pentru cetăţenia maghiară şi fiind declaraţi absenteişti fuseseră expropriaţi pentru cauză de utilitate naţională. respectiv potrivit art. în absenţa sa. astfel. ieşirea din indiviziune a fost amânată sine die.1926 a Curţii de Apel Cluj. în virtutea legii. în sensul că optanţii unguri expropriaţi în Ardeal să fie despăgubiţi de către Fondul Agrar din Basel (Elveţia). iar apoi tot prin hotărâri judecătoreşti s-au eliberat recipisele şi s-a ordonat Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni să achite contravaloarea proprietăţii expropriate. La sfârşitul anului 1942 Casa Pădurilor a cerut repunerea pe rol a dosarului şi a solicitat. Este de menţionat că. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare. scop în care statul român plătea o anumită anuitate direct la Fondul A. indiferent dacă dreptul de proprietate al Statului Român a fost sau nu intabulat. la rândul său posibilă de contestare. la solicitarea lui Ludovic (Lajos) Kendeffi s-a declanşat procedura internă de acordare a despăgubirilor pentru suprafaţa totală expropriată de 13. Titulescu şi din cea a Ungariei de contele Aponny. ceea ce ar fi însemnat o serie de procese interminabile . din care pădure – 8173 jugere . Crişana şi Maramureş. 26 din Decretul-Lege nr.

Acest teritoriu este cuprins in cartile funduare ale mai multor comune din jud. urmand culmea Papusii . 85 din 10 aprilie 1935. varful Mare 2456. Nevărsând tribunalului taxa cuvenită. a hotărât. condamnarea Fondului agrar la plata către L. 13 .Consemnaţiuni urmau a fi anulate. varful Custura . în aplicarea legilor româneşti privind reforma agrară.50 de coroane – aur cu titlu de reparaţie a prejudiciului principal suferit. Fiind proprietatea Statului . după satisfacerea respectivei cerinţe şi în condiţiile evoluţiilor judiciare care avuseseră loc între timp! Drept urmare. pe Lapusnicul Mare in sus. la 12 iulie 1933. precum şi cheltuieli judiciare. trecand pe culmea varful Butii la cota 1977. astfel că Statului român i s-a notificat cerea abia la 14 aprilie 1932. 593 din 22 martie 1935 .439. Printr-o cerere înregistrată la Tribunalul arbitral mixt româno-maghiar din Paris la 24 iunie 1924 (cauza nr. solicitând acordarea unei indemnizaţii pentru prejudiciul suferit prin faptul exproprierii bunurilor sale din Transilvania. Hunedoara . Fondul era obligat să plătească şi 10% din suma de 148. data medie a exproprierii şi aceasta cu titlu de indemnizare pentru privare de folosinţă. prin autorităţile române competente. suma respectivă producând dobândă de 4. chestiunea juridica ramane neatinsa . de asemenea. pe fond.124) L.211. însoţită de un memoriu suplimentar.050). Actul normativ prin care s-a decis constituirea Parcului National al Retezatului este Jurnalul Consiliului de Ministri nr. Kendeffy a introdus acţiune contra Statului român. afirmaţiile reclamantului conţinute în suplimentul la Memoriu complementar. incepand cu punctul Gura Zlatii. cuprinzand vaile superioare ale paraului Nucsorului pana la cota 1367. Hunedoara si are o intindere de circa 100 kilometri patrati. ingloband varful Stanulet (cota 2. Totodata se va elabora un regulament care sa prevada regimul de protectie de functionare „. in indiviziune cu particulari. continuand dela punctul 1413. publicat in Monitorul Oficial nr. tribunalul arbitral. trecand la varful Retezatului (2484) si pe scoaba Retezatului la raul Zlatuia pana la Gura Zlata. spre Nord cota 1563. varful Gruniul 2302. procedura nu s-a declanşat imediat. Kendeffy a sumei de 856. unde se precizeaza :„Confirma ca monument al Naturii masivul Retezat din jud. paginile 2710-2711. Kendeffy. ceea ce s-a întâmplat şi în cazul lui L.5% pe an începând cu 1 ianuarie 1923.50 coroane aur cu titlu de indemnizare pentru daunele ocazionate prin dezorganizarea exploatării sale. urmand valea Lapusnicului. după ce la 8 aprilie 1933 a declarat cererea admisibilă şi a invitat Fondul agrar să verifice. in urmatoarele limite : valea Râului Mare.

07.01 – Parcul Naţional Rezetat 10.000 ha. 230/ din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei . pe 14 . observaţie.a -. 23 (1) În rezervatiile stiintifice sunt interzise orice activitati umane. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate.Anexa 16. cu acordul Academiei Romane si al administratorului. 1705/2006. 22 (2) Zonele cu protectie stricta sunt zonele din ariile naturale protejate. de mare importanta stiintifica. 1020/21. 10. 85 din 10 aprilie 1935. chestiunea juridica ramane neatinsa”. paginile 2710-2711. ce cuprind zone salbatice în care nu au existat interventii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus.6. 38319 – Cod clasificare – 08. dintre care amintim doar cateva: ORDONANTA DE URGENTA nr. 442 din 29 iunie 2007 .12. continuand dela punctul 1413. publicata in Monitorul Oficial nr.Asadar .Hotărârea Guvernului nr. observaţie. trebuie facuta o legatura directa si imediata.F. control. pag.000 haaflat in administrarea ACADEMIEI ROMÂNE este tocmai monumentul Naturii masivul Retezat din jud. ART.F. M. ingloband varful Stanulet (cota 2.050). si Jurnalul Consiliului de Ministri nr. „. Parcul National Retezat are din anul 1935 un regim juridic special :” Fiind proprietatea Statului . 3 Anexa 17. punct de cercetare. Intre acest act normativ . limitele Parcului National Retezat sunt descrise in Hotarirea de Guvern nr. incepand cu punctul Gura Zlatii.1. Rezervaţie ştiinţifică. Hotărârea Guvernului nr.000 ha-aflat in administrarea ACADEMIEI ROMÂNE .. educatie si de ecoturism. 10. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului . a florei si faunei salbatice.1. urmand valea Lapusnicului.01 – Parcul Naţional Rezetat 10. in urmatoarele limite :” valea Râului Mare. punct de cercetare. Rezervaţie ştiinţifică. publicata in Monitorul Oficial nr. cu limitarile descrise în planurile de management. 190/26 martie 2003 –Anexa 2. control. in care se prevede imperativ : „ART. 593 din 22 martie 1935 . Hunedoara .07. cu exceptia activitatilor de cercetare.000 ha.2006 – evidentiaza imobilul cu nr. conservarea habitatelor naturale. M. deoarece imobilul cu nr. 38319 – Cod clasificare – 08. In prezent. In studiul regimului juridic al Parcului National Retezat trebuiesc analizate mai multe acte normative . publicat in Monitorul Oficial nr. publicata in Monitorul Oficial nr. in indiviziune cu particulari.

1.3 m) şi se continuă spre SV până în Vf. Poienii (1736. UP VI. UP VI. OS Pui la borna silvică 258 UP VI. din care urcă pe un afluent al acesteia până în Vf. De aici coboară la limita fondului forestier (borna silvică 19 UP V. OS Retezat). 24. urmand culmea Papusii .14. 458. varful Custura . OS Retezat). varful Gruniul 2302. apoi se orientează din nou pe limita fondului forestier cu proprietăţile comunei Râu de Mori (bornele silvice 51.117. OS Retezat).Lapusnicul Mare in sus. OS Retezat. 262. 468.01 – Parcul Naţional Rezetat. situată pe culmea Lolaia .F. OS Retezat).000 ha ale imobilul cu nr.8] (borna silvică 51 UP I. În continuare. limita urcă pe o culme secundară prin bornele silvice 260. 38319 – Cod clasificare – 08. 45. De aici se orientează spre SE. UP V. spre Nord cota 1563. Retezatu spre Vf. Aceasta legatura directa si imediata deriva din faptul ca 100 kilometri patrati sunt egali in suprafata cu cele 10. 321. şi continuă pe aceasta până la confluenţa pâraielor Lănciţu/Gârlii.Rucşorii. cuprinzand vaile superioare ale paraului Nucsorului pana la cota 1367. pe culmea Secului. trece prin Vf.117. Hunedoara si are o intindere de circa 100 kilometri patrati. până pe culmea care coboară din Vf. Limitele Parcului National Retezat descrise in Hotarirea de Guvern nr. până sub cota 1683. OS Retezat.1. 44. Acest teritoriu este cuprins in cartile funduare ale mai multor comune din jud. OS Retezat). până în borna silvică 1 UP V. UP V. Lolăii (1532. de la care coboară în Valea Mălăieştilor (borna silvică 224 UP VI. OS Retezat.0 m).0 m (borna silvică 31 UP I. De aici limita coboară în valea Râuşor [IV-1. Porneşte din valea Râului Mare [IV-1.a sunt urmatoarele : “ PARCUL NAŢIONAL RETEZAT Parcul Naţional Retezat este desemnat internaţional de către Comitetul MAB UNESCO ca Rezervaţie a Biosferei. Pecuiu (1827. OS Pui. după care urmează avale malul stâng al pârâului.”. varful Mare 2456. pe limita fondului forestier (borna silvică 4 UP VI. 230/2003 –Anexa 2. 15 . 461. OS Pui). Limita nordică. până la confluenţa Râuşor/Stevea. De la confluenţă. prin bornele silvice 20. Sec (borna silvică 34 UP I. Pecuiu (în borna silvică 47 UP V. 256.0 m) din care coboară pe o culme secundară la confluenţa Lolaia (Pietrile)/Obârşia Nucşoarei (prin bornele silvice 320. OS Pui).6. limita urmăreşte traseul drumului forestier până la confluenţa Râuşor/pr. trecand pe culmea varful Butii la cota 1977. în Vf. 459. OS Retezat. amunte de Casa Verde. OS Retezat). 49. apoi urcă prin pădure pe culmea secundară Muchia Picuiului.07. În continuare limita urmăreşte amunte malul drept al pârâului Gârlii până la borna silvică 46 UP V. M.14]. trecand la varful Retezatului (2484) si pe scoaba Retezatului la raul Zlatuia pana la Gura Zlata. pe versantul stâng al Lănciţului.

Custurii şi Vf. OS Pui). apoi urcă pe Culmea Coroeştilor (borna silvică 79 UP VI. OS Lupeni. apoi urmăreşte aval malul stâng al acestuia până la borna 160 UP VI. prin bornele silvice 219 şi 218 UP V. toate din UP IV. OS Pui. OS Lupeni (cota 1376. limita coboară pe un interfluviu secundar. până în Vf. 323. trece prin Vf. limita Parcului National Retezat este comună cu cea a a Parcului Naţional Domogled . până în Vf. OS Pui).7]. 324. pe care îl urmează aval prin bornele silvice 101 şi 98 UP V. OS Pui). OS Lupeni). trecând prin vârfurile Lazărului (2282. începe la ieşirea din Cheile Butei (borna silvică 3 UP V. după care urmăreşte interfluviul dintre Râu Alb şi Râu Bărbat [IV-1. OS Pui. apoi urcă pe un afluent de dreapta al acestuia până la liziera pădurii (borna silvică 100 UP V. OS Pui). până în şaua dintre Vf. urmăreşte amunte pârâul până la borna silvică 146 UP VI.1 m) pe Culmea 16 . situată pe interfluviul dintre Râu Alb [IV-1. OS Lupeni. OS Lupeni până în interfluviul Cerna/Jiu de Vest (borna silvică 453 UP IV. din care coboară în Pârâul Mc (borna silvică 157 UP VI. Paltina (2149. Morii (2279. Limita se continuă spre S pe marginea fondului forestier. OS Lupeni) pe care o urmează aval. În continuare. trecând prin bornele silvice 244 UP IV. De aici urmăreşte amunte malul drept al Jiului de Vest. pe malul stâng până la ieşirea din Cheile Butei (borna silvică 3 UP V. Din acest punct coboară spre S în pârâul Morii.10] şi Pârâul Poienii. OS Pui). OS Lupeni) urcă în Culmea Negrişar prin borna silvică 6 UP V.0 m). 317. Capu Găierului (1846. trecând prin bornele silvice 372.7 m. în pârâul Păros (borna silvică 185 UP VI. OS Lupeni). urcă pe un bot de deal la borna silvică 159 UP VI. până la borna silvică 162 UP V.0 m). OS Lupeni). Porneşte din Culmea Coroeştilor (borna silvică 79 UP VI.0 m). În continuare limita de nord coboară în valea Râu Alb (borna 134 UP. coboară pe o culme secundară în Râul Bărbat.Valea Cernei.0 m) şi Vf. OS Pui).Mic (1634. Capu Găierului (1846. OS Lupeni). trecând prin cotele 1862. Morii (2383. OS Lupeni. Brădetului (1861. OS Lupeni. OS Lupeni până în valea Jiului de Vest (borna silvică 303 din UP IV. prin bornele silvice 236 şi 235 UP IV.3 m) şi cota 1862.0 m) şi 242 UP IV.5 m).117. Din acest punct. din care coboară pe o culme secundară în valea Buta (borna silvică 39 UP V. Limita estică. OS Pui. De la aceasta. Gruniu (2219.7 m şi 1834. apoi se continuă pe un interfluviu secundar (Culmea Piatra Soarbele) până la limita jnepenişului cu golul alpin (borna silvică 241 UP IV Lupeni).117. OS Pui. până la borna silvică 38 UP V.0 m. În continuare urcă culmea Pilugu Mare. OS Pui). Morii. Limita sudică. de la care urmăreşte limita nordică a unor enclave din UP IV (E9 şi E3). În continuare urmăreşte limita fondului forestier (pe sub culmea Străunile). 309. 325. Din Vf. OS Lupeni). până la confluenţa Scocu Sec (Jara)/Jiu de Vest (borna 198 UP IV.0 m) şi se menţine până în Vf. OS Pui. şi urmăreşte amunte (circa 2 km) malul drept al Râului Bărbat. după care urcă în culmea Întâlnicioara (borna silvică 137 UP VI.5 m). prin locul numit Coliba Iancului (borna silvică 185 UP VI.

154.Soarbele (interfluviul Cerna [VI-2]/Jiu[VII]).0 m). trecând prin bornele 149.0 m şi 2113. Soju (1961. În continuare limita urmăreşte aval malul stâng al pârâului Corciova până la acumularea Gura Apei (borna silvică 204 UP III. pe care îl traversează către malul drept al Râului Mare (borna silvică 339 UP III. 106. OS Retezat. 116. 104. cotele 2174. OS Retezat) urmează limita fondului forestier până în pârâul Corciova (borna silvică 205 UP III. 179. OS Retezat). limita coboară pe la obârşia pârâului Morii până la intrarea acestuia în pădure (borna 351 UP III. Vf. urmăreşte malul de NV al lacului de acumulare. 115. 187. 166. Bulzului (2245. OS Retezat).0 m). OS Retezat). unde se întâlneşte cu limita de N (borna 4 UP V. Evolutia legislatiei in Romania dupa anul 1989 a avut si are implicatii majore asupra regimului proprietatii si asupra regimului juridic al Parcului National Retezat si aceasta evolutie urmeaza a fi analizata in capitolul urmator. 193 UP III. 17 . OS Retezat). pe sub Vf.1 m). Scărişoara (2211. Micuşa (2179.0 m. 156. “. pârâul Şcheiu (borna 146 şi 352 UP III. Paltina (2149. 112.6 m).4 m).8 m) şi Vf. OS Retezat). 119 UP III.5 m). Vf.0 m). Galbena (2161. Morii (2279. Soju (borna silvică 134 UP III. urmăreşte limita fondului forestier până în valea Râu Şes (borna 121 UP III. OS Retezat). Limita vestică. limita trece pe interfluviul Cerna/Mureş [IV-1] pe care îl urmează prin Vf. OS Retezat). OS Retezat). Prislop (1838. prin bornele silvice 102. 150. 158. prin culmea care coboară din Vf. Din Vf. 173. Din valea Râu Şes (borna 121 UP III. 110. Din Vf. 108. şi Vf. până în dreptul barajului. 114. 117. OS Retezat. 151. Mai departe limita urmăreşte limita fondului forestier până în dreptul muchiei Runcului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful