You are on page 1of 118

EVANGHELIA DUPĂ MATEI

CAPITOLUL I
1. Cartea neamului lui Iisus Hristos , fiul lui
David, fiul lui Avraam.
2. Avraam a nãscut pe Isaac, Isaac a nãscut pe
Iacov, Iacov a nãscut pe Iuda şi fraţii lui.
3. Iuda a nãscut pe Fares şi pe Zara din Tamar.
Fares a nãscut pe Esrom, Esrom a nãscut pe
Aram.
4. Aram a nãscut pe Aminadav, Aminadav a
nãscut pe Naason, Naason a nãscut pe Salmon
5. Salmon a nãscut pe Booz, din Rahav, Booz a
nãscut pe Iobed din Rut, Iobed a nãscut pe
Iesei
6. Iesei a nãscut pe David regele, David a nãscut
pe Solomon din femeia lui Urie.
7. Solomon a nãscut pe Roboam, Roboam a
nãscut pe Abia, Abia a nãscut pe Asa
8. Asa a nãscut pe Iosafat, Iosafat a nãscut pe
Ioram, Ioram a nãscut pe Ozia
9. Ozia a nãscut pe Ioatam , Ioatam a nãscut pe
Ahaz, Ahaz a nãscut pe Iezechia.
10. Iezechia a nãscut pe Manase, Manase a
nãscut pe Amon, Amon a nãscut pe Iosia.
11. Iosia a nãscut pe Iehonia şi pe fraţii lui, la
strãmutarea în Babilon

1

12. Dupã strãmutarea în Babilon, Iehonia a
nãscut pe Salatiel, Salatiel a nãscut pe
Zorobabel
13. Zorobabel a nãscut pe Abiud, Abiud a
nãscut pe Eliachim, Eliachim a nãscut pe
Azor.
14. Azor a nãscut pe Sadoc, Sadoc a nãscut
pe Achim, Achim a nãscut pe Eliud.
15. Eliud a nãscut pe Eleazar, Eleazar a
nãscut pe Matan, Matan a nãscut pe Iacov.
16. Iacov a nãscut pe Iosif, logodnicul
Mariei, din care S-a nãscut Iisus, Care Se
cheamã Hristos.
17. Aşadar, toate neamurile de la Avraam
pânã la David sunt paisprezece, şi de David
pânã la strãmutarea în Babilon sunt
paisprezece, şi de la strãmutarea în Babilon
pânã la Hristos sunt paisprezece neamuri.
18. Iar naşterea lui Hristos a fost aşa: Maria,
mama Lui, fiind logoditã cu Iosif, fãrã sã fi
avut ei relaţii trupeşti, s-a aflat având în
pântece de la Duhul Sfânt.
19. Iosif, logodnicul ei, fiind drept şi
nedorind sã destãinuie sarcina a vrut sã o lase
în ascuns.
20. Şi gândind el, iatã îngerul Domnului i s-a
arãtat în vis zicând: Iosife, fiul lui David, nu

2

te teme sã iei pe Maria, logodnica ta, cã ce s-a
conceput într-însa este de la Duhul Sfânt.
21. Ea va naşte Fiu şi vei pune numele lui
Iisus, cãci El va mântui poporul Sãu de
pãcate.
22. Acestea toate s-au fãcut ca sã se
împlineascã ceea ce s-a spus de Domnul prin
proorocul Isaia, care zice: “Iatã Fecoara va
concepe în pântece şi va naşte Fiu şi va fi
numele lui Emmanuel, care înseamnã
Dumnezeu este cu noi.”
23. Şi trezindu-se din somn Iosif a fãcut aşa
precum i-a poruncit îngerul Domnului şi a
luat la el pe logodnica sa Maria.
24. Şi fãrã sã fi avut relaţii trupeşti Iosif cu
Maria, aceasta a nãscut pe Fiul sãu cel Unul-
Nãscut, Cãruia i-a pus numele Iisus.

CAPITOLUL II
1. Iardacã S-a nãscut Iisus în Betleemul Iudeii,
în zilele lui Irod regele, iatã, magii de la
Rãsãrit au venit în Ierusalim, întrebând:
2. Unde este regele iudeilor, Cel Care S-a
nãscut? Cãci am vãzut de la Rasãrit steaua
Lui şi am venit sã ne închinãm Lui.

3

3. Şi auzind regele Irod, s-a tulburat şi tot
Ierusalimul împreunã cu el.
4. Şi adunând pe toţi arhiereii şi învãţaţii
poporului, cãuta sã afle de la ei unde este sã se
nascã Hristos.
5. Iar ei au rãspuns cã în Betleemul, pentru cã
aşa este scris de proorocul:
6. “Şi tu Betleeme, pãmântul lui Iuda, nu eşti
nicidecum cel mai mic, între cãpeteniile lui
Iuda, cãci din tine va ieşi Conducãtorul care
va paşte pe poporul Meu, Israel”.
7. Atunci Irod chemând în ascuns pe magi, a
aflat de la ei clar în ce vreme s-a arãtat steaua.
8. Şi trimiţându-i la Betleem, le-a zis: mergeţi şi
cercetaţi cu de-amãnuntul despre Nou-nãscut
şi dacã Îl veţi gãsi, spuneţi-mi şi mie, ca
venind şi eu sã mã închin Lui.
9. Iar ei ascultând pe rege, au plecat şi iatã,
steaua pe care o vãzuserã în Rãsarit mergea
înaintea lor, pânã ce au venit şi au stat unde
era Copilul.
10. Şi vãzând ei steaua s-au bucurat foarte
tare.

4

11. Şi intrând în casã, au vãzut pe Copil
împreunã cu Maria, mama Lui, şi cãzând la
pãmânt s-au închinat Lui, şi deschizând
comorile lor, I-au adus daruri: aur, tãmâie şi
smirnã.
12. Iar luând la cunoştinţã prin vis sã nu se
mai întoarcã pe la Irod, s-au dus pe altã cale în
ţara lor.
13. Dupã plecarea magilor, iatã îngerul
Domnului se aratã în vis lui Iosif, zicând:
Scoalã-te, ia Copilul şi pe mama Sa şi fugi în
Egipt şi stai acolo pâna ce-ţi voi spune, fiindcã
Irod are sã caute Copilul ca sã-L omoare.
14. Şi sculându-se Iosif, a luat noaptea pe
Copil şi pe mama Sa şi a plecat în Egipt.
15. Şi au stat acolo pânã la moartea lui Irod,
ca sã se împlineascã cuvântul spus de Domnul
prin proorocul care zice: “Din Egipt am
chemat pe Fiul Meu”.
16. Iar când Irod a vãzut cã a fost înşelat de
magi, s-a mâniat foarte tare şi trimiţând a ucis
pe toţi copiii care erau în Betleem şi în toate
hotarele lui, copii de doi ani şi mai mici, dupã
timpul calculat, de când a aflat vestea naşterii
de la magi.
17. Atunci s-a împlinit ceea ce se spusese prin
proorocul Ieremia:

5

18. “Glas în Rama s-a auzit, plângere şi
tânguire multã; Rahela îşi plânge copiii şi nu
vrea sã fie mângâiatã, pentru cã nu mai sunt.”
19. Dupã moartea lui Irod, iatã cã îngerul
Domnului s-a arãtat în vis lui Iosif în Egipt.
20. Şi i-a zis: scoalã-te, ia Copilul şi pe mama
sa şi mergi în pãmântul lui Israel.
21. Şi auzind cã domneşte Arhelau în Iudeea,
în local lui Irod, tatãl sãu, s-a temut sã meargã
acolo şi luând poruncã în vis, s-a dus în pãrţile
Galileii.
22. Şi venind, a locuit în oraşul Nazaret, ca
sã se împlineascã ceea ce s-a spus prin
prooroci, cã Iisus, nazarinean se va chema.

CAPITOLUL III (dupã 30 de ani)
1. În zilele acelea, a venit Ioan Botezãtorul şi
predica în mustia Iudeei.
2. Spunând: “Pocãiţivã, cã s-a apropiat
împãrãţia cerurilor!”.
3. El este acela despre care a zis proorocul Isaia:
“Glasul celui ce strigã în pustie: Pregãtiţi
calea Domnului, drepte faceţi cãrãrile Lui!”.
4. Iar Ioan avea îmbrãcãmintea lui din pãr de
cãmilã şi cureaua de piele împrejurul

6

cine va arãtat sã fugiţi de pedeapsa care va veni?” 8. le-a zis: “Pui de vipere. În acest timp a venit Iisus din Galileea. mãrturisindu-şi pãcatele. 12. Atunci a ieşit la el Ierusalimul şi toatã Iudeea şi toatã împrejurimea Iordanului. toporul stã la rãdãcina pomilor şi tot pomul care un face roade bune. la Iordan. 13. Faceţi roade care sã arate pocãinţa voastrã. ca sã fie botezat de Ioan. El are lopata în mânã şi va curãţa câmpul şi va aduna grâul în saci iar pleava o va arde cu foc nestins. se taie şi se aruncã în foc. Dar vãzând Ioan pe mulţi din farisei şi saduchei venind la botez. 7 . Şi erau botezaţi de cãtre el în râul Iordan. mijlocului iar hrana lui era lãcuste şi miere sãlbaticã. pentru cã Dumnezeu poate sã ridice şi din pietrele acestea fii ai lui Avraam. Acesta vã va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc. 7. 5. Iatã. Şi sã nu credeţi cã puteţi zice: “avem pãrinte pe Avraam. 10. Eu vã botez cu apã spre pocãinţã dar Cel ce vine dupã mine este mai puternic decât mine. Lui nu sunt vrednic sã-i duc încãlţãmintea. 11. 9. 6.

ca sã fie ispitit de diavolul. Şi rãspunzând Iisus a zis cãtre el: acum trebuie sã împlinim toatã dreptatea”. 2.14. Ioan însã Îl oprea zicând: “Tu trebuie sã mã botezi pe mine şi Tu vii la mine?” 15. Atunci Ioan a fost de acord sã-L boteze. 17. Iar Iisus a rãspuns: Scris este: <<Nu numai cu pâine va trãi omul. ci şi cu tot cuvântul care vine de la Dumnezeu>>. spune ca pietrele acestea sã se prefacã în pâini. Şi apropiindu-se diavolul a zis cãtre El: Dacã eşti Tu Fiul lui Dumnezeu. 4. 5. Atunci diavolul L-a dus în Ierusalim şi L-a pus pe aripa templului. 6. 16. Şi dupã ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. Şi I-a zis : Dacã eşti Fiul lui Dumnezeu. la urmã a flãmânzit. Si iatã glas din cer s-a auzit zicând: “Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit!”. aruncã-Te jos pentru cã scris este: 8 . Iar dupã ce S-a botezat Iisus. Atunci Iisus a fost dus de Duhul în pustie . 3. când ieşea din apã. CAPITOLUL IV 1. îndatã cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu S-a coborât ca un porumbel şi a venit peste El .

Iar Iisus i-a rãspuns: “Iarãşi este scris: <<Sã nu pui la încercare pe Domnul Dumnezeu Tãu>>. cãci scris este: <<Domnului Dumnezeului tãu sã te închini şi numai Lui sã-I slujeşti>>. Atunci Iisus i-a zis: Piei satano. auzind cã Ioan Botezãtorul a fost întemniţat. <<Îngerilor Sãi va porunci şi Te va ridica pe mâini ca nu cumva sã împiedici de piatrã piciorul Tãu>> 7. Din nou diavolul L-a dus pe un munte foarte înalt şi i-a arãtat toate împãrãţiile lumii şi bogãţia lor. Şi I-a zis Lui: Pe toate acestea Ţi le voi da Ţie dacã vei cãdea înaintea mea şi Te vei închina mie. 9 . Şi Iisus. în graniţele lui Zabulon şi Neftali. 13. 9. 14. Atunci L-a lãsat diavolul şi iatã îngerii venind la El. 12. Îi slujeau. Galileea neamurilor. 11. 10. dincolo de Iordan. Ca sã se împlineascã ce a spus proorocul Isaia: “pãmântul lui Zabulon şi Neftali spre mare. a venit şi a locuit în Capernaum lângã mare. 8. Şi pãrãsind Nazaretul. a plecat în Galileea.

în corabie cu Zevedeu. Şi de acolo. Poporul care era în întuneric a vãzut luminã mare şi celor ce stãteau în latura şi în umbra morţii luminã le-a rãsãrit”. Şi le-a zis: Veniţi dupã mine şi vã voi face pescari de oameni. au mers dupã Iisus. au plecat cu El. Şi s-a dus vestea despre El în toatã Siria. şi vestind vestea cea bunã a împãrãţiei şi tãmãduind toatã boala şi toatã neputinţa care era în popor. şi aduceau la El pe toţi cei care se aflau în suferinţe. mergând mai departe. 22. care aruncau mreaja în mare cãci erau pescari. 23.15. îndatã lãsând mrejele. fratele lui. dregându-şi mrejele: pe Iacob şi pe Ioan. a vãzut doi fraţi: pe Simon. fiind cuprinşi de multe feluri de 10 . ce se numea şi Petru şi pe Andrei. tatãl lor şi i-a chemat. 18. 19. 16. fratele lui. 20. De atunci a început Iisus sã predice şi sã spunã: “Pocãiţi-vã cã s-a apropiat împãrãţia cerurilor!” 17. învãţând în sinagogile lor. Iar ei îndatã lãsându-şi corabia şi pe tatãl lor. a vãzut alţi doi fraţi. Şi a strãbãtut Iisus toatã Galileea. Iar ei. Pe când mergea pe lângã marea Galileii. 21.

din Decapole. Iisus s-a suit în munte şi când S-a aşezat. pe demonizaţi. Şi mulţimi nenumãrate mergeau dupã Iisus. 6. cã acelora este împãrãţia cerurilor. cã aceia se vor milui. 11 . Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate. ucenicii Lui au venit la El. boli şi de chinuri. cã acelora este împãrãţia cerurilor. 4. 24. cã aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiţi cei flãmânzi şi însetaţi de dreptate. 2. pe lunatici. pe slãbãnogi. cã aceia vor moşteni pãmântul. Fericiţi cei ce plâng. cã aceia se vor sãtura. 9. Fericiţi cei blânzi. din Iudeea şi dincolo de Iordan. 10. cã aceia se vor mângâia. Fericiţi cei sãraci cu duhul. cã aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiţi cei curaţi cu inima. 5. 7. din Galileea. din Ierusalim. Fericiţi cei milostivi. Vãzând mulţimile. CAPITOLUL V 1. 8. şi Iisus îi vindeca. Fericiţi fãcãtorii de pace. Şi îi învãţa: 3.

nu poate o cetate aflatã pe vârf de munte sã se ascundã. Sã nu socotiţi cã am venit sã stric Legea evreeascã sau ceea ce au scris proorocii. decât sã fie aruncatã afarã şi cãlcatã în picioare de oameni. foarte mic se va 12 . 14. sunteţi lumina lumii. cã plata voastrã multã este în ceruri. cu ce se va sãra? De nimic nu mai este bunã. 13. Voi sunteţi sarea pãmântului. n- am venit sã stric. 17. cei ce credeţi. dacã sarea se va strica. Nimeni nu aprinde faclie şi o pune dedesubt. cã aşa au prigonit şi pe proorocii cei dinainte de voi. Cãci adevãrat vã spun vouã: nu se va desfiinţa Legea evreeascã pânã ce nu se vor împlini toate. Aşa sã lumineze faptele voastre înaintea oamenilor. 16. ci sã împlinesc. 19. 15. 12. ci o pune deasupra ca sã lumineze tuturor celor din casã. Voi. şi vor zice tot cuvântul rãu împotriva voastrã minţind din pricina Mea. Bucuraţi-vã şi vã veseliţi. Fericiţi veţi fi când vã vor ocãrî pe voi şi vã vor prigoni.11. 18. ca vãzându-le sã slãveascã pe Tatãl vostru Cel din cer. Deci cel care va strica una din acele porunci foarte mici.

este vrednic de judecatã iar cine va zice fratelui sãu: nebunule. 20. pânã când trãieşti ca nu cumva sã te mustre când vei da seamã în faţa lui Dumnezeu.chema în împãrãţia lui Dumnezeu. acesta mare se va chema în împãrãţia cerurilor. 25. Aţi auzit cã s-a zis celor de demult: “Sã nu ucizi!”. pentru cã vei merge la rãu 13 . Deci dacã îţi vei aduce darul tãu la altar şi acolo îţi vei aduce aminteca fratele tãu este supãrat pe tine 24. iar cine va ucide va fi vrednic de pedeapsã. Eu însã vã spun vouã cã oricine se supãrã pe fratele sãu este vrednic de pedeapsã. 21. 23. şi cine va zice fratelui sãu: prostule. Împacã-te cu conştinţa ta. 22. Lasã darul tãu acolo. iar cel ce va face fapte bune şi va învãţa. nu veţi intra în împãrãţia cerurilor. înaintea altarului şi mergi mai întâi şi împacã-te cu el iar apoi dã la altar darul tãu. Cãci vã spun: dacã nu va fi purtarea voastrã mai bunã ca a cãrturarilor şi a fariseilor. nu poate sã moşteneascã împãrãţia cerurilor.

Aţi auzit cã s-a zis celor de demult: “Sã nu juri strâmb. Şi nu vei ieşi de acolo pânã nu-ţi vei împãca conştinţa. decât tot trupul tãu sã fie aruncat în gheenã. 33. sãvârşeşte pãcat şi cel care o ia pe cea lãsatã. 30. Eu însã vã spun vouã: oricine va lãsa pe femeia sa. scoate-l şi aruncã-l de la tine. 29. face pãcat.26. în afarã de pricinã de înşelare. cãci mai de folos este sã piarã unul din organele tale decât sã fie aruncat tot trupul în gheenã. Şi dacã mâna ta cea dreaptã te îndeamnã la pãcat. a şi sãvârşit pãcat în inima sa. tai-o şi arunc-o de la tine. Iar dacã ochiul tãu cel drept te îndeamnã spre pãcat. S-a zis iarãşi: “Cine va lãsa pe femeia sa sã-i dea carte de despãrţire!” 32. ci sã ţi promisiunile tale cele fãcute înaintea Domnului!” 14 . Aţi auzit cã s-a zis celor de demult: “Sã nu pãcãtuieşti!” 28. 31. Eu însã vã spun vouã: oricine se uitã la femeie cu pãcat. 27. cãci mai bine este sã piarã unul din mãdularele tale.

Eu însã vã spun vouã: sã nu juraţi nicidecum nici pe cer. Aţi auzit cã s-a spus: “Sã iubeşti pe aproapele tãu şi sã urãşti pe vrãjmaşul tãu!”Iar eu vã zic vouã: iubiţi pe 15 . Celui care cere de la tine. Iar dacã te va sili cineva sã mergi cu el un kilometru. 43. fiindcã este tronul lui Dumnezeu 35. fiindcã este aşternut al picioarelor Lui. este de la diavol. 37. Nici pe pãmânt. nu-i întoarce faţa. 36. iar celui care te loveşte peste obrazul drept. 42. nici pe Ierusalim. întoarce-i şi pe cel stâng. Aţi auzit cã s-a zis: “Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte!” 39. 41. Celui ce vrea sã se judece cu tine sã-ţi ia haina. Ci cuvântul vostru sã fie: ceea ce este da. Nici pe capul tãu sã nu te juri.34. cãci nu poţi face un fir de pãr alb sau negru. Eu însã vã spun vouã: nu vã împotriviţi celui rãu. 40. mergi doi kilometri cu el. dã-i şi cãmaşa. dã-i şi celui ce vrea sã se împrumute de la tine. 38. fiindcã este oraşului marelui Împãrat. nu iar ce este mai mult. da iar ceea ce este nu.

Cãci dacã iubiţi numai pe cei ce vã iubesc. 2. ce rãsplatã veţi avea? Oare nu fac şi pãcãtoşii acelaşi lucru? 46. numai pe rudele voastre. ce faceţi mai mult? Oare nu fac şi ceilalţi oameni acelaşi lucru? 47. cel mai bun este! CAPITOLUL VI 1. Iar dacã îmbrãţişaţi. altfel nu veţi avea rãsplatã de la Tatãl vostru cel din ceruri. adevãrat vã spun cã îşi au rãsplata lor. faceţi bine celor ce vã urãsc şi rugaţi-vã pentru cei ce vã vatãmã şi vã prigonesc 44. Sã fiţi atenţi ca faptele voastre cele bune sã nu le faceţi înaintea oamenilor ca sã fiţi vãzuţi de ei. cum fac fãţarnicii pe sinagogi şi pe uliţe ca sã fie lãudaţi de oameni. 45. binecuvântaţi pe cei ce vã blesteamã. vrãşmaşii voştri. când faci milostenie. Deci. nu trâmbiţa înaintea ta. 16 . Ca sã fiţi fiii Tatãlui vostru celui din ceruri. cã El face sã rãsarã soarele şi peste cei rãi şi peste cei buni şi trimite ploaie şi peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. Fiţi voi cei mai buni. cãci şi Tatãl vostru cel ceresc.

când faci milostenie. 4. roagã-te Tatãlui tãu Care este în ascuns şi Tatãl tãu Care este în ascuns îţi va rãsplãti ţie. nu fiţi ca fãţarnicii. 5. 17 . cãrora le place sã se roage stând în picioare prin sinagogi şi prin colţurile uliţelor. Ca milostenia ta sã fie în ascuns şi Tatãl tãu care vede în ascuns. 11. şi închizând uşa. sfinţeascã-se numele Tãu 10. precum în cer aşa şi pe pãmânt. 8. sã nu ştie stânga ta ce face dreapta ta. Vie împãrãţia Ta. ca sã arate oamenilor cã se roagã. intrã în cãmara ta. îţi va rãsplãti ţie. 3. Tu însã. 7. precum şi noi iertãm greşiţilor noştri. Pâinea noastrã cea spre fiinţã dã-ne-o nouã astãzi. facã-se voia Ta . Iar când vã rugaţi. adevãrat vã spun cã şi-au rãsplata lor. 6. 12. 9. Deci nu vã asemãnaţi lor cãci ştie Tatãl vostru de cele ce aveţi nevoie mai înainte sã cereţi voi de la El. cã ei cred cã în multa lor vorbãrie vor fi ascultaţi. Când vã rugaţi nu spuneţi multe ca pãgânii. Si ne iartã nouã greşelile noastre. Tu însã când te rogi. Deci voi aşa sã vã rugaţi: “Tatãl nostru Care eşti în ceruri.

nici Tatãl vostru nu vã va ierta greşelile voastre. nici rugina nu le stricã. ci ne izbãveşte de cel rãu. 21. Tu însã când posteşti. 18. îţi va rãsplãti ţie. vã va ierta şi vouã Tatãl cel ceresc. Amin! 14. cã ei îşi întunecã feţele lor ca sã arate oamenilor cã postesc. Luminãtorului trupului este ochiul. 15. Iar dacã nu veţi ierta oamenilor greşelile lor. 19. tot trupul tãu va fi curat. şi unde hoţii le furã 20. 16. unge capul tãu şi faţa ta o spalã. 18 . Adevãrat vã spun cã îşi au rãsplata lor. Dacã veţi ierta oamenilor greşelile lor. 17. unde nici molia. Ca sã nu arãţi oamenilor cã posteşti. Cãci unde este comoara ta. Nu vã adunaţi comori pe pãmânt. puterea şi slava în veci. ci Tatãlui tãu Care este în ascuns. Când postiţi nu fiţi trişti ca fãţarnicii. unde molia şi rugina le stricã. Ci adunaţi-vã comori în cer. 13. acolo este şi inima ta. şi Tatãl tãu Care este în ascuns. Cã a Ta este împãrãţia. unde hoţii nu le furã. 22. dacã va fi ochiul tãu curat. Si nu ne lãsa sã fim duşi în ispitã.

Priviţi la pãsãrile cerurilor. sau de unul se va apropia şi pe celãlalt îl va dispreţui. dacã lumina care este în tine. De aceea vã zic vouã: nu vã îngrijiţi pentru sufletul vostru. nici pentru trupul vostru. oare nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul mai mult decât îmbrãcãmintea? 26. 25. Iar dacã iarba cãmpului care astãzi este şi mâine se coseşte. cu ce vã veţi îmbrãca. nu se ostenesc şi nici nu torc. tot trupul tãu va fi întunecat. 23. Şi vã spun vouã cã nici regele Solomon. Dumnezeu frumos o 19 . Iar dacã va fi ochiul tãu rãu. şi Tatãl vostru cel ceresc le hrãneşte. este întuneric. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decãt ele? 27. nici nu secerã. 30. Şi cine dintre voi. Deci. nici nu adunã în hambare. nu puteţi sã slujiţi şi lui Dumnezeu. îngrijindu-se poate sã adauge staturii sale cinci centrimetrii. cãci sau pe unul îl va urî şi pe celãlalt îl va iubi. 29. Iar de îmbrãcãminte de ce vã îngrijiţi? Luaţi aminte la florile câmpului cum cresc. şi diavolului. 28. dar întunericul cu cãt mai mult! 24. ce veţi mânca. în toatã bogãţia lui nu s-a îmbrãcat ca acestea. cã nu seamãna. Nimeni nu poate sã slujeascã la doi domni.

34. ori ce vom bea. Sau cum vei zice fratelui tãu: lasã-mã sã scot paiul din ochiul tãu şi iatã bârna este în ochiul tãu? 20 . ştie doar Tatãl vostru cã aveţi nevoie de ele. Nu judecaţi ca sã nu fiţi judecaţi! 2. vi se va mãsura. Deci nu duceţi grijã. veţi fi judecaţi şi cu mãsura cu care mãsuraţi. Nu vã îngrijiţi de ziua de mâine. ori cu ce ne vom îmbrãca? 32. 33.îmbracã. şi bârna din ochiul tãu nu o iei în seamã? 4. Cãutaţi mai întãi împãrãţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adãuga vouã. cãci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. 3. Cãci cu judecata cu care judecaţi. Cã dupã toate acestea se strãduiesc pãgânii. CAPITOLUL VII 1. Ajunge zilei rãutatea ce s-a fãcut în cursul ei. oare nu cu mult mai mult pe voi puţin credincioşilor? 31. zicând: ce vom mânca. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tãu.

bateţi şi vi se va deschide. ca nu cumva sã le calce în picoare şi întorcându-se sã vã sfâşie şi pe voi. dacã va cere fiul sãu pâine. cu cât mai mult Tatãl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El? 12. cã largã este poarta şi largã este calea care 21 . şi celui care bate i se va deschide. Fãţarnice. scoate întâi bârna din ochiul tãu şi atunci vei vedea sã scoţi paiul din ochiul fratelui tãu. ştiţi sã daţi daruri bune copiilor voştri. cel care cautã aflã. Nu daţi cele sfinte câinilor. 6. 13. 9. Sau dacã îi va cere peşte. dacã voi neştiutori fiind. Intraţi pe poarta cea strâmtã. cãutaţi şi veţi afla. cã aceasta prevede Legea iudaicã şi toţi proorocii. Cã oricine cere ia.5. Sau cine este omul acela între voi care. oare el îi va da şarpe? 11. oare el îi va da piatrã? 10. Cereţi de la Dumnezeu şi vi se va da. 7. Toate câte vreţi sã vã facã vouã oamenii. 8. Deci. faceţi-le şi voi la fel. nici nu aruncaţi mãrgãritoarele voastre înaintea porcilor.

Feriţi-vã de sectanţi. 18. 20. Aşa cã orice pom bun face roade bune. Şi strâmtã este poarta şi îngustã este calea care duce la viaţã şi puţini sunt cei care o apucã. 16. Oare culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mãrãcini? 17. Dupã roadele lor îi veţi cunoaşte. iar pe dinãuntru sunt lupi rãpitori. De aceea pe sectanţi. oare nu în numele Tãu am predicat. duce la pierzare şi mulţi sunt cei care o apucã. 14. ci cel care face voia Tatãlui Meu Celui din ceruri. va intra în împãrãţia cerurilor. dupã roadele lor îi veţi cunoaşte. Mulţi Îmi vor zice la judecatã: “Doamne. 21. şi nu în numele Tãu am scos diavoli şi nu în numele Tãu am fãcut minuni multe? 22 . 15. se taie şi se aruncã în foc. care vin la voi în haine de oi. 19. Iae orice pom care nu face roade bune. nu existã pom rãu care sã facã roade bune. Doamne”. Nu oricine Îmi zice: “Doamne.

au venit râurile mari şi au suflat vânturile şi au bãtut în casa aceea dar ea n-a cãzut.22. se aseamãnã bãrbatului nechibzuit care şi-a clãdit casa pe nisip. se aseamãnã cu bãrbatul înţelept care a clãdit casa lui pe stâncã. CAPITOLUL VIII 23 . Cã îi învãţa pe ei ca unul care are putere. 23. 27. 28. 26. De aceea. oamenii erau uimiţi de învãţãtura Lui. Depãrtaţi-vã de la Mine cei ce faceţi pãcate. Iar când Iisus a sfârşit cuvintele acestea. oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi le împlineşte. A plouat. A plouat şi au venit râurile mari şi au suflat vânturile şi au izbit în casa aceea. Iar oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le împlineşte. şi a cãzut. fiindcã era ziditã pe stâncã. Si cãderea ei a fost mare. 25. 24. Si atunci le voi spune lor: Niciodatã nu v-am cunoscut pe voi. iar nu cum îi învãţa învãţãtorii lor.

s-a apropiat de El un ostaş rugându-L şi zicând: Doamne. 4. şi se duce. 2. 7. mulţimi multe au mers dupã El. Şi coborându-Se din munte. Cã şi eu sunt om sub stãpânirea altora şi sunt şi eu superior altor ostaşi. zicând: vreau. dacã vrei poţi sã mã curãţeşti. ci mergi şi te aratã preotului. şi celuilalt: vino. Şi i-a zis Iisus: voi veni la tine şi-l voi vindeca. nu sunt vrednic sã intri sub acoperişul casei mele. 3. 24 .1. Iatã un lepros apropiindu-se. şi îi spun acestuia: du-te. Şi i-a spus Iisus: vezi sã nu spui nimãnui. slãbãnog. S-a atins de el. sluga mea zace în casã. întinzând mâna. şi vine. 5. Dar ostaşul I-a zis: Doamne. 8. chinuindu-se cumplit. 6. ci numai zi cu cuvântul şi sluga mea se va vindeca. Pe când intra în Capernaum. Şi îndatã s-a curãţit de lepra lui. se închina lui Iisus zicând: Doamne. şi face. şi slugii mele îi spun: fã aceasta. şi adu darul pe care l-a rânduit Moise pentru cei ce se curãţesc de leprã. Şi Iisus. curãţeşte-te.

S-a minunat şi a zis celor ce veneau dupã El: adevãrat vã spun vouã: la nimeni în Israel n-am gãsit atâta credinţã. Şi a zis Iisus sutaşului: du-te. Şi s-a însãnãtoşit sluga lui în ceasul acela. 12. 15. şi sã-ţi fie ţie dupã credinţa ta. a vãzut pe soacra acestuia zãcând. Auzind Iisus. 25 . 14. 9. prinsã de o boalã numitã friguri. Ca sã se împlineascã ceea ce s-a spus prin Isaia proorocul care zice: <<Acesta neputinţele noastre a luat şi bolile noastre le-a purtat>>. au adus la Iisus mulţi demonizaţi şi a scos diavolii cu cuvântul. 13. Şi vã spun vouã cã mulţi pãgâni de la rãsãrit şi de la apus vor moşteni împãrãţia cerurilor 11. 10. 16. Iar evreii nu vor primii raiul. Şi venind Iisus în casa lui Petru. şi pe toţi cei bolnavi i-a vindecat. şi au lãsat-o frigurile şi s-a sculat şi Îi mulţumea Lui. Şi S-a atins de mâna ei. Fãcându-se searã.

Dar Iisus i-a rãspuns: vulpile au vizuini şi pãsãrile cerului cuiburi. ucenicii L-au urmat. iar Iisus dormea. Şi iatã furtunã mare s-a stârnit pe lac. Şi apropiindu-se un învãţãtor I-a zis: Învãţãtorule. Iar Iisus i-a zis: lasã morţii sã-şi îngroape morţii lor. 21. a certat vânturile şi valurile iar apoi s-a fãcut linişte deplinã. a cerut ucenicilor sã treacã de cealaltã parte a lacului. 23. Iisus le-a spus: de ce vã este fricã. Şi vãzând Iisus mulţimile împrejurul Lui. 19. Te voi urma oriunde vei merge. 24. 22. dã-mi voie mai întâi sã îngrop pe tatãl meu. Un altul dintre ucenici I-a zis: Doamne. însã Fiul Omului nu are unde sã-şi plece capul. 20. 18. încât corabia era acoperitã de valuri. scapã-ne cã murim! 25. Suindu-Se El întâi în corabie. puţin-credincioşilor? S-a sculat atunci.17. 26 . Iar ucenicii au venit la El şi L-au trezit spunându-I: Doamne.

33. L- au rugat sã plece din hotarele lor. foarte înfricoşãtori. Şi toatã cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Iisus şi vãzându-L. 32. cã şi vânturile şi valurile ascultã de El? 27. Si iatã turma s-a aruncat de pe ţãrm în lac şi s- a înecat în apã. 30.26. L-au întâmpinat doi demonizaţi. ieşind. s-au dus în turma de porci. Iar pãzitorii porcilor au fugit şi. au spus toate cele întâmplate cu demonizaţii. 27 . Iar demonii Îl rugau: dacã ne scoţi afarã. ducându-se în cetate. Şi trecând El dincolo. Şi El le-a zis: duceţi-vã. Iar ei. Departe de ei era o turmã mare de porci care pãşteau. Iar oamenii s-au mirat zicând: cine este Acesta. în ţinutul Gadarenilor. Şi iatã au început sã strige şi sã zicã: ce ai cu noi. 28. trimite-ne în turma de porci. Iisuse. 31. care ieşeau din morminte. încât nimeni nu putea sã treacã pe calea aceea. Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici înainte de vreme ca sã ne chinuieşti? 29.

s-a dus la casa lui. fiule! Iertate sunt pãcatele tale! 3. Şi Iisus vãzând credinţa lor. Cãci ce este mai uşor a zice: sunt iertate pãcatele tale. Iisus a trecut lacul şi a venit în cetatea Sa. a zis slãbãnogului: ridicã- te. Şi iatã I-au adus un slãbãnog zãcând pe pat. 8. Şi Iisus. a vãzut un om care stãtea la vamã. ia-ţi patul şi mergi la casa ta. 2. Dar ca sã ştiţi cã are putere Fiul Omului pe pãmânt sã ierte pãcatele. le-a zis: pentru ce cugetaţi rele în inimile voastre? 5.CAPITOLUL IX 1. sau a zice: ridicã-te şi mergi? 6. Şi plecând Iisus de acolo. 7. Cel Care dã oamenilor asemenea putere. vãzând aceasta s-au înspãimântat şi au slãvit pe Dumnezeu. Şi ridicându-se. Intrând în corabie. cu 28 . ştiind gândurile lor. Iar mulţimile. a zis slãbãnogului: îndrãzneşte. 9. Dar unii din învãţãtori ziceau în sinea lor: Acesta huleşte. 4.

zicând: pentru ce noi şi fariseii postim mult. numele Matei. Atunci au venit la Iisus ucenicii lui Ioan Botezãtorul. Dar mergeţi şi învãţaţi ce înseamnã cuvintele: <<Milã voiesc iar nu jertfã>>. 13. Şi auzind Iisus. Şi ridicându-se a mers dupã El. iar ucenicii Tãi nu postesc? 15. Şi vãzând fariseii au spus ucenicilor: de ce mãnâncã Învãţãtorul vostru cu vameşii şi cu pãcãtoşii? 12. 14. mulţi vameşi şi pãcãtoşi au venit şi au stat la masã împreunã cu El şi cu ucenicii Lui. în casã. Şi pe când stãtea Iisus la masã. ci cei bolnavi. şi i-a zis acestuia: vino dupã Mine. Şi Iisus le-a rãspuns: pot oare. a zis: nu cei sãnãtoşi au nevoie de doctor. nuntaşii sã fie trişti câtã vreme mirele este cu ei? Dar vor veni zile 29 . 10. ci pe cei pãcãtoşi. 11. Cã n-am venit sã chem pe cei drepţi la pocãinţã.

apropiindu-se de Iisus pe la spate s-a atins de poala hainei Lui. 19. Nimeni nu pune un petec de postav nou la o hainã veche. 17. Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi. Atunci Iisus ridicându-Se. Şi iatã o femeie care suferea de scurgere de sânge de doisprezece ani. I s-a închinat Lui. 16. Cãci zicea în gândul ei: numai sã mã ating de poala hainei Lui şi mã voi vindeca. va învia. 18. a mers dupã El împreunã cu ucenicii. dar dacã vei veni şi vei pune mâna peste ea. cãci petecul acela ca umpluturã. zicând: fiica mea a murit de curând. 30 . 20. cãci altfel burdufule crapã: vinul se varsã şi burdufurile se stricã. 21. ci pun vin nou în burdufuri noi şi amândouã se pãstreazã împreunã. când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti. va trage din hainã şi va face o ruptura şi mai mare. Pe când le spunea aceasta. iatã un demnitar venind.

Iar Iisus le-a poruncit cu asprime: vedeţi. Iar dupã ce mulţimea a fost scoasã afarã. a zis: 24. intrând Iisus. 25. Doamne! 29. 26. nimeni sã nu ştie. Dar ei râdeau de El. doi orbi se ţineau dupã El strigând: miluieşte- ne pe noi. 31 . Iisus. credinţã ta te-a mântuit. 28. venind la casa demnitarului şi vãzând pe cânãreţii din flaut şi mulţimea tulburatã. Şi a ajuns vestea aceasta în tot ţinutul acela. Plecând Iisus de acolo. Dupã ce a intrat în casã. 27. zicând: dupã credinţa voastrã sã vã fie vouã! 30. a luat copila de mânã şi ea s-a ridicat.22. Fiule al lui David. Iar Iisus întorcându-Se şi vãzând- o i-a zis: îndrãzneşte fiicã. Depãrtaţi-va cãci copila n-a murit ci doarme. Atunci S-a atins de ochii lor. Şi s-a vindecat femeia din momentul acela. 23. au venit la El orbi şi Iisus i-a întrebat: credeţi cã pot sã fac Eu aceasta? Iar orbii I-au zis: da. Şi s-au deschis ochii lor.

34. Şi vãzând mulţimile. ieşind. 33. Dar fariseii ziceau: cu domnul demonilor scoate pe demoni. având demon. mutul a vorbit. 32. CAPITOLUL X 32 . Şi fiind scos demonul. Atunci a zis ucenicilor Lui: secerişul e mult dar lucrãtorii sunt puţini. 31. 37. Iar mulţimile se minunau zicând: niciodatã nu s-a arãtat aşa în Israel. Şi Iisus stãbãtea toate cetãţile şi satele. 35. Iar ei. pe Domnul secerişului. 36. Şi plecând ei. deci. predicând Evanghelia împãrãţiei şi vindecând toatã boala şi toatã neputinţa în popor. ca sã scoatã lucrãtori la secerişul Sãu. Rugaţi. învãţând în sinagogile lor. L-au vestit pe Iisus în tot ţinutul aela. iatã au adus la El un om mut. I S-a fãcut milã de ele cã erau necãjite şi rãtãcite ca nişte oi care nu au pãstor.

Iacov al lui Alfeu şi Levi ce se numeşte şi Tadeu. Filip şi Bartolomeu.1. Tãmãduiţi pe cei neputincioşi. Iacov al lui Zevedeu şi Ioan. 7. fratele lui. 6. 8. cel care L-a vândut. 5. Simon Cananeul şi Iuda Iscarioteanul. Sã nu aveţi nici aur. 2. Chemând la El pe cei doisprezece ucenici ai Sãi. în dar sã daţi. nici argint. 4. Pe aceşti doisprezece i-a trimis Iisus. curãţiţi pe cei leproşi. în dar aţi luat. poruncindu-le: în calea pãgânilor sã nu mergeţi. pe demoni scoateţi. şi în vreo cetate de samarineni sã nu intraţi. cel numit şi Petru. fratele lui. 9. şi Andrei. le-a dat lor putere asupra duhurilor necurate. Numele celor doispezece apostoli sunt acestea: întâi Simon. Şi mergând predicaţi zicând: s-a apropiat împãrãţia cerurilor. nici bani în cingãtorile voastre 33 . Ci mai degrab mergeţi cãtre oile cele pierdute ale poporului lui Israel. ca sã le scoatã şi sã tãmãduiascã orice boalã şi orice neputinţã. Toma şi Matei vameşul. Înviaţi pe cei morţi. 3.

în ziua judecãţii decât cetãţii aceleia. Feriţi-vã de oameni cã vã vor da pe mâna judecãtorilor şi în sinagogile lor vã vor bate cu biciul. 12.10. nici încãlţãminte. nici douã haine. scuturaţi praful de pe picioarele voastre. Adevãrat grãiesc vouã: mai uşor va fi cetãţii Sodomei şi Gomorei. nici toiag. cã vrednic este lucrãtorul de hrana sa. 14. 17. În orice cetate sau sat veţi intra. Cine nu vã va primi pe voi şi nu va asculta cuvintele voastre. 11. 16. Nici traistã pe drum. uraţi: <<Pace casei acesteia!>> 13. Iar dacã nu este vrednicã. sã vinã pacea voastrã peste ea. Şi intrând în casã. cercetaţi cine este în el vrednic. pacea voastrã sã se întoarcã la voi. Iatã Eu vã trimit pe voi ca pe nişte oi în mijlocul lupilor: fiţi înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii. Şi dacã este casa aceea vrednicã. 34 . şi acolo rãmâneţi pânã ce veţi ieşi. ieşind din casa sau din cetatea aceea. 15.

figiţi în cealaltã. iar cel ce va rãbda pâna la sfârşit se va mântui. Ş i veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu. ci Duhul Tatãlui vostru Care vorbeşte în voi.18. cãci nimic nu este acoperit care sã nu iasã la ivealã şi nimic ascuns care sã nu ajungã cunoscut. 22. pânã când va veni Domnul a doua oarã. La demnitari şi la regi veţi fi duşi pentru Mine. Nu este ucenic mai presus de învãţãtorul sãu. nici slugã mai presus de stãpânul sãu. 20. cu cât mai mult pe slujitorii lui? 26. cãci vi se va spune vouã atunci ce sã vorbiţi. Iar când vã vor da pe voi în mâna lor. 21. Fiindcã nu voi sunteţi cei care vorbiţi. 24. spre a vã înfãţişa lor şi pãgânilor. Va da frate pe frate la moarte şi tatã pe fiu şi se vor ridica copiii împotriva pãrinţilor şi îi vor omorî. 35 . Destul îi este ucenicului sã fie ca învãţãtorul sãu şi slugii ca stãpânul sãu. Dacã pe stãpânul casei l-a numit Satana. Deci nu vã temeţi de ei. adevãrat vã grãiesc vouã: nu veţi sfârşi cetãţile lui Israel. 23. nu vã îngrijiţi cum sau ce veţi vorbi. Când vã urmãresc pe voi în cetatea aceasta. 19. 25.

voi sunteţi cu mult mai de preţ decât pãsãrile. Iar de cel ce se va lepãda de Mine înaintea oamenilor. La voi însã şi perii capului sunt numãraţi. Oricine va vorbi despre Mine înaintea oamenilor. n-am venit sã aduc pace pe pãmânt ci sabie. Oare nu se vând douã vrãbii pe un ban? Şi nici una dintre ele nu va cãdea pe pãmânt fãrã ca Dumnezeu sã nu ştie. 36 . Cãci am veni sã despart pe fiu de tatãl sãu. 29. pe norã de soacra sa. 34. 28. Sã nu credeţi cã am venit sã aduc pace pe pãmânt. 30. temeţi-vã mai degrab de acela care poate şi trupul şi sufletul sã le arunce în iad.27. Aşadar nu vã temeţi. 35. Ceea ce vã spun la întuneric. pe fiicã de mama sã. şi Ei mã voi lepãda de el înaintea Tatãlui Meu Care este în ceruri. Nu vã temeţi de cei ce ucid trupul iar sufletul nu-l pot ucide. 32. spuneţi de pe case. 31. mã voi ruga şi Eu pentru el Tatãlui Meu Care este în ceruri. spuneţi la luminã şi ceea ce auziţi la ureche. 33.

41. pe Mine Mã primeşte. în nume de ucenic. unuia dintre aceştia. 38. 40. nu este vrednic de Mine. 39. îl va câştiga. Şi cel ce va da de bãut. rãsplatã de prooroc va lua. Cel ce iubeşte pe fiu sau pe fiicã mai mult decât pe Mine. iar cine-şi va pierde sufletul pentru Mine. 37 . 42. Cine primeşte prooroc în nume de prooroc. nu este vrednic de Mine. Cine ţine la sufletul lui. 37. şi cine primeşte un drept în nume de drept. Ş i duşmanii omului vor fi cei din casa lui.36. îl va pierde. şi cine Mã primeşte pe Mine. primeşte pe cel ce M-a trimis pe Mine. nu este vrednic de Mine. Şi cel ce nu-şi ia crucea şi nu-mi urmezã Mie. adevãrat vã spun vouã: nu va pierde rãsplata sa. numai un pahar cu apã rece. Cel ce iubeşte pe tatã sau pe mamã mai mult decât pe Mine. Cine vã primeşte pe voi. rãsplata ca a dreptului va lua.

6. în închisoare despre faptele lui Hristos. Orbii îşi capãtã vederea şi şchiopii pot merge. Şi Iisus le-a rãspuns: mergeţi şi spuneţi lui Ioan Botezãtorul cele ce auziţi şi vedeţi: 5. Şi fericit este acela care va crede în Mine. Dar de ce aţi ieşit? Sã vedeţi un om îmbrãcat în haine moi? Iatã cei ce poartã haine moi sunt în casele regilor. Sfârşind Iisus de dat aceste învãţãturi celor doisprezece ucenici ai Sãi. Şi auzind Ioan Botezãtorul.CAPITOLUL XI 1. a plecat de acolo ca sã înveţe şi sã predice mai departe prin cetãţile lor. 7. şi trimiţând pe doi dintre ucenicii sãi. 2. morţii înviazã şi sãracilor li se vorbeşte de virtutea lor. au zis lui Hristos: 3. leproşii se curãţesc şi surzii aud. Dupã plecarea acestora Iisus a început sã vorbeascã mulţimilor despre Ioan Botezãtorul: ce-aţi vrut sã vedeţi în pustie? Oare trestie clãtinatã în vânt? 8. Tu eşti cel ce trebuie sã vinã sau sã aşteptãm pe altul? 4. 38 .

9. V-am cântat din fluier şi n-aţi dansat. care va pregãti calea Ta>>. Dar cu cine voi compara neamul acesta? Este asemenea copiilor care stau în pieţe şi strigã cãtre alţii: 17. Toţi proorocii şi Legea evreiascã au proorocit pânã la Ioan Botezãtorul. vã zic vouã. Adevãrat zic vouã: nu s-a nãscut unul mai mare ca Ioan Botezãtorul. nici bând şi ei spun: are pe diavolul. Şi dacã vreţi sã înţelegeţi. şi mai mult decât un prooroc. 15. Cã el este acela despre care s-a scris: <<Iatã Eu trimit înaintea Ta pe îngerul Meu. 11. A venit şi Fiul lui Dumnezeu. totuşi cel mai mic din împãrãţia cerurilor este mai mare decât el. Cãci a venit Ioan Botezãtorul nici mâncând. ce care va sã vinã. 10. v- am cântat de jale şi n-aţi plâns. 12. 18. 13. mâncând şi bând şi ei spun: iatã om mâncãcios şi bãutor 39 . Cine are urechi de auzit sã audã. De la Ioan Botezãtorul pânã acum împãrãţia cerurilor se câştigã cu multã strãduinţã şi cei ce se luptã o vor primi. Atunci de ce aţi ieşit? Sã vedeţi un prooroc? Da. 16. 14. el este Ilie. 19.

Şi tu Capernaume: n-ai fost înãlţat pâna la cer? Pânã la iad te vei coborî. Dar Tirului şi Sidonului le va fi mai uşor în ziua judecãţii decât vouã. 26. 40 . Pãrinte. 23. nici pe Tatãl nu-L cunoaşte nimeni. Dar înţelepciunea se dovedeşte a fi înţelepciune din faptele înţelepte. decât numai Tatãl. 27. În vremea aceea Iisus a zis: Te slãvesc pe Tine Pãrinte. 24. 20. 22. prieten al vameşilor şi al pãcãtoşilor. Toate Mi-au fost date de cãtre Tatãl Meu şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul. Doamne al cerului şi al pãmântului. 21. cã ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi de cei pricepuţi şi le-ai descoperit copiilor. cã dacã în Tir şi în Sidon s-ar fi fãcut minunile acestea. Dar vã zic vouã cã pãmântului Sodomei îi va fi mai uşor în ziua judecãţii decât ţie. Atunci a început Iisus sã mustre cetãţile în care fãcuse cele mai multe minuni. în sac şi în cenuşã s-ar fi pocãit. de mult. Da. 25. cãci aşa ai binevoit. vai ţie Betsaida.de vin. Cãci dacã s- ar fi fãcut în Sodoma minunile ce s-au fãcut în tine. Vai ţie Horazine. cãci nu s-au îndreptat. ar fi rãmas pânã astãzi.

Cãci jugul Meu e bun şi povara Mea e uşoarã. fariseii I-au zis Lui: ucenicii Tãi fac ceea ce nu se cuvine sâmbãta. Vãzând acest lucru. mergând Iisus într-o zi de sâmbãtã printre semãnãturile de grâu. Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovãraţi şi Eu vã voi odihni pe voi. 28. ucenicii Lui au flãmânzit şi au început sã smulgã spice şi sã le mãnânce. Luaţi jugul Meu asupra voastrã şi învãţaţi de la Mine cã sunt blând şi smerit şi veţi afla odihna sufletelor voastre. 2. Atunci a intrat în casa Domnului şi a mâncat pâinile punerii înainte. care nu se cuveneau lui sã le mãnânce nici celor ce erau cu el. decât numai Fiul şi cel cãruia va vrea Fiul sã i-L descopere. 30. 3. În vremea aceea. ci numai preoţilor? 41 . 29. Iar Iisus le-a zis: oare n-aţi citit ce-a fãcut regele David şi cei care erau cu el când a flãmânzit? 4. CAPITOLUL XII 1.

Şi L-au întrebat pe Iisus: se cade sã vindeci sâmbãta? Ca sã-I gãseascã vinã. nu o va scoate chiar dacã e sâmbãtã? 12. Ci vã spun cã mai mare decât templul este aici. 13. 14. Şi mulţi au venit dupã El şi i-a vindecat pe toţi. El le-a zis: cine dintre voi dacã va avea o oaie şi dacã sâmbãta va cãdea în groapã. a venit în sinagoga lor 10. 15. Nu se comparã omul cu o oaie! De aceea se cuvine sã se facã bine sâmbãta. calcã sâmbãta şi sunt fãrã de vinã? 6. în templu. cunoscându-i. a plecat de acolo. fariseii s-au sfãtuit împotriva lui Iisus cum sã-L omoare. însã. având mâna uscatã. 42 . Dacã ştiaţi ce înseamnã: <<Milã doresc. Şi plecând de acolo. Şi iatã un om. S-au n-aţi citit în Legea evreiascã faptul cã preoţii. n-aţi fi osândit pe cei nevinovaţi. Dar le-a poruncit sã nu spunã cã El i-a vindecat. Iisus. Atunci i-a zis omului: întinde mâna ta.5. El a întins-o şi s-a fãcut sãnãtoasã ca şi cealaltã. nu jertfã!>>. Cãci Iisus Hristos este Domn şi peste sâmbãtã. 16. sâmbãta. 9. 8. 11. 7. Şi ieşind.

însã. 23. pânã ce nu va scoate spre biruinţã judecata. 25. 21. Fariseii.17. auzind. 26. Mulţimile toate se mirau: nu este acesta. Cunoscând gândurile lor. oare. ziceau: Acesta nu scoate pe demoni decât cu Satana. Iisus le-a zis: Orice împãrãţie care are conflicte în interior se destramã. 20. şi l-a vindecat încât cel orb şi mut vorbea şi vedea. Nu va certa. deci cum va dãinui împãrãţia lor? 43 . orb şi mut. din neamul lui David? 24. Trestie strivitã nu va frânge şi lumânare fumegândã nu va stinge. orice casã care are conflicte interne nu va dãinui. 22. cãpetenia demonilor. sunt în conflict. “Iatã Fiul Meu pe Care L-am ales. Ca sã se împlineascã ceea ce s-a spus prin proorocul Isaia: 18. voi pune Duhul Meu peste El şi judecatã neamurilor va vesti. 19. Şi în numele Lui vor nãdãjdui neamurile”. Dacã diavol scoate pe diavol. nu va auzi nimeni pe uliţe glasul Lui. iubitul Meu în care a binevoit sufletul Meu. nici nu va striga. Atunci au adus la El un demonizat.

dar celui ce va zice împotriva Duhului Sfânt. Cum poate cineva sã intre în casa celui tare şi sã-i fure lucrurile. dacã nu va lega mai întâi pe cel tare şi pe urmã sã-i jefuiascã casa? 30. 31. 34. 33. se va ierta lui. Celui care va zice cuvânt împotriva Fiului Omului. De aceea vã zic: orice pãcat şi orice hulã se va ierta oamenilor. nu se va ierta. 44 . Pui de vipere. nu i se va ierta lui nici în veacul acesta. Ori spuneţi cã pomul este bun şi rodul lui este bun. Iar dacã Eu cu Duhul lui Dumnezeu scot pe demoni.27. de vreme ce sunteţi rãi? Cãci din comoara inimii vorbeşte gura. copiii voştri cu cine îi scot? De aceea ei vã vor judeca. risipeşte. Dacã Eu scot demoni cu Satana. cãci dupã roade se cunoaşte pomul. dar hula împotriva Duhului Sfânt. iatã a ajuns la voi împãrãţia lui Dumnezeu. nici în cel ce va sã vinã. cum puteţi sã vorbiţi cele bune. 28. 29. Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adunã cu Mine. ori spuneţi cã pomul este rãu şi rodul lui este rãu. 32.

cãci a venit de la marginea pãmântului sã asculte înţelepciunea regelui Solomon. scoate afarã cele bune. 45 . 37. vrem sã vedem de la Tine un semn.35. pe care îl vor rosti. din comora lui cea rea. şi din cuvintele tale vei fi osândit. Regina de la miazãzi se va gãsi mai dreaptã la judecatã decât neamul acesta. 38. 39. Cã precum a fost Iona în pântecele peştelui numit chit. şi iatã aici este mai mult decât Solomon. 40. Vã spun cã pentru orice cuvânt în zadar. pe când omul cel rãu. 41. scoate cele rele. Atunci I-au rãspuns unii dintre învãţãtori şi farisei: Învãţãtorule. aşa va fi şi Iisus Hristos în inima pãmântului trei zile şi trei nopţi. oamenii vor da socotealã în ziua judecãţii. pentru cã s-au îndreptat la predica lui Iona. dar semn nu i se va da lui decât cel al proorocului Iona. iatã aici este mai mult decât Iona. 36. Omul cel bun. Iar El le-a spus: neam viclean şi pãcãtos cere semn. 42. din comoara lui cea bunã. Cãci din cuvintele tãle vei fi gãsit drept. trei zile şi trei nopţi. Oamenii din Ninive când vor fi judecaţi vor fi gãsiţi mai drepţi decât neamul acesta.

Şi întinzând mâna cãtre ucenicii Sãi. 43. Şi când duhul necurat a ieşit din om. Atunci se duce sã aducã alte duhuri mai rele decât el. 44. Cineva I-a zis: Mama Ta şi fraţii Tãi stau afarã. Iar El i-a zis: cine este Mama Mea şi cine sunt fraţii Mei? 49. vrând sã-Ţi vorbeascã. şi venind îl gãseşte curat. umblã prin locuri fãrã apã. Cã oricine va face voia Tatãlui Meu Celui din ceruri. Aşa va fi şi cu acest neam viclean. 46 . şi întrând sãlãşluiesc aici şi fac lucruri mai rele omului decât cele dintâi. În ziua aceea. a zis: iatã mama Mea şi fraţii Mei. 46. acela Îmi este frate şi sorã şi mamã. 50. iatã mama şi fraţii Lui stãteau afarã vrând sã vorbeascã cu El. CAPITOLUL XIII 1. 45. Atunci zice: mã voi întoarce în omul din care am ieşit. Şi încã vorbind Iisus mulţimilor. stãtea lângã mare. 47. 48. ieşind Iisus din casã. cãutând odihnã şi nu gãseşte.

Altele au cãzut pe loc pietros. Şi s-au adunat pe lângã El mulţimi multe. s-au pãlit de arşiţã şi. alta şaizeci. 3. 7. 47 . Altele au cãzut între spini. Cãci celui ce are i se va da şi îi va spori. Altele au cãzut pe pãmânt bun ş au dat rod: una o sutã. încât El stãtea într-o corabie şi toatã mulţimea stãtea pe ţãrm. L- au întrebat: de ce le vorbeşti în pilde? 11. Şi pe când semãna. Iar El le-a rãspuns: pentru cã vouã vi s-a dat sã cunoaşteţi tainele împãrãţiei cerurilor. Dar când s-a ivit soarele. dar spini au crescut şi le-au înãbuşit. 5. 8. pe când acelora nu li s-a dat. neavând rãdãcinã s-au uscat. apropiindu-se de Iisus. iar de la cel ce nu are.2. 9. alta treizeci. Cine are urechi spre a auzi sã asculte! 10. unde n- aveau pãmânt mult şi îndatã au rãsãrit pentru cã nu aveau pãmânt adânc. unele seminţe au cãzut lângã drum şi au venit pãsãrile şi le- au mâncat. 12. 6. şi ce are i se va lua. 4. Şi ucenicii. Şi le-a vorbit lor în pilde: iatã a ieşit semãnãtorul sã semene.

auzind. Cãci vã spun vouã cã mulţi prooroci şi drepţi au dorit sã vadã cele ce priviţi voi. Voi deci. De aceea le vorbesc în pilde. 20. cã vãzând nu vãd şi. ca nu cumva sã vadã şi sã audã şi cu inima sã înţeleagã şi sã se întoarcã. 16. Şi se împlineşte cu ei ceea ce a spus proorocul Isaia: “Veţi auzi dar nu veţi înţelege şi veţi privi dar nu veţi vedea”. Cea semãnatã pe loc pietros este cel care aude cuvântul şi îndatã îl primeşte cu bucurie. şi Eu sã-i tãmãduiesc pe ei. De la cine aude cuvântul lui Dumnezeu şi nu-l înţelege. 14. şi sã audã cele ce auziţi voi şi n-au auzit. nici nu înţeleg.13. ascultaţi pilda semãnãtorului: 19. 17. vine cel viclean şi rãpeşte ce s-a semãnat în inima lui: aceasta este sãmânţa semãnatã lângã drum. 15. Dar fericiţi sunt ochii voştri cã vãd şi urechile voastre cã aud cele bune. Cãci inima acestui popor s-a învârtoşat şi cu urechile aude greu şi ochii lui s-au închis. şi n-au vãzut. 48 . 18. nu aud.

ci ţine pânã la o vreme şi când se întãmplã supãrare sau necaz îndatã îl pãrãseşte. a venit duşmanul lui. Iar dacã a crescut grãul şi a fãcut rod. 25. Iar sãmâţa semãnatã în pãmânt bun este cel care aude cuvântul şi-l înţelege. altul treizeci. Slugile i-au zis: vrei sã ne ducem şi s-o plivim? 49 . 23. Altã pildã le-a spus lor: împãrãţia cerurilor este asemenea omului care a semãnat sãmânţa bunã în grãdina sa. Dar nu are rãdãcinã în sufletul sãu. i-au zis: Stãpâne. altul şaizeci. a semãnat neghinã printre grãu şi s-a dus. Unul o sutã. n-ai semãnat tu sãmânţã bunã în grãdina ta? De unde a rãsãrit neghina? 28. 27. Dar pe când oamenii dormeau. Iar el le-a rãspuns: un duşman a fãcut acest lucru. 22. 24.21. îndatã s-a arãtat şi neghina. deci care aduce rod. 26. Sãmânţa semãnatã în spini este cel care aude cuvântul lui Dumnezeu dar grija acestei vieţi şi dorinţa înbogãţirii înãbuşã cuvântul şi-l face neroditor. Venind slugile semãnãtorului.

31.29. ca nu cumva plivind neghina. 34. l-a semãnat în grãdina sa. Lãsaţi sã creascã împreunã şi grâul şi neghina. iar grâul adunaţi-l în pivniţa mea. O altã pildã le-a spus: Împãrãţia cerurilor este asemenea grãuntelui de muştar. 35. l-a ascuns în trei mãsuri de fãinã. Ca sã se împlineascã ceea ce s-a spus prin proorocul care zice: “Voi vorbi în pilde. 50 . sã smulgeţi odatã cu ea şi grâul. încãt vin pãsãrile cerului şi se adãpostesc în ramurile lui. pe care luându-l omul. pânã la seceriş şi atunci voi zice secerãtorilor: pliviţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi ca s-o ardem. Altã pildã le-a spus lor: Împãrãţia cerului este asemenea aluatului pe care. Toate acestea le-a vorbt Iisus în pilde şi fãrã pildã nu le vorbea nimic. El însã a zis: nu. 33. pânã ce a crescut toatã. 32. voi spune cele ascunse de la crearea lumii”. Şi care este mai mic decât toate seminţele dar când a crescut este mai mare decât toate legumele şi se face pom. 30. luându-l o femeie.

36. Dupã aceea, lãsând mulţimile, a venit
în casã iar ucenicii Lui s-au apropiat,
zicând: explicã-ne nouã pilda cu neghina
din grãdinã.
37. El le-a zis: Cel ce seamãnã sãmânţa
cea bunã este Fiul lui Dumnezeu.
38. Grãdina este lumea, sãmânţa cea
bunã sunt fiii împãrãţiei iar neghina sunt
fiii celui rãu.
39. Duşmanul care a semãnat-o este
diavolul, secerişul este sfârşitul lumii, iar
secerãtorii sunt îngerii.
40. Şi, dupã cum se alege neghina şi se
aruncã în foc, aşa va fi şi sfârşitul lumii.
41. Va trimite Fiul lui Dumnezeu pe
îngerii Sãi, vor culege din împãrãţia lui
toate smintelile şi pe cei ce fac
fãrãdelegea,
42. Şi îi va arunca pe ei în cuptorul cu
foc, ca pe neghinã. Acolo va fi plângerea
şi scrâşnirea dinţilor.
43. Atunci cei drepţi vor strãluci ca
soarele în împãrãţia Tatãlui lor.
44. Cine are urechi spre a auzi sã asculte!
45. Împãrãţia cerurilor este asemenea
situaţiei unei comori ascunse în pãmânt,
pe care gãsind-o un om a ascuns-o şi de

51

bucuria ei, se duce şi vinde tot ce are şi
cumpãrã pãmântul acela în care se aflã
comoara.
46. Iarãşi împãrãţia cerurilor este
asemenea situaţiei în care un negustor
care cautã mãrgãritare bune, gãsind un
mãrgãritae de mare preţ, s-a dus, a
vândut toate cãte avea şi l-a cumpãrat.
47. Împãrãţia cerului este iarãşi
asemenea unui nãvod aruncat în mare şi
care adunã tot felul de peşti.
48. Iar când s-a umplut, l-au tras pescarii
la mal şi şezând au ales pe cei buni iar pe
cei rãi i-au aruncat afarã.
49. Aşa va fi şi sfârşitul lumii: vor ieşi
îngerii şi vor despãrţi pe cei rãi din
mijlocul celor drepţi.
50. Şi îi vor arunca în cuptorul cel de foc,
acolo va fi plângerea şi scrâşnirea
dinţilor.
51. Aţi înţeles toate acestea? Şi I-au
rãspuns: da, Doamne!
52. Iar Iisus le-a zis: de aceea orice
învãţat despre împãrãţia cerurilor este
asemenea unui om gospodar, care scoate
din vistieria sa lucruri vechi şi noi.

52

53. Iar dupã ce Iisus a sfârşit aceste pilde,
a plecat de acolo.
54. Şi venind în ţara Sa, îi învãţa pe ei în
sinagoga lor, încât ei ei erau uimiţi şi
ziceau: de unde are El înţelepciunea
aceasta şi puterea?
55. Oare nu este Acesta fiul tâmplarului?
Oare nu se numeşte Mama Lui Maria şi
verii Lui: Iacov şi Iosif şi Simon şi Iuda?
56. Şi verişoarele Lui nu sunt toate la
noi? Deci, de unde are El înţelepciune şi
putere?
57. Şi nu credeau în El. Iar Iisus le-a zis:
nu existã prooroc mai dispreţuit ca în
ţara lui şi în casa lui.
58. Şi n-a fãcut acolo multe minuni din
cauza necredinţei lor.

CAPITOLUL XIV
1. În vremea aceea, a auzit regele Irod de vestea
ce se dusese despre Iisus.
2. Şi a zis slujitorilor sãi: Acesta este Ioan
Botezãtorul; el a înviat din morţi şi de aceea se
fac minuni prin el.

53

Şi a trimis şi a tãiat capul lui Ioan în temniţã. Iar ea. pe jos din cetãţi. Şi capul lui a fost adus pe tipsie şi a fost dat fetei iar ea l-a dus mamei sale. dar pentru jurãmânt şi pentru cei care stãteau cu el la masã. fratele sãu. pentru Irodiada.3. a poruncit sã i se dea. 5. 8. 10. 54 . De aceea cu jurãmânt i-a fãgãduit sã-i dea orice va cere. Cãci Ioan îi zicea lui: nu-ţi este îngãduit sã o iei de soţie. 9. au luat trupul lui şi l-au înmormântat şi s-au dus sã dea de ştire lui Iisus. prinzând pe Ioan Botezãtorul. s-a temut de mulţime pentru cã-l socotea pe Ioan ca pe un prooroc. l-a legat şi l-a pus în temniţã. fiind îndemnatã de mama sa. 12. Iar Iisus auzind. 13. Cãci Irod. 11. Şi regele s-a întristat. 7. Şi vrând sã-l ucidã. femeia lui Filip. a zis: dã- mi capul lui Ioan Botezãtorul aici pe tipsie. Şi venind ucenicii lui Ioan Botezãtorul. 4. fiica Irodiadei a dansat în mijloc şi i-a plãcut lui Irod. S-a dus de acolo singur cu corabia în loc pustiu dar afând mulţimile au venit dupã El. Iar sãrbãtorind Irod ziua lui de naştere. 6.

Iisus însã le-a rãspuns: nu e nevoie sã se ducã. Şi au mâncat toţi şi s-au sãturat şi au strâns frimiturile în doisprezece coşuri pline. Şi îndatã Iisus a silit pe ucenici sã intre în corabie şi sã treacã înaintea Lui pe ţãrmul celãlalt. 19. Iar cei care mâncaserã erau ca la cinci mii de bãrbaţi. Iar ei I-au zis: nu avem aici decât cinci pâini şi doi peşti.14. 22. 55 . pâna ce El va da drumul mulţimilor. 21. Iar El a zis: aduceţi-Mi-le aici. Şi poruncind sã se aşeze mulţimile pe iarbã şi luând cele cinci pâini şi cei doi peşti şi privind cãtre cer. 20. 16. înafarã de femei şi copii. ucenicii au venit la El şi I-au zis: locul este pustiu şi timpul iatã a trecut. 17. a binecuvântat şi frângând a dat ucenicilor pâinile iar ucenicii mulţimilor. Iar dând drumul mulţimilor. Şi ieşind. daţi-le voi de mâncare. 15. 18. S-a suit în munte ca sã se roage singur. a vãzut mulţime mare şi I s-a fãcut milã de ei şi a vindecat pe bolnavii lor. 23. Şi fãcându-se searã. deci dã drumul mulţimilor ca sã se ducã în sate sã-şi cumpere de mâncare. era singur acolo. Iar când s-a fãcut searã.

fiind învãluitã de valuri. ucenicii s- au înspãimântat crezând cã e nãlucã şi de fricã au strigat. Şi suindu-se ei în corabie. cãci vântul era împotrivã. porunceşte sã vin pe apã. El i-a zis: vino. 35. Iar Petru a zis: Doamne. scapã-mã! 31. Nu vã temeţi! 28. au venit în pãmântul Ghenizaretului. Iar Petru. s-a potolit vântul 33. 29. Vãzându-L umblând pe mare. întinzând mâna. a strigat: Doamne. Iar corabia era acum la multe stadii departe de pãmânt. a venit Iisus la ucenici. a mers pe apã şi a mers cãtre Iisus. începând sã se scufunde. l-a apucat şi i-a zis: puţin credinciosule. 34. 25. dacã eşti Tu. coborându-se din corabie. Iar la a patra strajã din noapte. 30. s-a temut.24. Eu sunt. 27. Şi cunoscându-L oamenii locului aceluia au trimis în tot acel ţinut şi au adus la El pe toţi bolnavii 56 . de ce te-ai îndoit? 32. Dar auzind vântul. Iar Iisus. 26. Iar cei din corabie I s-au închinat zicând: cu adevãrat Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Dar El le-a vorbit îndatã: îndrãzniţi. Şi trecând dincolo. umblând pe mare.

10. 9. 6. 7. învãţând învãţãminte ale oamenilor>>. Şi în zadar Mã cinstesc ei. Fãţarnicilor. Voi însã spuneţi: cel care va zice tatãlui sau mamei sale: cu ce te-aş fi putut ajuta este dãruit lui Dumnezeu. Cãci Dumnezeu a zis: cinsteşte pe tatãl tãu şi pe mama ta iar cine va blestema pe tatã sau pe mamã. 3. la Iisus. CAPITOLUL XV 1. Atunci au venit din Ierusalim. şi câţi se atingeau se vindecau. bine a spus despre voi Isaia proorocul: 8. Acela nu va cinsti pe tatãl sãu şi pe mama sa. 36. sã moarã. farisei şi învãţãtori zicãnd: 2. De ce ucenicii Tãi calcã datina bãtrânilor? Cãci nu-şi spalã mâinile când mãnâncã pâine. Iar El le-a rãspuns: de ce şi voi cãlcaţi porunca lui Dumnezeu pentru datina voastrã? 4. <<Poporul acesta Mã cinsteşte cu buzele dar inima lor este departe de Mine. 5. Şi-L rugau ca numai sã se atingã de poala hainei Lui. şi aţi desfiinţat cuvântul lui Dumnezeu pentru datina voastrã. Şi chemând la Sine mulţimile le-a zis: ascultaţi şi înţelegeţi: 57 .

El a zis: acum şi voi sunteţi nepricepuţi? 17. 12. Lãsaţi-i pe ei. Doamne. ieşind. Fiica mea este chinuitã rãu de diavol. 58 . 16. striga: miluieşte-mã. vorbe urâte. 14. Şi Petru I-a zis: lãmureşte-ne nouã pilda aceasta. Nu înţelegeţi cã tot ce intrã în gurã se duce în stomac şi apoi este scos afarã? 18. va fi smuls din rãdãcinã. ucideri. 21. furtişaguri. 19. Iar Iisus a zis: orice rãsad pe care nu l-a sãdit Tatãl Meu cel ceresc. acelea spurcã pe om. sunt cãlãuze oarbe orbilor şi dacã orb pe orb va conduce. Cãci din inimã ies: gândurile rele. 15. a plecat Iisus în pãrţile Tirului şi ale Sidonului. 22. s-au mâniat? 13. mãrturii mincinoase. Atunci apropiindu-se ucenicii I-au zis: ştii cã fariseii auzind ce ai spus. de a mânca cu mâini nespãlate nu întineazã sufletul omului. Şi ieşind de acolo. 20. înşelãri.11. Nu ceea ce intrã în gurã spurcã pe om ci ceea ce iese din gurã. Şi iatã o femeie cananeancã din acele ţinuturi. vor cãdea amândoi în groapã. Iar cele ce ies din gurã pornesc din inimã şi acelea întineazã pe om. Acestea sunt cele care întineazã pe om. Fiul lui David. desfrânãri.

Şi plecând Iisus de acolo. Şi mulţimi multe au venit la El. sã-ţi fie ţie dupã cum vrei. El însã i-a zis: nu este bine sã iei pâinea copiilor şi sã o arunci câinilor. Îl rugau: ajut-o cã strigã în urma noastrã. având cu ei şchiopi. pe ciungi sãnãtoşi. s-a închinat Lui zicând: Doamne ajutã-mã. 30.23. a stat acolo. 29. Iar ea venind. şi apropiindu-se ucenicii Lui. 28. 31. orbi. ciungi şi mulţi alţii şi i-au pus la picioarele Lui şi El i-a vindecat. cã iatã sunt trei zile de când aşteaptã lângã Mine şi n-au ce sã 59 . mare este credinţa ta. chemând la Sine pe ucenicii Sãi. pe şchiopi mergând şi pe orbi vãzând. Doamne dar şi câinii mãnâncã din frimiturile care cad de la masa stãpânilor lor. 26. Dar ea a zis: da. 24. 27. Iar El a zis: nu sunt trimis decât cãtre oile cele pierdute ale casei lui Israel. muţi. a venit lângã marea Galileii şi suindu-se în munte. Şi s-a tãmãduit fiica ei din momentul acela. Încât mulţimea se minuna vãzând pe muţi vorbind. şi slãveau pe Dumnezeul lui Israel. Atunci Iisus i-a zis: femeie. El însã nu i-a rãspuns nici un cuvânt. 25. Iar Iisus. 32. a zis: Mi-este milã de mulţime.

CAPITOLUL XVI 1. iar ucenicii mulţimilor. Şi apropiindu-se fariseii şi saducheii L-au ispitit pe Iisus şi I-a cerut sã le arate un semn din cer. 35. S-a suit în corabie şi S-a dus în Magdala. pe pãmânt. Dupã aceea a dat drumul mulţimilor. A luat cele şapte pãini şi peşti şi mulţumind. Iar dimineaţa ziceţi: atãzi va fi furtunã. ca sã nu se prãpãdeascã pe drum. Şi poruncind mulţimii sã stea jos. Şi El le-a zis: când se face searã ziceţi: mâine va fi timp frumos. 33. 36. Iar cei ce mâncau erau ca la patru mii de bãrbaţi. fenomenele cerului ştiţi sã le 60 . 37. a frânt şi a dat ucenicilor. 39. Şi Iisus i-a întrebat: câte pâini aveţi? Ei au rãspuns: şapte şi puţini peştişori. Fãţarnicilor. mãnânce şi sã le dau drumul flãmânzi nu vreau. Şi au mâncat toţi şi s-au sãturat şi au luat şapte coşuri pline cu frimituri. afarã de copii şi de femei. pentru cã cerul e roşu posomorât. pentru cã cerul e roşu. 3. Şi ucenicii I-au zis: de unde sã avem noi în pustie atâtea pâini cât sã sãturãm atâta mulţime? 34. 2. 38.

judecaţi dar semnele vremurilor nu le puteţi judeca! 4. cunoscându-le gândul. a zis: de ce credeţi cã vã spun acestea fiindcã nu aţi luat pãine. 7. 61 . nici nu vã aduceţi aminte de cele cinci pâini. Neam viclean şi pãcãtos cere semn dar semn nu se va da lui decât numai semnul lui Iona. 12. Şi lãsându-i a plecat. Atunci au înţeles cã nu trebuie sã se fereascã de aluatul pâinii ci de învãţãtura fariseilor şi a saducheilor. Şi venind ucenicii pe celãlalt ţãrm. 6. la cei cinci mii de oameni şi câte coşuri de frimituri aţi luat? 10. puţin credincioşilor? 9. Iar ei credeau cã îi ceartã pentru cã nu au luat pãine. Iar Iisus le-a zis: luaţi seama şi feriţi-vã de atitudinea fariseilor şi a saducheilor. la cei patru mii de oameni şi câte coşuri de frimituri aţi luat? 11. 8. Tot nu înţelegeţi. 5. Nici de cele şapte pâini. Dar Iisus. Cum nu înţelegeţi cã nu despre pâini v- am zis? Ci feriţi-vã de aluatul fariseilor şi al saducheilor. au uitat sã ia pâini.

Rãspunzând Simon Petru a zis: Tu eşti Hristosul. 15. Şi le-a zis: dar voi cine credeţi cã sunt? 16. Iar Iisus i-a zis: fericit eşti Simone. Iar ei au rãspuns: unii. alţii Ilie. De atunci a început Iisus sã arate ucenicilor Lui cã El trebuie sã meargã la Ierusalim şi sã pãtimeascã multe de la judecãtori şi de la arhierei si de la învãţãtori şi sã fie ucis iar a treia zi sã învieze. 17.13. Şi îţi voi da cheile împãrãţiei cerurilor şi orice vei lega pe pãmânt va fi legat şi în ceruri şi orice vei dezlega pe pãmânt va fi dezlegat şi în ceruri. Fiul lui Dumnezeu celui viu. Ioan Botezãtorul. îi întreba pe ucenicii Sãi: Cine zic oamenii cã sunt Eu? 14. 20. 62 . 19. 18. Atunci a poruncit ucenicilor Lui sã nu spunã nimãnui cã El este Hristosul. alţii Ieremia sau unul din prooroci. Şi eu îţi zic ţie cã tu eşti Petru şi pe aceastã piatrã voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui pe ea. 21. fiul lui Iona cã nu propria cugetare ţi-au descoperit ţie aceasta ci Tatãl Meu cel din ceruri. Şi venind Iisus în pãrţile Cezareei lui Filip.

24. 28. Adevãrat vã spun vouã: sunt unii care stau aici care nu vor gusta moartea pânã nu vor vedea pe Fiul lui Dumnezeu. întorcându-se. Iar El. 26. îl va câştiga. cu îngerii Sãi şi atunci va rãsplãti fiecãruia dupã faptele sale. venind în împãrãţia Sa. Şi Petru. i-a zis lui Petru: mergi înapoia Mea satano! Piedicã Îmi eşti pentru cã nu cugeţi cele ale lui Dumnezeu ci cele omeneşti. sã-şi ia crucea şi sã-Mi urmeze. îl va pierde iar cine îşi va pierde sufletul pentru Mine. luându-l la o parte a început sã-i spunã: fie-Ţi milã de Tine Doamne. Pentru cã ce-i va folosi omului dacã va câştiga lumea întragã iar sufletul sãu îl va pierde? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul sãu? 27. CAPITOLUL XVII 63 . Cãci Fiul lui Dumnezeu va veni în slava Tatãlui Sãu. 25. sã se lepede de sine. 22. Cãci cine va vrea sã-şi mântuiascã sufletul. Atunci Iisus a zis ucenicilor Sãi: dacã vrea cineva sã vinã dupã Mine. 23. sã nu Ţi se întâmple Ţie acestea.

Petru I-a zis lui Iisus: Doamne. Vorbind el încã. 9. Şi auzind ucenicii. lui Moise una şi lui Ilie una. Şi iatã Moise şi Ilie s-au arãtat lor. 5. bine cã suntem noi aici şi dacã vrei voi face aici trei colibe: Ţie una. Şi Iisus S-a apropiat de ei şi atingându-i le-a zis: sculaţi-vã şi nu vã temeţi. iatã un nor luminos i-a acoperit pe ei şi iatã s-a auzit glas din nor care zicea: “Acesta este Fiul Meu Cel iubit. pe Iacov şi pe Ioan. nu au vãzut decât pe Iisus. pâna când Fiul lui Dumnezeu va învia din morţi. Şi pe când coborau din munte. Şi dupã şase zile. 8. de o parte. au cãzut cu faţa la pãmânt şi s-au înspãimântat foarte tare.1. 10. Şi ridicându-şi ei ochii. Iisus a luat pe Petru. pe Acesta ascultaţi-L!” 6. Iisus le-a poruncit: nimãnui sã nu spuneţi ceea ce aţi vãzut. vorbind cu Iisus. 4. 3. în Care am binevoit. fratele lui şi i-a dus într-un munte înalt. 2. 7. Şi S-a schimbat la faţã înaintea lor şi a strãlucit faţa Lui ca soarele iar hainele lui erau albe ca lumina. Ucenicii L-au întrebat: de ce zic învãţãtorii cã trebuie sã vinã mai întâi Ilie? 64 .

aşa şi Fiul lui Dumnezeu va suferi de la ei. Şi Iisus a certat demonul şi acesta a ieşit din copil iar copilul s-a vindecat în momentul acela. 19. I- au zis de o parte: de ce noi n-am putut sã-l scoatem? 20. Iar Iisus a zis: O. Atunci apropiindu-se ucenicii de Iisus. neam necredincios şi îndãrãtnic. Cãci adevãrat vã spun vouã: dacã veţi avea credinţã cât un bob de muştar şi veţi 65 . Şi zicând: Doamne. Atunci au înţeles ucenicii cã le-a vorbit de Ioan Botezãtorul.11. 12. L-am dus la ucenicii Tãi dar n-au putut sã-l vindece. vindecã pe fiul meu cã este epileptic şi suferã rãu cãci adesea cade în foc şi adesea în apã. cãzându-I în genunchi 15. 16. Şi mergând ei spre mulţime. 17. 18. pânã când voi fi cu voi? Pânã când vã voi mai accepta? Aduceţi-l aici la Mine. Iisus le-a rãspuns: pentru puţina voastrã credinţã. 14. S-a apropiat de Iisus un om. 13. ci au fãcut cu el câte au vrut. Iar Iisus a rãspuns: într-adevãr Ilie va veni şi va aşeza la loc toate. Eu însã vã spun vouã cã Ilie a şi venit dar ei un l-au cunoscut.

27. Ci ca sã nu le dãm exemplu rãu. Ba da!. Şi-L vor omorî dar a treia zi va învia. se va muta şi numic nu vã va fi cu neputinţã. El I-a zis: de la strãini. Ia-l şi dã-l lor pentru Mine şi pentru tine. Ei s-au întristat foarte tare. Intrând în casã. Iisus le-a zis: Fiul lui Dumnezeu va fi dat în mâinile oamenilor.a zis el. 22. Iisus i-a luat-o înainte zicând: Cum ţi se pare Petre? Regii de la cine iau dãri sau bir? De la fiii lor sau de la strãini? 26. Dar acest fel de demoni nu iese decât numai cu post şi cu rugãciune. Iisus i-a zis: aşadar fiii sunt scutiţi. 23. 21. CAPITOLUL XVIII 66 . deschide-i gura şi vei gãsi un ban de argint. zice muntelui acestuia: mutã-te de aici. Venind ei în Capernaum. s-au apropiat de Petru cei ce strâng contribuţia pentru Templu şi i-au zis: Învãţãtorul vostru nu plãteşte contribuţia? 25. aruncã undiţa şi peştelui pe care îl vei prinde primul. Pe când strãbãteau Galileea. 24.

pe Mine Mã primeşte. Deci cine se va smeri precum copilul acesta. cã e mai bine sã fii şchiop sau ciung. l-a pus în mijlocul lor 3. mai bine i- ar fi lui sã i se atârne de gât o piatrã şi sã fie aruncat în mare. Şi a zis: adevãrat vã spun vouã: dacã nu veţi fi precum copiii. nu veţi intra în împãrãţia cerurilor. taie-l şi aruncã-l. 8. Iar cine va da exemplu rãu unuia dintre aceştia mici care cred în Mine. acela este cel mai mare în împãrãţia cerurilor. Şi dacã ochiul tãu te conduce la rãu.1. În acel moment s-au apropiat ucenicii de Iisus şi I-au zis: cine este mai mare în împãrãţia cerurilor? 2. Vai lumii din pricina exemplelor rele! Cã exemplele rele trebuie sã vinã. Şi chemând Iisus un copil. 7. Iar dacã mâna ta sau piciorul tãu te ispitesc la rãu. Şi cine va primi un copil ca acesta în numele Meu. dar vai omului aceluia care este exemplu rãu. 6. 4. 9. decât sã fii aruncat în focul cel veşnic având toate organele. scoate-l şi aruncã-l de la tine. 5. cã mai bine 67 .

sã fii aruncat în gheena focului. Aveţi grijã sã nu dispreţuiţi pe copii pentru cã îngerii lor pãzitori vãd totdeauna. Faţa Tatãlui Meu. 12. Care este în ceruri. Şi dacã s-ar întâmpla sã o gãseascã. Cum vi se pare? Dacã un om ar avea o sutã de oi şi una din ele s-ar rãtãci. ai câştigat pe fratele tãu. mustrã-l pe el doar între tine şi el. Celui din ceruri. Dacã-ţi va greşi ţie fratele tãu. este sã ai un singur ochi. decât având amândoi ochii. adevãr grãiesc vouã cã se bucurã de ea mai mult decât de cele nouãzeci şi nouã care nu s-au rãtãcit. 16. 68 . Iar dacã nu te va asculta. Astfel nu este vrerea Tatãlui vostru. Cãci Fiul lui Dumnezeu a venit sã caute şi sã mântuiascã pe cel pierdut. nu va lãsa oare în munţi pe cele nouãzeci şi nouã şi va cãuta pe cea rãtãcitã? 13. 11. Şi de te va asculta. 14. ia cu tine unul sau doi martori ca din gura lor sã reiasã adevãrul. ca sã piarã unul din aceştia mai mici. 15. 10.

i s-a adus un datornic cu zece mii de talanţi. spune-l Bisericii. Cã unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu. de câte ori sa-l iert pe fratele meu când îmi va greşi? Oare de şapte ori? 22. 25. 20. Şi. 18. stãpânul sãu a poruncit sã fie vândut el. De aceea s-a asemãnat împãrãţia cerurilor cu împãratul care a vrut sã socoteascã datoriile slugilor sale. Atunci Petru. 24. se va da lor de cãtre Tatãl Meu. Adevãrat grãiesc vouã: oricâte veţi lega pe pãmânt. apropiindu-se de Iisus L-a întrebat: Doamne.17. în mijlocul lor. iar dacã nu va asculta nici de Bisericã. 21. 69 . vor fi legate şi în cer iar câte veţi dezlega pe pãmânt vor fi dezlegate şi în cer. Care este în ceruri. Iisus i-a zis: nu zic de şapte ori. 19. acolo sunt şi Eu. Dar neavând el cu ce sã plãteascã. Iarãşi vã spun vouã: dacã doi dintre voi se vor înţelege pe pãmânt în privinţa unui lucru pe care îl vor cere. sã-ţi fie ţie ca un pãgân. Şi dacã nu-i va asculta pe ei. ci de şapte zeci de ori câte şapte 23.

cazând în genunchi sluga aceea i se închina zicând: stãpâne. zicând: îngãduieşte- mi şi-ţi voi plãti. 32. 31. Iar el nu voia. Dar plecând sluga aceea. 29. chemându-l stãpânul sãu îi zise: slugã vicleanã. Atunci. precum am avut şi eu milã de tine? 70 . Deci. Nu se cãdea sã ai şi tu milã de acea slugã ca şi tine. 28. Şi punând mâna pe el. îl sugruma zicând: plãteşte-mi datoria. toatã datoria aceea ţi- am iertat-o fiindcã m-ai rugat. femeia şi copiii lui şi toate câte are ca sã-şi achite datoria. 30. 27. 33. i-a dat drumul şi i-a iertat şi datoria. Iar celelalte slugi. milostivindu-se. a gãsit pe unul din cei ce slujeau cu el şi care-i datora o sutã de dinari. 26. îl ruga. s-au întristat foarte tare şi au spus stãpânului cele întâmplate. vãzând cele petrecute. ci l-a aruncat în închisoare pânã ce va plãti datoria. Iar stãpânul. îngãduieşte- mã şi-ţi voi plãti ţie tot. cel ce era slugã ca şi el. Deci cãzând în genunchi.

2. fiecare fratelui sãu. Şi au mers dupã El mulţimi multe şi i-a vindecat pe ei acolo. dacã nu veţi ierta. Tot aşa Tatãl Meu cel ceresc vã va face vouã. ca omul sã-şi lase soţia sa pentru orice pricinã? 4. pânã ce-i va plãti toatã datoria. ci un singur trup. Iar dupã ce Iisus a sfârşit cuvintele acestea. Deci ce a împreunat Dumnezeu. dincolo de Iordan. CAPITOLUL XIX 1. 34. a plecat în Galileea şi a venit în hotarele Iudeii. punându-L la încercare: se cuvine oare. l-a dat pe mâna chinuitorilor. Şi a zis: pentru aceea va lãsa omul pe tatãl sãu şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup. Şi mâniindu-se stãpânul lui. 7. Şi s-au apropiat de El fariseii. omul sã nu despartã. Aşa încât nu mai sunt doi. Iar El a rãspuns: n-aţi citit cã Cel ce i-a fãcut la început. 35. Ei I-au zis Lui: de ce Moise a poruncit sã-i dea carte de despãrţire soţiei şi sã o lase? 71 . din inimile voastre. 6. 3. i-a fãcut bãrbat şi femeie? 5.

Şi punându-Şi mâinile peste ei. 10. 9. şi cine s-a însurat cu cea lãsatã sãvârşeşte pãcat. Atunci I s-au adus copii. nu este de folos sã se însoare. Iar Iisus le-a zis: nu toţi pricep cuvântul acesta. Iar Iisus a zis: lãsaţi copiii şi nu-i opriţi sã vinã la Mine cã a unora ca aceştia este împãrãţia cerurilor.8. a plecat de acolo. 14. 15. Cã sunt feciori care s-au nãscut aşa din pântecele mamei lor. Iar Eu vã zic vouã cã oricine va lãsa pe soţia sa. 11. 72 . pentru împãrãţia cerurilor. 12. ci numai aceia cãrora le este dat. sunt feciori pe care oamenii i-au fãcut feciori şi sunt feciori care s-au fãcut ei înşişi feciori. ca sã-şi punã mâinile peste ei şi sã se roage. Cine poate înţelege. sã înţeleagã! 13. Iisus le-a zis: pentru învârtoşarea inimii voastre. Ucenicii I-au zis: dacã astfel este situaţia bãrbatului cu femeia. v-a dat Moise voie sã lãsaţi pe soţiile voastre dar la început nu a fost aşa. dar ucenicii îi certau. în afarã de caz de înşelare şi se va însura cu alta sãvârşeşte pãcat.

73 . I-a zis: Bunule Învãţãtor. Ce-mi lipseşte? 21. ca sã am viaţã veşnicã? 17. tânãrul a plecat întristat cãci era foarte bogat 23. venind un tânãr la El. El I-a zis: care? Iar Iisus i-a rãspuns: sã nu ucizi. Şi iarãşi vã zic vouã cã mai uşor este sã treacã o cãmilã prin urechile acului decât sã intre un bogat în împãrãţia lui Dumnezeu. 24. dupã aceea vin-o şi urmeazã- Mi. iatã. Şi.16. Iar El a zis: de ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decât numai Unul Dumnezeu. Iar Iisus a zis ucenicilor Sãi: adevãrat vã spun vouã cã un bogat va intra cu greu în împãrãţia cerurilor. sã nu furi. 19. Iisus i-a zis: dacã vrei sã fii desãvârşit. ce bine sã fac. 22. vinde averea ta. du- te. Iar dacã vrei sã ai viaţã. Dar auzind cuvântul acesta. I-a zis tânãrul: toate acestea le-am pãzit din copilãria mea. dã-o sãracior şi vei avea comoarã în cer. sã nu mãrturiseşti strâmb. Cinsteşte pe tatãl tãu şi pe mama ta şi sã iubeşti pe aproapele tãu ca pe tine însuţi. 20. sã nu desfrânezi. pãzeşte poruncile. 18.

Şi mulţi dintâi vor fi pe urmã şi cei de pe urmã vor fi întâi. toate sunt cu putinţã. la Dumnezeu însã. CAPITOLUL XX 1. le-a zis: la oameni aceasta este cu neputinţã. privind la ei. judecând cele douãsprezece seminţii ale lui Israel. veţi sta şi voi pe douãsprezece tronuri. Şi învoindu-se cu lucrãtorii cu un dinar pe zi. Şi oricine a lãsat case sau fraţi. 25. când Fiul Omului va sta pe tronul slavei Sale. au întrebat. i-a trimis la via sa. sau tatã. 30. 26. 29. 2. Cu noi oare ce va fi? 28. sau surori. înmulţit va lua înapoi şi va moşteni viaţa veşnicã. sau mamã. 27. Dar Iisus. Cãci împãrãţia cerurilor este asemenea situaţiei unui stãpân care a ieşit dis-de-dimineaţã sã aleagã lucrãtori pentru via sa. noi am lãsat toate şi ţi-am urmat. Iar Iisus le-a zis: adevãrat zic vouã cã voi cei ce Mi-aţi urmat la înnoirea lumii. sau copii sau pãmânturi pentru numele Meu. 74 . Auzind ucenicii s-au mirat foarte tare: dar cine poate sã se mântuiascã?. Atunci Petru a zis: iatã.

Şi ieşind pe la ceasul al treilea. Iar ei s-au dus. Fãcându-se searã. Zicând: aceştia din urmã au lucrat un ceas şi i-a pus deopotrivã cu noi care am dus greutatea zilei şi arşiţa. A zis lor: duceţi-vã şi voi în vie şi ce va fi pe drept veţi lua. 6. Venind cei din ceasul al unsprezecelea. 5. stãpânul viei a zis cãtre îngrijitorul sãu: cheamã pe lucrãtori şi dã-le plata. au crezut cã vor lua mai mult dar au luat şi ei tot câte un dinar. Ei au zis: pentru cã nimeni un ne-a chemat. Şi le-a zis acelora: mergeţi şi voi în vie şi ce va fi pe drept vã voi da.3. Ieşind pe la ceasul al unsprezecelea. au luat câte un dinar. 9. 11. a vãzut pe alţii stând în piaţã farã sã aibã de lucru. a gãsit pe alţii stând fãrã lucru şi le-a zis: de ce aţi stat aici toatã ziua fãrã lucru? 7. Şi venind cei dintâi. 4. Ieşind iarãşi pe la ceasul al şaselea şi al nouãlea. începând de la cei din urmã pânã la cei dintâi. 75 . a fãcut la fel. 8. Şi dupã ce au luat cârteau împotriva stãpânului casei 12. 10.

Iar El a zis ei: ce voieşti? Ea I-a zis: zi ca sã stea aceşti doi fii ai mei. Ia ce este al tãu şi pleacã. unul de-a dreapta şi unul de-a stânga Ta. Iisus a luat de o parte pe cei doisprezece ucenici ai Sãi şi le-a spus lor pe cale: 18.13. Iatã ne suim la Ierusalim şi Fiul lui Dumnezeu va fi dat pe mâna arhiereilor şi a cãrturarilor şi-L vor osândi la moarte. în împãrãţia Ta. 20. închinându-se şi cerând ceva de la El. Oare nu mi se cuvine mie sã fac ce vreau cu ale mele? Sau ochiul tãu e rãu. Astfel vor fi cei de pe urmã întâi şi cei dintâi pe urmã. Şi-L vor da pe mâna pãgânilor ca sã-L batjocoreascã şi sã-L biciuiascã şi sã-L rãstigneascã dar a treia zi va învia. 76 . 21. cãci mulţi sunt chemaţi dar puţini aleşi. 19. Oare nu te-ai învoit cu mine un dinar? 14. 17. Vreau sã dau acestuia de pe urmã ca şi ţie. Şi suindu-se la Ierusalim. pentru cã eu sunt bun? 16. Atunci a venit la El mama fiilor lui Zevedeu. împreunã cu fiii ei. Iar stãpânul a zis unuia dintre ei: prietene. 15. nu-ţi fac nedreptate.

27. Şi El a zis lor: paharul Meu veţi bea şi cu botezul cu care Mã botez Eu vã veţi boteza dar a sta de-a dreapta sau de-a stânga Mea nu este al Meu a da ci se va da celor pentru care s-a pregãtit de cãtre Tatãl Meu. care stãteau lângã drum. Dupã cum şi Fiul lui Dumnezeu n-a venit sã I se slujeascã ci ca sã slujeascã El şi sã-Şi dea sufletul rãscumpãrare pentru mulţi. le-a zis: ştiţi cã regii popoarelor domnesc peste ele şi cei mari le stãpânesc. 30. 24. Şi auzind ceilalţi zece sau mâniat pe cei doi fraţi. Nu tot aşa va fi şi între voi. Şi care dintre voi vrea sã fie întâiul. sã fie slujitorul vostru. 23. mulţime mare venea în urma Lui. sã vã fie vouã slugã. Fiul lui David! 77 .22. auzind cã trece Iisus au strigat zicâd: miluieşte-ne pe noi Doamne. Dar Iisus chemându-i. Dar Iisus a rãspuns: nu ştiţi ce sã cereţi. 26. Şi iatã doi orbi. 29. Şi plecând ei din Ierihon. 28. ci care dintre voi vrea sã fie mai mare. 25. Puteţi oare sã beţi paharul pe care îl voi bea Eu şi sã vã botezaţi cu botezul cu care Mã botez Eu? Ei I-au zis: putem.

Iisus S-a atins de ochii lor şi îndatã au vãzut şi I-au urmat Lui. şi le va trimite îndatã. ca sã se împlineascã ceea ce s-a spus prin proorocul care zice: 78 . dezlegaţi-o şi aduceţi-o la Mine. Şi dacã vã va zice cineva ceva. CAPITOLUL XXI 1. Şi fãcându-I-se milã. 4. Au zis Lui: Doamne. ei însã şi mai tare strigau: miluieşte-ne pe noi Doamne. 31. i-a chemat şi le-a zis: ce vreţi sã vã fac? 33. Şi Iisus stând. sã se deschidã ochii noştri. Iar când s-au apropiat de Ierusalim şi au venit la Betfaghe la Muntele Mãslinilor. Dar mulţimea îi certa ca sã tacã. 3. veţi spune cã-i trebuie Domnului. Zicându-le: mergeţi în satul care este înaintea voastrã şi îndatã veţi gãsi o mânzã legatã şi un mânz cu ea. 34. atunci Iisus a trimis pe doi ucenici 2. Fiul lui David! 32. Iar acestea toate s-au fãcut.

pe mânz. Şi a intrat Iisus în templu şi a alungat pe toţi cei ce vindeau şi cumpãrau în templu şi a rãsturnat mesele schimbãtorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei. 12. Şi le-a zis: scris este: <<Casa Mea. Au adus asina şi mânzul şi deasupra lor şi-au pus hainele iar El a şezut peste ele. <<Spuneţi fiicei Sionului: iatã Împãratul tãu vine la tine blând şi sezând pe asinã. nu peşterã de tãlhari!>> 14. 79 . Şi cei mai mulţi din mulţime îşi aşterneau hainele pe cale iar alţii tãiau ramuri din copaci şi le aşterneau pe cale 9. 6. 8. Şi au venit la El în templu şchiopi şi orbi şi i-a vindecat. Iar mulţimile rãspundeau: Acesta este Iisus. binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus! 10. Iar mulţimile care mergeau înaintea Lui şi care veneau dupã El strigau: Osana Fiul lui David.5. Şi intrând în Ierusalim. toatã cetatea s-a cutremurat zicând: Cine este Acesta? 11. casã de rugãciune este. 13. Mergând deci ucenicii şi fãcând dupã cum le- a zis Iisus. 7. puiul celei de sub jug>>. prooroc din Nazaretul Galileii.

aşa va fi. Şi I-au zis: auzi ce zic aceştia? Iar Iisus le- a zis: oare n-aţi citit cã din gura pruncilor şi a celor ce sug Ţi-ai pregãtit laudã? 17. Şi toate câte veţi cere rugându-vã cu credinţã. arhiereii şi 80 . Vãzând aceasta ucenicii. veţi primi. s-au apropiat de El pe când învãţa. Iar Iisus le-a zis: adevãrat grãiesc vouã: dacã veţi avea credinţã şi nu vã veţi îndoi veţi face nu numai ce s-a fãcut cu smochinul ci şi muntelui acestuia dacã veţi zice: ridicã-te şi te aruncã în mare. Şi vãzând arhiereii şi cãrturarii minunile pe care le fãcuse şi pe copiii care strigau în templu “Osana Fiul lui David” s-au mâniat 16. S-a dus la el dar n-a gãsit nimic în el decât numai frunze şi i-a zis: de acum înainte sã nu mai fie rod din tine în veac! Şi smochinul s-a uscat îndatã. 18. Şi lãsându-i a ieşit afarã din cetate spre Betania şi noaptea a rãmas acolo. a flãmânzit 19. Dimineaţa. s-au minunat: cum s-a uscat smochinul îndatã? 21. pe când Se întorcea în cetate. Iar dupã ce a intrat în templu. 23. 22.15. 20. Şi vãzând un smochin lângã drum. a doua zi.

81 . Şi I-au rãspuns lui Iisus: nu ştim. acesta i-a zis: nu vreau dar pãrându-i rãu. 30. ne temem de popor fiindcã toţi îl socotesc pe Ioan de prooroc. Iisus le-a zis: vã voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt. 27. Mergând la al doilea. bãtrânii poporului şi au zis: cu ce putere faci aceasta? Şi cine Ţi-a dat puterea aceasta? 24. Iar dacã vom zice: de la oameni. Botezul lui Ioan de unde a fost? Din cer sau de la oameni? Iar ei cugetau: dacã vom spune: din cer. Iar el i-a zis: mã duc tatã şi nu s-a dus. Iisus a zis: adevãrat vã spun vouã. s-a dus. i-a zis tot aşa. Şi ducându-se la cel dintâi. pe care dacã Mi-l veţi spune. 28. i-a zis: fiule. vã voi spune şi eu cu ce putere fac Eu aceasta: 25. Dar cum vi se pare? Un om avea doi fii. du-te astãzi şi lucreazã în via mea. 31. Care dintre aceştia doi a fãcut voia tatãlui? Ei I-au zis: al doilea. 29. cã vameşii şi desfrânatele merg înaintea voastrã în împãrãţia lui Dumnezeu. Iar Iisus le-a rãspuns: nici Eu nu vã spun cu ce putere fac aceasta. ne va spune: de ce n-aţi crezut în el? 26.

35. Dar lucrãtorii punând mâna pe slugi. au zis între ei: acesta este moştenitorul. 34. pe alta au omorât-o iar pe alta au ucis-o cu pietre. A împrejmuit-o cu gard. mai multe decât cele dintâi şi au fãcut cu ele tot aşa. veniţi sã-l omorâm şi sã avem noi moştenirea lui. Cãci a venit Ioan la voi în calea dreptãţii şi n-aţi crezut în el. La urmã a trimis la ei pe fiul sãu. a clãdit un turn şi a dat-o lucrãtorilor iar el s-a dus departe. 36.32. Din nou a trimis alte slugi. a trimis pe slugile sale la lucrãtori ca sã ia roadele. Ascultaţi altã pildã: era un om oarecare stãpân al casei sale. 40. 38. care a sãdit vie. Iar lucrãtorii viei. zicând: se vor ruşina de fiul meu. ci vameşii şi desfrânatele au crezut iar voi aţi vãzut şi nu v-a pãrut rãu dupã aceea ca sã credeţi în el. 33. pe una au bãtut-o. Şi punând mâna pe el. Când a sosit timpul roadelor. când va veni stãpânul viei. a sãpat în ea teasc. 39. 37. Deci. ce le va face acelor lucrãtori? 82 . vãzând pe fiul. l-au scos din vie şi l-au ucis.

46. 41. 44. 45. au înţeles cã despre ei vorbeşte. Iisus a vorbit iarãşi în pilde: 2. îl va strivi. s-au temut de popor pentru cã Îl credeau prooroc. aceasta a ajuns sã fie în capul construcţiei. Cine va cãdea pe piatra aceasta se va sfãrâma iar pe cine va cãdea. I-au rãspuns: pe cei rãi. De aceea vã spun cã împãrãţia cerurilor se va lua de la voi şi se va da neamului care va face roadele ei. 83 . 3. Şi a trimis pe slugile sale ca sã cheme pe cei poftiţi la nuntã dar cei poftiţi n-au vrut sã vinã. De la Domnul a fost fãcutã aceasta şi minunatã este în ochii noştri>>? 43. Şi încercând sã-L prindã. cu rãu îi va pierde iar via o va da altor lucrãtori care vor da roadele la timpul lor. 42. Oare n-aţi citit niciodatã în Scripturi: <<Piatra pe care n-au bãgat-o înseamã ziditorii. Împãrãţia cerurilor se aseamãnã situaţiei împãratului care a fãcut nuntã fiului sãu. CAPITOLUL XXII 1. Iar arhiereii şi fariseii ascultând pildele Lui.

au adunat pe toţi câţi i-a gãsit. altul la serviciul lui. şi rãi şi buni. 9. Apoi a zis cãtre slugile sale: nunta este gata. 13. 11. Atunci împãratul a zis slugilor: legaţi-l de picioare şi de mâini şi aruncaţi-l în întunericul 84 . Şi i-a zis: prietene. viţeii mei cei graşi s-au tãiat şi toate sunt gata. Mergeţi la rãspântiile drumurilor şi pe câţi veţi vedea. chemaţi-i la nuntã. a nimicit pe ucigaşii aceia şi cetãţii lor i-a dat foc. cum ai intrat aici fãrã hainã de nuntã? El însã a tãcut. s-au dus: unul la grãdina sa. s-a mâniat şi trimiţând oştile sale. a vãzut acolo un om care nu era îmbrãcat în haine de nuntã. le-au batjocorit şi le-au ucis. 8. Şi ducându-se slugile acelea la drumuri. Iar intrând împãratul ca sã priveascã pe oaspeţi. 6. Dar ei. 7. Iarãşi a trimis pe alte slugi zicând: spuneţi celor chemaţi: “iatã am pregãtit ospãţul meu. dar cei invitaţi n-au fost vrednici. 5. Iar ceilalţi punând mâna pe slugile lui.4. 10. Veniţi la masã”. şi s-a umplut casa nunţii cu oaspeţi. 12. Şi auzind împãratul de acestea. farã sã ţinã seama de învitaţia slugilor.

Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. 16. Atunci le-a zis: daţi deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu. Atunci s-au dus fariseii şi s-au înţeles ca sã-L prindã pe Iisus în cuvânt. pentru cã nu cauţi la faţa oamenilor. împreunã cu irodianii. Iar Iisus ştiind viclenia lor. Şi au trimis la El pe ucenicii lor. 22. le-a rãspuns: de ce Mã ispitiţi fãţarnicilor? 19. 15. Iisus le-a zis: al cui este chipul acesta şi inscripţia de pe el? 21. 23. În ziua aceea s-au apropiat de El saducheii. 14. Arãtaţi-Mi banul de tribut. 17. au plecat. Spune-ne deci nouã: cum Ţi se pare? Se cuvine sã dãm tribut Cezarului sau nu? 18. Iar ei I-au adus un dinar. cei ce zic cã nu va fi înviere şi L-au întrebat: 85 . cel mai din afarã. Ei au rãspuns: ale Cezarului. 20. ştim cã eşti omul adevãrului şi adevãrat cã înveţi calea lui Dumnezeu şi nu ţii partea nimãnui. zicând: Învãţãtorule. Cãci mulţi sunt chemaţi dar puţini aleşi. Auzind acestea s-au minunat şi lãsându- L.

a lãsat pe femeia sa fratelui sãu. 26. Asemenea şi al doilea. La înviere. zicând: 2. Cãrturarii şi fariseii au stat în scaunul lui Moise 3. Iisus le-a rãspuns: vã rãtãciţi nesţiind Scripturile. şi al treilea. În urma tuturor a murit şi femeia. Deci câte vã vor zice vouã îndepliniţi-le şi pãziţi-le. pânã la al şaptelea. Cel dintâi s-a însurat şi a murit şi neavând urmaş. 25. a cãrui dintre cei şapte va fi femeia? Cãci toţi au avut-o de soţie. deci. Deci erau la noi şapte fraţi. fratele lui sã ia de soţie pe cea vãduvã şi sã ridice urmaşi fratelui sãu. 24. Cã dau sarcini grele şi cu greu de îndeplinit oamenilor iar ei nici cu degetul nu vor sã le mişte. nici puterea lui Dumnezeu. dar sã nu faceţi aşa cum fac ei. Atunci a vorbit Iisus mulţimilor şi ucenicilor Sãi. 27. 86 . 4. cã ei zic dar nu fac. CAPITOLUL XXIII 1. 29. Moise a zis: dacã cineva moare neavând copii. Învãţãtorule. 28.

Toate faptele lor le fac ca sã fie priviţi de oameni. 14. cãci îşi lãţesc filacteriile şi îşi mãresc ciucurii de la poale. Cine se va mândri acela se va smeri şi cine se va smeri se va înãlţa. 11. Nici învãţãtori sã nu vã numiţi cã unul este Învãţãtorul vostru: Hristos. 13. pentru aceea mai multã osândã veţi lua. 10. Voi însã sã nu vã numiţi învãţãtori cã unul este Învãţãtorul vostru Hristos. 9. 8.5. Sã li se plece lumea în pieţe şi sã fie numiţi de oameni învãţãtori. 7. Şi le place sã stea în capul meselor la ospeţe şi în bãncile dintâi în sinagogi. Cel din ceruri. 12. cã voi nu intraţi şi nici pe cei ce vor sã intre nu îi lãsaţi. Şi care este mai mare între voi sã fie slujitorul vostru. Vai vouã cãrturarilor şi fariseilor fãţarnici cã mâncaţi în casele vãduvelor şi cu fãţãrnicie vã rugaţi îndelung. iar voi toţi vã sunteţi fraţi. Şi tatã al vostru sã nu-l numiţi pe pãmânt cã Tatãl vostru unul este. 87 . 6. Vai vouã fariseilor şi cãrturarilor fãţarnici! Cã închideţi împãrãţia cerurilor înaintea oamenilor.

Nebuni şi orbi! Ce este mai mare. darul sau altarul care sfinţeşte darul? 19. Vai vouã cãrturarilor şi fariseilor fãţarnici! Cãci voi curãţaţi partea din afarã a 88 . pe acestea trebuia sã le împliniţi şi pe acelea sã nu le lãsaţi. 21. Cãlãuze oarbe care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cãmila! 23. 22. Vai vouã cãrturarilor şi fariseilor fãţarnici! Cã daţi zeciuialã din izmã. 17.15. mila şi credinţa. Deci cel ce se jurã pe templu se jurã şi pe Cel ce locuieşte în el. 18. 16. din mãrar şi din chimen dar aţi lãsat pãrţile cele mai importante din lege: judecata dreaptã. Vai vouã cãrturarilor şi fariseilor fãţarnici! Cã înconjuraţi marea şi uscatul ca sã faceţi un ucenic şi apoi îl faceţi mai rãu ca voi. Tot voi ziceţi: cel ce se va jura pe altar cu nimic nu pãcãtuieşte dar cel ce se va jura pe darul care este în altar face pãcat. Deci cel ce se jurã pe altar se jurã şi pe toate câte sunt în el. Vai vouã cãlãuze oarbe. care ziceţi: cel ce se va jura pe templu nu pãcãtuieşte cu nimic dar cel ce se va jura pe aurul templului sãvârşeşte pãcat. 20.

Dar voi întreceţi mãsura pãrinţilor voştri! 31. 26. Şi ziceţi: dacã am fi fost noi în timpul pãrinţilor noştri n-am fi omorât pe prooroci. 29. Aşa şi voi vã arãtaţi drepţi oamenilor dar în interior sunteţi plini de mândrie şi de pãcat. de la Abel pânã la 89 . Astfel voi mãrturisiţi cã sunteţi fiii celor care au omorât pe prooroci. De aceea Eu vã trimit prooroci. 30. dintre ei veţi biciui în sinagogi şi îi veţi urmãri din cetate în cetate 32. Vai vouã cãrturarilor şi fariseilor fãţarnici! Cã semãnaţi cu mormintele vãruite. înţelepţi şi cãrturari. Ca sã cadã asupra voastrã tot sângele drepţilor vãrsat pe pãmânt. 24. care pe dinãuntru se aratã frumoase iar înãuntru sunt necurate. 27. dintre ei veţi ucide şi veţi rãstigni. paharului iar înãuntru este plin de lãcomie şi furtişag. 25. Fariseule orb! Curãţã mai întâi partea dinãuntru a paharului ca sã fie curatã şi cea din afarã. Vai vouã cãrturarilor şi fariseilor fãţarnici! Cã zidiţi mormintele proorocilor şi împodobiţi pe cele ale drepţilor 28.

CAPITOLUL XXIV 1. Şi stând El pe Muntele Mãslinilor. Ierusalime. 2. Iisus le-a rãspuns: aveţi grijã sã nu vã înşele cineva. 35. care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine. au venit la El ucenicii de o parte zicând: Spune-ne nouã când se va distruge templul şi care este semnul venirii Tale şi al sfârşitului lumii? 4. Ierusalime. 36. 33. 3. 90 . Iar El a zis: Vedeţi toate acestea? Adevãrat vã spun vouã: nu va rãmâne piatrã pe piatrã care sã nu se risipeascã. ca sã-I arate clãdirile templului. Iatã casa voastrã se va pustii. S-a dus şi au venit la el ucenicii Lui. Adevãrat grãiesc vouãvor veni toate acestea peste acest neam. Zaharia. 34. Ieşind Iisus din templu. fiul lui Varahia pe care l-aţi ucis între templu şi altar. de câte ori am vrut sã adun pe fiii tãi precum adunã pasãrea puii sub aripi dar nu aţi vrut. Cãci vã spun: de acum nu Mã veţi mai vedea pânã când nu veţi zice: Binecuvântat este cel ce vine în numele Domnului.

8. Dar toate acestea sunt începutul durerilor 9.5. 10. 6. stând în local cel sfânt 91 . Şi mulţi prooroci mincinoşi se vor arãta şi vor înşela pe mulţi 12. 11. 14. 15. acela se va mântui. sã nu vã speriaţi cãci trebuie sã fie toate dar atunci nu va veni sfârşitul lumii. 13. Atunci mulţi nu vor mai crede şi se vor vinde unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii. Atunci vã vor chinui pe voi şi vã vor omorî şi veţi fi urâţi de toate neamurile pentru numele Meu. Şi se va propovãdui aceastã Evanghelie a împãrãţiei cerurilor în toatã lumea spre mãrturie la toate neamurile şi atunci va veni sfârşitul lumii. Iar din cauza înmulţirii pãcatelor. Cãci se va ridica neam peste neam şi împãrãţie peste împãrãţie şi va fi foamete şi cutremure şi ciumã pe alocuri. 7. Deci când veţi vedea urâciunea pustiirii ce s-a vestit prin proorocul Daniel. iubirea multora se va rãci. Dar cel ce va rãbda pânã la sfârşit. Şi veţi auzi de rãzboaie şi de zvonuri de rãzboaie. Cãci mulţi vor veni în numele Meu zicând: eu sunt Hristos şi pe mulţi îi vor înşela.

sã nu credeţi. Deci vã vor zice vouã: iatã Hristos este în pustie. Atunci cei din Iudeea sã fugã în munţi. 25. de va fi cu putinţã şi pe cei aleşi. Cel ce va fi pe casã sã nu coboare ca sã-şi ia lucrurile din casã. Vai de cele însãrcinate şi de cele ce vor alãpta în zilele acelea! 20. Cãci se vor ridica hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor da semne mari şi chiar minuni ca sã înşele. sã nu-l credeţi. Rugaţi-vã ca sã nu fie fuga voastrã iarna. Atunci dacã vã va zice cineva: iatã Mesia este aici sau dincolo. 18. Cãci va fi atunci strâmtorare mare. 17. 22. cum n-a fost de la începutul lumii pânã acum şi nu va mai fi. 23. sã nu mergeţi. 21. iatã este în case. Şi dacã nu se scurtau acele zile nu mai rãmânea nici un om dar pentru cei aleşi zilele s-au împuţinat. Iar cel ce va fi la grãdinã sã nu se întoarcã sã-şi ia haina. Iatã v-am spus vouã mai dinainte. 92 . 19. 24.16. 26. nici sâmbãta.

Şi va trimite pe îngrii Sãi cu sunet mare de trâmbiţã şi vor aduna pe cei aleşi ai Lui din cele patru vânturi. 31. Iar îndatã dupã strâmtorarea acelor zile. 30.27. de la marginile cerurilor pânã la celelalte margini. 28. 33. 34. când veţi vedea toate acestea. La fel şi voi. Cãci unde va fi cadavrul se vor aduna vulturii. la uşi. 93 . Adevãrat zic vouã: nu va trece neamul omenesc pânã nu se vor împlini toate acestea. sã ştiţi cã sfârşitul este aproape. Atunci se va arãta pe cer semnul Fiului Omului şi vor plânge toate neamurile pãmântului şi vor vedea pe Fiul lui Dumnezeu venind pe norii cerului cu putere şi cu slavã multã. Cãci precum fulgerul iese de la rãsãrit şi se aratã pânã la apus. 29. aşa va fi şi venirea Fiului Omului. soarele se va întuneca şi luna nu va mai da lumina ei iar stelele vor cãdea din cer şi puterile cerurilor se vor zgudui. Învãţaţi de la smochin pilda: când mlãdiţa lui se face fragedã şi creşte frunze. 32. ştiţi cã vara este aproape.

Din douã care vor mãcina la moarã una se va alege iar alta se va lãsa. Cerul şi pãmântul vor trece dar cuvintele mele nu vor trece. 94 . se însurau şi se mãritau pânã în ziua în care a întrat Noe în corabie 39. 42. ci numai Tatãl. din doi care vor fi la grãdinã. De aceea fiţi gata cã în ceasul în care nu gândiţi Fiul Omului va veni. Şi n-au ştiut pânã ce a venit potopul şi i-a luat pe toţi. Atunci. ar fi treaz şi n-ar lãsa sã i se fure din casã. 36. 44. 37. nici Fiul. Privegheaţi aşadar cã nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru. 41. oamenii mâncau şi beau.35. Şi precum a fost în zilele lui Noe aşa va fi şi venirea Fiului lui Dumnezeu. Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie. Aceasta cunoaşteţi: dacã ar şti stãpânul casei la ce orã din noapte vine hoţul. nici îngerii din ceruri. 43. 40. unul va fi ales iar altul va fi lãsat. Cãci precum în zilele acelea dinainte de potop. la fel va fi şi venirea Fiului lui Dumnezeu. 38.

Şi o va scoate din slujba sa şi o va trece în rândul celor rãi. Va veni stãpânul slugii aceleia în ziua când nu se aşteaptã şi în momentul pe care nu-l cunoaşte 50. Cine este oare sluga credincioasã şi înţeleaptã pe care a pus-o stãpânul peste slugile sale ca sã le dea hranã la timp? 46. Fericitã este sluga aceea pe care o va afla fãcând aceastã treabã când va veni stãpânul. 45. 47. Cinci dintre ele erau însã fãrã judecatã iar cinci erau înţelepte. Şi va începe sã batã pe celelalte slugi. 49. CAPITOLUL XXV 1. 48. 95 . Împãrãţia cerurilor se va asemãna cu situaţia în care zece fecioare care luând candelele lor. sã mãnânce şi sã bea cu beţivii. Iar dacã sluga rea fiind va zice în inima sa: stãpânul meu întârzie. 2. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. au ieşit sã întâmpine mirele.

Iar mai pe urmã au venit şi celelalte fecioare.3. deschide-ne uşa! 12. 9. 5. Mai bine mergeţi şi cumpãraţi. Iae cele înţelepte au luat ulei în vase. au intrat cu el la nuntã şi uşa s-a închis. au aţipit toate şi au adormit. Atunci s-au trezit toate acele fecioare şi şi-au pregãtit candelele lor 8. Cãci cele fãrã minte. 96 . Dar cele înţelepte le-au rãspuns: nu vã dãm ca nu cumva sã nu ne ajungã nici nouã nici vouã şi apoi sã se stingã candelele noastre. Şi cele fãrã judecaţã au zis celor înţelepte: daţi-ne din uleiul vostru cã se sting candelele noastre. Iar la miezul nopţii s-a auzit strigarea: iatã. Iar el a rãspuns: adevãrat vã spun vouã: nu vã cunosc pe voi. Dar mirele întârziind. 6. nici ora când vine Fiul lui Dumnezeu. Drept aceea privegheaţi ca nu ştiţi ziua. zicând: stãpâne. luând candelele. 11. mirele vine! Ieşiţi sã-l întâmpinaţi! 7. odatã cu candelele lor. 4. 10. n-au luat şi ulei. 13. Deci plecând ele ca sã cumpere a venit mirele şi cele ce au fost pregãtite.

altuia unu. doi talanţi mi-ai încredinţat. a zis: stãpâne. De asemenea şi cel cu doi talanţi a câştigat alţi doi talanţi. a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi. Împãrãţia cerului se mai aseamãnã situaţiei: un om plecând departe. 20. Unuia i-a dat cinci talanţi. Stãpânul i-a zis: bine slugã bunã şi credincioasã. şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mânã averea sa. 16. 22. a adus alţi cinci talanţi şi a zis: stãpâne. Îndatã mergând cel ce luase cinci talanţi. cinci talanţi mi-ai încredinţat. 17. 15. Şi apropiindu-se cel care luase cinci talanţi. Apropiindu-se şi cel cu doi talanţi. Iar cel ce luase un talant. iatã alţi cinci talanţi am câştigat cu ei. s-a dus şi a sãpat o groapã şi a scuns talantul stãpânului sãu. 97 . 19. intrã în bucuria stãpânului tãu.14. 21. altuia doi. iatã alţi doi am câştigat cu ei. 18. peste multe te voi pune. Dupã multã vreme a venit stãpânul acelor slugi şi a fãcut evidenţa cu ele. peste puţine ai fost credincioasã. fiecãruia dupã puterea lui şi a plecat.

Iar stãpânul i-a zis: slugã vicleanã şi leneşã. 26. ştiai cã secer unde n-am semãnat şi adun de unde n-am împrãştiat? 27.23. care seceri unde n-ai semãnat şi aduni de unde n-ai împrãştiat. te-am ştiut cã eşti om aspru. intrã în bucuria stãpânului tãu. 24. Şi temându-mã. 29. Luaţi de la el talantul şi-l daţi celui care are zece. Cãci tot celui care are i se va da şi i se va înmulţi iar de la cel ce n-are se va cere şi ce are. Venind şi cel care primise un talant. 25. a zis: stãpâne. 30. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Iar pe sluga netrebnicã aruncaţi-o în întunericul cel mai din afarã. peste multe te voi pune. Stãpânul i-a zis: bine slugã bunã şi credincioasã. 31. atunci va sta pe tronul slavei sale. am ascuns talantul de la tine în pãmânt. şi toţi sfinţii îngeri împreunã cu El. Primeşte ce mi-ai încredinţat. Când va veni Fiul lui Dumnezeu în slava Sa. 28. Se cuvenea sã pui banii la cãmãtari şi eu venind aşi fi luat ce este al meu cu dobânbã. 98 . peste puţine ai fost.

35. moşteniţi împãrãtia cerurilor pregãtitã vouã de la întemeierea lumii. consider cã Mie Mi-aţi fãcut. precum desparte pãstorul oile de capre. 34. în focul cel veşnic care este pregãtit diavolilor şi slujitorilor lui. în temniţã am fost şi aţi venit la Mine. Atunci va zice şi celor de la stânga: duceţi-vã de la Mine blestemaţilor. Gol am fost şi M-aţi îmbrãcat. Va pune oile de-a dreaptã şi caprele de-a stânga. pentru cã aţi fãcut unora mai mici. 33. bolnav am fost şi M-aţi cercetat. 37. Atunci oamenii buni Îi vor rãspunde: Doamne. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi îi va despãrţi pe unii de alţii.32. Cãci flãmând am fost şi Mi-aţi dat sã mãnânc. 99 . 40. strãin am fost şi M-aţi primit. Sau când Te-am vãzut bolnav şi în temniţã şi am venit la Tine? 39. 36. Iar Împãratul le va zice: adevãrat zic vouã. Atunci va zice Împãratul celor de-a dreapta lui: veniţi binecuvântaţii Tatãlui Meu. când Te-am vãzut flãmând şi Te-am hrãnit? Şi însetat şi Ţi-am dat sã bei? 38. însetat am fost şi mi-aţi dat sã beau.

Împãratul le va rãspunde: pentru cã nu aţi fãcut fraţilor acestora mai mici consider cã nici Mie nu Mi-aţi fãcut. 4. 43. bolnav şi în închisoare am fost şi nu M-aţi cercetat. 41. Atunci arhiereii şi bãtrânii poporului s-au adunat în curtea arhiereului care se numea Caiafa. Iisus a zis cãtre ucenicii Sãi: 2. bolnav sau în temniţã şi nu Ţi-am slujit? 44. 100 . însetat am fost şi nu Mi-aţi dat sã beau. Strãin am fost şi nu M-aţi primit. Cãci flãmând am fost şi nu Mi-aţi dat sã mãnânc. 45. 3. Şi vor merge aceştia la osândã veşnicã iar oamenii buni la viaţã veşnicã. gol am fost şi nu M-aţi îmbrãcat. Iar dupã ce a sfârşit toate aceste cuvinte. CAPITOLUL XXVI 1. 42. Şi s-au sfãtuit ca sã-L prindã pe Iisus şi sã-L ucidã. Atunci vor spune şi ei: Doamne. strãin sau gol. Stiţi cã peste douã zile va fi Paştile şi Fiul lui Dumnezeu va fi rãstignit. când Te- am vãzut flãmând sau însetat.

7. 14. Şi vãzând ucenicii. se va spune şi ce a fãcut ea spre a fi amintitã. ca sã nu se facã tulburare în popor. S-a apropiat de El o femeie care avea un mir de mare preţ pe care l-a turnat pe capul lui Iisus când stãtea la masã. 8. Fiind Iisus în Betania. 13. s-au mâniat şi au zis: de ce s-a fãcut risipa aceasta? 9. în casa lui Simon Leprosul. 6. Atunci unul din cei doisprezece ucenici care se numea Iuda Iscarioteanul. Dar Iisus. 10. cunoscând gândul lor a zis: de ce supãraţi pe femeie? Cãci ea a fãcut un lucru bun faţã de Mine. ducându-se la arhierei a zis: 101 . a fãcut-o spre îngroparea Mea. Adevãr zic vouã: oriunde se va vesti Evanghelia aceasta.5. Cãci ea turnând mirul acesta pe capul Meu. 11. Cãci pe sãraci îi aveţi totdeauna cu voi dar pe Mine nu Mã aveţi totdeauna. în toatã lumea. Dar s-au hotãrât ca sã nu se întâmple în zi de Paşti. Cãci mirul se putea vinde scump iar banii se puteau da saracilor. 12.

Iar El a zis: cel ce a întins mâna cu Mine în blid. au început sã zicã: nu cumva sunt eu Doamne? 23. 24. la tine vreau sã serbez Paştile cu ucenicii Mei. Vai însã omului 102 . Şi ucenicii au fãcut precum le-a spus Iisus şi au pregãtit Paştile. În cea dintâi zi a Azimelor. Şi de atunci cãuta un prilej potrivit ca sã Îl dea în mâinile lor. Şi ei.15. au venit ucenicii la Iisus şi L-au întrebat: unde vrei sã-Ţi pregãtim ca sã servim Paştile? 18. a stat la masã cu cei doisprezece ucenici. Iar când s-a fãcut searã. 21. Iisus a zis: adevãrat zic vouã: unul dintre voi Mã va vinde. 19. Iar El a zis: mergeţi în cetate la cutare şi spuneţi: Învãţãtorul zice: timpul Meu este aproape. acela Mã va vinde. 20. s-au întristat foarte tare. Fiul lui Dumnezeu va merge precum s-a proorocit despre El. Şi pe când mâncau. 22. 16. Ce vreţi sã-mi daţi şi eu Îl voi da pe Iisus în mâinile voastre? Iar ei i-au dat treizeci de arginţi. 17.

33. Atunci Iisus le-a zis: voi toţi nu veţi mai crede în Mine în noaptea aceasta cãci este scris: <<Voi bate pe pãstor şi se vor risipi oile>>. Iar Iuda cel ce L-a vândut a zis: nu cumva sunt eu invãţãtorule? Iisus i-a zis: tu ai zis. al Legii celei noi. Iisus a luat pâine şi binecuvântând. Iar pe când mâncau ei. 25. 30. Dar dupã învierea Mea voi merge mai înainte de voi în Galileea. Şi dupã ce au cântat laude s-au dus la Muntele Mãslinilor. 27. Cã acesta este sângele Meu. Şi luând paharul şi mulţumind. care pentru mulţi se varsã spre iertarea pãcatelor. a rupt şi a dat ucenicilor: luaţi. 28. acesta este trupul Meu. eu niciodatã nu mã voi lepãda. 29. 103 . 32. Iar Petru a zis: dacã toţi se vor lepãda de Tine. Bine era de omul acela dacã nu se nãştea. 31. le-a dat zicând: beţi dintru acesta toţi. aceluia prin care Acesta va fi vândut. 26. mâncaţi. Şi vã spun vouã cã nu voi mai bea din rodul viţei pânã în ziua când voi bea din nou cu voi în împãrãţia Tatãlui Meu.

înainte de a cânta cocoşul. nu mã voi lepãda de Tine. 39. a început a se întrista şi a se mâhni. 38. rugându-se şi zicând: Pãrintele Meu. Atunci le-a zis: întristat este sufletul Meu pânã la moarte. Şi toţi ucenicii au zis la fel. Atunci Iisus a mers cu ei la un loc ce se cheamã Ghetsimani şi a zis ucenicilor: staţi aici pânã Mã voi duce şi Mã voi ruga. Rãmâneţi aici şi vã rugaţi împreunã cu Mine. 36. sã treacã de la Mine suferinţele acestea! Dar nu precum vreau Eu ci precum Tu voieşti! 40. a cãzut cu faţa la pãmânt. 37. Şi mergând puţin mai înainte. Şi luând cu Sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu. de este cu putinţã. 35. Iisus i-a zis: adevãrat zic Tie cã în noaptea aceasta.34. Şi a venit la ucenici şi i-a gãsit dormind şi i-a zis lui Petru: n-aţi putut o orã sã vã rugaţi cu Mine! 104 . te vei lepãda de Mine de trei ori. Iar Petru a zis: şi dacã ar fi sã mor împreunã cu Tine.

49. i-a aflat dormind cãci ochii lor erau îngreuiaţi de somn. şi împreunã cu el oameni mulţi cu sãbii şi cu ciomege trimişi de arhierei şi de bãtrânii poporului. Cãci sufletul este sârguincios dar trupul este neputincios. Şi ducându-Se iarãşi. Privegheaţi şi vã rugaţi ca sã nu cãdeţi în ispitã. Şi vã odihniţi! Iatã s-a apropiat ceasul şi Fiul lui Dumnezeu va fi dat în mâinile pãcãtoşilor. 43. Acela este. aceleaşi cuvinte zicând. unul din cei doisprezece ucenici. 45. Atunci a venit la ucenici şi le-a zis: dormiţi de acum. S-a rugat a treia oarã. 46. Iarãşi ducându-se a doua oarã S-a rugat zicând: Pãrintele Meu. Iar Iuda le-a dat semn. zicând: pe Care-L voi sãruta. 47. 48.41. Sã puneţi mâna pe El. 105 . Sculaţi-vã sã mergem. iatã a sosit Iuda. Şi pe când vorbea încã. 44. iatã vine cel ce M-a vândut. 42. Şi venind iarãşi. dacã nu este cu putinţã sã treacã aceste suferinţe. Şi îndatã apropiindu-se de Iisus a zis: bucurã-te Învãţãtorule! Şi L-a sãrutat. facã- se voia Ta.

unde erau adunaţi învãţãtorii şi bãtrânii. Dar cum se vor împlini astfel cele prevestite de prooroci. Atunci Iisus i-a zis: întoarce sabia ta la locul ei. ca sã Mã prindeţi. În acel moment a zis Iisus mulţimilor: ca la un tâlhar aţi venit cu sãbii şi cu ciomege. 56. de sabie vor muri. L-au dus la Caiafa arhiereul. cã aşa trebuie sã fie? 55. În fiecare zi stãteam în Templu şi învãţam şi nu M-aţi prins. 53. 57. Dar toate acestea s-au fãcut ca sã se împlineascã cele ce s-au scris de prooroci. Sau ţie ţi se pare cã nu pot sã rog pe Tatãl Meu şi sã-Mi trimitã acum mai multe cete de îngeri? 54. Iar cei care au prins pe Iisus. 106 . 51. Şi iatã unul dintre cei care erau cu Iisus a dat cu sabia şi a tãiat urechea slugii arhiereului. de ce ai venit? Atunci ei au venit şi au pus mâinile pe Iisus şi L-au prins. fugind. Iar Iisus i-a zis: prietene.50. cã toţi cei ce ridicã sabia. Atunci toţi ucenicii L-au lãsat. 52.

Iar Petru Îl urma de departe pânã a ajuns la curtea arhiereului şi întrând înãuntru. Şi ridicându-se arhiereul a zis: nu rãspunzi nimic la cei ce mãrturisesc aceştia împotriva Ta? 63. Şi n-au gãsit deşi veniserã mulţi martori mincinoşi. Mai pe urmã au venit doi şi au spus: 61. 62. Atunci arhiereul şi-a sfâşiat hainele zicând: a hulit! Ce ne mai trebuie martori? Acum aţi auzit hula Lui. Dar Iisus tãcea. ca sã-L omoare. Arhiereul i-a zis: Te jur pe numele lui Dumnezeu sã ne spui dacã eşti Hristosul. stãtea cu slugile ca sã nu vadã sfârşitul. bãtrânii şi tot sinedriul cãutau mãrturie mincinoasã împotriva lui Iisus. 60. 107 . Acesta a zis: pot sa dãrâm templul lui Dumnezeu de la Ierusalim şi în trei zile sã-l reclãdesc.58. Fiul lui Dumnezeu. 59. 65. 64. Iar arhiereii. Iisus i-a rãspuns: tu ai zis aceasta! Şi încã vã spun: de acum veţi vedea pe Fiul lui Dumnezeu stând de-a dreapta puterii şi venind pe norii cerului.

72. Şi Petru şi-a adus aminte de cuvintele lui Iisus: mai înainte de a cânta cocoşul. zicând: nu cunosc pe omul acesta! 73. Iar Petru stãtea afarã în curte şi o slujnicã s-a apropiat de el zicând: şi tu erai cu Iisus Galileanul. 75. Atunci el a început a blestema şi a jura: nu cunosc pe omul acesta. te 108 . Iar el s-a lepãdat înaintea tuturor zicând: nu ştiu ce vrei sã zici. 67.66. Prooroceşte-ne Hristoase cine este cel care Ţi-a dat cu palma! 69. Şi iarãşi s-a lepãdat cu jurãmânt. Şi îndatã a cântat cocoşul. bãtându-L cu pumnii iar unii Îi dãdeau palme zicând: 68. au zis lui Petru: cu adevãrat şi tu eşti dintre cei ce urmau pe Iisus cã şi vorbirea ta de dã pe faţã. 71. Şi ieşind el la poartã. Iar dupã puţin timp. 74. 70. apropiindu-se cei ce stãteau acolo. Şi au scuipat obrazul Lui. l-a vãzut altã slujnicã şi a zis celor de acolo: şi acesta era cu Iisus Nazarineanul. Cum vi se pare? Iar ei au rãspuns: este vinovat pânã la moarte.

Ei i-au zis: ce ne priveşte pe noi! Tu vei vedea. Iar arhiereii luând banii. 7. 5. 8. 109 . toţi arhiereii şi bãtrânii poporului s-au sfãtuit împotriva lui Iisus ca sã-L omoare. pentru îngroparea strãinilor. Şi Iuda aruncând arginţii în templu. Pentru aceasta acea ţarinã s-a numit Ţarina Sângelui. vei lepãda de Mine de trei ori. 3. Iar fãcându-se dimineaţã. 6. Atunci Iuda. Şi sfãtuindu-se. Şi ieşind afarã a plâns cu amar. au cumpãrat cu ei Ţarina Olarului. Legându-L L-au dus şi L-au predat lui Ponţiu Pilat. au zis: nu se cuvine sã îi punem în fondul templului pentru cã sunt preţul unui om care va fi omorât. pânã în ziua de astãzi. vãzând cã a fost osândit la moarte. a plecat şi ducându-se s-a spânzurat. Am greşit vânzând sânge nevinovat. s-a cãit şi a adus înapoi arhiereilor şi bãtrânilor cei trezeci de arginţi. CAPITOLUL XXVII 1. cel care L-a vândut. 2. zicând: 4.

Şi nu i-a rãspuns lui Pilat nici un cuvânt. Şi pe când stãtea Pilat în scaunul de judecatã. 16. Şi L-a întrebat dregãtorul: tu eşti regele iudeilor? Iar Iisus i-a rãspuns: tu zici acest lucru. încât dregãtorul se mira foarte tare. Cã ştia cã din invidie L-au dat pe Iisus pe mâna lui. 15. 19. Atunci s-a împlinit proorocia spusã de Ieremia care zice: <<şi au luat cei treizeci de arginţi. pe Baraba sau pe Iisus care se cheamã Hristos? 18. 13.9. La sãrbãtoarea Paştilor dregãtorul avea obiceiul sã elibereze poporului un vinovat pe care poporul îl cerea. 11. Atunci I-a zis Pilat: nu auzi câte învinuiri Îţi aduc? 14. Şi la învinuirile aduse lui de cãtre arhierei şi bãtrâni nu rãspundea nimic. dupã cum mi-a spus mie Domnul>>. Şi aveau atunci un tâlhar vestit care se numea Baraba. şi au cumpãrat Ţarina Olarului. Pilat le-a zis: pe cine vreţi sã vi-l eliberez. 17. Deci ei fiind adunaţi. preţul celui preţuit de fiii lui Israel 10. Iar Iisus stãtea înaintea dregãtorului. 12. soţia lui i-a trimis acest cuvânt: 110 .

I-au pus o hainã roşie. 22. 21. Atunci l-a eliberat pe Baraba iar pe Iisus L-a biciuit şi L-a dat sã fie rãstignit. Dregãtorul i-a întrbat: pe cine din cei doi vreţi sã eliberez? Iar ei au rãspuns: pe Baraba. Şi vãzând Pilat cã nimic nu realizeazã ci mai mare tulburare se face. 28. Însã arhiereii şi bãtrânii au atâţat mulţimile ca sã cearã pe Baraba liber iar pe Iisus sã-L omoare. Ostaşii dregãtorului. A zis iarãşi Pilat: dar ce rãu a fãcut? Ei însã mai tare stigau şi ziceau: sã fie rãstignit! 24. Atunci tot poporul a zis: sângele Lui asupra noastrã şi asupra copiilor noştri! 26. Şi dezbrãcându-L de hainele Lui. a luat apã şi şi-a spãlat mâinile înaintea mulţimii zicând: nevinovat sunt de vãrsarea sângelui Dreptului acestuia. 27. 20. nimic sã nu-I faci Dreptului aceluia. Şi Pilat le-a zis: dar ce voi face cu Iisus care se cheamã Hristos? Toţi au rãspuns: sã fie rãstignit! 23. Voi veţi rãspune! 25. 111 . ducând pe Iisus în pretoriu. au adunat în jurul Lui toatã ostãşimea. cã mult am suferit azi în vis pentru El.

112 . cu numele Simon pe care l-au silit sã ducã crucea lui Iisus. Şi venind la locul numit Golgota. 33. Şi ieşind. au împãrţit hainele Lui trãgând la sorţi ca sã se împlineascã ceea ce a spus proorocul: <<Au împãrţit hainele Mele între ei iar pentru cãmaşa Mea au tras la sorţi>>. 37. Iar dupã ce l-au batjocorit. au luat trestia şi-L bãteau peste cap.29. L-au îmbrãcat cu hainele Lui şi L-au dus sã-L rãstigneascã. I-au dat sã bea vin amestecat cu fiere şi gustând nu a vrut sã înghitã. îşi bãteau joc de El zicând: bucurã-Te regele iudeilor! 30. 32. 35. Şi deasupra capului au pus vina pentru care a fost rãstignit: Acesta este Iisus (care S-a crezut) regele iudeilor. şi îngenunchind în faţa Lui. Şi ostaşii Îl pãzeau acolo. 36. I-au pus-o pe cap şi în mâna cea dreaptã I-au pus trestie. Şi scuipându-L. Şi împletind o cununã de spini. Iar dupã ce L-au rãstignit. 31. au gãsit pe un om din Cirene. L-au dezbrãcat de haina roşie. care înseamnã Locul Cãpãţânii 34.

Iar de la ceasul al şaselea s-a fãcut întuneric peste tot pãmântul. Atunci au fost rãstigniţi împreunã cu El doi tâlhari. coboarã-Te de pe cruce! 41. 39. de ce M-ai pãrãsit? 47. bãtându-şi joc de El. Iar cei ce treceau Îl huleau clãtinându-şi capetele şi zicând: 40. 43. Pe alţii i-a izbãvit iar pe El nu poate sã se scape! Dacã este regele iudeilor. pânã la ceasul al nouãlea. unul de-a dreapta şi altul de-a stânga. Tu cel ce dãrâmi templul şi în trei zile îl zideşti. S-a încrezut în Dumnezeu: Sã-L scape acum dacã Îl vrea pe El! Cãci a zis: sunt Fiul lui Dumnezeu. Eli. sã Se coboare acum de pe cruce şi vom crede în El. 45. lama sabahtani? Adicã Dumnezeul Meu. 113 . 46. Dumnezeul Meu. scapã-te mai întâi pe Tine! Dacã eşti Fiul lui Dumnezeu. 44. Asemenea şi arhiereii. cu cãrturarii şi cu bãtrânii ziceau: 42. Iar unii dintre cei care stãteau acolo ziceau: pe Ilie îl strigã Acesta.38. În acelaşi chip Îl ocãrau şi tâlharii împreunã rãstigniţi cu El. Iar în ceasul al nouãlea a strigat Iisus cu glas mare: Eli.

care urmaserã din Galileea pe Iisus. 49. Iar ceilalţi ziceau: lasã sã vedem dacã vine Ilie sã-L mântuiascã. s-au înfricoşat foarte tare zicând: cu adevãrat Acesta era Fiul lui Dumnezeu! 55. Şi-a dat sufletul. 114 . alergând îndatã şi luând un burete. vãzând cutremurul şi cele întâmplate. privind de departe. 53. 50. Iar ostaşul şi cei ce împreunã cu el pãzeau pe Iisus. Şi unul dintre ei. 56. Şi ieşind din morminte. Şi erau acolo multe femei. Iar Iisus strigând iarãşi cu glas mare. de sus pânã jos şi pãmântul s- a cutremurat şi pietrele s-au despicat. Între care era Maria Magdalena şi Maria. I-a dat sã bea. Mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor adormiţi au înviat. l-a umplut de oţet şi punându-l într-o trestie. Şi îndatã catapeteasma templului s-a sfâşiat în douã. 51. au intrat în cetatea sfântã şi s-au arãtat multora. dupã învierea lui Iisus.48. mama lui Iacob şi a lui Iosi şi soţia lui Zevedeu. 52. fiindu-I de ajutor. 54.

57. Şi L-a pus în mormântul nou al sãu pe care-l sãpase în stâncã şi prãvãlind o piatrã mare la uşa mormântului. 115 . au pus strajã la mormânt. stând în faţa mormântului. a plecat. s-au adunat fariseii şi arhiereii la Pilat zicând: 63. ducându-se la Pilat. Iar fãcându-se searã. l-a înfãşurat în giulgiu curat de in. luând trupul. Iar ei plecând. Şi atunci va fi rãtãcirea cea mai de pe urmã. Deci porunceşte ca mormântul sã fie pãzit pânã a treia zi ca nu cumva ucenicii Lui sã vinã sã-L fure şi sã spunã poporului: a înviat din morţi. Pilat le-a zis: aveţi soldaţi. Stãpâne: ne-am adus aminte cã amãgitorul Acesta a spus fiind încã în viaţã: dupã trei zile voi învia. a cerut trupul lui Iisus. Atunci Pilat a poruncit sã i se dea. 59. 61. 64. Şi Iosif. pecetluind piatra. 58. Acesta. mai rãu decât acum. 62. Iar acolo era Maria Magdalena şi cealaltã Marie. Iar a doua zi. care este dupã vineri. 60. mergeţi şi pãziţi cum ştiţi! 66. 65. a venit un om bogat din Arimateea cu numele Iosif care şi el era ucenic ascuns al lui Iisus.

Dupã ce a trecut sâmbãta. 5. 4. veniţi sã vedeţi locul unde a fost înmormântat. acolo Îl veţi vedea.CAPITOLUL XXVIII 1. 6. coborând din cer. a dat la o parte piatra de la mormânt. 3. Şi iatã s-a fãcut cutremur mare. Dar când mergeau ele sã vesteascã ucenicilor. Şi degrab mergând. Iar îngerul a zis femeilor: nu vã temeţi. Ştiu cã pe Iisus cel rãstignit Îl cãutaţi. cãci a înviat precum a zis. când se lumina de ziua întâi a sãptãmânii(duminica). 2. Iar plecând ele în grabã de la mormânt. spuneţi ucenicilor Lui cã a înviat din morţi şi va merge înaintea voastrã în Galileea. Şi de frica lui s-a cutremurat straja de la mormânt şi s-au prefãcut morţi. cã îngerul Domnului. 9. cu fricã şi cu bucurie mare au alergat sã vesteascã ucenicilor Lui. Nu este aici. 8. 7. iatã Iisus le-a întâmpinat zicând: Bucuraţi-vã! Iar ele apropiindu-se au cuprins picioarele Lui şi I s-au închinat. au venit Maria Magdalena şi cealaltã Marie ca sã vadã mormântul. 116 . Şi înfãţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrãcãmintea lui albã ca zãpada.

Şi vãzându-L I s-au închinat ei care nu crezuserã cã a înviat. De aceea mergeţi şi învãţaţi toate neamurile. 117 . Spuneţi cã ucenicii Lui. 12. noi îl vom îndupleca şi pe voi fãrã grijã vã vom face. Iar ei luând banii. Iar cei unsprezece ucenici au mers în Galileea. Atunci Iisus le-a zis: nu vã temeţi. Şi dacã se va auzi aceasta la Pilat. au vestit arhiereilor toate cele întâmplate. L-au furat pe când noi dormeam 14. Duceţi- vã şi vestiţi fraţilor Mei ca sã meargã în Galileea şi acolo Mã vor vedea. Şi plecând ele. 11. venind în cetate. Şi s-a rãspândit între iudei cum cã Iisus a fost furat de ucenicii Lui pânã în ziua de astãzi. Şi adunându-se ei împreunã cu bãtrânii şi ţinând sfat. 19. venind noaptea. 16. 17. iatã unii din strãjeri. au dat bani mulţi ostaşilor zicând: 13. au fãcut precum le-au spus. botezându-le în numele Tatãlui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. la muntele unde le poruncise lor Iisus. 15. Şi apropiindu-se Iisus le-a zis: Mi s-a dat toatã puterea în cer şi pe pãmânt.10. 18.

Învãţându-le sã pãzeascã toate câte v-am învãţat pe voi şi iatã Eu sunt cu voi în toate zilele. îţi mulţumesc pentru cã m-ai învrednicit sã cunosc ceea ce Tu ne înveţi. aşa cum şi Tu ai fost pentru noi. inima mea cu liniştea şi bucuria pe care ne-o promiţi în sfintele Tale învãţãturi ca şi eu sã fiu de folos copiilor şi tuturor oamenilor prin blândeţea şi dragostea mea. pânã la sfârşitul veacului. Doamne. Amin. Amin. 118 . Pãtrunde Bunule. 20.