You are on page 1of 29

POSIBILITĂTI DE REDUCERE A POLUĂRII ÎN

INDUSTRIA FARMACEUTICĂ

1

Cuprins

Cuprins...............................................................................................................pag2
Memoriu justificativ…………………………………………………………...pag 3
1 . Ce sunt antibioticele?……………………………........................................pag 4
2. Caracterizarea antibioticelor………………………………………………..pag 5
3. Utilizări, pieţe de desfacere………………………………………………...pag 7
4. Producţie şi consum………………………………………………………..pag 8
5. Variante tehnologice………………………………………………………pag 11
5.1.Tehnologia de fabricare a penicilinelor de biosinteză……………………..pag 11
5.1.1.Schema bloc……………………………………………………………..pag 15
5.1.2. Materii prime……………………………………………………………pag 16
5.1.3. Procesul tehnologic……………………………………………………..pag 18
5.2. Obţinerea penicilinei prin sinteză chimică………………………………..pag 19
5.2.1. Schema bloc…………………………………………………………….pag 19
5.2.2. Materii prime……………………………………………………………pag 20
5.2.3…………………………………………………………………………....pag 21
6. Surse de poluare…………………………………………………………….pag 22
7.Posibilităţi de minimizare a poluării………………………………………...pag. 24
8.Valorificarea deşeurilor……………………………………………………...pag 25
9.Analiza comparativă…………………………………………………………pag 27
10.Concluzii…………………………………………………………………….pag 28

MEMORIU JUSTIFICATIV

2

tratarea şi depozitarea lor reprezintă una dintre cele mai actuale probleme economice şi ecologice ale societăţii contemporane.Lucrarea are ca obiectiv prezentarea metodelor de reducere şi minimizare a deşeurilor din industria farmaceutică. Industria farmaceutică este una din ramurile cele mai importante ale industriei dar şi o sursă de poluare a atmosferei prin deşeurile care apar în urma procesului de fabricare a medicamentelor. Am prezentat în această lucrare două variante tehnologice cu avantaje şi dezavantaje şi măsurile care pot fi luate pentru a valorifica deşeurile provenite din această ramură a industriei. precum şi valorificarea subproduselor care rezultă în urma fabricării produselor de uz farmaceutic. Lucrarea dezvăluie etapele care se succed de la caracterizarea antibioticelor. fabricarea lor precum şi sursele de poluare dar şi metodele care ne stau la îndemână pentru a preveni şi a reduce efectele poluării. iar reciclarea. Am avut ca surse de documentare 1. Ce sunt antibioticele? 3 . Deşeurile apar ca rezultat al procesului de fabricare.

necesită o sistematizare a acestora.Florey şi F. iar clasificarea se poate efctua în funcţie de următoarele criterii: a) după originea microorganismului producător: • antibiotice produse de bacterii (Schizomycetes): (80% din antibiotice provin din specii de Streptomyces şi Actinomyces. Multitudinea antibioticelor. cercetătorul Alexander Fleming a constatat că pe o placă cu mediu de cultură. Substanţele chimice naturale produse de microorganisme şi utilizate în tratamente antiinfecţioase au fost denumite antibiotice. însămânţată cu Staphylococus aureus si contaminată accidental cu un mucegai s-a produs fenomenul de liză a coloniilor de stafilococi din zona de contact şi a considerat că fenomenul se datorează unei substanţe emise de colonia de mucegai. H. Clain pentru obţinerea unui preparat care conţinea 30% penicilină. Cu ajutorul tehnicilor de liofilizare elaborate de cercetătorii Howard Florey şi Ernest Chain s-a reuşit separarea compusului. iar 3% din specii de Cephalosporium) b) după structura chimică: • antibiotice cu structură alifatică (alicina) • antibiotice cu structură aromatică (acid gladiolic. Fleming. În anul 1929. Pe lângă eficienţa antimicrobiană se are în vedere faptul că antibioticele trebuie să se apropie cât mai mult de condiţia de netoxicitate asupra organismului şi în acest scop se consideră ideală doza maximă de 500 mg/kg corp. ftiocol) • antibiotice cu cicluri de furan şi piran (acid pelicinalic) • antibiotice heterociclice cu azot în moleculă (acid aspergilic) • antibiotice heterociclice cu azot şi sulf în moleculă ( penicilina) • antibiotice cu structură polipeptidică (gramicina) 4 . iar în anul 1945 premiul Nobel pentru medicină a fost acordat cercetătorilor Al. Izolând şi cultivând acest mucegai – identificat ulterior ca fiind o tulpină de Penicillium notatum – Fleming a pus în evidenţă faptul că lichidul de cultură are efect antibacterian faţă de o mare categorie de bacterii gram-pozitive. dar nu a reuşit să izoleze şi să purifice acest compus. iar 5% din speciile de Bacillus) • antibiotice produse de fungi (11% din antibiotice sunt produse de Penicillium şi Aspergillus. cloramfenicol) • antibiotice cu structură chinonică (fugamicina. 10% din totalul medicamentelor utilizate în terapeutica medicală. a denumit-o „penicilină’’.

pentru purificarea şi stabilirea structurii penicilinei. antibiotice obţinute din biosinteza fermentativa a microorganismelor Penicillim notatum sau Penicillum crysogenum au structuri asemănătoare. Caracterizarea penicilinelor Penicilinele. manifestând un pronunţat efect bacteriostatic. Există câteva propietăţi care sunt întânlite la majoritatea penicilinelor şi care pot fi considerate ca definitorii pentru întreaga clasă: • sunt substanţe solide.I). Doze mari de peniciline prezintă. Activitatea antimicrobiană a penicilinelor este evaluată în unităţi internaţionale de activitate (U. tetracicline) • antibiotice derivate din glucide simple (gentamicina. inhibă o cultură de 18 ore stafilococ de referinţă. Penicilinele sunt produse deosebit de active în cazul infecţiilor cu germeni gram-pozitivi: brucele. dizolvată în 50 ml bulion. Efectele terapeutice şi nivelul scăzut de toxicitate rezultate din experimentele cu subiecţi umani au determinat un intens efort de cercetare pentru creşterea randamentelor de biosinteză. de culoare albă sau aproape albă şi în general pot fi obţinuţi în stare cristalină 5 . Staphylococus aureus. neomicina) d) după acţiunea farmacologică: • antibiotice cu acţiune antibacteriană • antibiotice cu acţiune antituberculoasă • antibiotice cu acţiune antinevrotică • antibiotice cu acţiune anticanceroasă • antibiotice cu acţiune antifungică 2. peniciline. Utilizarea penicilinelor în tratamente antiinfecţioase se datorează capacităţii lor de a distruge celulele bacteriene în etapa multiplicării logaritmice a acestora. faţă de un anumit germen şi efect bactericid. dar însuşiri biologice diferite. • antibiotice cu structură complexă (macrolide) c) după biogeneză: • antibiotice derivate din aminoacizi (oxamicina. cefalosporine) • antibiotice derivate parţial sau total din unităţi de acid acetic activat (eritromicina. acestea reprezentând cantitatea minimă de penicilină care. în anumite condiţii. spirochete etc.

Legătura C-N din ciclul beta-lactamic este mult mai reactivă decât cea din amidele obişnuite şi această reactivitate s-a presupus că derivă din tensiunea inerentă unui ciclu de 4 atomi. care deţine funcţia acil-amină de care se leagă un radical. unul pentagonal – tiazolidinic. au capacitatea de a deschide hidrolitic inelul beta-lactamic al penicilinelor. penicilinele se descompun în doi compuşi penicilamină şi acidul penaldic. sunt: legătura C-N din inelul de beta-lactamă. atomul de sulf şi atomul de hidrogen ataşat la C6. în special a unei grupe amino. • nu au puncte de topire nete şi se descompun în timpul încălzirii • conţin în structura lor chimică cel puţin o grupare carboxil. uşori solubile în apă şi uneori în dimetilformamidă şi metanol • reacţia penicilinelor cu baze tari serveşte la determinarea chimică a conţinutului în penicilină a preparatelor farmaceutice care conţin aceste antibiotice • anumite bacterii sunt formatoare de beta-lacmatază. penicilinele sunt formate dintr-un nucleu de bază constituit din doi heterocicluri condensaţi. iar prezenţa în moleculă a unei grupe polare. 6 . purtător al unei grupe carboxilice şi două grupe metil şi altul tetragonal – β. proprietate care este utilizată la izolarea şi purificarea lor prin extracţie lichid-lichid. iar reactivitatea lor este asociată cu structura β-lactamică. electrofili şi beta-lactamaze. iar tăria lor variază în funcţie de substituienţi • ca acizi sunt solubile în solvenţi organici. Supuse la hidroliză acidă. în anul 1945. s-a demonstrat că.lactamic. gruparea 6- amino. susceptibile de modificări chimice cu implicaţii practice. reduce sau anulează solubilitatea solvenţilor organici nepolari • sărurile de sodiu sau de potasiu ale penicilinelor sunt solubile în solvenţi polari. făcându-le astfel ineficiente • prin spectru de acţiune al unui antibiotic se înţelege câte tipuri de germeni pot fi distruse de o anumită substanţă Prin studii cristalografice cu raze X efectuate. S-a constatat că în multe situaţii reactivitatea legăturii este similară cu cea a anhidridelor acizilor carboxilici şi de aceea penicilina este uşor atacată de reactanţi nucleoofili. În general penicilinele sunt substanţe reactive. Principalele părţi ale moleculei de penicilină. din punct de vedere structural. diferit pentru fiecare penicilină. Rezultatul acestor reacţii este deschiderea ciclului beta-lactamic şi pierderea activităţii biologice. care le conferă caracter de acizi. gruparea 3-carboxil.

Liechtenstein. Valorificarea produselor societăţii s-a realizat în proporţie de 75% (811 milioane lei) pe piaţa internă. India. Elveţia etc. Este indicat ca în cazul problemelor de sănătate să apelăm la serviciile medicului de familie chiar dacă antibioticele sunt eliberate şi fără prescripţie medicală. ca Rusia. pieţe de desfacere Antibioticele sunt acele substanţe terapeutice sintetice sau semisintetice care sunt utilizate împotriva infecţiilor determinate de diverşi agenţi patogeni . Olanda. Antibiotice se situează. aceeaşi activitate de promovare s-a desfăşurat şi în cazul vitaminei B12. societatea şi-a concentrat anul trecut atenţia spre promovare. Producţie şi consum 7 . Este recomandat mai întâi identificarea microbului care a determinat problema de sănătate.până în prezent antibioticele au salvat miliarde de vieţi . Principalele produse destinate exportului sunt nistanina şi vitamina B12. Această creştere este rezultatul atât al investiţiilor efectuate în scopul creşterii calităţii produselor. Marea Britanie. Italia. Nu se utilizează antibioticele decât după 3 zile de tratament cu agenţi antitermici – care să scadă febra şi să îmbunătăţească starea pacientului – dacă acest lucru nu este posibil . pe locul al treilea în topul producătorilor români de medicamente. Austria. cunoscuţi .. fiind identificate noi pieţe de desfacere. nu sunt stabile decât câteva ore la temperatura camerei şi sunt foarte puţin solubile în apă. Toate penicilinele. valoarea totală a exporturilor societăţii a crescut cu 28. în limbaj uzual . Antibioticele nu întăresc sistemul imunitar şi nu sunt rezolvarea pentru orice problemă de sănătate. cu un portofoliu de peste 120 de produse din 11 clase terapeutice şi cu pieţe de desfacere în 50 de ţări.26%. Utilizări. Cu o tradiţie de 50 de ani în industria farmaceutică. se preferă utilizarea cât se poate de tardivă de antibiotice redutabile – puternice . sub formă de acizi liberi. În cazul produsului nistanina. au făcut “ minuni ” pentru omenire. la sfârşitul anului 2005. pierzându-şi repede activitatea. sub denumirea de microbi . fiind transmise mostre pentru evaluare unui număr de clienţi din Germania. China. restul (272 milioane) pe piaţa externă. Franţa. 3. Faţă de rezultatul din 2001.De la descoperirea Penicilinei – primul antibiotic din istoria terapiei medicale . 4. Hong-Kong. deoarece un antibiotic întrebuinţat fără sfatul medicului poate agrava mai mult problema de sănătate. au îmbunătăţit condiţiile de viaţă ale miliarde de oameni . Indonezia.

lizina).Ca urmare a modificărilor survenite la nivel macroeconomic. oxitetraciclina. 2 Iaşi. Obţinerea în anul 1977 a autorizării acordate de organismul regulator american Food and Drug Administration pentru fluxul de Streptomicina deschide porţile pieţei internaţionale. substanţele active fabricate în această perioadă fiind utilizate pentru dezvoltarea de noi forme farmaceutice. intră în funcţiune secţia de fabricaţie a streptomicinei şi începea producţia de unguente. se introduc în producţie peste 30 de produse farmaceutice care plasează compania ieşeană în topul producătorilor de antiinfecţioase din România.În anii 1980 Antibiotice exporta deja 50% din producţia realizată. in 1999. tetraciclina. compania implementează începând cu 1997. Astfel. 1993-1997 . Antibiotice devine în această perioadă singurul producător de produse sterile pentru uz parenteral (injectabile) din România. sinerdol. 1977-1989 . conducerea companiei reorientează producţia de medicamente. Antibiotice urcă în topul primilor cinci producători mondiali de penicilină şi derivaţi de penicilina. un sistem performant de asigurare a calităţii ce implică controlul strict al proceselor de fabricaţie. Substanţele active fabricate la Iaşi deveneau astfel componenta de bază pentru o gamă largă de medicamente fabricate de producători atât din ţară cât şi de producători din întreaga lume. 1997-2000 . La acea dată.Sunt dezvoltate fluxurile tehnologice de fabricare a substanţelor active (eritromicina. În portofoliul firmei.O companie cu tradiţie 1955-1959 . Patru ani mai târziu. 1960-1977 . produsele finite câştigă astfel locul principal. Antibiotice devine primul producător din România care este 8 .Preocupată de calitatea produselor sale.În această perioadă se fac investiţii majore de peste opt milioane de euro în scopul retehnologizării si achiziţiei de echipamente moderne şi competitive.În luna decembrie 1955 lua fiinţă prima companie farmaceutică din România şi din sud-estul Europei care producea penicilina descoperită de Alexander Fleming. compania purta numele de Fabrica Chimică nr. În aceeaşi perioadă au fost înregistrate 44 de brevete de invenţii. În scurtă vreme. 1990 . creme şi supozitoare. grizeofulvina.

Începând cu luna decembrie a acestui an.Terapia Ranbaxy -Zentiva 9 . 2000-2004 . cu o creştere economică sănătoasă. cu 173% mai mare decât nivelul atins în anul 2000. compania are un nou logo şi un nou slogan care reflectă transformările masive produse la nivel organizaţional. în instruirea oamenilor. 2006 .Ozone . precum si in modernizarea fluxurilor de fabricaţie şi a spaţiilor de lucru au făcut din Antibiotice o companie profitabilă. în urma unei investiţii de peste un milion de Euro. În ultimii cinci ani de activitate.Sistemul de Management al Calităţii la Antibiotice este certificat ISO 9001:2000 pentru domeniul fabricaţiei de produse farmaceutice de către LLOYD’S REGISTER QUALITY ASSURANCE. nivelul profitului brut a ajuns la 5.Investiţiile continue în cercetare.Sandoz . Evoluţia financiară ascendentă a determinat ca firma să înregistreze o performanţă notabilă: cotarea la Bursa de Valori din Bucureşti. Compania Antibiotice şi-a dezvoltat propriul Centru de Evaluare a Medicamentului.2 milioane de euro. Printre cei mai importanţi investitori industriali din România sunt: -Actavis . odată cu aniversarea a 50 de ani de activitate. in calitate.certificat Good Manufacturing Practice (GMP) pentru fluxul de pulberi pentru medicamente injectabile. dinamică. tehnologic şi cultural în cadrul companiei Antibiotice.Antibiotice -Gedeon Richter -Labormed . 2005 – Antibiotice lansează o noua identitate de brand corporatist.

Spre comparaţie.55 mld. cea mai mare pondere fiind deţinută de vânzările pe piaţa internă . în creştere cu 17% faţă de aceeaşi perioada din 2006.5 milioane euro). Potrivit datelor companiei. euro). Consumul de medicamente pe cap de locuitor în România a atins aproximativ 70 de euro anul trecut. În perioada analizată. Majorarea volumului de vânzări pe piaţa internă a fost susţinută.5 milioane lei. cu 19. ne îndreptăţesc să privim optimişti şi să vedem obiectivele fixate în acest an. cât şi de consolidarea pe canalul de spital. lei (1. potrivit jucătorilor din piaţă.care produc şi comercializează în prezent circa 60% din volumul de medicamente din România. în intervalul ianuarie - iunie 2007. respectiv creşterea cifrei de afaceri cu 20% faţă de anul precedent şi obţinerea unui profit de 36. iar în Germania de 485 de euro pe cap de locuitor. profitul brut a fost de 24 milioane lei (7. Constantin Nicuţă. în prima jumătate a anului 2007 compania ş-a lărgit portofoliul de medicamente destinate afecţiunilor cardiovasculare. mediu. care a avansat cu aproximativ 20% anul trecut. consumul de medicamente în Franţa este de 400 de euro pe cap de locuitor. precum şi prin extinderea liniei de produse hipolipemiante. prin lansarea a doua produse noi. care se va elibera fără prescripţie medicală. în creştere cu 25% faţă de primele şase luni din 2006. 10 . pentru afecţiunile micotice. Creşterea consumului reflectă creşterea pieţei farmaceutice. De asemenea. deşi vânzările de medicamente către spitale s-au diminuat în primul semestru. potrivit datelor companiei de cercetare a pieţei Cegedim România. a declarat directorul economic al companiei. urmând trendul de dezvoltare al pieţei farmaceutice. potrivit companiei de cercetare a pieţei Cegedim România. cât şi succesele obţinute în domenii variate precum calitate. cu prescripţie medicală. Vânzările de medicamente pe piaţa locală au atins anul trecut valoarea de 5. destinat terapiei varicelor şi altul.2% mai mult comparativ cu 2005. "Atât evoluţia economică din primele şase luni. iar restul de exporturi.90%. Totodată. compania Antibiotice a înregistrat o creştere de 12% pentru vânzările produselor parenterale distribuite pe acest canal. faţă de 57 de euro în 2005. atât de segmentul de retail. dezvoltare farmaceutică. Vânzările nete ale companiei Antibiotice Iaşi au atins in primele sase luni valoarea de 102 milioane de lei (32 milioane de euro). compania a început fabricarea unui unguent. ca fiind realizabile".47 mld.

În acelaşi timp.1.1 Tehnologia de fabricaţie a penicilinelor ( biosinteză) 5. dezvoltarea portofoliului de produse şi monitorizarea siguranţei medicamentelor. Compania a mai înregistrat creşteri mari şi la medicamentele din clasa destinată tractului digestiv şi metabolismului . cu o cotă de 3. Antibiotice a raportat o majorare de 35% pe segmentul cardiovascular. în luna mai a acestui an. calitatea fluxurilor de producţie. VARIANTE TEHNLOGICE 5.2 Tehnologia de fabricaţie a penicilinelor de semi-sinteză Factorul principal care intervine în obţinerea tehnologică a unui antibiotic îl reprezintă calitatea suşei. Eforturile companiei pentru implementarea cerinţelor naţionale şi europene cu privire la protecţia mediului s-au concretizat. Antibiotice Iaşi este singura companiei integral românească aflată între primele zece firme de profil care activează pe piaţa românească. Tehnologia de fabricaţie a penicilinelor (biosinteză) 11 . prin obţinerea autorizaţiei integrate de mediu. Tulpina producătoare. Antibiotice a înregistrat 12 mărci de produs comunitare. la temperaturi scăzute în condiţii deosebite de sterilitate şi securitate. 5.60%. peste nivelul mediu de creştere al pieţei.38% şi la produsele cu acţiune pe sistemul nervos central . în primul semestru al anului 2007. în urma unei investiţii de peste patru milioane euro într-o staţie de epurare a apelor uzate şi a unui incinerator de deşeuri industriale.1%. În vederea dezvoltării exporturilor pe piaţa Comunităţii Europene şi comercializării produselor marca Antibiotice sub branduri proprii protejate. compania a finalizat mai multe proiecte de investiţii. precum şi compoziţia mediului de cultură pe care aceasta se dezvoltă sunt hotărâtoare pentru obţinerea unui tip de antibiotic. Potrivit Cegedim. 5. în mediu de gelatină sau agar-agar. în protecţia mediului. de 19%. În general microorganismele producătoare de antibiotice se păstrează sub formă de culturi pure. Astfel.

Astfel. iniţial.3 şi 300 mM. Pentru majoritatea microorganismelor producătoare de antibiotice o anumită sursă de carbon. deci de obţinere a biomasei şi de producere a unei cantităţi cât mai mari de antibiotic. Forma sub care azotul este introdus în mediile de cultură influenţează mult randamentele de fabricaţie ale unui antibiotic. 12 . Toate fazele premergătoare etapei finale au scop obţinerea de biomasă capabilă de a produce antibiotic. de ordinul sutelor de litri (inoculul). a unor cantităţi de azot strict determinate se asigură aportul necesar de azot şi menţinerea constantă a valorii pH-ului. În obţinerea biotehnologică a penicilinelor se disting următoarele faze: • prepararea şi sterilizarea mediului nutritiv. amidonul şi melasa de sfeclă pentru a fi eliminat complet efectul negativ al sursei de carbon. care este asimilată rapid în timpul biosintezei. microorganismul se dezvoltă la nivel de eprubetă din cultura pură. Procesul biologic de dezvoltare a microorganismului producător de antibiotic impune o anumită ordine a etapelor de fabricaţie industrială. 1-2000 litri (intermediar). Sursa de azot influenţează şi pH-ul mediului de cultură. mediul de cultură diferă de la o etapă a alta şi de la un microorganism la altul. Un alt element care asigură dezvoltarea microorganismelor este fosfatul anorganic. concentrarea şi cristalizarea solutiei native în vederea obţinerii penicilinei pure. astfel că prin adăugarea. • fermentaţia. în mod constant. iar acţiunea acesteia este denumită de specialişti . a cărui concentraţie trebuie să fie cuprinsă între 0. Astfel. Alegerea sursei de carbon este determinantă pentru majoritatea biosintezelor. iar după atingerea unui anumit stadiu de dezvoltare morfologică se trece la un nivel de ordinul litrilor (preinocul). exercită o influenţă negativă asupra biosintezei. în vederea obţinerii penicilinei se recomandă ca materii prime lactoza. • separarea produselor de fermentaţie cu obţinere de penicilină brută. • purificarea. efect glucoză’’. Prepararea şi sterilizarea mediului nutritiv În general. iar compoziţia acestuia trebuie să ofere condiţii optime de dezvoltare a microorganismului..

002 MnSO4X4H2O .5-2. Răcirea mediului se face apoi la 28 – 35 grade cu ajutorul unui schimbător de căldură tip ţeavă în ţeavă.8 Lactoză 0.016 0.002 Fenilacetamidă .06 ZnSO4X7H2O . Fe. 0. în funcţie de etapa de fermentaţie este prezentată în acest tabel.6 NH4NO3 .7-0. . Valorile exacte pentru compoziţia mediilor sunt dependente de natura suşei producătoare. 0.2-1.Alături de Mg. Cu. Se adaugă sărurile microelementelor.1 Denumire Inoculator Intermediar Regim Extract de porumb 2 2-3 2. apoi fosforul şi carbonatul de calciu.3 CaCo3 0. 0. Fermentaţia 13 . 0.8 0. .5-0. apoi soluţia este trimisă în vasul de pregătire a mediului. Zn).3 0.12 0.7 1.2 2-3 Făină de soia .2 0.5 1. . Co. Mediul se încălzeşte la 125 – 130 grade.06 0. Tabel nr. Pe baza concluziilor de mai sus în fabricaţia industrială a penicilinelor sunt utilizate medii de cultură a căror compoziţie. 0.5 Apă distilată până la - 100% Pregătirea mediului nutritiv Se execută într-o secţie specială a instalaţiei industriale.3 KH3PO4 0. 0. în biosinteza antibioticelor intervin ţi alte elemente. Se porneşte agitatorul şi se introduce abur pentru încălzire. Sterilizarea mediului se realizează în timpul transvazării din vasul de pregătire sau în instalaţii alcătuite din coloane în care mediul se află în contact cu aburul introdus în contracurent. Pentru prepararea mediului cantitatea de apă prevăzută se introduce împreună cu extractul de porumb în vasul de pregătire a mediului.6 3-3.2-0. (Mn.3 NA2SO4 . 0. iar concentraţia optimă a acestora este de ordinul μg/l.4 Tiosulfat de sodiu . Zaharurile se dizolvă în vas separat.5-0.1 0.5 6-7 Glucoză 3-3.

Fermentaţia se desfăşoară în trei aparate distincte: inoculator. 14 . Inoculatorul. Aparatul intermediar. deci la începutul fermentaţiei. SEPARAREA PRODUSELOR DE FERMENTAŢIE În momentul în care conţinutul de zahăr este de 0. Operaţia de fermentare în intermediar durează între 20 – 40 ore. dintre care doar primele 5 prezintă interes industrial.5.0…. vase colectoare. Procesul de biosinteză poate fi controlat din punct de vedere calitativ prin utilizarea unor compuşi chimici. Aparatul de regim. În primele 3 stadii se realizează o înmulţire masivă a ciupercii. se trece la separarea miceliului de biomasă. După asigurarea condiţiilor de sterilitate se introduce în inoculator mediul nutritiv. Se cunoaşte că într- un ciclu complet de dezvoltare ciuperca parcurge 7 stadii. Alimentarea acestui ultim fermentator se realizează în trei trepte. stadiile 4 şi 5 fiind caracterizate prin formarea de antibiotic. selectarea genetică a tulpinii producătoare de penicilină etc. În stadiile 6 şi 7 se produce liza miceliului care este însoţită de inactivarea antibioticului. fiind verificaţi parametrii biotehnologici ai procesului. iar schema instalaţiei de filtrare utilizată în acest scop este alcătuită din filtru celular rotativ. o a 2-a porţiune după introducerea materialului din aparatul intermediar. În procesul biotehnologic de fabricaţie a penicilinelor. introduşi în cantităţi stricte şi dependente de natura antibioticului care se biosintetizează. pH-ul optim pentru faza de creştere a masei celulare este de 4. iar pentru faza de producere a penicilinei este de 7. fermentatorul intermediar şi fermentatorul de regim.7. După închiderea acestuia începe procesul de fermentaţie propriu-zis. iar restul în porţiuni mici ca material de împrospătare a mediului şi ca suport energetic. pregătit şi apoi se trece la faza de sterilizare a mediului.6%.2 – 0. Materialul introdus în intermediar se însămânţează cu conţinutul inoculatorului şi apoi procesul de fermentaţie se conduce în vederea dezvoltării şi multiplicării biomasei. precursori. respectiv o primă porţiune se introduce înainte de însămânţare cu microorganismul aflat în intermediar.5……5. răcitor şi filtru presă. Pentru obţinerea unor cantităţi mai mari în penicilină este necesar a se realiza condiţii uniforme de lucru în întreaga masă fermentativă şi anume: menţinerea corectă a componenţilor mediului de cultură şi a raportului dintre aceştia.

CONCENTRAREA ŞI CRISTALIZAREA PENICILINEI Purificarea penicilinei se execută prin extracţia antibioticului cu dizolvant. în trei stadii.1Schema bloc a procesului Penicillium chrysogenum Filtrare Spălare Acidulare Extracţie Centrifugare Precipitare 15 . 5. operaţie care se execută într-o instalaţie specială. purificarea concentratului de acetat de butil – penicilină. Cristalizarea penicilinei se realizează numai după ce s-a efectuat mai întâi.PURIFICAREA. în aparate denumite emulgatoare.1.

şi este adesea găsit pe produsele alimentare şi în mediile de interior.caracteristici fizice. de obicei. 16 . fân umed. Ca în multe alte specii din genul Penicillium. conidiile sunt albastre şi. Penicillium poate fi găsită în podgorii şi crame. Cu toate acestea. fructe uscate şi suc de fructe. P. P. Aceasta este sursa de mai multe β-lactam antibiotice.1. În P. Materii prime . A fost anterior cunoscută ca Penicillium notatum. chimice tehnologice . care este larg distribuită în natură. Observaţiile morfologice şi caracteristicile microscopice sunt necesare pentru a confirma identitatea sa.2. Conidia sunt. transportate de curenţii de aer de colonizare în noi site-uri. se umple de mucegai galben. chrysogenum se reproduce prin formarea lanţurilor uscate de spori (sau conidia). chrysogenum a fost utilizată industrial pentru producerea de penicilină. Speciile de Penicillium sunt recunoscute prin densa perie de spori ca structuri. uneori.surse materii prime Penicillium chrysogenum este o matriţă. cea mai semnificativă este penicilina. Filtrare Spălare Uscare Cristale de penicilină V Schema bloc a procesului de obţinere a penicilinei 5. P. chrysogenum nu poate fi identificată pe bază de culoare. chrysogenum. în sol pe plantaţii de citrice printre toate tipurile de seminţe stocate şi în hambare.

prin cultivări succesive. căci prin modificări întâmplătoare a condiţiilor de cultură iau naştere tulpini noi. Se adaugă sărurile microelementelor. Specii de Penicillium mai pot fi.1. extract de porumb. apoi fosforul şi carbonatul de calciu. Mediu de cultură Conţine săruri minerale. 5. viguroase. glucoză. Valorile exacte pentru compoziţia mediilor sunt dependente de natura suşei producătoare. care pot diferi. apă. Conservarea tulpinii de Penicillium producătoare de penicilină este o problemă destul de dificilă. Prepararea mediului cantitatea de apă prevăzută în reţetă se introduce împreună cu extractul de porumb în vasul de pregătire a mediului. Răcirea mediului se face apoi la 28 – 35 0C cu ajutorul unui schimbător de căldură de tip ţeavă în ţeavă. Pentru aceasta s-a căutat. umplute de mobilier. a se lucra cu culturi tinere. capacitatea de a produce substanţă activă poate să descrească simţitor şi o problemă rezolvată azi a fost menţinerea la acelaşi nivel productiv. găsite în saltele. timp de 15-30 minute. iar apoi soluţia este trimisă în vasul de pregătire a mediului. Mediul se încălzeşte la 125 – 1300C.3 Proces tehnologic 17 . în anumite proporţii şi după formule bine stabilite. frigider. cărţi. Se porneşte agitatorul ţi se introduce abur pentru încălzire. atât prin stabilitatea lor în cultură. se realizează cu ajutorul unui dispozitiv special. Zaharurile se dizolvă în vas separat. iar menţinerea la această temperatură. cât şi chiar prin producerea de substanţă activă. pentru producerea de spori necesari însămânţărilor. de asemenea. Penicillium poate cauza pete negre pe pervazul ferestrei. praf de casă. tapet. Sterilizarea mediului se realizează în timpul transvazării din vasul de pregătire în aparatul de fermentaţie sau în instalaţii alcătuite din coloane sau ejectoare în care mediul se află în contact cu aburul introdus în contracurent. De asemenea.

mediu de fermentaţie Fermentaţie miceliu filtrat apă Spălare H2SO4 Acidulare Acetat de butil Extracţie Centrifugare Faza apoasă Faza organică CH3COOK Precipitare Filtrare Spălare Uscare Cristale de penicilină Suşă productivă Penicilină FERMENTAŢIE 18 .

respectiv infecţiile şi degradarea tulpinilor de microorganisme. Separarea. clorură tionil. cristalizarea şi purificarea penicilinelor de semi-sinteză 5. Obţinerea penicilinei prin sinteză chimică Penicilinele de semi-sinteză se obţin printr-o tehnologie comună.2. cât şi a celor de condensare cu acidul 6-AP. diferenţele constând numai în natura componenţilor de acilare şi a solvenţilor necesari pentru obţinerea clorurilor acide. solvent Încălzire Condensare Răcire Clorurare 19 . Obţinerea clorurilor acide 2. Obţinerea clorurilor acide 5. Condensarea clorurilor acide cu acidul 6-AP 3. cu randamente ridicate şi se elimină neajunsurile inerente proceselor biologice. Mediu de cultură Mediu de cultură Energie electrică Butanol 5.1. În fabricaţia penicilinelor de semi-sinteză se disting următoarele faze tehnologice: 1. Separarea. cristalizarea şi purificarea penicilinelor de semi-sinteză 4. Schema bloc Acid organic.2. Condensarea clorurilor acide cu acidul 6-AP 6. Avantajele fabricaţie acestor peniciline constau în faptul că se obţin compuşi de înaltă puritate.

produse gazoase care pot fi eliminate uşor în timpul purificării. POCl3 sau PCl5. Acidulare Extracţie Spălare Separare Tratare Filtrare Uscare Cristale penicilină 5. în reacţia de clorurare.2.2.Acid organic 5. SO2 şi HCl. eterul şi cloroformul.PCl5 .2. 20 . Materii prime – Benzen . iar ca agenţi de clorurare SOCl2.3 Proces tehnologic Pentru obţinerea clorurilor acide sunt utilizaţi ca solvenţi benzenul.. dicloretanul. se obţin ca produse secundare. De obicei este folosită clorura de tionil deoarece.

Surse de poluare.5 ore. 5. formă mult mai solubilă şi stabilă. după ce este răcită se introduc porţiuni mici de clorură acidă. Durata procesului de clorurare este dependentă de compoziţia amestecului. În reactor se introduc pentru reacţia de clorurare acidul organic. Clorura acidă.5 – 0. Ca acceptor de HCl este folosit NaHCO3. Stratul organic de acetat de butil – penicilină. Se menţine temperatura de lucru timp de 1.6. refluxul fiind răcit cu condensator. măsurată cu vasul de măsură SOCl2. faza organică este uscată pe sulfat de sodiu anhidru în turnul de uscare şi apoi tratată cu acetat de sodiu sau potasiu pentru a se obţine penicilina sare. rezultat din decantor este reintrodus în reactorul pentru spălare cu apă. este dizolvată în acetonă sau diclormetan. şi trimisă la cea de a doua fază a procesului de fabricaţie a penicilinelor de semi-sinteză. măsurat cu vasul de măsură solvent. Procesul tehnologic de fabricaţie a penicilinelor de semi-sinteză se desfăşoară într-o instalaţie. În fabricarea penicilinei se obţin cantităţi mari de butanol impurificat cu acetat de butil şi apă şi pentru a putea fi reintrodus în procesul tehnologic este necesară regenerarea acestuia. amestecul de reacţie este acidulat pentru a elibera penicilina sub formă de acid. Condensarea clorurilor acide cu acidul 6-AP. această fază tehnologică se realizează în reactorul de condensare unde se supun omogenizării acidul 6. Perfectarea reacţiei se realizează timp de 0. semidiscontinuu şi discontinuu. Pentru protejarea grupării carboxilice a acidului 6-AP se adaugă trietilamină. Amestecul este încălzit până la temperatura de reflux a solventului sau până la temperatura de fierbere a clorurii de tionil. În faza următoare a procesului de fabricare a penicilinelor de semi-sinteză. În masa obţinută. 21 . clorura de tionil.AP şi solventul adecvat. respectiv faza de condensare cu acidul 6-AP. măsurată cu vasul de măsură trietilamină. Aceasta este extrasă apoi din amestec cu acetat de butil. Industrial regenerarea butanolului se efectuează prin distilare şi rectificare în regim continuu. Penicilina este filtrată pe filtrul nuce şi uscată sub vid uşor. După separarea fazelor. colectată în rezervorul clorură acidă. şi solventul.

crt.pH 6. evacuate în reţeaua de canalizare municipală. aferente cazanelor din centrala termică şi.5 2 Materii în suspensie mg/l 350 3 CBO5 mh/l 300 4 CCOCr mg/l 500 5 Reziduu fix mg/l 2000 6. Concentraţii maxim admise la evacuare: a) pentru apele uzate preepurate. Fenoli mg/l 30 7.5-8. Cloruri mg/l 500 22 . Indicatorii de calitate pentru apele uzate evacuate sunt stabiliţi în baza prevederilor HG 188/2002. incineratorului de deşeuri Instalaţii de producţie . conform tabelului 10.coşurile de dispersie gaze arse. încărcare-descărcare rezervoare de substanţe chimice. depozitelor şi magaziilor Mobile. modificată şi completată prin HG 352/2005. de către autoritatea de reglementare în domeniul gospodării apelor. provenite din : Emisii înregistrate la manipulări de substanţe pulverulente sau cu volatilitate diferită. Indicator de calitate UM Valori maxime admise 1 pH Unit.Aer Staţionare constituite din : Centrala termică .gurile de evacuare ale sistemelor de ventilaţie aferente secţiilor de producţie şi auxiliare. transporturi.2. concentraţia poluanţilor se va încadra în valorile maxime admise. Nr. Emisii stationare de suprafaţă şi emisii figitive APA Conditii de evacuare a apelor uzate Staţia de preepurare din dotarea SC Antibiotice SA asigură încadrarea calităţii apelor uzate în condiţiile impuse de legislaţia în vigoare şi autorizaţia de gospodărire a apelor deţinută de operator.

evacuarea ritmică de pe amplasament a deşeurilor. În zonă se pot percepe mirosuri specifice procesului de deshidratare – uscare a miceliilor şi turtelor de filtrare. se vor asigura permanent sisteme de captare a scurgerilor ZGOMOT Activităţile desfăşurate în cadrul societăţii producatoare de zgomot : -activitatea tehnologică din instalaţiile de producţie . vase de stocare şi depozitare. cisterne. pompe. detectabil în imediata vecinătate a instalaţiei. -circulaţia auto din incinta prin rularea mijloacelor auto pe căile de acces. 8. a reţelelor de canalizare şi a staţiei de preepurare. conducte de transport: -se asigură integritatea recipientului.gestionarea în condiţii de siguranţă a deşeurilor de ambalaje provenite de la substanţele şi preparatele chimice folosite.respectarea normelor specifice de întreţinere şi exploatare a instalaţiilor. -rezervoare. dar fără impact asupra receptorilor din vecinătatea obiectivului economic. Amoniu ( NH4) mg/l 30 9. vasului. ventilatoare. MIROSURI Procesul de biosinteză generează miros specific.respectarea programului de revizii şi reparaţii a instalaţiilor. 23 . caracteristic lichidului de cultură. .respectarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor. -activităţile colaterale pentru producerea utilităţilor în centrala termică. . compresoare. în condiţiile specifice. . depozitului şi a sistemelor de transport prin conducte. Sulfuri şi H2S mg/l 1 10. cu impact neglijabil asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător. Fosfor total mg/l 5 11 Substante extractibile cu solvenţi mg/l 30 organici SOL ŞI APA SUBTERANĂ Măsuri de protecţie: . rezistente la acţiunea materialelor şi substanţelor depozitate. . colectarea şi depozitarea pe categorii a deşeurilor generate.

Solvenţii utilizaţi în activitate se degradează sub acţiunea radiaţiei UV şi IR la CO.9997%. pulberi -faza izolare-purificare produs – 3 ventilatoare -faza atomizare : 1 ventilator. din acest motiv se apreciază că impactul mirosului asupra receptorilor din zona obiectivului este minim/nul. 6. ce cuprinde 5 pulberi ventilatoare : se utilizează filtre performante de reţinere pulberi pe traseul de evacuare aer din zone controlate şi necontrolate (se asigura sterilitate)– evacuare incapere) Secţia Parenterale Emisii dirijate de Centrala de ventilatie . scruber Recuperare solvenţi Emisii difuze de .9997%. măcinare produs conţinut de finit: 1 ventilator COV. cu eficienţa de reţinere particule 99.supape de reţinere vapori de solvenţi şi vapori de apă Secţia de Capsule Emisii dirijate de Centrală de ventilatie. secţia Tipul de emisie Echipament pentru reţinere. în zona pulberi aseptică filtrarea aerului se face cu filtre HEPA.faza spălare-filtrare : 1 ventilator biosinteză lucru.faza uscare. dispersie poluanţi Centrală termică.conform normelor GPM. Centrală termică. conform normelor GMP H= 6 m Q= 26000 – 36000 Secţia Comprimate Emisii dirijate Centrala de tratare a aerului dotată cu filtre HEPA. 24 . cu eficienţa de reţinere particule 99. sitare. evacuare. Emisie dirijată Coş de dispersie gaze arse cazanul GPT de gaze arse Instalaţia de Emisii dirijate de -faza Biosinteza : 12 cicloane şi 2 producere a la ventilatorele vase colectare condens Nistatinei prin spaţiilor de . Posibilităţi de minimizare a poluării Instalaţiile pentru reţinerea. evacuarea şi dispersia poluanţilor în aer sunt prezentate în tabelul 2: Instalaţia. Emisii dirijate de Câte un coş metalic de dispersie gaze două cazane CR9 gaze arse pentru fiecare cazan. cu . CO2 şi vapori de apă.

Microproducţie şi Emisii difuze de Sistem de ventilaţie : piese de schimb pulberi de la Format din 4 ventilatoare ventilaţia spaţiilor Alte instalaţii şi măsuri destinate prevenirii pierderilor de substanţe în atmosferă: . . la temperaturi ale aerului mai mari de 250C. recepţie. polietilena şi Al 150102 incinerare neconforme Ambalaje de Al 150104 valorificare prin operatori economici autorizaţi Ambalaje de sticlă 150107 valorificare prin operatori economici autorizaţi Produse neconforme 20 01 32 incinerare 25 .verificarea periodică a stării instalaţiilor de depozitare şi transport a substanţelor organice volatile 8.îincărcare rezervoare cu compuşi organici volatili . Valorificarea deşeurilor Tipul de deşeu Cod deseu Valorificare/eliminare Turte filtrante 070512 valorificare/eliminare conform prevederilor legislaţiei de mediu. .supravegherea activităţilor de transport.izolarea termică a vaselor de depozitare a solvenţilor. după caz Vată de sticlă 170604 eliminare la depozitul municipal administrat de SC Salubris SA Iaşi Folii PVC. după efectuarea analizelor privind conţinutul Reziduuri rezultate din 070508* incinerare distilarea şi recuperarea solvenţilor Absorbaţii epuizaţi 150203 incinerare Deşeuri de hârtii şi cartoane 150101 Valorificare /incinerare.conducte etanşe de transport a solvenţilor din parcul de rezervoare în hala de fabricaţie . .instalaţii de stropire cu apă a rezervoarelor cu solvenţi din staţia de solvenţi.

în cazul în care acest lucru nu este posibil tehnic.este interzisă: -orice deversare necontrolată de uleiuri uzate în sistemul de canalizare. care să prevină impactul asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei. . . de la 190112 Preluare de un agent economic instalaţia de incinerare a autorizat pentru eliminarea lor deşeurilor Cărbune activ epuizat de la 190110* Preluare de un agent economic epurarea gazelor de ardere autorizat pentru eliminarea lor/incinerare. .personalul va fi instruit cu privire la modul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitate. fără a crea stocuri care ar putea produce un impact negativ asupra mediului. varianta de semi-sinteză 26 .stocarea numai în spaţiile speciale. după efectuarea analizelor privind conţinutul Zgura şi cenuşa de vatră. 9. Ulei uzat 130208* incinerare Anvelope uzate 160103 incinerare Deşeuri metalice 120199 se valorifică prin unităţi specializate Acumulatori auto uzaţi 160601* se valorifica prin unităţi specializate Deşeuri menajere 200108 eliminare la depozitul municipal administrat de SC Salubris SA Iaşi Nămol din staţia de epurare 070512 valorificare/eliminare conform prevederilor legislaţiei de mediu. titularul de activitate are obligaţia valorificării/eliminării deşeurilor generate.măsuri de minimizare a cantităţilor de deşeuri generate de activitate. . . ANALIZĂ COMPARATIVĂ În cadrul acestei lucrări am prezentat două variante tehnologice: . în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei. varianta de biosinteză . -depozitarea necontrolată a deşeurilor. în apele de suprafaţă sau pe sol. transportul realizându-se cu mijloace de transport conforme. după caz.eliminarea deşeurilor de pe amplasament se va face conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

La varianta de biosinteză calitatea tulpinii producătoare şi compoziţia mediului sunt hotărâtoare pentru obţinerea unui antibiotic de cea mai bună calitate. Aspectele prin care penicilinele de semi-sinteză se deosebesc de penicilinele de biosinteză: -Din punct de vedere economic: -posibilitatea obţinerii cu randamente constante a unor produse chimice pure -reproductibilitatea şi uniformitatea şarjelor -eliminarea neajunsurilor inerente unui proces biologic Din punct de vedere terapeutic: -stabilitate faţă de aciditatea gastrică -stabilitate la penicilinază Din punct de vedere teoretic: -înmulţirea datelor referitoare la corelaţia dintre structură şi activitate. preferabil în poziţia alfa. aproximativ 90%. Anumite inconveniente precum fenomenul de penicilino-rezistenţă. dar sunt mai rare decât pentru celelalte peniciline. realizând concentraţii urinare mari. Pot apărea reacţii alergice. Pătrund în profunzime în ţesuturi şi în lichidele organismului şi elimină prin rinichi. Caracteristic acestor peniciline este faptul că acestea nu pot traversa peretele exterior al celulei şi au o afinitate scăzută pentru proteinele membranare specifice. Propietăţile diferite ale penicilinelor naturale au condus la ideea că restul de acid (cu care a fost acilat acidul 6-AP) este responsabil de specificitatea de acţiune. posedând o stabilitate chimică redusă. pentru a produce rezistenţă la penicilinază. care să fie stabile în mediu acid sau la atacul enzimelor au determinat obţinerea unor peniciline mai active decât cele naturale. 27 . al instabilităţii în mediu acid (sucul gastric) şi faţă de bacteriile capabile să secrete penicilinază (stafilococi cu rezistenţă dobândită) al necesităţii lărgirii spectrului de acţiune. iar efectul este de scurtă durată. stabilindu- se că. cunoscute sub denumirea de peniciline de semi-sinteză. Timpul de înjumătăţire este de 30 minute. Toate penicilinele sunt extrem de sensibile la atacul agenţilor nucleofili. precum şi dorinţa administrării unor preparate pe cale orală. iar pentru lărgirea spectrului de activitate este recomandabilă prezenţa unei grupări – NH2 în catena laterală. caracteristică extrem de importantă atunci când aceste antibiotice sunt administrate pe cale orală. Astfel se explică rezistenţa unor germeni gram-negativ la acest tip de peniciline. Legarea de proteinele plasmatice este puternică. este necesar ca derivatul ciclic din catena laterală să fie substituit în poziţia orto-. electrofili şi oxidanţi.

10. etapele care se succed în procesul de fabricaţie dar şi cum această industrie poluează mediul înconjurător. şi cererea crescând cu mult faţă de începutul producerii acesteia. Astăzi se pot obţine şi peniciline de semi-sinteză cu calităţi îmbunătăţite fată de cele naturale. În cadrul studiului realizat putem vedea şi modurile de obţinere a penicilinelor pe cele două căi. Scopul principal a fost cel de a arata cele mai bune şi eficiente măsuri de reducere a efectelor poluării. 28 . De asemenea vedem şi măsurile luate de această importantă fabrică de medicamente pentru a preveni şi pentru a micşora efectele poluării asupra mediului. Penicilina a fost descoperită în urmă cu foarte mult timp fiind utilizată ca şi astăzi în tratarea infecţiilor şi bolilor. Metodele de obţinere au rămas aceleaşi dar au suferit multe îmbunătăţiri odată cu evoluţia societăţii. Pentru a evidenţia cu succes aceste mari evoluţii din industria farmaceutică am utilizat ca exemplu fabrica renumită de medicamente ANTIBIOTICE IAŞI. metode de producere a acestora dar şi metode de minimizare şi reducere a poluării cauzate de producerea lor. CONCLUZII În cadrul acestei lucrări mi-am propus să scot în evidenţă multe amănunte importante din industria farmaceutică. începând de la date generale privind clasa antibioticelor.

29 .