You are on page 1of 14

CUPRINS

:

Introducere…………………………………………………………………….. pg. 3
Cap. I – ISTORIA ALIMENTATIEI…………………………………………. pg. 4
I.1 - Vegetarian sau carnivor.................................................................. pg. 5

I.2 – Hrana omului modern…………………………………………… pg. 6

Cap. II – TENDINTE ALIMENTARE............................................................. pg. 7
II.1 Principiile de baza ale producerii si procesarii de alimente ecologice
(organice, biologice)…………………………………………………. pg. 9

II.2 Produsele ecologice in Romania………………………………… Pg. 11

Concluzii ……………………………………………………………………… pg. 14

gustoase. de asemenea a luat nastere gastronomia privita ca o arta a prepararii alimentelor. fie ca sunt supuse prelucrarii. prin continutul in aditivi. cea a consumarii de alimente cat mai putin afectate de mediul poluant. Totusi. Astfel. Astfel. aditivii. Odata cu dezvoltarea istorica a omului s-au dezvoltat si diversificat. s-au obtinut produse care. pe de alta parte tendinta instinctiva de a acorda prioritate efectului psiho-senzorial si nu celui nutritiv si igienic se considera de natura negativa. s-a conturat tendinta actuala. gata preparate si ambalate usurand astfel sarcina consumatorului. 2 . pe cat posibil. De aceea. Pentru aceasta au aparut bucatari renumiti. a fost descoperit ca nociv. Introducere Starea de sanatate a oamenilor depinde in cea mai mare masura de alimentele consumate. indreptarea spre natural si ecologic. adevarati maestri in arta culinara. modalitatile de preparare a hranei. tocmai ceea ce s-a considerat revolutionar in domeniul alimentar. s-a dezvoltat o industrie alimentara cu tehnici si tehnologii de ultima generatie. ele participa la acoperirea necesarului nutritional al oamenilor. practica. a dovedit ca nu neaparat un produs gustos este si unul sanatos sau tolerat cu usurinta de organism. sa reziste cat mai mult in timp. de tehnologii nocive si. fie ca sunt consumate ca atare.

a doua este cea fizica.V.. 470-370 iHr cand Hippocrate stabileste că alimentaţia are un rol deosebit în prevenirea şi tratamentul bolilor. De-a lungul istoriei omenirii si a modului de hranire s-au conturat: cultura alimentara. culminand cu stiinta hranirii corecte. 2001. emisa de A. importanta hranei a constituit o tema atat in religie – de exemplu in Noul Testament figureaza patru momente importante ce deriva din asocierea cu masa (mancarea) a invataturilor lui Isus Hristos. pag. Abia dupa ce se considera ca este satisfacuta. XIX dezvolta dezvolta aceasta idee. cat si in arta. nevoia primordiala. vroiau sa lamuresca daca omul acelui timp era vegetarian sau carnivor. XVIII s-a remarcat prin ideea conform careia hrana reprezinta o sursa de energie cu ajutorul careia organismul face fata nevoilor vitale . Astfel. Bucuresti. omul din paleolitic se pare ca avea o alimentatie diversificata.Popescu – ”Alimentatie”. o schimbare radicala de alimentatie fiind mai daunatoare chiar decat mentinerea alimentatiei vechi.Maslow. obiceiuri si ritualuri ale servirii meselor. . care expune regulile adevarului.E. ce propune o explicatie filosofica a naturii si cea de-a treia se refera la morala. obisnuite”1 . I – ISTORIA ALIMENTATIEI Pornind de la piramida celor 5 nevoi fundamentale ale omului. a omului este mancarea. sec. El considera ca atomii din care este compus omul sunt responsabili de dinamica vieţii. . in plus au loc descoperiri cu privire la ce inseamna metabolism si se fac progrese in domeniul chimiei alimentare. se poate trece la acordarea atentiei altor nevoi. psihologica. Cap. tratand despre conditiile vietii fericite. de obiceiuri. Editura A. initial. 18 3 .S. Istoria alimentatie surprinde exact anumite perioade: . Apar primele 1 D. “Tot el apeciaza ca recomandarile privind alimentatia individuala trebuie sa tina seama de traditiile alimentare. sfarsitul sec. ca hrana “este sursa tuturor relelor”. 341-270 iHr Epicur din Samos isi exprima convingerea ca “omul este ceea ce mananca” Filosofia lui Epicur este construita din trei parti: prima este de natura canonica. cel putin asa arata cercetarile recente care. combatand vechile doctrine provenite din Egipt şi promovate de adeptii lui Pitagora.

conform cercetarilor.U. Si care a emis teoria ca adevarata cheie a sanatatii este consumul de paine neagra. I. pentru a cunoaste un alt mod de viata . .Graham (1794-1851) a fost cel care a popularizat vegetarianismul. senzoriale si estetice. pentru ca sunt mai sanatoase si ca favorizeaza claritatea mintii. din imitatie. apar notiuni despre aportul lor în proteine. „Vegetarianismul predispune la o alimentatie unilaterala si uneori monotona. A. . S. . fara carne. Editura Tehnica. adeptii consumului de alimente de natura vegetala sustineau ca acestea dau „sanatate si vitalitate”. lipide. In S. . a microelementelor.1989. Johanna Dwyer.A. clasificari ale alimentelor. In anul 1973. . săruri minerale şi apă si se urmăresc transformările lor în organism. pentru ca sunt mai ieftine si se procura mai usor. 28 4 . pag.1 . 2 N. teorie intalnita si in zilele noastre. In final se poate adopta concluzia ca istoria alimentaţiei este o istorie a civilizaţiilor alimentare. nutriţioniştii ajung la concluzia că nici un sindrom de deficienţă nutritivă umană nu este aşa de dăunător ca denutriţia proteică. din motive religioase (respectul pentru o alta viata). iar sustinatorii consumului de alimente de natura animala considerau ca acestea „stimuleaza pasiunile”.Mihai – “ Bucatarie si sanatate”. secolul XX se remarca prin studii referitoare la elementele necalorigene. de fapt nu mai sunt vegetarieni. ca protest politic. glucide. Mihai. pe care omul le-a schimbat si ca alimentatia trebuie considerata ca fiind elementul fundamental in sanatatea unui individ. . . La jumătatea secolului al XX-lea.”2 Iar cei care pe langa consumul de vegetale isi asigura nevoia de proteine din oua si branza. El este cel care a creat painea si biscuitii (painea graham). a cercetat posibilele motivatii care ii determina pe „vegetarieni” sa adopte acest mod de alimentatie si a constatat urmatoarele: . pentru a elimina substantele chimice si hormonii din alimentele de pe piata. si a vitaminelor din alimente. Bucuresti.Vegetarian sau carnivor Preocuparea fata de modul de hranire. pentru a slabi . se pare ca a existat inca din evul mediu cand.

. Din dorinta de a combate obezitatea foarte multe persoane recurg la medicamentele cu efecte laxative. din pacate. De xemplu despre obezitate: -ca o persoana din doua sufera de exces de greutate (depasirea cu peste 10% a greutatii normale). elitism. colita de putrefactie s. Moda alimentara nu este doar nestiintifica dar uneori este generatoare de consecinte nedorite. De aceea statisticile inregistreaza date tot mai grave despre bolile de nutritie. De-a lungul timpului.cu multa sare – hipertensiune arteriala .fara sare – casexie (slabire extrema) . Cu cat excesul in greutate este mai mare cu atat creste si procentajul persoanelor care sufera de maladii coronariene sau de afectiuni cancerigene. cu consecinte grave asupra organismului (edeme. 5 .produselor lactate – calculi . cum este cazul consumarii doar a: . rahitism.consumul de cat mai multe alimente. ce are ca reactie. capricii si altele. insa prin folosirea lor permanenta acestea creeaza dependenta si perturba metabolismul apei si a sarurilor din organism. . .dulciurilor – obezitate. . Ea poate fi intalnita si in stilul de viata si in alimentatie. Ei constientizeaza ca nu sunt la moda insa reclamele furnizate de mass media le arata saptamanal o imagine care contravine modului de viata a persoanei obeze. dinti afectati de carii.fara grasimi – tulburari digestive. a scheletului si asupra aparatului motor. Concluzia univoca este data de imbinarea cat mai judicioasa a celor doua concepte.2 – HRANA OMULUI MODERN Tendinta de a imita este accentuata in moda vestimentara si nu numai.cruditatilor. consumul exclusiv de carne si derivate din carne iarasi nu este o solutie optima pentru sanatatea omului. Despre hrana omului modern se poate afirma cu certitudine ca este nesanatoasa. Obezii se afla prinsi intr-un cerc vicios.ca peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. afectarea rinichilor.a. snobism.carnea – guta. I. efectul fiind ulcerul si carente de proteine. ca elemente generatoare de moda in alimentatie alaturi de imitatie s-au remarcat: inclinatia spre exotism. Pe de alta parte. tulburari psihice si de ritm cardiac). . Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos. provocandu-le un stres psiho-social. ca se mananca mult si prost.consum de alimente o singura data pe zi – tulburari digestive. vitamine etc.

Astfel. Este toxic atat pentru fermieri cat si pentru consumatori. Cap. un rol deosebit in acest sens avandu-l etichetarea. Tot o sustinere medicala este si cea a prof. manifestate la nivel respirator si cutanat.“nedaunator pentru pasari” pentru produsele obtinute din paduri tropicale (cafea si cacao). Pe de alta parte sunt tot mai numeroase vocile celor care se declara impotriva lor. bogata in substante vitale. Alte argumentele impotriva cultivarii produselor modificate genetic sunt: 6 . O hrana sanatoasa este o hrana proaspata.“pescuit fara a distruge specia” . variata.“ animale hranite pe pasuni” pentru produsele din carne de vita. realizata initial in scopul protejarii producatorilor din tarile sarace. care in loc de un produs necesar satisfacerii nevoiii de nutritie obtin de fapt un reziduu. Georgeta Sinitchi. De aceea a aparut ca impetuoasa nevoia de a cunoaste ce mancam. pesticide. II – TENDINTE ALIMENTARE Modul conventional de obtinere a hranei se caracterizeaza prin dependenta de chimicale (antibiotice.“aliment organic” pentru legume si fructe. seful Clinicii de Alergologie a Spitalului „Sf. dr. . . Un alt aspect marcant pentru consumatori este cel al produselor obtinute din culturi modificate genetic. cum sunt: . Tot sub aspectul etichetarii au aparut si altele. Partizanii lor le considera drept singura alternativa de asigurare a hranei pentru populatia in continua crestere si totodata reducerea costurilor pentru alimente. dr. cu saruri minerale si oligoelemente. Spiridon" care arata ca au aparut reactii la cei care au consumat asemenea produse. Prin eticheta “hrana echitabila” consumatorii constientizeaza ca obiceiurile lor culinare nu contribuie la distrugerea Terrei sau la cea a lucratorilor. O tendinta dezvoltata prin anii ’80 este cea realizata de fundatia olandeza Max Havelaar privind “comertul echitabil”. In acest sens a fost realizata o eticheta ce se pune acelor produse care sunt realizate corespunzator din punct de vedere calitativ si pentru care muncitorii au primit un salariu decent. alcalina. conservanti alimentari). ingrasaminte artificiale. extrem de periculos fiind socul anafilactic.Stanley Ewan (patologist la Universitatea de Medicina din Aberdeen – Anglia) sustine ca in urma experimentelor facute pe sobolani s-a observat ca acestia au prezentat importante modificari cerebrale ca urmare a hranirii lor cu cartofi modificati genetic. cu multe vitamine.

produse lactate. buruienile devin mai rezistente la ierbicide (deci se impune cresterea cantitatii de ierbicide. relaxare. • se pare ca nu vor fi prea ieftine • fructele si legumele modificate genetic nu au nici un gust. Aceasta inseamna ca terenul pe care se cultiva aceasta soia este stropit cu Round-up si tot ce este in jurul plantei moare. Toti oamenii. Influenta poluarii. rezistenti si cu un aspect fizic placut. De exemplu la soia anumite gene sint inlocuite cu altele rezistente la anumiti fertilizatori. Tot mai multe produse si servicii sunt create pentru a satisface nevoile oamenilor in epoca moderna. A crescut cererea si increderea in produse si servicii cum ar fi: alimente ecologice. echilibru psihic si energie. multe legume si fructe. sa arate bine si sa se bucure de viata. De aceea. se pune accent pe alimentatia nutritiva . A fi bolnav acum e o mare pierdere de timp si de bani. • poluarea culturilor normale cu seminte modificate geneticdeoarece se pune in pericol biodiversitatea planetei • prin modificarea genetica. • consumatorului i se rapeste dreptul de a alege. nu diminuarea!). bauturi naturale. doresc sa se simta bine. Oamenii se intorc catre natura si cauta metode si produse naturale pentru sanatate. iar viata salbatica si insectele. boli nervoase. sunt distruse. nu au nici suficiente minerale si vitamine. In economia de piata actuala se cer oameni sanatosi. Se pune accent pe educarea oamenilor in directia unui nou stil de viata. munca. bioenergie. Interesul oamenilor fata de alimentele de natura organica a stimulat vanzarile globale de aproximativ 23 miliarde dolari in 2002. nici anumite enzime. suplimenti nutritivi din plante. cosmetice pe baza de plante. cum ar fi Round-up. aceasta reprezentand o crestere de peste 10% fata de anul anterior. fitness. lipsa de vitalitate. acupunctura. frumusete. sanatate. indiferent de virsta sau de profesie. masaj. a stresului si a alimentatiei incorecte se manifesta pe termen lung prin scaderea imunitatii. raminind doar soia. consumul de lichide si curusi naturale (cel putin 2 litri pe zi). de aceea soiul se si numeste Round-up Ready soia. nici zaharuri. Marile companii isi orienteaza strategiile de marketing tinind cont de aceste tendinte. sport. manifestata in toate domeniile vietii: nutritie. O alta tendinta este cea cunoscuta sub numele de Wellness. si ce bea. inclusiv albinele. relaxare si atitudine pozitiva. in conceptia Wellness. • nu existã nici o dovada ca alimentele modificate genetic ar putea fi cheia catre rezolvarea problemei alimentare a planetei. reflexoterapie. 7 . obezitate. Depinde de fiecare sa fie atent la ce minca.

Aceste alimente sunt de fapt cele rare si exotice (pâté de foie gras. arome. . echilibrate si asigura protejarea resurselor naturale si sanatatea consumatorilor.absenta aditivilor chimici de sinteza: conservanti. dar. uneori exagerat. la obtinerea lui. acidifianti. pesticide.absenta organismelor modificate genetic (GMO) si a iradierii plantelor. întaritori de gust. coloranti. .1 . nu se utilizeaza aditivi alimentari de sinteza. în primul rând. pasarile sunt supuse unui procedeu de ingrasare fortata. pag. procedeu extrem de chinuitor pentru acestea.). Desi au un pret mare. . . obtinut din materie prima (ingrediente) provenite din agricultura ecologica.utilizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului. 103 8 . Acest tip de agricultura trebuie sa respecte urmatoarele principii si reguli: . “Consumatorii care mananca fructe si legume organice sunt expusi la o treime din cantitatea de pesticide la care ar fi expusi daca ar consuma produse obtinute prin metode conventionale”3 Ceea ce pare sa nu dispara prea curand sunt alimentele de lux. emulgatori. Astfel. Obstacolul pentru raspandirea agriculturii organice este de fapt de natura conceptuala deoarece in primii 4 ani se obtin recolte mai mici ca urmare a refacerii calitatii solului. prin consumul carora se arata prosperitatea si distinctia consumatorului. Produsul naturist (natural) provine tot din agricultura conventionala. Productia agroalimentara ecologica are drept scop realizarea unor sisteme agricole durabile. etc. a microorganismelor si organismelor din sol. caviar etc. totusi prezinta inconveninetul unei valori nutritive scazute. diversificate. recurgandu-se la umplerea stomacului cu ajutorul unor tuburi. 3 The World Watch Institute – “Starea lumii 2004”. 2004. materii prime pentru prepararea furajelor. supa de aripioare de rechin.Principiile de baza ale producerii si procesarii de alimente ecologice (organice. Pe langa aceasta. ingrediente pentru prepararea alimentelor în conformitate cu lista produselor permise în agricultura ecologica. . Impactul procesului de productie ecologica asupra mediului este minim.ameliorarea si mentinerea fertilitatii naturale a solului. agenti de îngrosare. Editura Tehnica.eliminarea oricarei tehnologii poluante într-o zona nepoluata. Bucuresti. biologice) Produsul ecologic alimentar este.utilizarea de soiuri si specii cu rezistenta sporita la conditiile de mediu. modul in care sunt procurate este de-a dreptul grotesc. pentru a se obtine vestitul pateu. II.

ro/modules. Interactiunea in mod constructiv cu ciclurile si sistemele naturale. Produsul alimentar conventional (normal) este obtinut din materie prima provenita din agricultura conventionala (normala). în care s-au folosit si substante chimice de sinteza. . respectiv metode biologice de protectie a plantelor. . . care sa mentina fertilitatea solului. in masura posibilitatilor. prin cresterea calitatii vietii. aditivi artificiali alimentari. 4 http://fermierul. Mentinerea si cresterea fertilitatii solului pe termen lung. Producerea de alimente cu calitati nutritive ridicate. Promovarea sistemelor de exploatare rationala a resurselor de apa . ”. Minimizarea tuturor formelor de poluare. Utilizarea. si. inclusiv prin asigurarea securitatii mediului. in cantitati suficiente. Asigurarea conditiilor de dezvoltare a animalelor. sa asigure plantele cu substante nutritive. .php?name=News&file=article&sid=19 9 . flora si fauna. sol. buruienele si daunatorii. . in conformitate cu Carta Drepturilor Omului. “4 Agricultura ecologica este un sistem de productie care exclude utilizarea fertilizatorilor artificiali. in sistem inchis. implicand toate verigile din circuitul biologic: microorganisme. Mentinerea biodiversitatii sistemului agricol. in ceea ce priveste disponibilitatea nutrientilor . de asemenea. . hormonilor de crestere si aditivilor in hrana animalelor. a pesticidelor. in conformitate cu prevederile legale ale productiei ecologice. .Incurajarea dezvoltarii sistemelor de tip ferma. . Agricultura ecologica se bazeaza pe asolamentul culturilor. rezultate din tehnologiile agricole.Obtinerea de efecte pozitive pentru cei implicati in productia ecologica. sa combata bolile.

10 . in timp ce aceeasi cantitate de lapte din soia.000 lei. asigurarea unei densitati optime. dar.Respectarea cu strictete a normelor de volum si suprafata. Biocafeaua. cu carbonat de calciu. Soia. In acest fel le sunt asigurate necesarul de vitamine si minerale cu rol in sanatatea si imunitatea pasariulor in fata bolilor sau a diferitilor factori negativi. se cumpara cu peste 100. cicoare si smochine. proteina de origine animala) iar pasarile nu sunt tratate cu antibiotice. orz. oua. Dorinta de a consuma alimente sanatoase a prins si in Romania. cafea etc. un produs la moda. Mediu ecologic de crestere a pasarilor presupune: .ro). nu pot fi tinute mai mult de 2 zile in frigider. diferite de alimentele clasice.bio-cortina. Primul produs românesc distribuit de noi a fost oul ecologic. Ouale ecologice sunt produse noi pe piata romaneasca de consum. Alimentele biologice trebuie sa fie consumata insa foarte repede: pentru ca nu au conservanti.000 lei iar ciocolata biologica care era produsa initial pentru diabetici costa de 3 ori mai mult decat una obisnuita).incep sa fie la moda. (de exemplu 1 litru de lapte de vaca cu 3. este un inlocuitor al multor produse. pesticide. in cantitati mai mici si mai putin gustoase decat cele traditionale . din ea se pot face de la snitele cu gust de carne pana la bauturi energizante cu arome de scortisoara si cicoare sau lapte. Astfel nu de putine ori la standul cu “produse biologice” se gasesc doar inlocuitori de carne.5 % grasime poate fi cumparat cu 25. asociate cu miscarea libera la pasune . malt.Hrana de calitate. Pentru a se obtine oua ecologice. Olt (www.2 Produsele ecologice in Romania Produsele ecologice isi fac loc cu greu pe piata romaneasca. cat si vanzatorii incurca termenii. de exemplu. de la ferma CORTINA din Dragasani. datorita lipsei de informare atat cumparatorii. evitarea supraaglomerarii. Preturile la astfel de produse sunt de 3-4 ori mai mari decat ale celor obisnuite. jud. din cauza preturilor mari. lapte. hormoni. nu contine cofeina si e facuta din secara.mai scumpe. pasarile trebuie sa fie crescute intr-un mediu ecologic dispunand atat de conditii de libertate cat si de furaje ecologice (adica sa nu contina: substante chimice de sinteza. II. Acest soi de alimente . adapost igienic.

5 5 http://www.500 de hectare.htm 11 . Productia de lapte ecologic a crescut raportat la aceeasi perioada cu 62. Suprafata totala cultivata dupa modul de productie ecologic a crescut la 75. de aceea s-a optat pentru distribuirea oualelor in caserole biodegradabile Romania a inteles necesitatea produselor ecologice. iar cele de miere ecologica au crescut de 20 de ori. O tendinta de crestere.000 de hectare. iar pentru anul in curs se estimeaza ca se va face agricultura ecologica pe 100. se manifesta la cereale.8%. cantitatile de produse procesate din lapte s-au majorat in patru ani cu 79%.438 de hectare in anul 2000. In dorinta protejarii mediului. precum si la plantele oleaginoase si proteice. unde s-au cultivat pe o suprafata cu 27% mai mare. de aceea anul trecut productia totala a inregistrat o crestere de 55. de 30%.hotnews.600 de tone fata de 13.500 tone realizate in anul 2000. fata de 17. se are in vedere si ambalajul.ro/articol_18298-Romanii-nu-mai-pot-cumpara-produse-naturale-romanesti.

-durata perioadei de conversie. aprobarea Normelor metodologice de aplicare a -lista produsele permise să fie utilizate in agricultura prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului ecologică nr.2002) 4 Ordinul nr. -lista tarilor terte specificate pe lista stabilita de Comisia Europeana. al ministrului agriculturii. apelor şi mediului pentru aprobarea ecologice.721 / 2003.ro/pages/page. -sistemul de înregistrare a producătorilor în pădurilor. 38 / 2001.527 / 2003.Crt.(M.O precum şi cerinţele de inspecţie pe care trebuie să le nr.2003) ecologice.O nr. -sistemul de inspecţie şi certificare.(M. privind constituirea dezvoltare a agriculturii ecologice în România. -atribuţiile Comisiei în vederea definirii priorităţilor de alimentaţiei şi pădurilor.O.778/25.O -regulile şi principiile generale ale producţiei nr. productie. pentru -regulile si principiile producţiei ecologice. Regulilor privind importul si exportul produselor -obligatiile importatorilor de produse agroalimentare agroalimentare ecologice.2003) aplice organismele de inspecţie şi certificare pentru controlul operatorilor.613/29. aprobată prin Legea nr.2092/91) referitoare la alimentatia ecologica (agricultura. Act legislativ Prevederi 1 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.X.(CEE) nr.110 / 2002 -reguli specifice pentru etichetarea si reclama al ministrului agriculturii.640/12. pentru aprobarea agricultura ecologică. -reguli privind exportul. alimentaţiei şi pădurilor şi produselor ecologice primare şi pentru produsele al Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru procesate cu referiri la ingredientele folosite la Protecţia Consumatorilor. 3 Ordinul comun nr. al ministrului agriculturii. pentru agricultura ecologică.O nr.34/2000 privind produsele agroalimentare -lista ingredientelor şi me todelor de prelucrare care ecologice. Regulilor privind sistemul de inspecţie şi certificare -organizarea sistemului de control. Legislaţia elaborată în România (armonizată integral cu R. agriculturii ecologice în România. -autoritatea responsabilă privind produsele agroalimentare ecologice. -sancţiuni. Concluzii 6 http://www. Comisiei pentru dezvoltarea agriculturii ecologice în -elaborarea Programului plurianual de dezvoltare a România. 5 Ordinul nr.701/7.917 / 2001. (M.(M. -reguli privind importul produselor agroalimentare pădurilor. apelor şi mediului. al ministrului agriculturii. Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice.34 / 2000 -domeniul de aplicare.X.VIII. pentru aprobarea preparare.IV.172/21.php?self=01&sub=0101&tz=010104&lang=2 12 .maap.X.2000) ecologice.417 / 2002 şi nr. condiţiile de şi condiţiile de acreditare a organismelor de acreditare a organismelor de inspecţie şi certificare. inspecţie şi certificare în agricultura ecologică (M. 2 Hotarârea de Guvern nr. -model de certificat de import /export. 70 / 2002. produse)6 Nr.2001) pot fi utilizate la prepararea alimentel or ecologice.nr. 6 Ordinul nr.

Daca lanturile de magazine conventionale vor fi consecvente in comercializarea de produse ecologice. Asupra firmelor noi. dezvoltarea pietei depinde in mare parte de angajamentul si strategia fiecarui participant la piata. 7 http://www. Diferenta de pret dintre sortimentul din magazinele de specialitate si produsele ecologice din comertul cu produse alimentare s-ar situa dupa opiniile unor experti sub 20%. Totusi realitatea arata deseori altfel.ro/secundare/noutati.naturaland. nu conteaza numai aspectul exterior al alimentelor sau gustul si trebuie sa privim in perspectiva.7 O apropiere a preturilor este in orice caz de dorit la produsele alimentare de baza. Comparatie de pret cu comertul cu produse alimentare.In ceea ce priveste alimentatia ecologica.htm 13 . Practicarea unui comert de discount complet este contraproductiv pentru intreaga bransa. in zilele noastre se pune tot mai mult accent pe calitate si pe siguranta. Este foarte important sa stim ce mancam. Pe de alta parte se pot imagina si scenarii ale unui nou scandal al produselor alimentare care sa duca la orientarea consumatorilor catre locurile de cumparare unde li se poate oferi o consultanta completa. Daca inainte se punea problema procurarii de hrana. La fructe si legume preturile din comertul specializat este adeseori cu pana la 50% mai scump. Magazinele mici in primul rand de suferit din acest motiv vor avea. inovative si adaptate pietei nu va avea efect nici chiar un angajament ecologic al comertului conventional. cand este vorba de viata noastra. s-ar putea ca acest lucru sa duca la stagnarea cifrei de afaceri a comertului specializat cu produse naturiste. Produsele ecologice nu pot si nu trebuie sa fie vandute doar peste pretul de cost pentru ca standardul de calitate atins datorita lobbyului facut pe parcursul a mai multor ani sa nu fie primejduit. fapt care sperie anumiti clienti.

Editura A.revistapresei. Adriana Mihai.anamob. 2001 2. Nicolae Mihai.121.hotnews.S. http://www.ro/pages/page.ro/articol.eat-online.php?a=11998 8.html 10.. The World Watch Institute – “Starea lumii 2004”.revistapresei.php3?article_id=1831&page_nr=1 7. http://www.ro/articol. Bucuresti. Bucuresti. http://www.naturaland. EdituraTehnica.wikipedia.php?a=11998 11.Popescu – ”Alimentatie”. 2004 3.E. http://ro.“ Bucatatie si sanatate”.net/romana/project.http://www.maap.ro/dezb/99_09_15. http://www. . BIBLIOGRAFIE: 1. D. 1989 4. http://new.htm 12.php?self=01&sub=0101&tz=010104&lang=2 13. http://www.ro/secundare/noutati.formula-as.php?nrrev=689&&codcap=44&&idart=6726 9.ro/articol_18298-Romanii-nu-mai-pot-cumpara-produse-naturale- romanesti.org/wiki/Epicur 6.V. http://www.htm 14 .http://new.ro/content/show_article. Editura Tehnica.ro/articol. Bucuresti.htm 5.