You are on page 1of 4

Akademos

ECONOMIA RAMURII Material şi metode

VITI-VINICOLE La baza cercetărilor economice privind
dezvoltarea sectorului viti-vinivcol al Republicii
A REPUBLICII MOLDOVA Moldova sunt materialele informative ale Biroului
Naţional de Statistică al Republicii Moldova, datele
ÎN CONTEXTUL informative ale Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadas-
ASOCIERII CU UNIUNEA tru, precum şi dările de seamă contabile ale firmelor
autohtone – producători de băuturi alcoolice.
EUROPEANĂ În calitate de metode de bază privind cercetarea
aspectelor economice ale ramurii viti-vinicole sunt
Dr. hab. Tudor BAJURA, utilizate metodele de formare a rândurilor dinamice,
vicedirector pe probleme ştiinţifice de analiză statistică, de formare a structurilor
al Institutului de Economie, integrate, precum şi metodele de comparaţie, de
Finanţe şi Statistică extrapolare, de efectuare a cercetărilor monografice
Acad. Boris GAINA, etc.
academician coordonator al secţiei Rezultate şi discuţii
de ştiinţe agricole, prof.
Deşi dispune de un potenţial bogat, sectorul
viti-vinicol autohton, la etapa de post-privatizare
THE ECONOMICS OF THE VINE BRANCH OF (începând cu a. 2000), înregistrează ritmuri lente
THE REPUBLIC OF MOLDOVA IN THE CONTEXT şi instabile de dezvoltare. Această constatare tristă
OF ASSOCIATION WITH EUROPEAN UNION este valabilă atât în ce priveşte plantaţiile de viţă
The work examines the current situation and de vie, cât şi capacităţile industriale de procesare a
development trends of the wine-making industry of strugurilor, respectiv, capacităţile de maturizare şi
the Republic of Moldova at the post-privatization
comercializare a producţiei gata pentru consum.
stage. Based on the analytical materials there are
submitted proposals regarding overcoming of the
Net inferioare sunt şi ritmurile de creştere
crisis situation (the state of degradation, in some cases) a exportului produselor alcoolice fabricate şi
of the wine-making industry by the implementation îmbuteliate în Republica Moldova.
of the restructuring economical mechanisms and Starea actuală, precum şi dinamica dezvoltării
instruments. suprafeţelor de plantaţii de viţă de vie, este reflectată
în tab.1 [1;2;3].
Introducere
Tabelul 1
Sectorul viti-vinicol al Republicii Moldova dis-
Dinamica suprafeţelor de viţă de vie la etapa
pune de un potenţial valoros de producere a stru-
de post-privatizare, mii ha
gurilor, precum şi de prelucrare, păstrare şi com-
ercializare a produselor viti-vinicole. Dincolo de Sectorul corporativ
suprafeţele considerabile ale plantaţiilor de viţă de Gospodării agricole de producţie
vie, de capacităţile suficiente şi, relativ, moderne (toate categoriile) (întreprinderile
Anii agricole)
ale întreprinderilor de procesare a materiei prime
şi de fabricare a produselor alcoolice, sectorul dat suprafaţa din care, suprafaţa din care,
este puternic dotat cu specialişti de bază şi personal totală pe rod totală pe rod
auxiliar calificat. Tot în calitate de activ al ramurii
viti-vinicole poate servi brandul Vinurile Moldovei, 2000 149,0 142,0 50,0 49,0
bine cunoscut în lume, în primul rând, în ţările fostei 2001 154,0 150,0 46,0 44,0
Uniunii Sovietice. Sunt stabilite şi se menţin la nivel 2002 152,0 148,0 46,0 44,0
înalt relaţiile de colaborare de lungă durată dintre
2003 149,0 143,0 46,0 43,0
firmele-producătoare de produse viti-vinicole şi con-
2004 146,0 138,0 45,0 41,0
sumatorii acestor produse, care au demonstrat per-
2005 148,0 140,0 44,0 39,0
manent fidelitatea şi preferinţele sale faţă de vinurile
moldoveneşti, chiar şi în perioadele de grea încercare, 2006 150,0 140,0 44,0 36,0
bazate pe embargoul politic şi, deseori, ideologic în 2007 150,0 138,0 41,0 34,0
ceea ce priveşte exporturile produselor respective în 2008 150,0 137,0 40,0 32,0
Federaţia Rusă şi-n alte ţări post-socialiste.

88 - nr. 3(18), septembrie 2010

4 47. se cifrează la nivel de 28.2-34.1 371.8 2004 190.6 la sută.5 întreprinderi.5 la sută. septembrie 2010 .1 ponderea acestui sector la capitolul [4].0 mii ha. Ştiinţe agroindustriale Cu toate că sectorul corporativ de producţie a Potrivit datelor operative.2).1 nr. lei agricole şi ale celor agro-industriale corporative la o fabrică de vin.8 31. dar se gospodăriile corporative în acest an a constituit extinde şi până-n ziua de astăzi. Din această cauză. 2008. Fiind raportat la numărul de a constituit (ca suprafaţă a plantaţiilor pe rod) 34. fapt ce pune la îndoială 4. atât calitatea producţiei gata. că anume exportul produselor şi în ce priveşte calitatea strugurilor.7 39. – 13.2 23.8 478. este egal cu 9.2 2006 92.3 395. chintale 2000 218. din care: vinuri de exemplu.0 la sută. volumul de producţie industrială a la sută.5 la sută. ulterior.1 mii de lucrători (32. constituind al economiei naţionale. din roada a.2 46. gospodăriile ţărăneşti (de fermier) vinurile naturale. 3(18). având întâietatea De menţionat.5 de lucrători în calcul la „pe rod”) este în permanentă scădere. care a fost exprimat în anii 2006-2007. cu satelor demonstrează mereu productivitate mai scopuri de export.8 . În a. chintale hectar. Tabelul 2 Producţia totală şi medie a strugurilor la etapa de post-privatizare Gospodării corporative Gospodării ţărăneşti (de fermier) şi gospodării (întreprinderi agricole) casnice auxiliare Anii Producţia totală.1 40. mii Producţia medie la Producţia medie la Producţia totală. a constituit de post-privatizare ponderea sectorului corporativ 2149. lei. din toată suprafaţa plantaţiilor tinere spumante constituie 5720 tone sau 3. inclusiv.7 30. importului vinurilor moldoveneşti în Federaţia Corespunzător. La începutul perioadei exprimat în preţuri curente ale a. sunt mai înalte decât în gospodăriile ţărăneşti (de În total.1 494. numărul mediu anual al angajaţilor constituie suprafeţelor viţei de vie (mai ales la compartimentul 7.0 mii ha – în cadrul sectorului corporativ de Totodată. înaltă a plantaţiilor de viţă de vie. Drept consecinţă.8 mln.8 49.2008. în 2008.8 mii lei. Roada medie a soiurilor de masă. la 1ha.0 mii ha sau 61.5 46. pe când în cadrul gospodăriilor mici mare parte a strugurilor sunt prelucrate în condiţiile de producţie acest indicator a fost la nivel de doar casnice ale agricultorilor.6 485. o 20.5 30.73. 157. o mare parte din viţă de vie.9 36. De menţionat.4 474. că în cadrul întreprinderilor vinului.3 35.0 2007 119. sunt utilizate ca materie şi gospodăriile casnice auxiliare ale locuitorilor primă pentru producerea divinurilor. Volumul producţiei fabricate.0 2008 141. aceste volume formează doar 42. un singur grup în rapoartele Biroului Naţional de Din suprafaţa totală a viilor.3.1 2005 122.4 la sută. tone de vinuri naturale şi spumante. cu fabricarea fost şi rămâne principalul furnizor de materie primă industrială a vinului în Republica Moldova în în domeniul viti-vinicol. iar în calcul la un lucrător mediu ritmurile de reproducere a plantaţiilor de viţă de vie anual – 302.8 chintale reflectată în tab. în a. mii tone tone hectar.8 46.89 .0 44. au fost produse.2 497.9–5.1 la sută producţie au fost cultivate 8.4 45. în primul rând.0 2002 166. doar 23.2008. potrivit datelor reflectate prezent se ocupă mai mult de 200 de întreprinderi în tab. constituind. o întreprindere).7 mii fermier) şi gospodăriile casnice auxiliare.9 mln.4 51. ponderea plantaţiilor tinere în Rusă.4 41. alcoolice şi nealcoolice (care împreună formează a soiurilor de masă (tab. fie şi cu plantaţiile îmbătrânite de de a o exporta. cât şi posibilităţile Totodată.8 37.5 la sută faţă de volumele respective de producere a vinurilor din masivul total al plantaţiilor înainte de intrare pe naturale şi spumante în perioada de până la embargoul rod. soiurile de masă.6 2003 179. în volumelor de export-import al acestor produse este ultimii ani.2008.4 495.7 2001 133. Dinamica şi corelaţia 4. ocupă aproximativ 12. în Statistică) reprezintă principalul articol de export prezent.

treptat. despre care fapt denotă.8 2005 314. influenţa importului cu export: de la 25. reducerea coeficientului de acoperire a dintre verigile principale ale acestora. ambele fragmente principale de desfacere – extern 2007. concentrare a potenţialului de producţie pe tot lanţul dar şi piaţa internă.8 87.6 120.nr.5 Conform datelor reflectate în tab. având în activul său mai mult de 200 de şi în cadrul industriei de procesare a materiei prime întreprinderi de procesare şi comercializare a vinului.6 în a.1 252.1 25 20 15 12. mai ales în prima verigă a lanţurilor extern.4 2007 135.8 161. în prezent.5 2006 186. care au avut loc atât în sectorul agrar. lipsa legăturilor stabile şi de lungă durată claritate.I produselor Ke=E/I dol. 3(18). statul s-a retras din problematica analogice (75.8 42. Akademos Tabelul 3. lansat la începutul a.4 4.6 12. Fiind înzestrată cu (prima etapă a procesului de reformare.0 9.8 2.4 175.2000 până la puternică a forţelor terţe (inclusiv celor politice) 2.E Import .8 9.9 20. 1. cu valoric.1 2003 242. practic.3 10 4.5 mln. Lipsa unor centre reale de îşi pierd nu numai pieţele externe de desfacere. este suspendat şi nu are şi intern. sistemul creditelor faptul pierderii competitivităţii industriei vinului pe ipotecare subvenţionate.2008.1 122. Corelaţia dintre exportul şi importul băuturilor alcoolice şi nealcoolice la etapa de post-privatizare Comerţul extern al băuturilor alcoolice şi Exportul net al Coeficientul acoperirii nealcoolice băuturilor alcoolice Anii importului prin exportul şi nealcoolice.1 2002 195. la etapa Drept cauze principale ale acestor constatări de post-privatizare ramura viti-vinicolă a Republicii triste pot fi numite fenomenele de supra-parcelare Moldova se află într-o stare de stagnare.1 19.1-3. dol. Deşi producerea şi comercializarea în funcţionarea complexului viti-vinicol autohton vinului şi în prezent rămâne o ramură cu balanţa provoacă o stare permanentă de incertitudine şi de plăţi pozitivă în cadrul operaţiunilor de comerţ deznădejde. ritmurile atât de alarmante de cedare a pieţei valorice – plantarea şi îngrijirea suprafeţelor de viţă autohtone faţă de importurile masive ale produselor de vie.3 280. Dinamica coeficientului acoperirii importului băuturilor alcoolice şi nealcoolice prin intermediul exportului 90 .8 2.3 12.5 34. SUA în 2008) confirmă respectivă. producţiei finite.1 în a. nicio perspectivă de a fi revitalizat.3 222.6 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 an ii Fig.5 47. dar nu şi un potenţial puternic la diferite nivele ale lanţului ultima).9 25.8 5.4 11.9 2001 174.7 12.0 75.7 2008 196. dar şi în ceea ce priveşte comercializarea atât viticultura. agricole.1 9.7 13.4 5 2. Export .4 2004 277.1 11. mln.8 9. septembrie 2010 .1 25. Coeficientul Ke 25. Practic.5 2. cât valoric.4 144. iar pe mai a potenţialului de producţie la etapa privatizării multe poziţii – de degradare. SUA (E-I) 2000 128. cât şi industria vinicolă. De exemplu.

2008. etc. ramura viti-vinicolă a Republicii fie bazată pe scenarii bine argumentate de consolidare Moldova se află într-o stare de stagnare.01.91 . inclusiv – prin continuarea procesului de 4. 2. alocate pentru =catalog plantaţiile noi de viţă de vie. eficiente.1 161. Ştiinţe agroindustriale 280.1 144. mln. SUA (E-I) Concluzii: 4. cât şi Naţional de Statistică al Republicii Moldova. este stipulată de restricţiile masive din (maturizare) şi comercializare a vinurilor de origine partea autorităţilor Federaţiei Ruse privind exportul controlată.dol. către indicii respectivi din cadrul Uniunii Europene.php? mod subvenţionare a creditelor ipotecare. revitalizarea ramurii viti-vinicole trebuie să privatizare. Având drept scop creşterea nivelului 2.5 87. 3(18). în a proceselor de creştere. de reducerea indicatorilor principali insolvabile. „Chateau Vartely” SRL. O influenţă deosebit de negativă asupra privind concentrarea în cadrul firmelor respective ritmurilor dezvoltării ramurii viti-vinicole.9 120. Anuarul statistic al Republicii Moldova. Vinmoldova. Chişinău. „Vitis Hânceşti” SA 2. La finalizarea primului deceniu de post statului.5 Exportul (mil.md/index. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a şi apropierea standardelor de calitate a acestora Republicii Moldova. vinurilor moldoveneşti în această ţară. însoţită de şi integrare pe verticală a producătorilor autohtoni pierderea pieţelor de desfacere. Biroul produselor viti-vinicole atât pe piaţa internă. procesare. Hotărârea cu privire la aprobarea Cadastrului statul trebuie să fie implicat în aspectul investiţional funciar. septembrie 2010 . Chişinău. nr. Urmează să fie implementate scăzut (în comparaţie cu concurenţii externi) al proceduri de falimentare a întreprinderilor competitivităţii. de nivelul tot mai de băuturi alcoolice. http://www.69-71 din 10 implementarea practică a mecanismelor economice aprilie 2009.8 250 222. 2004.7 100 50 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 an ii Fig. În paralel cu susţinerea financiară din partea 1. 3. Cu aspect de integrare. păstrare ultimii ani. Exportul net al băuturilor alcoolice şi nealcoolice. precum şi de criza financiară mondială din 2008 care a provocat Bibliografie: micşorarea esenţială a volumelor de vânzare a 1.4 150 122.USA) 300 252. trebuie extinse de contribuţie a ramurii la formarea PIB-ului ţării practicile reuşite ale firmelor „LION – GRI” SRL. 3. dol. Cadastrul funciar al Republicii Moldova la competitivităţii produselor viti-vinicole autohtone 1. de dezvoltare a ramurii prin elaborarea şi Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2008. conform situaţiei de la 1 ianuarie 2009.4 200 175. nr. pe cele externe.