Ingrijirea pacientului cu TBC

Cuprins: Introducere DefinireIstoric EtiologieAnatomieAnatomie patologica Poze si planseSimptome Diagnostic EvolutiePrognosticComplicatiiTratament Profilaxie Rolul asistentului medicalStudiu de cazBibliografie- .

Shelley. ”acest vrajmas de moarte al genului uman/ ataca si distruge in fiecare an/ nu zece. Robert Koch a demonstrat inca din copilarie atractie pentru biologie. Lipsa de echilibru si preponderenta tuberculozei sunt evidente. reuseste sa creioneze un portret original. ”de orice abuz profita”-”regia de tutunuri ii face mult rabat . Franz Kafka. dar e teribil”. interesant si nu in ultimul rand real al acestei boli. lasand umanitatii descoperirea bacilului ce-i poarta numele.ci mii si mii de vieti. tuberculoza 27. difterie 2. variola 1. in Saxonia Inferioara.. devenind astfel un cunoscut bacteriolog. Edgar Allan Poe. Antraxul la . hemoragie cerebrala 4. febra tifoida 10. emfisem pulmonar 11 . Iulia Hasdeu. cat si in Bucuresti. George Toparceanu. Nicolae Balcescu. Moartea vine la o varsta relativ frageda. Kafka la 40 de ani) . asa ca ”orice om cuminte sa cugete mai des/ ca n-are nici o graba si nici un interes/ sa moara de ftizie” . În 1867 se stabileşte la Rackwitz (provincia Posen). unde trece examenul de Ofiţer Medical Districtual. Nu doar la sat lucrurile stau asa. In anul 1866 merge la Berlin pentru aprofundarea cunoştinţelor în domeniul chimiei. unde chiar si dupa introducerea apei curente si a canalizarii. dam de urmatoarea enumerare a bolilor aducatoare de moarte: 1 paludism 4. Daca aruncam o privire in editia din luna noiembrie a anului 1880 a ziarului 1 Spitalul1 . […] asa ca se pot propaga boli contagioase si intretine epidemii1 . Descris drept ”cel mai mare dusman al speciei umane” . oamenii 1 varsa toate murdariile in Dambovita. În 1870 se înrolează voluntar în războiul franco-prusac. In anul 1862 merge la Universitatea din G⊕ ttingen pentru a studia medicina. in poezia numita ”Bacilul lui Koch” din colectia ”Balade triste si vesele” . iar aici pe o perioada de 6 luni cât durează studiul va veni în contact cu ideile lui Rudolf Virchow. Alecu Russo. apare cat un munte!” . pneumonie 5. nu o suta.dar rau!” si ”unde-i multa lume acolo e si el” . Carlova la 22 de ani..s-ar zice ca anume/ ii place sa distruga ce-i mai de pret pe lume” . Keats. George Toparceanu afirmand: ”are de mult pentru poeti/ un fel de slabiciune. astfel rezultand si supranumele de “moartea tineretii” (de exemplu Keats moare la doar 26 de ani. Considerand menirea poeziei aceea de a vorbi despre om. din lipsa educarii. / la bauturi spirtoase e cointeresat/ la panda invizibil/ in lupta mare-a vietii e mic. e ”mititel. secolul romantic. Nascut la 11 decembrie 1843. Aici il are drept profesor pe Jacob Henle care in anul 1840 afirma ca ranile sunt infectate de niste organisme parazite. Nu putini scriitori sunt aceia care au murit din cauza ei: Novalis. In perioada 1872-1880 este ofiter al Districtului medical Wollstein. în această perioadă facand primii paşi în dezvoltarea cercetării ştiinţifice a organismelor care cauzează infecţii. se spune ca provoaca stari euforice si are puteri afrodisiace.Introducere Denumita boala secolului al-XIX-lea. epilepsie 1.. din care beau apa locuitorii din partea de jos. / ci ci zeci de mii si sute de mii de tinereti/ ca judecandu-l dupa ispravile lui crunte/ si dupa lacomie. tuberculoza.

avind colegi de lucru pe Loeffler. în jurnalul la care era editor. Rayer şi Davaine. Rezultatul acestei munci titanice Koch il prezintă in fata lui Ferdinand Cohn profesor de botanica la Universitatea din Breslau si a colegului acestuia profesorul Cohnheim. In 1880 este numit membru al Biroului Imperial al Sănătăţii (germana ReichsGesundheitsamt) în Berlin. Amindoi profesorii sunt impresionaţi de munca si de rezultatele lui Koch. care se folosesc şi in zilele noastre. In 1882 publică un studiu despre bacilul tuberculozei. medii de cultura a bacteriilor pe substrat solid (amidon de cartof si agar). despre munca lui Koch. care culminează atunci cind tuberculina nu se ridica la inaltimea asteptarilor opiniei publice in combaterea flagelului tuberculozei. iar Koch fără nici un ajutor bănesc sau ştiinţific îşi propune să descopere cât mai multe despre acest flagel. fiecare tuberculină primind numele de „cea veche” si „cea noua”. de asemenea observa producerea de spori care in anumite condiţii nefavorabile cum ar fi lipsa de oxigen rezista. von Behring si Kitasato. Prin acest studiu el pune bazele stiintifice ale controlului acestor infecţii. El cultivă aceşti bacili pe un mediu obţinut din umoarea apoasa a ochiului de bou. colorare şi fotografiere a bacteriilor. iar ca aparatură a avut un microscop dăruit de soţia sa. el continuă sa lucreze la Wollstein timp de 4 ani. articol prin care acesta din urmă cunoaşte faima şi recunoaşterea muncii sale. Experimentul confirmă un fapt ce se bănuia şi anume că sângele animalelor infectate este capabil să transfere boala la animalele sănătoase. Cohn publică un articol. Aici continuă să dezvolte lucrările începute legate de bacterii. medii insăminţate in cutii Petri (inventate de colegul sau Petri). Egipt şi în alte ţări. India.vremea respectivă era foarte răspândit în districtul Wollstein. inventează noi metode de cultivare aşa numitele. munca obositoare care are ca rezultat publicarea in 1878 a unui studiu asupra bolilor cauzate de infecţiile bacteriene ale rănilor. disciplina de Anatomie Patologica la aceeaşi universitate.Reinkulturen-. Koch înregistrează multiplicarea bacililor si observă care medii sunt prielnice dezvoltării si care nu. naşte vii comentarii si controverse. Cu aceasta ocazie. cercetarea si fotografierea acestui experiment. Pune bazele obţinerii tuberculinei prin 2 căi diferite. In 1991 este numit profesor Onorific al Facultatii de Medicina din Berlin si director al Institului de Boli Infecţioase. În cursul cercetarilor sale bacteriologice pentru guvernul german şi pentru cel englez. Prin studierea. Insă comunicarea pe care o susţine asupra obţinerii tuberculinei. el vrea să urmărească dacă bacilii care nu vin în contact cu nici un tip de animal pot provoca boala. iar instrumentarul era procurat de el insuşi. Se reîntoarce la bacilul tuberculozei şi reuşeşte să creeze o formă inactivată a bacilului pe care o denumeşte tuberculină. precum si metode de cultură si de identificare a acestuia. Koch cultiva bacilii timp de citeva generatii si observa ca aceşti bacili isi păstrează virulenta chiar si in lipsa oricărui organism animal. el a facut studii valoroase cu . însă Koch îşi propune să demonstreze faptul că acest bacil este de fapt agentul care produce boala. Gaffky si alţii. iar atunci cind condiţiile externe devin favorabile se retransforma in bacili care pot reinfecta organismele sănătoase. în timp ce la lotul injectat cu extracte de la animale sănătoase şoarecii trăiesc. fapt care ii inlesneşte accesul si lucrul intr-un laborator modern . timp în care descoperă şi îmbunataţeşte metodele de fixare . In 1876. ei insisi mari descoperitori. Koch nu este mulţumit cu acest rezultat. Laboratorul a fost casa sa. În acest scop el inoculează la şoareci extracte din splina animalelor bolnave. şi constată ca aceştia mor. Bacilul antraxului era descoperit de Pollender. Însă această faimă îl motivează şi mai mult . unde are norocul sa lucreze alături de alte personalitati: Ehrlich. a călătorit în Africa de Sud.

al-doilea motiv este faptul ca am fost afectat de aceasta boala si orice individ trebuie sa fie constient ca datorita viciilor. Koch a primit in anul 1905 Premiul Nobel pentru Fiziologie/Medicina.privire la boala somnului. avand ca suport motivele: • • • primul motiv consta in implinirea dorintei de informare personala corecta. modurile de tratament si profilaxia bolii. lepra şi alte boli. ultimul motiv ar fi acela al informarii societatii. neglijentei sau indiferentei contribuie la agravarea bolii si implicit la prelungirea duratei de vindecare si a perioadei de convalescenta. Pe 27 mai 1910 se stinge din viata la Baden-Baden. Am ales sa expun in aceasta lucrare subiectul in cauza. vaccinul folosit în descoperirea infectiei tuberculoase. malarie. ciuma bubonica. De aceea doresc sa stiu exact simptomele. Pentru descoperirea tuberculinei. lucrul acesta poate reusi doar in masura disponibilitatii celorlalti de a afla cat mai multe despre boala. bazandu-se si pe sintagma: 1 un om informat este un om prevenit !1 . Definire .

si. oase si articulatii. In primele. . produsa de bacterii de genul Mycobacterium (agentul principal fiind: Mycrobacterium tuberculosis) . Desi localizarea ei preponderenta este cea pulmonara (peste 75% din cazuri) numeroase alte organe si tesuturi pot atinse (pleura. dar prioritar pe cele socio-profesional active (15-50 ani) . tractus urogenital s. care poate intretine endemia virtual indefinit. tuberculoza a inregistrat dupa cel de-al doilea razboi mondial un declin evident. altele atipice. pana la forme acute sau supraacute) . in conditiile unei epidemii neinfluentate de masuri profilactice si curative eficiente. intr-o anumita masura. In plus. Este motivul pentru care 1 Organizatia Mondiala a Sanatatii1 a declarat in 1993 tuberculoza drept o 1 urgenta globala1 pe plan mondial. La specia umana bolnava contagiosii difuzeaza larg infectia in jurul lor. indiferent de localizare. Tuberculoza-boala ce afecteaza toate grupele de varsta. Dintre cei infectati o proportie redusa (in jur de 10%) fac imbolnaviri patente devenind la randul lor surse de contaminare. tuberculoza a fost considerata secole de-a randul drept un redutabil pericol social pentru care nu existau remedii eficiente. in timp ce in ultimele boala nu a incetat sa reprezinte un adevarat flagel social.: tuberculoza copilului de varsta mica fata de ftizia adultului) . itinial sporadic. dar aceasta ramane de regula latenta. ) . tuberculoza continua sa reprezinte. unele tipice dar numeroase. O trasatura caracteristica a distributiei geofrafice a tuberculozei este neuniformitatea. tuberculoza constituie un capitol amplu si. * sub aspect diagnostic descoperirea in timp util a cazurilor de tuberculoza intampina in practica diificultati notabile explicate prin polimorfismul derutant al manifestarilor bolii. Studiile arheologice si marturiile istorice sugereaza ca. In ultimii 50 de ani. devine o boala cronica. * caracterul endemic al tuberculozei are ca substrat capacitatea de autoperpetuare a infectiei si bolii. In trecut datorita extensiei sale in masa populatiei si caracterului sau practic incurabil. o problema grava de sanatate comunitara. grevata de o letalitate ridicata (pe glob circa trei milioane de decese anual) si generatoare de pierderi economice raspunzatoare. Dar. Asia sau Oceania) . ganglioni limfatici periferici. Particularitatile amintite pot fi astfel sintetizate: * tuberculoza a fost si este inca o boala larg raspandita pe intreaga suprafata a globului. care afecteaza grav tarile sarace. in ultimii 10-15 ani s-a inregistrat in intreaga lume o tendinta la recrudescenta a tuberculozei. Exista o discrepanta flagranta intre situatia epidemiologica a bolii din multe din tarile avansate ale emisferei nordice (in special din Europa si America de Nord) si cea din tarile din curs de dezvoltare (din Africa.a. Date recente ale 1 Organizatiei Mondiale ale Sanatatii1 (OMS) arata ca in prezent aproximativ o treime din populatia lumii este afectata cu Mycobacterium tuberculosis si ca anual se inregistreaza circa doua milioane de cazuri noi de imbolnavire. la scara mondiala. desi au devenit disponibile mijloace si strategii eficace de combatere a bolii. atat prin tabloul initial. Datorita particularitatilor sale epidemiologice si clinice. cat si prin tendinta evolutiva (de la forme asimptotice sau torpide. tuberculoza afecteaza specia umana de cel putin 6000 ani. factorul varsta imprima tabloul clinic al bolii diferente esentiale (ex. neafectand cu nimic starea de sanatate a celor infectati. Se creeaza astfel cercul vicios infectie-imbolnavire-noi infectatii. considerat de multi drept un preambul al 1 eradicarii1 ei. apoi epidemic si in final endemic. In plus. tuberculoza imbraca o gama larga de forme clinice. autonom al patologiei infectioase.Tuberculoza este o boala infecti-contagioasa specifica. dar se resimte si in multe din tarile mai favorizate sub aspect economic.

care recepteaza. Faptul ca tratamentul eficient are o durata cu mult mai mare decat a celui aplicat in infectiile comune (luni. ftiziologia a devenit Pneumoftiziologie. Dupa al doilea razboi mondial si-a inceput activitatea. sau in multe tari. prin sectorul sau de tuberculoza si in stransa colaborare cu UICMR. bolnavii de tuberculoza cu simptome. Exigentele chimioterapiei antituberculoase moderne. constituie la ora actuala autoritatea de referinta privind evaluarea si promovarea luptei antituberculoase pe intregul glob. al carei potential curativ se aproprie de 100%. ca prime salon. un al-doilea. La scara internationala coordonarea luptei antituberculoase pe planul difuzarii cercetarii stiintifice si aplicatiile practice ale acesteia au foat asumate inca din primele decenii ale secolului XX de Uniunea Internationala contra tuberculozei (UICTMR=Union Internationale contre la Tuberculose et les Maladies Respiratoires sau IUATL=International Union against Tuberculosis and Lung Diseases) . nu pot fi decat cu mari eforturi realizate in practica. si probabil cel mai important. Tuberculoza nu a incetat insa sa reprezinte o preocupare de prim plan a specialitatii. cand prevalenta tuberculozei se afla in Europa si in intreaga lume la un novel foarte inalt. constituie un redutabil handicap in corecta lor evaluare de catre nespecialisti si in primul rand de catre medicii din reteaua aistentei primare. * sub aspect terapeutic. Ftiziologia. in cadrul ONU. iar necesitatea imperioasa de a-l prelungi mult dupa disparitia oricarei manifestari clinice. Pneumologie. desprinderea din trunchiul medicinii interne a unei noi specialitati. dar si ca entitate epidemiologica.Nu intamplator tuberculoza nu lipseste din capitolul diagnosticului diferential al marii majoritati a bolilor respiratorii si al unei bune parti a celor extrarespiratorii. sau WHO=Work Health Organization) care. 1 Organizatia Mondiala a Sanatatii1 (OMS=Organisation Mondiale de la Sante. reclamand masuri sistematice de prevenire si combatere la scara comunitara. tuberculoza a fost si inca este o boala greu curabila. Iar faptul ca manifestarile clinice initiale ale bolii sunt de regula nespecifice. Dupa al doilea razboi mondial. fata de zile) constituie un prim impediment. al carei obiect era studiul tuberculozei. Trasaturile particulare mai sus mentionate au determinat la inceputul secolului trecut. prin extensie la intreaga patologie respiratorie. vizand in mod special tarile in curs de dezvoltare. . nu numai ca entitate cilinica.

. prin 1 aerul morbifer1 pe care il exhala bolnavii in jurul lor. 1 febris acuta.) nu vorbeste nicaieri despre contagiozitatea tuberculozei.n.e. este sa 1 combati germenii si sa te opui contagiunii1 . XIII) enumera tuberculoza intre alte boli contagioase cu mare raspandire.) in 1 Prelegomenele1 sale explica transmiterea ftiziei. sacer ignis. publicat de Sudhoff.e. o 1 epidemie1 de tuberculoza.n. In 1 Regimen Sanitatis Sulernitatum1 . el descrie totusi. in functie de epoci si tari. interzicand astfel Brahmanilor sa se casatoreasca cu femei in familia carora existau suferinzi de aceasta boala. scabies. -nobis contagia praestant1 . lenjeria de pat si alte obiecte ale bolnavilor pastreaza 1 principiul infectant1 si 1 pot sa transmita boala timp de doi ani1 .n. in care se subliniaza contagiozitatea bolii(pusa in rand cu scabia si pediculoza) .Istoric Spre deosebire de alte boli infectioase a caror contagiozitate a fost din toate vremurile unanim recunoscuta. Aristotel(334-322 i.e. ftizicii erau izolati(deci considerati contagiosi) interzicandu-li-se a intra in cetate si a trai in colectivitate. Codexurile germane medicale (Codexul din Leipzig.) . pe care o pune in legatura cu diversele 1 stari meteorologice1 care s-au succedat in insula respectiva. Hipocrat insusi(460-370 i. pe nume Trasylochus. IV i. tuberculoza este mentionata ca prima boala de care trebuie sa te feresti si care se ia prin 1 trecerea aerului impur1 de al un om la altul.) cu ocazia unui proces de mostenire. 1 Biblia1 in versuri a scolii medicale de la Salermo din secolul XVI. cu rara intuitie. In Codexul 317. sec. Lucrul cel mai important in atacarea acestei boli. precursor inspirat al epidemiologiei moderne. 1 stiut fiind ca cei mai multi care au ingrijit aceasta boala au devenit victimele ei1 . intr-un discurs frecvent citat al retorului Isocrate(436-338 i.. se fac aluzii si la anumiti 1 germeni care raspandesc boala1 ai care ar trebui indepartati din organism. adica al pretentiilor asupra mostenirii. Galenus atragea atentia si el ca este 1 periculos sa locuiesti cu cei ce sufera de tabes1 (numele latinesc al ftiziei) si explica raspandirea tuberculozei in Roma din acea vreme prin contagiozitatea cunostuta a bolii. subliniaza el. ca sanatosii se pot imbolnavi de la acestia si ca hainele. ideile despre contagiozitatea tuberculozei au fost contradictorii. Din cartile sanscrite reiese faptul ca indienii vechi cunosteau contagiozitatea ftiziei. Herodot povesteste ca in Persia. Din epoca lui Hipocrat se pastreaza relatari nemedicale din care rezulta ca tuberculoza era considerata boala contagioasa. riscul pe care si l-a asumat ingrijind in timul vietii pe decedat. sec. natura infecto-contagioasa a tuberculozei este Fracastorius din Verona. care in cartea sa 1 De contagione et contagiosis Morbis1 din 1546.n. pe care scoala sa o considera ca boala ereditara ( 1 orice ftizic naste dintr-un ftizic1 ) . ftisis.n. intr-un capitol special 1 despre ftizia contagioasa1 arata ca boala se transmite prin mici corpusculi invizibili ( 1 seminaria contagionis1 ) pe care ii elimina bolnavii si care au 1 o afinitate electiva pentru substanta pulmonara1 . anthrax. Faptul ar putea fi interpretat si in sensul conceptiei 1 ereditare1 a bolii. se aminteste de exemplu ca mostenirtorul ar fi invocat in sprijinul cauzei sale. in insula Thasos.e. Cel dintai care afirma clar. desi fara o dovada stiintifica. pedicon. dar in 1 Vede1 (anii 1500-1000 i. lippa lepra.e.

primul congres international de tuberculoza si cu aceasta ocazie se decreteaza caracterul contagios al acestei boli. recomandandu-se masuri de profilaxie individuala si colectiva. Scurt istoric in Romania In Romania. sterilizarea sputei. Barnova. In secolul al-XVIII-lea si chiar la inceputul celui de al-XIX-lea. incep sa si fie publicate: izolarea. are loc la Paris. Sunt cunoscute insa si o serie de prescriptii si masuri 1 profilactice1 rudimentare. In anul 1888. In ultimele decenii. Sanatoriul Geoagiu isi incepe efectiv activitatea in anul 1908. au fost luate la inceputul secolului trecut. gratie perfectionarii tehnicilor aduse tehnicii bacteriologice de scoala lui Pasteur. In anul 1921. In aceeasi epoca. ofera lumii prima arma antituberculoasa: vaccinarea antituberculoasa-vaccinarea BCG.Montanus (1488-1550) profesor la Pavia si contemporan al lui Fracastorius. masurile de profilaxie se intensifica si se ectind aproape in toate tarile. in Franta majoritatea medicilor erau anticontagiosi. consumul laptelui fiert etc. in anul 1889. prin suprimarea si sterilizarea expectoratiei bolnavului de tuberculoza. Astfel. in Spania si Italia existau masuri foarte aspre impotriva contagiunii tuberculozei(arderea efectelor care au apartinut bolnavului) . mai exact in anul 1901. in momentul implinirii a 39 de ani de la desoperirea bacilului tuberculozei. Robert Koch preconizeaza primul plan de profilaxie rationala a tuberculozei. sunt formulate principalele masuri profilactice care. semnaleaza ca ftizia se ia si prin piele 1 calcand cu picioarele goale pe sputa unui ftizic1 . tuberculosii erau considerati a fi 1 impuri1 . iar in Ardeal. in anii urmatori deschizandu-se primele sanatorii de cura si ixolare la: Filaret. in Galati) si isi incepe activitatea primul dispensar antituberculos la spitalul Coltea. Transmisibilitatea tuberculozei la animale a fost demonstrata de Villemin in anul 1865. iar agentul patogen a fost descoperit de Robert Koch in anul 1882. Un an mai tarziu. Dupa primul razboi mondial. treptat. primele masuri organizate de profilaxie antituberculoasa. cand se infiinteaza 1 Societatea pentru profilaxia tuberculozei1 ( avandu-l drept presedinte pe domnul Petrini. iar in 1936 Manuel de Arbeu initiaza metoda depistarii precoce a tuberculozei pulmonare prin radio-fotografie. Bisericani. Paralel cu vaccinarea BCG se amelioreaza metodele de dispensarizare. si recomanda evitarea acestui pericol. doi cercetatori francezi pe nume Albert Calmette si Camille Guϑ rin. intr-un raport intocmit de Grancher. profilaxia tuberculozei inregistreaza progrese considerabile prin aplicarea chimioterepiei si chimioprofilaxiei antituberculoase. Rolul asistentului medical . pentru hindusi.

respectiv pacient si rudele sale.prelevarea produselor fiziologice si patologice ce vor fi trimise ulterior laboratoarelor. tratamentul si profilaxia bolii.observarea la pacient a modificarilor provocate de boala si tratamentul administrat si transmiterea lor medicului curant. Studii de caz . puls. Asistentul/asistenta trebuie sa indeplineasca aceste sarcini astfel incat pacientul sa-si recastige independenta in cel mai scurt timp. .administrarea tratamentului prescris de medic in foaia de observatie a pacientului. evolutia. . inregistrarea si interpretarea functiilor vitale (respiratie. .este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de sanatate si de viata.informarea pacientului privind simptomele. . . tensiune arteriala si temperatura) in foaia de observatie.stabilirea unor relatii de incredere intre asistent. .masurarea.asigurarea conditiilor de mediu ambiant favorabile vindecarii. .Rolul esential al asistentului medical in ingrijirea pacientului cu tuberculoza pulmonara consta in a ajuta persoana bolnava sa-si recastige sanatatea prin indeplinirea sarcinilor si a cunostintelor necesare. .

-efectuarea exercitiilor fizice premise. -pacientul sa-si aleaga haine corespunzatoare momentului sau rolului detinut. diabetic. de a mentine -pacientul isi va asigura tegumentele curate curatenia corporala. -ingrijirea patului si a anexelor sale. evolutie. Evaluare -pacient constient si independent in desfasurarea activitatilor cotidiene. tulburari auditive. -imbracamintea si incaltamintea conform varstei. -pacientul se imbraca conform varstei. -pacientul sa-si poata schimba lenjeria singur. -valorile functiilor vitale si inregistrarea lor. tratament si profilaxie. -nivelul optim al cunostintelor legate de boala. vizuale. dorintele. -pacientul efectueaza exercitii fizice conforme cu toleranta sa la efort. si integre -pacientul va fi capabil de autoingrijire. anotimpului si activitatii efectuate. -comunicarea in conditii normale cu pacientul. -schimbarea pozitiilor in pat si mobilizarea pacientului. -pacientul isi asigura singur igiena corporala. -manifestarea interesului pacientului fata de haine si incaltaminte. -sa-si cunoasca toleranta la efort si sa-si dozeze efortul. -pacientul sa imbraca/ dezbraca si incalta/descalta singur. pacientul nu manifesta un interes deosebit fata de haine si incaltaminte. -stabilirea unei comucari eficiente cu pacientul. . -imbracare/ dezbracare in diferite situatii de boala/normalitate.Dagnostic de ingrijire: domnul V. --informarea pacientului despre boala. -pacientul sa demonstraze cresterea abilitatii de a comunica. investigatii. L. -observarea comunicarii perturbate. -pacientul sa comunice zilnic propriile observatii. de a se imbraca si -pacientul sa se dezbraca poata/dezbraca singur. -pacientul sa-si corecteze din timp problemele de vedere. -determinarea si inregistrarea valorilor functiilor vitale in repaus si efort. Nevoia de a comunica Obiective Interventia asistentului medical -observarea comportamentului pacientului. -depistarea unor deficiente senzoriale si motorii. -pacientul efectueaza igienice zilnice: -ingrijiri igienice corporale. fost inginer de constructii. in varsta de 60 ani. -pacientul mentine o postura corecta conform varstei. incalta/descalta singur. parerile. -observarea aparitiei unor manifestari: edem. recadere tuberculoza pulmonara. pensionar. -pacientul este capabil sa-si exprime nevoile. -sa-si amelioreze pozitia prin exercitii fizice. fumator. de a se misca si de -pacientul sa-si mentina o a avea o buna buna pozitie si sa deplaseze postura fara dificultate. Pecientul are probleme grave cu alcoolul. locomotorii endocrine.

-pacientul nu prezinta dificultati respiratorii. tulburari de sensibilitate sau alte modificari.-ajutarea pacientului activitatile igienice. . observatii a valorilor -pacientul va prezenta un temperaturii. eruptii. de a respira in tulburari de coloratie. -efectuarea igienei mediului ambiant. -notarea in foaia de -pacientul va expectora usor. ritm respirator regulat tensiunii arteriale si a evitand mediul poluant. respiratiei. -pacientul nu prezinta semne de hipoxie. -asigurarea conditiilor de mediu si igiena si a vestimentatiei corespunzatoare. pulsului. ingrijirea cavitatii bucale. -valorile semnelor vitale nu prezinta modificari patologice. circulatorii pentru o -pacientul nu va prezenta buna oxigenare. -pacientul isi va mentine -supravegherea functiei functia respiratorie optima si respiratorii si caile respiratorii permeabile. dispnee. a unghiilor si a parului. leziuni de grataj.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful