You are on page 1of 19

LUCRARE DE LICENȚĂ

INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ

Coordonator științific

Student

1. INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ-ISTORIC

1.1. I NTRODUCERE

2010

1.Așa că ei se văd siliți să definească mai degrabă ce ar trebui să fie inteligența artificială. D EFINI Ț IE Multă lume a încercat să raspundă la întrebarea: ce este inteligența artificială?Dificltațile găsiriiunei definiții pentru acest termen sunt(în principal) două: întâi. Inteligenţa artificială constituie un domeniu (care se fundamentează și se profilează din ce în ce mai mult ca stiință)cu un loc aparte în universul format din domeniile(teoretice și practice) de expertiză ale tuturor celorlalte știițe cunoscute astăzi. Apariția și dezvoltarea inteligenței artificiale. decât încercarea de a o defini precis. și aceasta deoarece ea este atât beneficiar(destinatar) al cvazitotalității cunoașterii acumulate.1) au fost favorizate de dezvoltarea tehnicii de calcul ca suport material al său.1 Apariția și dezvoltarea inteligenței artificiale PSIHO LOGIA LIMBAJE CUNOAȘTERII INTE NATURALE DE LIGENȚĂ LOG SISTEME ARTIFICIALĂ DE PRELUCRARE VEDERE ICA FORMALĂ APLICATĂ SIMBOLICĂ ARTIFICIALĂ SISTEM LIMB E EXPERT AJE DE MEDII DE PROGRAMARE PRELUCRARE ROBOȚI PRELUCRA DEZVOLTAREA RE INTERACTIVĂ MICROELECTRONICII DEZVOLTAREA CALCULATOARELOR GENERAȚIA A-5-A DE CALCULATOARE 1940 1975 1975 1980 1985 1995 1. și în special a laturii aplicate aacesteia(figura 1.logica formală etc. Fig. 1. deât ceea ce ea este efectiv în prezent. T ESTUL T URING 2 . Un mic istoric al acestei discipline s-ar putea să lumineze mai bine asupra naturii și țelurilor ei.2. că cei ce înceară să formuleze o definiție sunt complexați de realizările – departe de a justifica un nume ața pompos – acestui domeniu al științei calculatoarelor. cat și sursa (prin puterea și aplicabilitata funcțiilor sale asupra domeniilor lor) de cunoaștere. că nu se prea știe ce este inteligența naturală.apoi.3. precum și de dezvoltarea diferitelor știinte implicate direct sau indirect în procesul dobandiri cunoștintelor și efecuări raționamentelor(psihologia cunoașterii.) ca suport conceptual(logic)al acesteia.

achiziția de cunoștințe. Testul Turing simbolizează idealul pe termen lung al inteligenței artificiale ca ramură a informatici. autorul prezicea că. Turing a pornit de la o idee foarte naturală: dacă nu știm să definim în termeni preciși inteligența. creat tot de Turing „jocul imitației” cu trei jucători: o mașină(A). capabile să efectueze calcule complicate? Pot fi ele făcute să gîndească? Pornind de la întrebarea aceasta și încercând să o reformuleze în termeni oarecum obiectivi. dând dovadă de inteligență practică în viața de zi cu zi. însă putem spune despre om că este inteligent. încât șansa lui C de a identifica corect omul sa fie mai mică de 70% după cinci minute de joc. educarea unei mașini-copil. în cincizeci de ani(deci aproximativ în anul 2000). va fi posibil să existe un calculator capabil să joace jocul imitației atât de bine . ci. A și B nu se gasesc în aceeași cameră cu C. Vom vedea că. un om(B) și un al doilea om (C). când apărea articolul despre acest test. atunci am putea să spunem și despre o altă cultură același lucru în cazul în care sar comporta la fel ca o ființă umană. adică în momentul în care omul și-a pus problema: cât de puternice pot fi aceste unelte noi. D E C E I NELIGEN Ț Ă A RTIFICIALĂ ? Prima perioadă-jocurile ți demonstrarea de teoreme Începuturile inteligenței artificiale pot fi vazute imediat după Al Doilea Război Mondial. simple și puține la număr. C nu știe care din ceilalți doi jucători este mașina și nu poate să îi vadă sau să le vorbească direct . în primele programe care rezovau puzzle-uri sau care jucauanumite jocuri. în general. atunci mașina poate fi cosiderată inteligentă. și alții care sunt convinși de contrariu. 3 . 1.Sau s-ar fi povestit în romane SF. Testul Turing pornește de la un joc. pebaza răspunsurilor la orice fel de întrebări. fiecaredintre acestee trăsături ideale s-au constituit în subdomenii ale inteligenței artificiale: învățarea automată. Au existat două motive pentru care jocurile au fost printre primele domenii de aplicare a inteligenței artificiale: întâi. Ea ar putea să-și rezolve problemele proprii și să-și împlinească propriile sale planuri. În 1950 . apoi. Dacă C nu reușește. mai degraba. ar dovedi „inteligența” ei. Turing considera că cel mai bun drum către realizarea unei mașini care să treacă testul său nu este programarea unui calculator dotat cu o muțime fixa de cunoștințe. că performanța programului este ușor de măsurat.Informaticienii de astăzi sunt mult mai pușin optimiști. E clar că. direct constatabili. prelucrarea și inteligența limbajului natural. matematicianul englez Alan Turing a maginat testul care îi poartă numele și care. De fapt. Comunicarea se poate face în scris sau printr-un terminal. dacă n-ar fi existat calculatoarele.4. Deci originea inteligenței artificiale ca ramură a informaticii se ascundecam prin anii construcției primelor calculatoare electronice. atunci nu s-ar fi povestit astăzi despre inteligența artificială. capabilă să înveșe din experiență și să folosească libajul natural ca să-și înbogațească cunoștințele. că regulile sunt. odată satisfăcut de o mașină. construirea și satisfacerea unor planuri. deci pot fi ușor descrise și folosite. de fapt. există chiar două tabere: unii care cred în posibilitatea de a satisface (cândva) testul lui Turing.Scopul lui C este să deosebescă mașina de om.

conversând în engleză cu pacienții. Jocurile cu care sa experimentat îndeobște au fost cele de șah și de dame. Acest program. și unprogram al lui Gelenter.Totuși. Ceea ce trebuie să i se descrie calculatorului sunt setul de axiome și regulile de inferență. X o ia pe fiecare din drumurile de răscruce. 4 . Problema practică de care s-a lovit a fost că numărul combinațiilor de explorat era foarte mare . am putea evita de la bun început drumurile ascendente care pornesc din răscrucea cu pricina. în primul rând pentri că nici o problemă cu adevărat semnificativă nu a fost rezolvată.Bine înțeles că oameni când sunt puși în situația să joace. în special povestiri ți dialoguri. De aici prima concluzie care s-a tras din această perioadă: că până și când este vorba de jocuri. Ideea era foarte simplă: fiind dată o poziție pe tablă. limitându-și cutarea numai la drumurile descendente. Un program faimos al timpului a fost ELIZA. atunci X se întoarce înapoi și pornește pe un alt drum. restrâng numărul combinațiilor posibile caștigătoare folosindu-se de experiența de până atunci. ELIZA simula comportamentul unui psiholog. pe lângă faptul că juca cu un adversar. dacă orașul de la capătul unui drum nu e A. care demonstra teoreme din primul capitol al cărți „Principia Mathematica” de Whitehead și Russel. e nevoie ca programul să aiba cunoștințe adiționale. atunci ea era cea mai de urmat. Dacă o secvență ajunge într-o stare câștigătoare. adică vrea să facă mașina să înțeleagă limbajul natural.O problemă de căutare seamănă cu următoarea situație: X vrea să ajungă în orașul A și se află la o răscruce fără indicatoare. Cunoștințele programului despre emgleză ca și despre engleză ca și despre psihologie erau codificate sub forma unui set de reguli simple. A doua perioadă-înțelegerealimbajului natural Anii 1965-1975 formează cea de-a doua periodă a inteligenței artificiale.  Căutarea trebuie să fie călăuzită de anumite cunoștințe despre domeniul problemei. se încerca să se genereze toate segvențele posibile de mutări de la acel moment încolo. Păstrându-ne în cadrul aceluiași exemplu. Acum lumea se preocupă de „înțelegere”. care demonstra teoreme de geometrie. El ținea minte anumite poziții ca din start câștigătoarea sau dezastruase și nu le mai calcula segvențele ulterioare de mutări. Celălalt domeniu care a suscitat interes în această primă perioadă a fost demonstrarea de teoreme. două concluzii s-au impus:  majoritatea problemelor pot fi reduse la o problemă de căutare. În această arie au fost create mai multe programe interesante. Unul dintre programele de referință din această periodă a fost programul de jucat dame al lui Samuels. Acest domeniu se aseamănă cu celal jocurilor prin faptul că performanțele sunt simplu de evaluat. considerănd că adversarul alege întotdeauna mutarea cea mai bună. ca să ajungă în A. Trebuie spus că în această primă perioadă performanțele pe care lea obținit inteligența artificială n-au fost amețitoare. prin care„The Logic Theorist” al lui Newell. își folosea experieța dobândită în partidele anterioare ca să-și ămbunătățească performanțele.

Alt program interesant este SHRDLU. să recomande tratamente. i se răspundea cu „Povestește-mi despre familia ta!”Procedeul ELIZE se numește „Nu-nțelege. Ele sunt capable să treacă . a fost uimit să constate„cât de rapid și de puternic oameni au ajuns să se implice emoțional în comunicarea cu calculatorului și cât de mult și-l imaginau ca pe o fiiță umană”. Se poate spune că inteligența artificială a devenit mai lucidă. Când mai mulți medici au fost invitați sa-l consulte jumătate din cazuri PARRY a fost recunoscut ca un pacient autentic. asemănătoare celor pe care copiii le folosesc la joacă. SHRDLU răspundea unor întrebări legate de configurația blocurilor. SHRDLU putea să construiască planuri ca să îndeplinească comenzi de tipul„Pune piramida albastră peste blocul verde!”. lumea blocurilor era prea simplă și. De asemenea. cu întrebări exclusiv di aria pe care se presupune că ar trebui să o stăpânească. PARRY simula un bolnav de paranoia. Weizenbaum. atunci boala este meningită” Într-un test care compară analiza facută de MYCIN unui număr de cazuri cu cea a unor medici de diferite niveluri de calificare și experiență. ELIZA știa un set mic de cuvinte-cheie și avea una sau mai multe reguli pentru fiecare dintre ele. El era în stare să priceapă comenzi date în engleză. ca atare. judecători au considerat preferabilă sau echivalentă soluția dată de MYCIN față de cea a adevăraților medici. dar le potrivește!” Un amănunt mai special despre ELIZA este impactul pe care ea l-a avut asupra pacienților săi umani. un astfel de sistem s-ar fi putut fi dovedit mult mai util decât celelalte programe de până atunci. ca să facă loc piramidei albastre!Din păcate. așa-numitele teste Turing restrânse. MYCIN a deschis calea unei lungi serii de sisteme expert. oricărei propoziții care conținea cuvintele „mamă”. Când întâlnea un astfel de cuvânt în propozițiile pacientului său folosea una dintre regulile corespunzătoare cuvântului respectiv. iar motivul pentru care a fost costruit e să testeze un model psihologic al paranoicului. Deși MYCIN n-a fost niciodată folosit efectiv. de cele mai multe ori. SHRDLU n-a adus prea mare folos în rezolvarea unor probleme concrete. Mai mult. adică sisteme care se comportă ca niște experți în domenii foarte limitate. De exemplu. De altfel. Aceste comezi erau folosite pentru a modifica o lume de cubulețe.Autorul ei. Cum cei mai mulți oameni nu pot face acest lucru. mai critică cu 5 . considerat de bună seamă una dintre culmice epocii. neavând cunoștințele necesare. Imaginațivă că peste blocul verde mai erau așezate alte dou blocuri. A treia perioadă-sisteme Această perioadă se întinde cam din 1975 până în zilele noastre. el arată că probleme care până atunci fuseseră lasați pe seama experților umani pot fi rezolvate de mașină.. programul le îndepărta. „tată” etc.El își propune să diagnosticheze bolile infecțioase de sânge și. de asemenea. Un program mai ambițios s-a numit MYCIN. MYCIN se folosea de cunoștințe prealabile care înglobau cunoștințele de diagnoză pe care un medic le-ar fi putut poseda: Aceste cunoștințe erau exprimate sub forma unor reguli de tipul: „Dacă temperatura copului este 38. Un exzemplu mai neobijnuit de program a fost PARRY. În cazul acesta.

Tot acum s-au facut unele progrese în domeniul învățări automate. AM este selectiv în sensul că reține numai cunoștințe„interesante”. informaticienii din această sferăs-au împărțit în „implementatori” de tehnici de inteligență artificială și în cercetători. O serie de evenimente recente. inclusiv prin programe alcătuite de ei: Învățarea iformatici nu ete un scop în sine.privire la ea însăți și. proiectat să descopere legi matemetice. O confruntare precoce cu tehnologiile informatice permite obținerea de cunoștințe armonoase. Automatizarea prelucrări informației cu ajutorul mijloacelor electronice trebuie să se bazeze pe un fundament matematic adegvat. ci un proces complex de pregătire pentru ca tineri de azi să facă față profesiunlor de maine. sugerează o nouă perioadă în evoluția calculatoarelor. Elevi își pot verifica și valorifica deplin aptitudinile în dialog cu calculatorul. costruit la Universitatea Carnegie Mellon. economic și social. Programarea dezvoltă atenția. R1se ocupa de configurarea unor sisteme de calcul. Multă vreme această disciplină s-a păstrat în zona experimentelor. reușește să inducă concepte precum cardinalitatea și aritmetica întregilor. lumea începe să se îndoiască de oportunitatea unor metode generale de rezolvare a problemelor. programul AM. În imediatul viitor nu se conturează posibilitatea ca vreun calculator să întregă acest test. O educație intensivă este pe deplin motivată tehnologic. Interesul cade mai mult pe oreprezentare compactă și uniformă a cunoștințelor. de asemenea. El a fost pus în producție și de atunci interesul lumii pentru inteligența artificială a crescut cosiderabil. suport necesar enei adaptări flexibile a profesiunilor. mai pragmatică. atât ca„obiect de învățământ”. SUA. Informatica s-a afirmat și continuă să se afirme ca ramură de vârf a științei și îș secolul XXI. Prin anii ’80 a fost creat unul ditre primele sisteme expert folosite în industrie-R1(acum numit XCON). Este necesar să-i obijnuim pe 6 . Informatica și calculatorul țși ocupă locul ce li se cuvine. Inteligența artificială își propune la modul ideal sa afle cum pot mașinile să devină la fel de inteligente ca și oamenii. precizia comunicării și reprezintă o cale pentru a-i introduce pe copii în informatică prin intermediul aplicaților practice. logica. el își modifică gradual cunoștințele. bazate pe inteligență artificială. De pildă. Ca urmare . în același timp. bazate pe inteligență artificială. O măsură a inteligenței mașinii este testul Turing. au apărut primele sisteme expert eficiente și cu folosire rentabilă în industrie. Explorarea de către ei înșiși a problemelor specifice conduce la dezvoltarea imaginatiei și stimulează creativitatea. Este greșit dăunător a considera calculatoarele ca fiind „o mașină de învățat”. cucolaborarea DEC(Digital Equipment Corpration). cât și ca„mijloc de învățământ”. Entuziasmele cu iz psihologic legate de înțelegerea s-au mai temperat și. și declanșarea unor proiecte de realizare a unor calculatoare. având drept cunoștințe inițiale conceptele și axiomele teoriei multimilor. având drept cunoștințe inițiale precum cardinalitatea și arimetica întregilor. într-o anumită măsură. Istoria inteligenței artificiale vorbește despre realizarile ei efective. De curând. dintre care aintim apariția sistemelor expert. Informatica este în același timp atât o nouă disciplină didactică cât și un instrument de instruire pentru alte materii de învățământ. cercetările ei au început să fie privită cu interes de către industrie grație mai ales sistemelor expert.

Cele două tehnologii didactite se împletesc armonios și în activitatea de informatică. Dar ce îseamnă „asistarea cu calculatorul” a procesului de învățământ? Învățarea cu calculatorul se bazează pe dialogul ditre mașină și cel ce învață. Calculatorul a devenit o realitate. de fapt. fără să stea pe gânduri. de exemplu. El poate fi folosit entru a simplifica munca. circulă două sisteme de instruire computerizate și două tehnologi didactice: 1) Instruirea asistată de calculator(I. Acesta este momentul esential cand copii devin conștienși de faptul că ceea ce poate nu demult era o jucărie poate. Pe plan mondial. se străduiește să învingă greutățile. le iau și le folosesc. calculatoarele personale își au valoarea lor nu numai în sine.inventivitatea elevilor. Crescând însă ei își pun din ce în ce mai multe probleme: cum să facă calculatorul să devină un ajutor pentru temele de casă? sau chiar la alte lucruri. stimulează motivația internă a elevilor în procesul de învățare individuală. pentru a experimenta.elevi să aplice noțiunile informatice de algoritm. formează deprinderi practice utile. Considerate un fel de jocurii sofisticate. sub forma imagini ecran. introduce un stil congnitiv eficient. pentru a cerceta. din din curiozitatea cei caracterizează. schemă logică și program în cadrul altor discipline școlare. un stil de muncă independentă. Prin intermediul tastaturii se asigură dialogul cu mașina. mobilizeză funcțiile psihomotorii. specialiștii de mîne. Încadrarea în procesul instructiv-educativ.C. În aceste jocuri se pot rezolva o serie de probleme de deezvoltre și educație ascunse sub forma acțiunilor 7 .În ceea ce privește atenția. Avantajele celor două tehnologii constau în aceea că: stimulează gândirea logică. dezvoltă creativitatea tehnică. dezvoltă cultura vizuală. 2) Învățarea asistată de calculator. analizează imaginea. în proiectarea imagini ecran. apare pe ecran un nou text conținând întrebări pentru utilizator. cu c aracter situativ sau analitic detaliat. ceea ce conferă procesului învțării un caracter interactiv. De aceea copii. forma specifică de activitate este jocul educațional. să devină o unealtă. Esperiența școlară de ână în prezent a validat ideea că algoritmizarea și prezentarea grafică a informațiilor sunt foarte accesibile recepționări și prelucrări de către cel ce învață. precum creionul sau guma pe care la nevoie. Acest dialog este conceput pe baza unui program. Dar cel mai fidel sunt memorate imaginile concrete. de competitivitate. trebuie să le cunoască structura și funcționarea. Lecția este stocată în memoria calculatorlui. Mașina analizează răspunsul cu ajutorul programului și. de tip spațial. Chiar dacă copilul este antrenat în activități structurate. introduce climatul de auto depășire. caută soluții. ea este afișată segvențial. se observă capacitatea copiilor de concentrare stabilitatea și intenționa.itatea puternic determinate de caracteristice desfășurate de copil. ritmul și adesea cunvintele pe care nu neapărat le înțelege foarte bine. Gândirea copilului este intuitivă. ei sunt atrși mai mult de facilitățilegrafice si sonore ale ciudatei jucării. în funcție de această analiză. cel care învață răspunzând la întrebările primite.). un instrument de lucru.A. copilul își structurează sistemul volitiv-motivațional prin dezvoltarea stăpâniri de sine și ierahizarea motivelor. Laîceput în joacă. Cu ajutorul softwareului. Astfel. Caracterele marcate de el pe tastatură apar pe ecran și trimit la program. în performanțele atinse cât mai ales în importantul rol educativ. acesta observă. În activitatea de in foratică coplilul memorează cu ușurință sonoritatea.

. Informatizarea învățământuui reprezintă orizontul zilei de astăzi.interesante. utilizaqt cu competență. nemaipunându-se accentul pe activitățile intelectuale de rutină. Atmosfera plăcută de lucru. Educația va tebui regândită în raport cunoile posibilități tehnice. pe care cândirea directă a acestuia le și stimulează. sporid interesul. ci cum pot fi utiizate mai bine calitățile unice ale acestora care le deosebesc de alte medii: interactivitatea precizia operațiilor efectuate. Dacă primele realizări în domeniul instruirii asistate de calculator de concentrau mai mult pe învățare prin verificare cunoștințelor. cât și prin recompensele primite pentru diferitele imagini proprii. Utilizarea calculatoarelor va conduce la depistarea calităților unice la om. mai ales. Așezat în fața calculatorului. stimulând emoții pozitive. mai adaptată nivelului de comprehensiune specific vârstei sale. iar oameni vor deveni. Trebuie intensificate cercetările privind psihologia. cu precizarea rolului și misiuni pedagogilor. mai umani. pe de alta. Esteunanim acceptată o clasificare a softurilor educaționale după funcția pedagogică specifică pe care o pot îndeplini în cadrul unui proces de instruire: exersare. prezentarea unor modele ale unor fenomene reale. care ăncurajează construcția activă a cunoștințelor. Misiunea cercetări educaționale este de a devansa momentul istoric pri formularea problemelor care de-abia se conturează la orizontul social. 8 . capacitatea de a oferi reprezentări multiple și dinamice ale fenomenelor și. asigură contexte smnificative pentru învățare. Toate aceste elemente modifică aria activităților profesorului atît cantitativ. faptul că pot intracționa consistent și diferențiat cu fiecare elev în parte. de a construi ipoteze plauzibile. Dacă însă considerăm calculatorul ca pe un instrument în mâna formatorului permițîndu-i copilului o învățărură mai flexibilă. ulterior au început să apară softuri coplexe..ca instrument nou și util în facilitarea ușurări învățării. promovează reflecția eliberează elevul de multe activități de rutină și stimulează activitatea intelectuală asemănătoare celei depuse de adulți în procesul muncii. Unii specialiști consideră calculatorul ca pe un obstacol în dezvoltarea creativități. prezentare interactivă de noi cunoștințe.. cât și calitativ. dorința de a lucra din nou cu calculatorul. Procesul de instruire trebuie să fie regândit. și în funcție de cerințele noii societăți . pe de o parte. de a le verifica experimental și de a pregăti astfel soluțiile cele mai potrivite pentru momentul respectiv. Intresul cu care copii aordează activitatea cu calculatorul suscită interesul copiilor și datorită caracterului ludic. testarea cunoștințelor.. conduce la organizarea trecerii de la „a știi” la „a ști să facă”. copilul intră in contact cu prbleme care solicită o serie de particularități psihice . să formuleze altfel problemele. Cadrele didactice trebuie să învețe să gândească altfel. bucuriei de a fi capabil să producă singur o serie de efecte. dezvoltarea unor capacități sau abtitudini prin activitate de joc. Majoritateaspecialiștilor consideră că nu trebuie să ne întrebăm dacă instruirea se înbunătățește prin utilizarea calculatorului. Calculatorul. activitatea de joc precum și structura adecvată a programeor mențin atenția copiilor. el va deveni unul din instrumentele ce le mai puternice pe care psihologia și pedagogia le-au avut vreodată.

nu corespnd cu progama noastră școlară.  utilizarea computerelor este mai eficientă în științe decât în domeniul limbilor. Din studiile întreprinse peplan internațional s-au desprins o serie de concluzii interesante cu privire la eficiența utilizării software-ului educațional. SISTEMELE EXPERT-COMPONENTE ALE INTELIGENȚEI ARTIFICIALE APLICATE 2.  strategiile bazate pe utilizarea calculatoarelor sunt mai eficiente la nivelurile inferioare. bazate pe cunoașterea specializată de nivel înalt. deși beneficiează de ografică mai bună.  atiitudinea față de computer se modifcă poziti.Sistemele expert sunt sisteme de programare bazate pe tehnicile intelgenței artificiale care înmagazinează cunoțtințele expertților dintr-un domeniu bine definit și apoi le folosesc pentru rezolvarea problemelor din domeniu.. o primă definiție este: . Cârstoiu oferă o definiție din punct de vedere funcțional a sistemelor expert:„este un program care urmărește un grup de cunoștințe pentru obținerea în același mod ca și experți umani a rezultatelor despre activități dificil de examinat. Sistemele expert sunt programe aplicative.  instruirea asistată de calculator este mai eficientăca instruire complementară. R OLUL Ș I S TRUCTURA S ISTEMELOR E XPERT După cum rezultă și din figura 1.  elevii care învață încet și cei rămași în urmă câștigă mai mult decât cei fruntași.I.1. în general de mare mare complexitate. L OCUL . 2.. . nici una ditre ele nefiind general acceptată. decât ca formă alternativă. capabile să realizeze unele dintre performanțele de gândire și chiar de intuiție pe care experții umani le aplică la rezolvarea problemelor coplexe în domeniul lor de expertiză. din care amintim:  aproape toate cercetările relevă avantajele utilizării calculatoarelor încomparație cu alte metode. Astfel. Principala caracteristică a sistemelor expert este derivată din baza de cunoștințe împreună cu un algoritm de căutare specific metodei de raționare. sistemele expert sunt componente ale inteligenței artificiale aplicate și constituite.D.” 9 . În momentul de față. acestea din urmă. în același timp.1. Din păcate. una ditre direcțiile fundamentalede dezvoltare a acestea.  în instruirea asistată de calculator exersarea este eficientă ăn formareadeprinderilor elementare. în România există software educațional realizat în țară în cadrul diferitelor licee. precum și oserie destul de variată de produse stăine.  reducerea timpului de studiu. ăn timp ce sistemele tutoriales sunt mai eficiente în formarea deprinderilor intelectuale de nuvel superior. Ssistemele expert cunosc mai multe definiții.

C UNOA Ș TEREA Ș I R A Ț IONAMENTUL Î N S ISTEMELE E XPERT Învățarea umană esteprocesul de pătrundere cu mintea. pe care mulți o consideră fundamentală.2. .Empiric-reflexiv . inclusiv de comunicare către aceasta”. Cea de-a doua. de pricepere a sensului lucrurilor. este dată de Societatea Britanică Informatică:„un sistem expert reprezintă concretizarea în structura unui calculator a unei componente bazate pe cunoștințeleși înalta capacitate de preluare specializată. trebuie parcurs pas cu pas. teorie probabilistică a învățări. în esență. implicând ordorarea sistemică a simbolurilor și o semantică de ordinul întâi.Intuitiv-discursiv Dihotomia empiric-reflexiv a dus la apariția a două teorii fundamentale. Drăgănescu:„o propietate a structurilor informaționale dinamice. 10 . ar fi capacitatea acestui sistem de a furniza la cerere șirul raționamentelor parcurse într-un mod care să poată fi atribuit celui care solicită acest lucru”. În timp ce activitățile secvențiale sunt caracterizate prin existența unui algorim care. deci cu accent pe latura empirică. poate cea mai complexă. A SPECTE P RIVIND Î N Ș ELEGEREA . dihotomia nonsecvențială-secvențială. o altă definiție. către elaborarea intelectuală. cu accent pe mecanizmele înăscute alecreierului. O definiție elabortă a inteligenței artificiale este cea formulată de M. intuitivă a realității. indiferent de formă și suportul lor fizic. și anume epistemologia gentică. pentru a ajunge la o concluzie. Aceste dihotomii sunt: . Corespuzător acestora se desprin două teorii ale învățării. aspecte ce vizează diferitele tipuri de înțelegere în procesul cunoașterii pornind de la două dihotomii utilizate de Solomon Marcus în analiza tipurilor de înțelegere în cunoașterea umană. orientată către contactul cu lumea exterioară. pe plan pur informațional sau în raport cu o realitate materială. 2. . și teoria generativă. Prima. orientată către interior. O trăsăură suplimentară. se sprijină pe modelarea acțiuni dintre stimuli și răspunsuri. caracterizată prin recepționarea i de informații externe și.constituite din simboluri. Dihotomia ituitiv-discursiv reprezintă. teorie topologică a învățării modelează trecerea de la învățarea empirică la cea conceptuală. suscită atenția câtorva aspecte importante în proiectrea și realizarea bazei de cunoștințe a unui sistem bazat pe inteligență artificială. relativ complementare. astfel încât acest sistem să poată oferi sfaturi inteligente sau să poată fprmula o decizie inteligentă ci privire la o activitate de procesare. Poate un sistem bazat pe inteligeță artificială să înțeleagă? De ce ar trebui ținutseama în realizarea unui sistem cognitiv care să satisfacă acest deziderat? Fără pretenția de a găsi răspunsuri la aceste întrebări. prin costruirea de metode proprii și cunoaștere asupra acesteia. activitățile nonsecvențiale se bazează pe cuprinderea„dintr-o dată”.

ci cu simbolurile pieselor de cunoaștere prin care aceste sunt reprezentate în memorie. tipul de înțelegere fundamental utilizate în sistemele bazate pe inteligeța artificială și deci și în sistemele expert. Procesul de cunoaștere este acel proces prin care se captează și se transformă informațiile în piese de cunoaștere și comportă unele caracteristici care induc dificultăți în repezentarea cunoștințelor. Holisticul este cu precădere modul de înțelegere al artistului. experimentele sunt provocate deliberat de subiectul cunoscător: el își propune să descopere ce eveniment areloc la incidența anumitor factori. specific unor discipline precum matematica. . Raționamentul este un lanț de judecăți al cărui obiectiv este obținerea unui adevăr. EMPIRIC REFLEXIV(DED UCTIV) INTUITIV EXPERIENȚIA HOLISTIC L DISCURSIV(LO EXPERIMENT ANALITIC GIC) AL Fig.1 Tipuri de înțelegere în cunoașterea umană Combinația empiricului cu intuitivul dă modul de înțelegere experiențială. Acest mod decunoaștere. proces ce trebuie să vizeze nu neapărat obținerea 11 .incertă. în special acolo unde ele suferă de excepții.imediate. denumită premisă. fizica teoretică. Într-un raționament. în măsura în care adeseori nu ne putem pronunța asupara probabilității prezenței unui element sau a unui fapt. Caracteristic este faptul că atât obiectele experiențelor. Astfel. În fine.1.) Na dintre caracteristicile fundamentale ale raționamentului este aceea că el nu operează cu obiecte fizice.complexă și în continuă evoluție.incopletă. deosebirea fundamentală față de experiențial fiind aceea că. Dacă din punct de vedere teoreti aspectele prezentate pot fi analizate separat. Această cunoaștere se bazează pe tot pe efectuarea unor experimente. Tipul de înțelegere rezultat din combinarea intuitivului cu deductivul. o judecată.este legată de o altă judecată.contradictorie.2.2. în acest caz. în funcție de dominatele lor rezultând tipurile de înțelegere prezentate în figura 2. Experențialul presupune metode de studiu pur descriptive. Simbolurile se obțin prin abstractizarea realității. În funcție de caracterele de generalitate și particularitate ale premisei și concluzie.tipul holistic. denumită concluzie. cunoașterea este: . în măsura în care ele trebuie să fie considerate finale. . . La intersecția empiricului cu logicul se află înțelegerea experimentală. corespunde unei înțelegeri directe. constituie cel puțin pînă în prezent. rașionamentul poate fi(figura 2. nerecedate de un raționament. printr-o operație logică de derivare numită inferență. bazat pe experiență. cât și momentele în care acestea u loc sunt independente de subiectul cunoscător. în realitate ele se întrepătrund. combinarea logicului cu deductivul are ca rezultat modul de înțelegere analitic bazat pe raționament.

CPC-cerere piesă de cunoaștere. Tipuri de raționamente Inteligența umană este deosebit de complexă și indiferent de nivel de instruire al subiectului uman normal. în diferite proporții. cât și de calitatea pieselor de cunoaștere deja existente despre domeniul respectic. formarea și perfecționarea expertului uman. în structura sa.Interfața cu utilizatorul. atribut ce se regăsește și în structura acestora. deși duc cu precădere la dezvoltarea analiticului. reprezintă dezvoltarea propriei cunoațteri.Sistemul rezolutiv. nu determina înlăturarea sau involuția celorlalte moduri de înțelegere. prin însăși organizarea ei. Raționamentul se poate efectua în diferite moduri. ceea ce aduce un plus de dificultate în găsirea unor modalități de reprezentare a cunoașteri cît mai eficiente.3. din contră. Dacă la primele sisteme expert funcția de achiziționare de cunoștințe era puțin evidențiată în arhitecturile sistemelor. o caracteristică pentru acesta. 2.2.3. PBO-problema bine definită. simbolului unui obiect sau fapt. mai mult sau mai puțin riguroase. ci.S-soluție. al tuturor celor patru moduri de înțelegere specific umane. permite. organizare și utilizare a cunoștințelor pentru aplicațiile de tip expert. acum se alocă o importanță aparte implementării în sistemele expert a unor subsisteme destinate acestui scop. În consecință.3).PC-piesa de cunoaștere.Sistemul cognitiv. CONCLUZIE PARTICULARĂ GENERALĂ PREMISĂ PRTICULARĂ INDUCȚIE PRTICULARĂ DEDUCȚIE TRASPOZIȚIE Fig. înțelegerea țn orice dintre modurile prezentate.1. 2. Un atribut deosebit de important al sistemelor expert. Creșterea nivelului de instruire. Corectitudinea. arhitecturile acestora respectă structura generală a sistemelor cu inteligență artificială prezentând față de ele doar unele particularități ce derivă din modurile de reprezentare. ci mai mult decât atât. dezvoltarea acestora astfel încît cunoștnțele acumulate de acestea dunt rezultatul.IPC-inserare piese de cunoaștere 12 . . . . trei sisteme principale(figura 2.2. calitatea pieselor de cunoaștere obținute în urma raționamentului depind atît de raționamentul utilizat. A RHITECTURA SISTEMELOR BAZATE PE CUNO Ș TIN Ț E Un sistem bazat pe cunoștințe cuprinde. A HITECTURA Ș I F UNC Ț IONAREA S ISTEMELOR E XPERT Sisteme expert sunt implicit sisteme bazate pe cunoștințe.

Structura bazei de cunoștințe Sistemul rezolutiv este destinat alegerii strategiei de control adecvate tipului problemei de soluționat alegerii strategiei de cotrol adecvate. precum și de a meține baza de cunoștințe în actualitate cu evoluția domeniului de expertiză. de a căuta piesele de cunoaștere specificate direct( prin simboluri identificatoare). indirect ( prin propietăți asociate și/sau valori atribuite acestora).2. din punc de vedere al caracteristicilor și modului de utilizare a pieselor de cunoaștere. Aceastaare rolul de a înmagazina cunoașterea și. Structura generală a unui sistem cu bază de cunoștințe Sistemul cognitiv are rolul de a memora(reține) cunoașterea di respectivul domeniu în baza de cunoștințe. 13 .3.4. prin interferență sau lanțuri interferențiale. este structurat pe cel puțin două niveluri(figura 2. desfășurării acțiunilor de rezolvare.) CONCEPTE BAZE DE CUNOȘTINȚE FAPTE Fig. PBD SISTEMUL REZOLUTIV S SOICITĂRI INTERFAȚA CPC CU RĂSPUNS UTILIZATORU PC L SISTEMUL COGNITIV IPC BAZĂ DE CUNOȘTINȚE Fig. precum și pentru comunicarea internă între sistemul expert și echipamentele auxiliare. verificări consistenței pașilor de rezolvare a obiectivelor problemei.2.4. În cadrul sistemului cognit un loc aparte este ocupat de baza de cunoștințe. Interfața cu utilizatorul cuprinde procesoarele penru limbajele de comunicare cu utilizatorul și de reprezentare a cunoșterii. comutării strategiilor de control și constituiri informațiilor de cotrol pentru mecanizmele fundamnetale ale sistemului rezolutiv.

CPMC. Funcționarea de principiu a unui sistem expert cu o astfel de structură constăî în următoarele: utilizatorul...6. Structura prezentată în figura 2.5. formulează problema precizând datele care constituie cotextul inițial al acesteia. 14 . Conținutul bazei de fapte nu se păstrează decât la cererea tilizatorului. Arhitectura cu sisteme metarezolutive. Pornind de la contextul inițial și de la tipul problemei de soluționat. TP-tipul prblemei. În cazul aplicațiilor complexe ăn care sistemul bazat pe cunoștințe trebuie să rezolve o gamă largă și diversă de probleme se conturează un al patrulea sistem component. PMC-piesa de metacunoaștere. structura sistemelor expert poate îmbrăca forme particulare. prin intermediul interfeței.3 este una generală. AMC-adecvarea mecanizelor cognitive. astfel este „ștearsă”.2. AMR-adecvarea mecanizmelor rezolutive. Date (DP) sunt depuse în baza de fapte. tilizată în majoritatea aplicațiilor de complexitate mică și medie. în final.3. modificând sau nu conținutul bazeide fapte și furnizează. Față de arhitectura generală prezentata in figura 2. Un tip de structură mai des întâlnit este ilustrat în figura 2. Cu ajutorul cunoașterii conținute în baza(PCC) motorul de inferență asigură desfășurarea raționamentelor. motorul de interferență solicită bazei de cunoștințe piesele de cunoștințe necesare (CPC).cerere de piese de metacunoaștere. AMD-adecvarea mecanizmelor de interfață. soluția acesteia(SP). un supervizor general numit sistem metarezolutiv. AMD SISTEM METEREZOLUTIV UTILIZATORULUI AMC AMR INTERFAȚA TP SISTEM REZOLUTIV SISTEM COGNITIV PMC BAZE DE CUNOȘTINȚE CPMC Fig.

Cauzele ce conduc la apariția acestor situații sunt multiple. cea mai importantă fiinde calitatea deficitară a comunicării dintre producător și beneficiar în diferite faze de dezvoltare a produsului. PARTICULARITĂȚI ALE UTILIZĂRI SISTEMELOR EXPERT ÎN ECONOMIE 3.Depanare și reparare Recomandă corecții ale deficiențelor funcționări sistemelor 3.Predicție Inferarea unor situații probabile pe baza informațiilor deja cunoscute 15 . Structura principală a unui sistem expert 3. Îngeneral se admite că un sistem expert poate fi folosit într-un anumit domeniuîn următoarele scopuri: FUNCȚIA EXPLICAȚII 1.Interpretare Clasificarea unor situații. Merită remarcat că majoritatea sistemelor expert pot fi utilizate în mai multe scopuri în cadrul unui domeniu dat și că de multe ori utilizatorii apreciează în mod deosebit utilitat unei aplicații sistem expert în alt scop decât cel luat în cosiderare de către prodcător. CPC BAZA DE UTILIZATORUL CUNOȘTINȚE PCC INTERFAȚA CU MOTOR DE INTERFERENȚĂ DP BAZA DE F FAPTE SP F Fig.Control și monitorizare Contolul inteligent al sistemelor 2. inferarea semnificațiilor situațiilor noi pe baza semnalelor de la senzori 7.Planificare Dezvoltă scheme de activități orientate spre unscop (obiective) 8.2.Proiectare Poriectarea produselor și sistemelor 4.Instruire Computer Asisted Istruction 6.1. S ISTEME E XPERT I N E CONOMIE Sistemele expert pot fi utilizate într-o multtudine de scopuri și domenii.Diagnostic și întreținere Lcalizează erorile de funcționare și recomandă corecțiile necesare 5.6.

comerciaizat în Marea Britanie. create în cadrul unui program de cercetare. Stratex Produs de Nokia Dat.Simulare Deducerea consecințelor acțiunilor sau evenimentelor declanșate de sistemul însuși 10. Abordare clasică. proiectare și planificare(20%). și deoarece ele prezintă caracteristici interesante. stabilirea strategiilor. dialog controlat de utilizator. în celelalte scopuri din cele prezentate mai sus prezintă anumite particularități. conform unor statistici. Program d dezvoltare a unor aolicații adaptate.9. interpretare(20%). depanare și reparare. Astfel folosirea unui sistem expert pentru control și monitorizare. control/monitorizare(10%). Deoarece un număr considerabil de aplicații sistem expert din acest domeniu sunt programe experimentale. Rezultatele de mai sus sunt generale și se referă la utilizarea sistemelor expert într-un domeniu oarecare. 16 . necomercializat. proiectare și diagnostic/întreținere nu este posibilă în domeniul economic Apoi folosirea sistemelor expert în domeniul economic. am decis să le prezentăm în tabelul următor alături de aplicațiile comerciale: DOMENIUL DE NUMELE OBSERVAȚII APLICARE PROGRAMULUI MARKETING Planificare de marketing PPAM Podus de Lysia. marketing mltiprodus și Un singur utilizator în Marea multipiață Britanie. Conține analiza SWOT. elaborarea unui plan de marketig pe trei ani. Iteracțiunea cu utilizatorul se face prin dialog Planificarea de SMPS Produs de Partners în Marketing. Utilizarea acestora în domeniul economic prezintă câteva particularități care influențează posibilitățile de a folos sistemul expert în scpurile prezentate mai sus. cele de diagnostic /întreținere(45% din aolicații). Conține analiza SWOT și analiza de portofoliu Smartplan Produs de Lysia.Clasificare Organizarea entităților pe clase/categorii După cum sa subliniat. În continuare prezentăm câteva din sistemele expert utilizate în domeniul economic. comercializat în pentru un singur produs Marea britanie Business Insight Prods de Simcon. Oferă facilități hipertext. un sistem expert este de regulă folosit într-o multitudine de scopuri. nu doar într-un singur. Cele mai des utilizate sunt.

MartMar Program comercial. diaog controlat de utilizator StratMar Program comercial. Asistența tehnicilor de Callplan Program experimental. Alacrity Srategy Produs de alacritour în Canada. dialog controlat de utilizator. Criteriile de analiză sunt doar cota de piață și diferențierea produsului.Planificarea firmei ANSPLAN Produs de Ansoft în Canada. Conține vânzare dialog controlat de utilizator. dialog controlat de utilizator Finance Comercializare hârtii de FS-Dealer Edwin valoare Trademaster Finoblig X-Options Analize financiare SAFIR SEFIA Dezvoltare pe platforma Argument Shell SECRETS Informare financiară FIQ Dezvoltat pe platforma Prolog Cyty Interface Dezvoltarea pe platforma Crystall Shell SPEED Dezvoltare pe platforma Nexspert Shell Administrare portofolii PLANPOWER SAGE FOLIO CLARIS Reglementări și audit EVA finaciar INVESTIMAT CBREIS 17 . Conține facilități hipertext. Asisteța tehnicilor de Portfolio Pllaner Program experimental. Conține marketing facilități hipertext. Criteriile de analiză sunt doar cota de piață și diferenșirea produsului. Conține facilități hipertext.

Luger. 1987. Manchester. 7. Cârstea C. Zaharia M. Ion George. The essence of artificial intelligence. 4. Editura academiei RSR. 10. Expert systems. București 1985. 2002. Inteligența artificială și sistemele expert în luarea deciziilor economice. 2003 6. Joseoh Giarratano. 2. 9. George F. București 1990. Boston...Editura Economică. Alison Cowsey. NNC Publ.. Paris... Controverse în știință și inginerie. Pearson Education Limited. București. Editura INFOREC. Structures end Strtegies for Coplex Problem Solving. L’inteligence artificialle. Masson. PWS Publishing Company. 1991.1998 3. Marcus S. England. București. Editura Tehnică. Qu’ este-ce que l’intelligence artificiell?. Person Prestice Hall. 2000..Intelgeța artificială și sisteme expert.in Itelligence Artificiell et bon sens. Expert Systems. Sălăcean L. 1989 Pari. Marie-Christine Haton. 18 . 5. Concepts and Examples. Bodea C. 1998. Presses Universitaires de France. Recoque A. Alty. Jean-Paul Haton.... BIBLIOGRAFIE 1. Combs M. 8. Elemente de inteligență artificial.

...Error: Reference source not found 1.....1........... Arhitectura sistemelor bazate pe cunoștințe........Error: Reference source not found 2....Error: Reference source not found 1.............. .3.Aspecte Privind Înșelegerea...Error: Reference source not found Inteligența Artificială....... Definiție.........3. Locul.......Inteligențaartificială-istoric.......Error: Reference source not found 3....Sistemele Expert-Componente AleInteligenței ArtificialeAplicate........2. Ahitectura Și Funcționarea Sistemelor Expert.....2......................Error: Reference source not found 19 ....Error: Reference source not found 2.... Cunoașterea Și Raționamentul În Sistemele Expert......Error: Reference source not found Lucrare de licență......4...........1. Introducere............ ....... Testul Turing..1.....Error: Reference source not found 1........Error: Reference source not found 2.................Error: Reference source not found 3..........3.Particularități Ale Utilizări Sistemelor Expert În Economie.Error: Reference source not found 2........Error: Reference source not found 1..Error: Reference source not found FACULTATEA DE ECONOMIE..... CUPRINS UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA.Error: Reference source not found 2.Error: Reference source not found SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR..Error: Reference source not found SPECIALIZAREA:STUDENT. De Ce Ineligență Artificială?.Sisteme Expert In Economie.... Rolul Și Structura Sistemelor Expert...Error: Reference source not found 1...........1...........