MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII GRUP SCOLAR TEHNOLOGIC ‘ION MINCU’, TG-JIU

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE

INDRUMATOR: Prof.ing.ADRIANA COSTREIE

ABSOLVENT: SURDU ANGHEL CRISTINA

CALIFICAREA PROFESIONALA: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL

ANUL ABSOLVIRII:2009-2010

1

Retuşarea Bibliografie 2 .1 Generalităţi 4 privind pregătirea pieselor pentru asamblare 1.CUPRINS ARGUMENT Cap.1.

Procesul de asamblare reprezintă etapa finală a procesului tehnologic şi este executat în general în aceeaşi întreprindere în care au fost executate piesele. 3 . In situaţi speciale. având drept scop final obţinerea unui produs care să corespundă în totalitatea activităţii pentru care a fost proiectat. In foarte multe cazuri. asamblarea ( sau asamblarea parţială ) se face la locul de utilizare a produsului. verificare a poziţiei lor şi recepţia după asamblarea definitivă.dar şi de modul în care ele lucrează împreună. dar şi inscripţiile de control. Mânuirea reprezintă mişcarea executată de muncitor în timpul pregătirii operaţiei de montare sau în timpul montării.D. Operaţia de asamblare reprezintă partea procesului tehnologic de montare care se execută la acelaşi loc de muncă de către un singur muncitor sau de o echipă de muncitori. care ţin atât de construcţie. Faza de asamblare reprezintă partea de operaţie care se execută la o îmbinare folosind aceleaşi scule. Pentru faze şi operaţii se realizează fişe tehnologice în care sunt prevăzute S.Argument Majoritatea aparatelor.aplicând aceeaşi metodă de lucru. . acestea trebuie să se încadreze în anumite limite de abateri dimensionale. maşinilor şi instalaţiilor se compun dintr-o serie de piese şi subansambluri. iar stabilirea corectă a duratei şi succesiunii operaţiilor are influenţă directă asupra productivităţi şi preţul de cost pe produs.V. Procesul tehnologic de asamblare cuprinde totalitatea operaţiilor de îmbinare a pieselor.pentru obţinerea unui subansamblu sau pentru reunirea mai multor subansambluri.urile. Operaţia de asamblare este unitatea de bază folosită la planificarea producţiei.dispozitive şi instrumente de măsurat . astfel încât ele să formeze un produs finit care să corespundă din punct de vedere tehnic scopul pentru care a fost proiectat. utilajele folosite. Asamblarea este îmbinarea a două sau mai multe piese definitiv prelucrate într-o anumită succesiune.

utilajele respective fiind prevăzute şi cu dispozitive de uscare.1. De aceea. spălarea se execută mecanizat. Pentru producţia individuală. înaintea asamblării se înlătură de pe piese praful. pulberile abrazive cât şi resturile rămase după ştergerea pieselor. c) Suflarea pieselor se realizează cu aer comprimat având presiunea de 3-6 bar. benzină. aşchiile metalice mărunte. Aceste măsuri sunt cu atât mai importante la montajul mecanismelor de precizie. Tot prin această operaţie sunt verificate canalele de ungere greu accesibile prin alte metode. spălarea se face manual în băi de petrol lampant. Curăţarea propriu-zisă a pieselor constă în îndepărtarea Curăţarea pieselor se poate face prin următoarele operaţii: impurităţilor şi a urmelor de vopsea de pe suprafeţe. cu mijloace abrazive sau cu cârpe moi. 4 . b) Spălarea pieselor se execută în scopul îndepărtării impurităţilor rămase în urma curăţării. alcool sau cu apă fierbinte şi sodă. în lichidele de ungere. De asemeni. Aerul folosit trebuie să fie perfect uscat şi încălzit pentru a grăbi procesul de uscare după spălare. ajustarea pieselor. sau greu accesibile în timpul operaţiilor de montaj. Generalităţi privind pregătirea pieselor pentru asamblare Condiţia cea mai importantă la montajul pieselor este ca acestea să fie curate. La producţia de serie mare. pentru uşurarea operaţiei. el trebuie să aibă şi o presiune cât mai mare pentru a putea îndepărta corpurile străine din locurile greu accesibile. Operaţia se execută cu ajutorul unor pensule. pe lângă piesele în mişcare poate duce la îngreunarea sau chiar griparea mişcării. înainte de asamblare se execută: a) curăţarea pieselor.Cap. Pătrunderea impurităţilor în canale.

. 1). Adaosul de prelucrare la această operaţie poate fi de: 0. 0. Fig. . Operaţia mai este folosită şi pentru îndepărtarea rupturilor. cu ajutorul unor truse de pile. şi anume: 1. Retuşarea. . Ajustarea consta in: . Este o operaţie de ajustare cu o sculă metalică pentru adaptarea piesei în lanţul de dimensiuni sau pentru retuşarea suprafeţei.1 mm.1 Dispozitiv de pilit mecanic cu diferite forme de pile: a) dispozitiv acţionat electric.netezirea suprafeţelor pentru corectarea rugozităţii. Ajustarea pieselor constă dintr-o succesiune de operaţii.executarea de găuri de montaj. .3 mm. Retuşarea mecanizată se face cu aparate de pilit acţionate electric sau pneumatic (fig.5 mm.corectarea găurilor. iar pentru finisare 0.Organele de maşini ce trebuie supuse operaţiilor de montaj au nevoia uneori de ajustare. Operaţia se execută manual sau mecanizat. bavurilor sau a neregularităţilor.teşirea muchiilor ascuţite.1.centrarea găurilor etc. b) pile 5 .

care pentru suprafeţele plane sunt răzuitoare plane (fig.3 µ m.2. Acestea au o suprafaţă de control cu rugozitate superioară sau cel puţin egală cu cea care trebuie obţinută prin răzuire. Calitatea operaţiei de răzuire se controlează cu ajutorul pieselor etalon numite plăci de tuşat.2. Răzuitor mecanic Operaţiile de răzuire se aplică în general pentru suprafeţele plan-active (ghidaje). apoi această suprafaţă este pusă în contact cu suprafaţa ce trebuie verificată.5 µ m 6. 1. Fig. iar pentru suprafeţele curbe. 2 b). Răzuirea. cu scule numite răzuitoare. Pentru control. 3). suprafaţa etalon se acoperă cu un strat de vopsea specială. 4. Fig. Operaţia se poate executa manual sau mecanizat. sau suprafeţele cilindrice (cuzineţi). răzuitoare curbe (fig.Rugozitatea suprafeţelor obţinută prin această prelucrare este de 12. 2a). aliaje neferoase care au duritatea relativ redusă şi produc aşchii care se rup. Piesa etalon este apoi apăsată puţin şi rotită în diferite direcţii pe piesa de 6 . Razuitoare manuale Pentru fabricaţia de serie se folosesc răzuitoare mecanice (fig. Este operaţia de ajustare folosită la piesele confecţionate din fontă cenuşie.

La acest procedeu. suprafaţa trebuie să aibă 15-20 pete. când cele două suprafeţe supuse prelucrării sunt în contact una cu cealaltă în timpul prelucrării. 7 . diluate în ulei.unelte sau angrenaje. fiecare suprafaţă se rodează separat cu ajutorul dispozitivului de redare. între suprafaţa dispozitivului şi suprafaţa de rodat se întinde o pastă abrazivă. Operaţia se execută folosind pulberi sau paste abrazive. iar între cele două suprafeţe se găseşte pastă abrazivă. albastru de Prusia.Rodarea. 1. indicând astfel locurile unde mai este necesară operaţia de răzuire. ventile.verificat. iar la lagăre între 10-18 pete. robinete. putem avea: a) rodare reciprocă (fig. Pentru o suprafaţă care asigură etanşarea. indigo sau negru de fum. ghidaje pentru maşini.3. Vopseaua folosită poate fi miniu de plumb. Operaţia se poate executa manual sau mecanizat. Numărul de pete găsite în cuprinsul unei ferestre indică gradul de netezime al suprafeţei. După îndepărtare. se observă că proeminenţele care au venit în contact cu vopseaua sunt colorate. Suprafeţele sunt conjugate şi operaţia are scopul îmbunătăţirii contactului dintre ele. Este operaţia prin care două suprafeţe metalice sunt netezite simultan. Se aplică pentru supapa şi scaunul supapei.5). b) rodare individuală (fig.6). Din punctul de vedere al poziţiei suprafeţelor pereche care se rodează. Calitatea operaţiei este apreciată cu ajutorul unui etalon confecţionat din tablă subţire în care s-au practicat ferestre cu secţiunea 25 x 25 mm.

4.Găurirea. . 1. 8 .sunt realizate găuri de corecţie pentru poziţionare sau aspect. Rodarea reciprocă Fig. Adaosul de prelucrare îndepărtat la această operaţie este de 0.6. Operaţia se poate executa cu maşini de găurit portabile electrice sau pneumatice pentru găuri având diametre de 1.Fig. Rodarea individuală 1.Alezarea.5 mm şi se realizează la una sau două treceri.sunt necesare găuri prin două sau mai multe piese care au aceeaşi axă . Se execută manual folosind ale-zor fix sau reglabil.5.5.20 mm sau pe maşini de găurit de masă sau cu coloană.găurile au dimensiuni foarte mici şi necesită apoi operaţii de ajustare sau filetare.datorită poziţiei găurii. aceasta nu poate fi realizată în timpul prelucrărilor mecanice. .2 .0. Se execută în timpul asamblării atunci când: .

8.piesă de bază.1. 9 .7).cep de ghidare 1. după ce acestea au fost umplute cu sacâz topit sau nisip fin uscat şi bine îndesat în ţeavă.6. sau este aplicată pentru îndepărtarea bavurilor de la filetare (fig. Fig. Schema lamării: 1 . Este una din operaţiile frecvent întâlnite la asamblare şi este realizată pentru scopuri secundare. Îndoirea. Se aplică în general pentru ţevi.7. 4 . Operaţia se execută manual folosind dispozitive de îndoit ţevi pentru producţia individuală şi cu ajutorul maşinilor de îndoit ţevi pentru producţia de serie. Operaţia se poate executa la rece pentru diametre mai mici de 8 mm si rază mare de curbura.lamator. Lamarea.7. Filetarea manuală. Ţevile de cupru. 2 . Operaţia constă în filetarea cu tarozi (garnitură de trei tarozi) de degroşare.suprafaţă prelucrată.mată este realizată cu ajutorul urnii cep de ghidare. 1. de finisare şi de calibrare. înainte de îndoire sunt încălzite la 500-600 °C şi apoi răcite în apă pentru înmuiere. Perpendicularitatea dintre axa găurii şi suprafaţa la. Este operaţia de prelucrare mecanică prin care se obţine o suprafaţă plană perpendiculară pe axa unui alezaj. 3 . Operaţia se poate executa manual sau mecanizat şi are drept scop poziţionarea corectă a piuliţei.

9).8. Acestea folosesc drept lichid pentru spălare benzină amestecată cu 8 % tetraclorură de carbon. Fig.cu transportor cu rachetă (fig. .9.21 kHz). Maşină de spălat cu tambur 10 .1. În atelierele care nu dispun de maşini de spălat se folosesc pistoale de stropit. 8). Principiul de funcţionare constă în producerea în băile de spălare a oscilaţiilor mecanice cu frecvenţă ridicată (18 . Lichidele de spălare pot fi benzină. materialelor abrazive şi uleiurilor depuse în timpul operaţiilor de ajustare. Maşinile de spălat pot fi: -cu tambur (fig. Spălarea se poate realiza manual sau mecanizat. După spălare piesele sunt uscate cu aer comprimat. care duc la îndepărtarea impurităţilor.cu bandă transportoare (fig. Operaţiale execută în scopul îndepartarii pilituri aşchiilor.5 % triclor etilenă pentru a reduce inflamabilitatea benzinei. Spălarea pieselor înainte de asamblare. . 10). Pentru piese cu configuraţie complicată se folosesc instalaţii cu ultrasunete. petrol rafinat sau apă. 7.

2.1. PREGATIREA PIESELOR PENTRU OPERATIA DE LIPIRE 2. Materialul de aport are compoziţia chimica diferita de cea a materialului de baza si pătrunde prin difuziune moleculară în structura (adezivi). cuprinde următoarele grupe: 11 . Clasificare lipiturilor metalice: În funcţie de rezistenta mecanica si temperatura de topire a aliajului de lipit. Generalitati Asamblarea prin lipire este operaţia de îmbinare a doua sau mai multe piese confecţionate din acelaşi metal sau din materiale diferite cu ajutorul unui „material de aport "de temperatura mai joasă decât a materialului pieselor de îmbinat. Maşină de spălat cu bandă transportoare Cap.9.Fig. Maşină de spălat cu transportor cu rachetă Fig. 10.

a plăcuţelor dure la sculele aşchietoare.stearina (pentru piese din plumb)..straturi de oxizi care vor împiedică realizarea unei lipituri de calitate. Pentru a evita acest fenomen. .Ag. Lp30Sb etc.lipiturile tari sau bravurile se caracterizează prin rezistenta de rupere ar <50daN/mm si temperatura de execuţie cuprinsa intre 450 C si 900°C. cum ar fi: .Lipirea flanşelor pe ţevi de apa. si protecţie in mediul coroziv.Pb (simbolizate s.cupru si aliaje de cupru . Acesta asigură în plus. etc )..colofoniul sau "sacâzul" (pentru piese din cupru sau din alarma ). o difuziune mai buna a lipiturilor.cutii de tabla . Metalele si aliajele încălzite la temperatura necesara lipirii formează la suprafaţa.a elementelor radioactive. .lipituri moi se caracterizează prin rezistenta de rupere mica (ar =5. se folosesc aliaje de lipit pe baza de Sn .clorură de zinc (pentru piese de otel table zincate ) . cum ar fi: . . Din punct de 12 .clorură de amoniu ( pentru curăţarea de oxizi a suprafeţelor active la ciocane de lipit). .ulei sau aer comprimat. Cele mai folosite sunt: .jgheaburi Pentru lipirea pieselor din otel..la diferite aparate electronice si electrocasnice.7daN/mm) şi temperatura de execuţie sub 450 C. Cifra din simbol indică procentul mediul de staniu ( Sn ).). . suprafeţele ce vor fi supuse operaţiei de lipire se tratează cu fluxuri pentru lipit. . Ele se întâlnesc în cazul îmbinărilor care necesita o buna rezistenta mecanica: . Pentru lipirea pieselor din aluminiu(Al)se folosesc aliaje pe baza de Sn -Zn sau Pb .St ( simbolizate Lp20Sb . in contact cu oxigenului. sau pe baza de Sn-Pb. Ele se întâlnesc în cazul îmbinărilor slab solicitate sau care se încălzesc nesemnificativ in funcţionarea.

025. cu sau fara presarea materialelor supuse imbinarii. prin degresarea..2.Lipirea cu adeziv Constituie o varianta mult mai noua pe scara evoluţiei tehnologice a acestui procedeu. Adezivii sunt substanţe chimice metalice care.0. curăţarea pana la luciu metalic a suprafeţelor supuse lipirii. materiale de cauciuc. Lipiturile cu adeziv se pot realiza atat la rece (temperatura mediului ambiant). prin aderenţă si adsorbţie. Tipuri de lipiri 2. 13 . se pot lua masuri suplimentare pentru creşterea rezistentei mecanice a îmbinărilor lipite.. păstrarea interstiţiului dintre piesele de lipit intre in intervalul 0.25mm. decapare cu acid azotic etc. prin executarea de randalinări.11.si anume: . Prin acest procedeu pot fi imbinate: materiale metalice. materiale ceramice.vedere tehnologic. Fig. . materiale de lemn . creează un strat direct de contact intre structurile moleculare de la suprafaţa pieselor de imbinat.realizarea unei configuraţii si a unei suprafeţe de lipire mai mari pentru a putea transmite forte cat mai mari.păstrarea interstiţiului dintre piesele de lipit intre cele doua piese. cât si la cald.

.- materiale de beton. . legături electrice. Lipirea cu ciocane de lipit Ciocanele de lipit sunt folosite pentru transportul clădirii de la sursa la locul de asamblare. Dintre adezivii cu larga întrebuinţare. . . radiatoare.numărul de piese lipite. Lipirea moale: este folosita la piese supuse la presiuni si solicitări de valori mici pentru Se realizează prin următoarele metode: .). Metoda de lipire se alege ţinând seama de: . aparatura de laborator.încălzirea se face la flacăra unei lămpi cu benzină.forma îmbinării. (pentru îmbinări din lemn). Operaţia de lipire se execută etapele: .spirit sau petrol. Se executa din cupru deoarece acest material este un foarte bun conducător de căldura. supuse la temperaturi pana la 130°C.cu ciocan de lipit .cu arzătoare cu gaz.se ajustează piesele de lipit. tehnica de calcul. . (supuse la temperaturi sub 60 C si rezistente la tracţiune pana la 300daN/cm2) si chiturile (pentru îmbinări intre piesele metalice si piesele nemetalice. Pentru a evita încălzirea repetată se folosesc ciocanele electrice la care încălzirea este continuă.tipul aliajului de lipit. Ciocanele de lipit se încălzeşte în partea mai groasă şi nu la vârful pentru că se poate arde . materiale de ţesături.prin rezistenţă de contact.se menţionează: cleiurile. tesuturi sau hârtie.materialul si dimensiunile pieselor. Exemple: metal cu porţelan sau sticlă la siguranţe fuzibile etc. 14 .răzuire.

după întărirea aliajului de lipit şi răcirea lipiturii se poate spăla cu apă şi săpun pentru îndepărtarea fluxului (numai acolo unde este prevăzut de tehnologie ).acoperirea acestora cu flux.pregătirea pieselor pentru lipirea prin curăţire. Fig.netezire abrazivă se acoperă cu un strat de flux netezire abrazivă. 2. gaze naturale) şi aer.încălzirea locului de lipire până la temperatura de topire a aliajului. .12. ciocanul nu se ridică de pe suprafaţa de lipit până când nu se umple cusătura. această operaţie nu este necesară. se iau cu ciocanul una sau două picături de aliaj pe lipit . butan . folosit un tampon de câlţi sau o pensulă de păr.sau se pun bucăţile de aliaj pe locul de îmbinare deplasând încet şi uniform ciocanul de-a lungul îmbinării. Dacă a fost folosi flux protector. se cufundă ciocanul în soluţia de clorură de zinc şi apoi în clorură de amoniu (ţipirig).hidrogen. Aparate de pipit.3. . metan.. se încălzeşte ciocanul de lipit.propan .Lipirea cu arzătoare cu gaz Este folosită la lipirea în locuri greu accesibile. degresare.aproprierea barei din aliajul de lipit cu flux de locul de îmbinare. . prelucrarea marginilor. Etapele de realizare ale lipiturii prin această metodă sunt următoarele: . Metoda constă în încălzirea piesei şi a aliajului de lipit cu ajutorul unui arzător compus din două ţevi lipite prin care circulă un gaz ce arde (acetilenă. 15 . Prezentată la figura in figura 12.

atât din punct de vedere mecanic cât şi termic. în instalaţii chimice.Lipirea prin rezistenţă de contact Se realizează prin încălzire locală folosind efectul termic al curentului electric şi topirea de lipit termic aşezat între piesele care se asamblează. Pentru protecţia locurilor ce nu trebuie acoperite cu aliaj de lipit se aplică acestor zone o protecţie cu sticlă solubilă în amestec cu cretă sau miniu de plumb. Avantajele îmbinărilor prin lipire constau în faptul că: . . 16 . decaparea. cât şi cu utilaje simple .2.este o operaţie şi energie. . . Etapele parcurse la această metodă de lipire sunt următoarele: curăţarea mecanică a pieselor. degroşarea. îmbătrânire în timp.rezistenţa mecanică este puternic afectată de temperatură. In acest scop .sunt mai puţin rezistente decât sudurile.se elimină tensiunilor remanente . Dezavantajele îmbibărilor prin lipire: . fixarea în poziţia de asamblare introducerea în baia aliajului de topire.au sensibilitatea la şocuri. desprindere. aşa cum este exemplificat în care piesa a este strunjită din material plin.precum şi la lipirea sculelor aşchietoare. pentru conductele de ulei. ea poate înlocui alte tehnologii de execuţie în cazul tablelor subţiri. Metoda se aplică la lipirea ţevilor de radiatoare şi la lipirea sculelor.aer comprimat. iar piesa b este realizată prin lipire din două bucăţi ambutisate. Lipirea tare Este folosită la lipirea pieselor supuse la presiuni şi solicitări mai mari decât în cazul lipiturilor de apă.4. Printre metodele de realizare a lipiturilor tari amintim: Lipirea cu flacără.

Îndreptarea -Planarea tablelor Operaţia se execută.foarfece mecanice. legarea cu sârmă a pieselor ce urmează a fi lipite pentru a nu se deplasa în timpul lipirii.5.5. şi se aplică pe locul cusăturii bucăţi de aliaj de topit. ghilotină care permit şi tăierea în pachete de tablă. 2. sau uscarea. fără a supune tabla vreuneia încălziri. îndreptarea este mai bună cu cât este mai mic 17 .2. spălarea cu apă din abundenţă. în producţia individuală. Lipirea în cuptoare cu atmosferă controlată. răcirea lentă în atmosferă a cusăturii. Lipirea prin această metodă se face parcurgând următoarele etape: ajustarea şi curăţarea suprafeţelor ce trebuie lipite.1.cu suporturi individuale. se debitează sau se taie la dimensiunile cerute cu foarfece manuale pentru tablă. OPERATII DE PREGATIRE A PIESELOR PENTRU LIPIRE 2. electrice sau combinate. 5% ulei mineral şi 85% apă.sau cu platforme cu role pentru a se uşura manevra tablelor dispuse în forţa maşinii. prin întindere-respectiv planare.Tablele moi mai subţiri se pot îndrepta prin câteva lovituri date cu un ciocan de lemn.. la rece".cu role . la o producţie mai mare sau la table mai groase se folosesc utilajele speciale pentru această operaţie ca foarfece de banc.5.copierea un strat de flux a suprafeţelor ce urmează a fi lipite (borax dizolvat în apă). ştergerea cu o cârpă uscată. pe urmă se încălzeşte locul cusăturii cu lampa cu benzină sau cu flacăra de la un arzător cu oxiacetilenă pentru topirea aliajului de lipit. de material de plastic sau de cauciuc.Debitarea-Tăierea Tablelor Tablele subţirii. Această maşină este dotată cu echipamente: . Lipire cu flacără. Se aşează piesele pe un transport (o cărămidă etc. înlăturarea fluxului prin fierbere 15 minute în soluţie de 10% sodă caustică. .Lipirea în baie de săruri. prin presare sau prin aplicare de lovituri. 2.).

Îndoirea tablelor Pentru a se obţine forme curbate sau diferite profile. cel superior putându-se deplasa în plan vertical. 2. Fălţuirea pentru mantalele corpurilor cilindrice sau tuburi executate pe maşini speciale. In atelierele mai mici şi la execuţia individuală maşinile de îndreptat table sunt acţionate manual şi sunt prevăzute doar cu 3 cilindri. . burlanelor. de aceea este o metodă răspândită pentru confecţionarea vaselor şi diverselor cutii din tablă. Presa de îndoit(abkant). 18 . 2. Fălţuirea se poate executa direct din elemente asamblate sau indirecte cu ajutorul unor adaosuri.5.3.6. Controlul lipirii metalelor Controlul lipirii metalelor se face printr-o observare atentă cu ochiul liber observând defecte ca: . 2. Maşina este acţionată manual sau electric şi are ca părţi active o riglă inferioară. poansonul având mişcarea alternativă în plan vertical.5. realizează îndoirea tablelor sub diferite unghiuri. Grosimea tablei folosite la fălţuirea este în funcţie de capacitatea de lucru a utilajului respectiv.deplasate. tuburilor de aerisire.4.diametrul cilindrilor. după cum marginile tablelor se îndoaie cu o singură dată sau de două ori.5. Prin fălţuire se pot obţine îmbinări etanşe. Fălţuirea Condiţia necesară pentru executarea falţurilor la temperatura obişnuită este ca tabla să nu formeze fisuri la îndoire.Îmbinarea prin fălţuire Tuburile cu pereţii subţirii se pot îmbina nedemontabil şi prin operaţii de fălţuire cu lipire metalică. 2.5.5. Tabla inoxidabilă se falţuieşte numai după ce s-au făcut încercări preliminare. îndoirea tablelor se realizează manual cu ajutorul a diferite dispozitive(matriţare). acoperişurilor etc. Fălţuirea este simplă sau dublă.lipiri neuniforme.

.fisuri etc.lipsuri. . .scurgeri de metal. 19 .nepătrunderi.porozităţi.. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful