C U P R I N S

:
1. CALITATEA SEMINTELOR SI A MATERIALULUI SADITOR DESTINATE

INSAMANTARII SI PLANTARII (Legislaţie) 2. AMELIORAREA MORCOVULUI

2. 1. Originea şi sistematica. 2.2. Particularităţi biologice şi genetice. 2. 3. Resurse genetice. 2. 4. Obiective de ameliorare. 2. 5. Metode de ameliorare.
3. PRODUCEREA SEMINŢELOR DE PLANTE LEGUMICOLE

Scurt istoric Cadrul legislativ actual Cadrul organizatoric Cadrul general al tehnologiilor de cultură pentru producerea seminţelor de legume. Certificarea loturilor semincere de plante legumicole Recoltarea, extragerea şi condiţionarea seminţelor de plante legumicole Condiţionarea Controlul calităţii seminţelor Certificarea seminţelor Ambalarea seminţelor Depozitarea şi păstrarea seminţelor Transportul seminţelor Comercializarea seminţelor şi materialului săditor

1

Cap.1.
CALITATEA SEMINTELOR SI A MATERIALULUI SADITOR DESTINATE INSAMANTARII SI PLANTARII

Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor – INCS – din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale este autoritatea nationala oficiala desemnata pentru controlul si certificarea calitatii semintelor si a materialului de reproducere (saditor), inregistrarea, supravegherea, monitorizarea si acreditarea unor activitati ale producatorilor, prelucratorilor si comerciantilor implicati profesional in domeniul semintelor si materialului de reproducere. INCS isi exercita atributiile in teritoriu prin 30 de Inspectorate teritoriale pentru calitatea semintelor si a materialului saditor (ITCSMS) cu 10 filiale si prin Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor (LCCSMS). In reteaua teritoriala a INCS lucreaza un numar de 435 personal permanent, din care 192 inspectori de teren, 147 personal de laborator, 96 personal economic si administrativ (la 30.06.2003). In anii 1999 - 2002, INCS si sectorul de seminte si material saditor a beneficiat de sprijinul Olandei in cadrul a doua proiecte PSO pentru intarirea capacitatii administrative in vederea accesului la U.E. Au fost infiintate doua laboratoare de testare virotica la cartoful pentru samanta - Brasov si materialul de inmultire fructifer - Pitesti. A fost dezvoltat sistemul national de informatizare al retelei teritoriale a INCS, web-site-ul www.incs.ro si a fost instruit personalul propriu in utilizarea sistemului computerizat al inregistrarii productiei, inspectiei in camp si analizelor de laborator, certificarea semintelor si materialului de reproducere, imprimarea documentelor si etichetelor oficiale. In anul 2003 a inceput pregatirea celor 30 laboratoare ale unitatilor teritoriale ale INCS in vederea intocmirii manualului calitatii in scopul acreditarii acestor laboratoare oficiale pentru efectuarea analizelor de laborator in conformitate cu Ordinul MAAP nr.506/2002 si cu standardele ISTA de acreditare si a standardelor ISO 9001 si ISO 17025. In anii 2003 si 2004 INCS impreuna cu LCCSMS a efectuat auditul si a acreditat cele 30 de laboratoare ale inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semintelor si a materialului saditor. Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor a fost reacreditat de catre ISTA – Asociatia Internationala de Testare a Semintelor – pentru efectuarea de analize la loturile de samanta destinate exportului. Productia de samanta certificata oficial ca samanta de Prebaza, Baza si Certificata a fost de 488 mii tone in anul de piata 2001/2002, 423 mii tone in anul de piata 2002/2003 si 346 mii tone in
2

anul de piata 2003/2004. Productia de seminte de cereale reprezinta cca. 89% din totalul productiei certificate. Productia de seminte exportata a fost de 5794 tone in anul de piata 2001/2002, 5402 tone in anul de piata 2002/2003 si de 7725 tone in anul de piata 2003/2004, in sistem OCDE si CE. Prevederile Directivelor de baza 66/400 (2002/54), 66/401, 66/402, 66/403 (2002/56), 68/193, 69/208 (2002/57), 70/457 (2002/53), 70/458 (2002/55), 92/33, 92/34, 98/56 au fost armonizate in Legea nr.266/15.05.2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si a materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante. Legea nr. 266/2002 este o lege cadru care faciliteaza armonizarea in continuare cu directivele comunitare in domeniu, in special cu amendamentele aduse de Directivele 98/95/CE, 98/96/CE si 98/56/CE. Armonizarea legislativa a continuat prin adoptarea urmatoarelor acte normative de implementare: · Ordin MAAP nr.253/14.06.2002 pentru aprobarea Metodologiei privind inregistrarea agentilor economici, persoane fizice si juridice, pentru producerea, prelucrarea si/sau comercializarea semintelor si materialului saditor, care stabileste o procedura de inregistrare a furnizorilor de seminte si material de inmultire, prevazuta in diferite directive comunitare. · Ordin MAAP nr.257/20.06. 2002 privind aprobarea Regulamentului privind organizarea controlului de calitate si fitosanitar la importul si exportul semintelor si materialului saditor, care reglementeaza importul si exportul in conformitate cu prevederile comunitare privind calitatea semintelor si materialului de inmultire cuprinse in Directivele CE 66/400, 66/401, 66/402, 66/403, 68/193, 69/208, 70/457, 70/458, 91/682, 92/33, 92/34, 98/56, si care stabileste principiul echivalentei conform Deciziei 95/514 si 97/778 (2003/17) si a prevederilor comunitare privind sanatatea plantelor. · Ordin MAAP nr.283/08.07. 2002 privind aprobarea conditiilor si procedurilor privind acreditarea persoanelor pentru a ridica probe de seminte in vederea efectuarii testelor de laborator, care armonizeaza Directiva 98/320/CE. · Ordin MAAP nr.350/2.08.2002 privind aprobarea Regulilor si Normelor tehnice privind producerea in vederea comercializarii, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, precum si comercializarea semintelor de cereale, oleaginoase si textile, plante furajere, sfecla, cartof, legume, care transpun e prevederile specifice cuprinse in Directivele 66/400 (2002/54), 66/401, 66/402, 66/403 (2002/56), 69/208 (2002/57), 70/458 (2002/55). · Ordin MAAP nr.355/5.08.2002 pentru aprobarea conditiilor si procedurilor privind acreditarea persoanelor pentru efectuarea inspectiilor in camp in vederea certificarii unor culturi semincere sub supraveghere oficiala, care transpune prevederile Directivei 98/96/CE privind modificarea, cu privire la inspectiile in camp, a Directivelor 66/400 (2002/54), 66/401, 66/402 si 69/208 (2002/57). · Ordin MAAP nr.249/14.06.2002 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea controlului in vederea certificarii, inregistrarii, supravegherii, monitorizarii si acreditarii unor activitati ale agentilor economici pentru producerea, prelucrarea si/sau comercializarea semintelor si materialului saditor,
3

precum si pentru efectuarea testelor de calitate ale semintelor si materialului saditor, adoptat in vederea intaririi capacitatii administrative a autoritatii de control si certificare a semintelor si materialului de reproducere. · Ordin MAAP nr.327/25.07.2002 privind stabilirea persoanelor imputernicite sa constate si sa aplice sanctiunile prevazute de Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante, care stabileste masurile pe care pot sa le ia reprezentantii autoritatii oficiale de control si certificare in cazurile de nerespectare a prevederilor legale in vigoare. · Ordin MAAP nr.381/26.08.2002 pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea, controlul calitatii si/sau comercializarea materialului de inmultire si plantare legumicol, altul decat semintele, care transpune prevederile specifice cuprinse in Directiva 92/33/CEE. · Ordin MAAP nr.382/26.08.2002 pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea, controlul, certificarea calitatii si/sau comercializarea materialului saditor pomicol, care transpune prevederile specifice cuprinse in Directiva 92/34/CEE. · Ordin MAAP nr.395/02.09.2002 pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, controlul calitatii si/sau comercializarea materialului de inmultire al plantelor ornamentale, care transpune prevederile specifice cuprinse in Directiva 98/56/CE. · Ordin MAAP nr.506/01.11.2002 pentru aprobarea Conditiilor si procedurilor privind acreditarea laboratoarelor pentru analiza calitatii semintelor sub supraveghere oficiala, care armonizeaza Directiva 98/320/CE. · Ordin MAAP nr. 550/27.11.2002 pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, controlul calitatii si comercializarea materialului de inmultire viticol, care transpune prevederile specifice cuprinse in Directiva 68/193/CEE ultima data amendata de directiva 2002/11/CE. (M.O. 937/20.12.2002) · Ordin MAAP nr. 659/24.12.2002 privind componenta si atributiile Consiliului tehnic pentru soiuri si seminte de plante, organism consultativ al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. (M.O. 109/20.02.2003), care analizeaza si propune masuri privind testarea soiurilor, producerea, prelucrarea si comercializarea semintelor si materialului de inmultire si plantare. Consiliul cuprinde reprezentanti ai organizatiilor profesionale non-guvernamentale ale amelioratorilor, producatorilor si comerciantilor, a cercetarii stiintifice si ai Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. · Ordin MAAP nr. 84/03.02.2003 privind aprobarea Regulamentului de testare si inregistrare a soiurilor de plante de cultura, care transpune prevederile specifice cuprinse in Directivele 2002/53/CE; 2002/55/CE; 92/34/CEE; 68/193/CEE; 98/56/CE; 930/2000/CE. (M.O. 138/04.03.2003). · Ordin MAPAM nr. 427/01.07.2003 (publicat in M.O. nr. 527bis/22.07.2003) pentru aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania p entru anul 2003.

4

Schemele OCDE. In anul 2004 a fost instruit personalul teritorial de specialitate al autoritatii oficiale de control si certificare a semintelor si materialului saditor – Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor. A fost elaborat un program de intarire a capacitatii institutionale a Institutului de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor pentru perioada 2003-2006. In reteaua ISTIS lucreaza un numar de 220 persoane (67 experti. In prezent sistemul de calitate a semintelor lucreaza in conformitate cu Regulile CE. prin investitii in cladiri.Procesul de armonizare legislativa in domeniul calitatii semintelor si materialului de inmultire si plantare din sectorul agricol si horticol a fost incheiat la nivelul legislatiei comunitare din anul 2002. · intarirea capacitatii centrelor de testare. Testarea si inregistrarea soiurilor in catalogul national si administrarea Catalogului oficial al soiurilor de plante este sub autoritatea Institutului de Stat pentru Testarea si Inregistrarea soiurilor (ISTIS). a Asociatiei Amelioratorilor. 4 centre pentru testarea DUS a soiurilor de plante horticole si 24 centre pentru examinarea VCU a soiurilor de plante agricole. 66/401/CEE. Prin Directiva 2003/17/CE. a continuat publicarea trimestriala a revistei Info-AMSEM. Regulile ISTA si UPOV. precum si pentru certificarea oficiala a semintelor produse in acord cu aplicarea metodelor ISTA de laborator. Echivalenta s-a acordat pana la 31 decembrie 2007 si are ca urmare acceptarea exportului de seminte din Romania in statele membre ale Uniunii Europene. cu respectarea Directivelor CE nr. Programul prevede: · reducerea numarului de centre teritoriale de testarea a soiurilor de la 40 la 26. ISTIS isi desfasoara activitatea in 4 centre pentru testarea DUS a soiurilor de plante agricole. din care 7 centre pentru testul DUS si 19 centre pentru testul VAU si redistribuirea personalului de specialitate : · intarirea capacitatii de expertiza a personalului. Echivalenta s-a acordat pentru indeplinirea conditiilor de producere si inspectie in camp a semintelor (in acord cu schemele OCDE). 2002/54/CE. 50 personal administrativ si 73 personal muncitor). De asemenea. 30 personal de laborator. Implementarea noilor reglementari a inceput din primavara 2003. seminte de cereale. Comisia CE a acordat echivalenta Romaniei pentru urmatoarele grupe de specii: seminte de plante furajere. ISTIS efectueaza verificarile in parcele de post-control pe probele trimise de reteaua INCS si ii pune acesteia la dispozitie rezultatele din parcelele de verificare. echipamente specifice si 5 . In scopul promovarii informatiilor si a noutatilor din domeniul semintelor si al materialului saditor. seminte de sfecla. respectiv 339 inspectori in camp si analisti din laboratoarele oficiale de analiza a semintelor pentru utilizarea sistemului informational specific si a aplicarii reglementarilor armonizate cu legislatia U. Producatorilor si Comerciantilor de Seminte si Material Saditor.E. seminte de plante oleaginoase si textile. 66/402/CEE. 2002/57/CE.

morcovul a fost consumat din natură.carota) este o formă foarte răspândită în Europa şi Asia. Pretenţiile faţă de calitatea rădăcinilor au crescut tot mai mult. atât în privinţa formei rădăcinii cât şi a calităţii.informatizare in valoare de 103 miliarde lei. impune diversifciarea lucrărilor de ameliorare în diferite diferite direcţii. După luarea în cultură.sativus. rădăcina subţire a morcovului sălbatic a devenit mult mai mare.carota ssp. ca urmare astăzi există un număr mare de soiuri cu caractere productive şi calitative deosebite. Genul Daucus cuprinde mai multe specii.carota preizintă forme sălbatice şi cultivate. 1. Specia D.2 AMELIORAREA MORCOVULUI Morcovul este o specie introdusă în cultură mult mai târziu decât alte legume cu toate că a fosr cunoscută ca plantă medicinală.carota şi D. fiind considerată şi specia ancestrală din care provin formele cele mai răspândite în cultură. soiurile actuale au suferit modificări morfologice majore. În urma ameliorăii. sortimentul de soiuri s. Morcovul prezintă o plasticitate ecologică foarte pronunţată astfel că ameliorarea poate duce la crearea unei game de cultivare care să răspândească această cultură pe areale tot mai extinse utilizarea tot mi largă în consum în stare proaspătă sau preparat în diferite moduri. această subspecie cuprinde şi un număr mare de soiuri cultivate. Specia D.divrsificat foarte mult. Această subspecie este mai răspânbdită în bazinul mediteranean. La asemenea valori s-a ajuns prin introducerea în cultură a hibrizilor comerciali. Pe lângă formele sălbatice. ssp. Comparativ cu formele sălbatice. · completarea soiurilor de referinta – standard. potenţialul biologic putând depăşi 50 t/ha. 2. Ca urmare a cultivării şi selecţiei.carota mai cuprinde o subspecie cultivată. Morcovul sălbatic (D. Morcovul face parte din familia Umbelifere. preogresele obţnute prin ameliorare au apărut la scurt timp. maximus. genul Daucus. Originea şi sistematica. O mare perioadă de timp. 6 . dar cele mai răspândite sunt D. Rezultate deoasebite au fost obţinute şi în privinţa potenţialului productiv. urmare a acestora apărând soiuri cu rădăcini foarte bogate în zahăr (peste 10%) şi în vitaminele A. Cap. · retestarea soiurilor inregistrate anterior anului 2001 in Catalogul national. cărnoasă şi fragedă bogată în zaharuri şi vitamine. in perioada 2005-2009 conform regulilor CE si UPOV. B şi C.

2. cu polenizare entomofilă. Cele două specii importante pentru cultură din cadrul genului Daucus. În prima fază de creştere se formează rădăcina pivotantă cu toate elementele ei. astfel că au fost delimitate mai multe subspecii. Pentru specia D. care îm primul an produce o rozetă de frunze şi o rădăcină pivotantă îngroşată.sativus. diversifciarea maximă se găseşte în sud-vestul Asiei.sativus ssp. Morcovul este o plantă bienală. specia cea mai răspândită în cultură este D. Plantele sunt pretenţioase şi faţă de sol. Încrucişările dintre difereitele specii şi subspecii de morcov sunt posibile. Toate subspeciile acestor specii sunt diploide. ciclicus şi japonicus. având 2n=18 cromozomi.carota (ssp. iar în faza a doua are loc îngroşarea şi colorarea rădăcinii Morcovul este o plnată alogamă. La apariţia morcovului cultivat au contribuit subspeciile speciei D. Seceta şi lipsa luminii are influenţă negativă asupra producţiilor realizate.carota şi ssp. Poliploidia naturală la morcov nu a fost semnalată.afganicus) este productiv. iar pentru D. care pot ajunge la înălţimea de 1. colorată mai intens.afganicus.d ar mai sărsc în zaharuri şi caroten. Alături de subspeciile speciei D.unii botanişti considerând-o chiar o specia aprte.maximus). Rădăcina prezintă patru zone distincte: măduva. morcovul este pretenţios faţă de regimul termic. dar cu o bună capacitate de reţinere a apei. fiind foarte rezistentă la secetă. din acest punct de vedere.sativus.carota. centrul de origine este zona mediteraneană. cu prelungire până în China. Pentru a evita hibridările cu 7 . Primele atestări documentare menţionează cultivarea morcovului violet în zona asiatică. prin formele aduse de arabi. în cultură sau ca forme sălbatice mai sunt răspândite pe areale mai restrânse. (ssp. în Imperiul Roman şi mai târziu în Spania. iar în anul al doilea butaşul emite tulpini florifere.sativus. Pe lângă aceste subspecii. În primele faze de vegetaţie. cilindrul central. putând germina imediat după recoltat.5 m. Dovezi certe ale evoluţiei acestei specii nu existăşi datorită faptului că planta este cunoscută ca plantă medicinală din timpuri foarte vechi. În Asia. Specia prezintă variaiblitate naturală pronunţată. subspeciile mediteraneus.syriacus. cambiul şi partea cărnoasă. preferând solurile mai uşoare. În Europa cultura morcovului este menţionată în zona mediteraneană. existând o foarte bună uniformitate.carota a contribuite la formarea morcovului cultivat.afganicus şi ssp. din cadrul speciei D. au un număr cromozomial de bază x=9. Subspeciile cultiovate sunt ssp. Seminţele de morcov nu prezintă repaus germinativ. 2. Morcovul violet. Particularităţi biologice şi genetice. Subspecia syriacus se cultivă mai mult în zonele secetoase din Asia. dar şi D. autosterilă.

un rol important îl au insectele polenizatoare. polenizării cu npolen propriu a florilor de aceeaşi plantă. Pe lângă aceste flori hermafrodite. Înfloritul începe la 45-60 zile de la plantarea butaşilor. Prin modificarea biologiei înfloritului în sensul. iar unei umbele simple 4-8 zile. izolatoarele trebuie să fie permeabile şi foarte largi pentru a permite circulaţia aerului şi a muştelor. La formele sălbatice procentul floirlor mascule este mult mai mare decât la cele cultivate. duce la manifestarea androsterilităţii. Deschiderea florilor are lco de la marginea umbelelo spre centru. BANGA (1962) Studiile de determinism genetic al caractrelor importante pentru procesul de ameliorare a morcovului sunt foarte puţine. la unele forme este posibilă ţi autopolenizarea. Umbela înfloreşte eşalonat.formele sălbatice. Androsterilitatea este un fenomen descoperit la morcov. Castrara trebuie realizată când staminele sunt curbate spre interior. În fiecare umbelă se castrează numai florile cele mai mari. Gena recesivă alături de cea dominantă în prezenţa citoplasmei de tip “S” (care prezintă facotrii ereditari specifici). se recomandă castrarea formelor mamă. cu un număr foarte mare de flori mici ca dimensiuni. Inflorescenţa morcovului este o umbelă compusă. adesea apar şi flori unisexuate (mascule sau femele). Cu toate că polenizarea este de tip alogam. dar determinismul genetic nu este încă bine elucidat. producerea de sămânţă şi procesul de ameliorare trebuie să se organizeze în condiţii de izolare în spaţiu. Dintre florile unisexuate. fiind menţionată androsterilitatea de tip nucleo-citoplasmatic. Deschiderea florilor din umbela compusă durează 10-12 zile. castrarea formelor mamă nu este obligatorie. La morcov a fost semnalat şi fenomenul de androsterilitate. În realizarea polenizărilor în procesul de hibridare şi autopolenizărilor în consangvinizare. predomină cele mascule care sunt grupate spre mijlocul umbelei. o genă recesivă “a” şi una dominantă “B”. dar pentru o mai bună siguranţă a încrucişărilor. În procesele de hibredare. Principalele caractere care contribuie la realizarea capacităţii de producţie şi a calităţii sunt determinate poligenic. Referitor la însuşirile de rezistenţă cunoştinţele sunt la fel de puţine. se deschide o nouă cale de valorificare a fondului de gene prin consangvinizare. Combinaţiile genice nucelare de tipul aaBB sau AABb şi 8 . sau chiar flori asexuate. principalele efecte intergenice fiind aditivitatea şi dominanţa. În realizarea androsterilităţii sunt implicate două gene. la care predomină fenomenul de protandrie. fiind bazată pe maturizarea întârziată a stigmatelor. celelalte eliminându-se. Pentru aceasta.

(ARDELEAN. dar şi pe numărul mare de soiuri existente. procentul de zahăr şi vitamine au fost mult îmbunătăţite. locale przintă o mare variaiblitate. iar cele din zona mediteraneană sunt caracterizate prin rezistenţă la secetă. Datorită alogamiei. Acestea pot servi la ameliorarea însuşirilor de rezistenţă. dar sunt foarte bine adaptate condiţiilor pedoclimatice specifice. la fel ca frăgezimea rădăcinii şi capacitatea de păstrare. Desimea plnatelor la unitatea de suprafaţă este dependentă de mărimea rădăcinilor dar şi de mărimea rozetei de frunze. 3. Soiuriule asiatice sunt mai tardive şi au rădăcinile foarte mari. La morcov populaţiile locale sunt mai puţine deoarece marea majoritatea s-au pierdut. Preţul realitv redus al seminţei a făcut ca înmulţirea locală să nu se mai practice. formele. dar şi a unor caractere morfologice care contribuie la realizarea capaităţii de producţie. 2. Variabilitatea genului Daucus este pronunţată şi se bazează pe formele înrudite cu subspeciile cultivate. Resurse genetice. Cunoaşterea zonelor ecologice din care provin soiurile cultivate este foarte importantă. sunt soiurile vest europene şi cele din America de Nord. Ameliorarea capacităţii de producţie. cultivate sau sălbatice. 1986) 2. astfel 9 . în multe ţări. Soiurile care sunt adaptate unor condiţii asemănătoare celor din ţara noastră. Pe lângă capacitatea foarte bună de producţie. Producţia la unitatea de suprafaţă este dată de desimea plantelor şi productivitatea unei plante. Productivitatea la morcov este condiţionată de o serie de caractere şi însişiri. O rezervă importantă de gene o constituie speciile şi subspeciile înrudite. aceste soiuri sunt valoroase şi din punct de vedere calitativ. Formele locale sunt deficitare în privinţa calităţii. soiurile fiind înlocuite cu hibrizi comerciali. Obiective de ameliorare. frunzele din rozetă trebuie să fie poziţionate cât mai aproape de verticală. 4. Amelioarrea morcovului a progresat mult. Progrese mari au fost realizate şi în privinţa calităţii. Pentru a se permite o creştere a desităţilor la unitatea de suprafaţă. iar combinaţiile Aabb şi Aabb cu citoplasma normală sunt androfertile.citoplasmă “S” sunt androsterile.

producţiile care se pot obţine pot tinde spre limita de 50 t/ha. dar la majoritatea soiurilor pentru consum curent este în jur de 10-12%. rădăcinile fragede. Pentru consumul alimentar. Greutatea rădăcinilor este este principala componentă a productivităţii. este de peste 40-45 t/ha. bogate în apă. sau chiar mai lungi. de la forma aproape sferică până la forma cilindrică sau conic alungită. Valorile diametrului sunt influenţate de condiţiile de cultură. mai ales în cazul rădăcinilor foarte adânci şi subţiri. Lungimea optimă a rădăcinii de morcov este de 20-25 cm. La soiurile 10 . (POTLOG şi colab. iar pe parcursul trasportului şi depozităirii rădăcinile se pot păstra întregi. chiar aproape de 500 g.. La morcovul furajer. rădăcinile cu cilindrul central foarte dezvoltat nu sunt preferate pentru că sunt dure. Diametrul rădăcinii este o altă componentă care contribuie la realizarea volumului rădăcinii. Procentul de substanţă uscată din rădăcină poate depăşi valoarea de 14%. diametrul rădăcinii şi greutatea acesteia. adică de volumul rădăcinii şi de conţinutul în substanţă uscată. Nivelul producţiilor care se pot atinge prin cultivarea unor soiuri cu parametrii morfologici corespunzători. Caracterele morfologice care influenţează capacitatea de producţie sunt: forma rădăcinii. Forma rădăcinii poate fi diversă. Sunt preferate formele alungite pentru a obţine producţii mai mari la unitatea de suprafaţă. până la peste 250 g. Rădăcinile de morcov pot avrea greutăţi de 35 g. Prin pierderea apei scade şi greutatea rădăcinii. La acestea partea lemnoasă fiind mai dezvoltată asigură o bună rezistenţă la rupere. Grosimea prea mare face ca cilindrul central să fie mai dezvoltat în detrimentul calităţii. sunt mai grele. grosimea rădăcinii poate depăşi valoarea de 10-12 cm. Pe solurile unde dislocarea se face mai dificil sunt preferate rădăcinile uşor conice cu vârful rotunjit. Desimile prea mari nu sunt benefice deoarece rădăcinile pot creşte deformat (contorsionat şi neregulat). la care uniformitatea recoltei ste foarte ridicată. La asemeneas dimensiuni în timpul recoltatului nu se produc pierderi. lungimra rădăcinii. Valoarea diametrului trebuie să fie de 5-6 cm. 1982) Prin cultivarea hibrizilor. La varietăţile de morcov furajer rădăcinile pot ajunge până la 30 cm. Din acest motiv selecţia hotărâtoare pentru capcitatea de producţie se realizează după lungimea şi greutatea rădăcinilor. iar la morcovul furajer. Acest caracter depinde de altle. Lungiumea nu poate trece de animite limite pentru că la recoltat apar pierderi. se pot cultiva şi soiurile cu rădăcini cilindrice. pentru că nu se rup la recoltat. în special de num ărul plantelor la unitatea de suprafaţă.obţinându-se şi o mai bună valorificare a luminii. Pe solurile uşoare. acestea având un volum şi o greutate mai mare. Diametrul rădăcinii este un cracter mai puţin stabil compartiv cu lungimea rădăcinii. unde dislocarea rădăcinilor la recoltat se face cu uşurinţă.

Se pare că un rol important în au efectele de aditivitate. ca urmare şi a intensităţii culorii. Variaiblitatea conţinutului de carotină. procentul mai mare de substanţă uscată îmbunătăţeşte capacitatea de păstrare. sau combinat. este destul de mare. (POTLOG şi colab. Calitatea rădăcinilor de morcov are mai multe componente de ordin morfologic şi biochimic. la soiurile actuale sunt apropiate de 150-200 g. Cea mai activă este carotina β. şi de cele mai multe ori selecţiam se face numai prin observaţii vizuale asupra culorii. prin secţiunin transversale şi lomgitudinale. 2001) Ameliorarea calităţii. Intensitatea culorii este corelată şi cu conţinutul de substanţă uscată. În rădăcina de morcov există două tipuri de carotina. Singura importanţă a acestei porţiuni este aceea că imprimă rezistenţă la ruperea rădăcinilor în timpul recoltatului şi a transportului. este mai puţin fragedă şi mai săracă în zahăr şi vitamine. dar procentajul lor este foarte redus. Reducerea cilindrului central nu trebuie exagerată nu numai pentru că se va micşora rezistenţa la rupere. Din acest motiv culoarea se apreciază după intensitatea ei. În funcţie de conţinutul de cortină sunt delimitate cinci clase de culoare. dar sunt menţionate şi valori de 25 mg la 10 g substanţă uscată. În zona cilindrului central culoarea este mai deschisă. (ARDELEAN. Stabilirea cantităţii şi a tipului de carotină presupune efectuarea unor analize chimice laborioase. În treimea inferioară a rădăcinii valorile sunt mai reduse. 1982) Greutăţile rădăcinilor. Repartizarea carotinei de-a lungul rădăcinii este diferită. după care se poate efctua selecţia.: carotina α şi carotina β. Pe lângă carotină. (IFRIM AURELIA şi BĂLAŞA M.. galben. (BANGA. Conţinutul în carotină prezintă un determinism genetic complex neelucidat încă.care trebuie păstrate în timpul iernii.. în condiţii tehnologice obişnuite. Stabilirea culorii se face prin efectuarea de secţiuni transversale în rădăcină. În selecţie se vor reţine formele la coloraţia rădăcinii este uniformă şi cilindrul cenral este mai redus. ci şi pentru că semincerii vor avea un număr redus de tulpini florifere. 1962). Selecţia în funcţie de 11 . Această zonă a rădăcinii este colorată mai puţin intens. carotina reprezintă 6-12 mg la 10 g substanţă uscată. Morcovii intens coloraţi au şi un conţinut de substanţă uscată mai mare şi nu sunte preferaţi de către consumatori. dar şi după uniformitatea acesteia în secţiune transversală. Culorile întâlnite pot de alb. Componentele morfologice sunt culoarea rădăcinii şi dezvoltarea cilicndului central (sau inima rădăcinii) Culoarea rădăcinii este relizată pe baza prezenţei carotenului. La soiurile extinse în cultură. sau diferite nuanţe de violet la unele subsepcii asiatice. portocaliu-cărămiziu. ca urmare şi importanţa lor este nesemnificativă. în rădăcina de morcov mai există şi alţi compuşi carotinoizici. de aceea determinările se efectuează la mijlocul rădăcinilor. 1986) Mărimea cilindrului central este o altă componentă a calităţii rădăcinii de morcov.

care în rădăcina de morcov trebuie să fie peste 10 %. reducerea frecvenţei atacului putându-se obţine şi prin măsuri preventive. trebuie create soiuri care să 12 . 1982). în cultrile de morcov mai sunt semnalate făinarea (Esysiphe umbeliuferarum). în cantităţi mai rerduse se găsesc şi vitaminele E. La fel ca în cazul bolilor. Pe lângă acestea foarte importante şi cantităţile de potasiu. K. (DINCĂ MONICA. astfel că nu sunt semnalate gene specifice de rezistenţă. fuzarioza morcovului ( Fusarium oxysporum) şi mozaicul morcovului. Compoziţia biochimică a morcovului este complexă. Ameliorarea precocităţii. dar prin preţul de valorificare. Cele mai frecvente boli ale morcovului sunt putregaiurile: putregaiul umed produs de Erwinia carotovora şi putregaiul uscat produs de Sclerotinia slerotiorum. B1. B2. cunoscându-se şi genotipuri favorabile din acest punct de vedere. cupru. (ARDELEAN. Valorile optime sunt cuprinse între 2 şi 3. Glucidele sunt un compuşi organici foarte importanţi. Pe lângă aceste boli.mărimea cilindrului central se poate realiza şi cu ajutorul unui parametru sintetic.. motiv pentru care produsele din morcov sunt indicate în alimentaţia copiilor. (GLĂMAN şi colab. gama soiurilor este destul de restrânsă deoarece deoarece necesităţile pieţei nu impun producţii extratimpurii. Studiile în privinţa rezistenţei la aceste două boli sunt destul de puţine. cel mai frecvent este musca morcovului (Psila rosae). Dificultăţile legate de studiul acestotr boli se datorează şi faptului că atacul este influenţat şi de condiţiile tehnologice. Variabilitatea mărimii şi coloraţiei acesteia este mare. β carotenul care trebuie să fie peste 10 mg la 100 g produs. Producţiile timpurii sunt destul de mici.. cultura poate fi rentabilă. trebuie depăşiţi parametrii calitativi ai actualelor soiuri. 2003) Dintre dăunători. Ameliorarea rezistenţei la boli şi dăunători. Prin ameliorare. Pentru găsirea unor forme mai tolerante ar trebuie intensificate căutările în germoplasma locală. Acesta se determină ca raport între diamaetul rădăcinii şi diametrul cilindrului central. Foarte importantă este vitamina C. PP. calciu şi sodiu. denumit indice de calitate. (DINICĂ MONICA şi colab. 2002) Pe lângă compuşii de bază amintiţi. unele metale (fier. Atacul are aceleaşi intensităţi la toate subspeciile celor două specii. Păstrarea mrcovului în depozite se poate face până la începutul verii. zinc) şi un spectru larg de aminoacizi. nu se cunosc forme care să nu fie atacate de acest dăunător. 2002) Toate aceste elemnte trebuie luate în considerare în procesulo de ameliorare deoarece consumul morcovilor în hrana copiilor este tot mai extins. În privinţa precocităţii. perioadă în care se poate începe recoltarea noii culturi. Pentru consumul din vară până toamna. care trebuie să depăşească valoarea de 7 mg/100 g produs. cercosporioza morcovului (Cercosporiosa carotae). există şi cantităţi mici de proteine ( apropape 2%) şi lipide ( sub 1%). Pe lângă glucide.

Metode de ameliorare. În ultima vreme se aplică şi selecţia recurentă ca metodă preliminară de eliminare a unor gne nedorite de populaţiile supuse selecţiei. Progrese. dintre care temperatura. Rădăcinile plantelor care au emis tulpini florifere aunt mult mai mici şi cu cilindrulc entral foarte bine dezvoltat. dar rădăcinile care se formează sunt mult mai mari. Consangvinizarea este o metodă tot mai mult utilizată în ameliorarea morcovului. Prin selecţie indivduală se obţin soiuri mult mai uniforme şi pot fi perfectate majoritatea caracterelor. prezintă variabilitate dar găsirea combinaţiilor de caractere dorite este mult mai uşoară îm populaţii hibride. Selecţia în masă nu se mai foloseşte deoarece selecţia individuală este mult mai eficientă. Determinsimul genetic al acestei însuşiri este foarte complex şi necunoscut. Pe lângă însuşirile de rezistenţă la secetă şi temperatrui scăzute. Selecţia în masă a fost metada părin care au fost create primele soiuri valoroase. Prin hibridări intraspecifcie se pot combina uşor însuşirile de rezistenţă cu caracterele de productivitate şi calitate. Consangvinizarea şi heterozisul. Hibridarea este o metodă aplicată pentru combinarea caracterelor de la diferiţi genitpri. La soiurile timpurii rădcinile sunt foarte fragede şi capacitatea de păstrare este mai redusă. Caracterele care au fost îmbunătăţite prin acest tip de seleţcie au fost forma şi rădăcinii şi epoca de maturizare. dar mai lente. 2. Hibridările între soiuri sunt foarte uşor de realizat. 5. numărul cromozomilor fiind acelaşi. La soiurile tardive. Hibridarea interspecifică s-a utilizat de multă vreme în crearea de soiuri la morcov. s-au obţinut şi în privinţa îmbunătăţirii capacităţii de producţie.aibe o dezvoltare foarte rapidă în prima etapă de forma a rădăcinii. Emiterea tulpinilor florifere în primul an este o deficienţă care duce la scăderea producţiei şi a calităţţii. a calităţii şi a uniformităţii rădăcinilor. Variantele seleţciei individuale sunt cele specifice plantelor alogame. Se pot efectua hibridări între subspeciile celor două specii cultivate. Hibrizii comerciali au avantajul porducţiilor mari. Aceste încrucişări sunt posibile. combinaţii între cele două metode. O influenţă foarte mare o au condiţiile de mediu. Extinderea hibrizilor în cultură s-a relizat foarte rapid 13 . În unele centre cercetare au fost elaborate metode aparte. Creare acestora s-a bazat pe existenţa variabilităţii naturale. Selecţia este cea mai veche metodă utilizată şi poate fi aplciată în diferite variante. Morcovul fiind o plantă alogamă. Ameliorarea rezistenţei la emiterea tulpinilor florifere în primul an. pot fi îmbunătăţite şi capacitatea de producţie sau calitatea. prima etapă de creşere este mai lentă.

2008 2027 1997 1970 1995 1031 2005 1973 1962 2016 1030 1035 2016 2009 1072 1033 2018 2028 2003 2003 2005 1996 1998 1995 1999 2003 2005 1997 2003 1995 1995 14 radiat 31.06.12.2005 30. producţiile care se obţin în loturile de hibridare fiind acceptabile.2004 Denumirea soiului 1 Astral Bangor Bantry Bauer Killer Rote Herz Berlanda Ceahlău Chantenay Red Core De Nantes Espredo Estival Florin Fontana Futuro Kamaran Karlena Mileniu 3 Nabuco Nantes-3-Tip-Top Nantindo Napoli Narbonne Observaţii Grupa de maturitate 6 H td tm td td 30. La morcov a fost depistată andrtosterilitatea de tip nucleo-citoplasmatic bazată pe interacţiunea unor factori ereditari din citoplasmă cu două gene nucleare. Prin încrucişarea unor linii consangvinizate alese corespunzător se obţin hibrizi comerciali cu puternic efect heterozis.12.06. Deoarece hibrizii F1 se cultivă pentru producţia de rădăcini.2004 radiat 31.2004 radiat 31.06. Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2006 MORCOV . Menţinătorul Anul Anul Comercializare soiului înregistrării reînscrierii până la (radierii) 2 3 4 5 1030 2005 1996 radiat 31.06.2004 radiat 31.12. Morcovul este o specie tolerantă la consangvinizare.2004 H H 30.Daucus carota L.12.06.12.12.2005 radiat 31. Fertilitatea liniilor consangvinizate este bună.06.2007 .06. Aceasta se datorează faptului că atât hibridările în loturile de hibridare cât şi realizarea autopolenizărilor se pot realiza fără probleme.12.12.2007 H 30.2007 30.06. restaurarea fertilităţii polenului nu este necesară.12. Pentru a obţinte sămânţa hibridă comercială un rol important îl are androsterilitatea.2004 H 30.2004 radiat 31.2007 H std stm std 30.2008 H H 30.în unele ţări.2007 H std std stm std std td std stm stm std stm ex stm radiat 31.2007 stm 30.2007 radiat 31.06. iar depresiunea de consangvinizare este destul de scăzută.

sau părţi de plantă (produse prin orice metode de înmulţire).06.3.PB. ardei.12. . Categoriile biologice din procesul de producere a seminţelor sunt următoarele: sămânţa amelioratorului . în funcţie de particularităţile biologice ale speciei şi cultivarului (soiul sau hibridul).sămânţa certificată .2008 H 30. PRODUCEREA SEMINŢELOR DE PLANTE LEGUMICOLE Asigurarea pentru producţie a cantităţilor necesare de material biologic din soiurile şi hibrizii valoroşi care să-şi menţină caracterele iniţiale.St. care poartă denumirea de „producerea seminţelor şi materialului săditor".SA. fructe denumite impropriu „seminţe" (de morcov.sămânţă standard .12. . salată. .06.sămânţa de bază . castraveţi.Ce. într-un sistem bine definit. varză etc). destinat multiplicării şi reproducerii unei plante.C.sămânţa de prebază . spanac etc). reprezintă orice material de reproducere: seminţe (de tomate.2004 H stm td td stm 30. .sămânţă comercială .2007 H Cap.2005 radiat 31. Scurt istoric 15 . presupune aplicarea permanentă a unor măsuri desfăşurate pe baze ştiinţifice. Sămânţa şi materialul săditor.B. .Nassau Nogales Rekord Triumf 2073 1029 1996 1995 2002 2005 radiat 31.

) . Înfiinţarea Institutului de Cercetări Hortiviticole (I.F. în 1983. a Institutului de Cercetări pentru Legumicultura şi Floricultură (I. bazat pe metodologii şi tehnologii riguros ştiinţifice. dintre care unele cu rezistenţă sau toleranţă la diferiţi agenţi patogeni şi condiţii adverse de mediu.). cât şi prin seminţe de calitate. O nouă etapă o reprezintă înfiinţarea. prin apariţia Legii privind producerea.Vidra şi staţiunile legumicole au creat un număr important de soiuri şi hibrizi noi.E. productivi şi de calitate superioară.F. I. Danemarca. . s-au precizat reglementările prin care producerea seminţelor şi materialului săditor din soiuri omologate trebuia să se facă într-un sistem unitar. problema producerii seminţelor de legume a început să se contureze ca un sistem organizat de stat respectându-se o serie de reguli şi principii.F.L.L.H. împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi I. prin reînmulţirea efectuată de diferiţi cultivatori.Vidra a elaborat scheme cu verigile corespunzătoare şi metodologii de lucru. folosirea şi controlul calităţii seminţelor. asigurarea cantitativă şi calitativă a seminţelor şi materialului săditor de plante legumicole revenea Ministerului Agriculturii care.L. urma să organizeze producerea. ONU şi FAO s-au angajat în 1957 în „Campania mondială pentru producerea seminţelor". Franţa. In perioada 1980-1990. I. cantitativ şi calitativ.L. precum şi în staţiunile experimentale din unele bazine legumicole bine reprezentate. pentru fiecare specie sau grup de specii cu biologie asemănătoare. acestea degenerau în scurt timp şi dădeau producţii scăzute. pentru a asigura producţiei sămânţa selecţionată. a arătat că sporirea rapidă şi substanţială a producţiei agrare se realizează atât prin utilizarea noilor cultivare.. importanţa producerii seminţelor a fost evidenţiată de evenimente marcante. . laureat al Premiului Nobel pentru Pace. . a permis ca producerea seminţelor şi materialului săditor să devină o preocupare prioritară în cadrul staţiunilor din subordinea acestuia.C. 16 . Germania şi în mică măsură din Bulgaria şi Serbia. seminţele necesare culturilor legumicole erau asigurate în cea mai mare parte din import (mai mult de 3/4 din necesar) sau de către producătorii individuali şi în mică măsură prin producerea în unităţi mai mari.F.C. Borlang N.C. folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia vegetală (Legea 13/1971). în 1967. valoroşi. Se importau seminţe mai ales din Olanda. cu valoare biologică şi culturală şi cu stare sanitară garantate. în anul 1957.C.Vidra.Pe plan mondial. Astfel. După anul 1950. au declarat în 1961 „Anul mondial al seminţelor" şi au lansat în 1973 „Programul de ameliorare şi dezvoltare a seminţelor".Vidra. în perioada interbelică şi imediat după aceea.C. În anul 1971. In ţara noastră. Deşi se importau seminţe din soiuri valoroase. Prin prevederile acestei legi.

C.Realizate pentru majoritatea speciilor legumicole (tomate. .I.întreaga cantitate de seminţe SE şi E necesară reînmulţirilor la toate soiurile şi hibrizii noi omologaţi ca şi a acelora autorizaţi prin Lista oficialii a soiurilor de legume cultivate în România. 1998).C. I. I. ardei.F.S Verificări de producţie Producere de sămânţă Câmp de alegere Câmp de selecţie (PB I.. şi colab.F. 1 .. certificării şi circulaţiei seminţelor în perioada 17 A LEGUMELOR Ferme specializate în CADRUL .) Câmp intermediar de control sau înmulţire (PB I. vinete. I. ceapă.) Câmp de superelită (SPB II) Câmp de elită (SB) Câmp de înmulţire I (Ci) Câmp de înmulţire II (C2) Câmp de înmulţire III (C3) biologice de sămânţă Fig. fasole. 1998) Potrivit acestei scheme de selecţie.Staţiuni. usturoi. De asemenea. Acest sistem unitar adoptat în ţara noastră pentru producerea seminţelor selecţionate de legume preconizează verigile care sunt prezentate în figura 1 (Scurtu L. Dumitrescu M. şi sămânţă certificată I. OMOLOGARE-ZONARE Culturi de concurs . De asemenea.L. . bază şi. Ameliorare conservativă categorii Ameliorare Procesul de ameliorare ACTIVITATEA DE AMELIORARE Culturi de concurs .Vidra elaborează normele activităţii de înmulţire a seminţelor la nivelul categoriilor biologice corespunzătoare şi tehnologiile de producere a seminţelor de legume (soiuri şi hibrizi).Vidra este singurul autorizat să producă seminţe din categoriile superioare: prebază I şi II.C. în limita disponibilului de suprafaţă.. I.F. pepeni galbeni etc).L.C. aceste noi creaţii au reuşit ca într-un timp relativ scurt să înlocuiască în proporţie de peste 80 % soiurile vechi. mazăre. ca şi în diferite unităţi de stat sau cooperatiste autorizate. uneori.Vidra a reuşit ca în fiecare an să producă în staţiunile sale.C. Glăman Gh. contribuind astfel la dezvoltarea intensivă a legumiculturii din România.Etapele (verigile) procesului producerii seminţelor la plantele legumicole (după Dumitrescu M. Organizarea producerii.L.L.F. .O.

Multe din unităţile (în special din sectorul cooperatist) autorizate să producă seminţe selecţionate de legume au dispărut. Fiind în concordanţă cu realităţile existente în prezent în legumicultura ţării noastre. Cadrul legislativ actual Producerea. circulaţia şi comercializarea seminţelor de legume. 266/2002 şi Ordinul MAAP nr. Suprafeţele destinate producerii seminţelor de legume s-au redus considerabil.A. au afectat. Pe teritoriul României numai soiurile înscrise în Registrul de Stat şi publicate anual în Lista oficială sunt admise pentru 18 .menţionată mai sus. sistemul organizatoric al producerii seminţelor de legume. Legea 266/2002 contribuie.ca unul dintre cele mai eficiente mijloace de sporire cantitativă şi calitativă a producţiei nu poate fi efectuată cu randament şi neajunsurile nu vor întârzia să se amplifice. specificând că multiplicarea seminţei certificate şi comercializarea acesteia este posibilă de către orice persoană fizică sau juridică autorizată de M. conferindu-i acestuia dreptul de proprietate pentru soiurile omologate. în ceea ce priveşte autenticitatea şi valoarea lor culturală. înregistrarea soiurilor de plante agricole. în" aceste condiţii . asigură protecţia soiului prin acordare de brevet de invenţie autorului. a asigurat întreaga cantitate de seminţe din Ci şi C2 necesare producerii de legume la noi în ţară. precum şi înregistrarea soiurilor de plante legumicole sunt reglementate de anumite reguli şi norme tehnice stabilite prin Legea nr.A. prelucrarea. stabilită de comun acord. aceştia să achite titularului de brevet de invenţie o redevenţă. calitativ superiori. în bună măsură. în ultimii ani. certificarea. fără garanţii şi certificate de calitate. Această lege reprezintă o reactualizare a legilor anterioare. a trebuit să se importe unele cantităţi de seminţe. Un regres evident şi cu urmări grave pentru producţie s-a înregistrat şi în ceea ce priveşte eirculaţia şi comercializarea seminţelor de legume. la condiţiile adverse de mediu. comercializarea seminţelor şi materialului săditor. pentru o perioadă de 20 de ani. 350/2002 pentru agenţii economici. Prefacerile politice şi social-economice survenite după decembrie 1989. „Oricine" şi „oriunde" vinde seminţe. De asemenea. persoane fizice şi juridice care desfăşoară o activitate profesională în domeniu. rezistenţi la boli.P. cu excepţia mazării şi fasolei de grădină la care. la obţinerea de noi soiuri şi hibrizi. din valoarea seminţelor vândute. înscrise în Registrul de Stat şi Lista oficială a soiurilor. precum şi a prevederilor ce rezultă din convenţiile şi acordurile internaţionale în domeniu. cu obligaţia ca pe bază de contract.politica soiului . controlul calităţii. în bună măsură. în ţara noastră. prevederile legii urmăresc să se pună mai multă ordine în producerea. ca şi o aliniere la normele specifice actuale din cadrul Uniunii Europene.

de asemenea. de către Insti-tutui pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor (I. - Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. prin organele teritoriale de specialitate.T. hibridului sau populaţiei locale. comercializa şi concesiona soiul respectiv. Examinarea soiului se face la cererea amelioratorului.I. Cadrul organizatoric Organizarea şi respectarea prevederilor legale în activitatea de producere a seminţelor sunt asigurate de către Ministerul Agriculturii. sau la cererea autorului sau menţinătorului etc.A. agenţii economici care au primit de la menţinător dreptul sau acordul de multiplicare.P. se face prin ordin al ministrului M.Consiliul tehnic pentru soiuri şi seminţe de plante agricole. printre agenţii economici implicaţi. cu filialele sale judeţene. multiplica. Înscrierea în Registrul de soiuri şi publicarea în Catalogul oficial a unui soi sau hibrid sub o denumire care să facă posibilă identificarea sa.A. se numără şi Societatea UNISEM . iar amelioratorul primeşte un certificat valabil 20 de ani. prelucrarea şi comercializarea seminţelor si materialului săditor se realizează de către agenţii autorizaţi de M. 255/1998 privind brevetele de invenţie care conferă titularului dreptul exclusiv de a reproduce.S.A.S. omogenitate. Producătorii (multiplicatorii) pot fi: amelioratorii sau menţinătorii soiului. prin ordinul ministrului. producători agricoli.P. Alimentaţiei şi Pădurilor.A.producerea. Producerea. dacă este depăşit ca performanţe de alte soiuri. Soiurile care îndeplinesc aceste condiţii se consideră omologate.Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor. stabilitate. care acţionează prin organele de specialitate: . .Laboratorul central pentru Controlul Calităţii seminţelor. .) sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de distinctibilitate. devine necorespunzător sub aspectul însuşirilor iniţiale. care este 19 . comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului săditor. multiplicarea. Radierea unui soi din Catalogul oficial se face.A. persoanelor fizice sau juridice care dovedesc că dispun de baza materială adecvată şi personal cu pregătire corespunzătoare pentru obţinerea seminţelor şi materialului săditor de calitate şi pentru menţinerea purităţii varietale a acestora.. valoare agronomică şi tehnologică. Autorizaţia pentru desfăşurarea acestor activităţi se acordă la cerere. In procesul producerii seminţelor de calitate. Protecţia soiurilor este asigurată prin Legea nr.S.

nu s-a asigurat distanţa minimă de izolare faţă de alte soiuri şi specii spontane.S. iar în cazul nerespectării normelor tehnice şi obligaţiilor legale în vigoare îşi pot pierde autorizaţia acordată.A. ca urmare. o etichetă de pe ambalaj din fiecare Ini. Agenţii economici autorizaţi răspund de calitatea şi autenticitatea seminţelor şi materialului săditor şi suportă daunele provocate beneficiarilor pentru livrarea de material necorespunzător. starea de întreţinere a culturii este necorespunzătoare şi plantele prezintă o creştere şi dezvoltare foarte slabă. acordul sau contractul cu amelioratorul sau menţinătorul soiului. Inspectoratele teritoriale (în cadrul cărora activează inspectorii aprobatori) răspund de autenticitatea şi calitatea seminţelor şi materialului săditor prin actele pe care le emit.M. Documentele necesare la înscriere sunt: actele de provenienţă ale seminţei. Controlul calităţii seminţelor se face pe baza analizelor de laborator prin care se stabilesc indicii valorii culturale a acestora şi se eliberează actele de certificare. completând un formular numii Declaraţie de multiplicare. iar culturile semincere care nu corespund normelor de calitate prevăzute pot fi declasate sau respinse la certificare. Certificarea seminţelor este precedată de controale periodice în câmp. Respingerea şi scoaterea culturilor din circuitul producerii seminţelor.responsabilă de activitatea de reînmulţire a seminţelor de legume.A. are loc când: indicii de puritate varietală nu sunt cei prevăzuţi pentru categoria biologică 1-2.P.T. Înscrierea la multiplicare a unui soi poate fi solicitată de agentul economic I.S. ca şi de depozitarea şi desfacerea acestora către producătorii de legume. Declasarea se face când cultura respectivă nu întruneşte procentul de puritate varietală prevăzut la categoria biologică respectivă şi.C. circulaţie şi utilizare a seminţelor.C.C. în cazul plantelor alogame.S. convenţia (înţelegerea) cu vecinii pentru respectarea distanţelor de izolare (în cazul speciilor alogame). nu s-au efectuat lucrările specifice de îngrijire. se încadrează la o categorie inferioară pentru care i se dă certificare. schiţa de amplasare a culturii. Certificatul de calitate al seminţei dă dreptul ca aceasta să intre în circuit 20 .S-ului sau L. Certificarea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor este coordonată de către Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor din cadrul M.M. contractul de multiplicare (prestări servicii). care organizează şi controlează activitatea Inspectoratelor teritoriale şi a Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii Seminţelor.

valorificarea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor sunt constatate de către I. cu unele particularităţi privind alegerea şi pregătirea terenului. urmează cadrul general al celor pentru culturile legumicole destinate consumului. Când acestea nu corespund se interzice reînmulţirea şi folosirea în producţie a loturilor de seminţe produse necorespunzător. depozitare şi transport tară documente. evitându-se astfel utilizarea seminţelor produse necorespunzător.S.A.T.A. prelucrare. comercializarea materialului necertificat.!. Sunt considerate contravenţii: M. înscrierea unor date eronate în documentele de atestare a calităţii seminţelor şi refuzul de a prezenta organelor de control autorizate de M. care Ic confruntă cu rezultatele certificării în câmp (obţinute în anul precedent).I. Cogealac -judeţul Constanţa.pentru obţinerea altei categorii biologice. legea prevede verificarea în postcontrol a purităţii varietalc l. neasigurarea măsurilor corespunzătoare menţinerii purităţii varie-tale (tehnologii. Alegerea terenului pentru amplasarea culturilor semincere se face ţinând cont de 21 producerea seminţelor şi materialului săditor în scop comercial fără autorizaţia materialului săditor.M.A. recoltare.A. prelucrare. schemele de plantare.T. condiţionarea.P documentele Cadrul general al tehnologiilor de cultură pentru producerea seminţelor de legume Tehnologiile aplicate în culturile pentru producerea seminţelor. Rezultatele postcontrolului sunt transmise inspecţiei de Stat. Bragadiru pentru toate speciile legumicole.S. mai puţin pepenii verzi şi galbeni. necondiţionate sau păstrate impropriu. . În scopul creşterii exigenţei în procesul de producere a seminţelor tic calitate. recoltare. fără documente de calitate şi stare fitosanitară.S. condiţionare necorespunzătoare). care întocmeşte proces-verbal şi stabileşte aplicarea sancţiunilor. epoca de înfiinţare a culturilor.S.C. ambalare şi păstrare a seminţelor. lucrările de îngrijire.şi le certifică. necorespunzător standardelor. dar mai ales pentru sporirea responsabilităţii celor ce le produc .I. condiţionare. şi este organizat în teren la C.S. privind calitatea şi evidenţele solicitate.P. Postcontrolul se efectuează de I. din loturi de la producători neautorizaţi. sau pentru înfiinţarea unei culturi comerciale. din import neautorizat.I. Contravenţiile la normele legale privind producerea. al căror postcontrol se face la C.S.i seminţele deja certificate.

roşie. Raphanus sp. Sinapis sp Varză.- Ardei iute Tomate Vinete Salată Bame Mazăre. creaţă. fasole. gulii (între ele) Morcov furajer şi pătrunjel de frunze Brassica sp.) şi păstârnac sălbatic Castraveţi. de iarnă sălbatică (între ele) Varză albă.. Tabelul 2 Distanţe minime de izolare la culturile semincere de legume Specia Distanţa faţă de alte soiuri ale aceleiaşi varietăţi sau specii (m) Faţă de alte specii şi varietăţi Distanţa (m) 1 Ardei gras şi gogoşar Ardei lung 2 100 100 Cultivate Sălbatice 5 . pătrunjel şi păstârnac 1500 1500 Morcov sălbatic {Daucus sp. să se respecte distanţele de izolare prevăzute de lege pentru fiecare specie (tabelul 2). gulioare 2000 2000 Morcov. dovlecei şi dovleac Spanac 2000 2000 Dovlecei faţă de dovleac şi invers. Rapiţă şi muştar. gulii.următoarele principii generale: să existe posibilităţi de irigare. pepeni verzi şi galbeni. de frunze. lung şi gogoşar Plante alogame 1500 - Ridichi de lună. conopidă. Pepeni verzi faţă de - - 1500 1500 - 22 . ridiche de vară. ţelină.. bob Ridichi 100 50 100 200 300 50 1500 3 4 Plante autogame 800 Ardei iute 300 Ardei lung 300 Ardei g Ardei gras şi gogoşar 800 Ardei iute 800 Ardei gras. conopidă. să nu fi fost cultivat anterior cu specii erbicidate cu produse triazine. de Bruxelles.

sfeclă roşie sau varză. Schiţa de amplasare a terenului este supusă controlului inspectorului aprobator. 4. 2. Din contră. Seminceri de vărzoase. perioada de vegetaţie a culturilor. tipice soiurilor cultivate. pătrunjel. 23 . 5.Seminceri de plante solanacee. Cele mai indicate sunt cernoziomurile luto-nisipoase. terenurile trebuie să fie bine aerisite. urmaţi de plante mamă de morcov. praz 2000 2000 Ceapă de apă faţă de cea de arpagic şi invers - Sfeclă roşie. salata şi spanacul după 2 ani.Ceapă. Rădăcinoasele necesită soluri uşoare în vederea obţinerii unor rădăcini nedeformate. posibilitatea practicării culturilor succesive etc. Majoritatea speciilor pot reveni pe aceeaşi solă după minimum trei ani. iar contraindicate sunt solurile grele. 3. deoarece curenţii de aer reduc pericolul atacului de mană. O condiţie esenţială la alegerea terenului este. de asemenea respectarea condiţiilor de rotaţie necesare certificării culturilor. Pentru speciile termofile se recomandă ca terenurile să aibă expoziţie sudică şi să fie adăpostite de curenţii reci de aer. lipsite de buruieni de carantină sau cu seminţe greu separabile. păstârnac sau ţelină. Seminceri de plante legumicole pentru frunze. Seminceri de bulboase şi rădăcinoase. sfeclă de peţiol Măcriş. pentru ceapă. cu textură mijlocie. fără exces de umiditate. se pot da următoarele exemple de rotaţii indicate pentru culturile destinate producerii seminţelor de legume: I 1. neîmburuienate. fertilizarea organică şi chimică. argiloase. iar ceapa şi usturoiul numai după patru ani. caracteristicile sistemului radicular. Plante mamă de bulboase. Ţinând cont de principiile generale ale rotaţiei referitoare la familia botanică din care fac parte speciile cultivate. ştevie Revent Tarhon Hrean Usturoi 2000 10000 Sfeclă de zahăr şi furajeră - 1000 Plante care se înmulţesc vegetativ 400 50 10 50 - - - Solurile pe care se fac culturile semincere trebuie să fie permeabile. Seminceri de mazăre. neinfestate cu germeni de boli şi dăunători.

tomate timpurii). urmaţi de castraveţi sau fasole de toamnă pentru consum. Nu se i i-comandă arătura de primăvară. în general. Seminceri de bostănoase. cu unele diferenţe specifice privind pregătirea terenului. iar depăşirea epocii optime are ca rezultat neajungerea seminţelor Ia maturitatea fiziologică. obţinerea arpagicului şi a plantelor mamă de ceapă prin semănat (pentru a obţine bulbi de calitate. Semănatul sau plantatul prea timpuriu poate expune plantele la brume şi îngheţuri târzii de primăvară. este absolut obligatorie şi are deosebită importanţă pentru culturile semincere la speciile cu sistem radicular mai superficial (varză. spanac. 5. ridichi de lună). determinând goluri în culturi sau chiar compromiterea lor. Legume timpurii pentru consum (ceapă verde. 4. Agrotehnica aplicată este. asemănătoare celei practicate la culturile urmate de plante mamă de morcov sau sfeclă roşie. cele pentru producerea seminţelor. Astfel. ridichi). La înfiinţarea culturilor pentru producerea seminţelor de plante legumicole se pot evidenţia următoarele epoci: . salată.II 1. lucrările de îngrijire.primăvara cât mai devreme se înfiinţează culturile de: mazăre (ca boabele să ajungă la maturitate înaintea perioadelor călduroase din vară care Ie depreciază calitativ). iar în anul al doilea. La speciile bienale. Lucrările solului şi erbicidarea se fac cu atenţie sub îndrumarea fermierului şi inspectorului aprobator. se decalează epoca de înfiinţare a lotului de plante reprezentând partenerul patern în 3 etape eşalonate faţă de lotul matern pentru a asigura polenul necesar procesului de hibridare. 24 . sfeclă roşie. Seminceri de vărzoase. sau în rânduri alternative (la ardei). în primul an se înfiinţează culturile pentru obţinerea plantelor mamă. înfiinţarea culturilor. Înfiinţarea culturilor se face prin semănat direct sau prin producerea răsadurilor. Arătura adâncă de toamnă. Epoca de înfiinţare a culturilor trebuie stabilită foarte bine în vederea obţinerii unor rezultate corespunzătoare. Seminceri sau plante mamă de bulboase şi rădăcinoase. arătura se efectuează la 15-20 cm. la 30-35cm. ceapă. Seminceri de solano-fructoase. 3. 2. morcov. În cazul culturilor pentru producerea seminţelor hibride. La plantele mamă de morcov sau sfeclă cultivate vara. Seminceri de leguminoase. Cei doi parteneri se plantează în loturi separate (la vinete. înfiinţarea se face după tehnologii specifice. urmaţi de plante mamă de varză. 6. pentru consum.

care degenerează în timp soiurile.vara târziu se seamănă culturile pentru obţinerea plantelor mamă de morcov şi sfeclă roşie pentru a rezulta plante tinere din punct de vedere biologic. combaterea buruienilor vizează. pepeni.primăvara mai târziu se vor înfiinţa plantele termofîle ca tomate. dar se efectuează cu atenţie sporită. în mod deosebit se administrează cantităţi mari de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu care au cel mai mare aport în obţinerea unor producţii mari de seminţe. care dau descendenţi cu valoare biologică scăzută. atât curativ cât şi preventiv. se face cu mai multă rigoare. în general. pentru ca plantele sa nu crească prea mult şi să îmbătrânească. pentru a stimula creşterea viguroasă 25 . în mod special. La culturile semincere. au un procent de prindere ridicat şi dau producţii mai mari de seminţe şi de calitate superioară. .normal dezvoltaţi) sau plantat (deoarece plantarea din toamnă favorizează creşterea procentului de plante cu fuşti în anul următor). şi 4. Tratamentele se fac cu deosebită atenţie. Aceste date servesc şi Ia stabilirea necesarului de sămânţă şi material să-ditor ca şi al suprafeţelor pentru producerea seminţelor de plante legumicole. morcov. Distanţele de semănat sau plantat se recomandă să fie cu 10-15% mai mari pentru culturile semincere decât Ia culturile de consum. fertilizarea raţională . Datele generale privind înfiinţarea culturilor pentru producerea seminţelor la plantele legumicole anuale şi bienale sunt prezentate în tabelele 3. seminceri de ceapă.condiţionează mai mult ca la culturile pentru consum obţinerea unor producţii mari. sfeclă roşie etc. castraveţi. ardei. Acestea se referă la: optimizarea densităţilor plantelor prin completarea golurilor sau rărit. vinete. în mod repetat. lignificate. Combaterea bolilor şi dăunătorilor se realizează după programe speciale şi complexe pentru a asigura starea fitosanitară corespunzătoare certificării culturilor. care se păstrează bine. asemănătoare cu cele aplicate ia culturile de producţie. mai ales la începutul vegetaţiei. se administrează îngrăşăminte organice (20-40 t/ha gunoi de grajd sau compost) şi chimice (600-1000 kg/ha la pregătirea terenului şi în vegetaţie). pentru a asigura plantelor suprafaţa corespunzătoare de nutriţie. îngrăşămintele cu azot se dau în cantităţi mai mici. Lucrările de întreţinere a culturilor semincere sunt. fasole. Semănatul acestor culturi primăvara (odată cu cele destinate consumului) duce la obţinerea unor plante îmbătrânite biologic. în schimb. . distrugerea buruienilor de carantină şi a celor cu seminţe greu separabile. culturile de plantă mamă se vor înfiinţa Ia distanţe mai mici faţă de culturile de consum.

3-0.V L 15-20. 1:50 1:6. 1996) Specia Tomate Ardei Vinete Castraveţi Dovlecei Pepeni galbeni Pepeni verzi Fasole Mazăre Bame Spanac Salată Conopidă Ridichi de lună Usturoi înfiinţarea culturii Schema de semănat (plantat) (cm) 70/30 50/35 70/15 70/30 70/30 70/40 140/30 192/150 45-50 12.7.35 12-15 600-800 Producţia de sămânţă kg/ha 100 100 100 200-250 350-500 120-150 150-200 600-800 1200-1600 700-800 600-900 400-500 200-250 600-800 4000-6000 Raportul cultură seminceră: cultură comercială (ha) 1:400 1:100 1:100 1:33.rv 20-30.m 20. 1:41.25 1.V 10-20.HI i-io.V 25.a plantelor.5-2. 1:53 1:6.V 20-30.111 20-30.5 25.5 1:30. 1:20 1:30.IX 26 . 1:36 1:250.6. V 25.3.111 15-25.in-5. în vederea păstrării purităţii varietale. 1:40 1:40. slab dezvoltate.V 10-20.0 0.-15.00 1.00 6.00 3-5 3-5 100-120 150-180 40 20-25 1. sub controlul inspectorului aprobator. 1:62. V.V 1-10. Se efectuează de 2-3 ori. în diferite faze de vegetaţie specifice plantelor cultivate.5 70/30 37/15 37/30 70/40 70/25 24/5 Norma de sămânţă kg/ha 0. 1:266 1:666. 1:8.00 8..V 10-20.8 1:17. 1:714 1:50.6 1:8.5.IV-15. purificarea biologică este o lucrare comună şi obligatorie la toate culturile semincere. 5-15.IV. 1:6. Tabelul 3 Date privind producerea seminţelor la specii legumicole anuale (după Popescu V. Lucrarea urmăreşte îndepărtarea plantelor netipice soiului.IV-10.6 1:43. bolnave. 1:7.

mamă Schema de sem. mamă Schema de plantare a pi.5 III 96/15 96/30-35 96/40 96/25 96/40 96/35 10-12 9-10 4-5.VI-15. timp.VII s. 1:87 ceapă ceaclama şi de apă Praz Ţelină Varză albă Varză roşie Varza de Bruxelles Gulie 10-15.IE 1-15. de sămânţă pentru obţinerea pl. tardive 20.4 0. III 1-5 . semitardive 15-30.V-10.UI 1-15..5-0.3-0. 1:41 1:60.X 20-30.VI 5-15.VII 20.111 5-7 7-8 20-24 10-12 Toamna Toamna III III 96/30-35 96/35 96/25 96/35 3.5 4-5 5 2. 1:66. 1:50.V s. 1:140 in 96/20-25 4.3-0. VII s. (plantat) pentru obţ.2 0. X I5-30.111 20-34-20/5 100 X 96/15-20 6-8 400-700 1:4.IV/10. mamă Cant.V-10.Tabelul 4 Date privind producerea seminţelor Ia speciile bienale (după Popescu V.X 20-30.4 0.3-0.V 1-10.4 0.VI 10. 1:116 1:2500.IV-15. Pătrunjel Păstărnac Sfeclă roşie Ridichi de vară şi de Ceapă iarnă 10-20.6 pi. 1:7 ceapă din arpagic.8 III 15-30. Cantit.VI 20.VII 4-6 0.de material necesar (t/ha) Producţia de sămânţă (kg/ha) Raportul cultură seminceră: cultură comercială (ha) 500-700 1:125.0 10-12 9-10 600^800 600-800 800-1000 600-800 1:120 1:85 1:40. 1996) Specia Data semănatului (plantatului) pentru obţinerea plantelor mamă Morcov 20. mamă (kg/ha) 4-5 Data plantării pi.VII 15-25. 1:3000 1:1666 1:1000 1:1666 1:1000 27 .5-3 400-700 500-600 500-600 300-400 500-600 500-600 1:100.

care constă în îndepărtarea plantelor care aparţin altor soiuri. tipul culturii şi categoria biologică a seminţelor şi variază între 5 şi 20 ha la sămânţa prebază.) se aplică în mod asemănător ca la culturile pentru consum.lucrările de îngrijire speciale (copilitul. tipul culturii (pentru producerea răsadurilor. în plus. sau a celor din forme spontane (ex. precum şi promovarea producerii şi folosirii în procesul de producţie a materialului biologic din soiuri şi hibrizi valoroşi. Celelalte controale se fac diferenţiat pe specii. Numărul controalelor este stabilit în funcţie de caracteristicile speciei. sămânţă de bază. pepeni. Sunt supuse controlului loturile semincere pentru categoriile biologice: sămânţă de prebază. stimularea polenizării entomofile etc.M. Primul control obligatoriu la toate culturile (plante mamă şi seminceri) se execută cu 7-10 zile înaintea înfiinţării culturilor şi urmăreşte: modul de alegere şi de pregătire a terenului. daca sunt asigurate distanţele de izolare. 10-50 ha la bază şi 25-100 ha la cea certificată. de către inspectorii aprobatori din cadrul Inspectoratului teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. fiind interzisă recoltarea şi comercializarea seminţelor din loturile semincere necertificate. grupa de specii. In vederea certificării Ioturilor semincere se efectuează controale în câmp.C. iar obiectivele controlului sunt diferite cu momentul efectuării. palisatul. cârnitul. ardei.T. Certificarea loturilor semincere de plante legumicole Prin această activitate se urmăreşte menţinerea autenticităţii (purităţii varietale) şi a stării sanitare. şi cu reglementările internaţionale. Unităţile maxime de control în vederea certificării sunt diferite cu grupa de specii. verificarea actelor de provenienţă a seminţelor sau a plantelor mamă.S. stimularea fructificării etc. morcovul 28 .S. care a fost cultura premergătoare. In cadrul controalelor se verifică cu deosebită atenţie modul de executare a purificării biologice a culturilor. faza de seminceri). limitarea numărului de fructe pe plante la vinete. se efectuează lucrări specifice culturilor semincere cum sunt: îndepărtarea primului fruct la ardei şi vinete. Controlul calităţii şi elaborarea certificatului se fac în conformitate cu normele tehnice interne elaborate de către I. castraveţi. sămânţă certificată şi numai cele din soiurile înscrise în listele oficiale. obţinerea plantelor mamă.

analizându-se cu atenţie starea fitosanitară a culturilor. sativum L. Anthriscus cerefolium L. mărar. care se poate face în două moduri: prin smulgerea plantelor şi formarea probei medii de analiză care se examinează apoi în laborator. se urmăreşte eliminarea vetrelor de cuscută. De asemenea. în vederea evitării impurificării la recoltare a semincerilor. A. Puritatea varietală (biologică) se determină prin analiza plantelor. este prezentată în tabelul 5. pătrunjel. precum şi numărul de indivizi care se vor analiza. păstârnac. plantele culturii de bază se grupează în: tipice soiului cultivat şi netipice soiului cultivat. Cucumis sativus L. morcov. ca lucrare obligatorie la culturile de ceapă. Pn = plante netipice. foliosutn Cynara scoymus L. Hibiscus esculentus L. se stabileşte un număr de puncte din care se iau probe. Capsicum annuurn L. ţelină. Cichorium endivia 3 97 97 98 97 98 98 95 97 (C„C2) 4 95 96 96 95 96 96 96 93 95 1 Andive Anghinare Ardei Asmăţui Bame Bob Castraveţi Ceapă. Se elimină. usturoi Cicoare de grădină Cimbru Conopidă Broccoli Creson Dovlecei Satureja hortensis L. Pt + Pn P= în care : Pt sunt plante tipice . Allium cepa L. salată.sălbatic). Cu ocazia controalelor se verifică dacă prin lucrările de întreţinere au fost distruse plantele cu seminţe greu separabile. Indiferent de procedeu. Bază Certificată 2 Cichorium inthybus var. Vicia faba L. Valoarea minimă admisă a purităţii varietale pentru fiecare categorie biologică în vederea aprobării în câmp. Tabelul 5 Condiţii de aprobare în câmp a culturilor în funcţie de puritatea varietală Specia Denumirea ştiinţifică Puritatea varietală % (minimum) Prebază. italica Lepidum sativum L. praz. Cucurbita pepo L. Pentru determinarea purităţii varietale. sau prin examinarea direct în câmp. Puritatea varietală se exprimă procentual din numărul total al plantelor examinate după formula: Ptx 100 %. botrytis Brassica oleracea var. de asemenea. Brassica oleracea var. exemplarele slab dezvoltate şi cele atacate de boli şi dăunători. în funcţie de suprafaţă şi particularităţile speciei. 29 97 96 96 97 92 92 92 94 .

Gulii şi gulioare Brassica oleracea v&r. Pepeni galbeni Cucumis melo L. valoarea minimă a purităţii varietale trebuie să fie de 96% la tomate şi ardei şi de 98%» la vinete.gongylodes Leuştean Levesticum officinale Koch. ca şi eliminarea plantelor slab dezvoltate şi virozate. - ceapă şi usturoi . Spanac Spinacia oleracea L. Varza Brassica oleracea var. bostănoase . Păstârnac Pastinaca sativa L. Stabilirea stării fitosanitar Materialul semincer trebuie să fie liber de orice organisme dăunătoare sau simptomele acestora. pepeni şi altele. Ridichi Raphanus sativus L. castraveţi. ca şi eliminarea la sortare a fructelor afectate de organisme dăunătoare. rubra L. Revent Rheum rhaponticum L. -. Fasole de grădină Phaseolus vulgaris L. 99 99 98 99 94 96 97 97 95 95 97 95 97 97 95 97 98 97 97 96 96 96 95 94 96 94 94 92 94 94 94 94 93 94 93 94 93 94 94 93 94 94 94 96 90 93 94 Menţiune .aplicarea tratamentelor împotriva manei şi putregaiului cenuşiu.Dovleac Cucurbita maxima L. Morcov Daucus carota L. Mărar Anethum graveolens L. Sparanghel Asparagus officinalis L. Vinete Solanum melongena L. Tarhon Artemisia dracunculus L.aplicarea tratamentelor împotriva bacteriozei şi antracnozei. Tomate Lycopersicon esculentum P.în cazul hibrizilor.capitata L. vărzoase şi ridichi . Măcriş Rumex acetosa L. În cursul perioadei de vegetaţie se controlează modul cum sunt aplicate măsurile de prevenire şi combatere a organismelor dăunătoare prevăzute în tehnologiile specifice la următoarele culturi: bulboase şi rădăcinoase . Miller. Scorţonera Scorzonera hispanica L. Ţelină Apium graveolens L.aplicarea tratamentelor pentru combaterea bacteriozei şi 30 - . Urzică Urtica dioica L.eliminarea plantelor atacate de Erwinia carotovora. Mazăre de grădină Pisum sativum L. Praz Allium porum L. Pepeni verzi Citrullus vulgaris Schrad. Pătrunjel Petroselinum crispum Nyman. Sfeclă roşie Beta vulgaris var. Salată Lpctuca sativa L. Lobodă de grădină Atriplex hortensis L. Ştevie Rumex patientia L.

formarea şi apariţia florilor. recoltarea plantelor semincere sau a fructelor. în vederea obţinerii unei producţii de seminţe mari şi de calitate. Pentru nici o cultură nu se admit organisme dăunătoare de carantină. - fasole şi mazăre . cele care prezintă simptome specifice organismului dăunător respectiv. extragerea şi condiţionarea seminţelor de plante legumicole Calitatea corespunzătoare a seminţelor este mult influenţată de modul în care se efectuează lucrările de recoltare şi condiţionare. Eliberarea actului de certificare a culturilor permite recoltarea semincerilor şi extragerea seminţelor. cărora trebuie să li se acorde o atenţie deosebită. iar recoltarea la supramaturare determină pierderea prin scuturare a celor mai valoroase seminţe şi scăderea considerabilă a producţiei. indiferent de intensitatea atacului. septoriozei şi a insectelor vectoare în transmiterea virusurilor. inspectorul aprobator poate şi are datoria să nu admită pentru reînmulţire seminţele acestor culturi. înfloritul şi formarea fructelor şi a seminţelor se eşalonează pe o anumită perioadă de timp.alternariozei. Momentul optim de recoltare se referă la faza de vegetaţie a plantelor semincere. Dacă la controalele executate se constată că nu s-au aplicat tehnologiile specifice culturilor semincere şi că acestea sunt îmburuienate sau atacate de boli. tomate . an tracnozei şi a gărgăriţei. Recoltarea prematură duce la obţinerea unor seminţe de calitate inferioară (nu au facultate germinativă). La determinarea stării fitosanitare se iau în considerare organismele dăunătoare specifice şi se consideră plante atacate. alternariozei. Din această cauză. alegerea momentului optim de recoltare trebuie făcută cu multă atenţie. pregătirea semincerilor sau a fructelor în vederea extragerii seminţelor. seminţele de pe aceeaşi plantă ajung la maturitatea fiziologică în mod treptat.aplicarea tratamentelor de combatere a bacteriozei.aplicarea tratamentelor împotriva bacteriozei. Recoltarea. la gradul de maturare a seminţelor şi la perioada din zi (în funcţie de starea vremii) când este recomandat să se facă lucrarea. manei. extragerea propriu-zisă a seminţelor. Procesul de recoltare a seminţelor cuprinde următoarele etape: stabilirea momentului optim de recoltare. La majorarea culturilor semincere de plante legumicole recoltarea se execută manual. în mai multe etape. 31 . la plantele legumicole. Deoarece.

ceapă. momentul optim de recoltare a semincerilor se stabileşte arunci când aproximativ 10 % din totalul seminţelor de pe fiecare plantă în parte a ajuns la maturitatea fiziologică. In acest caz. cu maşini folosite la recoltarea cerealelor păioase adaptate în acest scop (secerători. morcovi.seminţele au tegumentul întărit şi coloraţia specifică speciei sau soiului. trebuie reţinute următoarele: - la speciile care prezintă pericolul de scuturare (varză. Chenopodiaceae. - fructele de vinete. Astfel. Umbeliferae.Pe suprafeţe mari. recoltarea semincerilor se va face dimineaţa devreme. castraveţi.pentru toate speciile de plante legumicole. bostănoase. mazăre. Cruciferae). pătrunjel. se recoltează pe măsură ce au ajuns la maturitatea fiziologică.plantele semincere de la speciile bienale. 32 . pepeni galbeni. deoarece Ia temperaturi scăzute se înmoaie. au frunzele şi tulpinile uscate. seara sau chiar noaptea. sau mecanizat. manual. dovlecei. tomate. În privinţa momentului când se fac recoltările în funcţie de perioada din zi şi de starea vremii. morcov. recoltarea semincerilor se poate face mecanizat cu ajutorul combinelor. când se atinge maturitatea fiziologică a seminţelor: . salată etc). Momentul optim de recoltare este indicat şi de unele caracteristici ale plantelor semincere. prin tăiere cu secera a inflorescenţei împreună cu o porţiune din tulpina florală. trienale şi perene. Se poate recolta eşalonat. iar adunarea fructelor şi extragerea seminţelor este îngreunată. bame. în anumite situaţii. la unele soiuri de mazăre. recoltarea nu trebuie făcută pe timp ploios şi nici cu vânt puternic. trebuie recoltate înainte de căderea brumelor. sunt pline şi mai grele. După modul de recoltare se disting două grupe mari de culturi legumicole producătoare de seminţe: - culturi la care se recoltează prin tăiere plantele semincere. urmând ca extragerea seminţelor să se realizeze prin treierat (semincerii legumicoli din specii care aparţin familiilor botanice: Leguminosae. pătrunjel). Liliaceae. Fructele din care urmează să se extragă seminţele. . fructelor şi seminţelor. ardei. .unele fructe crapă (capsulele de ceapă. praz. păstăile de mazăre. silicvele de varză). . altele capătă culoarea sau aroma specifică (tomate. combine tip C-12). ardei.

Recoltarea fructelor se face eşalonat pe măsura ajungerii lor la maturitatea fiziologică. Cucurbitaceae). sau hale specializate. deoarece acizii din mediul de fermentaţie pot fi nocivi pentru embrionul seminţelor. pătrunjel. instalaţie de spălat seminţe. s-a realizat o instalaţie care asigură întregul flux de extragere a seminţelor. separarea seminţelor se face prin cernere. pasatrice. Pentru reducerea timpului de macerare la 10-12 ore. seminţele se extrag cu maşini şi dispozitive speciale. în vase de lemn în care se ţin 2-4 zile. pe stelaje.Vidra. mărar. prevăzută cu: spălător de fructe. praz. Seminţele de vinete. Se pot folosi şi batoze pentru seminţe mici tip „Saima". centrifugă pentru preuscarea seminţelor. Pregătirea semincerilor sau a fructelor în vederea extragerii seminţelor constă în următoarele lucrări: - uscarea inflorescenţelor sau a fructelor. fie în şoproane. morcov. de asemenea. castraveţi. fasole. vinete. iar separarea se face cu pasatrice. După tocare. adaptate şi reglate corespunzător. După spălare (tomate) şi macerare (vinete). pepeni). pieliţa şi fibrele celulozice din pulpă). - curăţarea fructelor prin spălare (atunci când pulpa şi sucul rezultate la extragerea seminţelor se folosesc în consum). macerarea fructelor (la tomate. din care apoi se extrag seminţele (speciile legumicole din familiile Solanaceae. salată. mazăre. Extragerea seminţelor In cazul inflorescenţelor şi fructelor uscate (ceapă. În cazul fructelor suculente (tomate. după decaparea fructelor şi scoaterea manuală a receptaculului. pepeni verzi). fructele se amestecă cu apă.- culturi la care se recoltează fructele. fie în câmp. fructele se trec prin „pasatrice" (maşini prevăzute cu site. care elimină sucul şi reţin seminţele. uscător electric rotativ. Prin fermentare se distrug. castraveţi. La ardei. Macerarea fructelor nu trebuie prelungită. la ICLF. Pentru tomate. prin expunere la soare în grămezi sau straturi subţire. extragerea seminţelor se face prin treierat cu batoze sau combine pentru cereale de tipul C-12. bame). pepeni verzi. castraveţi se pot extrage cu maşini de tip „Semlac" sau „Işalniţa". când seminţele se extrag uşor ca urmare a descompunerii stratului de pectină care le acoperă. se pot folosi enzime pectolitice care se adaugă în macerat în cantităţi foarte mici (150. germenii unor boli periculoase care se transmit prin seminţe cum sunt: Corynebacte-rium michiganense şi VMT-ul. 33 - . dotate cu aparatură pentru reglarea temperaturii şi asigurarea ventilaţiei. până la declanşarea proceselor fermentative.1000 ppm).

Condiţionarea seminţelor după recoltare include toate măsurile necesare pentru asigurarea la cei mai înalţi parametri a purităţii varietale şi fizice. cu ajutorul instalaţiilor de uscare până se ajunge la o umiditate de 9-14 %. temperatura se poate ridica până la maximum 36-40°C. pătrunjel. dovlecei Ceapă. Pentru sortarea după culoare a seminţelor de mazăre. Sortarea se poate face mecanizat folosind în acest scop diferite maşini prevăzute cu site (Sortex oscilator. cu repercusiuni negative asupra embrionului. Tabelul 6 Umiditatea (%) admisă la seminţele de plante legumicole Denumirea speciilor Umiditatea maximă a seminţelor. % în ambalaje în ambalaje obişnuite ermetice 11 12 14 10 12 5 10 11 7 6 Ardei Bame Bob. pentru a nu se deteriora sistemul enzimatic al seminţelor. mazăre Castraveţi. sparte. Uscarea seminţelor după treierat sau extragere. de alte plante sau soiuri. pietre. sau artificial. fasole. păstârnac. site şi curent de aer (Super Petkus). ştevie. în cazul folosirii instalaţiilor de uscare. temperatura iniţială trebuie să fie de 24-28 °C şi pe măsura ce umiditatea seminţelor scade. dar nu sunt capabile să dea plante normale. fasole şi bob se folosesc dispozitive electronice prevăzute cu celule fotoelectrice (Sortex monocromatic şi Sortex bicromatic). germinaţiei şi valorii culturale a acestora. curent de aer (Sortex pneumatic). întinzând seminţele pe prelate sub şoproane. seminţe de buruieni. ţelină. sau seminţe ce aparţin soiului. în funcţie de specie şi de tipul de ambalaj (tabelul 6) Se recomandă ca uscarea să se facă lent. Petkus). praz Mărar. Uscarea se poate face în mod natural. deoarece sunt seci. leuştean. fie la unităţile de colectare şi valorificare a seminţelor (sub formă de prestări servicii pentru unităţile producătoare). 34 . insecte. se face în scopul menţinerii valorii culturale a acestora timp cât mai îndelungat. pământ. Condiţionarea se face fie în unităţile producătoare de seminţe. Sortarea se efectuează în vederea asigurării purităţii fizice şi constă în separarea seminţelor de orice impuritate fizică (resturi de plante sau fructe. pepeni. fără embrion etc).

seminţe din diferite soiuri ale aceleiaşi specii. Prin scufundare în diferite soluţii se pot elimina unele seminţe greu separabile. vinete. pătlăgele vinete Ridichi Salată Sfeclă roşie. culoare şi seminţe greu separabile.după fiecare partidă de seminţe. . în vederea evitării impurificărilor mecanice. Indiferent de locul în care se efectuează condiţionarea seminţelor. ardei. prin scufundarea într-o soluţie de sare de bucătărie sau sare de potasiu. seminţele de ridichi de lună se separă de cele de volbură (care cad la fiind). In acelaşi mod se pot separa seminţele de ceapă de cele de costrei (Patron Petru.S. varză. treierat. în cazul amestecării seminţelor cu corpuri străine de aceeaşi greutate. castraveţi. Seminţele mai mari şi grele cad la fundul bazinului şi sunt îndepărtate odată cu înlăturarea apei. resturile vegetale uşoare şi seminţele de buruieni rămân la suprafaţă şi sunt eliminate de curentul de apă. Astfel.25g/m3. extragere sortarea se face prin alegere la masă. trebuie respectate următoarele reguli generale: - curăţarea prealabilă a maşinilor şi instalaţiilor folosite. pot fi sortate prin spălare într-un curent de apă sau scufundarea lor într-un bazin cu apă în care se agită puternic şi apoi se lasă să se liniştească. seminţele şiştave. cu densitatea de l-l. purităţii varietate şi stării sanitare a seminţelor şi materialului săditor se face în „pre" şi „postcontrol" organizat de către Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor şi efectuat de Institutul pentru Testarea şi Omologarea Soiurilor (I. De asemenea. ceapă. sau cu seminţe deteriorate la recoltare.S. spanac Varză. Această modalitate este costisitoare şi trebuie evitată. formă.). 2000).se recomandă succesiunea seminţelor mari cu cele mici. Astfel.I. se lasă maşinile să funcţioneze „în gol" şi se perie organele active în vederea curăţării lor. Sunt supuse verificării seminţele şi materialul biologic din categoriile biologice 35 . nu se introduc în selector unele după altele. .lobodă Morcov Tomate. pepeni. gulii. conopidă Alte specii 12 11 11 12 9 13 10 12 7 7 8 7 6 9 6 Cantităţi mai mici de seminţe de tomate. mărime. Controlul calităţii seminţelor Verificarea autenticităţii.T.

C.Prebază..T. Bragadiru pentru culturile din câmp sau la unul din agenţii economici stabiliţi de I.S. dovlecei. ceapă. morcov. pentru soiurile de seră şi cartof.S.S. Certificată. Precontrolul se poate face în două moduri: în laborator. folosind diferite metode şi 36 . pe baza metodologiei avizate de I.I. Recoltarea şi alcătuirea probelor are loc în prezenţa delegaţilor oficiali din partea Laboratorului pentru Controlul Seminţelor. calităţi. Postcontrolul se face în parcele de control în câmp.C.N. Se face împărţirea seminţelor dintr-o partidă mai mare în loturi separate. sau I. Loturile pot avea o anumită greutate maximă în funcţie de specie (10 000 kg pentru majoritatea speciilor şi 20 000 kg pentru cele cu seminţe mari ca pepeni galbeni. Din fiecare lot de sămânţă de Bază destinat multiplicării se însămânţează parcele de control (microculturi).S. prin electroforeză la seminţe. şi I.I. aspect.T.M. Din fiecare lot de seminţe se extrag probele elementare.C. Probele de seminţe şi material săditor destinate pre sau postcontrolului sunt ridicate de un reprezentant autorizat al L. respectiv a agentului economic care condiţionează sămânţa. Fiecare probă sigilată va primi un număr de cod şi vor fi expediate la C. Probele supuse analizelor se recoltează prin sondaj din partida seminţelor recoltate şi condiţionate. sfeclă roşie). ca şi sămânţa Certificată 1 şi sămânţa Standard (prin sondaj).S.C. determinându-se enzi-mele specifice (mazăre) sau proteinele de rezervă (tomate.C. la plante.C. mazăre. întocminduse. în prezenţa reprezentantului producătorului. Verificarea indicilor de calitate a seminţelor Seminţele destinate comercializării sunt analizate din punct de vedere al indicilor de calitate în cadrul laboratoarelor specializate pentru controlul seminţelor şi materialului săditor.S.S. o fişă.S. In postcontrol se verifică toate seminţele destinate exportului şi cele din import pentru multiplicare. prin compararea cu proba etalon din sămânţa amelioratorului sau din sămânţa de referinţă a soiurilor străine înregistrate.. individualizate şi omogenizate.) şi comparând apoi diagramele specifice obţinute cu diagramele martor. Bază. în acelaşi timp. fasolea. Standard sau Comercială. - în parcele de control în câmp. Masa minimă a probelor de seminţe condiţionate utilizate la verificarea în postcontrol este de 10-40g (în funcţie de mărimea seminţelor)..N. în sera sau case de vegetaţie. usturoi etc. astfel ca seminţele din lot să aibă aceleaşi însuşiri.

ceapă. dispozitive automate de sondare şi chiar cu mâna în cazul seminţelor care curg). praz. autenticităţii speciei şi soiului. 500 g la pepeni verzi. a linguriţei. Masele minime ale probelor de laborator expediate pentru determinarea umidităţii vor fi de 100 g pentru seminţele speciilor ce trebuie mă-runţite şi de 50 g pentru seminţele celorlalte specii. în vase ermetic închise (butelii de sticlă. trebuie să fie de 2 kg. Masele minime ale probelor de laborator expediate în vederea executării analizelor curente. 150 g la ardei. Masa probei compuse astfel obţinută trebuie să fie de 5 . castraveţi. denumirea unităţii deţinătoare. în cazul seminţelor foarte scumpe. categoria biologică. dar nu mai puţin de 2500 seminţe. Fiecare ambalaj va fi prevăzut cu o etichetă exterioară cu următoarele menţiuni minime obligatorii: specia. iar cele pentru determinarea cuscutei. sonda tip baston. data luării probelor. 50 g la tomate. se procedează la reducerea ei. obţinându-se astfel proba compusă. mazăre. 100 g la morcov. sunt diferite cu analiza care urmează să se efectueze şi cu specia. soiul. vinete. Ambalajele ce conţin probele destinate determinării umidităţii trebuie să fie umplute complet cu seminţe. a sferturilor.instrumente de sondare (sonda Nobbe. folosind una din următoarele metode recomandate de STAS: a divizorului mecanic. Ambalarea şi expedierea probelor de laborator Pentru majoritatea determinărilor. masa şi anul recoltei. pepeni galbeni. masa minimă a probelor de laborator poate fi redusă la cantitatea strict necesară pentru efectuarea analizei. pătrunjel. cutii metalice. Astfel. Probele elementare luate din lot se examinează macroscopic. bob. pătrunjel şi pastâmac. iar dacă se constată că sunt omogene se procedează la amestecarea lor. bame. salată. vase de sondare.8 ori mai mare decât masa minimă pe care trebuie să o aibă proba de laborator şi. sparanghel şi 1000 g la fasole. se ambalează separat. sfecla roşie. cu excepţia probelor pentru determinarea umidităţii. a godeurilor dispuse la întâmplare. ambalaje din material plastic etc. felul ambalării lotului. de 250 g pentru ceapă şi praz şi de 100 g pentru ţelină. masei hectolitrice şi cuscutei. mărar. salată. numărul lotului. Probele pentru determinarea umidităţii şi a gradului de infestare cu dăunători. probele de laborator se ambalează şi se expediază în săculeţi de pânză sau pungi de hârtie rezistentă. Dacă se constată că probele elementare nu sunt omogene se execută sondarea după omogenizarea sau fracţionarea lotului.). Cele pentru determinarea masei hectolitrice. STAS 37 . probele de laborator vor avea: 10 g la ţelină. de aceea. varză.

buletine roşii. condiţionarea şi valorificarea seminţelor. se face pe baza analizelor efectuate pe probe luate de delegatul autorizat al inspectoratului judeţean pentru calitatea seminţelor şi materialului 38 . In cazul când în procesul-verb al rezultă că probele nu s-au luat în conformitate cu prevederile standardului. Probele de laborator trebuie să fie însoţite de un proces-verbal în două exemplare. germinaţie. se vor face alte analize parţiale. următoarele tipuri de buletine de analiză : - buletine informative. se va aplica o ştampilă dreptunghiulară cu menţiunea analiză parţială sau analiză informativă după caz. în scopul tratării înainte de vânzare. inspectoratele judeţene pot dispune ridicarea altor probe. umiditate). După expirarea valabilităţii buletinului de analiză. - maximă de preluare a seminţelor conform standardului sau normei tehnice a speciei respective. O etichetă interioară cu aceleaşi specificaţii se introduce în ambalaj. sunt eliberate buletinele de analiză ale probelor. în afară de cazul când proba este destinată unei determinări de umiditate. Eliberarea buletinelor de analiză necesare pentru declasarea şi casarea seminţelor cu valoare culturală necorespunzătoare. care au valabilitatea limitată până la ambalarea lotului de seminţe. puritate fizică. Inspectoratul judeţean pentru calitatea seminţelor poate anula un buletin de analiză dacă starea unui lot devine necorespunzătoare şi va dispune efectuarea unei noi analize. Efectuarea analizelor în cadrul laboratoarelor pentru controlul seminţelor şi materialului săditor. numai pentru caracteristicile susceptibile de modificare (germinaţie. când toţi indicatorii analizaţi au corespuns încadrării în standard. - buletine negre. la umiditatea laboratorul va menţiona cauzele care nu permit eliberarea buletinului roşu. masa hectolotrică. Buletinele de analiză sunt valabile timp de 6 luni de la luarea probelor. După efectuarea determinărilor. din care unul rămâne la laboratorul de analiză. Se vor elibera. după caz. se face după metode specifice cu privire la: umiditate. starea sanitară şi altele.1600-81. Acest buletin de analiză informativ arată calitatea seminţelor din probă. de către Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor prin laboratoarele autorizate. la data analizării. De asemenea. aflate pe stoc la unităţile specializate în contractarea. când cel puţin un indicator de calitate nu s-a încadrat standardului. Termenul în care se eliberează buletinul de analiză nu poate depăşi cu mai mult de 5 zile durata prevăzută de Standardele de Stat privind determinarea germinaţiei. recertificarea este obligatorie în cazul redeschiderii ambalajelor cu seminţe certificate oficial.

S. sau I. La solicitarea agenţilor economici autorizaţi. după obţinerea rezultatelor analizelor oficiale.. se vor efectua determinări privind germinaţia. Ambalarea seminţelor Seminţele condiţionate destinate însămânţărilor se livrează beneficiarilor numai ambalate. cazuri în care se impune retragerea etichetelor şi.S.S. autoritatea de certificare va elibera două tipuri de documente oficiale care atestă autenticitatea şi calitatea seminţelor: - Certificatul de valoare biologică şi culturală. Certificarea seminţelor Se va supune certificării numai sămânţa şi materialul săditor condiţionat. închis. care înaintează autorităţii de certificare formularul tipizat denumit: Declaraţie de certificare. In cazul certificării la cerere a necesarului propriu al agricultorilor-multiplicatori. se va schimba destinaţia seminţelor. Certificarea este valabilă numai dacă sămânţa şi materialul săditor îndeplinesc anumite condiţii generale: au acte de provenienţă.săditor în raza căruia se află loturile respective. Certificarea oficială este făcută de către reprezentanţii autorităţii de certificare. Aplicarea etichetelor şi vignetelor oficiale.C. înlocuirea lor.C. va fî efectuată numai de agenţii prelucrători sub controlul reprezentanţilor L. întocmit în două exemplare. Pentru casarea seminţelor. cultura a fost inspectată şi aprobată. au fost achitate tarifele corespunzătoare certificării. Valabilitatea buletinelor de analiză pentru seminţele găsite eventual corespunzătoare la analiza în vederea casării. eventual. cu acordul menţinătorului. Dacă nu se întrunesc condiţiile de calitate conform standardelor.C. au acceptul menţinătorului. la consumul alimentar. la cerere. pe propria răspundere a prelucrătorului. Eticheta oficială (sau vigneta).M. cu riscul ca analizele oficiale să indice necertificarea sau declasarea. pentru cel mult unul din indicii de valoare culturală. Pentru certificarea oficială a unui lot de seminţe. furajer. prelucrare industrială sau distrugere. Această operaţie se poate face şi pe baza ana-lizelor informative.T. după caz. Tipul şi capacitatea ambalajelor se stabilesc de către organul coordonator în 39 . la solicitarea proprietarului seminţei şi materialului săditor. în funcţie de starea lotului.C. în cazuri deosebite. se pot da aprobări pentru comercializarea seminţelor (derogări). ambalat. se limitează la maximum 3 luni. lotizat şi doar dacă are aprobare în urma controlului în câmp. rezultatele analizelor corespund normelor pentru categoria respectivă. operaţie supravegheată de reprezentantul autorităţii de certificare. acest certificat poartă menţiunea „pentru necesarul propriu". ca şi a plombelor pe ambalajele cu seminţe.

pot fi ambalate şi în ambalaje ce au mai fost folosite. albă. verde. denumirea inspectoratului care efectuat plombarea. de asemenea. bob. In funcţie de categoria biologică a seminţelor. în funcţie de mărimea seminţelor şi tipul de ambalaj. categoria biologia (sau menţiunea „sămânţă identificată"). număra lotului şi anul recoltei. mazăre. hibrizi simpli şi forme pai ren tale). dezinfectate. Etichetele trebuie să fie confecţionate din materiale rezistente la ii) temperii.certificată (din înmulţirea I şi hibridă). fasole de grădină. - . cele decuscutate. pentru sămânţa PB I . depozitării şi transportului.bază (elită. Seminţele din categoriile biologice superelită şi elita din toate speciile. liniile consangvini-zate şi formele parentale la speciile destinate producerii de sămânţă hibridă se ambalează numai în ambalaje noi. - albastră. Seminţele cu bobul mare. conform STAS 5055-66). tratat sau netratat (în cazJ seminţelor tratate se va menţiona denumirea produsului cu care s-a facil tratarea şi semnul pentru produse toxice. iar cealaltă jumătate se ataşează la exteriorul acestuia. Marcarea ambalajelor se face fie prin imprimare directă pe ambalaj. unitatea producătoare. pentru sămânţa Ci . In cazul seminţelor calibrate (sfecl etc). transport şi depozitare şi imprimate cu caractere vizibile. Masa seminţelor trebuie să fie aceeaşi în fiecare din unităţile de ambalaj care formează un Iot. PB II prebază II (superelită şi linii consangvinizate). acesta poate conţine de Ia 1-10 g (plicuri) până Ia 15-20 kg (saci) de seminţe. fie cu câte o etichetă formată din doua jumătăţi identice. simbolul grupei de calibrare. pentru sămânţa identificată. Ambalajele se pot confecţiona din materiale textile sau plastice. din care o jumătate se introduce în ambalaj. specia şi soiul. seminţele de legume cu bob mic. să fi fost în prealabil curăţate şi. 40 - . marcarea va conţine. roşie. Etichetele ambalajelor care conţin seminţe decuscutate vor fi marcat în plus cu menţiunile: liber cuscută. Pe etichete se vor înscrie cel puţin următoarele menţiuni: denumiră unităţii care pune în circulaţie sămânţa. etichetele vor avei următoarele culori: albă cu diagonala violetă. cu condiţia ca acestea să nu prezinte rupturi.funcţie de caracteristicile seminţelor. dacă este cazul. pentru sămânţa B . pentru C2 (înmulţirea a fl-a şi următoarele).prebază I (baza sui perelitei). hârtie sau metal şi trebuie să fie suficient de rezistente pentru a nu se deteriora în cursul manipulării. masa netă sau brută. capsarea etc.

bine aerisite. ardei. 41 .Depozitarea şi păstrarea seminţelor Depozitarea seminţelor se face în magazii sau depozite uscate. morcov. Vehiculele cu care se face transportul seminţelor vor fi în prealabil curăţate şi dezinfectate dacă este cazul. transport şi comer cializare specifice fiecărei specii. umiditatea atmosferică de 55-57 % şi în condiţiile asigurării unei aerisiri corespunzătoare.să respecte normele tehnologice de depozitare. Transportul seminţelor în timpul manipulării şi transportului trebuie luate măsuri care să împiedice deprecierea seminţelor sau ambalajelor. actul de garantare a autenticităţii sau certificatul de calitate. In condiţii de păstrare obişnuită. furnizorului. provenienţei. Seminţele provenite din import vor circula până la destinaţie în ambalajele originale şi însoţite de documentele de analiză emise de ţara exportatoare. a ambalajelor originale şi să păstreze marca neetichetate sau preluate de la agenţi economici neautorizaţi. castraveţi. dezinfectate şi deratizate în prealabil. neambalate şi să respecte inviolabilitatea etichetelor. păstârnac. în astfel de condiţii. soiuri. pătrunjel. pepeni: 5-7 ani. praz: 1-2 ani. salată: 3-5 ani. durata în timp în care seminţele de legume îşi menţin viabilitatea variază astfel: mazăre. precum şi amestecul cu alte specii. care au următoarele obligaţii: să facă dovada certificării. profesionist. categorii biologice sau loturi. Comercializarea seminţelor şi materialului săditor Aceasta se face de către agenţii economici autorizaţi. tranzacţiilor şi stocurilor de seminţe sau material săditor care se comercializează. ceapă: 2-3 ani. să asigure un comerţ modern. să nu comercializeze seminţe şi material săditor necertificate. . seminţele de legume se păstrează bine la temperatura de 12-16° C. tomate. în documentele care însoţesc fiecare transport de seminţe trebuie să fie incluse. curate. în mod obligatoriu. în cazul în care este aplicată pe ambalaj.

toate etichetele sau documentele însoţitoare vor indica clar că soiul a fost modificat genetic. - la livrarea cu amănuntul. să solicite refacerea analizelor de valoare culturală (în special a germinaţiei) şi stare sanitară. Seminţele produse pe plan intern sau importate pot fi comercializate. completat cu elemente din certificatul de puritate varietală şi culturală.să ceară acordul I.S.N. iar menţiunile înscrise pe etichetă trebuie să reflecte şi să ateste identitatea şi calitatea acestora. cantităţi destinate altor scopuri de testare sau experimentare.P.S. dacă el însuşi nu este autorizat ca prelucrător. evidenţa cantităţii livrate şi a numărului de ambalaje. Condiţiile de comercializare la intern impun ca seminţele şi materialul săditor condiţionat să fie însoţite de documente de valabilitate. In cazul speciilor şi soiurilor care nu sunt înregistrate. numărul de referinţă al lotului şi numerele de ordine ale etichetelor de pe ambalaje. potrivit normelor în vigoare. importa sau exporta: seminţele destinate multiplicării pe baze contractuale. Agenţii economici înregistraţi pentru comercializarea seminţelor pot efectua importuri şi 42 .C.- să ofere informaţii de folosire a materialului semincer vândut.C. inclusiv a stării fitosanitare.să retragă din circulaţie seminţele şi materialul săditor devenite inapte. . eticheta oficială ţine loc de document oficial. seminţe din genuri şi specii de plante stabilite de M. . se pot comercializa la intern.să ţină evidenţa cantităţilor preluate şi vândute pe soiuri. In cazul unor soiuri modificate genetic. care să ateste calitatea şi anume: - la livrarea en gros: certificatul de calitate eliberat de furnizor. numai dacă soiul este înregistrat în Catalogul oficial sau în cataloagele Comunităţii Europene. potrivit reglementărilor organismelor internaţionale la care România este parte. iar eticheta furnizorului este certificatul de calitate. în funcţie de cererea utilizatorilor. sau L. în vederea exportului integral. când este cazul. în măsura în care aparţin unui soi pentru care a fost depusă o cerere de înscriere în catalog.C. închise şi etichetate. pentru reambalarea de către un prelucrător autorizat a seminţelor în ambalaje de capacitate mai mică decât cele în care au fost achiziţionate seminţele. .C. documentele însoţitoare pentru seminţele din import. în cazul unui soi modificat genetic se vor respecta prevederile legale privind evitarea riscurilor pentru sănătatea omului şi a mediului înconjurător. după caz. Seminţele se comercializează în ambalaje specifice.A. certificatul de carantină fitosanitară.A.

. Reambalarea şi reetichetarea sunt permise numai sub controlul autorităţii de control şi certificare a seminţelor şi numai de către agenţi economici înregistraţi în acest scop.A. care vor verifica respectarea condiţiilor de import şi punere pe piaţă. în condiţiile solicitate de importator. agenţii economici importatori vor contabiliza cantităţile de seminţe importate în registrul propriu de intrări şi ieşiri.exporturi de seminţe în conformitate cu normele interne şi cu reglementările organismelor internaţionale în domeniu la care România este parte. De asemenea. după caz. Exportul de seminţe este admis pe baze contractuale.P. 43 . Importatorii vor comunica efectuarea importului autorităţilor teritoriale specializate ale M. Seminţele importate nu pot circula pe piaţa internă decât în ambalajele şi cu etichetele originale. a reglementărilor Comunităţii Europene sau. cu condiţia respectării reglementărilor interne şi internaţionale privind circulaţia seminţelor destinate comerţului internaţional.A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful