RAZBOAIELE NAPOLEONIENE

Reprezint o serie de r zboaie globale purtate în timpul domniei lui Napoleon Bonaparte în Fran a (1799 1815). Într-o oarecare m sur , aceste conflicte reprezint o continuare a r zboaielor declan ate de Revolu ia francez din 1789, fiind continuate la rândul lor de cele ale regimului celui de-al doilea Imperiu francez din 1852 - 1870. Aceste r zboaie au revolu ionat armatele europene, precum i tehnicile i sistemele militare i au avut loc la o scar nemaiîntâlnit pân în acel moment, în special datorit aplic rii sistemului mobiliz rii generale. Puterea francezilor a crescut rapid, ei reu ind s cucereasc cea mai mare parte a Europei. Înfrângerea lor a fost la fel de rapid , începând cu 1812, Imperiul napoleonian fiind în cele din urm învins definitiv, ceea ce a dus la restaurarea dinastiei Bourbon în 1814. Nu exist un consens printre istorici privind momentul în care s-au încheiat r zboaiele revolu ionare franceze i au început r zboaiele napoleoniene. Un astfel de moment poate fi considerat data de 18 Brumar (7 noiembrie) 1799, când Napoleon a preluat puterea. O alt dat posibil poate fi considerat aceea a izbucnirii r zboiului cu Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei, din 1803, care a urmat efemerei p ci de la Amiens din 1802. R zboaiele napoleoniene au luat sfâr it la 20 noiembrie 1815, dup înfrângerea lui Napoleon la Waterloo i dup semnarea celui de-al doilea tratat de la Paris. Perioada aproape continu de r zboi din 20 aprilie 1792 pân la 20 noiembrie 1815 este denumit uneori Marele r zboi francez. Pacea de la Amiens i reluarea r zboiului franco-britanic Tratatul de la Amiens (25 martie 1802) a dus la o pace temporar între Regatul Unit i Fran a i a marcat sfâr itul celei de-a Doua Coali ii. Tratatul era de la început greu de respectat, nu mul umea nicio parte, i ambele puteri semnatare au început s -l încalce curând. Pacea nu a durat mult: francezii s-au implicat în luptele interne din Elve ia (Stecklikrieg) i au ocupat mai multe ora e de coast din Italia, în vreme ce Regatul Unit a ocupat Malta.[5] Napoleon s-a folosit de scurtul r gaz dat de marina britanic pentru a restaura controlul colonial în Antile. Expedi ia, care p rea un succes la început, s-a terminat cu un dezastru, comandantul francez, cumnatul lui Bonaparte, Charles Leclerc, murind de febra galben , întreaga for expedi ionar fiind decimat de boli i de atacurile feroce ale rebelilor. Ostilit ile dintre Marea Britanie i Fran a au reînceput pe 18 mai 1803 cu declara ia de r zboi a Angliei. elurile alia ilor s-au schimbat de-a lungul conflictului: nu numai c trebuiau s -l opreasc pe Bonaparte, dar în Fran a trebuia restaurat monarhia. Senatul francez (prin sénatus-consulte) a proclamat Imperiul Francez pe 18 mai 1804, validat ulterior printr-un plebiscit. Napoleon s-a autoîncoronat împ rat la Notre-Dame pe 2 decembrie.[6] Campania din Rusia (1812) În 1812, Napoleon a invadat Rusia. El încerca s -l sileasc pe arul Alexandru I s r mân în cadrul Sistemului Continental i s renun e la amenin area unui atac împotriva Poloniei. Grande Armée condus de francezi, format din 650.000 de solda i, a traversat râul Niemen pe 23 iunie 1812. În Rusia a fost proclamat R zboiul Patriotic, în vreme ce Napoleon proclama un al doilea r zboi polonez, dar, împotriva a tept rilor polonezilor, care asiguraser aproximativ 100.000 de oameni pentru Marea Armat , împ ratul a evitat s le fac orice promisiune, sperând s poat negocia cu Rusia, cu Polonia ca moned de schimb. Rusia a folosit tactica p mântului pârjolit,

dar s-a angajat în opera iuni comerciale prin care profita de pe urma conflictului i i-a format o flot de r zboi. un inovator prin folosirea mobilit ii subunit ilor militare pentru dep irea dezavantajului numeric. care a pierdut 380.[16] În acest moment a început retragerea dezastruoas a Marii Armate. Napoleon i-a p r sit armata i s-a reîntors în grab la Paris. contele Fiodor Rostopcin. ru ii pierzând la rândul lor aproximativ 400. drumul spre Moscova r mânând deschis. a a cum a demonstrat.000 de solda i. al na iunii sub arme. dup cum se spune. Napoleon i-a for at pe ru i s se retrag . (27 de milioane. dup ce ora ul a fost mistuit de un incendiu devastator. în timpul c reia au fost distruse ultimele nave daneze. teoreticienii militari din secolul al XVII-lea au început s aprecieze poten ialul r zboiului întregului popor. spre deosebire de tradi ia de pân atunci a pieselor de artilerie fixe care sprijineau atacul. a patra ar dup num rul popula iei la sfâr itul secolului al XVIII-lea. Francezii au pierdut foarte mul i oameni pân s ajung la Moscova.i completeze efectivele mult mai repede decât francezii. danezii atacând flota britanic din apele daneze i norvegiene cu mici canoniere. statele europene foloseau armate relativ mici. la rândul lui. fiind elibera i pân i prizonierii din închisorile ora ului. Pân la urm . când armata francez traversa râul Berezina. formând unit i independente. Incendierea a fost pus la cale. armata lor fiind la fel de sleit de lupte. în cea mai mare parte din cauza foamei i frigului. Napoleon a standardizat dimensiunile proiectilelor de artilerie pentru a u ura sarcina aprovizion rii i pentru a asigura compatibilitatea pieselor de artilerie. Ru ii au avut avantajele liniilor de aprovizionare mai scurte i a faptului c reu eau s .000 de oameni.1814 Danemarca-Norvegia s-a declarat la începutul conflictului neutr în r zboaiele napoleoniene. fa de cele 12 milioane ale Regatului Unit sau cele 35 40 milioane ale Imperiului Rus). Situa ia era la fel de grav pentru ambii combatan i. care luptau uneori împotriva rilor de origine. de chiar guvernatorul ora ului. în mod str lucit. ora abandonat de locuitori. prima lupt în care ru ii i-au înfruntat într-o b t lie deschis pe francezi. care i-a l sat pe cuceritori f r nicio posibilitate de încartiruire. în victoria din b t lia de la Austerlitz asupra for elor austro-ruse (1805). al i aproximativ 100. Armata francez a reconsiderat rolul artileriei.[17] În noiembrie. 1807 .000 de solda i fiind lua i prizonieri. numai 27. . Alexandru I a refuzat s capituleze i f r niciun semn clar al vreunei victorii. britanicii au capturat cea mai mare parte a flotei danezo-norvegiene în timpul celei de-a doua b t lii de la Copenhaga (august-septembrie 1807). Fran a. mobile. Napoleon a fost. p rea cea mai avantajat de politica mobiliz rii generale. Pe 7 septembrie a avut loc b t lia de la Borodino. din cauza foametei.[15] Pe 14 septembrie 1812. Mo tenirea militar a r zboaielor napoleoniene R zboaiele napoleoniene au avut de asemenea un impact extrem de important. Acest r zboi a luat sfâr it odat cu victoria britanic din b t lia de la Lyngør din 1812. cu numero i mercenari. R zboiul canonierelor. Pân la Napoleon. c ldurii excesive i contramar urilor epuizante. Marea Armat a cucerit Moscova. În ciuda unei victorii la limit . Napoleon a fost nevoit s se retrag din Moscova. Acest fapt a pus cap t neutralit ii.retr gându-se din fa a atacatorului. într-un r zboi care poate fi catalogat ca unul de gheril naval . Dup o prim b t lie de intimidare în fa a Copenhag i.000 de oameni mai erau în rândurile a ceea ce fusese Marea Armat .

iar armata republican era înving toare pe toate fronturile. Fran a devenise dup Revolu ie un model politic. iar economia industrial britanic a transformat ara în cea mai puternic na iune comercial mondial . Acesta va modela cursul istoriei europene postnapoleoniene. o perioad în care e ecurile de pân atunci ale francezilor au încetat. apare o mi care nou cu o putere în continu cre tere: na ionalismul. Europa a aderat la înaltele principii ale libert ii. abolirea privilegiilor. egalitate în fa a legii. pe de o parte. Harta european a fost redesenat în secolul care a urmat epocii napoleoniene.000 de oameni. Domina ia bonapartist a Europei a pus bazele statelor na ionale Germania i Italia. În total. ci pe bazele culturii umane. mobilizându-se într-un r zboi de gheril împotriva ocupantului. Lazare Carnot a contribuit din plin la reorganizarea armatelor franceze (1793 1794). regatelor i principatelor. pe de alta. Ca r spuns la domina ia francez . De i Napoleon a reu it s . starea de r zboi continuu de aproape dou decenii dintre Fran a.000 au luptat în marin . ea nu mai de inea rolul conduc tor ca putere dominant pe continent.1763. s devin o na iune unit i independent . dar popoarele ei au tr it curând dezam girea ocupa iei napoleoniene. La rândul lor. pu ine armate num rau mai mult de 200. Din aceast perioad dateaz începutul unor na iuni i state i sfâr itul altora. aproximativ 2.8 milioane de francezi au luptat ca infanteri ti i 150. În cele mai multe ri europene. armata francez avea un efectiv de 1. unde poporul s-a revoltat în mai 1808.i impun domina ia asupra celei mai mari p r i a Europei Occidentale (lucru care nu se mai întâmplase de pe vremea Imperiului Roman). În timpul celui mai mare r zboi european prerevolu ionar. egalit ii. proces care nu s-a mai bazat pe fiefurile aristocratice. Marina Regal Britanic a cucerit superioritatea absolut pe oceanele lumii. .) au r mas ca mo tenire genera iilor urm toare.Nu toate meritele inova iilor din aceast perioad sunt ale lui Napoleon.5 milioane de solda i la sfâr itul secolului al XVII-lea. etc. r zboiul de apte ani din 1756 . au avut loc mi c ri patriotice într-o serie de state germane. ceea ce ne d un total de aproximativ 3 milioane de combatan i. La sfâr itul seriei b t liilor napoleoniene. originilor na ionale i ideologiei na ionaliste. a a cum îl avusese înc de pe vremea lui Ludovic al XVI-lea. dup modelul francez. Efectele politice ale r zboaielor R zboaiele napoleoniene au adus numeroase schimb ri în Europa. Prusia preg tindu. i o alian a altor câteva puteri europene. Mo tenirea institu ional napoleonian a r mas vie pân în zilele noastre. Efectivele armatelor implicate în conflict prezint un indicator foarte clar al schimb rilor produse în modul de purtare a r zboaielor. i-a pus amprenta asupra Fran ei. Monarhilor europeni le-a fost foarte greu s restaureze starea de lucruri prerevolu ionar (monarhie absolut ). Începând cu anul 1809. Prin compara ie. adoptarea ideilor Revolu iei franceze (democra ie.i rena terea în jurul ideii de unitate na ional . italienii au dorit i ei. Admirat pentru cultura sa în secolul al XVIII-lea. Primele reac ii au ap rut în Spania. i au fost obliga i s p streze anumite reforme f cute în perioada domniei napoleoniene. Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei a ajuns s fie una dintre cele mai puternice ri de pe glob. fraternit ii. prin începerea procesului de consolidare a ora elor-state. în multe ri europene sistemul legal purtând amprenta de ne ters a Codului napoleonian.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful