Revista Românå de

STOMATOLOGIE
Volumul LV Nr. 1 An 2009
ISSN 1843-0805 Cod CNCSIS 756
Redactor ªef: Prof. Univ. Dr. Em. HUTU Redactor ªef Adjunct: Conf. Univ. Dr. M.V. CONSTANTINESCU Secretar General de Redac¡ie: Dr. Elena-Gabriela DESPA Dr. E. POPA Redactori verificare articole: Conf. Univ. Dr. Cornelia BÎCLEªANU Dr. Tudor IONESCU, Dr. Dånu¡ CHIRU Dr. Ingrid PINTILIE Redactori Rela¡ii Interna¡ionale: Dr. Alina DAN Dr. Simona MUNTEAN
Revista este realizatå în colaborare cu Facultatea de Medicinå Dentarå a Universitå¡ii „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

CONSILIUL ªTIINºIFIC:
Prof. Dr. D. BORZEA – Cluj-Napoca Dr. C. BRUSCAGIN – Italia Prof. Dr. A. BUCUR – Bucure¿ti Prof. Dr. V. BURLU– Ia¿i Dr. Ugo CAPURSO – Italia Prof. Dr. V. CÂRLIGERIU – Timi¿ Prof. Dr. V. CHERLEA – Bucure¿ti Prof. Dr. Elvira COCÂRLÅ – Cluj-Napoca Prof. Dr. M. CRÅIºOIU – Craiova Conf. Dr. B. DIMITRIU – Bucure¿ti Prof. Dr. H. DUMITRIU – Bucure¿ti Prof. Dr. L. ENE – Bucure¿ti Prof. Dr. Norina FORNA – Ia¿i Prof. Dr. A. GARFUNKEL – Israel Prof. Dr. N. GANUTA – Bucure¿ti Dr. I.B.T. GEORGESCU – Bucure¿ti Prof. Dr. D.L. GHERGIC – Bucure¿ti Prof. Dr. Ov. GRIVU – Arad Prof. Dr. Mircea IFRIM – Oradea Prof. Dr. A. ILIESCU – Bucure¿ti Prof. Dr. Ecaterina IONESCU – Bucure¿ti Conf. Univ. Dr. Ileana IONESCU – Bucure¿ti Prof. Dr. S. IONIºÅ – Bucure¿ti Conf. Dr. D.A. MARIª – Constan¡a G-ral Prof. Dr. T.A. MIHAI – Bucure¿ti Prof. Dr. S. SANDHAUS – Elve¡ia Prof. Dr. Valentina SCÂNTEI-DOROBź – Ia¿i Prof. Dr. A. SCHNEIDER – Germania Dr. Eugenia ROªCA – Italia Prof. Dr. Mihaela PÅUNA – Bucure¿ti Conf. Dr. Al. PETRE – Bucure¿ti Prof. Dr. Mariana Brându¿a POPA – Bucure¿ti Prof. Dr. S. POPA – Cluj Dr. Ion RÂNDAªU – Bucure¿ti Prof. Dr. Dan Dumitru SLÅVESCU – Bucure¿ti Conf. Dr. C. VÂRLAN – Bucure¿ti Prof. Dr. Maria VORONEANU – Ia¿i Prof. Dr. Theodor TRÅISTARU – Bucure¿ti Conf. Dr. Irina ZETU – Ia¿i Conf. Dr. Liviu ZETU – Ia¿i Prof. Dr. Ervin WEISS – Israel

Universitatea de Medicinå ¿i Farmacie „Carol Davila“, Facultatea de Medicinå Dentarå, Bucure¿ti

Prof. Dr. Drago¿ STANCIU – Decan Prof. Dr. Rodica LUCA – Prodecan Conf. Dr. Radu ªerban ºOVARU – Prodecan Conf. Dr. Codru¡ SARAFOLEANU – Prodecan Prof. Dr. Victor NIMIGEAN – Secretar ªtiin¡ific
Universitatea „Titu Maiorescu“, Facultatea de Stomatologie, Bucure¿ti

Conf. Dr. Cornelia BÎCLEªANU – Decan Conf. Gl. Dr. Viorel BÎTCÅ – Prodecan Dr. Gabriela DESPA – Secretar ªtiin¡ific
Universitatea de Vest „Vasile Goldi¿“, Facultatea de Medicinå Generalå ¿i Medicinå Dentarå, Arad

Prof. Dr. Maria NEGUCIOIU Prof. Dr. Voicu SEBEªAN Prof. Dr. Emil URTILÅ Conf. Dr. Valeria COVRIG Conf. Dr. Mugur POPESCU Conf. Dr. Emanuel BRATU

Editura Medicalå AMALTEA
Editori: Dr. M.C. Popescu Dr. Cristian Cârstoiu Director executiv: George Stanca Redactori: Oana Cristina Plåcintå, Alina-Nicoleta Ilie Prepress: AMALTEA TehnoPlus Tehnoredactor: Gabriela Cåpitånescu DTP: Petronella Andrei, Ana Francisc Produc¡ie: Mihaela Conea Distribu¡ie: Mihaela Stanca ________________ CONTACT: AMR@medica.ro ABONAMENTE: redactia@amaltea.ro

TIPAR: EMPIRE Print – RomExpo, Pavilion T, Bucure¿ti tel.: 021 / 316 96 40, 031 / 405 99 99 email: office@empireprint.ro

Revista Românå de Stomatologie – Romanian Journal of Stomatology (Ro J Stomatol) – este revista oficialå a Societå¡ii Române de Stomatologie. Prima asocia¡ie stomatologicå din România a apårut în 1923 ¿i s-a numit Asocia¡ia Generalå a Doctorilor în Medicinå Stomatologicå. În 1925 asocia¡ia a editat revista „Presa Dentarå“, prima publica¡ie stomatologicå din România, care de-abia în 1937 ¿i-a schimbat denumirea în cea actualå, Revista Românå de Stomatologie, iar înfiin¡area Societå¡ii Române de Stomatologie a fost notificatå de cåtre asocia¡ie în 1938. În urma acreditårii din 2008 a CNCSIS, Revista Românå de Stomatologie a fost încadratå într-o categorie superioarå, categoria B+, urmând så fie acreditatå ¿i interna¡ional. Revista are un nivel ridicat de con¡inut stiin¡ific ¿i se adreseazå în primul rând speciali¿tilor în stomatologie, dar ¿i celor care studiazå sau doresc sa fie la curent cu noutå¡ile în domeniu, reprezentând o surså pertinentå de informa¡ii asupra noilor descoperiri ¿i inova¡ii în domeniile clinice legate de stomatologie, epidemiologie ¿i sånåtate oralå, biomateriale noi folosite în domeniu, dentisticå reparatorie, chirurgie oromaxilofacialå, stomatologie pediatricå, ortodontrie sau educa¡ie dentisticå. Pentru a fi la curent cu cele mai recente descoperiri ¿i metode de tratament din toatå lumea, Revista Românå de Stomatologie a încheiat parteneriate cu diverse alte prestigioase surse de informa¡ie de specialitate: „Brazilian Dental Journal“, prestigioasa revistå brazilianå, lider mondial în odontologie, „Operative Dentistry“ o cunoscutå revistå din SUA care de¡ine o pozi¡ie foarte înaltå în ierarhia revistelor dedicate interven¡iilor OMF, prezentând atât tehnici clinice, cât ¿i subiecte de cercetare clinicå sau de laborator, „Reuters/Health“ ¿i „Journal of Contemporary Dental Practice“, tot din SUA. În prezent, Revista Românå de Stomatologie este indexatå în bazele de date interna¡ionale Proquest, Scirius, WAME, OmniMedicalSearch, iar pe viitor urmeazå så fie înscriså în bazele de date medicale Medline, Scopus, HighWire Press Standford, MedSci Communications, Medical-Journals etc.

.

Giurescu. ___________________________________________________________ 7 ESTETICÅ DENTARÅ 2. M.. D. Moise Metoda simplificatå pentru înregistrarea rela¡iilor intermaxilare la pacien¡ii edenta¡i total _______ 72 TERMINOLOGIE MEDICALÅ 15. Andreescu Studiu statistic privind aspecte clinice ale edenta¡iei par¡iale la persoane de peste 65 de ani ___________________________________________________________________ 47 10.A. Ghergic. D. Târcolea. Hutu. C. M. Despa. G. M. Ghergic. S. Pangica. Doina L. Andreescu. Rusu.R. E. caracteristici __________________________________________ 9 3. ºuculinå. Stanciu Restauråri estetice ale din¡ilor frontali devitali ___________________________________________ 13 OCLUZOLOGIE 4. Stånescu. Despa. Lea¡å. Moise Valoarea proteticå a tuberculului piriform _______________________________________________ 44 9. V. Giurescu.I. Oana Småtrea Studiul comparativ al închiderii marginale a obtura¡iilor definitive în func¡ie de materialele restauratoare utilizate ___________________________________________________ 29 6. M.. Vassu.Cuprins EDITORIAL 1. T. Ghergic. Popescu. Bîtcå.L. Dan. R. Hutu Discromiile dentare – etiopatogenie. Lea¡å Aspecte privind protezarea edenta¡iei par¡iale cu proteze mobilizabile cu bazå elasticå ___________ 56 BIOCHIMIE 12. T. M. A.A. M. Albi¡a. E.L. Tarcolea Studiu privind posibilitå¡ile de reabilitare proteticå oralå cu ajutorul implanturilor dentare ________________________________________________________________ 52 11. Rogin. E. R. C. G.G. Radu Teacher’s role in teaching English for Medical Purposes (EMP) ____________________________ 74 . Moldoveanu. E.M. E. Bani¡å Studiu imunohistologic asupra modificårilor de neodentinogenezå __________________________ 39 PROTETICÅ DENTARÅ 8. T. Bîcle¿anu Diagnosticul ¿i managementul modern al cariei dentare ___________________________________ 34 7. Ionescu. C. S.F. Hutu Gerontofobie ¿i nu numai. C. T. Enache-Soare Efectul aspirinei ¿i piroxicamului asupra viabilitå¡ii celulare a unor specii de Candida _________ 60 CHIRURGIE BMF 13. Bulata Boala Recklinghausen prin adenom paratiroidian gigant – prezentare de caz __________________ 65 REVISTA REVISTELOR 14. E. Bîcle¿anu Dezechilibre ocluzale – Tehnici de restaurare directå ______________________________________ 21 ODONTOLOGIE 5. A. Bâtcå. R. Råescu. O. G.R. D. A.G. E.F. R.

F. O. E. Leata.L.L. Moise Prosthetic value of piriform tubercle _____________________________________________ 9. Batca. D. C. M.I. Bitca. Biclesanu Diagnosis and modern management of dental caries ________________________________ 34 7. Rogin. Doina L. Giurescu.G. Ghergic. R. Stanciu Aesthetic reconstruction of anterior devitalised teeth ________________________________ 13 OCCLUSOLOGY 4.R. Oana Smatrea Comparative study of marginal adaptation of permanent fillings in accordance with used restoration materials _____________________________________ 29 6. Despa. Pangica. G. G.. Leata Aspects of partially endentulous span rehabilitation with mobile prosthesis with elastic basis _______________________________________________________________ 44 47 52 56 BIOCHEMISTRY 12. Rusu.R. E. Giurescu. A. Raescu. E. Enache-Soare Aspirin and piroxicam effect on cellular viability of some Candida strais ______________ 60 BMF SURGERY 13. C. D. Popescu. V. C. Albita. Biclesanu Malocclusions – direct restoration techniques ______________________________________ 21 ODONTOLOGY 5. E. Bulata Recklinghausen disease through giant parathyroid adenoma _________________________ 65 MAGAZINE REVIEW 14. Moldoveanu. T. Radu Teacher’s role in teaching English for Medical Purposes (EMP) ______________________ 74 . Tarcolea Study over oral prosthetical restoration using dental implants ________________________ 11.G.M. G.F. Moise Simplified method for recording maxillomandibular relations in complete dentures _____ 72 MEDICAL TERMINOLOGY 15. S. Banita The immunohistological study about dentinogenic changes __________________________ 39 PROSTHODONTICS 8. M. Ghergic. M. E. E. D. Andreescu. A.A. S. R.. Ionescu. C. features ______________________________________ 9 3. Vassu. ______________________________________________________ 7 ESTHETIC DENTISTRY 2. T. E. Hutu Gerontophobia and more. Stanescu. Hutu Dental discoloration – etiopathology. Andreescu Statistical study of clinical aspects of partially edentulous span in people over 65 years _________________________________________________________________ 10. A. Despa. M. T. Dan. M. R. T. Tarcolea. Tuculina.A. R. M. Hutu. Ghergic.Contents EDITORIAL 1.

nu mai trebuie så vå trezi¡i de diminea¡å ca så ajunge¡i la serviciu! Odihni¡i-vå. AN 2009 7 . cine mai are timp de pensionarii imobiliza¡i în cårucioare). Prof. dupå o existen¡å plinå de eforturi ¿i priva¡iuni. iar mama båtrânå. Emilian Hutu Cu ani în urmå a rulat ¿i la noi un film de succes despre via¡a unei familii de eschimo¿i. de exemplu. da!). pensionårii. nu ne putem închipui un crocodil australian sau un tigru bengalez fårå din¡i. ca scop principal al evolu¡iei umane. Pânå aici toate sunt frumoase ¿i impresionante. Toate ¿colile de stomatologie cer medicilor så recomande ¿i så supravegheze respectarea unor diete pentru pacien¡i. lipsa sau nesiguran¡a ob¡inerii banilor. La aceste informa¡ii. copiilor etc. 25 septembrie 2001). întinså. inclusiv ADN-ul så se transfere în ¡esuturile fiului.S. så-l månânce ¿i astfel. sunte¡i liberi. mama eschimosului. se sacrificå låsându-se mâncatå de un urs alb flåmând. la un bucure¿tean fårå din¡i! Edenta¡ia totalå. Mul¡i î¿i recondi¡ioneazå protezele vechi pe care ¿i le adapteazå singuri (obicei cunoscut în toatå Europa) sau acceptå altele noi pe care le suspecteazå deseori. pleca¡i în excursie! Folosi¡i avioane performante (Concorde. Un medic mai în vârstå care are mai mult timp de discu¡ii (nu se folose¿te doar de internet) înreabå! Apare sfânta anamnezå! Aflå cå pacientul are destule boli ¿i destule necazuri. este apanajul vârstei a treia. Între altele. Deci meritul este al proteticii dentare. Nu vezi nici unul perfect mul¡umit. dar ¿i cea par¡ialå. Gerontophobia and more. dar cine are nevoie de ele? Sunt surprin¿i cå la multe posturi de televiziune apar indivizi care cer cu insisten¡å eliminarea lor din via¡a socialå ¿i cu toate cå la nivel global limita de vârstå cre¿te. între care o boalå cronicå foarte frecvent întâlnitå. Dr. pentru pacien¡ii de vârsta a treia se recomandå alimenta¡ie cu 2000 de calorii/zi ¿i cu o ra¡ie protidicå superioarå adultului (vârsta a doua) ¿i 50% så fie de origine animalå (A. laptop etc. nurorilor. Ar avea multe de oferit. cu pre¡uri mai reduse. Cu cinism se spune: gata.EDITORIAL 1 GERONTOFOBIE ªI NU NUMAI. La un moment dat. manualitate. La ora actualå înså o familie de eschimo¿i tråie¿te în cabane (colibe) încålzite. pacientul nostru î¡i zâmbe¿te cu amåråciune. experien¡å. nu-i a¿a? Fire¿te. Retoric vorbind.. Mai to¡i ace¿ti pacien¡i se simt marginaliza¡i.. beneficieazå de proteze mobile sau mai bine zis de implante. care a explodat în aer. televizor.. cu frigider (da. iar autoritå¡ile nu-¿i pot permite så închirieze Concorde pentru ei. REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. pensionarii români beneficieazå de cozi pentru a ob¡ine niscaiva locuri în sta¡iunile subcarpatice ¿i deci nu sunt în pericol. Îi vezi stând la cozi la policlinici (în timp ¿i spa¡iu) care mai beneficieazå de ofertele Casei de Asiguråri sau cei mai înståri¡i (ei sau copii lor) la cabinete particulare. båtrâna eschimoaså a întrevåzut posibilitatea ca fiul ei så vâneze ursul. 1. nemaiputând mânca din carnea durå de focå.. Se spune cå omul este singura fiin¡å care poate supravie¡ui total edentat. LV. probabil edentatå. Ne putem totu¿i gândi.. ca pricepere. utilizarea „resurselor“ disponibile este privitå cu dispre¡. ajunså edentatå. plin de pensionari) sau vase de croazierå (dacå se scufundå unul.. pentru a depå¿i mereu limita de vârstå. toate proteinele ei. NR. de exemplu. Din fericire. Câ¡i ar putea s-o respecte! De ce acest lucru? Pentru a supravie¡ui. iar al¡ii cu venituri medii la cele pu¡ine policlinici cu platå care au mai råmas.O.

au neglijat educa¡ia tinerei genera¡ii! Din ce în ce mai mult. Din fericire. AN 2009 În aceea¿i ordine se înscrie imaginea dramaticå a medicilor pensionari care au muncit zeci de ani aproape pe gratis.. ¿i nu au avut cum så-¿i acumuleze averi. De fapt cine este de vinå? Cine a promovat aceastå concep¡ie? Tot actualii pensionari care. un Churchill ar fi trebuit så-¿i încheie activitatea mult mai devreme decât a fåcut-o. LV. în condi¡ii grele de existen¡å. Cu o astfel de genera¡ie ar mai fi posibile un Mårå¿e¿ti sau un Oituz? Ar mai apårea un simbol ca statuia soldatului de la Båneasa? Dar despre coriferii stomatologiei române¿ti cine î¿i mai educe aminte? Så fie totul doar o gerontofobie? La încheierea discu¡iei mele cu pacientul.8 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. În felul acesta. 1. muncind din greu. societatea gerontofobå se îndreaptå cu succes cåtre.? Putem spune cåtre o societate juvenilå în care cei care nu au ajuns pensionari cred cå vor avea o tinere¡e ve¿nicå. Chiar în societå¡ile primitive existå un sfat al båtrânilor. sau profesori universitari care spun vechilor lor absolven¡i så mai organizeze din când în când câte o reuniune comemorativå ca så mai poatå mânca ¿i ei ceva mai consistent la vreun restaurant. NR. acolo au fost englezi. vezi tineri debusola¡i care î¿i pierd vie¡ile în accidente stupide sau ¿i le suprimå pentru motive neimportante.. Dar la noi? Dupå concep¡iile actuale. acesta a mai spus întristat: „Cui så-i spun: ave¡i grijå de båtrâni ¿i folosi¡i-i pânå nu e prea târziu?“! .

Ddr. Mecanismul de apari¡ie al colora¡iei tetraciclinice se crede cå este o reac¡ie de chelare a ionilor de calciu de la suprafa¡a structurii hidroxiapatitei în curs de Adreså de coresponden¡å: Asist. facial harmony. tipul de disfunc¡ie prezentat de pacient ¿i. Modificåri de culoare determinate de tetraciclinå Modificårile de culoare apar la incisivii ¿i caninii superiori ¿i inferiori. Nr. Emilian Hutu Catedra de Proteticå Dentarå. de dorin¡a ¿i posibilitå¡ile sale materiale. Cod 031593 email: ralu_anca@yahoo. ocluzie ¿i culoare localizate la nivelul din¡ilor frontali. Univ. Universitatea „Titu Maiorescu“. Cuvinte cheie: discromii dentare. A. pot fi primare ¿i secundare. ca ¿i a celei percepute de anturaj. 67A. dento-alveolare ¿i dento-faciale. ceea ce antreneazå o alterare a armoniei dento-dentare. dento-alveolare ¿i dentofaciale. ABSTRACT Physiognomy dysfunction appears when there changes localized to front teeth. cu consecin¡e negative asupra propriei imagini. volum. – dupå vitalitatea dentarå întâlnim discromii la nivelul din¡ilor vitali ¿i devitali. LV. Gheorghe Petra¿cu. Modificårile de culoare sunt cunoscute ¿i sub numele de discromii dentare ¿i reprezintå una dintre cele mai frecvente disfunc¡ii fizionomice pentru care pacien¡ii apeleazå la un tratament estetic. Dr. Univ. CARACTERISTICI Dental discoloration – etiopathology. Bucure¿ti REZUMAT Disfunc¡ia fizionomicå apare atunci când existå modificåri localizate la nivelul din¡ilor frontali. Universitatea „Titu Maiorescu“. 1. in relation with etiology. The treatament is differentiated. Key words: dental discoloration. Tratamentul disfunc¡iei fizionomice se face diferen¡iat. the patient’s age and the profession and his possibilities materials. AN 2009 9 . Sunt clasificate dupå urmåtoarele criterii: – dupå momentul instalårii discromiei. ca ¿i a celei percepute de anturaj. nu în ultimul rând. with negative consequences on own images. NR. features. caracteristici. the kind of dysfunction. with alteration of the dental. Raluca Anca Giurescu. în raport cu etiologia.com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. cu consecin¡e negative asupra propriei imagini. ¡inând seama de vârsta ¿i profesiunea lui. modificåri care antreneazå o alterare a armoniei dento-dentare. numår. etiopatogenie. Sector 3. Str. features Asist. pozi¡ie. începând din luna a IV-a de via¡å intrauterinå ¿i pânå la vârsta de 7 ani. Facultatea de Medicinå Dentarå. Giurescu Raluca Anca. dupå administrare de tetraciclinå. 1. – dupå mecanismul etiopatogenetic. etiopathology. existå discromii endogene intrinseci ¿i exogene extrinseci. Prof. Disfunc¡ia fizionomicå apare atunci când existå modificåri de formå.ESTETICÅ DENTARÅ 2 DISCROMIILE DENTARE – ETIOPATOGENIE. Bucure¿ti. Ddr. Facultatea de Medicinå Dentarå.

forma severå . friabil ¿i se desprinde parcelar de pe dentinå (fig. cu zone albicioase. Aceasta determinå o incompletå maturare a smal¡ului. mai rar. 1). cafeniu. din cauza interferårii fluorului în procesul de calcifiere a matricei smal¡ului din¡ilor permanen¡i. care devine opac. 1. griînchis spre albastru sau cafeniu-purpuriu.1985. Figura 3 Discromie determinatå de fluorozå. marmorat. 4). cea mai mare parte gåsindu-se în dentinå Brown. 5). – Forma medie – apar pete cafeniu-gålbui (fig. forma moderatå Figura 4 Discromie determinatå de fluorozå. 1974. de durata tratamentului (o duratå medie de 4-5 zile este suficientå pentru o colorare evidentå a smal¡ului) ¿i mai depinde de deriva¡ii de tetraciclinå utiliza¡i. LV. – Forma moderatå – colora¡ia este uniformå. dar de nuan¡e mai pronun¡ate de galbenînchis pânå la brun ¿i cenu¿iu (fig. sub influen¡a luminii complexul de chelare calciu-tetraciclinå-oxifosfat se oxideazå. gri-deschis. Dupå erup¡ia din¡ilor. uniform distribuitå în 1/3 incizalå. cu zone de concentra¡ie în 1/3 cervicalå (fig. Colora¡ia se limiteazå la smal¡. AN 2009 mineralizare. forma severå B. 3). Tetraciclina nu este acumulatå decât par¡ial în smal¡. Din¡ii permanen¡i anteriori suferå un proces de pigmentare în urma tratamentului cu tetraciclinå efectuat la vârste cuprinse între 3-7 ani. este bilateralå ¿i bimaxilarå ¿i. – Forma severå – colora¡ia este intenså. 2). forma medie Figura 2 Discromie determinatå de tetraciclinå. î¿i pierde fluorescen¡a prin pierderea fosforului ¿i se formeazå un pigment ro¿u de 4alfa-12-anhidro-4-oxo-dometil-amino-tetraciclinå Davies. cu aspect „mâncat de molii“. cretoase (fig. iar tipul alterårii culorii depinde de doza de antibiotic administratå (colora¡ia apare dupå o dozå de 21mg/ kg/zi). forma minorå Figura 1 Discromie determinatå de tetraciclinå. Smal¡ul din¡ilor apare pestri¡. extinså sub formå de benzi transversale. dupå gravitate. are trei forme: – Forma minorå – smal¡ul apare påtat. Figura 5 Discromie determinatå de fluorozå. – Forma severå – apar modificåri în textura smal¡ului. NR. Clasificare: – Formå u¿oarå – modificarea de culoare apare în nuan¡e de galben-deschis sau.10 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. care devine poros ¿i opac. Modificåri de culoare determinate de fluorozå Apar dacå în primii ani de via¡å copilul ingereazå o concentra¡ie de fluor de peste 1mg/l de apå.

din¡ii sunt vitali. (fig. netezi. care transpare prin smal¡ul translucid. Discromii cauzate de obiceiuri alimentare În cele mai multe dintre cazuri. se prezintå în cabinetul stomatologic deranja¡i de modificarea culorii din¡ilor. care sunt mari båutori de cafea. S-au semnalat discromii dentare în unele avitaminoze B. Defecte de smal¡ La din¡ii cu hipoplazie de smal¡. Colora¡iile din¡ilor la persoanele în vârstå Sunt cele mai frecvente discromii dentare ¿i sunt întâlnite frecvent la persoanele de peste 50 de ani. E. cu ruperea vaselor sanguine ¿i extravazarea eritrocitelor în interiorul canaliculelor dentinare. Pata albå (White Spot) Pata albå cretoaså poate fi congenitalå sau poate så aparå prin combinarea mai multor factori care ac¡ioneazå în perioada de dezvoltare a din¡ilor permanen¡i (fig. PP. Acest fenomen natural se datoreazå depozitelor de dentinå secundarå sau ter¡iarå. În afec¡iunile hepatice cu icter hemolitic poate apårea o impregnare a ¡esuturilor dure dentare cu pigmen¡i biliari din circula¡ia generalå. lipsi¡i de strålucire. G. NR. Afecteazå unul sau mai mul¡i din¡i frontali. Odatå cu trecerea anilor. 7) ceai sau deguståtorii de vin ro¿u. Astfel. Zone extinse de pe suprafa¡a smal¡ului fixeazå selectiv pigmen¡i de origine bucalå. LV. cei care fumeazå. Discromii dentare determinate de mineralizarea secundarå Survin dupå contuzii sau subluxa¡ii dentare ¿i. Modificåri de culoare de naturå hemoragicå Apar ca urmare a unui episod traumatic petrecut la vârste timpurii. suprafe¡ele adiacente ale acesteia pot fi colorate fie din cauza unei deterioråri secundare. cum ar fi osteogeneza imperfectå. D. caria secundarå. ceea ce då un aspect inestetic. dându-i o culoare galben-brunå. pot så reducå sau så suprime transluciditatea dintelui. fie din cauza eliberårii diferi¡ilor ioni. AN 2009 11 C. 6). Discromii de naturå iatrogenå Figura 6 Pata albå cauzatå de fluorizare Materialele dentare folosite pot da discolora¡ii la nivelul ¡esuturilor dentare ¿i se pot prezenta ca simple coloråri date de materialul folosit. În cazul restaurårilor vechi. sunt mai întuneca¡i. Astfel se pot întâlni pete negrucenu¿ii cauzate de amalgam. plani. discromiile au drept cauzå diferite obiceiuri alimentare pe care le prezintå pacientul. F. pete negre cauzate de nitra¡i de argint. cu obliterarea camerei pulpare ¿i este accentuat de viciile alimentare.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. în unele afec¡iuni endocrine. în thalasemia ¿i eritroblastoza fetalå. H. 1. de întindere variabilå. care apar fårå cauze aparente ¿i pot înso¡i boli generale. . Modificåri de culoare din cauze necunoscute Sunt discromii dentare rare. ca urmare a obliterårii camerei pulpare ¿i a canaliculelor dentinare. C. de culoare roz. Se caracterizeazå prin apari¡ia pe dinte a unor zone colorate în portocaliu. I. pete maronii cauzate de iod sau pete galben-maronii cauzate de diferite uleiuri esen¡iale. Figura 7 Discromie cauzatå de consumul de cafea J. din¡ii devin gålbui pânå spre brun. în anemia hemoliticå. acesta apare neregulat ¿i uneori poros.

Timi¿oara. 6. 1.V.R. Ed. Medicalå. LV. Ed.12 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. – Metalo-ceramica dentarå. Signata.C.. Universitarå Carol Davila. Andreescu C. vol. Ed. atunci când nu se realizeazå corect hemostaza sanguinå. Cherlea V. 1998 Bratu D. Dumitriu B. Nussbaium – Bazele clinice ¿i tehnice ale protezårii fixe. Vârlan C. BIBLIOGRAFIE: 1. R.. – Proteze dentare. Prahova.D. atât intraradicular. 2003 Popa M. 2000 Slåvescu D. Craiova. Bucure¿ti. – Elemente de odontologie.. NR. Ed. Bucure¿ti Figura 8 Discromie rezultatå în urma unei extirpåri . Ed.I.. AN 2009 Tot în aceastå categorie intrå ¿i modificårile de culoare rezultate în urma unei extirpåri. 4. – Aspecte clinice ¿i terapeutice ale leziunilor noncavitare. 2002 Rînda¿u I. Bucure¿ti. R. 5. 2001 Bîcle¿anu C. Vârlan V. – Estetica în odontoterapia restaurativå. 3.. Print.. 2. Ploie¿ti. cât ¿i interradicular. Rînda¿u O.

1). indiferent de zona în care se gåsesc. especially the aesthetics. Adreså de coresponden¡å: ªef Lucr. care a devenit mai deschiså ¿i mai expresivå. Pentru a îndeplini condi¡ia esteticå în refacerile zonei frontale trebuie ¡inut cont de ¿i de urmåtoarele aspecte: – forma ¿i pozi¡ia din¡ilor în func¡ie de vârstå. Str. „Surâsul dento-labial“ este un concept. A început så se acorde mai multå aten¡ie fe¡ei. Cod 031593 email: tudionescu@gmail. Dr. iar fa¡a este zona cuprinså între linia sprâncenelor ¿i menton. NORME ESTETICE DENTARE ÎN ZONA FRONTALÅ Imaginea surâsului dento-labial începe så aparå în prima decadå a secolului XX. Gheorghe Petra¿cu. legate în mod deosebit de esteticå. In every case we described the aesthetic reconstruction step by step different methods with their particularities. decât într-un perfect acord ¿i doar atunci se poate institui cea mai prestigioaså fericire a fe¡ei umane: „miracolul surâsului“ (Abucaya). ¿i în armonia cåreia din¡ii au cåpåtat un rol important. Figura este cuprinså între limita frontalå a regiunii piloase a capului ¿i menton. Univ. 4). am descris prin metode diferite realizarea esteticii. este de datoria medicului dentist så intervinå pentru a restabili armonia. Universitatea „Titu Maiorescu“. 67A. Reconstruc¡ia acestora poate avea unele aspecte particulare. Asist. anterior devitalised teeth. sex ¿i personalitate (fig. LV. Facultatea de Medicinå Dentarå. Dana Stanciu Facultatea de Medicinå Dentarå. Universitatea „Titu Maiorescu“. Their reconstruction could have some particular aspects even the tooth damage is not so extended. 3). din¡i anteriori devitali. apårând totodatå preocuparea pentru tratamentul dentar ¿i îngrijirea din¡ilor. Dr. Nr. NR. 2). fiecare având particularitå¡ile sale.ESTETICÅ DENTARÅ 3 RESTAURÅRI ESTETICE ALE DINºILOR FRONTALI DEVITALI Aesthetic reconstruction of anterior devitalised teeth ªef Lucr. Dr. când dezvoltarea artei cosmetice a dus la o evolu¡ie a vie¡ii sociale odatå cu schimbarea obiceiurilor ¿i a manierelor. trebuie så respecte integrarea perfectå în ansamblul aparatului dento-maxilar din punct de vedere func¡ional. Key words: aesthetic reconstruction. Bucure¿ti. Ionescu Tudor. ¿i dacå unul dintre executan¡i se înscrie într-o discordan¡å. Figura este împår¡itå în trei etaje: superior (a): între linia sprâncenelor ¿i limita frontalå a regiunii piloase a capului. – culoarea din¡ilor (fig. 1. AN 2009 13 . Tudor Ionescu. chiar dacå distruc¡ia nu este foarte întinså. Sector 3. mijlociu (b): între linia sprâncenelor ¿i linia subnazalå. ABSTRACT Devitalisation of anterior teeth configures serious problems. restaurårile dentare. pas cu pas. Medicina dentarå se adreseazå unei zone cu largi implica¡ii estetice. deoarece elementele surâsului dento-labial nu pot compune un surâs frumos. pentru un zâmbet cât mai plåcut. inferior (c): între linia subnazalå ¿i menton (fig. În fiecare caz. Cuvinte cheie: reconstruc¡ii estetice. Bucure¿ti REZUMAT Devitalizarea din¡ilor anteriori genereazå probleme serioase.com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Fa¡a este împår¡itå în douå etaje: superior (a): coincide cu etajul mijlociu al figurii ¿i inferior (b): coincide cu etajul inferior al figurii (fig.

5 a). la care se ridicå buza superioarå în timpul surâsului. – gradul de vizibilitate al din¡ilor – pentru aspectul fizionomic al individului este important ¿i gradul de vizibilitate al din¡ilor în timpul vorbirii ¿i surâsului. NR. nu depå¿e¿te coletul acestora la majoritatea indivizilor (fig. deoarece armonia culorilor este mai importantå decât cea a formelor. AN 2009 Figura 3 Forma ¿i pozi¡ia din¡ilor Figura 1 Etajele figurii Figura 4 Aspect din¡i frontali Figura 2 Etajele fe¡ei Culoarea constituie factorul cel mai important în refacerile estetice.14 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 1. de¿i existå persoane la . LV. Nivelul de pe fa¡a vestibularå a frontalilor.

c) Figura 5 b Surâs care descoperå linia coletului ESTETICA FRONTALILOR SUPERIORI Criteriile clinice de apreciere a esteticii din¡ilor frontali superiori sunt: pozi¡ia marginii incizale ¿i gradul de vizibilitate a din¡ilor.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. raportul dintre lå¡ime ¿i lungime. zonele de contact. axele din¡ilor. „regula de aur”. pozi¡ia liniei interincisive. – Pierderea unor elemente tisulare pulpare ¿i umorale cu rol în fagocitozå ¿i formarea de anticorpi împiedicå declan¿area mecanismelor chimico-biologice care se opun difuziunii bacteriene. b. 6 a. profunzimea câmpului vizual. – Distrugerea aparatului de recep¡ie ¿i transmisie a pulpei pune în imposibilitate scoar¡a ¿i centrii subcorticali: nu ac¡ioneazå în mod corespunzåtor la solicitårile exercitate asupra dintelui. AN 2009 15 care devine vizibil ¿i o parte a procesului alveolar ¿i a mucoasei gingivale (fig. Figura 6 a Leziuni carioase Figura 6 b Cavitå¡i preparate . Figura 5 a Grad normal de vizibilitate al din¡ilor frontali ODONTOTERAPIE RESTAURATIVÅ ÎN ZONA FRONTALÅ – MODALITźI DE TRATAMENT 1. 5 b). – Dispari¡ia celulelor odontoblastice ¿i a celulelor mezenchimale primare atrage dupå sine dispari¡ia proceselor neoformatoare de dentinå. NR. culoarea ¿i forma. Pierderea vitalitå¡ii dentare are de cele mai multe ori multiple consecin¡e nefavorabile: – Troficitatea ¡esuturilor dentare nu mai este asiguratå. 1. iar dintele nu mai poate face fa¡å tuturor solicitårilor mecanice. aspectul contururilor gingivale. LV. coridorul bucal. – Resturile protoplasmatice din fibrele Tomes ¿i din substan¡a organicå a smal¡ului î¿i schimbå constantele fizice de elasticitate ¿i de sus¡inere a prismelor smal¡ului. deci rezisten¡a dintelui fa¡å de agresiunile chimice ¿i microbiene la nivelul cavitå¡ii bucale scade foarte mult. Metode de restaurare directå cu materiale compozite a din¡ilor anteriori cu leziuni carioase (fig.

are drept consecin¡å fractura pere¡ilor restan¡i. LV. ocluzo-cervicale. 1. 9). se apeleazå frecvent ¿i la alte procedee. Prepararea fe¡ei vestibulare presupune îndepårtarea din smal¡ul de pe fa¡a vestibularå a dintelui a unui strat de 0. care se fotopolimerizeazå. ªi aici este obligatorie exereza în totalitate a dentinei alterate. pere¡ii laterali pot fi u¿or convergen¡i spre ocluzal. refacerea coronarå a din¡ilor devitali se poate realiza în cabinet prin a¿a-zisa „obtura¡ie armatå“ cu ajutorul diferitelor mijloace de reten¡ie suplimentarå (pivo¡i) metalici sau din fibrå de sticlå. insuficient de gro¿i. Stabilirea atitudinii terapeutice celei mai convenabile se face în func¡ie de gradul de distruc¡ie a dintelui. Pere¡ii sub¡iri vor fi scurta¡i ¿i reconstitui¡i ulterior prin obtura¡ie. Pentru reten¡ie. mezio-ocluzodistale.5-1 mm la din¡ii devitali. De aceea. Fa¡etarea directå cu materiale compozite Particularitå¡i ale reconstruc¡iei coronare pe din¡ii devitali Reconstituirea coronarå a din¡ilor devitali prezintå unele particularitå¡i în compara¡ie cu reconstituirile realizate pe din¡i vitali. rezultate uneori prin evolu¡ia îndelungatå a cariei. precum ¿i de experien¡a medicului ¿i a mijloacelor tehnice de care dispune. sau cu ajutorul unei cape transparente care va fi adaptatå la colet ¿i proximal. în urma gravårii acide. Se aleg culoarea viitoarei restauråri ¿i materialul compozit adecvat (fig. paraleli între ei ¿i numai dacå por¡iunea coronarå restantå oferå posibilitå¡i de realizare a reten¡iei materialului de obtura¡ie (carii ocluzoaproximale. preferabil cu diga (fig.16 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. dupå reconstituirea morfofunc¡ionalå a din¡ilor. rezisten¡a ¡esuturilor dure. timp de 15 secunde (fig. 10) ¿i a aplicårii unui adeziv amelo-dentinar (fig. 11). 2. În acest sens. 8). Distrugerile tisulare mari. precum o preîntâmpinare a apari¡iei recidivei de carie. aproximale). De asemenea. se recurge la folosirea camerei pulpare ¿i a canalelor radiculare pentru ancorarea obtura¡iilor. în care dintele devital nu mai oferå suficien¡i pere¡i pentru a reten¡iona o obtura¡ie simplå ¿i nici motive suficiente pentru a recurge la o solu¡ie proteticå. precum ¿i sacrificiul de substan¡å durå necesarå accesului instrumentelor folosite în tratamentul endodontic. respectând conturul convex în sens axial ¿i transversal al coroanei dentare. Prepararea por¡iunii coronare restante a din¡ilor devitali în vederea inserårii obtura¡iei se face în Succesiunea etapelor: vizualizarea leziunii cauzatoare a modificårii aspectului estetic al dintelui ¿i aprecierea etiologiei sale. determinå dificultå¡i în asigurarea reten¡iei. Se izoleazå din¡ii.7). Existå situa¡ii clinice când distruc¡ia coronarå este foarte întinså. pe suprafa¡a preparatå înainte de realizarea demineralizårii. dupå efectuarea tratamentului endodontic. iar obtura¡ia definitivå trebuie så påtrundå ¿i în camera pulparå a dintelui. Figura 7 Aspectul leziunii . Refacerea prin obtura¡ie a coroanei din¡ilor devitali – fårå mijloace suplimentare de reten¡ie – se recomandå în toate situa¡iile clinice în care. ocluzo-vestibulare. Aplicarea materialului compozit liber pe suprafa¡a vestibularå a dintelui (fig. de pozi¡ia pe arcadå. în afara metodelor de refacere coronarå întrebuin¡ate la din¡ii vitali pentru ob¡inerea unei reten¡ii ¿i rezisten¡e maxime. pot fi men¡inu¡i din coroana dintelui cel pu¡in doi pere¡i rezisten¡i. Se stabilesc gradul de implicare a ¡esuturilor dure dentare ¿i limitele acestuia ¿i se stabile¿te morfologia viitoarei fa¡ete în conformitate cu cea a dintelui omolog. NR. mai micå decât la din¡ii vitali. cu unele mici modificåri. AN 2009 Figura 6 c Obtura¡ii din compozit linii mari ca ¿i pentru din¡ii vitali. se face strat cu strat. la din¡ii devitali.

AN 2009 17 În final se lustruie¿te ¿i se finiseazå fa¡eta (fig. LV.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. NR. 1. 12). Figura 8 Izolare cu diga Figura 12 Finisarea obtura¡iei Figura 9 Aplicarea straturilor succesive de compozit Aspect final al fa¡etei Fa¡etare directå. caz clinic Figura 10 Demineralizarea suprafe¡elor Figura 11 Aplicarea adezivului dentinar Aspect ini¡ial .

pragul va avea o lå¡ime mai mare. c) prag drept de 90°. rotunjirea muchiilor ¿i definitivarea pragului gingival constituie etapa finalå a preparårii bontului. – suprafa¡a vestibularå se va realiza în douå planuri. – suprafe¡ele proximale se reduc cu minimum 1 mm. ¿lefuirea fe¡ei orale permite conformarea unui perete subcingular deretentivizat. cervical ¿i incizal.3-0. asigurând astfel spa¡iu mai mare în zona de contact interdentar cu un efect estetic mai bun. ¿i asigurarea spa¡iului optim în func¡ie de rapoartele ocluzale pentru acest tip de coroane din zona frontalå. b) prag înclinat în unghi obtuz. la nivelul fe¡ei vestibulare. cu o convergen¡å de 6-10° spre incizal. AN 2009 – Aspect final – TERAPIA PROTETICÅ A DINºILOR DEVITALI (CU MODIFICÅRI DE CULOARE) DIN ZONA FRONTALÅ Prepararea din¡ilor pentru coroane mixte metalo-ceramice sau ceramicå integralå ªlefuirea reduc¡ionalå a dintelui pentru coroane mixte metalo-ceramice în zona frontalå se face în urmåtoarele limite (fig.5 mm. pentru a putea conforma marginea incizalå ceramicå sub¡ire. d) prag în chanfrein rotunjit. LV. måsurarea fåcându-se de la colet. pentru coroana mixtå ¿i cel pu¡in 1 mm pentru ceramicå. pentru a asigura rezisten¡a componentelor metalo-ceramice (în cazul coroanei mixte) ¿i un strat suficient de gros de material ceramic. NR. ¿lefuirea suprafe¡elor proximale permite o convergen¡å spre incizal de 6° a celor douå suprafe¡e proximale. Planul cervical va determina axa de inser¡ie a restaurårii. zona gingivalå a suprafe¡ei vestibulare va fi conformatå sub forma unui prag care poate fi supra/subgingival sau juxtagingival ¿i poate avea patru configura¡ii: a) pragul cu bizou. devenind circular. pentru a asigura spa¡iu scheletului metalic rigid (0. cu cel pu¡in 1. Figura 13 Schemå – prepararea din¡ilor anteriori pentru coroane mixte metalo-ceramice . care asigurå cea mai bunå închidere marginal. deosebit de importantå la coroanele mixte metalo-ceramice este eliminarea punctelor de concentrare de stres. Pragul de pe fa¡a vestibularå poate fi exprimat ¿i pe fa¡a oralå. iar cel incizal asigurå spa¡iul pentru ceramicå. pentru un aspect mai natural. – ¿lefuirea fe¡ei palatinale variazå în func¡ie de raporturile ocluzale. – marginea incizalå a dintelui se reduce cu minimum 2 mm. translucidå. Prepararea bontului se face într-o anumitå succesiune a ¿lefuirii suprafe¡elor coronare: – ¿lefuirea marginii incizale – se indicå realizarea unor ¿an¡uri de orientare cu ajutorul unor instrumente diamantate calibrate cilindro-conice cu vârf plat. cu aspect natural.5 mm).18 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. ¿lefuindu-se minimum 1 mm. urmårind conturul natural al dintelui. Incizurile vor avea o profunzime de 2 mm. Adâncimea suprafe¡ei – – – vestibulare care va trebui ¿lefuitå se realizeazå cu ajutorul unor freze de ghidaj. dar nu satisface exigen¡ele estetice. 1. 13): – suprafe¡ele vestibulare în zonele vizibile se reduc uniform.

cu excep¡ia existen¡ei unor diasteme sau treme. în cazul modificårilor cromatice majore se extinde prepararea interproximalå în zona de contact pânå la jumåtate din profunzimea ambrazurii vestibulare.7 mm ¿lefui¡i din fa¡a vestibularå sunt suficien¡i pentru din¡ii maxilari. aceasta trebuie så fie obligatoriu sub 50% din suprafa¡a totalå. 14). Se realizeazå ¿an¡uri de orientare la nivelul marginii incizale cu ajutorul unei freze diamantate cilindrice. se pot ¿lefui din fa¡a vestibularå 0. prepararea zonei de sub punctul de contact se impune când restaurarea finalå se deosebe¿te cromatic de structura dentarå nepreparatå. care vor fi apoi unite pentru a se stabili pozi¡ia finalå a marginii. ªlefuirea marginii incizale: în mod ideal trebuie så asigure o grosimea ceramicii de 1 mm (când dintele se dore¿te a fi alungit cu 1 mm se va rotunji doar marginea incizalå ¿i se va crea o linie terminal).3 mm. din¡ii mai mici. ªlefuirea reduc¡ionalå a fe¡ei vestibulare: 0. ªlefuirea la nivelul suprafe¡ei proximale: linia terminalå proximalå se preferå fie sub formå de chanfrein. care vor fi apoi unite pentru a realiza o reducere uniformå la nivelul suprafe¡ei vestibulare. Se impune så existe o grosime corespunzåtoare a smal¡ului. Aspect clinic ini¡ial Aspect final al coroanelor metalo-ceramice Caz clinic 2 Aspect clinic ini¡ial Aspect clinic final al coroanelor integral ceramice Figura 14 Prepararea din¡ilor anteriori pentru fa¡etare indirectå .2 mm spre vestibular. plasând linia terminalå proximalå la circa 0. ªlefuirea la nivelul liniei terminale gingivale: în toate cazurile se preferå termina¡ia în chanfrein.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. când va avea formå de panå. LV. AN 2009 Caz clinic 1 19 FAºETAREA INDIRECTÅ CERAMICÅ Prepararea dintelui în vederea receptårii unei fa¡ete Forma prepara¡iei depinde în mare måsurå de modificårile culorii din¡ilor ¿i se reflectå mai ales în localizarea zonelor proximale ¿i de colet (fig. NR.50. 1. Se traseazå la nivelul fe¡ei vestibulare ¿an¡uri de orientare cu ajutorul unui instrument diamantat cilindric. cum ar fi incisivii mandibulari. Când se impune o preparare în dentinå. zona de contact proximalå este påstratå la din¡ii cu modificåri minime coloristice. aceastå zonå din pozi¡ie oblicå devine vizibilå.

Trebuie avute în vedere. cum ar fi bruxismul. dar ¿i stabilitate ca formå ¿i culoare. Na¡ional. – macro. 2000 Popa. Alegerea corectå a culorii. configurarea culorii. În aceste cazuri. Bucure¿ti. prepararea corectå cu bizotare suficientå este importantå. Bucure¿ti.1. D – Bazele clinice ¿i tehnice ale protezårii fixe. nov. Nr. Cherlea. singura în måsurå så restabileascå aspectul morfofunc¡ional ¿i estetic al dintelui devine reconstruc¡ia proteticå cu o coroanå metaloceramicå sau integral ceramicå. Ceramica pentru fa¡ete reprezintå singura posibilitate de a restaura func¡ia ¿i de a conserva excelent caracteristicile estetice. Signata. Succesul func¡ional ¿i estetic la o restaurare cu material compozit este determinat de diver¿i factori. Ed. Bucure¿ti. Univ. 2000 Mount Graham J. anumite elemente: – conturul marginal. Aspect clinic final BIBLIOGRAFIE: 1. AN 2009 Caz clinic Aspect clinic ini¡ial Trebuie luate în considerare caracteristicile anatomice ¿i suprafe¡ele laterale corelate cu vârsta ¿i modificårile de formå consecutive abraziunii. Timi¿oara. 2002 Bratu. 2001 Cosmetic Dentistry-beauty & science.¿i microstructura. Hume WR – Conservarea ¿i restaurarea structurii dentare. Ed. Avantajele ceramicii sunt o esteticå mai bunå. . Bucure¿ti. de asemenea. – zona de transparen¡å. este indispensabilå. – Tehnici curente de proteticå dentarå. Ed. „Carol Davila”. – culoarea smal¡ului ¿i a dentinei. All. 1999 CONCLUZII Nu rareori în practica stomatologicå existå confruntåri cu privire la metoda de tratament restaurativ aleaså: restaurare directå sau restaurare indirectå. a unei discromii accentuate. 2007 Hutu E. NR. Problematicå este realizarea de fa¡ete în cazul unui strat de smal¡ foarte sub¡ire. Ed. Ed. mai ales intrinseci ¿i la pacien¡ii cu aspecte clinice defavorabile. o rezisten¡å mai mare la abraziune. 5. V – Tratamentul endodontic. Didacticå ¿i Pedagogicå. – discromiile.20 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 2. 6. 3. Brându¿a – Estetica în odonoterapia restauratorie. 1. 4. biocompatibilitate. în condi¡ii de luminå naturalå. ¿i colab. LV.

Consequently. Dr. Univ. ABSTRACT In dentistry. the term occlusion was taken from latin language “ocluzio”. Univ. witch means: “ to shut up”. Dr. 1. un grup func¡ional de din¡i sau numai o pereche de din¡i antagoni¿ti. ceea ce înseamnå „a închide“. Scopul lucrårii este de a eviden¡ia solu¡iile terapeutice morfofunc¡ionale la nivelul din¡ilor laterali la pacien¡ii care prezintå dizarmonii ocluzale. a function group of teeth or only a pair of antagonist teeth. The purpose of this paper is to accentuate solution of the fuction unity at present rate of use the masticators of patient wich present occlusal imbalance. AN 2009 21 . Prin urmare. Dr. Cuvinte cheie: ocluzie. Universitatea „Titu Maiorescu“ REZUMAT În stomatologie. ªef Lucr. masticators. com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. În conceperea planului de tratament restaurativ s-a ¡inut cont de particularitå¡ile tabloului clinic. the lesion degree of the oclusal surface. Adreså de coresponden¡å: Asist. indiferent de pozi¡ia mandibulei fa¡å de maxilar. Datoritå multitudinii de pozi¡ii a mandibulei fa¡å de maxilar. NR. „a contacta“. Pentru realizarea studiului au fost examina¡i 110 pacien¡i. Universitatea „Titu Maiorescu“. Cornelia Bîcle¿anu Facultatea de Medicinå Dentarå. Raluca Anca Giurescu. Bucure¿ti. la închiderea lor. Nr. The nature of this roundabout line is to moulding the cusps and the architecture occlusion with restoration of cusps method. with age between 20-61 years that presented imbalance in normal occlusion. Anna Maria Pangica. din¡i laterali. Str. To fulfil this study there were examined 110 patients. Key words: occlusion. Conf. dezechilibru ocluzal. LV. Univ. Dr. de prezen¡a sau absen¡a denivelårii planului de ocluzie ¿i de posibilitatea creårii unui echilibru ocluzal optim. Sector 3. ocluzia dentarå poate fi consideratå în cinematica mandibularå un caz particular caracterizat prin prezen¡a contactelor între din¡ii arcadei inferioare ¿i din¡ii arcadei superioare. 67A. Dr. presence or absence of dislevelment to the occlusal plane and the posibility to make an optic occlusal balance. Univ. restoration. Raluca Anca Giurescu. Dr. termenul ocluzie a fost preluat din limba latinå „ocluzio“. cu vârste cuprinse între 20 ¿i 61 de ani. the static dento-dental contacts between dental arch are variable and can interest all teeth. Anca Iuliana Popescu. 47 bårba¡i ¿i 63 femei. dental occlusion can regard in mandibular kinematics a particular case which can be characterized by the dental contacts between the teeth from maxillary and the teeth from mandible in contact unconcerned of the mandible positon toward the maxillary. In contrivance with the restaurative plan of treatment were taken into account the clinical particularity. contactele dento-dentare statice dintre arcadele dentare sunt variabile ¿i pot interesa to¡i din¡ii. care prezentau dezechilibre în ocluzia ortognaticå. Facultatea de Medicinå Dentarå. Silviu Stånescu. restaurare. Rezultatul investiga¡iilor a stat la baza elaborårii unei variante noi a tehnicii de restaurare. The issue of this investigation was based on a new restoration technique. By reasons of the amount positions of the mandible toward the maxillary. gradul de lezare al suprafe¡elor ocluzale. Esen¡a acestei variante constå în modelarea cuspizilor ¿i arhitecturii ocluzale prin metoda restaurårii cuspizilor. Asist.OCLUZOLOGIE 4 Malocclusions – direct restoration techniques DEZECHILIBRE OCLUZALE – TEHNICI DE RESTAURARE DIRECTÅ Asist. 47 males and 63 females. Gheorghe Petra¿cu. malocclussion. “to have a contact”. Cod 031593 email: ralu_anca@yahoo. Asist.

Comparativ cu înregistrarea în cearå. migråri dentare. AN 2009 Introducere O problemå actualå a medicinei dentare este reprezentatå de patologia dezechilibrelor ocluzale. volum ¿i pozi¡ie. În unele situa¡ii clinice. ob¡inutå în cearå sau cu hârtie de articula¡ie (fig. În acest scop. lipsit de simptome subiective semnificative.¿i endobucal. cu vârsta cuprinså între 26-43 de ani. având o structurå complexå. cât ¿i de dezvoltare a tratamentului morfofunc¡ional. care. poate fi påstratå ¿i utilizatå repetat pe parcursul tratamentului. Înregistrarea ¿i diagnosticul contactelor dentodentare patologice se efectueazå cu ajutorul ocluzogramei. 1. cum ar fi migråri dentare. 2). a dezechilibrelor în ocluzia ortognaticå. parafunc¡ii musculare). a sistemului muscular ¿i a ATM. dar ¿i o reabilitare morfofunc¡ionalå. edenta¡iile par¡iale ¿i complica¡iile lor (abraziunea ¡esuturilor dure. 1). Aceste dezechilibre ocluzale duc la schimbarea direc¡iei de distribuire a for¡elor ocluzale care genereazå suprasolicitarea din¡ilor antrena¡i în proces. Este o metodå utilizatå frecvent ¿i este consideratå eficientå în echilibrarea ocluziei. ocluzograma ob¡inutå cu hârtie de articula¡ie poate fi studiatå imediat în cavitatea bucalå ¿i nu poate fi påstratå. examen obiectiv exo. care poate fi studiatå în afara cavitå¡ii bucale. 5 femei) în vârstå de 20-24 de ani. stabile ¿i realizate uniform pe toti din¡ii de pe arcada dentarå. La analiza ocluzogramei se ¡ine cont de numårul. între arcadele dentare se instaleazå un numår mare de varietå¡i interocluzale anormale. Raportul dintre arcadele dentare în ocluzia centricå se caracterizeazå printr-un contact static interarcadic. Astfel. aceste contacte nu se realizeazå conform tiparului descris mai sus. NR. cu dezechilibre ocluzale ¿i trata¡i prin metode obi¿nuite. Lotul de referin¡å l-au constituit 10 persoane (studen¡i. Urmåtoarea etapå a examenului clinic a constat în analiza rela¡iilor intermaxilare în ocluzia centricå ¿i func¡ionalå. cu aceastå patologie. localizarea ¿i intensitatea contactelor dento-dentare (fig. 63 de femei) cu vârste cuprinse între 20 ¿i 61 de ani. Aceasta se explicå prin faptul cå în etapele ini¡iale ale dezechilibrelor ocluzale tabloul clinic este ¿ters. ¿i influen¡eazå negativ func¡ionalitatea arcadelor dentare. fiind astfel considerate patologice. multiple. în literatura de specialitate se men¡ioneazå leziunile odontale coronare. cuspid-fosetå. Figura 1 Hârtie de articula¡ie Bahsch . un subiect dificil atât în procesul de diagnosticare. fiind insuficient elucidate particularitå¡ile tabloului clinic ¿i metodele de tratament morfofunc¡ional în etapele ini¡iale de manifestare a acestor dezechilibre. leziuni coronare. 5 bårba¡i. LV.22 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. cu afectarea reliefului ocluzal. MATERIAL ªI METODÅ Pentru realizarea studiului au fost examina¡i 110 pacien¡i (47 de bårba¡i. Complexitatea problemei constå ¿i în faptul cå modificårile morfologice ocluzale provoacå transformarea contactelor dento-dentare func¡ionale în contacte dento-dentare nefunc¡ionale. Studiile literaturii de specialitate relevå cercetarea preponderentå a dezechilibrelor ocluzale generate de edenta¡iile par¡iale. Ca etiologie. urmat de examenul paraclinic. Aceste contacte trebuie så fie punctiforme. cuspid-ambrazurå. Examenul clinic al pacien¡ilor s-a efectuat conform schemei tradi¡ionale: examen subiectiv. cu arcadele dentare integre în ocluzia ortognaticå ¿i 10 pacien¡i (5 bårba¡. de tip: margine incizalå-suprafa¡å palatinalå. Contactele dento-dentare în ocluzia centricå normalå se instaleazå cu o localizare preciså. Insuficient sunt redate particularitå¡ile de concepere ¿i realizare a tratamentului morfofunc¡ional în raport cu arhitectura ariilor ocluzale ale din¡ilor laterali. necesitå nu numai o reconstituire cantitativå a reliefului ocluzal. 5 femei) din lotul de 110. anomalii dentare de numår. fårå semne clinice esen¡iale de afec¡iuni ale parodon¡iului (lotul de studiu). se utilizeazå hârtia de indigo sau hârtie de articula¡ie „Bahsch“. cu consecin¡e grave pentru întreg aparatul dento-maxilar. obtura¡ii incorect modelate.

datele anamnestice au fost îmbinate cu cele ale stårii obtura¡iilor ¿i lucrårilor protetice prezente. Forma de „x“ (fig. sunt bine suportate de pacien¡i ¿i. LV. Un punct de reper anatomic cheie în restaurarea reliefului ocluzal este creasta oblicå de smal¡. Pentru o interpretare corectå a manifestårilor clinice ale dezechilibrelor ocluzale în dinamicå. cu materiale compozite ¿i ionomere. de la care porne¿te ¿an¡ul ¿i se prelunge¿te cåtre intersec¡ia ¿an¡urilor distal ¿i lingual – foseta centralå distalå. s-a constatat cå dupå instalarea ocluziei fiziologice. factorul principal care afecteazå suprafe¡ele ocluzale ale din¡ilor îl reprezintå procesele carioase ¿i necarioase. fizionomie. ei prezintå acuze numai la dezechilibrele func¡ionale (mastica¡ie. primele semne de lezare ale suprafe¡ei ocluzale a din¡ilor pot fi considerate ca situa¡ii de risc în declan¿area dezechilibrelor ocluzale ¿i a func¡iilor aparatului dento-maxilar. gradul de lezare al suprafe¡elor ocluzale. de prezen¡a sau absen¡a denivelårii planului de ocluzie. cu crearea fosetei anterioare-centrale. ca regulå. care asigurå un tratament morfologic ¿i estetic calitativ. 3). 6-relief ocluzal Molarii 1 inferiori Mårimea ¿i pozi¡ia celor 5 cuspizi este în corela¡ie sau „x“. fapt important pentru procesul de restabilire a morfologiei dentare. cu arcade dentare integre. s-a urmårit gradul de avansare al modificårilor de structurå a suprafe¡ei arcadelor dentare în dependen¡å de factorul etiologic. Figura 2 Contacte ocluzale în normå Molarii 1 superiori În baza rezultatelor examenului clinic ¿i paraclinic al pacien¡ilor investiga¡i. Figura 3 2. Acest desen se întâlne¿te cel mai frecvent ¿i asigurå un contact ocluzal optim ¿i stabil între primii molari. cu crearea fosetei centrale . Trebuie men¡ionat cå tratamentul restaurativ direct al acestor pacien¡i s-a efectuat în totalitate sau în combina¡ie cu tratamentul indirect la 23 dintre ei.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Forma de „+“. Forma de „y“ (fig. cu crearea unei fosete sau a unui contact intercuspidian. Leziunile carioase coronare cu lipså de substan¡å au fost tratate prin metoda restaurårii directe. AN 2009 23 Restaurarea reliefului ocluzal al din¡ilor laterali s-a bazat pe rezultatele examenului clinic ¿i pe studiul modelelor la 10 persoane cu vârste între 20 ¿i 24 de ani. dar deseori ¿i în cele avansate. În conceperea planului de tratament restaurativ s-a ¡inut cont de particularitå¡ile tabloului clinic. Prin urmare. formatå din unirea crestelor triunghiulare distale ale cuspizilor disto-vestibulari cu cele ale cuspizilor mezio-palatinali (fig. Rezultatele cercetårilor privind particularitå¡ile structurii anatomice a din¡ilor laterali au permis depistarea unor aspecte de deosebire a suprafe¡elor ocluzale în compara¡ie cu caracterele comune. fona¡ie). în ocluzie ortognatå. 1. (fig. durata de timp de la apari¡ia procesului patologic ¿i caracterul interven¡iilor stomatologice efectuate anterior. Analizând datele anamnestice referitoare la etiopatogenia declan¿årii dezechilibrelor ocluzale. NR. 4) ia na¿tere la intersec¡ia ¿an¡urilor mezial ¿i distal. a rela¡iilor interocluzale ¿i de posibilitatea creårii unui echilibru ocluzal optim. Datele anamnestice confirmå cå declan¿area dezechilibrelor ocluzale nu numai în fazele incipiente. 5) rezultå din intersec¡ia ¿an¡urilor mezio-distal ¿i vestibulolingual. 6) apare la intersec¡ia ¿an¡urilor mezial ¿i lingual.

NR. . b) modelarea crestei oblice.24 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV. La realizarea acestei tehnici consideråm cå este necesar så se ¡inå cont de urmåtoarele 2 situa¡ii clinice: a) lezarea suprafe¡ei ocluzale cu påstrarea unuia sau a mai multor cuspizi ¿i b) lezarea totalå a reliefului ocluzal. 3. iar prin unirea ¿an¡urilor vestibular ¿i distal se creeazå foseta centralå distalå. 2. c. Rezultatul investiga¡iilor care se referå la particularitå¡ile de structurå ale suprafe¡ei ocluzale a din¡ilor laterali în ocluzia ortognaticå au stat la baza elaborårii unei variante noi a tehnicii de restaurare a acestei structuri. mulaje). AN 2009 anterioare. Etapele de restaurare a suprafe¡ei ocluzale a M1 superior cu påstrarea unuia sau a mai multor cuspizi Figura 4 Forma de „Y” La modelarea corectå a arhitecturii suprafe¡ei ocluzale a molarilor prin metoda directå este important så folosim ¿i ni¿te criterii obiective suplimentare (fotografii. scheme. Etapele de modelare a suprafe¡ei ocluzale sunt (fig. 1. cu påstrarea înål¡imii cuspizilor: a) lezarea suprafe¡ei ocluzale. Figura 5 Forma de „+” a b Figura 6 Forma de „ X” c d Figura 7 Schema etapelor de modelare a lui 26. ceea ce este dificil în activitatea cotidianå. 7): 1. 4. evaluarea preliminarå a contactelor ocluzale restante ¿i schi¡area conturului viitoarei restaura¡ii. când reconstituirea are loc prin restabilirea consecutivå a cuspizilor opu¿i. modelarea pantelor orale ale cuspidului MV (mezio-vestibular) ¿i crearea fisurii meziale. determinarea gradului de lezare a suprafe¡ei ocluzale. modelarea cuspidului MP (mezio-palatinal) ¿i a crestei oblice. Esen¡a acestei variante constå în modelarea cuspizilor ¿i arhitecturii ocluzale prin metoda „plicului“. d) modelarea cuspizilor MV ¿i DP.

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. cu transformarea în defect MOD. 26 prezintå obtura¡ii cu semne de contrac¡ie a materialului ¿i carie secundarå (fig. cu crearea contactului proximal distal. La realizarea desenului „+“. 29 de ani. Etapele de restaurare a suprafe¡ei ocluzale a M1 inferior lezatå în totalitate Relieful ocluzal al M1 inferior prezintå o arhitecturå variatå ¿i sistematizatå în cele trei tipuri de desen: „+. NR. ºinând cont de tipul desenului arhitectonic. transformarea defectului MOD în defect MO.S. separând suprafa¡a ocluzalå în 2 pår¡i. dupå metoda „plicului“: 1. cu restabilirea tipului de desen ocluzal. 1. cu relief ocluzal plat. 12). Locul de unire a pantelor cuspizilor se separå prin creasta mezialå transversalå ¿i se îngusteazå spre foseta mezialå centralå. LV. Se ¡ine cont de faptul cå acest cuspid ML este pu¡in mai înalt ¿i mai mare decât cel DL ¿i la fel de înalt ¿i mai ascu¡it decât cel MV. a b c d e f Figura 8 Schema etapelor de modelare lui 46 cu lezarea totalå a reliefului ocluzal ¿i crearea desenului arhitectonic în „Y”. MV ¿i CV (centro-vestibular). se prezintå la cabinetul stomatologic cu o serie de leziuni carioase tratate ¿i netratate la nivelul din¡ilor laterali. În cazul arhitecturii în „X“. modelarea cuspidului DV. în func¡ie de tipul desenului arhitectonic. constituirea elementelor de sprijin a coroanei cu por¡iuni separate de material restaurativ. studiul rela¡iilor interocluzale. se efectueazå modelarea reliefului ocluzal. tehnica de restaurare a reliefului ocluzal al acestui dinte trebuie så asigure func¡ionalitate ocluzalå optimå. Y. Acest cuspid se restaureazå mai înalt ¿i mai ascu¡it decât ultimul cuspid distal. astfel încât creasta longitudinalå a acestui cuspid så traverseze por¡iunea centralå a coroanei în direc¡ia cuspidului MV. modelarea crestei oblice distale. cu dereglåri în mastica¡ie ¿i obosealå muscularå la mastica¡ia alimentelor dure. Pentru aceasta. Ulterior se vor realiza etapele de modelare. 6. 6. ca cel mai mare.. modelarea cuspidului distal este etapa finalå de modelare a suprafe¡ei ocluzale a M1 inferior pentru toate tipurile de desene arhitectonice. Apoi se modeleazå cuspidul ML (mezio-lingual) . se începe modelarea cu cuspidul DL (disto-lingual). 7. X“. Urmeazå modelarea cuspidului DL. modelarea crestei oblice meziale ¿i crearea fosetei centrale anterioare. modelarea cuspidului DP (disto-palatinal) cu crearea fisurii distale. 1 Pacient A. 3. În urma examenului endobucal se constatå: – 36 ¿i 46 sunt acoperi¡i cu coroane metalice ¿tan¡ate. – 16. modelarea începe cu cuspidul DL. Ulterior. 2. înainte de a începe modelarea suprafe¡ei ocluzale este necesar så luåm în considerare nu numai absen¡a reliefului. 11). care se une¿te prin creasta sa longitudinalå cu cuspidul DV. 4. dar ¿i fostul desen arhitectonic. 5. AN 2009 25 5. 17. cu retrac¡ie gingivalå (fig. dupå metoda „plicului” CAZURI CLINICE Cazul nr. 7. Modelarea arhitecturii în „Y“ începe cu cuspidul ML. se modeleazå cuspidul ML. . transformarea defectului MO în defect O ¿i crearea contactului proximal mezial. care se apreciazå dupå dintele de pe hemiarcada opuså.

se eviden¡iazå prezen¡a dezechilibrelor ocluzale. Plan de tratament: – îndepårtarea coroanelor metalice de pe 36 ¿i 46 (fig. 13. 45. Analizând ortopantomograma.26 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 16). 35. Filtek Z 250 (3M ESPE) (fig. 38. 47. fig. 10) ¿i studiul de model. 48 se observå leziuni carioase (fig. 12). 15). ocluzograma (fig. 35. 37. 37. 27. – restaurarea directå a din¡ilor leza¡i cu Filtek Flow. 27. cu prezen¡a dezechilibrelor ocluzale în ambele zone laterale. fig. 11. NR. Figura 11 Arcada superioarå Figura 12 Arcada inferioarå Figura 9 Situa¡ia ini¡ialå Figura 10 Realizarea ocluzogramei Figura 13 Îndepårtarea coroanei . 25. 17. 25. LV. 45. 1. 16. 38. Diagnostic Leziuni carioase tratate ¿i netratate la nivelul din¡ilor 15. fig. 47. 14. 26. AN 2009 – pe 15. 48.

1. 3. 6. LV. 6. 3. AN 2009 27 Figura 14 Prepararea cavitå¡ii metalice de pe 46 Figura 17 Contacte ocluzale Figura 15 Îndepårtarea coroanei Figura 18 Ocluzie centricå dupå restaurare pe 3. 6 ¿i 4. 5.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. NR. 7 restaura¡i Figura 19 Ocluzie centricå dupå restaurare partea stângå . 4. 7 restaurare partea dreaptå Figura 16 Contacte ocluzale pe metalice de pe 3.

Timi¿oara 2007 . Freimann P – Morfologia ¿i embriogeneza din¡ilor umani. Infomedica Bucure¿ti. Manca¿ C. LV. desfiin¡area contactelor interdentare ¿i denivelarea planului de ocluzie. arcadele dentare sunt afectate frecvent. NR. mic¿orarea numårului de contacte ocluzale. 2007 Grivu ON. AN 2009 REZULTATE ªI DISCUºII Sub influen¡a diferi¡ilor factori endogeni ¿i exogeni. S-a observat cå modificårile de structurå ale ariilor ocluzale ale din¡ilor laterali produse de procese carioase ¿i necarioase se manifestå prin distruc¡ia reliefului. S-a stabilit cå reducerea numårului de contacte ocluzale este influen¡at ¿i dependent de gradul de lezare a suprafe¡elor masticatorii ale din¡ilor laterali. ducând la mic¿orarea dimensiunii verticale de ocluzie. S-a constatat cå.28 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 1. Ed. Bîcle¿anu C – Tratamentul conservator al leziunilor dentare coronare. în timp. BIBLIOGRAFIE 1. Curtuzan V. cu atât erau mai exprimate ¿i modificårile la nivelul arcadelor dentare. cu cât era mai mare durata de timp de la apari¡ia leziunilor coronare. deci ¿i dezechilibrele ocluzale. 2. În acest context. Mic¿orarea DVO produce modificåri de rela¡ie între componentele ATM. Ed. producând dezechilibre interocluzale cu o agravare a tabloului clinic. influen¡eazå procesele de sclerotizare a corticalei condililor articulari ai mandibulei. Walt Press. se men¡ioneazå cå dezechilibrele ocluzale condi¡ioneazå declan¿area disfunc¡iei ocluzale. Cherlea V. modificând astfel relieful ocluzal ¿i func¡ia ocluzalå cu toate consecin¡ele. Dezechilibrele ocluzale genereazå disfunc¡ii musculare manifestate prin asimetrie func¡ionalå ¿i.

Sector 3. am folosit reten¡ia mecanicå. AN 2009 29 . Monica Raluca Târcolea. Doina Lucia Ghergic. The aim of this study was marginal adaptation of different permanent filling materials. deoarece în timp.com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. The materials used were: mercury amalgam and composite (Herculite Kerr). Dr. Resin composite restorations showed a very good marginal adaptation than amalgam restorations. respectiv Herculite al firmei Kerr. Dr. Bucure¿ti. Închiderea marginalå a fost evaluatå la 40 de obtura¡ii cu materiale compozite ¿i 20 de obtura¡ii cu amalgam. precum ¿i de o serie de al¡i factori. tehnica etching. after 12 months. Universitatea „Titu Maiorescu“. Alina Dan. Facultatea de Medicinå Dentarå. Cod 031593 email: dr. mercury amalgam. închidere marginalå. Dr. Prof. se instaleazå caria marginalå secundarå. Str. Asist. impune tehnici ¿i materiale restauratoare din ce în ce mai eficiente. marginal adaptation. ABSTRACT Dental caries. as you already now. INTRODUCERE Realizarea unei închideri marginale eficiente între materialul obturator ¿i marginea cavitå¡ii este de o mare importan¡å. we used mechanical retention and for composite the etching technique. But we know that marginal micro – infiltration of dental fillings. Obtura¡iile cu materiale compozite prezentau o închidere marginalå foarte bunå fa¡å de cele cu amalgam. iar pentru compozit. Cuvinte cheie: obtura¡ie definitivå. dupå cum se ¿tie deja. 67A. În acest scop am efectuat un studiu comparativ al închiderii marginale a obtura¡iilor definitive. care evolueazå în profunzime ¿i provoacå subminarea Adreså de coresponden¡å: ªef Lucr. Univ. The enamel margins were prepared conventionally and the method for materials insertion was respected.ODONTOLOGIE 5 STUDIUL COMPARATIV AL ÎNCHIDERII MARGINALE A OBTURAºIILOR DEFINITIVE ÎN FUNCºIE DE MATERIALELE RESTAURATOARE UTILIZATE Comparative study of marginal adaptation of permanent fillings in accordance with used restoration materials ªef Lucr. Nr. For amalgam restorations. la o perioadå de timp constantå de 12 luni. Materialele folosite au fost: amalgam de Ag ¿i materiale compozite.alinadan@gmail. a disease with an increasing incidence in range of population. Marginile de smal¡ ale cavitå¡ii au fost preparate conven¡ional ¿i metoda de fulare a materialului a fost respectatå. caused by time and others factors. for 40 resin composite restorations and 20 amalgam restorations. prin acumularea de factori patogeni ¿i microinfiltra¡ie marginalå. Universitatea „Titu Maiorescu“. cu diferite materiale restauratoare. Dr. amalgam de Hg. dictates more effective techniques and restoration materials. Bucure¿ti REZUMAT Caria dentarå. composite. nu putem opri microinfiltra¡ia marginalå a obtura¡iei cauzatå de trecerea timpului. o boalå cu frecven¡å crescutå în rândul popula¡iei. Dar. Alina Dan. Gheorghe Petra¿cu. Facultatea de Medicinå Dentarå. Oana Småtrea Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå. materiale compozite. LV. Pentru obtura¡iile de amalgam. Univ. The marginal adaptation was evaluated. Key words: permanent fillings. cannot be prevented. Asist. dupå cum bine ¿tim. Dr. 1. NR.

sânge ¿i salivå. Marginile de smal¡ ale cavitå¡ii au fost preparate conven¡ional. Pe un lot de 40 de din¡i care urmau a fi obtura¡i cu materiale compozite. 1. NR. AN 2009 ¿i/sau fracturarea pere¡ilor cavitå¡ii ¿i ulterior afectarea pulpei dentare. unde s-au utilizat douå tipuri de materiale restauratoare. metoda de fulare a materialului a fost respectatå. Figura 2 Izolarea cu diga Prepararea materialului de obtura¡ie s-a realizat conform indica¡iilor firmei producåtoare. LV. cavitå¡ile au fost igienizate. de asemenea. Marginile de smal¡ au fost bizotate în unghi de 45° pentru a permite o bunå påtrundere a acidului demineralizant. Marginile de smal¡ au fost preparate în unghi de 90°. SCOPUL STUDIULUI În aceastå lucrare am efectuat un studiu comparativ al închiderii marginale a obtura¡iilor definitive. Izolarea s-a realizat cu diga ¿i aspiratorul de salivå în cazul ambelor tipuri de obtura¡ii. îndepårtându-se complet pulberea de dentinå. Figura 4 Compozit . Figura 3 Amalgam Figura 1 Bizotarea în unghi de 45° Pe un alt lot de 20 de din¡i care urmau a fi obtura¡i cu amalgam au fost preparate. de asemenea. evaluat la o perioadå de timp constantå de 12 luni. Dupå preparare. cavitå¡i de toate clasele.30 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. s-au preparat cavitå¡i de diferite clase. condi¡iile de igienizare ¿i izolare. Închiderea marginalå a fost evaluatå la 40 de obtura¡ii cu materiale compozite (Herculite Kerr) ¿i 20 de obtura¡ii cu amalgam de Ag. MATERIAL ªI METODÅ Materialele folosite au fost: amalgam de Ag ¿i materiale compozite. în cazul amalgamului respectându-se timpul de malaxare al capsulelor predozate cu mercur ¿i pulbere de Ag în amalgamator.

AN 2009 31 Polimerizarea compozitului s-a realizat. Amalgamul s-a aplicat într-un singur strat. iar matricea transparentå de celuloid pentru cele de clasa a II-a ¿i a IV-a. fapt care demonstreazå cå sistemele adezive realizate între marginile de smal¡ ¿i materialul de obtura¡ie sunt superioare reten¡iei mecanice a amalgamului. Matricea metalicå Ivory s-a aplicat în special la cavitå¡ile de clasa a II-a. dupå caz. presând succesiv cantitå¡i mici cu ajutorul fuloarului. Obtura¡iile au fost finisate ¿i lustruite. b) în celelalte 20. peste care s-a aplicat o bazå de ciment glassionomer. obtura¡iile au fost evaluate ¿i s-a constatat cå douå dintre restaurårile cu compozit prezentau colora¡ie la nivel marginal fa¡å de patru dintre restaurårile de amalgam care prezentau percolare. Materialul compozit a fost inserat în douå moduri: a) în 20 de cavitå¡i într-un singur strat.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. în mai multe straturi. 1. LV. NR. bazå intermediarå pe bazå de hidroxid de calciu. – Bizotarea ¿i demineralizarea marginilor de smal¡ îmbunåtå¡esc închiderea marginalå ¿i Figura 5 Aplicarea matricei Ivory ¿i a penelor (icuri) interdentare Figura 6 Obtura¡ii finisate . Sub obtura¡iile de amalgam s-au aplicat 2 straturi de varnish. pânå la obturarea completå a cavitå¡ii. REZULTATE Dupå 12 luni. CONCLUZII – Obtura¡iile din compozit prezentau o mai bunå închidere marginalå fa¡å de cele din amalgam. conform indica¡iilor producåtorului. de asemenea. iar sub cele de compozit.

5-1 mm ¿i de existen¡a unei cât mai bune adeziuni ¿i etan¿eitå¡i marginale prin gravaj acid ¿i prin ac¡iunea adezivilor amelo-dentinari.32 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV. – Atunci când apar microspa¡ii sau fisuri marginale. reten¡ioneazå colorantul. dar nu oferå izolare termicå. ca rezultat al unei uzuri exagerate. prin aplicarea unui sigilant sau a unei restaura¡ii restrânse din compozit. Acestea. – Având în vedere proprietatea amalgamului de a sigila el însu¿i spa¡iile de percolare prin depunerea produ¿ilor de coroziune. acestea reprezintå cauza deteriorårii jonc¡iunii smal¡/obtura¡ie. AN 2009 Figura 7 Percolarea obtura¡iilor de amalgam Figura 8 Colorarea marginalå a obtura¡iilor de compozit controlul infiltra¡iei la interfa¡a obtura¡ie/ dinte. – Microinfiltra¡iile fluidului oral între pere¡ii cavitå¡ii ¿i restaura¡ii sunt reduse semnificativ dacå se aplicå lac pe to¡i pere¡ii cavitå¡ii. – E¿ecul acestor obiective conduce la apari¡ia unei colora¡ii de suprafa¡å la nivelul interfe¡ei dinte-restaurare. al unei fracturi a marginii obtura¡iei sau a unor prisme de smal¡ nesus¡inute. – Trecerea gradualå a culorii ¿i transluciditå¡ii dinspre restaurare spre structura dentarå. lacul previne infiltrarea produ¿ilor de coroziune ai amalgamului. mårginite de pere¡i de smal¡ bine reprezentate. 1.5 mm ¿i nu reten¡ioneazå colorant (nu sunt semne de carie secundarå). unii autori indicå dispensarizarea acestor leziuni atunci când sunt mai înguste de 0. pot fi corectate prin reconturare cu discuri abrazive sau reparate. . este asiguratå de realizarea unui bizou pe o suprafa¡å de 0. de asemenea. – Spa¡iile mici accesibile. iar la palpare cu sonda avem senza¡ia de „agå¡are“ a vârfului ei. NR. dacå nu imposibil de îndepårtat. care conferå un aspect profund inestetic ¿i care este foarte greu. vizibile la inspec¡ia directå.

J. 7. Jackson L – Dental Amalgam. 1351. Prahova Ploie¿ti. 1997 Bishop K – The Dental Materials. Am. Esthetic Dent. Esthetic Dent. 1996 Burmaister S – Application of biomaterials. 647. 1997 . 1990 14. NR. 1993 11. Mackert W – The Dental Materials. 1039. Nash R – The Restoration Esthetic. Compendium. 9. Mount G – The glass Ionomer. Am. Dent. 3. porcelain and composites. 30. Dent. 9. Daunitz Londra 1990 18. 20. Altglas A – Les materials esthetiques. Biomaterials. 507. 9. 4. 125. Livingstone Edinburg 1992 Dale B – The Dental Materials. 6. 1993 Dietschd S – Current Clinical Dental Concepts. 1998 Fuhrer N – Restoration of Teeth. 423. J. Leibowitch R – Restauration Ceramometalliquea. 1. Esthet Dent. 1991 13. 197. 21. 166. 1997 33 10.. Ed. 75. 74. 6. J. 2. Philadelphia. J. Prosth Dent. Rev Odontostomat. J. AN 2009 BIBLIOGRAFIE 1. 1996 16. Ed. Mahler D – Studies of Amalgam. J. 127. 5. 1995 12. Hudson I – The aggression of gold. 1149. 835. Acta Odonto Stomat. 8. Dent. 10. 1990 17. 1995 15. 47. Gwinnt A – The Dental Resin.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 18. 73. Biomaterials. 19. Malquart I – Les hydocolloides reversibles. 122.Prosth Dent. 1998 Burns N – Characterisation of Dental Materials. J. LV. 74. 432. Dent Ass. 1999 Combre E – The Dental Materials. 1998 Cherlea V – Cimenturi cu ioni de sticlå. Rev. Ed. Int Dent. 86.

AN 2009 .22%. Încadrarea pacien¡ilor în grupe de risc a luat în considera¡ie valorile DMF-T. Cornelia Bîcle¿anu. Cornelia Bîcle¿anu Facultatea de Medicinå Dentarå.7%.17 pentru indicele DMF-T. care permite determinarea globalå a riscului la carie. Bucure¿ti. 67A. in order to classify patients into different risk groups and implement adequate therapeutic methods. Universitatea „Titu Maiorescu“. un un indice bun ¿i 3. oral hygiene habits. Dr. In order to confirm the probability that the analyzed factors are indeed risk factors. un indice excelent. Gheorghe Petra¿cu. Material and method: The research was performed upon a group of patients aged between 15 and 35 years. Sector 3. NR. Cuvinte cheie: profilaxie. Facultatea de Medicinå Dentarå. Studiul factorilor de risc a eviden¡iat un procent mare (75%) al celor care se prezintå la medic doar în urma unei dureri/disconfort. marking down the data within individual prophylactic charts and filling up a questionnaire regarding patient data such as: frequency of dental check-ups. cariogramå. Material ¿i metodå: Studiul s-a efectuat pe un lot de pacien¡i cu vârste cuprinse între 15-35 ani. LV. eating habits. Adreså de coresponden¡å: Conf. we used the statistical method of studying the disease and its incriminating factors. Nr. Cod 031593 email: corneliabicle@yahoo. It included visual and tactile examination. Bucure¿ti REZUMAT Scopul acestui studiu este så aprecieze factorii de risc ¿i morbiditatea prin carie pentru încadrarea pacien¡ilor în grupe de risc ¿i instituirea unei scheme terapeutice adecvate. Aprecierea gradului de igienå oralå s-a calculat din suma dintre indicele de placå ¿i indicele de tartru. Universitatea „Titu Maiorescu“. atitudinea fa¡å de sånåtatea aparatului dento-maxilar deprinderile de igienå bucalå. Dr. consemnarea datelor în fi¿a individualå de profilaxie ¿i completarea unui chestionar în care au fost înregistrate date despre prezentarea la controlul dentar. fluoro-profilaxie ¿i obiceiurile alimentare.85% dintre pacien¡i prezintå un indice de igienå slab. importance of oral health. s-a ob¡inut într-un timp scurt ¿i foarte sugestiv reprezentarea factorilor de risc la începutul studiului precum ¿i modificårile survenite dupå aplicarea måsurilor individualizate de tratament.com 34 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. tratament individualizat ABSTRACT The purpose of this research is determining the risk factors of the dental caries. Concluzii: Conceptul de bazå al profilaxiei individualizate constå în recunoa¿terea pacien¡ilor cu risc crescut la carie ¿i modificarea factorilor de risc comportamentali individuali prin instituirea unui tratament preventiv eficient. Prin utilizarea programului informatic Cariogram. Str. urmat de consumul frecvent de alimente între mesele principale ¿i apoi de prezentarea neregulatå la control dentar. Pentru confirmarea probabilitå¡ii implicårii factorilor analiza¡i ca factori de risc am apelat la metoda statisticå de studiere a bolii prin care am evaluat riscul factorilor incrimina¡i. 1. Rezultate ¿i discu¡ii: Prevalen¡a cariei dentare la lotul studiat a fost de 87% iar intensitatea cariei a avut valoarea de 5. Metoda de lucru a inclus examinare vizual-tactilå. S-a constatat cå 51. Aportul fluorului se produce în majoritatea cazurilor (86%) prin utilizarea pastelor de din¡i ¿i într-un procent foarte restrâns (7%) prin aportul apelor de gurå cu fluor. 22.6 ODONTOLOGIE DIAGNOSTICUL ªI MANAGEMENTUL MODERN AL CARIEI DENTARE Diagnosis and modern management of dental caries Conf. În urma studiului statistic a reie¿it cå la acest lot igiena dentarå deficitarå este cel mai important factor de risc.

By using the Cariograme informatics system. INTRODUCERE Inciden¡a crescutå a cariei dentare în ¡ara noastrå. 2. NR.85% of patients have a low hygiene index. fluoro-profilaxie ¿i obiceiurile alimentare. MATERIAL ªI METODÅ În studiul de fa¡å mi-am propus så apreciez prevalen¡a cariei ¿i ponderea unor factori etiologici în determinarea leziunilor carioase la un lot de 327 pacien¡i. 3). mediu. cu vârste între 15-35 de ani. Patient classification into risk groups was made according to the DMF-T values. conferå acestei boli dimensiuni sociale cu importante costuri economice. prin care am evaluat riscul factorilor incrimina¡i. 22. The fluor input is in most cases ensured by the use of toothpastes (86%) and only to a small extend by the use of mouth-wash solutions. De¿i profilaxia generalå a cariei a dus la o scådere a prevalen¡ei acesteia în ultimii ani. 1). The oral hygiene degree was computed by adding the cavity index and the calculus index. Pentru confirmarea probabilitå¡ii implicårii factorilor analiza¡i ca factori de risc. Studiul factorilor de risc a eviden¡iat un procent mare (60%) al celor care se prezintå la medicul dentist doar în urma unei dureri/disconfort (fig.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. iar prin aplicarea cariogramei am încadrat pacien¡ii într-una dintre grupele de risc (scåzut. Figura 2 Modul de periaj . Prevalen¡a cariei dentare la lotul studiat a fost de 87%. consemnarea datelor în fi¿a individualå de profilaxie ¿i completarea unui chestionar prin care am dorit så aflu date despre prezentarea la control dentar. Figura 1 Prezentarea pacien¡ilor la medicul dentist Modul de periaj este deficitar pentru 61%. råmân un numår important de indivizi care nu råspund conform a¿teptårilor acestei metode (1). iar aportul fluorului are loc în marea majoritate doar prin intemediul pastelor de din¡i (fig.17 for the DMF-T index. atitudinea fa¡å de sånåtatea aparatului dento-maxilar. The study of risk factors reveled a high percentage of patients (75%) that only go to the dentist in case of pain or discomfort. am apelat la metoda statisticå de studiere a bolii. which enables the determination of the global cavity index. Mijloacele de investiga¡ie ¿i diagnostic anuale permit identificarea factorilor etiologici care ac¡ioneazå în cazurile particulare cu un risc crescut la carie. LV. cuprinså între 80 ¿i 98%. crescut) pentru instituirea unei scheme terapeutice adecvate. din Bucure¿ti. Metoda de lucru a inclus examinare vizualtactilå. individualized treatment. 1. Acestea justificå aplicarea unor metode ¿i mijloace de profilaxie generalå care så diminueze cre¿terea rapidå a inciden¡ei acestei boli. The statistical research reveled that the in-appropriate oral hygiene is the most important risk factor. cariogramme. iar intensitatea cariei a avut valoarea de 5.7% have an excellent one. Am studiat morbiditatea prin carie ¿i aprecierea unor factori de risc. Results showed that 51. risk factors at the beginning of the research as well as changes occurred by applying the individual methods were rapidly and effectively depicted Conclusions: The basic concept of applying individual prophylactic measures consists in recognizing patients with high cavity risk and implementing an efficient prevention treatment.17 pentru indicele DMF-T.22% have a good index and 3. Identificarea ac¡iunii unor factori etiologici a contribuit la stabilirea unor programe individualizate care så previnå apari¡ia unor noi leziuni carioase (2). deprinderile de igienå bucalå. followed by the consumption of food between meals and by the seldom medical check-ups. AN 2009 35 Results and discussions: The frequency of cavity within the group of patients stood at 87% whereas cavity intensity stood at 5. Key words: dental prophylaxis.

– Afec¡iuni asociate = 0. 15% prezintå un un indice bun ¿i un pacient (6%) prezintå un indice excelent (fig. 1. 6). alimentele care reprezintå un pericol pentru sånåtatea sa dentarå ¿i modalitå¡ile de restrângere a consumului pentru mic¿orarea riscului la carie. Figura 4 IHO Figura 5 Cariogramå . utilizând kituri speciale (Dentocult SM ¿i Dentocult LB). NR. 5) (5. – Antecedente carii = 2. reprezentarea factorilor de risc la începutul studiului precum ¿i modificårile survenite dupå aplicarea måsurilor individualizate de tratament (fig. Tabelul 1 Valori DMFT ¿i încadrarea în grupe de risc Figura 3 Aportul de fluor Obiceiurile alimentare nesånåtoase sunt un factor de risc important pentru 78% dintre cei chestiona¡i. 25 de ani – Antecedente carii = 0. Motivarea pacien¡ilor asupra adoptårii unei diete cario-preventive am realizat-o pe baza alcåtuirii unui jurnal alimentar individual. în care pacientul este rugat så consemneze orarul ¿i felul alimentelor consumate timp de o såptåmânå. Aprecierea gradului de igienå oralå s-a calculat din suma dintre indicele de placå ¿i indicele de tartru. urmat de consumul frecvent de alimente între mesele principale ¿i apoi de prezentarea neregulatå la control dentar. S-a constatat cå 61% dintre pacien¡i prezintå un indice de igienå slab. de comun acord cu pacientul.36 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. numårul de Streptoccoci mutans ¿i de Lactobacili. care permite determinarea globalå a riscului de carie. Valorile ¿i încadrarea în grupe de risc este reprezentatå în tabelul urmåtor. ¿i capacitatea tampon salivarå (metoda Dentobuff) (3. Indicatori salivari S-au înregistrat rata fluxului salivar de repaus. În urma studiului statistic a reie¿it cå la acest lot igiena dentarå deficitarå este cel mai important factor de risc. 4). Din analiza acestuia am stabilit. LV. 4). Prin reprezentarea programului informatic Cariogram. Cazuri clinice Pacientul: GM. 18% pacien¡i prezintå un indice moderat. am ob¡inut într-un timp scurt ¿i foarte sugestiv. AN 2009 Încadrarea pacien¡ilor în grupe de risc a luat în considera¡ie ¿i valorile DMFT.

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009

37

– Afec¡iuni asociate = 1 – Dietå consum mediu de hidrocarbonate = 1 – Dietå frecventå medie = 1 – Placa 1 IHO = 3 – SM = 3 – Fluorizare prin pasta de din¡i = 1 – Secre¡ia salivarå = 0,1 mml/min 3 – pH-ul salivar = 1 Antecedentele la carie sunt evaluate la 0, neasociate cu prezen¡a unei afec¡iuni consideratå în rela¡ie cu apari¡ia cariei (rezultat 0). Consumul de hidrocarbonate este u¿or ridicat, apreciat la 1, asociat cu o frecven¡å reduså de consum a acestora între mese (rezultat 1). Igiena bucalå (cantitatea de placå) este slabå (rezultat 3), iar prezen¡a SM este ridicatå (rezultat 3). Aportul de fluor constå doar din periajul dentar cu paste fluorurate (rezultat 1), fårå aport suplimentar. Cantitatea de salivå este reduså (rezultat 3), iar pH-ul salivar este redus (Dentobuff rezultat 1). În concluzie, se poate afirma ca pacientul prezintå un grad mediu de risc la carie, rezultat din asocierea unui consum de hidrocarbonate cu

igienå deficitarå ¿i prezen¡a SM. Existå 28 % ¿ansa de a împiedica apari¡ia cariei. Secre¡ia salivarå reduså determinå cre¿terea sectorului albastru deschis din cariogramå (fig. 6, 7). Trebuie instituit un tratament urgent de preven¡ie (control dietå, igienå oralå, flux salivar). Pentru urmårirea eficien¡ei måsurilor profilactice s-a realizat tratamentul, dupå cum urmeazå: – din lotul de 327 de pacien¡i o parte (170) a beneficiat de tratament complex de profilaxie individualizatå (optimizarea igienei dentare prin asocierea clåtirilor cu clorhexidinå, utilizarea mijloacelor suplimentare de fluorizare localå, reducerea consumului de hidrocarbonate, în special între mese, aplicarea de mijloace suplimentare de cre¿tere a fluxului salivar). – Un lot de 105 pacien¡i a beneficiat de tratament de profilaxie localå (fluorizåri, sigilåri) – Restul pacien¡ilor (52) a beneficiat de tratament curent (lot martor). În urma examinårii loturilor la începutul ¿i sfâr¿itul perioadei de tratament, am comparat

Figura 6 Aspect ini¡ial

Figura 8 Indice carie ini¡ial

Figura 7 Aspect final

Figura 9 Indice carie dupå tratament

38

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009

eficien¡a tratamentului efectuat asupra lotului martor, cu cel din loturile care au beneficiat de måsuri speciale de profilaxie. Datele au aråtat scåderea indicelui de carie cu 2% la lotul care a beneficiat de profilaxie individualizatå, cu 1,5% la lotul la care s-a efectuat tratament profilactic local ¿i cu 1,2 la lotul martor (fig. 8, 9).

Conceptul de bazå al profilaxiei individualizate constå în recunoa¿terea pacien¡ilor cu risc crescut ¿i modificarea factorilor de risc comportamentali individuali, prin instruirea unui tratament preventiv eficient.
BIBLIOGRAFIE

CONCLUZII
Studiul morbiditå¡ii cariei dentare la lotul studiat a eviden¡iat valori crescute. Din cercetarea actualå rezultå cå testele biofizice ¿i microbiologice ale salivei, precum ¿i utilizarea programului informatic Cariogram constituie metode ¿tiin¡ifice moderne ¿i, în acela¿i timp, pot fi ¿i mijloace pedagogice eficiente, care contribuie la sporirea motivårii pacien¡ilor pentru reducerea indicelui de carie.

1.

2. 3.

4.

5. 6.

Billings RJ and colab. – Pathological and Protective Caries Risk Factors in a Children´s Longitudinal Study. Caries Research, 50 the ORCA Congress, 26 July, 2003, Germany Anderson MH, Bales DJ – Modern management of dental caries. JADA, 1993, 124, 37-44 Ghiorghe A, Vataman R – Influen¡a testelor salivare în aprecierea nivelului de boalå carioaså. Zilele Facultå¡ii de Medicinå Dentarå Edi¡ia IX- a, 2005, Volum de lucråri ¿tiin¡ifice, 149-150. Bratthall D, Carlsson J – Current status of caries activity tests. In Thylstrup A., Fjerskov O (eds) Textbook of clinical Cariology, Copenhagen, Munksgaard, 249265, 1994. Bratthall D and colab. – Manual Cariogram, Internet Version, 2.01. 2004 Stoleriu Simona – Tratamentul leziunilor cavitare active la pacien¡ii cu risc cariogen crescut. Rev. Medicinå Stomatologicå, 2002

ODONTOLOGIE

7

STUDIU IMUNOHISTOLOGIC ASUPRA MODIFICÅRILOR DE NEODENTINOGENEZÅ
The immunohistological study about dentinogenic changes
ªef Lucr. Dr. Mihaela ºuculinå*, ªef Lucr. Dr. Mihaela Råescu**, Prof. Dr. Monica Bani¡å* *Facultatea de Medicinå Dentarå, U.M.F., Craiova **Facultatea de Medicinå Dentarå, U.M.F. „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

REZUMAT
Obiectivul studiului este de a evalua råspunsul complexului pulpo-dentinar la aplicarea unor materiale de coafaj indirect, în cavitå¡i adânci, la din¡ii umani. Råspunsurile dentinogenetice sunt urmårite în func¡ie de reac¡iile imunohistologice la anticorpul proteinei S-100. Cuvinte cheie: coafaj indirect, complex pulpo-dentinar, reac¡iile imunohistologice la anticorpul proteinei S-100.

ABSTRACT
The objective of this study is the evaluation of the complex pulpo-dental response at the application of certain materials of indirect capping, in deep cavities, at the human teeth. Dentinogenic responses are following in accordance with of reactionary immunohistological an anti-S-100 protein antibody. Key words: indirect capping, complex pulpo-dental, reactionary immunohistological an antiS-100 protein antibody.

INTRODUCERE
Încå din momentul formårii dintelui, odontoblastele post-mitotice încep så secrete dentina primarå. Celelalte celule ale pulpei sunt importante în sprijinirea dentinogenezei, dar nu joacå un rol direct în secre¡ia dentinei primare (Linde A., Goldberg M., 1993). Dupå secre¡ia dentinei primare, odontoblastele încep så secrete dentina secundarå fiziologicå, într-un ritm lent, pe toatå via¡a biologicå a dintelui (Baume LJ., 1980). Acest nivel redus de dentinogenezå implicå o activitate sinteticå ¿i secretorie scåzutå din partea odontoblastelor. În urma ac¡iunii unor injurii (carii, abraziuni, eroziuni, materiale de obtura¡ie), odontoblastele trec dintr-o stare de odihnå într-un plin proces de

apårare localå, concretizat prin depunerea dentinei ter¡iare (Lesot H. et al, 1994; Smith AJ. et al, 1995). În acest sens, studiul de fa¡å dore¿te så eviden¡ieze rezultatele ac¡iunii materialelor folosite la tratamentul prin coafaj indirect, ca urmare a stimulårii proceselor de apårare localå de la nivelul dintelui, procese care nu ar putea avea loc dacå dentina nu ar prezenta o permeabilitate selectivå.

SCOPUL STUDIULUI
Scopul prezentului studiu reprezintå eviden¡ierea modificårilor induse în structurile odontale atunci când dintele este supus unor injurii, plecând de la pregåtirea cavitå¡ilor ¿i pânå la aplicarea diverselor materiale de coafaj indirect, modificåri care sunt influen¡ate decisiv de permeabilitatea dentinarå.

Adreså de coresponden¡å: ªef Lucr. Dr. Mihaela Råescu, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A, Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593 email: mihaela.raescu@gmail.com

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009

39

Determinarea punctului final al decalcifierii s-a fåcut prin metode mecanice. 30 de minute în camerå umedå. 1. Sec¡iunile se lipesc pe lame port-obiect. H2O2 0. – Incubare DAB (3. Tehnica de imunohistochimie Sec¡ionarea blocului de parafinå Blocurile de parafinå se sec¡ioneazå la microtom. Am utilizat dilu¡ii de 1:100. piesele au fost sec¡ionate sagital sau transversal. BSA. . Anticorpul secundar este format din IgG. LV. Vitremer) ¿i adezivi dentinari (Scotchbond. ionomeri de sticlå (Fuji II LC. Gluma Bond. Anticorpul secundar a fost diluat 1:200. în concentra¡ie de 3%: – Incubarea cu anticorpul primar – 12 ore în camerå umedå. În prezentul studiu s-a folosit ca anticorp primar proteina S-100. care ar putea da reac¡ii fals pozitive. – Deshidratare ¿i montare cu Eukit.3 diaminobenzidinå tetracloride). Sec¡iunile au fost incubate cu anticorpul primar S-100. 5 minute. în camerå umedå. o lunå. timp de 10 zile. ob¡inându-se sec¡iuni seriate de 3-4 microni. – Contrastarea nucleilor cu Hematoxilinå Mayer. conform tehnicii histologice uzuale. Ulterior. – Spålare 2x15 minute PBS Anticorpii secundari folosi¡i în acest studiu sunt: – anticorpul secundar de caprå anti-iepure pentru anticorpii policlonali. Etapele reac¡iilor imunohistochimice sunt: – Incubarea cu anticorpul secundar biotinilat. continuându-se decalcifierea timp de încå 3-5 zile. – Spålare 2x15 minute PBS. din motive ortodontice. Activitatea peroxidazei a fost relevatå cu diamino-benzidinå (Sigma Chemical Co. Excite). NR. Dilu¡ia 1:200 în PBS. Ace¿tia au fost programa¡i pentru extrac¡ie. maxilari ¿i mandibulari. Am folosit bovin serum albumin. 1. 5 minute. – Spålare cu apå de la robinet. care ar putea da reac¡ii fals pozitive. Tehnica de decalcifiere Deparafinarea: – Blocarea peroxidazei endogene S-a fåcut cu metanol + 2% apå oxigenatå. Includerea la parafinå s-a realizat dupå hidratarea ¡esutului.). fiind apoi tratate cu materiale pe bazå de hidroxid de calciu (Dycal ¿i Calcidor). cu vârste între 9 ¿i 16 ani. Se face cu solu¡ie 1:75 ser normal. 2. – Spålare cu tampon fosfat salin (PBS) 2x15 min. Metode de prelucrare imunohistochimicå pentru tehnica Avidinå-Biotinå-Complex (ABC). 60 de minute la temperatura camerei. care se leagå specific cu situsurile antigenice ale anticorpului primar. – Incubare cu complexul avidin-biotinperoxidazå (Laboratorul Vector). La nivelul acestor din¡i au fost preparate diverse cavitå¡i. – Spålare 2x15 minute PBS. Prime&Bond. la temperatura camerei. – Blocarea situsurilor antigenice nespecifice Se folose¿te pentru blocarea situsurilor antigenice de tip Fc. AN 2009 MATERIALE ªI METODÅ Materiale Studiul a fost realizat prin tratarea cu una dintre tehnicile de coafaj indirect a 20 de premolari unu ¿i doi. Scopul este de a bloca peroxidaza din hematii ¿i din elementele ¡esutului conjunctiv. specific în func¡ie de tipul anticorpului primar folosit. trei luni. folosind ca adeziv polilizina. proveni¡i de la 12 pacien¡i sånåto¿i. Tabelul 1 Descrierea anticorpului primar folosit: Din¡ii preleva¡i au fost fixa¡i în formol tamponat 4%. conform regulilor generale de preparare a cavitå¡ilor. Incubarea cu anticorpul secundar a durat timp de 30 de minute. Reac¡ia imunohistochimicå este de fapt o reac¡ie imunå antigen-anticorp. la întuneric. timp de ¿apte zile. 1:75 în tampon TRIS+ 1%. eugenat de zinc. Metode Din¡ii trata¡i prin coafaj indirect au fost extra¿i dupå 14 zile. 3. care este ulterior amplificatå ¿i obiectivatå prin developare cu un trasor fotosensibil. Decalcifierea dintelui integral s-a fåcut în solu¡ie de acid formic 4M.2%. la 4°C.40 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.

expansiuni celulare ale polului secretor al odontoblastelor. et al. pentru celulele gliale din sistemul nervos central (Hachisuka H. S100 pozitiv x 400. anticorpul S-100 a marcat o reac¡ie intens pozitivå ¿i la acest nivel. aflatå în predentinå. 2001). . Intensificarea reac¡iei la anticorpul proteinei S-100. et al. am folosit anticorpul împotriva proteinei S-100 pentru a marca odontoblastele. NR. odontoblastele implicate în secre¡ia dentinei primare pot supravie¡ui. dar mai accelerate fa¡å de cele care controleazå activitatea odontoblastelor în timpul dentinogenezei fiziologice.. sunt intens pozitive la marcarea pentru proteina S-100. Deoarece dentina de reac¡ie este produså de odontoblastele primare. Ele î¿i au originea în crestele neurale. la acest nivel se desfå¿oarå un proces de neodentinogenezå sub influen¡a unui material de coafaj indirect. Secre¡ia dentinei de reac¡ie a fost promptå ¿i regulatå pe tot parcursul studiului pentru marea majoritate a din¡ilor trata¡i prin coafaj indirect. care. 1994). Ea reprezintå o stimulare a activitå¡ii sintetice ¿i secretorii a odontoblastelor. la interfa¡a pulpå-dentinå (Lesot H. în cursul studiului nostru. 1. responsabile pentru formarea dentinei primare. et al. acestea fiind în concordan¡å cu nevoile crescute ale dintelui. cât ¿i nucleul acestora. Prelungirile odontoblastice. LV. Prezen¡a proteinei S-100 a fost consemnatå ¿i de Bani¡å M. trecând de dentina permeabilå. anticorpul S-100 a marcat constant ¿i intens pozitiv atât corpul celulei. Am putut remarca o cre¿tere propor¡ionalå a nucleului ¿i a citoplasmei. cu func¡ionalitate diferen¡iatå. citoplasma odontoblastelor. Zona bazalå a procesului Figura 1 Odontoblaste ¿i procese odontoblastice în canaliculele dentinare. så poatå stimula sinteza acestei proteine la nivelul odontoblastelor ¿i implicit stimularea neodentinogenezei. Exprimarea intenså a proteinei S-100 la nivelul odontoblastelor implicate în neodentinogenezå. deoarece. et al. cât ¿i în procesele citoplasmatice ale acestora de la nivelul dentinei din¡ilor inclu¿i. neinfluen¡a¡i de vreun factor iritant. 1997). deoarece aceasta era cunoscutå ca marker pentru celulele care provin din crestele neurale. ca urmare a unei activitå¡i crescute de secre¡ie ¿i transport al precursorilor matriceali (fig. 1982). ea este un råspuns patologic la un factor iritativ extern. specifice ¡esutului pulpar dentar. motilitatea celularå ¿i organizarea citoscheletului celular prin fixarea ionilor de calciu (Bronckart Y. 1994). Cu toate acestea. ne-ar putea sugera gåsirea ulterioarå a unor materiale de coafaj indirect. putând fi consideratå ca o extensie a dentinogenezei fiziologice. cum ar fi proliferarea celularå. atât în odontoblaste. 1995). necesitând o abordare distinctå fa¡å de dentinogeneza primarå ¿i secundarå (Lesot H. AN 2009 41 REZULTATE ªI DISCUºII Vom prezenta rezultatele noastre discutate. În studiul nostru. Recent. pentru proteina S-100 s-a men¡ionat implicarea sa în diferite func¡ii biologice. Odontoblastele sunt celule specializate. et al. în func¡ie de natura stimulilor care îi influen¡eazå depunerea (Smith AJ.. materiale de obtura¡ii cu citotoxicitate scåzutå). În cazul unor råniri u¿oare (leziuni carioase superficiale-medii. în raport cu datele din literatura de specialitate în cazul modificårilor de dentinogenezå apårute ca urmare a declan¿årii unor reac¡ii de apårare localå. ne-ar putea sugera cå procesele care regleazå activitatea odontoblastelor în timpul dentinogenezei reac¡ionale sunt asemånåtoare. odontoblastic. dintr-o stare relativ inactivå în timpul dentinogenezei fiziologice (Tziafas D. et al. Matricea dentinei nou-formate are o conforma¡ie tubularå diferitå. 1995). în urma unui tratament de conservare a vitalitå¡ii dentare (coafaj indirect). 1984) ¿i pentru celulele Schwann din sistemul nervos periferic (Stefansson K. (2004). ea prezintå continuitate tubularå ¿i comunicare cu matricea dentinei primare (Smith et al. con¡ine pu¡ine organite celulare implicate în procesul de sintezå proteicå. Cu toate acestea. Dentinogeneza reac¡ionalå este rezultatul cre¿terii activitå¡ii odontoblastelor post-mitotice. fiind capabile så secrete o nouå matrice de dentinå de reac¡ie. Astfel. ca dovadå a activitå¡ii secretorii din zona dentinogeneticå propriu-ziså. 1).REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.

am remarcat o diferen¡iere a celulelor pulpare în odontoblaste. Depunerea acestei dentine peritubulare nu face decât så scadå diametrul canaliculelor dentinare ¿i implicit permeabilitatea prin convec¡ie a dentinei. NR. în care nivelul sau condi¡iile lezårii dentinei. ob¡inându-se o zonå de dentinå scleroaså translucidå (fig. Influen¡a aleatorie a acestor factori se pare cå este decisivå ¿i în cursul studiului nostru. având drept rezultat diminuarea permeabilitå¡ii. (2000). Reac¡ia la anticorpul S-100 este slabå. 1998). 1. au demonstrat reac¡ia dentinei. de¿i se formeazå în urma unui proces de dentinogenezå ini¡ial. AN 2009 Marsland ¿i Shovelton (1957). 1998). semn cå acestea nu sunt implicate într-un proces de neodentinogenezå (fig. am observat cå aplicarea materialelor de coafajul indirect al dentinei a redus convec¡ia lichidianå. În cazul unor stimuli mai puternici. care pot fi separate de dentina pericanalicularå prin fibre de colagen (Låcåtu¿u ªt. Se remarcå reac¡ia sporadicå la S-100. dintele a mai råspuns la terapia de coafaj indirect ¿i printr-o secre¡ie mare de dentinå peritubularå. Astfel. eviden¡iindu-se numai procesele odontoblastice din canaliculii în care nu s-a depus dentinå peritubularå. Figura 2 Sec¡iune transversalå prin dentina circumpulparå. au sugerat cå aceastå accelerare în activitatea metabolicå a odontoblastelor este un proces complex. LV. pe lângå exacerbarea procesului de neodentinogenezå. rezultatele ob¡inute de noi sunt în acord cu opiniile actuale. Sub ac¡iunea factorilor iritan¡i proveni¡i de la nivelul proceselor carioase profunde. care a condus la formarea unei matrice de dentinå reparatorie. Sintetizând rezultatele ob¡inute. Imaginile ob¡inute de la din¡ii trata¡i ¿i examina¡i dupå o perioadå mai lungå de timp. se pot forma depozite centrocanaliculare sub forma unui material granulos sau cristale mari. ca urmare a scåderii diametrului tubulilor dentinari (Låcåtu¿u ªt. cu depunerea dentinei peritubulare ¿i obliterarea cu fosfa¡i de calciu a canaliculilor dentinari. dar ¿i grosimea dentinei råmase sunt critice. S-100 x 100. odontoblastele primare mor. scåzând totodatå ¿i permeabilitatea dentinarå pentru bacterii sau produ¿ii citotoxici din materialele compozite folosite ulterior la obturarea cavitå¡ilor. ªi în cazul preparatelor noastre s-au observat depunerea dentinei pericanaliculare ¿i formarea cristalelor intracanaliculare. Pe parcursul studiului nostru. 1994). care sus¡in cå formarea dentinei peritubulare ¿i precipitarea cristalelor intratubulare pot oblitera canaliculele dentinare printr-un proces de sclerozå. ¿i în prezen¡a unor condi¡ii favorabile locale se dezvoltå o nouå genera¡ie de celule asemånåtoare cu odontoblastele (Lesot et al. Aceste rezultate sunt în concordan¡å ¿i cu studiile recente ale lui Murray et al. Progresiv.. canaliculele dentinare obliterându-se. procesele odontoblastice se retrag din canaliculele dentinare. scåzând permeabilitatea la nivelul acestei dentine. accelerat. care a observat cå matricea dentinei de reac¡ie nu este uniform secretatå de odontoblaste.. Pe lângå secre¡ia de dentinå ter¡iarå. Figura 3 Reac¡ie pozitivå la nivelul proceselor odontoblastice aflate pe distan¡e diferite în canaliculii dentinari. 2). cu o structurå tubularå discontinuå ¿i cu o densitate tubularå reduså. Reac¡ia este moderatå ¿i la nivelul odontoblastelor. ne-a atras aten¡ia prezen¡a unei depuneri cu caracter neregulat a dentinei de reac¡ie. deoarece. Restul canaliculului este obstruat. 3). deci ¿i cu o permeabilitate mai scåzutå.42 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. cuboidale. . S-100 x 400.

Lesot H – Reactionary dentinogenesis. 9. AN 2009 43 CONCLUZII Plecând de la rezultatele ob¡inute. Brain Research 1982. About I. NR. 210:46-639. Lumley PJ. 8 Basel: S. 39:80-273. Baume LJ – The biology of pulp and dentine. 28:77-92.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Begue-Kirn C. LV. Stefansson K. Smith AJ. Monographs in oral science. Journal of Dentistry. Smith AJ. prin secre¡ia dentinei ter¡iare. Nagy N – Development and progression of malignancy in human colon tissues are correlated with expression of specific Ca-binding S100 proteins. Histol Histopathol. 1993. Ruch JV. Smith AJ. Lesot H – Designing new treatment strategies in vital pulp therapy. 6. Wollmann RL. dentinei peritubulare ¿i prin precipitarea cristalelor intratubulare. Goldberg M – Dentinogenesis. Cassidy N. The Anatomical Record 1984. Murray PE. Linde A. 2003. Decaestecker C. International Journal of Development Biology 1995. 4:679-728. 8. 2000. editor. Tziafas D. Perry H. Critical Reviews in Oral Biology and Medicine. . Begue-Kirn C. Cassidy N. Mori O. ceea ce are ca efect mårirea distan¡ei ¿i a barierei de permeabilitate între celulele pulpare ¿i obtura¡ie. Journal of Dentistry. 1980. 2001. Smith AJ – Odontoblast morfology and dental repair. trebuie så remarcåm abilitatea complexului pulpå-dentinå de a råspunde la terapia de coafaj indirect. Bronckart Y. 234:17-309. 3. Cells and Materials 1994. 1. Tziafas D. Skamoto F – Immunohistological demonstration of S-100 protein in the cutaneous nervous system. Ruch JV – Biologically active molecules and dental tissue repair: a comparative review of reactionary and reparative dentinogenesis with the induction of odontoblast differentiation in vitro. Windsor LJ. 31:75-82. 4. Franquin JC. 2. Moore BW – Distribution of S-100 protein outside nervous system. 4:199-218. In: Myers HM. Karger AG. 5. Lesot H. Hachisuka H. 16:12-707. 7. BIBLIOGRAFIE 1. Aceste modificåri dentinogenetice permit protejarea pulpei ¿i men¡inerea vitalitå¡ii acesteia.

67A. ABSTRACT The piriform tubercle is a very important element in the support area. forma¡iune morfologicå care se formeazå dupå extrac¡ia molarului de minte inferior. Elena-Gabriela Despa. Figura 1 Tuberculul piriform (8. Gheorghe Petra¿cu. înso¡ite de suferin¡e (dureri) ¿i de tulburåri ale func¡iilor acestui sistem. este structurat så suporte presiuni. volumul). Cod 031593 email: gabidespa@gmail. La acest nivel. extinderea protezei total. Nr. Bucure¿ti REZUMAT Tuberculul piriform este un element foarte important al zonei de sprijin. dacå nu este conceput ¿i realizat corect. Key words: piriform tubercle (direction to the edentulous crest. only the anterior 2/3 of the tubercle are covered by the prosthesis in order to prevent its dislocation when the mouth is opened to the maximum (during this movement. vor exista erori care se manifestå la nivelul structurilor câmpului protetic. which has an insertion in the distal 1/3 of the piriform tubercle. Ddr. Universitatea „Titu Maiorescu“. Dr. urmate de modificåri histo-morfologice. the prerygomandibular ligament. 1). care apare în locul trigonului retromolar. NR. Câmpul protetic edentat total mandibular pune întotdeauna probleme practicienilor în ceea ce prive¿te ob¡inerea unei bune men¡ineri a protezei totale. prosthetic value. INTRODUCERE Tratamentul edenta¡iei totale. Dr. At this level. proteza mandibularå nu poate fi extinså la maximum.7-9) (fig. ceea ce reprezintå un argument pentru care este acoperit în 2/3 anterioare de suprafa¡a protezei (1-4.9) Adreså de coresponden¡å: ªef Lucr.8 Prosthetic value of piriform tubercle PROTETICÅ DENTARÅ VALOAREA PROTETICÅ A TUBERCULULUI PIRIFORM ªef Lucr. Facultatea de Medicinå Dentarå. Facultatea de Medicinå Dentarå. Cunoa¿terea elementelor morfo-structurale ale acestui câmp ne poate ajuta de multe ori în stabilirea cu exactitate a zonei de sprijin ¿i de succiune. considerat de unii autori zonå biostaticå. Str. valoare proteticå. AN 2009 . Cuvinte cheie: tubercul piriform (direc¡ia fa¡å de creasta edentatå. numai 2/3 anterioare ale tuberculului sunt acoperite de protezå.com 44 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. considered by some authors as biostatistical area. the mandibular prosthesis cannot be extended to the maximum. Universitatea „Titu Maiorescu“. Bucure¿ti. LV. volume). în urma resorb¡iei mai reduse a peretului distal al alveolei. MATERIAL ªI METODÅ Tuberculul piriform. care are inser¡ie în 1/3 distalå a tuberculului piriform). total extension of the prosthesis. pentru a nu împiedica dislocarea ei la deschiderea maximå a gurii (în timpul acestei mi¿cåri este pus în tensiune ligamentul pterigomandibular. Gabriela Moise Catedra de Proteticå Dentarå. 1. Un element al zonei de sprijin cu valoare proteticå deosebitå este tuberculul piriform situat distal la nivelul zonei. Sector 3. is strained). Elena-Gabriela Despa.

– în clasa a II-a sunt tuberculii moi. tuberculul piriform trebuie så fie utilizat pentru stabilizarea ¿i men¡inerea protezei mandibulare. Figura 3 Volumul tuberculului piriform Figura 2 Direc¡ia tuberculului piriform fa¡å de creasta edentatå mandibularå Figura 4 Direc¡ia tuberculului piriform fa¡å de creasta edentatå mandibularå . u¿or mobili ¿i mai comprimabili. Examinarea endobucalå a tuberculului piriform a urmårit volumul tuberculului piriform ¿i direc¡ia acestuia fa¡å de creasta edentatå în cazul ambelor loturi. Astfel. eviden¡iindu-se: – direc¡ia tuberculului piriform fa¡å de creasta edentatå (fig.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. – volumul (fig. redus (fig. mediu. în primul lot au fost 167 de pacien¡i cu câmpuri protetice edentate total mandibular. acoperi¡i de o mucoaså relativ groaså. LV. ¿i oblicå în 82 de cazuri. Extinderea protezei distal se poate face pânå la inser¡ia ligamentului pterigomandibular. împår¡i¡i în douå loturi. NR. voluminos. în 118 cazuri. în 96 dintre cazuri. fiindcå nu sunt utilizabili. – iar volumul tuberculului piriform a fost: în 24 dintre cazuri. – în clasa a III-a sunt tuberculii a cåror valoare proteticå este mai scåzutå. 1. care sunt capabile så suporte presiuni transmise de proteze. 3). mai pu¡in favorabili. – în clasa a IV-a sunt tuberculii care nu prezintå valoare proteticå. iar în 62 de cazuri redus. iar în 47 dintre cazuri. u¿or convec¿i. 2): orizontalå în 109 cazuri examinate. ¿i oblicå în 58 de cazuri. cu profil convex. 4): orizontalå în 134 de cazuri examinate. au fost examina¡i un numår de 506 pacien¡i. a unei inser¡ii a ligamentului pterigomandibular joase ¿i anterior sau a purtårii un timp îndelungat a unei proteze totale incorecte. Dupå Bandetimi. În cadrul lotului 2 a fost examinat un numår de 216 câmpuri protetice mandibulare edentate total. care-i opre¿te deplasarea spre distal. pentru sprijinul ¿i stabilitatea protezelor. Dupå Ene. la nivelul cårora tuberculul piriform avea: – direc¡ia fa¡å de creasta edentatå (fig. Pentru eviden¡ierea acestui element morfostructural. mediu. dar numai în cele douå treimi anterioare. 5): în 36 de cazuri era voluminos. dar sunt utilizabili fiindcå suportå presiunile protezei. fiindcå sunt fermi. AN 2009 45 Lejoyuex a remarcat ¿i sintetizat valoarea proteticå prin utilizarea unei clasificåri (4-6): – în clasa I-a sunt cuprin¿i tuberculii favorabili. din cauza calitå¡ii deficitare a ¡esutului submucos. zona tuberculului piriform trebuie så fie consideratå în „zone biostatice”. aderen¡i la planul profund.

4. 1. Curs pentru studen¡i. Bratu D. 8. NR. Ed. LV. 1988 Påuna M. – Bazele clinice ¿i tehnice ale protezårii edenta¡iei totale. Didacticå ¿i Pedagogicå. înainte de a fi inseratå pe câmpul protetic dacå a fost realizatå corect în zona distalå. 1988 Ene L – Edenta¡ia totalå. Bucure¿ti. Ed. Cerma. Litografia I. examenul amprentei func¡ionale. dacå extremitatea are raport cu tuberculul pririform. Bucure¿ti. examinarea amprentei preliminare în zona distalå urmåre¿te dacå a fost înregistratå aceastå forma¡iune. 6. Ed. IMF Bucure¿ti. Bucure¿ti. dacå acoperå cele 2/3 anterioare ale tuberculului piriform. Na¡ional. Despa EG – Tehnologia protezei totale. BIBLIOGRAFIE 1. 9.M. Chiru D. colab. 1998 5. – Edenta¡ia totalå-clinicå ¿i tratament. Bucure¿ti. AN 2009 – – – – Figura 5 Volumul tuberculului piriform – Ca urmare a centralizårii datelor. Hutu E – Edenta¡ia totalå. Medicalå. examenul unei proteze pe care pacientul nu o poartå fiindcå nu are stabilitate. 1998 . Ed.46 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Printech.F. Popovici C. men¡inere etc. dacå este prezent ¿i delimitat câmpul protetic. Medicalå. Bucure¿ti. ceea ce aratå corectitudinea confec¡ionårii. dacå se ob¡ine închiderea marginalå. modelul preliminar este examinat în zona distalå pentru a se constata. 3. – – REZULTATE Tuberculul piriform prezintå urmåtoarea valoare proteticå pentru restaurarea edentatului total mandibular: – alegerea portamprentei universale este determinatå de raportul cu aceastå forma¡iune – – anatomicå (extremitå¡ile libere så le acopere). 2008 Rânda¿u Ion – Proteze dentare. 2005 Lejoyeux J – Proteza totalå. 7. 1989 Hutu E – Edenta¡ia totalå. Ed. Preoteasa E – Aspecte practice în protezarea edenta¡iei totale. s-a constat cå în ambele loturi au existat cel mai frecvent tuberculi piriformi în pozi¡ie orizontalå ¿i cu un volum mediu (putând favoriza protezarea). examenul portamprentei individuale pe câmpul protetic. 2002 Rânda¿u Ion. cum a fost înregistrat tuberculul piriform. Ed. 2. examenul protezei. Bucure¿ti. Ed.. 2005 Ene L. examenul portamprentei individuale pe model. adaptarea portamprentei individuale pentru a se ob¡ine în zona distalå închiderea marginalå. Med Bucure¿ti. Ed. examenul protezei pe câmpul protetic: så se constate raportul cu tuberculul piriform. Bucure¿ti.

67A.co. Nr. INTRODUCERE Din punct de vedere stomatologic. Bucure¿ti 2Doctor în ªtiin¡e Medicale. Str. The greatest advantage of last century was increasing life expectation from 47 years-old in 1900 to 74 years old (71 years old for men and 77 years old for women) in 1999. Constan¡a REZUMAT Omenirea tråie¿te aståzi una dintre cele mai mari experien¡e din existen¡a sa: cucerirea longevitå¡ii. Dr. Claudia Florina Andreescu2 1Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå. Key words: seniors. the pattern of dental status is changing. Aståzi. Graficul 1 Distribu¡ia lotului pe grupe de vârstå ¿i sex Adreså de coresponden¡å: Prof. especially in industrialized countries. Universitatea „Titu Maiorescu“. vârsta a treia era asociatå cu starea de edenta¡ie ¿i purtarea protezelor mobilizabile par¡iale sau totale. modelul problemelor stomatologice la vârsta a treia s-a schimbat. Gheorghe Petra¿cu.uk REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. partially edentulous span. tot mai multe persoane vârstnice prezintå din¡i restan¡i datoritå îmbunåtå¡irii igienei dentare. LV. Dr. Poate cel mai mare avantaj al secolului trecut este cre¿terea speran¡ei de via¡å de la 47 ani în 1900 la 74 ani (71 de ani pentru bårba¡i ¿i 77 de ani pentru femei). par¡iale sau totale. Cuvinte cheie: vârsta a treia. ABSTRACT Number of elderly people. is increasing worldwide. senior citizens.PROTETICÅ DENTARÅ 9 STUDIU STATISTIC PRIVIND ASPECTE CLINICE ALE EDENTAºIEI PARºIALE LA PERSOANE DE PESTE 65 DE ANI Statistical study of clinical aspects of partially edentulous span in people over 65 years Prof. Doina Lucia Ghergic. Bucure¿ti. From dentistry standpoint of view dental status of senior citizens was associated with edentulous status and wearing of total or partial dentures. edenta¡ie par¡ialå. Cod 031593 email: monica_tarcolea@yahoo. AN 2009 47 . The purpose of present study is to investigate the oral status of people over 65 years. în 1999. Facultatea de Medicinå Dentarå „Titu Maiorescu“. Clinica „Dental Praxis“. more and more seniors are keeping their teeth due to improvement of oral hygiene. Sector 3. 1. vârsta a treia era asociatå cu starea de edenta¡ie ¿i purtarea protezelor mobilizabile. Din punct de vedere stomatologic. Doina Lucia Ghergic1. Nowadays. 1. tot mai mul¡i autori considerå cå modelul problemelor stomatologice la vârsta a treia s-a schimbat. Dr. NR. Aståzi. tot mai multe persoane vârstnice prezintå din¡i restan¡i datoritå îmbunåtå¡irii igienei dentare. Facultatea de Medicinå Dentarå. Lucrarea de fa¡å î¿i propune så realizeze un studiu privind aspecte ale edenta¡iei par¡iale la persoanele de peste 65 de ani.

1. 2. canini. 1.71. – 3 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså. canini 1. edenta¡ie subtotalå. 3. Distribu¡ia lotului studiat în func¡ie de vârstå ¿i sex este prezentatå în graficul 1. Graficul 2 Formele de edenta¡ie la maxilar To¡i subiec¡ii au fost consulta¡i în cabinetul medical în condi¡ii de bunå iluminare. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i mandibular pe grupe dentare la lotul studiat este: incisivi. molari.58. 1. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i maxilar pe grupe dentare la femei este: incisivi. edenta¡ie par¡ialå extinså.43.67. – 4 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. – 7 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. molari. canini.8. Graficul 3 Forme de edenta¡ie par¡ialå maxilarå la bårba¡i La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – nici un subiect dentat.4.43. numårul din¡ilor maxilari 6. – nici un subiect cu edenta¡ie totalå. 1.5. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i maxilari pe grupe dentare la lotul studiat este: incisivi 2. 1.2.8. premolari.8. 7.43. 1. 1. NR. La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – un subiect dentat. molari.48 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. cu ajutorul trusei de examinare oralå care con¡ine: oglindå dentarå.58. 2. 2. 2. 16. – 14 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. 3 ¿i 4 pentru maxilar ¿i în graficele 5. penså dentarå ¿i sondå dentarå. 2.14. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i maxilar pe grupe dentare la bårba¡i este: incisivi. 3. REZULTATE ªI DISCUºII Numårul mediu al din¡ilor restan¡i este: numårul tuturor din¡ilor. edenta¡ie par¡ialå întinså. 8. 1. numårul din¡ilor mandibulari. AN 2009 2. canini. Rezultatele ob¡inute sunt prezentate în graficele 2.71. premolari.42. – 5 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. canini. numårul din¡ilor mandibulari. 2. 1. La lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 1 subiect dentat. 15. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i la bårba¡i este: numårul tuturor din¡ilor 17. 1.67.71.83. LV.14. numårul din¡ilor maxilari. molari. – 5 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså.75. MATERIAL ªI METODÅ Pentru efectuarea lucrårii de fa¡å s-au evaluat fi¿ele a 48 (28 femei ¿i 20 bårba¡i) de persoane de vârsta a treia. – 16 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså.2. numårul din¡ilor mandibulari. – 8 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså. 8.75.43. – 6 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. 2. 8. .4. OBIECTIVUL STUDIULUI Aceastå lucrare are ca obiectiv studiul edenta¡iei par¡iale la persoanele de peste 65 de ani care pot beneficia de reabilitare oralå proteticå în cadrul parteneriatului dintre Facultatea de Medicinå Dentarå „Titu Maiorescu” ¿i Primåriile Sectoarelor 1 ¿i 2 din Bucure¿ti în timpul stagiilor clinice de Reabilitare Oralå ¿i Proteticå Dentarå ale studen¡ilor din anii terminali. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i mandibular pe grupe dentare la bårba¡i este: incisivi. canini. molari. Pentru înregistrarea edenta¡iei par¡iale s-a folosit clasificarea lui Costa: edenta¡ie par¡ialå reduså. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i la femei este: numårul tuturor din¡ilor.29. 8. 4. numårul din¡ilor maxilari. 3. – 2 subiec¡i cu edenta¡ie totalå. premolari. premolari. premolari.14.33. 6 ¿i 7 pentru mandibulå. 2. molari. 1. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i mandibular pe grupe dentare la femei este: incisivi. 2. 1. premolari.

– 15 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. – nici un subiect cu edenta¡ie totalå.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. AN 2009 49 – 3 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. – 13 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. – 6 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. – 7 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. – 4 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. Graficul 6 Forme de edenta¡ie par¡ialå mandibularå la bårba¡i Graficul 7 Forme de edenta¡ie mandibularå la femei Graficul 8 Gradul de protezare al edenta¡iei maxilare Graficul 4 Forme de edenta¡ie maxilarå la femei Graficul 5 Forme de edenta¡ie la mandibulå Graficele 8-13 ilustreazå gradul de protezare al edenta¡iei par¡iale la persoanele de peste 65 de ani. La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – nici un subiect dentat. – nici un subiect cu edenta¡ie totalå. La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 10 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå. . NR. – 6 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. – 2 subiec¡i cu edenta¡ie totalå. – 11 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. – nici un subiect cu edenta¡ie totalå. – 10 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. – 7 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – un subiect dentat. – 4 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså. 1. La lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 22 de subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå. La lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – un subiect dentat. – 7 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. – 12 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. – 11 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. – 18 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. – 2 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså. – 2 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså. LV. – 5 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. – 9 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå.

– 14 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. – 6 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. – 9 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. Alt . NR. La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 13 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå. LV. AN 2009 La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 12 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå. – 9 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. 1. se raporteazå un numår mediu de 15. – 8 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 8 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå. era. în 2000. în Mexic. Statusul oral al vârstnicilor se schimbå în întreaga lume. În urmå cu 30-40 de ani edenta¡ia totalå Graficul 12 Gradul de protezare al edenta¡iei mandibulare la bårba¡i Graficul 13 Gradul de protezare al edenta¡iei mandibulare la femei Graficul 10 Gradul de protezare al edenta¡iei maxilare la femei În 1999. dar datele diferå mult în func¡ie de ¡arå ¿i grupul selec¡ionat. gåse¿te un numår mediu de 19. – 7 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå.).95 din¡i restan¡i (Irigoyen E. Graficul 11 Gradul de protezare al edenta¡iei mandibulare Graficul 9 Gradul de protezare al edenta¡iei maxilare la bårba¡i – 13 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. – 4 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå.50 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Un studiu din SUA. Datele din literatura de specialitate aratå cå vârstnicii din întreaga lume î¿i påstreazå tot mai mul¡i din¡i pe arcade. La lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 21 de subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå.).4 din¡i restan¡i (Warren J. ¿i colab. ¿i colab. o caracteristicå comunå a persoanelor vârstnice.

Analele Universitå¡ii „Ovidius” – Seria ¿tiin¡e medicale. Esan AO – Sociodemographic factors and edentulism. Löe H – Textbook of geriatric dentistry. 2nd Edition. Nonaka T. Andreescu Claudia Florina. 3. Copenhagen: Munksgaard 1996. În acest studiu a fost gåsit un numår mediu de 16 din¡i restan¡i. cea mai des întâlnitå formå de edenta¡ie la maxilar este edenta¡ia par¡ialå extinså (39. 9. 14. nr. Davenport JC. Community Dental Health 2003. 4. 2. cât ¿i la bårba¡i. 3. AN 2009 51 studiu efectuat în 2003. Mejía A – Caries dental y enfermedad periodontal en un grupo de personas de 60 o más años de edad de la Ciudad de Mexico. pages 364-368 Esan TA. iar numårul din¡ilor restan¡i mandibular este mai mare decât numårul din¡ilor restan¡i maxilar. bårba¡ii prezintå mai 5. 2. NR. 17. no. Heath JR.75% la mandibulå). Analele Universitå¡ii „Ovidius” – Seria ¿tiin¡e medicale. Hotta TH. vol. În ceea ce prive¿te distribu¡ia pe grupe dentare a din¡ilor restan¡i. Basker RM. atât la femei. LV. indiferent de maxilar. caninii sunt din¡ii care se men¡in cel mai mult timp pe arcadå. 131(11): 1571-1579. 11(2) 147-152. cea mai frecventå formå de edenta¡ie este cea subtotalå (33. JADA 2000. Ghergic Doina Lucia. 5. Revista de la Asociación Dental Mexicana 1999.2 fa¡å de 15. Holm-Pedersen P. 2003 ISSN – 1223 – 7213. Subiec¡ii de sex feminin prezintå un numår mai mare de tratamente protetice comparativ cu subiec¡ii de sex masculin. Cowen HJ. Majoritatea subiec¡ilor au tratamente protetice incomplete (43. Irigoyen E. Takano N. indiferent de maxilar. 5. Zepeda MA. 44(2): 64-69. Quatrini AH. cât ¿i la femei.29% dintre femei ¿i 35% dintre bårba¡i). Yoshihara A. 4: 3. atât la bårba¡i. Braz Dent J 2000. Bårba¡ii prezintå mai mul¡i din¡i restan¡i decât femeile. La lotul studiat. În general. În general. Ghergic Doina Lucia – Characteristic of prosthetic treatment for elderly people.33% dintre femei ¿i 30% dintre bårba¡i). 7. urmatå de cea par¡ialå extinså. 2. cât ¿i bårba¡ii.14. ¿i colab. Watkins CM. Ralph JP. ultimii din¡i restan¡i sunt din¡ii frontali. în Japonia. La mandibulå. Glantz PO – Need and demand for treatment. 6. Akeredolu PA. Warren JJ. 8. British Dental Journal.83% la maxilar ¿i 43. 9. BMC Oral H 2004. 2. În acest studiu a fost gåsit un numår mediu de 16 din¡i restan¡i. volume 189. 1. indiferent de maxilar. gåse¿te 19. cât ¿i la bårba¡i. Andreescu Claudia Florina – Failure of fixed prosthodontics. Hand JS – Dental caries prevalence and dental care utilization among the very old. Nunes LJ. BIBLIOGRAFIE 1. 2003 ISSN – 1223 – 7213. 4. vol. Velazquez C. nr. Bezzon OL – Tooth wear and loss: Symtomatological and rehabiliting treatments. atât femeile. ultimii din¡i restan¡i sunt din¡ii frontali. Ando Y. Bataglion C. 20: 217-222. Miyazaki H – Factors associated with root caries incidence in an elderly population. 61-66.). iar molarii sunt din¡ii cel mai slab reprezenta¡i. 9. atât la femei. . CONCLUZII 1.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. mul¡i din¡i restan¡i decât femeile.6 media din¡ilor restan¡i (Takano N. 61-66. urmatå de edenta¡ia subtotalå. Olusile AO.

Therefore. The study evaluates 46 patients. have appeared different methods and techniques which try to resolve teeth loss. but until 1965. restauråri protetice fixe. Gheorghe Petra¿cu. when Per Brånemark put the first dental implant. Bucure¿ti. fixed prosthetic. având posibilitatea de a reabilita multiple situa¡ii clinice de edenta¡ie par¡ialå sau totalå. Clinica „Dental Praxis“ Constan¡a 1Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå. Doina Lucia Ghergic1. Oral implantology has rapid and important development and has the opportunity to solve multiple situations of partial or total teeth loss. Nowadays. Monica Tarcolea. când Per Branemark a pus primul implant dentar. 1. Facultatea de Medicinå Dentarå. så månânce mai bine. Dr. Facultatea de Medicinå Dentarå. Sector 3. Claudia Florina Andreescu2. Este un tratament care respectå din¡ii vecini edenta¡iei.co. Dr.uk 52 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. ceea ce a determinat apari¡ia metodelor ¿i tehnicilor de remediere a acestuia. så vorbeascå ¿i så arate mai bine. Dr. Implantologia oralå este o disciplinå care cunoa¿te o dezvoltare rapidå. Studiul a fost efectuat pe un numår de 46 de subiec¡i de peste 20 ani. Nr. Edentulous state is mutilating for many patients. edenta¡i par¡ial sau total. Univ. oral implantology is an important specialty of dentistry which completes with good results therapy of teeth loss. Univ. over 20 years old with partial or total teeth loss. nu a fost posibil de a ata¿a din¡i la osul restant. 67A. Facultatea de Medicinå Dentarå.10 PROTETICÅ DENTARÅ STUDIU PRIVIND POSIBILITźILE DE REABILITARE PROTETICÅ ORALÅ CU AJUTORUL IMPLANTURILOR DENTARE Study over oral prosthetical restoration using dental implants Prof. Key words: dental implants. Cod 031593 email: monica_tarcolea@yahoo. ABSTRACT Loosing teeth is a process characteristic for human beings. Paralel cu aspectul psihosocial. Dr. AN 2009 . Pe lângå anamneza Adreså de coresponden¡å: Asist. Monica Raluca Tarcolea1 1Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå. it was not possible to attach teeth to remaining bone. Scopul acestui studiu este de a evalua clinic ¿i radiologic posibilitatea de restaurare proteticå a edenta¡iei cu ajutorul lucrårilor protetice cimentate pe implanturi. dar pânå în 1965. în urma edenta¡iei apare ¿i distruc¡ia unei pår¡ii osoase a crestei alveolare ¿i o modificare morfologicå a ¡esuturilor moi acoperitoare. Universitatea „Titu Maiorescu“ Bucure¿ti 2Doctor în ªtiin¡e Medicale. LV. Dentists have developed ingenious ways of replacing lost teeth. NR. ansamblul terapeutic al edenta¡iilor. Asist. Succesul oricårui implant depinde de evaluarea ¿i planificarea preoperatorie. Str. fiind înso¡itå de o cåutare disperatå de remediere a acestei situa¡ii. Medicii au dat dovadå de multå ingeniozitate în înlocuirea din¡ilor pierdu¡i. Pierderea majoritå¡ii din¡ilor devine pentru cei mai mul¡i pacien¡i mutilantå. INTRODUCERE Reabilitarea oralå cu ajutorul implanturilor este un tratament modern care ajutå pacientul så se simtå mai bine. Universitatea „Titu Maiorescu“ Bucure¿ti REZUMAT Pierderea din¡ilor este un proces caracteristic omului. care nu mai trebuie ¿lefui¡i ¿i devitaliza¡i. Universitatea „Titu Maiorescu“. Implantologia oralå a devenit aståzi o specialitate de bazå a medicinei dentare care vine så completeze cu rezultate bune ¿i promi¡åtoare în timp. simultaneous with psycho-social aspect appears destruction of remaining bone and morphologic modification of surrounding soft tissues. Cuvinte cheie: implanturi dentare. The aim of this study is to evaluate clinical and radiological opportunity to restore partial teeth loss with crowns cemented on dental implants. 1.

Pentru fiecare pacient s-au realizat examenul clinic.56%). NR. fårå a le fi dezvåluitå identitatea.05%) ¿i apoi frontalå (8. AN 2009 53 minu¡ioaså ¿i examenul clinic atent. To¡i subiec¡ii au o stare generalå de sånåtate bunå ¿i nu prezintå afec¡iuni care contraindicå interven¡ia chirurgicalå. reabilitårii orale cu ajutorul implanturilor dentare. LV. Figura + Grafic 1 Distribu¡ia lotului studiat. apoi terminalå (13. marea majoritate a subiec¡ilor (76. MATERIAL ªI METODÅ Studiul a fost realizat pe un lot de 46 de subiec¡i. 20-29 de ani (17.78%).74%).39%). REZULTATE ªI DISCUºII Analiza tipului de edenta¡ie pentru care se solicitå terapia proteticå pe implanturi este prezentatå în figura 2. 1. Figura + Grafic 2 Distribu¡ia lotului studiat.70%). Restul (23. În imaginile urmåtoare este prezentatå reparti¡ia dupå grupe de vârstå ¿i sex. în func¡ie de tipul edenta¡iei În func¡ie de numårul din¡ilor pierdu¡i în edenta¡ia par¡ialå. pentru demonstra¡ii ¿i publica¡ii profesionale. 3.81%) se prezintå pentru protezarea unei edenta¡ii pluridentare. 4. 30-39 de ani (17.19%) doresc restaurarea unei edenta¡ii unidentare. este necesarå ¿i evaluarea radiologicå pentru a estima caracteristicile morfologice ale osului primitor de implant. precum ¿i localizarea structurilor anatomice din vecinåtate. OBIECTIV Obiectivul acestui studiu este de a evalua clinic ¿i radiologic posibilitatea de restaurare proteticå a edenta¡iei.70%) ¿i totalå (8. grupele de vârstå 50-59 de ani (21.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 2. în func¡ie de grupa de vârstå ¿i sex Cei mai mul¡i subiec¡i se încadreazå la grupa de vârstå 40-49 de ani (34. A fost cerutå permisiunea de a se face fotografii. în func¡ie de tipul edenta¡iei par¡iale . Reabilitarea pe implanturi este cel mai frecvent solicitatå pentru edenta¡iile laterale (69.39%) ¿i 60-69 de ani (80. s-a explicat pacien¡ilor cå aceste materiale sunt folosite numai în scop didactic. cu ajutorul lucrårilor protetice cimentate pe implanturi. (26 bårba¡i ¿i 20 femei) care s-au adresat Disciplinei de Reabilitare Oralå între anii 2006 ¿i 2008 în vederea.70%). modele de studiu ¿i examen radiologic. Urmeazå apoi Figura + Grafic 3 Distribu¡ia lotului studiat.

Augumentarea este necesarå mai ales în edenta¡iile produse de boala parodontalå ¿i în edenta¡iile vechi. – în situa¡iile necomplicate. – este importantå selec¡ia pacientului.54 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. evaluarea parafunc¡iilor.22% etiologie mixtå. cel mai bun prognostic este ob¡inut în edenta¡ii cauzate de agenezie. În ceea ce prive¿te realizarea interven¡iei chirurgicale de inserare a implanturilor dentare 32. AN 2009 Pentru prognosticul reabilitårii orale cu implanturi dentare este importantå cunoa¿terea etiologiei edenta¡iei.74% boalå parodontalå ¿i 15. La lotul studiat. 21. bolile cardiovasculare compensate sau vârsta înaintatå a subiectului. boala carioaså. apoi boalå parodontalå ¿i parafunc¡ii.61% dintre subiec¡i (21. urmåtorii factori nu cresc semnificativ posibilitatea de e¿ec: fumatul.04% boalå carioaså. costuri.39%) implanturile pot fi inserate fårå augumentare. prezen¡a unei infec¡ii. diabetul zaharat tip II bine controlat. osteoporoza.87% femei) necesitå augumentarea ¡esuturilor dure (figura 6). NR. etiologia edenta¡iei este: 63. postmenopauza. Figura + Grafic 4 Etiologia edenta¡iei Etiologia edenta¡iei în func¡ie de grupa de vârstå este prezentatå în imaginile urmåtoare: Figura + Grafic 6 Augumentarea ¡esuturilor dure Figura + Grafic 5 Etiologia edenta¡iei în func¡ie de grupa de vârstå În timp ce la grupele mai mici de vârstå cauza principalå a pierderii din¡ilor este reprezentatå de Larking. – criteriile de excludere privind terapia pe implanturi sunt: os de calitate ¿i volum insuficient. traumatism. 2004. carie. – în edenta¡iile totale nu existå diferen¡e clinice semnificative în rata de succes a implanturilor la mandibulå fa¡å de maxilar. precum ¿i examinarea riguroaså a ofertei osoase. boala . hipotiroidismul bine controlat. 1. ¿i ajunge la urmåtoarele concluzii: – rata de succes a implanturile dentare este de peste 90%. LV. analizeazå 70 de articole publicate dupå 1995 privind implanturile dentare: alegerea pacientului. gradul de satisfac¡ie al pacientului. La restul subiec¡ilor (63.74% bårba¡i ¿i 10. Dupå Zitzmann ¿i Schärer. odatå cu înaintarea în vârstå cre¿te frecven¡a bolii parodontale.

Clinical compendium. Mosby 1998. 15.86% la femei). – etiologie mixtå. 8. patient satisfaction and cost factor. – boala parodontalå. Schropp L – Radiographic and clinical procedures in single-tooth implant treatment.39%) implanturile pot fi inserate fårå augumentare.74% (17. 11. 6. KBM 1997. 1966–2042. 2. 2003. 34. ACC. 2. Zitzmann NU. 9. Bishop BG.70% la bårba¡i ¿i 0% la femei). igienå oralå nesatisfåcåtoare.52% la 50-59 de ani ¿i 4. 21. 21.87% la 40-49 de ani. – edenta¡ie totalå. – 50-59 de ani. 39% (13. Distribu¡ia lotului studiat: – 20-29 de ani.43% la bårba¡i ¿i 32. Larking P – Dental implants: patient selection. 17. – implanturile inserate maxilar dupå sinus lift au un grad mai mare de e¿ec.35% femei).35% bårba¡i ¿i 4.22% (8. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod 2000. 2nd Edition. University of Aarhus. Brooks SL – Selection criteria for dental implant site imaging: A Position Paper of the American Academy of Oral and Maxillofacial Radiology.70% la 50-59 de ani ¿i 0% la 6069 de ani.70% (4. Analiza tipului de edenta¡ie pentru care se solicitå terapia proteticå pe implanturi: – edenta¡ie lateralå. 13. – boalå parodontalå. – supraprotezele mandibulare pe implanturi oferå un grad mai mare de satisfac¡ie comparativ cu supraprotezele pe din¡i restan¡i. Evidence based Healthcare Advisory Group 2004. 4th Edition. – edenta¡ie pluridentarå 23. Necesitatea augumentårii ¡esuturilor dure: 32. .78% (17. Munksgaard. Ashley ET.89:630-7.33% la bårba¡i ¿i 42. Can Fam Physician. În func¡ie de grupa de vârstå: – boala carioaså. (4)2:035-050. 39% la 20-29 de ani.74% (17. LV. – 40-49 de ani. Royal Dental College.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 8. La restul subiec¡ilor (63. Albrektsson T.35% femei). 5.05% la bårba¡i ¿i 4. Lindhe J.35% la 60-69 de ani. 8. J Prosthet Dent 1993.61% la femei). Phd Thesis. Analiza tipului de edenta¡ie par¡ialå pentru care se solicitå terapia proteticå pe implanturi: – edenta¡ie unidentarå. Wennerberg A – The impact of oral implants — past and future. – edenta¡ie frontalå. 3.04% bårba¡i ¿i 4. Tyndall AA. 69:381-5. 1. 39% (13.39% bårba¡i ¿i 4. 89(3): 247–251. – protezele conven¡ionale ¿i pun¡ile adezive sunt mult mai ieftine decât lucrårile protetice pe implanturi dentare. 0% la 20-29 de ani. 34: 1435–1440. 6. – etiologie mixtå. BIBLIOGRAFIE 1. – 60-69 de ani.39% femei).70% la femei).78% la bårba¡i ¿i 34. – 30-39 de ani.35% femei).35% 30-39 de ani.04% la 30-39 de ani. Schärer P – Oral rehabilitation with dental implants.35% la femei). 5. 76.39% la bårba¡i ¿i 4. Algraffee H – Does the referral and selection for nhs-funded dental implant treatment in the UK Follow National Guidelines? ANN R Coll Surg Engl.35% femei).70% (8.70% (8. AN 2009 55 parodontalå.35% la bårba¡i ¿i 8. carii multiple.05% (4. 13.61% dintre pacien¡i (21.70% la bårba¡i ¿i 6. 69.52% la femei). 17. 0% la 40-49 de ani. 0% 30-39 de ani. J Contemp Dent Pract 2003 May.19% (33. Covington LL.39% bårba¡i ¿i 17. NR. 5. 2007 April. 1988 June. CONCLUZII 1. 7.56% (34. Breault LG – Ailing and & failing endosseous dental implants: A literature review. Lang N – Clinical periodontology and implant dentistry. 3.52% la 50-59 de ani ¿i 4. Etiologia edenta¡iei la lotul studiat: – boalå carioaså. 4. 4..81% (19. 10. 63. 17. 10. Misch C – Contemporary implant dentistry.74% bårba¡i ¿i 10. 4. Faculty of Health Sciences. Weinberg LA – CT Scan as a radiologic data base for optimum implant orientation. 0% la 20-29 de ani. Thorkild K.04% (30. 8. J Can Dent Assoc 2005. Zarb GA – The replacement of missing teeth. Vartoukian SR. – edenta¡ie terminalå. 8. 6. 2002.78% la femei).87% femei) necesitå interven¡ii de augumentare.70% la bårba¡i ¿i 0% la femei).76% la femei).91% la 40-49 de ani.35% la 60-69 de ani. 23.04% bårba¡i ¿i 4. 71(5):327.

respectively to the teeth-parodont-bone-mucous. Gala¡i REZUMAT La ora actualå. 1. Proteza par¡ialå cu bazå elasticå este o protezå mobilizabilå. reabilitarea esteticå a ansamblului protetic.11 PROTETICÅ DENTARÅ ASPECTE PRIVIND PROTEZAREA EDENTAºIEI PARºIALE CU PROTEZE MOBILIZABILE CU BAZÅ ELASTICÅ Aspects of partially endentulous span rehabilitation with mobile prosthesis with elastic basis Ddr.I. la care sprijinul rigid dento-parodontal ¿i mucozal este amortizat de elasticitatea bazei elastice.M. asigurå pacientului protezat un confort sporit ¿i confirmå rezultatul cercetårilor ¿i progresului realizat în tehnica dentarå. confort sporit. ABSTRACT At the moment. assures the prothesised pacient an improved confort and confirms the result of the studies and the progress in dental technique. reabilitarea esteticå a ansamblului protetic elastic. functional. fothetical and esthetical point of view. Gabriela Lea¡å3. biomechanical. unde este necesarå o transmitere a presiunii amortizatå asupra ¡esuturilor adiacente respectiv mucoaså – os – parodon¡iu – din¡i restan¡i. protejând în Adreså de coresponden¡å: Ddr. Dr.2Facultatea de Medicinå Dentarå. respectiv pe din¡i-parodon¡iu-os-mucoaså. Lea¡å Råzvan. Dr. respecting the principles some basic principles: profilactic. Toleran¡a ¡esuturilor crescutå în timp fa¡å de proteza elasticå acrilicå. Cuvinte cheie: protezå cu bazå elasticå. Råzvan Lea¡å. draw the conclusion that from the biomechanical. ergonomic ¿i homeostazic. protezarea edenta¡iilor par¡iale a fost revolu¡ionatå de apari¡ia materialelor elastice care asigurå preluarea ¿i amortizarea presiunilor masticatorii în condi¡ii mult îmbunåtå¡ite. func¡ional. Dr. C.I. Emilian Hutu2. Tehnician dentar 1. The advantages and disadvantages of these prosthesis with elastic basis. fonetic ¿i estetic asiståm la o îmbunåtå¡ire a raportului calitate-pre¡. the esthetic rehabilitation of the elasthical prosthetic mecanism. Universitatea „Titu Maiorescu“. ergonomical and homeostasical. the prosthesis of the partial edentation was revolutionasied by the appearance of the elastic materials that assure the support and the amortization of the masticatory pressure in improved conditions. The ability of the tissues to develop their tolerance in time. Bucure¿ti 3C. Råzvan Lea¡å1.com 56 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Protezele elastice par¡iale preiau func¡ia ¡esuturilor pierdute. Key words: prosthesis with elastic basis. LV. NR. were are in front of an improvement in what concerns the relation between price and quality. Indica¡ia majorå a acestor tipuri de proteze apårute relativ nou pe pia¡å este pentru câmpurile protetice.M. biomecanic. in opposition to the acrylical elastical prosthesis. Având în vedere faptul cå rolul acestor proteze este de a înlocui ¡esuturile lipså în vederea restaurårii func¡iilor modificate. Gala¡i email: razvanleata@yahoo. the esthetic reabilitation of the protetic mecanism. Prof. respectând principiile: profilactic. Avantajele ¿i dezavantajele acestor proteze cu bazå elasticå duc la concluzia cå din punct de vedere biomecanic. improved confort. The partial elasthical prosthesis supports the function of the lost tissue. Lea¡å Råzvan. AN 2009 .

oferind o presiune independentå. AN 2009 57 Figura 1 Se observå elasticitatea protezei maxilare finisat de cåldurå (fårå schimbåri chimice) ¿i injectat dupå.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Echipamentul termoplastic este compact ¿i une¿te o unitate de preîncålzire cu temperaturå înaltå. cu totul nou fa¡å de tehnicile cunoscute. Så nu producå leziuni de decubit ¿i så nu atrofieze osul alveolar. acela¿i timp toate celelalte ¡esuturi cu care vin în contact a apårut necesitatea ca proteza elasticå mobilizabilå så întruneascå o serie de calitå¡i. materiale termoplastice pe bazå de poliamid. 6. Så aibå bune proprietå¡i fizice ¿i chimice ¿i så treacå toate testele alergologice ¿i toxice. la îmbåtrânire ¿i abraziune. Så nu con¡inå cadmiu ¿i så poatå fi cåptu¿it sau reparat în laboratorul dentar. LV. Acest echipament este controlat de un microcomputer u¿or de manevrat ¿i poate fi utilizat pentru toate materialele dentare termoplastice. 5. în timpul cåreia un material de bazå în întregime polimerizat este Flexiplast este o rå¿inå acrilicå pe bazå de naylon. 3. Polyan sau Biodentaplast. Aceastå nouå procedurå. Figura 3 Proteza par¡ialå mandibularå Protezele par¡iale sunt ob¡inute în laboratoarele dentare din rå¿inå Flexiplast. cu o preså pneumaticå. a b Figura 2 Aspect al unei proteze maxilare c d Figura 4 Diferite tipuri de proteze elastice Toate aceste calitå¡i ¿i multe altele au trebuit så fie întrunite de o protezå cu un concept nou de realizare din punct de vedere tehnic. 2. 7. Så aibå o înaltå rezisten¡å mecanicå. un poliamid dipolicondensat din hexadiamid ¿i adipinacid. ¿i anume: 1. NR. Så creeze confort pacientului ¿i o fizionomie plåcutå. Finisarea plasticului are loc acum într-un mod controlat. Rå¿ina este comercializatå în cartu¿e . 4. 1. Så fie biocompatibilå ¿i så nu traumatizeze din¡ii restan¡i. Så nu permitå depunerea plåcii dentare ¿i så nu formeze anfractuozitå¡i de suprafa¡å. a deschis un nou capitol în realizarea din¡ilor. injectarea este rapidå cât timp continuå presarea materialului ¿i compenseazå contrac¡ia din timpul råcirii.

Accelerarea atrofiei osului maxilar. În schimb. dar acest dezavantaj este totu¿i mult mai redus decât în cazul protezei acrilice clasice unde rigiditatea era mult crescutå. Imposibilitatea de a percepe excita¡iile termice ¿i gustatice din cauza acoperirii întinse a mucoasei de cåtre baza protezei.58 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Polyan ¿i Flexiplast sunt douå denumiri de materiale din multitudinea celor care sunt comercializate. cum ar fi cele rezolvate prin atrofii exagerate sau prin despicåturi maxilare se rezolvå mai bine cu proteze mobilizabile. Fåcând un raport între avantajele ¿i dezavantajele protezårii cu proteza elasticå. deoarece pot provoca: 1. acesta va fi net în favoarea multiplelor avantaje din punct de vedere biologic. ceea ce incomodeazå mi¿cårile limbii. cei nervo¿i sau cei care nu au suficient timp så suporte un tratament de lungå duratå. De asemenea. proteza cu bazå elasticå reprezentând idealul de protezare. De asemenea. 3. Figura 5 Protezå par¡ialå mandibularå. Edenta¡iile frontale cu pierdere de substan¡å alveolarå. la aspectul ini¡ial Indica¡ii Indica¡iile protezei par¡iale mobilizabile sunt în primul rând edenta¡iile subtotale. 6. LV. Aceastå mobilizare este încå mult mai reduså decât în cazul protezei acrilice par¡iale clasice unde rigiditatea provoacå mari neajunsuri. prin elasticitate. iar la temperatura de 200°C se lichefiazå. în edenta¡iile frontale ¿i în unele edenta¡ii mixte. Se observå cro¿etele fizionomice Figura 6 Proteza poate fi deformatå ¿i revine. Irita¡ii frecvente ale mucoasei campului protetic cauzate de contactul ei cu o suprafa¡å poroaså ¿i nelustruitå. Prezentarea în granule capsulate are avantajul cå nu conduce la gre¿eli determinate de propor¡ia componentelor ¿i de ac¡iunea altor substan¡e din mediul exterior care ar avea efecte nefavorabile asupra structurii protezelor. apoi edenta¡iile terminale molare. în special la coloran¡i sau la monomerul incomplet polimerizat. a tartrului ¿i a florei microbiene. NR. 1. dar ¿i ale obrajilor în timpul mastica¡iei sau fona¡iei. Dezavantajele cele mai mari sunt de ordin func¡ional. deoarece este posibil så se individualizeze din¡ii artificiali. cu bazå elasticå. sunt delimitate avantajele create de intoleran¡a la compu¿ii acrilatului. zabile elastice decât cu proteze fixe. Între¡inerea halenei bucale din cauza aderen¡ei resturilor alimentare pe suprafa¡a rugoaså a protezei. o indica¡ie majorå o reprezintå bolnavii cu afec¡iuni grave. 5. deoarece sprijinul mucozal este totu¿i pregnant ¿i se pot înfunda cu trecerea timpului. Restrângerea spa¡iului oral din cauza grosimii plåcii bazei elastice de aproximativ 1. biomecanic. Dezavantaje Existå multe dovezi care atestå cå protezele elastice prezintå ¿i multe dezavantaje în privin¡a profilaxiei ¡esuturilor subiacente a¿a cum sunt ele concepute ¿i executate în practica curentå. 4. Sunt descrise stomatitele sau contaminarea cu ciuperci de tipul Candida. fonetic ¿i fizionomic.5-2 mm. AN 2009 ¿i se prezintå sub formå de granule. Mobilizarea din¡ilor stâlpi ¿i ai parodon¡iului dacå sunt concepute ¿i utilizate incorect în func¡ie de retentivitatea anatomicå a coroanelor. 2. care pot duce la disconfortul pacientului purtåtor. decât cu proteze fixe. biologic ¿i de confort. impregnatå cu microoraganisme ¿i resturi alimentare. imitarea unor anomalii de pozi¡ie ale din¡ilor frontali se ob¡ine mai u¿or ¿i mai sigur cu ajutorul protezei mobili- .

de elasticitate ¿i nu de rigiditate face din proteza elasticå.F. 4. NR. în timp. Bucure¿ti. Editura Didacticå ¿i Pedagogicå. Slåvescu DA. Cours de quatrieme anne. este incomparabil mai ridicat. 7. Editura Na¡ionalå.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 1994 Ene L – Ocluzia func¡ionalå Gaucan C – Cartea tehnicianului dentar. 1999 Ioni¡å S – Ocluzia dentarå. Editura Medicalå. Toleran¡a ¡esuturilor Datoritå amortizårii presiunilor exercitate în timpul mastica¡iei asupra din¡ilor protezei ¿i implicit asupra ¡esuturilor adiacente. mastica¡ie ¿i fona¡ie. Bucure¿ti. 2. 1999 Hutu E ¿i colab. 1973 Ene L – Edenta¡ia par¡ialå – Curs I. 13. zilnicå. Editura Universitå¡ii Titu Maiorescu. un accesoriu uman indispensabil. Editura Sigma. Despa G – Reabilitåri oro-dentare. 6. 2003 Donciu V. 2. Pre¡ul de cost reflectå ¿i calitatea superioarå a protezei elastice. toleran¡a suportului muco-osos în raport cu proteza elasticå este mult crescutå. 1999 Rânda¿u I – Proteze dentare. – Edenta¡ia totalå. 1999 Bratu ¿i colab. BIBLIOGRAFIE 1. Chiru D – Materiale pentru proteze dentare. 1980 Preoteasa E – Examinarea pacientului edentat în vederea protezårii totale. Editura Na¡ional. Bucure¿ti. Editura Helicon. 1. Bucure¿ti. 3. 1998 Rânda¿u I. Confortul în degluti¡ie. 1995 Dumitrescu S – Restaurarea proteticå mobilizabilå în edenta¡ia par¡ialå. Editura Medicalå. Bratu D – Materiale dentare. Editura Cerna. func¡ional ¿i estetic este net superioarå fa¡å de proteza acrilicå clasicå. 15. 1993 Lejoyeux J – Traitement de l’edentation totale. 14. Efectul de pernå elasticå. volumul II. 12. Igiena corectå. Adaptarea din punct de vedere biomecanic. CONCLUZII 1. LV. Ionescu A – Tratamentul edenta¡iei par¡iale cu proteze mobile. Editura Medicalå. Bucure¿ti. – Edenta¡ia totalå – Clinicå ¿i tratament. Bucure¿ti. 5. Editura Didacticå ¿i Pedagogicå.M. a cavitå¡ii bucale la purtåtorul de protezå elasticå reduce neajunsurile legate de impregnarea sau contaminarea cu diferite reziduuri existente în cavitatea bucalå. 3. 11. 8. 10. 2000 9. Rânda¿u OV. David Patrascu – Tehnologia protezei totale.. 2000 4. Bucure¿ti. . curs pentru tehnicieni dentari. AN 2009 59 Costul ceva mai ridicat al procesului tehnologic nu va constitui un impediment pentru o protezare de calitate din toate punctele de vedere. Editura Universitå¡ii Titu Maiorescu. Paris. 2005 Rânda¿u I. Bucure¿ti.

care. Universitatea „Titu Maiorescu“. Tatiana Vassu2. Universitatea „Titu Maiorescu“. Prostaglandins are small lipid molecules and may play an important rol in fungal colonization. Asist.45% of that of untreated control cells. Forma filamentoaså este corelatå adesea cu patogenitatea. Utilizarea aspirinei ¿i piroxicamului în infec¡iile produse de speciile genului Candida pot reprezenta un avantaj în terapia antifungicå.com 60 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Aspirin and piroxicam might improve the traditional antifungic therapies against Candida albicans. Ea poate cauza infec¡ii superficiale sau sistemice ¿i este recunoscut ca un agent important al infec¡iilor dobândite în spital.94%. LV. Dr. NR. AN 2009 . Candida ABSTRACT The study was dedicated to investigate the effect of aspirin and piroxicam on suspension cells of different Candida albicans strais. Prof. piroxicam. Dintre factorii care predispun la apari¡ia infec¡iilor cauzate de specia Candida albicans fac parte tratamentul cu antibiotice cu spectru larg. Universitatea Bucure¿ti REZUMAT Studiul este dedicat investigårii efectului pe care îl au aspirina ¿i piroxicamul asupra unor tulpini diferite care apar¡in genului Candida. Elena Rusu. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (aspirinå ¿i piroxicam) sunt inhibitori ai izoenzimelor ciclooxigenaze (COX). Piroxicamul reduce drastic viabilitatea celularå a suspensiei pânå la 0. Facultatea de Medicinå Dentarå. Adreså de coresponden¡å: Asist. It can cause both superficial and serious systemic diseases and are now widely recognized as important agents of hospital-acquired infection. poate deveni patogen. Univ. Cuvinte cheie: aspirinå. Aceastå specie prezintå douå forme morfologice: o formå de drojdie ¿i o formå filamentoaså. 67A. Bucure¿ti 2Facultatea de Biologie. Aceste medicamente blocheazå specific biosinteza prostaglandinelor mamiferelor prin inhibi¡ia unei izoenzime sau a ambelor izoenzime COX. Key words: aspirin. Candida albicans is an opportunistic dimorphic fungus that inhabits various host mucosal sites. Dr.94% and aspirin had reduced to the 4. Piroxicam drastically reduced the viability of planktonic cells to 0. iar aspirina a diminuat-o pânå la 4. Univ. Dr. Candida INTRODUCERE Candida albicans este un microorganism comensal.45% fa¡å de celulele martor netratate. Simona Enache-Soare2 1Disciplina de Biochimie. Elena Rusu1. 1. Cod 031593 email: simona_soare1979@yahoo. în anumite condi¡ii. Nonsteroidal anti-inflammatory drugs (aspirin and piroxicam) are inhibitors of the cyclooxygenase isoenzymes. Facultatea de Medicinå Dentarå. Dr. Strada Gheorghe Petra¿cu. Univ. Univ. piroxicam. a zonei urogenitale. Prostaglandinele sunt molecule lipidice mici ¿i pot avea un rol important în colonizarea fungicå. componentå a microbiotei normale a tractului digestiv. Candida albicans este o specie fungicå ce prezintå dimorphism ¿i se gåse¿te la nivelul mucoaselor. Bucure¿ti. Nr.12 BIOCHIMIE EFECTUL ASPIRINEI ªI PIROXICAMULUI ASUPRA VIABILITźII CELULARE A UNOR SPECII DE CANDIDA Aspirin and piroxicam effect on cellular viability of some Candida strais Asist. These drugs specifically block the biosynthesis of mammalian prostaglandins by inhibiting one or both of COX isoenzymes. Sector 3.

piroxicam. Fran¡a). Ca tulpinå de referin¡å s-a utilizat tulpina Candida albicans ATCC 10231. Viabilitatea celularå Pentru determinarea viabilitå¡ii celulare ¿i calcularea CFU s-a utilizat metoda dilu¡iilor seriale a suspensiei celulare pe mediu YPG agar. MATERIALE ªI METODE Tulpini studiate: Experimentul s-a realizat pe 3 tulpini de drojdii izolate de la pacien¡i cu orofaringitå ¿i afec¡iuni pulmonare. Aceste rezultate indicå faptul cå sinteza eicosanoidelor este necesarå pentru cre¿terea ¿i dezvoltarea fungilor patogeni. care au utilizåri frecvente în terapeuticå. acidul arahidonic este metabolizat în prezen¡a a douå izoenzime COX (COX-1 ¿i COX-2) la prostaglandine. precum ¿i infec¡ia cronicå. cât ¿i curativ are ca efect apari¡ia rezisten¡ei C. Prostaglandinele sunt lipide care îndeplinesc diferite func¡ii biologice care includ modularea råspunsului imun [6]. Studiile care s-au realizat folosind inhibitori ai ciclooxigenazei (COX). Se cunosc foarte pu¡ine aspecte referitoare la rolul prostaglandinelor în biologia fungilor. ceea ce face ca eicosanoidele produse de fungi så devinå unul dintre factorii morfogenetici [8]. conform instruc¡iunilor producåtorului.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. tratamentul antifungic. Aceste medicamente sunt inhibitori ai izoenzimelor COX. Cunoscând rolul fiziologic al prostaglandinelor în organismul uman. Probele de analizat au fost recoltate în cadrul laboratorului de bacteriologie al Spitalului de Boli Infec¡ioase „Matei Bal¿“. în special în artrite. Numårarea coloniilor s-a fåcut dupå ce probele de analizat au stat la 37ΟC. care poate diminua cre¿terea drojdiei Candida albicans ¿i poate impiedica tranzi¡ia de la forma de drojdie la forma de hifå. de exemplu aspirina. nesteroidiene. Candida albicans sintetizeazå eicosanoide (atât prostaglandine. atât profilactic. LV. NR. ¿i C11’) ¿i sputå (C5’). au aråtat cå prezen¡a acestor inhibitori are o toxicitate crescutå „in vitro“ asupra cre¿terii ¿i dezvoltårii speciilor Candida albicans ¿i Creptococcus neoformans [7]. blocând biosinteza prostaglandinelor în organismul uman. ca urmare a tratamentului agresiv chemoterapic specific. Densitatea celularå utilizatå în experiment a fost de 0. β-blocantele ¿i anti-inflamatoarele nesteroidiene) [3]. 1. Rezultate ¿i discu¡ii În ultimii ani a fost eviden¡iat efectul antimicrobian al unor medicamente care nu fac parte din clasa antibioticelor (de exemplu unele antidiuretice. s-a demonstrat interac¡iunea „in vitro“ ¿i activitatea sinergicå a fluconazolului cu o serie de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (salicilat de sodiu. S-au analizat tulpinile de Candida netratate (martor) precum ¿i tulpini tratate în prezen¡a celor doi inhibitori COX (aspirinå ¿i piroxicam). Formarea tubilor germinativi este amplificatå de prezen¡ta PGE2 (exogenå sau endogenå). Aspirina ¿i piroxicamul sunt medicamente antiinflamatoare. reglarea morfogenezei prin .5 McFarland. cât ¿i leucotriene) „de novo“ sau prin conversia acidului arahidonic exogen [2]. Prostaglandinele sunt sintetizate de celulele umane. precum ¿i a tratamentelor imunosupresive în cazul transplantelor de organe. dar ¿i de celulele fungilor patogeni. tenoxicam ¿i diclofenac) asupra unor tulpini de Candida albicans [10]. timp de 24h. precum ¿i caracterele microscopice. Tranzi¡ia de la forma de drojdie la forma hifalå a speciei Candida albicans este asociatå adesea cu progresia infec¡iei. În organismul uman. Enzima COX-1 se gåse¿te în majoritatea ¡esuturilor organismului uman. Microorganismele au fost izolate ¿i purificate din exudat faringian (C8’. iar enzima COX2 este principala enzimå implicatå în procesul inflamator [5]. albicans la tratamentele specifice antifungice. S-au realizat solu¡ii stoc (100 mM) de aspirinå (acid acetilsalicilic) în etanol ¿i piroxicam în dimetilsulfoxid. Identificarea biochimicå a microorganismelor s-a realizat cu ajutorul testului de identificare API 20 Caux (bioMerieux. Tema acestui studiu este investigarea efectului pe care îl au aspirina ¿i piroxicamul asupra celulelor în suspensie a unor tulpini diferite de Candida. Inhibitorii COX au fost utiliza¡i în experiment în concentra¡ii finale de 1mM. Biosinteza prostaglandinelor (PG) este blocatå de inhibitori ai izoenzimelor COX. De asemenea. AN 2009 61 slåbirea sistemului imunitar la pacien¡i cu diferite forme de cancer. se poate avea în vedere cå prostaglandinele sintetizate de cåtre fungii patogeni promoveazå colonizarea acestor microorganisme la ¡esuturile gazdei. Din cauza acestui fapt. prin treceri succesive pe mediu cu YPG (1% extract de drojdie. 2% peptonå ¿i 2% glucozå). în primul rând în tratamentul durerii ¿i inflama¡iei. De asemenea. Identificarea preliminarå a izolatelor a debutat prin analizarea aspectelor morfologice care au vizat caracterele de culturå.

Analiza macroscopicå a avut în vedere aspectul. Rezultatele CFU sunt prezentate în tabelul 2 (CFU au fost determinate prin metoda standard a Figura 1 Identificarea macroscopicå a tulpinilor C11’. la fel ca ¿i tulpina de referin¡å Candida albicans ATCC 10231. Analizând rezultatele ob¡inute. Forma celulelor. inhibând formarea biofilmului fungic la concentra¡ii mai mici de 1mM [1]. speciei Candida glabrata. C5’ ¿i C.) Formarea celulelor reprezintå un criteriu de taxonomie ¿i este un aspect frecvent utilizat în caracterizarea ¿i identificarea microorganismelor. forma. iar tulpina C5’. .albicans ATCC 10231 Figura 2 Aspecte microscopice ale tulpinilor C8’. s-a constatat cå tulpinile C8’ ¿i C11’ au aråtat profile biochimice asemånåtoare cu ale tulpinii de referin¡å C. culoarea ¿i consisten¡a coloniilor de drojdie dezvoltate pe mediu YPG solid. de culoare crem. macroscopice ¿i microscopice. În urma examinårii caracterelor de culturå la speciile studiate s-a observat cå tulpinile C8’ ¿i C11’ formeazå colonii rotunde.62 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Aceastå cre¿tere este corelatå cu capacitatea celulelor de drojdie de a asimila sau nu compusul pentru care este testat. C11’. Viabilitatea celulelor de drojdie a fost testatå pentru toate cele patru tulpini. 1. bombate.albicans ATCC 10231 ¿i diferite fa¡å de profilele ob¡inute pentru tulpina C5’ (tabelul 1). AN 2009 sinteza de eicosanoide poate fi consideratå un mecanism de virulen¡å. Identificarea microorganismelor studiate s-a realizat ini¡ial prin analizarea caracterelor de culturå. Tulpina C5’ prezintå colonii cu aceea¿i structurå (fig. zbârcitå) ¿i forma S (finå. Toate celulele analizate prezentau celule ovale cu înmugurire bipolarå (fig. cremoase. måtåsoaså). 2). Determinarea viabilitå¡ii celulare s-a calculat dupå incubarea tulpinilor în prezen¡a aspirinei ¿i piroxicamului (1mM). Speciile genului Candida pot prezenta douå tipuri de colonii: forma R (rugoaså. Studii de cercetare au aråtat cå aspirina are activitate antifungicå. Testarea capacitå¡ilor biochimice a tulpinilor studiate s-a realizat cu ajutorul kitului API 20 Caux care presupune prezen¡a sau absen¡a (dupå caz) cre¿terii drojdiilor într-un mediu de culturå suplimentat cu diferi¡i compu¿i. NR. C8’. tulpinile analizate au fost încadrate ca apar¡inând speciei Candida albicans. 1. C5’. LV. Toate aceste caracteristici sunt determinate de forma celulelor care duc la apari¡ia coloniilor. Având în vedere rezultatele testului API 20 Caux. mårimea acestora ¿i modul de reproducere este observat în mod normal prin cultivarea acestora în mediu de culturå lichid.

Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene. prin combaterea procesului de colonizare fungicå ¿i a infec¡iei organismului uman. cum ar fi aspirinå. În celulele umane toate antiinflamatoarele nesteroidiene.45% (tabelul 3). 3). care blocheazå biosinteza prostaglandinelor fungice. 1.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Viabilitatea celularå a fost reduså pânå la 0.94% pentru tulpina de referin¡å C. AN 2009 Tabelul 1 Rezultatele testului API 20 Caux ale tulpinilor C8’. scade viabilitatea celulelor drojdiei Candida albicans cu aproximativ 99%. CONCLUZIE Tabelul 3. poate fi eficientå în terapia antifungicå specificå. Viabilitatea celularå a înregistrat procente diferite în func¡ie de tulpina testatå (fig. C5’ ¿i C. El reprezintå ¿i situsul de legare al acestor inhibitori. Viabilitatea celularå este exprimatå în procente fa¡å de celulele martor incubate în acelea¿i condi¡ii. Viabilitatea (%) celulelor de Candida în suspensie celularå în prezen¡a aspirinei ¿i piroxicamului (1mM) Aspirina ¿i piroxicamul (inhibitori ai enzimelor COX-1 ¿i COX-2) reduc viabilitatea celularå a speciei Candida albicans cu peste 90%. în timp ce aspirina scade viabilitatea celularå pânå la 88%4. Proprietå¡ile antiinflamatoare ¿i analgezice ale aspirinei ¿i . Valoarea CFU a speciilor Candida dupå cre¿terea 24h în prezen¡a ¿i absen¡a inhibitorilor aspirinå ¿i piroxicam (1mM) Figura 3 Efectul aspirinei ¿i piroxicamului asupra viabilitå¡ii celulare (%) a diferitelor tulpini de Candida Viabilitatea celularå este reduså drastic în prezen¡a piroxicamului (45. În acest experiment am aråtat cå piroxicamul.94%). Tabelul 2. Unele antiinflamatoare nesteroidiene au o selectivitate mai mare pentru COX-1 decât pentru COX2 înså acestea sunt adesea asociate cu o toxicitate gastrointestinalå [4]. dilu¡iilor serice urmatå de însåmân¡area pe mediu solid YPG). albicans ATCC 63 Piroxicamul a înregistrat cel mai mare efect de inhibi¡ie asupra celulelor aflate în suspensie de Candida albicans. inhibå ambele izoenzime COX-1 ¿i COX-2. C11’. albicans ATCC. diclofenac ¿i piroxicam. LV. Situsul activ al izoenzimelor COX este reprezentat de un canal hidrofob lung. dar în absen¡a inhibitorilor COX. care are o selectivitate COX-2 mai ridicatå decât selectivitatea COX-1 [9].4% – 0. NR.

Yucesoy M. Mardh P-A – Antibacterial activities of non-antibiotic drugs. 5. 23 7. 12 6. Annadurai S. se încearcå deslu¿irea mecanismelor moleculare implicate în aceste procese ¿i dezvoltarea unei terapii antifungice de succes. AN 2009 piroxicamului asupra organismului uman reprezintå un avantaj în plus care le recomandå în preven¡ia ¿i tratamentul infec¡iilor produse de C. Din cauza virulen¡ei ¿i patogenitå¡ii crescute a acestor specii. LV. albicans. 32 Dannhardt G. Erb-Downward JR. Dastidar S. Eur J Chem 2001. Amaral L – Potential management of resistant microbial infections with a novel non-antibiotic: the antiinflammatory drug diclofenac sodium. 1. Kiefer W – Cyclooxygenase inhibitors. Phipps RP – Prostaglandins as modulators of immunity.64 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Mazumdar K. Infect Immun 2001. BIBLIOGRAFIE: 1. 16 (3) 9. Molnar J. Kristiansen J. Trends Immunol 2002. Toews GB. Clinic Microbiol Reviews 2003. 69 8. and lessons from the clinic. Martins M. new inhibitors.current status and future prospects. Alem MA. Huffnagle GB – Production of eicosanoids and other oxylipins by pathogenic eukaryotic microbes. Oktem IMA. 48 Alem MA. Phare SM. 54 Cedurlund H. Antimicrob Agents Chemother 2004. Koumas L. Coffey MJ. 2. NR. J Antimicrob Chemother 1993. Douglas LJ – Effects of aspirin and other nonsteroidal anti-inflammatory drugs on biofilms and planktonic cells of Candida albicans. 3. Noverr MC. Gulay Z – In vitro synergistic effect of fluconazole with nonsteroidal anti-inflammatory agents agains Candida albicans strain. Huffnagle GB – Pathogenic yeasts Cryptococcus neoformans and Candida albicans produce immunomodulatory prostaglandins. J Chemotherapy 2000. Padilla J. FASEB J 2004. 18 10. 30 (30) Harris SG. Noverr MC. Warner DT. . Mitchell J – Cyclooxygenases: new forms. J Med Microbiol 2005. Douglas LJ – Prostaglandins production during growth of Candida albicans biofilms. 36 Dutta KN. Ray D. 4. Int J Antimicrobial Agents 2007.

Bulata4 1Facultatea de Medicinå Dentarå. De¿i nu este o afec¡iune foarte rarå. Bucure¿ti REZUMAT Hiperparatiroidia primarå este o afec¡iune rarå. NR. with late diagnosis due to insidious and various symptoms. R. precum ¿i cazul unui pacient tânår la care evolu¡ia relativ îndelungatå a bolii a produs modificåri severe la nivelul scheletului osos. Adenomul paratiroidian reprezintå cauza cea mai frecventå de hiperparatiroidie primarå. Universitatea „Titu Maiorescu“. Bucure¿ti 4Laboratorul de Anatomie Patologicå. parathyroid adenoma. adenom paratiroidian. Surgery represents the only valid option resulting complete healing. heterogenitatea simptomelor permite o evolu¡ie înde- lungatå. Dr. retrotiroidiene. a acestuia ¿i scådere ponderalå de 12 kg. 67A. LV. PREZENTARE DE CAZ Pacientul C. Dr. tardiv diagnosticatå din cauza heterogenitå¡ii simptomelor. T. . Parathyroid adenoma is the most frequent cause of primary hyperparathyroidism.CHIRURGIE BMF 13 BOALA RECKLINGHAUSEN PRIN ADENOM PARATIROIDIAN GIGANT – PREZENTARE DE CAZ Recklinghausen disease through giant parathyroid adenoma Conf. Cod 031593 email: batcaviorel@yahoo. Key words: primary hyperparathyroidism. în vîrstå de 41 de ani. se interneazå în martie 2006 pentru impoten¡å func¡ionalå a membrului pelvin stâng.com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Str.P. ªef Sec¡ie Chirurgie 2. surgical treatment. pa¿ii exploratori necesari. Bucure¿ti. Lucrarea prezintå tabloul clinic variat al afec¡iunii. T. Dr. Bucure¿ti 3Medic generalist. AN 2009 65 . Chirurgia reprezintå tratamentul necesar ¿i suficient al acestei boli. Gheorghe Petra¿cu. ABSTRACT Primary hyperparathyroidism is an uncommon disease. din cauza dimensiunilor reduse (2-7/ 2-4/1-2 mm. 1. This paper presents the clinic of disease. Dr.. O. Cuvinte cheie: hiperparatiroidie primarå. Facultatea de Medicinå Dentarå. Bîtcå3. Spitalul Clinic de Urgen¡å Militar Central. Sector 3. Rogin2. Universitatea „Titu Maiorescu“. Dr. pânå la stabilirea diagnosticului de certitudine. Spitalul Clinic de Urgen¡å Militar Central. circa 40 mg) ¿i situårii profunde. Albi¡a2. tratament chirurgical. Nr. Spitalul Clinic de Urgen¡å Militar Central. Viorel Bâtcå. Bucure¿ti 2Sec¡ia Chirurgie 2. V Bâtcå1. cu scurtarea cu 7 cm. Dr. the necessary exams to perform in order to obtain a positive diagnose also the case of young man with long evolution period prior to diagnosis and with severe complications at bones. Simptomatologia pacientului a debutat cu un Adreså de coresponden¡å: Conf. INTRODUCERE Paratiroidele sunt glande endocrine esen¡iale pentru via¡å. Ele sunt cele din urmå glande endocrine descoperite. în ultimul an. având rol determinant în metabolismul calciului.

a scapulei drepte. Explorarea paraclinicå hematologicå ¿i biochimicå eviden¡iazå o anemie feriprivå cu Hb. (normal sub 126). Examinarea radiologicå eviden¡iazå modificåri ale structurii osoase la nivelul humerusului. fixatå. omoplatului drept. din cauza impoten¡ei func¡ionale a membrului pelvin stâng. precum ¿i prezen¡a unei forma¡iuni tumorale hipercaptante la nivelul polului inferior al lobului tiroidian stâng. precum ¿i a unei forma¡iuni tumorale în regiunea cervicalå anterioarå stângå. claviculei drepte. la femurul stâng. a 1/3 medii a femurului stâng. 10. scurtat. Restul investiga¡iilor biologice în limite normale.28 mg/dl. modificåri focale la nivelul trohanterului stâng. (normal sub 10) ¿i fosfatazå alcalinå de 803.. Examenul CT confirmå prezen¡a forma¡iunilor tumorale de la nivelul humerusului drept. La nivelul humerusului drept ¿i a claviculei se palpeazå o forma¡iune tumoralå durå. a humerusului drept. NR. leziuni osteolitice la nivelul femurului stâng. Examenul fizic eviden¡iazå un pacient practic imobilizat la pat. când a fost operat pentru o tumorå la nivelul humerusului drept. Examenul scintigrafic „whole body“ cu Tc99m constatå aspectul de „super scan” al întregului Figura 2 Prezen¡a forma¡iunii tumorale cervicale anterioare stângi Figura 3 Tumora posterioarå a scapulei drepte Figura 1 Reconstruc¡ie CT a distruc¡iei capului humeral drept schelet osos (care sugereazå o tulburare a metabolismului osos). cu examen anatomopatologic de chist anevrismal osos. fracturå veche a colului humeral drept pe os patologic. 1. LV.94 ui/l. AN 2009 an în urmå. cu „wash-out“ rapid al radiotrasorului. dar cu valori ale calcemiei totale de 13. cu diminuarea intensitå¡ii structurii osoase ¿i sub¡ierea corticalei. . rotat în exterior ¿i intens dureros la nivelul 1/3 medii unde se palpeazå o forma¡iune tumoralå a osului.66 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.3 g/dl.

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. AN 2009 67 Figura 4 Tumora pa fa¡a anterioarå a scapulei Figura 6 Scintigramå osoaså (detaliu-centurå scapularå) Figura 5 Scintigramå osoaså Figura 7 RMN – prezen¡a forma¡iunii latero-cervicale (sec¡iune coronalå) Rezonan¡a magneticå nuclearå a regiunii superioare a corpului confirmå prezen¡a forma¡iunii ocupatoare de spa¡iu în regiunea cervicalå anterioarå. în contact cu polul inferior al lobului tiroidian stâng. pachetul vascular al gâtului ¿i mu¿chiul sternocleidomastoidian. stabile¿te . între trahee. Dozarea parathormonului (care relevå valori de 1248 pg/ml. 1. LV. Testul la cortizon este negativ (nu se produce scåderea calcemiei). NR. dar cu caracter de benignitate. fa¡å de 15-65 pg/ml normal).

05. cu extensia spre lateral ¿i plonjatå în mediastin care se extirpå. echilibrat biologic.2006 se intervine chirurgical cu anestezie generalå prin IOT ¿i se efectueazå o cervicotomie anterioarå tip Kocher.36 mg/dl→8. intrând într-o lungå perioadå de convalescen¡å ¿i de refacere a capitalului calcic al organismului.9 mg/ dl→7. Pacientul se externeazå dupå 7 zile. NR. plaga se sutureazå în planuri anatomice. . Se eviden¡iazå forma¡iunea tumoralå de cca 6/4/3 cm situatå în afara lobului tiroidian inferior. În data de 09. determinând chiar apari¡ia de crize de tetanie cu råspuns prompt dupå administrarea de doze mari de calciu gluconic. Dupå hemostaza amånun¡itå a câmpului operator.68 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. dar caracterizatå de scåderea rapidå a calcemiei (9. Restul tiroidei ¿i paratiroidele sunt de aspect normal. Examenul anatomopatologic al piesei rezecate confirmå diagnosticul de adenom secretant de paratiroidå (colora¡ie de hematoxilin-eozinå).43 mg/dl). Figura 11 Piesa de rezec¡ie Fiura 9 Aspectul tumorii dupå cervicotomie Postoperator. AN 2009 Figura 10 Eviden¡ierea raportului cu lobul tiroidian Figura 8 Sec¡iune sagitalå diagnosticul definitiv de hiperparatiroidie primarå prin adenom unic paratiroidian. 1. evolu¡ia este favorabilå din punctul de vedere al plågii operatorii. LV.

Din punct de vedere al fosfa¡ilor. fiind situate la nivelul polilor tiroidieni. anorexie. Hiperparatiroidismul secundar se întâlne¿te în cazuri de insuficien¡å renalå sau malabsorb¡ie intestinalå când se produce scåderea calciului seric. de hiperplazie glandularå (10-15%) ¿i. pînå la imobilizare la pat. pânå la aritmii ¿i stop cardiac. Tulburårile osoase constau în dureri (la nivelul membrelor inferioare ¿i al pelvisului). sindrom Zollinger-Ellison (exces de gastrinå cu apari¡ia de ulcere gastroduodenale multiple. Hormonul paratiroidian (PTH) este un polipeptid de 84 aminoacizi care are ca ac¡iune cre¿terea concentra¡iei calciului sanguin prin urmåtoarele mecanisme: – la nivelul oaselor favorizeazå eliberarea calciului prin stimularea osteoclastelor. unde favorizeazå absorb¡ia de calciu din intestin prin cre¿terea produc¡iei de vitamina D. cu predominan¡a femeilor(2-4/1). idei delirante de persecu¡ie). eviden¡iazå o inciden¡å de 1 bolnav la 500-1000 persoane.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. împreunå cu modificårile osoase. episoade de pancreatitå. Afectarea renalå este determinatå de apari¡ia nefrocalcinozei. Clinica hiperparatiroidismului primar (boala Recklinghausen) depinde de severitatea procesului ¿i de stadiul de evolu¡ie în care este surprins bolnavul. dar men¡ine constant nivelul sanguin prin cre¿terea absorb¡iei din intestin ¿i oase ¿i trecerea în circula¡ie. NR. lateral de laringe. litiazå ale canalelor salivare. în special dupå vârsta de 40 de ani. . – la nivel renal stimuleazå resorb¡ia calciului din tubii distali. cu crize repetate de colicå renalå. Mai pot apårea tulburåri psihice (somnolen¡å. comå. în 1926. iar hipersecre¡ia PTH este reactivå prin feedback pozitiv. 2007. cåderea din¡ilor prin liza marginii alveolei dentare (lamina dura). În cazuri avansate de boalå s-au descris tulburåri ale cavitå¡ii bucale cu sialoree. tulburåri cardiace. tumefac¡ii (la nivelul oaselor lungi ¿i maxilarului). Un studiu statistic din SUA. PTH-ul stimuleazå eliminarea acestora prin urinå. disurie. Simptomatologia este reprezentatå de intricarea simptomelor osoase. infec¡ii urinare ¿i febrå frisoane. Activitatea paratiroidianå excesivå primarå este determinatå cel mai frecvent de adenom unic(80-85%). efectuând prima rezec¡ia de paratiroide. Afectarea digestivå constå în grea¡å. tumori tiroidiene. digestive ¿i renale într-o propor¡ie care variazå la fiecare individ. colici abdominale. mai rar. refractare la tratament). Mandl de la Viena. ca urmare a scåderii absorb¡iei la nivelul tubilor proximali. cu hematurie. – la nivelul intestinului. dureri difuze ¿i scåderea excitabilitå¡ii musculare care. 1. Tulburårile musculare sunt reprezentate de astenie. AN 2009 69 Figura 12 Aspectul histologic al forma¡iunii tumorale (colora¡ie HE) DISCUºII Hiperparatiroidismul sever a fost descris în urmå cu 80 de ani. musculare. vårsåturi.4 (80%) ¿i 12. retroesofagian. fracturi spontane cu deformåri consecutive. Uneori se asociazå ¿i alte afec¡iuni endocrine adenomatoase: acromegalia (exces STH). de neoplasm (sub 1%). adenoame multiple(2-3%). hiperinsulinism. duc la infirmitå¡i ale mersului. Numårul glandelor variazå între 2. sindrom Cushing (exces de cortizol). dar au fost identificate ¿i retrofaringian. ba chiar ¿i în peretele vaginal. LV.

2. fosforemia scåzutå sub 2. Arch Surg.31(5):967-89. Tratamentul chirurgical este atitudinea terapeuticå necesarå ¿i suficientå. eds. 8.166(3):289-93 Levin KE. deoarece pot apårea crize de tetanie. 4. Guis M. 12. dar ¿i ale altor aparate ¿i sisteme. In: McGahan JP. din cauza heterogenitå¡ii simptomatologiei. DeMarco R. Jeffrey RB Jr – Use of color and power Doppler sonography to identify feeding arteries associated with parathyroid adenomas. Arch Surg. Fedorak I. Diagnosticul se stabile¿te prin coroborarea explorårilor biologice cu cele imagistice. Weigel RJ. unde se impune explorarea vizualå bilateralå a celor 4 glande paratiroide. CONCLUZII 1. Samtani S. Magnetic Resonance Imaging.127(7):831-6. 3. (EDTA).1999:1807-20 Seelos KC. 5. hipercalcemia peste 11 mg% este patognomonicå. 3rd ed. Malmaeus J. 4. Goldberg BB. McDermott VG. radiografii osoase. Postoperator. ceea ce impune administrarea de doze mari de gluconat de calciu. 7. scintigrafii osoase sau biopsie. se realizeazå o incizie de 5-10 cm la douå degete de furculi¡a sternalå. 5. 2. 3. examen CT sau RMN. Lawson TL et al – CT evaluation of parathyroid adenomas: diagnostic criteria and pitfalls. AJR Am J Roentgenol. calciuria peste 400 mg%. Oct 1987. fosfataza alcalinå crescutå. Sep 1989. 1. 4. testul la cortizon. LaRosa CA. urografie. LV. Sep 1998. Akerstrom G. 6.95(1):14-21 Salti GI. parathyroid. Berger N. Jaffe BM – Parathyroid localization prior to primary exploration. Clark OH. Reading CC – Thyroid.111(4):467-72 Clark OH.12(4):626-9 9. 51-75 Khan A. 6. 5. Adenomul paratiroidian reprezintå cauza cea mai frecventå de hiperparatiroidie primarå.6 ng/ml).70 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Radiol Clin North Am.171(3):819-23 10. påstrând deci un rest glandular care så permitå men¡inerea homeostaziei calcice. Jan 1984. electrocardiogramå. Yashiro T et al – Continuing evolution in the operative management of primary hyperparathyroidism. se sec¡ioneazå treptat straturile cervicale pânå se påtrunde retrotiroidian. Endocrinol Metab Clin North Am. care în mod normal duce la scåderea calcemie.165(1):191-4 Lane MJ. Randel SB.153(4):873-6 Hopkins CR. Thorsen MK.5 mg%. 13. Vol 3. A surgical perspective. cu alteråri structurale grave ale scheletului osos. discussion 836-7 Shaha AR. – explorare dinamicå: 1. Jul-Aug 1988. dozarea PTHului(normal 0. 11.177(2):373-8 Auffermann W. In: Stark DS. Sexul feminin ¿i grupa de vârstå de peste 40 de ani reprezintå majoritatea cazurilor. J Comput Assist Tomogr. dar dacå se constatå hiperplazia tuturor glandelor. testul hipocalcemiei cu agen¡i chelatori. 5. Varma VM et al – Preoperative parathyroid localization: prospective evaluation of technetium 99m sestamibi. Parathyroid variants: US evaluation. Higgins CB – Persistent and recurrent hyperparathyroidism: assessment with gadopentetate dimeglumine-enhanced MR imaging. Spritzer CE – Parathyroid and thyroid glands. Clark OH.124(8):911-4. Diagnostic Ultrasound: A Logical Approach. 3. depistarea valorilor crescute ale PTH-ului constituind elementul patognomonic al afec¡iunii. Desser TS. Gooding GA. Radiology. AN 2009 Explorarea paraclinicå optimå se realizeazå prin: – determinåri de laborator: 1. Interven¡ia chirurgicalå se efectueazå de preferat cu anestezie generalå prin IOT. 5. 4. BIBLIOGRAFIE 1. scintigrafie paratiroidianå cu metioninå. NR. AJR Am J Roentgenol. Am J Surg. hidroxiprolina urinarå constant crescutå. Surgical anatomy of human parathyroid glands. 2. echografie paratiroidianå care poate identica noduli de 10-12 mm. Hiperfunc¡ia paratiroidianå determinå tulburåri severe ale metabolismului calcic. pacientul necesitå o urmårire de câteva zile. 6. 3. Oct 1994. Tratamentul hiperparatiroidismului primar este reprezentat de abla¡ia chirurgicalå a structurii glandulare hipersecretante. Aug 1989. Lippincott Williams & Wilkins. In: Nuclear Medicine Annual 1995. Tavares NJ et al – MR signal intensity of parathyroid adenomas: correlation with histopathology. peste 30 mg/zi/m2. and other glands. . Otolaryngol Head Neck Surg. – explorare imagisticå: 1. 14. Jung J – Glandele paratiroide. echografie renalå. 4. Sep 1993. Bradley WG. Radiology.1998:1087-114 Gooding GA – Sonography of the thyroid and parathyroid. se vor elimina 3 sau 3 ¿i 1/2. Sep 1993. 2. atunci aceasta este ablatå. Borda A. testul de încårcare cu calciu. 2. Oct 1989.Actualitå¡i de histologie ¿i patologie UMF Târgu-Mure¿ Taillefer R – 99m Tc–sestamibi parathyroid scintigraphy. Nov 1990. electromiogramå. eds. Mosby-Year Book.18(3):70114. Dacå este doar una afectatå. Jul 1992. Surgery. Bergstrom R. 3. discussion 914-5 Cates JD. Duh QY – Primary hyperparathyroidism. et al. Diagnosticul afectårii paratiroidiene este de obicei tardiv. calcemia totalå ¿i ionicå. pentru a compara scåderea secre¡iei de PTH. Clark OH – The reasons for failure in parathyroid operations.

1995:639-51 21. Tezelman S. Lefebvre B. WB Saunders Co. Siperstein AE et al – Localization procedures in patients with persistent or recurrent hyperparathyroidism. Dec 1996. Mar 1997. discussion S159 Fjeld JG. J Nucl Med. 31. Boucher Y. LV. Martin-Comin J. A reappraisal. Jun 1997.153(5):479-86 Gordon BM. Nishida H. Hoang K. Zwas ST.36(2):241-3 Doppman JL. 32. Miller DL – Localization of parathyroid tumors in patients with asymptomatic hyperparathyroidism and no previous surgery. Ferlin G.154(5):1087-90 Benard F. double-phase technetium-99m. Borsato N. 25. Wells CP et al – 99Tcm sestamibi—a new agent for parathyroid imaging. Pfeffer PF et al – Technetium-99mtetrofosmin for parathyroid scintigraphy: a comparison with sestamibi. Dec 1999. Jan 1994. 29. AJR Am J Roentgenol. Erichsen K. J Nucl Med. May 1983. Hiromatsu Y et al – Localization of ectopic parathyroid glands using technetium-99m sestamibi imaging: comparison with magnetic resonance and computed tomographic imaging. Vallejos V.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Oct 1992. Radiol Clin North Am. 28. Am J Surg. Radiol Clin North Am.10(11):791-4 17. 27. Feb 1995. Orsolon PG et al – Localization of parathyroid enlargement: experience with technetium-99m methoxyisobutylisonitrile and thallium-201 scintigraphy.thallium subtraction scan.24(5):438-41 18. Glenthoj A. Szabo Z. AJR Am J Roentgenol. Chen CC. Camerani M et al – New perspectives in localizing enlarged parathyroids by technetium. Rodriquez JM. 2nd ed. Lambert R – Detection and localization of parathyroid adenomas in patients with hyperparathyroidism using a single radionuclide imaging procedure with technetium-99m-sestamibi (double-phase study).38(6):8349 22. May 1987. Gordon L.sestamibi and technetium-99m-sestamibi SPECT. J Bone Miner Res. 26. J Nucl Med. of hyperfunctioning parathyroid glands. Jun 1997. 1. Sep 1993. Scovill WA et al – Comparison of parathyroid imaging with technetium-99m.31(5):1017-28 .31(5):1051-67 Karstrup S. Ishibashi M. Feb 1997. Nov 1989. Lowe DK – Technetium-thallium scintiscanning for localization of parathyroid adenomas and hyperplasia. Spicer KM – Parathyroid imaging with 99m Tc-sestamibi. Holder LE.129(8):870-5 16.24(3):243-5 23. Eur J Nucl Med. Aug 1994. In: Wagner HN. NR. Oct 1991. Buchanan JW. Gonzalez MT et al – The usefulness of Tc-99m tetrofosmin scintigraphy in the diagnosis and localization 71 24. May 1990.167(6):1563-8 Miller DL – Endocrine angiography and venous sampling. Shapiro B. Hegedus L – Nonsurgical treatment of primary hyperparathyroidism with sonographically guided percutaneous injection of ethanol: results in a selected series of patients. Eur J Nucl Med. 30. Coakley AJ.pertechnetate/sestamibi subtraction. Swartz K. Czerniak A – The parathyroids. Kettle AG. ultrasonography and computed tomography. McClung M. J Nucl Med.33(10):1801-7 19. et al – Rapid washout of technetium-99m-MIBI from a large parathyroid adenoma.24(2):197-201 20. Taillefer R. Sep 1993. J Nucl Med.38(6):831-4 Geatti O. Eur J Nucl Med. Nucl Med Commun. Lind P – Parathyroid imaging with technetium-99m labelled cationic complexes: which tracer and which technique should be used?.24(12):959-64 Hauty M. Principles of Nuclear Medicine. AN 2009 15. Beuvon F.6 Suppl 2:S153-8. Potvin C. Clin Nucl Med.21(1):17-22 Higgins CB – Role of magnetic resonance imaging in hyperparathyroidism. eds. Arch Surg. Holm HH.

Nr.com 72 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Paul J. Sector 3. spre deosebire de celelalte tehnici. rela¡iile intermaxilare sunt înregistrate cu douå materiale diferite. Cu ambele ¿abloane se determinå dimensiunea verticalå de ocluzie dupå metodele conven¡ionale. Bouleos. Elena-Gabriela Despa. Universitatea „Titu Maiorescu“. 5). Universitatea „Titu Maiorescu“. 1) are modelat val de ocluzie numai pe zona frontalå. oferå avantaje de timp. compatibile cu fiecare component al acestei rela¡ii: cearå pentru dimensiunea verticalå de ocluzie ¿i material plastic pentru rela¡ia centricå. Dr. cel mult pânå la zona premolarilor (în cazuri clinice clasa a II-a Angle). iar prin priza materialului cele douå ¿abloane sunt solidarizate în rela¡ie centricå (fig. Potrivit acestei tehnici. Str. a înål¡imii ¿i direc¡iei planului de ocluzie dupå metodele conven¡ionale. 3). încredere ¿i simplitate.14 REVISTA REVISTELOR METODA SIMPLIFICATÅ PENTRU ÎNREGISTRAREA RELAºIILOR INTERMAXILARE LA PACIENºII EDENTAºI TOTAL Simplified method for recording maxillomandibular relations in complete dentures. pentru înregistrarea pozi¡iei de rela¡ie centricå. Dr. Cod 031593 email: gabidespa@gmail. 67A. Elena-Gabriela Despa. Facultatea de Medicinå Dentarå. 1. un material de Figura 1 Modelarea valului de cearå pe ¿ablonul inferior în zona anterioarå amprentare cu prizå rapidå care va fi introdus distal de valul de ocluzie a ¿ablonului inferior (fig. se traseazå liniile medianå ¿i canine (fig. Aplicarea acestei metode este relativ simplå ¿i nu necesitå aptitudini speciale. April. AN 2009 . Gheorghe Petra¿cu. Adreså de coresponden¡å: ªef Lucr. Aceastå metodå folose¿te. Bucure¿ti. 2). 4).S. Facultatea de Medicinå Dentarå.D. Ddr. Bucure¿ti Aceastå tehnicå se bazeazå pe metodele conven¡ionale de înregistrare a rela¡iilor intermaxilare la edentatul total. ªablonul de ocluzie superior este folosit pentru determinarea curburii vestibulare. LV. ªablonul inferior (fig. NR. D. din NYSDJ. Gabriela Moise Catedra de Proteticå Dentarå. Apoi se pozi¡ioneazå mandibula în rela¡ie centricå (fig. 2007 ªef Lucr.

LV. 1. AN 2009 73 Figura 2 Determinarea pozi¡iei de rela¡ie centricå Figura 4 Introducerea materialului de amprentå pentru solidarizarea ¿abloanelor Figura 3 Trasarea liniei mediene ¿i a liniilor canine Figura 5 Solidarizarea ¿abloanelor în pozi¡ia de rela¡ie centricå .REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. NR.

com 74 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. such methods did not reflect students’ interests and resulted in low learner motivation and poor participation. „Titu Maiorescu“ University. EMP is intended to help the medical student who is planning to study medicine in English. The second represents what learners want to achieve—what traditionally has been called “ESP needs.” And Winddowson supports this by stating that “a concern with ESP/EST necessarily entails a concern with communicative competence.15 TERMINOLOGIE MEDICALÅ TEACHER’S ROLE IN TEACHING ENGLISH FOR MEDICAL PURPOSES (EMP) Mirela Radu. we need to begin with the definition of ESP or EMP. 2. Students’ analysis can give two kinds of information. Romania ABSTRACT This paper has addressed key notions about ESP and examined issues in ESP curriculum design.” We notice that attention to learners’ needs is a key element in any definitions of ESP. 1. Of course.1 Students’ needs analysis It is very important to start the course-designing process with an analysis of the target group of students. 1. AN 2009 . ESP VS. EMP To talk about the teacher’s role in teaching EMP. English for Medical Purposes (EMP). Therefore. Radu. Zip Cod 031593 email: mirela_radu_3@yahoo. STUDENTS’ NEEDS ANALYSIS 3. In this learning process. It has made the difference between ESP and EMP and pointed out the student-centered approach of teaching. It is based on a rigorous analysis of students’ needs and should be “tailor-made. INTRODUCTION ESP/EMP instruction was limited to training in special medical terms and translating numerous texts.2 Students’ interests and motivations Allen (1974) thinks that students’ interests are maintained because he can readily appreciate the relationship which is established between the English class and what goes on in the engineering workshop or physics lab. Adreså de coresponden¡å: Mirela. Bucharest.” 3. The first reflects learners’ “possession”—their current level. “Titu Maiorescu” University. LV. the teacher acts as manager. Romania. Key words: English for Specific Purposes (ESP). Brumfit says. organizer. District 3. it is clear that an ESP course is directly concerned with the purposes for which learners need English. Pauline Robinson (1980) states that the term of ESP itself has changed its signification during the past years. monitor and helper. Allen (1974) states that “an EST program should aim to give effect to a communicative view of language. Bucharest. MD Medicine Faculty. “First. 3. purposes which are usually expressed in functional terms. MD. Mackay states that ESP is generally used to refer to the teaching/learning of a foreign language for clearly utilitarian purpose of which there is no doubt. 67A Gheorghe Petrascu.” This information is very helpful for the teacher to fulfill his roles as the EMP teacher. students-centered. NR. Many problems in EFL classes are the result of teachers not paying attention to learners’ interests and ignoring students as a source of essential information.” ESP thus fits firmly within the general movement towards “communicative” teaching of the last decades or so.

LV. adviser or helper. designs tailor-made curriculum. THE EXTENT TEACHERS SHOULD KNOW ABOUT THE SPECIAL SUBJECTS Unlike English for general purposes. run lectures and error correction sessions. 5. mark students’ papers.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. take advantage of his/her language background and thoroughly tip the well of students’ experience in both their specialist subjects and their language background. 7. NR. Based on the basic conceptions of what ESP is like and what role the teacher is supposed to play. ESP is an approach to language learning. Oxford: Pergamon Press. EMP. REFERENCES: 1.1 Pre-reading activities To explore the cultural background information. 1. 6. is very much content-related or content-based. like other areas of ESP. These activities are meant to be creative and communicative. Hutchinson T. A STUDENT-CENTERED APPROACH Understood properly. 1974 Brumfit C – Common sense about ESP: Problems and principles in English teaching. building a more comfortable learning environment.2 While-reading activities For a reading course. Other while-reading tasks include individual assignments and class discussions. The foundation of all ESP is the simple question: Why does this learner need to learn a foreign language? From this question will appear a whole host of further questions. select culture-related topics. which is based on learners’ needs. 5. manager or teacher. 6. while reading activities mainly involve lectures by the teacher as well as by students (volunteers or pointed by the teacher). comment on students’ works. and check attendance as a means of following up students’ performance in school. monitor. 1981 Widdowson HG – Teaching language as communication. and make sure to avoid repetition of topics. organize discussions in class: grouping them according to their wills. But this whole analysis derives from an initial identified approach to language teaching in which all decisions as to content and method are based on the learner’s reason for learning. Waters A – English for specific purposes. the teacher motivates students. 6. the students are organized to form study groups. some to the nature of the language the learners will need to operate.3 Post-reading activities This part of learning involves productive skills.3 As monitor (also as participant) The teacher also participates in students’ discussion. 5. An EMP teacher have some general knowledge of the students’ specialist subjects. some of which will relate to the learners themselves. we found in teaching practice that what we do in EMP teaching is actually similar to that in EFL teaching. the teacher should be the organizer. 3.4 As adviser or helper The teacher is very often more like an adviser or helper and speaks typical classroom teacher language. some to the given learning context.2 As manager The teacher needs to: explore students’ potential for learning specialized medical knowledge through reading in English owing to their high knowledge level. That is. Actually. AN 2009 75 4. subject knowledge. 6. post-reading activities are closely related to before-reading and while-reading events. prepare presentations and give oral presentation in class. CONCLUSION The approaches that are appropriate for EFL teaching is also appropriate for EMP. With this understanding. we have designed a studentcentered EMP course. 2. There are designed activities that best express students learning behavior. there must be a starting point as to what extent teachers should have knowledge of the subjects that their students take so as to narrow the gap between the knowledge level in English of the teachers and the students. A student-centered approach well expresses how the teacher explores into his/her language experience and that of the students.1 As organizer The teacher’s job involves: setting up the objective of the course and making a practical syllabus. which should always be encouraging. Cambridge University Press. encouraging students to talk in case of a silent group. and English competence: 5. 1979 . gives students the opportunity to express themselves and have a sense of achievements. On the bases of student need analysis. Cambridge University Press. Therefore. TEACHER’S ROLES IN TEACHING EMP A teacher that already has experience in teaching English as a Second/Foreign Language (ES/FL) can exploit his background in language teaching. 6.

CIF RO-2378593. Spåtarului Nr. Bucure¿ti Expedierea revistei se face prin po¿tå. 42.ro sau – prin po¿tå. 31. Este de preferat ca articolele trimise în format electronic så fie tehnoredactate cu diacritice. – rezumat / abstract. 31. sector 2. refacerea graficelor (dacå este cazul) revin în sarcina redac¡iei. adresa po¿talå ¿i numele revistei solicitate trebuie trimise: – prin fax. – bibliografie. – titulatura autorilor. scanårile. pentru Editura Medicalå AMALTEA. Prelucrårile foto profesionale. – institu¡ia la care profeseazå autorii. nr. al cårui cost este de 80 RON pentru persoane fizice sau 120 RON pentru institu¡ii. la sfâr¿it de an. a unui certificat acreditat de CMR. – cuvinte cheie / key words. IMPORTANT: Pentru abonamentul anual la Revista Românå de Stomatologie se vor acorda 5 credite EMC. Iancu Cåpitanu Nr. Condi¡ii care trebuie îndeplinite pentru publicarea articolelor: Fiecare articol (în afara editorialului) trebuie sa con¡inå: – titlul sec¡iunii la care se încadreazå articolul. Bucure¿ti. pentru un articol publicat se vor acorda 30 de credite EMC. – numele autorilor. . – titlul articolului. Sector 2.ro ¿i/sau la adresa Str. la adresa indicatå de dvs. Suma se depune direct sau prin mandat po¿tal în contul nr. Bucure¿ti sau Str. la numårul 031 / 815 30 70 sau – prin e-mail. la adresa: redactia@amaltea. Sector 2. – adresa de coresponden¡å (adresa institu¡iei unde profeseazå ¿i adresa de email) a unuia dintre autori. la adresa Str Spåtarului.Revista Românå de Stomatologie se ob¡ine prin achitarea cotiza¡iei de membru al Societå¡ii Române de Stomatologie sau printr-un abonament anual pentru cele patru apari¡ii ale revistei. în urma eliberårii. „CUM DEVII AUTOR“ Manuscrisele pot fi trimise pe e-mail-ul redactia@amaltea. Raiffeisen Bank Mo¿ilor. Copia dovezii plå¡ii împreunå cu datele personale. RO97 RZBR 0000 0600 0500 8115. IMPORTANT În urma acreditårii CMR.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful