You are on page 1of 76

Revista Românå de

STOMATOLOGIE
Volumul LV Nr. 1 An 2009
ISSN 1843-0805 Cod CNCSIS 756
Redactor ªef: Prof. Univ. Dr. Em. HUTU Redactor ªef Adjunct: Conf. Univ. Dr. M.V. CONSTANTINESCU Secretar General de Redac¡ie: Dr. Elena-Gabriela DESPA Dr. E. POPA Redactori verificare articole: Conf. Univ. Dr. Cornelia BÎCLEªANU Dr. Tudor IONESCU, Dr. Dånu¡ CHIRU Dr. Ingrid PINTILIE Redactori Rela¡ii Interna¡ionale: Dr. Alina DAN Dr. Simona MUNTEAN
Revista este realizatå în colaborare cu Facultatea de Medicinå Dentarå a Universitå¡ii „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

CONSILIUL ªTIINºIFIC:
Prof. Dr. D. BORZEA – Cluj-Napoca Dr. C. BRUSCAGIN – Italia Prof. Dr. A. BUCUR – Bucure¿ti Prof. Dr. V. BURLU– Ia¿i Dr. Ugo CAPURSO – Italia Prof. Dr. V. CÂRLIGERIU – Timi¿ Prof. Dr. V. CHERLEA – Bucure¿ti Prof. Dr. Elvira COCÂRLÅ – Cluj-Napoca Prof. Dr. M. CRÅIºOIU – Craiova Conf. Dr. B. DIMITRIU – Bucure¿ti Prof. Dr. H. DUMITRIU – Bucure¿ti Prof. Dr. L. ENE – Bucure¿ti Prof. Dr. Norina FORNA – Ia¿i Prof. Dr. A. GARFUNKEL – Israel Prof. Dr. N. GANUTA – Bucure¿ti Dr. I.B.T. GEORGESCU – Bucure¿ti Prof. Dr. D.L. GHERGIC – Bucure¿ti Prof. Dr. Ov. GRIVU – Arad Prof. Dr. Mircea IFRIM – Oradea Prof. Dr. A. ILIESCU – Bucure¿ti Prof. Dr. Ecaterina IONESCU – Bucure¿ti Conf. Univ. Dr. Ileana IONESCU – Bucure¿ti Prof. Dr. S. IONIºÅ – Bucure¿ti Conf. Dr. D.A. MARIª – Constan¡a G-ral Prof. Dr. T.A. MIHAI – Bucure¿ti Prof. Dr. S. SANDHAUS – Elve¡ia Prof. Dr. Valentina SCÂNTEI-DOROBź – Ia¿i Prof. Dr. A. SCHNEIDER – Germania Dr. Eugenia ROªCA – Italia Prof. Dr. Mihaela PÅUNA – Bucure¿ti Conf. Dr. Al. PETRE – Bucure¿ti Prof. Dr. Mariana Brându¿a POPA – Bucure¿ti Prof. Dr. S. POPA – Cluj Dr. Ion RÂNDAªU – Bucure¿ti Prof. Dr. Dan Dumitru SLÅVESCU – Bucure¿ti Conf. Dr. C. VÂRLAN – Bucure¿ti Prof. Dr. Maria VORONEANU – Ia¿i Prof. Dr. Theodor TRÅISTARU – Bucure¿ti Conf. Dr. Irina ZETU – Ia¿i Conf. Dr. Liviu ZETU – Ia¿i Prof. Dr. Ervin WEISS – Israel

Universitatea de Medicinå ¿i Farmacie „Carol Davila“, Facultatea de Medicinå Dentarå, Bucure¿ti

Prof. Dr. Drago¿ STANCIU – Decan Prof. Dr. Rodica LUCA – Prodecan Conf. Dr. Radu ªerban ºOVARU – Prodecan Conf. Dr. Codru¡ SARAFOLEANU – Prodecan Prof. Dr. Victor NIMIGEAN – Secretar ªtiin¡ific
Universitatea „Titu Maiorescu“, Facultatea de Stomatologie, Bucure¿ti

Conf. Dr. Cornelia BÎCLEªANU – Decan Conf. Gl. Dr. Viorel BÎTCÅ – Prodecan Dr. Gabriela DESPA – Secretar ªtiin¡ific
Universitatea de Vest „Vasile Goldi¿“, Facultatea de Medicinå Generalå ¿i Medicinå Dentarå, Arad

Prof. Dr. Maria NEGUCIOIU Prof. Dr. Voicu SEBEªAN Prof. Dr. Emil URTILÅ Conf. Dr. Valeria COVRIG Conf. Dr. Mugur POPESCU Conf. Dr. Emanuel BRATU

Editura Medicalå AMALTEA
Editori: Dr. M.C. Popescu Dr. Cristian Cârstoiu Director executiv: George Stanca Redactori: Oana Cristina Plåcintå, Alina-Nicoleta Ilie Prepress: AMALTEA TehnoPlus Tehnoredactor: Gabriela Cåpitånescu DTP: Petronella Andrei, Ana Francisc Produc¡ie: Mihaela Conea Distribu¡ie: Mihaela Stanca ________________ CONTACT: AMR@medica.ro ABONAMENTE: redactia@amaltea.ro

TIPAR: EMPIRE Print – RomExpo, Pavilion T, Bucure¿ti tel.: 021 / 316 96 40, 031 / 405 99 99 email: office@empireprint.ro

Revista Românå de Stomatologie – Romanian Journal of Stomatology (Ro J Stomatol) – este revista oficialå a Societå¡ii Române de Stomatologie. Prima asocia¡ie stomatologicå din România a apårut în 1923 ¿i s-a numit Asocia¡ia Generalå a Doctorilor în Medicinå Stomatologicå. În 1925 asocia¡ia a editat revista „Presa Dentarå“, prima publica¡ie stomatologicå din România, care de-abia în 1937 ¿i-a schimbat denumirea în cea actualå, Revista Românå de Stomatologie, iar înfiin¡area Societå¡ii Române de Stomatologie a fost notificatå de cåtre asocia¡ie în 1938. În urma acreditårii din 2008 a CNCSIS, Revista Românå de Stomatologie a fost încadratå într-o categorie superioarå, categoria B+, urmând så fie acreditatå ¿i interna¡ional. Revista are un nivel ridicat de con¡inut stiin¡ific ¿i se adreseazå în primul rând speciali¿tilor în stomatologie, dar ¿i celor care studiazå sau doresc sa fie la curent cu noutå¡ile în domeniu, reprezentând o surså pertinentå de informa¡ii asupra noilor descoperiri ¿i inova¡ii în domeniile clinice legate de stomatologie, epidemiologie ¿i sånåtate oralå, biomateriale noi folosite în domeniu, dentisticå reparatorie, chirurgie oromaxilofacialå, stomatologie pediatricå, ortodontrie sau educa¡ie dentisticå. Pentru a fi la curent cu cele mai recente descoperiri ¿i metode de tratament din toatå lumea, Revista Românå de Stomatologie a încheiat parteneriate cu diverse alte prestigioase surse de informa¡ie de specialitate: „Brazilian Dental Journal“, prestigioasa revistå brazilianå, lider mondial în odontologie, „Operative Dentistry“ o cunoscutå revistå din SUA care de¡ine o pozi¡ie foarte înaltå în ierarhia revistelor dedicate interven¡iilor OMF, prezentând atât tehnici clinice, cât ¿i subiecte de cercetare clinicå sau de laborator, „Reuters/Health“ ¿i „Journal of Contemporary Dental Practice“, tot din SUA. În prezent, Revista Românå de Stomatologie este indexatå în bazele de date interna¡ionale Proquest, Scirius, WAME, OmniMedicalSearch, iar pe viitor urmeazå så fie înscriså în bazele de date medicale Medline, Scopus, HighWire Press Standford, MedSci Communications, Medical-Journals etc.

.

E. Bîcle¿anu Diagnosticul ¿i managementul modern al cariei dentare ___________________________________ 34 7. R. Despa. T. C. Enache-Soare Efectul aspirinei ¿i piroxicamului asupra viabilitå¡ii celulare a unor specii de Candida _________ 60 CHIRURGIE BMF 13.M. Ghergic. D. Pangica. C. A.L. Despa. Hutu Gerontofobie ¿i nu numai. M. M. V. A. Bâtcå. G.A. Ionescu. Vassu. Bani¡å Studiu imunohistologic asupra modificårilor de neodentinogenezå __________________________ 39 PROTETICÅ DENTARÅ 8.G. R. Ghergic.F. C.L. ºuculinå. E. S. G. M. Târcolea. A. R. Oana Småtrea Studiul comparativ al închiderii marginale a obtura¡iilor definitive în func¡ie de materialele restauratoare utilizate ___________________________________________________ 29 6.I. Dan. Moise Metoda simplificatå pentru înregistrarea rela¡iilor intermaxilare la pacien¡ii edenta¡i total _______ 72 TERMINOLOGIE MEDICALÅ 15. Bîtcå.G. Radu Teacher’s role in teaching English for Medical Purposes (EMP) ____________________________ 74 .R. Stanciu Restauråri estetice ale din¡ilor frontali devitali ___________________________________________ 13 OCLUZOLOGIE 4. Bulata Boala Recklinghausen prin adenom paratiroidian gigant – prezentare de caz __________________ 65 REVISTA REVISTELOR 14. Stånescu. Rogin. T. Popescu..A. T. ___________________________________________________________ 7 ESTETICÅ DENTARÅ 2. Lea¡å. Giurescu. Andreescu. Bîcle¿anu Dezechilibre ocluzale – Tehnici de restaurare directå ______________________________________ 21 ODONTOLOGIE 5. E.R. D. Lea¡å Aspecte privind protezarea edenta¡iei par¡iale cu proteze mobilizabile cu bazå elasticå ___________ 56 BIOCHIMIE 12. Hutu. E. Rusu. E. Andreescu Studiu statistic privind aspecte clinice ale edenta¡iei par¡iale la persoane de peste 65 de ani ___________________________________________________________________ 47 10. M. Albi¡a.Cuprins EDITORIAL 1. S. E. caracteristici __________________________________________ 9 3.. E. M. Giurescu. T. Moise Valoarea proteticå a tuberculului piriform _______________________________________________ 44 9. Tarcolea Studiu privind posibilitå¡ile de reabilitare proteticå oralå cu ajutorul implanturilor dentare ________________________________________________________________ 52 11. Hutu Discromiile dentare – etiopatogenie. Ghergic. O. M. D.F. Råescu. G. Moldoveanu. Doina L. R. C.

E. Stanescu. T. Leata.L. T. Giurescu.L. Biclesanu Diagnosis and modern management of dental caries ________________________________ 34 7.I. M.R. A. E. E. Popescu. Andreescu Statistical study of clinical aspects of partially edentulous span in people over 65 years _________________________________________________________________ 10. G.G. D. R. Ghergic.F.. Albita. T. Giurescu. T. M. Ionescu. D. Stanciu Aesthetic reconstruction of anterior devitalised teeth ________________________________ 13 OCCLUSOLOGY 4. G.. Tuculina. C. R. Oana Smatrea Comparative study of marginal adaptation of permanent fillings in accordance with used restoration materials _____________________________________ 29 6. Tarcolea Study over oral prosthetical restoration using dental implants ________________________ 11. Despa.Contents EDITORIAL 1. O.M. Hutu Dental discoloration – etiopathology.F. ______________________________________________________ 7 ESTHETIC DENTISTRY 2. Moldoveanu. Ghergic. Vassu. E. M. Doina L. Batca. Despa. Leata Aspects of partially endentulous span rehabilitation with mobile prosthesis with elastic basis _______________________________________________________________ 44 47 52 56 BIOCHEMISTRY 12. Raescu. Tarcolea. E. A. Pangica.R. M. R. S. R. Dan. G. Rogin. M. Moise Prosthetic value of piriform tubercle _____________________________________________ 9. Enache-Soare Aspirin and piroxicam effect on cellular viability of some Candida strais ______________ 60 BMF SURGERY 13. Ghergic. E. Moise Simplified method for recording maxillomandibular relations in complete dentures _____ 72 MEDICAL TERMINOLOGY 15. M. E. Hutu Gerontophobia and more. A. Andreescu. V. features ______________________________________ 9 3. Radu Teacher’s role in teaching English for Medical Purposes (EMP) ______________________ 74 . C. C. Bitca. Biclesanu Malocclusions – direct restoration techniques ______________________________________ 21 ODONTOLOGY 5.A. S. Bulata Recklinghausen disease through giant parathyroid adenoma _________________________ 65 MAGAZINE REVIEW 14.G. C.A. Banita The immunohistological study about dentinogenic changes __________________________ 39 PROSTHODONTICS 8. Rusu. D. Hutu.

pacientul nostru î¡i zâmbe¿te cu amåråciune. ca pricepere. se sacrificå låsându-se mâncatå de un urs alb flåmând. ca scop principal al evolu¡iei umane. nemaiputând mânca din carnea durå de focå. Dr. Din fericire. pensionarii români beneficieazå de cozi pentru a ob¡ine niscaiva locuri în sta¡iunile subcarpatice ¿i deci nu sunt în pericol. La aceste informa¡ii.. 25 septembrie 2001). copiilor etc. dar ¿i cea par¡ialå. Între altele. NR. Prof. Un medic mai în vârstå care are mai mult timp de discu¡ii (nu se folose¿te doar de internet) înreabå! Apare sfânta anamnezå! Aflå cå pacientul are destule boli ¿i destule necazuri. Gerontophobia and more. nurorilor. Mul¡i î¿i recondi¡ioneazå protezele vechi pe care ¿i le adapteazå singuri (obicei cunoscut în toatå Europa) sau acceptå altele noi pe care le suspecteazå deseori. da!).. 1. Cu cinism se spune: gata. dar cine are nevoie de ele? Sunt surprin¿i cå la multe posturi de televiziune apar indivizi care cer cu insisten¡å eliminarea lor din via¡a socialå ¿i cu toate cå la nivel global limita de vârstå cre¿te. ajunså edentatå. sunte¡i liberi. între care o boalå cronicå foarte frecvent întâlnitå. pentru a depå¿i mereu limita de vârstå. iar mama båtrânå. Toate ¿colile de stomatologie cer medicilor så recomande ¿i så supravegheze respectarea unor diete pentru pacien¡i. pensionårii. nu ne putem închipui un crocodil australian sau un tigru bengalez fårå din¡i. cine mai are timp de pensionarii imobiliza¡i în cårucioare). AN 2009 7 . la un bucure¿tean fårå din¡i! Edenta¡ia totalå. plin de pensionari) sau vase de croazierå (dacå se scufundå unul. Pânå aici toate sunt frumoase ¿i impresionante.. Câ¡i ar putea s-o respecte! De ce acest lucru? Pentru a supravie¡ui.. Deci meritul este al proteticii dentare. Nu vezi nici unul perfect mul¡umit. mama eschimosului. beneficieazå de proteze mobile sau mai bine zis de implante. Emilian Hutu Cu ani în urmå a rulat ¿i la noi un film de succes despre via¡a unei familii de eschimo¿i. La un moment dat. care a explodat în aer. de exemplu. nu-i a¿a? Fire¿te. pleca¡i în excursie! Folosi¡i avioane performante (Concorde. La ora actualå înså o familie de eschimo¿i tråie¿te în cabane (colibe) încålzite. båtrâna eschimoaså a întrevåzut posibilitatea ca fiul ei så vâneze ursul. manualitate.. så-l månânce ¿i astfel.. televizor.O. probabil edentatå. dupå o existen¡å plinå de eforturi ¿i priva¡iuni. Se spune cå omul este singura fiin¡å care poate supravie¡ui total edentat. utilizarea „resurselor“ disponibile este privitå cu dispre¡.S. întinså. LV. Mai to¡i ace¿ti pacien¡i se simt marginaliza¡i. Îi vezi stând la cozi la policlinici (în timp ¿i spa¡iu) care mai beneficieazå de ofertele Casei de Asiguråri sau cei mai înståri¡i (ei sau copii lor) la cabinete particulare. laptop etc. lipsa sau nesiguran¡a ob¡inerii banilor. pentru pacien¡ii de vârsta a treia se recomandå alimenta¡ie cu 2000 de calorii/zi ¿i cu o ra¡ie protidicå superioarå adultului (vârsta a doua) ¿i 50% så fie de origine animalå (A. REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Ar avea multe de oferit. experien¡å. toate proteinele ei. Ne putem totu¿i gândi.EDITORIAL 1 GERONTOFOBIE ªI NU NUMAI. inclusiv ADN-ul så se transfere în ¡esuturile fiului. cu frigider (da. cu pre¡uri mai reduse. nu mai trebuie så vå trezi¡i de diminea¡å ca så ajunge¡i la serviciu! Odihni¡i-vå. iar autoritå¡ile nu-¿i pot permite så închirieze Concorde pentru ei. de exemplu. Retoric vorbind. iar al¡ii cu venituri medii la cele pu¡ine policlinici cu platå care au mai råmas. este apanajul vârstei a treia.

vezi tineri debusola¡i care î¿i pierd vie¡ile în accidente stupide sau ¿i le suprimå pentru motive neimportante.8 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Cu o astfel de genera¡ie ar mai fi posibile un Mårå¿e¿ti sau un Oituz? Ar mai apårea un simbol ca statuia soldatului de la Båneasa? Dar despre coriferii stomatologiei române¿ti cine î¿i mai educe aminte? Så fie totul doar o gerontofobie? La încheierea discu¡iei mele cu pacientul.? Putem spune cåtre o societate juvenilå în care cei care nu au ajuns pensionari cred cå vor avea o tinere¡e ve¿nicå. Dar la noi? Dupå concep¡iile actuale. sau profesori universitari care spun vechilor lor absolven¡i så mai organizeze din când în când câte o reuniune comemorativå ca så mai poatå mânca ¿i ei ceva mai consistent la vreun restaurant. un Churchill ar fi trebuit så-¿i încheie activitatea mult mai devreme decât a fåcut-o. De fapt cine este de vinå? Cine a promovat aceastå concep¡ie? Tot actualii pensionari care. LV. Din fericire. Chiar în societå¡ile primitive existå un sfat al båtrânilor. În felul acesta. acesta a mai spus întristat: „Cui så-i spun: ave¡i grijå de båtrâni ¿i folosi¡i-i pânå nu e prea târziu?“! . NR. 1. muncind din greu... ¿i nu au avut cum så-¿i acumuleze averi. AN 2009 În aceea¿i ordine se înscrie imaginea dramaticå a medicilor pensionari care au muncit zeci de ani aproape pe gratis. în condi¡ii grele de existen¡å. au neglijat educa¡ia tinerei genera¡ii! Din ce în ce mai mult. acolo au fost englezi. societatea gerontofobå se îndreaptå cu succes cåtre.

Gheorghe Petra¿cu. facial harmony. Emilian Hutu Catedra de Proteticå Dentarå. features Asist. ocluzie ¿i culoare localizate la nivelul din¡ilor frontali. Giurescu Raluca Anca. volum. dento-alveolare ¿i dentofaciale. Disfunc¡ia fizionomicå apare atunci când existå modificåri de formå. the patient’s age and the profession and his possibilities materials. The treatament is differentiated. începând din luna a IV-a de via¡å intrauterinå ¿i pânå la vârsta de 7 ani. ¡inând seama de vârsta ¿i profesiunea lui. Bucure¿ti REZUMAT Disfunc¡ia fizionomicå apare atunci când existå modificåri localizate la nivelul din¡ilor frontali. caracteristici. Sunt clasificate dupå urmåtoarele criterii: – dupå momentul instalårii discromiei. nu în ultimul rând. – dupå vitalitatea dentarå întâlnim discromii la nivelul din¡ilor vitali ¿i devitali. Cod 031593 email: ralu_anca@yahoo. ca ¿i a celei percepute de anturaj. Universitatea „Titu Maiorescu“. Prof. in relation with etiology. Tratamentul disfunc¡iei fizionomice se face diferen¡iat. Mecanismul de apari¡ie al colora¡iei tetraciclinice se crede cå este o reac¡ie de chelare a ionilor de calciu de la suprafa¡a structurii hidroxiapatitei în curs de Adreså de coresponden¡å: Asist. Facultatea de Medicinå Dentarå. ABSTRACT Physiognomy dysfunction appears when there changes localized to front teeth. Dr. the kind of dysfunction. în raport cu etiologia. cu consecin¡e negative asupra propriei imagini. de dorin¡a ¿i posibilitå¡ile sale materiale. etiopathology. ca ¿i a celei percepute de anturaj. Nr. Ddr. dento-alveolare ¿i dento-faciale. 67A. Cuvinte cheie: discromii dentare. Universitatea „Titu Maiorescu“. dupå administrare de tetraciclinå. pot fi primare ¿i secundare.com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. A. Key words: dental discoloration. Str. Univ. Bucure¿ti. existå discromii endogene intrinseci ¿i exogene extrinseci. etiopatogenie. numår. features. NR. LV. with negative consequences on own images. Ddr. 1. CARACTERISTICI Dental discoloration – etiopathology. modificåri care antreneazå o alterare a armoniei dento-dentare. – dupå mecanismul etiopatogenetic. tipul de disfunc¡ie prezentat de pacient ¿i. ceea ce antreneazå o alterare a armoniei dento-dentare. Sector 3. with alteration of the dental. 1. Univ. AN 2009 9 . Facultatea de Medicinå Dentarå. Modificårile de culoare sunt cunoscute ¿i sub numele de discromii dentare ¿i reprezintå una dintre cele mai frecvente disfunc¡ii fizionomice pentru care pacien¡ii apeleazå la un tratament estetic. Raluca Anca Giurescu. Modificåri de culoare determinate de tetraciclinå Modificårile de culoare apar la incisivii ¿i caninii superiori ¿i inferiori. pozi¡ie. cu consecin¡e negative asupra propriei imagini.ESTETICÅ DENTARÅ 2 DISCROMIILE DENTARE – ETIOPATOGENIE.

extinså sub formå de benzi transversale. dupå gravitate. sub influen¡a luminii complexul de chelare calciu-tetraciclinå-oxifosfat se oxideazå. Tetraciclina nu este acumulatå decât par¡ial în smal¡. 4). cea mai mare parte gåsindu-se în dentinå Brown. griînchis spre albastru sau cafeniu-purpuriu. 2). cafeniu. friabil ¿i se desprinde parcelar de pe dentinå (fig. are trei forme: – Forma minorå – smal¡ul apare påtat. – Forma medie – apar pete cafeniu-gålbui (fig. forma moderatå Figura 4 Discromie determinatå de fluorozå. cretoase (fig. 5). de durata tratamentului (o duratå medie de 4-5 zile este suficientå pentru o colorare evidentå a smal¡ului) ¿i mai depinde de deriva¡ii de tetraciclinå utiliza¡i. cu aspect „mâncat de molii“. uniform distribuitå în 1/3 incizalå. Figura 5 Discromie determinatå de fluorozå. Figura 3 Discromie determinatå de fluorozå. cu zone de concentra¡ie în 1/3 cervicalå (fig. – Forma moderatå – colora¡ia este uniformå. NR. – Forma severå – colora¡ia este intenså. mai rar. Din¡ii permanen¡i anteriori suferå un proces de pigmentare în urma tratamentului cu tetraciclinå efectuat la vârste cuprinse între 3-7 ani. dar de nuan¡e mai pronun¡ate de galbenînchis pânå la brun ¿i cenu¿iu (fig. care devine opac. forma severå . este bilateralå ¿i bimaxilarå ¿i. 1. marmorat. iar tipul alterårii culorii depinde de doza de antibiotic administratå (colora¡ia apare dupå o dozå de 21mg/ kg/zi). Smal¡ul din¡ilor apare pestri¡.10 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. forma minorå Figura 1 Discromie determinatå de tetraciclinå. gri-deschis. 1). Modificåri de culoare determinate de fluorozå Apar dacå în primii ani de via¡å copilul ingereazå o concentra¡ie de fluor de peste 1mg/l de apå. Aceasta determinå o incompletå maturare a smal¡ului. AN 2009 mineralizare. forma severå B. din cauza interferårii fluorului în procesul de calcifiere a matricei smal¡ului din¡ilor permanen¡i. forma medie Figura 2 Discromie determinatå de tetraciclinå. Clasificare: – Formå u¿oarå – modificarea de culoare apare în nuan¡e de galben-deschis sau. Colora¡ia se limiteazå la smal¡. care devine poros ¿i opac. î¿i pierde fluorescen¡a prin pierderea fosforului ¿i se formeazå un pigment ro¿u de 4alfa-12-anhidro-4-oxo-dometil-amino-tetraciclinå Davies. cu zone albicioase.1985. – Forma severå – apar modificåri în textura smal¡ului. LV. 3). 1974. Dupå erup¡ia din¡ilor.

lipsi¡i de strålucire. se prezintå în cabinetul stomatologic deranja¡i de modificarea culorii din¡ilor. E. sunt mai întuneca¡i. Astfel se pot întâlni pete negrucenu¿ii cauzate de amalgam. Discromii cauzate de obiceiuri alimentare În cele mai multe dintre cazuri. în anemia hemoliticå. Discromii de naturå iatrogenå Figura 6 Pata albå cauzatå de fluorizare Materialele dentare folosite pot da discolora¡ii la nivelul ¡esuturilor dentare ¿i se pot prezenta ca simple coloråri date de materialul folosit. acesta apare neregulat ¿i uneori poros. cum ar fi osteogeneza imperfectå. Figura 7 Discromie cauzatå de consumul de cafea J. În afec¡iunile hepatice cu icter hemolitic poate apårea o impregnare a ¡esuturilor dure dentare cu pigmen¡i biliari din circula¡ia generalå. LV. G. Modificåri de culoare din cauze necunoscute Sunt discromii dentare rare. Discromii dentare determinate de mineralizarea secundarå Survin dupå contuzii sau subluxa¡ii dentare ¿i. pot så reducå sau så suprime transluciditatea dintelui. pete maronii cauzate de iod sau pete galben-maronii cauzate de diferite uleiuri esen¡iale. Astfel. NR. discromiile au drept cauzå diferite obiceiuri alimentare pe care le prezintå pacientul. suprafe¡ele adiacente ale acesteia pot fi colorate fie din cauza unei deterioråri secundare. H. de culoare roz. pete negre cauzate de nitra¡i de argint. Modificåri de culoare de naturå hemoragicå Apar ca urmare a unui episod traumatic petrecut la vârste timpurii. cei care fumeazå. care sunt mari båutori de cafea. Zone extinse de pe suprafa¡a smal¡ului fixeazå selectiv pigmen¡i de origine bucalå. cu ruperea vaselor sanguine ¿i extravazarea eritrocitelor în interiorul canaliculelor dentinare. cu obliterarea camerei pulpare ¿i este accentuat de viciile alimentare.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. în unele afec¡iuni endocrine. Se caracterizeazå prin apari¡ia pe dinte a unor zone colorate în portocaliu. F. din¡ii sunt vitali. de întindere variabilå. . D. fie din cauza eliberårii diferi¡ilor ioni. care transpare prin smal¡ul translucid. ceea ce då un aspect inestetic. caria secundarå. I. netezi. AN 2009 11 C. Colora¡iile din¡ilor la persoanele în vârstå Sunt cele mai frecvente discromii dentare ¿i sunt întâlnite frecvent la persoanele de peste 50 de ani. (fig. C. 1. ca urmare a obliterårii camerei pulpare ¿i a canaliculelor dentinare. plani. Pata albå (White Spot) Pata albå cretoaså poate fi congenitalå sau poate så aparå prin combinarea mai multor factori care ac¡ioneazå în perioada de dezvoltare a din¡ilor permanen¡i (fig. dându-i o culoare galben-brunå. PP. care apar fårå cauze aparente ¿i pot înso¡i boli generale. din¡ii devin gålbui pânå spre brun. S-au semnalat discromii dentare în unele avitaminoze B. În cazul restaurårilor vechi. Defecte de smal¡ La din¡ii cu hipoplazie de smal¡. în thalasemia ¿i eritroblastoza fetalå. Afecteazå unul sau mai mul¡i din¡i frontali. 7) ceai sau deguståtorii de vin ro¿u. Acest fenomen natural se datoreazå depozitelor de dentinå secundarå sau ter¡iarå. Odatå cu trecerea anilor. 6).

atât intraradicular. 2003 Popa M.R. 5. cât ¿i interradicular. Vârlan V. Cherlea V. Dumitriu B. Print. Bucure¿ti Figura 8 Discromie rezultatå în urma unei extirpåri . R. 2000 Slåvescu D. AN 2009 Tot în aceastå categorie intrå ¿i modificårile de culoare rezultate în urma unei extirpåri. Rînda¿u O. Signata. R. Ploie¿ti. – Estetica în odontoterapia restaurativå. 6. vol. Universitarå Carol Davila. Bucure¿ti. Prahova... Timi¿oara.I. 3. 4. Ed. – Elemente de odontologie. 2. Ed. Ed. Andreescu C. – Aspecte clinice ¿i terapeutice ale leziunilor noncavitare.. Bucure¿ti. Craiova.V. Nussbaium – Bazele clinice ¿i tehnice ale protezårii fixe. Ed.. atunci când nu se realizeazå corect hemostaza sanguinå. 1998 Bratu D.D..C. Medicalå.. LV. – Proteze dentare. Vârlan C. Ed. 1. – Metalo-ceramica dentarå. BIBLIOGRAFIE: 1.12 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 2002 Rînda¿u I. NR. 2001 Bîcle¿anu C.

pas cu pas. Tudor Ionescu. NORME ESTETICE DENTARE ÎN ZONA FRONTALÅ Imaginea surâsului dento-labial începe så aparå în prima decadå a secolului XX. Cuvinte cheie: reconstruc¡ii estetice. NR. Bucure¿ti. LV. fiecare având particularitå¡ile sale. Medicina dentarå se adreseazå unei zone cu largi implica¡ii estetice. 2). Fa¡a este împår¡itå în douå etaje: superior (a): coincide cu etajul mijlociu al figurii ¿i inferior (b): coincide cu etajul inferior al figurii (fig. inferior (c): între linia subnazalå ¿i menton (fig. Key words: aesthetic reconstruction. A început så se acorde mai multå aten¡ie fe¡ei. pentru un zâmbet cât mai plåcut. Gheorghe Petra¿cu. Universitatea „Titu Maiorescu“. care a devenit mai deschiså ¿i mai expresivå. Universitatea „Titu Maiorescu“. „Surâsul dento-labial“ este un concept. Cod 031593 email: tudionescu@gmail. din¡i anteriori devitali. Dr. ABSTRACT Devitalisation of anterior teeth configures serious problems. Sector 3. legate în mod deosebit de esteticå. Figura este cuprinså între limita frontalå a regiunii piloase a capului ¿i menton. Asist. anterior devitalised teeth. trebuie så respecte integrarea perfectå în ansamblul aparatului dento-maxilar din punct de vedere func¡ional. 1. Dr. sex ¿i personalitate (fig. este de datoria medicului dentist så intervinå pentru a restabili armonia. Adreså de coresponden¡å: ªef Lucr. Dr. când dezvoltarea artei cosmetice a dus la o evolu¡ie a vie¡ii sociale odatå cu schimbarea obiceiurilor ¿i a manierelor. 1). 4). Bucure¿ti REZUMAT Devitalizarea din¡ilor anteriori genereazå probleme serioase. Str. Facultatea de Medicinå Dentarå. Univ. deoarece elementele surâsului dento-labial nu pot compune un surâs frumos. Their reconstruction could have some particular aspects even the tooth damage is not so extended. Ionescu Tudor. Nr. Reconstruc¡ia acestora poate avea unele aspecte particulare. especially the aesthetics. chiar dacå distruc¡ia nu este foarte întinså. ¿i dacå unul dintre executan¡i se înscrie într-o discordan¡å. apårând totodatå preocuparea pentru tratamentul dentar ¿i îngrijirea din¡ilor.ESTETICÅ DENTARÅ 3 RESTAURÅRI ESTETICE ALE DINºILOR FRONTALI DEVITALI Aesthetic reconstruction of anterior devitalised teeth ªef Lucr. Figura este împår¡itå în trei etaje: superior (a): între linia sprâncenelor ¿i limita frontalå a regiunii piloase a capului. restaurårile dentare. am descris prin metode diferite realizarea esteticii. mijlociu (b): între linia sprâncenelor ¿i linia subnazalå. Pentru a îndeplini condi¡ia esteticå în refacerile zonei frontale trebuie ¡inut cont de ¿i de urmåtoarele aspecte: – forma ¿i pozi¡ia din¡ilor în func¡ie de vârstå. – culoarea din¡ilor (fig. In every case we described the aesthetic reconstruction step by step different methods with their particularities. Dana Stanciu Facultatea de Medicinå Dentarå. 67A.com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. AN 2009 13 . iar fa¡a este zona cuprinså între linia sprâncenelor ¿i menton. indiferent de zona în care se gåsesc. decât într-un perfect acord ¿i doar atunci se poate institui cea mai prestigioaså fericire a fe¡ei umane: „miracolul surâsului“ (Abucaya). În fiecare caz. 3). ¿i în armonia cåreia din¡ii au cåpåtat un rol important.

LV. de¿i existå persoane la . nu depå¿e¿te coletul acestora la majoritatea indivizilor (fig. la care se ridicå buza superioarå în timpul surâsului. AN 2009 Figura 3 Forma ¿i pozi¡ia din¡ilor Figura 1 Etajele figurii Figura 4 Aspect din¡i frontali Figura 2 Etajele fe¡ei Culoarea constituie factorul cel mai important în refacerile estetice. NR. – gradul de vizibilitate al din¡ilor – pentru aspectul fizionomic al individului este important ¿i gradul de vizibilitate al din¡ilor în timpul vorbirii ¿i surâsului. 5 a).14 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Nivelul de pe fa¡a vestibularå a frontalilor. deoarece armonia culorilor este mai importantå decât cea a formelor. 1.

iar dintele nu mai poate face fa¡å tuturor solicitårilor mecanice. coridorul bucal. – Distrugerea aparatului de recep¡ie ¿i transmisie a pulpei pune în imposibilitate scoar¡a ¿i centrii subcorticali: nu ac¡ioneazå în mod corespunzåtor la solicitårile exercitate asupra dintelui. profunzimea câmpului vizual. – Resturile protoplasmatice din fibrele Tomes ¿i din substan¡a organicå a smal¡ului î¿i schimbå constantele fizice de elasticitate ¿i de sus¡inere a prismelor smal¡ului. 5 b). axele din¡ilor. Pierderea vitalitå¡ii dentare are de cele mai multe ori multiple consecin¡e nefavorabile: – Troficitatea ¡esuturilor dentare nu mai este asiguratå. Metode de restaurare directå cu materiale compozite a din¡ilor anteriori cu leziuni carioase (fig. AN 2009 15 care devine vizibil ¿i o parte a procesului alveolar ¿i a mucoasei gingivale (fig. culoarea ¿i forma. – Pierderea unor elemente tisulare pulpare ¿i umorale cu rol în fagocitozå ¿i formarea de anticorpi împiedicå declan¿area mecanismelor chimico-biologice care se opun difuziunii bacteriene. LV. pozi¡ia liniei interincisive. „regula de aur”.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Figura 6 a Leziuni carioase Figura 6 b Cavitå¡i preparate . deci rezisten¡a dintelui fa¡å de agresiunile chimice ¿i microbiene la nivelul cavitå¡ii bucale scade foarte mult. b. 6 a. aspectul contururilor gingivale. 1. NR. – Dispari¡ia celulelor odontoblastice ¿i a celulelor mezenchimale primare atrage dupå sine dispari¡ia proceselor neoformatoare de dentinå. zonele de contact. Figura 5 a Grad normal de vizibilitate al din¡ilor frontali ODONTOTERAPIE RESTAURATIVÅ ÎN ZONA FRONTALÅ – MODALITźI DE TRATAMENT 1. c) Figura 5 b Surâs care descoperå linia coletului ESTETICA FRONTALILOR SUPERIORI Criteriile clinice de apreciere a esteticii din¡ilor frontali superiori sunt: pozi¡ia marginii incizale ¿i gradul de vizibilitate a din¡ilor. raportul dintre lå¡ime ¿i lungime.

precum ¿i de experien¡a medicului ¿i a mijloacelor tehnice de care dispune. se face strat cu strat. Pere¡ii sub¡iri vor fi scurta¡i ¿i reconstitui¡i ulterior prin obtura¡ie. refacerea coronarå a din¡ilor devitali se poate realiza în cabinet prin a¿a-zisa „obtura¡ie armatå“ cu ajutorul diferitelor mijloace de reten¡ie suplimentarå (pivo¡i) metalici sau din fibrå de sticlå. Distrugerile tisulare mari. Stabilirea atitudinii terapeutice celei mai convenabile se face în func¡ie de gradul de distruc¡ie a dintelui. pere¡ii laterali pot fi u¿or convergen¡i spre ocluzal. Se stabilesc gradul de implicare a ¡esuturilor dure dentare ¿i limitele acestuia ¿i se stabile¿te morfologia viitoarei fa¡ete în conformitate cu cea a dintelui omolog. De aceea. 2. de pozi¡ia pe arcadå. 9). la din¡ii devitali. Pentru reten¡ie. paraleli între ei ¿i numai dacå por¡iunea coronarå restantå oferå posibilitå¡i de realizare a reten¡iei materialului de obtura¡ie (carii ocluzoaproximale. 1.16 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. sau cu ajutorul unei cape transparente care va fi adaptatå la colet ¿i proximal. mai micå decât la din¡ii vitali. NR. ocluzo-vestibulare. Se aleg culoarea viitoarei restauråri ¿i materialul compozit adecvat (fig. determinå dificultå¡i în asigurarea reten¡iei. cu unele mici modificåri. dupå efectuarea tratamentului endodontic. LV.7). insuficient de gro¿i. în afara metodelor de refacere coronarå întrebuin¡ate la din¡ii vitali pentru ob¡inerea unei reten¡ii ¿i rezisten¡e maxime. Refacerea prin obtura¡ie a coroanei din¡ilor devitali – fårå mijloace suplimentare de reten¡ie – se recomandå în toate situa¡iile clinice în care. Prepararea por¡iunii coronare restante a din¡ilor devitali în vederea inserårii obtura¡iei se face în Succesiunea etapelor: vizualizarea leziunii cauzatoare a modificårii aspectului estetic al dintelui ¿i aprecierea etiologiei sale.5-1 mm la din¡ii devitali. De asemenea. preferabil cu diga (fig. precum o preîntâmpinare a apari¡iei recidivei de carie. se recurge la folosirea camerei pulpare ¿i a canalelor radiculare pentru ancorarea obtura¡iilor. aproximale). 11). iar obtura¡ia definitivå trebuie så påtrundå ¿i în camera pulparå a dintelui. mezio-ocluzodistale. are drept consecin¡å fractura pere¡ilor restan¡i. Figura 7 Aspectul leziunii . precum ¿i sacrificiul de substan¡å durå necesarå accesului instrumentelor folosite în tratamentul endodontic. se apeleazå frecvent ¿i la alte procedee. Aplicarea materialului compozit liber pe suprafa¡a vestibularå a dintelui (fig. respectând conturul convex în sens axial ¿i transversal al coroanei dentare. 8). În acest sens. AN 2009 Figura 6 c Obtura¡ii din compozit linii mari ca ¿i pentru din¡ii vitali. pe suprafa¡a preparatå înainte de realizarea demineralizårii. dupå reconstituirea morfofunc¡ionalå a din¡ilor. Prepararea fe¡ei vestibulare presupune îndepårtarea din smal¡ul de pe fa¡a vestibularå a dintelui a unui strat de 0. rezultate uneori prin evolu¡ia îndelungatå a cariei. ªi aici este obligatorie exereza în totalitate a dentinei alterate. Fa¡etarea directå cu materiale compozite Particularitå¡i ale reconstruc¡iei coronare pe din¡ii devitali Reconstituirea coronarå a din¡ilor devitali prezintå unele particularitå¡i în compara¡ie cu reconstituirile realizate pe din¡i vitali. timp de 15 secunde (fig. rezisten¡a ¡esuturilor dure. 10) ¿i a aplicårii unui adeziv amelo-dentinar (fig. care se fotopolimerizeazå. Se izoleazå din¡ii. ocluzo-cervicale. Existå situa¡ii clinice când distruc¡ia coronarå este foarte întinså. în urma gravårii acide. pot fi men¡inu¡i din coroana dintelui cel pu¡in doi pere¡i rezisten¡i. în care dintele devital nu mai oferå suficien¡i pere¡i pentru a reten¡iona o obtura¡ie simplå ¿i nici motive suficiente pentru a recurge la o solu¡ie proteticå.

Figura 8 Izolare cu diga Figura 12 Finisarea obtura¡iei Figura 9 Aplicarea straturilor succesive de compozit Aspect final al fa¡etei Fa¡etare directå. NR.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. caz clinic Figura 10 Demineralizarea suprafe¡elor Figura 11 Aplicarea adezivului dentinar Aspect ini¡ial . 12). AN 2009 17 În final se lustruie¿te ¿i se finiseazå fa¡eta (fig. LV. 1.

– marginea incizalå a dintelui se reduce cu minimum 2 mm. måsurarea fåcându-se de la colet. deosebit de importantå la coroanele mixte metalo-ceramice este eliminarea punctelor de concentrare de stres. devenind circular. Adâncimea suprafe¡ei – – – vestibulare care va trebui ¿lefuitå se realizeazå cu ajutorul unor freze de ghidaj.5 mm. cu o convergen¡å de 6-10° spre incizal. pentru un aspect mai natural. dar nu satisface exigen¡ele estetice. c) prag drept de 90°. Prepararea bontului se face într-o anumitå succesiune a ¿lefuirii suprafe¡elor coronare: – ¿lefuirea marginii incizale – se indicå realizarea unor ¿an¡uri de orientare cu ajutorul unor instrumente diamantate calibrate cilindro-conice cu vârf plat. asigurând astfel spa¡iu mai mare în zona de contact interdentar cu un efect estetic mai bun. b) prag înclinat în unghi obtuz. – ¿lefuirea fe¡ei palatinale variazå în func¡ie de raporturile ocluzale.5 mm). ¿i asigurarea spa¡iului optim în func¡ie de rapoartele ocluzale pentru acest tip de coroane din zona frontalå. Figura 13 Schemå – prepararea din¡ilor anteriori pentru coroane mixte metalo-ceramice . Pragul de pe fa¡a vestibularå poate fi exprimat ¿i pe fa¡a oralå. zona gingivalå a suprafe¡ei vestibulare va fi conformatå sub forma unui prag care poate fi supra/subgingival sau juxtagingival ¿i poate avea patru configura¡ii: a) pragul cu bizou. ¿lefuindu-se minimum 1 mm.3-0. ¿lefuirea fe¡ei orale permite conformarea unui perete subcingular deretentivizat. AN 2009 – Aspect final – TERAPIA PROTETICÅ A DINºILOR DEVITALI (CU MODIFICÅRI DE CULOARE) DIN ZONA FRONTALÅ Prepararea din¡ilor pentru coroane mixte metalo-ceramice sau ceramicå integralå ªlefuirea reduc¡ionalå a dintelui pentru coroane mixte metalo-ceramice în zona frontalå se face în urmåtoarele limite (fig. d) prag în chanfrein rotunjit. ¿lefuirea suprafe¡elor proximale permite o convergen¡å spre incizal de 6° a celor douå suprafe¡e proximale. LV. pentru a asigura rezisten¡a componentelor metalo-ceramice (în cazul coroanei mixte) ¿i un strat suficient de gros de material ceramic. cervical ¿i incizal. care asigurå cea mai bunå închidere marginal. Planul cervical va determina axa de inser¡ie a restaurårii. translucidå. urmårind conturul natural al dintelui.18 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. rotunjirea muchiilor ¿i definitivarea pragului gingival constituie etapa finalå a preparårii bontului. 1. cu cel pu¡in 1. NR. pentru a asigura spa¡iu scheletului metalic rigid (0. pentru a putea conforma marginea incizalå ceramicå sub¡ire. – suprafe¡ele proximale se reduc cu minimum 1 mm. iar cel incizal asigurå spa¡iul pentru ceramicå. pentru coroana mixtå ¿i cel pu¡in 1 mm pentru ceramicå. Incizurile vor avea o profunzime de 2 mm. – suprafa¡a vestibularå se va realiza în douå planuri. cu aspect natural. la nivelul fe¡ei vestibulare. pragul va avea o lå¡ime mai mare. 13): – suprafe¡ele vestibulare în zonele vizibile se reduc uniform.

ªlefuirea marginii incizale: în mod ideal trebuie så asigure o grosimea ceramicii de 1 mm (când dintele se dore¿te a fi alungit cu 1 mm se va rotunji doar marginea incizalå ¿i se va crea o linie terminal). cum ar fi incisivii mandibulari. AN 2009 Caz clinic 1 19 FAºETAREA INDIRECTÅ CERAMICÅ Prepararea dintelui în vederea receptårii unei fa¡ete Forma prepara¡iei depinde în mare måsurå de modificårile culorii din¡ilor ¿i se reflectå mai ales în localizarea zonelor proximale ¿i de colet (fig.50. în cazul modificårilor cromatice majore se extinde prepararea interproximalå în zona de contact pânå la jumåtate din profunzimea ambrazurii vestibulare.2 mm spre vestibular. Se impune så existe o grosime corespunzåtoare a smal¡ului. zona de contact proximalå este påstratå la din¡ii cu modificåri minime coloristice. Se realizeazå ¿an¡uri de orientare la nivelul marginii incizale cu ajutorul unei freze diamantate cilindrice. care vor fi apoi unite pentru a realiza o reducere uniformå la nivelul suprafe¡ei vestibulare. Aspect clinic ini¡ial Aspect final al coroanelor metalo-ceramice Caz clinic 2 Aspect clinic ini¡ial Aspect clinic final al coroanelor integral ceramice Figura 14 Prepararea din¡ilor anteriori pentru fa¡etare indirectå . care vor fi apoi unite pentru a se stabili pozi¡ia finalå a marginii. ªlefuirea la nivelul suprafe¡ei proximale: linia terminalå proximalå se preferå fie sub formå de chanfrein. din¡ii mai mici. ªlefuirea reduc¡ionalå a fe¡ei vestibulare: 0. prepararea zonei de sub punctul de contact se impune când restaurarea finalå se deosebe¿te cromatic de structura dentarå nepreparatå.7 mm ¿lefui¡i din fa¡a vestibularå sunt suficien¡i pentru din¡ii maxilari. se pot ¿lefui din fa¡a vestibularå 0.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. ªlefuirea la nivelul liniei terminale gingivale: în toate cazurile se preferå termina¡ia în chanfrein. aceastå zonå din pozi¡ie oblicå devine vizibilå. 1. plasând linia terminalå proximalå la circa 0. când va avea formå de panå. LV. Se traseazå la nivelul fe¡ei vestibulare ¿an¡uri de orientare cu ajutorul unui instrument diamantat cilindric. cu excep¡ia existen¡ei unor diasteme sau treme. NR. 14). aceasta trebuie så fie obligatoriu sub 50% din suprafa¡a totalå.3 mm. Când se impune o preparare în dentinå.

prepararea corectå cu bizotare suficientå este importantå. 2001 Cosmetic Dentistry-beauty & science. LV. Avantajele ceramicii sunt o esteticå mai bunå. Nr. Univ. – macro. Timi¿oara. Ceramica pentru fa¡ete reprezintå singura posibilitate de a restaura func¡ia ¿i de a conserva excelent caracteristicile estetice. 5. În aceste cazuri. 6. configurarea culorii. 2. Bucure¿ti. singura în måsurå så restabileascå aspectul morfofunc¡ional ¿i estetic al dintelui devine reconstruc¡ia proteticå cu o coroanå metaloceramicå sau integral ceramicå. Ed. 2007 Hutu E. V – Tratamentul endodontic. Trebuie avute în vedere. Didacticå ¿i Pedagogicå. Ed. 3. 1999 CONCLUZII Nu rareori în practica stomatologicå existå confruntåri cu privire la metoda de tratament restaurativ aleaså: restaurare directå sau restaurare indirectå. Bucure¿ti. D – Bazele clinice ¿i tehnice ale protezårii fixe. în condi¡ii de luminå naturalå. Aspect clinic final BIBLIOGRAFIE: 1. nov. 2000 Mount Graham J. Ed. – Tehnici curente de proteticå dentarå. . 4. de asemenea. Brându¿a – Estetica în odonoterapia restauratorie. ¿i colab. 2000 Popa. „Carol Davila”. Problematicå este realizarea de fa¡ete în cazul unui strat de smal¡ foarte sub¡ire. 1. dar ¿i stabilitate ca formå ¿i culoare. – discromiile.1. Hume WR – Conservarea ¿i restaurarea structurii dentare. cum ar fi bruxismul. anumite elemente: – conturul marginal.20 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. – culoarea smal¡ului ¿i a dentinei. 2002 Bratu. Ed. mai ales intrinseci ¿i la pacien¡ii cu aspecte clinice defavorabile. Cherlea. o rezisten¡å mai mare la abraziune. AN 2009 Caz clinic Aspect clinic ini¡ial Trebuie luate în considerare caracteristicile anatomice ¿i suprafe¡ele laterale corelate cu vârsta ¿i modificårile de formå consecutive abraziunii. a unei discromii accentuate. Na¡ional. biocompatibilitate. Bucure¿ti. NR. Signata. – zona de transparen¡å. este indispensabilå. Alegerea corectå a culorii. Succesul func¡ional ¿i estetic la o restaurare cu material compozit este determinat de diver¿i factori. Ed. Bucure¿ti.¿i microstructura. All.

Universitatea „Titu Maiorescu“. restaurare. NR. Conf. Cuvinte cheie: ocluzie. Dr. ABSTRACT In dentistry. the lesion degree of the oclusal surface. com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. The purpose of this paper is to accentuate solution of the fuction unity at present rate of use the masticators of patient wich present occlusal imbalance. Rezultatul investiga¡iilor a stat la baza elaborårii unei variante noi a tehnicii de restaurare. 47 bårba¡i ¿i 63 femei. Prin urmare. Consequently. the static dento-dental contacts between dental arch are variable and can interest all teeth. Pentru realizarea studiului au fost examina¡i 110 pacien¡i. 47 males and 63 females. care prezentau dezechilibre în ocluzia ortognaticå. din¡i laterali. contactele dento-dentare statice dintre arcadele dentare sunt variabile ¿i pot interesa to¡i din¡ii. AN 2009 21 . cu vârste cuprinse între 20 ¿i 61 de ani. Dr.OCLUZOLOGIE 4 Malocclusions – direct restoration techniques DEZECHILIBRE OCLUZALE – TEHNICI DE RESTAURARE DIRECTÅ Asist. with age between 20-61 years that presented imbalance in normal occlusion. Nr. Gheorghe Petra¿cu. Anca Iuliana Popescu. In contrivance with the restaurative plan of treatment were taken into account the clinical particularity. de prezen¡a sau absen¡a denivelårii planului de ocluzie ¿i de posibilitatea creårii unui echilibru ocluzal optim. Adreså de coresponden¡å: Asist. termenul ocluzie a fost preluat din limba latinå „ocluzio“. Univ. Datoritå multitudinii de pozi¡ii a mandibulei fa¡å de maxilar. To fulfil this study there were examined 110 patients. Dr. ocluzia dentarå poate fi consideratå în cinematica mandibularå un caz particular caracterizat prin prezen¡a contactelor între din¡ii arcadei inferioare ¿i din¡ii arcadei superioare. Universitatea „Titu Maiorescu“ REZUMAT În stomatologie. Dr. Esen¡a acestei variante constå în modelarea cuspizilor ¿i arhitecturii ocluzale prin metoda restaurårii cuspizilor. Raluca Anca Giurescu. Univ. gradul de lezare al suprafe¡elor ocluzale. indiferent de pozi¡ia mandibulei fa¡å de maxilar. Str. un grup func¡ional de din¡i sau numai o pereche de din¡i antagoni¿ti. Univ. Dr. masticators. Cornelia Bîcle¿anu Facultatea de Medicinå Dentarå. Scopul lucrårii este de a eviden¡ia solu¡iile terapeutice morfofunc¡ionale la nivelul din¡ilor laterali la pacien¡ii care prezintå dizarmonii ocluzale. Asist. „a contacta“. Silviu Stånescu. witch means: “ to shut up”. ªef Lucr. LV. ceea ce înseamnå „a închide“. Anna Maria Pangica. the term occlusion was taken from latin language “ocluzio”. Univ. Bucure¿ti. Facultatea de Medicinå Dentarå. În conceperea planului de tratament restaurativ s-a ¡inut cont de particularitå¡ile tabloului clinic. 67A. dental occlusion can regard in mandibular kinematics a particular case which can be characterized by the dental contacts between the teeth from maxillary and the teeth from mandible in contact unconcerned of the mandible positon toward the maxillary. Key words: occlusion. By reasons of the amount positions of the mandible toward the maxillary. a function group of teeth or only a pair of antagonist teeth. “to have a contact”. Asist. 1. The issue of this investigation was based on a new restoration technique. Sector 3. The nature of this roundabout line is to moulding the cusps and the architecture occlusion with restoration of cusps method. malocclussion. presence or absence of dislevelment to the occlusal plane and the posibility to make an optic occlusal balance. la închiderea lor. Cod 031593 email: ralu_anca@yahoo. Raluca Anca Giurescu. restoration. Dr. dezechilibru ocluzal.

1). 2). Contactele dento-dentare în ocluzia centricå normalå se instaleazå cu o localizare preciså. cu aceastå patologie. 5 bårba¡i. care. Figura 1 Hârtie de articula¡ie Bahsch . între arcadele dentare se instaleazå un numår mare de varietå¡i interocluzale anormale. Studiile literaturii de specialitate relevå cercetarea preponderentå a dezechilibrelor ocluzale generate de edenta¡iile par¡iale. cu consecin¡e grave pentru întreg aparatul dento-maxilar. dar ¿i o reabilitare morfofunc¡ionalå. localizarea ¿i intensitatea contactelor dento-dentare (fig. Înregistrarea ¿i diagnosticul contactelor dentodentare patologice se efectueazå cu ajutorul ocluzogramei. Lotul de referin¡å l-au constituit 10 persoane (studen¡i. cu arcadele dentare integre în ocluzia ortognaticå ¿i 10 pacien¡i (5 bårba¡. Urmåtoarea etapå a examenului clinic a constat în analiza rela¡iilor intermaxilare în ocluzia centricå ¿i func¡ionalå. migråri dentare. a dezechilibrelor în ocluzia ortognaticå. leziuni coronare. Raportul dintre arcadele dentare în ocluzia centricå se caracterizeazå printr-un contact static interarcadic. Aceste contacte trebuie så fie punctiforme. obtura¡ii incorect modelate. cuspid-ambrazurå. care poate fi studiatå în afara cavitå¡ii bucale. a sistemului muscular ¿i a ATM. cât ¿i de dezvoltare a tratamentului morfofunc¡ional. Complexitatea problemei constå ¿i în faptul cå modificårile morfologice ocluzale provoacå transformarea contactelor dento-dentare func¡ionale în contacte dento-dentare nefunc¡ionale. Comparativ cu înregistrarea în cearå. ob¡inutå în cearå sau cu hârtie de articula¡ie (fig. Ca etiologie. 5 femei) din lotul de 110. având o structurå complexå. parafunc¡ii musculare). fårå semne clinice esen¡iale de afec¡iuni ale parodon¡iului (lotul de studiu). Astfel. stabile ¿i realizate uniform pe toti din¡ii de pe arcada dentarå. cuspid-fosetå. urmat de examenul paraclinic. în literatura de specialitate se men¡ioneazå leziunile odontale coronare.¿i endobucal. poate fi påstratå ¿i utilizatå repetat pe parcursul tratamentului. fiind astfel considerate patologice. multiple. În acest scop. cu afectarea reliefului ocluzal. MATERIAL ªI METODÅ Pentru realizarea studiului au fost examina¡i 110 pacien¡i (47 de bårba¡i. necesitå nu numai o reconstituire cantitativå a reliefului ocluzal. un subiect dificil atât în procesul de diagnosticare. se utilizeazå hârtia de indigo sau hârtie de articula¡ie „Bahsch“. Insuficient sunt redate particularitå¡ile de concepere ¿i realizare a tratamentului morfofunc¡ional în raport cu arhitectura ariilor ocluzale ale din¡ilor laterali. lipsit de simptome subiective semnificative. cu dezechilibre ocluzale ¿i trata¡i prin metode obi¿nuite. AN 2009 Introducere O problemå actualå a medicinei dentare este reprezentatå de patologia dezechilibrelor ocluzale. 5 femei) în vârstå de 20-24 de ani. volum ¿i pozi¡ie. anomalii dentare de numår. 1. Este o metodå utilizatå frecvent ¿i este consideratå eficientå în echilibrarea ocluziei. NR. 63 de femei) cu vârste cuprinse între 20 ¿i 61 de ani. ¿i influen¡eazå negativ func¡ionalitatea arcadelor dentare. de tip: margine incizalå-suprafa¡å palatinalå. La analiza ocluzogramei se ¡ine cont de numårul. examen obiectiv exo. cu vârsta cuprinså între 26-43 de ani. Aceste dezechilibre ocluzale duc la schimbarea direc¡iei de distribuire a for¡elor ocluzale care genereazå suprasolicitarea din¡ilor antrena¡i în proces.22 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Examenul clinic al pacien¡ilor s-a efectuat conform schemei tradi¡ionale: examen subiectiv. ocluzograma ob¡inutå cu hârtie de articula¡ie poate fi studiatå imediat în cavitatea bucalå ¿i nu poate fi påstratå. aceste contacte nu se realizeazå conform tiparului descris mai sus. Aceasta se explicå prin faptul cå în etapele ini¡iale ale dezechilibrelor ocluzale tabloul clinic este ¿ters. cum ar fi migråri dentare. În unele situa¡ii clinice. edenta¡iile par¡iale ¿i complica¡iile lor (abraziunea ¡esuturilor dure. LV. fiind insuficient elucidate particularitå¡ile tabloului clinic ¿i metodele de tratament morfofunc¡ional în etapele ini¡iale de manifestare a acestor dezechilibre.

în ocluzie ortognatå. ca regulå. de la care porne¿te ¿an¡ul ¿i se prelunge¿te cåtre intersec¡ia ¿an¡urilor distal ¿i lingual – foseta centralå distalå. Pentru o interpretare corectå a manifestårilor clinice ale dezechilibrelor ocluzale în dinamicå. 1. Acest desen se întâlne¿te cel mai frecvent ¿i asigurå un contact ocluzal optim ¿i stabil între primii molari. fizionomie. cu crearea unei fosete sau a unui contact intercuspidian. Forma de „x“ (fig. AN 2009 23 Restaurarea reliefului ocluzal al din¡ilor laterali s-a bazat pe rezultatele examenului clinic ¿i pe studiul modelelor la 10 persoane cu vârste între 20 ¿i 24 de ani. LV. cu crearea fosetei centrale . 6-relief ocluzal Molarii 1 inferiori Mårimea ¿i pozi¡ia celor 5 cuspizi este în corela¡ie sau „x“. Un punct de reper anatomic cheie în restaurarea reliefului ocluzal este creasta oblicå de smal¡. Forma de „+“. Forma de „y“ (fig. fapt important pentru procesul de restabilire a morfologiei dentare. 4) ia na¿tere la intersec¡ia ¿an¡urilor mezial ¿i distal. a rela¡iilor interocluzale ¿i de posibilitatea creårii unui echilibru ocluzal optim. datele anamnestice au fost îmbinate cu cele ale stårii obtura¡iilor ¿i lucrårilor protetice prezente. s-a urmårit gradul de avansare al modificårilor de structurå a suprafe¡ei arcadelor dentare în dependen¡å de factorul etiologic. Figura 2 Contacte ocluzale în normå Molarii 1 superiori În baza rezultatelor examenului clinic ¿i paraclinic al pacien¡ilor investiga¡i. Trebuie men¡ionat cå tratamentul restaurativ direct al acestor pacien¡i s-a efectuat în totalitate sau în combina¡ie cu tratamentul indirect la 23 dintre ei. Prin urmare. ei prezintå acuze numai la dezechilibrele func¡ionale (mastica¡ie. În conceperea planului de tratament restaurativ s-a ¡inut cont de particularitå¡ile tabloului clinic. (fig. sunt bine suportate de pacien¡i ¿i. 5) rezultå din intersec¡ia ¿an¡urilor mezio-distal ¿i vestibulolingual. s-a constatat cå dupå instalarea ocluziei fiziologice.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Datele anamnestice confirmå cå declan¿area dezechilibrelor ocluzale nu numai în fazele incipiente. 3). Analizând datele anamnestice referitoare la etiopatogenia declan¿årii dezechilibrelor ocluzale. cu materiale compozite ¿i ionomere. durata de timp de la apari¡ia procesului patologic ¿i caracterul interven¡iilor stomatologice efectuate anterior. fona¡ie). care asigurå un tratament morfologic ¿i estetic calitativ. Rezultatele cercetårilor privind particularitå¡ile structurii anatomice a din¡ilor laterali au permis depistarea unor aspecte de deosebire a suprafe¡elor ocluzale în compara¡ie cu caracterele comune. primele semne de lezare ale suprafe¡ei ocluzale a din¡ilor pot fi considerate ca situa¡ii de risc în declan¿area dezechilibrelor ocluzale ¿i a func¡iilor aparatului dento-maxilar. formatå din unirea crestelor triunghiulare distale ale cuspizilor disto-vestibulari cu cele ale cuspizilor mezio-palatinali (fig. 6) apare la intersec¡ia ¿an¡urilor mezial ¿i lingual. de prezen¡a sau absen¡a denivelårii planului de ocluzie. dar deseori ¿i în cele avansate. Leziunile carioase coronare cu lipså de substan¡å au fost tratate prin metoda restaurårii directe. Figura 3 2. cu arcade dentare integre. factorul principal care afecteazå suprafe¡ele ocluzale ale din¡ilor îl reprezintå procesele carioase ¿i necarioase. NR. gradul de lezare al suprafe¡elor ocluzale. cu crearea fosetei anterioare-centrale.

modelarea pantelor orale ale cuspidului MV (mezio-vestibular) ¿i crearea fisurii meziale. iar prin unirea ¿an¡urilor vestibular ¿i distal se creeazå foseta centralå distalå. Etapele de restaurare a suprafe¡ei ocluzale a M1 superior cu påstrarea unuia sau a mai multor cuspizi Figura 4 Forma de „Y” La modelarea corectå a arhitecturii suprafe¡ei ocluzale a molarilor prin metoda directå este important så folosim ¿i ni¿te criterii obiective suplimentare (fotografii. La realizarea acestei tehnici consideråm cå este necesar så se ¡inå cont de urmåtoarele 2 situa¡ii clinice: a) lezarea suprafe¡ei ocluzale cu påstrarea unuia sau a mai multor cuspizi ¿i b) lezarea totalå a reliefului ocluzal.24 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Etapele de modelare a suprafe¡ei ocluzale sunt (fig. LV. când reconstituirea are loc prin restabilirea consecutivå a cuspizilor opu¿i. c. determinarea gradului de lezare a suprafe¡ei ocluzale. mulaje). 3. ceea ce este dificil în activitatea cotidianå. cu påstrarea înål¡imii cuspizilor: a) lezarea suprafe¡ei ocluzale. 4. Figura 5 Forma de „+” a b Figura 6 Forma de „ X” c d Figura 7 Schema etapelor de modelare a lui 26. . d) modelarea cuspizilor MV ¿i DP. 1. Esen¡a acestei variante constå în modelarea cuspizilor ¿i arhitecturii ocluzale prin metoda „plicului“. NR. b) modelarea crestei oblice. evaluarea preliminarå a contactelor ocluzale restante ¿i schi¡area conturului viitoarei restaura¡ii. Rezultatul investiga¡iilor care se referå la particularitå¡ile de structurå ale suprafe¡ei ocluzale a din¡ilor laterali în ocluzia ortognaticå au stat la baza elaborårii unei variante noi a tehnicii de restaurare a acestei structuri. modelarea cuspidului MP (mezio-palatinal) ¿i a crestei oblice. AN 2009 anterioare. scheme. 2. 7): 1.

studiul rela¡iilor interocluzale. Locul de unire a pantelor cuspizilor se separå prin creasta mezialå transversalå ¿i se îngusteazå spre foseta mezialå centralå. se efectueazå modelarea reliefului ocluzal. înainte de a începe modelarea suprafe¡ei ocluzale este necesar så luåm în considerare nu numai absen¡a reliefului. Y. astfel încât creasta longitudinalå a acestui cuspid så traverseze por¡iunea centralå a coroanei în direc¡ia cuspidului MV. cu dereglåri în mastica¡ie ¿i obosealå muscularå la mastica¡ia alimentelor dure. MV ¿i CV (centro-vestibular). cu retrac¡ie gingivalå (fig. cu restabilirea tipului de desen ocluzal. se modeleazå cuspidul ML. separând suprafa¡a ocluzalå în 2 pår¡i. modelarea cuspidului DV. Ulterior. Pentru aceasta. modelarea cuspidului distal este etapa finalå de modelare a suprafe¡ei ocluzale a M1 inferior pentru toate tipurile de desene arhitectonice. ca cel mai mare. 12). dupå metoda „plicului“: 1. În urma examenului endobucal se constatå: – 36 ¿i 46 sunt acoperi¡i cu coroane metalice ¿tan¡ate. Modelarea arhitecturii în „Y“ începe cu cuspidul ML. modelarea crestei oblice meziale ¿i crearea fosetei centrale anterioare. Urmeazå modelarea cuspidului DL. tehnica de restaurare a reliefului ocluzal al acestui dinte trebuie så asigure func¡ionalitate ocluzalå optimå. modelarea cuspidului DP (disto-palatinal) cu crearea fisurii distale. . 29 de ani. transformarea defectului MO în defect O ¿i crearea contactului proximal mezial. 4. Etapele de restaurare a suprafe¡ei ocluzale a M1 inferior lezatå în totalitate Relieful ocluzal al M1 inferior prezintå o arhitecturå variatå ¿i sistematizatå în cele trei tipuri de desen: „+. care se apreciazå dupå dintele de pe hemiarcada opuså. a b c d e f Figura 8 Schema etapelor de modelare lui 46 cu lezarea totalå a reliefului ocluzal ¿i crearea desenului arhitectonic în „Y”. 7. Se ¡ine cont de faptul cå acest cuspid ML este pu¡in mai înalt ¿i mai mare decât cel DL ¿i la fel de înalt ¿i mai ascu¡it decât cel MV. se începe modelarea cu cuspidul DL (disto-lingual). cu crearea contactului proximal distal. 1 Pacient A. dupå metoda „plicului” CAZURI CLINICE Cazul nr. – 16. modelarea începe cu cuspidul DL. 5. În cazul arhitecturii în „X“. 6. 1. LV. NR.S.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. constituirea elementelor de sprijin a coroanei cu por¡iuni separate de material restaurativ. Apoi se modeleazå cuspidul ML (mezio-lingual) . 7. în func¡ie de tipul desenului arhitectonic. La realizarea desenului „+“. ºinând cont de tipul desenului arhitectonic. cu transformarea în defect MOD. dar ¿i fostul desen arhitectonic. cu relief ocluzal plat. 26 prezintå obtura¡ii cu semne de contrac¡ie a materialului ¿i carie secundarå (fig.. se prezintå la cabinetul stomatologic cu o serie de leziuni carioase tratate ¿i netratate la nivelul din¡ilor laterali. modelarea crestei oblice distale. transformarea defectului MOD în defect MO. 17. 3. X“. Acest cuspid se restaureazå mai înalt ¿i mai ascu¡it decât ultimul cuspid distal. AN 2009 25 5. 6. Ulterior se vor realiza etapele de modelare. 11). 2. care se une¿te prin creasta sa longitudinalå cu cuspidul DV.

Filtek Z 250 (3M ESPE) (fig. 45. Plan de tratament: – îndepårtarea coroanelor metalice de pe 36 ¿i 46 (fig. Figura 11 Arcada superioarå Figura 12 Arcada inferioarå Figura 9 Situa¡ia ini¡ialå Figura 10 Realizarea ocluzogramei Figura 13 Îndepårtarea coroanei . cu prezen¡a dezechilibrelor ocluzale în ambele zone laterale. 35. 25. 38.26 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Diagnostic Leziuni carioase tratate ¿i netratate la nivelul din¡ilor 15. 15). 25. fig. 27. 27. 47. 35. NR. 26. 13. 14. 38. 16). 47. ocluzograma (fig. 37. 37. LV. AN 2009 – pe 15. 17. fig. 45. fig. 12). se eviden¡iazå prezen¡a dezechilibrelor ocluzale. Analizând ortopantomograma. 48. 10) ¿i studiul de model. 16. – restaurarea directå a din¡ilor leza¡i cu Filtek Flow. 11. 1. 48 se observå leziuni carioase (fig.

3. NR.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 3. 5. AN 2009 27 Figura 14 Prepararea cavitå¡ii metalice de pe 46 Figura 17 Contacte ocluzale Figura 15 Îndepårtarea coroanei Figura 18 Ocluzie centricå dupå restaurare pe 3. 6. 4. 6 ¿i 4. 7 restaura¡i Figura 19 Ocluzie centricå dupå restaurare partea stângå . 7 restaurare partea dreaptå Figura 16 Contacte ocluzale pe metalice de pe 3. 1. LV. 6.

S-a observat cå modificårile de structurå ale ariilor ocluzale ale din¡ilor laterali produse de procese carioase ¿i necarioase se manifestå prin distruc¡ia reliefului. arcadele dentare sunt afectate frecvent. mic¿orarea numårului de contacte ocluzale. Ed. NR. Ed. Freimann P – Morfologia ¿i embriogeneza din¡ilor umani.28 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Curtuzan V. Timi¿oara 2007 . 2007 Grivu ON. producând dezechilibre interocluzale cu o agravare a tabloului clinic. cu cât era mai mare durata de timp de la apari¡ia leziunilor coronare. În acest context. S-a stabilit cå reducerea numårului de contacte ocluzale este influen¡at ¿i dependent de gradul de lezare a suprafe¡elor masticatorii ale din¡ilor laterali. Infomedica Bucure¿ti. S-a constatat cå. 1. Walt Press. modificând astfel relieful ocluzal ¿i func¡ia ocluzalå cu toate consecin¡ele. AN 2009 REZULTATE ªI DISCUºII Sub influen¡a diferi¡ilor factori endogeni ¿i exogeni. Manca¿ C. Bîcle¿anu C – Tratamentul conservator al leziunilor dentare coronare. LV. Mic¿orarea DVO produce modificåri de rela¡ie între componentele ATM. 2. Cherlea V. cu atât erau mai exprimate ¿i modificårile la nivelul arcadelor dentare. deci ¿i dezechilibrele ocluzale. Dezechilibrele ocluzale genereazå disfunc¡ii musculare manifestate prin asimetrie func¡ionalå ¿i. se men¡ioneazå cå dezechilibrele ocluzale condi¡ioneazå declan¿area disfunc¡iei ocluzale. influen¡eazå procesele de sclerotizare a corticalei condililor articulari ai mandibulei. desfiin¡area contactelor interdentare ¿i denivelarea planului de ocluzie. ducând la mic¿orarea dimensiunii verticale de ocluzie. BIBLIOGRAFIE 1. în timp.

Prof. Doina Lucia Ghergic. Oana Småtrea Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå. deoarece în timp. respectiv Herculite al firmei Kerr. The materials used were: mercury amalgam and composite (Herculite Kerr). Monica Raluca Târcolea. The marginal adaptation was evaluated. cu diferite materiale restauratoare. Asist. For amalgam restorations. Cod 031593 email: dr. la o perioadå de timp constantå de 12 luni. iar pentru compozit. ABSTRACT Dental caries. dictates more effective techniques and restoration materials. precum ¿i de o serie de al¡i factori. Resin composite restorations showed a very good marginal adaptation than amalgam restorations. Bucure¿ti REZUMAT Caria dentarå.alinadan@gmail. se instaleazå caria marginalå secundarå. INTRODUCERE Realizarea unei închideri marginale eficiente între materialul obturator ¿i marginea cavitå¡ii este de o mare importan¡å. amalgam de Hg. închidere marginalå. after 12 months. cannot be prevented. Dr. Dr. Universitatea „Titu Maiorescu“. Alina Dan. Dr. Key words: permanent fillings. composite. dupå cum se ¿tie deja. Pentru obtura¡iile de amalgam. Dr. Închiderea marginalå a fost evaluatå la 40 de obtura¡ii cu materiale compozite ¿i 20 de obtura¡ii cu amalgam. Materialele folosite au fost: amalgam de Ag ¿i materiale compozite. Asist. impune tehnici ¿i materiale restauratoare din ce în ce mai eficiente. materiale compozite. nu putem opri microinfiltra¡ia marginalå a obtura¡iei cauzatå de trecerea timpului.ODONTOLOGIE 5 STUDIUL COMPARATIV AL ÎNCHIDERII MARGINALE A OBTURAºIILOR DEFINITIVE ÎN FUNCºIE DE MATERIALELE RESTAURATOARE UTILIZATE Comparative study of marginal adaptation of permanent fillings in accordance with used restoration materials ªef Lucr. 67A. o boalå cu frecven¡å crescutå în rândul popula¡iei. LV. as you already now. În acest scop am efectuat un studiu comparativ al închiderii marginale a obtura¡iilor definitive. Obtura¡iile cu materiale compozite prezentau o închidere marginalå foarte bunå fa¡å de cele cu amalgam.com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. we used mechanical retention and for composite the etching technique. tehnica etching. NR. care evolueazå în profunzime ¿i provoacå subminarea Adreså de coresponden¡å: ªef Lucr. prin acumularea de factori patogeni ¿i microinfiltra¡ie marginalå. Marginile de smal¡ ale cavitå¡ii au fost preparate conven¡ional ¿i metoda de fulare a materialului a fost respectatå. The enamel margins were prepared conventionally and the method for materials insertion was respected. Cuvinte cheie: obtura¡ie definitivå. a disease with an increasing incidence in range of population. for 40 resin composite restorations and 20 amalgam restorations. Facultatea de Medicinå Dentarå. mercury amalgam. Univ. caused by time and others factors. 1. Facultatea de Medicinå Dentarå. The aim of this study was marginal adaptation of different permanent filling materials. marginal adaptation. AN 2009 29 . dupå cum bine ¿tim. Gheorghe Petra¿cu. But we know that marginal micro – infiltration of dental fillings. am folosit reten¡ia mecanicå. Str. Dar. Alina Dan. Dr. Univ. Nr. Universitatea „Titu Maiorescu“. Sector 3. Bucure¿ti.

NR. Figura 4 Compozit . MATERIAL ªI METODÅ Materialele folosite au fost: amalgam de Ag ¿i materiale compozite. cavitå¡i de toate clasele. s-au preparat cavitå¡i de diferite clase. SCOPUL STUDIULUI În aceastå lucrare am efectuat un studiu comparativ al închiderii marginale a obtura¡iilor definitive. Figura 3 Amalgam Figura 1 Bizotarea în unghi de 45° Pe un alt lot de 20 de din¡i care urmau a fi obtura¡i cu amalgam au fost preparate. în cazul amalgamului respectându-se timpul de malaxare al capsulelor predozate cu mercur ¿i pulbere de Ag în amalgamator. Dupå preparare. Marginile de smal¡ au fost bizotate în unghi de 45° pentru a permite o bunå påtrundere a acidului demineralizant. Marginile de smal¡ au fost preparate în unghi de 90°. 1. Închiderea marginalå a fost evaluatå la 40 de obtura¡ii cu materiale compozite (Herculite Kerr) ¿i 20 de obtura¡ii cu amalgam de Ag. îndepårtându-se complet pulberea de dentinå. cavitå¡ile au fost igienizate.30 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. unde s-au utilizat douå tipuri de materiale restauratoare. AN 2009 ¿i/sau fracturarea pere¡ilor cavitå¡ii ¿i ulterior afectarea pulpei dentare. de asemenea. Pe un lot de 40 de din¡i care urmau a fi obtura¡i cu materiale compozite. Figura 2 Izolarea cu diga Prepararea materialului de obtura¡ie s-a realizat conform indica¡iilor firmei producåtoare. sânge ¿i salivå. Izolarea s-a realizat cu diga ¿i aspiratorul de salivå în cazul ambelor tipuri de obtura¡ii. metoda de fulare a materialului a fost respectatå. condi¡iile de igienizare ¿i izolare. de asemenea. LV. Marginile de smal¡ ale cavitå¡ii au fost preparate conven¡ional. evaluat la o perioadå de timp constantå de 12 luni.

1. CONCLUZII – Obtura¡iile din compozit prezentau o mai bunå închidere marginalå fa¡å de cele din amalgam. AN 2009 31 Polimerizarea compozitului s-a realizat. b) în celelalte 20. obtura¡iile au fost evaluate ¿i s-a constatat cå douå dintre restaurårile cu compozit prezentau colora¡ie la nivel marginal fa¡å de patru dintre restaurårile de amalgam care prezentau percolare. NR. peste care s-a aplicat o bazå de ciment glassionomer. în mai multe straturi. Matricea metalicå Ivory s-a aplicat în special la cavitå¡ile de clasa a II-a. pânå la obturarea completå a cavitå¡ii. fapt care demonstreazå cå sistemele adezive realizate între marginile de smal¡ ¿i materialul de obtura¡ie sunt superioare reten¡iei mecanice a amalgamului. LV. presând succesiv cantitå¡i mici cu ajutorul fuloarului. dupå caz. Obtura¡iile au fost finisate ¿i lustruite. – Bizotarea ¿i demineralizarea marginilor de smal¡ îmbunåtå¡esc închiderea marginalå ¿i Figura 5 Aplicarea matricei Ivory ¿i a penelor (icuri) interdentare Figura 6 Obtura¡ii finisate . iar sub cele de compozit. iar matricea transparentå de celuloid pentru cele de clasa a II-a ¿i a IV-a.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. de asemenea. Amalgamul s-a aplicat într-un singur strat. Sub obtura¡iile de amalgam s-au aplicat 2 straturi de varnish. Materialul compozit a fost inserat în douå moduri: a) în 20 de cavitå¡i într-un singur strat. bazå intermediarå pe bazå de hidroxid de calciu. REZULTATE Dupå 12 luni. conform indica¡iilor producåtorului.

iar la palpare cu sonda avem senza¡ia de „agå¡are“ a vârfului ei. – E¿ecul acestor obiective conduce la apari¡ia unei colora¡ii de suprafa¡å la nivelul interfe¡ei dinte-restaurare. prin aplicarea unui sigilant sau a unei restaura¡ii restrânse din compozit. Acestea. mårginite de pere¡i de smal¡ bine reprezentate.32 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. de asemenea. unii autori indicå dispensarizarea acestor leziuni atunci când sunt mai înguste de 0. . dacå nu imposibil de îndepårtat. vizibile la inspec¡ia directå. al unei fracturi a marginii obtura¡iei sau a unor prisme de smal¡ nesus¡inute. – Atunci când apar microspa¡ii sau fisuri marginale. 1. – Având în vedere proprietatea amalgamului de a sigila el însu¿i spa¡iile de percolare prin depunerea produ¿ilor de coroziune. AN 2009 Figura 7 Percolarea obtura¡iilor de amalgam Figura 8 Colorarea marginalå a obtura¡iilor de compozit controlul infiltra¡iei la interfa¡a obtura¡ie/ dinte. este asiguratå de realizarea unui bizou pe o suprafa¡å de 0. pot fi corectate prin reconturare cu discuri abrazive sau reparate. LV.5-1 mm ¿i de existen¡a unei cât mai bune adeziuni ¿i etan¿eitå¡i marginale prin gravaj acid ¿i prin ac¡iunea adezivilor amelo-dentinari. – Microinfiltra¡iile fluidului oral între pere¡ii cavitå¡ii ¿i restaura¡ii sunt reduse semnificativ dacå se aplicå lac pe to¡i pere¡ii cavitå¡ii. ca rezultat al unei uzuri exagerate. care conferå un aspect profund inestetic ¿i care este foarte greu.5 mm ¿i nu reten¡ioneazå colorant (nu sunt semne de carie secundarå). NR. – Spa¡iile mici accesibile. – Trecerea gradualå a culorii ¿i transluciditå¡ii dinspre restaurare spre structura dentarå. dar nu oferå izolare termicå. lacul previne infiltrarea produ¿ilor de coroziune ai amalgamului. reten¡ioneazå colorantul. acestea reprezintå cauza deteriorårii jonc¡iunii smal¡/obtura¡ie.

1993 Dietschd S – Current Clinical Dental Concepts.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Rev. 423. J. J. 47. Esthet Dent. 127. 1997 . 1990 17. Philadelphia. 74. 19. 74. Prosth Dent. Livingstone Edinburg 1992 Dale B – The Dental Materials. 2. Mount G – The glass Ionomer. 1351. Malquart I – Les hydocolloides reversibles. porcelain and composites. 6. Mahler D – Studies of Amalgam. 1998 Fuhrer N – Restoration of Teeth. 1996 16. J. 1990 14. Daunitz Londra 1990 18. 647. Mackert W – The Dental Materials. Am. 835. 4. Gwinnt A – The Dental Resin. AN 2009 BIBLIOGRAFIE 1. 1993 11. 1999 Combre E – The Dental Materials. J. 8. 73. J. Ed. 5. 166. 21. 1991 13. 6. 432. 1997 33 10. Dent Ass. 197.Prosth Dent. 1. 30. 1995 15. J. 1995 12. 9. Prahova Ploie¿ti. Dent. 1149. Nash R – The Restoration Esthetic. 1039.. 125. Acta Odonto Stomat. 9. Ed. 3. 75. Rev Odontostomat. 9. Am. 7. 507. Int Dent. LV. 86. 10. 1998 Cherlea V – Cimenturi cu ioni de sticlå. Jackson L – Dental Amalgam. NR. Biomaterials. 18. 1998 Burns N – Characterisation of Dental Materials. Dent. 1996 Burmaister S – Application of biomaterials. Leibowitch R – Restauration Ceramometalliquea. Biomaterials. J. Dent. Compendium. 122. Hudson I – The aggression of gold. Esthetic Dent. 20. Ed. Altglas A – Les materials esthetiques. Esthetic Dent. 1997 Bishop K – The Dental Materials.

Dr. Pentru confirmarea probabilitå¡ii implicårii factorilor analiza¡i ca factori de risc am apelat la metoda statisticå de studiere a bolii prin care am evaluat riscul factorilor incrimina¡i. Bucure¿ti. In order to confirm the probability that the analyzed factors are indeed risk factors. LV.6 ODONTOLOGIE DIAGNOSTICUL ªI MANAGEMENTUL MODERN AL CARIEI DENTARE Diagnosis and modern management of dental caries Conf. Bucure¿ti REZUMAT Scopul acestui studiu este så aprecieze factorii de risc ¿i morbiditatea prin carie pentru încadrarea pacien¡ilor în grupe de risc ¿i instituirea unei scheme terapeutice adecvate. Universitatea „Titu Maiorescu“. importance of oral health. Metoda de lucru a inclus examinare vizual-tactilå. Material and method: The research was performed upon a group of patients aged between 15 and 35 years. 67A. S-a constatat cå 51. Gheorghe Petra¿cu. Facultatea de Medicinå Dentarå. AN 2009 .com 34 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.17 pentru indicele DMF-T. It included visual and tactile examination. Cod 031593 email: corneliabicle@yahoo. Sector 3. Cuvinte cheie: profilaxie. oral hygiene habits. 22. we used the statistical method of studying the disease and its incriminating factors. Adreså de coresponden¡å: Conf. Universitatea „Titu Maiorescu“. Rezultate ¿i discu¡ii: Prevalen¡a cariei dentare la lotul studiat a fost de 87% iar intensitatea cariei a avut valoarea de 5. care permite determinarea globalå a riscului la carie. Aprecierea gradului de igienå oralå s-a calculat din suma dintre indicele de placå ¿i indicele de tartru. cariogramå.7%. marking down the data within individual prophylactic charts and filling up a questionnaire regarding patient data such as: frequency of dental check-ups. În urma studiului statistic a reie¿it cå la acest lot igiena dentarå deficitarå este cel mai important factor de risc. Aportul fluorului se produce în majoritatea cazurilor (86%) prin utilizarea pastelor de din¡i ¿i într-un procent foarte restrâns (7%) prin aportul apelor de gurå cu fluor. Cornelia Bîcle¿anu. Cornelia Bîcle¿anu Facultatea de Medicinå Dentarå. 1. Încadrarea pacien¡ilor în grupe de risc a luat în considera¡ie valorile DMF-T. un un indice bun ¿i 3. Dr. Concluzii: Conceptul de bazå al profilaxiei individualizate constå în recunoa¿terea pacien¡ilor cu risc crescut la carie ¿i modificarea factorilor de risc comportamentali individuali prin instituirea unui tratament preventiv eficient.85% dintre pacien¡i prezintå un indice de igienå slab. Nr. consemnarea datelor în fi¿a individualå de profilaxie ¿i completarea unui chestionar în care au fost înregistrate date despre prezentarea la controlul dentar.22%. Material ¿i metodå: Studiul s-a efectuat pe un lot de pacien¡i cu vârste cuprinse între 15-35 ani. fluoro-profilaxie ¿i obiceiurile alimentare. s-a ob¡inut într-un timp scurt ¿i foarte sugestiv reprezentarea factorilor de risc la începutul studiului precum ¿i modificårile survenite dupå aplicarea måsurilor individualizate de tratament. atitudinea fa¡å de sånåtatea aparatului dento-maxilar deprinderile de igienå bucalå. tratament individualizat ABSTRACT The purpose of this research is determining the risk factors of the dental caries. in order to classify patients into different risk groups and implement adequate therapeutic methods. eating habits. NR. Str. Prin utilizarea programului informatic Cariogram. urmat de consumul frecvent de alimente între mesele principale ¿i apoi de prezentarea neregulatå la control dentar. Studiul factorilor de risc a eviden¡iat un procent mare (75%) al celor care se prezintå la medic doar în urma unei dureri/disconfort. un indice excelent.

Figura 1 Prezentarea pacien¡ilor la medicul dentist Modul de periaj este deficitar pentru 61%. De¿i profilaxia generalå a cariei a dus la o scådere a prevalen¡ei acesteia în ultimii ani. Key words: dental prophylaxis.85% of patients have a low hygiene index. Am studiat morbiditatea prin carie ¿i aprecierea unor factori de risc. 3). Identificarea ac¡iunii unor factori etiologici a contribuit la stabilirea unor programe individualizate care så previnå apari¡ia unor noi leziuni carioase (2). 22. cu vârste între 15-35 de ani. crescut) pentru instituirea unei scheme terapeutice adecvate. LV. iar intensitatea cariei a avut valoarea de 5. Patient classification into risk groups was made according to the DMF-T values. iar prin aplicarea cariogramei am încadrat pacien¡ii într-una dintre grupele de risc (scåzut. By using the Cariograme informatics system. individualized treatment.7% have an excellent one. conferå acestei boli dimensiuni sociale cu importante costuri economice. The fluor input is in most cases ensured by the use of toothpastes (86%) and only to a small extend by the use of mouth-wash solutions. Studiul factorilor de risc a eviden¡iat un procent mare (60%) al celor care se prezintå la medicul dentist doar în urma unei dureri/disconfort (fig. NR. 1).17 for the DMF-T index. Acestea justificå aplicarea unor metode ¿i mijloace de profilaxie generalå care så diminueze cre¿terea rapidå a inciden¡ei acestei boli. deprinderile de igienå bucalå. followed by the consumption of food between meals and by the seldom medical check-ups. AN 2009 35 Results and discussions: The frequency of cavity within the group of patients stood at 87% whereas cavity intensity stood at 5. The study of risk factors reveled a high percentage of patients (75%) that only go to the dentist in case of pain or discomfort. Mijloacele de investiga¡ie ¿i diagnostic anuale permit identificarea factorilor etiologici care ac¡ioneazå în cazurile particulare cu un risc crescut la carie. fluoro-profilaxie ¿i obiceiurile alimentare. atitudinea fa¡å de sånåtatea aparatului dento-maxilar. 2. The oral hygiene degree was computed by adding the cavity index and the calculus index. Results showed that 51. mediu. prin care am evaluat riscul factorilor incrimina¡i. 1. råmân un numår important de indivizi care nu råspund conform a¿teptårilor acestei metode (1). cariogramme. INTRODUCERE Inciden¡a crescutå a cariei dentare în ¡ara noastrå. Metoda de lucru a inclus examinare vizualtactilå. iar aportul fluorului are loc în marea majoritate doar prin intemediul pastelor de din¡i (fig.22% have a good index and 3. The statistical research reveled that the in-appropriate oral hygiene is the most important risk factor. which enables the determination of the global cavity index. am apelat la metoda statisticå de studiere a bolii. consemnarea datelor în fi¿a individualå de profilaxie ¿i completarea unui chestionar prin care am dorit så aflu date despre prezentarea la control dentar. din Bucure¿ti.17 pentru indicele DMF-T. Prevalen¡a cariei dentare la lotul studiat a fost de 87%. MATERIAL ªI METODÅ În studiul de fa¡å mi-am propus så apreciez prevalen¡a cariei ¿i ponderea unor factori etiologici în determinarea leziunilor carioase la un lot de 327 pacien¡i.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. risk factors at the beginning of the research as well as changes occurred by applying the individual methods were rapidly and effectively depicted Conclusions: The basic concept of applying individual prophylactic measures consists in recognizing patients with high cavity risk and implementing an efficient prevention treatment. Pentru confirmarea probabilitå¡ii implicårii factorilor analiza¡i ca factori de risc. Figura 2 Modul de periaj . cuprinså între 80 ¿i 98%.

Motivarea pacien¡ilor asupra adoptårii unei diete cario-preventive am realizat-o pe baza alcåtuirii unui jurnal alimentar individual. Tabelul 1 Valori DMFT ¿i încadrarea în grupe de risc Figura 3 Aportul de fluor Obiceiurile alimentare nesånåtoase sunt un factor de risc important pentru 78% dintre cei chestiona¡i. Prin reprezentarea programului informatic Cariogram. Din analiza acestuia am stabilit. 4). Indicatori salivari S-au înregistrat rata fluxului salivar de repaus. numårul de Streptoccoci mutans ¿i de Lactobacili. 4). Figura 4 IHO Figura 5 Cariogramå . reprezentarea factorilor de risc la începutul studiului precum ¿i modificårile survenite dupå aplicarea måsurilor individualizate de tratament (fig. urmat de consumul frecvent de alimente între mesele principale ¿i apoi de prezentarea neregulatå la control dentar. alimentele care reprezintå un pericol pentru sånåtatea sa dentarå ¿i modalitå¡ile de restrângere a consumului pentru mic¿orarea riscului la carie. ¿i capacitatea tampon salivarå (metoda Dentobuff) (3. 25 de ani – Antecedente carii = 0. 6). 1. în care pacientul este rugat så consemneze orarul ¿i felul alimentelor consumate timp de o såptåmânå. 5) (5. În urma studiului statistic a reie¿it cå la acest lot igiena dentarå deficitarå este cel mai important factor de risc. – Antecedente carii = 2. Valorile ¿i încadrarea în grupe de risc este reprezentatå în tabelul urmåtor.36 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Aprecierea gradului de igienå oralå s-a calculat din suma dintre indicele de placå ¿i indicele de tartru. care permite determinarea globalå a riscului de carie. S-a constatat cå 61% dintre pacien¡i prezintå un indice de igienå slab. LV. utilizând kituri speciale (Dentocult SM ¿i Dentocult LB). de comun acord cu pacientul. Cazuri clinice Pacientul: GM. NR. am ob¡inut într-un timp scurt ¿i foarte sugestiv. AN 2009 Încadrarea pacien¡ilor în grupe de risc a luat în considera¡ie ¿i valorile DMFT. – Afec¡iuni asociate = 0. 18% pacien¡i prezintå un indice moderat. 15% prezintå un un indice bun ¿i un pacient (6%) prezintå un indice excelent (fig.

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009

37

– Afec¡iuni asociate = 1 – Dietå consum mediu de hidrocarbonate = 1 – Dietå frecventå medie = 1 – Placa 1 IHO = 3 – SM = 3 – Fluorizare prin pasta de din¡i = 1 – Secre¡ia salivarå = 0,1 mml/min 3 – pH-ul salivar = 1 Antecedentele la carie sunt evaluate la 0, neasociate cu prezen¡a unei afec¡iuni consideratå în rela¡ie cu apari¡ia cariei (rezultat 0). Consumul de hidrocarbonate este u¿or ridicat, apreciat la 1, asociat cu o frecven¡å reduså de consum a acestora între mese (rezultat 1). Igiena bucalå (cantitatea de placå) este slabå (rezultat 3), iar prezen¡a SM este ridicatå (rezultat 3). Aportul de fluor constå doar din periajul dentar cu paste fluorurate (rezultat 1), fårå aport suplimentar. Cantitatea de salivå este reduså (rezultat 3), iar pH-ul salivar este redus (Dentobuff rezultat 1). În concluzie, se poate afirma ca pacientul prezintå un grad mediu de risc la carie, rezultat din asocierea unui consum de hidrocarbonate cu

igienå deficitarå ¿i prezen¡a SM. Existå 28 % ¿ansa de a împiedica apari¡ia cariei. Secre¡ia salivarå reduså determinå cre¿terea sectorului albastru deschis din cariogramå (fig. 6, 7). Trebuie instituit un tratament urgent de preven¡ie (control dietå, igienå oralå, flux salivar). Pentru urmårirea eficien¡ei måsurilor profilactice s-a realizat tratamentul, dupå cum urmeazå: – din lotul de 327 de pacien¡i o parte (170) a beneficiat de tratament complex de profilaxie individualizatå (optimizarea igienei dentare prin asocierea clåtirilor cu clorhexidinå, utilizarea mijloacelor suplimentare de fluorizare localå, reducerea consumului de hidrocarbonate, în special între mese, aplicarea de mijloace suplimentare de cre¿tere a fluxului salivar). – Un lot de 105 pacien¡i a beneficiat de tratament de profilaxie localå (fluorizåri, sigilåri) – Restul pacien¡ilor (52) a beneficiat de tratament curent (lot martor). În urma examinårii loturilor la începutul ¿i sfâr¿itul perioadei de tratament, am comparat

Figura 6 Aspect ini¡ial

Figura 8 Indice carie ini¡ial

Figura 7 Aspect final

Figura 9 Indice carie dupå tratament

38

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009

eficien¡a tratamentului efectuat asupra lotului martor, cu cel din loturile care au beneficiat de måsuri speciale de profilaxie. Datele au aråtat scåderea indicelui de carie cu 2% la lotul care a beneficiat de profilaxie individualizatå, cu 1,5% la lotul la care s-a efectuat tratament profilactic local ¿i cu 1,2 la lotul martor (fig. 8, 9).

Conceptul de bazå al profilaxiei individualizate constå în recunoa¿terea pacien¡ilor cu risc crescut ¿i modificarea factorilor de risc comportamentali individuali, prin instruirea unui tratament preventiv eficient.
BIBLIOGRAFIE

CONCLUZII
Studiul morbiditå¡ii cariei dentare la lotul studiat a eviden¡iat valori crescute. Din cercetarea actualå rezultå cå testele biofizice ¿i microbiologice ale salivei, precum ¿i utilizarea programului informatic Cariogram constituie metode ¿tiin¡ifice moderne ¿i, în acela¿i timp, pot fi ¿i mijloace pedagogice eficiente, care contribuie la sporirea motivårii pacien¡ilor pentru reducerea indicelui de carie.

1.

2. 3.

4.

5. 6.

Billings RJ and colab. – Pathological and Protective Caries Risk Factors in a Children´s Longitudinal Study. Caries Research, 50 the ORCA Congress, 26 July, 2003, Germany Anderson MH, Bales DJ – Modern management of dental caries. JADA, 1993, 124, 37-44 Ghiorghe A, Vataman R – Influen¡a testelor salivare în aprecierea nivelului de boalå carioaså. Zilele Facultå¡ii de Medicinå Dentarå Edi¡ia IX- a, 2005, Volum de lucråri ¿tiin¡ifice, 149-150. Bratthall D, Carlsson J – Current status of caries activity tests. In Thylstrup A., Fjerskov O (eds) Textbook of clinical Cariology, Copenhagen, Munksgaard, 249265, 1994. Bratthall D and colab. – Manual Cariogram, Internet Version, 2.01. 2004 Stoleriu Simona – Tratamentul leziunilor cavitare active la pacien¡ii cu risc cariogen crescut. Rev. Medicinå Stomatologicå, 2002

ODONTOLOGIE

7

STUDIU IMUNOHISTOLOGIC ASUPRA MODIFICÅRILOR DE NEODENTINOGENEZÅ
The immunohistological study about dentinogenic changes
ªef Lucr. Dr. Mihaela ºuculinå*, ªef Lucr. Dr. Mihaela Råescu**, Prof. Dr. Monica Bani¡å* *Facultatea de Medicinå Dentarå, U.M.F., Craiova **Facultatea de Medicinå Dentarå, U.M.F. „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

REZUMAT
Obiectivul studiului este de a evalua råspunsul complexului pulpo-dentinar la aplicarea unor materiale de coafaj indirect, în cavitå¡i adânci, la din¡ii umani. Råspunsurile dentinogenetice sunt urmårite în func¡ie de reac¡iile imunohistologice la anticorpul proteinei S-100. Cuvinte cheie: coafaj indirect, complex pulpo-dentinar, reac¡iile imunohistologice la anticorpul proteinei S-100.

ABSTRACT
The objective of this study is the evaluation of the complex pulpo-dental response at the application of certain materials of indirect capping, in deep cavities, at the human teeth. Dentinogenic responses are following in accordance with of reactionary immunohistological an anti-S-100 protein antibody. Key words: indirect capping, complex pulpo-dental, reactionary immunohistological an antiS-100 protein antibody.

INTRODUCERE
Încå din momentul formårii dintelui, odontoblastele post-mitotice încep så secrete dentina primarå. Celelalte celule ale pulpei sunt importante în sprijinirea dentinogenezei, dar nu joacå un rol direct în secre¡ia dentinei primare (Linde A., Goldberg M., 1993). Dupå secre¡ia dentinei primare, odontoblastele încep så secrete dentina secundarå fiziologicå, într-un ritm lent, pe toatå via¡a biologicå a dintelui (Baume LJ., 1980). Acest nivel redus de dentinogenezå implicå o activitate sinteticå ¿i secretorie scåzutå din partea odontoblastelor. În urma ac¡iunii unor injurii (carii, abraziuni, eroziuni, materiale de obtura¡ie), odontoblastele trec dintr-o stare de odihnå într-un plin proces de

apårare localå, concretizat prin depunerea dentinei ter¡iare (Lesot H. et al, 1994; Smith AJ. et al, 1995). În acest sens, studiul de fa¡å dore¿te så eviden¡ieze rezultatele ac¡iunii materialelor folosite la tratamentul prin coafaj indirect, ca urmare a stimulårii proceselor de apårare localå de la nivelul dintelui, procese care nu ar putea avea loc dacå dentina nu ar prezenta o permeabilitate selectivå.

SCOPUL STUDIULUI
Scopul prezentului studiu reprezintå eviden¡ierea modificårilor induse în structurile odontale atunci când dintele este supus unor injurii, plecând de la pregåtirea cavitå¡ilor ¿i pânå la aplicarea diverselor materiale de coafaj indirect, modificåri care sunt influen¡ate decisiv de permeabilitatea dentinarå.

Adreså de coresponden¡å: ªef Lucr. Dr. Mihaela Råescu, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A, Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593 email: mihaela.raescu@gmail.com

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009

39

proveni¡i de la 12 pacien¡i sånåto¿i. folosind ca adeziv polilizina. AN 2009 MATERIALE ªI METODÅ Materiale Studiul a fost realizat prin tratarea cu una dintre tehnicile de coafaj indirect a 20 de premolari unu ¿i doi. în concentra¡ie de 3%: – Incubarea cu anticorpul primar – 12 ore în camerå umedå. Tabelul 1 Descrierea anticorpului primar folosit: Din¡ii preleva¡i au fost fixa¡i în formol tamponat 4%. – Incubare cu complexul avidin-biotinperoxidazå (Laboratorul Vector). Sec¡iunile au fost incubate cu anticorpul primar S-100. Metode de prelucrare imunohistochimicå pentru tehnica Avidinå-Biotinå-Complex (ABC). o lunå. Activitatea peroxidazei a fost relevatå cu diamino-benzidinå (Sigma Chemical Co. la temperatura camerei. maxilari ¿i mandibulari.40 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Ulterior.2%. Gluma Bond. – Contrastarea nucleilor cu Hematoxilinå Mayer. H2O2 0. timp de 10 zile. care ar putea da reac¡ii fals pozitive. 1. din motive ortodontice. care se leagå specific cu situsurile antigenice ale anticorpului primar. piesele au fost sec¡ionate sagital sau transversal. – Spålare cu tampon fosfat salin (PBS) 2x15 min. Determinarea punctului final al decalcifierii s-a fåcut prin metode mecanice. Am utilizat dilu¡ii de 1:100. timp de ¿apte zile. – Spålare 2x15 minute PBS. – Spålare 2x15 minute PBS. . care este ulterior amplificatå ¿i obiectivatå prin developare cu un trasor fotosensibil. Decalcifierea dintelui integral s-a fåcut în solu¡ie de acid formic 4M. ob¡inându-se sec¡iuni seriate de 3-4 microni. Vitremer) ¿i adezivi dentinari (Scotchbond. 3. care ar putea da reac¡ii fals pozitive. conform tehnicii histologice uzuale. Incubarea cu anticorpul secundar a durat timp de 30 de minute. Se face cu solu¡ie 1:75 ser normal. Metode Din¡ii trata¡i prin coafaj indirect au fost extra¿i dupå 14 zile. În prezentul studiu s-a folosit ca anticorp primar proteina S-100. BSA. Ace¿tia au fost programa¡i pentru extrac¡ie. trei luni. La nivelul acestor din¡i au fost preparate diverse cavitå¡i. la 4°C. – Incubare DAB (3. Anticorpul secundar este format din IgG. NR. – Deshidratare ¿i montare cu Eukit. la întuneric. Includerea la parafinå s-a realizat dupå hidratarea ¡esutului. Excite).3 diaminobenzidinå tetracloride). fiind apoi tratate cu materiale pe bazå de hidroxid de calciu (Dycal ¿i Calcidor).). Prime&Bond. ionomeri de sticlå (Fuji II LC. eugenat de zinc. 1. Sec¡iunile se lipesc pe lame port-obiect. conform regulilor generale de preparare a cavitå¡ilor. 5 minute. Am folosit bovin serum albumin. – Spålare 2x15 minute PBS Anticorpii secundari folosi¡i în acest studiu sunt: – anticorpul secundar de caprå anti-iepure pentru anticorpii policlonali. 30 de minute în camerå umedå. Reac¡ia imunohistochimicå este de fapt o reac¡ie imunå antigen-anticorp. continuându-se decalcifierea timp de încå 3-5 zile. 60 de minute la temperatura camerei. Anticorpul secundar a fost diluat 1:200. Etapele reac¡iilor imunohistochimice sunt: – Incubarea cu anticorpul secundar biotinilat. LV. Scopul este de a bloca peroxidaza din hematii ¿i din elementele ¡esutului conjunctiv. 5 minute. – Spålare cu apå de la robinet. specific în func¡ie de tipul anticorpului primar folosit. 2. 1:75 în tampon TRIS+ 1%. Tehnica de decalcifiere Deparafinarea: – Blocarea peroxidazei endogene S-a fåcut cu metanol + 2% apå oxigenatå. – Blocarea situsurilor antigenice nespecifice Se folose¿te pentru blocarea situsurilor antigenice de tip Fc. în camerå umedå. cu vârste între 9 ¿i 16 ani. Dilu¡ia 1:200 în PBS. Tehnica de imunohistochimie Sec¡ionarea blocului de parafinå Blocurile de parafinå se sec¡ioneazå la microtom.

Prezen¡a proteinei S-100 a fost consemnatå ¿i de Bani¡å M. Matricea dentinei nou-formate are o conforma¡ie tubularå diferitå. LV. fiind capabile så secrete o nouå matrice de dentinå de reac¡ie. dar mai accelerate fa¡å de cele care controleazå activitatea odontoblastelor în timpul dentinogenezei fiziologice. motilitatea celularå ¿i organizarea citoscheletului celular prin fixarea ionilor de calciu (Bronckart Y. pentru celulele gliale din sistemul nervos central (Hachisuka H. cu func¡ionalitate diferen¡iatå. et al. cât ¿i în procesele citoplasmatice ale acestora de la nivelul dentinei din¡ilor inclu¿i. 1984) ¿i pentru celulele Schwann din sistemul nervos periferic (Stefansson K. atât în odontoblaste. în urma unui tratament de conservare a vitalitå¡ii dentare (coafaj indirect). ca dovadå a activitå¡ii secretorii din zona dentinogeneticå propriu-ziså. Am putut remarca o cre¿tere propor¡ionalå a nucleului ¿i a citoplasmei. care. Dentinogeneza reac¡ionalå este rezultatul cre¿terii activitå¡ii odontoblastelor post-mitotice. am folosit anticorpul împotriva proteinei S-100 pentru a marca odontoblastele. acestea fiind în concordan¡å cu nevoile crescute ale dintelui. în cursul studiului nostru. et al. . Intensificarea reac¡iei la anticorpul proteinei S-100. necesitând o abordare distinctå fa¡å de dentinogeneza primarå ¿i secundarå (Lesot H. dintr-o stare relativ inactivå în timpul dentinogenezei fiziologice (Tziafas D. ea prezintå continuitate tubularå ¿i comunicare cu matricea dentinei primare (Smith et al. odontoblastele implicate în secre¡ia dentinei primare pot supravie¡ui. 2001). Deoarece dentina de reac¡ie este produså de odontoblastele primare. citoplasma odontoblastelor. responsabile pentru formarea dentinei primare. anticorpul S-100 a marcat constant ¿i intens pozitiv atât corpul celulei. cum ar fi proliferarea celularå. Prelungirile odontoblastice. specifice ¡esutului pulpar dentar. neinfluen¡a¡i de vreun factor iritant. 1994). Cu toate acestea. ea este un råspuns patologic la un factor iritativ extern. 1994). (2004). aflatå în predentinå. la interfa¡a pulpå-dentinå (Lesot H. et al. Recent. materiale de obtura¡ii cu citotoxicitate scåzutå). putând fi consideratå ca o extensie a dentinogenezei fiziologice. 1995). 1. în func¡ie de natura stimulilor care îi influen¡eazå depunerea (Smith AJ. et al. deoarece aceasta era cunoscutå ca marker pentru celulele care provin din crestele neurale. În studiul nostru. Ele î¿i au originea în crestele neurale. ne-ar putea sugera cå procesele care regleazå activitatea odontoblastelor în timpul dentinogenezei reac¡ionale sunt asemånåtoare. pentru proteina S-100 s-a men¡ionat implicarea sa în diferite func¡ii biologice. în raport cu datele din literatura de specialitate în cazul modificårilor de dentinogenezå apårute ca urmare a declan¿årii unor reac¡ii de apårare localå. În cazul unor råniri u¿oare (leziuni carioase superficiale-medii. Cu toate acestea. odontoblastic. Astfel. et al. Ea reprezintå o stimulare a activitå¡ii sintetice ¿i secretorii a odontoblastelor. AN 2009 41 REZULTATE ªI DISCUºII Vom prezenta rezultatele noastre discutate. Zona bazalå a procesului Figura 1 Odontoblaste ¿i procese odontoblastice în canaliculele dentinare. cât ¿i nucleul acestora. NR.. ne-ar putea sugera gåsirea ulterioarå a unor materiale de coafaj indirect. så poatå stimula sinteza acestei proteine la nivelul odontoblastelor ¿i implicit stimularea neodentinogenezei. Exprimarea intenså a proteinei S-100 la nivelul odontoblastelor implicate în neodentinogenezå. 1997). et al. 1982). deoarece. trecând de dentina permeabilå. Secre¡ia dentinei de reac¡ie a fost promptå ¿i regulatå pe tot parcursul studiului pentru marea majoritate a din¡ilor trata¡i prin coafaj indirect. 1). Odontoblastele sunt celule specializate. 1995).. ca urmare a unei activitå¡i crescute de secre¡ie ¿i transport al precursorilor matriceali (fig. con¡ine pu¡ine organite celulare implicate în procesul de sintezå proteicå. sunt intens pozitive la marcarea pentru proteina S-100. S100 pozitiv x 400. expansiuni celulare ale polului secretor al odontoblastelor.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. anticorpul S-100 a marcat o reac¡ie intens pozitivå ¿i la acest nivel. la acest nivel se desfå¿oarå un proces de neodentinogenezå sub influen¡a unui material de coafaj indirect.

deoarece. au demonstrat reac¡ia dentinei. am remarcat o diferen¡iere a celulelor pulpare în odontoblaste. LV. Sub ac¡iunea factorilor iritan¡i proveni¡i de la nivelul proceselor carioase profunde. semn cå acestea nu sunt implicate într-un proces de neodentinogenezå (fig. odontoblastele primare mor. cu o structurå tubularå discontinuå ¿i cu o densitate tubularå reduså. scåzând permeabilitatea la nivelul acestei dentine. ¿i în prezen¡a unor condi¡ii favorabile locale se dezvoltå o nouå genera¡ie de celule asemånåtoare cu odontoblastele (Lesot et al. rezultatele ob¡inute de noi sunt în acord cu opiniile actuale. Figura 2 Sec¡iune transversalå prin dentina circumpulparå. Depunerea acestei dentine peritubulare nu face decât så scadå diametrul canaliculelor dentinare ¿i implicit permeabilitatea prin convec¡ie a dentinei. Reac¡ia este moderatå ¿i la nivelul odontoblastelor. 2). pe lângå exacerbarea procesului de neodentinogenezå. ne-a atras aten¡ia prezen¡a unei depuneri cu caracter neregulat a dentinei de reac¡ie. S-100 x 400.42 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. având drept rezultat diminuarea permeabilitå¡ii. . care sus¡in cå formarea dentinei peritubulare ¿i precipitarea cristalelor intratubulare pot oblitera canaliculele dentinare printr-un proces de sclerozå. 1998). care pot fi separate de dentina pericanalicularå prin fibre de colagen (Låcåtu¿u ªt. Sintetizând rezultatele ob¡inute. dar ¿i grosimea dentinei råmase sunt critice. ªi în cazul preparatelor noastre s-au observat depunerea dentinei pericanaliculare ¿i formarea cristalelor intracanaliculare. Influen¡a aleatorie a acestor factori se pare cå este decisivå ¿i în cursul studiului nostru. Figura 3 Reac¡ie pozitivå la nivelul proceselor odontoblastice aflate pe distan¡e diferite în canaliculii dentinari. În cazul unor stimuli mai puternici. scåzând totodatå ¿i permeabilitatea dentinarå pentru bacterii sau produ¿ii citotoxici din materialele compozite folosite ulterior la obturarea cavitå¡ilor. Pe lângå secre¡ia de dentinå ter¡iarå. Aceste rezultate sunt în concordan¡å ¿i cu studiile recente ale lui Murray et al. Astfel. ob¡inându-se o zonå de dentinå scleroaså translucidå (fig. am observat cå aplicarea materialelor de coafajul indirect al dentinei a redus convec¡ia lichidianå. Progresiv. NR. se pot forma depozite centrocanaliculare sub forma unui material granulos sau cristale mari. ca urmare a scåderii diametrului tubulilor dentinari (Låcåtu¿u ªt. care a observat cå matricea dentinei de reac¡ie nu este uniform secretatå de odontoblaste. Imaginile ob¡inute de la din¡ii trata¡i ¿i examina¡i dupå o perioadå mai lungå de timp. Restul canaliculului este obstruat. Pe parcursul studiului nostru. Reac¡ia la anticorpul S-100 este slabå.. deci ¿i cu o permeabilitate mai scåzutå. au sugerat cå aceastå accelerare în activitatea metabolicå a odontoblastelor este un proces complex. 1. dintele a mai råspuns la terapia de coafaj indirect ¿i printr-o secre¡ie mare de dentinå peritubularå. Se remarcå reac¡ia sporadicå la S-100. (2000). 1998). AN 2009 Marsland ¿i Shovelton (1957). cuboidale. cu depunerea dentinei peritubulare ¿i obliterarea cu fosfa¡i de calciu a canaliculilor dentinari. S-100 x 100. în care nivelul sau condi¡iile lezårii dentinei. canaliculele dentinare obliterându-se.. care a condus la formarea unei matrice de dentinå reparatorie. procesele odontoblastice se retrag din canaliculele dentinare. 3). 1994). de¿i se formeazå în urma unui proces de dentinogenezå ini¡ial. eviden¡iindu-se numai procesele odontoblastice din canaliculii în care nu s-a depus dentinå peritubularå. accelerat.

31:75-82. Karger AG. Lesot H – Reactionary dentinogenesis. 1. 6. Perry H. editor. NR. 1980. Cassidy N. 3. Skamoto F – Immunohistological demonstration of S-100 protein in the cutaneous nervous system. Hachisuka H. 28:77-92. 2. 7. Decaestecker C. . Journal of Dentistry. Tziafas D. Cassidy N. 8 Basel: S. Smith AJ. dentinei peritubulare ¿i prin precipitarea cristalelor intratubulare. Nagy N – Development and progression of malignancy in human colon tissues are correlated with expression of specific Ca-binding S100 proteins. Wollmann RL. ceea ce are ca efect mårirea distan¡ei ¿i a barierei de permeabilitate între celulele pulpare ¿i obtura¡ie. 2001. Lumley PJ. Ruch JV. Franquin JC. Critical Reviews in Oral Biology and Medicine. 5. Journal of Dentistry. Linde A. 1993. 9. Monographs in oral science. 16:12-707. The Anatomical Record 1984. Cells and Materials 1994. Baume LJ – The biology of pulp and dentine. Lesot H – Designing new treatment strategies in vital pulp therapy. In: Myers HM. Mori O. Begue-Kirn C. About I. 210:46-639. Smith AJ. Ruch JV – Biologically active molecules and dental tissue repair: a comparative review of reactionary and reparative dentinogenesis with the induction of odontoblast differentiation in vitro. AN 2009 43 CONCLUZII Plecând de la rezultatele ob¡inute. 234:17-309. Lesot H. Murray PE. LV. prin secre¡ia dentinei ter¡iare. trebuie så remarcåm abilitatea complexului pulpå-dentinå de a råspunde la terapia de coafaj indirect. Aceste modificåri dentinogenetice permit protejarea pulpei ¿i men¡inerea vitalitå¡ii acesteia. BIBLIOGRAFIE 1. Bronckart Y. Stefansson K.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 4. Goldberg M – Dentinogenesis. Begue-Kirn C. 2000. Windsor LJ. Moore BW – Distribution of S-100 protein outside nervous system. 4:199-218. Brain Research 1982. 39:80-273. 2003. 4:679-728. Smith AJ – Odontoblast morfology and dental repair. Histol Histopathol. Smith AJ. 8. International Journal of Development Biology 1995. Tziafas D.

only the anterior 2/3 of the tubercle are covered by the prosthesis in order to prevent its dislocation when the mouth is opened to the maximum (during this movement.8 Prosthetic value of piriform tubercle PROTETICÅ DENTARÅ VALOAREA PROTETICÅ A TUBERCULULUI PIRIFORM ªef Lucr. este structurat så suporte presiuni. care apare în locul trigonului retromolar. AN 2009 . Cuvinte cheie: tubercul piriform (direc¡ia fa¡å de creasta edentatå. Sector 3. Facultatea de Medicinå Dentarå. Gheorghe Petra¿cu. înso¡ite de suferin¡e (dureri) ¿i de tulburåri ale func¡iilor acestui sistem. în urma resorb¡iei mai reduse a peretului distal al alveolei. extinderea protezei total. volume). volumul). NR. Str. Cunoa¿terea elementelor morfo-structurale ale acestui câmp ne poate ajuta de multe ori în stabilirea cu exactitate a zonei de sprijin ¿i de succiune. Un element al zonei de sprijin cu valoare proteticå deosebitå este tuberculul piriform situat distal la nivelul zonei. valoare proteticå. MATERIAL ªI METODÅ Tuberculul piriform. ceea ce reprezintå un argument pentru care este acoperit în 2/3 anterioare de suprafa¡a protezei (1-4. vor exista erori care se manifestå la nivelul structurilor câmpului protetic. Facultatea de Medicinå Dentarå. considered by some authors as biostatistical area. Nr. Elena-Gabriela Despa. pentru a nu împiedica dislocarea ei la deschiderea maximå a gurii (în timpul acestei mi¿cåri este pus în tensiune ligamentul pterigomandibular. Universitatea „Titu Maiorescu“. La acest nivel. Cod 031593 email: gabidespa@gmail. LV. Bucure¿ti REZUMAT Tuberculul piriform este un element foarte important al zonei de sprijin. dacå nu este conceput ¿i realizat corect. proteza mandibularå nu poate fi extinså la maximum. At this level. INTRODUCERE Tratamentul edenta¡iei totale. care are inser¡ie în 1/3 distalå a tuberculului piriform). Bucure¿ti. 67A. the mandibular prosthesis cannot be extended to the maximum. forma¡iune morfologicå care se formeazå dupå extrac¡ia molarului de minte inferior.com 44 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. total extension of the prosthesis. prosthetic value. 1).7-9) (fig. Ddr. is strained). 1. Câmpul protetic edentat total mandibular pune întotdeauna probleme practicienilor în ceea ce prive¿te ob¡inerea unei bune men¡ineri a protezei totale. Key words: piriform tubercle (direction to the edentulous crest. Dr. ABSTRACT The piriform tubercle is a very important element in the support area. Dr. Gabriela Moise Catedra de Proteticå Dentarå. urmate de modificåri histo-morfologice. the prerygomandibular ligament. considerat de unii autori zonå biostaticå.9) Adreså de coresponden¡å: ªef Lucr. Elena-Gabriela Despa. Figura 1 Tuberculul piriform (8. numai 2/3 anterioare ale tuberculului sunt acoperite de protezå. Universitatea „Titu Maiorescu“. which has an insertion in the distal 1/3 of the piriform tubercle.

Pentru eviden¡ierea acestui element morfostructural. mai pu¡in favorabili. ¿i oblicå în 58 de cazuri. AN 2009 45 Lejoyuex a remarcat ¿i sintetizat valoarea proteticå prin utilizarea unei clasificåri (4-6): – în clasa I-a sunt cuprin¿i tuberculii favorabili. Astfel. Dupå Bandetimi. mediu. u¿or mobili ¿i mai comprimabili. acoperi¡i de o mucoaså relativ groaså. 4): orizontalå în 134 de cazuri examinate. iar în 47 dintre cazuri.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. împår¡i¡i în douå loturi. NR. fiindcå sunt fermi. au fost examina¡i un numår de 506 pacien¡i. Examinarea endobucalå a tuberculului piriform a urmårit volumul tuberculului piriform ¿i direc¡ia acestuia fa¡å de creasta edentatå în cazul ambelor loturi. cu profil convex. din cauza calitå¡ii deficitare a ¡esutului submucos. Dupå Ene. la nivelul cårora tuberculul piriform avea: – direc¡ia fa¡å de creasta edentatå (fig. mediu. dar numai în cele douå treimi anterioare. – în clasa a II-a sunt tuberculii moi. – în clasa a IV-a sunt tuberculii care nu prezintå valoare proteticå. 2): orizontalå în 109 cazuri examinate. în primul lot au fost 167 de pacien¡i cu câmpuri protetice edentate total mandibular. redus (fig. tuberculul piriform trebuie så fie utilizat pentru stabilizarea ¿i men¡inerea protezei mandibulare. pentru sprijinul ¿i stabilitatea protezelor. u¿or convec¿i. Figura 3 Volumul tuberculului piriform Figura 2 Direc¡ia tuberculului piriform fa¡å de creasta edentatå mandibularå Figura 4 Direc¡ia tuberculului piriform fa¡å de creasta edentatå mandibularå . voluminos. care sunt capabile så suporte presiuni transmise de proteze. în 96 dintre cazuri. 3). 5): în 36 de cazuri era voluminos. – volumul (fig. care-i opre¿te deplasarea spre distal. – iar volumul tuberculului piriform a fost: în 24 dintre cazuri. În cadrul lotului 2 a fost examinat un numår de 216 câmpuri protetice mandibulare edentate total. iar în 62 de cazuri redus. dar sunt utilizabili fiindcå suportå presiunile protezei. – în clasa a III-a sunt tuberculii a cåror valoare proteticå este mai scåzutå. în 118 cazuri. Extinderea protezei distal se poate face pânå la inser¡ia ligamentului pterigomandibular. ¿i oblicå în 82 de cazuri. LV. eviden¡iindu-se: – direc¡ia tuberculului piriform fa¡å de creasta edentatå (fig. aderen¡i la planul profund. 1. fiindcå nu sunt utilizabili. zona tuberculului piriform trebuie så fie consideratå în „zone biostatice”. a unei inser¡ii a ligamentului pterigomandibular joase ¿i anterior sau a purtårii un timp îndelungat a unei proteze totale incorecte.

1998 . men¡inere etc. examenul portamprentei individuale pe câmpul protetic. Bratu D. examenul protezei.M. 9. Bucure¿ti. dacå se ob¡ine închiderea marginalå. Ed. dacå este prezent ¿i delimitat câmpul protetic. ceea ce aratå corectitudinea confec¡ionårii. LV. 6. Popovici C. Preoteasa E – Aspecte practice în protezarea edenta¡iei totale. Cerma. modelul preliminar este examinat în zona distalå pentru a se constata. Ed. examenul portamprentei individuale pe model. IMF Bucure¿ti. 1988 Påuna M. Bucure¿ti. Ed. examenul amprentei func¡ionale. Litografia I. dacå extremitatea are raport cu tuberculul pririform. – Bazele clinice ¿i tehnice ale protezårii edenta¡iei totale. 1998 5. Ed. Med Bucure¿ti. examenul unei proteze pe care pacientul nu o poartå fiindcå nu are stabilitate.. 2002 Rânda¿u Ion. AN 2009 – – – – Figura 5 Volumul tuberculului piriform – Ca urmare a centralizårii datelor. Chiru D. Hutu E – Edenta¡ia totalå. Medicalå. Despa EG – Tehnologia protezei totale. Ed. Bucure¿ti. adaptarea portamprentei individuale pentru a se ob¡ine în zona distalå închiderea marginalå. dacå acoperå cele 2/3 anterioare ale tuberculului piriform. 1989 Hutu E – Edenta¡ia totalå. Ed. 8. Bucure¿ti. s-a constat cå în ambele loturi au existat cel mai frecvent tuberculi piriformi în pozi¡ie orizontalå ¿i cu un volum mediu (putând favoriza protezarea). Curs pentru studen¡i. 2005 Ene L.46 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Bucure¿ti. Printech. 4. 1. – – REZULTATE Tuberculul piriform prezintå urmåtoarea valoare proteticå pentru restaurarea edentatului total mandibular: – alegerea portamprentei universale este determinatå de raportul cu aceastå forma¡iune – – anatomicå (extremitå¡ile libere så le acopere). 2005 Lejoyeux J – Proteza totalå. Bucure¿ti. înainte de a fi inseratå pe câmpul protetic dacå a fost realizatå corect în zona distalå. cum a fost înregistrat tuberculul piriform. examenul protezei pe câmpul protetic: så se constate raportul cu tuberculul piriform. Didacticå ¿i Pedagogicå. 3. – Edenta¡ia totalå-clinicå ¿i tratament. Na¡ional. Medicalå. 2. Bucure¿ti. examinarea amprentei preliminare în zona distalå urmåre¿te dacå a fost înregistratå aceastå forma¡iune. Ed. colab. NR. 1988 Ene L – Edenta¡ia totalå. BIBLIOGRAFIE 1.F. Ed. 7. 2008 Rânda¿u Ion – Proteze dentare.

în 1999. ABSTRACT Number of elderly people. edenta¡ie par¡ialå. tot mai multe persoane vârstnice prezintå din¡i restan¡i datoritå îmbunåtå¡irii igienei dentare. Bucure¿ti. Doina Lucia Ghergic1. Str. Facultatea de Medicinå Dentarå „Titu Maiorescu“. Key words: seniors. Facultatea de Medicinå Dentarå. Gheorghe Petra¿cu. Cuvinte cheie: vârsta a treia. vârsta a treia era asociatå cu starea de edenta¡ie ¿i purtarea protezelor mobilizabile. Claudia Florina Andreescu2 1Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå. Aståzi. Din punct de vedere stomatologic. INTRODUCERE Din punct de vedere stomatologic. Clinica „Dental Praxis“. Aståzi. tot mai mul¡i autori considerå cå modelul problemelor stomatologice la vârsta a treia s-a schimbat. The greatest advantage of last century was increasing life expectation from 47 years-old in 1900 to 74 years old (71 years old for men and 77 years old for women) in 1999. Dr. The purpose of present study is to investigate the oral status of people over 65 years. Doina Lucia Ghergic. Dr. is increasing worldwide. AN 2009 47 . Universitatea „Titu Maiorescu“. Dr. Nowadays. NR. senior citizens. Bucure¿ti 2Doctor în ªtiin¡e Medicale. 1. From dentistry standpoint of view dental status of senior citizens was associated with edentulous status and wearing of total or partial dentures. Nr.co.PROTETICÅ DENTARÅ 9 STUDIU STATISTIC PRIVIND ASPECTE CLINICE ALE EDENTAºIEI PARºIALE LA PERSOANE DE PESTE 65 DE ANI Statistical study of clinical aspects of partially edentulous span in people over 65 years Prof. Constan¡a REZUMAT Omenirea tråie¿te aståzi una dintre cele mai mari experien¡e din existen¡a sa: cucerirea longevitå¡ii. especially in industrialized countries. Graficul 1 Distribu¡ia lotului pe grupe de vârstå ¿i sex Adreså de coresponden¡å: Prof. LV. modelul problemelor stomatologice la vârsta a treia s-a schimbat. the pattern of dental status is changing. 1. more and more seniors are keeping their teeth due to improvement of oral hygiene. Lucrarea de fa¡å î¿i propune så realizeze un studiu privind aspecte ale edenta¡iei par¡iale la persoanele de peste 65 de ani. Sector 3. tot mai multe persoane vârstnice prezintå din¡i restan¡i datoritå îmbunåtå¡irii igienei dentare. par¡iale sau totale.uk REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. partially edentulous span. 67A. Cod 031593 email: monica_tarcolea@yahoo. vârsta a treia era asociatå cu starea de edenta¡ie ¿i purtarea protezelor mobilizabile par¡iale sau totale. Poate cel mai mare avantaj al secolului trecut este cre¿terea speran¡ei de via¡å de la 47 ani în 1900 la 74 ani (71 de ani pentru bårba¡i ¿i 77 de ani pentru femei).

4. 2.71. 7.42.8. 6 ¿i 7 pentru mandibulå. Pentru înregistrarea edenta¡iei par¡iale s-a folosit clasificarea lui Costa: edenta¡ie par¡ialå reduså.33. numårul din¡ilor maxilari. La lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 1 subiect dentat.8. 1.71. penså dentarå ¿i sondå dentarå. 1. canini. molari. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i la femei este: numårul tuturor din¡ilor. – 8 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså. numårul din¡ilor mandibulari. 2. – 7 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. molari. LV. 8.43. – 6 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. 1. 15. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i la bårba¡i este: numårul tuturor din¡ilor 17. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i mandibular pe grupe dentare la bårba¡i este: incisivi.75. – 14 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. cu ajutorul trusei de examinare oralå care con¡ine: oglindå dentarå. Graficul 3 Forme de edenta¡ie par¡ialå maxilarå la bårba¡i La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – nici un subiect dentat. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i maxilar pe grupe dentare la femei este: incisivi. numårul din¡ilor maxilari. numårul din¡ilor mandibulari.43. 1. canini.43.4. 1. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i mandibular pe grupe dentare la femei este: incisivi. 3. – 4 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. – 5 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså. 1. 1.75. – nici un subiect cu edenta¡ie totalå. Graficul 2 Formele de edenta¡ie la maxilar To¡i subiec¡ii au fost consulta¡i în cabinetul medical în condi¡ii de bunå iluminare. molari.2. 1. – 3 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså.83. canini 1. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i maxilar pe grupe dentare la bårba¡i este: incisivi. 3.58. premolari. .43. premolari.4. molari. REZULTATE ªI DISCUºII Numårul mediu al din¡ilor restan¡i este: numårul tuturor din¡ilor. 2.67. 3 ¿i 4 pentru maxilar ¿i în graficele 5. – 16 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså.5.48 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.2. AN 2009 2. 3. canini. numårul din¡ilor mandibulari. 8. premolari. 8.67.71. La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – un subiect dentat. edenta¡ie par¡ialå extinså. edenta¡ie subtotalå. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i mandibular pe grupe dentare la lotul studiat este: incisivi.8. Rezultatele ob¡inute sunt prezentate în graficele 2. 2. molari. 2. MATERIAL ªI METODÅ Pentru efectuarea lucrårii de fa¡å s-au evaluat fi¿ele a 48 (28 femei ¿i 20 bårba¡i) de persoane de vârsta a treia. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i maxilari pe grupe dentare la lotul studiat este: incisivi 2. 2. premolari. OBIECTIVUL STUDIULUI Aceastå lucrare are ca obiectiv studiul edenta¡iei par¡iale la persoanele de peste 65 de ani care pot beneficia de reabilitare oralå proteticå în cadrul parteneriatului dintre Facultatea de Medicinå Dentarå „Titu Maiorescu” ¿i Primåriile Sectoarelor 1 ¿i 2 din Bucure¿ti în timpul stagiilor clinice de Reabilitare Oralå ¿i Proteticå Dentarå ale studen¡ilor din anii terminali. canini. – 2 subiec¡i cu edenta¡ie totalå. 8. 1. 2. 1. molari.14. 2.29. – 5 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. canini. edenta¡ie par¡ialå întinså. 1. 16.14. premolari. 2. 1.58. NR. Distribu¡ia lotului studiat în func¡ie de vârstå ¿i sex este prezentatå în graficul 1.14. premolari. numårul din¡ilor maxilari 6.

– 4 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. – 18 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – un subiect dentat. La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – nici un subiect dentat. – 11 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. – nici un subiect cu edenta¡ie totalå. – 5 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. NR. – nici un subiect cu edenta¡ie totalå. La lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 22 de subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå. – 7 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 10 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå. – 6 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. – 7 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. – 7 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. – 2 subiec¡i cu edenta¡ie totalå. – 4 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså. – 15 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. La lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – un subiect dentat. – 9 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. – nici un subiect cu edenta¡ie totalå. – 11 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. AN 2009 49 – 3 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. 1. LV. . – 2 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså. Graficul 6 Forme de edenta¡ie par¡ialå mandibularå la bårba¡i Graficul 7 Forme de edenta¡ie mandibularå la femei Graficul 8 Gradul de protezare al edenta¡iei maxilare Graficul 4 Forme de edenta¡ie maxilarå la femei Graficul 5 Forme de edenta¡ie la mandibulå Graficele 8-13 ilustreazå gradul de protezare al edenta¡iei par¡iale la persoanele de peste 65 de ani. – 13 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. – 6 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. – 10 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. – 12 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. – 2 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså.

Statusul oral al vârstnicilor se schimbå în întreaga lume. Un studiu din SUA.). – 8 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. AN 2009 La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 12 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå. Alt . se raporteazå un numår mediu de 15. – 4 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. – 9 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. NR.4 din¡i restan¡i (Warren J. în Mexic. La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 8 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå.). în 2000. ¿i colab. Graficul 11 Gradul de protezare al edenta¡iei mandibulare Graficul 9 Gradul de protezare al edenta¡iei maxilare la bårba¡i – 13 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. era. Datele din literatura de specialitate aratå cå vârstnicii din întreaga lume î¿i påstreazå tot mai mul¡i din¡i pe arcade. La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 13 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå. o caracteristicå comunå a persoanelor vârstnice.95 din¡i restan¡i (Irigoyen E. În urmå cu 30-40 de ani edenta¡ia totalå Graficul 12 Gradul de protezare al edenta¡iei mandibulare la bårba¡i Graficul 13 Gradul de protezare al edenta¡iei mandibulare la femei Graficul 10 Gradul de protezare al edenta¡iei maxilare la femei În 1999. 1. gåse¿te un numår mediu de 19. – 6 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. LV. – 7 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. ¿i colab. – 14 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. La lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 21 de subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå. – 9 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. dar datele diferå mult în func¡ie de ¡arå ¿i grupul selec¡ionat.50 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.

¿i colab. Warren JJ. Analele Universitå¡ii „Ovidius” – Seria ¿tiin¡e medicale. cât ¿i bårba¡ii. Hotta TH.). 9. mul¡i din¡i restan¡i decât femeile. JADA 2000. 20: 217-222. indiferent de maxilar. Majoritatea subiec¡ilor au tratamente protetice incomplete (43. 61-66. urmatå de edenta¡ia subtotalå. Bårba¡ii prezintå mai mul¡i din¡i restan¡i decât femeile. 9. cât ¿i la bårba¡i. Davenport JC. Ghergic Doina Lucia – Characteristic of prosthetic treatment for elderly people. Takano N. iar molarii sunt din¡ii cel mai slab reprezenta¡i. BIBLIOGRAFIE 1. gåse¿te 19. 3. 4.75% la mandibulå). Copenhagen: Munksgaard 1996. atât la femei. Nunes LJ.33% dintre femei ¿i 30% dintre bårba¡i). NR. Mejía A – Caries dental y enfermedad periodontal en un grupo de personas de 60 o más años de edad de la Ciudad de Mexico. pages 364-368 Esan TA.29% dintre femei ¿i 35% dintre bårba¡i). 131(11): 1571-1579. 9. Olusile AO. Andreescu Claudia Florina. indiferent de maxilar.83% la maxilar ¿i 43. Ralph JP. ultimii din¡i restan¡i sunt din¡ii frontali. atât la bårba¡i. bårba¡ii prezintå mai 5. 7. no. cât ¿i la femei. Akeredolu PA.14. 14. Subiec¡ii de sex feminin prezintå un numår mai mare de tratamente protetice comparativ cu subiec¡ii de sex masculin. CONCLUZII 1. Andreescu Claudia Florina – Failure of fixed prosthodontics. Basker RM. Hand JS – Dental caries prevalence and dental care utilization among the very old. cât ¿i la bårba¡i. 4: 3. La mandibulå. În acest studiu a fost gåsit un numår mediu de 16 din¡i restan¡i. Ghergic Doina Lucia. Revista de la Asociación Dental Mexicana 1999. Watkins CM. AN 2009 51 studiu efectuat în 2003. urmatå de cea par¡ialå extinså. volume 189. 6. LV. nr. Community Dental Health 2003. 2003 ISSN – 1223 – 7213. Nonaka T. 3. 2. 2. nr. 5. Esan AO – Sociodemographic factors and edentulism. La lotul studiat. 1. caninii sunt din¡ii care se men¡in cel mai mult timp pe arcadå. cea mai des întâlnitå formå de edenta¡ie la maxilar este edenta¡ia par¡ialå extinså (39.2 fa¡å de 15. În general. 4. 44(2): 64-69. 2. atât femeile. Irigoyen E. ultimii din¡i restan¡i sunt din¡ii frontali. 61-66. 2. 17. Braz Dent J 2000. Glantz PO – Need and demand for treatment. Löe H – Textbook of geriatric dentistry. British Dental Journal. În ceea ce prive¿te distribu¡ia pe grupe dentare a din¡ilor restan¡i. în Japonia. BMC Oral H 2004. 8. iar numårul din¡ilor restan¡i mandibular este mai mare decât numårul din¡ilor restan¡i maxilar. Ando Y. indiferent de maxilar. Velazquez C. vol. atât la femei. Holm-Pedersen P. Bezzon OL – Tooth wear and loss: Symtomatological and rehabiliting treatments. Miyazaki H – Factors associated with root caries incidence in an elderly population.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Heath JR. vol. În general. Zepeda MA. Quatrini AH. 5. . Bataglion C. Yoshihara A. 2nd Edition. Cowen HJ. În acest studiu a fost gåsit un numår mediu de 16 din¡i restan¡i.6 media din¡ilor restan¡i (Takano N. 2003 ISSN – 1223 – 7213. Analele Universitå¡ii „Ovidius” – Seria ¿tiin¡e medicale. cea mai frecventå formå de edenta¡ie este cea subtotalå (33. 11(2) 147-152.

fixed prosthetic. Str. dar pânå în 1965. Cod 031593 email: monica_tarcolea@yahoo. NR. when Per Brånemark put the first dental implant. it was not possible to attach teeth to remaining bone. Nr. Pe lângå anamneza Adreså de coresponden¡å: Asist. 67A. Medicii au dat dovadå de multå ingeniozitate în înlocuirea din¡ilor pierdu¡i.10 PROTETICÅ DENTARÅ STUDIU PRIVIND POSIBILITźILE DE REABILITARE PROTETICÅ ORALÅ CU AJUTORUL IMPLANTURILOR DENTARE Study over oral prosthetical restoration using dental implants Prof. Implantologia oralå este o disciplinå care cunoa¿te o dezvoltare rapidå. Succesul oricårui implant depinde de evaluarea ¿i planificarea preoperatorie. Universitatea „Titu Maiorescu“ Bucure¿ti REZUMAT Pierderea din¡ilor este un proces caracteristic omului. over 20 years old with partial or total teeth loss. în urma edenta¡iei apare ¿i distruc¡ia unei pår¡ii osoase a crestei alveolare ¿i o modificare morfologicå a ¡esuturilor moi acoperitoare. simultaneous with psycho-social aspect appears destruction of remaining bone and morphologic modification of surrounding soft tissues. Clinica „Dental Praxis“ Constan¡a 1Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå. Dr. Scopul acestui studiu este de a evalua clinic ¿i radiologic posibilitatea de restaurare proteticå a edenta¡iei cu ajutorul lucrårilor protetice cimentate pe implanturi. The study evaluates 46 patients. så vorbeascå ¿i så arate mai bine. Dr.co. Pierderea majoritå¡ii din¡ilor devine pentru cei mai mul¡i pacien¡i mutilantå. Facultatea de Medicinå Dentarå. ansamblul terapeutic al edenta¡iilor. edenta¡i par¡ial sau total. Dr. Universitatea „Titu Maiorescu“. Paralel cu aspectul psihosocial. Cuvinte cheie: implanturi dentare. Universitatea „Titu Maiorescu“ Bucure¿ti 2Doctor în ªtiin¡e Medicale. Claudia Florina Andreescu2. Univ. Sector 3. nu a fost posibil de a ata¿a din¡i la osul restant. ceea ce a determinat apari¡ia metodelor ¿i tehnicilor de remediere a acestuia. but until 1965. så månânce mai bine. Bucure¿ti. restauråri protetice fixe. având posibilitatea de a reabilita multiple situa¡ii clinice de edenta¡ie par¡ialå sau totalå.uk 52 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Monica Raluca Tarcolea1 1Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå. oral implantology is an important specialty of dentistry which completes with good results therapy of teeth loss. Edentulous state is mutilating for many patients. Asist. AN 2009 . Implantologia oralå a devenit aståzi o specialitate de bazå a medicinei dentare care vine så completeze cu rezultate bune ¿i promi¡åtoare în timp. 1. când Per Branemark a pus primul implant dentar. Dr. Oral implantology has rapid and important development and has the opportunity to solve multiple situations of partial or total teeth loss. fiind înso¡itå de o cåutare disperatå de remediere a acestei situa¡ii. Nowadays. Studiul a fost efectuat pe un numår de 46 de subiec¡i de peste 20 ani. Doina Lucia Ghergic1. 1. have appeared different methods and techniques which try to resolve teeth loss. Key words: dental implants. The aim of this study is to evaluate clinical and radiological opportunity to restore partial teeth loss with crowns cemented on dental implants. care nu mai trebuie ¿lefui¡i ¿i devitaliza¡i. Gheorghe Petra¿cu. Este un tratament care respectå din¡ii vecini edenta¡iei. Univ. LV. ABSTRACT Loosing teeth is a process characteristic for human beings. Therefore. INTRODUCERE Reabilitarea oralå cu ajutorul implanturilor este un tratament modern care ajutå pacientul så se simtå mai bine. Dentists have developed ingenious ways of replacing lost teeth. Facultatea de Medicinå Dentarå. Monica Tarcolea. Facultatea de Medicinå Dentarå.

în func¡ie de grupa de vârstå ¿i sex Cei mai mul¡i subiec¡i se încadreazå la grupa de vârstå 40-49 de ani (34. 3. 30-39 de ani (17.70%). marea majoritate a subiec¡ilor (76.74%).70%) ¿i totalå (8. MATERIAL ªI METODÅ Studiul a fost realizat pe un lot de 46 de subiec¡i.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. A fost cerutå permisiunea de a se face fotografii. 2. reabilitårii orale cu ajutorul implanturilor dentare.70%). grupele de vârstå 50-59 de ani (21. 4. OBIECTIV Obiectivul acestui studiu este de a evalua clinic ¿i radiologic posibilitatea de restaurare proteticå a edenta¡iei. Urmeazå apoi Figura + Grafic 3 Distribu¡ia lotului studiat. fårå a le fi dezvåluitå identitatea. precum ¿i localizarea structurilor anatomice din vecinåtate. LV. apoi terminalå (13. Restul (23. REZULTATE ªI DISCUºII Analiza tipului de edenta¡ie pentru care se solicitå terapia proteticå pe implanturi este prezentatå în figura 2.81%) se prezintå pentru protezarea unei edenta¡ii pluridentare.78%). Pentru fiecare pacient s-au realizat examenul clinic. NR. s-a explicat pacien¡ilor cå aceste materiale sunt folosite numai în scop didactic. 1. AN 2009 53 minu¡ioaså ¿i examenul clinic atent. În imaginile urmåtoare este prezentatå reparti¡ia dupå grupe de vârstå ¿i sex.39%). 20-29 de ani (17.39%) ¿i 60-69 de ani (80. Figura + Grafic 1 Distribu¡ia lotului studiat.19%) doresc restaurarea unei edenta¡ii unidentare. To¡i subiec¡ii au o stare generalå de sånåtate bunå ¿i nu prezintå afec¡iuni care contraindicå interven¡ia chirurgicalå. Reabilitarea pe implanturi este cel mai frecvent solicitatå pentru edenta¡iile laterale (69.05%) ¿i apoi frontalå (8. modele de studiu ¿i examen radiologic. este necesarå ¿i evaluarea radiologicå pentru a estima caracteristicile morfologice ale osului primitor de implant. în func¡ie de tipul edenta¡iei par¡iale . cu ajutorul lucrårilor protetice cimentate pe implanturi. în func¡ie de tipul edenta¡iei În func¡ie de numårul din¡ilor pierdu¡i în edenta¡ia par¡ialå. Figura + Grafic 2 Distribu¡ia lotului studiat.56%). pentru demonstra¡ii ¿i publica¡ii profesionale. (26 bårba¡i ¿i 20 femei) care s-au adresat Disciplinei de Reabilitare Oralå între anii 2006 ¿i 2008 în vederea.

22% etiologie mixtå.87% femei) necesitå augumentarea ¡esuturilor dure (figura 6). odatå cu înaintarea în vârstå cre¿te frecven¡a bolii parodontale.04% boalå carioaså. hipotiroidismul bine controlat. Augumentarea este necesarå mai ales în edenta¡iile produse de boala parodontalå ¿i în edenta¡iile vechi.74% bårba¡i ¿i 10. diabetul zaharat tip II bine controlat. prezen¡a unei infec¡ii. postmenopauza. traumatism. osteoporoza. precum ¿i examinarea riguroaså a ofertei osoase.39%) implanturile pot fi inserate fårå augumentare. apoi boalå parodontalå ¿i parafunc¡ii. NR. cel mai bun prognostic este ob¡inut în edenta¡ii cauzate de agenezie. La restul subiec¡ilor (63. În ceea ce prive¿te realizarea interven¡iei chirurgicale de inserare a implanturilor dentare 32. – criteriile de excludere privind terapia pe implanturi sunt: os de calitate ¿i volum insuficient. ¿i ajunge la urmåtoarele concluzii: – rata de succes a implanturile dentare este de peste 90%. LV. gradul de satisfac¡ie al pacientului. urmåtorii factori nu cresc semnificativ posibilitatea de e¿ec: fumatul. 1. AN 2009 Pentru prognosticul reabilitårii orale cu implanturi dentare este importantå cunoa¿terea etiologiei edenta¡iei. – în situa¡iile necomplicate. bolile cardiovasculare compensate sau vârsta înaintatå a subiectului. Figura + Grafic 4 Etiologia edenta¡iei Etiologia edenta¡iei în func¡ie de grupa de vârstå este prezentatå în imaginile urmåtoare: Figura + Grafic 6 Augumentarea ¡esuturilor dure Figura + Grafic 5 Etiologia edenta¡iei în func¡ie de grupa de vârstå În timp ce la grupele mai mici de vârstå cauza principalå a pierderii din¡ilor este reprezentatå de Larking. – în edenta¡iile totale nu existå diferen¡e clinice semnificative în rata de succes a implanturilor la mandibulå fa¡å de maxilar. analizeazå 70 de articole publicate dupå 1995 privind implanturile dentare: alegerea pacientului. boala . etiologia edenta¡iei este: 63. carie. La lotul studiat. costuri.61% dintre subiec¡i (21.54 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 2004. 21. evaluarea parafunc¡iilor. Dupå Zitzmann ¿i Schärer. – este importantå selec¡ia pacientului.74% boalå parodontalå ¿i 15. boala carioaså.

. 0% la 40-49 de ani. 17. LV. 4. – etiologie mixtå. În func¡ie de grupa de vârstå: – boala carioaså. Brooks SL – Selection criteria for dental implant site imaging: A Position Paper of the American Academy of Oral and Maxillofacial Radiology. Distribu¡ia lotului studiat: – 20-29 de ani. Bishop BG. igienå oralå nesatisfåcåtoare.39% la bårba¡i ¿i 4.05% (4. 69.74% (17. 2002. Zarb GA – The replacement of missing teeth. 10.81% (19. 9. – boalå parodontalå. 8. 1966–2042. 63. 4.39%) implanturile pot fi inserate fårå augumentare. CONCLUZII 1. 8. Lang N – Clinical periodontology and implant dentistry. Tyndall AA. patient satisfaction and cost factor. – 40-49 de ani. 13. ACC.70% la bårba¡i ¿i 6.04% bårba¡i ¿i 4. – 60-69 de ani. La restul subiec¡ilor (63. Breault LG – Ailing and & failing endosseous dental implants: A literature review.70% la 50-59 de ani ¿i 0% la 6069 de ani. Analiza tipului de edenta¡ie pentru care se solicitå terapia proteticå pe implanturi: – edenta¡ie lateralå. 23.61% la femei).35% femei). (4)2:035-050. NR.78% la femei). 4th Edition. 71(5):327. 39% (13. 4.87% la 40-49 de ani. 2. Schropp L – Radiographic and clinical procedures in single-tooth implant treatment.39% femei).35% femei).. Mosby 1998.04% la 30-39 de ani.76% la femei). 10.39% bårba¡i ¿i 4.70% la bårba¡i ¿i 0% la femei). Weinberg LA – CT Scan as a radiologic data base for optimum implant orientation. Vartoukian SR. Algraffee H – Does the referral and selection for nhs-funded dental implant treatment in the UK Follow National Guidelines? ANN R Coll Surg Engl. – edenta¡ie terminalå. Etiologia edenta¡iei la lotul studiat: – boalå carioaså. 21.89:630-7. J Can Dent Assoc 2005.35% femei).35% la femei). Evidence based Healthcare Advisory Group 2004.35% la bårba¡i ¿i 8.33% la bårba¡i ¿i 42. 8. 0% la 20-29 de ani. 3. – 30-39 de ani.52% la 50-59 de ani ¿i 4.61% dintre pacien¡i (21.04% bårba¡i ¿i 4.70% la bårba¡i ¿i 0% la femei). – 50-59 de ani. 34. 11. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod 2000. 6. University of Aarhus. 8. Larking P – Dental implants: patient selection. J Contemp Dent Pract 2003 May. 7.52% la 50-59 de ani ¿i 4.74% (17.78% la bårba¡i ¿i 34. 5. 8. 89(3): 247–251. – edenta¡ie frontalå. 21. carii multiple. 2nd Edition. Misch C – Contemporary implant dentistry. – implanturile inserate maxilar dupå sinus lift au un grad mai mare de e¿ec.43% la bårba¡i ¿i 32. 13. 39% (13. – edenta¡ie pluridentarå 23. Covington LL. J Prosthet Dent 1993. KBM 1997. Albrektsson T. 5. 0% la 20-29 de ani. Thorkild K.70% (4.35% bårba¡i ¿i 4.05% la bårba¡i ¿i 4. – etiologie mixtå.70% la femei). Can Fam Physician. 1988 June. AN 2009 55 parodontalå. Zitzmann NU. Ashley ET. 34: 1435–1440.35% 30-39 de ani. Faculty of Health Sciences. 2007 April. 69:381-5.35% femei).74% bårba¡i ¿i 10. – supraprotezele mandibulare pe implanturi oferå un grad mai mare de satisfac¡ie comparativ cu supraprotezele pe din¡i restan¡i. BIBLIOGRAFIE 1.39% bårba¡i ¿i 17. 17. Phd Thesis.91% la 40-49 de ani.19% (33. 6. 6. 17.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Schärer P – Oral rehabilitation with dental implants.35% la 60-69 de ani. Lindhe J. 15. – edenta¡ie totalå. Royal Dental College. – boala parodontalå. – protezele conven¡ionale ¿i pun¡ile adezive sunt mult mai ieftine decât lucrårile protetice pe implanturi dentare. 2. 1.52% la femei). Analiza tipului de edenta¡ie par¡ialå pentru care se solicitå terapia proteticå pe implanturi: – edenta¡ie unidentarå. Munksgaard. Necesitatea augumentårii ¡esuturilor dure: 32.22% (8. 5. 76. 2003. Wennerberg A – The impact of oral implants — past and future. 0% 30-39 de ani. Clinical compendium.70% (8. 3. 39% la 20-29 de ani.86% la femei).56% (34.87% femei) necesitå interven¡ii de augumentare.35% la 60-69 de ani.78% (17.70% (8.04% (30.

The advantages and disadvantages of these prosthesis with elastic basis. the prosthesis of the partial edentation was revolutionasied by the appearance of the elastic materials that assure the support and the amortization of the masticatory pressure in improved conditions.I. the esthetic reabilitation of the protetic mecanism. Lea¡å Råzvan. Dr. functional. respectiv pe din¡i-parodon¡iu-os-mucoaså. Cuvinte cheie: protezå cu bazå elasticå. improved confort. respecting the principles some basic principles: profilactic. confort sporit. func¡ional. biomechanical. unde este necesarå o transmitere a presiunii amortizatå asupra ¡esuturilor adiacente respectiv mucoaså – os – parodon¡iu – din¡i restan¡i. respectively to the teeth-parodont-bone-mucous. in opposition to the acrylical elastical prosthesis.M.M. Indica¡ia majorå a acestor tipuri de proteze apårute relativ nou pe pia¡å este pentru câmpurile protetice. Având în vedere faptul cå rolul acestor proteze este de a înlocui ¡esuturile lipså în vederea restaurårii func¡iilor modificate. assures the prothesised pacient an improved confort and confirms the result of the studies and the progress in dental technique. fonetic ¿i estetic asiståm la o îmbunåtå¡ire a raportului calitate-pre¡. Dr. were are in front of an improvement in what concerns the relation between price and quality. ergonomic ¿i homeostazic. reabilitarea esteticå a ansamblului protetic elastic. la care sprijinul rigid dento-parodontal ¿i mucozal este amortizat de elasticitatea bazei elastice. Tehnician dentar 1. AN 2009 . Gala¡i REZUMAT La ora actualå. reabilitarea esteticå a ansamblului protetic. Key words: prosthesis with elastic basis. respectând principiile: profilactic. 1. biomecanic. Prof. the esthetic rehabilitation of the elasthical prosthetic mecanism. The partial elasthical prosthesis supports the function of the lost tissue. ABSTRACT At the moment. LV. asigurå pacientului protezat un confort sporit ¿i confirmå rezultatul cercetårilor ¿i progresului realizat în tehnica dentarå. draw the conclusion that from the biomechanical.com 56 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Gabriela Lea¡å3. protejând în Adreså de coresponden¡å: Ddr. The ability of the tissues to develop their tolerance in time. Bucure¿ti 3C.I. Dr. Gala¡i email: razvanleata@yahoo. Proteza par¡ialå cu bazå elasticå este o protezå mobilizabilå. NR. Toleran¡a ¡esuturilor crescutå în timp fa¡å de proteza elasticå acrilicå. Protezele elastice par¡iale preiau func¡ia ¡esuturilor pierdute. Emilian Hutu2. C. fothetical and esthetical point of view. ergonomical and homeostasical. protezarea edenta¡iilor par¡iale a fost revolu¡ionatå de apari¡ia materialelor elastice care asigurå preluarea ¿i amortizarea presiunilor masticatorii în condi¡ii mult îmbunåtå¡ite. Råzvan Lea¡å1. Avantajele ¿i dezavantajele acestor proteze cu bazå elasticå duc la concluzia cå din punct de vedere biomecanic. Råzvan Lea¡å.11 PROTETICÅ DENTARÅ ASPECTE PRIVIND PROTEZAREA EDENTAºIEI PARºIALE CU PROTEZE MOBILIZABILE CU BAZÅ ELASTICÅ Aspects of partially endentulous span rehabilitation with mobile prosthesis with elastic basis Ddr.2Facultatea de Medicinå Dentarå. Universitatea „Titu Maiorescu“. Lea¡å Råzvan.

Så creeze confort pacientului ¿i o fizionomie plåcutå. Så fie biocompatibilå ¿i så nu traumatizeze din¡ii restan¡i. 4. 7. cu totul nou fa¡å de tehnicile cunoscute. la îmbåtrânire ¿i abraziune. materiale termoplastice pe bazå de poliamid. injectarea este rapidå cât timp continuå presarea materialului ¿i compenseazå contrac¡ia din timpul råcirii. Figura 3 Proteza par¡ialå mandibularå Protezele par¡iale sunt ob¡inute în laboratoarele dentare din rå¿inå Flexiplast. Aceastå nouå procedurå. 3. Echipamentul termoplastic este compact ¿i une¿te o unitate de preîncålzire cu temperaturå înaltå. 5. LV. Polyan sau Biodentaplast. oferind o presiune independentå. Acest echipament este controlat de un microcomputer u¿or de manevrat ¿i poate fi utilizat pentru toate materialele dentare termoplastice. Så aibå o înaltå rezisten¡å mecanicå. 2. acela¿i timp toate celelalte ¡esuturi cu care vin în contact a apårut necesitatea ca proteza elasticå mobilizabilå så întruneascå o serie de calitå¡i. ¿i anume: 1. 1.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. cu o preså pneumaticå. Så nu producå leziuni de decubit ¿i så nu atrofieze osul alveolar. NR. un poliamid dipolicondensat din hexadiamid ¿i adipinacid. 6. a deschis un nou capitol în realizarea din¡ilor. AN 2009 57 Figura 1 Se observå elasticitatea protezei maxilare finisat de cåldurå (fårå schimbåri chimice) ¿i injectat dupå. Rå¿ina este comercializatå în cartu¿e . a b Figura 2 Aspect al unei proteze maxilare c d Figura 4 Diferite tipuri de proteze elastice Toate aceste calitå¡i ¿i multe altele au trebuit så fie întrunite de o protezå cu un concept nou de realizare din punct de vedere tehnic. Så nu permitå depunerea plåcii dentare ¿i så nu formeze anfractuozitå¡i de suprafa¡å. Finisarea plasticului are loc acum într-un mod controlat. Så aibå bune proprietå¡i fizice ¿i chimice ¿i så treacå toate testele alergologice ¿i toxice. în timpul cåreia un material de bazå în întregime polimerizat este Flexiplast este o rå¿inå acrilicå pe bazå de naylon. Så nu con¡inå cadmiu ¿i så poatå fi cåptu¿it sau reparat în laboratorul dentar.

Polyan ¿i Flexiplast sunt douå denumiri de materiale din multitudinea celor care sunt comercializate. Imposibilitatea de a percepe excita¡iile termice ¿i gustatice din cauza acoperirii întinse a mucoasei de cåtre baza protezei. cei nervo¿i sau cei care nu au suficient timp så suporte un tratament de lungå duratå. la aspectul ini¡ial Indica¡ii Indica¡iile protezei par¡iale mobilizabile sunt în primul rând edenta¡iile subtotale. dar acest dezavantaj este totu¿i mult mai redus decât în cazul protezei acrilice clasice unde rigiditatea era mult crescutå. cu bazå elasticå. prin elasticitate. fonetic ¿i fizionomic. acesta va fi net în favoarea multiplelor avantaje din punct de vedere biologic. cum ar fi cele rezolvate prin atrofii exagerate sau prin despicåturi maxilare se rezolvå mai bine cu proteze mobilizabile. în special la coloran¡i sau la monomerul incomplet polimerizat. 5. imitarea unor anomalii de pozi¡ie ale din¡ilor frontali se ob¡ine mai u¿or ¿i mai sigur cu ajutorul protezei mobili- . Irita¡ii frecvente ale mucoasei campului protetic cauzate de contactul ei cu o suprafa¡å poroaså ¿i nelustruitå. deoarece sprijinul mucozal este totu¿i pregnant ¿i se pot înfunda cu trecerea timpului. care pot duce la disconfortul pacientului purtåtor. a tartrului ¿i a florei microbiene.5-2 mm. Accelerarea atrofiei osului maxilar. iar la temperatura de 200°C se lichefiazå. Dezavantajele cele mai mari sunt de ordin func¡ional. Între¡inerea halenei bucale din cauza aderen¡ei resturilor alimentare pe suprafa¡a rugoaså a protezei. dar ¿i ale obrajilor în timpul mastica¡iei sau fona¡iei. proteza cu bazå elasticå reprezentând idealul de protezare. Mobilizarea din¡ilor stâlpi ¿i ai parodon¡iului dacå sunt concepute ¿i utilizate incorect în func¡ie de retentivitatea anatomicå a coroanelor. Edenta¡iile frontale cu pierdere de substan¡å alveolarå. AN 2009 ¿i se prezintå sub formå de granule. deoarece este posibil så se individualizeze din¡ii artificiali. zabile elastice decât cu proteze fixe. Figura 5 Protezå par¡ialå mandibularå. Se observå cro¿etele fizionomice Figura 6 Proteza poate fi deformatå ¿i revine. 6. biomecanic. Sunt descrise stomatitele sau contaminarea cu ciuperci de tipul Candida. apoi edenta¡iile terminale molare. LV. Aceastå mobilizare este încå mult mai reduså decât în cazul protezei acrilice par¡iale clasice unde rigiditatea provoacå mari neajunsuri. Prezentarea în granule capsulate are avantajul cå nu conduce la gre¿eli determinate de propor¡ia componentelor ¿i de ac¡iunea altor substan¡e din mediul exterior care ar avea efecte nefavorabile asupra structurii protezelor. De asemenea. o indica¡ie majorå o reprezintå bolnavii cu afec¡iuni grave. Restrângerea spa¡iului oral din cauza grosimii plåcii bazei elastice de aproximativ 1. Dezavantaje Existå multe dovezi care atestå cå protezele elastice prezintå ¿i multe dezavantaje în privin¡a profilaxiei ¡esuturilor subiacente a¿a cum sunt ele concepute ¿i executate în practica curentå. 4. De asemenea. sunt delimitate avantajele create de intoleran¡a la compu¿ii acrilatului. În schimb. Fåcând un raport între avantajele ¿i dezavantajele protezårii cu proteza elasticå. NR. 1. 3. deoarece pot provoca: 1. în edenta¡iile frontale ¿i în unele edenta¡ii mixte. impregnatå cu microoraganisme ¿i resturi alimentare. 2.58 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. biologic ¿i de confort. decât cu proteze fixe. ceea ce incomodeazå mi¿cårile limbii.

Chiru D – Materiale pentru proteze dentare. 1999 Bratu ¿i colab. AN 2009 59 Costul ceva mai ridicat al procesului tehnologic nu va constitui un impediment pentru o protezare de calitate din toate punctele de vedere. 1993 Lejoyeux J – Traitement de l’edentation totale. 15. 2000 9. a cavitå¡ii bucale la purtåtorul de protezå elasticå reduce neajunsurile legate de impregnarea sau contaminarea cu diferite reziduuri existente în cavitatea bucalå. 5. 1980 Preoteasa E – Examinarea pacientului edentat în vederea protezårii totale. 14. 1999 Ioni¡å S – Ocluzia dentarå. Efectul de pernå elasticå. Editura Medicalå. Despa G – Reabilitåri oro-dentare. Ionescu A – Tratamentul edenta¡iei par¡iale cu proteze mobile. CONCLUZII 1. Editura Universitå¡ii Titu Maiorescu. – Edenta¡ia totalå – Clinicå ¿i tratament. 2. 6. 1994 Ene L – Ocluzia func¡ionalå Gaucan C – Cartea tehnicianului dentar. 1995 Dumitrescu S – Restaurarea proteticå mobilizabilå în edenta¡ia par¡ialå. 1999 Rânda¿u I – Proteze dentare. 4. 1. Editura Didacticå ¿i Pedagogicå. David Patrascu – Tehnologia protezei totale. Bucure¿ti. zilnicå. Bucure¿ti. Bucure¿ti. 3. 12. 1999 Hutu E ¿i colab. de elasticitate ¿i nu de rigiditate face din proteza elasticå. Editura Medicalå. toleran¡a suportului muco-osos în raport cu proteza elasticå este mult crescutå. Bucure¿ti. NR. 2003 Donciu V. BIBLIOGRAFIE 1. Editura Cerna. Rânda¿u OV. 2. Igiena corectå. . volumul II. Pre¡ul de cost reflectå ¿i calitatea superioarå a protezei elastice. în timp. 13. Editura Sigma. curs pentru tehnicieni dentari. – Edenta¡ia totalå. Confortul în degluti¡ie.M. Bucure¿ti. mastica¡ie ¿i fona¡ie.. Editura Na¡ionalå. Editura Medicalå. Editura Didacticå ¿i Pedagogicå. LV. Slåvescu DA. 1998 Rânda¿u I. 8. 2000 4. Editura Universitå¡ii Titu Maiorescu. Toleran¡a ¡esuturilor Datoritå amortizårii presiunilor exercitate în timpul mastica¡iei asupra din¡ilor protezei ¿i implicit asupra ¡esuturilor adiacente. 2005 Rânda¿u I. Cours de quatrieme anne.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 10. Bratu D – Materiale dentare. un accesoriu uman indispensabil. Bucure¿ti. 7. 11. Adaptarea din punct de vedere biomecanic. func¡ional ¿i estetic este net superioarå fa¡å de proteza acrilicå clasicå.F. Editura Na¡ional. Bucure¿ti. 1973 Ene L – Edenta¡ia par¡ialå – Curs I. este incomparabil mai ridicat. Paris. Bucure¿ti. 3. Editura Helicon.

Forma filamentoaså este corelatå adesea cu patogenitatea. Bucure¿ti 2Facultatea de Biologie. Candida albicans este o specie fungicå ce prezintå dimorphism ¿i se gåse¿te la nivelul mucoaselor. Adreså de coresponden¡å: Asist. care. Facultatea de Medicinå Dentarå. Nr. Asist. Cuvinte cheie: aspirinå. Nonsteroidal anti-inflammatory drugs (aspirin and piroxicam) are inhibitors of the cyclooxygenase isoenzymes. piroxicam. Candida INTRODUCERE Candida albicans este un microorganism comensal.45% of that of untreated control cells. piroxicam.12 BIOCHIMIE EFECTUL ASPIRINEI ªI PIROXICAMULUI ASUPRA VIABILITźII CELULARE A UNOR SPECII DE CANDIDA Aspirin and piroxicam effect on cellular viability of some Candida strais Asist. Dr. Elena Rusu1. Univ. poate deveni patogen.94% and aspirin had reduced to the 4. Tatiana Vassu2. Elena Rusu. 1.com 60 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Simona Enache-Soare2 1Disciplina de Biochimie. Prostaglandinele sunt molecule lipidice mici ¿i pot avea un rol important în colonizarea fungicå. Facultatea de Medicinå Dentarå. Prof. Univ. Universitatea „Titu Maiorescu“. 67A. Univ. LV. Strada Gheorghe Petra¿cu. Dr. Piroxicam drastically reduced the viability of planktonic cells to 0. Dintre factorii care predispun la apari¡ia infec¡iilor cauzate de specia Candida albicans fac parte tratamentul cu antibiotice cu spectru larg. NR. iar aspirina a diminuat-o pânå la 4. a zonei urogenitale. Aceste medicamente blocheazå specific biosinteza prostaglandinelor mamiferelor prin inhibi¡ia unei izoenzime sau a ambelor izoenzime COX. AN 2009 . Dr. Candida ABSTRACT The study was dedicated to investigate the effect of aspirin and piroxicam on suspension cells of different Candida albicans strais. It can cause both superficial and serious systemic diseases and are now widely recognized as important agents of hospital-acquired infection. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (aspirinå ¿i piroxicam) sunt inhibitori ai izoenzimelor ciclooxigenaze (COX). Ea poate cauza infec¡ii superficiale sau sistemice ¿i este recunoscut ca un agent important al infec¡iilor dobândite în spital. Key words: aspirin. Univ.94%. Prostaglandins are small lipid molecules and may play an important rol in fungal colonization. Universitatea „Titu Maiorescu“. Bucure¿ti. Aspirin and piroxicam might improve the traditional antifungic therapies against Candida albicans. These drugs specifically block the biosynthesis of mammalian prostaglandins by inhibiting one or both of COX isoenzymes. Cod 031593 email: simona_soare1979@yahoo. Piroxicamul reduce drastic viabilitatea celularå a suspensiei pânå la 0. Universitatea Bucure¿ti REZUMAT Studiul este dedicat investigårii efectului pe care îl au aspirina ¿i piroxicamul asupra unor tulpini diferite care apar¡in genului Candida. Dr. Candida albicans is an opportunistic dimorphic fungus that inhabits various host mucosal sites. în anumite condi¡ii. Utilizarea aspirinei ¿i piroxicamului în infec¡iile produse de speciile genului Candida pot reprezenta un avantaj în terapia antifungicå. componentå a microbiotei normale a tractului digestiv.45% fa¡å de celulele martor netratate. Aceastå specie prezintå douå forme morfologice: o formå de drojdie ¿i o formå filamentoaså. Sector 3.

În organismul uman. Cunoscând rolul fiziologic al prostaglandinelor în organismul uman. ceea ce face ca eicosanoidele produse de fungi så devinå unul dintre factorii morfogenetici [8]. De asemenea. Numårarea coloniilor s-a fåcut dupå ce probele de analizat au stat la 37ΟC. Ca tulpinå de referin¡å s-a utilizat tulpina Candida albicans ATCC 10231. NR. timp de 24h. Microorganismele au fost izolate ¿i purificate din exudat faringian (C8’. Identificarea biochimicå a microorganismelor s-a realizat cu ajutorul testului de identificare API 20 Caux (bioMerieux. au aråtat cå prezen¡a acestor inhibitori are o toxicitate crescutå „in vitro“ asupra cre¿terii ¿i dezvoltårii speciilor Candida albicans ¿i Creptococcus neoformans [7]. nesteroidiene. Aspirina ¿i piroxicamul sunt medicamente antiinflamatoare. Se cunosc foarte pu¡ine aspecte referitoare la rolul prostaglandinelor în biologia fungilor. Aceste medicamente sunt inhibitori ai izoenzimelor COX. AN 2009 61 slåbirea sistemului imunitar la pacien¡i cu diferite forme de cancer. precum ¿i caracterele microscopice. Inhibitorii COX au fost utiliza¡i în experiment în concentra¡ii finale de 1mM. MATERIALE ªI METODE Tulpini studiate: Experimentul s-a realizat pe 3 tulpini de drojdii izolate de la pacien¡i cu orofaringitå ¿i afec¡iuni pulmonare. albicans la tratamentele specifice antifungice. Enzima COX-1 se gåse¿te în majoritatea ¡esuturilor organismului uman. se poate avea în vedere cå prostaglandinele sintetizate de cåtre fungii patogeni promoveazå colonizarea acestor microorganisme la ¡esuturile gazdei. Densitatea celularå utilizatå în experiment a fost de 0. prin treceri succesive pe mediu cu YPG (1% extract de drojdie. Aceste rezultate indicå faptul cå sinteza eicosanoidelor este necesarå pentru cre¿terea ¿i dezvoltarea fungilor patogeni. Rezultate ¿i discu¡ii În ultimii ani a fost eviden¡iat efectul antimicrobian al unor medicamente care nu fac parte din clasa antibioticelor (de exemplu unele antidiuretice. Biosinteza prostaglandinelor (PG) este blocatå de inhibitori ai izoenzimelor COX. tratamentul antifungic. LV. cât ¿i leucotriene) „de novo“ sau prin conversia acidului arahidonic exogen [2]. De asemenea. Tema acestui studiu este investigarea efectului pe care îl au aspirina ¿i piroxicamul asupra celulelor în suspensie a unor tulpini diferite de Candida. 1. precum ¿i a tratamentelor imunosupresive în cazul transplantelor de organe. Fran¡a). ca urmare a tratamentului agresiv chemoterapic specific. Probele de analizat au fost recoltate în cadrul laboratorului de bacteriologie al Spitalului de Boli Infec¡ioase „Matei Bal¿“. în primul rând în tratamentul durerii ¿i inflama¡iei. Tranzi¡ia de la forma de drojdie la forma hifalå a speciei Candida albicans este asociatå adesea cu progresia infec¡iei. dar ¿i de celulele fungilor patogeni. care au utilizåri frecvente în terapeuticå. Prostaglandinele sunt sintetizate de celulele umane. Identificarea preliminarå a izolatelor a debutat prin analizarea aspectelor morfologice care au vizat caracterele de culturå. în special în artrite. cât ¿i curativ are ca efect apari¡ia rezisten¡ei C. β-blocantele ¿i anti-inflamatoarele nesteroidiene) [3]. blocând biosinteza prostaglandinelor în organismul uman. acidul arahidonic este metabolizat în prezen¡a a douå izoenzime COX (COX-1 ¿i COX-2) la prostaglandine. iar enzima COX2 este principala enzimå implicatå în procesul inflamator [5]. Din cauza acestui fapt. Formarea tubilor germinativi este amplificatå de prezen¡ta PGE2 (exogenå sau endogenå). tenoxicam ¿i diclofenac) asupra unor tulpini de Candida albicans [10]. 2% peptonå ¿i 2% glucozå). s-a demonstrat interac¡iunea „in vitro“ ¿i activitatea sinergicå a fluconazolului cu o serie de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (salicilat de sodiu. Viabilitatea celularå Pentru determinarea viabilitå¡ii celulare ¿i calcularea CFU s-a utilizat metoda dilu¡iilor seriale a suspensiei celulare pe mediu YPG agar. Prostaglandinele sunt lipide care îndeplinesc diferite func¡ii biologice care includ modularea råspunsului imun [6].REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. care poate diminua cre¿terea drojdiei Candida albicans ¿i poate impiedica tranzi¡ia de la forma de drojdie la forma de hifå. reglarea morfogenezei prin . conform instruc¡iunilor producåtorului. S-au realizat solu¡ii stoc (100 mM) de aspirinå (acid acetilsalicilic) în etanol ¿i piroxicam în dimetilsulfoxid.5 McFarland. precum ¿i infec¡ia cronicå. S-au analizat tulpinile de Candida netratate (martor) precum ¿i tulpini tratate în prezen¡a celor doi inhibitori COX (aspirinå ¿i piroxicam). ¿i C11’) ¿i sputå (C5’). Studiile care s-au realizat folosind inhibitori ai ciclooxigenazei (COX). de exemplu aspirina. atât profilactic. Candida albicans sintetizeazå eicosanoide (atât prostaglandine. piroxicam.

Rezultatele CFU sunt prezentate în tabelul 2 (CFU au fost determinate prin metoda standard a Figura 1 Identificarea macroscopicå a tulpinilor C11’. NR. tulpinile analizate au fost încadrate ca apar¡inând speciei Candida albicans. Tulpina C5’ prezintå colonii cu aceea¿i structurå (fig. måtåsoaså). Analizând rezultatele ob¡inute. C11’. zbârcitå) ¿i forma S (finå. Toate aceste caracteristici sunt determinate de forma celulelor care duc la apari¡ia coloniilor. Viabilitatea celulelor de drojdie a fost testatå pentru toate cele patru tulpini. inhibând formarea biofilmului fungic la concentra¡ii mai mici de 1mM [1]. Speciile genului Candida pot prezenta douå tipuri de colonii: forma R (rugoaså. 2). speciei Candida glabrata. Toate celulele analizate prezentau celule ovale cu înmugurire bipolarå (fig. Identificarea microorganismelor studiate s-a realizat ini¡ial prin analizarea caracterelor de culturå. bombate. cremoase. AN 2009 sinteza de eicosanoide poate fi consideratå un mecanism de virulen¡å. la fel ca ¿i tulpina de referin¡å Candida albicans ATCC 10231. culoarea ¿i consisten¡a coloniilor de drojdie dezvoltate pe mediu YPG solid.albicans ATCC 10231 Figura 2 Aspecte microscopice ale tulpinilor C8’. LV. iar tulpina C5’. Aceastå cre¿tere este corelatå cu capacitatea celulelor de drojdie de a asimila sau nu compusul pentru care este testat. de culoare crem. Testarea capacitå¡ilor biochimice a tulpinilor studiate s-a realizat cu ajutorul kitului API 20 Caux care presupune prezen¡a sau absen¡a (dupå caz) cre¿terii drojdiilor într-un mediu de culturå suplimentat cu diferi¡i compu¿i. forma. mårimea acestora ¿i modul de reproducere este observat în mod normal prin cultivarea acestora în mediu de culturå lichid. C5’ ¿i C. 1. macroscopice ¿i microscopice.62 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. . În urma examinårii caracterelor de culturå la speciile studiate s-a observat cå tulpinile C8’ ¿i C11’ formeazå colonii rotunde. Forma celulelor. 1. C8’. Având în vedere rezultatele testului API 20 Caux. s-a constatat cå tulpinile C8’ ¿i C11’ au aråtat profile biochimice asemånåtoare cu ale tulpinii de referin¡å C.) Formarea celulelor reprezintå un criteriu de taxonomie ¿i este un aspect frecvent utilizat în caracterizarea ¿i identificarea microorganismelor. Studii de cercetare au aråtat cå aspirina are activitate antifungicå. Determinarea viabilitå¡ii celulare s-a calculat dupå incubarea tulpinilor în prezen¡a aspirinei ¿i piroxicamului (1mM). Analiza macroscopicå a avut în vedere aspectul. C5’.albicans ATCC 10231 ¿i diferite fa¡å de profilele ob¡inute pentru tulpina C5’ (tabelul 1).

albicans ATCC. cum ar fi aspirinå. dilu¡iilor serice urmatå de însåmân¡area pe mediu solid YPG). Viabilitatea celularå a fost reduså pânå la 0.4% – 0. scade viabilitatea celulelor drojdiei Candida albicans cu aproximativ 99%. Tabelul 2. diclofenac ¿i piroxicam. Viabilitatea celularå este exprimatå în procente fa¡å de celulele martor incubate în acelea¿i condi¡ii. Valoarea CFU a speciilor Candida dupå cre¿terea 24h în prezen¡a ¿i absen¡a inhibitorilor aspirinå ¿i piroxicam (1mM) Figura 3 Efectul aspirinei ¿i piroxicamului asupra viabilitå¡ii celulare (%) a diferitelor tulpini de Candida Viabilitatea celularå este reduså drastic în prezen¡a piroxicamului (45.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.94%). Viabilitatea (%) celulelor de Candida în suspensie celularå în prezen¡a aspirinei ¿i piroxicamului (1mM) Aspirina ¿i piroxicamul (inhibitori ai enzimelor COX-1 ¿i COX-2) reduc viabilitatea celularå a speciei Candida albicans cu peste 90%. LV. În acest experiment am aråtat cå piroxicamul. Viabilitatea celularå a înregistrat procente diferite în func¡ie de tulpina testatå (fig. prin combaterea procesului de colonizare fungicå ¿i a infec¡iei organismului uman. Proprietå¡ile antiinflamatoare ¿i analgezice ale aspirinei ¿i . dar în absen¡a inhibitorilor COX. Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene. AN 2009 Tabelul 1 Rezultatele testului API 20 Caux ale tulpinilor C8’.94% pentru tulpina de referin¡å C. C11’. care are o selectivitate COX-2 mai ridicatå decât selectivitatea COX-1 [9]. NR.45% (tabelul 3). El reprezintå ¿i situsul de legare al acestor inhibitori. în timp ce aspirina scade viabilitatea celularå pânå la 88%4. 1. Situsul activ al izoenzimelor COX este reprezentat de un canal hidrofob lung. În celulele umane toate antiinflamatoarele nesteroidiene. albicans ATCC 63 Piroxicamul a înregistrat cel mai mare efect de inhibi¡ie asupra celulelor aflate în suspensie de Candida albicans. Unele antiinflamatoare nesteroidiene au o selectivitate mai mare pentru COX-1 decât pentru COX2 înså acestea sunt adesea asociate cu o toxicitate gastrointestinalå [4]. C5’ ¿i C. care blocheazå biosinteza prostaglandinelor fungice. inhibå ambele izoenzime COX-1 ¿i COX-2. poate fi eficientå în terapia antifungicå specificå. CONCLUZIE Tabelul 3. 3).

current status and future prospects. . Koumas L. Toews GB. Mazumdar K. Huffnagle GB – Pathogenic yeasts Cryptococcus neoformans and Candida albicans produce immunomodulatory prostaglandins. Padilla J. Eur J Chem 2001. Noverr MC. Infect Immun 2001. NR. Yucesoy M. J Med Microbiol 2005. Huffnagle GB – Production of eicosanoids and other oxylipins by pathogenic eukaryotic microbes. Dastidar S. Kristiansen J. 30 (30) Harris SG. 54 Cedurlund H. 32 Dannhardt G. 36 Dutta KN. Phare SM. albicans. Mitchell J – Cyclooxygenases: new forms. Clinic Microbiol Reviews 2003. 4. Douglas LJ – Effects of aspirin and other nonsteroidal anti-inflammatory drugs on biofilms and planktonic cells of Candida albicans. Kiefer W – Cyclooxygenase inhibitors. 23 7. Alem MA. FASEB J 2004. Mardh P-A – Antibacterial activities of non-antibiotic drugs. se încearcå deslu¿irea mecanismelor moleculare implicate în aceste procese ¿i dezvoltarea unei terapii antifungice de succes. 48 Alem MA. 5. AN 2009 piroxicamului asupra organismului uman reprezintå un avantaj în plus care le recomandå în preven¡ia ¿i tratamentul infec¡iilor produse de C. BIBLIOGRAFIE: 1. 2. Annadurai S. Noverr MC. Ray D. Molnar J. and lessons from the clinic. Oktem IMA. LV. J Chemotherapy 2000. Warner DT. Martins M. new inhibitors. 1. J Antimicrob Chemother 1993. Int J Antimicrobial Agents 2007. Gulay Z – In vitro synergistic effect of fluconazole with nonsteroidal anti-inflammatory agents agains Candida albicans strain. Coffey MJ. Trends Immunol 2002.64 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Amaral L – Potential management of resistant microbial infections with a novel non-antibiotic: the antiinflammatory drug diclofenac sodium. Douglas LJ – Prostaglandins production during growth of Candida albicans biofilms. Phipps RP – Prostaglandins as modulators of immunity. 69 8. Erb-Downward JR. 3. 12 6. Din cauza virulen¡ei ¿i patogenitå¡ii crescute a acestor specii. 18 10. 16 (3) 9. Antimicrob Agents Chemother 2004.

Simptomatologia pacientului a debutat cu un Adreså de coresponden¡å: Conf. Key words: primary hyperparathyroidism.com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.. pânå la stabilirea diagnosticului de certitudine. adenom paratiroidian. a acestuia ¿i scådere ponderalå de 12 kg. 67A. în ultimul an. Str. PREZENTARE DE CAZ Pacientul C. pa¿ii exploratori necesari. Universitatea „Titu Maiorescu“. cu scurtarea cu 7 cm. Viorel Bâtcå. Sector 3. 1. R. retrotiroidiene. Bucure¿ti 3Medic generalist. Bulata4 1Facultatea de Medicinå Dentarå. Parathyroid adenoma is the most frequent cause of primary hyperparathyroidism. NR. în vîrstå de 41 de ani. Gheorghe Petra¿cu. Bucure¿ti 4Laboratorul de Anatomie Patologicå. Albi¡a2. se interneazå în martie 2006 pentru impoten¡å func¡ionalå a membrului pelvin stâng. Dr. Cod 031593 email: batcaviorel@yahoo. Ele sunt cele din urmå glande endocrine descoperite. O. the necessary exams to perform in order to obtain a positive diagnose also the case of young man with long evolution period prior to diagnosis and with severe complications at bones.P. LV. Nr. Dr. AN 2009 65 . Bucure¿ti. circa 40 mg) ¿i situårii profunde. De¿i nu este o afec¡iune foarte rarå. Spitalul Clinic de Urgen¡å Militar Central. Dr. tardiv diagnosticatå din cauza heterogenitå¡ii simptomelor. with late diagnosis due to insidious and various symptoms. Spitalul Clinic de Urgen¡å Militar Central. . heterogenitatea simptomelor permite o evolu¡ie înde- lungatå.CHIRURGIE BMF 13 BOALA RECKLINGHAUSEN PRIN ADENOM PARATIROIDIAN GIGANT – PREZENTARE DE CAZ Recklinghausen disease through giant parathyroid adenoma Conf. ABSTRACT Primary hyperparathyroidism is an uncommon disease. având rol determinant în metabolismul calciului. ªef Sec¡ie Chirurgie 2. Surgery represents the only valid option resulting complete healing. Chirurgia reprezintå tratamentul necesar ¿i suficient al acestei boli. surgical treatment. Dr. V Bâtcå1. T. din cauza dimensiunilor reduse (2-7/ 2-4/1-2 mm. Bucure¿ti 2Sec¡ia Chirurgie 2. Facultatea de Medicinå Dentarå. Universitatea „Titu Maiorescu“. parathyroid adenoma. Adenomul paratiroidian reprezintå cauza cea mai frecventå de hiperparatiroidie primarå. Bîtcå3. Bucure¿ti REZUMAT Hiperparatiroidia primarå este o afec¡iune rarå. tratament chirurgical. This paper presents the clinic of disease. Cuvinte cheie: hiperparatiroidie primarå. T. Dr. Dr. Spitalul Clinic de Urgen¡å Militar Central. Rogin2. Lucrarea prezintå tabloul clinic variat al afec¡iunii. precum ¿i cazul unui pacient tânår la care evolu¡ia relativ îndelungatå a bolii a produs modificåri severe la nivelul scheletului osos. INTRODUCERE Paratiroidele sunt glande endocrine esen¡iale pentru via¡å.

La nivelul humerusului drept ¿i a claviculei se palpeazå o forma¡iune tumoralå durå. din cauza impoten¡ei func¡ionale a membrului pelvin stâng. modificåri focale la nivelul trohanterului stâng. Explorarea paraclinicå hematologicå ¿i biochimicå eviden¡iazå o anemie feriprivå cu Hb. precum ¿i prezen¡a unei forma¡iuni tumorale hipercaptante la nivelul polului inferior al lobului tiroidian stâng. a 1/3 medii a femurului stâng. claviculei drepte. (normal sub 10) ¿i fosfatazå alcalinå de 803. Examenul CT confirmå prezen¡a forma¡iunilor tumorale de la nivelul humerusului drept. când a fost operat pentru o tumorå la nivelul humerusului drept. 1. rotat în exterior ¿i intens dureros la nivelul 1/3 medii unde se palpeazå o forma¡iune tumoralå a osului. la femurul stâng. a scapulei drepte.. omoplatului drept. 10.28 mg/dl. cu examen anatomopatologic de chist anevrismal osos. cu diminuarea intensitå¡ii structurii osoase ¿i sub¡ierea corticalei. LV.66 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. cu „wash-out“ rapid al radiotrasorului. NR. Restul investiga¡iilor biologice în limite normale. a humerusului drept. leziuni osteolitice la nivelul femurului stâng. Examenul scintigrafic „whole body“ cu Tc99m constatå aspectul de „super scan” al întregului Figura 2 Prezen¡a forma¡iunii tumorale cervicale anterioare stângi Figura 3 Tumora posterioarå a scapulei drepte Figura 1 Reconstruc¡ie CT a distruc¡iei capului humeral drept schelet osos (care sugereazå o tulburare a metabolismului osos). fracturå veche a colului humeral drept pe os patologic. scurtat. precum ¿i a unei forma¡iuni tumorale în regiunea cervicalå anterioarå stângå. fixatå. Examenul fizic eviden¡iazå un pacient practic imobilizat la pat. Examinarea radiologicå eviden¡iazå modificåri ale structurii osoase la nivelul humerusului. (normal sub 126). AN 2009 an în urmå. .3 g/dl. dar cu valori ale calcemiei totale de 13.94 ui/l.

dar cu caracter de benignitate. fa¡å de 15-65 pg/ml normal). 1. AN 2009 67 Figura 4 Tumora pa fa¡a anterioarå a scapulei Figura 6 Scintigramå osoaså (detaliu-centurå scapularå) Figura 5 Scintigramå osoaså Figura 7 RMN – prezen¡a forma¡iunii latero-cervicale (sec¡iune coronalå) Rezonan¡a magneticå nuclearå a regiunii superioare a corpului confirmå prezen¡a forma¡iunii ocupatoare de spa¡iu în regiunea cervicalå anterioarå. stabile¿te . LV. pachetul vascular al gâtului ¿i mu¿chiul sternocleidomastoidian. în contact cu polul inferior al lobului tiroidian stâng. între trahee. Testul la cortizon este negativ (nu se produce scåderea calcemiei). NR. Dozarea parathormonului (care relevå valori de 1248 pg/ml.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.

9 mg/ dl→7. dar caracterizatå de scåderea rapidå a calcemiei (9. evolu¡ia este favorabilå din punctul de vedere al plågii operatorii.68 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. NR.05. plaga se sutureazå în planuri anatomice. Figura 11 Piesa de rezec¡ie Fiura 9 Aspectul tumorii dupå cervicotomie Postoperator. Pacientul se externeazå dupå 7 zile. Restul tiroidei ¿i paratiroidele sunt de aspect normal. LV. Dupå hemostaza amånun¡itå a câmpului operator.43 mg/dl).36 mg/dl→8. Se eviden¡iazå forma¡iunea tumoralå de cca 6/4/3 cm situatå în afara lobului tiroidian inferior. determinând chiar apari¡ia de crize de tetanie cu råspuns prompt dupå administrarea de doze mari de calciu gluconic. AN 2009 Figura 10 Eviden¡ierea raportului cu lobul tiroidian Figura 8 Sec¡iune sagitalå diagnosticul definitiv de hiperparatiroidie primarå prin adenom unic paratiroidian. În data de 09. . 1. echilibrat biologic.2006 se intervine chirurgical cu anestezie generalå prin IOT ¿i se efectueazå o cervicotomie anterioarå tip Kocher. cu extensia spre lateral ¿i plonjatå în mediastin care se extirpå. intrând într-o lungå perioadå de convalescen¡å ¿i de refacere a capitalului calcic al organismului. Examenul anatomopatologic al piesei rezecate confirmå diagnosticul de adenom secretant de paratiroidå (colora¡ie de hematoxilin-eozinå).

în special dupå vârsta de 40 de ani. Afectarea renalå este determinatå de apari¡ia nefrocalcinozei. tumefac¡ii (la nivelul oaselor lungi ¿i maxilarului). vårsåturi. duc la infirmitå¡i ale mersului. digestive ¿i renale într-o propor¡ie care variazå la fiecare individ. 2007. fracturi spontane cu deformåri consecutive. Mai pot apårea tulburåri psihice (somnolen¡å. episoade de pancreatitå. Afectarea digestivå constå în grea¡å. hiperinsulinism. Din punct de vedere al fosfa¡ilor. pânå la aritmii ¿i stop cardiac. eviden¡iazå o inciden¡å de 1 bolnav la 500-1000 persoane. sindrom Cushing (exces de cortizol). litiazå ale canalelor salivare. mai rar. – la nivel renal stimuleazå resorb¡ia calciului din tubii distali. colici abdominale. comå.4 (80%) ¿i 12. retroesofagian. PTH-ul stimuleazå eliminarea acestora prin urinå. tulburåri cardiace. ba chiar ¿i în peretele vaginal. AN 2009 69 Figura 12 Aspectul histologic al forma¡iunii tumorale (colora¡ie HE) DISCUºII Hiperparatiroidismul sever a fost descris în urmå cu 80 de ani. cu predominan¡a femeilor(2-4/1). NR. fiind situate la nivelul polilor tiroidieni. anorexie. refractare la tratament). – la nivelul intestinului. de hiperplazie glandularå (10-15%) ¿i. de neoplasm (sub 1%). dureri difuze ¿i scåderea excitabilitå¡ii musculare care. unde favorizeazå absorb¡ia de calciu din intestin prin cre¿terea produc¡iei de vitamina D. împreunå cu modificårile osoase. iar hipersecre¡ia PTH este reactivå prin feedback pozitiv. Simptomatologia este reprezentatå de intricarea simptomelor osoase. infec¡ii urinare ¿i febrå frisoane. 1. cu crize repetate de colicå renalå. lateral de laringe. Tulburårile osoase constau în dureri (la nivelul membrelor inferioare ¿i al pelvisului). Mandl de la Viena. idei delirante de persecu¡ie). Hormonul paratiroidian (PTH) este un polipeptid de 84 aminoacizi care are ca ac¡iune cre¿terea concentra¡iei calciului sanguin prin urmåtoarele mecanisme: – la nivelul oaselor favorizeazå eliberarea calciului prin stimularea osteoclastelor. cu hematurie. pînå la imobilizare la pat. Un studiu statistic din SUA. LV. cåderea din¡ilor prin liza marginii alveolei dentare (lamina dura). Numårul glandelor variazå între 2. sindrom Zollinger-Ellison (exces de gastrinå cu apari¡ia de ulcere gastroduodenale multiple. efectuând prima rezec¡ia de paratiroide. În cazuri avansate de boalå s-au descris tulburåri ale cavitå¡ii bucale cu sialoree. . Tulburårile musculare sunt reprezentate de astenie. Clinica hiperparatiroidismului primar (boala Recklinghausen) depinde de severitatea procesului ¿i de stadiul de evolu¡ie în care este surprins bolnavul. dar men¡ine constant nivelul sanguin prin cre¿terea absorb¡iei din intestin ¿i oase ¿i trecerea în circula¡ie. adenoame multiple(2-3%). ca urmare a scåderii absorb¡iei la nivelul tubilor proximali.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. musculare. în 1926. Activitatea paratiroidianå excesivå primarå este determinatå cel mai frecvent de adenom unic(80-85%). Uneori se asociazå ¿i alte afec¡iuni endocrine adenomatoase: acromegalia (exces STH). tumori tiroidiene. dar au fost identificate ¿i retrofaringian. disurie. Hiperparatiroidismul secundar se întâlne¿te în cazuri de insuficien¡å renalå sau malabsorb¡ie intestinalå când se produce scåderea calciului seric.

Radiol Clin North Am. Weigel RJ. 4. Thorsen MK.Actualitå¡i de histologie ¿i patologie UMF Târgu-Mure¿ Taillefer R – 99m Tc–sestamibi parathyroid scintigraphy. Lippincott Williams & Wilkins. Vol 3. and other glands. J Comput Assist Tomogr.31(5):967-89. din cauza heterogenitå¡ii simptomatologiei. eds. unde se impune explorarea vizualå bilateralå a celor 4 glande paratiroide. peste 30 mg/zi/m2. In: Nuclear Medicine Annual 1995. Varma VM et al – Preoperative parathyroid localization: prospective evaluation of technetium 99m sestamibi.124(8):911-4. dar dacå se constatå hiperplazia tuturor glandelor. BIBLIOGRAFIE 1. 51-75 Khan A. Duh QY – Primary hyperparathyroidism. – explorare imagisticå: 1. 7. 6. care în mod normal duce la scåderea calcemie. Am J Surg. 3. Mosby-Year Book. Diagnosticul afectårii paratiroidiene este de obicei tardiv. Goldberg BB. Sep 1989. 8. Hiperfunc¡ia paratiroidianå determinå tulburåri severe ale metabolismului calcic. Berger N. 5. Oct 1994. Sexul feminin ¿i grupa de vârstå de peste 40 de ani reprezintå majoritatea cazurilor. 4. 4. depistarea valorilor crescute ale PTH-ului constituind elementul patognomonic al afec¡iunii. Guis M. atunci aceasta este ablatå. testul de încårcare cu calciu. Interven¡ia chirurgicalå se efectueazå de preferat cu anestezie generalå prin IOT. AN 2009 Explorarea paraclinicå optimå se realizeazå prin: – determinåri de laborator: 1. pentru a compara scåderea secre¡iei de PTH.1998:1087-114 Gooding GA – Sonography of the thyroid and parathyroid. hidroxiprolina urinarå constant crescutå. Tratamentul hiperparatiroidismului primar este reprezentat de abla¡ia chirurgicalå a structurii glandulare hipersecretante. Malmaeus J. dar ¿i ale altor aparate ¿i sisteme. Samtani S. Diagnosticul se stabile¿te prin coroborarea explorårilor biologice cu cele imagistice. calciuria peste 400 mg%. Jeffrey RB Jr – Use of color and power Doppler sonography to identify feeding arteries associated with parathyroid adenomas. 3. 5. Arch Surg.177(2):373-8 Auffermann W. radiografii osoase. 2. Endocrinol Metab Clin North Am. Akerstrom G. fosforemia scåzutå sub 2. 6. Higgins CB – Persistent and recurrent hyperparathyroidism: assessment with gadopentetate dimeglumine-enhanced MR imaging. Parathyroid variants: US evaluation. electrocardiogramå. Borda A. Adenomul paratiroidian reprezintå cauza cea mai frecventå de hiperparatiroidie primarå. 11. (EDTA). Jaffe BM – Parathyroid localization prior to primary exploration. Sep 1993. fosfataza alcalinå crescutå. scintigrafie paratiroidianå cu metioninå.18(3):70114. Jul-Aug 1988. discussion 836-7 Shaha AR. LV. 2.171(3):819-23 10. se sec¡ioneazå treptat straturile cervicale pânå se påtrunde retrotiroidian. Desser TS. Radiology. urografie. Diagnostic Ultrasound: A Logical Approach. 2. Bradley WG. ceea ce impune administrarea de doze mari de gluconat de calciu. NR. 3. Jul 1992. LaRosa CA. Oct 1989. Clark OH. et al.166(3):289-93 Levin KE. 4. påstrând deci un rest glandular care så permitå men¡inerea homeostaziei calcice. Dacå este doar una afectatå. 5. 1.6 ng/ml). 12. hipercalcemia peste 11 mg% este patognomonicå. discussion 914-5 Cates JD. Surgical anatomy of human parathyroid glands. Sep 1998. Tratamentul chirurgical este atitudinea terapeuticå necesarå ¿i suficientå.127(7):831-6. Reading CC – Thyroid. 3rd ed. 3. Fedorak I. . electromiogramå. Radiology. Nov 1990. Jung J – Glandele paratiroide. Randel SB. – explorare dinamicå: 1. Postoperator. Sep 1993. Arch Surg.70 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.5 mg%.165(1):191-4 Lane MJ. In: McGahan JP. Jan 1984. Bergstrom R. A surgical perspective. dozarea PTHului(normal 0. testul hipocalcemiei cu agen¡i chelatori. 2. Clark OH. AJR Am J Roentgenol. AJR Am J Roentgenol. examen CT sau RMN. echografie renalå. Surgery. Otolaryngol Head Neck Surg. In: Stark DS.1999:1807-20 Seelos KC. se vor elimina 3 sau 3 ¿i 1/2. 4. Oct 1987. scintigrafii osoase sau biopsie. pacientul necesitå o urmårire de câteva zile. 6.95(1):14-21 Salti GI. DeMarco R. 3. eds. cu alteråri structurale grave ale scheletului osos. McDermott VG. Magnetic Resonance Imaging. Yashiro T et al – Continuing evolution in the operative management of primary hyperparathyroidism. deoarece pot apårea crize de tetanie. CONCLUZII 1. Clark OH – The reasons for failure in parathyroid operations. Spritzer CE – Parathyroid and thyroid glands. calcemia totalå ¿i ionicå. Aug 1989. 2. 5. testul la cortizon. echografie paratiroidianå care poate identica noduli de 10-12 mm. 14.111(4):467-72 Clark OH. 5. 13. parathyroid. Lawson TL et al – CT evaluation of parathyroid adenomas: diagnostic criteria and pitfalls. Gooding GA.12(4):626-9 9.153(4):873-6 Hopkins CR. se realizeazå o incizie de 5-10 cm la douå degete de furculi¡a sternalå. Tavares NJ et al – MR signal intensity of parathyroid adenomas: correlation with histopathology.

Orsolon PG et al – Localization of parathyroid enlargement: experience with technetium-99m methoxyisobutylisonitrile and thallium-201 scintigraphy. Wells CP et al – 99Tcm sestamibi—a new agent for parathyroid imaging. Jan 1994. Pfeffer PF et al – Technetium-99mtetrofosmin for parathyroid scintigraphy: a comparison with sestamibi. NR. Hoang K. Shapiro B. Kettle AG. Jun 1997. Ferlin G. AJR Am J Roentgenol.154(5):1087-90 Benard F. et al – Rapid washout of technetium-99m-MIBI from a large parathyroid adenoma. Spicer KM – Parathyroid imaging with 99m Tc-sestamibi. Taillefer R. McClung M. Vallejos V. Radiol Clin North Am. 29. Szabo Z. Eur J Nucl Med. Mar 1997. 1. Erichsen K. Nov 1989.153(5):479-86 Gordon BM. Ishibashi M.31(5):1051-67 Karstrup S. 26. Sep 1993. 2nd ed. Tezelman S.36(2):241-3 Doppman JL. 31. Principles of Nuclear Medicine. Sep 1993.thallium subtraction scan. Aug 1994. May 1990. Glenthoj A.21(1):17-22 Higgins CB – Role of magnetic resonance imaging in hyperparathyroidism. Eur J Nucl Med. Buchanan JW. Siperstein AE et al – Localization procedures in patients with persistent or recurrent hyperparathyroidism.38(6):831-4 Geatti O. Lowe DK – Technetium-thallium scintiscanning for localization of parathyroid adenomas and hyperplasia. Rodriquez JM. Clin Nucl Med.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. of hyperfunctioning parathyroid glands.24(12):959-64 Hauty M. Gonzalez MT et al – The usefulness of Tc-99m tetrofosmin scintigraphy in the diagnosis and localization 71 24. Holm HH. Nucl Med Commun. Zwas ST. A reappraisal. Camerani M et al – New perspectives in localizing enlarged parathyroids by technetium. Scovill WA et al – Comparison of parathyroid imaging with technetium-99m. Feb 1997.129(8):870-5 16. double-phase technetium-99m. J Bone Miner Res.pertechnetate/sestamibi subtraction. J Nucl Med. LV. Dec 1996.24(5):438-41 18.10(11):791-4 17. Nishida H. Swartz K. 27. WB Saunders Co. Hegedus L – Nonsurgical treatment of primary hyperparathyroidism with sonographically guided percutaneous injection of ethanol: results in a selected series of patients. Holder LE.31(5):1017-28 . Borsato N. Beuvon F. Jun 1997. Potvin C. 28. Martin-Comin J. Oct 1991. Lefebvre B. J Nucl Med.sestamibi and technetium-99m-sestamibi SPECT. eds. Lind P – Parathyroid imaging with technetium-99m labelled cationic complexes: which tracer and which technique should be used?. Gordon L. Am J Surg. Dec 1999. May 1983. Czerniak A – The parathyroids. Hiromatsu Y et al – Localization of ectopic parathyroid glands using technetium-99m sestamibi imaging: comparison with magnetic resonance and computed tomographic imaging. Radiol Clin North Am. J Nucl Med. 32. Oct 1992. J Nucl Med.24(2):197-201 20. discussion S159 Fjeld JG. AJR Am J Roentgenol. 25. Boucher Y. ultrasonography and computed tomography. Feb 1995.6 Suppl 2:S153-8. Chen CC. Eur J Nucl Med. 30.38(6):8349 22. J Nucl Med.33(10):1801-7 19. Lambert R – Detection and localization of parathyroid adenomas in patients with hyperparathyroidism using a single radionuclide imaging procedure with technetium-99m-sestamibi (double-phase study). Miller DL – Localization of parathyroid tumors in patients with asymptomatic hyperparathyroidism and no previous surgery. AN 2009 15. May 1987. In: Wagner HN.1995:639-51 21. Arch Surg.24(3):243-5 23. Coakley AJ.167(6):1563-8 Miller DL – Endocrine angiography and venous sampling.

a înål¡imii ¿i direc¡iei planului de ocluzie dupå metodele conven¡ionale. compatibile cu fiecare component al acestei rela¡ii: cearå pentru dimensiunea verticalå de ocluzie ¿i material plastic pentru rela¡ia centricå. D. Adreså de coresponden¡å: ªef Lucr.D. Dr. 3). ªablonul inferior (fig. rela¡iile intermaxilare sunt înregistrate cu douå materiale diferite.S. Gheorghe Petra¿cu. spre deosebire de celelalte tehnici. 67A. pentru înregistrarea pozi¡iei de rela¡ie centricå. Elena-Gabriela Despa. Facultatea de Medicinå Dentarå. Bucure¿ti Aceastå tehnicå se bazeazå pe metodele conven¡ionale de înregistrare a rela¡iilor intermaxilare la edentatul total. încredere ¿i simplitate. 1) are modelat val de ocluzie numai pe zona frontalå. Bouleos. NR. 4). Universitatea „Titu Maiorescu“. Potrivit acestei tehnici. LV. Dr. Cod 031593 email: gabidespa@gmail. din NYSDJ. Cu ambele ¿abloane se determinå dimensiunea verticalå de ocluzie dupå metodele conven¡ionale. Apoi se pozi¡ioneazå mandibula în rela¡ie centricå (fig. Nr. April. 2). Bucure¿ti. iar prin priza materialului cele douå ¿abloane sunt solidarizate în rela¡ie centricå (fig. Aceastå metodå folose¿te. Sector 3. se traseazå liniile medianå ¿i canine (fig. Gabriela Moise Catedra de Proteticå Dentarå.14 REVISTA REVISTELOR METODA SIMPLIFICATÅ PENTRU ÎNREGISTRAREA RELAºIILOR INTERMAXILARE LA PACIENºII EDENTAºI TOTAL Simplified method for recording maxillomandibular relations in complete dentures. cel mult pânå la zona premolarilor (în cazuri clinice clasa a II-a Angle). 5). 1. Universitatea „Titu Maiorescu“. ªablonul de ocluzie superior este folosit pentru determinarea curburii vestibulare.com 72 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. AN 2009 . Str. Ddr. un material de Figura 1 Modelarea valului de cearå pe ¿ablonul inferior în zona anterioarå amprentare cu prizå rapidå care va fi introdus distal de valul de ocluzie a ¿ablonului inferior (fig. Aplicarea acestei metode este relativ simplå ¿i nu necesitå aptitudini speciale. 2007 ªef Lucr. oferå avantaje de timp. Elena-Gabriela Despa. Paul J. Facultatea de Medicinå Dentarå.

1. AN 2009 73 Figura 2 Determinarea pozi¡iei de rela¡ie centricå Figura 4 Introducerea materialului de amprentå pentru solidarizarea ¿abloanelor Figura 3 Trasarea liniei mediene ¿i a liniilor canine Figura 5 Solidarizarea ¿abloanelor în pozi¡ia de rela¡ie centricå .REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV. NR.

” 3.” And Winddowson supports this by stating that “a concern with ESP/EST necessarily entails a concern with communicative competence. AN 2009 .” We notice that attention to learners’ needs is a key element in any definitions of ESP. It is based on a rigorous analysis of students’ needs and should be “tailor-made. Bucharest. It has made the difference between ESP and EMP and pointed out the student-centered approach of teaching. 67A Gheorghe Petrascu. it is clear that an ESP course is directly concerned with the purposes for which learners need English. Romania. INTRODUCTION ESP/EMP instruction was limited to training in special medical terms and translating numerous texts. Mackay states that ESP is generally used to refer to the teaching/learning of a foreign language for clearly utilitarian purpose of which there is no doubt.” This information is very helpful for the teacher to fulfill his roles as the EMP teacher. purposes which are usually expressed in functional terms. students-centered. In this learning process. LV. “First.2 Students’ interests and motivations Allen (1974) thinks that students’ interests are maintained because he can readily appreciate the relationship which is established between the English class and what goes on in the engineering workshop or physics lab.” ESP thus fits firmly within the general movement towards “communicative” teaching of the last decades or so. District 3. monitor and helper. EMP is intended to help the medical student who is planning to study medicine in English. Zip Cod 031593 email: mirela_radu_3@yahoo. we need to begin with the definition of ESP or EMP. STUDENTS’ NEEDS ANALYSIS 3. ESP VS. Therefore. The second represents what learners want to achieve—what traditionally has been called “ESP needs.1 Students’ needs analysis It is very important to start the course-designing process with an analysis of the target group of students. the teacher acts as manager. 3. „Titu Maiorescu“ University. Bucharest. MD. Key words: English for Specific Purposes (ESP). Of course. EMP To talk about the teacher’s role in teaching EMP. Allen (1974) states that “an EST program should aim to give effect to a communicative view of language. Students’ analysis can give two kinds of information. NR. organizer. Brumfit says. 1. MD Medicine Faculty. “Titu Maiorescu” University. 1. Pauline Robinson (1980) states that the term of ESP itself has changed its signification during the past years. Adreså de coresponden¡å: Mirela. Radu. Many problems in EFL classes are the result of teachers not paying attention to learners’ interests and ignoring students as a source of essential information. such methods did not reflect students’ interests and resulted in low learner motivation and poor participation. Romania ABSTRACT This paper has addressed key notions about ESP and examined issues in ESP curriculum design. 2.com 74 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. English for Medical Purposes (EMP). The first reflects learners’ “possession”—their current level.15 TERMINOLOGIE MEDICALÅ TEACHER’S ROLE IN TEACHING ENGLISH FOR MEDICAL PURPOSES (EMP) Mirela Radu.

adviser or helper. run lectures and error correction sessions. 5. 5. subject knowledge. CONCLUSION The approaches that are appropriate for EFL teaching is also appropriate for EMP.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 6. monitor. But this whole analysis derives from an initial identified approach to language teaching in which all decisions as to content and method are based on the learner’s reason for learning. encouraging students to talk in case of a silent group. NR. and make sure to avoid repetition of topics. TEACHER’S ROLES IN TEACHING EMP A teacher that already has experience in teaching English as a Second/Foreign Language (ES/FL) can exploit his background in language teaching.1 As organizer The teacher’s job involves: setting up the objective of the course and making a practical syllabus. 6. building a more comfortable learning environment. 5. REFERENCES: 1. Actually. Hutchinson T. Cambridge University Press. With this understanding. some to the given learning context.1 Pre-reading activities To explore the cultural background information. comment on students’ works. Oxford: Pergamon Press.3 Post-reading activities This part of learning involves productive skills. 7. there must be a starting point as to what extent teachers should have knowledge of the subjects that their students take so as to narrow the gap between the knowledge level in English of the teachers and the students. That is. the teacher motivates students. An EMP teacher have some general knowledge of the students’ specialist subjects. Cambridge University Press. The foundation of all ESP is the simple question: Why does this learner need to learn a foreign language? From this question will appear a whole host of further questions. mark students’ papers. 3. we have designed a studentcentered EMP course. AN 2009 75 4. is very much content-related or content-based. some to the nature of the language the learners will need to operate. LV. 6. On the bases of student need analysis. post-reading activities are closely related to before-reading and while-reading events. which should always be encouraging. and check attendance as a means of following up students’ performance in school. the teacher should be the organizer. 6. ESP is an approach to language learning. 1981 Widdowson HG – Teaching language as communication. the students are organized to form study groups. take advantage of his/her language background and thoroughly tip the well of students’ experience in both their specialist subjects and their language background. A STUDENT-CENTERED APPROACH Understood properly. manager or teacher. Therefore. like other areas of ESP. and English competence: 5. Based on the basic conceptions of what ESP is like and what role the teacher is supposed to play. There are designed activities that best express students learning behavior. 2.3 As monitor (also as participant) The teacher also participates in students’ discussion. 6. 1. Waters A – English for specific purposes. 1974 Brumfit C – Common sense about ESP: Problems and principles in English teaching. THE EXTENT TEACHERS SHOULD KNOW ABOUT THE SPECIAL SUBJECTS Unlike English for general purposes. Other while-reading tasks include individual assignments and class discussions. A student-centered approach well expresses how the teacher explores into his/her language experience and that of the students. some of which will relate to the learners themselves. designs tailor-made curriculum. we found in teaching practice that what we do in EMP teaching is actually similar to that in EFL teaching. prepare presentations and give oral presentation in class. which is based on learners’ needs.4 As adviser or helper The teacher is very often more like an adviser or helper and speaks typical classroom teacher language. select culture-related topics. 1979 .2 As manager The teacher needs to: explore students’ potential for learning specialized medical knowledge through reading in English owing to their high knowledge level. organize discussions in class: grouping them according to their wills. These activities are meant to be creative and communicative.2 While-reading activities For a reading course. EMP. gives students the opportunity to express themselves and have a sense of achievements. while reading activities mainly involve lectures by the teacher as well as by students (volunteers or pointed by the teacher).

– rezumat / abstract. la adresa Str Spåtarului. scanårile.ro ¿i/sau la adresa Str. al cårui cost este de 80 RON pentru persoane fizice sau 120 RON pentru institu¡ii. nr.ro sau – prin po¿tå. Iancu Cåpitanu Nr. – institu¡ia la care profeseazå autorii. a unui certificat acreditat de CMR. la adresa: redactia@amaltea. Este de preferat ca articolele trimise în format electronic så fie tehnoredactate cu diacritice. Sector 2. la adresa indicatå de dvs. la numårul 031 / 815 30 70 sau – prin e-mail. – titulatura autorilor. CIF RO-2378593. sector 2. RO97 RZBR 0000 0600 0500 8115. Spåtarului Nr. Condi¡ii care trebuie îndeplinite pentru publicarea articolelor: Fiecare articol (în afara editorialului) trebuie sa con¡inå: – titlul sec¡iunii la care se încadreazå articolul. – titlul articolului. Copia dovezii plå¡ii împreunå cu datele personale. – cuvinte cheie / key words.Revista Românå de Stomatologie se ob¡ine prin achitarea cotiza¡iei de membru al Societå¡ii Române de Stomatologie sau printr-un abonament anual pentru cele patru apari¡ii ale revistei. IMPORTANT: Pentru abonamentul anual la Revista Românå de Stomatologie se vor acorda 5 credite EMC. pentru un articol publicat se vor acorda 30 de credite EMC. pentru Editura Medicalå AMALTEA. refacerea graficelor (dacå este cazul) revin în sarcina redac¡iei. adresa po¿talå ¿i numele revistei solicitate trebuie trimise: – prin fax. Bucure¿ti. – numele autorilor. Bucure¿ti Expedierea revistei se face prin po¿tå. la sfâr¿it de an. 31. IMPORTANT În urma acreditårii CMR. Bucure¿ti sau Str. – bibliografie. Raiffeisen Bank Mo¿ilor. „CUM DEVII AUTOR“ Manuscrisele pot fi trimise pe e-mail-ul redactia@amaltea. în urma eliberårii. Sector 2. Prelucrårile foto profesionale. 31. 42. . Suma se depune direct sau prin mandat po¿tal în contul nr. – adresa de coresponden¡å (adresa institu¡iei unde profeseazå ¿i adresa de email) a unuia dintre autori.