You are on page 1of 7

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană

Principul subsidiarităţii în reconstrucţia europeană
Proiect pentru cursul de Drept Internaţional Public

Stănescu Toma-Călin, ASC, 2 ani

Bucureşti, 2010

Subsidiaritatea este un principiu fundamental al construcţiei europene, gândit implicit prin tratatele constitutive – Tratatul privind Comunitatea Europeană a Oţelului şi Cărbunelui (TCEOC, Paris, 1951) şi Tratatele privind Comunitatea Economică Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (TCE, Roma, 1957) –, ulterior reglementat explicit prin Tratatul Uniunii Europene (TUE, Maastricht, 1992). Odată cu Tratatul de la Amsterdam (1997), prin Protocolul privind principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii s-a dat mecanismului reglator al exercitării în comun a puterii de reglementare de către state şi Uniune forţa necesară afirmării sale ca principiu constitutiv al Uniunii Europene. Principiul subsidiarităţii este definit în articolul 5 din Tratatul de la Maastricht, prin care se garantează că deciziile sunt luate cât mai aproape de cetăţean şi că Uniunea nu va acţiona (cu excepţia ariilor care se încadrează în competenţele sale exclusive), doar în cazul în care acţiunea va fi mai eficientă decât dacă ar fi fost luată la nivel naţional, regional sau local. Este strâns legat de principiile proporţionalităţii şi necesităţii, care pretind ca orice acţiune a Uniunii Europene să respecte limitările impuse de Tratat. Principiul subsidiarităţii urmăreşte două scopuri. Pe deoparte, permite Comunităţii Europene să acţioneze în problemele pe care statele membre nu le pot rezolva pe cont propriu. Pe de altă parte, menţine autoritatea statelor membre în acele arii în care acţiunile Comunităţii nu sunt efective. Principiul subsidiarităţii reprezintă baza instituţională a statelor federale şi implică modul de împărţire a puterii pe mai multe nivele. Scopul general al principiului subsidiarităţii este acela de a garanta independenţa unei autorităţi inferioare faţă de cele superioare, precum şi independenţa autorităţilor locale faţă de cele centrale. Aplicat la nivel comunitar, principiul permite statelor membre să îşi menţină autoritatea în ariile de politică pe care le pot administra pe cont propriu în mod efectiv. Este necesară respectarea a trei precondiţii pentru ca acţiunea comunitară să fie în conformitate cu principiul subsidiarităţii: acţiunea nu trebuie să se încadreze în ariile de compentenţă exclusivă ale Comunităţii; obiectivele acţiunii nu pot fi atinse de statele membre; acţiunea are şanse mai mari de a avea succes dacă este implementată de către Comunitate. Principiul subsidiarităţii ridică anumite probleme de demarcare: se aplică în ariile de competenţă comune atât Comunităţii, cât şi statelor membre, nu şi în ariile de competenţă

exclusivă comunitară sau naţională. Totuşi, aria de competenţe a Comunităţii poate fi extinsă în baza art. 308 din TCE, în cazul în care intervenţia Comunităţii se dovedeşte necesară pentru atingerea obiectivelor Tratatului. Parlamentul European şi principiul subsidiarităţii Parlamentul European a fost gardianul principiului subsidiarităţii şi proponentul introducerii principiului în proiectul Tratatului Uniunii Europene, prin includerea unei clauze prin care, în cazul în care Tratatul conferea Uniunii competenţe concurente cu cele ale statelor membre, acestora li se permitea să acţioneze dacă nu exista o legislaţie comunitară în domeniu. De asemenea, Parlamentul a încorporat principiul subsidiarităţii în mai multe rezoluţii (Rezoluţiile din 23 noiembrie şi 14 decembrie 1989, 12 iulie şi 21 noiembrie 1990, 18 mai 1995)1, prin care se reafirma sprijinul pentru principiu în contextul Uniunii Europene. Tot Parlamentul European a fost cel care a iniţiat dezbaterile care au stat la baza unei inţelegeri interinstituţionale cu privire la respectarea principiului subsidiarităţii.2 Această înţelegere, susţinută de concluziile Consiliului European de la Edinburgh şi de rezoluţia Parlamentui din 18 noiembrie 1992, obliga cele trei instituţii să respecte principiul subsidiarităţii. Înţelegerea includea următoarele clauze: în exercitarea dreptului de iniţiativă, Comisia va respecta principiul subsidiarităţii; expunerea de motive pentru orice propunere a Comisiei trebuie să includă o justificare în baza principiului subsidiarităţii; orice amendament adus textului propunerilor de către Consiliu sau Parlament trebuie să fie însoţită de o justificare în baza principiului subsidiarităţi, dacă propunerea necesită o modificare în sfera de acţiune comunitară. Cele trei instituţii sunt obligate să verifice în mod regulat dacă acţiunea respectă prevederile principiului subsidiarităţii atât din punct de vedere al instrumentelor legale folosite, cât şi din punct de vedere al conţinutului propunerii. Conform Regulii 58 din Regulile de Procedură ale Parlamentului European, „în timpul examinării unei propuneri legislative, Parlamentul trebuie să fie atent să respecte drepturile fundamentale şi principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.”3 Cu ocazia Comsiliului European de la Edinburgh, Comisia s-a angajat îşi să justifice toate propunerile legislative, să analizeze legislaţia existentă prin prisma principiului subsidiarităţii şi să prezinte un raport anual asupra respectării acestuia. Evoluţia istorică a principiului subsidiarităţii
1 2

European Parliament Factsheets, 2009 Interinstitutional declaration on democracy, transparency and subsidiarity, Archive of European Integration, 25 octombrie 1993 3 Rules of Procedure, European Parliament, decembrie 2009

Deşi princpiul subsidiarităţii a fost introdus oficial în cadrul legal prin Tratatul de la Maastricht, acesta fost aplicat încă înainte de aceasta. Art. 5 al Tratatului de la Paris stipula că Comunitatea este obligată să exercite influenţă directă asupra producţiei doar în anumite circumstanţe. În art. 130r din Actul Unic European (1987), era inclus un criteriu de subsidiaritate în domeniul protecţiei mediului. Înaintea intrării în vigoare a TUE, Curtea de Primă Instanţă a Comunităţii Europene a argumentat, prin decizia ECR II-289/3314 că principiul subsidiarităţii nu este un principiu legal general, prin care să fie filtrată legalitatea acţiunilor comunitare. Tratatul de la Maastricht Subsidiaritatea este considerată, în Preambulul Tratatului, drept unul din principiile de bază ale Uniunii Europene. Art. 5 din TUE încorpora în art. 3b din TCE, prin care se garantează că deciziile sunt luate cât mai aproape de cetăţean şi că Uniunea nu va interveni, doar în cazul în care acţiunea va fi mai eficientă decât dacă ar fi fost luată la nivel naţional, regional sau local. După ratificarea Tratatului în 1992, Consiliul European de la Birmingham din 16 octombrie 1992 a reafirmat intenţia apropierii Uniunii Europene de cetăţenii săi prin intermediul principiului subsidiarităţii, însă au cerut stabilirea unor linii directoare în ceea ce priveşte aplicarea principiului. Cu ocazia următorului Consiliu European, de la Edinburgh din 11-12 decembrie 1992, s-a ajuns la o înţelegere referitoare la liniile directoare privind implementarea principiului subsidiarităţii şi măsuri pentru sporirea transparenţei în procesul de luare a deciziilor în cadrul Comunităţii şi a fost emisă o declaraţie asupra principiului subsidiarităţii, care enunţa regulile pentru aplicarea acestuia. Tratatul de la Amsterdam Cu ocazia Tratatului de la Amsterdam, se introduce, pentru prima dată, „Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii”. Acest protocol stabilea criterii detaliate pentru aplicarea principiului subsidiarităţii de către instituţiile comunitare implicate în procedura legislativă. De asemenea, s-a luat notă de Declaraţia asupra subsidiarităţii semnată de Germania, Austria şi Belgia (state federale), care sublinia că „acţiunea Comunităţii Europene trebuie să

4

European Parliament Fact Sheets 1.2.2, The Principle of Subsidiarity, 2009

respecte nu numai autoritatea statelor membre, ci şi a entităţilor autoguvernante, care au puteri legislative proprii conferite de către constituţia naţională.”5 În cadrul Conferinţei Interguvernamentale lansate în februarie 2000, Comitetul Regiunilor a solicitat modificarea şi completarea principiului subsidiarităţii, astfel încât rolul autorităţilor locale şi regionale să fie recunoscut formal. Tratatul Constituţional Princpiul subsidiarităţii a fost unul din aspectele de bază discutate cu ocazia dezbaterilor pentru Constituţia Uniunii Europene, când s-a încercat clarificarea modului de aplicare a acestuia. Declaraţia Laeken din 15 decembrie 2001 afirma că principiul subsidiarităţii şi o mai bună alocare a atribuţiilor în cadrul Uniunii Europene trebuie să reprezinte priorităţile procesului de reformă. Proiectul Tratatului Constituţional propunea o nouă definiţie a principiului subsidiarităţii, în care dimensiunea regională şi cea locală erau recunoscute pentru prima dată, precum şi mecanismele de implementare şi monitorizare a acestuia în cadrul legal al unui nou protocol. Tot în premieră, Protocolul revizuit privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii includea explicit Comitetul Regiunilor, precum şi autorităţile regionale şi locale, ca parte intergrală a structurii comunitare în aplicarea principiului subsidiarităţii. Tratatul de la Lisabona Tratatul de la Lisabona a încorporat aceleaşi clauze ca cele prevăzute în Tratatul Constituţional, cu anumite adăugiri. A fost întărit rolul parlamentelor naţionale în privinţa monitorizării respectării principiului subsidiarităţii. Mecanismul măsurii întemeiate implică acum două etape: dacă o treime din parlamentele naţionale consideră că o propunere nu respectă principiul subsidiarităţii, Comisia Europeană este obligată să o reexamineze şi să decidă dacă o menţine, modifică sau retrage. Dacă majoritatea parlamentelor naţionale este de acord că propunerea nu respectă principiul subsidiarităţii, iar Comisia decide să o menţină, atunci aceasta este obligată să îşi expună motivaţia, după care rămâne la latitudinea Parlamentului European şi a Consiliului UE să decidă dacă procedura legislativă este continuată sau nu. Guvernele statelor membre UE pot prezenta, în numele parlamentelor naţionale, cazurile de nerespectare a principiului subsidiarităţii Curţii de Justiţie a UE.
5

Treaty of Amsterdam amending the Treaty on European Union, the Treaties Establishing the European Communities and Related Acts, 10 noiembrie 1997

Bibliografie Estella A., The EU Principle of Subsidiarity and its Critique, Oxford University Press, 2002 A more democratic and transparent Europe, Europa http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/democracy/index_en.htm Drept Comunitar - Subsidiaritate, Euroavocatura http://www.euroavocatura.ro/dictionar/320417/Subsidiaritate_ European Parliament Fact Sheets - 1.2.2. Subsidiarity, Parlamentul European http://www.europarl.europa.eu/factsheets/1_2_2_en.htm Lisbon Treaty turns Committe of the Regions into subsidiarity watchdog, Europa Press Room, 4 decembrie 2009 http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=COR/09/113&type=HTML Rules of Procedure of the European Parliament, Parlamentul European http://www.europarl.europa.eu/sides/getLastRules.do?language=EN&reference=TOC Subsidiarity, Europa Summaries of EU Legislation - Glossary http://europa.eu/legislation_summaries/glossary/subsidiarity_en.htm Subsidiarity, Europa Summaries of EU Legislation http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/ treaties/amsterdam_treaty/a27000_en.htm Subsidiarity, Europa Glossary http://europa.eu/scadplus/glossary/subsidiarity_en.htm Subsidiarity Principle, Assembly of European Regions http://www.aer.eu/main-issues/subsidiarity.html Documente oficiale Texts of the European Treaties, Eurotreaties http://www.eurotreaties.com/eurotexts.html The Treaty of Rome, Eurotreaties http://www.eurotreaties.com/rometreaty.pdf Single Europe Act, Eurotreaties http://www.eurotreaties.com/singleuropeanact.pdf The Treaty of Maastricht, Eurotreaties http://www.eurotreaties.com/maastrichtec.pdf TheTreaty of Amsterdam, Eurotreaties http://www.eurotreaties.com/amsterdamtreaty.pdf Treaty establishing a Constitution for Europe, Council of the European Union http://www.consilium.europa.eu/igcpdf/en/04/cg00/cg00087-re02.en04.pdf Treaty of Lisbon, Official Journal of the European Union http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:C:2007:306:SOM:EN:HTML Protocol on the Application of the Principles of Subsidiarity and Proportionality (annexed to the Treaty of Amsterdam), European Union Law

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2007:306:0150:0152:EN:PDF Protocol on the Application of the Principles of Subsidiarity and Proportionality (annexed to the Treaty establishing a Constitution for Europe), European Union Law http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2004:310:0207:0209:EN:PDF Interinstitutional declaration on democracy, transparency and subsidiarity, Bulletin of the European Communities 10/1993, reprodus în Archive of European Integration, Pittsburg University http://aei.pitt.edu/1801/01/democracy_declaration_1993.pdf