I.

ISTORIA BUCĂTĂRIEI
Istoria bucatariei se confruntă cu istoria omenirii. Punctul de plecare al bucătăriei îl putem localiza odata cu apariţia focului. Descoperirea focului revoluţionează hrana omului, acum alimentele suferă transformări: prin frigere, ele devin gustoase, aromate, pline de savoare. După foc, fermentaţia revoluţionează obiceiurile alimentare, acţiunea fermentaţiei nu se reduce numai la conservarea alimentelor, ea transformă textura şi gustul acestora, prin fermentaţie, fructele si strugurii se transformă în băuturi alcoolice, bere, vinuri, prin fermentaţie laptele dă naştere la noi produse. Dezvoltarea bucătăriei privită în ansamblul istoriei, parcurge cronologic mai multe perioade: Începuturile artei culinare, până la aproximativ anul 1000 î.e.n alimentaţia de bază era carnea, în Egipt se făceau pâinişoare din grâu şi erau cunoscute vinul şi berea. Perioada preclasic, până la căderea Romei, perioada lui Homer şi Pericle. În Imperiul Roman, arta culinară era foarte apreciată. Bucătării prezentau bucatele cu aspectul lor iniţial; peştele şi vanatul trebuiau să păstreze forma din starea lor vie, principalul mijloc de preparare al hranei era frigerea. Perioada barbarismului până în evul mediu târziu, acum dezvoltarea bucatariei inregistreaza o stagnare. In perioada sec. al XIV-lea, bucataria cunoaste o dezvoltaremult mai mare. La curtile marilor seniori si regi se organizau adevaratele orgii alimentare. Banchetele devin o adevarata manifestare a gloriei si a bogatiei stapanilor. In perioada clasica, perioada cuprinsa intre mijlocul secolului al XVII-lea si pana lainceputul secolului al XX-lea, bucataria incepe sa devina arta culinara. Parisul devine centrul artei culinare. Prepararea si prezentarea cat mai estetica a bucatelor au o importanta deosebita. Bucatarii francezi devin renumiti nu numai la Paris dar si la curtile imperiale din Europa. Bucataria romaneasca a fost influentata de-a lungul veacurilor de o serie de factori, cum ar fi : conditiile econimice, conditiile geografice si de clima, gradul de civilizatie, stadiul de dezvoltare al agriculturii si nu in ultimul rand obiceiurile, gusturile si preferintele. In a doua jumatate a secolului II-lea avem informatii scrise pe placi cerate despre felurile de mancare. La Rosia Montana a fost descoperita o placa cerata cu ocazia „ ospatului aurarilor” in care erau scrise preparatele oferite „ miel, purcel, paine alba, sare, otet, salata si doau feluri de vin”. Opera lui Mihail Sadoveanu, monumentala monografie epica a poporului roman, inteles in permanentele lui spirituale, in evolutia sa istorica si in relatiile osmotice cu spatuil geografic, aduce nenumarate marturii despre evolutia bucatariei romanseti de-a lungul istoriei, atat la nivelul omului de rand, cat mai ales in casele boieresti, in hanuri si in curtile domnesti. In „Fratii Jderi” Sadoveanu descrie: „prepelita pe masa Domnului era in mare cinste. Prepelitele erau invelite in frunze de teiu si apoi in slanina afumata. Se frigeau in tigla la jaratec de fag. Un rob aducea colaci proaspeti si claponul in cratita lui”. Citind scenele gastronomice descries de unii din marii nosrti scriitori, ne putem da seama despre evolutia bucatariei romanesti de-a lungul anilor, de interesul pe care acestia lau acordat artei prepararii mancarurilor. De-a lugul veacurilor bucataria romanesca, pe langa traditiile mostenite de la strabuni

4

si-a imbogatit sortimentele de preparate cu retetele altor popoare. Primele semen de occidentalizare se vad in tara noastra in jurul anului 1700. Tarile Romane n-au fost niciodata in afara Europei… Influenta europeana se regeseste si in planul bucatariei. Imperiul austriac influenteaza Transilvania si Banatul, Rusia influenteaza Moldova, Franta, Italiasi Grecia influenteaza Muntenia, Turcia influenteaza Dobrogea si cu rafinament traditia si arta culinarane-au mai ramas diferite feluri de mancare: ghiveciul, tuslamaua si baclavale de la turci, ciorbele si borsurile de la rusi, gulasul de la unguri, stiuca umpluta de la evrei, s.a. Aceste preparate au fost inbunatatite de bucataria romaneasca in functie de gusturi, obiceiuri si preferinte. De pilda sarmalele sunt mancare turceasca care la origine se prepara din tocatura de berbec cu orez si stafideinvelite in foi de varza, foi de vita sau stevie. Bucataria romanesca si indeosebi cea moldoveneasca a reusit sa transforme o mancare simpla intr-un adevarat “palat de gourmet” asa cum sublinia Al. O. Teodoreanu in “Adevarul Literar si Artistic” in iulie 1933. Bucataria romanesca incepe sa fie cunoscuta si peste hotare. Iordache Ionescu, patronul restaurantului din Covaci unde s-a nascut mititeii de astazi, si trimite bucatarul, pe “nea Radu” si pe lautarul Cristache Ciolac la expozitia de la Paris, in anul 1900. Mititeii, tuslamaua, sarmalele cu mamaliguta, ghiveciul maceiaresc, varza cu carne, paceaua si gratarul lui “nea Radu” au dus faima bucatariei romanesti la Paris dar si arcusul lui Cristache au facut cunoscute peste hotare melodiile noastre populare: “Ciocarlia, Sarba in caruta, Ca la Breaza, Din Ploiesti pana in Gheboi.

5

branzeturi. iaurtul dar si branza 6 . DOBROGEA. Sosurile sunt albe dar si colorate cu pasta de bulion si boia de ardei. pastreaza traditia bucatariei moldovenesti. vanatul si carnea de oaie dar si carnea de pasare. laptele ouale si branzeturile. placinte cu dovleac. pasca moldoveneasca. MUNTENIA. cu ceapa inabusita si faina dizolvata in apa. Se folosesc mult gustarile din legume proaspete sub forma de salata in combinatie cu oua. patrunjelul. s-a completat si s-a imbogatit din punct de vedere sortimental si calitativ. al modului de preparare. rafinate si gustoase. cu branza. dar daca analizam structura mancarurilor din punct de vedere sortimental.usturoi. lapte. Mancarurile din bucataria dobrogeana sunt usoare. cu mere. vaca si porc. aici se mananca cele mai delicioase sarmale si multe alte mancaruri specifice zonei.II. Mancarurile din Dobrogea redau cu prisosinta bogatia materiilor prime de care dispune aceasta zona. dar si carnea de porc. leustean. s. dar si de bucataria orientala. Se foloseste mult laptele batut. BUCĂTĂRIA ROMÂNEASCĂ ÎN: MOLDOVA. Dobrogea Bucataria din Dobrogea este influentata in primul rand de fauna. se obtin din legume inabusite cu faina dizolvata in apa si "stinse" cu supa de oase.. al condimentarii. poale'n brau. al structurii si asocierii diferitelor materii prime. mamaliguta. branza. daca nu amintim de preparate cum ar fi: alivenci. Fiecare provincie istorica are un specific aparte care s-a mentinut. untul si margarina. Ciorbele se acresc cu bors. borsul moldovenesc. etc. Sosurile sunt colorate cu pasta de rosii. In Moldova se mananca mult dulciurile de bucatarie realizate din aluaturi cu diferite umpluturi din legume. sunt realizate din legume si mai ales peste. zeama de varza dar si otet. de clima. regionale. vaca. condus de maestrul in arta culinara Stefan Mgyesi. branzeturi si oua. ardei iute. se imbunatatesc cu smantana si oua. piftie de porc. La prepararea mancarurilor se foloseste mult pestele. se realizeaza fara rantajuri prajite. Renumitele sarmale moldovenesti sunt fine si delicate. vanatul precum si legumele. tochitura moldoveneasca. fructe. Ciorbele se acresc cu bors. cu varza.a. legume dar si paste fainoase. cimbrul. Mancarurile sunt mai dietetice. vom constata ca exista particularitatile zonale. OLTENIA. "Hanul trei sarmale" din Iasi. gustoase. La prepararea mancarurilor se foloseste in special carnea de pasare si pestele.sarmale. racituri de pasare. ciorba de potroace. Bucataria Moldoveneasca nu este foarte aglomerata in condimente. saramura de peste. Preparatele de baza sunt insotite de garnituri din orez. Nu putem sa vorbim despre bucataria din Moldova. Moldova Bucataria din Moldova se caracterizeaza prin mancaruri fine. sunt sarmale mici. la pregatirea acestora se foloseste mult untdelemnul. Dobrogea este bogata in legume si fructe. se foloseste mararul. ele se obtin din carne tocata. parjoale moldovenesti. cozonac moldovenesc. cate 8-10 sarmale mici infasurate toate intr-o foaie de varza. smantana. TRANSILVANIA ȘI BANAT Bucataria romaneasca poate fi definita ca un tot unitar. (chiparus) hasmatuchi.

Astazi. In statiunile de pe litoralul Marii Negre exista astazi unitati care se evidentiaza in mancaruri traditionale si specifice Dobrogei cum ar fi: restaurantul "Rustic" si "Panoramic" din Neptun conduse de Mardare Gheorghe si Dan Parvulete si respectiv Fenin Alexandru. Hanurile de altadata din Muntenia si marile restaurante. peste. Dintre mancarurile specifice bucatariei dobrogene amintim: ciorbele pesca resti. Ciorbele. "legate" intre ele cu sosuri si mai ales cu maioneza care este un "liant" foarte apreciat. se imbunatateste sortimentul de mancaruri dar si calitatea acestora. condus de Dorel Albu si Florentin Tophler si multe alte unitati de renume a turismului romanesc. marinatele din peste. Bucataria din Muntenia. au fost renumite inca din secolul trecut printr-o bucatarie rafinata. sarailiile. oua. mai ales cele din legume. ostropelul din carne de pasare. chefirul. sarmalele cu mamaliguta. stufat de miel. Salatele sunt intr-un sortiment foarte diversificat. ciorbele taranesti din carne de vaca si porc.telemea care se consuma ca atare dar si in pregatirea altor mancaruri. carne. se obtin din legume proaspete sau fierte in combinatii cu fructe. Ea a suferit de-a lungul vremii influenta greceasca. ele sunt acrite mai ales cu bors. paste fainoase. delicatete. 7 . La prepararea mancarurilor se foloseste untdelemnul. Mancarurile sunt obtinute din carne si legume sau numai din legume proaspete sau conservate. pestele gatit la cuptor sau fript cu diferite garnituri. saramura de crap. garniturile de orez. mancarurile sunt fine. delicate. renumitii mititei. Muntenia Bucataria din Muntenia se poate caracteriza prin diversitate. marile restaurante din Bucuresti si de pe Valea Prahovei sunt recunoscute in preparate specifice bucatariei romanesti. amintim numai Hanul lui Manuc si restaurantul Capsa. mielul la protap. ciorba de burta. musacaua. odata cu dezvoltarea statiunilor de pe malul Marii Negre. De-a lungul istoriei. fructe. musaca. orientala. mult apreciatele: tocanite. pestele la protap. crapul umplut. saslacul. foloseste un sortiment variat de legume. Bucataria traditionala din Muntenia se poate caracteriza prin mancaruri gustoase. chebabul. Printre preparatele specifice bucatariei din Muntenia. Ciorbele sunt realizate din carne de pasare si vaca dar si din legu me. carnatii de oaie. adaptate la gustul turistilor straini. gustoase. preparate care au fost imbunatatite si rafinate. sarmalele cu mamaliguta. unde turistilor li se ofera preparate traditionale dobrogene. amintim: ciorba de burta. ingeniozitate. lapte. Ciorba de burta si tuslamaua sunt foarte cautate. bucataria din Dobrogea. produse din came. untul dar si untura mai ales in timpui iernii. restaurantul "Histria" din Satul de Vacanta din Mamaia cu specific pescaresc. dar si baclavalele. Bucataria dobrogeana de pe litoralul Marii Negre poate rivaliza cu oricare alta bucatarie cu traditie. sunt imbunatatite cu orez. se foloseste mult leusteanul care le da un gust aparte. dar si cu "zdrente" obtinute din oua cu faina. sufera influenza marilor bucatarii europene. Sosurile sunt de regula colorate si se obtin din rosii vara si bulion in timpul iernii. dulciuri le cu stafide si rahat. finetea si rafmamentul bucatariei franceze si pana in zilele noastre influenta italieneasca. si mai ales dupa primul razboi mondial. branzeturi.

Bucataria din Transilvania este renumita prin preparate ca: balmus. gustoase si piperate. Banat Bucataria banateana este puternic influentata ca si bucataria din Transilvania de bucataria austro-ungara. Oltenia Bucataria din Oltenia pastraza si astazi obiceiul de a pregati mancarea in oale de pamant la "test". ele poarta parfumul bucatariei noastre taranesti. Sunt recunoscute sarmalele gatite in oale de pamint la "test". In bucataria olteneasca se folosesc legumele proaspete. zarzavaturile. vaca si porc. laptele si branzeturile precum i ouale. tocaturi cu afumatura. tochitura olteneasca. supa de chimen. dulciurile de cofetarie cu frisca si ciocolata. ca de altfel si sosurile se Indulcesc cu zahar. Se mananca mult paprica cu galuste din faina si oua fierte in apa cu sare. Influenta vecinilor s-a resimtit si in bucataria din Oltenia: ghiveciul calugaresc. In Ardeal se foloseste mult slanina afumata. Sosurile sunt in general albe dar si colorate cu boia de ardei. Ciorbele se acresc cu otet sau zeama de varza si se imbunatatesc. placintele. La obtinerea mancarurilor se foloseste untura de porc si rantasul obtinut din ceapa inabusita si faina pufin rumenita. garniturile din legume. Mancarurile pregatite in Banat sunt realizate din carne de porc in special. vom gasi pe langa mancarurile specifice zonei si mancaruri de pe tot cuprinsul tarii. gustoasele ciorbe de praz si de stevie. varza "a la Cluj". se realizeaza pe baza de carne si in special carne de porc. papanasi. bine pregatita. langosi. supa de varza alba cu smantana. ciorba de carne cu tarhon. Mancarurile obtinute in bucataria din Transilvania. Se pregatesc cum numai oltenii stiu s-o faca. care este o ciorba de pasare si legume fierte in oala de pamant in spuza pe vatra. dar si de bucataria greceasca. nu putem sa nu amintim preparatele specifice acestei zone: ciulama de pui cu mamaliguta. tocana calugareasca si altele. fie ca e tare. pestele. paste fainoase si dulciurile de bucatarie cum ar fi budincile din paste fainoase. se folosesc legumele. tehnologie care ofera un gust deosebit mancarurilor. sau este folosita la prepararea diferitelor mancaruri. saramura de peste si renumitii carnaciori oltenesti. Transilvania Bucataria din Transilivania a suferit de-a lungul istoriei influenta bucatariei austro ungare. fiertura olteneasca. fripturile la gratar si pestele. lactatele si branzeturile. aceste mancaruri au fost adaptate la preferintele si obiceiurile locuitorilor din aceasta parte a tarii. "se dreg" cu galbenusuri de oua. cartofi. bulz. care se consuma in tot timpul anului. ciorba ardeleneasca de pore sau vaca. afumaturi. specific acestor ciorbe este tarhonul. ciuperci umplute. cu legume 8 .. compoturile din fructe. papricas. budinca s. smantana si faina. Cand vorbim de bucataria olteneasca. chiar si vara. In bucataria din Transilvania. carnea de pasare. Salatele.tuslamaua. sunt mancaruri grase..a. rosiile umplute cu carne sau numai cu orez. gulas. italieneasca si franceza.

Printre mancarurile traditionale din aceasta zona amintim: zacusca. Supele se pregatesc cu taitei de casa dar si cu rantas. Toate acestea conduc la obtinerea acelui preparat specific zonei. cu mac. pasare si mai putin pestele. budinci. cu branza. cu branza de vaci. cimbru. cu nuca. Se mananca mult papricasul cu galuste obtinute din faina si oua fierte in apa cu sare. ceapa umpluta. a mancarurilor dar si la obtinerea dulciurilor. se imbunatatesc cu smantana si se condimenteaza cu tarhon. Ciorbele se acresc cu lamaie. ele sunt mari.prajite si inabusite in untura sau ulei. Mancarurile se caracterizeaza prin sosuri cu rantas obtinut din faina incinsa care "se stinge" cu supa de oase sau supa de zarzavat si imbunatatite cu smantana. Aceleasi preparate le putem gasi si in alte zone dar fiecare zona are ceva specific atat din punct de vedere al dozarii materiilor prime. Taiteii de casa se folosesc mult atat la prepararea gustarilor. Exista in Banat un preparat numit "Varga Beles" care este o budinca din taitei de casa cu branza de vaci si stafide. care se servesc la tuica. vaca. cu sosuri din faina. Sarmalele banatene se pregatesc din carne tocata cu satarul. nu au finetea celor din Moldova dar sunt gustoase. Exista renumitele pogacele obfinute din aluat cu jumari. condimentate cu piper. mancare banateana cu carne de porc. aceste mancaruri scot in evidenta caracteristicile bucatiriei banatului. 9 . sarmale batranesti. ciorba de vital. al condimentarii dar si al tehnologiei folosite. Din taitei de casa se obtin renumitele preparate "iofca" cu varza. mai exista si gulasul care se prepara in mai toate bucatariile banatene. Bucataria din Banat se caracterizeaza prin mancaruri gustoase. boia de ardei. hranitoare. Rantajul se foloseste chiar si la sarmale. grase. chimen. invelita in foaie de placinta si coapta in cuptor. La prepararea mancarurilor se foloseste mult carnea de porc. cu lapte.

mititeii. Bucataria romaneasca In ansamblu. este cunoscuta prin mancaruri cum ar fi: piftia. dar si prin bucatarii romani care au participat la diferite expozitii si concursuri internationale inca din anii 1900 la Paris. In anii de dupa 1989. Mancarurile specifice si traditionale romanesti. mai ales In bucatariile particulare este "lipsa de timp" a gospodinelor. ele aduc peste veacuri traditia milenara a poporului nostru. peste si pregatite "ca la mama acasa". Se folosesc tot mai putin oasele. Leipzig si Praga. la prepararea mancarurilor. Praga. a reusit de-a lungul vremii. ciorba de burta. Leipzig. ele sunt inlocuite de supe concentrate.a. care pe de o parte usureaza munca in bucatarie. 10 . sunt prezentate retetele de mancaruri. si altele. Bonn. Se foloseste tot mai putin rantasul sau ceapa prajita. tochitura. asa cum se folosesc ele in bucataria diferitelor zone din tara. cunoscute si apreciate atat In tara. baclavale. In lucrarea de fata. fripturile la gratar si bine codimentate cu garnituri de legume. coltunasi. saramura de peste cu mamiliga. atat prin turisti. acestia au imbunatatit si rafinat mancarurile dar au pastrat nealterata arta culinara romaneasca. cat si in strainatate. Bucataria romaneasca este cunoscuta astazi in lume. ciorba de potroace. Frankfurt pe Mein. CARACTERISTICILE CONTEMPORANE BUCĂTARIEI ROMÂNEȘTI Bucataria romaneasca. Sofia.III. modul de obtinere al unor preparate in marile restaurante sau chiar in unele bucatarii particulare. carnati proaspeti si afumati. precum si aparifia unor preparate si semipreparate obtinute industrial. cozo naci. tocana. sarailii. Budapesta. dar mai ales al bucatariei noastre romanesti. sunt realizate astazi de marile restaurante. cascaval. clatite. Aceste modificari in bucataria romaneasca au aparut din nevoia de a obtine mancaruri dietetice. elibereaza femeia de aceas ta munca si li ofera timp pentru realizarea ei pe plan social. din oua. budinci. sarmalele cu mamaliga. puiul la frigare cu mujdei de usturoi si mamaliguta. iar pe de alta parte. Acestea sunt inlocuite cu ceapa inabusita si faina dizolvata in apa. Varsovia s. se foloseste tot mai putin untura chiar in timpul iernii. Romania ofera deci. Berlin. Un alt factor care a determinat modificari in modul de pregatire al mancarurilor. dar si de gospodariile taranesti care participa la turismul rural. unt sau margarina. Moskova. dar si o bucStarie traditionala cu mancaruri gustoase si rafmate. Roma. in tara noastra. locuitori cordial! si ospitalieri. Daca analizam totusi. aceasta este inlocuita cu untdelemn. multe bogatii si frumusefi naturale. muraturile asortate din diferite legume si fructe si dulciuri ca: placinte.. sa-si pastreze traditia. vom observa ca astazi. acum ei prefera sa manance mincarurile traditionale realizate din legume si came proaspata. s-au intors romanii plecati din tara cu ani in urma. papanasi. ardeii si rosiile umplute cu came sau orez. au dus dorul meleagurilor natale. branzeturi. pentru a imbunatati gustul mancarurilor. bucatarii au stiut sa transmita urmasilor gustul mancarurilor noastre traditionale. obtinand distinctii ca "marele premiu" si "medalia de aur" la Frankfurt pe Mein. Multi dintre ei. persoanele si personalitatile care ne viziteaza tara.

In noaptea de Mos Ajun. In Ardeal se cere dupa colinde: "Sa ne dai cinste frumoasa. Fiecare dintre noi. Nasterea Domnului. acei mici colaci din faina de grau care. " colaci de grau curat". vor oferi rachiu. aproape ca nu exista casa in satele din tara noastra la care in ziua "de Ignat" sa nu se taie porcul. sangerete. etc. Craciunul este intampinat de poporul roman cu datini si obiceiuri care au devenit traditie. Acest post a fost randuit de Biserica pentru a pregati pe credinciosi spre cuviincioasa intampinare si sarbatorire a marelui praznic al Nasterii in trup a Mantuitorului. vin. Dupa 11 . astfel incat. un colac de grau curat. copiii sa colinde pe la casele gospodarilor urandu-le "buna dimineata" si sa li se ofere colindeti sau bolindeti. expresie care arata respectul dintotdeauna al romanilor pentru pamantul muncit. Sirul colindelor inceput in Ajunul Craciunului. se parleste de reguia la foc de paie. Acum nu mai sunt suficienti covrigii. a devenit chiar un ritual. isi aminteste cu placere de diminetile ajunului petrecute in satul natal sau in casa bunicilor. la sate. fara urme. C-o pecie de porc gras. mere. fara drum. sa nu se inchege. caltabosj. Frumusetea datinilor strabune este intregita si de taiatul porcului. Cu o zi inainte de taiere. nuci. care la romani. se framanta si se coc in acea noapte. Exista la romani datina ca in ajunul Craciunului. la Marea Sarbatoare a Ortodoxiei. Dupa ce porcul a fost injunghiat si a murit. OBICEIURI TRADIȚIONALE LA ROMÂNI Incepem acest capitol cu obicieiurile si datinile la romani. scoate gazda sa ne dati". Se vad satele pierdute sub clabucii albi de fum ". continua cu colinda feciorilor. porcul nu se mai hraneste. se pune un pumn de sare si se amesteca bine cca. sa aiba stomacul s.IV. In momentul cand se injunghie porcul. covrigi. atat de dragi noua. Aceasta mare sarbatoare a crestinatatii este cinstita de neamul romanesc inca din cele mai vechi timpuri.i intestinele golite pentru a fi mai usor de curatat. cu casele cufundate in vesnicia lor tacuta. ci i se da de baut numai apa putin sarata. Inaintea acestei sarbatori exista postul Craciunului care dureaza intre 21 noiembrie si 24 decembrie. cei care ne-am nascut pe acest pamant. indiferent unde traieste astazi. pentru ca ei sunt stapanii caselor. batranii. sangele se lasa sa curga intr-un vas. Citind versurile lui Vasile Alecsandri vezi satul natal in ajunul Craciunului: "Totul e alb pe camp pe dealuri imprejur in departure Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare si pe intinderea pustie. In unele bucatarii acest sange se foloseste la prepararea unor produse cum ar fi toba. romanul si in special taranul roman ofera cu multa dragoste si bucurie cetelor de copii. mai ales la casele unde-s fete de maritat. 20 minute pentru ca acest sange. "Buna dimineata la mos Ajun ne dati ori nu ne dati".

Dupa transare. subtiri si transparente. se lasa in apa calda cca. astfel incat aceste mate. Se aseaza pe un suport din lemn curat. Daca porcul a fost prea gras si nu se obtine aceasta zeama. Carnea afumata se obtine din coltlete. Ficatul. picioarele din fata si cele din spate.ce a fost bine parlit porcul se curata de cenusa si scrum. Carnea se lasa la fum 4 zile sau chiar mai mult In functie de marime. astfel incat sa ramana curate. de 2 ori. sa nu se rupa sau sa se incurce. 1 metru. Mai intai se desprinde slanina. se desprind capul. Carnea se tine la sare 4 zile avand grija sa se intoarca astfel incat. pulpa si spata. dar se folosesc si toate bucatile de carne care "au cazut" la fasonare. 20 minute si se strecoara. cat si soriciul. se desfac matele subtiri si apoi matul gros. stomacul si basica au fost golite de murdarie si spalate. iar intestinele se pun in alt vas. Carnatii se pregatesc din carne moale dar nu prea grasa de la spata sau pulpa. 2 ore sa se raceasca. in timp. slanina si osanza se pun separat pe scanduri curate si se lasa cca. costite. Afumarea se face incet. acestea se curata de partea mucoasa cu ajutorul unui cutit. In timpul cat aceste bucati de carne stau la sare. cu exceptia slaninii aflate pe spata si pulpa. La carnati se pune aceasta zeama de usturoi si nu usturoiul. Dupa ce au fost taiate matele se golesc de murdarie si se spala bine cu apa. porcul se rade bine cu cutitul pe toata suprafata. 6-8 cm pe una din parti. Dupa spalare si curatare. Dupa aceasta curatare organele pot fi folosite la prepararea carnatilor. Trebuie sa retinem ca usturoiul se piseaza. se adauga sare. plamanii si inima se pun intr-un vas. Se amesteca carnea cu aceste condimente pana la omogenizare. se intorc pe partea cealalta cu ajutorul unui betisor. 20 minute sa se "inmoaie" soriciul. apoi cu sare marunta si boabe de porumb si se lasa in apa cu sare. Cand toate matele. Dupa ce matele au fost desfacute. piper si zeama de usturoi. Pentru intoarcerea stomacului si a basicii este nevoie sa se faca o taietura de cca. "un pod". sa se curete toata murdaria. In timpul celor doua ore cand carnea este lasata "sa se raceasca". Toate aceste parti anatomice se curata de slanina. Matul gros. ele isi lasa o zeama si cu aceasta zeama se stropesc toate bucatile de carne. avand grija sa adaugam cite putina apa rece. Dupa 1-2 zile de pastrat la ger. cand bucatile de carne si sunca s-au mai zvantat se freaca bine cu usturoi pisat si se mai lasa la vant 12 zile. iar soriciul sa devina galben frumos. a tobei sau a caltabojului. se curata de untura si se taie in bucafi de cca. iar spata si pulpa se mai pastreaza pana la 2 zile. stomacul si basica se presara cu sare grunjoasa. astfel incat sa le patrunda bine fumul. se pune intr-un vas. astfel incat sa se curete in totalitate. muschiuleti. atunci se adauga putina apa sarata. Dupa ce toate intestinele au fost intoarse. Dupa spalare. iar bucatile de carne si sunca vor fi asezate astfel incat intre ele sa circule aerul. porcul se acopera cu o panza de sac umeda si se lasa cca. Dupa care. stomacul si basica. cu exceptia pulpei si a spatei la care se lasa atat slanina. operatiunea se face cu multa grija. carnea. Apoi se pun la fum. se opareste cu apa fierbinte si i se scot unghiile. sa patrunda cat mai bine sarea si condimentele in interiorul carnii. timp in care cei care participa la taierea porcului alunga frigul cu o tuica fiarta. acestea se pastreaza intr-un vas cu apa sarata. se curata matele. Dupa 4 zile se scot bucatile de carne si slanina si se pun la uscat afara la ger si vant. Se aseaza bucatile de carne intr-un vas si se presara bine cu sare grunjoasa si silitra pentru a-si pastra culoarea roz. astfel incat. De 12 . Carnea se toaca prin masina. apoi porcul se transeaza.

sange. Carnea se amesteca cu sarea. apoi se pun in cratita cu sangele porcului care a fost "batut cu sare" sa nu se coaguleze. Apoi se scoate si se pune sa se scurga. Apoi se asaza pe o planseta din lemn si se lasa sa se scurga. carnatii se pot lega cu o sforicica la capete sau se ating capetele cu un cleste inrosit in foe. se leaga la capete cu o sforicica si se pune din nou la fiert intr-un vas cu apa clocotita. caz in care se pot servi si in stare cruda. Intestinele nefolosite se pot pastra timp indelungat. 20 minute. Se leaga la capete cu sforicica si se pune din nou la fiert in zeama in care a fost carnea. iar soriciul iI facem rulouri mici. piperul si cimbrul. piper si orez fiert pe jumatate. ca nu este indicat sa se adauge prea multa apa. caltabosii se scot cu grija din oala in care au fiert si se pun intr-un vas cu apa rece. piper si cimbru. inima. pentru a se curata de grasime. Se adauga cimbru. Dupa omogenizare. limba. plamani. se tine la foc mic cca. carnea se taie cubulete mici. piper macinat si maghiran. carnatii se pun afara la ger. caz in care se pune caltabosul intr-o tava cu untura si se baga in cuptor unde se tine pana se rumeneste. Se lasa sa fiarba cca. Toba cu sange. Dupa fierbere. sare. altfel umplutura se risipeste in vas. Se pot servi fripti imediat dupa ce i-am pregatit sau afumafi. trebuie sa fiarba la foc foarte mic. Dupa umplere. iar soriciul se taie in fasii de cca. Se poate servi rece sau cald.i se lasa la uscat. Se formeaza o pasta cu care se umple matul gros. Dupa fierbere. Dupa pregatirea acestei umpluturi. splina si putina grasime. acest preparat se obtine din carnea grasa de la gusa porcului. avand grija sa-l intepam cu un ac in timpul fierberii. Aceasta carne se taie in bucati si se pun la fiert in apa clocotita. Aceasta tocatura se amesteca cu sare. se omogenizeaza cu putina zeama in care au fiert organele. unde se tin cca. Se servesc calzi cu varza acra taiata marunt sau cu varza calita. 8 cm lungime si 2 cm latime. 20 minute pana se rumeneste. se inteapa caltabosul din loc in loc. se scoate carnea. Dupa umplere. limba si rinichii se lasa Intregi. pentru a elimina aburul format. Cand aceste organe sunt aproape fierte se adauga 4-6 cepe mari taiate marunt si se continua fierberea. altfel carnatii plesnesc. acestea se umplu cu aer s. Se serveste cu varza acra sau calita. pentru a evita plesnirea matului. Dupa fierbere se scot din apa. se introduce carnea si punem la mijloc limba Intreaga. ca acest caltabos. limba se curaja de piele. Se amesteca si se obtine o compozitie omogena cu care se umple matul gros. 20 minute. se ia stomacul porcului. se lasa sa se scurga si se taie In bucati mici. se taie in bucati mici si se toaca. se obtine din carne de la gusa. 60 minute la foc mic. Pentru a evita iesirea carnii din mate. cu un ac pentru a se elibera aburul format. deoarece la frigere carnatii vor crapa. dupa care se pot afuma 4 zile. carnatii se inteapa cu un ac din loc in loc pentru a elimina aerul existent intre mat si carne. care se pun la fiert in apa clocotita. se lasa sa se raceasca. la uscat 2 zile. Se pun la fiert in apa clocotita. se toarna In el sangele. Caltabosul cu sange. De retinut. acest preparat se obtine din ficat. Caltabosul se poate servi rece sau poate fi bagat in cuptor intr-o tava in care a fost pusa o lingura de untura. caltabosul se scoate din oala si se pune intr-un vas cu apa rece unde se tine cca. Caltabos din ficat.retinut. ceea ce va face ca matul sa se stranga imediat. Dupa fierbere. Dupa fierbere. rinichi. 13 . In timpul fierberii. se umplu "matele" cu carne folosind masina de tocat si palnia de umplut carnati.

pana la omogenizare. Se servesc ca atare sau se folosesc la varza. Dupa presare. se lasa sa se raceasca putin untura. apoi se afuma la rece 24-48 ore. legate cu carpa. Dupa umplere.. Dupa fierbere. pulpa de porc 4 kg. Jumarile se scurg bine de untura. babicul se tine din nou la vant. Carnea tocata. se spala cu apa calda si se pune la fiert in zeama de varza. piper 50 g. boia de ardei iute 100 g. babicul se aseaza intre 2 plansete si se preseaza timp de 24 ore. Sunca fiarta in zeama de varza. se pregateste din bucati de slanina de pe burta porcului. se pune intre doua plansete din lemn peste care se pune o greutate sa o preseze. 2 cm si daca are sange se pune intr-un vas cu apa rece. Dupa fierbere. Se mai poate afuma.. astfel incat acesta 14 .. in timpul rece noiembrie-decembrie. avand grija sa se amestece continuu. 4 ore la foc mic. se prepara astfel: sunca afumata se curaja de fum cu cutitul. Se sareaza si se condimenteaza. acest preparat este specific zonei Buzaului si este pregatit in special de sarbii gradinari din aceasta zona. Apoi se pune la fiert intrun vas destul de mare. udata cu vin fiert. Avand in vedere timpul indelungat de obtinere.. Untura. 4° C. Babic. Pentru obtinerea cantitatii de 6 kilograme babic se folosesc urmatoarele materii prime : pulpa de vaca 4 kg. dupa care se lasa la macerat 2-3 zile la circa. babicul se pregateste de regula. Sunca afumata. iar rinichii li asezam de o parte si de alta a limbii astfel incat sa se umple intreg stomacul. Se pastreaza la loc racoros sau in frigider. care se spala.rulourile de sorici le plasam in diferite parti ale stomacului. se prepara astfel: dupa ce sunca a fost afumata. boia de ardei dulce 200 g. se fierbe cca. sare 200 g. Se tine la sare 6-8 zile. se intoarce la 2 zile si se stropeste cu saramura care se formeaza. Ritualul taierii porcului se incheie cu "pomana porcului". Dupa macerare. se lasa sa se scurga si se presara cu sare. ceapa intreaga si boabe de piper. Dupa afumare. 2 ore la foc mic. Se lasa sa fiarba 4 ore la foc mic. se lasa sa se raceasca putin si calduta fiind. se scoate toba din oala. pogaci. la uscat 1-2 sap tamani. Cand jumarile s-au rumenit se ia vasul de pe foc. bumbare 12 m. la care se adauga foi de dafin si boabe de piper. se umplu matele. sunca se scoate din apa. apoi se strecoara si se pune in borcane de sticla. astfel meat babicul sa capete forma aplatisata. se spala cu apa calduta si se pune la fiert in apa si vin in cantitati egale. suncile se scot si se pun la ger sa se zvante. In timpul fierberii. care este o masa unde se serveste carne prajita cu usturoi si mamaliguta. se amesteca bine cu igredientele: boiaua de ardei piperul . etc. se obtine din slanina porcului. se pregateste astfel: sunca afumata se curata de fum cu cutitul. Dupa ce a stat la saramura.. sarea. Toba se serveste rece taiata In felii subtiri. Sunca fiarta in apa cu vin. toba se inteapa din loc In loc pentru a elimina aburul care se formeaza. se taie in cuburi cu latura de cca. se leaga la capete si se pun la vant 2-3 sapta mani. Sunca fiarta in apa. dupa care se freaca bine cu zeama de usturoi si se mai lasa la zvantat si apoi se afuma. Carnea de vaca si porc se taie in bucati mici si se toaca cu barda sau cu masina de tocat cu sita mare. se spala cu apa calduta si se pune la fiert impreuna cu foi de dafin. si se presara cu sare si se pastreaza la rece. se coase burta cu un ac cu ata groasa si se pune toba la fiert cca.

Finii sunt datori sa asculte si sa-i respecte pe nasii lor. cu focuri de artificii. Refeta ne-a fost furnizata de Domnul Sandu Potarniche din Buzau. in aceasta zi in toate bisericile ortodoxe se oficiaza slujbe de sfintirea apei . cu lumanari aprinse. Ziua de Craciun se serbeaza in familie. traditionalii cozonaci si fructele livezilor noastre: merele. Masa este bogata si frumos ornata cu fete de masa albe. In prima sapta mana din an exista in calendarul Bisericii Ortodoxe o serie de sarbatori pe care poporul nostru le respecta si le cinsteste dupa datina strabuna. dar fara sa bea apa. strugurii. ele nu mananca si nu beau nimic toata ziua. In unele zone din tara si mai ales in Muntenia. nepotii. Romanii petrec noaptea de Anul Nou. Este o traditie ca masa din noaptea de anul nou sa fie "bogata". este continuarea sarbatoririi Anului Nou. apa si sare. ele vor manca o turtita din faina. Seara.sa fie consumat in Sarbatorile Craciunului. se stropesc vitele si se pastreaza intr-o sticia cu busuioc. fripturi si placinte. ciorba de pasare. Sarbatorirea Botezului Domnului se face de regula in familie cu un meniu format din gustari reci: sunca. caltabosi. intr-o atmosfera de buna dispozi tie. Pe 1 ianuarie este sarbatorea Sfantului Vasile cel Mare. cu muzica si dans. copiii. care devin parintii duhovnicesti ai pruncului. din care se bea dimineata inaintea micului dejun in zilele de sarbatoare si de post. se da omului Harul cel mantuitor al lui Dumnezeu. salate. iar pe cei varsinici de pacatele proprii. Cu aceasta aghiasma se stropeste interiorul casei. fripturi. Aceasta taina a botezului este sarbatorita cu multa decenta in casele noastre. acela le va fi viitorul mire. muraturi. sarmale cu mahialigufa. ca si pe parintii lor 15 . bunicii se reunesc in jurul mesei. Tot in aceasta noapte. cu familia si prietenii. carnati. prin care in chip tainic. cu noi impliniri. o lucrare Sfanta. Legenda spune ca tanarul care le va da sa bea apa in vis in noaptea de Ajunul Bobotezei. pe prunci de pacatul stramosesc. Pe 5 ianuarie este Ajunul Botezului Domnului. carnati. respectul la aceasta sarbatoare crestina revine pruncului botezat si nasilor. dulciuri de bucatarie. Acest mod de preparare al babicului este unic. parintii. cu darurile randuite sub bradul frumos impodobit. cu sanatate. meniul din aceasta zi incepe de obicei cu o ciorba de potroace din curcan si continua cu gustari. toba. noi ii sarbatorim decent.aghiasma. calitatea acestuia difera de cea a babicului pregatit industrial. meniul cuprinzand un numar mare de preparate culinare insotite de bauturile care se asociaza cel mai bine cu preparatele servile. fripturi din curcan si porc. Pe 6 ianuarie sarbatorim Botezul Domnului sau Boboteaza. placinte. Botezul este prima Taina Sfanta a bisericii. Aceasta zi se serbeaza mai ales in familie. nevazut. cu crengute de brad si vase. In aceasta zi sfanta a Nasterii Mantuitorului nu lipsesc de pe masa romanului preparatele din carne de porc: toba. in aceasta zi se mananca de post. In comparatie cu alte popoare care sarbatoresc Anul Nou in strada. perele zemoase. Botezul curata de pacate. este obiceiul ca in aceasta zi "fetele de maritat" sa tina post negru. Este o noapte frumoasa cand toti romanii spera intr-un an mai bun. Nu sunt sarbatori mai frumoase pe acest pamant romanesc ca cele ale Craciunului. se obisnuieste ca fetele sa-si puna busuioc sub perna pentru a-si visa viitorul mire. in urarile celor de colindatori.

Cu ocazia Botezului. cu care biserica prin preotii ei. fripturi. de clima. oua. In obiceiul poporului nostru. antreuri. Prea Sfintitul Teodosie Snagoveanul episcop-vicar al Arhiepisco piei Bucurestilor. Elementul esential al acestei sarbatori crestine. carne. dar mai ales nunta. de regula. In momentul sosirii invitatilor la nunta. familia si prietenii apropiati. postal este complementul cumpatarii. vor fi ca pentru o masa festiva.nunii. aceasta incepe la casa miresei si se termina la casa mirelui. iar pe viitor. cereale. Din preparatele servite cu aceasta ocazie fericita. insotite de eforturi pentru intarirea puterilor sufletesti asupra celor trupesti. invitatii sunt primiti cu o cupa de sampanie si piscoturi. dar si de credinta neamului nostru. 16 . lapte. sunt martorii celor ce se cununa. iar la orase in familiile mai instarite. deci bucataria romaneasca. Oaspefii de onoare ai nuntii sunt nasii . binecuvanteaza pe logodnic si logodnica. ci noi avem nevoie de post.. constand dintr-o abtinere vremelnica de la mancare si bautura. grasimi animale. la nunta. Alimentafia neamului romanesc este o alimentatie bazata pe legume.. carne si legume. la care participa. Postul este o cerinta a sfintirii umane si nu un instrument de chinuire a trupului". care n-are nevoie de postul nostru. acestia sunt ca niste parinti si sfatuitori. branzeturi. care s-a pastrat aproape nealterata din mosi stramosi. este o fagaduinta ce si-o fac cei ce vor sa se casatoreasca. ea alterneaza intre mancaruri de "post" realizate din legume. a Bisericii Ortodoxe.trupesti. Nasii sau nunii. este cea mai straveche Taina. cu aceasta ocazie. de bogafiile naturale ale solului. spre a naste fii si fiice si a-i creste si educa crestineste in dragoste de Dumnezeu. dulciuri de bucatarie si bauturile care se asociaza. Logodna. nunta dureaza doua – trei zile. cereale. simbolul sa iubim pe Dumnezeu. a nuntii. cu gustari. fiindca el este mijlocul cel mai bun de a ne birui pe noi inline. " (Matei 17. acestia sunt primiti la sate. cere lui Dumnezeu. dar si dorinta de a ajuta material intemeierea acestei familii. lapte. peste. grasimi. Taina Sfanta a casatoriei. 21). Parintii mirilor sunt cei care organizeaza nunta. cu "plosca" cu vin si paine cu sare. prin ea se intemeiaza unitatea si trainicia familiei. dupa oficierea cununiei in Biserica. padurilor si apelor. care de regula sunt cei de la botez. totala sau partiala. oua. a fost influentata de conditiile geografice. se oficiaza o slujba scurta. precum si dintr-o disciplinare a apetiturilor senzoriale. Preparatele care se vor servi cu aceasta ocazie. logodna. vanat. il constituie bucuria pentru noua familie. Logodna are aproape aceeasi putere ca si casatoria. Alimentarea poporului nostru de-a lungul istoriei. sau urmasii lor. Petrecerea consta. carora li se acorda cea mai mare atentie. sa trimita mirelui si miresei Darul adevaratei uniri curate. "Postul este semnul. In unele zone din tara. Intr-o masa imbelsugata cu muzica si dans. in cartea doamnei Rodica Ardeleanu arata: "In spiritual litatea ortodoxa. trainicia poporului si a neamului nostru. constituie evenimente deosebite care sunt sarbatorite din mosi stramosi. verdeturi si grasimi vegetale si mancaruri de "duke" bazate pe branzeturi. Preotul. ei sunt onorati de participarea invitatilor si le ofera acestora o primire calduroasa cu mult respect si atentie. nu lipseste "tortul miresei" care este pregatit astfel incat. se satisfac toti invitatii. parintii pruncului organizeaza o petrecere.

usuroi verde. mai este dezlegare la vin si untdelemn.. si asa fericit eram eu in copilarie. ceapa. sucuri de rosii.. luni si marti. postarnac. fructe: mere. substantele de care organismul are nevoie: legume conservate si proaspete. suferinfa. cu sapte saptamani inainte de sfintele sarbatori si dureaza pana in Sambata Mare.. Postul Mare sau Postul Pastelui incepe lunea. fericiti. morcovi.. cei care sunt suparati se impaca.... dimineata un vant si o ploaie.. ciuperci. In aceasta zi meniul este format din: oua fierte. este ziua "lasatului de sec". numai paine si apa. varza alba si rosie. fasole. si postim vinerea pentru ca Domnul a patimit pentru noi.... E primavara.. A fost randuit de biserica pentru pregatirea sufleteasca a credinciosilor in vederea intampinarii cu vrednicie a praznuirii anuale a patimilor si a Invierii Domnului. Sfinte Sarbatori ale copilariei".. Ce limpede suna toaca de fier. Dar venerabilul nostru preot. telina. si intr-un rand cantam iesit de la Inviere. pana la noi". bame. sub atingerea ciocanelor maestrite ale dascalului Haralambie.. cand toti romanii sarbatoresc intrarea in post printr-o masa foarte bogata la care vin. de ziua lasatului de sec. Pe durata acestui post se pregatesc diferite preparate care combinate asigura meniuri complete ce pot oferi. oamenii intra In Postul Pastelui cu sufletul curat si fara ura impotriva semenilor. Sfantul Vasile cel Mare a spus: "sa aratam cat este de vechi postul. gris.. Primele doua zile. Umilirea. "Suna clopotele. 17 . apoi triumful asupra mortii. dupa apusul soarelui... nepoti la bunici. Da. sa aratam ca toti sfintii l-au primit ca pe o mostenire stramoseasca si l-au pazit. ca durata este cel mai mare dar si cel mai dur dintre posturile Bisericii Ortodoxe. I. nuci. salata.si asa era toata lumea imprejurul meu.. Postul Pastelui. ciorba sau supa de pasare. il auz inca. Suna clopotele. este dezlegare la peste. si capatanile de miel la tava pe orez... pana la cel mai tanar inca fara dinti... Inaintea acestui post se "lasa sec". si moartea. Ce frumos erau impodobite sfesnicele cu zambile infeluri de fefe.. laptuci. gutui. patrunjel.L. pere. Unde sunteti voi. patimile Tatalui intrupat in Fiul. pesmet. spanac. In ziua Floriilor si la Praznicul Bunei Vestiri.. cu iaurt cu caimac. copii la parinti. invierea. de care erau patrunse sufletele tuturor enoriasilor nostri de la cel mai batran fara un dinte in gura. supliciul. si parintele Marinache cu dascalul Haralambie carand in curtea bisericii toata ziua recolta de oua rosii si de pasca. cand in calendarul ortodox este sarbatoare Insemnata cu cruce neagra inclusiv in joia patimilor. se ajuneaza. Pe urma evlavia aceea adanca si calda. Astazi. friptura de pasare cu garnituri si salata si nelipsita placinta cu branza dulce de vaci. orez.. branza. transmitandu-l din tata in fiu. fini la nasi. se iarta toate greselile. n-afost chip sa ne intoarcem cu lumanarile aprinse.. iar sambata si duminica pe toata durata postului este dezlegare la vin si la untdelemn. tineri la batrani.. dupa opt saptamani de fasole sleita si de varza acra. Caragiale isi incepe cronica aparuta in anul 1909 in "Universul".. Spre sfarsitul postului apar verdeturile proaspete: stevie.. Veniti de luati lumina. Dar apoi cozonacii si placinta de drob. masline. deci nu se mananca decat seara.. deci nu sunt invitati. Asa s-a pastrat acest bun fi a ajuns din neam in neam.Postim miercurea pentru sfatul tinut de iudei pentru vinderea Domnului. ceapa verde.

vara cu roadele ei este in toi.Sfintele Pasti. care reprezinta "mielul lui Dumnezeu adica omul care a ridicat pacatele lumii". castravefi. se roaga Lui Dumnezeu pentru sanatatea sa si a familiei sale apoi mananca "ia aceasta Pasca". fiecare membru al familiei. si cozonacii binecuvantate de preot. Un alt obicei la romani este sarbatoarea zilei de nastere. obiceiul ca de Paste. cozonac si bauturile care se asociaza cu aceste preparate. si apoi impartite saracilor. cozonaci. se serbeaza in familie. salata verde. Acest post este foarte usor de tinut. Bucuria si sarbatoarea in casele romanilor incep dupa slujba Invierii Domnului. Este un adevarat ritual. varza. se mai duce la biserica si Pasca. Retetele se intalnesc in aceasta lucrare cu condijia inlocuirii grasimilor animale cu grasimi vegetale. cozonaci. branzeturi si bauturile care se asociaza. credinciosii se intorc acasa cu lumanarile aprinse. pentru a fi binecuvantate de preot. Exista obiceiul ca in Noaptea de Inviere. in perioada 6-28 iunie. pasca. postul Maicii Domnului. stufat de miel. multumeste Domnului Iisus Hristos pentru patimile indurate. Dupa terminarea slujbei de Inviere a Domnului. dar nu lipseste "pelinul de mai". nelipsind vinul rosu care simbolizeaza "Sangele Domnului". membri familiei incep masa. (de anafura) prin stropirea acestora cu aghiasma si o imparte credinciosilor. Prezentam in continuare meniuri pentru o saptamana de post. cu ouale rosii. batrani sunt cei care ciocnesc cu formula "Hristos a Inviat" tinerii raspund "Adevarat a Inviat". friptura de miel. este luna august cand in orice colt din tara. spre sfarsitul liturghiei. Este o usurare pentru organism sa elimine toxinele printr-o alimentatie bazata pe legume si fructe. care se impart saracilor de catre batrani. se aseaza in picioare cu fata spre Rasarit. este cinstita de neamul romanesc din cele mai vechi timpuri. In dimineata zilei de Paste. se servesc preparate traditionale romanesti cum ar fi: drob de miel. intre 1-14 august. ciuperci. Apoi familia se reuneste in jurul mesei. exista vinete. Redam mai jos meniuri pentru o saptamana de post. care este obtinuta dintr-un aluat dospit. fripturi de pasare. Meniul zilnic poate fi alcatuit intr-un sortiment diversificat.Aceasta mare sarbatoare a Invierii Domnului . bogat in vitamine si saruri minerale. Este . cu branza. mai intai ciocnesc ouale rosii. Aceasta zi se serbeaza in familie. In aceasta zi de Inviere a Domnului. In Noaptea de Inviere. isi face semnul Crucii. acestea reprezinta simbolul Invierii Domnului. Dupa acest ritual. cu pasca. ea s-a pastrat nealerata pana in zilele noastre. acasa sau la iarba verde. ea reprezinta Trupul Domnului. dovlecei. Masa este frumos ornata. Preotul. care se sarbatoreste inca de 18 . cozonaci si pasca. rosii. in toate casele romanilor sa existe cozonaci si pasca dar si nelipsitul miel. alimentatia bazata pe mancaruri de post se poate realiza din legume si fructe. Inaintea acestei mese exceptional. Retetele se gasesc in aceasta lucrare cu conditia inlocuirii untului cu margarina si a unturii cu untdelemn. Aceasta sarbatoare de inaltarea Domnului. etc. cu mancaruri deosebite. In calendarul Bisericii Ortodoxe romane exista postul Sfintei Maria. credinciosii sa aduca la biserica oua rosii. ardei. cu oua rosii. cu lumanari aprinse. mai intai se pregatesc ouale rosii si cozonaci. "se ia Pastele ". La Paste se inrosesc oua. cu oua rosii. In postul Sfintilor Petru si Pavel. binecuvinteaza si sfinteste bucatile de Paste. cu ceapa si usturoi verde. cereale si uleiuri vegetale. ciorba de miel.

O masa ocazionata de acest eveniment are un caracter solemn. cei care te iubesc. Bucataria romaneasca este o parte integranta a obiceiurilor si datinilor care s-au pastrat de-a lungul istoriei. cu nelipsitul tort cu lumanari. gazdele ofera o masa "bogata" si frumos ornata cu flori si lumanari cu fete de masa albe.la nasterea pruncului si pana la adanci batraneti. Aceasta zi se sarbatoreste mai ales in familie dar si cu prieteni. si cei mari si cei mici. Pentru a usura de pacate pe cei ce ne-au parasit. si cei bogati si cei saraci. In schimb. Obiceiul este bine stabilit de Biserica Ortodoxa. vin nepoftiti. In casele romanesti aceste intalniri constituie momente de sarbatoare. la sarbatorirea zilei "onomastice" nu se fac invitatii. Obiceiurile traditionale la romani sunt strans legate de obiceiurile culinare. si cei buni si cei rai. colegi de scoala. de munca. exista obiceiul "parastaselor" facute de rudele si cei apropiati mortilor. pe care sarbatoritul este obligat sa le stinga dintr-o suflare. La sarbatoarea zilei de nastere se fac invitatii. Scriptura spune ca moartea credinciosilor este lina si pasnica iar a celor pacatosi este cumplita. Dar asa cum spune zicala inteleptilor strabuni "cine a vazut soarele. preparatele oferite sunt alese in functie de obiceiuri. numarul acestora fiind egal cu numarul anilor sarbatoritului plus una. trebuie sa vada si moartea". dar fiecare zona isi are ritualul si datinile sale specifice. Toti oamenii mor. Ne este greu sa incheiem acest capitol cu obiceiurile la romani legate de moarte. 19 . pentru ca este greu de presupus ca toti cei cu care vrei sa aniversezi aceasta zi vor tine minte ziua ta de nastere.

se freaca bine cu malai si se spala in mai multe ape. luand o lingura de zeama si lasand-o la frigider.ANEXE Racitura Ingrediente: Un rasol de vaca. apoi se acopera cu zeama in care a fiert carnea. nu mai are nevoie de nici un adaos. doua picioare de porc. Cind carnea se desprinde de pe os. se lasa sa se raceasca si se adauga in zeama de carne. Farfuriile se umplu cu zeama si se lasa la rece pentru ca gelatina sa se prinda. taiat felii mari si o lingura de sare. doua tacimuri de pasare. Daca zeama se coaguleaza repede. . curatat si spalat. un gogosar murat. Carnea se curata de pe oase. Fiecare farfurie se garniseste cu felii de morcov fiert si de gogosar murat. se imparte in mod egal si se pune in farfurii. picioarele de porc si tacimurile de pasare se pun intrun vas mare cu 10 l de apa. sare. usturoi. piper boabe. In caz contrar se fierb citeva foi de gelatina alimentara. amestecata cu mujdei de usturoi strecurat. Se incearca puterea de coagulare inainte de adauga zeama de carne. Se fierb la foc potrivit in vasul descoperit. La mijlocul timpului de fierbere se adauga zarzavatul de supa. se scoate zarzavatul si se lasa deoparte. Mod de preparare: Picioarele de porc se pirlesc pe foc viu. se rad cu lama cutitului. Racitura sta la rece de pe o zi pe alta. zarzavat pentru supa. Rasolul de vaca.

Se ingroasa in cca. 50 g faina. cu smantana. 1/2 kg branza de vaci. 5 min. 100 g unt. La primul clocot se adauga malaiul. dupa care se ia de pe foc. o lingurita cu varf sare. smantana. Cind e aproape rece se adauga branza maruntita.Se amesteca apoi cu albusurile batute spuma. Mod de preparare: Intr-un lighenas sau ceaun de 3 l se pun laptele. . Compozitia se pune intr-o tava (unsa cu margarina si tapetata cu faina) si se da la cuptor 40-50 min. 4-5 oua. untul.Alivenci moldovenesti Ingrediente: 1 l lapte. Se taie in patrate si se servesc calde. amestecind ca sa nu se formeze cocoloase. galbenusurile. faina si se amesteca. sarea si se fierbe (fara a afuma laptele). 1/4 l smantana. 300 g malai grisat.

peste ele se toarna borsul si taiteii si se presara cu verdeata. se scoate împreuna cu legumele. Daca mai apare spuma din nou. La servire. Când taiteii sunt fierti. 1 morcov. Mod de preparare: Gaina curatata. apoi se sterg marginile oalei si se lasa sa fiara încet pe foc domol. 1/2 telina. se aduna spuma. se aduna. se fierbe cu apa atât cât este nevoie. iar în supa strecurata se pun la fiert taiteii. 1-2 radacini de patrunjel. Dupa ce pasarea a fiert 50-60 minute. În acest interval. Dupa ce a fiert. leustean si patrunjel taiat marunt si 1 l de bors acru. sare. se prepara taiteii de casa cu ou si cu faina cât cuprinde. câteva boabe piper. se taie bucati. spalata.Bors moldovenesc cu gaina si cu taitei Ingrediente: Pentru 6 portii: o gaina nu prea tânara. 300 g taitei de casa. se adauga legumele întregi crestate la capete în patru ti se lasa sa fiarba încet împreuna pâna va fi gata. se pune pe platou. marar. . se potriveste supa la gust de sare si se acreste cu borsul fiert separat si curatat de spuma. 1-2 cepe. bucatile de pasare se pun într-un castron. Dupa ce gaina a fiert. se adauga putina sare.

3 linguri gris.Papanasi fierti muntenesti Timp de preparare: 40 min Ingrediente: 2 oua. se ung cu unt. Cand papanasii se ridica la suprafata se mai lasa sa fiarba molcom (altfel se sfarima) inca un sfert de ora. pesmet destul. Se fac galuste turtite. se tavalesc in pesmet. Se scurg. 300 gr. 1 lingurita faina. grisul si sarea. brinza de vaci (scursa bine de zer) Mod de preparare: Se pune apa sarata la fiert. se pun in apa clocotind usor. se gauresc cu degetul. sare. 2 linguri unt. ouale. Se prajeste pesmetul.Se servesc cu zahar si smintina . Se amesteca bine brinza de vaci. faina.

Se taie in felii. direct pe foc. definitiveaza prepararea. sirop pentru foi. doua. asa cum s-a aratat in reteta. Se lasa 15 minute acoperit cu un servet. apoi se taie in forme rotunde de marimea unei farfurii. apoi se bate de masa pina prezinta goluri in sectiune. apa. Acest preparat este o datina a sarbatorilor de iarna. Se lasa sa se zvinte. sare. faina. o ceasca de apa calduta.Scutecele Domnului Timp de preparare: 1 h15 min Ingrediente: 500 gr. Se prepara un sirop usor legat si aromatizat cu apa de flori. Se coace fiecare foaie pe o tava. Se asaza una peste alta foile stropite bine cu sirop si presarare cu nuci. iar cu o zi. Se framinta bine. Se intind foi subtiri. 3 linguri ulei. putina sare. pe o parte si pe alta. Gospodinele moldovence pregatesc din timp teancuri de foi coapte. nuci tocate Mod de preparare: Se face un aluat din faina. . inainte de sarbatori. ulei.

se acopera cu un servet si se pune la un loc cald sa creasca.Cozonac Ingrediente: 1kg faina. La framintat. se mai adauga putin lapte caldut. se iau buciti din el. Se freacA bine pina ce se fac ca o crema spumoasa. se unge cu ou. Cind sint gata se scot din forme si se lasa sa se racoreasca. se amesteca cu drojdia si apoi se bate bine. Cind s-a racorit destul. 1lingurita rasa de sare. Se presara putina faina. Se pune la cuptor la foc potrivit si se tin cam o ora. se presara cu zahar grunzos si cu nuci sau stafide. putin cite putin unt topit. Aluatul nu trebuie sa ajunga la jumatatea formei. cald. 4 albusuri. Se pune uleiul. presarata cu faina si se pun in forme unse cu unt. cu zaharul pisat sau daca este tos. Cind a crescut destul. apoi. putin lapte caldut si albusurile batute spuma. departe de apa sau de fereastra si se lasa sa creasca circa 2-3 ore. se aseaza la cald. 50 g drojdie. Se mai lasa sa creasca. . Cind plamadeala este destul de crescuta se toarna peste restul de faina. amestecind bine ca sa nu se faca cocoloase. Mod de preparare: Se moaie drojdia cu putin lapte caldut (sa nu fie fierbinte. Se framinta cel putin o jumatate de ora. se impletese pe masa de aluat. cernuta intr-o covata si tinuta la cald. trecut printr-o sita fina si turnat cite putin peste galbenusuri. 300 g zahar. ca sa se inchida la culoare. se unge mina cu unt. lapte cit se cere(circa 1/2 l). iar daca aluatul este prea tare. tot la cald. deoarece se opareste drojdia si nu mai creste aluatul) si o lingurita de zahar. pina se fac basici mari. 7 galbenusuri. aducind aluatul de pe margini spre mijloc. adaugind galbenusurile. Separat se oparesc 3 linguri de faina cu putin lapte clocotit. romul. se pot adauga si stafide. 2 linguri de ulei. nu insa la loc rece si nici in curent. se acopera cu o fata de masa. intii cu sare. dupa ce au fost alese si sterse intr-un servet. Se aduna aluatul in covata. In acest timp se freaca galbenusurile. vanilia.1 lingura de rom. vanilie. cit sufera mina. se amesteca. 250 g unt.

300 g. si vanilie. Ultima foaie (dupa ce e coapta) e lasata in forma. . zahar (se poate folosi zaharina). se imparte in 3. ceva zahar vanilat. ca sa se intareasca si sa se poata scoate pe o tava de tort. 1 pahar zahar. smantana proaspata. 200 g. Mod de preparare: Din asta se fac 4 foi si se coc pe rand. Dar trebuie lasata cateva zile. (Alta versiune se numeste tort de miere. 1 ou intreg (albus si galbenus). Se amesteca. Nota bene: gustul cel mai bun il capata abea dupa vreo 5 zile. Aici se intampla una dintre minunile chimiei culinare: crema de smantana si nuci se transforma in ceva nou. 3 pahare faina. nuci rasnite.. unt.. Pentru cine are vointa.Tort cu smintina ca la Bucovina Ingrediente: Foi. in care caz se foloseste miere in loc de zahar). cu un gust cu totul diferit si mult mai fin decat nucile sau smantana ne-ar face sa banuim. 50 g. nuci rasnite. se umple in forma (bineinteles cand foile s-au racit) si se lasa la racoare pana in ziua urmatoare. 100 g. Umplutura: 300 g.

Bucureşti. Bucşa F. 1988 1998 2. Negrea. Bucureşti. „Omul și alimentația”. http://ro. S. 3. Editura Ceres. Editura 5. Bucătăria românească. 1997 Tehnică. ş.bucataria-romaneasca. 1998 4. I. C. Editura științifică și enciclopedică. http://www. Florea. Îndrumar pentru unităţile de alimentaţie publică. Victor Săhleanu. Florea.. Bucătăria internaţională. Editura Nera.. C.ro/ 7. Ghid profesional în alimentaţia publică...a. Editura Tehnică. Bucureşti. Bucureşti. 6.wikipedia. București.REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 1. 1977. Stavrositu..org .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful