Dunărea

Dunarea izvorăşte din Muntii Padurea Neagra din Germania, şi se formează la Donaueschingen (678 m), din unirea a doi afluenţi de dimensiuni reduse - Brege şi Brigach – ce îşi au izvoarele sub Vârful Kandel .Bazinul hidrografic cu o suprafaţă de 817.000 km2, ocupă 8% din suprafaţa Europei, extindându-se pe teritoriul a zece ţări Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, România, Moldova, Croaţia, Bulgaria şi Ucraina şi trece prin patru capitale - Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad. Este cel mai important fluviu european, sub aspectul complexităţii, străbate Europa Centrală şi de Est şi se varsă în Marea Neagră printr-o deltă (Delta Dunării) Este al doilea fluviu ca lungime şi debit al Europei, după Volgaşi al doilea fluviu ca trafic de mărfuri, după Rhin. Dunărea asigură legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului prin intermediul Canalului Dunăre- Marea Neagră, iar în vest prin intermediul unui sistem de canale, Main- Rhin. Dunarea reprezintă alături de Carpati şi Marea Neagră, una din componentele majore ale cadrului natural, faţă de care definim aşezarea Romaniei pe continent.

Bazinul hidrografic al Dunării

Republica Moldova si Ucraina. deoarece Dunărea a tăiat M-ţii Banatului şi munţii din Serbia şi Muntenegru. Bulgaria. Morava (sârbească). În cursul inferior afluenţii cei mai important sunt : Jiu. formându-şi o luncă largă pe malul românesc. Dunarea depune anual 67 milioane de tone de aluviuni in Marea Neagră. formând cel mai lung defileu din Europa pe 144 km. iar mai apoi Balta Brăilei între Dunărea Nouă şi Dunărea Veche. deoarece Dunărea se desparte şi formează Balta Ialomiţei. canale prin desecări şi îndiguiri au devenit câmpuri fertile cultivate cu cereale şi plante tehnice.Având o lungime de 2860 km Dunarea se desfasoara pe teritoriul Romaniei intre Bazias si Sulina pe o lungime de 1075 km realizand granita cu : Serbia. Balta Brăilei a devenit “Insula Mare a Brăilei”. pe stânga. Ea strabate ţara noastra numai între Calaraşi şi Galaţi.cursul inferior. Dunărea intră prin defileul Portile de Fier şi se varsă in Marea Neagra printr-o deltă. Sectorul Baziaş-Porţile de Fier (până aproape de Drobeta Turnu Severin). denumit şi sectorul “bălţilor”. În cursul mijlociu. Siret şi Prut.de la izvoare până la Bratislava . Lunca are lăţime maximă de până la 20 . . Terenurile cu mlaştini.25 km. În cursul inferior se disting 4 sectoare : 1. Dunărea adună aproape toate râurile de pe teritoriul ţării noastre (cu exceptia unor mici râuri dobrogene) făcând ca reţeaua hidrografică sa fie unitară. albia se lăţeşte (800 m lăţimea medie). bogaţi în debite din Alpi: Isarul. denumit şi sectorul “defileului”. străbătând Câmpia Panonică. Sectorul Porţile de Fier-Călăraşi (sectorul “luncii”).de la Bratislava la Baziaş .Ialomita.cursul mijlociu. Mai mult de o treime din suprafaţa bazinului hidrografic si aproape o doime din lungimea cursului navigabil se gasesc pe teritoriul Romaniei. Debitul mediu multianual este de 6500mc/s . Olt. Cursul Dunării se împarte în 3 sectoare: -cursul superior.de la Baziaş până la vărsare În cursul superior (de la izvoare la Bratislava) primeşte afluenţi năvalnici.Argeş. gârle. Valiul şi Hronul. săpate acolo unde roca a fost mai moale şi “clisuri”. Este furnizor de apa pentru cele mai însemnate sisteme de irigaţie din Câmpia Română şi Dobrogea. Dunărea primeşte unii din cei mai mari afluenţi ai săi: Drava. Sectorul Călăraşi-Brăila. unde fluviul scăpat de strânsoarea munţilor îşi domoleşte cursul. iar pe stânga Morava. bălţi. între braţul Borcea şi Dunărea Veche. Innul şi Ennsul pe dreapta. Este traversată de 5 soşele şi de 2 căi ferate. fiind principala arteră de comunicaţie şi sursa energetică datorită hidrocentralelor de la Porţile de Fier I şi II. 2. Acest sector este o asociere de bazinete depresionare. unde roca a fost mai dură. pe dreapta şi Tisa. De aceea. 3. Sava.

iar de la Pătlăgeanca se bifurcă în 2 braţe: Chilia (60% din debit) şi Tulcea (40% din debit). . În aval de Tulcea. se gasesc numeroase paduri. ce constituie mare parte din cele existente pe Planeta. dintre care : Parcul Natural Letea.3 446 km2 în România şi 18% . Delta Dunării s-a format prin închiderea unui fost golf al Mării Negre de cordoane de litorale şi transformarea sa în liman şi mai apoi în deltă în holocen.2%). fluviul si vietuitoarele acestuia au suferit pierderi considerabile. Dunărea ocoleşte Podişul Dobrogei de Nord. braţul Tulcea se bifurcă în braţele Sulina (18. Parcul Natural Caraiman . între Brăila şi Sulina. Parcul Natural Sărăturile. În bazinul hidrografic al Dunarii locuiesc 13 natiuni apartinând a patru grupuri lingvistice: slav. Cu toate acestea.200 de specii de flora si fauna sunt adapostite de Delta Dunarii. Peste 5. O asemenea mixtura etnica nu mai exista nicaieri în Europa.4. germanic.Pe teritoriul ei sunt 18 parcuri natural. Pe acest sector. ungrofinic si neolatin. cu sute de specii de pasari. Delta Dunarii constituie de asemenea o mare zona piscicola cu peste 45 de specii de pesti. Sectorul Dunării maritime. toate populate cu plante si animale. având o suprafaţă totală de 4 178 km2 din care: 82% . Aici se afla cele mai întinse zone de stuf din lume. Dunarea constituie habitatul pentru un mare numar de specii si animale. Delta Dunării este situată în România şi Ucraina. mai ales in ultimul secol. Gheorghe (21. Dunărea are adâncimea de până la 12 m şi lăţimea albiei mai mare de 1 km. dune de nisip.732 km2 în Ucraina. Fluviul Dunarea constituie totodata o mostenire culturala unica.Delta Dunării a fost declarată Rezervaţie a Biosferei. Alaturi de importanta ei de cale navigabila. În 1990 . Cel mai nou pământ românesc. acesta fiind cel mai meandrat. Bazinul hidrografic al Dunarii contine cele mai mari zone umede ale Europei.8% din debit) şi Sf.