You are on page 1of 20

MICROBIOLOGIE

1. Celule eucariote i procariote, caracteristici comparative Celula eucariota: nucleu: cu membrana, mai multi cromozomi, aparat mitotic citoplasma: RE, mitocondrii, lizozomi, ribozomi 80S, mb cu steroli Peretele celular: absent sau compus din celuloza sau chitina Capsula: absenta Celula procariota: Nucleu: fara membrana, un singur cromozom circular, absentza mitozei Citoplasma: nu are RE, nu are mitocondrii, nu are lizozomi, are ribozomi 70S, mb nu contine steroli Peretele celular: are structura complexa prezentand glicopeptid, proteine, lipide etc Capsula: adesea prezenta

2. Clasifica i bacteriile dup form

i dispunere ± exemple

Dupa forma bacteriile se pot grupa in: a) de forma cocoidala ± diametre egale sau inegale dispuse izolat sau grupat. Majoritatea streptococilor si stafilococilor sunt sferici, enterococii sunt ovalari, pneumococii sunt lancelati iar meningococii si gonococii sunt reniformi. In functie de planurile de diviziune: i. stafilococii ± in ciorchine ii. pneumococii ± in diplo iii. streptococii ± in lanturi b) cu forma de bastonas (bacili), drepti cu capetele usor rotunjite (enterobacterii), drepti cu capetele taiate drept (B anthracis), fuziformi (fusobacterium) c) cocobacili (H. Influenzae, B. Perlussis, B. Abortus) d) forma spiralata (bacili curbi ± V cholerae, spirali si spirochete) Unele bacterii, inclusiv daca rezulta prin multiplicarea unei singure celule prezinta un polimorfism accentuat (Proteus)

3. Enumera i componentele constante i facultative ale celulei bacteriene Structuri constante: peretele bacterian ± inconjoara mb citoplasmatica, 15-30nm mezozomi ± structuri membranoase care se formeaza prin invaginarea membranei citoplasmatice de care raman legati citoplasma ± intens bazofila o ribozomi ± forma sferica si marime variabila in f de Mg si K, esentiali in procesul de biosinteza proteica nucleu ± in contact direct cu citoplasma, contine ADN si nu are nucleoli Structuri inconstante: incluziile ± formatiuni structurale inerte care apar in citoplasma la sfarsitul perioadei de crestere activa, pot contine polimeri anorganici, substante anorganice simple, polimeri organici, lipide etc. Vacuole ± formatiuni sferice care contin diferite substante in solutie apoasa, au o membrana lipoproteica numita tonoplast Capsula ± glicocalix, strans legat de celula bacteriana, structura polizaharidica (S pneumonae) sau polipeptidica (Anthracis), vizibila la mo Flageli ± confera mobilitate bacteriilor Fimbrii ± formatiuni scurte cu rol in adeziune Spori ± forma de rezistenta si conservare a speciei

4. Structura peretelui la bacteriile Gram pozitive i Gram negative Gram pozitive: Peretele contine 80-90% mureina (peptidoglican, glicopeptid parietal). Mureina este un heteropolimer al carui schelet este format prin legarea alternanta in lanturi polizaharidice a 2 zaharuri aminate, acidul N acetil muramic (NAM) si N acetil gluczoamina.

Fiecare molecula de NAM are substituit un tetrapeptid alcatuit din D si L aminoacizi. Intre tetrapeptidele substituite, la lanturile polizaharidice alaturate se stabilesc legaturi peptidice prin gruparea terminala ±COOH a unui tetrapeptid si grupari terminale libere ale tetrapeptidului vecin. Astfel se formeaza structuri bidimensionale sub forma unor straturi care inconjoara intreaga celula bacteriana. Bacteriile gram pozitive retin violetul de gentiana (au culoarea violet la coloratia Gram). La unele bacterii, reteaua de baza este acoperita de retele suplimentare cu specificitate antigenica, alcatuite de exemplu din acid teichoic. Dintre bacteriile gram pozitive fac parte: stafilococul, streptococul, enterococul, bacilul difteric, bacilul antraxului... Gram negative: Li se descrie un perete celular in general mai subtire alcatuit dintr-un strat fin de proteoglican (10-20% din structura peretelui) care este acoperit de o membrana externa. Spatiul dintre membrana citoplasmatica si membrana interna reprezinta spatiul periplasmic. Din punct de vedere chimic membrana externa este alcatuita din fosfolipide, proteine si cantitati variabile de lipopolizaharide. Lipopolizaharidul (endotoxina) are in componenta doua structuri esentiale: Lipidul A si polizaharidul O. Bacteriile gram negative se decoloreaza cu alcool-acetona si se recoloreaza cu fuscina diluata (au culoare rosie in coloratia gram). Dintre bacteriile gram negative fac parte: meningococul, gonococul, enterobacteriile, vibrionul holeric, cocobacilii gram negativi.

5. Rolul peretelui bacterian prin rigiditate asigura forma caracteristica bacteriei (coci, bacili etc) asigura rezistenta bacteriei (ex: variatii ale presiunii) flexibilitatea peretelui celular la unele bacterii poate fi explicata atat prin flexibilitatea membranei cat si prin grosimea redusa a peptidoglicanului are rol antigenic (carbohidratul C la streptococ, antigenul O lipopolizaharidic etc) are rol in diviziunea bacteriana formand septul transversal la nivelul lui pot actiona unele antibiotice (ex: betalactaminele, vancomicina, D-cicloserina)

6. Colora ia Gram, timpi ± interpretare ± exemple diluam intr-un recipient fuscina (9 apa, 1 fuscina) acoperim frotiul cu violet de metil sau cristal violet (violet de gentiana dpdv istoric) asteptam 1-3 minute inlaturam colorantul acoperim frotiul cu lugol (mordant) pentru 1-3 min indepartam lugolul acoperim frotiul cu un amestec alcool-acoetona (1 actenoa, 3 alcool) pentru 7-8 secunde spalam insistent cu apa acperim frotiul cu fuscina diluata pentru 1 min spalam cu apa asezam frotiul in stativ pentru uscare examinam la microscop, notam observatiile, interpretam

7. Protopla ti ± Sferopla ti ± Forme L Protoplastul este o sfera marginita de membrana citoplasmatica, reprezinta bacteria gram-pozitiva dupa indepartarea completa a peretelui, de exemplu sub actiunea lizozimului care lizeaza mureina. In medii hipotone protoplastul se lizeaza. Este o structura care nu se poate multiplica. Sferoplastul reprezinta bacteria gram negativa dupa degradarea partiala a peretelui ± contine o cantitate mai mica de mureina.Lizozimul poate actiona asupra peptidoglicanului numai dupa alterarea membranei externe.In medii hipotone sferoplastul se lizeaza.Spre deosebire de protoplast acesta se poate multiplica. Formele L ± germeni modificati structural, observati pentru prima oara in 1935. Denumiti L dupa numele institutului Dr Lister unde s-au descoperit.Nu sunt microorganisme distincte ci forme ale unor microorganisme cu peretele bacterian modificat.Utilizandu-se lizozim sau penicilina ca agenti inductori s-au putut obtine forme L de la majoritatea bacteriilor. Este posibil ca aceste forme L sa explice prezenta in organism a anumitor forme cronice.

Sunt mai dezvoltati la bacteriile gram-pozitive.intervine activ in procese de biosinteza . La ME apare formata din 2 straturi intunecoase separate de un strat mai clar. hidrofobe. Incluzii ± sunt formatiuni structurale inerte ce apar in citoplasma la sfarsitul perioadei de crestere activa. compusa dintr-un film fosfolipidic in care floteaza proteine globulare c extremitatile polare hidrofile expuse spre spatiul intracelular. Structura i rolul membranei citoplasmatice Intre perete si citoplasma exista membrana citoplasmatica avand grosimea de 7-10nm. caracteristici .Au fost descrise in special la bacteriile acvatice. Pot contine polimeri anorganici (de exemplu corpusculii metacromatici ai genului Corynebacterium).are rol in diviziunea celulara ± septul transversal . 1 minut spalam cu apa distilata sau de la robinet asezam frotiul in stativ pentru uscare examinam la microscop. notam observatiile. favorizand distribuirea in mod egal a genomului intre cele doua celule fice. timpi ± interpretare ± exemple Coloratie utila in identificarea prezentei de bacili acid-alcool rezistenti (BAAR).asupra membranei pot actiona anumite antibiotice (polimixinele) 10. facilitand patrunderea colorantului.este implicata in chemotoxie prin receptorii de pe suprafata sa . cu extremitatile polare. Colora ia Ziehl-Neelsen. proemyaye spre stratul mijlociu al membranei. punem frotiul uscat si fixat pe un suport situat deasupra tavitei de colorare acoperim complet lama cu fuscina bazica nediluata trecem becul de gaz aprins pe sub lama acoperita de fuscina pana incepe emiterea de vapori se repeta procedura de 3 ori in 10 minute spalam insistent cu apa distilata sau de la robinet adaugam amestecul decolorant acid-alcool pentru 3 min recoloram cu albastru de metilen. lipde. polimeri organici (rezervor energetic mai ales la germenii sporulayi aerobi.este sediul majoritatii activitatilor enzimatice ale celulei bacteriene . Este considerata un Ämozaic fluid´. etc Vacuolele ± sunt formatiun sferice care contin diferite substante in solutie apoasa.Masa nuclear bacterian ± structur .8. Sunt prezenti in special la bacteriile gram-pozitive. interpretam 9.excreta enzime hidrolitice . 12. Au rol si in formarea septului transversal. structur i rol au forma sferica si o marime care depinde de concentratia ionilor de MG si K unii apar liberi in citoplasma altii legati de fata interna a membranei citoplasmatice contin circa 65% ARNr ct = 70S = 1x30S+1x50S intre cele doua subunitatio se formeaza un canal prin care trec moleculele de ARNm in cursul sintezei proteice rol esential in procesul de biosinteza proteica ARNm transporta informatia genetica de la genom la nivelul ribozomilor Traducerea se face la nivelul ribozomilor de catre ARNt care are dubla specificitate (pentru fiecare din cei 20AA exista unul sau mai multi ARNt) 11. Fosfolipidele.Ribozomii. Nu contine steroli. dispuse in dublu strat. extracelular sau ambele.Au structura chimica a membranei citoplasmatice si aceleasi functii in permeabilitate si respiratie.Mezozomi ± Incluzii ± Vacuole (în structura celulei bacteriene) Mezozomii ± sunt structuri membranoase care se formeaza prin invaginarea membranei citoplasmatice de care raman legati.filtru selectiv datorita pemeazelor (rol in permeabilitate si transport) . expuse contactului cu apa pe ambele fete ale membranei si extremitatile nepolare. Au o membrana lipoproteica numita tonoplast. Cu un capat se pot fixa de materialul nuclear. hidrofile. Roluri: .contine enzime ale metabolismului respirator (citocromi) . substante anorganice simple. solubilizand peretele prin cresterea temperaturii.

are afinitate pentru coloranti bazici dar pe preparatele colorate uzual este mascat de bazofilia intensa a citoplasmei bogata in ARN . care nu este vizibila la mo. nu are nucleoli . o anumita secventa de nucleotide dispuse liniar .contine ADN.Codonul ± din punct de vedere functional. Cum este înscris informa ia genetic în genomul celulei bacteriene Mai sus oleaca 14. impiedicand fagocitarea bacteriei si favorizand invazivitatea Permite aderarea unor bacterii Bariera protectoare fata de bacteriofagi Contine substante cu specificitate antigenica (de specie sau de tip) ± antigenul K 16. K pneumonae) sau cu structura polipeptidica (B.. Roluri: Factor de virulenta.gena poarta inscrisa in structura sa informatia genetica necesara pentru sinteza unei proteine specifice.Flagelii bacterieni ± structur .Cistronul ± reprezinta o subunitate functionala a genei capabila sa determine independent sinteza unui lant polipeptidic . localizare numeroase bacterii sintetizeaza polimeri organici care formeaza in jurul celulei o matrice fibroasa numita glicocalix la unele bacterii glicocalixul adera strans de celula bacteriana si reprezinta capsula exista bacterii care detin o capsula bine definita cu structura polizaharidica (S pneumonae. rol. 15. Initial are loc transcrierea informatiei genetice pe ARNm ARNm va transporta aceasta informatie de la genom la ribozom.Capsula bacterian ± structur . structurale sau functionale (enzime) 13. Din punct de vedere chimic flagelul este de natura proteica (flagelina) Roluri: In mobilitate (50Mm/s) Antigenic (structura proteica. capsula flexibila. 3 nucleotide consecutive din structura moleculei de ADN formeaza un codon. rol. flexibile cu origine la nivelul corpusculului bazal.genele structurale reprzinta circa 90% din ansamblul informatiei genetice . Anthracis) la alte bacterii glicocalixul formeaza o retea laxa de fibrile care se pierde partial in mediu si poate fi separata de corpul bacterian prin centrifugare.Enumera i i descrie i succint etapele biosintezei proteice are loc la nivelul ribozomilor.vine in contact direct cu citoplasma .Nucleul contine informatia genetica necesara proceselor vitale de crestere si multiplicare . alungite. sub forma unei copii complementare De regula numai o catena de ADN este folosita drept matrita pentru ARNm Transcrierea mesajului genetic este selectiva si se desfasoara intre promotor si semnalul de terminare fiind controlata de ARN polimeraza ADN dependenta Traducerea mesajului genetic este realizata la nivelul ribozomilor de catre ARNt ARNt are dubla specificitate (pentru fiecare din cei 20 AA exista unul sau mai multi ARNt iar enzime specifice fiecarui aminoacid controleaza legarea corecta a aminoacizilor activati pe ARNt corespunzator Fiecare ARNt poseda un triplet de nucleotide (anticodon) complementar codonului corespunzator aminoacidului Succesiunea specifica a nucleotidelor este transpusa intr-o secventa specifica de aminoacizi care intra in constitutia lantului polipeptidic din proteina in curs de formare.Gena ± reprezinta o portiune a genomului. localizare cilii sau flagelii ofera motilitate bacteriilor flagelii sunt formatiuni fine.unicul cromozom bacterian este alcatuit dintr-o singura molecula de ADN dublucatenar cu aspectul unui fir lung (1000-2000 Mm) inchis intr-un inel si replicat pe el insusi . antigenul H) In clasificarea bacteriilor . Codonii detin informatia genetica pentru a plasa intr-o anumita secventa un anumit aminoacid .

Acestia indeplinesc rolul canalului de conjugare 18. la adapost de lumina solara directa. UV sporul poate fi localizat: central sau subterminal. lipide. Exista apa libera (mediu de dispersie) si apa legata fizico-chimic cu diferite structuri. mai mare decat celula ± clostridium histoliticum terminal ± clostridium tetani poate fi evidentiat prin coloratii speciale (verde malachit) sau prin coloratia Gram (sporul ramane necolorat) este sensibil la formol. Mg este inconjurat de un strat protector ± membrana sporala. uscaciunea. Unele elemente intra in compozitia diferitelor strucuri (sulful in str aa) Roluri: favorizeaza schimburile cu mediul regleaza presiunea osmotica pot stimula cresterea si functia bacteriei activeaza unele sisteme enzimatice contribuie la reglarea pH-ului Pigmentii ± pigmentogeneza este caracteristica bacteriilor cromogene si este dependenta de conditiile de cultivare Poate reprezenta un criteriu de identificare. chiar sute de ani materialul genetic este concentrat si impreuna cu apa legata. substante chimice si antibiotice. propiolactona etc. substan ele minerale i pigmen ii în structura celulei bacteriene Apa ± reprezinta peste 75-85% din greutatea umeda a bacteriei. Ca. Sporii au putina apa. in conditii de uscaciune. distrus prin autoclavare 19. endosporii persista zeci. rol. reactiv in reactiile metabolice.Sporii bacterieni ± structur . in special apa legata. invelisurile sporale) roluri: forma de rezistenta si conservare a speciei rezista la caldura. mai mic decat celula .o o o Monotriche (cu un flagel) Lofotriche (cu un manunchi de flagel) Peritriche (cu mai multi flageli dispusi de-a lungul suprafetei) 17. Dupa localizarea pigmentului bacteriile pot fi: cromofore (pigmentul este legat in citoplasma) paracromofore (pigmentul este prezent in perete sau in stratul mucos) cromopare (pigmentul este difuzibil in mediu Roluri: protectie fata de UV antibiotic enzimatic . cortexul sporal. Roluri: mediu de dispersie. fine.Apa.anthracis central sau subterminal. localizare fenomenul de sporogeneza este mai des intalnit la bacillaceoe (clostridium si bacillus) pe sol. Bacteriile sunt fiinte acvatice prin excelenta. nu au rol in mobilitate pot fi observate numai la microscopul electronc exista pilii comuni cu urmatoarele roluri: o in aderenta bacteriana (adezine) o antigenic (la unele bacterii) exista plii ÄF´ (sexuali) determinati genetic de factorul de fertilitate F (episom).Fimbriile bacteriene sunt formatiuni scurte. Substante minerale ± 2-30% din greutatea uscata a bacteriei si variaza in functie de specie. erapa finala a unor reactii oxidative.

lipide. Proteinele ± pot fi simple. plii etc.Glucidele.Testariile biochimice sunt de mare utiliate in studiul fungilor. B. membrana. Plymyxa polimixina) 22. heterotrofe. fie cu un determinism enzimatic pentru carbohidrati si lipide. sunt chimiosintetizante. cu rol in metabolismul intermediar pritidic si complexe. acidul diaminopimelic. Sunt bacterii parazite strict intracelular (Rickettsia si Chlamydia) cresterea microbiana necesita polimerizarea unor substante mai simple pentru a forma proteine. a coaror energie trebuie oferita de gazda. acizi nucleici. Dupa ce moleculele au fost sintetizate acestea se autoasambleaza formand structuri supramoleculare: ribozomi.Aceste teste sunt utile pentru identificarea bacteriei respective (in special in cazul enterobacterilor. B. proteinele i lipidele în structura celulei bacteriene Glucidele ± in structura bacteriana se pot gasi glucide cu rol in metabolismul intermediar glucidic precum si glucide complexe. heteroproteinele: mucoproteine cromoproteine nucleoproteine De remarcat prezenta in structurile bacteriene a unui aminoacid special.Nutri ia principalelor bacterii studiate: tipuri de nutri ie majoritatea bacteriilor comensale. . Brevis gramicina. etc). mezozomi): acizii grasi speciali (ac mycolic la mycobacterii) cerurile (acizi grasi + alcooli monovalenti superiori) ± bacteriile acid-alcool rezistente fosfolipidele ± lipidul ubiquitar lipidul A 21. Lipidele se pot gasi libere in vacuole sau combinate. In raport cu sursa de energie bacteriile se impart in: o Bacteriile care folosesc energie luminoasa si traiesc la lumina (photobacterii) o Bacterii care isi procura energia prin procese de oxidoreducere catalizate enzimatic si traiesc la intuneric In raport cu sersele folosite ca material de sinteza se impart in: o Bacterii autotrofe. Se diferentiaza in functie de tipul respirator. capabila sa-si sintetizeze toti compusii organici din materie anorganica o Bacterii heterotrofe dependente de prezenta unor compusi organici Daca o celula esre aprovizionata cu substantele necesare si cu energie ea va sintetiza diferite macromolecule iar secventa aranjarii componentelor in aceste macromolecule este deteminata fie dupa un model ADN-ADN (pt acizii nucleici) sau ADN-ARN (pentru proteine). polizaharide.coli) unele bacterii din genul bacillus produc antibiotice polipeptidice (de ex B licheniformis produce bacitracina.Exista si bacteriile paratrofe. Acestea din urma au urmatoarele roluri: participa la realizarea structurii peretelui celular fac parte din capsula unor bacterii Exista teste biochimice in care se urmareste utilizarea sau imposibilitatea utilizarii unui anumit zahar de catre o bacterie.Substan e cu ac iune antibiotic produse de bacterii piocianina elaborata de P. facand parte din diferitele structuri ale celulei bacteriene (perete. conditionat patogene sau patogene importante pentru om.20. varsta etc. precum si a aminoacizilor in forma D (adaptare biochimica a bacteriilor fata de actiunea nociva a enzimelor proteolitice) Lipidele ± reprezinta mai putin de 10% din greutatea uscata a bacteriilor si variaza cantitativ in functie de specie. perete. Rata sintezei macromoleculelor si activitatea cailor metabolice sunt foarte bine reglate. flageli. Aeruginosa fata de B anthracis plasmida Äcol´ codifica proprietatea unor bacterii de a elabora bacteriocine cu efect asupra unor bacterii receptive inrudite (de exemplu colicinele elaborate de E. polizoide.

temp opt de 50-60 grade(unele se multiplica si la ~95 grade:ex :thermus aquaticus).In acest tip se incadreaza majoritatea bacteriilor studiate.Defini i factorii de cre tere bacterieni. peroxidaza. exemple In functie de temp de dezvoltare. un set d enzime aka PBPs(penicillin binding proteins). Legarea incrucisata finala se realiz prin o react de transpeptidare in care terminatiile amino libere ale pentaglicinei inlocuiesc reziduurile terminale ale D-Ala de la peptidul invecinat.Unele specii aerobe se pot dezvolta in medii lipsite de oxigen daca in mediu sunt prezenti nitritul sau nitratul.Se realizeaza pe medii solide sau lichide care asigura nutrientii si conditiile fizico-chim prielnice cresterii si multiplicarii bacteriene(medii de cultura).Structura i sinteza peptidoglicanului Structura n am gasit o in carte:|. .temp optima in jur d 20 grade(unele accepta si temp aprop d 0 grade). prin procese de respiratie. cu activit atat de trans cat si de carboxipetidaze.La niv lor se leaga penicilinele si alte beta lactamice. 26. 27.23.Sinteza:incepe prin sinteza in citopl a UDP-acid N-acetil muramic-pentapeptid(NAM). anim de lab. in functie de potentialul redox. citocromi si utilizeaza numai procese de respiratie. Aerob facultativ anaerob ± atunci cand bacteriile se dezvolta mai bine in mediile cu oxigen.Acesta se ataseaza de bactoprenol(lipid din mbr celulara).Clasificarea bacteriilor în func ie de tipul respirator In raport cu utilizarea proceselor pentru obtinerea energiei si de relatia cu oxigenul din mediu. Nu au catalaza. peroxidaza.Nu sunt patogene.kre pot fi simple sau complexe. bacteriile pot fi: a)mezofile-cu temp optima 30-37 grade(majoritatea bact studiate de microbiologia medicala). exemple factorii de crestere sunt metaboliti esentiali pe care bacteria nu-i poate sintetiza aceste substante trebuie incluse in mediul de cultura pentru microorganismul respectiv bacteriile patogene sunt heterotrofe adaptandu-se la viata parazitara devin dependente de o serie de astefl de factori de crestere (unele sunt atat de dependente incat nu pot fi cultivate in vitro ± lepra) 25. b)psichrofile. culturi de cel b)medii artificiale .Defini i no iunea de cultivare a bacteriilor.Reactia e catalizat de transpeptidaze. Strict anaerob ± atunci cand bacteriile cresc numai in absenta )2.Medii de cultura : a)vii:ou de gaina embrionat. dar pot prezenta ambele tipuri respiratorii.Clasifica i bacteriile în func ie de temperatura optim de dezvoltare. Orice compus kre inhiba o etapa in sintea peptidoglicanului la o bacterie in crestere va produce liza bacteriana. Anaerob microaerofil ± atunci cand bacteriile tolereaza mici cantitati de O2 24. enumera i pe ce substraturi se realizeaz Cultivarea se realiz prin insamantarea bacteriilor pe medii de cultura. Aceste bacterii poseda o catalaza.Aceste bacterii folosesc pentru obtinerea energiei numai procese de fermentatie. Nu pot supravietui in prezenta )2 care nefiind redus are o actiune bactericida. bacteriile se pot grupa in 4 Ätipuri respiratorii´ principale: strict aerob ± bacteriile se dezvolta numai in prezenta unei presiuni crescute a )2 care este folosit ca acceptor final unic. dar controleaza si gradul de legare a peptidoglicanului.(lucru imp in diviz celulara). Nu au catalaza sau citocromoxidaza dar au peroxidaze flavoproteice. Pentru cultivarea lor este necesara utilizarea unui mediu cu potential redox foarte scazut. c)termofile.apoi urmeaza un lant d reactii biochim.

Defini i no iunea de mediu selectiv. cresc mult dar nu se divid Faza de multiplicare logaritmica ± celulele prezinta caracteristicile specifice speciei. cu ser coagulat d bou . La speciile sporogene fenomenul de sporogeneza devine foarte intens . Multiplicarea= o consecinta a cresterii(se restabileste rap dintre volum si si supraf celulei). citoplasma este intens bazofila si omogena.EX:Loffler . exemple M.Defini i no iunea de cre tere i multiplicare bacterian Cresterea oricarui orgs are loc prin sinteza de noi molecule. Colli) de cele lactozo .Ce este o colonie bacterian ? Cum se pot ob ine colonii bacteriene izolate ? pe medii izolate. exemple M.AABTL . dezv altor bacterii decat cea a carei izolare se doreste.Multiplicarea se face de obicei prin diviziune simpla.(Shigella.28.ADCL 3. germenii insamantati in suprafata produc colonii. selectiv = este mediul kre inhiba. 29. de imbogatire = cel kre functioneaza si ca electiv si ca selectiv. Salmonella) 2. lipsita de incluziuni.Defini i no iunea de mediu diferen ial. M. germenii se adapteaza la conditiile mediului. Bacteriile sunt foarte active. rezultand modificarea aspectului sau culorii culturii. O colonie este o clona bacteriana Se pot obtine de exemplu prin tehnica insamantarii prin dispersie. apar metaboliti toxici. isi consuma pana la disparitie incluziile.diferentiaza bact lactozo+ (E. M. Dupa prelevarea cu ansa a unei portiuni din produsul patologic. inoculul este dispersat pe latura unui viitor poligon Se resterilizeaza ansa si se verifica temperatura prin atingerea mediului intr-o zona neinsamantata Cu ansa sterila se traseaza a doua latura a poligonului Se resterilizeaza ansa si se traseaza a 3-a latura Se urmeaza acelasi procedeu pentru laturile 4-5 In mod normal pe aceste laturi se vor dezvolta colonii izolate 32. Exemple: 1. bacteriile sunt distruse progresiv. TSI 31.EX:Chapman pt stafilococ 30. diferential = cel care contine un anumit substrat care poate fi sau nu metabolizat enzimatic. Bacteriile sunt foarte sensibile la antibiotice. In aceasta faza se recolteaza pentru prepararea de vaccinuri Faza stationara ± este realizata in progresie aritmetica dar pentru ca numarul bacteriilor care sunt distruse este aproximativ egal cu numarul bacteriilor nou aparute rata de crestere devine nula Faza de declin ± substratul nutritiv saraceste. electiv i de îmbog ire.MIU.Fazele dezvolt rii unei culturi bacteriene Dinamica reala a populatiei bacteriene in cultura discontinua are o evolutie caracterizata printr-o curba la care distingem patru faze: Faza de lag ± numarul bacteriilor insamantate ramane stationar sau scade.prin continutul sau in subst antimicrobiene. electiv = mediul kre contine ingredientele ce convin c m bine dezv unei bacterii. colonia este totalitatea bacteriilor rezultate din multiplicarea unei singure celule bacteriene. inhiba dezv florei d asociatie datorita verdelui malachit sau a rosului de congo pe kre in contine.pt bacilul difteric.EX:Lowenstein-pt bacilul tuberculos.

margini circulare si adesea aspect stralucitor. papilat).cu omogenizare prin curent de aer steril si evacuare a unei cantitati corespunzatoare de cultura(in chemostat sau turbinostat) Chemostatul utilizeaza un mediu de cultura in care unul dintre nutrientii.forme vegetative sau sporulate. nepigmentate).opace -consistenta -aderenta la mediu -absenta/prezenta hemolizei (pe geloza sange) Colonia S(smooth)-suprafat bombata si neteda.la suparafata(E. defini ii i exemple Cultura bacteriana continua se realizeaza atunci cand mediul de cultura este continuu reinnoit. 36.33.Germenii capsulati isi pastreaza capsula.difteric .acuminat.coli etc. Anthracis) -mediu clar cu menbrana graosa . Se examineaza dimensiunea.Virulenta nu este conservata(exceptii B.stralucitoare.diphteriae) Colonia M(mucoid)-mare .papilat -suprafata:lucioasa. Tuberculosis.Aspectele culturilor bacteriene pe medii solide.Nu pastreaza capsula.granulara.O populatie bacteriana poate fi indefinit mentinuta in faza de multiplicare exponentiala daca se adauga continuu mediu de cultura proaspat.colli) -mediu clar cu membrana uscata la suparafata(B.Defini i no iunile de asepsie i antisepsie.mici<1 mm -conturul:circular. lobat.chiar daca acestia sunt patogeni sau nepatogeni.iar cultura este evacuta cu acelasi ritm.tulburandu-l. granulara. acuminat. exemple Bacteriile si fungii facultativ anaerobi-se dezvolta in toata masa de lichid. conturul (circular. Bacteriile strict aerobe-se dezvolta preponderent la suprafata mediului.rugoasa -culoare:pigmentate.Structura antigenica nu este caracteristica. functioneaza ca factor limitant al cresterii .mucoase sau din plagi.fomand flocoane care se depun sau un strat(val) la suprafata mediului (b.subtilis) -mediu clar cu depazit floconos aderent la baza tubului(B. 34.Pot lasa mediul limpede.Se realizeaza cu ajutorul substantelor antiseptice. rugoasa) Conditiile de cultivare si aspectul culturii=caractere cheie pentru identificare Aspect -dimensiune:mari>2 mm. Colonia R(rough)-plata.aflat in concentratie ma redusa. C.Mediul de cultura proaspat este admis in vasul de cultura in ritmul in care este consumat factorul limitant.b.Virulenta este conservata.mucoasa. Exemple:S. zimtat) relieful (plat.plisata la suprafata(M tuberculosis).cholerae in apa peptonata alcalina) -dezvoltare in ineladerent la peretii tubului.alcooli(ex alcool etilic 70° -antiseptizare tegumente) .zimtat -relieful:plat. M.anthracis. culoarea (pigmentate.mediilor de cultura. Antisepsia-inlaturarea sau distrugerea formelor vegetative microbiene de pe tegumente. exemple de antiseptice. corela ii între acestea i patogenitate.medicamentelor injectabile. 35.reglata prin factorul limitant.medii 1-2 mm.in vederea prevenirii infectiei.aureus .cu val la suparafata(V. a)substante care denatureaza proteinele(rol bactericid):acizii. aplica ii Asepsia=ansamblu de metode prin care evitam contaminarea mediului ambiant cu germeni microbieni sau prin care putem mentine Ästerilitatea´ tesuturilor. corela ii între acestea i patogenitate.E.margini crenelate.cu depozit grunjos pe pereti si la baza tubului(S.bombat. suprafata (lucioasa. exemple Aspectul coloniilor variaza in functie de specia bacteriei fiind un criteriu de diagnostic.bazele.Cultura este mentinuta astefel la o valoare constanta si submaximala ratei de crester. bombat. Aspectele culturilor bacteriene pe medii lichide. Variantele S-tulbura omogen mediul(majoritatea) Variantele R-tulburare mai putin omogena.tuberculos) Se poate remarca si pigmentogeneza(Pseudomonas aeruginosa) sau se poate constata aparitia unui miros caracteristic(miros de corn ars in cazul clostridiilor) Exemple: -Mediu tulburat omogen-Staphylococcus spp.lobat.suprafata cu rugozitati.nepigmentate -opacitate:transparente. -mediu clar.Sisteme de culturi continue. Aseptic-lipsit de microbi.pyogenes) -mediu clar.Spyogenes.Data de bacteriile cu capsule mari(Klebsiella pneumoniae).Germenii pastreaza structura antigenica si nu aglutineaza spontan cu solutie salina fizioogica.

fenolii. c) LIOFIlIZAREA (criodesicarea) reprez congelarea brusca concomitent cu desicatia (deshidratarea in vid). La temp scazute.compusi de argint coloidal(colargol.uleiuri anhidre.clorhexidina. 44. aplica ii Sterilizarea prin caldura umeda este cea mai eficienta metoda de sterilizare si are ca mecanism coagularea proteinelor si degradarea enzimelor.acid peracetic) 38. fibrele cozii. placa bazala. O suspensie microbiana .tindalizarea(65-70°. parametrii tehnici.prin sterilizare se realizeaza asepsia. Fixarea p R este initial reversibila ( prin fibrele cozii) apoi ireversibila (prin crosetele placii bazale) 2. Metode:autoclavare(120°. utiliz ri autoclavarea-sterilizare prin caldura umeda parametri:0. metode.aparate de filtrat.puternic germicide. coada fagului ± struct proteica si rol d absorbtie. forme vegetative sau spori. Prezinta: cilindru axial.Se realizeaza cu ajutorul unor agenti fizici sau cu ajutorul substantelor dezinfectante. liofilizata poate fi pastrata in fiole inchise timp indelungat (vaccinul BCG).peroxid de hidragen 3% in apa (antiseptizare plagi).cloramine.halogenii(Cl. presiune. Mecanisme de ac iune -de la 36 si 37 39. Defini i no iunile de sterilizare i dezinfec ie.30 minute si 2 atm la 134ºC Autoclavul are ca piesa principala un cazan su pereti rezistenti care se inchide etans si in interiorul caruia.CONGELAREA SI LIOFINIZAREA: . Prin autoclavare se pot steriliza-substante in solutie. Se descriu: capul fagului ± forma d prisma hexagonala bipiramidala.sticlarie(cu exceptia pipete si lamele).o ora)-obiecte de sticla.1 atm la 121ºC .instrumentar chirugical -incinerare(ardere cu obtinere de cenusa)-materiale de plastic.derivatii de acridina(rivanolul) 37. Contine adn dublu catenar helicoidal sau arn inconj d capsida formata din capsomere..variante). hexaclorofenul.albastru de metilen. aplica ii Sterilizarea-distrugerea sau indepartarea tuturor microorganismelor patogene sau nepatogene. aplica ii Sterilizarea prin caldura uscata are ca mecanism oxidarea sau carbonizarea structurilor bacteriene -incalzire la incandescenta(la rosu)-ansabacteriologica.temp joase au in general un effect bacteriostatic.spatula.Sterilizarea prin c ldur umed .CICLUL LITIC: 1. de pe o suprafata sau dintr-un mediu(lichid sau solid).gruparile alchil ale formaldehidei. de liogenizare sau d tip reductiv. .Antiseptice i dezinfectante. teaca cozii.3 are ef. Relatii bact ± bacteriofag: sunt 2 tipuri: de tip litic sau productiv.oxidului de etilen d)substante care lezeaza mb celulare:fenolii. temperatur .BACTERIOFAGII sunt virusuri care paraziteaza bact (bact T ai e coli.acidul fenic(utiliz limitate datorita causticitatii.aldehide(glutaraldehida. temperatur .cauciuc sau bumbac). care se utilizeaza pentru decontaminarea obiectelor si suprafetelor(in functie de concentratie unele dezinfectantepot fi folosite si ca antiseptice) Exemple:alcoolii.instrumentare chirurgical(metalic.compusi cuaternari de amoniu.materiale contaminate de laborator.medii de cultura.fucsina bazica).protargol).eprubete. 180°. Dezinfectia-distrugerea formelor vegetative microbiene(uneori si a sporilor) din anumite medii (lichide. exemple de dezinfectante. in mediu protect.crezolii.5 atm la 115ºC.formaldehida).Exista mai multe tipuri de autoclave..amfolitici(acid dodecilaminoacetic).reziduuri organice solida.Br)si derivatii lor (hipocloriti. b) CONGELAREA BRUSCA la 70 are ef d conservare a bact prin solidificare in masa a apei fara aparitia crist d gheata. adsorbtia: atasarea este specifica. neionici (propilenglicolul) e)substante care altereaza acizii nucleici:coloranti bazici(violet de gentiana. Bactericide prin formarea d cristale d gheata si prin hiperconc salina cu denat prot.cationici(saruri cuaternare de amoniu:bromocet) . a) CONGELAREA LENTA ± la temp sup celei d 21.portelan.b)substante care oxideaza gruparile chimice libere ale enzimelor(de exemplu SH):hipermagnat de potasiu1Å(antiseptizare mucoase). Penetrarea: fagul elibereaza . react biochimice incetinesc. metode.solutii iodurate) c)substante care blocheaza gruparile chimice libere ale enzimelor(de exemplu SH):metale grele. presiune. Sterilizarea prin c ldur uscat .halogenii(clor iod).Autoclavarea ± principiu. 43.) si au o struct mai complexa decat cea a virusurilor. vaporii de apa sunt comprimati la presiunea necasare sterilizarii.fagul penetreaza bact. 42.solide) sau de pe suprafete.saruri de argint. 41.flambare(nu se atinge incandescenta)portansa.(realizeaza antisepsia) Dezinfectante-substante toxice sau iritante pentru tesuturile vii . exista R strict specif la niv fagului ce rec R d la niv bact.o ora 3 zile succesiv) Pasteurizare si fierberea. Sunt strict specifice si sunt mediate d R.I. multiplicarea este stopata.sarurile de mercur.pipete Pasteur -sterilizare cu aer cald(in etuva.cadavre gunoi.dar este indice de masurare al activitatii antimicrobiene).detergentii anionici(sapunuri perlan)..pulberi inerte termostabile.preparate organomercuriale(merthiolat de sodiu). In fct d vit d racire avem sit diferite.30 min.flacoane. 40.peroxizii(apa oxigenata.

inductia fagica (sub infl ag inducori ex raze UV sau spontan profagul isi recastiga virulenta²>fag virulent liza bact.GENOM GENOTIP FENOTIP VARIABILITATE GENOTIPICA SI FENOTIPICA genomul = suma genelor din org. Totalitatea inf genetice a unui org = genotip. conversia. donatoare d mat gen) Bact Hfr (cu frecv mare d recombinare) deitn fact F intregrat in crz bact. Fact R (de rezistenta la antibiotice) confera celulei purtatoare rezistenta la unul sau la mai multe antibiotice.Variabilitatea fenotipica: reprez modificari morfologice sau fiziologie d tip adaptativ. 51.fie se integreaza liniar in crz bact gazda su se replica sincron cu aceasta. Repliconul ± in vivo se pot replica numai molec d ADN constituite intr-o unitate d replicare independenta = replicon. C). Fact f codifica struct (pilul F) si enzimele necesare transferului d ADN in fct d prezenta plasmidelor d sex F. bact se pot grupa in 4 categ distincte: bact F-: sunt lipsite d fact F (echivalente cu celulele femele care s comporta ca receptoare d mat genetic) bact F+ . plasmide care codifica sinteza unor agenti antimicrobieni (fact Col) 3 plasmide de patogenitate care codifica sinteza de: hemolizine. 3. o pentoza (dezoxirioboza) si a fosforic.liza bact si eliberarea fagului matur. transcrierea si traducerea genetica.teaca cozii se contracta si antreneaza cilindrul axial injectarea adn fagic in citoplasma bact. o secv nucl semnal pt rerminarea replicarii. PROP BACT LIZOGENE:. MUT REGRESIVE (retromutatii) afect cel mutante. desi o modif a secv bazelor nucl persista. profagul) Celalalte plasmide persista indefinit numai in stare autonoma (plasmida R. Prez fact F integrat determ d obicei transferul unui nr variabil d gene crz si mai rar chiar transf fact F. produse de genotip in interactiune cu mediul ambiant = fenotip. deletii.REPLICAREA ADN: consta in sinteza unor molecule de ADN identice cu molecula parentala si identice intre ele. fiecare catena serveste drept matrita pt sinteza unei noi catene. inocularea fagului duce dupa un timp la limpezirea mediului ± p mediu solid ± insamantat uniform. pe baza de complementaritate (replicare semiconservativa). 5. Cls: in rap cu caract exprim fenotipic: 1. 46. Bact a devenit lizogena. insertii. care nu se transmit ereditar. Dupa ruperea legaturilor de H si separarea celor 2 catene. determ revenirea acestora la tipul initial. 4. Au o struct genetica complexa fiind alc din: gene care asig prop d rezist sila antib. putatnd afecta secv mai mari aleuneia sau mai multor gene.Transf plasmidelor R se poate face prin conjugare bact sau prin transductia mediata d fagi.detin fact F autonon in citoplasma. adn fagic: .CICLUL LIZOGEN. Variab. d fertilitate) controleaza capacitatea unor bact d a actiona ca donatoare d material genetic in proc d conjugare. de rezist la UV etc) 2. Au caract d mascul si se comporta ca donatoare d mat genetic. . Unele plasmide (episomi) pot exista alternativ in stare autonoma (libere in citoplasma) sau integrate in crz cel gazda (fact F. (cel mascule. clara. gene care formeaza ³fact d tranfer al rezist´ . MUT EXTINSE ± alterrari care depasesc limitele unui codon. resp a unui singur codon.plasmide criptice pt care nu se cunosc caract somatice exprim 49. Bact lizorezistente nu permit infect cu un fag fie datorita lipsei R specifici. Contin inf genetica neesentiala pt viata cel bact. Dupa adsorbtie si penetrare.ADN apare ca o macromolec formata din 2 catene polinucleotidice antiparalele si complementare rasucite in dublu helix. apare o zona d liza. specifice unui org. formand o catena lunga polinucleotidica. Bact lizogene sunt imune la fagii virulenti omologi profagului. fct este preluata d adn fagic. fie datorita unei stari de imunitate. 4 maturarea (asamnblarea) fagului. Unit struct este formata dintr-o baza azotata purinica (A. plasmide care codifica enzime ale unor cai metabolice particulare. 50. reglarea si controlul activ celulare. Rol: depozitarea inf genetice. inversii.Asigura capacitatea d replicare autonoma si d transfer prin conjugare. MUTATIA SPONTANA ± apare in cond d mediu obisnuite si fara interv unui fact decelabil MUT INDUSA ± care s e produc sub act unor fact fizici (radiatii. 45. Mutatii pot aparea prin: substitutii la niv mat genetic. d rap lor cu crz bact si d modul in care faciliteaza transferul d mat genetic. recombinarea genetica (bact parazitata d 2 fagi diferiti. MUT SUPRESOARE ± permit exprim fct anterioare a genei. virulent.detin o struct plasmidica de tip specific care a fost ant integrata in struct unui crz si s-a desprins din aceasta incorporand in struct sa unele gene crz. 5 . Cele 2 catene sunt unite prin punti d H formate intre bazele azotate. transf genetic urmat d recombinarea genetica. G) sau pirimidinica (T. fie se circularizeaza su atasat d mb citopl se replica sincron cu diviz bact. raze UV) sau chimici care actioneaza ca agenti mutageni MUT PUNCTIFORMA ± alterarea unui singur nucleotid. gene care codifica sint unor prot specifice numite initiatori. plasmide care codifica rezistenta la ag antibacterieni: (fact R. enterotoxine. fact d colonizare. 47. penetrarea si multiplicarea fagilor pana la realizarea lizei cel. replicarea. Prop bact lizogene: 1.MUTATIILE LA BACT mutatia reprez o modificare accidentala in secv nucleotidica a unei gene ducand la modificari ale msg genetic. Mecanisme: mutatie . Repliconul este o molec d ADN bicatenara si circulara caract prin: o secv nucleotidica specifica narcand inceperea replicarii. genomul fagilor etc. protejarea mat genetic propriu.PLASMIDELE sunt elem genetice extracromozomale capabile d replicare fizic independenta d crz (replicon). bine circumscrisa (plaja d liza).ADN BACTERIAN:LOCALIZARE STRUCT ROL adn este un macropolimer de dezoxiribonucleotide. se reprod si transmite descendentilor fagul latent (profag. Genomul nu este afectat. EVIDENTIERE: . fag temperat) in anumite cond el poate deveni fag virulent. dar inruditi).muramidaza care lizeaza mureina . col.FACTORUL F SI FACT R fact F (d sex. Suma caract observabile. 48. Genotipica: reprez modif definitive ale mat genetic (crz sau extracrz) se transm descendentilor. Bact lizosensibile permit adsorbtia. Se comporta ca donatoare d mat gen cu o mare frecv d conjugare si recombinare. este imuna fata de un fag omolog profagului 2. F). pot aparea fenomene importante dpdv genetic: transductia. multiplicarea ± dupa 4 min adn-ul bacty este blocat. Bact F¶. Legaturi fosfodiester unesc carbonul 5 al unei molec d dezoxiriboza cu carb 3 al molec adiacente. Ex d repliconi: crz si plasmidele bact.in mediu lichid (tulbure).

peniciline. Aminoglicozidele streptomicina (un oligozaharid). gentamicina. amfotericin B etc). Ei permit recunoasterea reciproca .aminopenicilinele (ex. eritromicina. radiografie. piperacilina).Dapsona (diaminodifenilsulfona). aztreonamul). imidazoli. Antibioticele betalactaminice . nitrofurantoina).Hidrazida acidului izonicotinic (HIN). nistatin . Poate fi realiz d un mare nr d fagi neintegrati in crz bact at cand intra in ciclul litic.Chinolonele (ex. cefalotina). . prin necunoa terea sau nerespectarea spectrului antimicrobian . genera ia a III-a (ex. efectuarea de frotiuri (colorate Gram. Ciclinele (ex. biseptol) 3. amikacina. GENERALIZATA (nerestricitva) ± oricare din genele crz bact. 2. Este conditionata d prez fact F in cel donatoare.evitarea ³tratamentului´ unor germeni saprofi i 3) Prescriere nejustificat . necunoa terea reac iilor adverse fa de antibiotice. în cursul unui tratament ³la întâmplare´ sau ³pe încercate´. tetracicline. aminoglicozidele. licomicin . Rezisten a microbian la antibiotice capacitatea unor microorganisme de a supravie ui i de a se multiplica în prezen a Ab / Ct poate fi natural (rezisten a tuturor membrilor unei specii bacteriene fa de un antibiotic este determinat genetic ex. 5. un fragm d ADN exogen poate inlocui (prin recomb genetica) a secv nucleotidica omoloaga. pirimetamin etc) 58. bacitracina) 7. bact receptoare dobandind un caract genetic nou (ex: sint unei struct capsulare) Transf genetic mediat d bacteriofagi se poate realiza prin transductie. ofloxacina. Erori in utiliz antibioticelor: un num r IMENS de prescrieri abuzive + folosirea IRA IONAL a unor antibiotice uzuale sau de excep ie (60% = RISIP inutil ) apari ia de specii sau de tulpini ³mutante´ + înmul irea reac iilor adverse + modificarea tablourilor clinice ³clasice´ ale patologiei infec ioase + patologia iatrogen post-Ab . exercitând ac iuni minime asupra celulelor organismului gazd .penicilinele naturale (ex. polimixine. acid clavulanic + amoxicilin / ticarcilin .. Fagul = transductor. în st ri febrile neinfec ioase (boli cu mecanism alergic. azlocilina. nefundamentat pe criterii ra ionale 2) Utilizare f r a interpreta corect datele de laborator no iuni elementare de bacteriologie = anul al II-lea . 8. penemii (ex.. ritipenemul). efectuarea unor ex. 3. Cotrimoxazolul (asociere trimetoprin + sulfametoxazol.carboxipenicilinele (ticarcilina). conversie lizogenica.perechi d recomb si intre cel alat se form un canal d conj. rifampicina. . 4.) 6. d). chinolone. dupa efect BACTERIOSTATICE = efect limitat la oprirea multiplic rii bacteriene (de exemplu tetraciclinele.52. 7. 59. cefalosporine. 54.Nitrofuranii (ex. claritromicina.în orice stare febril . ceftriaxona). 2. c). acidul nalidixic. Aceste substan e pot fi: antibacteriene.Aib + ch antimicrobiene= gr d subst medicamentoase capabile s distrug sau blocheze multiplicarea unor microorganisme implicate etiologic în boli infec ioase / transmisibile. sulfamide. kanamicina. doxiciclina). macrolide. Prin canal se realiz transf unidirectional al mat gen. necunoa terea antagonismului antimicrobian. antifungice. 4. imipenemul + cilastatina). sulfamidele etc). antivirale. inhibarea sintezei proteice la nivelul ribozomilor (ex. .monobactamii (ex. pot fi incorporate in mod accidental in particula virala matura pt a forma un fag transductor. sulbactam + ampicilin . care le poate transmite unor bact recept. 53.genera ia a II-a (ex. inhibarea sintezei acizilor nucleici (ex. Polipeptidele ciclice (ex.CONJUGAREA BACTERIANA reprez un proces d transfer d mat genetic (crz sau extracrz) realizat prin interm unei leg intercel directe. Au ac iune selectiv asupra celulelor microorganismelor. indiferent d pozitia lui in genom. dupa un nr d ciocniri intamplatoare.recoltarea produsului patologic . sumar de urin etc). DUPA STRUCT CHIMICA 1.Nitroimidazolii (ex. . în ³b nuiala unei infec ii´. ciprofloxacina etc). rifampicin . cefalosporinele. neoplazii etc) în boli infec ioase cu agen i patogeni insensibili la antibiotice (absurd în ³tratamentul´ gripei) în cazul unor supura ii colectate neglijând sau temporizând incizia i drenajul 4).alte peniciline i inhibitori de beta-lactamaze (ex..Ethambutolul.genera ia I (ex. 6. Giemsa etc) . cu albastru de metilen. bacitracin . utilizarea de antibiotice nedifuzibile în focar . spre ex. penicilina G). tetraciclina. BACTERICIDE = ac iunea duce la distrugerea bacteriilor (de exemplu penicilinele. . neconsiderarea situa iei clinice particulare a unui anumit pacient 5) Utilizarea antibioticelor în scop profilactic în principiu. inhibarea func iei membranei celulare = efect bactericid (ex. eritromicina. rifabutina) 5. denumit de ex. glicopeptidele (vancomicina. teicoplanina) . bact F+ form cu cele F. DUPA MECAN D ACTIUNE: a). oxacilina. metronidazolul) etc. trebuie privit cu rezerve exist situa ii în care antibiotico-profilaxia este util i recomandabil 56. Erori în alegerea antibioticelor. Macrolidele (ex. cloramfenicol. b). clindamicina.ureidopenicilinele (ex.TRASFORMAREA LA BACT ± este un transf genetic realizat at cand bact accepta ADN liber provenit d la o bact donor sau din alte surse. colistin .antibiotice antistaficlococice ³de rezerv ´ (acidul fusidic) Chimioterapicele Sulfamidele (sulfonamidele).carbapenemii (ex. polimixinele. VSH. Bact receptoare = transductant. Patruns in cel receptoare. vancomicin . paraclinice elementare (leucogram . 1) ESTE incorect utilizarea antibioticelor în lipsa diagnosticului clinic. interpretarea corect a sensibilit ii la antibiotice. aminoglicozide. 55.cloramfenicolul.Antibioticele care nu se încadreaz în nici una din grupele de mai sus . lincosamidele (lincomicina i clindamicina). trimetoprim. cefepima). Ansamicinele (ex. cloramfenicolul. dicloxacilina). imipenenul. cicloserin etc). boli de colagen. clindamicin etc). vancomicina etc) 57.penicilinele penicilinazorezistente (ex. Pt realiz leg intercel este necesara existenta unor R d supraf atat la cel donator cat si la cel receptor. nefolosirea antibioticului de elec ie.Cefalosporinele . ampicilina). SPECIALIZATA (restrictiva) este caract fagilor transductori care au proprietatea d a transf numai un nr restrans d gene bact situate in imediata aprop a situsului d legare a profagului in crz bact. cefamandola). genera ia a IV-a (ex. . inhibarea sintezei peretelui celular = efect bactericid ± antibioticele beta lactamice (ex. rifampicina. rezisten a bacilului Koch la penicilina G) sau dobândit (necaracteristic unei specii bacteriene achizi ionat de anumite .TRANSDUCTIA reprez transferul unui fragm genetic (crz sau extracrz) d la o bact la alta prin interm unui fag (profag d obicei).Alte antibiotice beta-lactaminice . antiparazitare.

Principiu: asem metodei difuzimetrice. 60. FLORA MICROBIANA NORMALA poate fi divizata in 2 grupuri: rezidenta ± care se gaseste in mod regulat si care dak este perturbata se restabileste promt si TRANZITORIE cxare poate coloniza gazda p o perioada variabila d timp. Muta iile cromozomiale: . Au struct lipopolizah ( a grasi + lipid A = lant d polizah) toxicitate mai redusa. respectiv conc c m mica d ag antimicrobian. prin mecan crz sau sub control plasmidic (e coli). in fct d ctct cu mediul inconj. Variabilitatea in exprim patogenitatii depinde d cond in care traieste germenul.afecteaz numai un anumit antibiotic . sunt elaborate si apoi incluse in peretele bact. .se considera k atb va fi eficient in vivo dak in serul pac se pot atinge conc d atb care s depaseasca 4 ± 8 ori CMB. . apoi aspirarea aseptica a excesului).material plasmidic sau . CMI SI CMB CMI = conc minima inhibitorie. dupa 15 ± 20 min ± incubam placile in termostat. Avem nevoie d o placa petri cu agar M ± H.transmiterea materialului genetic se poate face transversal (orizontal). Temporar ± germeni coliformi si chiar staf patogeni dar fara manifestari. dar si d bacili gram -. + pt tratam infect severe (endocardite. Parazitism = microorg se dezv in detrimentul gazdei. COMENSUALISM PARAZITISM Simbioza = convietuire folositoare pt ambii parteneri (ex: sint d vitamine la care participa unii coliformi intestinali) Comensualism = germenii depind nutritional de gazda. atb difuzeaza in mediu zone d inhibitie in care coloniile nu se dezvolta . Mai frecv: staf alb. ³tip eritromicin ´. C. imunogene si determ ap Ac specifici care . Benzile e test se aplica dupa insamntare si contin un gradient d agent antimicrobian. Ag K. In placi petri. cu tip foarte lent de instalare. Virulenta = gradul diferit d patogenitate exprimat in cadrul unei specii.direct (leag o anumit bacterie de un singur anumit antibiotic). umiditatea atm d incubare. t pallidum) sau facultativ parazite (clostridium tetani) 63. generale si Äfunctio laesa´. Unele bact sunt obligatoriu parazite (mycobacterium leprae. dar pot actiona la mai multe nivele ?(febra leucopenie hiperpermeabilitate vasc) implicate in aparitia socului endotoxic. capsula. ANTITOXINELE = struct proteica. de tip intermediar. pneumococi c) cav bucala si faringe ± coci si bacili gram poz si gram neg.Au putere antigenica mare. Daca in int col se dezv colonii germen rezistent.sunt secretate in timpul vietii. conc subst antimicrobiene. antibioticul ac ioneaz ca un presor selectiv poate fi cromozomial sau extracromozomial ) Rezisten a cromozomial se poate dezvolta ca rezultat al unei muta ii spontane la nivelul unui locus ce controleaz sensibilitatea fa de un anumit produs antimicrobian prezen a substan ei active = mecanism selector. patogene. coci. Difuzibile la dist. careia nu ii creeaza prejudicii (flora normala). Tipuri de rezisten A. Valoarea CMI se citeste acolo unde cresterea bact intersecteaza banda e.plasmide. B. E test necesita un inocul bact standardizat ce urmeaza a fi depus p mediul d cult potrivit microorg studiat.sunt definitive . bacili difteroizi aerobi si anaerobi. utilizarea tulpinilor d refernta. . CMB coresp ultimei conc d atb care a distrus microorg insamantate (sectoare fara cultura) . Este un atribut d specie si este determinat genetic. PATOGENITATEA SI VIRULENTA patogenitatea = capacitatea unui germen de a declansa in org gazda fenomene morbide. plurivalent (rezisten a multipl la mai multe antibiotice). Toxicitate f mare. ³tip vancomicin ´. EXOTOXINA = elab in general d microbii gram + lizogenizati(s d grup A) sau codificat plasmidic (clostridium tetani). B) muc nazala ± staf albi si aurii. Metoda permite d fapt eliminarea antibioticelor complet inactive si eventual selectionarea aTB f active. septicemii) si la imunodeprimati . CMB = conc minima bactericida. Aceasta convietuire exprima un echilibru instabil. inclusiv pt bact pretentioase si germ anaerobi). Ele tre s vina in contact perfect cu mediul (le presam usor cu o pensa) . nr sectoare = nr d tuburi fara crestere microbiana. Determinarea CMI se face prin testul E (reprez o metoda d testare in vitro a sensib la atb pt dif microorg.subpopula ii din acea specie în circumstan e date Ex. Incubam.încruci at (rezisten a unei bacterii fa de mai mul i agen i antimicrobieni cu structur i/sau mecanism de ac iune asem n tor). Determinare: pornind d la rez obtinut prin met dilutiilor in mediu lichid. Dupa 20 min se aplica microcomprimatelein care sunt incorporate ATB in conc standardizata (cu ajut pensei sau aplicator automat) ± 5 atb p o placa. In fct d atb gradientul acopera un sir continuu d conc.se transmit vertical la to i descenden ii Rezisten a extracromozomial mult mai frecvent (circa 90% din cazurile de rezisten . (ore sapt) . Care va fi impartita in sectoare. cu atat germenul va fi considerat mai sensibil. ag O. SIMBIOZA. struct proteica. STANDARDIZATA: elem necesare: mediul (agar mueller ± hinton in maj cazurilor) (grosime ph compozitie standard) inoculull timpul d incubare (16 ± 18 h)atm d incubare. care mai exercita o actiune bacteriostatica asupra germenului testat. A) la niv tegum ± variabila. Dup ritmul de instalare. Au afinit diferita in fct d specie.transpozoni. metoda permite elim atb inactive si selct celor f active. Este un atribut al tulpinii microbiene agresoare. Fact de patogenitate: pilii comuni. exprimata in micrograme. Determinarea CMI si CMB este imp pt aprecierea eficacitatii antimicrobiene a unui atb asupra unei tulpini microbiene. aerobi si anaerobi d) tract digestiv ± difera in fct d segm(enterobact in colon) e) vaginal ± lactobacili . polizar A. Dupa incubare se form o zona eliptica d inhibitie. streptococi. glicocalixul. interpretarea rez (cu tabele d referinta) 61. se vor utiliza ca sursa d inocul tuburile in care dezv microbiana a fost inhibata. cu cat zona este mai larga. resp conc c mai mica d ag antimicrob care mai exercita o act bactericida asupra germenului testat. rezisten a poate fi: cu tip rapid de instalare (monostadial ). la to i membrii popula iei bacteriene existente la un anumit moment dat prin: . ANTIBIOGRAMA DIFUZIMETRICA COMUNA se insamanteaza germenul testat p mediu solid turnat in placi petri (se poate face prin inundarea placii. Putere antigenica mai redusa. cu tip lent de instalare (pluristadial ). subct ale peretelui bact: proteina M. ³tip streptomicin ´. rezistente la antibiotic. cu manifestari clinice mai mult sau mai putin evidente. ³tip penicilin ´. ag Vi (salmonella typhi). ENDOTOXINELE = evid la bact gram -. elib in urma distr germenilor. monovalent (monorezisten a). suprimând organismele sensibile i favorizând dezvoltarea unei popula ii provenite din organismele mutante. muta ia spontan apare cu o frecven între 10-12-10-7. care poate fi usor tulburat. modif locale. 64. prez un domeniu B obligatoriu (necesar penetrarii) si o port enzimatica A. 65. 62.Manif clinice apar dupa o per d latenta.

creste perm vaselor mici). ale vitezei d circ a sangelui. elem cel mobilizate local. a biliari) care produc leziuni la niv sediului elim lor din org 67. Poate aparea si starea d purtator. in vederea neutralizarii cat mai prompte a toxinei implicate patologic. 71. transmisa ereditar) si dobandita. VASC ± modificari ale calibrului vaselor mici. hemoragice. Dupa acest prim contact si al imunizarii consecutive. protectia este de durata. 70. evol spre cronicizare se dat: agentilor inflam. poate interesa tesuturi. exsudare a proteinelor plasmatice (edem) si acumularea PMN. evol spre vindecare presupune : asanarea focarului inflam si vindecarea propriuzisa. Reprez atingerea unui echilibru relativ intre cele 2 elem. la convalescent. Se intersecteaza cu fen lezionale p care incepe s le substituie ink d la inceputul fazei d asanare. ± inflam exsudative seroase . sist sau chiar org. Elem esentiale in dezv inflam sunt sist monocito ± macrofag. cu scopul limitarii si / sau neutralizarii Äagresorului´ (indif d natura). Imunitatea poate fi dobandita si pasiv. s se multiplice si s intre intr-un lant d transmitere prin interm caruia poate contamina o noua gazda. Poaet fi de tip umoral (mediat de Ac) sau cellular (mediat de celule). SUB-ETAPA VASC SI EXSUDATIVA . citokinele si nu in ultimul rand ficatul. 69. vir. sist imun produce LT si LB de memorie. Ex. d cele mai multe ori cu excretarea in mediu d germeni din focarele latente. fibroase. Aspecte anatomo ±clinice: . capabile de reproducerea unui RI accelerat cu ocazia unei reintroduceri ulterioare.pot neutraliza activ toxica prin cuplare specifica cu toxina seruri imune ANATOXINELE = exotoxine detoxifiate intr-un anumit interval d timp sub act conjug a temp si formolului. proc fav d prezenta opsoninelor. . pp prot sunt reprez d componentele sist C. colagenul vasc. Definiti notiunea de raspuns imun si precizati principalele caracteristici: Raspunsul imun circumscribe totalit even care au loc dupa introducerea unui antigen si care constau in activarea limfo. INFLAMATIA = proces fiziopatologic complex c include: fenom alternative. PMN si macrofagele se deplaseaza conform gradientelor chemotatice. conc inhibitorii . fungi etc) ag fizici (radiatii frig caldura traume etc) ag chimici exogeni si sau endogeni(uree . subacuta. subst sintetice (rar lipide. sa-l colonizeze. bact . cat si la niv cel parenchimatoase. o cantitate import de antitoxina.instalearea RI are loc lent. acizi nucl sau anticorpi procese autoimune) 73. care au prop d a stimula in special sist efector timodep. rubor (eritem) calor (temp cresc) dolor (durere) insotite sau nu d Äfunctio laesa´ (impotenta functionala)Ag determinanti: microorg( prioni. prod rez din modif locale). autoag. Ag fata de care se dezv RIU: poliozide. Infectia nu este urmata obligatoriu d starea d boala. Enumerati tipurile de imunitate si descrietile pe scurt: Imunitatea poate fi mostenita (trasatura de specie. pers aparent sanatoase care adapostesc germeni patogeni. eliberarea de div molec. sublicnica sau latenta. purulente. INFECTIE INAPARENTA: este asimptomatica si poate fi decelata numai prin examene d lab. 1. cronica) si mai multe forme anatomoclinice. dupa contactul cu un Ag. Este limitanta in timp si contribuie la crearea unei stari d imunitate. hiperemie) si d faza d staza vasculara pasiva (cu hipoxie. Evenimentul putand surveni dupa o infectie (natural). 2. Ea poate fi dobandita active. inhibarea toxinelor. Acumularea cel inflam la locul unde se afla AG detine un loc central in decl inflam. organe. discerne intre self ± nonself. s depaseasca barierele si mecan d aparare.dezavantaj. ATRIBUTE: este specific. exsudatul asaneaza focarul inflamator si tinde s blocheze procesul infectios la poarta d intrare bariera fibrino ± imuno ± leucocitara. 72. multipl cel specifice. imediat. IgA din lapte) . EXSUDATIVA ± in ea se form exsudatul inflamator (plasma exsudata la care se adauga elem figurate extravazate. Administr unor Ac anti toxina difterica/tetanica/botulinica (artificial) pune la dispoz gazdei infectate. INFECTIE = tip particular d relatie intre microorg conditionat patog si patogene si org gazda. proteine. Si cuprinde in mod clasic: tumor (edem). bazandu-se p producerea de Ac de catre o alta gazda. sau dupa admninistrarea unor vaccinuri (artificial) avantajul acestui tip d imuniz este k de regula. 66. . Prin constituentii sai cel si molec. persist stim inflamator. fenom d tip reactiv (vasculo-exudative si proliferative) si fen reparatorii. ETAPA MECAN DE DECL A INFLAM: Agentul implicat determina modificari atat la nivelul tes interstitial. urm apoi fagocitoza nonselfului. reactioneaza numai fata de moleculele care indeplinesc definitia d Ag.inflam alternative cu predom proc distrofice si necrobiotice. putand fi inaparenta. a)vindecare anatomica sau b)cicatrizarea. 68. producerea d LT citotoxice sau de Ac capabili sa se fixeze pe Ag sis a-l eliminde direct sau indirect. avand rez eliberarea unor factori chemotactici si a unor proteaze si kinaze. urmata d faza d dilatatie arteriocapilara (cu cresterea nr d capilarea ctive. Isi pierd puterea toxica dar isi mentin puterea imunologica . neutralizarea virusurilor. Defibniti rasp imun umoral si specif celulele implic in realizarea sa: RIU consta in prod de Ac specifici si este tranzitoriu (3-6 saptamani). CONSECINTELE ACTIVARII MECAN INFLAM rez proc inflam este reprez d aparitia unui tip particular d inflam care poate imbraca mai multe forme clinice evolutive (acuta. Rezultatul acestei etape = rasp inflamator acut manif prin vasodilatatie capilara (roseata). Imunitatea umorala intervine in distrugerea bacteriilor extracelulare.se utiliz in profilaxia unor boli si in hiper imunizare animalelor pt a obtine seruri antitoxice. Natural fatul si nou nascutul beneficiaza d protectie prin interm Ac (IgG transplacent. Mai intai are loc o faza d vasoconstrictie (sec sau min). ale permeabilitatii vaselor mici. are memorie. In plan molec. STAREA D PURTATOR D GERMENI = apare la bolnavul cu o stare infectioasa. Pt realizarea infectiei microorg tre s patrunda in org gazda. STAREA D BOALA= se datoreaza interact microorg ± gazda si este urmata d leziuni manifeste si d reactii funct din partea gazdei.

Ele provin la om si la mamifere din cel stem hematopoietice (CD34+. Se subdivide in: sist imunit nazo-faringian (NALT) = inelul lui Waldeyer cu diferite amigdate si vegetatii adenoide. Plachetele intervin in lupta antiparazitara. gangl si splina. Activarea unui LT specific se face printr-o dubla actiune: contact cel-cel cu o cel prez de Ag.Enumerati celulele implicate in rasp imun: Toate celulele prov din sist hematopoietic intervin in grade diferite in imunitate. LT inductoare ale hipersensibilitatii intarziate: cele acre secreta IL-2 si in acelasi timp IFN-gamma. Exista si posibilitatea obtinerii unei imunitati activ-pasive.in timpul maturarii doar 1-2% din celule ajung LT mature.citotoxic se refera in pp la LT CD8+. Lb se dif progresiv intr-un limfoblast (imunoblast)secretant de IgM. maduva hematogena.Organele centrale si periferice ale sist imun: localizare functii: Organele limfoide primare: Timus. Dezavantaje . maduva osoasa si timus. Rolul lor esential este sinteza d Ac.. CD8. 75. din care 2/3 sunt CD4+ iar 1/3 sunt CD8+.Sistemul asociat arborelui bronsic (BALT). CD45RA+. Sistemul limfoid asociat mucoaselor(MALT): caile resp. Transformaera unui LB naiv intr-un LB activ si apoi in plasmocit necesita interventia secventiala a unei serii de citokine. Monocitele/macrofagele. La distanta: prin factori timici peptidici. sistemul asociat cailor urogenitale. unele LB nu se transf in plasmocite ci persista k Lb de memorie. ~70% din totalul limfocitelor. Maduva osoasa: 3 functii: 1. IFN-gamma si IL-2. prov din org limf sec. bazofilele. Sel pozitiva . cu toate k proprietatea a fost obs si la unele LT CD4+. Rolul timusului: local: consta in transformarea nediferentiate in LT mature. apte sa recunoasca si sa fie stimulate de Ag. Sistemul asociat glandelor mamare ± laptele matern contine IgA protejeaza nou nascutul d inf digestive. De la celula stem hematopoietica multipotenta (CD34+. Selectia negativa . Sunt colonizate de LT si LB care aici iau contact cu antigenul. o prima diferentiere probabila se face in CFU-L (colony forming unit-lyphocyte) comuna limf T si B cu fenotipul CD34+. Acesti factori au fctii diverse. mecanism de autoactivare. exprima R pt anumite lectine ca PWM. CD38-) ale progenitorilor limfoizi. Amigdalele = un prim obstacol in calea infectiilor. 76. tract dig si uro-genit sunt inconj p toata lungimea de tesut limfoid difuz. LB paraseste maduva si trece in zonele B din organele limfoide secundare. CD38-). i reg paraqcorticala. stimularea d catre citokine: IL-1. Ele permit 1. inaintea celor secundare.Prez markerid e supraf sepcifici CD19 si CD20 si CD10. secretia imunoglobulinelor. sub act unor citochine are loc comutarea izotipica din IgM in IgG. evolutie.stocheaza onfo prin limf de memorie. CD4. Proliferarea limfocitara este intensa si independenta de stim antigenica. cele 2 organe fiind in afara cailor de recirculare a limf Ag-specifice din organele limf secundare. in contextul imun umor spec. NK si macrofage. IL-6. libere sau captate de macrif sau cel dendritice. Ganglionii limfatici: au triplu rol ± colecteaza Ag corespunzat terit vaselor limf aferente. Limfocitele T ± origine. Ulterior apare protimocitul capabil sa paraseasca MRH si sa se cantoneze in corticala subcapsulara a timusului.timocitele care recunosc antigenele straine fixate pe mol MHC pot prolifera. tipuri. urmate de cel NK. Lt se matureaza in 2 organe. restul sunt fagocitate de macrofage. cu achizitia de receptori pentru antigene (TCR). bogat in LB si plasmocite IgA secretorii. efectorii invata la acest nivel sa recunoasca si sa tolereze constituientii proprului organism. Ähomingul´ ± primirea ± LB activate de Ag. celule fundamentale alaturi de fagocite in imunitatea naturala. mentinerea unui conting de cel stem cu diferentiere spre linia limfocitara.. in folic limf cu LB active. si TCR.rapiditatea. LT supresor: este o cel CD8+ k si LT citotoxic. umorli. Tipuri de LT: T-helper ± este un veritabil Ämesager´ orientand imunit catre RIC sau RIU.expr rec pt complement CR1 i CR2. unii influentand diferentierea Lt in ariile timodependente din org limf periferice. activatoare pt alte LT. CD3. eozinofilele si mastocitele actioneaza in diferite momente ale rasp imun. CD10+. . Ele capata progresiv markeri ai LT: CD2. apte sa colonizele organele limf secundare. 2. Limfocitele B ± origine. Un limfocit T sau B care a parasit timusul/maduva hematogena. care se transf in plasmocite sintetizatiare de Ac. Avantaj . . 2. mansonul limf din jurul arterelor centrale splenice. dand nastere la LT specif sau fata de Ag de tip umoral. atunci cand se administreaza concomitent (dar in locuri diferite)ser imun si vaccin.3. Sitemul asociat tubului digestiv (GALT) cuprinde placile Peyer si formatiunile limfoide ale apendicelui. gazduiesc primele stadii de diferentiere pana la LT si LB mature. pozitiva si negativa. functii: sunt majoritare in circ sangvina. 74. in viata embrionara.2. prin recunoastrea unor peptide antigenice legate d mol MHC.. Sunt localizate la niv org limf secundare in zonespeciale: zona precorticala a gg. ating maturitatea deplina dupa stimularea antigenica. Organele limfoide secundare: dezv lor este mai tardiva decat a celor primare. .in spec la nivelul vaginului. evolutie. neutrofilele. LB abia migrat in cel limf sec se numeste naiv (virgin) si are urm caract: -exprima Igm si IgD membranare. maturarea si diferentierea completa a LB.indc un rasp imun fata de Ag de tip celular.multiplicarea limfocitelor T (timodependente) si B (burso/maduvo dependente). Apoi o dubla selectie.proveniti d la mama. T.timpul scurt pt care este oferita protectia + riscul unei hipersensibilizari. 3. 77. exprima R pt IL-1 si Il-4. Are 2 fctii: 1. limfocitul produce el insusi IL-2 si lantul alfa al receptorului IL-2. nu mai revine niciodata. functii: Reprez 5-15% din cel din sange si constituie majorit cel din foliculii limf. .timocitele care recunsc selful sunt distruse supravietuiesc doar 1-2% dintre limfocite. tipuri. Aici diferentierea apare precoce. Cea mai imp fct: inducerea unui raspuns sau a unei reactii imune specifice la antigene. prezentarea Ag catre LT. Sunt situate in afara cailor de acces si circulatie antigenica. IgA sau IgE. maturate in maduva. iar hematiile permit eliminarea complexelor imune. insa CD8+ poate liza orice celula ce ecxprima molecule HLA I in timp c CD4+ nu poate liza decat cel c exprima HLA II. Splina: captarea Ag de catre cel reticulate la nivelul zonei marginale. LT si LB sunt elementele principale ale rasp imun spec.

hemoglobina. pe de alta parte prtoduc histaminaza si arisulfataza care inactiveaza histamina si leucotrienele produse de mastocite procesul inflamator + migrarea leucocitelor la focarul infectios. paraziti. efecte: Sunt proteine frecvent glicozilate. TNFR etc. Se form in maduva osoasa hematogena. dintr-un precursor comun monoblast-mieloblast. macrofage peritubulare in rinichi. Complexul C3bBb format in prez Mg constituie C3-convertaza alternativa care cliveaza noile mol d C3 in C3b. compl poate fi activat d o sg mol IgM sau de 2 mol IgG apropiate una d alta. fungi. 2*C1s asociate C1inh. Ei sunt prezenti uneori p aceiasi celula care a asintetizat citokina (efect autocrin) sau p alte celule.Interleukinele ± origine. 3. macrog\fage splenice. 81. insulina. keratinocite. prin proteoliza spontana sunt formate in permanenta mici cant de C3b se fixeaza pe pe supraf acceptoare. tipuri. osteoclaste. Poate aeva si efecte daunatoare. LT. 83. IL-1 si IL-6 sunt 2 citokine cu rol apropiat. IFN este produs de monocite si cel hematopoietice iar IFN de celule d tipul fibroblastilor si cel endotel. C4 ± fragmentat in C4a(mol mica) si C4b de dim m ai mari care se leaga prin fie de frag Fab al anticorpului fie de anumite celule complexul C1C4b notat p scurt C14b. rol pp activarea macrofagelor cu producere pecii . 82. TIPURI: Citochine pro-inflamatorii: TNF si TNF (tumor necrosis factor) TNF este sintet de monocite/ macrofage in special ± activ antivirala. Citokine cu activ anti-virala si anti-proliferativa: IFN si IFN . celule endoteliale vasculare. care permit transformarea numeroaselor molecule de C3 in C3b astfel incat C3b sa opsonizeze peretele bacterian. Componenta C1s are activ serinesterazica prin care cliveaza C4 si C2. In cursul activarii intervin urm proteine: C1 ± compl plurimolec form din C1q.Sistemul complement ± definitie. inhib. Eozinofilele 1-5% din leucocitele sangv. reglatoare precum si rec pt complement. actionand p aceiasi rec. al imunitatii umorale si respectiv unul dintre elem import ale reactiei imune survenite ca urmare a actiunii Ac. Macrofagele exista in toate tesuturile. macrofage alveolare pulmonare. precum: bacterii gram + sau -. pt calea clasica pct de pornire este reprez de complexele Ag-Ac. astrocite si cel gliale. care poaet fi urmata d o litera c semnifica o subdiviziune. IgG2 sau IgG3. roluri si efecte biologice: Este principalul constituient al apararii naturale. C2 ± clivata in C2b (mol mica cu activ d tip kinina) C2b mol mare care se leaga de str tinta. Mf gg-lionare. unde Ac sunt IgM sau IgG co1respunzand subclaselor IgG1. Stimul cel NK. una numita clasica. Acest clivaj accelerat d C3. care converg spre C3(comp cea mai abundenta in plasma dintre subst activatoare ale compl)apoi urmeaza o cale efectoare comuna. (peretele microorg sau al celulelor infectate sau alterate). rol in imunitate: Neutrofilele intervin in imunitatea naturala prin fagocitoza. 2. celule microgliale in t nervos. Calea clasica de activare a complementului: Componentele C se gasesc in ser in stare inactiva. fct lor fagocitara este limitata. inaintea constituirii rasp imun. cliveaza factorul B faciliteaza formarea C3bBb. actionand ca mediatori asupra altor celule sau asupra lor insusi.Sistemul mononuclear ± origine. Pt fiecare componenta se adauga o cifra d la C1 la C9. gluten. Substantele caii alternative cuprind: C3 . prafuri.Granulocitele ± tipuri. virusuri. fibre de azbest. retrovirusuri. iar cealalta alternativa. regalrea fiziologica a rasp imun. induc sinteza IFN . Aceste comp se gasesc fie in plasma fie la nivelul peretelui celular. Monocitele circul ain sange 6-8 ore dupa care migreaza in tesuturi unde iau nume dif si au fct dif: histiocite in t conj. solubile cu greutate moleculara mica 8-70 kDa. diverse substante: endotoxine bacteriene. Citokinele actioneaza datorita prezentei receptorilor IL-1R. Cuprinde circa 30 de comp plasmatice si celulare. in maduva osoasa si timus (macrofagele d aici nu tre confundate cu celulele dendritice. Citokine activatoare ale RIC: IL-2 produsa in spec d LT CD4 transforma cel NK in LAK (limphokine activated killer cells) antreneaza prolif LB. In fiecare etapa interv prot activatoare. si in imunitatea specifica datorita recept proprii pt Ig si complement. 2* C1r. Factorul D ± este sub forma activa in ser inainte de activarea C. functii: Monocitele/macrofagele repr o linie cel cu fct imp in imunologie. in prezentarea antigenica si in react imuna specifica. C3a = mol mica cu activitate anafilactoida si chinmiotactica. Bazofilele: au rol in reactia de hipersensibilitate mediata umoral. dar si de substante neimune.in plasma. Calea alternativa poate fi activata de complexe imun care cuprind IgG si IgA. Ansamblul factorilor activatori: ai caii calsice si alternative realiz o bucla de amplificare. S-au descris 2 cai de activare . zymosan. implicand ultimele componente ale sistemului cimplement. proc lor creste in alrgii sau inf parazitare. antiparazitara. C3b se fix pe str tinta printrun radical tioester si grupare OH si NH2 din celula acceptoare. activarea este posibila si in cazul unor molecule IgG agregate. C3b actioneaza asupra factorului B ± este clivat in Ba si Bb. Sunt produse de numeroase celule: APC. glicoprot anvelopei HIV. Calea alternativa de activare a complementului: Constituie una dintre primele linii de aparare a organismului contra unui agent patogen. cresc expresiv molec MHC I. Ansamblul necesita Mg si formeaza C3 convertaza caii clasice sau C4b2a (in acest moment Ac si comp C1 pot lipsi fara a stopa activarea) C3 ± este clivata in C3a si C3b de C4b2a. elem componente. la doze de ordinul pico sau nanogramelor. LB. IFN prod de LTh1 si cel NK. 80. da nastere la C5-convertaza (C3bBb)n. tipuri de cel. In mod curent sist compl este desemnat prin litera C. eliminarea complexelor imune. Aceasta cale poate fi activata de diferite microorganisme. cel mai frecvent sunt sintetizate de celule dupa o activare prealabila. In mod asemanator calea clasica poate fi activata si de microorganisme sau dif subst chimice: bact gram -.78. celulele kuppfer in ficat. TNF produs d LT activate si NK are act identice cu TNF . anti-tumorala. apararea nespecifica contra infectiilor. complexe heparina-protamina. IL-2R. Pt a declansa activarea lor este necesar un stimul. activeaza prod de Il-2 de catre monocite/macrofage si cel dendritice. Are 3 fct esentiale: 1. cand devin mature poarta numele de monocite. care pot avea la randul lor o capacit de fagocit fata d L apoptotice) 79. unele prod de contrast utiliz in radiologie. prin interv lor in imun naturala. Granulele lor contin produsi toxici pt diversi paraziti.

Expuneti principalele teorii ale selectie clonale in raspunsul imun: 89. Cooperari celulare indirecte. CD34 si CD40.reactive de O2. Sunt reprez de IL-4.vaccinuri monovalente . acestea prezinta Ag ca epitop ce este recunoscut de LB. Hematopoietine: SCF(stem cell factor) si IL-3 sau multi-CSF (multi-colony stimulating factor). Raspunsul imun secundar: poate aparea chiar si dupa administrarea unor doze reduse de Ag. IgG2. Vaccinarea este definita drept o metoda profilactica care urmareste crearea rezistentei specifice a unei gazde prin imunizarea activa cu stimularea rasp umoral sau celular. Prima etapa consta in activarea Lb di stadiul G0 s[re stadiu G1 (cel sintet ARN si creste in vol) stimulul este reprez de contactul cu Ag. Chemokine: aceste mol de adeziune cuprind mai multi membrii divizati in 2 familii CC si CxC.Prezentati schematic pp cooperari celulare ce intervin in RI: 87. 88. si titrul lor creste in timp c cel al IgM scade.Descrieti schematic structura unei molecule de imunoglobulina: Str generala a unui monomer (ex IgG1)cuprinde 2 lanturi frele identice si 2 lanturi usoare identice legate intre ele prin punti disulfurice: 2 punti intre cele 2 lanturi grele(in cazul IgG1) si o singura punte intre fiecare lant greu si usor. IL-5. pFc¶: inttregul domeniu CH3 situat dupa aa 333 al lantului greu. DT. caracteristici principale: Raspunsul imun primar: daca inaintea contat cu ag nu exista ac specifici impotriva acestuia la primul contact cu acesta se dezvolta un raspuns imun primar cu urmatoarele caracteristici: latenta ± perioada scursa de la contactul cu ag pana la aparitia primilor Ac (5-15 zile) natura Ac: primii care apar sunt IgM. latenta este redusa la 24 h Ac sunt de tip IgG diferenta dintre cele doua rasp este datorata prezentei LB de memorie 90. monocite si eozinofile. Ele prez o activitate chemotactica fata de limfocite.Tipuri de imunoglobuline: IgG ± se subimparte in 4 tipuri IgG1. Ultima faza consta in celule producatoare de Ac. molecula CD4 si molec de aderenta).raspunsul imun primar si secundar. 93. IgG3 si IgG4.Fv: corespunde partilor variabile ale lantului greu si usor. plasmocite. Aceasta faza necesita prezenta IL-2 si IL-5.Unele vaccinuri se pot administra si in timpul unor epidemii pentru prevenirea aparitiei de cazuri noi. precizati succ de even din cadrul RIU.forma exocrina sau secretorie are tot 2 subclase IgA1 si IgA2 IgD ± nivel seric scazut.vaccinuri corpusculare (vii . 84. Fd: coresp primei parti a lantului greu.vaccinuri asociate. cu epitopi repetitivi. Ex BCG.Citokine activatoare ale RIU: sunt sint de LTh2 si unele mastocite si orienteaza RIU spre diferite clase si subclase de Ig.vaccinuri subunitare preparate prin inginerie genetica au un grad superior de siguranta (hep B) . ce sunt si in ce scop se utilizeaza?!: Vaccinul este o suspensie de microorganisme vii atenuate sau inactive sau fractiuni de microorganisme in vederea stimularii mecanismelor de raspuns imun de obicei prntru prevenirea aparitiei unor infectii. Pt majoritatea Ag (mai ales a celor proteice)..vaccinurile care contin anatoxine bacteriene purificate si absorbite pe suport mineral (DTP. hepatiti . dupa caz. 92.Clasificarea vaccinurilor. /// In functie de modul de preparare exista : . IL-13. atenuati sau distrusi)prin factori fizici sau chimici. care trec din stadiul G1 in fazele S si M. rol putin cunoscut IgE ± are o concentratie serica infima (0. mediate d citokine. ADPA.Cooperar celulare directe. eventualii Ac care persista sunt d tip IgG. Fab = prima jumatate a lantului greu + intregul lant usor legate intre ele printr-o punte disulfurica. gazda fiind deja infectata in mom inocularii. secretia de IL-6 ajuta procesul de maturare iar diferite interleukine permit orientarea izotopica spre sinteza unei clase particulare de Ac. Fc: jumatatile terminale ale celor 2 lanturi grele unite prin punti disulfurice la niv regiunii balama. cei IgG apar la cateva zile.Vaccinuri. atpa) In functie de numarul componentelor organice exista: . LB pot fi activate si direct in cazul antig timoindependente de origine polizaharidica. IgM ± este de 2 tipuri: membranar IgMm si seric IgMs IgA ± forma serica se subimparte in IgA1 si IgA2 . pana la sint de Ac: dupa patrunderea Ag si recunoasterea lui k non-self urmeaza fagocitoza si prelucrarea lui de catre celulele prezentatoare de Ag. IL-10.a doua etapa corespunde proliferarii clonale a LB activate. 91.0001 g/l ) . F(ab¶) 2: constituie un fragment deasupra celor 2 fragm Fab si constituie 2 situsuri d legare. activarea si etapele urmatoare ale RIU necesita orez LTh CD4+ (cu interventia TCR< APC cu peptide antigenice si MHC II. In acest stadiu (G1) LB activat exoprima molecule moi CD23. in rasp imun: 86. exemple: In functie de infectia care se doreste a fi prevenita vaccinurile pot fi bacteriene sau virale. In strategiile de vaccinare se vor avea in vedere mai multe ascpecte incepand cu conditia gazdei (imunocompetenta sau imunodeprimata). in raspunsul imun: 85. Exista si posibilitatea admin in scop curativ.

enzimatic si izotopic. apare k un inel de precipitare. Pe de alta parte moleculele mici de tipul metalelor grele(Cr. 100. 3. IgE se fix pe rec prin interm domeniilor C 2 si C 3.000. preexistente introducerii sale. definitie. si un proc mic d hidrati de carb (2-3%).si dizaharide. Fiecare molecula IgMm este asociata cu cu 2 lanturi Ig si 2 Ig .rol: IgA seric sub forma d IgA1(80%) si IgA2 (20%) ea se gaseste k monomer (GM 160. responsabile de a[paritia alergiei sau medicamentele pot deveni Ag daca se asociaa cu macromol. Pot fi evidentiate imunofluorescent. 4. structura. 2.000 Da). Reactia de precipitare in tub capilar: a fost fol pt evid prezentei proteinei C reactive dozajul nefelometric: se formeaza complexe Ag-Ac care modifica intensitatea si dispersia luminii direct prop cu concentratia Ag sau Accu ajutorul unui nefelometru se masoare difractia razelor luminoase c trec prin precipitat.Antigenele. Molecula insasi este un pentamer cu un prim inel al puntii disulf la sf lu C 3. Conc plasm a IgG este de ordinul 11g/l din care IgG1=66%.4 g/l. Se perforeaza godeuri de cca 3mm in care se pune serul de cercetat. IgM si IgG. Interactiunea primara: . Reactia de precip in inel punearea in contact a Ag si Ac astfel incat sa nu se amesrece. utilizari: Au la baza unirea ag cu ac in mediul lichid formand complexe ag-ac care vor precipita atunci cand ag si ac se gasesc in anumite proportii Rc de precipitare in amestec: . 99. cuprinzand in mod particular o parte intermediara hidrofoba. Greutatea molec cat mai mare(in general >10. masa mol este d 400 de mii. albicios.Reactii de precipitare in mediu lichid. un al 2-lea la terminarea lui C 4 si un lant J (joining chain). chemiluminescent. exemple: Antigenul se defineste drept o substanta recunoscuta specific de catre sistemul imun. 7 S) sau ca dimer sau trimer. nu sunt Ag. Are str monomerica si se termina prin aa 556-597. exempl. ultimele 2 forme contin si lantul J de jonctiune. utiliz unor adjuvanti (ex. momentul admin. exemple. ansamblul foemand BCR (B cell receptor). produsul final finnd o reatea 3d insolubila. IgG3=7% si IgG4=4%.folosirea gelozei. fibrina. Reactii Ag-Ac. fixarea pe bazofile si mastocite le confera un rol important in hipersensibilitatea de tip imediat.000 si un coef de sedimentare 8S superios IgG.apar la cca 30min dupa cea primara.Ce sunt antigenele. 95. R va apaera la interfata dintre Ag si Ac.94. si consta in legarea gruparii determinante de p supr antigenului (epitop = o proeminenta) cu situsul de combinare de pe supr Ac (paratop = o adancitura). complexele primare mici solubile interactoneaza intre ele formand complexe secundare.molecula cuprinde 2 unitati d IgA unite printr-un lant J. 4 domenii constante C 1 ± C 2 si un proc ridicat de hidrati de Carb (12%). factori de care depinde imunogenicitatea: 1.se datoreaza legarii efective Ag de Ac si depinde in mod direc de cantitatea si afinitatea Ac. Folosit frecvent. IgM seric (IgMs) cuprinde un lant greu cu un dom variabil VH. Ni).0001 g/l ). Reactiile Ag-Ac in care reactantii se afla in interactiune primara pot fi puse in evidenta prin nefelometrie.2 g/l. IgE desi conc lor serica este infima (0. mono. doza d antigen. Heptena = un antigen incomplet. Ag mici pot stimula rasp imun dupa cuplarea cu o prot carrier. in care pot sa migreze cei doi reactivi va duce la vizualizarea reactiei ag-ac printr-un arc/linie de precipitare Imunodifuzia radiala simpla ± mancini . mec general + forme de evid: Este o R intre un Ag si un Ac. Molec simple k apa.000). creatinina. str chimica cat mai diferita (provenind de la o specie cat mai indepartata) fata d str proprii. Masa mol f mare (970. 3 domenii ct pt lantul greu. mai exact este o substanta capabila sa induca un raspuns imun(imunogenicitate) si sa fie recunoscuta de catre sist imun(specificitate). coef de sedimentare 11 S. IgA2 are o str originala. tipuri . cu un coef de sedimentare de 19 S. uree sau comune majoritatii speciilor k: AG.IgA si IgE. Poseda k si IgM un al 4-lea domeniu constant. rol: IgM membranar (IgMm) este expr p supraf LB. Lanturile usoare unite intre ele printr-o punte disulfurica nu sunt legate printr-o leg covalenta cu lanturile grele. reactii de precipitare in gel. IgG2=23%.000 (exceptie facand IgG3 care are 170. calea de admin. 98. determinand aparitia unui cerc de preciitare al carui diametru este direct proportional cu cantitatea de ag din proba. Recunoasterea depinde de str complem ale sist imun. are specificitate dar nu are imunogenicitate. Interactiunile secundare: . 5. saruri min. Conc sangv =2. Se tine 10 min pe masa si apoi 48h la 37C .rc de precipitare intre ac si ag se poate cuantifica si este foarte utila pentru a demonstra prezenta sau absenta precipitatului in functie de concentratiile relative de ag si ac. 97. structura. IgA exocrina sau secretorie cuprinde 2 subclase IgA1 si IgA2. Conc serica este d 1. Exista 4 subclase d IgG cu str asemanatoare si greutate mol d 146.000 D). Este necesara o placuta in pe care se toarna un gel in care exista o cantitate constanta de anticorpi specifici in functie de ag ce trebuie determinat. Hidroxid sau fosfat de Al in cazul vacc DTP) totul in contextul CMH al gazdei care urmeaza sa reactioneze fata de resp Ag. se dozeaza Ag sau Ac in fct d o curba d etalonare. si 3 aa intracitopl.str chimica cat mai complexa. care ii confera masa de 190. 96. Datorita faptului ca Ag poate avea mai multi epitopi iar Ag are minim 2 paratopi. Prpr principale: specificitatea si reversibilitatea.se bazeaza pe difuzia spontana si radiala a ag din proba de cercetat intr-un gel care contine o cantitate constanta de anticorpi. utilizari: .

legionelozei. si adaptabile la toate testarile utile in toate disciplinele medicale. reactia de seroneutralizare. fosfataza alcalina)a Ag. Dispozitivul are 2 compartimente. tipuri exemple: In rc de aglutinare antigenele sunt de natura corpusculara. Se utilizeaza de ex pentru decelarea mioglobinei sauin diag imunologic al sarcinii. Neutralizarea efectului biologic respectiv se poate realiza doar in cazul in care determinantul pt toxicitate sau pt activitatea enzimatica respectiva este acelasi cu determinantul antigenic. partea in care se introduc reactivii (superior) si o coloana situata inferior plina cu microparticule de sticla. diag serologic: ASLO. Dupa introducerea in reactie a sist hem +acantihem C liber se va fixa pe acestea si le va liza. latex) sau naturale sunt incarcate in vitrocu ag sau ac si sunt aglutinate de catre ac sau ag corespondente din proba de cercetat Inhibarea aglutinarii: consta in inhibarea partiulelor incarcate cu ag dupa ce in prealabil ac reactioneaza cu ag corespundent. Analiza imunoenzimatica:utilizeaza marcarea cu diferite enzime (ex. In etapa urmatoare se vor folosi Ac anti-Ig umana marcati fluorescent(diag serologic sifilis. Aglutinarea indirecta (pasiva): particule artificiale (hematii formolate. Rc de aglutinare consta in rc ac cu ag de pe suprafata unor particule (bacterii. indusa de expunerea la anumite str antigenice (sau heptene). Peroxidaza.Rezultatele se masoara cu o linie speciala. Radioimunoanaliza: (RIA) se baz pe capac Ag din lich biologice de a reduce interactiunea Ag radiomarcat (in cantitate cunoscuta) cu Ac specific. clostridium botulinium. latex) determinand aglutinarea acestora prin scaderea fortelor electrostatice de repulsie intre particule si formarea unor punti de legatura. pneumoniei aticice cu Clamydia pneumoniae). Ractia de fixare a complementului. hemoliza fiind observabila cu ochiul liber. ADPA 104. exemple: Se bazeaza pe proprietatea sistemului C de as se fixa pe complexul imun ag-ac. Contraimunoelectroforeza o imunodifuzie dubla in care deplasarea Ag fata de Ac este eccelerata d un cp electric reactie mai rapida si mai sensibila. utiliari: in prezent aceste met sunt extrem de folosite avand avantajul unei mari sensibilitati. etape. 102. Ac sau Ac anti-Ig. detectata prin citire la spectrofotometru. Clamydia pneumoniae. In cazul in care serul de cercetat nu contin ac specifici atunci nu va mai avea loc formarea unui complex in prima etapa. exemple: In cazul RSN ag are o proprietate biologica specifica care poate fi blocata prin cuplarea cu ac specific. apoi o imunodifuzie dubla cu antiser corespunzator. Imunofl indirecta: identifica Ac. E. activitatea enzimatica determinandu-se printr-o R d culoare. Cea mai cunoscuta R I-E este ELISA(enzyme-linked immunosorbant assay). Pot fi utilizate in diferite imprejurari:diag direct :identificarea corynebacterium diphterae. In cazul unei rc + complexul ag-ac va putea fi vizualizat la nivelul coloanei in timp ce la o rc ± se va vizualiza in portiunea inferioara coloanei. o per de . Reactii Ag-Ac cu componente marcate. DT. Aglutinarea directa: repr aglutinarea ag naturale ale unor particule de catre ac specifici. fiziologic fata de microorg sau celule tunorale. HS este specif si include un ct sensibilizant. exemple: R imuna este un rasp normal. Imunofluorescenta: se baz pe faptul k cel care poseda parkeri de suprafata pot fi identif printr-o tehnica directa sau indirecta care utilizeaza Ac fluorescenti(ex. princ. HS reprezinta o stare de reactivitate crescuta a organismului. Se repr grafic procentul Ag radiomarcat ± Ac specific. tipuri. prevenire: vaccinare cu anatoxine DTP. hematii. Imunofl directa: Ac marcat este aplicat direct p preparatul care contine Ag ( Bordetella Pertussis. Dupa introducerea hematiilor si a serului de cercetat si incubarea acestora dispozitivul este centrifugat. 103. principiu.Coli). Imunodifuzia dubla radiara se bazeaza pe difuzia ag-ac unul spre celalalt in gel Se dau 7 gauri 1 in mijloc si 6 in jur In mijloc se pune ag iar in poz 1 si 4 martorii Imunoelectroforeza: se realiz separearea electroforetica a prot in mediu gelozat. tipuri de marcare. sunt automatizate. Hipersensibilitatea ± definitie. Aglutinarea in coloana: permite o mai buna vizualizare a reactiei. Cu izotiocianat de fluoresceina). pe baza uniu mecanism imunologic. Se poate utiliza pt identificarea enterobacteriilor. ATPA. Clamydia trachomatis.Ractii de aglutinare. tipuri. princ. In prima faza a reactiei se introduce serul de cercetat iar daca acest ser contine ac specifici fata de ag cunoscut se va forma un complex ag-ac urmat de fixarea C care se va activa pe calea clasica si nu va mai fi disponibil pentru a se fixa pe sistemul hemolitic indicator (hematii + ac antihematici). in fct de cantit d ag neradiomarcat adaugata amestecului. inainte de a fi o reactie patologica d tipul hipersensibilitatii (HS) sau autoimunitatii. utiliz. 101. Ag cunoscut este fixat p un suport solid si este pus in contact cu produsul in care se suspicioneaza prezenta unui Ac. se bt o curba standard pe baza careia se va determina conc necunoscuta de Ag. 105.

boala serului. multe boli infect erau tratate prin inject de der de cal hiperimunizat boal serica suferita d unii bolnnavi la 8-12 zile dupa prima injectie. care produc leziuni prin enzimele lizozomale si afluxul de trombocite. Este d mai multe tipuri: 1. Se poate clasifica in fct de tipul d rasp imun in: HS mediata prin mecanism imun umoral: (rol pp LB si Ac) . creme. ± HS de tip III (prin complexe Ag-Ac) asa cum se inreg in reactia Arthius. Anticorpii anafilactici (reaginele) sunt Ac care se fix prin fragm lor FC pe rec specifici expr la supraf bazofilelor si mastocitelor. tricofitina si multe infectii virale. Manifestari digestive (diaree. maladii infectioase in care Ag se dezvolta intracelular (tuberculoza. glomerulonefrita si periarterita poststreptococica. vomismente in caz de alergie la anumite alimente). lupus eritematos diseminat.. 108. 4. foeme de manifestare: Anafilaxia este un fenomen general abtinut ca raspuns la Ag variate: toxine. lupus eritematos diseminat. produse farmaceutice (penicilina. cu acelasi Ag care a fost impl in contct sensibilizant. boala serului.alte maladii (sarcoidoza ciroza biliara primitiva. 106. ±edemul Quincke care cuprinde fata. conjunctivitelor. 2. SIDA. listerioza.HS de tip I (anafilactica. se initiaza o cascada d evenimente: activarea compl si a fact anafilactoizi chimiotactici C3a si C5a. boal plamanului d efermier.HS de tip II (citotoxica) asa cum se intampla in liza celulara prin Ac. 107. manif cutanate (urticarie. aplicatii practice: Reprez o reactie intarziata. HS mediata prin mec imun celular: (rol pp LT si citokinele) ex. cum se inregistreaza in cazul socului nafilactic. proteine. care apare la 48-72 d k de la contactul cu Ag si se dat LTh1 specifice antigenului.latenta si un nou contct. complement dependenta say citotoxicitarea anticorp dependenta. praf de casa. cu gravitate variabila. 3. HS de tip Jones-Mote (fara echiv la om). streptomicina. Pot exista si manifestari localizate: mucoasa oculara. . produselor din piele d animal. poliartrita reumatoida.Reactii anafilactice. complement independenta. erspiratorie ( polen. edemului Quincke. alte exemple: deoarece complexele imune circulante (CIC)se depoziteaza in tesuturi apare conceptul de Ag in situ. acarieni. neomicina). 3. afluxul de neutrofile. HS de contact. eczema atopica). mecanism. Hipersensibilitatea de tip III. urticariei . evidentiere. Boala serului cronica. 2. atopica). lepra. Manifestari clinice mai importante: . astm alergic. Alte exemple: boala plamanului d fermier. mecanism. compusi chimici de cauciuc. deces. laringele asfixie. glomerulonefrita extraembrionara. Procesul de activare consta intr-o serie de reactii biochimice. reumatism articular acut). Hipersensibilitatea de tip IV ± mecanism. rinitelor alergice.eczema de contact c poate aparea datorita bijuteriilor ce contin nichel. candidina Histoplasmina. glomerulonefrita si periarterita poststreptococica). cu gen fen de tromboza. infectia HIV.soc anafilactic = manifestat prin colaps cardio-vasc si bronchospasm. HS granulomatoasa. Activarea bazofilelor sau mastocitelo r se realiz prin mec mediate imun si necesita prez unui mesager secund intracelular (Ca sau AMPc).HS de tip tuberculinic. Reactii d Hs d tip IV obs in patologia umana: 1. dermatite. spori de ciuperci).dupa ce compl imun se formeaza in locul respectiv sau este fixat secundar. leishmanioza. Boala serului acuta: inaintea apritiei antibiot. micoze profunde). HS tuberculinica sau in testarile intradermice care utilizeaza lepromina. gura si uneori faringele. hepatite cronoce virale B si C. contactul declansator. glomerulonefrita extraembrionara. medicamente.