You are on page 1of 15

Informaţii utile autorului/editorului în tehnoredactarea manuscriselor ce vor fi tipărite la Editura GALATI UNIVERSITY PRESS

CODUL ISBN Codul ISBN reprezintă numărul internaţional standardizat al cărţii. Este format din 13 cifre grupate în 5 segmente de lungimi variabile, separate de cratimă: • prefix 978 – indicativul pentru identificarea producţiei editoriale de carte la nivel internaţional; • codul de ţară – indică grupul naţional, lingvistic sau geografic. Acest segment desemnează grupul lingvistic (limba) editorului şi nu limba în care este publicată cartea; codul 973 identifica editorii din România. • codul de editură – identifică editorul documentului. Lungimea sa variază în funcţie de numărul lucrărilor publicate de editor; • numărul de ordine – numerotează documentul printre publicaţiile editorului; • cifra de control – este ultima cifră a codului ISBN. Aceasta permite verificarea validităţii codului ISBN. Algoritmul de calcul al cifrei de control aparţine Agenţiei Internaţionale ISBN de la Londra. Avantajele folosirii codului ISBN sunt: • identificarea documentelor şi editurilor în baze de date bibliografice, evitând confuzia între titluri asemănătoare; • facilitarea operaţiilor de gestiune a stocurilor de carte în biblioteci, edituri, librării, agenţii de difuzare; • crearea bazelor de date pentru edituri şi lansarea comenzilor pe calculator; • participarea la programul CIP (Catalogarea Înaintea Publicării). Categorii de documente care primesc cod ISBN Primesc cod ISBN următoarele categorii de documente: • Publicaţii tipărite (Printed Books): • Cărţi şi broşuri tipărite; • Cărţi audio pe casete, CD sau DVD; • Atlase şi hărţi geografice cu text; • Partituri muzicale cu text; • Publicaţii cu foi volante, cu text (apariţie unică sub un titlu comun); • Publicaţii Braille; • Publicaţii microforme; • Publicaţii electronice sau online; • Copii digitizate ale publicaţiilor monografice tipărite; • Programe de calculator educaţionale sau didactice; • Publicaţii multimedia; Categorii de documente care nu primesc cod ISBN Nu se acordă cod ISBN pentru următoarele categorii de documente: • documente care conţin exclusiv informaţii publicitare; • publicaţiile periodice; • tipăriturile fără pagină de titlu sau text însoţitor; • documentele personale (precum curriculum vitae şi profilurile personale); • felicitările; • înregistrările muzicale; • partiturile muzicale fără text; • programele de calculator care sunt utilizate în orice alt scop decât unul educaţional sau didactic; • mesajele electronice şi orice alt tip de corespondenţă electronică; • jocurile. Reguli de acordare a codurilor ISBN

tehnoredactare. formatului. şi pe coperta a IV-a. însoţite de numele editurii. anului calendaristic. Retipărire (prelungire de tiraj): Regula: se păstrează codul ISBN original care se tipăreşte pe verso paginii de titlu. şi pe coperta a IV-a. Solicitările se vor depune direct la sediul Bibliotecii Naţionale a României sau pot fi transmise prin fax sau e-mail. Pe coperta lucrărilor apărute ocazional vor apărea. Definiţie: coediţia este lucrarea realizată de 2 sau mai mulţi editori. şi pe coperta a IV-a.Centrul Naţional ISBN atribuie coduri ISBN atât pentru edituri. direct. • Centrul Naţional ISBN atribuie coduri ISBN pentru lucrări ocazionale sau în regie proprie în număr de maxim 2 coduri pe an calendaristic. autorul. de către autor/instituţia responsabilă de apariţia lucrării. editurii sau conţine ilustraţii în interiorul documentului. Coediţie: Regula: fiecare editor acordă lucrării respective câte un cod ISBN din propria serie de coduri. în structura Descrierii CIP a Bibliotecii Naţionale a României. în serii de câte 10. anul calendaristic şi formatul de prezentare a documentului original. menţionaţi şi pe pagina de titlu. urmatoarele informaţii: titlul. Codul ISBN se tipăreşte pe verso paginii de titlu. Orice alte informaţii despre tipografie. cât şi pentru autorii/instituţiile care realizează cărţi în regie proprie. precum şi adăugarea sau suprimarea câtorva rânduri care nu afectează numărul de pagini sau sensul textului. pentru a actualiza înregistrarea din baza de date. În cazul schimbării adresei. titlului. Documentul retipărit nu suferă nici o modificare în ceea ce priveşte textul. în scris. Codurile ISBN. Ele sunt solicitate în scris. Pentru fiecare serie se percepe o taxă. trebuie să solicite serii de coduri ISBN diferite pentru fiecare editură. Lucrarea în mai multe volume: Regula: se acordă un cod ISBN pentru partea generală (lucrarea în totalitatea sa) şi câte un cod ISBN pentru fiecare volum în parte. şi pe coperta a IV-a. editorul trebuie să anunţe Centrul Naţional ISBN. vor fi menţionate pe verso paginii de titlu. Sunt admise unele modificări faţă de documentul original: schimbarea preţului. în structura Descrierii CIP a Bibliotecii Naţionale a României. Documente electronice: Regula: se acordă cod ISBN după aceleaşi reguli ca şi pentru formatul tipărit. Definiţie: retipărirea reprezintă un nou tiraj al unui document deja publicat. conform Listei codurilor ISBN utilizate (vezi materialele necesare la solicitarea de noi coduri ISBN). denumirii sau a altor elemente de identificare a editurii. Ediţie nouă: Regula: se acordă un nou cod ISBN care se tipăreşte pe verso paginii de titlu. obligatoriu. corectarea greşelilor de ortografie care nu afectează sensul textului. Definiţie: ediţia nouă este documentul care. . Cele 2 coduri ISBN ale fiecărui volum se tipăresc pe verso paginii de titlu. Un editor care are mai multe case de editură şi care publică lucrări sub numele fiecăreia. faţă de original. oraşul şi anul calendaristic. titlul. printr-o cerere-tip. suferă modificări: asupra textului. în structura Descrierii CIP a Bibliotecii Naţionale a României. în structura Descrierii CIP a Bibliotecii Naţionale a României. grafică etc. Reguli de utilizare a codurilor ISBN Cărţi şi broşuri într-un volum: Regula: se acordă câte un cod ISBN pentru fiecare titlu. prin fax sau e-mail. vor fi tipărite în structura Descrierii CIP a Bibliotecii Naţionale a României şi pe coperta a IV-a. Obţinerea unor noi coduri ISBN se face prin achitarea taxei aferente şi justificarea (obligatorie) a modului de utilizare a codurilor solicitate anterior. • Centrul Naţional ISBN atribuie editurilor coduri ISBN. Codurile ISBN sunt transmise solicitantului.

Codul ISSN nu are valoare juridică şi nu asigură exclusivitate asupra titlului căruia ia fost acordat. chiar dacă are acelaşi titlu. integramele şi cuvintele încrucişate. weblog-urile. având de obicei o ordine numerică sau cronologică şi care nu au un sfârşit prestabilit. a titlului unei publicaţii în serie. electronic. De-a lungul apariţiei sale. CDROM etc. Care sunt publicaţiile care pot primi cod ISSN? Codul ISSN este destinat publicaţiilor seriale şi seriilor (colecţiilor) de monografii. Poate fi tipărit şi în orice alt loc vizibil. Publicaţiile seriale sunt documente ce apar în părţi succesive. înregistrat în mod unic sub forma „titluluicheie”. publicaţiile de mare şi mică publicitate. CODUL ISSN Codul ISSN permite identificarea unică. Pentru codurile ISSN solicitate în faza de prepublicare (înainte de apariţia primului număr) tematica publicaţiei se va considera cea declarată de solicitant pe proprie raspundere. serii şi subserii ale unei publicaţii periodice. web-siturile comerciale. programele TV. în funcţie de suportul documentului. uşor de reperat. periodicitatea. anale. Codul ISSN nu are semnificaţie decât prin el însuşi şi nu conţine informaţii referitoare la originea sau conţinutul publicaţiei. buletine şi lucrări ştiinţifice. precedate de acronimul ISSN. . Cel de-al optulea caracter este cifra de control a codului. Poate fi o cifră sau X. calendarele. Reguli de utilizare a codului ISSN Codul ISSN şi titlul publicaţiei seriale. oferte) şi de produse/servicii. Codul ISSN va rămâne neschimbat şi va identifica fără echivoc publicaţia respectivă. dar semnalarea lor la Centrul Naţional ISSN este obligatorie. Publicaţiile seriale pentru care se acordă cod ISSN sunt de tipul: ziare. Este un cod numeric standardizat. pe fiecare exemplar. preţuri. canalele de ştiri şi media. Nu primesc cod ISSN următoarele tipuri de publicaţii: cărţile. separate prin cratimă. sub forma ISSN XXXX-XXXX. reviste. periodicitatea. – Pentru publicaţiile seriale tipărite. Din categoria publicaţiilor seriale pe suport electronic. va avea coduri ISSN diferite pentru fiecare ediţie în parte. cataloagele (ghiduri. Tipărirea codului ISSN Codul ISSN este comunicat solicitantului în scris. formează o entitate unică la nivel internaţional. Aceeaşi publicaţie în serie care apare pe suporturi diferite: tipărit. publicaţia îşi poate schimba editorul. la nivel internaţional. Codul ISSN nu este transmisibil. locul preferat pentru ISSN este caseta redacţională. Codul ISSN este valabil numai pentru titlul căruia i-a fost acordat. site-urile care conţin numai legături spre alte adrese. pe CD-ROM. localitatea sau ţara în care apare. Orice modificare asupra titlului va atrage după sine acordarea unui nou cod ISSN. liste. Modificările privind numele editorului. anuare. El va fi tipărit la fiecare apariţie. albumele. ediţii în alte limbi.Codul ISBN trebuie imprimat. nu primesc cod ISSN paginile web personale sau de firmă. Se acordă coduri ISSN diferite pentru suplimente. pe coperta acestuia şi/sau pe ecranul de prezentare. poate fi citată în diverse feluri. pe orice tip de suport. dări de seamă şi rapoarte. locul de apariţie nu impun acordarea unui alt cod ISSN. Această definiţie exclude lucrările ce urmează a fi publicate într-un număr finit de părţi. format din două grupe de câte 4 cifre.

NORME DE TEHNOREDACTARE INSTRUCŢIUNI PENTRU AUTORI INTRODUCERE Acest capitol vă prezintă o serie de norme şi instrucţiuni de care trebuie să ţineţi cont pe parcursul pregătirii manuscrisului dvs în calitate de autor ce va publica la Editura GUP. Un manuscris bine organizat şi complet contribuie în mod semnificativ la publicarea unei cărţi care să reflecte în mod pozitiv atît imaginea dvs. anexe. referinţe. elementele de numerotare.Dicţionarul explicativ (ediţia 1996. respectiv după ecranul de prezentare. ca autor. Ne rezervăm dreptul de a înapoia autorilor manuscrisele care nu corespund normelor noastre. fişiere trimise prin e-mail etc. – . Materialele necesare pentru acordarea codului ISSN pentru publicaţiile tipărite: – Formularul-cerere completat.– Pentru publicaţiile seriale pe suport CD-ROM. ortoepic şi de punctuaţie (ediţia 1996. Edit. tabele etc. incomplete). Dacă urmează să predaţi manuscrisul sub formă de fişier electronic. trimiteri bibliografice. Edit. codul ISSN va fi tipărit pe coperta discului. omisiunilor (cuprins/tablă de materii.. Pentru publicaţiile electronice trebuie comunicată adresa electronică a site-ului. REDACTAREA TEXTELOR Pentru o scriere corectă recomandăm: . Univers Enciclopedic). După tipul de suport. greşelilor de copiere a fişierelor pe dischetă. vă rugăm să acordaţi maximum de atenţie indicaţiilor referitoare la culegerea textului pe calculator. cît şi pe cea a editurii. note. Cu această ocazie veţi primi acordul de principiu pentru continuarea formalităţilor. Nerespectarea acestora va conduce la întârzieri şi erori dintre cele mai regretabile. . Materiale necesare acordării codului ISSN Acordarea codului ISSN pentru publicaţiile seriale se face astfel: – pentru publicaţiile care şi-au încetat apariţia. fără formalităţi. la fel. încălcării legii dreptului de autor.). Majoritatea problemelor apar din cauza culegerii deficitare. alături de titlu. telefonică sau prin e-mail. NOTĂ: Înainte de demararea formalităţlor de obţinere a codului ISSN este obligatorie verificarea. Univers Enciclopedic). – Pentru publicaţiile seriale online. Solicitantul poartă răspunderea pentru corectitudinea şi conformitatea datelor înscrise în Formularul-cerere. dacă numărul de pagini şi/sau structura specificate iniţial în oferta de editare nu corespund manuscrisului predat ca definitiv. manuscrisele pot fi clasificate în manuscrise dactilografiate (pe suport de hîrtie) şi manuscrise electronice (CD-uri. pentru publicaţiile electronice. va fi inscripţionat pe disc şi pe ecranul de prezentare. codul ISSN va fi înscris pe ecranul de prezentare. Prin manuscris înţelegem forma în care autorul predă lucrarea ce urmează a fi editată. editor. a titlului publicaţiei în baza de date ISSN.Îndreptarul ortografic. Scopul nostru este acela de a vă pune la dispoziţie informaţiile necesare pentru ca manuscrisul pe care îl veţi preda editurii să poată parcurge cu succes diversele faze de pregătire editorială. alături de titlu. – copia A4 după copertă pentru publicaţiile tipărite. ilustraţii. – pentru publicaţiile curente sau cele în curs de apariţie pe baza Formularului-cerere completat de editor sau de instituţia care poartă responsabilitatea publicaţiei.

anexe). acestea se vor scrie imediat după tabel. Iată ordinea firească: cuvânt înainte/prefaţă/studiu introductiv/notă asupra ediţiei/TEXTUL PROPRIU-ZIS al cărţii/note/glosar/ bibliografie/index (addenda. 5 .: Călăraşi. fiind tratate ca atare. prefeţe/postfeţe. Materialul ilustrativ În cazul diagramelor care reprezintă variaţii calitative. Cuvintele străine inserate în text se vor culege italic. grafice. în cazul diagramelor cantitative axele de coordonate vor cuprinde valorile şi unităţile de măsură corespunzătoare mărimilor ce variază. anexe. în apropierea locului în care sunt menţionate.aplicarea hotărârii Prezidiului Academiei Române privind revenirea la grafia cu “â” şi “sunt”. urmând după numerotarea figurii. celelalte vor fi scrise conform normelor din limba română cu diacriticele româneşti (ex. urmând ca Editura GALATI UNIVERSITY PRESS să adopte varianta cea mai apropiată de cea din limba română. în cazul textelor în limbi străine. nu la piciorul paginii şi nici în corpul tabelului. Notele . La redactarea textelor în limba franceză se recomandă respectarea normelor Academiei Franceze. Tabelele vor fi incluse în text. pe cât posibil. nu Bucureşti). pe axele de coordonate (la capete şi în afara desenului) se vor indica doar simbolurile mărimilor în cauză. indice (listă de intrări). 1. în schimb. glosar.9. addenda.: Fig. în continuare. care depăşesc în lăţime formatul paginii de text la care va fi tipărit. Ex..: Bucharest. Se recomandă ca fiecare să fie numerotat şi să aibă un titlu. adică să includă toate materialele auxiliare: note. 4 şi 6 sau fig. Tabelele dintr-o lucrare trebuie să aibă o prezentare unitară. Tabelele vor fi astfel proiectate încât să poată fi incluse în lăţimea paginii (setată “Portrait” sau “Landscape”). ilustraţii etc. Figurile se numerotează în continuare pe capitole (analog formulelor).. precizarea autorului lor când este cazul trebuie să semnaleze cititorului faptul că nu fac corp comun cu lucrarea. Materialele auxiliare Indicarea în cuprins şi poziţionarea lor. cu excepţia cazului în care asupra unei anumite probleme există un consens în lumea anglofonă. Glosarul Conţine lista termenilor tehnici.. nu Calarasi). propunem să se facă următoarea diferenţiere: toponimele consacrate vor fi scrise în varianta din limba respectivă (ex. Legenda explicativă a figurii se pune la locul figurii centrată orizontal. dar cu care cititorul nu este de obicei familiarizat. tabele. noţiuni ori concepte-cheie care apar pe parcursul lucrării. Manuscrisul predat editurii trebuie să fie complet. Materialul tabelar Se vor evita.Legenda . Dacă există tabele care cuprind note. Trimiterea din text la o anumită figură sau mai multe figuri se va face astfel: fig. Legenda şi numărul figurii se scriu cu corp mai mic cu 1-2 pt faţă de corpul de bază. Trimiterile din text la tabele se vor face scriind drept cuvântul „tabelul” urmat de numărul lui. tabelele mari. notele. Prefeţele. În cazul limbii engleze se recomandă Dicţionarul Enciclopedic Webster sau dicţionarul limbii engleze editat de Oxford University Press. În ceea ce priveşte toponimele. anexele bibliografice se vor verifica şi unifica din toate punctele de vedere în conformitate cu normele din prezentul material.. 5 sau fig. studiu introductiv. notă asupra ediţiei. referinţe bibliografice.

t..a. şi altele. corectorului sau redactorului. „n. – Idem se foloseşte. = şi alţii. p. se precizează numai intrările semnificative. v. pe pagina unde apare indicele). ed. şi urm.. art. urmată de indicarea paginii/paginilor. conform. glosare etc. pe de o parte. cit. aşa cum au fost ele precizate în ultimele ediţii ale lucrărilor normative de specialitate (DOOM. = şi următorul/următorii/următoarele. = opera citată (italic!). Intrările care trimit la note se precizează. – dacă se citează din mai multe opere ale aceluiaşi autor. în paranteze. al autorului. de regulă. Prin urmare. Un index „stufos” nu ajută pe nimeni. urmate de punct. art. Codul scris al limbii presupune folosirea unor mijloace grafice (semnele de punctuaţie) cu ajutorul cărora să fie subliniate. Dicţionarul de neologisme.”.Verificaţi: – existenţa tuturor indicilor. = ediţia citată (neitalic!) loc. = paginile. – corespondenţa dintre indice şi corpul notei (dacă acesta din urmă se află. Normele de ortografie şi de punctuaţie nu formează un cod „personal”. Referinţe în cadrul notelor: – toate detaliile bibliografice se vor preciza la prima citare în cadrul aceluiaşi capitol. ibidem („în acelaşi loc”) se foloseşte când trimiterea se face la aceeaşi lucrare. = articolul citat. – corespondenţa dintre indice şi conţinutul notei. Gramatica Academiei).v. traducătorului. „n.”. cit. = tomul. (sg. s. cit. Un index care trimite la simple menţionări enervează cititorul şi descalifică lucrarea. – corectitudinea trimiterilor la alte pasaje din carte. ed. şi altele. Cele mai frecvente prescurtări în note sunt: cf. DEX. cit. în cazul notelor de pagină.” se plasează la sfîrşitul notei. trimiterea la titlu se poate face sub o formă abreviată. = locul citat. dimpotrivă. – precizările: „n. t. cit. – existenţa şi corectitudinea precizărilor. = sub voce (pentru trimiteri la articole de dicţionare. pp.. = vezi. – prescurtările termenilor din altă limbă se dau în italic.) vol. altfel reidentificarea sursei riscă să devină dificilă. cit. et al. = pagina. raporturile sintactico-semantice dintre unităţile componente ale unui enunţ . Punctuaţia şi ortografia Se vor respecta normele oficiale.a. – prescurtările obişnuite (op. Indexul Poate fi de nume proprii şi/sau tematic. ş. = manuscrisele. = confer. ms. ibidem) nu se vor folosi decât în cadrul aceluiaşi capitol. op. = ediţia. = şi alţii. passim = în mai multe locuri.r. pentru a indica faptul că este vorba despre acelaşi autor. mss. paginile care transmit o informaţie reală. = manuscrisul. idem. = volumul. unde nu sunt folosite indicaţiile de pagini). Atenţie la ordonarea alfabetică a tuturor intrărilor şi subintrărilor.

. corect este: „între orele 9 şi 22”. [. .Hr. [.).. Abrevierile Se vor folosi următoarele abrevieri: – î. prin urmare. adversativele: [. Delimitează cuvintele sau construcţiile incidente. – când legătura se realizează prin conjuncţii se aplică alte reguli (joncţiune).] cât şi. după Hristos. În interiorul acestora.] ci. atât . deci şi totuşi nu se pun între virgule. se vor folosi ca ghilimele de introducere a citatelor ghilimelele rotunde(„”). obligatorie fiind semnalarea grafică a construcţiei eliptice).. opoziţiile explicative sau atributele izolate.] iar. sau [... În interiorul propoziţiei.] ca şi. Ghilimelele (semnele citării) Semnalează reproducerea unui enunţ spus sau scris de cineva. = înainte. regulile de punctuaţie dau relief ideilor. fie . semnul de punctuaţie va fi pus înainte de închiderea parantezei. Cratima (-) Se foloseşte în repetiţii. [.] ci şi.] ba. dacă apare necesitatea altor paranteze. sau când nu sunt folosite în construcţii corelative şi nu apar la primul termen al coordonării respective. d. Pentru citatele din interiorul unui alt citat se vor folosi ghilimelele unghiulare(« »). Parantezele În mod obişnuit se folosesc paranteze rotunde: (. deci. pe de altă parte. [. pasajele introduse sau lecţiunile nesigure. Este incorectă folosirea semnelor citării împreună cu linia de dialog. corelativele: nu numai . Precizăm că parantezele drepte se utilizează pentru a marca pasajele omise dintrun text. – prepoziţia cu sau locuţiunea prepoziţională împreună cu.]” (_________) Altfel: text: „________” (_________). se recurge la cele drepte: [. – lipsa cifrelor care indică ani.] dar.] precum şi. Apostroful (’) Marchează: – absenţa unor sunete. Corect aplicate. Indicaţiile bibliografice date în paranteză după un citat autonom nu sunt urmate de punct: „____________[. – virgula nu apare în faţa conjuncţiilor coordonatoare disjunctive ori. Reguli prohibitive: – nu se despart prin virgulă părţile de propoziţie coordonate prin următoarele conjuncţii: – copulativă şi. În coordonarea concluzivă se despart prin virgulă: aşadar. [.] însă .. Linia de dialog (—) Indică dialogul. Deşi punctuaţia românească foloseşte atât [„ ”]. ba [. în cuvinte compuse... Dacă o frază este complet redată între paranteze. – se foloseşte virgula pe lângă următoarele elemente joncţionale: [. [.]. Atragem atenţia asupra faptului că formula: „între orele 9-22” este greşită. intonaţia.Hr. pauzele. [... – locuţiunea conjuncţională şi cu.şi.. asigurând disciplina discursului şi exprimarea ordonată a gândirii. o rostire împreună.. care nu au drept imediată consecinţă o joncţiune.] nici.] [!] [?] [. lipsa predicatului sau a verbului copulativ (în acest caz se poate utiliza şi virgula. ajută lectura şi înţelegerea mesajului unei cărţi. cât şi [« »].. între două numerale. aşa cum se întâmplă în cazul căderilor de sunete marcate prin cratimă.] sau.] fie. Linia de pauză (–) Nu se confundă cu cratima. [. întreruperea şirului comunicării. Virgula Reguli imperative: – este obligatorie între părţi de propoziţie de acelaşi fel (juxtapunere).

– d-lui = dumnealui. Scrierea cu majuscule Numele proprii se scriu potrivit formei decise de purtătorul lor sau potrivit ortografiei din limba de origine. = paginile. = nota autorului. nu sunt acceptate abrevierile după original.m.t.B. – dl = domnul (fără punct!). cit. – ş. – Sf. de tipul: Uniunea Europeană (EU). Aveţi obligaţia de a verifica în lucrările consacrate (dicţionare. tratate. = Sfântul. – cf. = volumul. de asemenea. Denumirile de instituţii se scriu cu majuscule (de exemplu: Facultatea de Litere. cit. = nota traducătorului. = manuscrisele.a. Prescurtările de genul cap.c. – bd. – cca = circa (fără punct!). – r. Biserica Catolică. = bulevardul. (secolul) sunt indezirabile. – dlor = domnilor. – n. Institutul de Cercetare şi Proiectare). – loc.v. = rândul. = ediţie. – op. – n. – ms. – s. – mss. = pagina – pp. = idem. = dumneavoastră. – Dvs. = ediţia citată (nu în italice!) – ibid. = locul citat. – dvs. – a. Mărimi şi unităţi de măsură În cadrul aceleiaşi lucrări nu se admite ca o mărime să fie notată cu mai multe simboluri şi.– a. = postmeridian. – d-ta = dumneata. – n. – D-lor = Domniile lor. = anul curent. – dnei = doamnei. – N. Prenumele cu litere mici şi numele cu majuscule. – d-lor = dumnealor. = sub voce. = ibidem. Biserica Ortodoxă. = versul. – passim = în mai multe locuri.a. = nota bene. – ed.m. (capitolul). = nota. – p. – D-sa = Domnia sa. . Centrul de Dezvoltare şi Pregătire Profesională. = Domnia voastră. – vol. = şi următoarele – v. = opera citată. = antemeridian. sec. = manuscris. – id. – D-ta = Domnia ta. – p. Atenţie! În cazul traducerilor. traduceri de referinţă) corectitudinea transliterării numelor proprii. – dna = doamna. = şi alţii – şi urm. se va evita pe cât posibil ca mărimi diferite să fie notate cu acelaşi simbol. – ed. Sfânta. = conform. cit. – dra = domnişoarei.

ln). Numărul curent al formulei se scrie între paranteze rotunde. Lagrange. p.simbolurile funcţiilor trigonometrice (sin. cos. div. Indici provenind din texte drept: ext.variabile x. Simbolurile chimice se vor scrie drept.). k. z. duble sau triple. med. integrală (∫). ºR. sh. lg. Σ. formulele vor fi numerotate pe capitole.indicii numerici din formulele matematice şi chimice. int. la fel ca şi figurile şi tabelele. Ω. Ecuaţii şi formule Caracterele utilizate în formule vor fi următoarele: Numerotarea formulelor: în paranteze rotunde. la fel tensorii şi matricele.funcţii consacrate: Bessel. m.numere caracteristice (invarianţi sau criterii) Re. max. Pr. cât şi dedesubtul lor. – . Nu.. y. Notaţii folosite în formulele matematice. după caz. – -prefixe ale denumirilor chimice o (orto). – . plasat în dreapta. – . cth). v(t). n Indici constanţi: drept: 1. se vor adopta şi simbolurile lor scrise drept. Bi.funcţii oarecare f. şi drept. – .scările de temperatură (ºC. – . – . despărţite de punct şi virgulă. 2. – . – . τ. int . tot conform acestuia. c. Unităţile de măsură folosite trebuie să aparţină Sistemului Internaţional de Unităţi de Măsură şi. z.. .coeficienţi şi indici literali din formule chimice nC6H12O6. Hamilton. σ. h Mărimi variabile sau constante greceşti: drept: Φ. – . când se folosesc litere latine. Gr.indici inferiori sau superiori care reprezintă la rândul lor simbolul unei mărimi fizice. – . în cazul folosirii literelor greceşti. ω Indici variabili: italic: i. acestea din urmă se pot da şi bold drept sau italic între paranteze drepte.concentraţia ionilor de hidrogen dintr-o soluţie (pH). j. ext. Între formule şi text se lasă o distanţă. lipit de marginea dreaptă Mărimi variabile şi constante universale: italic: x. Alte reguli: a) se vor scrie cu caracter italic: – . între paranteze drepte. Mărimile fizice de natură vectorială se scriu bold (aldin) italic. iar simbolul ei literal se scrie italic (când se foloseşte o literă a alfabetului latin) sau drept (când se folosesc litere greceşti). ε. baza logaritmilor naturali (e). fizice şi chimice Valoarea numerică a unei mărimi fizice se scrie drept. q. K).notaţia pentru derivata parţială (∂). la marginea formatului textului. grad. formulele de structură ale combinaţiilor organice se reprezintă notând şi valenţele cu legături simple. μ. π.operatori: rot. numărul imaginar (i sau j).indici (inferiori sau superiori) care provin din prescurtări de tipul: min. b) se vor scrie drept: – . Această regulă generală se aplică mărimilor fizice de natură scalară şi fazorilor din electrotehnică. g.notaţia d pentru diferenţială (dv/dt) – . m (meta). – .simboluri pentru: numărul de masă A şi numărul atomic Z. η. constant (const. α. Explicaţiile notaţiilor din formule se recomandă a fi scrise în continuare. trans-butenă. – . – . f(x). β. – .Simbolurile mărimilor se scriu italic. ºF..simbolurile logaritmilor (log. Δ. exp. (C6H10O5)x. terţ-butil. arcsin. y. atât deasupra.simboluri pentru limită (lim). De regulă.

tensori : italic + bold: u. [M] italic sau drept + bold: [V]. [M]. k. urmând ca să se asigure prin manevre locale concordanţa cu cerinţele de mai sus: Format / Spacing Line spacing 150% Matrix row spacing 150% Matrix column spacing 50% Superscript height 35% Subscript height 25% Limit height 25% Limit depth 100% Numerator height 35% Denuminator depth 100% Spacing adjustment 150% Embelishment gap 1. se recomandă următoarele setări ale editorului de ecuaţii..Greek Symbol Symbol Symbol Matrix-Vector Times New Roman .0. exp. Alte evidenţieri în text Un regim aparte din punctul de vedere al tehnoredactării şi redactării au cărţile şcolare. Se vor folosi simbolurile matematice. matrici. dar când acestea pot crea confuzii se vor folosi paranteze: a/b ⋅ c = (a/b)c La editarea oricărei ecuaţii şi pe orice PC pe care se lucrează. ε. cele care transmit un set de informaţii circumscris unui anumit domeniu de cunoaştere. sin. g(z) Vectori. grad. μ. σ. Mărimi constante greceşti drept: π. Nu se folosesc parantezele de pe tastatură. Pentru împărţire se pot folosi semnele economice (a b) . curl.. 10. α.Indici variabili cu litere greceşti : drept Mărimi constante latine: italic: c.italic LC. dV Derivata parţială: drept: ∂ Se recomandă editoarele de ecuaţii: Microsoft Equation 3.bold Number Times New Roman Size / Define Full 11/10 Sub+Superscript 7 Sub-Sub+Superscript 5 Symbol 18 Sub-Symbol 12 Dimensiunea indicilor în text: 7 pt (în cazul editoarelor la care este necesară definirea dimensiunii indicilor).Greek Symbol UC. fără alte artificii. numai din bara de meniu a editorului de ecuaţii. [V] Diferenţiala: drept: dx. Pentru ca aspectul lucrării să fie cât . const. litere. i= −1 . Editorul Word schimbă automat dimensiunea indicilor după dimensiunea simbolului anterior. A. log. e.5 pt Style / Define Text Times New Roman/Book Antiqua Function Times New Roman/Book Antiqua Variable Times New Roman . τ. β. cursurile universitare. Ecuaţiile se numerotează în paranteze rotunde. aliniate la dreapta. div. F italic sau drept + bold: A. în general.. ω Operatori sau funcţii consacrate drept: rot. drept: 0. η.. semne de operaţii etc. J n (x) Yn (x) K(k) Funcţii nedefinite: italic: f(x). cos.

Cuvintele. recomandarea redacţiei este ca. de facto. „Limitele exercitării dreptului de autor” (Monitorul Oficial. punctuaţia. poezii. compozitorilor. unii autori şi unele edituri (ex. În cazul limbii engleze nu există o instituţie similară Academiei care să reglementeze problemele de limbă. „Durata protecţiei drepturilor de autor”. Într-o asemenea situaţie. conţine astfel de materiale. Oxford University Press) consideră ambele variante corecte. Nu se scriu în italic denumirile de instituţii (École Normale Supérieure. paragrafele sau frazele foarte lungi (care cuprind prea multe idei) sunt incomode la lectură. acestea fiind rezolvate pe baza a două criterii: uzajul curent şi tradiţia. Pentru a permite totuşi să se orienteze în cazul textelor în limbi străine. De exemplu. odată cu predarea manuscrisului va trebui să prezentaţi editurii şi dovada că deţineţi drepturile respective. atunci când practica editorială din lumea anglofonă oscilează. Weltanschaung. iar părerile sunt împărţite. pictorilor etc. a priori. expresiile care apar în lucrare transcrise conform limbii de origine. a cărei autoritate în ceea ce priveşte problemele limbii franceze este incontestabilă încă din secolul al XVII-lea. 60). a posteriori.: 1 m. au fost consultate toate sursele disponibile şi s-a constatat că există diferenţe semnificative între normele de punctuaţie din limbile engleză şi franceză şi cele din limba română. redacţia de limbi străine recomandă ca la redactarea textelor în limba franceză să se respecte normele stabilite de Academia Franceză. scheme recapitulative. nefiind asimilate în limba română (nu există în DE sau DEX). să controleze modul de reproducere a operei lor. Există în schimb instituţii de prestigiu. se dau în italic. pentru ca potenţialul cititor să se simtă „ajutat” în reţinerea informaţiilor. V. şi cel puţin atunci când părerile acestora coincid. Sein. Perioada de protecţie a dreptului de autor prevăzută de legislaţia europeană este: durata vieţii autorului + 70 de ani de la moarte. De aceea. precizarea „În limba germană/franceză/engleză/rusă în original”. simboluri. să se adopte varianta care coincide cu cea valabilă pentru limba română. fotografii. este reglementată de Academia Franceză.) cer să se pună punct după simbolul unităţilor de măsură. rezumate. „Subiectul dreptului de autor”. partea I. nu 1 m. Legea copyright-ului permite autorilor. Webster. asemenea tuturor problemelor de limbă. desene. prezentăm în continuare unele particularităţi ale punctuaţiei din limbile engleză şi franceză. chenare. fotografilor.mai atrăgător. edituri şi personalităţi din lumea anglofonă ale căror recomandări au valoare de normă. universităţi. Exemple: gate keeper. Drepturi şi permisiuni privind reproducerea unor materiale Trebuie să aveţi dreptul de a reproduce următoarele tipuri de materiale: citate (care depăşesc 400 de cuvinte). pentru un cuvânt care în original apare în altă limbă. se poate alege varianta mai apropiată de cea din limba română.). University of Chicago Press etc. Pentru detalii. imagini (ilustraţii. alţii nu. în special capitolele II. Presses Universitaires de France. Centre National de Recherche Scientifique. Drept urmare. tabele. Dacă lucrarea dvs. italic. În cazul traducerilor. VI. fără punct (ex. New Europe College). nr. se vor folosi metode mnemotehnice de tipul: bold. caricaturi) – dacă acestea sunt protejate prin copyright. În cazul limbii franceze. conceptele. vezi Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. ne-anglofonii care studiază şi utilizează limba engleză trebuie să ţină cont de ele. instituţie de mare prestigiu şi tradiţie. se face la subsol. Paginile calup de text. de jure. în nota traducătorului. RECOMANDĂRI PRIVIND REDACTAREA TEXTELOR ÎN LIMBILE ENGLEZĂ ŞI FRANCEZĂ În vederea întocmirii prezentelor recomandări. Zeitgeist. . iar a treia categorie (ex. coup de foudre.

virgula se plasează înainte de a închide ghilimelele. metal wire. Virgula este obligatorie ori de câte ori este necesară pentru a evita confuziile. Ex.: The firm manufactured nuts. 685 dar April 1998 Ex. Nu se pune însă virgulă înaintea conjuncţiei care leagă între ele părţile unui predicat compus (două sau mai multe verbe având acelaşi subiect). Ex. Ex.apoziţie restrictivă (am mai mulţi fii. a căror soluţie este în ţările respective general valabilă pentru autori şi colaboratori. după două puncte urmează literă mare. Ex. acest lucru nu este întotdeauna valabil.: The case Johnson vs.: in April. My son Michael was the first one to reply. .: See Brighton’s comments on ’political expedience. Câteva particularităţi privind folosirea semnelor de punctuaţie în limbile franceză şi engleză a) Punctul (. dar nu şi cea restrictivă(restrictive appositive).’ which may be found elsewhere in this volume.. Ex.) În limba engleză se foloseşte pentru a separa ordinele de mărime din numerele mai mari de o mie şi este obligatorie cu numere având mai mult de 4 cifre (dar nu se foloseşte pentru a scrie data).referitoare la problemele necontroversate. To Anthony. and gasped.: The study was founded by Mulvehill & Co. precum şi între ele şi cuvântul care le precede sau le urmează. virgula este obligatorie înainte de etc. care este urmată de punct. Ex. Ex. unde opiniile sunt împărţite). iar cel despre care e vorba aici e Michael).: Harris presented the proposal to the governor. punctul apare o singură dată.) În limba engleză se foloseşte pentru a despărţi zecimalele de partea întreagă dintrun număr.: On Thursday morning Kelleher tried to see the mayor but was told the mayor was out of town. Michael. Se desparte prin virgulă apoziţia descriptivă (descriptive appositive). Blake remained an enigma.: 3.: 23. . În limba engleză. b) Virgula (. and the governor made an appointment with the president. chiar dacă aceasta este conjuncţia but (=dar). 505. în limba engleză. Ex.: The rule may be stated thus: Always … d) Punctele de suspensie (…) În limba engleză se lasă pauză între acestea. Atunci când în context este nevoie să se pună la sfârşitul unui material cuprins între ghilimele. nails.: She recognized the man who entered the room. Ex. Ex. etc. dar după ce se închide paranteza rotundă sau dreaptă. was the first one to reply. Ex.: I cannot remember whether the poem was written by Snodgrass or Shapiro or Brooks. bolts. Nu se despart prin virgulă elementele dintr-o enumerare atunci când sunt simple şi sunt despărţite prin conjuncţii.: Le cas Johnson vs Johnson … Când o propoziţie se încheie cu o abreviere.apoziţie descriptivă (am un singur fiu şi numele lui e Michael). c) Două puncte (:) De obicei. În limba engleză este obligatorie înaintea oricăror conjuncţii care leagă între ele propoziţiile dintr-o frază (inclusiv a conjuncţiei and =”şi”).: My son. Ex. in its plant on the Passaic River. Ex. Johnson … În limba franceză. 1967 e) Ghilimelele .1416 În limba engleză este obligatoriu după toate prescurtările (cu excepţia unităţilor de măsură. paranteze rotunde sau paranteze drepte.

: “These [the free-silver Democrats] asserted that …”…” h) Citarea În cazul unui citat independent (block quotation – care nu este inclus într-o frază). deci vor avea punctuaţie separată. g) Parantezele drepte Sunt folosite pentru trimiteri.: [To be continued.) Mais qu’est-ce que c’est que ça? (c’était son expression favorite). which may be found elsewhere in this volume. atunci când sunt cerute de fraza parantetică. atunci punctul va fi plasat în interiorul parantezelor drepte. Ibid. decât cel mult punct în interiorul parantezei. cât şi în limba franceză. acest semn de punctuaţie urmează după citat. după încheierea citatului. virgula sau punctul se trec înainte de a închide ghilimelele. the dialog was unrealistic. Ex. ci este separată. De obicei. 12 March 1710/11] . Ex.’ Il se tourna vers moi: «Avez–vous quelque chose à dire?» În limba engleză.] 15. 5. le répétait-il sans cesse. and to temper wit with morality …. În limba engleză.] Când sunt inserate în frază. Cirtis assumed that everyone in the room had read “Mr. explicaţii. în limba franceză.) (For ellipsis points. said Krofy. Trimiterile bibliografice introduse în astfel de paranteze vor fi trecute după încheierea frazei. Tot în afara acestora se pune şi semnul .10. citatul introdus de ghilimele este precedat de : (două puncte). ca în original. ’Plough deep while sluggards sleep. completează etc.’ Ex. f) Parantezele rotunde Atât în engleză. 10. semnul de punctuaţie care o încheie face parte din citat şi se trece înainte de a închide ghilimelele. Prokharchin”. dacă totuşi se doreşte acest lucru. cât şi în franceză semnele de punctuaţie terminale. semnul se pune în afara ghilimelelor. se trec înainte de închiderea parantezei. adică după ce se trece semnul de punctuaţie care încheie ultima propoziţie din fragmentul citat. 1967. de asemenea. atunci când se citează o propoziţie completă. orice alte semne de punctuaţie se trec după ce se închide paranteza.În limba engleză. The final sample we collected (under extremely difficult circumstances) contained an unexpected impurity. nu sunt urmate sau precedate de nici un semn de punctuaţie.: See Brighton’s comments on’”political expedience”. însă. the characters were flat. see par.. se va scrie cu caracter verzal. Atât în limba engleză.] “… is our conclusion”. Acestea se folosesc exact ca ghilimelele din limba română în situaţii similare. « ». pentru a scoate în evidenţă un cuvânt sau o expresie. semnul de punctuaţie de încheiere se va trece înainte de a închide paranteza. atunci când citatul începe cu primul cuvânt din fraza citată. ghilimelele au forma “”. Ex.: From Joseph Addison in The Spectator: I shalll endeavor to enliven morality with wit. explică. fără nici un semn de punctuaţie.: Kego had three objections to “Filmore’s Summer”: it was contrieved. primul caz este mai frecvent în franceză. al doilea în engleză. ’”I am afraid”. întrucât trimiterea nu face parte din citat. Ex. [the same page as the preceding note.: As Franklin advised. he alluded to it several times during the discussion. mai ales când sunt plasate la sfârşit. În ambele cazuri. interpolări. trimiterea la sursă se inserează în paranteze drepte. După o astfel de trimitere la sursă nu este necesar să se pună punct. “that I can offer no explanation”. Adesea. sau pentru a semnala ironia.: Tu lui a dit de venir? (Interrogation directe. se recomandă folosirea ghilimelelor simple (‘’). Uneori.. Ex. se consideră că nu fac parte din fraza pe care o comentează. comentarii. The mind that lies fallow but a single day sprouts up in follies that are only to be killed by a constant and assidous culture. Ghilimelele sunt precedate fie de două puncte (:). fie de virgulă.[No.’ [18] …remains to be determined. Ex. (punct şi virgulă).[Miller et al.

Nu numerotaţi notele manual. 6. Paris. University of Chicago Press. Evitaţi folosirea opţiunii „Insert Symbol” pe care v-o pune la dispoziţie MSWord pentru a introduce caractere cu diacritice sau caractere speciale (α. footnote-ul trebuie sa înceapă cu numărul 1. va fi complet inutilizabil. deci se poate proceda ca în limba română. Evidenţiaţi clar titlurile. „English”. sume. a rat have life. Nu desenaţi formulele! 7. Produsul muncii dvs. se păstrează numai cel mai puternic. de preferinţă. La culegere utilizaţi tastatura „Romanian” sau pe cea implicită. Dacă lucrarea are note (de subsol sau de final). Folosiţi întotdeauna opţiunea AUTO NUMBER deoarece este singura care permite numerotarea automată şi transferul corect al acesteia în programele specializate de paginare. 2. care să precizeze structura lucrării. La preluarea textului. 2003. dacă există.: And finally. fracţii. Când mai multe semne de punctuaţie sunt cerute în acelaşi loc în propoziţie. / And thou no breath at all?” (act 5. in the frenzy of grief that kills him. a horse. Dacă lucrarea are în componenţă tabele. Pentru culegerea materialului utilizaţi de preferinţă editorul de texte Microsoft Word. Dacă sunt necesare ecuaţii. folosiţi utilitarul „Character Map”.După un citat inclus în frază (in the running text). de preferinţă. “Why should a dog. Pentru caracterele speciale folosiţi. inclus în sistemul de operare Windows. 10. care trebuie pus între ghilimele. acestea trebuie create folosind exclusiv opţiunea TABLE → INSERT TABLE. Culegeţi textul în mod obligatoriu cu diacritice. 3.: “Why should a dog. scene 3) cries Lear in the frenzy of guilt that kills him. La fiecare inceput de capitol. thy name is woman”? Toate indicaţiile de mai sus au fost traduse liber din Manual of Style. Librairie Hatier. versiunea MSWord 2000. integrale sau alte formule matematice complexe folosiţi editorul de ecuaţii al MSWord. dispunerea semnelor pe tastatură o aflaţi folosind „Character Map”) şi anunţaţi editura cu privire la utilizarea unor asemenea caractere. fontul Times New Roman . scene 3). a horse. 9. “Manual of Style’. Manuscrisul trebuie să cuprindă tabla de materii extinsă. Folosiţi aceiaşi parametri pentru text şi paragraf (font. 8. 4. indiferent de versiune. de asemenea. Lear rails. numărul notei nu va mai fi evidenţiat în nici un fel. Ex. în toate versiunile Windows. a rat have life. ci se află la începutul sau în interiorul acesteia. 5. Când un citat inclus într-o frază nu o încheie. Pentru a identifica tastele pe care sunt dispuse literele diacritice. trimiterea la sursă este inclusă în paranteze rotunde. Ex. fontul SYMBOL (care se regăseşte. generând în text numărul notei la SUPERSCRIPT. spaţiere) în tot textul. folosind. notele. CUM PREGĂTIM ELECTRONICE TEXTUL PENTRU REALIZAREA MANUSCRISELOR 1. Utilizaţi un format A4. ”Up the establishment!”’ Who has not heard Shakespeare’s famous. în acest caz. γ ). La grammaire pour tous. opiniile sunt împărţite. şi poziţia acestora în text. cu rîndurile spaţiate la un rând. acestea vor fi introduse numai cu INSERT → FOOTNOTE → AUTO NUMBER. Este complet interzis să spaţiaţi coloanele folosind tasta TAB (sau SPACE) sau să desenaţi liniile verticale şi orizontale utilizând opţiunea DRAWING. / And thou no breath at all?” (act 5.: Who shouted. . Nu lăsaţi rânduri albe între paragrafe decât dacă doriţi în mod expres evidenţierea unei anumite secţiuni. dimensiune. folosind opţiunea RISED din meniul FORMAT → FONT. β. supliment la Webster’s Unabridged Dictionary of the English Language. 3. Ex. New York şi Le Nouveau Becherelle. Book Antiqua sau Arial de dimensiune 11. “Frailty. punctuaţia citatului este cea originală. subtitlurile.

Numerotarea paginilor începe de la prima pagină de gardă (întotdeauna impară. . stilurile HEADINGS predefinite existente în MSWord. Pentru mai mare siguranţă. Documentul electronic prezentat spre tipărire va avea în tot cuprinsul lui un format unitar. pe partea dreaptă sau centrat). În vederea structurării clare a materialului.11. 12.1.1. gândiţi-vă la dimensiunile finite ale cărţii. deoarece va fi necesară micşorarea exagerată a caracterului. Dacă sunt necesare ilustraţii. dacă ilustraţiile nu sunt însoţite de legende. 14. reprezentând. 15. folosind tasta TAB. X) sub ilustraţie. Evitaţi totuşi un număr prea mare de subniveluri deoarece devine greu de urmărit. se recomandă să marcaţi locul acestora în text (de exemplu Figura nr. trebuie dezactivată opţiunea FLOAT OVER TEXT. realizaţi-le folosind opţiunea BULLETS sau. în cel mai rău caz. este utilă inserarea unei indicaţii în text de tipul Figura nr. pentru a se putea identifica în mod corect poziţia acesteia faţă de text.. 1. (la paginare. Precizăm că toate paginile se includ în numerotare. pentru diversele niveluri de titluri utilizaţi..1. 1. dar aceasta nu trebuie să apară pe paginile de gardă (primele 2 sau 4 pagini) şi pe paginile ce nu conţin text sau imagini. Nu introduceţi mai multe coloane decât încap pe pagină. În momentul inserării imaginii în fişier.. Când inseraţi un tabel. aceasta va fi ştearsă). Nivelurile de subtitlu pot fi numerotate (de exemplu 1. De asemenea. 13. Dacă este absolut necesară evidenţierea în text a unor anumite alinieri. X. antetul (headerul) nu trebuie să apară pe pagina de început de capitol sau pe paginile fără text sau imagini.). În nici un caz nu aliniaţi textul folosind un număr variabil de spaţii. adică paginile vor avea aceeaşi dimensiune şi orientare.. de preferinţă.