You are on page 1of 33

COMUNITATEA AMISH

Unii dintre oamenii cei mai blânzi i pacifi ti din lume, cei din comunitatea Amish, locuiesc în districtul Lancaster, în Pennsylvania, la câteva ore de mers cu ma ina de la New York. Exist cca.150.000 de Amish în America de Nord i ei tr iesc ca str mo ii lor din sec.XVII.

Amish au origini europene. Str mo ii lor au venit, în cea mai mare parte, din Germania i Elve ia, de unde au fost alunga i datorit credin ei lor religioase. Atunci, ei au acceptat invita ia generoas a lui William Penn, fondatorul statului Pennsylvania i patriarhul protestan ilor Quakeri.

William Penn

Episcopul elve ian Jacob Amann le-a dat numele de Amish, atunci când a hot rât reformarea i purificarea preceptelor protestantismului, introducând noi reguli mai severe, între care excluderea tuturor celor care nu se conformau disciplinei religioase i eticii comunit ii.

Ast zi, aproape nimic nu s-a schimbat. To i membrii comunit ii au nume biblice. B rba ii poart b rbi lungi patriarhale. Sunt îmbr ca i cu ve tminte negre ca de c lug ri i poart p l rii mari, tot negre. Femeile nu au voie s se îmbrace cu rochii cu nasturi deoarece ace tia sunt considera i bijuterii. De aceea, ele folosesc copci pentru a- i încheia hainele foarte simple, peste care poart or uri.

Deoarece duc o via aspr i s n toas , cu mult munc manual la câmp, i, de asemenea, pentru c nu consum decât alimente naturale, f r alcool sau tutun, Amish se bucur de o s n tate excelent . Cea mai frapant este inuta lor. Sunt drep i, mândri, supli, înal i, ceea ce contrasteaz considerabil cu del sarea i obezitatea întâlnit , în general, la poporul american.

Ei vorbesc o limb curioas , un amestec de dialecte eleve ian, alsacian, olandez i german, numit ast zi olandez de Pennsylvania. Autorit ile americane n-au reu it pân acum s interzic înv mântul în limba Amish în colile lor, pentru a o înlocui cu engleza obligatorie. i este mai bine.

Locuin ele Amish sunt case mici, f r nici o urm de confort modern: nu exist nici ap curent , nici electricitate, pentru c este interzis de religie. Atunci când familia sau grupul se reune te în lini te i blânde e, pacea care domne te în jurul l mpilor cu ulei aminte te de tablourile lui Vermeer, care par c prind via .

Interioarele caselor sunt foarte colorate i acoperite cu piei de oaie sau es turi. Pere ii sunt vopsi i în culori vii. Totul este din lemn, simplu, rustic i func ional. Plasticul face parte din obiectele interzise. Sunt permise numai materialele naturale, neuzinate. Saltele paturilor sunt umplute cu paie, care se schimb de dou ori pe an.

Amish sunt grupa i în mici comunit i. O comunitate cuprinde aprox.35-40 de famili, adic 250-300 de persoane, sub conducerea unui patriarh. Un spa iu geografic de mici dimensiuni ajut la coeziunea grupului. În fiecare ferm tr iesc împreun patru sau cinci genera ii: de la sugari pân la str -str bunici. Fiecare cuplu are, în medie, 10 copii.

Sistemul este aproape de izolare economic . De exemplu, Amish refuz securitatea social pentru c ei consider c nu trebuie s fie asista i de stat. În schimb, ei sunt excepta i par ial de la plata de taxe i impozite. Prima grij a individului sau a grupului este de a lua în considera ie dac ceva este indispensabil bunului mers al existen ei. Dac r spunsul este ³nu´ ( i a a se întâmpl de cele mai multe ori pentru tot ce ofer civiliza ia noastr de consum), ei refuz pur i simplu obiectul sau serviciul.

Activit ile lor sunt esen ial artizanale i agricole. Uneltele au un aspect ancestral, dar sunt mânuite cu fermitate, rigoare, curaj, îndemânare i r bdare. Ele le permit ob inerea unor rezultate excelente. Amish refuz electricitatea, pentru c , prin p trunderea ei în casele lor, se deschide u a c tre lumea fictiv a imaginilor, sunetului, comodit ii.

Pentru Amish, calul este un tovar venerat i indispensabil. Desigur, se zâmbe te când sunt v zu i deplasându-se în c ru ele cu cai, atât de nepotrivite cu flota de ma ini americane moderne. Dar, având în vedere ambuteiajele, ei circul la fel de repede ca i omul modern. i polueaz mult mai pu in. Mirosul de b legar este cu siguran mai pregnant decât cel al oxidului de carbon, dar, i mai sigur, este mai pu in nefast pentru mediul înconjur tor i s n tate.

Trebuie s mergi pe micile drumuri care str bat câmpurile districtului Lancaster. Totul este îngrijit. P mântul este tratat cu dragoste i respect. B rba ii, absorbi i de sarcinile lor, degaj o for , o tenacitate i o constan remarcabile. Ei sunt absobi i de munca lor i nu se las deranja i de nimic. Ar , sap , seam n , culeg cu o dârzenie de admirat.

Amish nu fac prozelitism religios. Nu caut s converteasc pe nimeni. Dac , din întâmplare, cineva vrea s treac la religia lor, i se d o grebl i i se cere s întind b legar pe o ar tur proasp t f cut .

Amish nu este o sect , ci o comunitate. La ei nu exist îndoctrinare. De altfel, ei nu au încredere în vorbe pentru c , fiind non-violen i i pacifi ti, consider vorba drept primul moment posibil al unei agresiuni. Singura predic este cea a exemplului. Aceast virtute a exemplului este pilonul esen ial al educa iei pe care Amish o dau copiilor lor, care sunt totdeauna cura i, politico i i amabili.

LA REVEDERE...

SFÂR IT

La vie est belle - André Rieu