Alcatuirea corpului uman

Capul - regiunea neurocraniului - regiunea viscerocraniului. Gatul – elemente somatice: muschi, oase - elemente viscerale: esofagul, traheea, tiroida, paratiroidele Trunchiul – regiunea toracida: cavitatea toracica(inima si plamanii); - r. pevian: vezica, rectul, ovarele; - r. abdominala: stomacul, ficatul, pancreasul. - intre cavitatea toracica si cea abdominala se gaseste diafragma. Membrele – superioare – centura scapulara (legata de membrele superioare de trunchi) - bratul; - antebratul; - mana. - inferioare – centura pelviana – coapsa - gamba - piciorul. Axul longitudinal – pol cranian - pol caudal (talpa); Axul transversal – axul latimii corpului – pol stang; - pol drept. Axul sagital – axul grosimii corpului – pol anterior - pol posterior. Planul frontal imparte corpul in 2. Planul sagital imparte corpul in 2 jumatati simetrice. Planul transversal imparte corpul in jumate superioara si jumatate inferioara.

Niveluri de oraganizare ale corpului uman
1. 2. 3. 4. 5. N. atomic si molecular N. celular N. tesuturilor N. organelor N. aparatelor si sistemelor.

CELULA:
Unitate de baza structurala, functionala si genetica a organismelor vii. Forma celulelor difera in functie de specializarea structurala si functionala a acestora. Dimensiuni: 20-30microni. Componentele celulei: membrana, citoplasma, nucleu. Membrana celulara: (plasmalema) - se afla la exterior dand forma si protejand celula; - de natura proteica - strat dublu de fosfolipide. - proteine care sunt dispuse unele p fata externa, altele p interna, altele trans-membranare. - modelul mozaicului fluid. Citoplasma: – masa fundamentala a celulei. - subst. coloidala, mediu de dispersie e apa. - citoplasma fundamentala ( hialoplasma) – formatiuni structurale. - citoplasma structurala – organite celulare – specifice (numai in anumite tipuri de celule); - comune (apar in toate tipurile de celule) Reticul endoplasmatic: - retea de canalicule care fac legatura intre membrana celulara si membrana nucleara. - are rol in transportul substantelor. - depozitare unor subs. (ionii de calciu), sinteza de glycogen de proteine. - neted REN - rugos REG (ribozomi atasati la suprafata canaliculelor – formeaza ergastoplasma)

in interior se gaseste subst.format din 2 centrioli dispusi perpendiculari unul pe celalalt. dictiozomi.permeabilitate selectiva – semipermeabilitate (prop. inconjurati de o zona mai densa de citoplasma numita centro-plasma. Lizozomi: .rol in diviziunea nucleara.anucleatele (homatii adulte/globulele rosii din sange.toatalitatea acestor formatiuni se num.rol in elaborarea produsilor de secretie . . . aplatizate cu macro si micro vezicule.1/3 din celula. prevazuta cu cori.situat in apropierea nucleului. Mitocondriile: . de bastonas.format dintr-un sistem de interne suprapuse. .corpusculii Nissl (corpii tigroizi) (specifice celulei nervoase) Nucleul: .miofibrilele ( specifice fibrei musculare) .organite de dimensiuni foare mici.) Alcatuire: .unul sau mai multi nucleoli.citoplasma nucleara (carioplasma) – cromatina (subs.) .rol in sinteza proteinelor.situat in apropierea nucleului. . fundamentala stroma (matrix) contine enzime oxido-reducatoare (rol in oxidarea subst.asigura transmiterea informatiei genetice de la o generatie la alta.membrana nucleara dubla.maj.Ribozomii (granulele lui Palade): .neurofibrilele .cel mai mare corpuscul din celula. . . celulelor sunt – uninucleate . rezultata e acumulata in ATP – acid adenzin trifosforic. osteoclastele – celula osoasa gigant) .binucleate – cellule hepatice .forma ovala.rolul nucleului e a coordona activitatea celulara.rol in digestia intracelulara. . .membrana dubla – externa . . Centrozomul: . . . din care sunt formati cromozomii). organice si punerea in libertate de energie.polarizarea electrica – incarcata – pozitiv pe fata externa .vezicule delimitate de o membrana simpla ce contine enzime digestive. membranei de a permite trecerea unor subs.procesele constituie procesul de respiratie celulara.polinucleate ( fibra musculara striata.negativ pe cea interna. . . Organite specifice: . PROPRIETATILE MEMBRANEI CELULARE: .particule nucleo-proteice (contin proteine si ARN) . si de a impiedica trecerea altora) . .interna – prelungiri – criste mitocondriale . Aparatul Golgi: .

. Difuziunea: . cand exista o diferenta de concentratie (gradient) intre doua compartimente ale unei solutii sau ale unui gaz.coordoneaza activitatea org. aflata in solutie (stare gazoasa) de a se afla intr-o continua miscare si de a se distribui uniform at. coarnele anterioare ale maduvei spinarii.dupa proteinele transportoare – m.prop. asigurand si integrarea acestuia in mediul de viata. unipolari . Mecanism de transport: -pasiv – fara consum de energie – difuziunea.e det. neuronii motori. de permeabilitatea selectiva a membranei.n. Membrana celulara e impermeabila si pentru majoritatea ionilor care pot tranversa membrana numai la nivelul unor canale ionice reprezentate de proteine transportoare de dim.apa trece prin osmoza de la C % mare sol. fusiforma. dintre org.unitatea morfologica si functionala a SN. Osmoza: . .fagocitoza – inglobate de particule solide si lichide .exocitoza. .t.are rol de a genera si de a conduce impulsul nervos. de oscilatie. de prelungiri: .dupa nr. Neuronul: . maduva spinarii (nevraxul) – ax celebro-spinal. transport activ. si mediu.multipolari – scoarta cerebeloasa. . diluata catre o solutie concentrata. . Moleculele organice mari sau incarcate electric nu pot tranversa membrana liber.dupa functie – senzitivi.tip particular de difuziune. pe care o au moleculele unei subs. piramidala – scoarta cerebrala. difuziunea facilitata. nepolarizate. interne.sistem periferic: ganglioni. motori. fara proteine transportoare – difuziunea.se realizeaza at cand intre cele 2 compartimente ale unei solutii exista o membrana semipermeabila (mai permeabila pentru moleculele de solvent decat ptr cele de solvit). .Transportul membranar: .bipolari – ganglioni Corti si Scarpa . osmoza . Transportul activ: . -activ – se face cu consum de energie. mica.n. ~ Functional – somatic – realizeaza leg. Difuziunea facilitata: .necesita interventia proteinelor transportoare si se face tot in sensul gradientului de C%. Transportul pasiv – se realizeaza fara consum de energie in sensull gradientului de concentratie. .se face impotriva gradientului de concentratie cu ajutorul proteinelor transportoare necesitandenergie furnizata prin hidroliza ATP-ului.un tip particular de t. ~ Topografic – sistem central: encefalul. dar aici transportul e limitat existand un transport maxim pe unitate de timp si aparand o competitie intre moleculele de transportat pentru moleculele de transportor. (intercalari) . dif. nervi.dupa forma: stelata.m. . . osmoza. SISTEMUL NERVOS . . activ e citoza – endocitoza – pinocitoza . Membrana celulara e permeabila pentru molecule solubile. cu proteine transportoate (necesita).t. facilitata. ovala (sferica) – ganglioni spinali. pseudounipolari – ganglioni spinali. .vegetativ – controleaza activitatea org.

.prop.organite celulare – comune: mitocondrii. .(Legea “tot sau nimic”) . NEURONILOR: 1.prezinta ramificatii terminale – umflaturi – butoni terminali care contin vezicule cu mediator chimic (rol in transmiterea sinaptica) 3 teci: 1.secretata de celule Schwann SNP . . intregii materii vii. – intensitate progresiva.nucleul – 1-2 nucleoli. . axonii fibrelor postganglionare nu prezinta. R.neurilena (membr. de nat.subliminari < IP – nu pot sa produca raspuns.rol de conducere a impulsului nervos. teaca Schwann – celule gliale Schwann prezinta la axonii SN periferici si lipseste de la SN central.secretatade oligodentrocite SNC .centrifug – axon . IN sare de la un nod Ranvier la altul. 3. . teaca Henle – aflata la exterior separa fibra axonica de tesutul conj din jur. . teaca de mielina – axonii cu diametru sub 2 microni. .propagarea potentialului de’alungul fibrei nervoase – conducere IN. Prelungirile – dendrite – scurte si ramificate. Excitabilitate – prop.conduc IN centripet.bun izolator electric .prin fibrele mielinizate – conducere saltatorie pt ca amielina e un bun izolator electric depolarizarea se face numai la nivelul nodurilor Ranver a. .supraliminari > IP – nu prod. . . . .corp celular . .~Alcatuire: .corpusculi Nisl – mase dense de reticul endo-plasmatic rugos (ribozomi) . . Cronaxia – timpul necesar unui curent electric cu intensitate dubla fata de reobaza ptr a produce un rasp.rol de sustinere. lipoproteica) . Conductibilitatea – conduce impulsul nervos – centripet – dendrite .specifice – neurofibrilele – filamente . rol teofic de sinteza mielinei.corpusculi Nisl (corpi tigroizi) . PROP.viteza de conducere a IN e mult mai mare in acest caz (120m/s) . (e maxima la intregul sistem nervos) . mai puternic.prin fibrele amielinice – conducere continua a IN pt ca polarizarea se face din aproape in aproape.pericarion . oligodendrocitele.E. ostrocitele.axonul – prelungire unica.neurofibrilele – rol de sustinere ce tranverseaza citoplasma neuronului. caract. .i. Reobaza – intensitatea minima a unui curent electric necesara producerii unui rasp. . rasp. de a raspunde la stimuli. 2.nu mai permite depolarizarea .rol in conducerea IN. Celule gliale – mult mai numeroase decat cele nervoase.rol in sinteza proteinelor neuronale. de a fagocita resturile n. se inmultesc ocupand locul neuronilor distrusi. microglia.neuronii din maduva spinarii pana la 1 m lung.celule Schwann. . distrusi. ribozomii. de protectie.au capacitate de diviziune.timp util – timp necesar actiunii unui stimul cu IP ptr a produce un raspuns.mult mai lung decat dendritele .axplasma .prelungiri Corp celular: . 2.

cand IN ajunge la nivelul butonilor terminali det. cenusie – e situata in interior si in sectiunea transversala de forma literei H. propagarea IN la nivelul componentei post sinaptice.Sinapsa si transmiterea sinaptica: Sinapsa=leg. alba.laterale . 0. cenusie si subs.invelita de 3 membrane meningeale – duramater (de nat.hiperpolarizarea membranei postsinaptice prin cresterea permeabilitatii ptr K. .neuro-efectoare: sinapsa neuro-musculara (placa motorie) TRANSMITEREA SINAPTICA: . -31 perechi – 8 cervicali.se gaseste la ext. (corespund nervilor brahial si lombari – la membre).trunchi . dendrita unui alt axon. Alcatuire: .1 coccigian.2 radacini . MADUVA SPINARII .anterioare ( neuroni somato-motorii) . 1. turtit dorso-ventral.ramuri.componenta presinaptica . S. 12 toracali.axo-somatice .5 lombari.posterioare (contin neuroni somato-senzitivi.adrenergici – adrenalina . au rol de deutorieuroni) . fuziunea veziculelor cu mediator chimic cu membrana presinaptica si eliberarea mediatorului chimic in fana sinaptica.e formatta din corpul neuronilor.) .difuzeaza rapid in fanta sinaptica si ajunge la membrana postsinaptica unde se cupleaza cu receptorii specifici.potentialul terminal de placa . . se produce depolarizarea membranei post-sinaptice. – contine prelungirile neuronilor si e organizata in cordoane (2 anterioare/2 laterale/2 posterioare). Prezinta 2 umflaturi – intermescente.are 3 perechi de coarne: . NERVI SPINALI: -fac leg.situata in canalul vertebral intinzandu-ze de la prima vertebra cervicala pana la cea de-a 2° vertebra lombara.au neuroni somato-vegetativi.colinergici – acetil-colina. S. viscerosenzitivi in jumatatea posterioara si viscero-motori in cea anterioara. Sinapse – neuro-neuronale – axo-dendritice .i.7 ms Sinapse inhibitorii – potentialul postsinaptic inhibitor . .det. Forma unui cilindru.5-0. MS prezinta subst. . MS cu receptorii si efectorii.potentialul postsinaptic excitator . fibroasa) .se deschid canalele ionice pt Na. (filum terminale ) + nervii lombari si sacrali => coada de cal. . creste permeabilitatea ptr Na a.formata din prelungirile neuronilor. morfo-functionala dintre neuroni (leg de coniguitate) .noradrenalina .arahnoide ( nat.componenta postsinaptica – corp celular. . IN circula intr-un singur sens datorita sinapselor. Mediatori chimici – neurotransmitatori . .piramater – lichidul cefalo-rahidian. zona toracica si lombara superioara. 2. alba . Sectiune transversala.mai pronuntate in zona cervicala inf. . conj. .

Rad. . .fibre preganglionare simpatice mielinice.mecano-receptori (ptr echilibru. vizuali. de pozitie si miscare. . mixt. . rasp. alba.viscero-senzitivi .dendritele foarte lungi. com.exteroceptori (olf. Ramura dorsala si ventrala – sunt mixte. cu gangl. si post. com. dat de centrii nervosi la actiunea stimului asupra unor zone receptoare. Ramura meningeala – mixta .interceptori (preiau stimulii din mediul intern – amoreceptori.axonii patrund in maduva in coarnele posterioare Rad.fac leg.dupa locul de actiune ai stimulilor: . cenusie – fibre postganglionare amielinice . tactili) . anterioara e motoare si e formata din axonii neuronilor motori din coarnele anterioare si viscero-motori din coarnele laterale. Receptorii – structuri specializate ptr receptionarea dif.contin fibre vegetative care se distribuie meningelor spinale. de aparare. ventrala. . Ram. . nervii spinali se distribuie metamiric formand nervii intercostali – in restul regiunilor fibrele nervoase se impletesc si formeaza plexuri – cervical. baroreceptori) .fac leg.foto-receptori.dupa modul in care reationeaza la stimuli. situati in muschi.trunchiul iese din canalul vertebral si se ramifica in 5 ramuri: dorsala. La nivelul toracelui. el repr.somato-senzitivi .cel putin 2 neuroni. specifici leg. . simpatici.poli-sinaptice R.terminati nervoase libere (dendritice) – receptorii olfactivi . . Actul reflex -> arcul reflex (5 componente) stimul -> R-> calea aferenta -> CN-> calea eferenta-> E-> raspuns.dupa natura stimulilor: . stimuli.fibre nervoase . polisinaptice . monosinaptice – formate din 2 neuroni – senzitiv.celule sensitive specializate – celule senzioriale (celule gustative. posterioara e senzitiva si are pe traseu ei un ganglion spinal.ref. rahiar. gust. se unesc si formeaza trunchiul nervului spinal.timp de latenta mai lung .tonici (nu se adapteaza) Reflexe medulare – somatice (centrele in MS) – mono-sinaptice .se produce iradierea .fibre conjunctive .contin fibre somato-senzitivi si somato-motorii care se distribuie la tegumentul si musculatura ant.corpusculi senzitivi – celule senzitive . lombar. rotulian .proprioceptori ( rec. . preiau stimul din mediul extern) .refl. sacral.timp de latenta scurt si nu iradiaza .termo-receptori .chemoreceptori (olf. .cele 2 rad. meningeala. .) . Ram. nocireceptive. comunicanta alba si cenusie. FUNCTIA REFLEXA : Actul reflex sta la baza SN.r. alhilean R..fazici (se adapteaza in timp) . motor . a corpului. auditive) . cu ganglionii simpatici latero-vertebrali. durerosi) .

olivospinal – org in olivele bulbare. spinotalamic anterior . Caile expiramidale – conduc motilitatea involuntara automata.incrucisat 75% ( fibrele se incruciseaza la nivelul bulbului formand decusatia piramidala.cele mai multe fibre isi au originea in nucleii ai tr. . extrapiramidal. .au originea in scoarta cerebrala. termica. . spinal .sensibilitate tactila. apoi ajung in MS. trecand in crbl.1 neuron – gangl. . extrapiramidale. Cai descendente – cai motorii (ale motilitatii) – au traseu descendent de la CN superiori la MS. spinali. pupilo-dilatatoare .motilitatii tubului digestiv – pilo-motorii. reticulata. . in subs. 2. tactila fina (epicritica) – fasc.trec in cordonul lateral de aceeaso parte si au traseu asc. descendente. sexuale. sudorale .incrucisati – axonii trec in cordonul lateral de parte opusa si urca apoi spre crbl patrunzand prin pedunculii cerebelosi superiori Gorwers (central) . Mobilitatea voluntara – fasc. . . migtiunii. corticali fac statie in corpii striati. vegetative – au centrii in coarnele laterale ale MS . .al2lea – coarnele posterioare ale MS. piramidala – direct 25%. prin pedunculii cerebelosi inferiori.deutoneuronul – bul.fasc.cardio-acceleratoare.al 3 lea in talamus. .fasc.scurte (de asociatie) 1.R.inconstienta – asigura controlul miscarii si al tonusului musc.reticulo-spinal – org.ref. dupa care ajung la nucleii tr.dentoneuronul – coarnele posterioare. dureroasa . proprioreceptive – constienta (kinestezica) – simtul pozitiei si al miscarii . .sensibilitatea tactila grosiera (protopatica) – fasc. . . neagra. cerebral formand o parte din sist. spino-bulbare Goll si Burdoch . spino-bulbare.) .sensibilitatea termina si dureroasa. Fascicule – rubrospinal .vestibulo-spinal . Caile sens. FUNCTIA DE CONDUCERE A MS: Cai de conducere – lungi (de proiectie ) – ascendente.nigrospinal – org.formate din 3 neuroni – 1 in gangl. cerebral si ajunge in MS facand sinapsa cu N SM din coarnele anterioare.fasc. cerebral si formeaza o serie de fasc. spino-cerebral – direct – Fleshig (dorsal) . Caile sensibilitatii exteroceptive: . sino-talamic lateral. .isi au originea in centrii corticali si subcorticali (cele cu originea in c. (trece prin tr. in subst. de fecatie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful