You are on page 1of 8

POETUL: ŞAPTE MARI ROMÂNI CARE

MARTIN CULCEA,
CULCEA AU IUBIT PLOIE Ş TIUL
Martin CULCEA, n. 26 februarie 1955, Nichita Stănescu este un alt reprezen-
Ploiești. Poet. Membru al Uniunii Scriito- tant de seamă al Ploieştiului. Născut în
rilor din România – filiala mahalaua Sf. Vineri, în ...
Brașov din 1996. pagina 2 pagina 8

P LOIESTIUL CULTURAL
ISSN: 2558 - 8710 / ISSN-L: 2558 - 8710

FONDATOR SI REDACTOR SEF: GHEORGHE BURDUJAN


Publicatie culturala a orasului Ploiesti si a judetului Prahova

Y
Nr. 1, IANUARIE, 2017

2 LEI

EDITORIAL
PALATUL CULTURII PLOIEŞTI
PUTEREA
CARE ÎNTUNECĂ
MINTEA
Gheorghe Burdujan

a formă de ac/iune umană, poli-

C tica nu este altceva decât lupta


pentru putere. Cu alte cuvinte,
orice forma/iune politică se află în epi-
centrul înfruntărilor pentru putere.
Puterea înstrăinează și întunecă mintea!
Trei sunt pașii care duc la înstrăinarea
prin putere: primul începe odată cu ac-
cesul declarat către ea; al doilea pas al
înstrăinării prin putere îl faci atunci
când crezi cu tot dinadinsul că le ești su-
perior celor care te-au ales, nu numai
ierarhic, ci și în cultură, în aprecieri și
„gusturi artistice”, în dat-ul cu părerea
despre diversele sectoare de activitate,
în modul de via/ă etc; al treilea pas îl
FILARMONICA „PAUL PORTRET ÎN PIATRĂ ŞI CUVÂNT:
face insul care, abia înscăunat, crede că
este de neînlocuit și că el poate face CONSTANTINESCU” SCULPTORUL EUGEN PETRI,
orice. Poate eluda și înlocui legi. Poate
dispune de via/a oamenilor, de viitorul - STAGIUNEA 2017 - UN ARTIST CÂT… UN MUZEU!
unei na/iuni, de soarta și avu/ia unei Un sibian (și ploieștean totodată!), Cetăţean de
/ări... Poate n-a/i știut că partidele (care Onoare al Caransebeşului, Eugen Petri este o
se bat atât de vajnic pentru putere) tră- prezenţă constantă de vârf a simpozioanelor şi
iesc în mare măsură pe spinarea bietu- taberelor internaţio-
lui contribuabil. Bugetul statului, care
nu găsește bani pentru învă/ământ și nale de sculptură, din
sănătate, subven/ionează partidele poli- Coreea de sud şi până
tice. Am fi suportat și asta dacă sub- în America. Sculptor
ven/iile ar fi fost de natură să deștepte rafinat, de autentică
conștiin/ele celor afla/i în competi/ia Concert simfonic, Richard
pentru putere. Dar nu! Acestea și-au pus vocaţie, exploatează
în tolbă armele: cotul, călcâiul și talpa,
Strauss, 26 ianuarie 2017. cu inteligenţă creativă
antifoanele și ochelarii opaci de „nu Dirijor: Gheorghe Costin; potenţialităţile expre-
aude”, „nu vede”, și-au îngroșat epi- Soliști: Emil Visenescu;
derma și au dat năvală. Știu bine că au Ionut Rosca. sive ale marmurei,
uitat, cu bună știin/ă, acasă atestatele pagina 2 lemnului şi metalului. paginile 3 și 7
conștiin/ei și ale intereselui pentru se-
meni, de care, de altfel, nu prea au
INFORMAŢII UTILE
habar. Oricât ar fi de clare lucrurile pen-
tru toată lumea, „puternicii” noștri se fac
CENACLUL LITERAR
a nu în/elege, complică lucrurile simple,
răstălmăcesc eviden/e, resping ade-
„I. L. CARAGIALE” RENAŞTE
vărul, uneori amenin/ă, sunt veșnic
nemul/umi/i (mai ales de ceea ce fac Din informa/iile
nApa Nova urgen/e: 0244 407630
al/ii), declară senten/ios și ultimativ că prezentate de
nu e bine, dar când sunt întreba/i cum ar
trebui să fie ridică din umeri a neștiin/ă.
criticul Nicolae nElectrica deranjament: 0244-929
Dumitrescu, în
Pentru ca alienarea prin putere să nu se
producă, individul care a fost ales tre- lucrarea sa n SGU-Ploiești: 0244.977

buie să aibă, pe lângă calită/ile morale PLOIEȘTI – ORI-


obligatorii și o doză crescută de valoare!
Și nu o valoare oarecare, ci numai aceea
ZONTURI CUL- n Poli/ia Locală: 0244-594.227
TURALE 2005,
pusă în slujba semenilor, a tuturor celor
din jur, valoare care strălucește, care
aflăm că... n Gaz urgen/e: 0800 877.778
demonstrează, antrenează și unește,
dezghea/ă și topește zăgazurile, frânele, paginile 4 și 5 n Impozite și taxe: 0800-800659
urâtul și nefirescul.
2 ploiestiul cultural „Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.” — Ion Luca Caragiale
Numărul 1 Redactor sef: Gheorghe Burdujan ploiestiulcultural@gmail.com

FILARMONICA „PAUL CONSTANTINESCU”


- ISTORIC Ş I SPECTACOLE 2017 -
Excelsior (1908), Doina George Petrescu, Eugen plicarea activă în via8a co- rea unor concursuri naţio-
Prahovei (1912), Răsune- Pricope, Corneliu Dum- munităţii, căreia i-a scris nale și internaţionale pre-
tul Prahovei (1922), Ar- brăveanu, Alexandru unele din paginile ei semni- cum: Concursul Na8ional de
monia Prahovei (1924) Sumschi, Horia Andreescu, ficative, ataşament faţă de Interpretare Paul Constan-
ș.a. Cristian Brâncuşi, Emanuel anumite ini8iative locale, pe tinescu pentru pian, vioară
Dintre acestea, Asocia- Elenescu, Paul Popescu, care s-a straduit să le şi canto (1996-2004), Fes-
bilitatea, infiinţată în anul Ovidiu Bălan, Romeo transforme în fapte cultu- tivalul Tinerilor Dirijori
1888, devine Societatea Rambu, Ilarion Ionescu rale. Buşteni (ultima edi8ie
Filarmonica, în anul 1907, Galaţi, Radu Postăvaru care Turneele efectuate în 1996), Concursul Na8ional
cu profil coral-instrumen- au contribuit la creşterea şi Italia, Germania, Olanda, de Interpretare Marţian
tal şi Excelsior, înfiinţată afirmarea ei artistică pe Belgia, Canada, Fran8a, Negrea pentru pian, canto,
în 1908, cu profil tot coral- plan naţional şi interna- Spania, Coreea de Sud ș.a. flaut şi clarinet (1998),
instrumental şi care se au generat o serie de Concursul Interna8ional de
Cercetările arheologice transformă în anul 1927 în aprecieri unanime din Pian Lory Wallfisch (2001-
efectuate în zona munici- Asociaţia Filarmonica din partea presei de speciali- 2003), Concursul Interna-
piului Ploieşti, de-a lungul Ploieşti, pot fi considerate tate şi a publicului. Nume 8ional de Canto Eugenia
anilor, au scos la iveală ca nuclee principale ale vi- celebre de dirijori şi soliști Moldoveanu (2001), Festi-
existenţa unor așezări itoarei orchestre simfonice. de talie internaţională s-au valul de Muzică Contempo-
umane încă din sec. VIII-VII Această orchestră apare simţit în largul lor con- rană (2003).
î. Hr. Oraşul este atestat abia în anul 1952 sub certând la Ploieşti: Igor
documentar în anul 1597 formă stabilă, susţinând un Bezrodnii, Carlo Farina,
când este ales ca tabără concert inaugural la data Paavo Berglund, Renard Dirijori actuali:
pentru oştire de către de 18 decembrie. Czajkovski, Michael Heize,
marele şi eroicul domn al Amplul repertoriu al ac- Franco de Masi, Enzo I. Ionescu Galaţi
Unirii, Mihai Viteazul. În tualei orchestre, denumită Ferraris, Lee Sun Young, (director onorific şi diri-
deceniile următoare „Paul Constantinescu”, Maximino Zumalave, Daniil jor);
prezen8ei la Ploieşti a lui după numele unui remar- Safran, Li Ming Cean, Silvia
Mihai Viteazul, unul din cabil compozitor de pe Mercier, Viktor Eresko, Radu Postăvaru
factorii de excepţie care au Pavel Kogan, Ion Voicu, - dirijor;
animat viaţa socială şi spi- ţional. Stefan Ruha, Mihaela Mar-
rituală a urbei a fost aten8ia Sala de concerte a Filar- tin, Lenuta Ciulei-Atanasiu,
monicii „Paul Constanti- Gabriel Groitoru, Florin Ovidiu Bălan
de care s-a bucurat din - dirijor.
partea unui alt domnitor, nescu” din Ploieşti a primit Croitoru, Valentin Gheo-
Matei Basarab. Viaţa ur- numele marelui dirijor „Ion rghiu, Dan Grigore, Mihaela
bană a Ploieştilor începe Baciu”, ce a fost generato- Ursuleasa și mul8i al8ii.
abia în sec. XIX, iar din rul cel dintâi şi infăptuito- Printre festivalurile de
punct de vedere cultural, rul primului salt adevărat, renume la care Orchestra
după războiul de indepen- care a dat culoare specifică Simfonică a Filarmonicii
denţă din anii 1877-1878, orchestrei şi i-a imprimat „Paul Constantinescu” a
când setea de artă a pra- accente de personalitate. participat se numără:
hovenilor pare a fi în con- Ion Baciu a desfăşurat la Praga 1976, Spoleto 1976,
tinuă creştere. Astfel iau pupitrul simfonicului Toronto 1976, Martina
fiinţă, în ordine cronolo- ploieştean, o prodigioasa Franca 1976, 1980, 1981,
gică, societatea muzicală activitate: primele audiţii, Heraclion 1985, Salonic
Lira Prahovei (1879), so- dintr-un larg areal compo- 1987, Gorizia 1995-2004,
cietatea corală Asociabili- nistic, stagiuni musicale Varallo 1996, 2004, Festi-
tatea (1888), iar după aceste meleaguri, este pentru elevi, turnee în valul Mozart – Fran8a 2006.
1900 societăţile Heliade rodul unei munci asidue judeţ şi în ţară, exigen8a în Începând cu anul 1996,
(1901), Lyra (1906), desfăşurată de o pleiadă de alegerea și formarea pro- Filarmonica „Paul Constan-
dirijori ca Ion Baciu, priilor instrumentişti, im- tinescu” este organizatoa-

România, pentru volumul a cenaclului Atitudini, 2013; reşte taina pentru iremedia-
POETUL Rostirea în șoaptă, 1996 și Sub tipar: Poet sub acoperi- bila vină unde toţi sunt de
pentru volumul Poet sub re, Editura Singur, Târgo- vină pentru subţierea din
MARTIN CULCEA acoperire, 2016. vişte; Poet sub acoperire,
versuri, 2014.
vână/ pentru slăbiciunea
stăpână/ ştiu şi când/ ştiu şi
OPERA: cine/ ştiu şi cine dintre noi
filiala Brașov din 1996. A Umor alb, 1994; Criza de REFERINE CRITICE: mă va vinde ridicând umerii
debutat în 1967 într-o an- Identitate, 1994; Rostirea în şi privind împrejur nu în-
tologie de povești scrise de (selectiv): B. Crăciun, D.
șoaptă, 1995; Box, 1996 ; O Crăciun-Costin, Dic*ionarul lăuntru/ nu în imediatul
copii, apărută la Editura di- vânătoare, 1996; Amor pe întru-/ Eu! am spus tot eu
dactică și pedagogică. Din scriitorilor români de azi,
tavan, 2008; Melancolie Iași: Por8ile Orientului, iute ca oţetul iute cu
1974 colaborează cu reviste Diesel (antologie a cenaclu- dragoste de parabolă/ la
literare din 8ară. Membru 2011; Ana Blandiana, Cons-
lui Atitudini), 2010; Penta- tan8a Buzea, Lauren8iu Ulici, vedere ca sticla fină pe coala
fondator al cenaclului Nu- rombul (împreună cu Ion velină/ distilând seara în
mele Poetului al revistei Cezar Ivănescu, Ion Stratan,
Stratan, Costin Lupu, Ioan Ieronim Tătaru ș.a. dimineaţă adăugând un nod
Luceafărul, condus de Cezar Vintilă Fintiş, Filip Köllö), la aţă devenind afazic pe
Martin CULCEA, Ivănescu. Men8ionat în 2011; poem VERSUS poem stic/ afon îngheţat în tim-
Dicţionarul scriitorilor (antologie de autor), 2012; panul cald/ scafar pe bolul
români, Chişinău, 2010 și în aniversare în pripă
pseudonim literar al lui Natură în mişcare cu infantă, sub a norului aripă alb/ oţet băut cu oţet şi prea
Gheorghe-Ioan Culcea- Dicţionarul scriitorilor de flamingo şi fără măr (antolo- încet de încet şi mărunt pe
Bodea, n. 26 februarie 1955, azi, Editura Por8ile Orientu- gie a cenaclului Atitudini), dintele cărunt încât va să
lui, Iaşi, 2011. I s-au decer- aşa cum grâul îşi furişează
Ploiești. Poet. Fiu al Frusinei 2012; Antologie de poezie bobul în spic/ viermele mă- înceapă poezia aşa cum
și al lui Gheorghe Culcea. nat: premiul „Geo Bogza” – română contemporană în bunioară e gata fandacsia //
Paznic la far, Plopeni, 1998 tasea în cămaşa de mire/ tot
Studii în Geologie-Geofizică traducere franceză, germa- aşa vinul dulceaţa în oţetul
de foraj. Membru al Uniunii și Premiul filialei Brașov a nă, engleză, Editura Tipo
Uniunii Scriitorilor din care scânceşte/ pesmetul
Scriitorilor din România – Moldova, Iaşi, 2013; Antogie din floarea tărâţei îşi întă-
„Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale ploiestiul cultural 3
Numărul 1 Redactor sef: Gheorghe Burdujan ploiestiulcultural@gmail.com

SCULPTORUL EUGEN PETRI


(PORTRET ÎN PIATRĂ ŞI CUVÂNT):
UN ARTIST CÂT… UN MUZEU!
ternează cu flamboaianţe ce suprafeţele şi realizează, unii Artiştilor Plastici din
corespund fluturărilor visu- astfel, lucrări ce se impun România;
lui său îndrăzneţ. Este pre- spaţiului şi privirii ca obiec- din 2007- Membru al Socie-
ocupat de evanescenţă, de te plastice pline de forţă şi tă,ii Regale Britanice a
velocitate, iar încercarea de purtătoare ale unui mesaj Sculptorilor (ARBS)
a le surprinde în blocurile explicit. din 2009 - Membru al Aso-
marmurei de Carrara s-a bu- Ne onorează faptul că sun- ciaţiei 6 Dorobanţi,
curat de un succes deplin. tem conteporani cu un artist Bucureşti.
Aceasta a fost încununarea pentru care atributul de ge- Coordonator al Taberei In-
experienţei de a lucra în ma- nial nu este prea departe de ternaţionale de Sculptură în
terialul aparent dur, însă în adevăr! Marmură Caransebeş,
realitate foarte uşor de cio- România.
plit atunci când blocul este Biografie Lucrări de sculptură în
proaspăt tăiat din carieră. S-a născut la Sibu în 1958; colecţii particulare din:
„Hermes” este sintetic Studii academice: Germania, Italia, Danemarca
reprezentat printr-un picior 1989 - Institutul de Arte Franţa, Suedia, Finlanda,
inteligenţă creativă poten-
Eugen Petri ţialităţile expresive ale mar-
înaripat. Rezidă aici conflic- Plastice „Nicolae Grigores- Elveţia, SUA, România,
este un artist de murei, lemnului şi metalului
tul dintre aspiraţia spre tării cu”, specializarea Sculptură, Ucraina, Grecia, Marea Bri-
for,ă al sculpturii şi imposibilitatea desprin- clasa profesorului Marin Ili- tanie, Argentina, Coreea de
în egală măsură.
derii de sol, de forţa gravi- escu, Bucureşti, România. Sud, Israel, Palestina.
românești, păstrând Artist desăvârşit, dascăl
taţională. Pene, sau flăcări,
o linie constantă a îndrăgit de generaţii de
se ridică din glezna ferm în- Activitate profesională: EXPOZIII PERSONALE:
elevi ai Liceului de artă
crea,iei sale, „Carmen Sylva” din Ploieşti,
fiptă în glie. Totuşi, Hermes 1993 - prezent - Profesor la 1994 - Galeria „Căminul
abordează teme Eugen Petri este, ca mai toţi
zboară! Dar, zborul său este Liceul de Artă „Carmen Artei”, Bucureşti, România;
reprezentative ale doar în imaginaţie. Sylva”, Ploieşti, Prahova; - Galeria de Artă, Ploieşti,
sibienii nativi un împătimit
„Panta rhei” - axioma din 2008 - Rezidenţă în Stu- Prahova, România;
spiritualită,ii al jazz-ului (căruia i-a dedi-
lansată de filosoful Heraclit 1995 - Galeria „Arta”,
noastre. Muzici de cat multe din opere sale), un
din Efes - este admirabil slu- Sibiu, România;
mare iubitor de istorie şi de
,ambal ori de nai călătorii.
jită de Petri în lucrările sale 2005 - Galeria „Sun Rise”,
înso,esc un univers Plecat mai tot timpul pe
ce urmăresc transformarea Miami, SUA;
de clopote, regi, formei sub forţa apei şi a 2006 - Institutul Cultural
cele mai îndepărtate melea-
vântului. Român, Londra, Marea Bri-
icari, profe,i, bufoni guri, pentru a impresiona şi
O dublă ancorare, în mi- tanie;
regali. Materia se fascina cu sculpturile sale
tologie şi în cotidian, face - Jazz - Suflet şi formă, Ga-
iubitorii de artă de pretutin-
contorsionează în deni, Eugen Petri are foarte
din sculptorul Eugen Petri leria de Artă, Ploieşti, Pra-
expresii ce-și pu4in timp pentru „acasa” sa
unul dintre cei mai inventivi hova, România;
povestesc existen,e, artişti contemporani. Lucră- - Galeria „Kron-Art”,
sibiană unde ajunge doar de
rile sale, de o pronunţată Braşov, România;
fulgerări de idee și sărbători, sau când Sibiul se
monumentalitate, indiferent - Galeria de Artă „Silva”,
gând. Lemn, piatră, află în drumul său spre
de dimensiuni, realizate în Buşteni, Prahova, România;
tabere, simpozioane şi ex-
bronz într-o bătălie poziţii na4ionale și/sau in-
materiale convenţionale, 2007 - Galeria „Posk”,
pentru suflet și terna4ionale.
între care piatra pare să Londra, Marea Britanie;
pentru formă. dobândească întâietate, dioul Sem Pietrasanta, Italia - Galeria „Kunsthaus
Sculptura lui Petri este
trimit în egală măsură spre (3 luni); Gerwert”, Idar-Oberstein,
(Dan Mircea caracterizată printr-un dia-
un comentariu cinic şi ironic din 2010 - Coordonator al Germania;
Cipariu, scriitor, log perpetuu între suprafeţe
asupra condiţiei umane ac- Simpozionului Internaţional - Entităţi spirituale, Gale-
plane, rigide, şi suprafeţe
jurnalist.) gondolate, cu moliciuni tex-
tuale, dar sugerează, în ace- de sculptură monumentală, ria „Silva”, Buşteni, Prahova,
laşi timp, că omul are şansa Caransebeş, Caraş-Severin, România;
tile şi tendinţe volatile. Con-
de a accede într-o dimensi- România; 2008 - „La Fontsee” Gallery,
Un sibian (ploieștean, toto- strucţiile solide, euritmice,
une superioară. 2012 - 2013 - Profesor de Michigan, SUA;
dată), cetăţean de onoare al de filiaţie arhitectonică, al-
Spirale, scări, forme con- sculptură la Al’Quds Univer- 2009 - Galeria Societăţii Re-
Caransebeşului, Eugen Petri
torsionate în dialog cu sity, Palestina. gale a Sculptorilor RBS,
este o prezenţă constantă de
forme precis articulate, ori- Londra, Marea Britanie.
vârf a simpozioanelor şi
zontale în dialog cu verti- Călătorii de formare:
taberelor internaţionale de
cale, un dinamism temperat Germania, Danemarca, Sue- EXPOZIII DE GRUP:
sculptură din întreaga lume
prin masivitatea unor com- dia, Finlanda, Norvegia, 1987 - Expoziţia studenţească,
(din Coreea de sud şi până
poziţii pline, concură la Polonia, Republica Moldova, Sala Arhitecturii, România;
în America). Câștigător al
crearea unui univers origi- Elveţia, Austria, Franţa 1988 - Salonul Municipal, Bu-
Marelui Premiu „Constantin
nal, în plină expansiune. (Paris), Grecia, SUA, Spania, cureşti, România;
Brâncuși„ pentru sculptură
Eugen Petri ciopleşte ela- Ucraina, Israel, Rusia, - Salonul de Sculptură Mică,
acordat de NiramArt
borat, accentuează formele Coreea, Argentina, Palestina. Galeria „Orizont”, Bucureşti,
Madrid, Spania, Eugen Petri
pe care doreşte să le pună în România;
este în primul rând un artist
HERMES valoare, tratează cu minuţie din 1991 - Membru al Uni- (continuare în pagina 7)
rafinat, care exploatează cu
4 ploiestiul cultural „Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale
Numărul 1 Redactor sef: Gheorghe Burdujan ploiestiulcultural@gmail.com

CENACLUL LITERAR „I. L. CARAGIALE” RENAŞTE


O istorie de citit la lumina ceaiului (I)
Evident, am încercat să
subliniez foarte pe scurt,
fragmente de timp impor-
tante pentru activitatea
acestui cenaclu. Sunt în-
tâmplări de o frumuse3e
rară în cadrul și în afara
cenaclului. Rămân memo-
rabile întâlnirile întâm-
plate acasă la Costin
Lupu, Leonida Chifu,
doamna Nicolescu- soacra
lui Ion Cojanu, Martin Cul-
cea etc.
Chiar din primele zile
ale anului 1990, împreună
cu Martin Culcea am ini-
3iat înfiin3area Societă3ii
Pentru Literatură Ploieși,
al cărui statut a fost
redactat în formă finală
de către Ioan Mihai Cochi-
lache, Anton Tănăsescu, vorba despre o interven- nescu.. nescu. La Cap.I, Art.4.c se
Din informa-iile Romea Cantemir etc). 3ie a lui Nelu Stan, direc- stipulează că unul dintre
prezentate de Aflăm că în 1968, Eugen torul Palatului Culturii, (II) obiectivele S.P.L.P. este
Simion a solicitat prelu- care la o ședin3ă de cena- Revin în Ploiești în sep- organizarea activită3ii ce-
criticul Nicolae area onorifică a coordo- clu, la care am fost de fa3ă, tembrie 1983. Responsa- naclului literar „I.L.Cara-
Dumitrescu, în nării cenaclului, la ședin3a și care a făcut următoare bil cu cenaclul era Romea giale”. Prin SENTINA
de redeschidere din 27 afirma3ie: „Băi, hai să mai Cantemir, un redutabil CIVILĂ Nr. 6 din 14 mar-
lucrarea sa octombrie participând terminăm cu această Că- poet echinoxist, pe care tie 1990 S.P.L.P. cu sediul
PLOIEȘTI – scriitorii Marin Preda, care a României… Cine de altfel îl știam de foarte în Ploiești, Palatul Cultu-
ORIZONTURI Cezar Baltag și Adrian are talent se afirmă multă vreme. Se întoarce rii, dobândește personali-
Păunescu. Pentru asigu- oricum… Mai dă-o-n pizda de la București Ion tate juridică.
CULTURALE 2005, rarea unei conduceri de măsii…” Nu știu dacă în Stratan. Sub directoratul Împreună cu Costin
aflăm că cenaclul permanen3ă, Eugen sală era un ofi3er de secu- lui Florin Dochia se for- Lupu am machetat revista
Simion îl delegă pe poetul ritate… cum afirmă Nico- mează o echipă puternică, PENTAROMB, care din
literar I.L.Caragiale Nicolae Breb – Popescu, lae Dumitrescu… Dar din care fac parte poe3i nefericire nu a fost tipă-
a fost înfiin-at în pentru ca după un an co- cineva a spus… deja afirma3i prin cena- rită, pentru că a început
anul 1949, într-o ordonarea să fie prelutaă Până în 1983, am fost la clurile bucureștene sau războiul orgoliilor și nu
de Lauren3iu Ulici. Pitești, unde am condus chiar în volum. Este vorba numai atât. A apărut sus-
formulă de echipă Gra3ie lui Eusebiu Ștefă- cenaclul Liviu Rebreanu. de Ion Stratan, Florin piciunea că unii ar fi fost
demnă de invidiat: nescu, în 1976 am fost in- Într-o echipă. Nu intru în Toma, Dan David (frec- informatori ai securită3ii.
trodus la cenaclul I. L. Ca- amănunte. venta mai pu3in cenaclul Și se pare că au fost (vezi
George Moroșanu, ragiale ca interpret de Mă întorc la Ploiești în I.L.C.), Ioan Vintilă Fintiș. cazul Nelu Stan). Proiec-
N. Rădulescu muzică folk și tânăr aspi- 1983. Începe, ca să spun Cleopatra Lorin3iu reali- tul revistei moare. Cena-
Lemnaru, Natalia rant în poezie. Aici i-am așa, perioada optzecistă a zează o pagină dedicată clul începe să se divizeze.
cunoscut pe Ion Vergu cenaclului „I.L.Caragiale”. cenaclului în S.L.A.S.T, Împreună cu Ion Vergu
Boncu, Ștefan Dumitrescu, un foarte bun Vine Florin Dochia, sau Constantin Hârlav alcătu- Dumitrescu, Vladimir De-
Alexiu, Aurelia îndrumător al tinerelor este numit la directoratul iește în două rânduri teșanu, Stelian Stan și
talente, Romea Cantemir, Palatului Culturii. Și am să pagini în revista Tribuna. încă al3ii punem bazele
Popescu, Ștefan Emilian Luncașu, Niculae citez din prefa3a pe care a Dacă ar fi să întocmesc o GRUPULUI DE LA
Dimitriu, Leonida Alexandru Vest, Costin scris-o Constantin Hârlav, listă, desigur subiectivă, PLOIEȘTI, după ce revista
Secre-eanu, Lupu, Bibi Vasilache, Dan la o antologie, alcătuită de cu scriitori ploieșteni ai Apostrof de la Cluj publică
Anton Tănăsescu, Ion mine și care se numește genera3iei optzeci care sub această denumire un
Mariana Costescu, Gheorghe, Rodion Galeriu, MELANCOLIE DIESEL, în s-au afirmat, sau au de- grupaj de poeme. Între
Corneliu Șerban, Stelică Comșa, Sorin care are informa3ii tot din venit foarte cunoscu3i, la timp Ion Stratan pleacă la
Vânătoru, Florin Oprea Nicolae Dumitrescu. Scrie Cenaclul de Luni, Amfitea- revista Contrapunct,
Hristu Sălceanu, Vladimir Dete- Constantin Hârlav: „Stră- tru, Cenaclul revistei Florin Toma la Televiziu-
Cândroveanu, șanu și mul3i al3ii care mutat la Ploiești, din de- Luceafărul, Numele poe- ne, Ioan Mihai Cochinescu
Ieronim Tătaru etc. s-au perindat de-a lungul cembrie 1980, i-am tului, Cenaclul Cofluen3e publică „Ambasadorul”.
timpului și care s-au pier- cunoscut direct, în exer- al S.L.A.S.T. aș enumera Cum spune Hârlav: „E și
Tot această lucrare vine dut ca iluștri necunoscu3i. ci3iul func3iunii, la cena- într-o ordine aleatorie pe: un alt timp și o altă isto-
să-mi confirme și alte ac- Cenaclul se desfășura clul I.L.Caragiale, pe Nelu Ion Stratan, Martin Cul- rie…”
tivită3i ale cenaclului, pe lejer, fără cenzură, mate- Stan (directorul Casei de cea, Ioan Vintilă Fintiș, După 20 de ani, la ini3ia-
care le cunosc și din alte rialele erau dactilogra- Cultură), Florin Dochia Ioan Mihai Cochinescu, tiva mea și a lui Florin
surse, transmise oral, cu fiate de către secretară, (succesor la direc3ia ins- Florin Dochia, Sever Manole, l-am contactat pe
ocazia unor discu3ii pur- metodista care răspundea titu3iei, actualul redactor Avram, Florin Toma, Ma- Ioan Mihai Cochinescu
tate pe marginea actului de cenaclu, trebuia să fii șef al revistei câmpinene riana Criș, Călin Ange- pentru a stabili modul în
de cultură din Ploiești cu programat pentru citire, Revista Nouă), Nicolae lescu, Costin Lupu, Dan care se va relua activi-
diverși scriitori și ei mem- dar, s-a întâmplat un Alexandru Vest, Costin David etc. tatea cenaclului „I.L.Cara-
bri ai cenaclului (Ioan fenomen și, aici cred că Lupu, Mariana Criș, Florin Deseori participa la șe- giale”.
Vergu Dumitrescu, cunos- domnul Nicolae Dumi- Toma, Ion Stratan, Ioan din3ele cenaclului un Cenaclul poieștean „I. L.
cut mai apoi ca Victor trescu nu are dreptate în Vintilă Fintiș, Martin Cul- foarte important și de CARAGIALE”, din Ploiești,
Sterom, Costin Lupu, privin3a timpului. De ce cea, Romea Cantemir, succes prozator al vremii, renaște astăzi, după 50 de
Nicolae Stanciu, Bibi Vasi- spun aceste vorbe. Este Mihai Ionu3 Constanti- Ioan Dan Nicolescu. (continuare în pagina 5)
„Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale ploiestiul cultural 5
Numărul 1 Redactor sef: Gheorghe Burdujan ploiestiulcultural@gmail.com

CENACLUL LITERAR „I. L. CARAGIALE” RENAŞTE


(Continuare din pagina 4)
de ani de existen,ă și poezie şi un dialog între Galea Ilie, Cătălin Apos- Bogdan-Lucian Stoices- Lupu, Sever Avram, Ion
două decenii de poeţi, va fi proiectat fil- tol, Ioan Vintilă Fintiş, cu, Christian Crăciun, Vergu Dumitrescu, Bibi
„adormire”. mul artistic „Umilinţă”, în Florin Manole, Leonida Criș Mariana, Florin Vasilache, Ştefan Plă-
Ziarul Evenimentul zilei prezenţa regizorului Corneliu Chifu, Ioan Dochia – pentru con- iaşu, Doru Bogdan, Nelu
va consemna acest eveni- Cătălin Apostol, și se vor Vieru, Ioan Mihai Cochi- tribuţia din perioada Stan, Mihai Ispirescu,
ment astfel: „Membrii ce- redeschide porţile cena- nescu şi Florin Andre- anilor ’80, în care au Persida Ispirescu, Con-
naclului vă invită luni, 7 clului pentru toţi creatorii escu, Mihai Vasile, mai activat şi scriitorii: stantin Hârlav, Nic. Du-
martie 2016, de la ora şi iubitorii de literatură, Emilia Vasile, Lucia Romea Cantemir, Mar- mitrescu, Reli Ionescu,
18,00, la Filarmonica muzică, arte, film, dans, Gruescu, Sorina Ian- tin Culcea, Gheorghe Nelu Stan, Ioan Cordoş,
„Paul Constantinescu” din teatru. culescu, Marin Marian, Iova, Ion Stratan, Florin Călin Angelescu, Florin
Ploieşti, în Sala de Con- Oprea-Sălceanu, Dan
certe „Ion Baciu”, unde va Mocănescu, Nicolae
avea loc întâlnirea după Stan, Ioan-Dan Nicoles-
20 de ani de întrerupere cu, Vladimir Deteşanu,
şi 50 de ani de existenţă a Nicolae Ion Dragu,
istoricului cenaclu „I. L. Maria Georgescu, Lili
Caragiale” din Ploieşti” Enoiu, Marian Popescu
Cenaclul a fost condus, şi mulţi alţii.
pe rând, de-a lungul tim-
pului de scriitorii George (NOTĂ: Cenaclul „I.L.
Moroşanu, Anton Tănă- Caragiale” din Ploiești se
sescu, Florin Dochia, întrunește în prezent, în
două ședin,e lunare în
Romea Cantemir, Ioan prezen,a multor poe,i,
Mihai Cochinescu, Ioan scriitori, muzicieni, regi-
i- Vintilă Fintiş. zori, scenografi, pictori…
La întâlnire, vor susţine Cenaclul este găzduit de
microrecitaluri solişti ins- Se aduc mulţumiri spe- Catalin Tzetze, Arthur Iaru, Puiu Damian, Filarmonica „Paul Cons-
tantinescu” din Ploiești)
trumentişti şi vocali, va ciale, cu această ocazie, Teodorescu, Florin Anton Tănăsescu, Geor-
avea loc un recital de pentru: Vlad Mateescu, Toma, Florin Sicoie, ge Moroşanu, Costin Ioan Vintilă Fintiș

VANITATEA SPUNERII TOTALE „…tânăr poet crescut în umbra fără


pereche a marelui Eminescu…” (pag.
(cronica de carte) 40). Şi pentru că tot l-am pomenit pe
Eminescu (ca să intrăm în firea cărţii
„Forţa dacilor ajunsese atât de mare publicist: „… viile, înmulţindu-se într-o (astfel iau naştere efectele de redun- de faţă), acesta „…deopotrivă de gi-
încât cel puţin în două rânduri a exis- vreme atât de mult şi ameninţător pen- danţă ce împovărează majoritatea arti- gantic ca poet şi ca autor de cosmogo-
tat pericolul ca ei să-i ocupe pe ro- tru sănătatea fizică şi morală a naţiei, colelor sale) şi afişează un entuziasm nii…” (pag. 126), „… a aşternut
mani…” (pag. 61)... încât Burebista, de comun acord cu nemotivat, strident, artificial, precum timpului una din celebrele sale scrisori
Desprinse din volumul mai sus marele preot Deceneu, care îşi avea şi o greu mascată improprietate a ter- pe malul heleşteului preschimbat
amintit, aceste citate exprimă carac- sediul (sic!) într-o peşteră (…) le-a menilor, textul se autonomizează şi în- acum în ştrand...” (pag. 111).
terul ludic şi imatur al înzestrării au- redus considerabil…” (pag. 62). Avem, cepe să funcţioneze singur caligrafiind O atenţie specială merită, cred eu,
torului. deci, naţiune în timpul lui Burebista, adevărate calambururi: „…Sfântul articolul „Poezia de care avem
Publicistica semnată de C.V.T., iar „înmulţirea viilor” (nu si a mortilor, Nicolae cel cu săgeata aurită în vârf”. nevoie”. Năvalnica (sau nărăvaşa)

P
uţini dintre dumneavoastră au apreciată, se pare, pentru originali- desigur - n.n.) prezintă un pericol pen- (pag. 141), „…actele de bărbăţie su- scriere demască aici (şi nu numai aici)
avut, probabil, curiozitatea şi tatea punctelor de vedere personale, tru „sănătatea fizică şi morală” a perbă…” (pag. 163), „…complexul psi- acuitatea contradicţiei aflată în raport
răbdarea să lectureze, cu ne- introduce acea privire de sus, grăbită naţiei… hologiei…” (pag. 80), „…să ne de consecuţie cu vanitatea manifestă
disimulată atenţie, o aşa zisă „operă” şi autoritară, care îi dă posibilitatea Există în textele lui C.V.T. o anumită întoarcem înapoi…” (pag. 80) ş.a.m.d. a spunerii totale şi, în consecinţă, ter-
semnată de fostul senator si lider de să rateze sistematic la modul duios îndârjire a spunerii ceea ce îl conduce, Abilitatea nedisimulată cu care menii în care autorul pune problema
partid P.R.M., Corneliu Vadim Tudor. sau agresiv. Or, este îndeobşte cunos- inevitabil, la verbalism - fondul C.V.T. intersectează timpul istoriei cu „poeziei de care avem nevoie” alcătu-
Am făcut-o noi alegând, pentru ilus- cut, libertatea (în spaţiul ficţiunii) ideatic, cât şi punerea (corectă) în acela al biografiei individuale are ca iesc un extraordinar amestec de sen-
trarea pragului de „înaltă performanţă celui ce scrie despre istorie nu poate pagină a cuvântului fiind supuse alteri- efect negativ accentuarea (în context) suri: „Ştiu o serie de poeţi - de altfel
intelectuală” a senatorului-tribun, una fi totală atunci când se porneşte de la tăţii conceptuale şi lingvistice: rolului determinant al elementului au- talentaţi - care îşi mai permit uneori
dintre cărţile mult îndrăgite de autor: DOCUMENT sau de la o personalitate a „…miraculoasa justiţie imanentă a is- tobiografic: „Am practicat aproape să se joace cu propriul lor har: pe
„IDEALURI”. istoriei; ea este cu atât mai limitată cu toriei…” (pag. 47), „Avem o istorie bo- lângă faptul că îşi creează singuri
Trebuie să recunosc faptul că cât documentul, evenimentul sau per- gată, plină de grozăvii, dar şi de fapte (sic!) un prejudiciu, ei mai consumă şi
munca a fost sisifică, dar efortul a sonalitatea sunt mai importante, mai iradiante…” (pag. 8), „Unii (ţărani - hârtie tipografică…”. Acesta ar fi (con-
meritat căci numai astfel mi-am putut sacre pentru istoria naţională. n.n.) deveneau, ce-i drept, subiecte de form sugestiei oferite de text) polul
da seama ce se află dincolo de verva Astfel ficţiunea funcţionează în studii etnografice, dar asta nu-i poeziei de care NU avem nevoie.
spumos-intelectualistă a unui politi- dauna adevărului istoric, deturnându-i încălzea cu nimic”. (pag. 134), „Din Să vedem ce se află la celălalt pol:
cian abil al cărui discurs vrăjeşte şi sensurile. A vorbi despre „tragedie fa- vechea biografie a Bărăganului (…) a „La celălalt pol, cel al bizareriilor cău-
înşeală deopotrivă, e plin de perle şi milială” ar putea să însemne, de pildă dispărut (…) evadarea din istorie”. tate cu lumânarea, al câlţilor meste-
putregaiuri totodată. Am mai înţeles de (fără să fim ironici), a vorbi despre (pag. 136), „… tratatul de înţelepciune caţi dinadins (sic!), vom găsi, dincolo
ce a avut Corneliu Vadim Tudor o atât abandonul de familie, iar a neglija pu- săpat de Neagoe Basarab în imediata de mimetism, o condamnabilă lipsă de
de viscerală ură împotriva unor inte- terea şi autoritatea documentului sau vecinătate a caprelor de munte…” pudoare civică”. Încurcând pistele, se
lectuali de frunte ai elitei culturale a atribui dacilor tendinţe expansio- (pag. 76) etc. Iar din secţiunea a doua înţelege că aici Corneliu Vadim Tudor a
româneşti precum sunt Patapievici, niste sunt acţiuni calificabile în sfera a cărţii, aceste versuri „antologice” terminat prin a se rătăci…
Pleşu, Liiceanu… delirului. sunt edificatoare: „/…/ bagă plumbii în Publicistica, se ştie, respinge su-
„… Brâncoveanu a fost victima Nu poţi folosi istoria ca pretext mişei că/ prea fac strâmbătate toate sporturile, posibile şi imposibile perfetaţia îndoielnică, stilul amfiguric,
uneia din cele mai mari tragedii fami- pentru manifestarea calităţilor (reale neică/…/” şi „/…/ te-nţepeneşti în (sic!) atât ca băiat sărac cât şi ca esopic, esoteric şi promovează, fiind
liale din istoria lumii…” (pag. 8), „Per- sau închipuite) scriitoriceşti… rouă/ ca o pildă frântă-n două…/” sportiv de performanţă”. (pag. 131). ostilă verbalismului, concizia stilistică
sonal, eu nu văd în hrisovul (…) lui Din exemplu următor se detaşează (pag. 201-202). Discursul de mare fală despre sine nu şi acribia istorică.
Vlad Ţepeş din anul 1459, actul de alte două idei fanteziste care încep să În condiţiile în care autorul dilată se rezumă numai la acest citat.
naştere al aşezării…” (pag. 127), fie de acum caracteristice distinsului proporţiile unor lucruri nesemnificative Tânărul se mai autodenumeşte: Gheorghe BURDUJAN
6 ploiestiul cultural „Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale
Numărul 1 Redactor sef: Gheorghe Burdujan ploiestiulcultural@gmail.com

Decizie importantă luată de Halep


După un debut dezastruos la Melbourne, Si-
mona Halep a spus că va continua și în 2017 co-
laborarea cu Darren Cahill. Cei doi au început
colaborarea în 2015, când Cahill a fost adus în
staff-ul Simonei de către Adidas, unul dintre
sponsorii Simonei. Cahill fiind angajat antrenor full-time de Simona.

FOTBAL LIGA I - CLASAMENT LA ZI PROPRIETARII DE


IANUARIE 2017 CAI SUNT ASTEPTAŢI
Echipa M V E I Golaveraj Pct. LA HIPODROM
1. Viitorul 21 13 3 5 29 - 19 42
2. Steaua 21 12 4 5 27 - 16 40
3. CSU Craiova 21 11 4 6 28 - 21 37
4. Gaz Metan 21 10 7 4 33 - 21 34
5. Dinamo 21 9 5 7 33 - 28 32
6. CFR Cluj 21 10 6 5 34 - 20 30
7. Astra Giurgiu 21 8 5 8 21 - 25 29
Paşi necesari:
8. 1. Proprietarul depune o cerere la secretariatul
FC Botoșani 21 7 4 10 25 - 25 25 CSM Ploiești;
2. Oficiul juridic al CSM Ploieşti încheie contractul
9. CSMS Iași 21 7 4 10 22 - 23 25 cu proprietarul;
3. Proprietarul achită o garanţie în sumă de 450
10. FC Voluntari 21 7 4 10 27 - 29 25 lei pentru fiecare cal, ce va fi restituită în momen-
tul în care calul părăseşte hipodromul.
11. Pandurii 21 6 6 9 22 - 32 18
Precizări:
12. Chiajna 21 4 5 12 11 - 26 17 – nu se vor încheia contracte cu proprietarii care
au debite restante către CSM Ploieşti;
13. ASA Tg. Mureș 21 5 3 13 19 - 33 9 – pentru a fi acceptat pe hipodrom, fiecare cal tre-
buie să aibă trecută în paşaport ca proprietar per-
14. ACS Poli Tim 21 6 4 11 21 - 34 8 soana care solicită spaţiul; totodată, este
obligatoriu ca în paşaport să fie precizată rasa ca-
balinei;
REZULTATELE DIN ETAPA A 21- A – fiecare proprietar va înainta o listă nominală cu
- DECEMBRIE - 2016 numele angajaţilor care îl deservesc şi, implicit, au
acces pe hipodrom;
CS Concordia Chiajna — CSU Craiova 0-0 PENALIZĂRI PRIN
FC Viitorul Constan/a — FC Botoșani 3-1 DECIZIE FEDERALĂ:
Condiţii din punct de vedere medical:
Gaz Metan Mediaș — Astra Giurgiu 0-1 – fiecare cal trebuie să aibă efectuat testul de ane-
ASA Târgu Mureș: -9 puncte;
ASA Târgu Mureș — Pandurii Târgu Jiu 3-0 CFR Cluj: -6 puncte;
mie infecţioasă;
– fiecare cal trebuie aibă certificat sanitar-veteri-
CSM Poli Iași — Dinamo București 3-1 Gaz Metan Mediaș: -3 puncte;
nar de transport individual;
FC Voluntari — CFR Cluj 2-1 Pandurii Tg. Jiu: -6 puncte;
– fiecare cal trebuie să aibă vaccinul anticărbunos
Poli Timișoara: -14 puncte.
Steaua București — Poli Timișoara 1-0 efectuat.

După o binemeritată va- tate şi posibilitatea de a ne varianta agreată şi, mai ales
can/ă, „lupii” au revenit la considera continuatorii legală, astfel încât cei care
Obiectivele Petrolului
antrenamente, pentru a Petrolului. Cât priveşte dis- vor să susţină financiar pentru anul 2017
pregăti un retur de campi- cuţiile din ultima vreme, echipa să ştie cum o pot face. pu$in un an cu Petrolul” „Le-am mul$umit celor care
onat ce-l doresc încununat privind o colaborare cu au- Până pe 15 februarie se va Georgian Păun a refuzat, s-au găndit la mine, dar am
la final cu promovarea în torităţile locale, vom accepta stabili forma oportună pen- în această iarnă o echipă din hotărât că este mai bine pen-
Liga a 3-a. o formă care să intre într-un tru continuarea activităţii”, a Liga 1, ASA Tg Mureș. tru mine să rămân acasă”.
„Ne dorim să avem un an cadru de normalitate, Consi- spus Octavian Grigore, la fi-
bun şi să ne atingem obiec- liul Local să aibă anumite nalul primei păr&i a antrena-
tivele, care sunt promovarea certitudini privind activita- mentului.
la finalul sezonului şi alcă- tea clubului. Pot să vă spun Georgian Păun, atacantul
tuirea unui lot foarte bun în că, din punct de vedere finan- Petrolului a adăugat:
perspectiva participării în ciar, suntem într-o situaţie „După această vacan$ă, ne
Liga a III-a. Totodată, ne de normalitate a plăţilor era dor să revenim la antre-
dorim să fim un club puter- către stat şi către jucători, namente. Suntem sănătoși și
nic, ceea ce ar însemna, iar, în perspectivă, normal că dornici de a continua acest
printre altele, să ne fie este de dorit să se facă o so- proiect frumos de la Petrolul.
atribuite marca şi sigla, de- cietate fie pe acţiuni, fie co- Visul meu este să duc echipa
mers care ne-ar da legitimi- mercială, nu ştiu care este până-n Liga1 și să mai joc cel
„Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale ploiestiul cultural 7
Numărul 1 Redactor sef: Gheorghe Burdujan ploiestiulcultural@gmail.com

SCULPTORUL EUGEN PETRI OPINII


(continuare din pagina 3)
- Quadrienala Artelor Decorative, 1995 - Valea Doftanei, Prahova, 2001 - Mihai Viteazul (domnitor;
Sala „Dalles”, Bucureşti, România; România; două busturi), Cazangic şi Cimişlia,
1989 - Salonul de Sculptură Mică, 1995, 1996, 1998 - Art Village, Republica Moldova;
Galeria „Orizont”, Bucureşti, Româ- Rydöbruk, Suedia; 2002 - Dan David (bust), Bertea, Pra-
nia; 1997 - Müvezet Symposium, Ka- hova, România;
1990 - Bienala de Desen, Arad, posvár, Ungaria; - Mihai Viteazul (domnitor; bust),
România; 1999 - Woodcarving Competition, Iordăcheanu, Prahova, România;
- Expoziţia de tineret, Galeriile Breckenridge, Colorado, SUA; 2003 - Monumentul Eroilor, Predeal-
Teatrului Naţional din Bucureşti, 2000 - UNESCO - Tabăra de artă a Sărari, Prahova, România;
România; ţărilor est europene, Buşteni, Pra- - Fântană monumentală cu decoraţii
1991 - Galeria „Pregaard”, Aabenraa, hova, România; (ambient exterior, proprietate pri-
Danemarca; 2002 - Tabăra de creaţie „Virgil Mi- vată), Miami, Florida, SUA;
1992 - Salonul Naţional, Galeriile hăescu”, Brebu, Prahova, România; 2004 - Nicolae Iorga (istoric; bust),
Teatrului Naţional din Bucureşti, 2004 - Tabăra de creaţie „Artă şi Complex Memorial „Constantin
„(...) Uşor şarjate, aceste
România; sacralitate”, Cucuteni, Iaşi, România; Stere”, Parcul Bucov, Ploieşti, Pra-
portrete demonstrează pe
- Galery „68”, Copenhaga, Dane- 2007 - Simpozionul Internaţional de hova, România; lângă solide cunoştiinţe
marca; Sculptură în lemn, Caransebeş, - Monumentul Eroilor, Apostolache, legate de arhitectonica vo-
- „Elin Zeidler” Galery, Copenhaga, Caraş-Severin, România; Prahova, România; lumelor şi a modalităţilor de
Danemarca; 2008 - Simpozionul de arte vizuale - Theodor Dill (bust), Deichstrasse, încorporare ale golului,
1994 - Expoziţia de Desen, Ploieşti, „Human”, Cucuteni, Iaşi, România; Hamburg, Germania; esenţiale în sculptură, o
Prahova, România; 2010 - Simpozionul Internaţional 2005 - Constantin Brâncovenu pătrundere empatetică a
1995 - Saloanele Moldovei, Chişinău „La Cetate”, Dolj, România; (domnitor; bust), Urlaţi, Prahova, esenţelor muzicii, mai ales
(Republica Moldova), Bacău (Româ- - Simpozionul Internaţional de România; prin sugestia ritmului şi a
nia); sculptură în marmură, Caransebeş, 2006 - Mihai Jar (placă comemora- melodicităţii articulărilor
- Galery „Birgersson”, Suedia; Caraş-Severin, România; tivă), Cernăuţi, Ucraina; contrapunctice (...)”
- Valea Doftanei, Prahova, România; - Simpozionul Internaţional de 2007 - Familia (colecţie privată), (Gheorghe Vida, critic de
1996 - Galeries des Forums, Norder- sculptură „Puerto del Arte”, Germania; artă)
stedt, Germania; Argentina; - Ruga, Parcul de sculptură,
- Galeria „Nillson”, Stockholm, 2011 - Simpozion Internaţional de Caransebeş, Caraş-Severin, România; „Spiritul vizionar al lui
Suedia; sculptură, Caransebeş, Caraş-Severin, - Scurgerea timpului, Caransebeş, Brâncuși afirmându-se din
- Art Village, Suedia; România; Caraş-Severin, România; nou este într-un fel o reasi-
- Expoziţia concurs „Gh. Petraşcu”, - Simpozion Intrenaţional de sculp- 2008 - Monumentul Eroilor, Vadul gurare pentru arta contem-
Târgovişte, România; tură în granit, Boryeong, Coreea; Săpat, Prahova, România; porană. După un secol, se
1997 - Galeria „Apollo”, Bucureşti, 2012 - Simpozion Internaţional de - Poarta creştinătăţii, Caransebeş, pot observa urmași ai lui
Brâncuși, printre care se
România; sculptură în piatră, Borkel and Shaft, Caraş-Severin, România;
numără și sculptorul Eugen
- Bryggeriet Konsthallen, Trelle- Olanda; - Zburător, Cucuteni, Iaşi, România;
Petri, adoptând modalită:i
borg, Suedia; - Simpozion Internaţional de sculp- 2009 - Turn medieval pentru ceas,
avangardiste de a ajunge la
- Ceramik, Sjöbo, Suedia; tură în marmură, Caransebeş, Caraş- Caransebeş, Caraş-Severin, România; public și a-i atinge prin arta sa.”
- Galerie Expressions, Geneva, Severin, România; 2010 - Grigore Vieru (scriitor; bust), (Bridget Stevens, critic de
Elveţia; - Simpozionul Internaţional de arte Ungheni, Republica Moldova; artă, Belgia)
1998 - Rom-Art Galerie, Braun- ARTFOREST, Sângeorz-Băi, Bistriţa- 2011 - Arcul spiritualităţii, Caranse-
schweig, Germania; Năsăud, România; beş, Caraş-Severin, România;
1999 - Bienala Interna:ională Dan- - Simpozion Internaţional de sculp- 2012 - Calea sacră (fântâni sculp-
tesca, Ravena, Italia; tură în granit, Penza, Rusia; turale), Caransebeş, Caraş-Severin,
- Galeria „49@”, New York, SUA; 2013 - Simpozion Internaţional de România.
2001 - Southern Exposure Gallery, sculptură în piatră, Maálot, Israel;
West Palm Beach, Florida, SUA; - Simpozion Internaţional de sculp- Premii şi distincţii:
2005 - Galeria „Sun Rise”, Florida, tură în andezit, Caransebeş, Caraş- 1999 - Premiul „Artists Choice
SUA; Severin, România; Woodcarving Competition”, Brecken-
- Expoziţia de artă religioasă, Gale- - Simpozion Internaţional de sculp- ridge Colorado, SUA;
ria „Artis”, Bucureşti, România; tură în tuf vulcanic, Menet, Franţa; 2002 - Premiul special al Fundaţiei
- Entităţi Spirituale, Galeria de Artă - Simpozion Internaţional de Arte „Mihai Viteazul”, Brebu, Prahova,
„Silva”, Buşteni, Prahova, România; Vizuale, Sângeorz-Băi, Bistriţa- România;
2006 - Galeria de Artă „Silva”, Năsăud, România; 2004 - Medalia de argint, Fundaţia
Buşteni, Prahova, România; 2014 - Simpozion Internaţional de „Der Dreiter Strasse”, Hamburg, Ger-
2008 - 5 PH, Galeria „Artex”, Bucu- sculptură în granit, Tarhsiha, Israel. mania; „Eugen Petri își găsește ins-
reşti, România; 2008 - Bursa „Brian Mercer Trust pira:ia atât în călătorii cât și
Lucrări monumentale: UK”, Pietrasanta, Italia; în explorarea diferitelor
Simpozioane: 1984 - Tăbăcarul, Sibiu, România; 2010 - Marele Premiu „Constantin tradi:ii culturale. Liniile și
1986 - Tuşnad, Harghita, România; 1994 - Icar, Adam şi Eva (ansamblul Brâncuşi” pentru Sculptură, Niram formle evidente ale operei
1986, 1987 - Simeria, Hunedoara, sculptural), Ministerul Finanţelor, Art, Madrid, Spania. lui Petri includ „Profetul”,
România; România; „Clopot”, „Icar”, „Cuplu”, care
1987 - Slănic Moldova, Bacău, Româ- 2000 - Mihai Viteazul (bust, 1593 - au fost în mare măsură ins-
nia; 1601), Podenii Vechi, Prahova, BIBLIOGRAFIE: pirate din lucrările de artă
1988 - Soveja, Vrancea, România; România; Surse web: bizantină din mănăstirile
- Pârâul Rece, Braşov, România; 2000 - 2001 - Monumentul Eroilor, http://www.eugenpetri.ro/ secolului al treisprezecelea.”
1990 - Lăzarea, Harghita, România; Şoimari, Prahova, România; http://www.sculpture.ro/ Irene Marie, designer, S.U.A.
8 ploiestiul cultural „Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale
Numărul 1 Redactor sef: Gheorghe Burdujan ploiestiulcultural@gmail.com

mamei M-am trezit în asfaltul


ATELIER LITERAR- ARTISTIC Î3i voi împleti o cunună
care să-3i arate drumul
căldu3 al pânzei dintre
timpuri
către inima mea. murind în frica
Deschidem atelierul lite- și-ncotro s-apuci// Te iubesc
prea mult și sufăr să știi/
multă trudă. Numai geniile
puteau să scrie în „fuga” unei îndoielii
rar-artistic cu o parte din Dacă vreodată ar fi tu să cafele, pe un col3 de masă. Am Așa nins doar vei putea de-a nu cunoaște ORA.
să arzi o dată cu ea...
scrisorile primite de la iu- pleci/ Te-am așteptat prea re3inut, spre publicare, câteva
lBarbu Gabriela, Ploiești,
mult tu să vii/ Î3i jur iubito nota3ii în versuri din pro-
bitorii de artă, scrisori credin3ă în veci.” Faci decla- Să zbori 3i-e frică Textele tale sunt destul de in-
și nașterea-i grea. teresante sub aspectul punerii
care ne-au fost trimise pe ra3ii de dragoste în versuri,
în pagină (mai ales cele în
dar poezia nu este doar versi-
adresa redac3iei: fica3ie. Î3i recomand multă proză), dar, din păcate, insufi-
(ploiestiulcultural@gmail.com) lectură și o mai atentă aple- Aud pașii cient de mature.
care asupra poeziei moderne. i-aud pașii și-3i văd mâinile În ceea ce privește „întrebă-
l Cristi Ilea, Câmpina, Aștept alte texte care să pre- tremurânde, albastre, rile capcană” pe care mi le pui
Reluăm apelul: trimite o foto- zinte interes ca literatură. încercând iată comentariul meu (pe care
grafie recentă înso3ită de date să prindă ploaia, îl po3i accepta sau nu):
biografice complete și de alte lOtilia Șerbănescu, Ploiești, dar î3i scapă. 1) Nu poate exista „un om
texte. Inten3ionăm să te pu- Ceva mai aproape de „adevăr” Plouă prea lung. rar” pentru că asta presupune
blicăm. sunt scrierile tale în versuri duc3ia ta: existen3a unui „om des”;
(mai pu3in cele în proză). 2) A te interesa „foarte tare”
l Marius B., Ploiești, Atunci când versul este bine Un copil Transparen#ă ceva sau cineva înseamnă că
Scrii o „poezie” intimistă, de elaborat (și structurat) po3i Am învă3at un copil să scrie M-ai răstignit în ar putea să te intereseze și
jurnal, descriptivă. Este o comite chiar poezie. Dacă și să citească. creierul tău „foarte moale”.
spunere a of-ului necenzu- poezia (și literatura, în Înainte mă iubea, crezând că voi învă3a
rată: „Stau și mă uit în gol genere) înseamnă ceva pen- acum mă urăște... să torc Așteptăm în continuare tex-
către tine/ Te privesc și î3i tru tine, merită să-i acorzi mai 3i-am respirat în căușul tele dumneavoastră la aceeași
spun vorbe dulci/ Nu știu multă aten3ie (și timpul nece- palmelor tale adesă de e-mail:
Din cenușă
cum să-3i fie mai bine/ Unde sar, desigur). Arta înseamnă Din cenușa arsă în cuptorul transpira3ia liniilor
vie3ii și mor3ii. ploiestiulcultural@gmail.com

ŞAPTE MARI ROMÂNI CARE AU IUBIT PLOIE Ş TIUL


Ion Luca Caragiale s-a torită lui, Ploieștiul se vârstă fragedă impreună primii ani din viaţă la
născut lângă Ploieşti, dar mândrește azi cu edificii cu familia, Toma Caragiu Ploieşti unde a scris şi
copilăria şi adolescen3a impunatoare ca Halele primele sale poezii. „Colţ
și-a petrecut-o în Ploiești. Centrale, Catedrala Sfân- de inimă și ruptură de
Participant activ la eveni- tul Ioan Botezătorul, aripă de înger, capitala
mentele Republicii de la Palatul de Justi3ie, Palatul limbii vorbite este orașul
Ploieşti din 1870, Cara- Școalelor Comerciale, acesta al meu natal!”,
giale a considerat întot- Banca Creditul Prahovei obișnuia să spună Nichita
liste din România. Stabilit
deauna oraşul ca fiind sau Cinematograful Scala. despre Ploiești ori de câte
definiv la Ploieşti după
ori avea ocazia.
Războiul de Independen-
Un mare iubitor de
3ă, Gherea devine propri-
Ploiești a fost și celebrul Profesorul de istorie
etarul restaurantului de la
compozitor Paul Cons- se considera ploieştean:
Gara de Sud, cel mai fai-
tantinescu. Ploieştean la „Am copilărit şi am făcut
mos restaurant al unei
origine, el obișnuia să de- şcoala la Ploieşti. Sunt,
gări româneşti. Vizitat și
clare: „Când urbea mea deci, ploieştean get-
apreciat de regele Carol I
natală mă primeşte cu beget” a spus în repetate
și de elita vremii, localul a
urbea sa natală pe care o braţele deschise şi taie rânduri. În perioada 1953
func3ionat până la începu-
vizita ori de cate ori avea viţelul cel gras, cum pot – 1965 Toma Caragiu a
tul Primului Război Mon-
ocazia. Istoricul Nicolae eu să-i răspund? Cu sla- jucat şi a condus Teatrul
dial.
Iorga a declarat despre de Stat din oraş, timp în
legătura lui Caragiale cu care s-au înregistrat 90 de
Toma T. Socolescu este
Ploieşti: „Trebuie să fi premiere teatrale. Nicolae Simache, printre
cel mai faimos arhitect pe
cunoscut cineva Ploieştii elevii căruia s-au numărat
care Ploieștiul l-a dat
ca să-l în3eleagă într-ade- Nichita Stănescu este un Mircea Grocian, Eugen
României. Provenind
văr pe Caragiale şi să vadă alt reprezentant de seamă Simion şi Nichita Stănes-
dintr-o veche familie de
cât de mult este legată al Ploieştiului. Născut în cu, este un adevărat
arhitecţi ploieșteni, Soco-
orice literatură nu de o mahalaua Sf. Vineri, în exemplu de sacrificiu per-
lescu și-a dedicat întreaga
normă abstractă, ci de sonal în beneficiul comu-
via3ă dezvoltării orașului
ceva real şi omenesc pe bele mele puteri, prin nităţii ploieştene si nu
Ploiesti, al cărui primar a
care trebuie să-l cunoști. ceea îmi este mai la în- numai. De-a lungul acti-
fost pentru scurt timp, și a
Fără Ploieşti, nu poate demână, prin muzică!”. În vităţii sale, Simache a fon-
judeţului Prahova. Da-
în3elege nimeni pe Cara- 1963 Paul Constantinescu dat 24 de muzee în fosta
giale.” compune „Simfonia Regiune Ploieşti, cel mai
Ploieșteană”, făcând din celebru fiind Muzeul Cea-
Constantin Dobrogeanu Ploiești singurul oraş din sului, primul muzeu din
Gherea, pe numele său România care are propria Europa de Est de acest fel,
adevărat Solomon Katz. simfonie. pentru care Simache a
Critic literar şi militant de apropierea Pieţei Sâr- colecţionat ceasuri timp
seamă al mişcării socia- Stabilit la Ploieşti de la o beşti, Nichita şi-a petrecut de nouă ani!