You are on page 1of 8

P

ELENA LUCIA
SPĂ
SP TARIU

LOIESTIUL - O POETĂ
POET LA
VÂRSTA DEPLINEI
MATURITĂŢ
MATURIT I

CULTURAL pagina 8
ISSN: 2558 - 8710 / ISSN-L: 2558 - 8710
Nr. 2, FEBRUARIE, 2017
FONDATOR SI REDACTOR SEF: GHEORGHE BURDUJAN Y 2 LEI

EDITORIAL
MUZEUL DE ARTA PRAHOVA
E RĂU SĂ „ION IONESCU QUINTUS”
FII TÂNĂR?
Gheorghe Burdujan

A
m auzit tot mai des, la tinerii
noştri, sintagma „suntem o
generaţie de sacrificiu”! Incon-
venientul de a te fi născut a cedat locul
inconvenientului de „a te fi născut la
un moment dat”, de a da piept cu
schimbarea valorilor. Șansa de a nu a
mai avea poza cu Ceauşescu pe prima
filă a Abecedarului, nu prea e luată în
serios de adolescenţii români de
astăzi. Formal, din 1990 încoace, so-
cietatea românească a început să
pretindă că îmbrăţişează un sistem
valoric nou. Adulţii - educatori trebuie
să le transmită copiilor altceva: noile
reguli, noile ritualuri şi cuvinte-cheie.
Altceva şi altfel. Or, profesorii, în mare
parte, continuă să fie conservatori.
Aşadar elevii acestei perioade se simt
dezorientaţi. În ce să creadă? Părinţii
îi sperie, profesorii îi sperie: „Ai grijă, pagina 4
vezi cum sunt vremurile, competiţia a
devenit acerbă!”. Competiţia riscă
astfel să ajungă o sperietoare – o
ION STRATAN DANIELA MORARU
neşansă. Căci nici profesorii, nici pă- ARTIST PLASTIC - MEMBRU UAP
rinţii îngrijoraţi nu vor sau nu pot să - VÂRFUL DE LANCE AL
le explice tinerilor că principiul com- GENERAŢIEI SALE - - ROMÂNIA -
petiţiei şi al selecţiei e, la urma urme-
lor, unul pozitiv, că există un loc bun Ca artist plastic îmi
pentru fiecare. Şcoala continuă să
spună că avem o ţară bogată, cu oa- place să descopăr
meni harnici. De ce nu spune că avem natura, tot ce poate
o ţară care se face acum în care sunt ea să ofere în fiecare
multe de făcut acum? E rău să fii tânăr moment. Derularea
astăzi? Întrebarea are justificarea ei
deoarece peste jumătate dintre şome- actului creator, în
rii acestei ţări sunt tineri sub 30 de cazul meu, se face
ani. Dintre ei, jumătate au diplome de mai mult cu sufletul.
liceu şi facultate care nu le servesc la Exprimarea prin...
nimic. Statul nu prea încurajează an- pagina 5 pagina 3
gajarea absolvenţilor de liceu și a
tinerilor cu studii superioare, lăsân-
du-le acestora op-iunea plecării în FESTIVALUL INTERNAŢIONAL INFORMAŢII UTILE
străinătate pentru găsirea unui loc de
muncă, niciodată pe măsura studiilor
DE CREAŢIE ŞI INTERPRETARE
lor, dar cu siguran-ă mai bine plătit „ANA BLANDIANA”
decât aici, în -ară. Tinerii care îşi înte-
meiază o familie locuiesc, majoritatea,
EDIŢIA a VI - a, 2016 - 2017. n
Apa Nova urgen-e: 0244 407630

cu părinţii. Calculele arată că ei şi-ar


putea cumpăra o casă dacă şi-ar în- REGULAMENT Tipul concursului: n
Electrica deranjament: 0244-929

nădi, un sfert de veac, lefurile nea- transcurricular (arii


tinse. Poţi nega această stare de fapt?
Amestecul de şansă şi neşansă e citit
curriculare: Limbă și n
SGU-Ploiești: 0244.977
comunicare. Arte)
de opinia comună drept neşansă sută
la sută. Şi totuşi, acest „e rău să fii
Obiectivul general/ n
Poli-ia Locală: 0244-594.227

tânăr astăzi” completat cu nesigu- Scopul: valorizarea, în


ran-a și incertidudinea ac-iunilor gu- cadrul unui context n
Gaz urgen-e: 0800 877.778

vernamentale, privind viitorul tineri- cultural, a


lor noștri, acţionează ca drobul de
sare din poveste.
limbajului... pagina 2 n
Impozite și taxe: 0800-800659
2 ploiestiul/cultural „Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.” — Ion Luca Caragiale
Numărul 2 Redactor sef: Gheorghe Burdujan ploiestiulcultural@gmail.com

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE CREAŢIE


Ş I INTERPRETARE „ANA BLANDIANA”,
EDIŢIA a VI - a, 2016 - 2017.
promovarea regulamentu- duceri (engleză,franceză) - respectarea normelor de tomat, la 1,25 cm;
lui în școli, licee, univer- Subsec/iunea I; Analiză li- ortografie și de punctua1ie; - titlul lucrării: bold, aliniat
sită1i; terară: clasele IX – XII; - relevan1a și originalitatea stânga-dreapta, TNR, 11,
- înscrierea elevilor/ profe- scriitoarele Ana Blandiana traducerilor; urmat de un rând liber;
sorilor/ doctoranzilor, pe și Emily Dickinson (din - folosirea adecvată a unei - titlul universitar, gradul
sec1iuni; volu-mele:Orologiul fără limbi străine (gramatică, didactic, numele şi prenu-
ore, Singurătate și poezie ortografie, topică, vocabu- mele: italic, aliniat stânga-
1 Martie – 24 martie: sau Poeme). lar). dreapta, TNR, 11;
- realizarea lucrărilor/în- Subsec/iunea a II-a; Tra- - instituţia de provenienţă:
registrărilor pe sec1iuni; duceri: clasele IX–XII Seciunea a III a: italic, centrat, TNR, 11,
- desfășurarea la nivel local (volumul Orologiul fără ore, tonalitate; mimică; expre- urmat de un rând liber;-
a unor etape de selectare a Ana Blandiana) sivitate; corectitudinea rezumatul: TNR, 11, italic,
lucrărilor reprezentative; recitării. urmat de un rând liber
REGULAMENT III. Recitare: (maximum 200 cuvinte, în
27 martie -14 aprilie: Subsec/iunea I: clasele V- Seciunea a IV a: limba franceză/ română);
Tipul concursului: - expedierea lucrărilor VIII; IX - XII tehnică vocală; artistism și - cuvinte-cheie (5): TNR,
transcurricular (arii curri- reprezentative, pe sec1iuni; - o poezie din vol. Orologiul prezen1ă scenică; impresie 11, italic, urmat de un rând
culare: Limbă și comuni- fără ore, Ana Blandiana artistică liber (în limba franceză/
care. Arte) 19 aprilie – 5 mai: - o poezie din crea1ia scri- română).
Obiectivul General/ - evaluarea lucrărilor; itoarei Emily Dickinson Seciunea a V-a: -Datele de identificare ale
Scopul: valorizarea, în - realizarea CD-urilor Subsec/iunea a II-a: - gradul de originalitate, de concuren1ilor vor fi prezen-
cadrul uni context cultu- edi1iei; clasele III, IV creativitate și de inovare în te atât pe fișa de înscriere,
ral, a limbajului literar și - redactarea antologiei fes- - două poezii din vol. În- abordarea temei; cât și pe lucrări (în col1ul
muzical, în vederea for- tivalului ce va cuprinde lu- tâmplări din grădina mea, - calitatea știin1ifică a lu- din dreapta al lucrării - nu-
mării și modelării perso- crările premiate; Ana Blandiana crării; mele și prenumele elevului
nalită1ii elevilor, având ca - condi1iile tehnice de (cu majuscule), clasa, insti-
sursă de inspira1ie crea- 5-6 mai: IV. Interpretare folk: redactare. tu1ia, jude1ul/localitatea,
1iile scriitorilor contem- - manifestările artistice ale - două piese muzicale: sec1iunea/subsec1iunea,
porani. Festivalului; 1. prelucrare din lirica C. Cerin/e de redactare și numele profesorului coor-
- lansări de căr1i / reviste scriitoarei Ana Blandiana de expediere: donator, numărul de tele-
Obiectivele specifice: literare; sau a scriitoarei Emily - Fișele de înscriere se vor fon al profesorului; datele
- valorificarea inteligen- - desfășurarea Sesiunii de Dickinson trimite electronic, format personale vor fi secretizate
1elor multiple (verbală / comunicări știin1ifice; 2. prelucrare din crea1ia word, pe adresa: festiva- în momentul printării de
lingvistică, muzicală, in- - dramatizări, momente po- românească de gen. lanablandiana@ymail.com către organizatori.
trapersonală); etice, recital folk, premie- - Expedierea lucrărilor de - Lucrările trimise nu tre-
- aprofundarea crea1iilor rea concuren1ilor. V. Sec/iunea de comuni- la Sec1iunile I, II și V se va buie să fi fost participante/
lirice; cări știin/ifice: face electronic, pe adresele: premiate/ publicate la
- stimularea gândirii cri- 8 mai – 15 iunie: Ipostaze ale timpului în festivalanablandiana@yma vreun concurs de crea1ie
tice și sistemice; - expedierea premiilor în lirica feminină contempo- il.com (sec1iunile I, II), sim- sau la vreo manifestare ști-
- încurajarea performan- 1ară și în străinătate. rană pozionfestival@ymail.com in1ifică.
1elor artistice; Simpozionul: cu partici- (sec1iunea aVa) Un participant se poate îns-
- dezvoltarea competen1e- pare directă și indirectă Textele de la Sec1iunile I, II crie la mai multe sec1iuni.
lor de argumentare/inter- TEMATICA: Sec/iunea A - elevi - vor fi tehnoredactate cu -Nu se percep taxe de par-
pretare și de reflec1ie. „OROLOGIUL FĂRĂ ORE” Sec/iunea B - profesori font Times New Roman, ticipare.
preuniversitari și univer- corp 12, la 1,5 rânduri, cu -Participan1ii își asumă, în
GRUPUL INTĂ: A. Sec/iunile: sitari, doctoranzi. diacritice, margini egale de totalitate, originalitatea lu-
Concursul se adresează I. Crea/ie literară 2 cm, aliniere – Justify; ti- crărilor.
elevilor din învă1ământul Subsec/iunea I: clasele V- B. Criterii de evaluare: tlul va fi scris centrat și bol-
primar/ gimnazial/ liceal VIII Seciunea I: dat. Textele se expediază, E. Premierea:
și profesorilor din 1ară și Subtema: „Ce oră fru- - abordarea originală, cre- pentru fiecare sec1iune, - Se vor acorda premii pe
din străinătate. moasă (!)” ativă, reflexivă a temei pro- într-un singur document. sec1iunile/subsec1iunile
- trei poeme sau puse; - Lucrările de la Sim- concursului (Premiul I;
BENEFICIARI - un text în proză (1-2 - folosirea intuitivă a unor pozion vor fi redactate în Premiul al II-lea; Premiul al
INDIRECI: pagini) imagini poetice inedite; format A4, cu font Times III-lea, Men1iunea I, a II-a și
- comunitatea locală; - respectarea normelor de New Roman, 11, la distanţa a III-a; Marele Premiu „ANA
- institu1iile partenere din Subsec/iunea a II-a: ortografie și de punctua1ie de 1 rând; număr maxim de BLANDIANA” ), într-un
1ară și din străinătate. clasele IX-XII pagini - 10. Pentru aşezarea cadru festiv. Crea1iile pre-
Subtema: „Nostalgia Pa- Seciunea a II a: în pagină vor fi respectate miate vor fi publicate în
ETAPELE radisului” - varietatea modalită1ilor următoarele cerinţe: Antologiile Edi1iei Festival-
DESFĂȘURĂRII - patru poeme sau de analiză critică; - margini: 2 cm - sus; 2 cm ului. (Editura Nico)
FESTIVALULUI - un eseu (2-3 pagini) - expresivitatea și coeren1a jos; 2, 5 cm - stânga /
ideilor; dreapta; Pentru o informare completă
consulta1i
25 ianuarie – 28 februarie: II. Analiză literară / Tra- - folosirea limbii literare; - alineatele vor fi setate au- www.festival-anablandiana.ro
„Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale ploiestiul/cultural 3
Numărul 2 Redactor sef: Gheorghe Burdujan ploiestiulcultural@gmail.com

DANIELA MORARU - ARTIST PLASTIC -


MEMBRU UAP ROMÂNIA
Absolventă a Univer- Ploiești; 2006 - Salonul de artă,
sită0ii „Lucian Blaga", 2009 - Galeria de Artă, Ploiești.
sec0ia de Etnografie, Ploiești;
Sibiu, 2004. Tabere de creaţie:
2012 - Balcic, Bulgaria;
Expozi*ii personale: 2010 - Piombiono, Italia;
2010 - Galeria de Artă 2008 - Durostorum,
„Mătăsari" București; terasele Dunării și Ostrov;
2008 - Galeria de Artă din 2007 - Harsa, România.
Ploiești;
2007 - Universitatea de Lucrările artistei pot fi
Vară „Nicolae Iorga" de la găsite în diverse colec0ii
Vălenii de Munte; particulare, fiind apreci-
2006 - Universitatea de ate pozitiv de critici și de
Vară „Nicolae Iorga" de la iubitorii de artă, precum
varea și cercetarea patri- Vălenii de Munte; și în străinătate, în Fran0a,
Ca artist
moniului muzeal, 1995. 2005 - Muzeul Memorial Italia, Bulgaria, Grecia,
plastic, îmi place Studii de Restaurare „Nicolae Iorga”; Suedia, Israel, S.U.A.
să descopăr Artă monumentală - prof. 2004 - Casa de Cultură
natura, tot ce Sava Nicolae și desen, din Vălenii de Munte; REFERINE CRITICE:
prof. Marcel Chi0ac. 2003 - Muzeul Memorial Daniela Moraru pictează
poate ea să ofere elaborat, accentuând
în fiecare moment. formele pe care doreşte să
Derularea actului le pună în valoare, tratează
cu minuţie suprafeţele şi re-
creator, în cazul
alizează, astfel, lucrări ce se
meu, se face mai impun spaţiului şi privirii ca
mult cu sufletul. obiecte plastice pline de
Exprimarea prin forţă şi purtătoare ale unui
mesaj explicit.
artă, mă face să Vrăjită parcă de frumu-
văd lucrurile şi tot se0ea intrinsecă a realului,
ce mă înconjoară, Daniela Moraru „prinde” în
pensula0ia sa atât forma ex-
din altă perspec-
terioară, cea care se dăruie
tivă, una sensibilă, ncondi0ionat privirii, cât și
poetică, delicată. mesajul ascuns al oricărui
Aleg teme din obiect pictat, fie floare, fie
element decorativ. Astfel,
natură, fiind atât fără îndoială, pictura sa are
de diversă şi evi- o amprentă distinctă!
dent, totul este pre-
lucrat în
laboratorul sufletu-
lui şi sensibilităţii
proprii. Scopul meu „Nicolae Iorga”; 2009 - Bienala „Lascăr
în demersul artistic 2000 - Clubul elevilor din Vorel”, Piatra Neam0;
este de a-i face feri- Vălenii de Munte; 2007 - Galeria „Hanul cu
1999 - Casa de Cultură Tei”, București;
ciţi pe oamenii
din Vălenii de Munte;
aflaţi în preajma 1995 - 1997 - restau-
artei mele, măcar rarea bisericii din satul
pentru o clipă. Fundeni, Prahova;
1996 - Casa de Cultură
din Vălenii de Munte.
DANIELA MORARU
Expozi*ii de grup:
Biografie: 2012 - Bienala „George
Născută în România la Petrașcu” Târgoviște
28.02.1963. 2010 - Galeria de Artă
Absolventă a Univer- „Silistra” Bulgaria;
sită0ii „Spiru Haret" din 2010 - City Gallery,
București, sec0ia Conser- Botoșani;
2010 - Salonul de artă,
4 ploiestiul cultural „Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale
Numărul 2 Redactor sef: Gheorghe Burdujan ploiestiulcultural@gmail.com

MUZEUL JUDEŢEAN DE ARTĂ PRAHOVA


„ION IONESCU QUINTUS”
din Paris (1861) şi cel scării ce duce de la parter Colecţia de pictură a
mai important reprezen- la etaj este lucrată în mo- debutat în 1931, îmbogă-
tant al stilului Second Em- tivul rinceau-ului renas- ţindu-se, de-a lungul
pire. centist francez. Scara este anilor, prin achiziţii şi
Clădirea are un exterior marcată, de o parte şi de donaţii (între care cea
sobru, decorat cu impor- alta, de două (din cele mai importantă este Do-
tante piese de stucatură patru existente iniţial) naţia Seulescu-Stere). Ea
ce susţin ancadramentele sculpturi de bronz, care oferă o perspectivă amplă
ferestrelor şi ale celor asigură totodată şi ilumi- şi semnificativă asupra
două balcoane de pe narea. Ele sunt reprezen- evoluţiei genului, stiluri-
faţada principală şi de pe tări feminine, posibile lor şi influenţelor europe-
latura de sud. Acoperişul alegorii ale orelor, şi ne asupra picturii româ-
este înalt, semănat cu aparţin marelui sculptor neşti de şevalet din ul-
hornuri în stil francez, şi a francez Albert-Ernest timele două secole. Nu
fost realizat iniţial din Carrier-Belleuse. Un im- lipseşte aproape nici un
solzi de ardezie. Intrarea portant luminator asigură autor important, de la
principală, surmontată de o vizibilitate spectacu- anonimii începutului se-
Stelian”, pinacotecile din un fronton marcat de un loasă pentru holul de la colului al XIX-lea până la
Muzeul de Artă Cluj şi Iaşi etc. ultimele generaţii ale se-
Ploieşti îşi are Evacuată în timpul celui colului al XX-lea.
originea în de al doilea război mon- Nicolae Polcovnicul
dial, Pinacoteca Munici- (1788-1842), Josef Au-
Pinacoteca piului Ploieşti se va gust Schoefft (1775-
Municipiului reînfiinţa sub denumirea 1850), Niccolo Livaditti
de Muzeul de Artă (1804-1860), Constantin
Ploieşti, înfiinţată Ploieşti în anul 1955. Daniel Rosenthal (1820-
în noiembrie 1931 În 1969, autorităţile 1851), Ion Negulici
în urma eforturilor atribuie Muzeului de (1812-1851), Constantin
Artă Ploieşti actualul Lecca (1807-1887), Mişu
consecvente ale sediu din Bulevardul In- Popp (1827-1892),
unui grup de vază dependenţei nr. 1, Gheorghe Tăttărescu
Palatul „Ghiţă Ionescu”, (1820-1894) şi, desigur,
de intelectuali care a găzduit, după 1919, Theodor Aman (1831-
ploieşteni, între Prefectura Judeţului 1891) sunt doar câţiva
care avocatul, omul Prahova. din cei mai reprezentativi
mare hublou, este jalona- etaj. Plafoanele acestuia şi artişti ai secolului al XIX-
politic şi ISTORIA CLĂDIRII tă de două felinare supra- cele de deasupra casei lea, prezenţi cu lucrări
colecţionarul de Monument de arhitectură dimensionate, realizate în scării sunt pictate cu dintre cele mai valoroase.
de valoare naţională, îns- feronerie, cu motive deco- ghirlande şi medalioane Nicolae Grigorescu
artă Ion Ionescu- crisă pe lista monumen- rative în acord cu împre- reprezentând zeităţi ro- (1838-1907) este, de
Quintus, arhitectul telor istorice, clădirea jmuirea. mane. asemenea, bine reprezen-
Toma T. Socolescu, este situată în centrul Mu- Spaţiul interior se des- Palatul a păstrat sobele tat în colecţia muzeului.
nicipiului Ploieşti, pe făşoară pe trei niveluri: originale, cu cahle de Dintre lucrările lui se de-
istoricul Dumitru „Bulevardul Castanilor” demisol, parter şi etaj. Boemia, dintre care cea taşează Cap de ţărancă -
Munteanu-Râmnic, (deschis în 1881), şi face Două scări din marmură mai importantă este delicată tratare cu note
parte dintr-o rezervaţie albă marchează accesele: căminul monumental pe impresioniste, ca şi Ma-
cu sprijinul arhitecturală ce poartă prima, din curte în holul două niveluri, realizat în rină, cu un motiv din nor-
autorităţilor locale amprenta preocupărilor principal de la parter, şi faianţă de Meissen, cu un dul Franţei.
şi în cadrul stilistice ale arhitecţilor cea de-a doua, mult mai medalion pictat reprezen- Ion Andreescu (1850-
români şi străini din ul- amplă, de la parter la etaj. tând un castel de pe Rin. 1882) este prezent cu lu-
Aşezămintelor timul pătrar al secolului al Decoraţia interioară este Clădirea a suferit, pe de o crări precum Târg la
Culturale XIX-lea. în stilul neobaroc, cu in- parte, diverse prefaceri Buzău, Ghiveciul cu
Palatul a fost iniţial o fluenţă şi realizare italia- de-a lungul timpului, şi, garoafe, Margine de sat şi
„Nicolae Iorga”. reşedinţă particulară, nă. Coloanele, plăcile pe de alta, cutremurele altele.
compusă dintr-un corp încastrate în pereţii holu- din secolul al XX-lea i-au Ştefan Luchian (1868-
După Marea Unire din central şi dependinţe, si- lui central şi pe casa scării afectat structura de rezis- 1916) este reprezentat
1918, s-au luat numeroa- tuate într-o incintă de (realizate în stuco-mar- tenţă, ceea ce a impus la- printr-un Autoportret de
se măsuri, la scară naţio- mari proporţii, marcată mură), plafoanele sălilor borioase lucrări de tinereţe, databil în anul
nală, pentru organizarea de un gard sobru, în fe- de la parter şi ale holului consolidare şi restaurare 1899 şi executat la Paris,
unei reţele de muzee spe- ronerie, ce poartă încă în central (stucatură poli- a decoraţiilor interioare şi dar şi prin peisaje de la
cializate. Astfel, dispu- medalioane iniţialele cromă şi aurită), frontoa- exterioare. Ultima şi cea Brebu, între care Crângul
nând de o colecţie de artă primului proprietar - nele de deasupra uşilor mai importantă lucrare de verde din 1912.
românească din perioada omul politic şi bancherul de la parter şi capitelurile restaurare s-a încheiat în
clasică, modernă şi vizând Ghiţă Ionescu (1833- coloanelor (stucatură au- anul 2006.
achiziţii de la artiştii con- 1898). Acesta îşi ridică şi rită de influenţă barocă)
temporani epocii respec- îşi decorează casa în pe- se datorează unor meşteri
tive, Pinacoteca Munici- PATRIMONIU
rioada 1885-1894, după italieni. Doi dintre aceştia Patrimoniul muzeului
piului Ploieşti se alătura planurile arhitectului şi-au semnat şi datat lu-
muzeelor de artă deja este alcătuit, în principal,
român Leonida Ne- crarea (1894), pe tambu- din artă românească mo-
existente la acea dată, grescu, format la École rul candelabrului de la
între care Muzeul dernă şi contemporană
des Beaux Arts din Paris casa scării, păstrându-li- (secolele al XIX-lea şi al
Brukenthal, Pinacoteca şi profund marcat de per- se astfel numele: Elia şi
Naţională, Muzeul XX-lea) şi este structurat
sonalitatea lui Charles Giaccomo din Friuli, pe colecţii: pictură,
„Theodor Aman”, Garnier (1825-1898), Udine. Feroneria balus-
Muzeul „Anastase grafică, sculptură şi artă
creatorul Operei Mari tradei în două aripi a decorativă.
Simu”, Muzeul „Toma (continuare în pagina 5)
„Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale ploiestiul cultural 5
Numărul 1 Redactor sef: Gheorghe Burdujan ploiestiulcultural@gmail.com

MUZEUL JUDEŢEAN DE ARTĂ PRAHOVA


(Continuare din pagina 4) „ION IONESCU QUINTUS”
Bine reprezentată este Muzeului de Artă Corneliu Baba şi mulţi sculptori români, precum Nicodim, Ileana
şi generaţia anilor '30, Ploieşti, cu lucrări alţii. Dimitrie Paciurea Dăscălescu, Angela
prin lucrări de Theodor aparţinând secolelor al (1873-1932), Cornel Ionilete, Ileana Balotă,
Pallady (1871-1956), XIX-lea şi al XX-lea, este Gravura şi grafica de Medrea (1888-1964), Ana Lupaş, Liliana Anas-
Gheorghe Petraşcu genul graficii. multiplicare în general Oscar Han (1891-1976), tasescu, Ovidiu Paştina,
(1872-1948), Jean Al. Printre zonele de interes sunt, la rândul lor, bine Alexandru Călinescu Cela Neamţu-Grigoraş,
Steriadi (1880-1956), ale colecţiei de grafică de reprezentate, de la (1889-1979), Ion Jalea Mariana Grumăzescu-
Nicolae Tonitza (1886- şevalet se numără cele 20 gravuri de secolul al XIX- (1887-1983), Constantin Voicu şi alţii.
1940), Ştefan Dimi- de desene pe calc, cu mo- lea, aparţinându-i lui Baraschi (1902-1966)
trescu (1886-1933), tive dobrogene, semnate Theodor Aman, până la (prezent, între altele, cu Muzeul Judeţean de
Francisc Şirato (1877- de Nicolae Tonitza, gravura contemporană a două proiecte de monu- Artă Prahova „Ion
1953), Samuel Mützner provenind din atelierul unor autori din ţară şi din mente ecvestre inedite ale
Ionescu-Quintus”
(1884-1959), Rodica Eugeniei Iftode. Există, afara graniţelor ei. Regilor Carol I şi Ferdi-
În anul 2005, printr-o
Maniu (1890-1958), de asemenea, numeroase Prin organizarea, după nand, Dumitru
hotărâre a Consiliului
Nicolae Dărăscu (1883- desene şi crochiuri sem- 1990, a Bienalei Inter- Măţăoanu (1888-1929),
Judeţean Prahova, forul
1959), Iosif Iser (1881- nate de Jean Al. Steriadi, naţionale de Gravură Gheorghe Tudor (1882-
tutelar al Muzeului
1958), la care se adaugă multe din ele reprezen- Contemporană „Iosif 1944), Romul Ladea
Judeţean de Artă Pra-
diferite generaţii de ar- tându-i pe unii din con- Iser”, Muzeul de Artă (1901-1970), Ion
hova, din care fac parte
tişti contemporani, cum temporanii săi, precum Ploieşti şi-a îmbogăţit Irimescu (1903-2005) şi
Muzeul de Artă Ploieşti
ar fi Corneliu Baba pictorii Nicolae Dărăscu patrimoniul cu sute de lu- mulţi alţii.
şi Muzeul Memorial
(1906-1998), Alexandru şi Iosif Iser. crări ce ilustrează toate
„Nicolae Grigorescu”
Ciucurencu (1903-1977), tehnicile de gravură, mai Artele decorative sunt
Câmpina, instituţiei i-a
Ion Ţuculescu (1910- Se găsesc şi desene vechi sau mai noi, şi care reprezentate prin lucrări
i- fost atribuită denumirea
1962), Ion Pacea (1924- acuarelate, datorate lui reprezintă, prin autorii de artă contemporană din
de Muzeul Judeţean de
1999), Georgeta Theodor Pallady, lor, toate cele cinci conti- ceramică şi sticlă, o
Artă Prahova „Ion
Năpăruş (1930-1997), provenite din Colecţiile nente, reuşind să ofere colecţie de icoane pe sti-
Ionescu-Quintus”, în
Constantin Piliuţă Yvonne Dinopol, Balcica astfel o imagine cuprinză- clă din secolul al XIX-lea,
onoarea celui mai impor-
(1929-2003), Ion şi Octav Măciucă, pre- toare a gravurii interna- dar şi prin valoroasa
tant dintre ctitorii săi şi a
Sălişteanu, Vasile cum şi grafică satirică sau ţionale contemporane. colecţie de tapiserie con-
familiei căreia i-a
Celmare, Vasile Grigore, diverse compoziţii de temporană românească,
aparţinut clădirea-monu-
Marius Cilievici, Viorel Iosif Iser, provenind din Colecţia de sculptură ce cuprinde lucrări rea-
ment în care se află astăzi
Mărgineanu, Ion Biţan şi Donaţia Elisabeta şi este mai puţin numero- lizate de Ion şi Teodora
sediul muzeului.
mulţi alţii. Mişu Weinberg. Se asă, dar foarte valoroasă. Moisescu-Stendl, Geta
adaugă la acestea guaşe Ea cuprinde lucrări Brătescu, Pavel Codiţă,
Un alt domeniu bine semnate de Lucian reprezentative ale unora Lena Constante, Petre şi Sursa:
http://www.artmuseum.ro
reprezentat în colecţiile Grigorescu (1894-1956), din cei mai importanţi Ritzi Iacobi, Ion

cronica de carte ION STRATAN - VÂRFUL DE LANCE


AL GENERAŢIEI SALE
sine, un demers hieratizant. splendidă// - Nu la Viena, la goasa unui limbaj de esen- vinte pline cu saci de/
Sintaxa eficientă jucată între Graz -// La Notre Dame am 4iale, angajează discursul în polen.// Și spune de un ful-
nota4ie și conota4ie, traduce văzut/ o slujbă cu preotese, eliziuni, ceea ce introduce ger departe/ ca o lumină pe
spectacolul aparen4elor în despre/ care am scris// mari intervale semnificative Dealul Căpă4ânii.// Și spune
fulgura4ii senzuale de mis- Tristan et Yseult// le ble între nota4ii. La urma urmei, de tine, de mine.// Necunos-
tere ale imediatului, compri- pousse peniblement// Tris- această ștergere a treptelor cu4i am fost, frate/ al meu
mate în pastile: „Tristan cu tan și Isolda// grâul crește intermediare, această sus- de dincolo.// Necunoscu4i
Yseult,// le ble pusee din greu// la Viena, pâinea e pendare a pun4ilor imediate, am fost, după cum/ gura nu
Apari4ia volumului de ver- peniblement// Tristan și 10,25/ la Paris, pâinea e 3// creează nu doar un efect de vorbește și mirosul/ nu
suri „De partea mor0ilor” Isolda// grâul crește cu Liubomir, Liubomir/ din miroase.// Efluvii de crini -
(din care vom cita în conti- greu// Doi// eu și cu tine/ Chișinău// - Ce e grecesc în scrie-n Carte/ Valuri de
nuare), așezat firesc, aș zice, așteptând trenul/ de Bel- Byron?// Moartea lui.” frezii - acolo/ Trandafiri
în linia operelor poetice ale grad// Zâmbetele noastre Ion Stratan lucrează de parfuma4i în Biblie/ și
lui Ion Stratan, l-a determi- de apă/ ochii noștri de apă/ fapt cu principiile elipticii Coran// Tu alege cu mâna,
nat pe criticul literar Nicolae trupurile noastre de apă// dintr-o hieratică personală separă/ florile în uscate și
Manolescu să scrie articolul Cafeaua espresso e bună/ - reducând lumea, uneori, la vii,/ sfărâmând în mână/
„Ion Stratan și al4ii”, situân- încă două duzine -// Uite is- puncte implozive, cu abia petalele sfoigite.”
du-l astfel în pozi4ia de lider toria secolului pe/ casete în presim4ită rumoare a sen- Pe eșichierul poetic româ-
al genera4iei sale. limba germană/ uite Par- surilor congelate și stratifi- nesc, Ion Stratan nu a fost
Contragerea realului în fumul și uite// o croitorie cu cate în senza4ie. Scriitura lui, impact între enun4uri, dar și un poet fără maeștri, ci, mai
embleme este 4inta imediată manechine negre// În rest, adesea economică și avară, un efect de ermetizare: degrabă, unul fără ortaci.
a poeticii lui Ion Stratan, nun4i islamice,/ câini ciobă- trăiește din fervoarea den- „Binecuvântată fie gura/ cea
ceea ce impune, ca de la nești germani,/ și Catedrala sită4ii. Angoasa acesteia, an- care sărută și spune/ cu- Gh BURDUJAN
6 ploiestiul/cultural „Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale
Numărul 2 Redactor sef: Gheorghe Burdujan ploiestiulcultural@gmail.com

VALENTIN EMIL MU Ş AT - O ANTOLOGIE


A LITERATURII V Ă LENARE -
MIRON RADU PARASCHIVESCU
estetice. Opinia câtorva efemeride Vă rog să primiţi
Recunoscut de critica lite- politico-intelectuale a cântărit Doamnei Miron Radu omagiile mele şi vă
rară drept un boem subţire mai mult decât recunoaşterea Paraschivescu mulţumesc pentru
printre cărţi şi un intelectual criticii literare, de la Nicolae scrisoarea dv. – care vă
de rasă în viaţă, Miron Radu Manolescu la Eugen Simion. Doamnă,
onorează pe dumnea-
Paraschivescu este un La 17 februarie 1971 poetul voastră, pe el şi pe mine.
frondeur care surprinde prin s-a stins din viaţă în vârstă de Aflasem, vai, de
originalitatea formulelor 60 de ani, fiind înmormântat moartea lui Miron Radu
Personalitate poetice. în cimitirul din Vălenii de ANDRE MALRAUX
Paraschivescu.
incontestabilă a Descoperitor de talente Munte. Cunoşteam munca sa la
literaturii (Marin Preda, Virgil Calea Regală (şi eram
Mazilescu, Valeriu Sîrbu, ş. a.) OPERA: fericit şi mândru);
române şi a sprijinit la Vălenii de Munte Cântice ţigăneşti; Pâine, Valentin Emil MUŞAT
emblematică apariţia revistei „Ecoul” a cunosc postfaţa pe care
pământ şi ţărani; Cântare dl. Ion Mihăileanu a avut
pentru cultura Liceului „N. Iorga” în care României; Laude; Decla-
publicau, deopotrivă, elevi şi amabilitatea să mi-o
oraşului nostru, raţie patetică; Bâlci la
aducă. Ea este datată
Miron Radu profesori, dar şi nume de Râureni; Versul liber; Dru-
prestigiu ale literelor muri şi răspântii; Tristele; Plateau d’Assy, unde,
Paraschivescu româneşti precum Ana Ultimele; Poeme; Amintiri. după cum ştiţi, am con-
este şi astăzi un Blandiana, Adrian Păunescu, Traduceri remarcabile din tribuit mult la fondarea
scriitor Geo Bogza ori Zaharia Stancu. marea poezie şi proză a lumii. bisericii: destinele se în-
controversat. Preţuirea locală postumă tâlnesc în mod straniu.
este inegală: o stradă şi bi- Pentru că e greu să tri-
Numele lui este rostit cu blioteca orăşenească îi poartă mitem ceva până în
veneraţie de cercurile literare numele, un festival şi sporadic Verrieres - România, aţi vrea,
serioase, contestat ori mini- un cenaclu de mercenari lite- doamnă, să aşezaţi pe
Le-Buisson, 29.
malizat de intelectualii minori rari. Din raţiuni politice a fost martie 1971 mormântul său o jerbă
care amestecă maliţios crite- abandonată ideea ca una din
şcolile oraşului să-i poarte de trandafiri îndoliaţi,
riile judecăţii de valoare gândindu-vă la mine?
numele, în semn de preţuire.

Iohannis, „Steaua
FEMEIA PERSONALIT Ă Ţ I României” în grad de
ofiţer.
LA 50 DE ANI ALE PLOIE Ş TIULUI În 2009 a primit de la
DE AZI: MIRCEA preşedintele Traian

IONESCU QUINTUS
păru$i și mul$i solda$i Mircea Ionescu Quintus în proaspăt reînfiinţatul
de plumb. Hăr$ile celor s-a născut pe 18 martie Partid Naţional Liberal, iar
mai vechi civiliza$ii în- 1917, într-o familie de în 1990 a intrat în Camera
cre$esc pielea de pe vechi liberali. Tatăl său, Deputaţilor pe listele par-
mâini. Ea intră în cadă, Ion Ionescu Quintus, a tidului. Din octombrie
în apa fierbinte, și-n deţinut nu mai puţin de 1991 şi până în noiembrie
fa$a ochilor încep nouă mandate de parla- 1992 a fost ministru al
războaie, vie$ile se duc mentar din partea PNL, iar Justiţiei în Guvernul Stolo-
la fund, printre alge, fiul i-a urmat atât în ca- jan. În 1996, când PNL
Femeia la cincizeci de riera de jurist, cât şi în intră din nou în Parlament, Băsescu gradul de general
demoni și scoici - în
ani e un Atlas geogra- afinitatea politică pentru Mircea Ionescu Quintus de brigadă în retragere.
care deslușește mur-
fic. Edi$ie veche, îl liberalism. este ales senator de Mircea Ionescu Quintus
murul tuturor Pentru că nu a renunţat Prahova şi reuşeşte să-şi
găsești la Biblioteca este scriitor, membru al
oceanelor din care la convingerile liberale, reînnoiască mandatul şi la
Municipală, unde Uniunii Scriitorilor, el
ochii și-au decupat Quintus a suferit represa- alegerile din 2000. Din publicând mai multe vo-
bibliotecara își adaugă
câ$iva cm. Femeia e un liile regimului comunist. 2002 este preşedinte de lume de epigrame. Una
ochelarii pe nas ca s-o
atlas și multe istorii în A stat mai mulţi ani în onoare al Partidului dintre acestea a rostit-o
citească mai bine.
care și-a lăsat ca lagăre, inclusiv la Canalul Naţional Liberal. anul trecut pe scenă, cu
Femeia are hăr$i peste În 2002, a fost decorat de
ofrandă câte o șuvi$ă Dunăre - Marea Neagră, ocazia aniversării a 99 de
tot. Și pe sâni, între perioadă din care şi-l preşedintele Ion Iliescu cu
din păr. Dar cel mai ani:
omopla$i, aluni$ele aminteşte pe părintele „Steaua României” în grad
ușor îi citești trecutul „Spre sută anii se adună
sunt stele oarbe care Galeriu despre care a spus de cavaler. Cu o zi înaintea Ca prin păduri, semeţii
pe mâini, în timp ce le
s-au împlântat în pie- că ar trebui trecut în rân- împlinirii vârstei de o sută brazi/ Şi s-or găsi
unge cu o cremă
lea ca un palimpsest. E dul sfinţilor. de ani, Mircea Ionescu destui să spună
hidratantă de noapte. Quintus a primit o nouă
un manual de istorie, După Revoluţia din 1989, Ce mai înseamnă
cu imperii de mult Quintus s-a aflat în centrul decoraţie din partea suta azi?”.
Livia DIMULESCU scenei politice. S-a înscris preşedintelui Klaus
apuse, cu împăra$i dis-
„Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale ploiestiul/cultural 7
Numărul 2 Redactor sef: Gheorghe Burdujan ploiestiulcultural@gmail.com

CORALA „PAUL CONSTANTINESCU” DIN PLOIEŞTI EXPOZI IE


Alcătuită din pasionaţi ai bescu”, „D.G. Kiriac”, Internaţional „Să cînte INEDITĂ
artei corale, tineri şi vârst- „Cetatea de Foc” - Reşiţa, popoarele”, organizat de
nici înzestraţi cu calităţi „Craiul Munţilor” – Hune- Uniunea Europeană a Ra- Cine dorea să viziteze ex-
artistice deosebite, cu pre- doara, „Gh. Dumitrescu”- diodifuziunii şi înregistrat pozi7ia deschisă în
ocupări profesionale Braşov; de BBC Londra. berăria Winter din Koln
diferite, aceşti artişti ama- - Diplome la festivalurile era obligat să ia drumul
tori îşi rezervă o parte din corale din Piteşti, Iaşi, Bu- Dirijorii Coralei „Paul
prin closet pentru a se
timpul lor liber activităţii cureşti, Sf. Gheorghe, Lugoj, Constantinescu”, în perioa-
ciocni de un individ care,
De la înfiinţarea Casei de corale, în dorinţa satisfacerii Ploieşti şi altele; da 1955 - 2012:
unor cerinţe de ordin spiri- - înregistrari la radio si tele- - Gheorghe C. Ionescu: 1955 mo7ăind pe scaunul lui,
Cultură „I.L. Caragiale” a declama versuri obscene.
Municipiului Ploieşti, în tual, cultural-artistic. viziune. – 1980;
- Eugen Bleoţiu, Pătrunzând, în sfârșit, în
1955 (sub denumirea
Palatul Culturii Ploieşti), în Corala „Paul Constantines- În afara acestor succese în - Justin Podáreanu, sala de expozi7ie în care
cadrul instituţiei a funcţio- cu” a obţinut numeroase ţară, Corala „Paul Constanti- - Georgeta Mazilu, încăpeau abia 37 de ex-
nat în permanenţă o corală premii, trofee şi distincţii de nescu” a efectuat turnee de - Corneliu Irimia: 1984 - ponate, amatorul se
de adulţi. A fost inclusă, ini- mare însemnătate: prestigiu în străinătate, par- 1998; vedea pus fa7ă în fa7ă cu o
ţial, în componenţa „Ansam- - Ordinul „Meritul Cultural” ticipând la festivalurile şi - Georgeta Mazilu: martie sculptură din lemn ce-i
blului de cântece și dansuri clasa I; concursurile corale interna- 2000 - mai 2001; era oferită spre dis-
al oraşului Ploieşti”, apoi s-a - Premiul I şi titlul de Lau- ţionale din Ungaria, Bulga- - Mihai Nae: ianuarie 2002 -
trugere, de plafon fiind
transformat în Corul Palatu- reat la Concursul republican ria, Germania, Estonia, iunie 2003;
suspendată în acest scop
lui Culturii, pentru ca din al formaţiilor artistice de Italia, Irlanda. De asemenea, - Cornel Mutu: noiembrie -
amatori; corala a făcut înregistrări în decembrie 2003; o secure, bălăbănindu-se
anul 1971 să primească nu- într-un lan7. De îndată ce
mele eminentului compozi- - Locul I la Concursul tele- studiourile de radio din - Eduard Antonio Tocan:
vizat „Cântare Patriei”: Stuttgart – Germania şi a aprilie 2006 - iunie 2009; opera de artă era trans-
tor ploieştean Paul
Constantinescu. - Trofeele „Ciprian Porum- participat la Concursul Coral - Cornel Mutu: martie 2010 - 11 formată în 7ăndări, orga-
nizatorii se pregăteau să
o înlocuiască.
IMPORTANŢA TITLULUI Originalul vernisaj evo-
cat cu atâta lux de amă-
Titlurile cele mai celebre, negativ: „e crimă şi pedeapsă În secolul al 19-lea, Mis- Olga, s-ar fi putut ca „Enigma nunte pitorești de gazete
cele care gâdilă urechea oa- ce se întâmplă acolo”. terele Parisului, Misterele Lon- Otiliei” să se numească Părin- nu a avut loc în deceniul
menilor cât de cât şcoliţi sunt, Paricid, ca toate titlurile drei şi Misterele Bucureştilor ţii Otiliei sau ca volumul de șapte, epoca de glorie a
probabil: „O mie şi una de mari, şi acesta intră în patri- stau bine alături, iar roman- debut al lui Arghezi să se nu- ac7ionismului modern, ci
nopţi”, „Visul unei nopţi de moniul universal, ucigându-şi cierii beneficiază unii de pe mească Agathe negre...
cu peste cincizeci de ani
vară”, „Mult zgomot pentru autorul. urma faimei titlului altora. Un titlu frumos poate face
nimic”, „Roşu şi negru”, Este evident că fiecare Mai toţi poeţii noştri din carieră independent de carte
în urmă, la începutul anu-
„Crimă şi pedeapsă”, „În cău- epocă își are titlurile ei carac- aceeaşi perioadă, îşi publică şi, pe de altă parte, e justificat lui 1920.
tarea timpului pierdut”, „Mun- teristice. Teatrul antic şi anti- volumele sub titlul standard să se rostească şi despre ti- Konrad Adenauer ocupa
tele vrăjit”, „Cântăreaţa chitatea în genere, preferă Poesii, parte pentru că citi- tluri replica Julietei referitoa- pe atunci func7ia de pri-
cheală”. titlurile simple, formate dintr- torul trebuie să înţeleagă de re la nume: „Ce e într-un mar general al Kolnului
Nu contează conţinutul un substantiv, adesea pro- la început ce are în mână, nume?”. Ce e într-un titlu? O iar orașul se afla sub ocu-
acestor cărţi, întâmplător priu: „Iliada”, „Perşii”, parte pentru că aşa e moda. carte, oricum i-ai spune, tot cu pa7ie britanică. Ac7iunea
toate capodopere, ci numai „Electra”, „Antigona” etc. Ar fi interesantă o istorie a ce e între coperţi rămâne. organizată în berăria
rezonanţa titlului. Din lista de În secolul al 17-lea, strălu- metamorfozelor titlurilor azi Până la urmă, totuşi, cartea Brauhaus constituia,
mai sus, poate că pe locul cesc titlurile baroce, intermi- celebre, cu discuţiile de dina- este cea care impune un titlu, după nenumărate dife-
întâi, la noi cel puţin, ar sta nabile, acoperind jumătate de intea publicării. S-ar fi putut Rămâne un mister: cum se
rende cu poli7ia locală,
„Crimă şi pedeapsă”, care cir- pagină şi menite a da o mulţi- ca „Ion” de Liviu Rebreanu să face că cele mai bune cărţi din
culă şi ca expresie argotică, un me de informaţii textuale şi se numească Zestrea, „Adela” literatura universală au şi cele
debutul grupului Dada în
fel de superlativ admirativ- contextuale. de Ibrăileanu să se numească mai frumoase titluri? fa7a publicului colonez...

de Poezie „Nichita Stă-


CALENDAR FESTIVALURI PLOIEŞTENE (I) nescu”. Se desfăşoară în
• Festivalul „Gala Tine- • Festivalul de Folclor Prima decadă a lunii iulie, Judeţean Prahova. Se des- jurul datei de 31 martie,
rilor Dirijori” – o foarte „Cunună de Cântec Româ- este prin tradiţie perioada făşoară în prima decadă a când s-a născut Nichita
apreciată manifestare de nesc” – un apreciat con- când se ţine festivalul; lunii octombrie; Stănescu.
muzică simfonică, mani- curs naţional de muzică • Festivalul de Teatru • Festivalul Internaţional (Robert Codescu)
festare organizată de Fi- populară care anul acesta „Toma Caragiu” – purtând de Fotografie
larmonica „Paul Constan- (2017) îşi va desfăşura numele marelui actor „Secvenţe” – o
tinescu”. Luna august cea de-a 4-a ediţie. Se ţine ploieştean se desfăşoară manifestare cu
este, de regulă, luna în undeva în ultima decadă anual, începând cu 2011, participare inter-
care se desfăşoară acest a lunii octombrie; chiar la Teatrul „Toma naţională şi care
festival; • Festivalul de Interpreta- Caragiu” din oraş. Luna se organizează
• Festivalul Castanilor – re şi Creaţie Muzicală noiembrie este luna în din anul 2013,
un regal de muzică folk, se „Paul Constantinescu” - o care se desfăşoară acest prin eforturile
desfăşoară anual şi a de- prestigioasă manifestare festival; celor de la Asoci-
venit o adevărată rampă muzicală organizată de • Festivalul folcloric „Pra- aţia „Escamode”.
de lansare pentru tinerii către Muzeul Memorial hova iubeşte Basarabia” - Are loc în ultimul
artişti. De regulă se des- „Paul Constantinescu” aşa cum o spune şi denu- week-end din
făşoară în prima decadă a împreună cu Filarmonica mirea este o manifestare, luna septembrie;
lunii octombrie; „Paul Constantinescu”. organizată de Consiliul • Festivalul Internaţional
8 ploiestiul cultural „Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale
Numărul 2 Redactor sef: Gheorghe Burdujan ploiestiulcultural@gmail.com

O POETĂ LA VÂRSTA DEPLINEI MATURITĂŢI


ELENA LUCIA SPĂTARIU
peste răni se scurg argintii impaurite ed atterrite
dangăt de clopote sparte printre degetele făcute da questo mondo
și mute căuș... che le osserva
îmi sfârtec-auzul Î.i plac secundele mele.
tăcând... Sunt vii. con occhi di sangue
Mă-nchid în tăcere Le sim.i ale tale e schiuma in bocca,
și urlu și le înșiri s’ode l’urlo di Dio che
consoane blocate-ntre din.i ca pe mărgăritare, piange e dispera
sfârtecând te împodobești cu ele, s’ode il silenzio della
vocale se scurg printre le pui petece ici și colo sua preghiera,
buze pe câte-o rană încă
aiurea sângerândă... del suo sconforto
și-o lacrimă strâng între Și dintr-o dată... infinito,
gene Cu un fâlfâit de aripă come il mondo ormai
zâmbind... neagră, impazzito.
ca un rămas bun mângâiat Le poesie son
lCurcubeu paranoic de crivă., farfalle di cristallo.
Mi-e mov și mi-e gri îmi congelezi timpul
albastru îmi plânge cerul și pleci... (Autore: Emilio Ferro)
cu lacrimi sidefii pe cerul nop.ii tale
verdele-mi naște pâlpâie șăgalnic lFluturi de cristal
o frunză pe ram alte stelu.e... Poeziile sunt fluturi
REFERINŢE CRITICE galben îmi zgârie
o rază în geam
verzi. zboară la prima
adiere de vânt,
soare nebun lUneori, privind împiedicându-se
Cuvintele Elenei Lucia răbdarea și curiozitatea Se-aruncă în mare Uneori privind
Spătariu (poetă de un parcurgerii textelor sale. nervos și portocaliu... în oglinda verde de nori,
real talent și traducător Nu urmează niciun clișeu Când sărutând o inimă a lacului se lasă duse de gânduri
pe buze îmi rămăsese chipul angelic al speran.ei negre, delicate
intuitiv și inspirat) relevă literar, ci, spirit solar, își Roșu plutind zâmbitor și și fragile, pufoase
o sensibilitate cu totul expune sim.ibilitatea în Am vrut să strig... promi.ător și colorate,
specială, care nu se pli- forma ei pură, necenzu- dar buzele mi s-au învine.it sub raza soarelui palid, nouri de emo.ii,
de frig... cuvântul,
ază pe tiparul sensibi- rată. Așadar, Elena Lucia (doar unul singur) neliniști clocotesc
lită.ilor comune. Spătariu scrie liber, lTravestiri se prăvale zgomotos și freamătă
Prin atmosfera și atitu- dezinhibat și strălucitor Mi-ar fi plăcut să fiu ca o stâncă desprinsă la bătăile inimii, apoi,
dine stilistică, poemele ei sub aspectul valorii o Dulcinee dintr-un munte de ghea.ă. se îndepărtează
să mi se-nchine Și totul se transformă în înfricoșate și îngrozite
par a fi scrise pentru un estetice... ode și imnuri de iubire... cioburi... reci și sfâșietoare, de această lume
anume cititor avizat Trupul însuși al poeziei nu poezii rănindu-.i carnea...
ci lupte-adevărate În locul îngerului, o gaură care le observă
întru cunoașterea sale este profund în tragicul război neagră înghite cercuri cu ochi de sânge
ipostazelor creatorului. ra.ional în modalitatea cu via.a concentrice, apoi... și spume la gură,
Însă unda lirică din de expunere, exprimând dar liniștea tulbure a mâlului se aude urletul
în regia-aceasta tristă stârnit pe fundul lacului... lui Dumnezeu
poezia Elenei Spătariu un suflet extrem de sen- destinul Dar nuferii nasc în lacuri
prinde cu mare ușurin.ă, sibil și o luciditate senti- mâloase și pasărea
ce plânge și disperă
mi-a decis un rol se aude liniștea
cu un accent de univer- mentală ușor sesizabilă. de Don Quijote travestit își rotunjește aripa
sărman erou nebun aruncând umbre rugăciunii sale,
salitate, pe oricine are Gheorghe BURDUJAN luptând cu morile de vânt peste soarele palid... al disperării infinite,
și-n loc de lauri să adun pentru că
dispre.... lumea a înnebunit.
POEME: lAripa rotundă,
TRADUCERI Poeziile sunt
l Veni!i de lua!i... î.i întind (din italiană în fluturi de cristal.
Mi-am smuls teiubescul col.ul acela-nroșit neagră limba română) (Autor Emilio Ferro)
din torace de atâta iubire Îmi congelezi timpul
cu cord cu tot prăvale spre mine cu o zbatere de aripă lFarfalle di cristallo
și l-am frânt în stânca rotundă, neagră, Le poesie son farfalle
bucă.i consistente pe care legat Prometeu ca un rămas bun volteggiano via al
mirosea frumos aștepta corbul mângâiat de crivă.
și pleci... primo
a grâu încol.it și pune-.i demonii bucăla.i
s-arunce cu praștia Din când în când, alito di vento,
și a smirnă mirosea
a flori de primăvară toate pietrele te întorci zdren.uit inciampano
și a pâine caldă ce vor mai fi rămas și confuz. sulle nuvole, si lasciano
coaptă pe piatră în urma ei Lovind cu bocancul oglinda portar via dai foschi
veni.i de lua.i... ca să simt mai profund de ghea.ă, pensieri,
lua.i to.i de mânca.i tot dispre.ul îmi pescuiești secundele
la copcă. delicate e fragili,
nu vreau în schimb Olimpului tău
efemer. Prin gaura neagră în formă soffici e colorate,
decât pietrele
cu care a.i aruncat de inimă, nubi d’emozioni,
în Hristos ucigându-l lNocturnă le-arunci drept momeală inquietudini
să-mi acopăr Îmi urlă în tâmple doi .ur.uri reci din barbă ribollono e fremono
abisul rămas... liniștea asta și ele, al battito del cuore,
ie zeu trufaș tăceri... necuvinte îmi ningi Secundele,
î.i mișună-n palmă, poi, s’allontanano