You are on page 1of 8

PLOIESTIUL

CULTURAL ISSN: 2558 - 8710 / ISSN-L: 2558 - 8710 Nr. 3, 2017

FONDATOR SI REDACTOR SEF: GHEORGHE BURDUJAN Y 2 LEI

EDITORIAL
DEMNITAR
EU AM
DIN O META-
PROFIL
FORĂ
Gheorghe Burdujan
A
RELIE-
U
n bun ministru, un bun func-
ţionar public nu e necesar să
fie cult, „dus la școli înalte” ci
eficient! Cultura poate fi la un mi-
FULUI
nistru, la un primar, la funcţionarul
public, un handicap adesea insurmon- MENTAL
tabil. În loc să rezolve, să zicem, pro-
blema drumurilor (Ploieștiul are
câteva răni adânci...!), el se va apuca
ÎN PRI-
să hamletizeze lângă fiecare groapă:
„a fi sau a nu fi". Un ministru, prefect,
VINŢA
primar (un funcţionar public de orice
rang) nu e cazul să-şi piardă vremea APRO-
cu privitul stelelor sau cu obsesia
eternităţii. El trebuie să fie practic,
iute în decizii, fără mofturi metafizice,
PIERII
deştept, ager, la care pofta de a mişca
lucrurile în domeniul său (și nu în alte
DE
domenii...) e cu atât mai productivă cu
cât nu are nevoie de fineţuri de spirit. pagina 3 POET
Nefiind sâcâit de parabola melancoli-
ilor autumnale - răul de care suferă
orice intelectual autentic - el va
acţiona, va făptui (va vorbi mai puţin
și mai bine informat) cu fermitate, ca
un administrator ce-şi face treaba
ION LUCA CARAGIALE
fără să audă în urechi strigătul dis-
perat şi periculos al Eclesiastului:
ÎN CARTEA RECORDURILOR
„totul e inutil, e deşărtăciune, nu se
poate face”. Nu va cădea pe gânduri în
plină şedinţă de consiliu, meditând la
teoria relativităţii. Întreaga lui ener-
gie şi întreaga lui dorinţă de a demon-
stra ce e în stare să facă se vor putea
îndrepta, nestingherite, spre rosturile
funcţiei sale. Puţini sunt aceia care au
înţeles că sensul ascuns al progresu-
lui în orice domeniu de activitate,
cere, pe lângă trăncăneală, inevitabilă pagina 2
la noi, şi muncă efectivă, osteneală
practică. Dacă totuşi ai obiceiul de a
vorbi mult fără acoperire în fapte, de
a-ţi da „cuvântul de onoare" la fiecare
trei fraze, de a promite „marea cu AUTORI PRAHOVENI NOUL TEATRU CIUFULICI
IŞI AŞTEAPTĂ
sarea", atunci, ne-„ţinerea de cuvânt"
nu mai este o chestiune genetică, nici CREAŢII ORIGINALE SPECTATORII
astrologică, ci devine o chestiune de
caracter... A vorbi mult şi a nu face
nimic efectiv, vizibil în planul concre- IOAN GROŞESCU
tului este o boală greu de vindecat la
omul nostru public, la demnitarul
CAMELIA IULIANA RADU
român, indiferent de pozi#ia sa în ie- IULIA DRAGOMIR
rarhia socială. A nu spune mare lucru
dar a face totul (adesea de unul sin-
IOAN CORIN CULCEA
gur) înseamnă să ai coloană verte- VALENTIN EMIL MUŞAT
brală și „chemare”. Ploieștiul, prin
oamenii de excepţie care-l locuiesc, ar
LIVIA DIMULESCU
putea fi un oraș pre-destinat exem- paginile 4 și 5
plelor bune...
2 ploiestiul/cultural „Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.” — Ion Luca Caragiale
Numărul 3 Redactor sef: Gheorghe Burdujan / Telefon: 0723-246121 ploiestiulcultural@gmail.com

UN MARE POET ÎNTR-UN ORAŞ MIC


- VALENTIN EMIL MUŞ AT
cronica
salopetă silnică, măre6 și ceasurile nu au mai bătut existen6a iner6ială. Autorul Emil de carte
Valentin Emil unic, Valentin Emil Mușat e, aceeași oră/ ne întâlnisem pune o oglindă în fa6a aces- Mușat este unul dintre
Mușat fără îndoială, inegalabilul la statuie/ vorbind în tei lumi pentru a o face pu6inii ei componen6i pen-
e ultimul - dar chiar ul- „Poet de formula unu”! vechea limbă șuie/ ieșise să-și recunoască autentica tru care traversarea unei
timul - optzecist. Prin Pendulând între realul lumea să ne vadă/ pe mine înfă6ișare: „mă cotropise epoci de o dureroasă com-
contingent și cel textua- și pe tine, dragă/ cu nimicul/ d-l găzdac oliviu, plexitate a implicat și o
referin$e și procedee, prin lizat, adesea greu de sepa- amicul/ mi-a spus când asumare morală a propri-
atmosferă și atitudine rat, prezen6a autorului e l-am întrebat/ ce e prin ilor gesturi și atitudini po-
stilistică poemele lui par a greu de sesizat într-o parte târg, prin vecini: - lume etice.
fi fost scrise acum 15 - 20 sau alta a celor două oglinzi multă, oameni pu6ini”. (No Nu este un autor prolific
de ani (...). Numai că încă existen6iale, care-l definesc, comment), „cancelarie, (nicidecum prolix!). Scrie
de pe atunci, Valentin Emil ambele în egală măsură, ca darie, ce mult te-am iubit/ pu6in, publică și mai pu6in
Mușat avea rezervele lui pe un dramaturg-autoiro- peltea de meninge, cu6it ru- însă apari6ia unei căr6i
fa$ă de „formula” în care, nic (ca să zic așa) al pro- ginit/ mohair de idei, semnate de el constituie un
priei sale vie6i. Poezia este, macarenko și pila/ și adevărat eveniment. A
totuși, se înscria. Așa se pentru el, în mod irevoca- pragul de jos, acul, urechi și încercat să fie și să rămână
face că spiritul său ludic bil, o „formulă” de exis- cămila/ a fi tratat ca un el însuși într-o lume ce
nu vizează numai poezia ten6ă. virus/ lovit de o morală pare să-și fi ieșit din 6â6âni.
tradi$ională, ci însăși unda „În căutarea titlului pier- cam grasă/ (tatăl meu Într- discre6ie totală,
lirică din poezia acelor dut” (al doilea volum în or- nenumit nu era niciodată Valentin Emil Mușat și-a
ani. Parodie a parodiei, dinea apari6iei, după „Poet acasă)/ și unde să plângi lansat cartea într-o mică
într-un fel. de formula unu”), însumea- când apa vavilonului/ sală din vechiul sediu al
Apartenen$a la optzecism ză poeme care par a avea spălase latrinele domnului/ bibliotecii din Vălenii de
nuan6a facilă a parodiei, de sus de la balcon mitocă- Munte în loc să și-o trâm-
nu e proclamată provoca- dar care nu ascund, ca în glasurile însă depărtate/ nimea scotea/ pretexte din bi6eze la kilometrul zero al
tor, ci aproape nostalgic atîtea alte cazuri, neputin6a între esenin și dreptate/.../ port-hart/ pe scenă elevi spiritualită6ii românești,
pentru că V. E. Mușat este, manifestă întru asumarea tu mi-ai cântat din balalică/ marinari stau descartes/ se așa cum ar fi meritat.
de fapt, un sentimental. culturală a existen6ei... cum știe orișice hazaică/ și mima fastuos nunta chiri6ei
Astfel, cartea despre care parcă nu ne-a mai durut/ cu nero/ și sala cânta: nihil La răspântiile Poeziei
(Mircea Martin) vorbim este o splendidă și botezul în același prut/.../ sine dero, nihil sine românești veghează lu-
uriașă revărsare de lirism (Pruteam să fim). dero/.../ (Ieșirea la izerci). mina! Chiar dacă ea se
subiectivat ironic: „eram De multe ori poezia sa Apar6inând unei genera6ii întâmplă la Vălenii de
lRăstignit pe crucea ver- divin, erai di vină/ podul de punctează infernalitatea strălucite sub raport inte- Munte.
bului, ars din temelii de flori ca o lumină/ și-a scu- banalită6ii ilustrând via6a lectual, genera6ia formată (Gh. B.)
substantive, Icar nocturn în turat petala tricoloră/ și îndobitocită, lumea stătută, în anii optzeci, Valentin

ION LUCA CARAGIALE ÎN CARTEA RECORDURILOR


ţări ale lumii. Din lipsă de ne puteam imagina că ar Londra, 1926) și A World
spa6iu vom aminti aici exista caricaturiști. of Great Stories (O lume
doar câteva din aceste Alături de caricaturi de povestiri minunate -
6ări: Afganistan, Argenti- cartea lui Nicolae Ioniţă ed, Crown Publisher, New
na, Coasta de Fildeș, Bra- semnalează și câteva im- York, 1947).
zilia, Burkina Fasso, portante antologii literare Nu cred că poate exista
Camerun, Croa6ia, Cuba, care includ texte ale lui un final mai potrivit al
Filipine, India, Bangla- I.L. Caragiale, dintre care acestei succinte prezen-
desh, lndonezia, Nepal, vom enumera aici doar tări decât cuvintele
Paraguay, Senegal, Fran6a, trei titluri: Best Short Sto- aceluiaşi Nicolae Ioniţă;
Nicolae Ioniţă este un trei volume de format
Georgia, Timorul de Est, ries of the World (Cele mai
cunoscut grafician român mare cu peste 150 de
Irak, Japonia, Niger, Zim- frumoase povestiri ale iar dacă soarta vă va
(ploieștean) și unul dintre pagini fiecare, cartea
babwe, SUA etc. etc. lumii - editura Garden duce în oricare mare
tot mai pu6inii „nebuni cuprinde reproduceri de
Asta demonstrează că City Publishing Company,
frumoși ai marilor orașe” o calitate ireprosabilă a bibliotecă a lumii, nu
marele scriitor român New York 1917), Great
din România. Timp de circa 2.000 de caricaturi, vă fie rușine să între-
este cunoscut pe toate Short Stories of the World
peste 10 ani el a adunat semnate de peste 1.500 baţi de cărţile lui Ca-
continentele lumii, chiar (Minunate povestiri ale
de unul singur și cu de artişti plastici din 11
și în locuri unde nici nu lumii - ed. Ileinemann, ragiale. Și dacă veţi
însemnate sacrificii
materiale, caricaturi ale afla că în acel loc nu
uneia dintre cele mai im- există nici una dintre
portante personalită6i cările lui, atunci cu
culturale ale României și, siguranţă aţi greșit
după cum lucrarea sa o adresa. Nu suntei
demonstrează, ale lumii:
nicidecum într-o
Ion Luca Caragiale.
Publicată la editura mare bibliotecă.
ploieșteană KARTA -
GRAFIC și structurată în Viorel DĂDULESCU
„Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale ploiestiul/cultural 3
Numărul 3 Redactor sef: Gheorghe Burdujan / Tel: 0723-246121 ploiestiulcultural@gmail.com

EU AM O METAFORĂ A RELIEFULUI MENTAL


ÎN PRIVINŢA APROPIERII DE POET
(Interviu apărut în numărul din martie 2003 al revistei Axioma)
„Dealurile” albe ale conşti- care în vremea discursuri- ani buni. Colecţia începuse
inţei sunt alcătuite din lor, cuvântărilor şi docu- de mult, când era în spital,
atmosferă şi din prieteniile mentelor de partid analizau pradă unei depresii după
comune, iar „Vârfurile” Via Unitiva a lui Meister primul divorţ, cu primirea
muntoase din minunata sa Eckhardt sau Noeticul/noe- câtorva monede „Vespa-
operă. Averea, cum spuneţi maticul lui Husserl. Discuţi- sian”. Era un cadril de
dumneavoastră, a constat în ile cu Nichita erau foarte echivalenţe metalice antice,
clipe de discuţie despre deschise, calde - îmi amin- metafizic şi stăruitor,
poezie, în asistarea la mo- tesc că la apariţia unui aparţinând nu valorii mate-
mente în care dicta delicatei volum al meu mi-a făcut riale, ci proiecţiei şi visului.
sale soţii Dora poemele, în cinste cu o omletă într-un La Festivalul „Nichita Stă-
poezii pe care mi le-a dedi- restaurant: „O mică trataţie nescu”, mai mulţi prieteni
cat, într-o caracterizare care pentru volumul dumitale... am încercat să menţinem in-
mă onorează: „Ion Stratan, Îmi pare rău că aici la res- teresul pentru opera sa, cei
STRATAN Ion personalitate atât de com- spirit deschis, cu alonjă taurant nu este cafea. Am doi iniţiatori fiind plasti-
plexă precum Nichita, dar intelectuală, fermecător în auzit că nici la partid nu mai cianul Sorin Dumitrescu şi
(prenumele la am avut momente de comu- paradox şi în lacrimă, spe- este.” La care m-am trezit domnul profesor Eugen
naștere: Ioan), se niune spirituală, de opinii ranţă dintâi a poeziei noas- spunând: „Da, cred că şi to- Simion. Cu timpul, după co-
naște la 1 oct. convergente asupra poeziei, tre”, într-un portret pe care varăşul Emil Bobu a fost municări, spectacole (unde
de reflecţii similare despre mi l-a făcut, în cărţi cu dedi- propus spre râşnire”. Şi graficianul şi regizorul
1955, Isbiceni, unele lucruri... Oricum, ne caţii originale, într-un inter- buna dispoziţie se instala, Mihai Vasile a avut un rol
jude)ul Olt. separau două decenii de viu pe care i l-am luat la cu toată restriştea... important) şi chiar scurte
Fiul lui Valeriu existenţă, de experienţă de împlinirea vârstei de cinci- filme parabolă ale studio-
Stratan, ofi)er de viaţă, dar poate şi aceste zeci de ani, într-o carte des- Rep.: Credeţi că faptul că nu ului „Echinox”, proiectate
diferenţe ne-au apropiat, pre „Biblie şi ştiinţă”, şi reuşiţi să daţi peste cele înainte de acordarea premi-
avia)ie (refugiat paradoxal, sufleteşte. chiar în două - trei monede „două-trei monede jubilia- ilor, festivalul a strâns per-
din Basarabia, în jubiliare şi vechi pe care le re” se poate constitui sonalităţi proeminente ale
1939), și al Elenei Rep.: Se spune că există în- tot caut la fiecare mutare de într-un semn? Şi dacă da, ce culturii noastre, de la filoso-
tâlniri care ne îmbogăţesc, mobilă... Cred că m-am „re- ar putea însemna? Vă pun ful Gabriel Liiceanu la
(n. Aspra). aşa cum există întâlniri care vanşat”, considerându-l la această întrebare pentru că, criticul Lucian Raicu, de la
Absolvent (1972) ne consumă inutil. În ce „Cenaclul de Luni” un ade- de obicei, lucrurile de genul Ştefan Augustin Doinaş la
al Liceului „AI. I. constă averea pe care aţi vărat „maestru” al acelor acesta se fac pentru a păstra poetul Petre Stoica, strălucit
Cuza” din Ploiești căpătat-o în urma invidia- vremi şi participând cons- o memorie. Văd în acest creator şi prieten de o viaţă
bilei prietenii cu Nichita? tant la Festivalul „Nichita refuz al dezvăluirii monede- al lui Nichita. Domnul profe-
(în cadrul căruia a
Stănescu” în calitate de... lor un simbol al faptului că, sor Nicolae Manolescu a fost
urmat și cursurile I.S.: Eu am o metaforă a re- muncitor necalificat, aşa poate, tocmai memoria lui preşedintele juriului la
școlii generale). A liefului mental în privinţa cum eram angajat pe cartea Nichita se cere a fi păstrată ediţia din 1990. A fost
apropierii de Poet... „Văile” de muncă la Biblioteca într-un mod în care nu tre- prezent, de-a lungul timpu-
urmat (1974-l981) conturului cerebral impre- „Nicolae Iorga”, pentru că buie lăsată să moară. lui, Sfinţia Sa Părintele
cursurile sionate de Nichita sunt nu eram membru de partid. Galeriu, a recitat unica
Facultă)ii de Litere imaginile despre persoana Nu ştiu câţi din cei care se I.S.: Într-adevăr, cele trei Doamnă a rostirii româneşti
(sec)ia română- sa fizică - fineţea chipului, consideră nedreptăţiţi ar monede (un „Aurelian”, un Leopoldina Bălănuţă, ne-a
plutirea privirii albastre, rămâne calmi şapte ani cu „Constantin” şi o jumătate încântat maestrul Johnny
franceză) a Univ. gesturile frumoase şi acelaşi statut, după ce au de dolar jubiliar scos de Răducanu. Am făcut cât s-a
din București. neostentative. Când l-am publicat trei cărţi foarte sârbi) erau simboluri - re- putut, prin Caietele-pro-
A debutat în cunoscut, purta cămaşa mi- bine primite de critică tragerea romană, creştinis- gram, să nu se întârzie „o
litară în care este fotografiat (Ieşirea din apă - 1981, Aer mul şi modernitatea. Mă recitire” a poetului. Din
revista Amfiteatru, şi în „Epica magna”, panta- cu diamante - 1982/volum tem totuşi că erau în buzu- toată inima, am încercat să
în 1972, iar loni crem de doc şi imenşi colectiv; Cinci cântece pen- narul unei genţi atunci când aranjez împreună cu Mihai
editorial, în 1981, pantofi albaştri adidas. A tru eroii civilizatori - 1983), mi-am vândut colecţia de Vasile un punct muzeal în
cu volum „Ieșirea ocolit masa rotundă din toată „tinereţea”, până în cărţi poliţiste. Eu le caut casa de târgoveţi Hagi Pro-
sufrageria sa unde se găsea 1990 fiind departe de Uniu- metaforic, să zic aşa, pe dan. Recent, a fost „recupe-
din apă”. scrinul lui Maiorescu, mai nea Scriitorilor, aflându-se lângă intuiţiile din versurile rată” casa natală a poetului,
multe picturi de Sorin în imposibilitatea de a pu- mele. unde domnul muzeograf Ion
Ioana Scoruş: Păstraţi în Dumitrescu, grafică de blica din cauza cenzurii şi de Atunci când l-am cunoscut, Stan este în continuare
vreun sens un orgoliu al pri- Mircia Dumitrescu, o colec- a călători la Congresele Nichita avea trei planuri (cel „maestru de ceremonii”.
eteniei cu Nichita Stănescu? ţie de aparate vechi de fo- Internaţionale de Poezie puţin) - să publice „Epica
tografiat, piuliţe de aramă şi unde au fost invitaţi cu toate magna”, să obţină Cununa Rep.: Oh, ceea ce îmi
Ion Stratan: Orice prietenie fiare de călcat cu cărbuni... serviciile plătite. de aur de la Struga (cel vizat spuneţi poate „fabrica”
e orgolioasă şi cu atât mai M-a întrebat dacă am la La Festivalul „Nichita iniţial de juriu fiind Marin oricând o carte. Vorbeaţi
mult una împărtăşită cu un mine „Marfa Petrovna”, Stănescu” din 1989 nu mi Sorescu) şi să-şi completeze despre atmosfera boemă
mare artist... Nu cred în adică poezii originale şi ast- s-a permis să iau cuvântul. (bineînţeles) colecţia de
monopolul absolut al cama- fel s-a închegat cunoştinţa. Îmi rămân câteva intervenţii monede romane, într-un joc (continuare în edi)ia
raderiei cu, de exemplu, o Ne-a servit cu cafea... scrise în Caietele-program, al schimbului care dura de următoare)
4 ploiestiul cultural „Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale
Numărul 3 Redactor sef: Gheorghe Burdujan / Tel: 0723-246121 ploiestiulcultural@gmail.com

AUTORI PRAHOVENI - CREAŢII ORIGINALE


Înspre curţi cunoscute și urci Numai pe șoaptele tale îmi Nu vreau să î.i împui capul
IOAN GROȘESCU s-ajung pe trepte aerul se rarefiază sprijin inima. cu întâmplările aerului,
mă ocolesc pe sine-mi, firesc Mă trage spre tine până la cu împletirile firelor
ruşinat acelaşi gol se deschide epuizare. de păianjen,
pe drum ştiut, ca la vederea unui înger Încă am resurse de zbor. îmi place când te simt
totuşi prea lung posac Planez pe aripa înserării. luminos, rege peste lanul
de nu pot întreg să-l străbat. Când râzi, curg înspre surâsului,
doar trupul tău devine izvorul rostului. îmbogă.indu-mi crângul cu
În spatele blocului interogativ Când mă ard depărtări, înfloriri mângâioase.
În nord ploieştean, dimineţi cojile arderilor se risipesc zac în nemişcare, Îmi place să te simt lipit de
cu ochii cârpiţi cu rana rămâi la vedere bolnavă de tristeţea pielea bucuriei când
scutură-n balcoane iar ea povesteşte șoptit pământului. mă îmbră.ișezi cu toate
cearceafuri despre prima lacrimă a lui Probabil că fire nevăzute chemările dorului.
îmbibate de efemere visuri Dumnezeu mă leagă de lumină, A cântat cocoșul de răsare
fierbinţi, de rămân plină de dragoste cântec peste timpanul
salvări de sub ruine, cuvinte nespuse în orice anotimp. întâlnirilor,
regrete târzii, oftaturi. vreodată Buciumă viu cuvinte i-am zărit creasta aproape
Scări sub neoane, ocolim tăceri asurzitoare în piept. de căpi.ele însoririi.
în blocul cu patru etaje – cum ocoleşti o pasăre ...Le ascult ecoul... Îi auzi glasul tulburător?
Delincvent rindele pe oase, ciugulind firimituri Nimic nu mă poate
Sunt cel care trece carne şi piele – luaţi din mine un fir Măsura împiedica să te iubesc.
în casă de melc măturătoarea cu trei plozi de îmbrăţişare Nu ştie nimeni durerea Mi-e suficient că exiști.
pe pervazul ferestrei din trei mariaje luaţi o ceaşcă în plus de ceai ghiocelului apăsat de frigul
de hrean şterge rumeguş de pingele, şi un înţeles gheţurilor, Rătăcire
temător şi viclean. repovestite lacrimi prelinse voi face din orbire un pod nici a pietrei sfărâmate Când am iubit din toate
din stele. la fereastră de ascuţisul tăieturii, lacrimile, mi s-a rupt
Bat nuci în pereţi, Eu mă bat la ghena să cânte Nu ştie nimeni suferinţa zăgazul zorilor,
cu ciurul car apa. Găleţi. cu resturi de viaţă să plângă timpul în care apei când o împânzesc am tocit drumul soarelui cu
De sub tălpi tai crăci, cu şobolani, pisici şi câini am uitat mizeriile, sufletul șiroind vibra.ii,
pe doine plâng în biserici. comunitari atâţia taţi rătăciţi prin sau a muzicii peste care se și deși, uneori,
pentru servicii de masă crâșme nebune aşterne un strigăt. mi s-au ridicat în fa.ă
Sunt cel cu rană de mine – ciobite, atâţia copii uitaţi Fiecare îşi cunoaşte dorul fumuri reci,
puşcăriaş cu vechime putregaiuri în cutii pe trotuarele reci! şi cântarea. până la frâul zărilor,
în celulă pe viaţă, legate cu aţă, atâtea mame îngropate Greşită ne poate fi am coborât în măruntaiele
clipe înşirate pe aţă. pentru sentimente tocite, de fiecare lopată a dimineţii măsurarea. orelor și m-am plecat la
crime nedovedite, poalele sentimentelor,
Asta-i! Mă pipăi mă ştiu, zacuscă de amintiri. Hesse m-a învăţat Limita apă lină, străjuind ecoul.
dă-o nisipului din pustiu în pădurea de bambus M-am lovit de limită când Am ascultat de semne cu
de amintire congenitală steagurile victoriei se agaţă am ascultat glasul gol privirea mieilor pe câmpul
dintr-o viaţă opulent ilegală. de lujere înalte al butoiului tomnatec sălbăticiei.
CAMELIA IULIANA și se vor legăna până vor din care se scursese Când am iubit din toate
Dă-o! Şi ia alta nouă RADU prinde zidul întreaga sevă tămâioasă pânzele, m-am avântat fără
pată cu pată de zâmbete. suflare, fluviu...
Singur cuc peştii cu aripi de aur I-am deschis capacul spre străbătând continente ,
Vine pleacă - o pendulă, desenează pentru învăţati libertate cu o plecare fugărind mirajul orelor.
între roţi dinţate somnul. semne pe apă în centrul sinelui. Hei, tu, fremătătorule, cu
Timpul - zbor de libelulă – semnele spală corpurile M-am lovit de limită ca de o tine îmi defrânează toate
cariile surpă lemnul. trecătoare trezire în baia dumnezeirii. clipele,
jocul se va muta din cer M-am atins de muchia scăpate din spectrul luminii.
Stânga, dreapta sacadat răbdării coapte la focul Încotro aleargă bezmetice?
tânără femeie Hesse m-a învăţat zilelor rotunde, Cinstește-le cu o mutare
coronată de bărbat, să deschid pleoapele regilor sparte în pulbere de stele şi strălucită! Arată-le calea!
focului îi e scânteie. măruntaie de vânt.
gândul va îmbătrâni abia Păşisem cu entuziasm şi Când am iubit din toate
Se lovesc tăceri prelungi rupt din cerc teamă pe scara podgoriilor stelele, m-am întâlnit,
rainfernul sa-ca-dat. va fi interioare frumoasă fără pereche.
lupte grele, clipe lungi vas din piele de om. şi fiecare lovitură Dincolo de ziduri,
traversau peste soldat. de marginea drumului străbăteam ferestre paralele
mă azvârlea între încătuşare cu privirea contaminată
iubește-mă vara şi zbor. de vise,
Pendulam şi eu pendulă – o singura zi vom rămâne
roată, zbor de libelulă. IULIA DRAGOMIR M-am lovit de limită şi îmi scriam fascinată povestea
frumoşi contemplu uimită aruncarea inimii...
o singură zi în neant.
Cuvintele apoi roșul din gura macilor
Mă ascund între cuvinte, se va stinge fără sărut
pipăi drum de întoarceri, Dragostea
printre spicele palide Nimic nu mă poate
lătrat de câini, răbdătoare
fără vestminte, împiedica să te iubesc.
buzele silabelor contururi. Dragostea mea nu depinde
aşa se înfoaie zilele noastre de bătaia vântului,
petale roşii ofilesc vântul de răspântiile ispitelor,
Se despletesc geografii aşa se îndoaie spatele
planetare de capodoperele altor
subţire călătorii, de joaca stelară.
în memoria scurtă şi seacă. de parcă și-ar săpa groapa
De plecări în talpă-i cărare Dragostea e mâna
cu mâinile Lui Dumnezeu așezată pe
pasul să-asculte narcotic vis
urechea se-apleacă. creștet, pe trupul vremii,
risipind pe tremurul vocii,
pe când cei mulţi şi tăcuţi pe direc.ia gândului,
Din rădăcini, umbre vor sătura cu pâine gura (sculptură de
frunzoase, pe inima bătând Eugen Petri)
copiilor înspre fericirea spicelor.
cuvintele, m-ascund Vocea ta
de vedere Nu vreau să știu în care
de jos Îmi place cum sună vocea ta: clopote și-a bătut luna,
ca şi cum mi-ar plăti, tronurile par
generoase, în bătăile inimii ca toaca nu trebuie să
înspăimântătoare în biserică. îmi mărturisești
pentru loc de şedere. dar dacă nu te opreşti Las tăcerea să cadă la în câte culori
la picioarele lor piciorul gândurilor. .i s-au nuan.at orele.
HERMES
„Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale ploiestiul cultural 5
Numărul 3 Redactor sef: Gheorghe Burdujan / Tel: 0723-246121 ploiestiulcultural@gmail.com

AUTORI PRAHOVENI - CREAŢII ORIGINALE


IOAN CORIN CULCEA să mă năruiesc între Elegia nescriselor LIVIA DIMULESCU patru cozi sub0iri; de ele
degetele mele alunecând, ce bine î0i stă în papucii atârnă câte un ban de argint.
alunecând în spuza de stele, acestei maxime atee Câte unul pentru fiecare
descoperindu-0i pe chip cu părul fluturat musafir. În aer nu fâlfâie
zâmbetul înjunghiat de de întrebări oxigenate nimic, păianjenul înfășoară
plăcere!... Nu ating nimic din așteptând să arunc zaruri de fin razele de lumină: femeia
tine, fără să călcăm năuci0i curcubee le pune ca dar lângă farfuri-
pe o câmpie în0esată de pe colinele limbii uscate ile din por0elan. Se-aude o
mine şi maci sângerii, fără mai stăruie în za0ul unei poartă care scâr0âie și ea se
să îmi ştiu orbirea, fără să muzici pe culme ridică și se-ndreaptă spre
ştii!... Nu ating nimic din ochii tăi mari cât iarba ce ușă. Bine a0i venit! și cucul
tine, fără să îmi strigi: „mai toarce zurbagiu cântă de și jumă-
rămâi!”, răscolindu-0i şi alte din0ii cuvîntului meu tate. Pe rând, intră în casă:
cuvinte în secundele încleșta0i în urme femeia de la patruzeci, sil-
îndelung înverzite!... Nu androgine din via0ă spre fida de la treizeci și, cu capul
ating nimic din tine, fără să Femeia la cincizeci de ani în aerul fin, se-nghesuie și
l moarte
Hai, strânge-mă, de frig!... mă transform într-un cerc se-așază la masă. cea de la douăzeci, 0inând de
adulmeci poneii unor
O, cât î0i simt secunde noi înroşit învârtindu-se În jur, pe rafturi, sau mână o feti0ă stângace care
repulsii în tropot
lovindu-0i umerii prea moi, în timpul tău rătăcit!... agonizând pe pere0i îngaimă: Of, abia am ajuns și
îndulcit cu lenea unui burg
cum te apleci sub ploaia stau figurinele ei de ceară. mi-e o foame de lup.
de pretexte
despletită din cuvinte, De Paște și de Crăciun În paharul cu șampanie
și ziua se rupe în zâmbet de
cu ochii straniu strălucind
VALENTIN EMIL clopot
aprinde câte o lumânare strălucește câte un ban
printre cometele 0âşnind pe MUȘAT și ele se scurg, se cutremură de-argint pentru fiecare.
căzînd mai ridat pe obrazul
lângă noi... şi cât te sapă ca un pământ
nescriselor texte
teama iubirii prăbuşită în și-n farfuria ei Femeia la cincizeci de ani
morminte!... O, cât î0i zboară stalactite și stalagmite scrie cel mai frumos poem
Revedere
gândul înainte şi clipa o se-ncolăcesc, de dragoste, mar0i, când se-
Ninsori cumin0i din
striveşti livid, din faşă, se întrepătrund n-toarce de la înmor-
verighetă-0i cad
între-nserare şi înnoptarea ca șerpii, ca părul împletit mântare. Pentru că toată
În jurul unei cești cu ceai
laşă!... Prea multe întrebări prins într-un colac diminea0a s-a agă0at de
Și-un fluviu fardul î0i despică
se-ncolăcesc în sferele de salvare sfin0ii de pe pere0i, cu
La alungarea ta din rai.
albastre pâlpâind precum de-asupra creștetului mâinile goale; ea, piperni-
lumina unei candele de fumegând cita, păcătoasa, care abia
Mă doare coasta lipsă dintre
schit, în care î0i fărâmi0ezi de gânduri îngrămădite în stâlcise în picioare un muc
coaste
privirea!... Iar eu gândesc... cufere vechi, de 0igară. Și nu cerea nimic;
De parc-aș trage după mine
sau poate chiar te strig: „Hai, închise cu un zăvor ruginit ei, sfin0ii, stăteau cu ochii în
Un tren al amintirii noastre
strânge-mă în bra0e, hai, îi ies din nări, din urechi, sus, biserica în culori stri-
Poet fiind Și-o gară mică în ruine.
strânge-mă, de frig!” vâjâie camera, casa, dente îi întorcea privirea de
a nins peste ninsoarea locul în care stă demult,
Salcâmii desfrunzi0i își râd pe-o parte pe alta, ca pe-o
de ieri stingheră,
l de noi, clătită. Preo0ii cântau grav și
și ghilotina pare pustnică mută cu ochii
Rămâne doar luna... Sfarmi Spun vorbe fără noimă apoi tac ploaia nu reușea să stingă
un motan cuminte priponi0i în cer.
norii cu dorin0ele tale!... De-mi pare că pe fa0a-mi cu lumână-rile aprinse. Femeia
mașina de scris dimte dureri Pe limbă are cenușă,
Dacă î0i îmbră0işez zborul de văpăi ar putea să scrie prea mult
de lavă fierbinte mâncarea e râncedă,
cobalt, nu avem loc de S-a cuibărit o lume din alt veac. despre nefericire, dar, pen-
auzisem aseară un tropot Mai pune sare, pu0in piper,
tavanul ce ne apasă în tru echilibru, scrie un poem
rimele nechezau a mister în furculi0a din inox
carne!... Ne intră tainic prin Parfumuri grele dorm între ridicol, în care o mănușă
coper0ile au rîs își vede chipul - un drum
fereastră luna şi sufletul dantele. desperecheată își întâlnește
într-un hohot atât de lung.
nostru o devoră într-una... Cadavrul unui mâine s-a uscat perechea pe o ban-că, sau
aruncând înapoi o potcoavă Mănâncă și din prezent
clipele curg, dintr-un cuvânt Ascuns între-ale ochilor între tufele de bujori, chiar
de ger și din trecut
în alt cuvânt şi capul începe perdele acum când au înflorit pentru
hieroglife cu gurile arse În cameră s-a făcut frig,
să se desprindă de trup... Ca umbra nevăzut-a unui drac. două săptămâni. Femeia
pluteau peste pauze sure lumânările s-au stins.
şi tu zbori în tăcere... şi te asta ascultă slujba ca o păcă-
și ceasul atunci își întoarse Femeia la cincizeci de ani
ascunzi speriată, într-o Nu-i loc în nici o carte toasă, numără lumână-rile
limbile sale mahmure se-așază cuminte
urmă a dăl0ii în piatră!... pentru noi care pâlpâie voioase;
peste oraș a mai căzut o stea pe-un pat de stalagmite
Dacă te frâng în cuvinte, Și nu vom locui în rune. tăcerea e străveche, o simte
și-a mai murit un rug de și-i picură în creștet
rămâne din tine doar luna Va fi doar zvonul stins din în ziduri, pe care le-ar răzui
mure câteva stalactite.
strălucindu-0i pe chip... şi pe zurgălăi cu din0ii. N-are voie să
cînd toate par a se uita
trupul fierbinte de atâtea Pe ninse margini de pădure. strige, preo0ii promit feri-
cerșim foșnire de pădure Femeia la cincizeci de ani
aripi crescute în aerul gol!... cirea în care vrea să creadă.
dar cine să coboare din înalt se-așază la masa tăcerii.
Te vor îmbră0ișa tramvaiele Ea scrie un poem de amor, e
spre pântecul unei marii Scoate din servanta bunicii
l cu fală. ca o notă falsă într-o
lumini se-mpleticesc, se tacâmuri pentru to0i
Nu ating nimic... Nu ating Vitrinele tandre î0i vor capodoperă. Privește în jur
sting pe-asfalt musafirii. Ceasul cu cuc
nimic din tine, șterge chipul. și observă nefericiri prinse
pe nerostitul not to be prins în holșuruburi începe
fără să mă transform În trupul tău de catedrală de pleoape, de barbă, de
și-mi spun, poet fiind să vibreze; cucul cântă de
într-un cerc înroşit, Va predica de sărbători mâinile care frea-mătă. Po-
tăceri cutreieram ades douăsprezece ori și iese
rostogolindu-se în aerul nimicul. emul de iubire ar fi prea mic
pe albele coline de lumine grăbit din colivie. Femeia la
dintre noi, fără să mi se rupă pentru fericirea din biserică.
și nu mai știu ce s-a ales cincizeci de ani s-a gătit de
privirea în privirea ta Aici, acolo, eu și tu E boldul cu care se prinde
dintr-un sisif sărbătoare: s-a dat cu ruj în
dincolo de pământ!... Iar pretutindenea e nu... doliul la rever. Pe stânga sau
rostogolindu-mă obraji și marama bunicii
Nu ating nimic din tine, fără pe dreapta? Nimeni nu știe.
în mine i-acoperă părul împletit în
6 ploiestiul cultural „Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale
Numărul 3 Redactor sef: Gheorghe Burdujan / Tel: 0723-246121 ploiestiulcultural@gmail.com

TEATRUL CIUFULICI ESTE GATA S Ă - Ş I


PRIMEASC Ă SPECTATORII
Teatrul Ciufulici este gata Cercul Militar sau în sala colaboratorilor teatrului.
să-şi primească spectatorii. mare a Teatrului. Lucrările la noul teatru au
Deşi în acest moment mai început în 2013, însă au fost
sunt de pus la punct unele Situat în Bulevardul Inde- sistate, pentru o perioadă
mici lucruri, pentru ca penden0ei, numărul 14, în de câteva luni, în 2015.
lucrarea să fie finalizată spa0iul fostului Teatru de Proiectul a vizat reabilitarea
sută la sută. Estradă, noul spa0iu poate și modernizarea clădirii
găzdui până la 150 de spec- unde au func0ionat atelie-
Fosta clădire a Teatrului tatori, în aceeași clădire rele de tâmplărie și mecanic.
Ciufulici, de pe linia de fiind amenajate și cabine
tramvai, din zona hotelului pentru actori, spatii pentru Costurile totale se ridică la
Prahova, a fost retrocedată recuzită, iar la etaj și două peste 3,5 milioane de lei, din
în anul 2010. De atunci, camere de locuit, care vor fi care un milion a fost dona0ia
spectacolele s-au 0inut la utilizate pentru cazarea Funda0iei Timken.

cropiri sintactice: „… în oraş Ploieştilor” că în oraşul


circulă o întrebare frecven- Ploieşti – şi nu numai în
UN DREPT tă, Ce bei?”, sau „Ploieştenii oraşul Ploieşti – au existat în Una dintre cele mai
duc povara mitului că sunt timp numeroase cârciumi,
LA cam cheflii…”, sau „ Scriitorii birturi, restaurante, bodegi, scumpe cladiri din lume.
consemnează numele de cafinele, terase. În lumea Hamburgul se mândrește japonez.
REPLICĂ oraşul lui „Ce bei?” şi susţin
că aceasta se traduce prin
aceea acestea erau adevă-
rate temple, locuri de comu-
cu una dintre cele mai spec-
taculoase clădiri din lume.
Sala cea mare de concerte
are 2100 de locuri, așezate
NECESAR faptul…”
Să mă burzuluiesc şi să
niune, unde vorbăria avea
semnificaţie ritualică. Este o
Este vorba despre noul
sediu al filarmonicii.
în jurul orchestrei, pentru a
da senza0ia de intimitate și
anunţ poliţia că „întrebarea realitate. Întrebaţi-vă însă Grandioasa clădire de pe pentru ca publicul să se
frecventă” circulă liberă prin când au existat atâtea. Nu malul Elbei a costat aproape
oraş? Să mă întristez că cumva atunci când în ţară
Ce bei? Subiect ploieştenii „duc povara” că era bunăstare. Mai sunt
870 de milioane de euro, de
11 ori mai mult decât fusese
pentru sunt „cam” şi nu foarte
cheflii? Să mă dau de ceasul
acum? Nu. De ce? Pentru că
a apărut facebook, această
estimat ini0ial. Privit de sus,
doctorate noul sediu al filamornicii
morţii că scriitorii consem- cârciumă universală? Pentru din Hamburg - Elb-philhar-
nează şi cestiunea „se tra- că ploieşteanul n-are de monie- te lasă mut de admi-
Domnul Gheorghe Burdujan duce prin faptul”? Nu, n-am unde să mai primească ra0ie.
- pe care nu-l cunosc per- să trăiesc niciunul din aceste redevenţe? Pentru că nu mai Edificiul a fost imaginat de
sonal, dar îl respect pentru sentimente. face cărăuşie, ca să bea „la doi arhitec0i cunoscu0i din
că îşi cheltuieşte cu dezin- Această chestiune cu botu’ calului”? Pentru că Germania. Pentru început
voltură şi fără regrete neu- „Oraşul lui Ce bei?”, este o salariul minim este acum au restaurat un vechi depo-
ronii şi, desigur, banii temă apetisantă pentru o „povara mitului”? Pentru că zit aflat pe marginea apei.
pentru editarea unor publi- lucrare de doctorat, chiar şi şi-a pierdut ploieşteanul I-au creat apoi un acoperiș
caţii cu profil cultural, este pentru un încarcerat dornic pofta de vorbă, care era un grandios din sticlă. Clădirea
ofensat că anumiţi publicişti, să se libereze mai curând. antidot împotriva înstrăină- găzduiește trei săli de con- bucure de cel mai bun
cu înclinaţii spre pitoresc şi Dar afirmaţia spusă şi chiar rii? Pentru că oamenii nu se certe, un hotel și o platfor- sunet.
cancan, pun în producţiunile scrisă, potrivit căreia, la mai simt în largul lor împre- mă de vizionare. Proiectul nu a fost lipsit de
lor titluri de genul „La Ploieşti, bună ziua, bună, ună? controverse. Totul a durat
Ploieşti, în loc de bună salut şi chiar englezeasca zi Iată câte întrebări, în loc de „Când te plimbi cu feribotul un deceniu, cu șapte ani mai
ziua se spune ce bei” – îmi bună, ar fi înlocuită cu ce bună ziua, înlocuită, în capul pe Elba, o vezi de la distan- mult decat fusese estimat.
propune să dau o replică bei?, pe ton întrebător, este unora atraşi de picanterii, cu ă. Acoperisul reflectă lu- Iar costurile de productie au
afirmaţiei jurnalistice, având un sacrificiu pe altarul unui suculenta, încărcata de sem- mina și strălucește când explodat - de la 77 de mili-
în vedere că, acestea se iluzoriu rating. Cum, doam- nificaţii întrebare Ce bei?! soarele e sus. Când cerul e oane de euro, cât fusese sta-
revendică de la informaţii nelor, domnilor, stimaţi Vă pot întreba eu, domnule senin, creează o imagine bilit ini0ial, la o notă de plată
furnizate de mine în volu- tovarăşi şi pretini, să spui Gheorghe Burdujan, care magnifică”, spun localnicii. finală în valoare de aproape
mul meu „Mahalalele despre ploieştean că nu mai nu-mi sunteţi prieten, Ce Pentru a asigura cea mai 870 de milioane de euro,
Ploieştilor”. ştie nici să dea neaoşa bună bei?, în loc de bună ziua şi buna acustică, arhitec0ii au ceea ce face din sediul filar-
Stimate domnule Gheorghe ziua?! bonjur? cerut ajutorul unui cunoscut monicii una dintre cele mai
Burdujan, ce replică s-ar Gata cu gluma! Este drept, Ioan Groşescu specialist în domeniu, un scumpe clădiri din lume.
putea da unor astfel de în- eu am redat în „Mahalalele

UN AN DIN ACTIVITATEA LUI NICOLAE IORGA - 1928


- A sus0inut 52 de con- ajunul mor0ii „Brad bătrân” sumbră Moșneagul stând pe culme
ferin0e și nenumărate dis- (de o frumuse0e stranie - Se auzi un glas păgân: drept
cursuri cu ocazia unor amintind eleva0ia arhaică a A fost la drum o călăuză
întruniri publice și la psalmilor tălmăci0i de „O voi ce-n soare cald trăi0i Și-n vremea aspră și
Cameră; Dosoftei). Și a0i răpus strămoșul nos- hursuză
- A prezentat 12 comu- Nu pentru „că făcea prea tru, El cu furtunile-a dat piept.
nicări la Academie; multă umbră” a fost Să nu vă strice rostul
- A scris 500 de articole doborât, ci pentru că orbea vostru, Folos aduse cât fu viu,
în diferite ziare și reviste; cu lumina sa. De ce sunte0i așa grăbi0i? Ci mort acuma când se
- A condus 11 publica0ii duce,
periodice; BRAD BATRÂN În anii mul0i cât el a fost, Ce alta poate-a vă aduce,
- A vizitat 7 0ări străine și Au fost tăind un brad De-a lungul ceasurilor Decât doar încă un sicriu?!”
- A publicat 46 de lucrări; a fost primit de 3 conducă- bătrân grele,
- A 0inut 8 cursuri uni- tori de state în audien0ă. Fiindcă făcea prea multă Supt paza crăcilor rebele,
versitare și 370 de Cu presentimentul umbră. Mul0i și-au aflat un adăpost.
prelegeri; mor ii în suflet, scrisese în Și-atuncea din pădurea
„Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale ploiestiul/cultural 7
Numărul 3 Redactor sef: Gheorghe Burdujan / Tel: 0723-246121 ploiestiulcultural@gmail.com

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
EX - LIBRIS VICTOR
2 ORIZONTAL: 1) E cu deschidere în faţă (fem.) - Vârât cu forţa EFTIMIU DESPRE
pe gât. 2) Minte cu pricepere - Sunt predate... la propriu! 3) CARAGIALE
3 Asta se 4ine de învăţătură.4) Merge la sigur - Borcan gol! -
Formă de deșert. 5) Tare la carte - Stau pe picioarele lor. 6) In-
4 „Pe I. L. Caragiale l-am
dică o înclinaţie - Nivel redus... la matematică! 7) Indicator la
cunoscut pu4ină vreme îna-
scară - Arare mai așteaptă și ele. 8) Slăbiciuni omenești - Şut...
5 inte de moartea lui năpras-
gol! 9) Produse în grup - Servesc la cafenea. 10) Încercări de a
nică, săvârșită la Berlin în
ieși cu faţa curată - Tras pe margine. 11) Afecţiune serioasă -
6 1912. L-am văzut de câteva
Tip de interven4ie.
ori la Bucuresti (...) Îl cunoș-
VERTICAL: 1) Căderea bruscă a unui curs - Căi de acces. 2)
7 team și din scris, și din
Viaţă privată - Pudoare... la păpuși! 3) Merișorul... din biserică
reprezenta4iile comediilor
- Suferă, lipsindu-i tăria. 4) Descul4... dar mai rar! - A trata cu
8 sale pe scena Teatrului
calm. 5) Sucită din fire - Au venit la Guvern (sg.). 6) Face ex-
Na4ional și, mai ales, din
trac4ii din gât - Repuse... în drepturi! 7) Intrat în contact -
9 cele povestite despre el. Se
Aproapele nostru. 8) Praz... cu pere! - Cer... de băut. 9) Astea-s
spunea că e un grec dat
10 în stare bună - A da ușor din cap. 10) Acţiuni de stat - Mod de
dracului, foarte inteligent,
comportare. 11) Privitoare la partea legată de subiect.
mali4ios, cu ieșiri brutale
11 Teodor CAPOTA
împotriva proștilor, acerb în
(Rezolvarea în edi,ia viitoare)
judecarea confra4ilor – pe
bunul său prieten Barbu
Delavrancea îl bârfea unde
ORGANIZAŢIA UMANITARĂ CONCORDIA putea și cum putea – mare
be4ivan, mare meloman, ad-
grant în valoare de urmat cursuri de formare donului școlar, îmbunătă4irea mirator fără margini al lui
157.567,02 CHF din partea profesională. Serviciile condi4iilor de via4ă și, evident, Beethoven și al cură4eniei
Elve4iei prin intermediul Con- furnizate în comunitate au la dezvoltarea comunită4ii în străzilor berlineze („Mă,
tribu4iei Elve4iene pentru Uni- vizat consilierea a 35 de care trăiesc. acolo pui cașcavalul pe tro-
unea Europeană extinsă familii privind prevenirea Valoarea totală a proiectu- tuar, îl tai și nu rămâne
destinat dezvoltării serviciilor abandonului școlar și familial, lui este de 178.067,02 CHF, urmă de praf!”), cheltuitor
integrate pentru familiile informare privind sănătatea, acest lucru însemnând o fastuos a tot felul de
aflate în situa4ii de sărăcie și igiena, educa4ia copiilor, spri- sus4inere financiară de moșteniri și subven4ii pu-
vulnerabilitate socială din jinirea în vederea accesării 88,49% din partea Elve4iei și blice, om fără prea multe
Ploiești, prin sprijin în inte- serviciilor publice și găsirea 11,51% (20.500,00 CHF) con- convingeri și scrupule, dar,
Organiza,ia Umanitară grarea lor socială, educa4io- unui loc de muncă. Aceste tribu4ia financiară a Organiza- în toate, nepăsător, amabil,
CONCORDIA anun4ă nală și profesională. activită4i au fost desfășurate 4iei Umanitare CONCORDIA. gra4ios, scăpărător.
încheierea primului an de În această perioadă, 53 de în cadrul Centrului de servicii Locuitorii Municipiului Am stat în preajma lui
implementare a proiectului copii au beneficiat de suport pentru copii și familii Casa Ploiești interesa4i de acce- Caragiale o noapte întreagă
„Servicii integrate gratuite educa4ional și activită4i com- ALEXANDRA din Ploiești și sarea serviciilor se pot adresa la Blaj (1911), în grădina
pentru familii din zone deza- plementare în cadrul centru- prin echipa mobilă prezentă Organiza4iei Umanitare CON- bunului A. Ciura, și m-a
vantajate“. 239 de copii, tineri lui de zi, 22 de tineri au primit pe teren în diferite cartiere CORDIA, la Centrul de servicii uimit verva, rezisten4a,
și adul4i din grupuri vulnera- consiliere și sprijin pentru ale Municipiului Ploiești. pentru copii și familii Casa for4a lui fizică: a băut și a
bile din Ploiești au beneficiat continuarea școlii, a unor Proiectul se va desfășura și ALEXANDRA, situat în vorbit până în zori în
de servicii integrate gratuite. cursuri de formare profesio- în anul 2017, iar pe termen Ploiești, str. Democra4iei nr. camașă, fără să-i pese de
Aceștia au primit sprijin în nală sau sprijin pentru anga- lung rezultatele se vor regăsi 19, pot trimite solicitările la răcoarea ce ne înfiora pe
integrarea socială, educa4io- jare. 164 de adul4i au bene- în creșterea incluziunii sociale adresa de email: to4i ceilal4i. A vorbit o
nală și profesională. ficiat de servicii ocupa4ionale, a persoanelor cele mai defa- valentina.ion@concordia.org.ro noapte întreagă, cu glasul
În urmă cu un an, consiliere, sprijin în găsirea vorizate, prin reducerea ratei sau ne pot contacta telefonic lui dogit de nicotină, de
CONCORDIA a primit un unui loc de muncă sau au șomajului, reducerea aban- la numărul 0720 - 990915. spri4uri și de elocven4ă.”

CALENDAR FESTIVALURI MUZEUL OMULUI


PLOIEŞTENE (II) Muzeul de Ştiinţele Naturii
Prahova – „Muzeul Omu-
• sala de anatomie şi fiziolo-
gie umană şi
• November Music Fest horror şi science fiction. De blicul ploieştean încă de la lui” reuneşte cele mai im-
• sala media – proiecţii,
– un festival ce are, ca prin- regulă se desfăşoară la prima ediţie. Se desfăşoa- portante aspecte ale biolo-
prezentări virtuale, realitate
jumătatea lunii iunie; ră în ultima decadă a lunii giei umane: antropogeneza-
cipal scop valorificarea şi augumentată, conferinţe,
• Ploieşti Jazz Festival – septembrie din fiecare an; antropologie, rase umane şi
sprijinirea afirmării tine- sala de Genetică cu o proiec-
Bineînţeles că manifes- subrasele populaţiei româ-
rilor muzicieni, cu vârsta manifestare care a avut loc 4ie „Drosophila Melanogas-
tările culturale prezentate, neşti, anatomie şi fiziologie,
cuprinsă între 4 - 30 ani şi prima oară în anul 1969, ter„ şi o masă interactivă cu
impun un imens efort fi- genetică, ecologie, demogra-
a certificării potenţialului aici la Ploieşti, a fost primul informaţii despre genetică.
fie, ocrotirea naturii, ecosis-
acestora. Aşa cum se sub- festival de jazz organizat în nanciar şi uman, dar, fără Aplicaţii active la video mi-
teme antropice din România
în4elege din titlu, festivalul ţara noastră. Are o partici- îndoială, se vor regăsi croscop.
După lucrările de consoli-
se desfăşoară în luna pare internaţională, în ul- resursele necesare pentru Aceste săli cuprind acum
dare-restaurare ale Palatu-
noiembrie; timul week-end al lunii continuarea acestora şi, de pe lângă exponate, panouri
lui Culturii din Ploieşti din
ce nu ?, a altor noi mani- de sinteză informativă, mo-
• Ploieşti Internaţional noiembrie din fiecare an; ultimii ani sunt deschise în
festări care să facă bilier specific, vitrine, sis-
Film Festival – aşa cum o • Festivalul Interetnic prezent 3 din cele 7 săli ale
teme de iluminare, proiecţii
Ploieştiul un oraș cu ade- expoziţiei permanente
spune şi numele, este o „Alfabetul Convieţuirii” - pe ecran LED, simulări elec-
vărat cultural!
competiţie internaţională un foarte interesant şi • sala care prezintă originea trice, jocuri interactive, info-
de scurtmetraje ce aparţin inedit festival, o manifes- vieţii şi evoluţia vieţuitoare- chioşcuri şi multe altele.
(Robert Codescu)
genurilor fantasy, thriller, tare care „a prins” la pu- lor pe Pământ; (Adresă: Palatul Culturii)
8 ploiestiul cultural „Opiniile sunt libere, dar nu si obligatorii.”— Ion Luca Caragiale
Numărul 3 Redactor sef: Gheorghe Burdujan / Tel: 0723-246121 ploiestiulcultural@gmail.com

PAŞI PRIN GÂNDURI - GRUPAJ DE VERSURI


ALEXANDRA NICULA
Poate un vis orizontului n-am să întreb niciodată
a adormit pe pleoape. din ziua în care soarele de ce strălucește
Să nu-l trezești, -i-ai decupat nici florile
când vei întinde mâna, jumătatea de iubire pentru ce
Să sim-i tăcerea lunii și-ai lipit-o îmi acoperă dorin-a
mai aproape. pe zidul tăcerii cu simfonia de culori
Vorbește-ncet, sprijinit de un scrin și nici curcubeul
să nu te-audă vântul cu amintiri prăfuite pentru ce șterge lacrimile
Când simfonia-și cântă, de la ultima norilor
pe clape de silfidă, conflagra-ie stelară. cu bucuria
Rămâi tăcere din lumină poate.
și-mpacă-te cu gândul lTenebre
Că-n cer de stele, sunt veșnicia clipelor prin gânduri liniștesc natura
luna vrea să te închidă. ce se scurg spre tine așezată în anotimpuri.
Adormi acum, din infinitul clepsidrei
și visul te va legăna ușor, cu fire de nisip trecute lInterferene…
Și aripi îngerești să--i prin sărutarea ta Ca să--i spun:
crească-n zbor nocturn ce s-a spart în cioburi „Noapte bună!”,
prin vis - cocor... din sanctuarul m-am trezit din visul meu
păzit de tenebre de genună
lMi-ai fost… în cercuri concentrice și te-am mângâiat
Mi-ai fost alean de euforii pe gândul tău feciorelnic.
și lacrima și dor cu chip de dorin-ă Cu palmele inimii,
REFERINŢE CRITICE Vulcan nestins,
pe tâmple-alunecând.
-i-am sărutat
lungul drum spre
Amprenta lAșteaptă-mă… împlinirea deplină...
Oscilând între două ati- aleatoriu) care sublini- unui vis seducător Așteaptă-mă Tu m-ai privit
în prag de primăvară
tudini, mai precis între ază caracterul subiecti- Și te-am trezit,
Și-n bra- să ai
ca de obicei
culcându-mă în gând. și mi-ai zâmbit afabil,
două formule poetice, vat romantic al expe- buchet de iasomie, semn ca în noapte,
amândouă perfect rien-elor diurne, încer- Mi te-ai prelins prin vene Să implorăm drumul nostru este
iubirea să nu moară
adaptabile sensibilităţii când, totodată, pe baza clocotind
De remușcări și întâmplări Și să uităm
o regăsire…
omului de azi, Alexandra lecturilor care nu-i adiacente cum că ar fi târzie. Ca să--i spun: „Bună ziua“,
Nicula cultivă, în versuri- lipsesc, o modernizare a Dar tu mereu te vei trezi
Așteaptă-mă,
când m-am trezit,
dorind am prins diminea-a
le sale, mai cu seamă for- spunerii nu atât pentru Parfumul amintirilor mai fă un pas timid, de-o rază,
mula romantică a expri- formula poetică în sine prezente. Când voi veni -i-am privit îndelung
cu iz de primăvară,
mării poetice. cât pentru expunerea Mai am o ușă
chipul senin, liniștit,
Mi-ai devenit din pasăre, te-am sărutat,
Ea re-face cu talent dru- eu-lui ca personalitate sărut iernii să-i închid, să mă asigur că
mul trărilor proprii, dar acut-sensibilă. Și-ai coborât pe buze să te Că i-o fi frig iubirii ziua începuse
stingi și-o să moară. cu tine…
și pe ale celui de lângă Intuiţia îi arată că nu tre- Dar aripile -i s-au frânt în lut
sine, construind adevă- buie să alegi între două Ca un blestem: Așteaptă-mă, Ca să--i spun: „Adio!“,
în pragul primăverii
rate monografii ale sufle- formule lirice, ambele „să nu m-atingi”.
Și nu uita să ai un ghiocel
Nu mă voi trezi niciodată!
tulului universal. „Trec posibile, ci e de preferat lEu sunt
la tâmple,
lFabulă invidioasă...
anii, mamă”, „Pași prin expunerea propriei iden- În prag, să lași
eu sunt tenebrele durerii, Un hexagon tot insista,
vise”, „Eu sunt” iată doar tită-i conformă tonului negrăirea cuvintelor Ca să-i faci loc, Văzând un cerc în deplasare,
înnecate în sensuri Invidia rău îl mai rodea
câteva poezii (alese propriu... nostalgia răsăritului
iubirii să se-ntâmple.
Și zi de zi, era mai mare.
în icoană transpus...
eu sunt lZbor Tot rostogolindu-se tacit
POEZII: în vară trăirea
jurămintelor
Zbor nesfârșit, spre refugiul
din tine
A observat, după o vreme,
Că-n col-uri s-a cam rotunjit
l Trec anii, mamă… căci, mamă, trec anii, păzite în gânduri Aripi deschid, ochii închid Și-a început chiar a se teme.
O, mamă, anii trec doar uitându-mă la ceas… și visul fericitului și visez
și peste mine de iubire răpus... Ideea de Icar, care însă, Acum, se întreba „poetic”
și tot mai mul-i lProvocare eu sunt sfârșește cu bine Și faptul îl cam enerva,
se-aștern în drumul meu, ce-ar fi culoarea frunzelor Îmi dă aripi din iubire Căci el gândise ipotetic,
m-asemui tot mai mult dacă într-o seară pictate prin versuri și speran-ă și crez. Nu cum că s-ar și-ntâmpla.
cu tine de luni regăsirea anotimpului
și tot mai mult, ne-am da jos măștile aplecat spre apus Nu știu cum să zbor, Tot rostogolindu-se la vale
aduc cu chipul tău. până la gânduri eu sunt dar am aripi și sper Ar mai fi vrut
și ne-am despuia eul ninsoarea fulgilor Rătăcită prin nori, să se-odihnească,
Mă regăsesc în gesturile tale în isteria de culori valsând în săruturi derutată de vânt Dar rotunjimea formei sale
și te surprind prin gânduri a toamnei cu calmul seninului Visul mă ‘nal-ă, ignorant Nu-i permitea
cum pășești, până într-o sâmbătă la sim-iri readus. către cer să se oprească…
înaintând când prima ninsoare Și plutesc în poemul,
cu mersul tau agale, ne va înghe-a eu sunt liberat de cuvânt. Morala: când invidia
icoană sfântă concluziile răsărit și apus. te roade,
pururea îmi ești. sub forma lPoate... ai grijă ce î-i dorești,
unor semne de întrebare lAmintiri prăfuite poate căci există și varianta,
Te-ai dus prelinge-mă prin gânduri ca în fapt, să și primești.
și azi eu sunt decană, lPași prin vise din lacrima răvășesc natura
în rândul celor ce-au rămas, Pășește-ncet, cu care norii plâng așezată în anotimpuri
îngreunată de poveri, să nu aprinzi lumina deșertăciunea și atunci