Grafica pe calculator

5

CAPITOLUL I INTRODUCERE
Desenarea si proiectarea asistata de calculator, cunosc în prezent o dezvoltare deosebita, datorita acuratetii si rapiditatii pe care calculatorul le pune la dispozitia proiectantului. CAD = Computer Aided Design Avantajele utilizarii AutoCAD 1. AutoCAD-ul are un caracter general putând fi utilizat într-o varietate de domenii; 2. AutoCAD-ul este un produs de desenare eficient si flexibil, permitând realizarea desenelor bidimensionale si tridimensionale, prin modelarea suprafetelor si a corpurilor solide. De asemenea, exista multiple posibilitati de vizualizare a desenelor, la scara si cu precizia dorita. 3. Dispune de o precizie foarte buna a desenelor; 4. Permite modelarea dinamica a unor procese (AutoDesk Animator); 5. Permite crearea simbolurilor si a elementelor tipizate; 6. AutoCAD-ul permite si proiectarea asistata, prin limbajul de programare AutoLisp, ce are la baza posibilitatea de a realiza calcule si desene, dar si a realizarii unei interfete cu alte limbaje de programare (C+, C++); 7. Ofera posibilitatea transferului comod al informatiilor spre sau dinspre alte produse informatice. 1.1. Lansarea programului AutoCAD si descrierea ecranului de lucru Incepând cu versiunea 12, AutoCAD-ul a fost conceput sa ruleze sub Windows si ca urmare lansarea în executie a programului se face cu usurinta executând dublu clic pe pictograma respectiva sau lansând programul direct din directorul ACAD, acad.exe. O data cu lansarea programului se deschide o fereastra de lucru în care se pot identifica elemente de interfatadin figura 1. Observatie Ecranul AutoCAD este foarte usor configurabil, iar ceea ce a fost prezentat înainte reprezinta configurarile AutoCAD prestabilite.

6

Grafica pe calculator

:

BARA DE TITLU (TITLE BAR) Afiseaza numele programului, urmat de numele fisierului deschis. In momentul lansarii apare cuvântul <DRAWING> In stânga acestei bare se afla caseta de control a meniului (Control Menu), iar în dreapa butoanele de minimizare / maximizare, având aceleasi functii ca în orice aplicatie Windows. Observatie: Se poate rula concomitent o singura sesiune AutoCAD, care nu are decât o singura zona de desenare. BARA DE MENIURI (MENU BAR) Permite accesul la meniurile derulante. Alegând o optiune din bara de meniuri se provoaca derularea meniurilor AutoCAD. Meniurile derulante pot fi adaptate cerintelor utilizatorului, putând fi modificate. BARA CU INSTRUMENTE STANDARD (TOOLBAR) Contine comenzile folosite în mod uzual: New - creeaza noi fisiere; Open - deschide fisiere create anterior; Save - Salveaza fisierele activate;

:

:

Grafica pe calculator

7

Print - Tipareste, etc. Bara cu instrumente standard poate fi pozitionata pe ecran în orice locatie, în functie de preferintele utilizatorului. Implicit, ea este asezata în partea superioara, sub bara de meniuri. Deplasarea acesteia, în versiunile superioare versiunii 12 se face prin clic pe butonul din stânga al mouse-ului urmat de “drag” (târâre) pâna la locatia dorita.

:

BARELE MOBILE CU INSTRUMENTE Au fost introduse începând cu versiunea 13, fiind organizate pe categorii. Exemplu: Object SNAP; View; Dimensioning; Draw; Modify. FEREASTRA DE COMANDA Se afla în partea de jos a ecranului si cuprinde linia de comanda care arata ceea ce se introduce de la tastatura. Command: Aceasta este invitatia pe care o face programul pentru a comunica cu utilizatorul. Dupa introducerea unei comenzi vor apare invitatii sau comenzi aditionale, precum si rezultatele unor actiuni ale utilizatorului. Fereastra de comanda trebuie privita întotdeauna cu atentie, deoarece programul o foloseste pentru comunicare. Aici sunt afisate mesajele de eroare, optiunile de comanda si alte invitatii. Aceasta fereastra este de asemenea mobila, putând fi mutata în orice locatie. BARA DE STARE (STATUS BAR) Afiseaza numele stratului curent (LAYER), coordonatele cursorului, starea diferitelor moduri operationale AutoCAD (Ortho, Snap etc.). Acestea pot fi activate / dezactivate (ON/OF) cu dublu clic executat pe ele. Pâna la versiunea 12 aceasta bara a fost la partea superioara si începând cu versiunea 13 a fost pozitionata la baza ecranului. SUPRAFATA DE DESENARE /FEREASTRA DE VIZUALIZARE Zona din centrul ecranului se numeste DRAWING AREA sau VIEW WINDOW si reprezinta foaia de hârtie pe care se executa un

:

:

:

reprezentând cele 2 axe de coordonate. în diverse moduri: . cursorul poate avea diverse forme: cursor în cruce (cross-hair).8 Grafica pe calculator desen. .din bara mobila de meniuri (începând cu versiunea 13). tastatura. . fiind practic infinite. programul este gata sa accepte o noua comanda. F1 Help. La invitatia calculatorului se introduc coordonatele punctului din care va începe linia. Exemplu: Command: Line ↵ From point: clic. . caseta de selectie (pick-box) reprezentând un patrat utilizat pentru selectarea obiectelor. F6 Activeaza modul de afisare a coordonatelor.cu ajutorul tastaturii.cu barele de instrumente. O comanda se poate lansa: . : : : : : CURSORUL În functie de comanda care se executa. Shift + <tasta> Se scriu caracterele din partea superioara a tastei. APELAREA COMENZILOR Când în linia de comanda nu se afiseaza nimic.din meniurile derulante. o sageata folosita pentru accesarea meniurilor si a barelor cu instrumente. Incheierea unei comenzi se realizeaza cu apasarea tastei ENTER (↵) Observatie: In AutoCAD tastele Return (Enter) si bara de spatiu au acelasi rol functional. pentru întreruperea fortata se foloseste tasta ESC.de la tastatura. Insert Ins . TASTE FUNCTIONALE Ctrl+C (utilizata în versiunile inferioare versiunii 13) Întrerupe fortat executia comenzii.deplaseaza cursorul în zona meniului.din meniul principal. . . Se revine la promptul Command: ESC Începând cu versiunea 13. cu exceptia faptului ca dimensiunile pot avea orice valori.

2. 3. . Scientific. 4. Grade/minute/secunde. Acesta este editorul de desenare si permite crearea imediata a elementelor geometrice. Grade centezimale. Home Revenirea cursorului în zona de desenare. de la dreapta spre stânga. 5. Decimal. cu un desen nou. se parcurg urmatoarele etape: 1. Se indica precizia si directia de masurare a unghiului de 00. Arhitectural. 2. alb.1. fara nume. Backspace Stergerea caracterelor din linia de comanda. Radiani. utilizatorul fiind invitat sa aleaga pe cel dorit. Comenzile sunt: C: UNITS La lansare se afiseaza sistemele de masura disponibile pentru lungimi. 2. 4. de dialog. Unitati topometrice. prin introducerea numarului de ordine al sistemului. Lansarea în executie a programului AutoCAD se concretizeaza prin aparitie pe ecranul monitorului a unei fereastre standard. Începând cu versiunea 13. selectarea optiunilor 2. Initializarea spatiului de lucru presupune: 2. În continuare se indica precizia dorita prin numarul de zecimale. F10 Activeaza bara de meniuri. Când se tasteaza <↵> la invitatia Command . Enter Încheie orice raspuns dat de utilizator. 1. Se precizeaza sistemele pentru masurarea unghiurilor: 1. F8 Apeleaza modul Ortho. Crearea unui desen în AutoCAD Pentru realizarea unui desen cu ajutorul mediului de desenare AutoCAD. Engineering.se executa ultima comanda lansata. Stabilirea formatului ecranului si a unitatilor de masura. F9 Apeleaza modul Snap.Grafica pe calculator 9 F7 Apeleaza afisarea grilei (retelei de puncte). pentru unitatile de masura se face printr-o caseta 3. Optiunile pe care le poate selecta utilizatorul sunt: 1. Fractional.

. 0>: ↵ Upper Right Corner < >: 420. 2.2. Pentru usurarea lucrului în AutoCAD se folosesc si mijloace auxiliare de proiectare. Aceste operatii de initializare sunt urmate de comanda C: ZOOM cu optiunea All.297 x 0 WC S 2. ON/OFF <Lower Left Corner> <0.10 Grafica pe calculator C: LIMITS Prin care se stabilesc dimensiunile desenului. cum ar fi: C: GRID o retea de puncte la distanta dorita:10 Command: grid ↵ Grid Spacing (x) or ON/OFF/Snap/Aspect <valoarea curenta>:10↵ Optiunea Aspect permite spatieri diferite pe orizontala si pe verticala. 2) Grila poate fi rotita si aliniata pentru realizarea de reprezentari izometrice. Se precizeaza limitele prin indicarea coordonatelor colturilor (de ex. pentru un format A3).3. 297 ↵ y 420. Cu tasta F7 se realizeaza comutarea între optiunile ON/OFFale retelei de puncte Observatii: 1) Se poate realiza o retea de puncte cu distante diferite pe X si pe Y. care permite vizualizarea pe ecran a limitelor suprafetei de desenare.

ORTHO Permite realizarea de linii orizontale si verticale sau paralele între ele.pasului de incrementare al grilei. . cursorul “sare” cu pasul de incrementare dorit de utilizator Snap Spacing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/<Current Value>: Cu tasta F9 se comuta între modurile Snap ON/OFF. DESCHIDEREA UNUI DESEN EXISTENT ÎN VEDEREA EDITARII Din File. de unde se poate indica desenul care va fi deschis în vederea editarii.indicatorul. El contine configurari ale variabilelor de genul: . C: COORDS Utilizata pentru afisarea coordonatelor punctului curent în acre se afla cursorul. În mod implicit. Cu tasta F6 se comuta ON/OFF. directoare. fiecare desen salvat va primi extensia dwg. Un desen prototip este un fisier de desenare care poate fi utilizat ca sablon pentru alte desene.limitelor. C:SNAP La apelare. SALVAREA DESENELOR Comanda SAVE sau SAVE AS. .chenarul. .bara de meniuri sau introducând Open de la tastatura se deschide o caseta de dialog care afiseaza unitati. .Grafica pe calculator 11 Concluzii: Grila ofera un cadru de referinta pentru estimarea distantelor în desen. fise derulante. Cu tasta F8 se comuta ON/OFF. Open .dwg CREAREA UNUI NOU DESEN (NEW) Se obtine prin activarea din meniul File a optiunii New (sau tastând New în linia de comanda) prin care se acceseaza o caseta de dialog folosita pentru a preciza numele noului fisier si de asemenea.pasului de incrementare al saltului. Exemplu: Desen 1. cere utilizatorului indicarea destinatiei desenului salvat si numele acestuia. se poate preciza daca acesta va fi folosit ca desen prototip sau nu. .

12

Grafica pe calculator

ÎNCHIDEREA SESIUNII DE LUCRU AUTOCAD File, Exit (bara de meniuri) sau Quit din linia de comanda. Închiderea sesiunii de lucru se poate face si cu comanda End care combina functionarea comenzilor Save si Quit. Comanda End creeaza o copie a fisierului cu extensia Bak sau Dwk. 1.3. Coordonate si unitati de masura AutoCAD-ul permite utilizarea a 4 metode de introducere a coordonatelor: Carteziene - absolute; - relative. Polare - absolute; - relative. Ecranul standard AutoCAD este în relatie directa cu sistemul cartezian. Originea se afla în coltul din stânga jos în sistemul de coordonate al lumii (WCS) sau în alta locatie pe care o poate da utilizatorul (UCS). y

-x

0 -y

x

:

COORDONATELE ABSOLUTE Se indica fata de originea sistemului si sunt separate între ele prin virgula. Exemplu: y (30,25)
∆y

(10,15) 0 C: Line ↵ From point: 10, 15 ↵ To point: 30, +25 ↵

∆x

x

Grafica pe calculator

13

To point ↵

:

COORDONATELE RELATIVE Sunt utilizate pentru a localiza punctele în functie de selectia punctului anterior si nu de origine. Ele sunt precedate de simbolul :@ [shift+2]. Exemplu: C: Line ↵ From point: 10, 15 ↵ To point: @ 20, 10 ↵ To point: ↵ Rezultatul acestei executii este identic cu cel precedent.

COORDONATELE POLARE Sunt date de distanta si de unghiul fata de un punct specificat. Pentru coordonatele polare absolute, se introduce mai întâi distanta si apoi unghiul, între ele fiind simbolul “<”. Exemplu: 900 To point: 10<60↵ dist = 10 10 unghiul = 600 600 180

:

0

0,0

00

Coordonatele polare relative sunt masurate în functie de ultimul 270 punct introdus, precedate de @. Exemplu: @10<60 0

CAPITOLUL II TEHNICI ELEMENTARE DE DESENARE 2D
2.1. Principalele comenzi de desenare Comanda LINE deseneaza o linie. C: Line ↵ From point: (se indica punctul de start) ↵ To point: (se indica al doilea punct) ↵ To point: (la ultimul mesaj se raspunde cu <Enter>) Daca la ultima invitatie “To point” se raspunde cu “C” de la Close, linia se închide.

14

Grafica pe calculator

Comanda CIRCLE deseneaza cercuri. AutoCAD-ul ofera cinci posibilitati de desenare a unui cerc: 1. Center, Radius = se specifica mai întâi centrul si apoi raza (C, R); 2. Center, Diameter = se specifica mai întâi centrul si apoi diametrul (C,D); 3. 2 Point (2 puncte) = se precizeaza doua puncte care definesc diametrul cercului (2P); 4. 3 Point (3 puncte) = se specifica 3 puncte de pe circumferinta cercului (3P); 5. Tangent, Tangent, Radius (tangenta, tangenta, raza) = 2 entitati (cerc, dreapta, arc) care vor fi tangente la cerc si raza acestuia (TTR). Observatie: Variabila de sistem CIRCLERAD are valoarea razei ultimului cerc desenat. La tastarea comenzii CIRCLE: C: CIRCLE ↵ 3P/2P/TTR/<Center point>: 36,65↵ Diameter /<Radius>: 30 ↵ Command: se deseneaza un cerc cu centrul în punctul de coordonate (36, 65) si cu raza de 30 unitati. Comanda ARC AutoCAD-ul ofera 11 metode pentru desenarea unui arc: 1. 3 Puncte de pe arc indicate în sens trigonometric.

2. Start, Center, End (SCE); Se indica punctul de început, centrul si capatul arcului.

3. Start, Center, Angle (SCA), unde Angle reprezinta unghiul inclus cuprins între cele doua raze care încep din centrul arcului si se termina la capetele lui.

4. Start, Center, Lenght (SCL), unde Lenght se refera la lungimea coardei (o valoare pozitiva = arcul mai mic; o valoare negativa = arcul mai mare);

Start. fiecare arc este tangent la arcul anterior. Exemplu: C: Polygon ↵ . Poligoanele pot fi înscrise în cerc. 6. End. Angle (SEA). . Start. Angle (CSA). Direction (SED) unde Direction se refera la directia de rotatie a arcului în grade. Center. 8. Continuarea unui arc dintr-unul existent. daca Angle este pozitiv. Cu ajutorul optiunii “Continue” se continua un arc din cel desenat anterior. End (CSE). Desenarea poligoanelor regulate si a dreptunghiurilor C: POLYGON ↵ Se deseneaza cu o polilinie închisa. Start.2. Start. 2. arcul = în sensul arcelor de ceasornic. iar daca Radius este negativa arcul este mai lung. Start. Center. 10. 9. iar daca Angle este negativ.Directia de start a arcului este tangenta la directia specificata. . 11.Grafica pe calculator 15 5. circumscrise cercului sau prin precizarea marimii laturilor acestuia. fiind deci o singura entitate. 7. Center.se deseneaza numai în sens trigonometric. Daca Radius este pozitiva. End. Lengh (CSL). arcul este mai scurt. Start.Distanta dintre punctul de început si cel de sfârsit al arcului si numarul de grade determina pozitia si marimea acestuia. Radius (SER) . arcul = în sens trigonometric. End.

3. Perpendicula Object SNAP . Radius of circle: (raza) Midpoint C: RECTANG . obtinându-se o polilinie. adica dreoptunghiul realizat cu aceasta comanda este considerat de program o entitate de sine statatoare.centrul poligonului Inscribed in circle / Circumscribed about circle (i/c): <I>: . Ajutoarele grafice ale AutoCAD-ului Modurile de fixare pe obiecte (OBJECT SNAP) OSNAP Intersectio In End point scopul efectuarii unor reprezentari precise . ci ele se utilizeaza în nt Center conexiune cu comenzile AutoCAD de desenare si editare.16 Grafica pe calculator Number of sides <4>: (numar de laturi) ↵ Edge/<Center of Polygon>: .. Obiecte grafice uzuale si punctele lor de salt End point Center Mid point TEXT Intersection (punct de inserare) . AutoCAD-ul ofera n metode prin care se poate controla miscarea cursorului în cruce. faca un Quadra Modurile Object SNAP NU sunt comenzi.este un instrument foarte util care permite cursorului r sa Tangent salt într-un anumit punct sau obiect existent.se indica 2 colturi opuse ale dreptunghiului prin diverse metode. 2.

spre capatul în care se doreste saltul.constructia unei perpendiculare pe un obiect selectat.permite fixarea pe o dreapta.cursorul “sare” la capatul unei entitati.se realizeaza saltul într-un punct de intersectie aparenta.se realizeaza salt într-un obiect punctual.în pozitiile unghiurilor de 00. pe un cerc. La folosirea modurilor de fixare pe obiecte. PERPENDICULAR . CENTER . un arc sau alt obiect care este apropiat de centrul cutiei vizorului. cursorul dispare .se realizeaza saltul în mijlocul unei drepte sau al unui arc.se realizeaza salt în centrul unui arc. QUADRANT . Modurile de fixare pe obiecte pot fi: temporare si continue (permanente). 2700 INTERSECTION . 1200.salt în punctul de intersectie a doua entitati. 900. Selectia se face incluzând ambele entitati în patratelul de selectie. APPARENT INTERSECTION . al unui cerc sau al unei coroane circulare. NODE .Grafica pe calculator 17 END POINT . Selectia se face relativ la mijlocul entitatii. TANGENT . MID POINT .se pot construi drepte tangente la cercuri sau la arce. NEAREST . acolo unde se intersecteaza crucea vizorului.

este activ ori de câte ori se face o selectie. In aceasta situatie modul de fixare pe obiecte ales. Modurile continue de fixare pe obiecte Modurile OSNAP temporare pot fi accesate introducând primele trei litere în dreptul invitatiei care apare în timpul unei secvente de comanda si ele sunt active doar pentru o selectie. Pentru a întrerupe folosirea modului continuu de fixare pe obiecte. separate prin virgula) Se poate folosi caseta de dialog OSNAP Settings indicându-se modurile continue de fixare pe obiecte. care corespunde unui criteriu indicat de modurile de selectie. . C: OSNAP ↵ Object snap modes: (se tasteaza primele 3 litere ale modurilor dorite.18 Grafica pe calculator si pe ecran apare caseta vizorului. Modurile multiple de fixare pe obiecte Aceasta optiune permite selectia punctului cel mai apropiat de caseta de selectie. ale carei dimensiuni se pot ajusta în functie de necesitati. Un mod de fixare pe obiecte este continuu daca se lanseaza comanda OSNAP↵ Object snap modes: (se introduc primele trei litere ale modului dorit). în functie de necesitati. Daca un anumit mod de fixare este utilizat frecvent. se introduce none la invitatia: Object snap modes. Comanda utilizata este: APERTURE. el poate fi definit (configurat) ca si continuu.

4. pe ecran apare caseta vizorului. Numele unui strat poate contine 31 caractere (cifre. 3. 2. pe orice format. o culoare si un tip de linie. Straturile pot fi tiparite individual sau combinate. Straturile pot fi înghetate (dezactivate) pentru a reduce cantitatea de informatii de pe ecran. Dimensiunile vizorului pot fi controlate cu comanda APERTURE. 5. unui strat.DDLMODES Avantaje: 1. 2. Caseta de selectie nu trebuie confundata cu vizorul. $) Schimbarea stratului curent (CLAYER) . culoare. _. fiecaruia putându-i-se atribui un nume. Creste productivitatea. C: LAYER ↵ Invita utilizatorul sa atribuie nume. Denumirea straturilor AutoCAD este definita în functie de standardele de proiectare ale unei firme. Se pot grupa informatiile distinct. Lucrul cu straturi (Layers) Straturile (layers) ofera un mijloc de a grupa obiectele si AutoCADul a împrumutat tehnica pin drafting . Când se lucreaza la un desen. tip linie.4. ale carei dimensiuni pot fi modificate (marite sau micsorate). Permite lucrul simultan a mai multor proiectanti. AutoCAD-ul permite un numar nelimitat de straturi. _.Grafica pe calculator 19 Controlarea dimensiunilor casetei vizorului La introducerea modului de fixare pe obiecte. se pot adauga noi straturi cu ajutorul casetei de dialog LAYER CONTROL. pe straturi separate. Fiecare strat poate avea o culoare proprie pentru a-i mari claritatea si entitatile din stratul respectiv pot fi desenate cu un anumit tip de linie si cu o anumita grosime. prin care se pot introduce dimensiunile (pixeli).

Conceptul de tip de linie (LINETYPE) In desenul tehnic fiecare tip de linie are un scop precis si este desenata într-un anumit mod. vizualizarea desenului devine mai usoara. 2. din care se alege culoare dorita pentru un anumit strat. toate constructiile geometrice care se afla pe acel strat. Stratul nu este afisat pe ecran si nici plotat. Înghetarea si dezghetarea straturilor se realizeaza cu ajutorul comenzilor: Freeze si Thaw.5. stare). O alta etapa importanta este încarcarea tipului de linie. Comanda este LOCK Daca un strat a fost denumit gresit si se doreste redenumirea lui. din caseta de dialog Layer Control se activeaza optiunea RENAME. iar înghetarea arata ca stratul nu este regenerat. se deruleaza straturile create si se alege stratul care trebuie sa devina curent. Stratul curent nu poate fi dezactivat.20 Grafica pe calculator Când un strat devine curent. aceasta însemnând economie de timp. Încuierea si descuierea straturilor Un strat se încuie atunci când se doreste ca acesta sa nu poata fi editat sau modificat. . dar se pot crea de utilizator si alte tipuri de linii. Modificarea culorii stratului Din caseta de dialog LAYER CONTROL se acceseaza caseta SET COLOR. Atribuirea unor tipuri de linie (LINETYPE) Înainte se aceasta operatie se încarca tipurile de linie introducând de la tastatura (LINETYPE) LOAD Toate entitatile (obiecte) dintr-un strat vor fi desenate cu acelasi tip de linie. C: CLAYER ↵ New value for clayer <current layer>: (noua valoare pentru stratul curent). Stratul curent nu poate fi încuiat. vor primi caracteristicile acestuia (culoare. Programul AutoCAD contine un alfabet de linii predefinit incluzând tipurile de linii conform ISO (standarde internationale). Observatie: Dezactivarea presupune regenerarea stratului o data cu întreg desenul. Din bara de stare. obtinându-se paleta de culori. Controlarea vizibilitatii straturilor ON/OFF Ofera posibilitatea On sau OFF. Numele startului curent este afisat în bara de stare. tip de linie.

Grafica pe calculator 21 Pentru a vizualiza tipurile de linii. CAPITOLUL III EDITAREA DESENELOR 3. distantele dintre ele sunt cele care au fost definite initial pentru fiecare tip de linie. Selectia se realizeaza în mai multe moduri. Seturile de selectie Lansarea unor comenzi are drept urmare invitatia de a selecta anumite obiecte în vederea editarii. . Cele mai uzuale tipuri de linii folosite pentru realizarea desenelor tehnice sunt cele prezentate în caseta de dialog de mai jos. Foarte importanta este scara unui tip de linie. In mod prestabilit.1. Prestabilit. se tasteaza: C: LINETYPE ↵ ? / Create/Set/Load: ? ↵ (se vizualizeaza liniile) Pentru încarcarea lor. C: LTSCALE ↵ New scale factor <1.lin. iar lungimile segmentelor. iar obiectele selectate apar pe ecran puse în evidenta prin schimbarea culorii si a conturului (highlighted). Toate tipurile de linii se gasesc în fisierul acad. Comanda LTSCALE permite modificarea scarii relative a acesteia.00>: (noul factor de scala). din caseta de dialog Select Linetype se alege optiunea Load. scara este 1. AutoCAD este încarcat cu tipul de linie Continous.

AutoCAD-ul ofera o multitudine de metode pentru selectarea obiectelor. Tehnici de editare Realizarea unui desen presupune etapele de creare sau desenare si de editare. C: SELECT↵ Select object: (se selecteaza obiectele) AutoCAD-ul ofera doua posibilitati de constructie a unui set de selectie: . 3. La invitatia: Select object se pot tasta urmatoarele optiuni: W (window) . .2. cu ajutorul comenzii UNDO care merge pâna la deschiderea fisierului. iar AutoCAD-ul continua comanda de editare pe baza setului de selectie.se selecteaza un grup. L (last) .metoda pick after (se lanseaza comanda si selectia).se selecteaza toate obiectele care traverseaza un gard de selectie. A (all) . AutoCAD-ul permite corectarea cu usurinta a greselilor accidentale.se selecteaza toate obiectele vizibile de pe straturile dezghetate.metoda pick first (se face selectia si apoi se lanseaza comanda). . C (crossing) . ÎNCHEIEREA SELECTIEI se face prin apasarea tastei <Enter> sau <Space bar> obtinându-se un raspuns nul (null response). Pentru adaugarea obiectelor într-un set de selectie.se selecteaza toate obiectele incluse într-o fereastra sau care o traverseaza. P (previous) . se poate folosi si tasta SHIFT ca în Windows. Aceasta se plaseaza pe obiect si se executa clic pe butonul din stânga al mouse-ului. F (fence) .se selecteaza ultimul obiect creat. alegând obiectul cu ajutorul casetei de selectie (pick box).22 Grafica pe calculator Selectia unui obiect se face cu usurinta. AutoCAD furnizeaza si o comanda separata SELECT care creeaza un set de selectie.selecteaza obiectele cuprinse în ultimul set de selectie.se selecteaza toate obiectele incluse într-o fereastra. G (group) . Observatie: dimensiunea casetei de selectie poate fi ajustata în functie de necesitati.

deplasare. Succesiunea invitatiilor este: C: COPY↵ Select object: (selectia) <Base point or displacement> / Multiple: (locul de unde sunt copiate. ERASE permite stergerea obiectelor. Succesiunea invitatiilor este: C: MOVE↵ Select object: (selectie)↵ Base point or displacement (punct de baza sau deplasament) se indica locul de unde vor fi mutate obiectele. tesire. deformare. OOPS trebuie sa urmeze imediat dupa ERASE. Daca se alege optiunea M se creeaza mai multe copii ale obiectelor originale si apoi se solicita indicarea unui punct de baza). extindere. Second point of displacement (unde vor fi mutate obiectele) COPY realizeaza multiplicarea unor entitati într-o noua locatie. Succesiunea invitatiilor este: C: STRETCH ↵ Select object to stretch by crossing window or polygon…↵ (Obligatorie utilizarea acestor tipuri de selectie) ⇒ selectia Base point of displacement: (locul de la care vor fi modificate obiectele) . rupere. deoarece reface ultimul set de obiecte eliminat din desen. <Second point of displacement>: (locul în care vor fi copiate obiectele). C: ERASE↵ Select object: (se selecteaza obiectul) Pentru a anula o stergere gresita se pot utiliza comenzile OOPS sau UNDO. decalare. multiplicare de entitati. taiere. MOVE permite deplasarea entitatilor între doua puncte precizate. racordare. STRETCH permite deformarea unor parti din desen prin alungirea sau scurtarea unor portiuni. rotire.Grafica pe calculator 23 Editarea desenelor consta în: stergere.

Succesiunea invitatiilor este: C: OFFSET↵ Offset distance or through <through> ⇒ (distanta sau spre) • se introduce o valoare numerica sau un punct initial si altul final care sa serveasca drept distanta de offset. asupra entitatilor de tip text. <Rotation angle> / Reference: (unghiul de rotatie / referinta). Succesiunea invitatiilor este: C: SCALE↵ Select object: (selectie)↵ Base point (punctul de baza. Unghiul de rotatie se masoara fata de pozitia originala. ROTATE permite rotirea obiectelor. Select object to offset: (selectie)↵ Through point: (selectie într-un punct sau spre un obiect) . OFFSET realizeaza copii ale unor obiecte. • Tastând t se poate preciza un punct prin care sa treaca dupa deplasare obiectul selectat. adica lungimea reala a obiectului) New lenght (noua lungime) . Succesiunea invitatiilor este: C: ROTATE↵ Select object: (se face selectia cu oricare din modurile de selectie) Base point: (punctul indicat este centrul cercului imaginar folosit pentru rotirea obiectelor).24 Grafica pe calculator Second place of displacement: (pâna unde vor fi modificate obiectele). Observatie: Comanda STRETCH lucreaza cu ajutorul unui punct de ancorare (anchor point) care împiedica modificarea unuia din capetele obiectului. SCALE permite aducerea la scara a unor parti din desen. el se indica oriunde sau pe obiectul selectat .se introduce valoarea de scara initiala.valoarea introdusa este comparata cu valoarea anterioara.daca acesta trebuie sa ramâna în aceeasi pozitie) <Scale factor> / Reference: (factorul de scara/referinta) Reference lenght <1>: (lungimea de referinta . Referinta are trimitere spre indicarea unghiurilor de început si de sfârsit ale obiectelor. care este punctul de referinta de la care sau spre care se aduc la scara obiectele. Nu actioneaza asupra blocurilor.

BREAK . UNDO . Selectia se încheie cu <Enter> <Select object to trim> / Project / Edge / Undo: . polilinii .Grafica pe calculator 25 select object to offset: (arc. linie.linii. Succesiunea invitatiilor este: C:TRIM↵ Select cutting edges (Projmode = UCS.ofera posibilitatea precizarii modului în care vor fi taiate obiectele care nu sunt în sistemul de coordonate utilizator curent. puncte care delimiteaza portiunea care se sterge.lanseaza o alta lista de optiuni: Extend / No extend <No extend>: .)↵ Project . EDGE . Succesiunea invitatiilor este: C:BREAK ↵ Select object: (selectia)↵ Enter second point (or F for first point): . Edgemode = No extend) Select object: (se selecteaza entitatile care sunt utilizate drept muchii taietoare). TRIM permite eliminarea unor parti din obiecte. Succesiunea invitatiilor este: C: EXTEND↵ Select boundary edges (Projmode = UCS. Se introduc pe rând punctul de început si de sfârsit.permite stergerea unor parti din obiecte prin indicarea a doua puncte pe un obiect.prelungirea planului de taiere la infinit. EXTEND permite prelungirea obiectelor.anuleaza taierea. Edgemode = No extend) Select object: (se selecteaza obiectele care reprezinta granitele)↵ <Select object to extend> / Project / Edge / Undo: (selectia obiectelor care se alungesc .iar daca se doreste un alt punct de început.se selecteaza obiectele care se taie pe partea care se doreste înlaturata.se precizeaza modul în care se extind obiecte care nu sunt în UCS curent. PROJECT . Aceasta comanda se executa numai asupra unui singur obiect. elipsa) Side to offset: (partea în care se doreste copierea). Aceasta optiune este utilizata pentru editarea 3D.se introduce al doilea punct. se tasteaza F. polilinie. . arce. cerc.

în mod prestabilit se înlatura portiunea ce depaseste arcul de racordare.se introduce raza cercului de racordare.0000>: .se selecteaza primul obiect. Programul cere doua distante fata de punctul în care obiectele selectate se pot întâlni si care vor constitui punctele de început si de final pentru tesitura care uneste obiectele. • Angle .apare urmatorul mesaj: Enter chamfer lengh on the first line <0.0000> punctul de intersectie la începutul liniei de tesire pentru primul obiect selectat. FILLET permite racordarea obiectelor.se initializeaza raza de racordare Fillet radius <0.lanseaza urmatorul mesaj: Enter first chamfer distance: .se realizeaza extinderea liniei de frontiera pâna la infinit. Impune indicarea razei de racordare. Enter second chamfer distance: <0.permite tesirea obiectelor. .0000>: .0000>: .26 Grafica pe calculator Edge ↵ Extend / No extend <No extend > . CHAMFER . Succesiunea invitatiilor este: C: FILLET↵ Polyline / Radius / Trim / <Select first object>: . • Distances . Succesiunea invitatiilor este: C:CHAMFER↵ Polyline/Distances/Angle/Trim/Method/ < Select first line>:↵ (prestabilit se cere selectarea celor doua obiecte care se unesc printr-o linie de tesire) • Polyline . Cu valoarea 0 a razei se realizeaza alungirea sau scurtarea obiectelor pentru a forma un unghi.se introduce lungimea de tesire de pe primul obiect selectat si apoi se cere unghiul de tesire de la prima linie selectata.se introduce distanta de la <0.a doua distanta. • Radius . • Pentru optiunea TRIM mesajul este: Trim / No trim <Trim>: .se aplica tesirea pentru fiecare punct de inflexiune al poliliniei. sau • Polyline .se realizeaza racordari în toate punctele de inflexiune ale poliliniei selectate.

sunt memorate toate informatiile despre modificarile facute în desenul curent. C: U↵ .pentru anularea modificarilor facute în desen. anulând efectul acestei comenzi.defineste numarul de comenzi care se anuleaza. • Mark .lucreaza împreuna cu BACK si permite întoarcerea pe parcursul desenarii în anumite puncte. Distance/Angle<Distance>:↵ UNDO Atât timp cât un desen nu este parasit sau încheiat. • Back . Control permite stabilirea numarului de informatii memorate: All/None/One<All>:↵ • Begin . • Control . În mod prestabilit UNDO anuleaza o comanda. Comanda UNDO poate anula modificarile efectuate. Trim No Trim • Method permite comutarea între optiunile Distance si Angle. • Number .aceasta optiune readuce desenul în starea initiala la un punct selectat.permite definirea unei matrice de desene si/sau actiuni de editare care sa fie tratate de UNDO ca un grup.defineste sfârsitul grupului de comenzi început cu BEGIN.automat . .nu afiseaza mesaj si anuleaza rând pe rând o comanda. REDO nu are optiuni si functioneaza doar imediat dupa UNDO.daca Auto este stabilita pe ON. La lansarea acestei comenzi apare urmatoarea succesiune a invitatiilor: C:UNDO↵ Auto/Control/Begin/End/Mark/Back/<Number>: • Auto . • End .Grafica pe calculator 27 • Trim permite comutarea între modurile care realizeaza îndepartarea colturilor si modul care adauga linia de tesire fara stergerea colturilor. în functie de necesitati. programul AutoCAD mentine un fisier secundar cu informatii despre starea desenului.

stiluri de cotare (Dim Styles). • . ARRAY Permite realizarea unor matrice de obiecte. care nu sunt folosite în desen si programul cere confirmarea înainte de a sterge un element.apar urmatoarele mesaje: Number of rows <1>: . stiluri de text (STYLES).se indica pe a câta parte din cerc vor fi distribuite obiectele copiate. Distance between columns . R . Valorile pozitive multiplica obiectele selectate deasupra si la dreapta.28 Grafica pe calculator • • • • • • • • PURGE .distanta dintre linii sau dimensiunea casutei. Number of items: . Succesiunea invitatiilor este: C:ARRAY ↵ Select objects: (selectia obiectelor care se vor multiplica)↵ Rectangular or Polar array (R/P) <R>: .se indica punctul de centru în jurul caruia programul AutoCAD copiaza obiectele. tipuri de linii (LTYPES).se selecteaza tipul de matrice. . Se pot elimina urmatoarele obiecte: straturi (LAYERS). inclusiv obiectul selectat. • P . fie polare. Angle to fill (+ = c c w. Succesiunea invitatiilor este: C: PURGE↵ Purge unused Blocks / Dimstyles / Layers / Ltypes / Shapes / Styles / Appids / Mlinestyles / All:↵ Aceasta comanda nu sterge decât obiectele specificate.numarul de elemente. forme (SHAPES).numar de linii.realizeaza eliminarea obiectelor nedorite dintr-un desen care maresc dimensiunea fisierului si timpul necesar pentru încarcare. blocuri.distanta dintre coloane.apar invitatiile: Center point of array: . fie dreptunghiulare. Number of columns <1>: . iar valorile negative plaseaza matricea dedesubt si la stânga obiectelor originale.= c w) <360> . Unit cell or distance between rows . stiluri de multilinii.numar de coloane. identificatori de aplicatii.

Nu se regenereaza layerele înghetate. Center point: <indicarea centrului>↵ Magnification or Height < >:↵ . Comanda poate fi transparenta (se poate executa în interiorul altei comenzi) daca este precedata de apostrof. se pot indica unghiurile dintre copii. Vizualizarea unui desen REDRAW permite curatarea ecranului dupa editare. . Se poate realiza si regenerare automata cu comanda REGENAUTO. CENTER .se creeaza o noua vedere a desenului si trebuie precizat punctul central pentru noua vedere.3. 3.Grafica pe calculator 29 Implicit. Rotate object as they are copied ? <Y> .pot fi ON sau OFF. C: VIEWRES (View Resolution) .rotirea obiectelor fata de centrul cercului. Viteza redimensionarilor si regenerarile sunt controlate în doua moduri: . ALL . Apar mesajele: Do you want fast zooms ? <y>↵ Enter circle zoom percent (1-20000) <100>:↵ C: ZOOM ↵ All / Center / Dynamic / Extends / Left / Previous / Vmax / Window / <Scale (x/xP)>:↵ Semnificatia fiecarei optiuni este descrisa în continuare. Daca se introduce valoarea 0.finetea trasarii curbelor (numarul de vectori drepti din care este alcatuita curba pe monitor) Tiparirea nu este afectata. se considera ca este un cerc întreg.afiseaza desenul pâna la limitele sau marginile sale stabilite cu comanda LIMITS.controleaza regenerarea desenului si aspectul curbelor în desen. C: REGEN permite regenerarea desenului.redimensionari rapide (fast zooms) .

Se utilizeaza atunci când pe ecran dorim sa apara o parte a desenului care este în afara ferestrei de vizualizare.micsoreaza imaginea pâna când apar limitele ecranului virtual al desenului. LEFT .30 Grafica pe calculator . daca se specifica noua pozitie a cursorului din stânga-jos si înaltimea imaginii.creeaza o noua vedere.o valoare fara x este considerata înaltimea noii vederi. Pot fi aduse pe ecran 10 imagini anterioare.permite crearea unor entitati punctuale. Left point: (indicarea punctului din stânga-jos)↵ Magnification or Height < >: (la fel ca la Zoom Center) ↵ PREVIOUS . 3. . în unitatile de masura curente. VMAX . EXTENDS .se indica o fereastra de redimensionare. . Tehnici avansate de desenare si editare POINT . WINDOW . redimensionata. <1 = micsorare. denumite “puncte permanente”. PAN . prin indicarea vectorului de deplasare.redimensioneaza partea din desen care are obiecte.4. fara regenerare.permite o redimensionare dinamica prin intermediul unei casete de vizualizare (view box) care se pozitioneaza în fereastra în care dorim sa fie afisata. Produce regenerare. >1 = marire.se comuta pe informatiile din vederea anterioara. Comanda PAN cere utilizatorului indicarea distantei pe care se va face deplasarea.realizeaza deplasarea imaginii. DYNAMIC .o valoare urmata de x indica de câte ori se modifica scara unui desen si este denumita putere de redimensionare.

la distante egale. polilinii.Grafica pe calculator 31 Marimea si stilul punctului se pot modifica prin intermediul variabilelor PDSIZE si PDMODE. Precizia este de 14 zecimale (ca toate celelalte functii AutoCAD). Optiunile grafice pentru stilul punctului pot fi vizualizate cu ajutorul casetei de dialog Point Style. cerc. Succesiunea comenzilor este: C: DIVIDE↵ Select object to divide:↵ (selectie) <Number of segments> / Block: ↵ (se precizeaza numarul de segmente în care va fi împartit obiectul). Aceasta comanda plaseaza obiecte punctuale pe obiect. arc. DIVIDE . coroana circulara. . curbe spline si elipse. chiar daca au fost create anterior cu alt stil. daca se raspunde cu B la invitatia anterioara.realizeaza divizarea unui obiect de tip: linie. exprimându-se în unitati absolute sau relative. Aceasta comanda permite inserarea unor blocuri în fiecare punct de diviziune. cursorul se poate plasa pe ele cu ajutorul modului Object Snap Mode. care poate fi activata tastând Ddtype la invitatia Command. Punctul (ca entitate) poate avea urmatoarele stiluri grafice: Observatie: daca se modifica stilul de punct într-un desen toate punctele sunt afisate cu stilul curent. Marimea punctului poate fi modificata cu PDSIZE. AutoCAD roteste blocul pentru a urmari conturul obiectului. Block name to insert: (se tasteaza numele blocului pentru inserare) Align block with object ? <Y>: Daca se tasteaza Y.

se precizeaza primul capat al unei axe. Succesiunea comenzilor este: C: MEASURE ↵ Select object to measure: ↵ (selectie) <Segment lenght> / Block: (distanta) b↵ <Block name to insert>: .se precizeaza celalalt capat. Sau: ELLIPSE Center of ellipse: (se precizeaza pozitia centrului)↵ . fara obligativitatea ca acestea sa fie egale.32 Grafica pe calculator Number of segments: (se precizeaza numarul de segmente). cu deosebirea ca aceasta comanda plaseaza obiecte punctuale în intervale precizate de utilizator. Axis endpoint 2: .se tasteaza numele blocului Align block with object <y>: . Succesiunea comenzilor este: C: ELLIPSE↵ Arc/Center/<Axis end point 1>: .y .se precizeaza centrul altui inel sau ↵ pentru iesirea din comanda. DONUT sau DOUGHNUT .permite construirea inelelor si a cercurilor pline.roteste blocul pentru a-l alinia cu obiectul.↵ MEASURE . Succesiunea comenzilor este: C: DONUT↵ Inside diameter <Current>: .permite desenarea elipselor. <Othet axis distance> / Rotation: Al treilea punct este de pe a doua axa R↵ Rotation around major axis .este similara cu DIVIDE. cu grosime.se introduce unghiul de rotatie. ELLIPSE .se precizeaza diametrul exterior Center of doughnut: .se precizeaza noul diametru interior Outside diameter <Current>: .

se introduce numele stilului ales. C .încheie comanda fara înregistrare. . E . Q . R .capatul celei de-a doua axe. se definesc stiluri de scriere cu comanda: C: STYLE:↵ Text style name (or ?) <STANDARD>: . eXit . Sketch Pen eXit Quit Record Erase Connect .Grafica pe calculator 33 Axis endpoint: (se precizeaza capatul primei axe) <Other axis distance> / Rotation: (capatul celei de a doua axe sau o axa de rotatie) Se pot construi si arce de elipsa cu optiunea ARC a comenzii ELIPSE a↵ <Axis end point 1> / Center: .ridica si coboara penita.se înregistreaza desenul fara încheiera comenzii.stergerea liniilor temporare sau o parte a lor.10>: (se precizeaza un increment sau se confirma valoarea curenta) Incrementul înregistrarii determina valoarea distantei pe care se deplaseaza dispozitivul de desenare. se selecteaza un font pentru text. . . C: SKETCH↵ .celalalt capat <Other axis distance> / Rotation: . Parameter / <Start angle>: de unde începe arcul Parameter / Included / <end angle>: unde se sfârseste.capatul unei axe <Axis end point 2>: . Înainte de introducerea textelor. • • • • • • • TEXT sau DTEXT sau MTEXT Creeaza posibilitatea introducerii unui text sau a unui comentariu într-un desen.încheierea comenzii si înregistrarea partii desenata cu mâna.coboara penita si continua desenarea din punctul final al ultimei linii desenate cu mâna libera.deseneaza un segment între punctul final al ultimei linii trasate si pozitia curenta a penitei. Semnificatia optiunilor este urmatoarea: Pen . o înaltime a textului.este utilizata pentru a desena cu mâna libera Record increment <0.

34 Grafica pe calculator Stilul de scriere poate fi mult mai usor definit cu ajutorul casetei de dialog TEXT STYLE. TL . urmata de centrare.utilizeaza mijlocul exact al textului ca punct de inserare. C: TEXT sau DTEXT↵ Justify / Style / <Start point>: j Align / Fit / ….se centreaza textul într-un punct al desenului. Middle .ajusteaza si înaltimea textului pentru a mentine propozitia între înaltime si lungime.top left. Align . Daca nu se precizeaza altfel.2>: … ↵ Rotation angle <0>: … ↵Text: <se tasteaza textul> . programul AutoCAD foloseste coltul din stânga-jos al textului ca punct de desenare. Fit . La dreapta .coltul din dreapta-jos ca punct de inserare.extinde sau comprima textul.middle left … etc. Fit realizeaza umplerea cu text a spatiului între doua puncte precizate. Centrat . Center point: … ↵ Height <0. • • • • • • • • Comanda: TEXT↵ Justify / Style / <Start point> j Align / Fit / Center / Middle / Right / TL / TC / TR / ML / MC / MR / BL / BC / BR: Pozitionarea la stânga este cel mai des utilizata. ML . Optiunile Alig.

precizându-se stilul de hasurare si limitele zonelor care se hasureaza. La lansarea comenzii BHATCH se selecteaza sau se defineste modelul de hasura folosit.linie deasupra textului.% Codurile pot fi accesate si din caseta MultilineTEXT BHATCH . %%u . %%% .(Underline) . Astfel.(Overscore) .± . folosind urmatoarele combinatii de semne se pot înscrie unele elemente în textele ce însotesc desenele: %%o .subliniere.permite hasurarea unor portiuni din desen. care se aleg din urmatoarea caseta de dialog: . Predefinite.∅. Exista trei tipuri de modele: 1. %%p . %%c . %%d .Grafica pe calculator 35 • • • • • • Pentru utilizarea caracterelor speciale se folosesc coduri.simbol grade.

Personalizare. Exista mai multe optiuni: Pick points (selectarea unui punct) .se detecteaza automat granitele prin selectarea unor puncte interne. <Select internal points>: …↵ • Select objects: .are rezultate nedorite daca obiectele se suprapun sau se prelungesc unele peste altele. care se aleg din urmatoarea caseta de dialog: • selectie Un model de hasura are anumitezonei selectate Conturul proprietati (unghiul. Se defineste apoi conturul zonei de hasurare (Boundary). blocuri. arce. . Definite de utilizator (User Defined) 3. 3. Hasura poate fi previzualizata (Preview). distanta) care pot fi stabilite de utilizator în functie de necesitati. Cotarea desenelor Cotele sunt colectii de obiecte specifice: linii. solide.5. texte.36 Grafica pe calculator 2. iar daca rezultatul este cel dorit se poate opta pentru Apply (realizarea acesteia).

Stilurile de cotare Permit utilizatorului sa defineasca: 1.utilizata pentru diverse indicatii ce însotesc cotarea. 4. 2.se utilizeaza pentru evidentierea centrelor cercurilor. Cota . 7.5. 2.1. Modul în care vor fi cotate elementele. Aspectul cotelor. 3.sunt pozitionate la capatul liniei de cota.2. 6.se sprijina pe liniile ajutatoare si deasupra lor se plaseaza textul cotei.se traseaza între punctele de referinta si linia de cota. Marcajul pentru centru .text care contine distante sau unghiuri.Elementele caracteristice ale cotelor 1. Linia de indicatie (Leader) . . Un stil nou creat are un nume si poate fi salvat si utilizat ori de câte ori se doreste cu ajutorul casetei Dimension Styles. Liniile ajutatoare (Extension Lines) .5.Grafica pe calculator 37 3. Sagetile . Liniile de cota .indica de unde începe si unde se termina dimensiunea care se coteaza. Punctele de referinta . 5. 3. Ideea este de a realiza un sistem unitar de cotare care sa reflecte standardul de cotare al tarii.

Factorul de scara al cotei. Prelungirea liniilor ajutatoare peste linia de cota (DIMEXE = 2).punctul din care începe sa fie trasata linia ajutatoare. Suprimarea liniilor ajutatoare. Spatierea liniilor de cota .38 Grafica pe calculator • • • • • • • • • • Geometria cotelor . marimea sagetilor (DIMASZ). marcajele de centru.se refera la spatiul orizontal si vertical dintre doua cote succesive fata de aceeasi baza de referinta (DIMLI distanta.din caseta Dimension Styles se pot modifica parametrii care controleaza felul în care sunt generate liniile de cota.pot apare pe ecran sau nu. Culoarea liniei ajutatoare. fata de punctul de referinta (DIMEXO = 0). Stilurile pentru sageti. Liniile de cota . sagetile. Marcarea centrului (DIMCEN). liniile ajutatoare de cota. DIMLI = 7) Culoarea liniei de cota. . Distanta de la origine .

Grafica pe calculator 39 • • • • Formatul liniilor de cota Din caseta de dialog Dimension Styles se alege fila Format. iar ON se plaseaza între liniile ajutatoare). Optiunea Fit (încadrare) .textul cotei este plasat deasupra celeilalte linii ajutatoare. .Over 1st Extension Line . Alinierea pe orizontala (Horizontal Justification) .forteaza aparitia liniei de cota între liniile ajutatoare.2nd Extension Line . .Centered (centrarea) . .textul cotei este plasat deasupra unei linii ajutatoare sau Over 2nd Extension Line . Optiunea Force Line Inside . Exista urmatoarele optiuni: . .textul cotei este plasat lânga a doua linie ajutatoare.textul cotei este plasat la mijlocul liniei de cota.OFF este implicit.textul cotei este plasat lânga prima linie ajutatoare.ofera posibilitatea de a preciza de fiecare data amplasamentul textului cotei fata de linia de cota (DIMUPT). indiferent de distanta dintre punctele cotate (DIMTOFL .introduce sagetile si textul între liniile ajutatoare.determina pozitionarea pe orizontala a textului cotei fata de linia de cota si fata de cele ajutatoare.1st Extension Line . Optiunea User Defined .

textul este plasat implicit.orientarea textului fata de linii (Inside Outside) DIMTIH = ON implicit. Exista urmatoarele optiuni: .Below (dedesubt) .mijlocul cotei în mijlocul liniei de cota. Alinierea pe verticala (Vertical Justification).. Textul cotei .Centered (centrare) .Above (deasupra) .40 Grafica pe calculator • • DIMTAD = ON daca textul cotei este centrat si OFF. (DIMTVP) Formatul cotelor Din caseta de dialog Dimension Styles se alege fila Annotation . . .textul sub linia de cota. OFF textul aliniat cu cota.textul deasupra liniei de cota. .JIS (standard Japonez).

Pentru indicarea preciziei se pot folosi tolerante la dimensiuni.unghiurile. .afiseaza ± valoarea tolerantei. Fractional etc.cote orizontale si verticale. 4. . 2. Exista mai multe optiuni: 1.nu se adauga informatii privind toleranta. 3. .valori diferite pentru: + (abatere superioara Upper Value).(abatere inferioara Lower Value). Limits . Symmetrical .Grafica pe calculator 41 Unitatile principale: . None . Succesiunea comenzilor este: C: DIMLINEAR ↵ . Deviation . Engineering. tipul (Decimal.precizia.se creeaza cote de baza.). • Cotarea liniara DIMLINEAR .doua valori în locul unui text de cota.scara cotelor. . Basic .suprimarea zerourilor. 5.

30 plasarea cotei • Cote înlantuite DIMCONTINUE .cote cu aceeasi baza de cotare. Cote în lant Cote cu aceeasi baza de cotare • Cotarea cercurilor si a arcelor de cerc DIMRADIUS. • Cote aliniate DIMALIGNED . Se selecteaza doua puncte sau se selecteaza obiectul (LINE) (ARC). .42 Grafica pe calculator Se selecteaza originile celor doua linii ajutatoare prin indicarea punctelor de referinta sau se selecteaza un obiect (LINE sau ARC) si AutoCAD depisteaza automat punctele de referinta.cote în lant.se creeaza linii de cota paralele cu obiectul înclinat si linii de cota ajutatoare perpendiculare pe obiect. DIMBASELINE .

sunt folosite punctele de început si de sfârsit pentru a construi unghiul. apoi se indica locul în care va fi plasata cota.Grafica pe calculator ∅ 43 ∅ DIMDIAMETER. ∅ R Se selecteaza arcul sau cercul. prin precizarea unui unghi de înclinare. Trei puncte (primul punct este vârful unghiului). • Alte comenzi de cotare Cote oblice . Un arc .cu comanda OBLIQUE se modifica aspectul unei cote. Un cerc si un punct definit de utilizator. 20 . Cotele vor fi precedate de simbolurile obligatorii R si ∅ 2 3 • 1 Cotarea unghiurilor DIMANGULAR ↵ Se selecteaza doua linii neparalele.

a .linie de indicatie formata din segmente de dreapta.aceasta optiune permite stabilirea unui format pentru linia de indicatie.linie de indicatie fara adnotare.linie de indicatie formata din curbe spline.n .se copiaza texte.linie de indicatie cu sageata în punctul de început.0 1 A 1 None Text Tolerance Block • Format . .st . alte entitati care vor fi plasate la capatul liniei de indicatie.None . • Toate razele R1 0.se introduce textul.Copy .s . Apar optiunile: Spline / Straight / Arrow / None / <Exit>:↵ .se creeaza indicatii de control ce contin tolerante geometrice. . .Tolerance . .optiunea Spline .Block . .none (linie de indicatie fara sageata. .se insereaza blocuri. .se realizeaza cu comanda LEADER From point: (punctul de start)↵ To point: (capatul)↵ To point (Format / Annotation / Undo) <Annotation>: se alege o optiune din sirul de mai sus: Implicit .44 Grafica pe calculator • Liniile de indicatie . .Annotation (sau ↵ pentru optiuni) se înscrie textul sau se apasa ↵ pentru a fi afisata lista cu optiuni: Tolerance / Copy / Block / None / <Mtext>: .

Grafica pe calculator

45

st

spline

fara sageata

• •

Undo - se îndeparteaza ultimul punct al liniei de indicatie. Tolerante geometrice Spre deosebire de tolerantele dimensionale, tolerantele geometrice se înscriu pe desen sub forma unui set de control al elementului (feature control frame) alcatuit din casete ce contin diverse simboluri geometrice si valori care descriu forma materialului, pozitia sau excentricitatea.
0,0 2 A

TOLERANCE↵ Se selecteaza simbolurile pentru tolerantele geometrice. 3.6. Utilizarea poliliniilor O polilinie este un obiect compus dintr-un numar oarecare de segmente (linii drepte) si curbe (arce) racordate. PLINE↵ From point: … ↵ (se indica punctul de start) Arc / Close / Half Width / Lengh / Undo / Width / <End point of Line>: Arc - lanseaza o alta lista de optiuni: Angle / CEnter / Close / Direction / Half width / Line / Radius / Second point / Undo / Width / <End point of arc>: - Angle - se precizeaza unghiul la centru corespunzator arcului; - CEnter - se precizeaza centrul arcului si apoi se construieste arcul printr-unul din procedeele cunoscute; - Close - realizeaza închiderea automata a arcelor de cerc; - Direction - permite modificarea directiei spre care va porni arcul prin selectarea unui punct pe directia dorita;

46

Grafica pe calculator

• • • • •

- Half width - permite precizarea jumatatii grosimii totale a poliliniei; - Line - se revine la segmentele de dreapta; - Radius - se precizeaza marimea razei; - Second point - se construieste arcul prin precizarea a trei puncte ale sale; - Undo - sterge ultimul arc desenat dintr-o polilinie; fara paasirea comenzii; - Width - se precizeaza grosimea poliliniei. Close - închide automat ppolilinia, conectând ultimul punct cu primul. Half width - se precizeaza jumatatea grosimii de început si de sfârsit. Daca se introduc valori diferite se vor obtine segmente sau arce care se subtiaza sau se îngroasa. Lengh - se deseneaza un segment de dreapta de lungime data pe aceeasi directie cu cel anterior, sau tangent la arcul desenat selectie Polilinia de anterior. contur Undo - sterge din polilinie ultimul segment desenat. Width - se precizeaza grosimea poliliniei, precizând grosimea de început si de sfârsit. C: BOUNDARY↵ - permite crearea unei polilinii de contur dintr-un numar de obiecte separate prin selectarea unui punct interior.

3.7. Editarea poliliniilor PEDIT ↵ Select polyline … ↵ Close / Join / Width / Edit vertex / Fit / Spline / Decurve / Ltype gen / Undo / eXit <X>:↵ Close - se închide polilinia (daca este deschisa); Open - se deschide polilinia (daca este închisa); Join - se ataeaza unei polilinii care se editeaza alte linii, arce, care sunt cap la cap; Programul comunica numarul de segmente pe care le-a atasat poliliniei.

• • •

Grafica pe calculator

47

• •

• • • • • •

Width - se stabileste o grosime uniforma pentru întreaga polilinie; Edit vertex - permite editarea punctelor de inflexiune ale unei polilinii. Se afiseaza o alta lista de optiuni. Next / Previous / Breack / Insert / Move / Regen / Straighten / Tangent / Width / Exit <N>:↵ - Next - punctul urmator de inflexiune; - Previous - punctul anterior; - Breack - se sectioneaza polilinia în dreptul unui punct de inflexiune, obtinându-se doua polilinii. - Insert - se adauga noi puncte de inflexiune; - Move - deplasarea punctelor de inflexiune; - Regen - regenereaza polilinia; - Straighten - se înlatura punctele de inflexiune; - Tangent - se ataseaza o directie tangenta unui punct de inflexiune; - Width - se ataseaza grosimi variabile diverselor componente ale unei polilinii; - eXit - se revine la optiunile comenzii PEDIT. Fit - deseneaza o curba continua care trece prin toate punctele de inflexiune selectate. Spline - deseneaza o curba spline, utilizând punctele de inflexiune drept puncte de control. Aspectul si generarea curbelor pot fi ajustate prin trei variabile de sistem. Decurve - realizeaza liniarizarea unei curbe, înlocuind-o cu segmente de dreapta. Ltype gen - permite modificarea tipului de linie pentru generarea curbelor. Apare o alta lista de optiuni: Full / Pline / Linetype / On / Off <Off>: - On se aplica un tip de linie pentru întreaga polilinie. Undo - se anuleaza ultima comanda din PEDIT. eXit - se paraseste comanda PEDIT si se revine la promptul Command. 3.7. Modificarea caracteristicilor obiectelor

CHANGE↵ Select object … ↵ Properties <Change point>:↵ • Change point - permite modificarea punctului de început, de sfârsit, de inserare, textul (stilul acestuia), continutul textului.

∆y. ∆z.permite determinarea coordonatelor unor puncte. elevatia. C: DIST . Daca se tasteaza STATUS la invitatia Dim. . culoarea. • Inserarea punctului de baza. • LIST . perimetrul • Timpul în care s-a efectuat un desen. • Spatierea grid-ului. Point: … selectie ↵ C: AREA .se refera la listarea bazei de date si sunt afisate informatii despre toate entitatile din fisier. se obtine descrierea tuturor variabilelor de cotare. • Stratul. C: LIST sau DBLIST . Extragerea informatiilor din desen AutoCAD permite extragerea unei cantitati mari de informatii dintrun desen. Se pot lista: • Starea curenta a programului AutoCAD (STATUS) • Informatii referitoare la obiectele din desen (LIST) • Distante si unghiuri • Coordonatele unui punct de pe ecran • Aria unei anumite forme. Dupa afisarea casetei de dialog cu informatiile despre starea desenului. grosimea. înclinarea dreptei determinata de cele doua puncte si valorile ∆x. memoria fizica. • DBLIST .8. • Numarul de obiecte din desen.furnizeaza informatii referitoare la obiecte.se afiseaza starea programului AutoCAD. • Spatiul disponibil pe disc si dimensiunea fisierului de transfer.48 Grafica pe calculator • Properties↵ Change what property: Color / Elev / Layer / Ltype / Ltscale / Thicness 3.informatii despre obiectele selectate. C: STATUS .returneaza perimetrul si aria unei suprafete. se revine la ecranul de desenare cu tasta F2.furnizeaza distanta dintre doua puncte. • Spatierea snap-ului. • Limitele. C: ID . tipul de linie. adica: • Numele desenului.

total editing time (perioada totala de lucru afectata desenului). C: DTIME . . Obiectele initiale care au definit blocul sunt eliminate de pe ecran sau nu în functie de optiunile utilizatorului.Grafica pe calculator 49 • • • <First point> / Object / Add / Subtract: First point . .calculeaza aria obiectului selectat. Un bloc creat pe baza unui grup de obiecte poate fi folosit în fisierul în care a fost desenat.se selecteaza toate obiectele care compun simbolul.se selecteaza puncte pentru a defini un domeniu. . Insertion base point: .se introduce numele blocului.permite aflarea timpului de lucru afectat unui desen Display / On / Off / Reset: Informatiile afisate sunt urmatoarele: .se aduna si se extrag obiecte incluse în/din aria calculata. CAPITOLUL IV UTILIZAREA SIMBOLURILOR 4.created (data si ora la care a fost creat desenul).last updated (data si ora la care a fost actualizat ultima oara desenul).current time (ora si data curenta). este urmata de Next point …↵ Next point … ↵ Object . Select objects: . Se poate lucra mult mai usor cu caseta de dialog care se deschide la lansarea comenzii: . C: BLOCK ↵ Block name (or ?): . Utilizarea blocurilor Blocul este un obiect de sine statator compus din multe alte obiecte.selecteaza punctele de inserare utilizând mouse-ul sau prin coordonate.1. Add / Subtract .

4. Avantajul este conferit de faptul ca acest bloc extern poate fi utilizat si în afara desenului curent.50 Grafica pe calculator Pentru a lista blocurile din desenul curent se introduce mai întâi comanda BLOCK si la invitatia: Block name (or ?): se introduce un semn de întrebare ↵ Block (s) to list <*>: . y si z.se obtine lista blocurilor. Un bloc poate fi salvat într-un fisier . xyz factorii de scara pe xyz). • Unghiul de rotatie a blocului. C: INSERT ↵ Block name (or ?): se introduce numele blocului ↵ (din fisierul curent sau din biblioteca de simboluri). factor de scara pe x. x Scale factor <1> / Corner / xyz: (optiunea x. Acesta nu este diferit de celelalte fisiere desen salvate. Un bloc creat pe baza unui grup de obiecte poate fi utilizat numai în desenul curent. Insertion point: … ↵ (punctul care se va suprapune punctului de baza indicat la crearea simbolului). Rotation angle <0>: . • Factorii de scara ai blocului de-a lungul axelor x. La inserarea unui bloc într-un desen trebuie precizate patru lucruri: • Numele blocului sau al fisierului care urmeaza a fi inserat.bloc. Inserarea blocurilor într-un desen Dupa definirea unui bloc într-un desen. acesta poate fi inserat în desen. • Punctul de inserare. cu comanda WBLOCK.2.

Daca se explodeaza o polilinie cu o anumita grosime. 2. Se defineste atributul. Toate blocurile din matrice sunt recunoscute ca un singur obiect. Pentru a crea un atribut se parcurg trei etape: 1. 4. C EXPLODE Utilizatorului i se cere sa selecteze blocul (blocurile) care urmeaza a fi descompuse în parti componente. 3.factor scara pe x Y Scale factor (default = x): .3. atunci elementele componente ale acesteia îsi vor pierde grosimea. 4. C: MINSERT ↵ Block name (or ?): se introduce numele blocului) Insertion point: (punctul de inserare) x Scale factor <1> / Corner / xyz: . care pot fi extrase ulterior pentru a fi analizate într-un programul de baze de date. atunci acestea îsi pierd semnificatia.3. se foloseste comada EXPLODE. Definirea unui atribut C: ATTDEF .unghiul de rotatie Number of rows ( _ _ _ ) <1>: . Se ataseaza astfel blocurilor informatii sub forma de text. Se insereaza blocul si se introduc datele ca raspuns la invitatiile atributului. care combina facilitatile comenzilor INSERT si ARRAY.1. Avantaje: economie de timp si spatiu pe disc.Grafica pe calculator 51 Inserarea mai multor blocuri simultan se realizeaza cu comanda C: MINSERT (inserare multipla).numar de coloane Observatie: blocurile create cu MINSERT nu pot fi explodate Pentru descompunerea blocurilor în entitatile din acre au fost alcatuite.numar de linii Number of columns ( I I I) <1>: . Se include definitia atributului ca parte a unui bloc. Lucrul cu atribute Blocurile pot fi perfectionate prin adaugarea unor noi obiecte numite: atribute. Daca blocula are atribute.factor de scara pe y Rotation angle <0>: .

eticheta.S . un atribut se explodeaza mai întâi si abia apoi se modifica definitia acestuia. Invisibile .52 Grafica pe calculator • • • • Orice atribut are: • eticheta (Tag) = numele atributului. Pot fi modificate ulterior sau pot fi afisate ulterior cu comanda ATTDISP. <Select a text or ATTDEF object> / Undo: Se modifica pe rând: . Justify / Style / <Start point>: .atributul este invizibil la inserare. . Preset . Constant .J . Daca a fost transformat în bloc. C: ATTEDIT↵ Edit attributes one at a time ? <Y> .modifica atributele pe rând.se precizeaza locul în care va apare atributul în desen. . Modificarea definitiei unui atributului Se pot modifica cu ajutorul comenzii DDEDIT. • invitatie (Prompt) • valoare (Value) În linia de comanda se afiseaza urmatoarea succesiune de invitatii: Atribute modes .3. Return when done: Pentru a comuta un mod din starea N în starea Y.optiuni de aliniere ale programului AutoCAD.invitatia.punct de încarcare.valoarea. .atributele primesc întotdeauna aceeasi valoare la inserare si nu pot fi modificate.2.stilul de scriere. se tasteaza prima litera a modului respectiv urmata de enter. .invisibile: N Constant: N Verify: N Preset N Enter (ICVP) to change. Verify . dar pot fi modificate ulterior.atributele cu berificare. Modificarea atributelor într-un bloc se poate face cu comenzile: 1. se cere confirmarea înainte de inserare. Dupa ajustarea modurilor se trece la restul parametrilor: Attribute tag: Attribute prompt: Default attribute value: Punctul de inserare: . . înainte de transformarea acestuia în bloc.atributele au valor prestabilite. Text height: Rotation angle: 4.

OFF .face toate atributele invizibile. . C: ATTDISP↵ .face toate atributele vizibile. Normal / ON / OFF / <Normal>: N . ON . 3. se modifica definitiile atributelor. b) se creeaza.se modifica parametrii de afisare prestabiliti. 2. C: ATTREDEF↵ Comporta trei etape: a) se copiaza sau se insereaza si se explodeaza blocul.lasa nemodificate modurile de afisare declarate la crearea atributelor. c) se lanseaza ATTREDEF si se redefineste blocul cu modificarile necesare.Grafica pe calculator 53 • Y • • • • Block name specification <*>: Attribute tag specification <*>: Attribute value specification <*>: Select atributes: ↵ Este afisat numarul de atribute selectate si este lansata invitatia: Value / Position / Height / Angle / Style / Layer / Color / Next: <N>: N Se modifica global toate atributele.

• • . 1500. sus 1500 stânga 900 300 dreapta Se stabileste o retea de puncte de salt izometric cu ajutorul butoanelor din caseta de dialog Drawing Aids. C: ELLIPSE↵ Arc / Center / Isocircle / <Axis end point 1>: i Center of circle: (selectia centrului) <Circle radius> / Diameter: se indica raza sau diametrul. Intr-un desen izometric obiectele sunt desenate în unul din cele trei planuri izometrice. Fiecare plan izometric este definit de câte o pereche de axe. Se stabileste si reteaua de puncte ajutatoare GRID care corespunde directiilor axelor izometrice: 300. C: ELLIPSE↵ Arc / Center / Isocircle / <Axis end point 1>: A↵ Center of circle: <Circle radius> / Diameter: Parameter / <Start angle>: (unghiul initial) Parameter / Included / <end angle>: (unghiul final).+E Desenarea cercurilor si arcelor de cerc. Alegerea planului izometric se face cu comanda ISOPLANE. izometrice Se utilizeaza optiunea izometric a comenzii ELLIPSE.54 Grafica pe calculator CAPITOLUL V CREAREA DESENELOR IZOMETRICE Reprezentarile izometrice sunt reprezentari plane care simuleaza aspectul unui model 3D.sau comutarea se face cu Ctrl. C: ISOPLANE↵ Left / Top / Right / <Toggle>: . 900.

6. cercurile. . 2. Nu mai este necesara crearea prototipurilor. C: UCS ↵ Origin / ZAxis / 3point / Entity / View / x / y / z / Prev / Restore / Save / Dell? / <World>: • • • • • O . Modelele superficiale adauga suprafata laterala pe schelet.se defineste un UCS care are axa OZ paralela cu o directie precizata. Modelele de sârma realizeaza scheletul unei piese. având drept fundament liniile. Modele solide. arcele.1. adica au substanta. Modele de sârma (Wireframe). Modelele solide au în plus fata de modelele superficiale si “miez”. Modele superficiale. ZA .se precizeaza noua origine. Avantajele desenarii în 3D Se pot stabili vederile pe baza unui model. fara a se modifica sensurile axelor. Sisteme de coordonate AutoCAD permite definirea a doua tipuri de sisteme de coordonate: WCS (World Coordinate System) UCS (User Coordinate System).Grafica pe calculator 55 CAPITOLUL VI MODELAREA ÎN SPATIUL TRIDIMENSIONAL AutoCAD-ul permite realizarea a trei tipuri de modele tridimensionale: 1. 3. Se defineste originea si un punct de pe axa pozitiva a lui Z. Modelarea tridimensionala se bazeaza pe întelegerea sistemului de coordonate si a tuturor facilitatilor de orientare în spatiu pe care le pune la dispozitia utilizatorului programul AutoCAD. Modelele pot fi transformate în imagini fotografice si în cod CNC (cod numeric computerizat) pentru a crea modele reale.

R . 0. Rotate / <View point> <0. 6. S . 1>: ↵ Implicit se precizeaza coordonatele punctului în care va sta observatorul. • • • • • • x/y/z/: . Implicit.56 Grafica pe calculator • • • 3 . VIEW si DVIEW. W . Raspunzând ↵ la invitatia anterioara se obtine figura: . P .defineste un UCS prin specificarea originii si a sensurilor pozitive ale axelor Ox si Oy.se defineste un sistem de coordonate ce are planul xoy paralel cu ecranul monitorului. Vizualizarea desenelor tridimensionale Imaginea desenelor tridimensionale este controlata de comenzile VPOINT. observatorul se afla pe axa Oz.se revine la WCS.comuta pe UCS-ul anterior.se defineste un sistem de coordonate prin selectarea unei entitati. E .sterge un UCS salvat cu optiunea Save. perpendicular pe xoy.se roteste UCS-ul curent cu un unghi în jurul axei specificate.încarca un UCS salvat cu optiunea Save si îl face UCS curent. D . care priveste catre centrul sistemului de coordonate. V .denumeste si salveaza UCS-ul curent. PLAN.2. C: VPOINT ↵ . Utilizatorul îsi poate fixa punctul de vedere si în mod dinamic.asigura efectul de spatialitate prin efectuarea unei proiectii paralele dupa directia specificata de utilizator.

• W . 0) S .restaurarea unei vederi salvate anterior. Y plane <90>: … ↵ Regenerating drawing Semnificatia unghiurilor este urmatoarea: x. z Unghiul din planul xy z Unghiul fata de planul xy x z C: PLAN ↵ . 1) Ecuatorul (x. plane from X axis <270>: … ↵ Enter angle from X. Y.Grafica pe calculator z N Sud 57 y Ecuator Tripod xCompasul . • R .punctele (0.stergere.permite revenirea la planul x.salvarea vederii curente.listare. Pozitia curenta este marcata cu x Miscând mouse-ul tripodul îsi schimba forma.un model sub forma unui glob transparent. y. 0.permite salvarea sub un anumit nume a unei vederi si restaurarea unei vederi salvate anterior.punctele (0. . 1) Daca se foloseste optiunea Rotate se defineste directia de vizualizare prin coordonate polare. y al WCS-ului sau al unui UCS <Current UCS> / UCS / World: C: VIEW↵ . o. x.salvarea unei ferestre din ecranul curent. Cercul exterior = polul S. • D . 0. • S . Cercul interior = ecuatorul Polul N se afla la intersectia axelor. N . Enter angle in X. ? / Delete / Restore / Save / Window: • ? .

C: EXTRUDE↵ Select pline:↵ Height of extrusion: … ↵ Exemplu: 6.1.permite desenarea unei polilinii în spatiu. New current elevation <0. Obtinerea modelelor tridimensionale prin stabilirea de grosimi si cote C: ELEV↵ .0000>: {noua elevatie}↵ New current thickness <0.permite deplasarea planului de lucru cu o distanta precizata dupa o directie perpendiculara pe acesta. Spre deosebire de PLINE.0000>: {noua grosime}↵ Desenarea cu grosime nenula poarta numele de extrudare.3. Generarea suprafetelor . iar rezultatul este o suprafata riglata generata prin deplasarea unui segment de dreapta paralel cu axa Oz a UCS-ului curent.58 Grafica pe calculator 6. C: 3DFACE↵ .creeaza un obiect 3D.4. First point: … ↵ Second point: … ↵ Third point: … ↵ Fourth point: … ↵ Third point: … ↵ 6. Obtinerea comenzilor 3D modelelor tridimensionale cu ajutorul C: 3DPOLY ↵ . nu permite desenarea de arce în cadrul poliliniei.4.

3. n = coloana. Vertex 1: … ↵ Face 1. Se modifica n si m fixat.3↵ 4. Se începe cu vârful (0.0): 5.1): 1. Fiecare patru puncte învecinate formeaza o fateta de tip 3DFACE care este considerata opaca.2. Vertex 1: (numarul de ordine a vârfului)↵ Face 1.1↵ 5.0).1 Vertex (1.5.genereaza o suprafata riglata prin rularea (deplasarea) unei drepte pe doua curbe.5. apoi se trece la m+1.0): 4.permite definirea unei suprafete în spatiu prin specificarea dimensiunilor retelei si a pozitiei fiecarui vârf.4 Vertex (0. Vertex 2: … ↵ C: RULESURF ↵ .1 Mesh M size: 3↵ Mesh N size: 2↵ 1. Exemplu: suprafata poligonala cu 3x2 vârfuri C: 3Dmesh↵ 5.0): 1.Grafica pe calculator 59 Se face cu ajutorul unor retele matriceale M X N puncte în spatiu numite VERTEX-uri.1↵ m Vertex (1. .3 Vertex (0.genereaza o suprafata poligonala cu topologie arbitrara prin specificarea pozitiei vârfurilor si apoi a fiecarei fete în reteaua poligonala a suprafetei.4↵ 4.1>↵ C: PFACE ↵ .1): 5.3↵ VPOINT: <1.4 Vertex (2. n): (coordonatele vârfurilor): <Return> m = rândul. Mesh M size.1): 4. Precizia de aproximare a unei curbe este data de densitatea retelei folosite pentru aproximare.2 1.1. … ↵ Mesh N size: … ↵ Vertex (m.4↵ n Vertex (2. C: 3DMESH ↵ .

cercuri. trebuie ca si cealalta curba sa fie închisa. Trasarea curbei riglate începe din extremitatea cea mai apropiata de punctul de selectie. .puncte.polilinii.60 Grafica pe calculator Select first defining curve: (prima curba) ↵ Select second defining curve: (a doua curba) ↵ Entitatile selectate pot fi: . . .arce. Daca o curba este închisa. . .curbe.

3. De exemplu. Select path curve: {curba de rotit} ↵ Select axis of revolution: {axa de rotatie} ↵ Start angle <0>: {unghiul de început} ↵ Included angle (+ = CCW. Se precizeaza curba de rotit. axa de rotatie si unghiul de început si de sfârsit al rotirii. jumatate pe curba generatoare si jumatate pe directia vectorului indicat.= CCW) <Full circle>: {unghiul de sfârsit} ↵ Densitatea retelei de curbe este controlata de variabilele SURFTAB 1. Select path curve: . prin rotirea conturului închis din figura în jurul axei se obtine suprafata din cea de-a doua figura. . C: TABSURF:↵ .Grafica pe calculator 61 Curbele generatoare pot fi în acelasi plan sau în plane diferite. Variabila SURFTAB1 . 2.controleaza densitatea retelei de puncte. numita dreapta directoare. .(directia) ↵ Se construieste o suprafata riglata cu 2N puncte.(selecteaza curba generatoare) ↵ Select direction vector: .creeaza o suprafata de revolutie prin rotirea unei curbe în jurul unei axe. C: REVSURF ↵ .genereaza o suprafata riglata prin deplasarea unei curbe numita curba generatoare pe o directie de deplasare.

SPHERE .con sau trunchi de con.sfere.paralelipiped sau cub. • • • • • • • • • . Variabila SURFTAB2 = densitatea retelei pe directia N.semisfera deschisa.pene.o retea de tip mesh prin precizarea a patru puncte. Utilizarea entitatilor 3D.construieste o suprafata pornind de la patru muchii ce o marginesc. Primitive de desenare 3D • • Principalele primitive de desenare tridimensionala sunt: BOX .5.tor. Select edge 1: {prima curba} ↵ Select edge 2: {a doua curba} ↵ Select edge 3: {a treia curba} ↵ Select edge 4: {a patra curba} ↵ Variabila SURFTAB1 = densitatea retelei pe directia M. 6. lungime. MESH . WEDGE . PYRAMID . CONE .piramida sau trunchi de piramida. TORUS . Rezultatul este o retea de (SURFTAB1 + 1) x (SURFTAB2 + 1) linii.genereaza un paralelipiped definit prin: colt. care în general pot fi curbe în spatiu. Se obtine o suprafata bicubica interpolata între cele patru muchii.62 Grafica pe calculator C: EDGESURF ↵ . DISH . C: BOX ↵ . DOME .semisfera închisa.

înaltime. rezulta un con. daca razele sunt egale rezulta un cilindru.Grafica pe calculator 63 • • • latime. C: CYLINDER↵ Base center point: (centrul primei baze) ↵ Diameter / <radius> of base: (raza bazei) ↵ Heigh: (înaltimea) ↵ Number of segments <16> … ↵ C: DOME ↵ .unghiul de rotatie ↵ C: CONE ↵ . Corner box: .genereaza o semisfera deschisa definita prin centru si raza.genereaza con.lungimea (se masoara de-a lungul axei x în UCS-ul curent)↵ Cube / <Width>: . unghiul de rotatie în jurul coltului. Se definesc razele celor doua baze si înaltimea.înaltimea (masurata pe z)↵ Rotation angle about z axis: . iar rotirea se face în jurul axei OZ a UCS-ului curent. Baza paralelipipedului este în planul XOY al UCS-ului curent.coltul paralelipipedului ↵ Lenght: . trunchi de con. Center of dome: (centrul semisferei) ↵ .latimea (se masoara de-a lungul axei y)↵ Height: . Daca o raza este 0. cilindru. iar daca razele sunt pozitive rezulta un trunchi de con.

64 Grafica pe calculator Diameter <Radius>: (raza) ↵ Number of longitudinal segments: <16> ↵ Number of latitudinal segments: <8> ↵ Ex.genereaza o semisfera închisa.genereaza piramide sau trunchiuri de piramida.genereaza o retea plana. First base point: … ↵ Second base point: … ↵ Third base point: … ↵ Tetraedron / <Fourth base point>: . C: MESH ↵ . C: PYRAMID ↵ . First corner: … ↵ Second point: … ↵ Third point: … ↵ Fourth point: … ↵ Mesh M size: … ↵ Mesh N size: … ↵ Observatie: .: Dome Dish C: DISH ↵ .punctele sunt specificate în sens trigonometric sau orar. definita prin coordonatele a patru puncte si dimensiunile M si N.

se genereaza o piramida cu fete laterale care se întâlnesc într-un punct. .Top se vor cere trei puncte care genereaza cealalta baza a piramidei.genereaza o suprafata de forma unei 3 pene.vârful piramidei.Ridge .Apex point .Top .sunt cerute punctele bazei superioare. Tetraedron ↵ Top / <Apex point>: … ↵ .daca se introduce un punct. Corner of edge: … ↵ Lenght: … ↵ Width: … ↵ Height: … ↵ Rotation about Z axis: … ↵ C: SPHERE ↵ . B B 1 2 A • B C: WEDGE ↵ .genereaza o sfera Center of sphere: … ↵ Diameter / <radius>: … ↵ Number of Longitudinal segments <16>: … ↵ .se indica doua puncte care vor forma extremitatile unei muchii. .Grafica pe calculator 65 Implicit al IV-lea punct al bazei: … ↵ Ridge / Top / <Apex point>: . .

genereaza un tor prin precizarea centrului..) <1>: Number of columns ( |||) <1>: Number of Levels ( … ) <1>: + distantele între linii. . niveluri.realizeaza rotirea obiectelor tridimensionale în jurul unei axe..creeaza matrice polare sau ortogonale în 3D Select objects: Rectangular or Polar array (R / P): • R Number of rows ( .creeaza imaginea în oglinda a obiectelor fata de un plan.66 Grafica pe calculator Number of Latitudinal segments <16>: … ↵ C: TORUS ↵ .6. Editarea obiectelor tridimensionale C: ROTATE3D ↵ . Select objects: … ↵ Axis by object / Last / View / XAxis / YAxis / ZAxis / <2 points>: ↵ <Rotation angle> / Reference: … ↵ C: MIRROR3D ↵ . diametrului (raza) diametrului (raza) tubului. coloane. Select objects: … ↵ Plane by object / Last / ZAxis / View / XY / YZ / ZX / <3 points>: ↵ Delete old objects ? <N>: C: 3DARRAY ↵ . 6.

H sau coordonatele vârfului opus. Primitive solide C: BOX ↵. con. sfera. l.8. 0. 0>: C: CONE ↵ C: SOLSPHERE ↵ C: SOLTHORUS ↵ 6. Modele solide.Grafica pe calculator 67 • P Number of items: Angle to fill <360>: Rotate objects as they are copied ? <Y>: Center point of array: … Second point of axis of rotation: … 6. . Crearea unora sau mai multor primitive (prisma.creeaza un paralelipiped solid cu baza paralela cu UCS curent Center / <Corner of box> <0. cilindru. 0. tor). 0. 0>: se introduc L. Crearea modelelor solide compozite Pentru a obtine un model solid compozit se parcurg urmatoarele etape: 1.7. C: CYLINDER↵ Elliptical / <Center point> <0. 0>: Diameter / <Radius>: … Center of other end / <Height>: … C: SOLWEDGE ↵ Center / <Corner of wedge> <0.

Obiectele selectate trebuie sa aiba o regiune comuna.se elimina liniile ascunse si se picteaza suprafata modelului.primitive solide. C UNION ↵ . Este folosit la crearea gaurilor. Se utilizeaza pentru umbrire o singura sursa de lumina situata în spatele punctului de vedere. C: SHADE . pieselor cu forme interioare. 6. Utilizarea operatiilor booleene.combina doua sau mai multe obiecte solide care se intersecteaza pentru a creea un solid complex. Select objects: … ↵ Observatie: pentru a obtine o imagine mai fidela se umbreste obiectul creat cu SHADE sau se elimina liniile ascunse cu HIDE.creeaza un nou solid reprezentând volumul intersectiei a doua sau mai multe obiecte selectate. santurilor.realizeaza scaderea unui solid din altul. .elimina muchiile ascunse: Regenerating drawing Hiding lines: … 100% done Command: … C: SUBTRACT ↵ .solide compozite. Operatiile booleene sunt: • reuniunea. Obiectele adunate pot fi: . • scaderea. Select solids and regions to subtract form: (se indica sursa) ↵ Select objects: … ↵ Select solids and regions subtract : … ↵ Select objects: … ↵ Select objects: … ↵ C: INTERSECTION ↵ .9.68 Grafica pe calculator 2. Editarea modelelor solide . • intersectia. C: HIDE .

Rotirea în spatiul 3D (ROTATE 3D ↵) Axa de rotatie poate fi o axa oarecare în spatiul 3D. • P Number of items: Angle to fill <360>: Rotate objects as they are copied ? <Y>: Center point of array: … Second point of axis of rotation: … 6. Select objects: Rectangular or Polar array (R / P): • R Number of rows ( .. Select objects: … ↵ Axis by object / Last / View / XZxis / YAxis / ZAxis / <2 points>: … <Rotation angle> / Reference: … ↵ Oglindirea în spatiul 3D (MIRROR 3D ↵) Se creeaza imaginea în oglinda a unui obiect fata de un plan.un obiect. . z.10. daca este polara.doua puncte.. niveluri.) <1>: Number of columns ( |||) <1>: Number of Levels ( … ) <1>: + distantele între linii.se realizeaza cu ajutorul comenzii CHAMFER.realizeaza modificarea dinamica a punctului de vedere. . coloane. niveluri daca este ortogonala si are centru si un al doilea punct care defineste axa de rotatie. Tesirea solidelor . Ea poate fi precizata în diverse moduri: . Vizualizarea obiectelor tridimensionale C: DVIEW ↵ . Select objects: … CAmera / TArget / DIstance / POints / PAn / Zoom / TWist / CLip / Hide / Off / Undo / <Exit>: CAmera . coloane.precizarea axei x sau y. Select objects: … ↵ Plane by Object / Last / Zaxis / XY / YZ / ZX / <3 points>: … ↵ Delete old objects ? <N>: Matrice în 3D (3DARRAY ↵) O matrice 3D are linii.se realizeaza cu ajutorul comenzii FILLET care functioneaza la fel ca în 2D.Grafica pe calculator 69 Racordarea solidelor .

CA . Se elimina obiectele situate în fata planului de sectionare. Apar optiunile: Back / Front / <Off>: (fata / spate / <dezactivare> 6.se ajusteaza pozitia tintei. • CLip sunt utilizate pentru a elimina din vedere anumite parti ale modelului. Pentru a stabili distanta la care se afla aparatul fotografic fata de tinta. Ox 1x 4x 9x 15x Optiunile Zoom si Pan functioneaza la fel ca la comanda View.permite rotirea vederii curente în jurul axei privirii (definita de aparatul fotografic si de tinta) New view twist (noul unghi de rotatie al vederii) • Hide. POints Aparatul fotografic este locul din care se priveste.70 Grafica pe calculator TArget controleaza amplasarea aparatului fotografic si a tintei. Toggle angle in / Enter angle from xy plane <10>: (Comutarea unghiului în / introducerea unghiului fata de planul xy) • T↵ Toggle angle from / Enter angle in xy plane from x axis <-45. CLip este utilizata pentru a defini un plan de sectionare.permite împartirea spatiului model de pe ecran în mai multe vederi diferite. Afisarea simultana a mai multor vederi C: VPORTS ↵ . Hide ascunde doar obiectele de referinta.se ajusteaza pozitia aparatului fotografic.duce la activarea modului de afisare în perspectiva. • TWist .00>: • POints . Pentru a dezactiva afisarea în perspectiva (revenind la proiectia paralela) se utilizeaza optiunea Off. TA .11.se stabilesc pozitia aparatului fotografic si a tintei (mai întâi tinta si apoi aparatul fotografic) • D . se introduce un numar la invitatia: New camera / Target distance: sau se utilizeaza bara de reglaj pentru a preciza valoarea. iar tinta este locul spre care se priveste. Save / Restore / Delete / Join / Single / ? / 2 / <3> / 4: .

momentele de inertie centrifugale. Aceste informatii pot fi înscrise într-un fisier. Lucrul cu modele solide C: MASS PROP ↵ . .permite calcularea si afisarea proprietatilor masice ale modelului solid selectat.centrul de greutate.paralelipipedul de volum minim în care se poate încadra obiectul.momentele principale de inertie si axele principale de inertie. C: SECTION ↵ .masa. Select objects: … ↵ Select objects: … ↵ Selection plane by Object / ZAxis / View / XY / YZ / ZX <3 points>: In planul curent este creata o regiune care este conturul sectiunii din planul selectat. Programul furnizeaza urmatoarele informatii: .12. .Grafica pe calculator 71 Horizontal / Vertical / Above / Below / Left / <Right>: Se poate activa caseta de dialog Viewport Layout si astfel se pot alege dintre mai multe configuratii de vederi adiacente: Tiled Viewport Layout 6. . . . .volum.permite sectionarea unui solid cu ajutorul unui plan. Regiunea creata este plasata în pozitia planului definit .momentul de inertie. .razele de inertie.

Randarea obiectelor solide Comenzile HIDE si SHADE creeaza imagini umbrite ale obiectelor.13.conuri de lumina. Cu comanda MOVE se deplaseaza sectiunea în alta locatie si apoi se utilizeaza BHATCH pentru a o hasura.lumina paralela. C: LIGHT ↵ .umbre. . .apare o caseta de dialog care pune diverse optiuni la dispozitia utilizatorului.Materiale. .Sursele de lumina. • SURSELE DE LUMINA Plasarea acestora afecteaza culorile obiectului si poate genera umbre.lumini.surse punctiforme.lumina ambianta. Facilitatile de randare pun la dispozitia utilizatorului: . Notiunile noi care apar sunt: . Se utilizeaza patru tipuri diferite de surse de lumihna: . . 6. . .Scene. fara a permite plotari sau fara posibilitatea de a modifica pozitia sursei de lumina.72 Grafica pe calculator anterior. .texturi superficiale. . Randarea presupune obtinerea unor imagini realiste ale obiectelor 3D.

are aceeasi intensitate în orice punct.razele sunt paralele. Fetele obiectului . • distanta.. stralucirea suprafetei depinde de urmatorii trei factori: 1. New. Efecte de lumini pe suprafete In cazul surselor punctuale si conurilor luminoase.Punctul de vedere. Din caseta de dialog Lights se alege Point Light . Nu este nevoie sa fie specificata tinta.intensitatea scade cu distanta si lumineaza în toate directiile. • Sursa punctiforma: . New.Unghiul conului. un vector de directie si un unghi care caracterizeaza deschiderea conului.se definesc pozitiile sursei si ale tintei.seamana cu un bec. Con luminos Se definesc urmatoarele elemente • parametrii unui con luminos: . Se apreciaza pozitia sursei si culoarea acesteia. Unghiuri Stralucirea unei suprafete depinde de unghiul sub care este intersectata de razele de lumina. • pozitia tintei. .intensitatea ei poate fi modificata. Conul luminos este definit printr-un punct de inserare.Unghiul zonei de penumbra. . • Lumina paralela: . . Din caseta de dialog Lights se opteaza pentru Spotlight. Astfel. . suprafetele mai departate de sursa sunt mai întunecate decât cele mai apropiate..Grafica pe calculator 73 • Lumina ambianta: .culoarea poate fi modificata.este asemanatoare cu lumina naturala. . . .produce o iluminare uniforma. .

• Inverse Square . în trei moduri: • None .invers proportionala cu patratul distantei. conjugat cu unghiul sub care cade lumina pe obiect.se modifica culoarea materialului. Reflexia Luminozitatea unei suprafete este determinata de numarul de raze de lumina reflectate.atenuare 0 (zero). • Inverse Linear . Intensitatea luminii depinde de distanta. .afiseaza o caseta de dialog prin care se poate crea sau se poate modifica materialul unei suprafete.invers proportionala cu distanta. cu atât este mai slaba lumina care ajunge la el. Distanta luminate Cu cât un obiect este situat la distanta mai mare de sursa de lumina. 2. • tipul suprafetei . Se pot modifica urmatorii parametri: • Culoarea (Color) . Razele de lumina sunt reflectate sub un unghi de reflexie egal cu unghiul de incidenta.suprafetele netede reflecta mai multa lumina decât o suprafata rugoasa. Fete mai întunecate αi • αr Fete mai 3. C: RMAT ↵ . Materiale Pentru ca obiectul sa para mai realist.74 Grafica pe calculator fetele perpendiculare pe razele de lumina primesc majoritatea luminii si par mai stralucitoare. Atenuarea liminii poate fi ajustata din caseta de dialog Lights. • daca unghiul creste. i se poate asocia un material care poate fi creat sau exportat dintr-o biblioteca de materiale. Cantitatea de lumina reflectata de o suprafata este influentata de urmatorii factori: • unghiul sub care este privit obiectul. suprafata apare mai întunecata. cantitatea de lumina care loveste suprafata descreste.

• REflection . 2. .stergerea unei scene (Delete).determina rugozitatea.Grafica pe calculator 75 AMbient . Cu cât valoarea este mai mica.schimba culoarea reflectata a materialului. . • ROughness . salvate apoi cu comanda VIEW. Etapele necesare pentr a crea o scena: 1. Un material creat poate fi inclus în biblioteca de materiale a programului AutoCAD. 3. VPOINT sau DVIEW.reprezinta culoarea fundalului. o vedere care a fost creata anterior si o sursa de lumina creata de asemenea. Definirea uneia sau mai multor vederi ale modelului cu ajutorul comenzilor VIEW. Se recomanda pastrarea acestei valori.modificarea uneia definite anterior (Modify). Materialul creat se poate atasa obiectului cu optiunea Attach sau se poate detasa cu Detach. Lansarea comenzii SCENE. anterior. . O scena nou creata va avea un nume. Plasarea maselor de lumina (daca sunt necesare). Apare o caseta de dialog care permite: . cu atât suprafata este mai stralucitoare. Valoarea prestabilita este 30% si reprezinta procentul de lumina reflectata de catre suprafata. • Scena Este alcatuita dintr-o vedere si informatiile referitoare la iluminare.crearea unei noi scene (New).

1. Spatiul de modelare 1. 2. Desi pot fi afisate mai multe ferestre de vizualizare în mozaic. foarte potrivit pentru plotarea vederilor 2D si 3D. Spatiul hârtiei (este un mediu optional în doua dimensiuni. nu se poate plota decât o singura fereastra. Exemplu: . Spatiului de modelare i se poate asocia una sau mai multe ferestre de vizualizare. Spatiul de modelare (este un spatiu tridimensional în care se creeaza modelele).76 Grafica pe calculator CAPITOLUL VII SPATIUL DE MODELARE SI SPATIUL HÂRTIEI Programul AutoCAD lucreaza cu doua tipuri de spatii: 1. Ferestrele pot fi dispuse în mozaic (Tiled).) 7.

. .creeaza doua ferestre de vizualizare. . modifica obiectele. • 3 (implicit) . În aceasta fereastra se pot genera. R.creeaza trei ferestre. . Desi pot fi create mai multe ferestre de vizualizare.Grafica pe calculator 77 Se pot configura ferestrele multiple de vizualizare din meniul derulant View.Horizontal. Se pot genera peste 40 de ferestre în mozaic. numai o singura fereastra poate fi activata la un moment dat.Below (jos). utilizatorul este invitat sa precizeze daca cele doua ferestre vor avea margine orizontala sau verticala comuna. Spatiul hârtiei .Right. în functie de performantele calculatorului. Ea este indicata de un chenar îngrosat si este acea fereastra în care se afla cursorul în cruce.Above (sus). 7. restaurare.Left.readuce afisajul la o singura fereastra. cu urmatoarele optiuni: . .2.realizeaza unirea a doua ferestre care au o margine comuna si sunt dreptunghiulare. stergere. edita. • 2 . • SI .Vertical. D = salvare. cu optiunea Tiled Viewports sau tastând c: VPORTS ↵. • J . La lansarea acestei comenzi apar optiunile: Save / Restore / Delete / Join / Single / ? / 2 / <3> 4: • S.

Se creeaza sau se restaureaza vederile spatiului de modelare si se redimensioneaza la o scara potrivita. Ele sunt afisate în vederea pregatirii pentru imprimare sau plotare. 3. Diferenta esentiala între o fereastra în spatiul hârtiei si o fereastra în spatiul de modelare este aceea ca fereastra mobila este un obiect ca oricare alt obiect AutoCAD. dar nu pot fi manipulate ca atare. • Penitele . trebuie luate în considerare urmatoarele aspecte: • Scara . Pentru a genera corect o imagine plotata. care la început arata ca o foaie alba. electrostatice sau cu penita. 2.Plotarea din spatiul hârtiei elimina necesitatea de a plota desenul la o alta scara decât 1:1 • Dimensiunile formatului . De regula. Plotarea din spatiul hârtiei presupune urmatoarea procedura: 1.este punctul din care porneste penita plotterului. se afiseaza spatiul hârtiei. • Originea plotarii . aceste puncte sunt în coltul din stânga-jos.78 Grafica pe calculator Spatiul hârtiei (Paper space) În acest spatiu desenele apar ca imagini în 3D. fiecare fereastra din spatiul de modelare fiind afisata în spatiul hârtiei. • Parametrii de configurare: .sunt dependente de tipul de plotter. Dupa ce obiectele au fost desenate în spatiul de modelare. Chenarele ferestrelor de vizualizare pot fi facute invizibile si se pot adauga titluri sau alte adnotari.Plotarea din spatiul de modelare presupune o redimensionare a desenului.sunt de diverse tipuri: termice. putând fi marita sau deplasata. astfel încât desenul în marime naturala sa se încadreze pe foaia de hârtie dorita. 5. Se creeaza ferestrele de vizualizare mobile. Se insereaza un bloc de titlu la scara 1:1.3. 7. Plotarea unui desen În vederea plotarii unui desen se realizeaza mai întâi configurarea corecta a programului AutoCAD pentru a accepta Plotterul si imprimanta. Plotterele au o margine (de regula 1/2”) pe care nu se poate imprima. 4. .

se defineste o fereastra care se va plota.Limits . . • Parametrii aditionali . indiferent de limite. • .permite utilizatorului sa precizeze ce portiune din desen doreste sa fie plotata. Optiunea Scaled to fit calculeaza scara necesara astfel încât desenul sa se încadreze pe hârtie.Window . segmentarea (clipping) rotatia. Exista urmatoarele optiuni: . AutoCAD-ul permite previzualizarea imaginii pe ecranul calculatorului.Grafica pe calculator 79 • • • scara plotarii. C: PLOT ↵ sau din File.se poate realiza rotirea imaginii trimise la plotter. • Previzualizare . înainte ca aceasta sa fie plotata efectiv. . Print.Display .se precizeaza originea plotarii. Caseta de dialog prin care se realizeaza configurarea plotarii are sase zone principale.tot ceea ce este între limitele stabilite.tot ceea ce exista în zona ferestrei de vizualizare.eXtends . • Rotation and origin .desenul pâna la marginile sale. .

Extensia fisierelor AutoCAd este .Trasarea liniilor. Înainte de a trece la stabilirea limitelor de desenare. 1. 2. Pentru crearea unui nou desen se selecteaza butonul NEW din bara de instrumente standard. UNITS. Coordonatele se indica în unitatile de masura adoptate. fie alegând din meniul derulant DATA. precizând coordonatele coltului din stânga jos si ale coltului din dreapta sus. . atribuindu-se automat oricarui desen executat sub mediul AutoCAD.Salvarea desenului. Pentru a vizualiza pe desen limitele suprafetei de desenare.Utilizarea instrumentelor de desenare AutoCAD. In caseta de editare New Drawing Name se introduce numele noului fisier care va fi “Chenar” si care va avea drept destinatie directorul grupei din care faceti parte (creat în prealabil). din comanda ZOOM se alege optiunea ZOOM ALL. ORTHO. I se cere utilizatorului sa introduca limitele spatiului de desenare. SNAP. Comanda utilizata pentru stabilirea limitelor de desenare este LIMITS si poate fi accesata direct de la tastatura sau din meniul derulant DATA alegând Drawing Limits. . . Crearea primului desen Trasarea chenarului si executarea indicatorului Obiective: .Crearea unui nou desen.dwg si nu trebuie introdusa de la tastatura. 3. separate prin virgula. Instrumentele de desenare AutoCAD furnizeaza mijloace auxiliare care servesc la cresterea eficientei desenarii.80 Grafica pe calculator CAPITOLUL VIII APLICATII 8. .1.Curatarea de marcatori. se stabilesc unitatile de masura. Se selecteaza unitatea de masura dorita pentru desenul propus. fie introducând de la tastaura DDUNITS. COORDS.Stabilirea limitelor de desenare si a unitatilor de masura. Modul de lucru I Initializarea spatiului de lucru . Acestea sunt: GRID. în acest caz fiind Decimal. .

10 ↵ Arc / close / Half /width / Lenght / Undo / Width / < Endpoint of Line > : @ 400. Optional: GRID .0).architectural .permite stabilirea limitelor de desenare prin precizarea coordonatelor colturilor din stânga-jos si dreapta-sus (în WCS).5↵ Close / Join / Width/ ……………………. (420.10↵ .alegerea directiei unghiului 0 si a sensului pozitiv de masurare a unghiurilor. (grade.alegerea sistemului de masurare a unghiurilor.400. sec. min. Coordonatele colturilor sunt: (0. II Trasarea chenarului Command: PLINE From point: 10. Pentru vizualizarea întregului spatiu de lucru se utilizeaza comanda ZOOM cu optiunea ALL.0↵ Arc / close / …………………………………: C Modificarea grosimii liniei cu care s-a trasat chenarul se realizează cu ajutorul comenzii: Command: PEDIT Select polyline: (se selecteaza polilinia) Close / Join / Width / Edit nod / Fit Curve / Spline curve / Decurve / Undo / exit < x > : W↵ Enter new width for all segments: 0.fractional .selectarea unitatilor si conventiilor de masurare .237).decimal * .permite vizualizarea unei retele rectangulare de puncte prin precizarea densitatii punctelor. Observatie: Modul de afisare permanenta a coordonatelor se activeaza cu combinatia de taste ctrl+D.Grafica pe calculator 81 Comanda: UNITS .↵ III Trasarea indicatorului C: PLINE: From point: 225. Comanda: LIMITS .277↵ Arc / close /…………………………………: @ . radiani) ..scientific .0 ↵ Arc / close /…………………………………: @ 0.engineering . grd.

-28↵ Sau: C: OFFSET Offset distance or Throught < >: 4 Select object to offset: (selectia II) Side to offset: Se marcheaza zona în care se face trasarea Se repeta pâna când se construiesc toate paralelele Sau: C: ARRAY (efectuarea de copii multiple dispuse rectangular sau circular) Select object: se selecteaza linia Rectangular or Polar array (R/P): R↵ Number of Rows (…): 8↵ Number of Columns ( ): 1↵ .56↵ Arc / close / ……………………………….. Slide to offset: (se marcheaza zona în care se face trasarea) C: LINE From point: 225. -24↵ Second point of displacement: @ 0.62↵ To point: @ 185.50↵ Arc / close / ……………………………….82 Grafica pe calculator Arc / close /………………………………. fara a fi necesara reselectarea originalului) Select objects: (se selecteazaaentitatea) < Base point or displacement > / Multiple: M Base point: End of (se selecteaza entitatea) Second point of displacement: @ 0. : @ 185.0↵ Arc / close / ………………………………. -20↵ Second point of displacement: @ 0.:↵ C: OFFSET Offset distance or Through < >: 20 Select object to offset: (se selecteaza polilinia trasata anterior). -4↵ Second point of displacement: @ 0.0↵ Arc / close / :↵ C: PLINE: From point: 225. -16↵ Second point of displacement: @ 0.0↵ To point: C: COPY (asigura efectuarea de copii multiple pentru obiectele selectate de utilizator. : @ 185. -8↵ Second point of displacement: @ 0. : @ 0.

Alte comenzi utilizate: ERASE. Pentru stergerea portiunilor din linii care au fost trasate în plus se utilizează comanda TRIM care solicită utilizatorului indicarea muchiilor tăietoare si a portiunilor din drepte situate între acestea. ORTHO. END. . REDRAW . Se mai utilizează si modul de fixare pe obiecte SNAP cu optiunile MID. într-un director creat în prealabil si care va purta numele grupei. sub numele INDICATOR.Grafica pe calculator 83 Unit cell or distance between rows: -4 Se traseaza în acelasi mod toate celelalte linii si se modifică grosimile liniilor cu comanda PEDIT. Se salvează fisierul creat.

haşurarea secţiunilor. Amplasarea proiectiilor pe format ramâne la latitudinea fiecaruia. obligatorie fiind pastrarea corespondentelor între proiectii si a dimensiunilor. fie folosind stilurile preexistente. . Linetype. coordonatele unui punct precizat de utilizator.84 Grafica pe calculator 8.dwg. Linetype permite încarcarea unor tipuri noi de linii (dashdot. optiunea Polar se realizeaza dispunerea radiala a unor elemente. Change. Ltscale. Modul de lucru: Din meniul File. fie într-un stil definit de utilizator. iar Trim permite înlaturarea unor portiuni dintr-o entitate. Se va lucra la scara 1:1. sub numele indicator. indicâdu-se muchiile taietoare. Mirror permite reprezentarea în oglinda a unor elemente. Comanda Hatch sau Bhatch permite trasarea hasurilor. Mirror. Ucs. iar vizualizarea acestora este permisa abia dupa ce s-a lansat comanda ltscale (linetype scale).schimbarea tipurilor de linie utilizate.linie punct subtire) dashed (linie întrerupta).trasarea contururilor exterioare si interioare. iar cu comanda Point se atribuie variabilelor de sistem.învatarea unor comenzi noi: Circle. indicându-se linia de oglindire.2. Trim. Array (cu optiunea Polar). . In cazul îî care indicatorul nu a fost complet trasat se finalizeaza si abia dupa aceea se începe realizarea proiectiilor ortogonale ale celor doua flanse. deschizându-se fişierul salvat în directorul grupei. Extend permite prelungire unor entitati pâna la o limita precizata de utilizator. . iar fisierul nou creat se va salva sub numele Flanse. Point. Comanda Ucs permite schimbarea originii sistemului de referinta în functie de necesitati.dwg. pe masura dispunerii lor pe un cerc precizat de catre utilizator. Reprezentarea flanselor în dubla proiectie ortogonala (flansa cilindrica si flansa triunghiulara) Obiective: . Comanda utilizata pentru salvare va fi Save as:. . cu posibilitatea rotirii acestora. Cu comanda Array. Extend. Hatch. Indicatii privind comenzile recomandate Comanda Circle permite constructia cercurilor si ofera utilizatorului mai multe optiuni pentru indicarea elementelor ce-l definesc. se activeaza submeniul Open. de asemenea în directorul grupei.

2. End = indicarea capetelor unei entitati. Per = indicarea piciorului unei perpendiculare. Cen = indicarea centrului unui cerc. Se va utiliza pe tot parcursul lucrarii modul de fixare pe obiecte Object Snap (Mid = indicarea mijlocului. etc.Grafica pe calculator 85 Observatii importante: 1. Modificarea grosimii liniilor se va face abia dupa ce au fost complet reprezentate proiectiile celor doua flanse.) .

In prealabil. Change. Se selecteaza fie un punct din interiorul unei zone care se va hasura. optiunea W. Break. indicându-se doua puncte ale acestuia în care se va face întreruperea liniei. se modifica grosimea liniei si apoi se alege optiunea C pentru închiderea conturului.3.86 Grafica pe calculator 8. indicând grosimea liniilor w=1mm). Pentru schimbarea grosimilor liniilor care definesc muchii reale (interioare si exterioare) se foloseste comanda Pedit. In acest scop se lanseaza comanda Hatch sau Bhatch. cu optiunea w. stabilindu-se noul factor de scara (valoarea 10). definindu-se un stil de hasurare propriu fiecarui utilizator (Ex. • • • Cotarea desenelor executate si completarea indicatorului . Ltscale. se lanseaza comanda Ltscale. Cu comanda Pedit. se încarca diverse tipuri de linii predefinite (dupa necesitati). Pedit. dotted. Aplicaţii la comenzile: BHatch. dashed. Pentru schimbarea grosimii liniei cu care au fost trasate cercurile. unghiul de hasurare este de 450. Linetype. dashdot (linie punct subtire). se transforma cercul într-o polilinie cu ajutorul comenzii Break. Change. cu optiunea LT(linetype). Pentru schimbarea tipurilor de linie se pot folosi comenzile: Pedit . distanta dintre liniile de hasura este de 2mm). Linetype. Pentru a putea vizualiza aspectul liniei pe monitor. Ex. Dtext Pentru finalizarea desenului este necesara haşurarea porţiunilor în care planul de sectionare întâlneste material. fie entitatile care definesc conturul zonelor ce trebuie hasurate. etc. cu optiunea Properties.

DIMTOFL.controleaza pozitia textului în interiorul liniilor ajutatoare de cota. Pentru schimbarea culorilor unui strat se foloseste caseta de dialog Layer control din care se alege optiunea Set COLOR.stabileşte daca linia de cota este fortata sa apara între liniile ajutatoare.controleaza pozitia verticala a cotei în raport cu linia de cota. Pentru cotarea razelor si a diametrelor: DIMRADIUS. Pentru realizarea cotarii conform standardelor românesti. . Se seteaza la valoarea 1. introducându-se numele noilor straturi: Cote_Ver . câte unul pentru fiecare proiectie a flanselor. La invitatia Coomand : se tasteaza LAYER. Pentru ca un strat definit sa devina curent se lanseaza comanda Clayer. o înaltime de scriere si precizând punctul de start. înghetate/dezghetate (butonul FREEZE din aceeasi caseta). Se seteaza la valoarea 0. Straturile curente nu se dezactiveaza si nu se îngheata. Pentru cote orizontale si verticale: Horizontal. Pentru scrierea textului din indicator se foloseste comanda Dtext. Se seteaza la valoarea 1. variabilele de cotare se initializeaza astfel: DIMTAD . DIMTOH . iar pentru cele din stratul Cote_Lat se va folosi culoarea albastra (BLUE) Straturile pot fi activate/dezactivate (butonul OFF din caseta Layer Control). respectiv Cote_Lat.controleaza alinierea textului cu linia de cota. Pentru cotarea unghiurilor: DIMANGULAR Cotarea se va realiza pe straturi. introducându-se numele stratului care va deveni curent. Vertical au fost înlocuite începând cu versiunea 13 cu comanda DIMLINEAR. DIMTIH . Pentru cotele din stratul Cote_Ver se va folosi culoarea Rosie (RED). alegându-se un stil de scriere. DIMDIAMETER.Grafica pe calculator 87 Cotarea desenelor se realizeaza cu ajutorul comenzii DDIM. Se seteaza la valoarea 0.

INSERT.88 Grafica pe calculator 8. Cu ajutorul comenzii BLOCK se pot crea biblioteci de simboluri care pot fi utilizate atât în desenul curent cât si în alte desene. care pot avea diverse caracteristici numite atribute. Ele se insereaza cu ajutorul comenzii INSERT. Pentru realizarea schemei electrice din figura se deseneaza mai întâi entitatile care definesc: rezistenta. Aplicatii ale comenzilor BLOCK. ATTREDEF Un bloc este definit ca o entitate de sine statatoare. condensatorul si tranzistorul. . alcatuita din mai multe obiecte. EXPLODE. ATTDISP. ATTDEF.4.

Grafica pe calculator 89 Cu ajutorul comenzii ATTDEF se definesc pentru fiecare entitate în parte atributele Tip si Valoare. 500K etc.Introduceti tipul . verificarea acestora dupa ce au fost definite. Exemplificare pentru crearea unui bloc cu atribute.. Eticheta este folosita pentru sortarea atributelor atunci când se face sortarea acestora. sau pentru a defini valori prestabilite ale atributelor). Return when done: (se realizeaza comutarea pentru a face atributele vizibile. (dreptunghiul. . iar pentru Valoare: 200K. cele doua linii laterale si cele doua atribute definite anterior).Invisible:N Constant:N Verify:N Preset:N Enter (ICVP) to change. Autocad lanseaza urmatoarea linie de comanda: Attribute modes . La lansarea comenzii ATTDEF. o invitatie (Prompt) si o valoare (Value). etc. Definitia unui atribut poate fi modificata cu ajutorul comenzii DDEDIT. Pentru Tip se va introduce R1. Invitatia reprezinta mesajul care va fi afisat pe linia de comanda. invitatiile vor fi: . R2. Dupa precizarea opţiunilor anterioare. variabile la fiecare inserare. Autocad lanseaza invitatia: Justify/Style/<Start Point>: se definesc parametrii de inserarea ai atributului Pentru fiecare atribut în parte se definesc: o eticheta (Tag) . ATTREDEF Parametrii de afisare ai unui atribut se modifica cu comanda ATTDISP. respectiv Introduceti valoarea. Se lanseaza comada BLOCK: Block name (or ?): se tasteaza numele blocului (REZISTENTA) Insertion base point: Se selecteaza punctul de inserare a blocului (se va indica un capat al unui segment lateral) Select Object: Se selecteaza entitatile care compun blocul. Se deseneaza rezistenta : Se definesc cele doua atribute : TIP si VALOARE (acestea sunt etichetele (tag). Ex: “Introduceti numele produsului”: Valoarea reprezinta valoarea pe care o introduce utilizatorul la invitatia anterioara. Atributele unui bloc se pot modifica cu comanda ATTEDIT.

blocul definit fiind parte integranta a fisierului desen. Urmeaza apoi atributele fiecarui bloc în parte cu lansarea invitatiilor precizate de utilizator si introducerea de la tastatura a valorilor corespunzatoare. . . y si z . Blocurile inserate cu MINSERT nu pot fi explodate.90 Grafica pe calculator Dupa parcurgerea acestei etape. Blocurile sunt entitati de sine statatoare.numele blocului sau al fisierului ce urmeaza a fi inserat. blocul astfel creat fiind un fisier-bloc. elementele lor neputând fi modificate individual decât dupa lansarea comenzii EXPLODE. Se insereaza blocurile în desen cu ajutorul comenzii INSERT. El poate fi utilizat doar în fisierul în care a fost creat. blocurile: CONDENSATOR si TRANZISTOR. Observatie: Cu ajutorul comenzii MINSERT se pot insera mai multe blocuri simultan. . folosind facilitatile comenzii ARRAY.factorii de scara ai blocului pe axele x.punctul de insertie.unghiul de rotatie al blocului. blocul dispare de pe ecran. nu si în alte desene. In acelasi mod se definesc si celelalte doua blocuri din aceasta schema electrica. precizându-se 4 caracteristici: . care duce la pierderea atributelor care au fost definite o data cu blocul. Precizare: Pentru a crea blocuri ce se pot insera în orice desen se poate folosi comanda WBLOCK.

Pentru activarea axelor ce definesc fiecare din cele trei plane. Un desen izometric este realizat pe trei plane izometrice: planul din stânga. planul din dreapta.Grafica pe calculator 91 8. planul de sus. cu optiunea I (Isocircle). Pentru desenarea cercurilor izometrice se foloseste comanda Ellipse. se bifeaza caseta de validare din sectiunea Isometric Snap/Grid a casetei de dialog obtinuta prin activarea submeniului Drawing Aids. Comanda Isoplane este utilizata pentru trecerea de la un plan izometric la altul. . ele simuleaza aspectul unui model tridimensional.5. Crearea desenelor izometrice Desenele izometrice nu sunt desene tridimensionale.

Se creează vederile mobile cu comanda MVIEW. axe_hor. Se vor crea straturile: secţiune.1. se transforma în strat curent si se deseneaza axele proiectiei principale. Setup) se realizeaza profilul piesei. Solids.0). 8. Succesiunea comenzilor pentru realizarea reprezentarii ortogonale pornind de la reprezentarea tridimensionala 1. 9. Se muta sectiunea împreuna cu hasura pe stratul Sectiune. 4. dupa ce în prealabil a fost schimbat punctul de vedere (Vpoint: 0. se schimba punctul de vedere (Vpoint: 0. 5. se dezgheata stratul Model_3D. cu optiunea Restore refacându-se configuraţia salvata anterior.92 Grafica pe calculator 8. cote_hor. Se hasureaza sectiunea. In proiectia principala se dezgheata straturile Sectiune si Model_3D. se comuta în PS si cu comanda SOLPROF (sau PROFILE -din meniul Draw.1) si cu SOLPROF se realizeaza conturul acestei vederi. Se îngheata stratul Model_3D si se obtine vederea de sus. deoarece straturile respective sunt înghetate. iar modelul 3D pe stratul Model_3D. Se realizeaza modelul 3D. dupa ce în prealabil a fost orientat UCS-ul. In acest moment pe cele trei ferestre vor fi afisate atât modelul 3D cât si sectiunea. cu optiunea Newfrz. Se creeaza cu comanda VPLAYER. cu comanda TILEMODE =0. 3. Se îngheata în vederea curenta stratul Model_3D si conturul obtinut cu SOLPROF se suprapune peste sectiune. Se comuta în spatiul hârtie. axe_ver. straturi înghetate în toate ferestrele. 6. In acest moment vor dispare toate entitatile de pe ecran. Se revine în prima fereastra. cote_ver. Se revine în spatiul model cu comanda MS (Model Space) si în prima fereastra de vizualizare se realizeaza sectiunea cu un plan convenabil ales (se vor preciza trei puncte ale planului). 10. se dezgheata stratul axe_ver.6.0. In cea de-a treia fereastra se dezgheata stratul Model_3D si se obtine reprezentarea axonometrica a piesei. Cu comanda VPORTS se realizeaza 3 ferestre si apoi cu aceeasi comanda si optiunea Save se salveaza configuratia de ferestre. 2. model_3d. Se transforma vederea de sus în vedere curenta. Se . 7.

se va raspunde cu Y(yes) la toate invitatiile care urmeaza dupa lansarea acestei comenzi. 11. Se mai poate crea un strat cote_3d pe care sa se realizeze si cotarea modelului 3D. . Observatii: 1. 3.Grafica pe calculator 93 dezgheata stratul cote_ver si se realizeaza cotarea pe acest strat. trasarea axelor si cotarea pe fiecare proiectie în parte se va face numai dupa ce sistemul de axe (UCS) a fost orientat corespunzator. Observatie: -se pot folosi culori diferite pentru evidentierea straturilor. 2. realizându-se în mod similar trasarea axelor si cotarea. Comanda SOLPROF creează pentru fiecare profil obtinut câte doua straturi (unul pentru muchiile vizibile si altul pentru muchiile invizibile). Se transforma vederea de sus în vedere curenta si se dezgheata straturile cote_hor si axe_hor.

56 4.51 CAPITOLUL IV UTILIZAREA SIMBOLURILOR ……………………………………54 4.2.54 4. Lucrul cu straturi (Layers) ……………………………………21 2..40 3.3.4.41 3. Ajutoarele grafice ale AutoCAD-ului ……………………….3.56 4. Modificarea caracteristicilor obiectelor ………………………51 3.3.17 2.1. Definirea unui atribut ………………………………….5.6. Inserarea blocurilor într-un desen ……………………………55 4.7.1.2.1. Lansarea programului AutoCAD si descrierea ecranului de lucru…………………………………………………………………5 1.4.2. Lucrul cu atribute …………………………………………….25 3. Utilizarea blocurilor …………………………………………. Modificarea definitiei unui atributului ………………….5. Seturile de selectie ……………………………………………24 3.1. Principalele comenzi de desenare ……………………………15 2.1.. Cotarea desenelor …………………………………………….57 ..5 1.3.5. Utilizarea poliliniilor …………………………………………49 3.8. Vizualizarea unui desen ………………………………………32 3.2... Extragerea informatiilor din desen …………………………. Desenarea poligoanelor regulate si a dreptunghiurilor ………17 2.3.2.1.40 3.3.5. Tehnici avansate de desenare si editare ………………………33 3. Crearea unui desen în AutoCAD ………………………………9 1. Conceptul de tip de linie (LINETYPE) ………………………23 CAPITOLUL III EDITAREA DESENELOR ……………………………………………24 3. Coordonate si unitati de masura ………………………………12 CAPITOLUL II TEHNICI ELEMENTARE DE DESENARE 2D ……………………15 2. Stilurile de cotare …………………………………….2. Tehnici de editare …………………………………………….94 Grafica pe calculator CUPRINS CAPITOLUL I INTRODUCERE ……………………………………………………….Elementele caracteristice ale cotelor ………………….

1. Obtinerea modelelor tridimensionale cu ajutorul comenzilor 3D…………………………………………………………………. ATTDISP..64 6..77 6.. Break.3.68 6. Randarea obiectelor solide ………………………………….12. Vizualizarea desenelor tridimensionale ………………………61 6.73 6.83 7.76 6.87 8.. INSERT. EXPLODE. Afisarea simultana a mai multor vederi ……………………. Utilizarea entitatilor 3D.5. Pedit. Obtinerea modelelor tridimensionale prin stabilirea de grosimi si cote …………………………………………………………………63 6.75 6.13. Linetype. Lucrul cu modele solide …………………………………….60 6. Editarea obiectelor tridimensionale ………………………….10.6.11.93 8. Spatiul de modelare …………………………………………. Crearea modelelor solide compozite ………………………….85 CAPITOLUL VIII APLICATII …………………………………………………………….5.3. Modele solide. Ltscale.83 7.72 6. Editarea modelelor solide ……………………………………. Reprezentarea flanselor în dubla proiectie ortogonala (flansa cilindrica si flansa triunghiulara) …………………………………91 8.1.4.2. Primitive solide ………………………………. Change.8.9. Vizualizarea obiectelor tridimensionale ……………………. Spatiul hârtiei …………………………………………………84 7.4.77 6..1. Crearea desenelor izometrice …………………………………99 . Crearea primului desen ………………………………………87 8.1.Grafica pe calculator 95 CAPITOLUL V CREAREA DESENELOR IZOMETRICE …………………………..3.4. ATTDEF. Primitive de desenare 3D …………. Aplicatii ale comenzilor BLOCK.96 8. Aplicaţii la comenzile: Bhatch.78 CAPITOLUL VII SPATIUL DE MODELARE SI SPATIUL HÂRTIEI ……………….2.2. Plotarea unui desen …………………………………………. Dtext ……………………………………………….59 CAPITOLUL VI MODELAREA ÎN SPATIUL TRIDIMENSIONAL …………………60 6.. Sisteme de coordonate ……………………………………….64 6. ATTREDEF ………………………………..74 6.7. Generarea suprafetelor ………………………………….

Succesiunea comenzilor pentru realizarea reprezentarii ortogonale pornind de la reprezentarea tridimensionala …………100 .6.96 Grafica pe calculator 8.

Fundamente. 1999 3. 1991-1998 10. Editura Teora. Simion. Bucuresti. *** AutoCAD Release 10. 11. Petcu D. Editura BREN. Beall. Bucuresti. Bucuresti. Principii ale Graficii pe Calculator Editura Excelsior. S. 1998 8. AutoCAD 14 . Aldea. Fulmer. 1996 9. Combs. Bucuresti. R. Editura BREN.. 1988 4. Zirbei. Fundamentals of CAD. M. Initiere în AutoCad si MicroStation. 12. a doua editie.. S.a. M. 14. 1995 5. Bucuresti.. Timisoara... Aldea. Grafica asistata de calculator. Utilizarea programului AutoCAD.... J. Editura BREN. Editura Teora. I.. 2000 2. S. Simion. AutoCAD 12. B.. Editura Teora. Delmar Publisher Inc. versiunea 13 pentru Windows..Grafica pe calculator 97 Bibliografie 1. Simion. User’s Guide. Bucuresti. H. I. E. s. *** Hello CAD-Fans. G. 1998 7.. I. Bertoline. Editura FAST IMPEX. 1995 6. . Cohn. S. H. David. 13.. Desen si grafica pe calculator.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful