PROIECT~RE,A SI CALCULUL E,L,E,ME,NTE,LOR DE CONST'RUCT'II DIN L,E,MN

4) CERINTELE UTILIZATORlLOR ~ ISO 6241/1984 SI ST~S 12400/85 .STABILITATE. SI REZISTENTA tFlABILITATE S"fRUCTURALA: .SIGURANTA LA FOC; .

• ETANSEITATE;

.EXIGENTE. HIGOTERMICEt .AMBIANTAATMOSJ'ERICE; . • EXIGENTE. ACUSTICE; .EXIGENTE VIZUALE; .EXIGENTE DE IGIENA;

.ADAPTAREA LA UTILIZAREA SPATIILOR; .DURABILITATE;.

.ECONOMIE;.

0- CERINTADE FIABILITATEJ STRUCTURALAIMPLJCA: '/SIGURANTA STRUCTURALA;

./ APTITUDINE PENTRU EXPLOATARE; ./DURABILITATE;

PROPRlET~T'IL,E MECANICE AL,E L,E,MNULUI

0- REGULI GENERALE

La proiectarea constructiilor din lernn trebuie respectate toate cerintele de rezistenta, stabilitate si durabilitate, adoptandu-se solutiile constructive eficiente si masurile de protectie contra putrezirii care sa asigure 0 buna conservare in timp a materialului folosit. Totodata, trebuie luate masurile necesare astfel incat aceste constructii sa fie ferite de temperaturi ridicate. Temperatura maxima a mediului inconjurator in care pot fi exploatate eficient constructiile din lernn se limiteaza la +55°C, avandu-se in vedere si norme1e in vigoare cu privire la preintampinarea pericolului de incendii.

Deasemenea, la alegerea sistemului constructiv trebuie sa se tina cont si de calitatea si de umiditatea materialului folosit; in cazul in care materialullernnos are 0 umiditate mare, si nu exista posibilitati de uscare in timp util, trebuie adoptate sisteme constructive la care uscarea lernnului nu provoaca deformatii periculoase sau eforturi unitare suplimentare.

In cazul elementelor constructive executate din mai multe piese sau cu sectiune compusa, imbinarea acestora va trebui sa asigure 0 repartizare rationala a eforturilor in to ate piesele componente. In acest sens, legaturile utilizate pentru realizarea imbinarii trebuie sa fie de acelasi tip si cu aceleasi caracteristici geometrice si elastice. Pentru a tine cont de influenta negativa a eventualelor defecte din zona imbinarii, tipul si numarullegaturilor se vor stabili folosind principiul fractionarii. Astfel, 0 atentie deosebita trebuie acordata elementelor intinse. In vederea evitarii aparitiei unor solicitari suplimentare in imbinare, efortul trebuie transmis centric, conditie obligatorie in cazul elementelor intinse. Dispunerea legaturilor intr-o imbinare trebuie sa fie simetrica in raport cu axa elementului.

In cazul constructiilor de lemn nu se tine cont in calcul de eforturile suplimentare ce iau nastere din cauza variatiei de temperatura, respectiv in urma uscarii si umflarii lemnului. Se neglijeaza deasemenea in calcul efectul favorabil al fortelor de frecare, luandu-se in considerare insa efectul defavorabil al frecarii care poate duce la aparitia unor eforturi suplimentare.

Stabilirea corecta a dimensiunilor elementelor constructiilor de lemn supuse la diferite solicitari implica cunoasterea proprietatilor mecanice, respectiv a rezistentelor materialului lemnos din care sunt realizate.

QI F:A.CTORI CARE INFLUENTEAZA PROPRIETATILE MECANICE ALE LEMNULUI:

CARACTERUL SI NATURA SOLICITARII;

VITEZA DE INCARCARE SI DURAT~ SOLICITARII; STRUCTURA~ DEFE,CTELE, STAREADE UMIDITATE;

Proprietatile mecanice ale lemnului se determina in laborator prin incercari facute pe masini de incercat, in anumite conditii prevazute de norme, pe epruvete mici, cu dimensiuni standardizate si executate dintr-un lemn fara defecte.

Rezistentele astfel determinate nu pot fi considerate ca valori reale ale eforturilor in diferite elemente de constructie deoarece acestea contin diferite defecte care reduc considerabil proprietatile mecanice ale lemnului. Dimensiunile mari ale sortimentului lemnos folosit in mod curent in practica constructiilor din lemn, in comparatie cu dimensiunile epruvetelor standardizate, fac ca neomogenitatea materialului lemnos sa se manifeste mai putemic, fapt care conduce deasemenea la micsorarea rezistentelor.

In aceste conditii valorile obtinute in cadrul incercarilor mecanice efectuate in conditii de laborator pe epruvete standardizate trebuie corectate cu factori semnificativi.

QI COMPORT AREA LEMNULUI LA DIFERITE SOLICIT:A.RI:

-INTINDERE:, (paralela eu fihrele);

- eurba earaetertsttea are caraeter ewrbiliniu;

Pentru lemnul de rasinoase,

incercarile mecanice efectuate in conditii de laborator au aratat ca valoarea medie a rezistentei la rupere la intindere in lungul fibrelor se situeaza in jurul a 1000 dalv/cm", iar valoarea modulului de elasticitate variaza intre

11 0000daN/cm2 si 140000 daN/cm2•

Curba caracteristica de comportare a lemnului la intindere are pe toata lungimea ei un caracter curbiliniu, fapt care demonstreaza lipsa limitei de proportionalitate (intre eforturi unitare si deformatii specifice).

Curba caracteristica a lemnului Intindere in lungul fibre lor

1400



/
/
..:
/
/ 1200

1000

800

800

400

200

o o

10

12

14

defonnatia specifica (1 QI\-3)

Valoarea rezistentei de rupere la intindere centric a paralela cu fibrele este semnificativ micsorata la barele cu dimensiuni mai mari, fata de valoarea obtinuta pe epruvete standardizate datorita, pe de-o parte unei manifestari mai putemice a neomogenitatii materialului, iar pe de alta parte, datorita defectelor de noduri si devierii fibre lor lemnului in regiunea acestora.

Experientele de laborator au aratat ca in cazul in care suma diametrelor nodurilor dintr-o sectiune ajunge la ~ din dimensiunea laturii piesei intinse (calitatea I), rezistenta de rupere la intindere a acesteia scade pana la 0.27 din valoarea corespunzatoare obtinuta pe epruvete standardizate.

Ruperea epruvetelor solicitate la intindere se produce brusc, fara dezvoltare de deformatii plastice.

Rezistenta de rupere normala pe directia fibre lor este de 20-25 ori mai mica decat rezistenta de rupere la intindere in lungul fibrelor.

ATENTIE: dimeusiQuaJ'ea se realizea~a diu conditia de rezistenta;

- COMPRESIUNE.:, (para lela cu fibrele);

- influenta defavorabila a defectelor si a slabirilor este mal mica decat in cazul

intinderU ~ comportare plastica a lemnului la compresiune;

Experimental s-a constatat ca rezistenta de rupere la compresiune in lungul fibrelor depinde de grosimea peretilor celulari ai lemnului tarziu. Distrugerea lemnului solicitat la compresiune in lungul fibrelor incepe cu flambajul fibre lor mai rezistente si mai rigide ale lemnului tarziu, care deviaza lateral spre fibrele mai moi ale lemnului timpuriu, ajungandu-se la mai multe planuri inc1inate ce se formeaza in urma ruperii locale fibre lor.

Curba caracteristica de comportare a lemnului la compresiune are 0 curbura mai pronuntata in comparatie cu cea la intindere.

Curba caracteristica a lemnului compresiune in lungul fibrelor

1400






/ ~
/ 1200

1000

E

~ 800

a.

600

400

200

o o

10

12

14

daformatia specifica (1Q1\.3)

ATENTIE: dimeusiQuaJ'ea se realizea~a in general la OaDlbaj;

-INCOVOIERE:,

- ipoteze simpUficatoaJ'e: Iegea HOQke + iipoteza Bernoulli;

h t to, t 0, 0, 4': 4': t t 0, t

- senema sa aea pen :ru lUCQVOlere tara mrta :3!J,e :oare;

- distributia eforturilor unitare Q pe Inalttmea sectiunii transversale;

Rezistenta de rupere la incovoiere se situeaza intre rezistentele la compresiune si intindere, avand pentru lemnul de rasinoase 0 valoare medie de ~ 750 daN/cm2.

Influenta defectelor in cazul solicitarii la incovoiere este considerabila, mai ales daca acestea sunt situate in zona intinsa a barei. Experientele de laborator au aratat ca aceasta influenta este

mai mare la barele din lemn ecarisate si mai mica la barele din lemn rotund. In cazul in care suma dimensiunilor nodurilor reprezinta 1/3 din latura sectiunii elementului din zona intinsa, rezistenta de rupere la incovoiere reprezinta doar 0.40-0.50 pentru lemn ecarisat si 0.60-0.80 pentru lemn rotund, din valoarea rezistentei de rupere a epruvetelor standardizate.

Calculul elementelor solicitate la incovoiere se bazeaza pe 0 serie de ipoteze simplificatoare, si anume legea lui Hooke si faptul ca lemnul are acelasi modul de elasticitate E la incovoiere ca si in cazul solicitarii la intindere si compresiune.

Experimental, s-a observat ca pentru primele trepte de incarcare, raportul dintre valoarea absoluta a deformatiilor specifice din zona comprimata s, si respectiv a celor din zona intinsa Ct, este foarte apropiat de I, aceasta insemnand ca pozitia axei neutre coincide cu centrul de greutate al sectiunii. In vecinatatea ruperii insa, valoarea raportului dintre deformatia specifica de compresiune si cea de intindere se reduce pana la;:::: 0.75, axa neutra incepand sa se deplaseze spre zona intinsa.

In conc1uzie, in cazul solicitarii la incovoiere, ca urmare a deformatiilor care 0 insotesc, distributia eforturilor unitare normale pe inaltimea sectiunii transversale a barei poate fi considerata liniara doar in prima faza a incarcarii, cand acestea sunt mici.

0" cl

0" c2

0" c3

Comportarea lemnului la incovoiere in diverse stadii de lucru

Odata cu cresterea incarcarii, cresc si eforturile unitare normale, iar materialul din zona comprimata incepe sa treaca in domeniul elasto-plastic, diagrama eforturilor unitare normale devenind usor curbilinie in zona comprimata, dar ramanand liniara in zona intinsa. Daca incarcarea creste si mai mult, eforturile unitare normale cresc in continuare, astfel ca materialul din zona comprimata trece in domeniul plastic, iar in zona intinsa incepe plastificarea (diagrama eforturilor unitare normale devenind si in aceasta zona curbilinie). In stadiul ultim, intreaga diagrama este curbilinie, cu exceptia unei mici zone in vecinatatea axei neutre care se pastreaza in domeniul elastic, iar eforturile unitare normale la extremitatile sectiunii ating valoarea de rupere.

Ruperea incepe cu fibrele extreme din zona comprimata, unde se formeaza cute (ondulatii) care explica aparitia deformatiilor plastice in aceasta zona, deformatii ce se extind treptat inspre interiorul sectiunii, determinand astfel deplasarea axei neutre spre zona intinsa si se termina prin ruperea fibrelor din zona intinsa.

- STRlVIRE .. : (cQmpreshme perpendiculara pe fibre);

-" pentru Os -e op deformatiile sunt elastlce si au vaJori mid (peretti eelulelae se

comporta bine);

-" pentru Os :> op deformatiile sunt permanent» si au valod mad (distrugerea peretilor celulelor);

-" pentru Qs :>:> Q"p cresc deformatiile (indesarea peretilor cdulelor);

Curba caracteristica a lemnului la compresiune si strivire transversal pe fibre arata ca in prima parte de incarcare cand o, este mai mica decat O"p (limita de proportionalitate), peretii celulelor se comporta in conditii bune, deformatiile sunt elastice si au valori mici. Daca limita de proportionalitate este depasita, peretii celulelor se distrug, iar celulele se turtesc, provocand astfel deformatii mari, cu caracter permanent. Dupa turtirea completa a peretilor celulari se produce 0 indesare a acestora, determinand astfel reducerea cresterii deformatiilor, chiar la 0 marire considerabila a solicitarii.

Valoarea rezistentei la strivire O"s variaza in functie de unghiul pe care il face forta de strivire cu directia fibre lor lemnului si creste cu micsorarea acestui unghi.

0" p

E p

Curba caracteristica a lemnului la compresiune si strivire perpendiculara pe fibre

ATENTIE: in zona reaaemeler nu sunt permise solicitari care sa depaseasca op

- FORFECARE:.

~ realstenta la forfecaxe transsersala ~t; - rezistenta Ia forfecue paralela ~p;

- rezistenta la forfecare longitudinala perpendiculara 1:petp;

CALCULUL E,L,E,ME,NT'ELOR DE CONSTRUCTII DIN L,E,MN CU SECT'IUNE SIM~L,A

o INTINDE,RE. AXIALA:

N

a = _t ~ a (R)

A at t

n

Nt = Curta axlala nnrmata (de ealcu]); An = aria seetiunii transversale, slahite;

C1'at =, rezistenta admisibUa la intindere in lungul fihrelo,r; Rt = rezistenta de ealeulla lntindere in lungul fihrelo,f;

o COMPRESIUNE AXIALA:

N

(j=_c ~(j (R)

~ ac c

({1 n

N

qJ = N ::;;:;; eo,efieient de Oambaj;

cr

n2EI

N - ,~ ,.t ,O'tO, d 0 h 0,

cr - r = mr .a ermea ue .am .an

f

E = medul de elastidtate al materialului;

1= mo,ment de inertle al seetiunii (dispersia, ex. valo,ri);

If = Iunglmea de flamha] a harel (in Cunetie de rezemaJ"i);

i = ~ = ram d. giralie; I

Zveltetea se eua.ntifiea prin ..1.= -+ (eo,e6eient de zveltete); I

..1.2 Pentru A s 75 se ebtine qJ = 1- 0.8( 100);

3100

Pentru A > 75 se o,btine qJ = y

Nr.ert. Denumlre element

Coeficient: de zveltete maxim admis ..1.a

Co,nstruetii II

definitive Il pro,vizorU

D Grinzi co. zabrele si! aree ~=~============:

= talpi, diago,n~le si mentantt reazem 150 175

, eelelalte elemente ;======1=17=75=' ===i 200

~ IL_C SS=.tt=aa~lllP=.~=p=rl=~n=e=iP=.;a=~~=. =======~ 120 Il===1=_5=;0==~

L:_______j ~Pl seeundaei 150 , ,- 175

'-1 3-'. ------,11 Co,ntravantulri 200 II

Constructii

200

o INCOVOlrERE: -SIMPLA

M VERIFICARE DE REZIS'fENTA: a = W s a a; ( R; )

net

M = moment ineovoietor nnrmat (de ealeul); Wnet = modul de rezistenta net;

(j; = reztsteata admisibila la ineovoiere; R; = rezistenta de caleulla incovoiere;

ATENTIE: daca sectiunea eea mal slahlta nu coincide eu sectiunea in care momentuJ incovoietor este maxim., se impune verificarea de rezistenta si in sectiunea cu slabid ma_ximel

M [2 VERIFICARE DE RIGIDITATE: / = a max EI

I Nr.<rL II Element I Sageata llmtta I
Ineareart de Ineareart de
lunga durata searta durata
I 1. II Plansee eurente II L/2S0 II L/2S0 I
I 2. II Plansee~od II L/aOO II L/200 I
C A e, •
. copensun
- pane, capdod; L/aOO L/lSO
- astereala; L/lSO L/lOO
I 4. IIDolli II L/400 II L/300 I QS

I . ., 1 '·1 '. .,.. .,. . .... 4'c..~. ,.. 'X' = __ b <'X' (R )

n genera, peanga meovol.ere apare Sl. mrreearea; bI - a f

b

M'tJmgaSWJ cap.gr

Q = forta taieteare nnrmata (caJcul);

Sb = mnmentul static brut al

p lunga durata

sectiuniii;

bIt" .. ti" •.•.

=a umea seenunn;

Ib = moment de inertie brut sectiune;

Mdreaptajos cap.gr

u=:: v-sr

ATENTIE: veriifi:carea este neeesara pentru gdnzi scurte (IJh<S)!

-OBLICA

M M VERIFilCARE DE, RE.ZISTENTA: a = W x + Wy s a a; ( R; )

x y

VERIFICARE DE, RIGIDITATE: / = ~ r; + r; ~ J.:

o COMPRESIUNE EXCENTRICA (DREAPTA SI OBLICA)

- FORTAAXIALA DE COMPRESIUNE (pe pozitie deformata);

- MOMENT INCOVOIETOR (M .: sau M x si My)

Ipoteza I

Ipoteza I

N

y

Ipoteza II

Ipoteza III

N

N

MealeUI = MI + 8M + Nld . e unde:

OJ MI =S·H;

OJ MII=T/.MI;8M=MII_MI

O T/ = ~/d N = n2(EILonventional ~

~ 1- __ "er [2 ,

N f

cr

N M M

DII a=_±_X ±-Y::::;a .(R.)

~ A W W al I

x Y

SARPANTE,

TIPURI CONSTRUCTIVE SI ELEMENTE COMPONENTE

SARPANTE DIN CAPRIORI: - ALCATUIRE: perechi de capriori cu sau far a tiranti orizontali de rigidizare;

- DESCHIDERE: 6.00m far a tiranti; 9.00m cu tiranti;

- STABILITATEA GENERALA: contravantuiri long.;

SARPANTE PE SCAUNE:

- ALCATUIRE: elemente vertic ale (popi);

elemente orizontale-Iongitud. (pane); elemente inclinate (capriori);

elemente orizontale de rigidizare trans. elemente inclinate de rigidizare transv.

- STABILITATEA GENERALA: contrav. long+transv.

- TIPURI: functie de deschidere, de pozitia elementelor structurale verticale (pereti sau cadre);

CALCULUL ELEMENTE;LOR SARPANTEI

GRUPAREA INCARCARILOR

IPOTEZA I: incarcarea permanenta + incarcarea din zapada; IPOTEZA II: incarcarea permanenta + incarcarea din vant (presiune) + + incarcarea din zapada;

IPOTEZA III: incarcarea permanenta + forta concentrata (lOOON); IPOTEZA IV: incarcarea permanenta + incarcarea din vant (pres.+suct.);

CALCULASTEREALA (sustine invelitoarea din tabla, olane)

se determina incarcarile pentru 0 scandura de latime "b"; se calculeaza la incovoiere oblica pe doua directii;

se verifica la deformatia maxima;

CALCUL SIPCI (sustin invelitoarea din tigla)

se determina incarcarile pentru 0 sipca;

se calculeaza la incovoiere oblica pe doua directii; se consider a simplu rezemate pe capriori;

CALCUL CAPRIORI

se considera siimplu rezemati pe pane;

sunt incarcati cu reactiunile din astereala sau sipci;

CALCULPANE

se considera simplu rezemate sau continue pe popi (ziduri, pt.cosoroaba);

sunt incarcate cu reactiunile din capriori;

CALCUL POPI (elemente vertic ale sau inciinate, care preiau reactiunile panelor);