,,Să se aşeze în ordine frumoasă toate afacerile

încât repede să se poată avea cunoştinţă de fiecare din ele”

LUCA PACIOLO

1

CUPRINS Argument.............................................................................pag. 3 Capitolul I. Aspecte teoretice privind comercializarea mărfurilor în unităţile comerciale cu amănuntul.......................pag. 5 1.1.Rolul contabilităţii mărfurilor în întreprinderile comerciale ..............................................................................................pag. 5 1.2. Metode de contabilitate a stocurilor şi operaţiilor cu mărfuri .............................................................................................pag. 25 Capitolul II. Monografie contabilă privind contabilitatea la S.C. 74 C.S.I. IMPEX S.R.L..............................................................pag. 89 2.1.Prezentarea generală a societăţii comerciale..............pag. 89 2.2.Aplicaţii practice privind contabilitatea mărfurilor.....pag. 92 Bibliografie.........................................................................pag. 98 Anexe

2

ARGUMENT
Informaţia economică este astăzi prezentă în toate domeniile de activitate. Dezvoltarea economiei de piaţă şi sporirea gradului de complexitate a acesteia impune şi dezvoltarea corespunzătoare a informaţiei economice ca şi orice conţinut şi operativitate. Principala sursă de date a sistemului informaţional economic este contabilitatea, a cărei sferă de acţiune o reprezintă întreprinderea. Contabilitatea înregistrează, urmăreşte şi controlează acele laturi ale activităţii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului bănesc. Contabilitatea este o disciplină ştiinţifică, economică, reprezentând un sistem de principii care fundamentează modelul contabil de cunoaştere (teoria ştiinţifică), precum şi elaborarea unor tehnici de lucru specifice pentru culegerea, prelucrarea, stocarea şi analiza informaţiilor referitoare la situaţia patrimoniului şi rezultatele de agenţii economici. Prezenta lucrare are ca temă ,,Contabilitatea mărfurilor în gestiunea cu amănuntul”. Lucrarea prezintă două părţi / partea teoretică şi partea practică. Partea teoretică este prezentată în capitolul I, unde s-au trecut în revistă aspectele teoretice privind comercializarea mărfurilor în unităţile comerciale cu amănuntul. În prima parte a acestui capitol este prezentat rolul contabilităţii mărfurilor în întreprinderile comerciale. Alături de activele imobilizate, un rol important în gestiunea şi activitatea unităţilor patrimoniale îl au activele circulante (mobilizate). Acestea cuprind ansamblul bunurilor şi serviciilor care intervin în ciclul de exploatare al întreprinderii destinate: fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie; fie a fi consumate la prima lor utilizare. Astfel, spre deosebire de imobilizări, stocurile se consumă la prima lor utilizare în procesul de producţie, participând la un singur ciclu de exploatare care, în general, nu poate fi mai mare de un an. Sub aspectul gestionării, ele se pot grupa în stocuri propriu-zise şi producţie în curs de execuţie, ambele fiind considerate active circulante materiale. După apartenenţa la patrimoniu, stocurile se pot grupa în stocuri aflate în gestiune, care fac parte din patrimoniul propriu al unităţii şi stocuri aflate în gestiune, dar care nu fac parte din patrimoniul propriu.

3

jurnal de cumpărături. decont privind taxa pe valoare adăugată) 4 . ordine de plată.După provenienţa lor. cea practică este de fapt situaţia contabilă a unei societăţi care are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul. balanţa de verificare. facturi aferente. stocurile pot fi stocuri provenite din cumpărări din afara unităţii patrimoniale şi stocuri provenite din propria producţie. însoţită de actele necesare (înregistrările necesare. jurnal de vânzări. Partea a doua.

CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICE PRIVIND COMERCIALIZAREA MĂRFURILOR ÎN UNITĂŢILE COMERCIALE CU AMĂNUNTUL 1.1. ROLUL CONTABILITĂŢII MĂRFURILOR ÎN ÎNTREPRINDERILE COMERCIALE

1.Funcţiile economice ale întreprinderii comerciale Comerţul, ca activitate de mijlocire a schimbului de mărfuri, se înfăptuieşte prin intermediul întreprinderilor comerciale. Întreprinderile comerciale ocupă un loc aparte în cadrul procesului reproducţiei sociale lărgite, asigurând legătura între sfera producţiei materiale şi sfera consumului individual şi totodată realizarea valorii de întrebuinţare şi a valaorii mărfurilor. În context, întreprinderile comerciale au trei funcţii esenţiale: oferta de mărfuri, satisfacerea cererii de mărfuri şi asigurarea rentabilităţii. Oferta de mărfuri a întreprinderii comerciale se materializează în asigurarea stocurilor de mărfuri puse la dispoziţia clientelei. Satisfacerea cererii de mărfuri se concretizează în volumul vânzărilor de mărfuri realizate de întreprinderile comerciale. Rentabilitatea, ca rezultantă a interacţiunii dintre preţul de cumpărare, preţul de vânzare, cheltuielile de exploatare şi volumul vânzărilor de mărfuri, refelectă capacitatea întreprinderilor comerciale de a ,, produce” beneficii. Aceste funcţii se concretizează într-o serie de indicatori economici şi financiari, cum ar fi: volumul stocurilor de mărfuri, volumul cifrei de afaceri şi volumul beneficiului din vânzări. Studierea acestor indicatori şi a dinamicii lor se poate înfăptui însă numai pe baza cunoaşterii şi a utilizării datelor corespunzătoare, furnizate de contabilitatea mărfurilor.

5

2.Funcţiile contabilităţii mărfurilor Pentru urmărirea şi calcularea indicatorilor economici şi financiari menţionaţi în întreprinderile comerciale contabilitatea mărfurilor are următoarele funcţii:  Funcţia de reflectare a existenţei şi mişcării mărfurilor;  Funcţia de legătură între previziune şi realitatea economică;  Funcţia de calcul a rezultatelor din vânzarea mărfurilor;  Funcţia informaţională. Funcţia de reflectare a existenţei şi mişcării mărfurilor se concretizează în culegerea şi prelucrarea informaţiilor primare, în vederea obţinerii unor indicatori ai circulaţiei mărfurilor, între care cei mai importanţi sunt: stocul de mărfuri, aprovizionarea cu mărfuri şi volumul vânzărilor de mărfuri. Obţinerea acestor indicatori se face cu respectarea următoarelor principii: principiul continuităţii activităţii comerciale, care presupune ânchiderea conturilor folosite la calcularea indicatorilor circulaţiei mărfurilor, la încheierea fiecărui exerciţiu financiar; principiul independenţei exerciţiilor financiare, potrivit căruia operaţiile economice referitoare la indicatorii circulaţiei mărfurilor sunt reflectate în conturi la data efectuării lor şi nu la data convenită pentru decontarea acestor operaţii; de exemplu, o vânzare de mărfuri efectuată în anul curent şi care va fi încasată în anul viitor se va înregistra în conturi în momentul vânzării; principiul permanenţei metodelor de evaluare şi de contabilitate a stocurilor de mărfuri, în conformitate cu care o metodă adoptată în cursul unui exerciţiu financiar nu poate fi înlocuită cu o altă metodă în cadrul aceluiaşi exerciţiu; prin respectarea acestui principiu se evită influenţele diferitelor metode asupra rezultatului financiar. Pe lângă calcularea indicatorilor circulaţiei mărfurilor această funcţie a contabilităţii furnizează datele necesare controlului integrităţii mărfurilor existente în întreprinderea comercială. Funcţia de legătură între previziune şi realitatea economică constă în asigurarea unei concordanţe depline între indicatorii circulaţiei mărfurilor, obţinuţi prin procedee contabile, şi aceeaşi indicatori prevăzuţi în bugetul de venituri şi cheltuieli. Această concordanţă presupune unitatea de evaluare şi de conţinut a indicatorilor circulaţiei mărfurilor atât la eleborarea previziunilor incluse în buget, cât şi în contabilitate. De asemenea, funcţia de legătură constă în furnizarea de informaţii contabile necesare fundamentării ulterioare a bugetului şi în urmărirea execuţiei acestuia.

6

Funcţia de calcul a rezultatelor din vânzarea mărfurilor, privită prin prisma intereselor agentului economic şi ale fiscului, reprezintă scopul esenţial al contabilităţii mărfurilor. În întreprinderile comerciale această funcţie se realizează prin calcularea beneficiului sau a pierderii din vânzarea mărfurilor. Creşterea complexităţii activităţii comerciale şi cerinţele conducerii economice impun să se acorde o atenţie din ce în ce mai mare aspectelor informaţionale ale activităţii umane în procesul muncii şi în adoptarea deciziilor de natură să contribuie la progresul şi buna funcţionare a întreprinderilor comerciale. În viziune managerială, conducerea ştiinţifică a cativităţii economice a întreprinderilor comerciale nu se poate asigura pe bază de intuiţie şi empirism. Perfecţionarea metodelor de gestiune implică utilizarea unui număr mare de indicatori economico –financiari, cunoaşterea conţinutului şi a metodologiei de calcul a acestora. Un rol important în determnarea valorilor indicatorilor necesari conducerii ştiinţifice a activităţii economice a întreprinderilor comerciale îl are contabilitatea mărfurilor. Se poate afirma, fără riscul de a exagera, că la baza conducerii activităţii economice şi a actului de decizie se află informaţia contabilă. Privită din acest punct de vedere, informaţia contabilă devine o componentă inseparabilă a actului de decizie. Funcţia informaţională a contabilităţii mărfurilor constă în furnizarea de indicatori în expresie valorică prin care să permită cunoaşterea multilaterală a realităţii, să se ofere posibilitatea fundamentării ştiinţifice a deciziilor pe toate treptele organizatorice şi să se asigure o largă bază informaţională pentru elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli şi a prognozelor economice. Realizarea acestei funcţii depinde, în ultimă instanţă, de capacitatea de înţelegere a datelor furnizate de contabilitate, de modul de interpretare şi de utilzare a acestor date în elaborarea deciziilor. FLUXUL MĂRFURILOR 1.Conţinutul fluxului mărfurilor Activitatea economică a întreprinderilor comerciale constă în achiziţionarea de mărfuri şi stocarea lor, în vederea formării fondului de marfă ce urmează a fi vândut clientelei. Stocul de mărfuri reprezintă, din punct de vedere economic, cantitatea de bunuri de consum existentă în întreprinderea comercială şi destinată revânzării în aceeaşi stare.

7

Toate operaţiile enumerate influenţează stocul de mărfuri. ca urmare a mişcării rezultate. Fluxul de ieşire al mărfurilor cuprinde următoarele operaţii: vânzări de mărfuri.1. Calculul contabil poate reflecta corect mărimea stocului de mărfuri. cum ar fi.Mărimea stocurilor de mărfuri existente în întreprinderea comercială este supusă unor modificări continue. restituiri de mărfuri de către clienţi şi plusuri de mărfuri constatate la inventariere. mişcările stocului de mărfuri pot fi reduse la dăuă categorii: flux de intrare şi flux de ieşire a mărfurilor. primiri de mărfuri de la prelucrare. în condiţiile aplicării metodei de înregistrare a stocului contabil periodic (inventar contabil intermitent). în sensul reducerii lui cantitative. perisabilităţii stabilite la inventariere şi lipsuri de mărfuri constatate la inventariere. Operaţiile economice care se includ în fluxul de intrare al mărfurilor se referă la: aprovizionări. considerarea de vânzare a unui minus de inventar (posibilităţi sau lipsuri de mărfuri). de exemplu. Aceste două categorii de fluxuri formează fluxul mărfurilor. Figura 4. preponderent. Operaţiile menţionate au ca efect creşterea cantitativă a stocului de mărfuri. 8 . trimiterea unor mărfuri la prelucrare. Fluxul mărfurilor este prezentat sinoptic în figura 4. Fluxul mărfurilor Aprovizionări Vânzări Fluxul de intrare al mărfurilor Fluxul de ieşire al mărfurilor Intrări de la prelucrare Predare la prelucrare Restituiri de Către clienţi STOC DE MĂRFURI Perisabilităţii Mărfuri în plus la inventar Lipsuri de mărfuri la invent. Deşi sunt numeroase. În caz contrar. din operaţiile de cumpărare şi vânzare a mărfurilor efectuate de întreprindere. numai în situaţia luării în considerare a ansamblului operaţiilor economice care formează fluxul mărfurilor.1. pot apărea situaţii nereale.

în vederea obţinerii unei imagini de ansamblu a activităţii comerciale desfăşurate. potrivit modelului din figura 42 9 . dintre cele mai reprezentative sunt: mărfuri. Complexitatea aczivităţii comerciale impune o astfel de organizare a sistemului informaţional contabil al mărfurilor care să răspundă necesităţilor de amplificare a informaţiilor referitoare la conţinutul fluxului mărfurilor. în principiu. fluxul mărfurilor poate fi reprezentat. este necesar ca organizarea acesteia să ţină seama de fluxul mărfurilor. în contabilitatea sintetică a mărfurilor se folosesc mai multe conturi. ca: recapitulaţii zilnice. Integrarea acestor conturi în diverse modele contabile. În sistemul informaţional contabil.Modelul contabil general al fluxului mărfurilor Pentru areflecta în contabilitatea sintetică a mărfurilor activitatea economică desfăşurată de întreprinderile comerciale. desfăşurătoare cantitative etc. operaţiile economice ale fluxului mărfurilor sunt sistematizate prin culegerea datelor din documentele justificative şi transpunerea lor cronologică în diferite situaţii contabile.2. cum ar fi: jurnale. În cea de a doua etapă. Reprezentarea contabilă a fluxului mărfurilor parcurge două etape:  Gruparea operaţiilor economice după conţinutul fluxurilor de intrare şi de ieşire ale mărfurilor  Înregistrarea contabilă a operaţiilor economice ale celor două fluxuri În prima etapă. Pentru a răspunde acestor necesităţi de informare. documente contabile cumulative şi conturi sintetice. centralizatoare. oferă posibilitatea obţinerii unor indicatori ai fluxului mărfurilor necesare orientării actului de decizie. datele din situaţiile contabile sunt supuse unor prelucrări ulterioare cu ajutorul unor modele contabile de sinteză. venituri din vânzări de mărfuri şi mărfuri în custodie sau consignaţie la terţi. bazate pe corespondenţa conturilor.

401 Furnizori D C Aprovizionări 371 Mărfuri D Sold Ieşiri prin vânzare 607 Cheltuieli privind mărfurile D C C 357 Mărfuri în custodie sau consignaţie D la terţi Sold C Trimitere la prelucrare refuzuri de către clienţi 357 Mărfuri în custodie sau consignaţie D la terţi C Intrări de la prelucrare Restituiri de către clienţi 7588 Alte venituri din exploatare D C Plusuri de inventar Persibilităţi şi lipsuri de Inventar neimputabile 6588 Alte cheltuieli din exploatare D C 461 Debitori Diverşi D Lipsuri de inventar C Imputabile Sold 10 .

În noile evaluări trebuiesc respectate. În momentul intrării bunului în patrimoniu o valoare se impune fără ezitare: este costul său de intrare (care include preţul de cumpărare şi cheltuielile anexe).) Principii de evaluare Un mare paradox al contabilităţii constă în cotradicţia ce apare între următoarele afirmaţii:  pe de o parte cifrele contabile sunt riguros exacte şi precise (se iau numeroase precauţii pentru a asigura condiţiile necesare fiabilităţii sistemului contabil). a măsurării unui consum sau ieşire din patrimoniu sau cea de sinteză. câteva constrângeri: Principiul prudenţei care poate califica principiul pesimismului sistematic.EVALUAREA STOCURILOR ŞI MIŞCĂRII MĂRFURILOR A. ea trebuie corectată sau substituită printr-o nouă evaluare.  pe de altă parte şi în acelaşi timp valorile care parvin contabilităţii pot varia într-un interval deoarece fenomenele nu se pot măsura cu certitudine. clipa prezentă. Ca urmare. deoarece:  preţurile se modifică adesea datorită cererii şi ofertei sau progresului tehnologic.  taxele de schimb cu monedele străine se modifică. de la închiderea exerciţiului. Potrivit principiului prudenţei. deci nivelul general al preţurilor creşte. pe altă bază. însă. aceată apreciere comportă forţa o incertitudine deoarece: ♦ trebuie făcute anticipaţii pentru viitor: constituirea provizioanelor. nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. ci doar estimat. reprezentând punctul de vedere al terţilor care se interesează de solvabilitatea întreprinderii. este greu de conservat în timp valoarea de intrare. Valoarea anumitor active se poate diminua însă.Ori. respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a a) 11 . a intrării bunului în patrimoniu.  valoarea monetară se diminuează. ♦ observatorul se pate situa într-un moment care diferă de altul: clipa trecută.

12 . d) Valoarea iniţială este denumită valoare de origine sau cost istoric. ţinând seama de valoarea de cumpărare (intrare). după cum înregistrarea situaţiei patrimoniale sau calculul rezultatului se face în funcţie de împrejurările actuale c) Facilitatea utilizării criteriilor obiective.  Valoarea de judecată: combinând criteriile precedente sau alegând între ele.  Valoarea venală cu variantele: vânzare liberă sau forţată. Pentru aceasta este necesară folosirea aceloraşi metode şi procedee în evaluare. cel puţin pentru perioada unui exerciţiu.cheltuielilor. Trebuie conciliat punctul de vedere al întreprinderii cu cel al terţilor. b) punctul de vedere al gestionarilor întreprinderii reclamă realismul sau activitatea evaluărilor. ţinând cont de deprecierile. Un consum trebuie măsurat când are loc. Dar evoluţia din cursul perioadei poate face să scadă valoarea de vânzare sub cea de cumpărare.  Costul de înlocuire sau de cumpărare actual. ea este posibilă doar la deschiderea exerciţiului financiar şi după o prealabilă fundamentare a schimbării în bilanţul de închidere a exerciţiului precedent. O întreprindere nu cumpără o marfă dacă preţul de cumpărare este superior celui de vânzare. cu arătarea influenţelor asupra rezultatului financiar. Omogenitatea evaluărilor conform căreia trebuie să se urmărească evoluţia unui activ în decursul timpului. valorile de cumpărare cu cele de vânzare. adică costul istoric corectat cu diminuările de valoare. riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului curent sau anterior.  Valoarea reziduală indexată la nivelul general al preţurilor.  Valoarea economică (valoarea actualizată cu încasările nete aşteptând întrebuinţarea bunului). Valorile utilizate în practică sunt următoarele. De aceea. de uzură şi de valoarea de ieşire (de vânzare):  Valoarea reziduală. vânzarea unui singur bun sau a ansamblului întreprinderii. după circumstanţele avute în vedere. Schimbarea unei metode nu asigură comparabilitatea datelor în timp şi totodată denaturează situaţia patrimoniului şi rezultatul financiar.

Fiind stocuri reânoite periodic. singurele lucruri colaterale fiind:  Includerea sau nu a cheltuielilor anexă.  Maniera de formare a stocurilor. Deprecierile de valoare care nu sunt fatale. stocurile rămân în activul unităţii mai puţin timp. De aceea diferenţa între valoarea iniţială şi actuală nu are timp să se lărgească. pe măsura vânzării. deci o parte se transmit în exerciţiile următoare. dar excepţionale şi nondefinitive sunt constatate prin provizioane pentru depreciere. este mai important decât al întreprinderii (măsurarea exactă). mărfurile nu subzistă prea mult în acriv. 13 . Punctul de vedere al terţilor (securitatea lor). actuale când a avut loc o diminuare şi a valorii iniţială când a avut loc o creştere. Includerea lor determină trecerea în cheltuieli în acelaşi timp cu stocurile.  Prin indiferenţa a două probleme: actualizarea valorii iniţiale şi alegerea între valoarea de intrare şi cea venală. care pot fi separate printr-o diferenţă sensibilă. când se datorează creşterii preţurilor prin inflaţie. Excluderea cheltuielilor indirecte determină înregistrarea lor în cheltuielile exrciţiului în careare loc aprovizionarea. valoarea iniţială se impune ca un obiectiv fără echivoc. Este necesar totuşi un cont pentru înregistrarea creşterii de valoare. în schimb măsura valorii actuale este dificil de stabilit:  Prin imposibilitatea tratării de aceeaşi manieră a creşterilor sau diminuărilor de valoare. De aceea se evită ca valoarea lor iniţială să devină anacronică. cifra înregistrată este cea a valorii venale. Dacă valoarea iniţială este uşor de determinat. Corectarea valorii de origine pune în conflict valoarea venală (pentru creanţieri) şi valoarea de intrare (pentru întreprindere). Deci. Creşterile de valoare nu se înregistrează în contabilitate. Fiind animate de o mişcare de rotaţie accentuată. El este indicat prin contabilizarea iniţială în momentul intrării bunului în patrimoniu. Raţiunea acestei practici este principiul prudenţei: se înregistrează o minusvaloare dacă ea este probabilă şi nu se înregistrează o plus valoare decât atunci când este certă în existenţa sa şi în sumă (când este confirmată prin vânzare conform principiului realizării). Astfel spus. deduse din valoarea iniţială. adesea preţul de cumpărare sau costul de producţie.Este preţul dat de întreprindere în procesul aprovizionării.

respectiv în costul de achiziţie. Nu este permisă însă nici utilizarea unui criteriu unic pentru că nu se pot satisface simultan mai multe cerinţe. Pentru a se evita acest inconvenient. Practica este obligată să utilizeze un număr redus de criterii ale valorii pentru a nu se ajunge la complicaţii.  Să înregistreze diminuiarea de valoare. b)mărfurile produse de întreprindere se evluează la cost de producţie (Cp).7 şi 9 Legea contabilităţii. 14 . deci. conform principiului prudenţei (pentru a nu apărea un profit iluzoriu. Cheltuielile din procesul aprovizionării sunt formate din: cheltuieli de încărcare.  Înregistrarea creşterii de valoare să respecte principiul realismului şi prudenţei. adică suma costului de achiziţie al materiilor prime şi a cheltuielilor directe de prelucrare la care se adaugă cotă parte din regia secţiei prelucrătoare. Deci Ca = Pc + Cha. transport. se mai include taxele şi comisioanele vamale. descărcare. în cheltuielile de aprovizionare. Criteriile de evaluare de care trebuie să ţină seama sunt:  Să asigure conservarea valorii de origine a bunului. manipulare şi eventuale taxe nerecuperabile ca accize şi taxa pe valoare adăugată pentru neplătitorii de taxă. legea permite înscrierea în cheltuieli a unor provizioane pentru creşterea preţurilor. regulile de evaluare a mărfurilor sunt: 1)La data bunului în patrimoniu. În alţi termeni. Pentru mărfurile provenite din import. Astfel: a)mărfurile achiziţionate cu titlu oneros se evaluează la cost de achiziţie (Ca) egal cu preţul de cumpărare (Pa) din factura furnizorului la care se adaugă toate cheltuielile din procesul aprovizionării (Cha). creşterea nu se contabilizează). mărfurile se evaluează la valoarea de intrare denumită şi valoarea contabilă. dar pentru o cantitate mai mică a stocurilor. pentru reânoire se utilizază o sumă neschimbată. care se diferenţiază în funcţie de calea de intrare şi perioada intrării. Acestea duce la înregistrarea plusvalorii fără a o considera un profit şi la evaluarea stocurilor de mărfuri la valoarea actuală.În cazul creşterii sensibile a preţurilor este necesară o sumă mare pentru menţinerea prin reânoire a unei cantităţi neschimbate a stocurilor de mărfuri. Conform prevederilor art. asigurare pe timpul transportului. Are loc. o pierdere de substanţă.

dacă le-ar achiziţiona în acel moment.. mărfurile se evaluează la valoarea de intrare. În acest caz mărfurile au suferit o depreciere valorică. în funcţie de calea de intrare şi perioada intrării. 4. putând rezulta două situaţii: a)Valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de intrare.La închiderea exerciţilui financiar întreprinderea efectuează evaluarea de bilanţ. Valoarea actuală se stabileşte pornind de la preţul pieţii pentru mărfuri similare sau asemănătoare şi corectându-l în funcţie de starea şi utilitatea mărfii pentru întreprindere. Aceasta este denumită şi valoarea de utilitate. Aceasta se poate calcula conform Legii contabilităţii prin: 15 . Deci provizionul apare ca un post sustractiv (se scade) al postului mărfuri.Mărfuri”. cost de producţie sau valoarea actuală). întreprinderea are obligaţia să calculeze şi înregistreze diferenţa dintre preţul de înregistrare ales şi cel impus de lege (cost de achiziţie. adică preţul pe care l-ar da dobânditorul lor. la locul şi în starea în care se află. la cost standard sau preţ de vânzare. În contul . 2. Pentru aceasta se compară valoarea de intrare a mărfurilor cu valoarea actuală. estimată după preţul pieţii. aceasta nu se reflectă în contabilitate deoarece ea se realizează şi deci devine certă numai în procesul vânzării mărfurilor.c)mărfurile intrate în patrimoniu cu titlu gratuit se evaluează la valoarea actuală denumită şi valoare venală. iar provizionul se constituie printr-un cont distinct. minusvaloarea necesitând constituirea unui provizion pentru depreciere. 3. În acest caz. În afara acestor valori de intrare Legea contabilităţii mai permite evaluarea mărfurilor la intrarea în patrimoniu. Dar aceasta se diferenţiază pentru acelaşi sortiment de marfă. mărfurile se vor reflecta în bilanţ. Prin scăderea provizionului din valoarea de intrare se obţine valoarea actuală a mărfurilor la care are loc evaluarea în bilanţ. diferenţa este reprezentată de marja comerciantului. deoarece la valoarea stabilită. Conform principiului prudenţei. De aceea este necesar calcului unei bvalori medii de intrare. acestea rămân înregistrate la valoarea de intrare.La inventar evaluarea mărfurilor se face la valoarea actuală sau venală. caz în care mărfurile au înregistrat o plusvaloare.La ieşirea din patrimoniu conform principiului costului istoric. b)Valoarea de inventar este mai mică decât valoarea de intrare. În cazul alegerii pentru evaluare a preţului de vânzare.

mărfurile ieşite se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al lotului anterior. Infiferent de procedeul de evaluare practicat de o unitate patrimonială.  a)procedeul costului mediu ponderat în două vatiante: Global sau Pe loturi de marfă şi b)procedeul epuizării succesive a stocurilor. tot în două variante:  Primul intrat – primul ieşit (FIFO –First In First Out) sau  Ultimul intrat – primul ieşit (LIFO –Last In First Out). conform relaţiei: Si +1 Sp + 1 CMP = ---------. Exemplificarea procedeelor de calcul al costului de achiziţie al mărfii ieşite prin vânzare sau alte operaţii se face la capitolul 3. respectiv CMP= -----------Qi + Q Qp + Q unde: Si = valoarea totală a stocului iniţial (sau precedent –Sp) 1= valoarea intrărilor Qi=cantitatea existentă în stocul iniţial (sau precedent –Qp) Q =cantitatea intrată Potrivit procedeului FIFO mărfurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al primei intrări (lot). paragraful 3. Costul mediu ponderat (CMP) se calculează fie lunar (global). acesta trebuie să fie acelaşi pentru tot cursul exerciţiului şi în cele care se succed. Dacă se schimbă totuşi metoda de evaluare în cazuri justificate. financiare şi asupra rezultatelor. în ordine cronologică. 16 .) Structuri de preţuri Dacă privim evaluarea mărfurilor prin prisma doar a celor două momente caracterizate prin repetabilitate. putem identifica două tipuri de preţuri:  Preţuri de cumpărare.1.3. trebuie determinate influenţele asupra situaţiei patrimoniale. pentru a asigura compatibilitatea informaţiilor şi posibilitatea unei analize în dinamică. aprovizionare şi vânzare. B. Pe măsura epuizării lotului. fie după fiecare intrare (pe loturi).

Chiar dacă facem această distincţie. desigur de bază. de unde Pn = PVMc – CaMV – Cv sau 17 . Preţul de cumpărare este doar o componentă. esenţa sau structura acestui preţ este aceeaşi. a costului de achiziţie. ceea ce diferă este doar nivelul preţului stabilit pentru acelaşi gen de marfă. a)Preţurile de cumpărare (Pc) reprezintă echivalentul sumei plătite sau de plătit pentru mărfurile furnizate de alte întreprinderi (furnizori) Aceste preţuri se caracterizează prin:  Fluctuaţie: → în raport de corelaţie cerere-ofertă → în funcţie de puterea de cumpărare a monedei naţionale  Negociabilitate-cu partenerii. ca urmare: Pv = Ca + Mb Cunoscând modul de calcul al costului de achiziţie Ca = Pc + Ch aprovizionare sau achiziţie Pv = (Pc + Cha) + Mb Marja brută are ca scop acoperirea cheltuielilor de vânzare (Cv) şi asigurarea profitului (Pn). b)Preţurile de vânzare (Pv) reprezintă echivalentul bănesc al sumelor încasate sau de încasat ca urmare a vânzării mărfurilor. se pot decupa două structuri:  Preţul de vânzare al anrosiştilor  Preţul de vânzare al detailiştilor. Dacă privim acest preţ prin prisma participanţilor posibili în circuitul comercial (angrosişti şi detailişti). folosit cu ocazia evaluării mărfurilor cumpărate şi intrate în patrimoniu. cu ocazia încheierii contractelor. Preţul de vânzare se compune din:  Costul de achiziţie al mărfii (Ca) şi  Marja brută sau marja comerciantului (Mb). deci: Mb = Cv + Pn iar: Pv = (Pc + Cha) + (Cv + Pn) sau Pv = Ca + Cv + Pn. Preţuri de vânzare.

 mărimea marjei care fluctuează odată cu fluctuaţia preţului de vânzare pe grupe sau sortimente de mărfuri.). cele două categorii economice sunt deci egale. Marja brută se poate stabili:  procentual (procentul aplicându-se la costul de achiziţie iar suma astfel stabilită adăugându-se la aceasta). În sumă absolută.  mixt. apare necesitatea folosirii categoriei economice de marjă brută redusă. Aceasta are acelaşi conţinut şi scop (destinaţie). Procentul se diferenţiază.  ca diferenţă între preţul de vânzare şi costul de achiziţie. suma rezultată adăugându-se al acesta pentru a obţine preţul de vânzare.sau unde Pn = MbMv – Cv. prin combinarea procentului cu suma fixă. 18 .en detail” etc.en gros” sau . Cv-cheltuieli de vânzare (de desfacere).  în suma absolută (fixă). Pn – profit MbMv-marjă brută aferentă mărfii vândute. Principalele caracteristici ale sale sunt:  mărimea marjei brute care se stabileşte de către întreprinderea vânzătoare. Marja brută reprezintă suma cuprinsă în preţul de vânzare destinată acoperirii cheltuielilor de vânzare (desfacere= şi asigurării profitului (P) întreprinderii vânzătoare. Marja brută se adaugă la costul de achiziţie pentru a obţine preţul de vânzare... dar se negociază cu clientul în momentul negocierii preţului de vânzare care o include. În situaţia în care evaluarea se face la preţ de vânzare.  nivelul marjei brute se diferenţiază în funcţie de natura mărfurilor desfăcute (în funcţie de nivelul cheltuielilor de desfacere) şi profitul întreprinderii (. Deosebirea între marjă brută şi marjă brută redusă constă în modul de calcul al preţurilor:  procentual de marjă brută se aplică la costul de achiziţie al mărfii.

 Cc = Camv + Cheltuieli administrativ – gospodăreşti. procentul de marjă brută redusă se aplică la preţul de vânzare. rezultatul brut din vânzarea mărfurilor. Ca urmare. inclusă în preţul de vânzare. suma rezultată scăzându-se din acesta pentru a determina costul de achiziţie.PM Marja brută. formarea rezultatului poate fi redată astfel: Vânzări de mărfuri în – Costul complet al = sumă netă (Pv) mărfurilor vândute (Cc)  Camv ↓ (cost de achiziţie al mărfurilor vândute)  Salarii  Prestaţii terţi  Impozite 19  Alte cheltuieli Profit net . sub forma profitului net se calculează astfel: Costul complet al mărfurilor vândute (Cc) exprimă suma cheltuielilor efectuate de unitatea patrimonială pentru vânzarea mărfurilor şi se compune din:  costul de achiziţie al mărfurilor vândute şi cheltuielile de desfacere. materiale. lucrări şi servicii efectuate de terţi etc.  Cheltuieli necesare funcţionării întreprinderii sunt salarii.  rezultatul net (Rn) = Vânzări de mărfuri (Pv) (cifra de afaceri) – Costul complet al mărfurilor vândute (Cc). Rezultatul net. exprimă de fapt. Pentru transformarea marjei brute în marjă brută redusă se foloseşte procedeul sutei majorate cu procentul PM: 100 X PM Mb →Mb(redusă) = ————— 100 + PM iar pentru transformarea inversă se foloseşte procedeul sute micşorate 100 X PM Mb →Mb(redusă) = ————— 100 . Schematic. apare necesitatea transformării procentului de marjă în procent redus de marjă şi invers.

 Reduceri financiare. 20 . în general prin aplicarea unui procent asupra preţului de vânzare (exemplu: remiza de 10% pe care o acordă editurile unor librării). Risturnele reprezintă reduceri de preţ calculate asupra ansamblului de operaţii efectuate cu acelaşi partener (client) pentru o anumită perioadă convenită de comun acord pentru care s-a depăşit valoarea contractată (exemplu: risturnă de 1% asupra vânzărilor către acelaşi client şi care au depăşit valoarea de 2. 1. b)reducerile de preţ care pot fi de două feluri:  Reduceri comerciale.C)FACTURAREA MĂRFURILOR.000. remize. Pentru furnizor ea este un document de vânzare a mărfurilor. iar pentru client. Se calculează. Remizele sunt reduceri acordate asupra preţului de vânzare convenit. Factura cuprinde: a)preţul unitar al mărfurilor care îmulţit cu cantitatea vândută/cumpărată pentru fiecare sortiment de marfă permite stabilirea valorilor parţiale.000 lei convenită prin contract). FINANCIARE ŞI FISCALE ALE FACTURII ELEMENTELE COMERCIALE. dar care nu fac marfa nevandabilă.Reducerile comerciale pot fi: bonificaţii. în funcţie de importanţa cantităţii vândute (remize de cantitate) sau de rolul de revânzător al clientului (remize de vânzare). risturne. Documentul care stă la baza vânzărilor (cumpărărilor) de mărfuri este factura. Acestea însumate dau valoarea totală a mărfii. de cumpărare. Bonificaţiile sunt reduceri de preţ acordate de furnizor clientului pentru unele defecte de calitate conţinute de marfă.

Sconturile sunt reduceri acordate de furnizor clentului pentru plata/încasarea înainte de termenul de scadenţă.Perla”: 500m stofă. În acest caz li se acordă un scont de reglementare. Exemplu: s-au vândut mărfuri de 500.Reducerile de preţ cu caracter comercial se exprimă procentual. De exemplu: PvMv 1. de 90 cm lăţime a 1000 lei/m 500.000 lei Exemplu de factură care cuprinde cele două tipuri de reduceri: Analiza facturii primite de la furnizorul .000 lei ————————————————————————————— Preţ de cimpărare (după deducerea reducerii) 485.Reducerile financiare apar sub forma sconturilor sau sconturilor de reglementare.000) 15. 2. care presupunem. că este de 2% asupra valorii facturii: 500. Clientul cere efectuarea plăţii după 30 zile.000 lei Reducerile de preţ se pot factura odată cu marfa sau ulterior facturării mărfii.000 lei X 2% = 10.000 lei —————————————————— Pv redus = 294.000 X 300 lei = 300.000 lei Bonificaţie 3% (3% X 500.850 lei 485. În cel de-al doilea caz nu mai influenţează preţul mărfurilor (pe care între timp clentul le şi putea revinde). .000 lei Remiză 2% = 6. 1% asupra sumei de 4. Procentul reprezentând reducerea se aplică asupra preţului de vânzare practicat de furnizor.150 lei 21 .. fiind considerate cheltuieli de exploatare la furniozorul care le acordă şi venituri de exploatare la clientul care le primeşte. În primul caz influenţează prin diminuare Pv la furnizor şi Pc (implicit Ca) la client.000 lei ————————————————————————————— Suma datorată furnizorului 480.000 lei cu termenul normal de plată de 90 de zile.000 lei Scont de reglementare.

În acest caz.aprov. ea trebuie repartizată pe fiecare sortiment. De la acest loc până la destinaţie toate cheltuielile şi responsabilitatea asupra mărfii cad în sarcina clientului. În cazul în care cheltuiala de transport – aprovizionare este facturată pentru două sau mai multe sortimente de marfă.  Loco (franco) gară (autogară. Până la acest loc toate cheltuielile sunt efectuate şi suportate de furnizor. De regulă. d)Preţul transportului Factura poate cuprinde sau nu şi preţul transportului în funcţie de condiţiile înserate în contractul încheiat între furnizori şi client. calculat în raport cu valoarea totală a mărfii.Perla” a facturat odată cu marfa şi ambalajele: stelaje 50 bucăţi X 300 lei/bucată = 15.c)Preţul ambalajelor Ambalajele pot fi facturate separat de marfă sau pot fi incluse în preţul mărfurilor. port) de destinaţie Condiţiile de transport exprimă locul în care se face trecerea mărfii din proprietatea furnizorului în proprietatea clientului. Cheltuieli de aprovizionare Kchelt. Repartizarea se face pe baza unui coeficient de repartizare convenţional.  Loco (franco) gară (autogară. Principalele condiţii de transport sunt:  Loco (franco) depozitul furnizorului. = —————————————— Total valoare marfăaprovizionată 22 .000 lei. port) de expediţie. El le va adăuga la preţul de cumpărare al mărfii pentru a determina costul de achiziţie. Exemplu: furnizorul .  Loco (franco) unitatea primitoare. sunt facturate separat şi se plătesc odată cu plata contravalorii mărfurilor.. el le va factura împreună cu marfa. Dacă aceste cheltuieli se efectuează de furnizor în contul şi pe seama clentului. transportul facturat clientului devine un element aditiv al facturii.

Dacă TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă. TVA care se decontează cu statul se determină lunar ca diferenţă între suma TVA colectată şi suma TVA deductibilă.aprov X Valoarea parţială a mărfii (pe sortiment) e)În condiţiile aplicării taxei pe valoare adăugată (TVA). diferenţa se recuperează de la stat şi reprezintă TVA de rambursat (de recuperat). TVA este o taxă fiscală care priveşte vânzările de bunuri şi prestările de servicii.Cota cheltuielii de aprovizioare pe sortiment = Kchelt. de unde şi denuirea ei de taxă deductibilă. TVA se va calcula ca diferenţă între taxa aferentă vânzărilor şi taxa aferentă cumpărărilor. factura cuprinde şi acest element cu caracter fiscal. Din punct de vedere al statutului TVA este un impozit. Deci se aplică numai în ţara în care se consumă bunurile. iar din punct de vedere al consumatorului final. o taxă pe consum. Deoarece TVA aferentă vânzărilor se încasează de la clienţi este cunoscută şi sub denumirea de TVA colectată. Dacă TVA colectat este mai mică decât TVA deductibilă. Deoarece valoarea adăugată în ramura comerţului (marja brută) se calculează ca diferenţă între preţul de vânzare şi costul de achiziţie al mărfurilor vândute. diferenţa se datorează statului şi reprezintă TVA de paltă. TVA aferentă cumpărărilor se scade (se deduce) din taxa colectată. Reflectarea contabilă a elementelor facturii pentru cumpărări de mărfuri Factura Preţ marfă Remize Preţ net ---------23 -------(-) --------→D cont mărfuri . Ca urmare în factură trebuie să apară distinct preţul mărfurilor şi serviciilor (fără TVA) şi separat suma TVA.

.Mărfuri” 24 . preţul de vânzare al mărfii.(-) →C cont venituri financiare ---------Preţ net financiar ----------TVA (+) →D cont TVA deductibilă ----------Suma de paltă →C cont furnizori ------------ Scont Contabilizarea elementelor facturii de vânzare Factura Preţ marfă Remize Preţ net -------(-) --------→C cont venituri din vânzarea mărfurilor ---------Scont (-) →D cont cheltuieli financiare ---------Preţ net financiar ----------TVA (+) →C cont TVA colectată ----------Suma de încasat →D cont clienţi ------------ Reducerile de preţ cu caracter comercial (bonificaţii.. printr-o factură distinctă. înregistrându-se în creditul contului .  La client. remize şi risturne) se pot factura odată cu marfa sau ulterior facturării acesteia. Dacă se facturează odată cu marfa influenţează:  La vânzător. înregistrându-se în debitul contului .Venituri din vânzarea mărfurilor”. costul de aprovizionare al mărfii.

1.METODE DE CONTABILITATE A STOCURILOR ŞI OPERAŢIILOR CU MĂRFURI FORMELE ŞI DOCUMENTELE APROVIZIONĂRII ŞI VÂNZĂRII DE MĂRFURI În practica întreprinderilor de comerţ – turism se întâlnesc forme comune de aprovizionare – vânzare a mărfurilor sau specifice unor unităţi operative. indiferent de momentul acordării/obţinerii lor (odată cu mărfurile sau ulterior). 25 . Aprovizionarea se poate face şi pe bază de comandă. cantităţile şi termenele de livrare.2. condiţiile de transport şi ambalare etc. nu mai influenţează preţurile acesteia contabilizându-se distict:  Reducerile acordate.. ca .Dacă se facturează ulterior facturării mărfurilor. altă cheltuială de exploatare”  Reducerile obţinute. Procesul de aprovizionare se desfăşoară pe baza contractelor încheiate cu furnizorii. ca o . în care se precizează mărfurile ce se achiziţionează.. nu influenţează preţul acestora şi reprezintă cheltuieli financiare pentru vânzător şi venituri financiare pentru cumpărător. a)Formele şi documentele aprovizionării cu mărfuri A Formele comune şi documentele aprovizionării cu mărfuri Aprovizionarea cu mărfuri se face de la întreprinderile industriale şi agricole producătoare din ţară prin import direct sau prin intermediul întreprinderilor de comerţ exterior şi de alte întreprinderi de comerţ.alte venituri din exploatare” Reducerile financiare. modalităţile şi termenele de paltă.

Urmărind concordanţa cu prevederile din contract şi documentele de livrare şi transport. Cărăuşul asigură transportul mărfurilor la destinaţie. este luată în custodie. Scrisoarea de transport. marfa nu este acceptată de întreprinderea de comerţ ca fiind necorespunzătoare sortimental. se procedează la verificarea cantitativă şi calitativă şi se întocmeşte Nota de recepţie şi constatare de diferenţe. delegatul le preia şi semnează documentele de livrare (Dispoziţia de livrare şi Factura). Pe baza documentelor primare se fac înregistrări în evidenţa operativă (fişa de magazie.a)Aprovizionarea fără delegat (pe răspunderea furnizorului). întocmidu-se un Proces verbal de luare în custodie. b)Aprovizionarea prin delegat propriu are loc când furnizorul şi beneficiarul se află în aceeaşi localitate. care se înregistrează în contabilitatea sintetică. după caz. La sosirea lui. În cazul constatării unor urme de violare a vagonului sau ambalajelor se întocmeşte Proces verbal de constatare opozabil furnizorului sau cărăuşului. 26 . comisia de recepţie întocmeşte Nota de recepţie şi constatare de diferenţe. Acesta numeşte o comisie de recepţie care procedează la recepţia cantitativă şi calitativă a lotului de marfă. raport de gestiune etc. Delegatul întreprinderii de comerţ se prezintă la furnizor cu o comandă şi o delegaţie de ridicare a mărfurilor şi eventual cu CEC – uri necesar efectuării plăţii. Dacă parţial sau total. Urmeză prelucrarea şi înregistrarea documentelor de livrare şi recepţie asemănător cu procedura prezentată anterior. Ulterior. Urmează ambalarea mărfurilor. Ca documente de transport se întocmesc: Scrisoarea de trăsură. El poartă răspunderea integrităţii lotului de marfă şi ambalaje. ea se restituie furnizorului. (în funcţie de mijlocul de transport folosit). Pe baza acestuia furnizorul întocmeşte Dispoziţia de livrare în conformitate cu care procedează la autorecepţia lotului de mărfuri. anunţarea destinatarului şi încredinţarea bunurilor beneficiarului. are loc în concordanţă cu prevederile contractuale şi ale graficului de livrări. sau la preţ de vânzare. Buletinul de mesagerie etc.) şi se întocmesc documentele centralizatoare (Recapitulaţii sau borderouri ale mărfurilor intrate). cu această ocazie fiind încredinţate cărăuşului. În nota de recepţie. încărcarea în mijlocul de transport şi expedierea lor. marfa se evaluează la cost de achiziţie. în funcţie de metoda de contabilizare a operaţiilor cu mărfuri. întocmindu-se un Proces verbal de autorecepţie. calitativ sau nelivrată la termenele prevăzute. Participând la recepţia mărfurilor şi ambalajelor.

.. c)Aprovizionarea din producţie proprie se întâlneşte tot în alimentaţia publică şi constă în transferul unor preparate culinare din bucătăriile restaurantelor către unităţile de desfacere (bufet etc.Fişei de magazie” cu ieşirile de mărfuri.. 27 .alimentaţie publică”. c)Aprovizionarea cu delegat al întreprinderii furnizoare presupune prezentarea acestuia la unitatea beneficiară unde se verifică mărfurile de către comisia de recepţie şi se întocmesc documentele de recepţie. Predarea mărfurilor către gestiunea primitoare (bucătărie.Graficului de distribuţie” şi a . cantităţile şi preţul de cumpărare în ..raportului de gestiune” cu intrările de mărfuri şi a .Nota de recepţie şi constatare de diferenţe”. Tot pe baza ei se întocmeşte Recapitulaţia mărfurilor ieşite din depozit şi intrare în gestiunea primitoare b)Aprovizionarea de de piaţa agroalimentară se face de unităţile operative de alimentaţie publică din numerarul reţinut din vânzări şi încredinţat achizitorului sub formă de avans spre decontare.Notei de predare –restituire” care justifică descărcarea gestiunii depozitului şi încărcarea gestiunii beneficiare.. fie întocmirea lor din propria iniţiativă de beneficiar. bufet) se consemnează .Nota de predarerestituire” întocmită pe baza .. printr-una din formele anterioare.. Formele specifice de aprovizionare şi documentele întocmite a)Aprovizionarea prin intermediul depozitelor de repartizare se întâlneşte în cadrul întreprinderilor .În cazul lipsurilor de marfă constatate la recepţie se întocmeşte Decizia de imputare sau se ia delegatului un Angajament de plată.. Nota de predare-restituire stă la baza completării . Depozitul de repartizare efectuează două operaţii:  Prima se referă la recepţia mărfurilor sosite de la furnizor. Aceasta consemnează sortimentele de mărfuri..en detail” sau de . Decontarea necesită fie aşteptarea documentelor de decontare de la furnizor. B.Aceasta se efectuează pe baza .).Borderoul de achiziţii”. Decontul de transfer este .Notei de comandă” emisă de unitatea primitoare.  A doua o constituie distribuirea mărfurilor către magazine sau unităţi de alimentaţie publică..

Formele şi documentele vânzării de mărfuri Formele de vânzare a mărfurilor se pot împărţi în două categorii şi anume:  Vânzarea către consuumatori individuali.Factura” care este individuală sau globală dacă vânzarea se face la mai multe unităţi aparţinând aceleaşi întreprinderi.Vânzarea către terţi (alte întreprinderi) cu încasare în numerar sau prin virament cunoaşte următoarele forme vânzarea loco unitate primitoare cu delegat a întreprinderii predătoare (furnizorului) presupune colectarea comenzilor de mărfuri de la beneficiari. încărcarea în mijloacele de transport.  Vânzarea către consumatori colectivi sau terţi (alte întreprinderi) După modalitatea de încasare a banilor. În factură se menţionează cantitatea efectiv primită de ebneficiar.Avizului de însoţire a mărfurilor”. A. Diferenţele ce se pot ivi între cele două cantităţi.Nota de predare-restituire serveşte la descărcarea gestiunii bucătăriie şi la încărcarea gestiunii unităţii primitoare... vânzarea către consumatorii individuali se face cu încasare în numerar. De regulă. Pe baza avizului astfel completat.Avizul de însoţire” şi a semnării acestuia. întocmirea . Recapitulaţia sau Borderoul mărfurilor ieşite”. sunt denumite diferenţe din distribuţie şi se soluţionează de predătorul mărfii. furnizorul întocmeşte .. Avizele de însoţire şi facturile stau la bază înregistrărilor din evidenţa operativă gestionară. autorecepţionarea şi încredinţarea lor delegatului. Confirmarea primirii mărfurilor şi acceptul plăţi lor se face prin completarea de către beneficiar a cantităţii de mărfuri primite în . Avizul de însoţire reprezintă documentul de Ieşire a mărfurilor. pregătirea loturilor de mărfuri ce se vând. iar către terţi cu încasare prin virament. cumpărătorul completând cantitatea efectiv primită. vânzarea poate fi în numerar sau prin virament. El se prelucrează şi se centralizează în .. a) 28 . În el se înscrie iniţial cantitatea livrată.

b)vânzarea mărfurilor cu eliberare de bon şi înregistrare în aparatul de casă. serviciul comercial emite .. La unitatea predătoare se recepţionează mărfurile. Vânzarea către consumatorii individuali se face.. de regulă cu încasarea în numerar şi cunoaşte următoarele forme: a)vânzarea mărfurilor cu bon eliberat de vânzător şi înregistrare în borderouri.. întocmindu-se .Certificat de calitate” etc... cantitatea.. se procedează la autorecepţia sa.Scrisoare de transport”. Documentele de livrare se înregistrează în evidenţa gestionară şi apoi se prelucrează.comandă” cuprinzând mărfurile solicitate şi o .Scrisoare de trăsură”. din care două le înmânează clientului şi al treilea rămâne la carnet. cu care ocazie se întocmeşte un . După predarea mărfurilor cărăuşului se emit documentele de transport: . La vânzarea mărfurilor cu eliberare de bon. apare: e)vânzarea prin ospătari. Factura” şi . După pregătirea lotului de marfă. B. . în prezenţa delegatului cumpărătorului. . Prelucrarea documentelor se face asemănător ca în varianta prezentată anterior. a graficului de livrare şi a dispoziţiei de livrare întocmită de compartimentul comercial. pentru întreprinderile cu laimentaţie publică. ca formă specifică de vânzare pentru celelalte unităţi. Bonul de vânzare cuprinde: felul mărfii. d)vânzarea mărfurilorcu plata la domiciliul clientului prin casele de comenzi..en-detail”... vânzătorul întocmeşte un . etc.Factura”.Delegaţie de ridicare a mărfurilor”.b)Vânzarea loco unitate furnizoare cu delegat al cumpărătorului necesită prezentarea acestuia cu o .Certificatul de calitate”.Dispoziţia de livrare” prin care dispune vânzarea mărfurilor. . Avizând comanda. centralizează şi înregistrează în contabilitate.. ele se pot folosi în special la unităţi cu autoservire. Dacă aceste forme de vânzare sunt specifice întreprinderilor ... c)vânzarea mărfurilor cu tichet emis de paratul de casă. c)Vânzarea mărfurilor pe răspunderea furnizorului (fără delegat) se efectuează pe baza contractului. preţul unitar de vânzare şi valoarea mărfii la preţ de vânzare. 29 . Se întocmesc apoi documentele de livrare: ..Bon de vânzare” în trei exemplare.Proces verbal de recepţie”.Buletin de mesagerie”.

bonurile de marcaj” şi . valoarea la preţ de vânzare şi taxa de transport. Încasarea banilor pentru mărfurile vândute se face pe baza .. ei întocmesc . Casierul numără banii încasaţi şi întocmeşte .întocmind Notă de comandă – livrare” în care se consem-nează sortimentele de mărfuri.. stând la baza înregistrărilor în . bufet). Documentul cuprinde numele ospătarului. pe baza filelor CEC din carnete cu limită de sumă.Borderoul bonurilor de vânzare” deschis pe raioane şi grupe de mărfuri. secţia. La sfârşitul programului se totalizează valoarea înscrisă în borderouri sau în memeoria apartului de casă. unul rămâne gestionarului secţiei care eliberează marfa. volumul desfacerilor de mărfuri. sau în cont. care constituie documente primare ale vânzărilor de mărfuri. totalul reprezentând valoarea vânzărilor.. ospătarii le transmit secţiilor gestionare (bucătărie. bar.. servit de turişti în cameră. ci şi prin virament. iar al doilea rămâne la ospătar. prin recepţia hotelurilor. felul. cu defalcarea desfacerii pe secţii gestionare şi pe forme de încasare.notele de plată” în . crame.. Aceasta se emite la unitatea predătoare.Borderoul de încasări şi plăţi”. Bonuri de marcaj” din carnete distincte pe secţii. le înregistrează fie în . din care unul se predă cleintului. fie în memoria aparatului de casă şi în . Vânzarea prin ospătari constituie o formă specifică aplicată în restaurante. cantităţile. Vânzarea mărfurilor cu tichet emis de aparatul de casă presupune marcarea vânzării în aparatul de casă şi eliberarea unui tichet în momentul încasării banilor şi a eliberării mărfii solicitate.. iar celălalt la carnet. prin micul dejun. Încasarea se poate face nu numai în numerar. braserii etc. cantitatea şi valoarea mărfurilor la preţuri de vânzare ale categoriei de local. După preluarea comenzilor de la consumator. sumele încasate şi eventualele diferenţe de casă. Pe baza borderourilor.Raportul de grestiune” şi a întocmirii facturii.. Pentru mărfurile preluate de la acestea.Notei de plată” întocmită în două exemplare. Centralizatorul vânzărilor pe unitate” document care însumează pe gestiuni. preţul unitar. La sfârşitul programului se întocmeşte . Vânzarea mărfurilor la domiciliu se face pe baza comenzilor telefonice ale clienţilor.Monetarul”. document justificativ a ieşirii din gestiune şi al vânzării mărfurilor.... La sfârşitul programului fiecare ospătar centralizează datele din .Casierul încasează suma înscrisă pe bon şi după ce semnează şi ştampilează cele două bonuri.Banda de control”. şeful 30 . Casele de comenzi pregătesc loturile de marfă solicitate. Emis în două exemplare.

La casieria centrală. Acesta cuprinde mişcările valorice ale mărfurilor şi ambalajelor şi soldul scriptic determinat zilnic sau periodic. stabilind stocul de mărfuri după fiecare operaţie.Registrul de casă”.Raportul de gestiune”. intrările şi ieşirile de mărfuri. Aici se confruntă cu Monetarul şi raportul de gestiune trimise de gestionar şi se întocmeşte . care înregistrează pe baza lui.Fişei de magazie” în care gestionarul operează numai cantitativ.. baruri etc. Organizarea evidenţei operative a mărfurilor. a)La depozite evidenţa operativă este organizată cu ajutorul . ieşirile de mărfuri în . restaurante. Se face în mod diferit la depozite şi celelalte unităţi: magazine. baruri.. încasările se înscriu într-o chitanţă centralizatoare care se înregistrează în . Un exemplar al chitanţei de predare a banilor se transmite la Compartimentul financiar – contabil.Borderoul însoţitor” şi se predau într-o geantă specială. 31 . Raportului de gestiune” întocmit zilnic sau periodic de gestionar şi nu numai în etalon valoric.Centralizatorul vânzărilor şi încasărilor pe întreaga întreprindere”.. restaurante.. Gestionarul primeşte o chitanţă de predare a genţii. a încasării banilor şi a eventualelor diferenţe de casă. b)În magazine..de unitate întocmeşte . va apărea în extrasul de cont. Datele din Fişa de magazie se confruntă periodic cu cele de la contabilitate pentru controlul exactităţii lor. C. banii se înscriu în .. bufete organizarea evidenţei operative şi a contabilităţii analitice prezintă particularităţi datorate formelor şi documentelor vânzării mărfurilor care furnizează numai informaţii valorice. cofetării.Monetarului”. Un exemplar semnat de casierul general se restituie şefului de unitate. Dacă numerarul încasat din vânzări este colectat prin maşini ale băncii. sigilată. Numerarul inventariat la bancă. Acesta serveşte pentru înregistrarea în contabilitate a vânzării mărfurilor... c)Forme de evidenţă operativă specifice se organizează în gestiunile bucătăriilor şi barurilor. Evidenţa operativă se organizează cu ajutorul . Centralizatorul vânzărilor pe unitate” cu defalcare pe secţii (pentru descărcarea gestiunii acestora) şi pe modalităţi de încasare a banilor. În cazul tuturor formelor de vânzare cu încasare în numerar acesta se depune la caseria centrală a întreprinderii sau se preia de către casierii colectori ai băncii pe baza .

 Pentru calculul provizioanelor în cazul deprecierii de valoare ♦ Calculul rezultatelor generate de activitate  Identificarea şi separarea reducerilor cu caracter comercial de cele financiare.Profit şi pierdere” şi anume: ♦ Nivelul stocurilor  Ca obiect al inventarului în scopul evaluării şi controlului gestionar. document cantitativ care exprimă stocul de preparate culinare. fie ca o afectare directă a nivelului stocurilor.Planul producţiei culinare” .  Dimensionarea costului de achiziţie al mărfurilor vândute cheltuielilor cu marfă).  Stabilirea corectă a nivelului veniturilor şi respectiv a cifrei de afaceri. respectiv fluxul circulaţiei mărfurilor. privite în ansamblu. Caracterizarea generală a metodelor de contabilitate a stocurilor şi operaţiilor cu mărfuri Metodele de contabilitate a stocurilor permit crearea unui sistem prin care să se evidenţieze.. structurile de conturi utilizate în reflectarea stocurilor şi operaţiilor care le determină. fie ca o cheltuială determinată de procurarea unui bun. atât stocurile cât şi operaţiile care le influenţează.  Ca termen în relaţia de calcul al costului mărfurilor vândute (variaţia stocurilor ).La bucătării. Indiferent de metodele aplicate.  32 .  Ca element de bilanţ care defineşte o mărime patrimonială. Fişa de stocuri” care are rolul unui inventar de predare-primire a stocurilor de mărfuri rămase la sfârşitul programului de lucru. pornind de la anumite reguli. toate converg spre cunoaşterea unor elemente indispensabile atât întocmirii bilanţului cât şi contului ..  capacitatea de a identifica şi reflecta în mod continuu sau la anumite momente nivelul stocurilor. La bar se întocmeşte . gestionarii întocmesc zilnic .. Sistemele create se pot diferenţia prin:  preţurile utilizate în evaluarea stocurilor şi mişcărilor de mărfuri.  modalitatea de a privi intrările de mărfuri.

 Determinarea marjei brute aferente mărfurilor vândute. Această fluctuaţie presupune calcului costului de acgiziţie aferent mărfurilor vândute după anumite procedee. acestea se pot grupa în două mari categorii: 1. a)Metoda inventarului permanent la cost de achiziţie Se caracterizează prin evaluarea stocurilor şi mişcării mărfurilor la cost de acgiziţie. ♦ În funcţie de obiectivele urmărite şi particularităţile proprii metodelor. cu ajutorul conturilor de mărfuri. b)inventar permanent la cost standard. 33 .inventar” semnifică posibilitatea pe care o oferă contabilitatea de a stabili scriptic.13 din Legea contabilităţii. permanent sau periodic. care de regulă este fluctuaant pentru acelaşi sortiment de marfă. contabilitatea analitică a valorilor materiale şi implicit a mărfurilor se organizează cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea metodei inventarului permanent sau a inventarului intermitent. Determinarea nivelului stocurilor. Legea contabilităţii prevede calculul după două procedee şi anume:  Procedeul costului mediu ponderat.. Potrivit art. Plecând de la posibilele preţuri de evaluare metoda inventarului peramnent se poate prezenta în mai multe variante: a)inventar permanent la cost de acgiziţie.Metoda inventarului intermitent Utilizarea noţiunii de . În acest sens.  Procedeul epuizării succesive a stocurilor. nivelul stocurilor.Metoda inventarului permanent 2. c)inventar permanent la preţ de vânzare (fără sau cuTVA).Mărfuri” se înregistrează toate operaţiile de intrare şi ieşire. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment al stocurilor. realizându-se în acest fel un inventar scriptic continuu. Metoda inventarului permanent Metoda inventarului permanent asigură cunoaşterea în orice moment a nivelului stocurilor. în contul . impune ca toate operaţiile de intrare – ieşire să fie evaluate la acelaşi tip de preţ indiferent care ar fi acesta. atât cantitativ cât şi valoric..

Venituri din vânzarea mărfurilor” ţine evidenţa vânzărilor de mărfuri (la preţ de vânzare mai puţin taxa pe valoare adăugată TVA). Cele trei conturi prezentate formează osatura metodei. se corectează cifra de afaceri cu reducerile acordate. constatate plus la inventar.Pentru contabilizarea curentă a operaţiilor privind stocurile şi milşcările de mărfuri. Planul de Conturi Generale menţionează următoarele conturi:  Contul 371 . în profit. Contul 707 . În cazul inventarului permanent se debitează în cursul exerciţiului cu valoarea la cost de achiziţie a mărfurilor ieşite din patrimoniu (vândute sau constatate lipsă la inventar).  Creditarea contului se efectuează la finele perioadei cu repartizarea sumei totale a cheltuielilor cu marfă asupra rezultatului financiar. date în custodie la terţi. În debitul contului . se mai poate credita cu eventuale recuperări de cheltuieli şi cu plusurile la inventar.Mărfuri” se înregistrează valoarea la cost de achiziţie a mărfurilor intrate în gestiune (cumpărate. În acest fel. cantitativ-valoric. de activ.. Ca excepţie. se mai poate debita cu acoperirea eventualelor reduceri de preţuri cu caracter comercial (bonificaţii. risturne) acordate ulterior facturării mărfurilor. donaţii). Ca excepţie. În credit se înregistrează preţul de vânzare al mărfurilor vândute clienţilor. primite de la terţi. nu definesc metoda şi se pot grupa în următoarele categorii:  a)Pentru decontările cu furnizorii 34 . precum şi a celor aflate în unităţile cu amănuntul sau de alimentaţie publică şi este un cont de stocuri.Mărfuri” care ţine evidenţa mărfurilor aflate în depozitele cu ridicata. Soldul contului reprezintă valoarea mărfurilor la cost mediu de achiziţie existente în stoc la finele perioadei. minusuri la inventar). Celelalte conturi care mai apar fiind inerentereflectării fluxului circulaţiei mărfurilor.. şi în credit valoarea la cost mediu de achiziţie a mărfurilor ieşite din patrimoniul unităţii (vândute. Necesită dezvoltarea în analitic. remize.. Cheltuieli privind mărfurile” evidenţiază costul de achiziţie al mărfurilor vândute de către unităţile patrimoniale. aduse ca aport. Debitarea contului are loc la finele perioadei cu încorporarea sumei totale a veniturilor din vânzare. pe fiecare sortiment de marfă. Contul 607 ..

 35 .Contul 401. se creditează cu valoarea acceptată de furnizor a efectelor comerciale. de activ. se debitează cu valoarea facturilor sosite.. Cont de datorii comerciale. Soldul final creditor reflectă valoarea efectelor de plătit. lucrărilor.Furnizori – facturi nesosite” evidenţiază obligaţiile faţă de furnizor pentru bunurile primite fără factură. Soldul final creditor reflectă sumele datorate furnizorilor de la care nu s-au primit facturi. Se debitează cu plăţile efectuate către furnizori. Furnizor – debitori este un cont de creanţe. se creditează cu valoarea bunurilor.. Cont de datorii comerciale.  Contul 408 . de pasiv.. precum şi TVA aferentă acestora şi cu eventuale diferenţe de curs valutar nefavorabile. Cont de datorii comerciale. reluarea diferenţelor nefavorabile de curs înregistrate la închiderea exerciţiului.Efecte de plată” ţine evidenţa obligaţiilor de plată stabilite pe bază de efecte comerciale (cambie. lucrări executate sau servicii prestate. trată. se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale. lucrările sau serviciile recepţionate. Se dezvoltă în analitic pe fiecare furnizor în parte. executări de lucrări şi prestări de servicii. Se debitează la acordarea avansurilor în vederea aprovizionării cu bunuri sau în contul unor prestări de servicii sau executări de lucrări. eventualele diferenţe favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii externi şi valoarea efectelor comerciale acceptate de furnizor. serviciilor recepţionate în lipsa facturilor. contul 409.). Soldul final creditor reflectă sumele datorate furnizorilor. Acordând un avans furnizorilor se naşte un drept de creanţă faţă de aceştia: ei devin debitori. De menţionat că în acest caz TVAul aferent cumpărărilor este neexigibil până la primirea facturii. Cu această ocazie se înregistrează şi TVA-ul aferent avansurilor. aferente furnizorilor neachitaţi la închiderea exerciţiului..Furnizori – debitori” (Avansuri furnizori) ţine evidenţa avansurilor acordate furnizorilor pentru livrări de bunuri. se creditează cu datoria faţă de furnizori privind bunurile. bilet de ordin etc. Deci.Furnizori” ţine evidenţa relaţiilor cu furnizorii interni şi externi pentru aprovizionări de bunuri. de pasiv.  Contul 409 .  Contul 403 . de pasiv.

se debitează cu vânzările de bunuri. cu TVA-ul aferent vânzărilor. Soldul final debitor reflectă creanţele neâncasate de la clienţi. b)Pentru decontările cu clienţii: Contul 411 . Se creditează cu sumele încasate de la clienţi. Este un cont de activ.Efecte de primit” ţine evidenţa creanţelor stabilite pe bază de efecte comerciale..  Contul 416 .. Se creditează la încasarea efectelor comerciale. dubioşi sau aflaţi în litigiu. executări de lucrări şi prestări de servicii pe bază de factură.Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţii interni şi externi pentru vânzări de bunuri. diferenţelor nefavorabile aferente creanţelor exprimate în valută. reluarea diferenţelor nefavorabile înregistrate la închiderea exerciţiului anterior şi reactivarea creanţelor trecute la insolvabilitate. prestări de servicii şi executările de lucrări la preţ de vânzare. lucrărilor sau serviciilor primite în contul avansurilor acordate. Cont de creanţe. Soldul final debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit. Soldul debitor al contului reflectă sumele datorate de clienţii incerţi. de activ. valoarea cecurilor şi efectelor comerciale acceptate şi valoarea aconturilor acordate clienţilor.  36 . diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor exprimate în valută.  Contul 413 .. Este un cont de creanţe. se creditează cu sumele încasate de la clienţii incerţi sau cu sumele trecute pe pierderi cu ocazia scăderii din evidenţă a clienţilor incerţi (inclusiv TVA). Se debitează cu creanţele faţă de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate de ei. Soldul final debitor reflectă avansurile acordate şi neonorate încă de furnizori. Se debitează cu creanţele devenite incerte în ce priveşte încasarea lor. rău platnici. la închiderea exerciţiului.Se creditează la recepţia bunurilor. diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize la închiderea exerciţiului.Clienţi incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi. de activ.

..Alte cheltuieli de exploatare”...Alte venituri din exploatare”. inclusiv taxa pe valoare adăugată pentru care nu s-au întocmit facturi. a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. prestări de servicii sau executări de lucrări.. respectiv a costului de achiziţie la client. Clienţi – creditori’’ (Avansuri clienţi) ţine evidenţa avansurilor încasate de la clienţi în vederea vânzărilor de bunuri. Soldul final debitor reprezintă creanţele faţă de clienţi. reflectându-se cu ajutorul contului 658 . ristrurne)Dacă reducerile se acordă la facturarea mărfii. se consideră o cheltuială de exploatare la furnizorii care le acordă.. Dacă reducerile se acordă ulterior facturării. Primirea avansului presupune o obligaţie faţă de clienţii care devin creditori. de activ.. se debitează cu valoarea livrărilor de bunuri. reflectându-le cu ajutorul contului 758 .Contul 418 . prestările de servicii sau executările de lucrări. Se debitează la vânzarea de bunuri. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi . Cont de creanţe. În consecinţă.  c)Pentru reducerile de preţ cu caracter comercial (bonificaţii. iar clientul în debitul contului 371 . se creditează la  37 .Alte cheltuieli de exploatare” şi un venit din exploatare la clientul care le primeşte. furnizorul va reflecta în creditul contului 707 .. prestarea de servicii sau executarea de lucrări în contul avansurilor primite.Mărfuri” costul de achiziţie redus. se debitează în cursul exerciţiului cu reducerile acordate ulterior facturării. În consecinţă. de pasiv. determină reducerea preţului de vânzare la furnizor. inclusiv TVA. preţul de vânzare redus. Soldul creditor al contului reflectă avansurile primite de la clienţi şi neonorate încă. remize. contul 419 . Venituri din vânzarea mărfurilor”.  Contul 419 . de activ.Clienţi – facturi de întocmit” evidenţiază livrările de bunuri. reprezentând avansuri pentru livrări de bunuri. înregistrate în lipsa facturilor. În acest caz: Contul 658 .Clienţi – creditori’’ este un cont de datorii comerciale. Se creditează cu valoarea facturilor întocmite către clienţi. Notă: la încasarea avansului se înregistrează şi TVA aferentă.

 Contul 767 .Venituri din sconturi obţinute” ţine evidenţa veniturilor din sconturile obţinute de la furnizor. se debitează la închiderea exerciţiului cu încorporarea sumei totale a veniturilor din reduceri în profit.închiderea exerciţiului cu scăderea reducerilor din venitul din vânzarea mărfurilor. cu repartizarea sumei totale a sconturilor acordate asupra rezultatului financiar. Cont de activ. Se debitează în cursul lunii cu taxa aferentă cumpărărilor. se creditează la închiderea exerciţiului. În acest fel se diminuează şi cifra de afaceri cu reducerile de preţ. Cont de pasiv. de pasiv. Contul 667 . sunt considerate cheltuieli financiare la furnizorul care le acordă şi venituri financiare la clientul care le obţine. evidenţiază cheltuielile privind sconturile. în cursul exerciţiului cu valoarea sconturilor acordate clienţilor. Contul 758 . Este un cont de activ. se debitează la închiderea exerciţiului cu încorporarea sumei totale a sconturilor obţinute în profit.. Dacă TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată. Dacă TVA deductibilă este mai mică decât TVA colectată. indiferent de momentul facturării lor..  e)Pentru Taxa pe valoare adăugată Contul 4426 . se creditează în cursul exerciţiului cu reducerile primite ulterior.TVA deductibilă”. diferenţa urmează a se recupera de la stat şi se transferă în contul 4424 .  d)Pentru reducerile de preţ cu caracter financiar: Reducerile de preţ cu caracter financiar. se debitează. contul se soldează. se creditează în cursul exerciţiului cu valoarea sconturilor obţinute de la furnizori.Alte venituri din exploatare”. deci aferentă cumpărărilor de bunuri sau serviciile şi lucrările achiziţionate de unitate. soldându-se.  38 ... Se creditează la sfârşitul lunii cu acoperirea (deducerea) taxei deductibile din taxa colectată.TVA deductibilă” ţine evidenţa taxei înscrisă în facturile emise de furnizori.Cheltuieli privind sconturile acordate”.TVA de recuperat” prin creditarea contului 4426 ...

Contul 4424 ,,TVA de recuperat” reflectă taxa ce urmează a se încasa de la stat. Este deci un cont de creanţe, de cativ. Se debitează cu taxa ce urmează a se recupera de la stat, se creditează la încasarea ei. Soldul final debitor reflectă taxa nerecuperată (neâncasată) încă de la bugetul statului.

Contul 4427 ,,TVA colectată” evidenţiază taxa aferentă vânzărilor. Este un cont de pasiv. Se creditează în cursul lunii cu TVA aferentă vânzărilor de bunuri, executării de lucrări sau prestaţii de servicii. Se debitează la sfârşitul lunii cu deducerea din taxa colectată a taxei deductibile. Dacă TVA colecată este mai mică decât TVA deductibilă, contul se soldează. Dacă TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă, diferenţa se datorează statului şi se transferă în contul 4423 ,,TVA de plată” prin debitarea contului 4427 ,,TVA colectată care se soldează.

Contul 4423 ,,TVA de plată” reflectă taxa datorată bugetului de stat. Este un cont de datorii fiscale, de pasiv. Se creditează cu taxa datorată statului, se debitează la plata ei (în prezent, conform Ordionanţei 3/92 privind TVA, până la data de 25 a lunii următoare celei de calcul). Soldul final creditor reflectă taxa neachitată încă.

Contl 4428 ,,TVA neexigibilă” ţine evidenţa taxei neexigibile rezultată din vânzările şi cumpărările de bunuri, servicii, lucrări, executate cu plata în rate, precum şi cea inclusă în preţul de vânzare la unităţile comerciale cu amănuntul ce ţin evidenţa la acest preţ. Contul 4428 ,,TVA neexigibilă” este un cont bifuncţional. Se creditează cu taxa aferentă vânzărilor cu plata în rate sau pentru care nu s-au întocmit facturi, cu taxa aferentă mărfurilor evaluate la preţ de vânzare cu TVA şi cu TVA devenită exigibilă. Se debvitează cu TVA aferentă facturilor nesosite cumpărărilor cu plata în rate, mărfurilor evaluate la preţ de vânzare cu TVA şi cu taxa devenită exigibilă. Soldul contului reflectă taxa neexigibilă încă. În afara acestor grupe de conturi în operaţiile de decontare cu terţii, mai intervin conturi de trezorerie.
 39

Funcţia conturilor specifice operaţiilor cu mărfuri şi a celorlalte conturi auxiliare reese din următorul exemplu: Se consideră o întreprindere comercială care la începutul exerciţiului dispune de un stoc de marfă ,,X” de 1000 de unităţi cantitative evaluat la un cost de achiziţie de 670 lei pe unitate. În cursul exerciţilui au loc următoarele operaţiuni economico – financiare: 1.Cumpărări de mărfuri cu plata ulterioară, pe baza facturii care cuprinde: marfa ,,X” Pc: 400 X 620 lei/u Cheltuieli de transport: Cost de achiziţie total: Cost unitar 300.000: 400 = = = = 248.000 lei 52.000 lei 300.000 lei 750 lei/u

___________________________________________________ 371 ,,Mărfuri” = 401 ,,Furnizori” 300.000 2.Vânzări de mărfuri cu încasare ulterioară, Pv/unitate = 800 lei 300u X 800 lei/u = 240.000 lei ___________________________________________________ 411,,Clienţi” = 707 ,,Venituri din vânzarea mărfurilor” 240.000

3.Vânzarea de mărfuri, pe bază de efecte de comerţ Pv =820 lei/u 600 u X 820 lei/u =492.000 lei a)vânzarea mărfurilor _____________________________________________________ 411,,Clienţi” = 707 ,,Venituri din vânzarea mărfurilor” 492.000 b)acceptarea efectului ____________________________________________________ 413 ,,Efecte de primit = 411 ,,Clienţi” 492.000

40

4.Cumpărări de mărfuri pe bază de efecte de comerţ Factura cuprinde Marfa ,,X”: Cheltuieli de transport: Cost de achziţie total: Cost unitar Pc 700 u X 650 lei/u = = = 490.000 lei : 700 u = 455.000 lei 35.000 lei 490.000 lei 700 lei/u

a)cumpărarea mărfurilor ____________________________________________________ 371 ,,Mărfuri” = 401 ,,Furnizor” 490.000 b)acceptarea efectului ____________________________________________________ 401 ,,Furnizor” = 403 ,,Efecte de plată” 490.000 5.Vânzări de mărfuri cu factură şi decontare ulterioară, la Pv = 840 lei/u 500 u X 840 lei/u = 420.000 lei a) vânzarea ____________________________________________________ 411,,Clienţi” = 707 ,,Venituri din vânzarea mărfurilor” 420.000 b)încasarea ulterioară _____________________________________________________ 512 ,,Conturi curente la bănci” = 411 ,,Clienţi” 420.000 Pentru a putea calcula la finele perioadei rezultatul din vânzarea mărfurilor este necesară cunoaşterea prealabilă a costului de cahiziţie a mărfurilor vândute (CAMV). Calculul acestuia se face în continuare potrivit procedeelor menţionate (la capitolul 2). A)Calculul costului de achiziţie al mărfurilor vândute după procedeul costului mediu ponderat a)Costul mediu ponderat global (CPG) se determină conform relaţiei: ____ Valoare globală
41

Sold iniţial + Intrări

În acest sens se pot identifica: b)Procedeul costului mediu ponderat teoretic care poate fi costul mediu ponderat global al perioadei precedente. Pornind de la dezavantajele costului mediu ponderat global. costul mediu ponderat global al lunii curente.284 834.000 CPG = ————————— = ————— = 695.24 lei.01.000 + 1100 2100 Situaţia mărfurilor intrate şi ieşite.572 417.144 347.000 970. Fişă cont analitic Nr.284 486.355 Intrare factură nr.000 490.24 lei/u 1.664 486.2501 Ieşire fcatură nr.336 973.460. 25. Dezavantaj: necesitatea aşteptării sfârşitului de perioadă pentru evaluarea ieşirilor. 26. 30..24 695.000 1.000 1.000 Data 1.000 790. lunar. 42 .01. În exemplul nostru.X” Cantităţi Intrări 400 700 1100 2100 Ieşiri 300 600 500 1400 1400 Stoc 1000 1400 1100 500 1200 700 700 Debit 300.460.630 973.CPG = ——————— = ————————— Cantitate globală Stoc iniţial + Intrări Utilizând datele exemplului prezentat CPG va fi ____ 670.1 Marfă .0000+790.4201 Ieşire factură nr.01.24 Costul mediu ponderat global se calculează pentru o perioadă determinată.24 700 695. ieşirile ar putea fi evaluate la 695.000 761.664 P/U 670 750 695. au apărut variante care să le atenueze. Avantajul acestui procedeu constă la nivelarea variaţiilor de preţuri în condiţiile fluctuaţiei lor.01. evaluate la cost de aciziţie se prezintă conform datelor din fişa de cont analitică cantitativ – valorică.01 10. 354 Ieşire factură nr.356 Rulaje Total sume Valori Credit 208.24 695. de regulă.01. 20.336 Sold 670.428 344. pentru luna următoare. Explicaţii Stoc iniţial Intrare factură nr.

714) + 490.429 = ———————— = ——————— = 697.000+300.01 10.857+415.2501 Ieşire fcatură nr. 354 Valori Credit 207. În exemplul nostru. ieşirile de la operaţiile 2 şi 3 se evaluează la: ____ Valoarea precedentă + Valoarea intrată CP/loturi =————————————————— Qprecedentă +Q intrată ____ 670.X” va cuprinde în această variantă următoarele informaţii privind intrările.2 Marfă X Cantităţi Intrări 400 Ieşiri 300 Stoc 1000 1400 1100 Debit 300.000 836.000-(207.857 01.000 CP/lot.143 P/U 670 750 692. ieşirile şi stocul de marfă Fişă cont analitică Nr.000+400 – (300+600) + 700 346..II =————————————————————— = 1.000 + 400 Ieşirile de la operaţia 5 se evaluează la: ____ 670.857 Sold 670.429 + 490.01 43 .000 CP/lot I =———————————— = 692.000+300.000 970.02 500 + 700 1.000 - Data Explicaţii Stoc iniţial Intrare factură nr.c)Procedeul costului mediu ponderat pe loturi de marfă impune calculul după fiecare intrare. Consecinţe: între două intrări succesive.857 lei / U 1. toate ieşirile se evaluează la ultimul CP (cost mediu ponderat).000 762.200 Fişa de cont analitică cantitativ valorică pentru marfa .

deci cu acelaşi preţ . b)ultimul intrat – primul ieşit (LIFO) a)Procedeul FIFO Principii Ieşirile se consideră că au fost efectuate în ordinea intrărilor şi sunt evaluate la costurile de cahiziţie ale acestora.000 415.01 Ieşire factură nr.000 + 490.919 692.01.081 972.460.714 348.4201 31.01 Ieşire factură nr.355 26.000 ———————— = 718.000 1.18 lei 400 + 700 Metoda este practicabilă doar la sfârşitul perioadei. Intrare factură nr.24 697. 44 . ordine care are un caracter contabil şi nu corespunde neapărat mişcărilor reale.429 697.000 790.02 Multitudinea de calcule presupuse de această variantă impune folosirea ei în condiţiile unei dotări tehnice corespunzătoare. Pentru exemplul nostru. Cele două variante ale procedeului sunt: a)primul intrat – primul ieşit (FIFO).356 Rulaje Total sume 700 1100 2100 600 500 1400 1400 500 1200 700 700 490. Exemplu: Se are în vedere acelaşi caz prezentat anterior admiţând că stocul iniţial a fost achiziţionat integral la aceeaşi dată.429 836.20.919 972. a costurilor exacte de intrare.081 346. B)Calculul costului de achiziţie al mărfurilor vândute după procedeul epuizării succesive a stocurilor Acet procedeu constă în folosirea drept costuri de ieşire.. ieşirile de marfă vor fi evaluate la: 300.02 487. dar luate într-o anumită ordine. d)Evaluarea la costul mediu al intrărilor fără a ţine cont de stocul iniţial.857 700 695.

4 Marfă X Data 01. Este recomandat în condiţii de inflaţie.000 490.01 20.000 970.01.4201 Ieşire factură nr. Ca urmare diminuează cheltuielile cu marfa majorând profitul şi totodată impozitul pe profit (veniturile statului). 31.000 970.000 970.000 Data Explicaţii Stoc iniţial Intrare factură nr.355 Valori Credit 300X670= 201.000 857.000 367.01 Explicaţii Stoc iniţial Cantităţi Intrări Ieşiri Stoc 1000 Debit - Valori Credit Sold 670.460. Fişa de cont analitic Nr.2501 Ieşire fcatură nr.Fişa de cont analitic Nr.01 26.000 769.01 Intrare factură nr.000 790.000 1.000 Sold 670.000 700 Procedeul evaluează marfa ieşită la preţul cel mai vechi şi o lasă în stoc la preţul cel mai nou.000 P/U 670 45 .000 100X670+ 400X750= 367.000 600X670= 402. Exemplul este realizat pe baza datelor prezentate anterior. 3 Marfă X Cantităţi Intrări 400 700 1100 2100 Ieşiri 300 600 500 1400 1400 Stoc 1000 1400 1100 500 1200 700 Debit 300.000 P/U 670 750 670 670 700 734 01. deoarece preţul cel mai vechi este şi cel mai mic.356 Rulaje Total sume 700 490. 354 Ieşire factură nr. b)Procedeul LIFO Ieşirile sunt considerate că au fost efectuate în ordinea inversă intrărilor comparativ cu fiecare dată de ieşire.000 490.01 10.

.000 Valoare stoc 486. Nu se recomandă în condiţii de inflaţie.01 25. Considerând Camv = 970. prin prisma costului de cahiziţie al mărfurilor vândute şi al nivelului stocurilor.000 .000 Rezultă că fiecare procedeu determină Camv şi stocuri diferite ca o consecinţă a esenţei acestora şi evident rezultatele vor fi corelate şi influenţate în sensul creşterii sau diminării lor.000 985.664 490.000 335. = 371 . deoarece. 354 Ieşire factură nr.000 750 750 750 670 700 700 670 700 700 1.2501 Ieşire fcatură nr.000 Procedeul evaluează marfa ieşită la preţul cel mai nou şi o lasă în stoc la preţul cel masi vechi.000 300X750= 225.000 lei.01 Intrare factură nr.355 Intrare factură nr.356 Rulaje Total sume 400 700 1100 2100 300 600 500 1400 1400 1400 1100 500 1200 700 300.I. 970.01 26.460. În caz de depreciere monetară stocul este supraevaluat.000 790. se poate întocmi un tabel comparativ.01 31.000 825. Reunind concluziile desprinse prin aplicarea celor trei procedee. calculat conform procedeului FIFO.000 985.. Procedee CMP FIFO LIFO Camv 973.336 970.4201 Ieşire factură nr. Deci se majorează cheltuielile cu marfa.10. preţul cel mai nou este şi cel mai mare.Mărfuri” .01 20.Cheltuieli privind mărfurile” 31.000 970.000 500X700= 350.000 490. Metoda inventarului permanent la cost standard 46 .000 500X670+ 200X700= 475.000 475.000 985.000 100X750+ 500X670= 410. înregistrarea contabilă va fi: (6) 607 .000 745.000 475. diminuânduse profotul de vânzare şi implicit impozitul pe profit (veniturile statului).

se creditează cu mărfurile ieşite la cost standard. astfel încât. Periodic costul standard se actualizează în funcţie de evoluţia reală al preţurilor. costul standard al mărfii ieşite să aibă o valoare informaţională (fiind foarte apropiat de costul efectiv de achiziţie) a)Principiile metodei evaluarea stocurilor.. Ca urmare. Contul se creditează cu diferenţele favorabile aferente mărfurilor intrate şi se debitează cu diferenţele nefavorabile aferente mărfurilor intrate urmând să se repartizeze soldul contului la data calculului asupra mărfii ieşite pe baza coeficientului. se debitează cu mărfurile intrate la cost standard. Contul 378 . soldul final debitor reflectă stocul de mărfuri la cost standard. înainte de corectarea cu diferenţele.  b)Conturi utilizate Contul 371 . Necesită dezvoltarea în analitic.Diferenţe de preţ la mărfuri” evidenţiază diferenţele între costul prestabilit (standard) şi costul de achiziţie al mărfurilor intrate. intrărilor şi ieşirilor de mărfuri la cost standard (prestabilit pe baza preţurilor perioadei precedente).perioadei de calcul) Diferenţa aferentă mărfurilor ieşite = K378 X Rc cont 371 Contul se va debita cu diferenţele favorabile aferente ieşirilor de marfă (diminuând cheltuiala înregistrată la cost standard) şi se va credita cu diferenţele 47 .)cont 371 + Rd cont 371(1ian –sf. pe fiecare sortiment de marfă. ieşite sau în stoc. Sold cont 378 la data calculului K378 = —————————————————————————— (Si la 1ian. Este un cont bifuncţional.Metoda se poate aplica în condiţiile unei relative stabitităţi a preţurilor.Mărfuri” înregistrează stocul şi operaţiile cu mărfuri la cost standard.  calculul şi înregistrarea diferenţei între costul standard şi costul de achiziţie efectiv atât pentru stocuri cât şi pentru intrări şi ieşiri.. cantitativ – valoric.

Se creditează cu preţul de vânzare al mărfurilor vândute. repartizat asupra contului de rezultate. urmând ca la închiderea exerciţiului acesta să se corecteze cu diferenţele aferente ieşirilor de marfă. Contul 707 .Cumpărări de mărfuri Pc: 400 u X 620 lei/u Cheltuieli transport 48 = = 248. se debitează cu diferenţele nefavorabile şi se creditează cu diferenţele favorabile aferente mărfurilor ieşite.. Deci.000 lei cost achiziţie 1000 X 670 lei = 670. cu următoarele precizări:  se presupune costul standard Cs = 700 lei/unitate.Cheltuieli privind mărfurile” este un cont de activ care se debitează.000 lei .nefavorabile aferente ieşirilor de marfă (majorând cheltuiala înregistrată la cost standard).. se debitează la închiderea exerciţiului cu suma veniturilor la preţ de vânzare încorporată în profitul unităţii.  stocul la începutul exerciţiului este de 1000 unităţi. Tot la închiderea exerciţiului se creditează cu suma cheltuielilor privind mărfurile ieşite la cost de achiziţie. c)Exemplificarea metodei Se consideră aceeaşi aplicaţie prezentată la varianta inventarului permanent la cost de achiziţie.000 lei Operaţii în cursul perioadei 1. Soldul final creditor sau debitor va reflecta diferenţele favorabile sau nefavorabile aferente stocului de marfă şi se va însuma algebric cu soldul final al contului 371 . în cursul exerciţiului cu costul standard al mărfurilor ieşite.000 lei —————— diferenţă favorabilă =30.000 lei 52.Mărfuri” pentru a se determina costul de achiziţie efectiv al mărfii rămase în stoc. care se evaluează la: cost standard 1000 X 700 lei = 700. Contul 607 .Venituri din vânzarea mărfurilor” funcţionează la fel ca în metoda precedentă..

Venituri din vânzarea mărfurilor” 240.000 20.Clienţi” = 707 .000 b)Descărcarea gestiunii de marfă la cost standard: ______________________________________________________ 607 .000 lei a)Vânzarea: ____________________________________________________ 411....000 lei .Vânzări de mărfuri Pv Cs —————— = 300..000 lei 210.Mărfuri” 378 ...000 lei —————— = 20.000 lei 420.Vănzări de mărfuri Pv Cs 600 u X 820 lei/u 600 u X 700 lei/u = = 492.Furnizori” 300.Cheltuieli privind mărfurile” = 371 .000 lei = 401 .000 lei = 280..Ca: Cost standard: 400 X 700 lei/u Diferenţă nefavorabilă % 371 .000 3.000 300 u X 800 lei/u 300 u X 700 lei/u = = 240.000 lei 4.000 —————— 280.Cumpărări de mărfuri Pc: 700 u X 650 lei/u 49 = 455.Mărfuri” 210.Diferenţa de preţ la mărfuri” 2.

se constată că diferenţa de preţ a fost înregistrată doar pentru mărfurile intrate.Clienţi” = 707 . se procedează astfel: 50 ..Vânzări de mărfuri Pv Cs 500 u X 840 lei/u 500 u X 700 lei/u = = 420.Mărfuri” = 401 ..000 lei a)Vânzarea: ____________________________________________________ 411. se impune calculul şi înregistrarea diferenţelor aferente ieşirilor de mărfuri şi implicit diferenţa aferentă stocului.000 5.000 lei —————— = 0 _____________________________________________________ 371 .000 lei —————— = 490..Furnizori” 490..Cheltuieli transport Ca: Cost standard: 700 X 700 lei/u Diferenţă de preţ = 35. Pentru a repartiza diferenţele de preţ asupra ieşirilor şi stocului.000 b)Ieşirea mărfurilor din gestiune la Cstd ______________________________________________________ 607 ..000 lei = 490.000 lei 350.. Ca urmare.Venituri din vânzarea mărfurilor” 420.000 Urmărind înregistrările efectuate. toate ieşirile fiind exprimate la cost standard fără menţionarea diferenţelor aferente.Mărfuri” 350.Cheltuieli privind mărfurile” = 371 .

0068 = 0. diferenţă favorabilă (deoarece numărătorul din relaţia de calcul a coeficientului a reprezentat o diferenţă favorabilă) care se înregistrează.664 TSC 30.000 5b) 350.664 RC 30.Mărfuri” C ___________________________ Si 700.000 1.000 RC 980.000 b)Determinarea Sdif: Sdif = 0..336 Sdif = K378 X Val la Cstd a mărfurilor ieşite = K378 X Rc X Rc cont 371 a)Calculul K378 30.Diferenţă de preţ la mărfuri” = 607 .000 1) 280.664 lei.000 TSD26.Cheltuieli privind mărfurile” 6. ______________________________________________________________ 378 .000 TSD 1.000 = 6.000 3b) 420..000 10.470.000 Si 30.000 – 20.000 4) 490.000 _____________________________ SFC 3.664 51 .000 K378 = ————————— = ————— =0.000 + 770.000 D Diferenţă de preţ la marfă” C _____________________________ 1) 20.664 _____________________________ RD 26.0068 X 980.000 6) 6.000 2b) 210.000 ____________________________ RD 770.68% 700..000 ____________________________ SFD490.000 TSC980.a)calculul coeficientului de repartizare: Sold cont 378 la data calculului K378 = ————————————— (Si + Rd) cont 371 b)determinarea sumei diferenţelor de preţ aferentă mărfurilor ieşite (Sdif): D 371 .470.

.Cheltuieli privind mărfurile” cu suma Camv: ______________________________________________________________ 121 ..000 980.152..Profit şi pierdere” 1.000 6.Mărfuri” şi 378 .336 420..664 lei ..000 (Camv) TSC 980.Cheltuieli privind mărfurile” şi se obţine din două elemente: Costul standard al mărfurilor ieşite 980.000 Rezultatul brut din vânzare va fi: Mărfuri vândute la preţ de vânzare 52 1.Diferenţe de preţ la mărfuri” se cumulează algebric ţinând seama de natura diferenţei şi se determină costul de achiziţie al stocului.000 C .Soldurile celor două conturi 371 . 7)Închiderea contului 607 .000 973.  diferenţa aferentă stocului 3.Profit şi pierdere” = 607.664 350.000 lei – Diferenţa favorabilă aferentă mărfurilor ieşite 6.000 lei (sold cont 371).  stoc la cost de achiziţie 486...Cheltuieli privind mărfurile” 973.Venituri din vânzarea mărfurilor cu suma vânzărilor de 1.000 lei – 3.152.:  stoc la cost standard 490.336 8)Închiderea contului 707 ..336 lei) Camv este dat de contul 607 .664 lei ( 490.Venituri din vânzarea mărfurilor” = ..000 lei . (7) (6) .Cheltuieli privind mărfurile ieşite 210.000 lei: __________________________________________________________ 707 .. D 2b) 3b) 5b) TSD 607 .152.336 lei (sold cont 378 reprezentând o diferenţă favorabilă.

contului istoric”. conform căruia marfa iese din patrimoniu la valoarea la care a intrat. pe gestiune. În acest caz.Mărfuri vândute la cost de achiziţie Profit brut: marja comercială 973. Astfel se încalcă principiul . în plus..De ce mai calculez un preţ dacă la vânzare practic altul? b)Nu este posibilă aplicarea metodei în condiţiile unei contabilităţi analitice global-valorice. intrărilor şi ieşirilor de mărfuri se face la preţ de vânzare. 178. în situaţia vânzării întregii cantităţi existente în întreprindere. atunci preţul de vânzare la care s-a evaluat marfa devine un simplu preţ de înregistrare fără valoare informaţională. se naşte întrebarea: .664 lei Metoda inventarului permanent la preţ de vânzare Principii Evaluarea stocurilor. Şi.Mărfuri” n-ar fi zero ci creditor. Consecinţă: deoarece evaluarea mărfurilor se face la preţ de vânzare. pe bază de monetar din vânzări. cine va hotărî ce cantitate se vinde la un preţ şi ce cantitate la alt preţ ? multe întreprinderi reevaluează marfa rămasă în stoc la preţul de vânzare al ultimului lot intrat. este posibilă denaturarea rezultatului financiar şi a situaţiei patrimoniale. preţul de vânzare va fi diferit pentru acelaşi sortiment de marfă. ieşite şi rămase în stoc. dacă marfa s-a vândut la ultimul preţ de vânzare calculat şi acesta este şi cel mai mare. Dar. adică marja brută aferentă mărfurilor intrate... Se încalcă şi principiul prudenţei conform căruia plusvaloarea nu se înregistrează în contabilitate. Deşi procentul de marjă se menţine. c)În situaţia în care se decscarcă gestiunea pentru mărfurile vândute globalvaloric. 53 . plecând de la preţuri de cumpărare diferite. Şi în plus. marfa n-a fost supusă unei prelucrări suplimentare pentru a-i adăuga sau scădea din valoare. preţul de vânzare include costul de cahiziţie şi marja brută. nu mai este de actualitate la vânzarea ei. Aceasta deoarece preţul de cumpărare al aceluiaşi mărfi se diferenţiază în funcţie de calea de intrare a ei şi perioada intrării. întreprinderea poate vinde marfa la preţul de vânzare al pieţii. soldul contului .336 lei . Evident. unitatea are datoria să calculeze şi să înregistreze diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul de achiziţie. Astfel.în lipsa unei contabilităţi analitice cantitativ valorice. a)Astfel preţul de vânzare la care se evaluează marfa la intrarea în patrimoniu..

000 X 440 25% X 880.000 X 500 2.000 buc.100..000 x 550 54 . dezvoltat în analitic pe sortimentul de marfă .000 = = 500.X” este: D Si Mărfuri .100. Deci situaţia în contul .X” 1..Calculând marja aferentă vânzării pe baza unui coeficient aplicat la suma încasată pe bază de monetar se denaturează şi costul de achiziţie al mărfii vândute şi implicit rezultatul financiar.000 lei 880.Mărfuri”..000 lei 80.000 lei : 2. presupunem că o întreprindere are în stoc o marfă . = = X 400 lei = 800. 1.600.000 = = = 880..000 C . la preţ de vânzare 500 lei/buc.000 lei 100. = 440 lei/buc Se practică în continuare o marjă brută de 25% În consecinţă: Ca Mb Pv 2. Pentru a demonstra cele susţinute.000 lei 1..000 1. 25 X 100 Ca urmare: Mb Mb redusă =———— = 20% 100 + 25 Valoarea stocului la Pv 1.000 X 500 Marjă brută 20% X 500.X” Cheltuieli transport Ca = 2.000 lei 220.000 buc. Ea a practicat o marjă brută de 25%.X” = 500.000 = 1. = 550 lei/buc.000 buc..000 lei Întreprinderea se aprovizionează cu marfă pe baza unei facturi care cuprinde: Marfa .000 buc.000 lei : 2.

50. Funcţionează ca un cont de pasiv. exemplificarea metodei se face pe baza unei contabilităţi analitice cantitativ – valorice. Conturile utilizate sunt cele prezentate anterior adăugând următoarele precizări: Contul 371 . Ca urmare. Dacă se vinde toată marfa cu 550 lei (3. marja brută aferentă ieşirilor se calculează la fiecare ieşire aplicând coeficientul redus (calculat prin procedeul sutei majorate cu procentul) la preţul de vânzare al mărfii ieşite: % Mb X 100 Mb Mb redusă =—————— 100 + % Mb Dacă întreprinderea practică coeficienţi diferenţiaţi pe sortimente de marfă.650.000 – 1.650. Se creditează cu marjă brută aferentă intrărilor de marfă. se creditează cu preţul mediu de vânzare al mărfurilor ieşite şi are sold final debitor reprezentând stocul de marfă la preţ mediu de vânzare.600.000 LEI. Rolul rectificativ al contului se menţine în vederea stabilirii stocului la nivelul costului de achiziţie.000 X 550 = 1. de unde ştie vânzătorul ce cantitate vinde cu 500 lei şi ce cantitate cu 550 lei ? Dacă se reevaluează toată marfa din stocul stabilit prin inventar la ultimul preţ de vânzare (550 lei) se încalcă principiul costului istoric. Dacă întreprinderea practică un coeficient unic de marjă. 55 . marja aferentă ieşirilor se calculează la sfârşitul perioadei pe baza coeficientului de repartizare. pe sortiment de marfă. ieşirilor şi stocului.Mărfuri” se debitează cu preţul de vânzare al mărfurilor intrate în patrimoniu.. Se debitează cu marjă brută aferentă ieşirilor de marfă.Mărfuri” rămâne cu sold creditor Sf = TЄD – TЄC = 1.000 = . Ori Sf ar trebui să fie debitor.Necesită dezvoltarea în analitic.0000 lei). Contul 378 .. contul . pe fiecare sortiment de marfă.Diferenţe de preţ la mărfuri” reflectă marja aferentă intrărilor. cantitativ –valoric..În lipsa unei contabilităţi analitice.

Venituri din vânzarea mărfurilor” funcţionează la fel ca în metoda inventarului permanent la cost de achiziţie. iar nivelul ei este independent de întinderea circuitului economic.A. Plata T..de calcul K378 = —————————————————————————— Si ct 378 la 1 I + Rd ct 371 (1 I – sf.V. Contul 607 . prestările de servicii şi importul de bunuri şi servicii.A are un caracter universal deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor rezultate atât din activitatea curentă de exploatare.V. Metoda inventarului permanent în condiţiile taxei pe valoare adăugată (TVA) şi a reducerilor de preţ Taxa pe valoare adîugată (T. 56 .Mărfuri” pentru a se determina costul de achiziţie al mărfii rămase în stoc.. este fracţionată deoarece ea se calculează pe fiecare stadiu care intervine în producţia şi comercializarea bunului economic. Obiectul taxei pe valoare adăugată îl constituie operaţiunile cu plată şi asimilate acestora efectuate în mod independent de persoane fizice sau juridice referitoare la: livrările de bunuri mobile.. Soldul final al contului 378 . transferul proprietăţii bunurilor imobile între agenţii economici şi între aceştia şi instituţii publice sau persoane juridice. Cheltuieli privind mărfurile” ţşi contul 707 . Din suma rezultată se scad diferenţele repartizate până la începutul perioadei de calcul obţinându-se astfel diferenţele aferente mărfurilor ieşite în cursul lunii.de calcul) Pentru un calcul şi mai corect se poate îmulţi K378 cu valoarea mărfurilor ieşite din gestiune cumulat de la începutul anului până la sfârşitul perioadei de calcul.Diferenţe de preţ la mărfuri” este creditor şi reflectă marja brută aferentă stocului de marfă.sf.A reprezintă un impozit neutru şi unic.per.V. a)Livrările de bunuri mobile cuprind toate operaţiunile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale.per.. cât şi din activitatea financiară de valorificare a capitalurilor disponibile. El se scade din soldul final al contului 372 . T. T.V.Si ct 378 la 1I + Rc ct 378 (1I .A) este un impozit indirect stabilit şi perceput asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al producţiei şi al distribuţiei bunurilor economice.

966% ( 19:119 X100). Cotele de impozitare. care nu cuprinde taxa pe valoare adăugată. transferul proprietăţii bunurilor închiriate la o anumită dată prevăzută în contract sau convenţie. cu persoane fizice sau juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate. acolo unde este situat domiciliul stabil al prestatorului de servicii. d)Importul de bunuri şi servicii. dar care nu sunt înregistrate ca agenţi economici. la data când au loc operaţiile care sunt cuprinse în obiectul taxei. În general. iar în lipsa acestuia. de regulă. schimb. Persoanele fizice care vând bunuri în calitate de proprietari. indiferent de forma prin care se realizează operaţia respectivă: vânzare. În condiţiile în care bunurile şi serviciile sunt comercializate la preţuri şi tarife ce cuprind taxa. Începând cu 1 ianuarie 2000. locul prestării de sunt supuse taxei pe valoare adăugată numai când sunt utilizate în România. Sub incidenţa taxei mai intră şi serviciile contractate de persoane juridice cu sediul sau domiciliul în România. se foloseşte cota recalculată aferentă stabilită pe baza sutei majorate. În general. cu unele excepţii prevăzute de lege. c)Prestările de servicii sunt supuse taxei pe valoare adăugată numai când sunt utilizate în România. de către orice persoană fizică sau juridică în condiţiile prevăzute de Regulamentul vamal. nu datorează taxa pe valoare adăugată. al transferului bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor. cu unele excepţii prevăzute de lege. Obligaţia de plată a taxei pe valoare adăugată ia naştere. indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului. închiriere cu clauza trecerii proprietăţii bunurilor respective la o anumită dată etc. b)Transferul proprietăţii bunurilor imobile intră în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată numai în măsura în care operaţiunile au loc între agenţii economici ori între aceştia şi instituţiile publice sau persoane fizice.indiferent de forma juridică prin care se realizează: vânzare.Cota de 19% se aplică asupra bazei de impozitare. În sfera obiectului taxei pe valoare adăugată intră bunurile introduse în ţară direct sau prin intermediari autorizaţi. locul prestării de servicii se consideră a fi locul unde prestatorul de servicii îşi are stabilit sediul activităţii economice. consignaţii. schimb.respectiv în momentul livrării de bunuri mobile. indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului. cât şi prin unităţi de alimentaţie publică la preţurile cu amănuntul sau 57 . Această cotă se foloseşte atât pentru mărfurile desfăcute prin magazine. în România se aplică o singură cotă de 19%. respectiv 15.

V.Cheltuieli privind sconturile acordate”. cât şi pentru unele prestări de servicii.A.V. remizelor.Alte cheltuieli de exploatare”. colectată este mai mare decât T. pentru suma înscrisă în declaraţia întocmită lunar.A.de alimentaţie publică. telefon etc. Aplicaţie Operaţii în timpul perioadei a)Cumpărări de mărfuri pe credit. atunci avem de-a face cu T. Există însă şi alte termene de plată aprobate legal de organele în drept. au caracterul unor cheltuieli sau venituri. Determinarea taxei pe valoare adăugată. Calculul taxei pe valoare adăugată de plată se face lunar ca diferenţă între taxa pe valoare adăugată colectată şi T. 100.A.A. poţtă.A.V. Dacă T. avem de-a face cu T.. În acest caz contabilizarea lor se poate realiza cu ajutorul conturilor 658 . Reducerile de preţ a)Reducerile comerciale sub forma bonificaţiilor. facturate odată cu marfa.V. respectiv 758 . risturnurilor. pot acţiona fie asupra preţului de cumpărare fie asupra preţului de vânzare.. de plată..Alte venituri din exploatare”.000 lei(cost achiziţie) . avându-se în vedere situaţia specifică a plătitorilor. deductibilă din luna respectivă este mai mare decât T.În catul în care T. respectiv 767 . colectată.V. factura furnizorului cuprinzând:  500buc X 200 lei/buc. Facturate ulterior mărfii..V.Venituri din sconturi obţinute”.A. deductibilă din luna pentru care se întocmeşte declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat.V. cum ar fi: transport.000 x 19 58 = 100. b)Reducerile financiare sub forma sconturilor se contabilizază cu ajutorul conturilor 667 . În general termenul de plată a taxei pe valoare adăugată este data de 25 a lunii următoare.A de recuperat. deductibilă.

Furnizori” 371 . Cheltuieli privind = 371 . Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 ..000 lei % = 401 . Furnizori” 89.000 59 .000 x 19  TVA 19% ————————  100  Preţ vânzare + TVA (suma încasată de la clienţi) 1. X 300 lei/buc = 90.. = 106. Suma de plată furnizorului = 89.000 lei : 400 buc..680 .TVA 19% ———————— = 18.200 90. 371 . % 707. Clienţi” = 2..000 lei Remiza 5% = 4.680 lei .200 . .TVA deductibilă”  118...200 lei .TVA colectată” 106..000 lei(preţ = 16.Mărfuri” mărfurile” c)Cumpărări de mărfuri facturate de furnizor astfel: 400 buc X 200 lei/buc.000 b)Vânzări de mărfuri pe credit.000 (300 buc.Vânzare 411.000 lei .000 lei TVA 19% = 13..000 lei 100 ____________  Total factură = 118.Mărfuri” 76.000 100.680 lei Ca/u = 76.Ieşire din gestiune 607. % = 401. Cost achiziţie – remiză = 76.000 lei  Suma de plată către furnizor = 118.Mărfuri” 4426 .200 lei . 60. = 190 lei/buc.cost achiziţie ..000 18. = 80. 90. X 200 lei/buc.000 16. factura cuprinzând:  vânzare) 300 buc.

000 lei Camv (s-a folosit procedeul FIFO) = 371.4426 .TVA deductibilă” d)Vânzări de mărfuri: 500 buc X 300 lei/buc.500 lei = 25.000 lei = 57.000 767 .500 4427 TVA colectată” 25. = 40. 707 .000 Total ____________________________________________________ 607 .. ____________________________________________________________ 371 . X 200 lei/buc..000 401 . = 200. Remiza 5% Preţ vânzare – remiză TVA 19% De incasat de la clienti = 150.680 .Vânzare ________________________________________________________ 411. = 200 lei/buc.Venituri din sconturi obţinute” 2.Mărfuri” = % 200.000 buc.000 lei = 7500 lei = 142. 500 buc.650 .Furnizori” 198...150 lei 13.000 buc.. e)Cumpărări de mărfuri (furnizorul este neplătitor de TVA) 1.000 .000 lei Scont 1% = 2.150 .000 lei Suma de plată = 198.000 lei Ca/u = 200.000 lei = 97. 300 buc.Ieşirea din gestiune a mărfurilor 200 buc. Mărfuri” 97.Cheltuieli privind mărfurile” .000 lei : 1.Clienţi” = % 168. . 1..650 lei = 168.Venituri din vânzarea mărfurilor” 142. 60 .. 2. X 190 lei/buc.. X 200 lei/buc .

000 lei = 360 lei .384 sconturile acordate . 607 ..184 411 ..e)Vânzări de mărfuri = 120.000 lei = 1. X 190 lei/buc.Mărfuri” 79. + 300 buc.000 lei X 2% (sau 2..184 lei __________________________________________________________ 141.Clienţi” 707 .Furnizori” = % 2.200 667.Venituri din 120.Alte venituri din exploatare” 2.000 lei X 19% Bonificaţie + TVA = 2.360 lei 400 buc. de la furnizor.TVA deductibilă” 360 . Calculul bonificaţiei: 61 .000 lei X 2% TVA aferentă bonificaţiei 18.. h)La factura de la punctul b) se acordă ulterior vânzărilor.TVA colectată” 21. X 200 lei/buc. X 300 lei/buc.384 % = % 141. Scont 1% ___________________________________________________________ 401 .384 lei De încasat = 140..200 lei = 118. şi concomitent: . o bonificaţie de 2% Calculul bonificaţiei 100.384 140. bonificaţii de 1% clienţilor.000 mărfurile” (100 buc. 758 .800 lei TVA 19% = 21.000 vânzarea mărfurilor” 1.000 4426 . = 2.) g)Pentru factura de la punctul a) se primeşte ulterior..Cheltuieli privind = 371 .360 ... Cheltuieli privind 4427 ..

234 TVA colectată 63.072 .TVA colectată” C 162 16.680 D (h) ________________________________________________________ 4427 .90.062 lei La sfârşitul perioadei se efectuează operaţiile de regularizare a TVA şi de închidere a conturilor..680 TC 360 TD 162 TC 63.072 TC 31..072 lei (63.Conturi curente la bănci” 31. şi plata TVA la buget __________________________________________________________ 4423 .752 .000 360 (g) 13.752 62 . Operaţii la sfârşitul perioadei 1Regularizarea TVA 4427 .200 lei X (sau 900 lei X 19%) Bonificaţie + TVA = 900 lei = 162 lei = .384 (j) ------------------------------------------------------------------------------------------TD 31.TVA deductibilă” 31..320 (I) 63.680 TD 63.TVA de plată” 31.680 lei – 360 lei) TVA de plată 31. 1.234 lei – 162 lei) TVA deductibilă 31.752 D a) c) 4426 .000 lei X 1% TVA aferentă bonificaţiei 16..TVA deductibilă” C 18..234 31.200 (b) 25.650 (d) 21...320 lei (31. 4426 .TVA de plată” = 512 .320 4423 .TVA colectată” = % 63.

...Alte cheltuieli de exploatare” ___________________________________________________________ 707 .500 C (b) (d) 120..Venituri din vânzarea = 658 .Profit şi pierdere” 2.Închiderea contului 758 .Închiderea contului 667 .Venitiru din sconturi obţinute” ___________________________________________________________ 767 ..500 351.j) Închiderea conturilor de reduceri comerciale 1.000 k) Închiderea conturilor de stocuri 1.Profit şi pierdere” 2.000 (f) -----------------------------------------------------------------TD 900 TC 352.200 acordate ...000 2..000 .Cheltuieli privind sconturile acordate” ___________________________________________________________ Profit şi pierdere” = 667.Încgiderea contului 767 .Alte cheltuieli de exploatare” 900 mărfurilor” .600 63 707 ..Închiderea contului 658 .Venitiru din sconturi obţinute” = 121 .Alte venitiru din exploatare” = 121 ..Venituri din vânzarea mărfurilor 900 90. 1)Închiderea contului 707 ...Alte venituri din exploatare” ____________________________________________________________ 758 .Venituri din vânzarea mărfurilor” D j) 142.. 2. Cheltuieli privind sconturile” 1.

.. = 800 Lei/buc.000 d.000 X 944 TVA 15. varianta solicitată de practicieni presupune evaluarea mărfurilor la preţ de vânzare plus TVA.2) 79.X” – 1.TD 707.000 : 1.. Consecinţele practice sunt:  la încărcarea gestiunii de mărfuri.2) 97. 351.600 (TC 352.000 800.2) 60..000 _________________________________________________________ 121 ..000 TC 236. în vederea debitării contului 607 . TVA calculată asupra preţului de vânzare este TVA neexigibilă.500 .Profit şi pierdere” = 607 . la preţ de vânzare cu TVA de 944 lei/buc.Cheltuieli privind mărfurile” 236.  TVA deductibilă este cea din factura furnizorului.000 144.Cheltuieli privind mărfurile” C b.000 236.966% Si la Pv 25 X 100 64 = 944.000 f.000 În condiţiile inventarului permanent la preţ de vânzare.  La scăderea din evidenţă a mărfurilor vândute se exclude întâi TVA colectată şi apoi se calculează marja aferentă vânzărilor.TD 900 m)Închiderea contului 607 .500 = 121 .. Si la Pv cu TVA 1. Marja practicată în exerciţiul anterior a fost de 25%.000 buc. Venituri din vânzarea mărfurilor” 352.000 buc.Cheltuieli privind mărfurile” D 607 . care se deduce din preţul de vânzare fără TVA a mărfurilor vândute.Cheltuieli privind mărfurile” Exemplu: Presupunem că o întreprindere are în stoc o marfă .. .000 -----------------------------------------------------------TD 236..Profit şi pierdere” .

000 lei = 375.. 65 . =937.000 640.Mb Mb red ――――――― = 20% 25 + 100 Ca stoc iniţial 160.000 În cursul exerciţiului au loc operaţiile: 1Aprovizionarea de mărfuri. = 1. b)Înregistrarea TVA deductibilă: _________________________________________________________ 4426 . prin două înregistrări:  Prin prima s-a creat obligaţia doar pentru costul de acghiziţie al mărfurilor.000 378 .000 lei : 400 buc..000 După această operaţie.106.000 lei 300.500 lei : 400buc.000 lei Calcule pentru evaluarea mărfii la Pv + TVA: Ca Mb 25% Pv TVA 19% nex.Furnizori” 54. Cheltuieli transport Ca TVA 19% Total de plată = = = = = 260.Diferenţe de preţ la mărfuri” 75.500 . Pv + TVA = 300. 401 ..000 lei 54..  Prin a doua operaţie s-a completat obligaţia şi cu TVA deductibilă facturată şi datorată furnizorului. a)Încărcarea gestiunii cu mărfurile cumpărate: _______________________________________________________ 371 .5 lei/buc.000 lei = 75.. = 67.Furnizori” 300.25lei/buc.000 lei 354. factura cuprinzând: Pc 400 buc.000 lei 40.500 lei = 442.000 . Mărfuri = % 442. X 650 lei/buc. în contul 401 este reflectat angajamentul real.TVA deductibilă” = 401 .

500 lei = 987. X 937.500 mărfuri” 4427 . 200 buc. X 1.106.250 lei =1.500 lei – 197.000 buc X 944 lei/buc.500 lei 790. Pv + TVA TVA 15.966% Pv Md redusă 20% Camv % = 66 1.200 buc.250lei a)Vânzarea _________________________________________________________ 411 .5 lei/buc. -la preţ de vânzare reieşit din calcul prin procedeul FIFO 1.750 b)Scăderea gestiunii pentru mărfurile vândute Pv +TVA TVA 15..165.Venituri din vânzarea de 987.165.Mărfuri” 1.25 lei/buc.165. 371 .000 buc X 800 lei/buc.Vânzări de mărfuri 1.000 lei =187.165.165.500 lei = 800. Valoarea Mv la Pv TVA 19% Pv +TVA Sau: 1.250 ..250lei = 177..250 lei – 177.966% Mv Pv = 944.750 lei 1.750 lei = 987.TVA colectată” 177.750 lei 987.2.000 lei =221.500 lei = 177..000 lei . 707 .Clienţi = 1.250 . 200 buc.

Închiderea exerciţiului 790.106.Mărfuri” C 2b) 1.607 .400→1.25 =221.Cheltuieli privind mărfurile” 378 .200 →1. Rezultă marjă brută aferentă vânzărilor de mărfuri: Pv Mv Ca Mv Mb Mv 987..106.Venituri din vânzarea = 121 .250 67 .25 =442. .000 mărfurile” ...06.Diferenţe de preţ la mărfuri” Situaţia în conturile principale se prezintă astfel: D Si 1.Profit şi pierdere = 607..165.500 lei 790.00 X 1.. Cheltuieli privind 790.25 =221.000 197.500 177.750 ..000 lei 197.250 SfD200 buc X 1..Diferenţe de preţ la mărfuri” 4428 . b)repartizarea cheltuielilor cu marfă asupra rezultatului financiar __________________________________________________________ 121 .500 mărfurilor .250 TSC 1.500 TCD 1.TVA neexigibilă 3.. a)Încorporarea venitului din vânzare în profit: _________________________________________________________ 707 .000 X 944 = 944.500 lei Aceasta se regăseşte şi în debitul contului 378 .500 371.000 200 X 1.Profit şi pierdere” 987.000 1) 4.000 X 944 = 944.386.

TVA neexigibilă” 2b) TSC SfC D 177.500 lei (sumă regăsită Ca Sf cont 378) = 150.000 TS 197.000 68 . Venituri din C Vânzarea mărfurilor” . 2b) 790.000 1) 75..000 Rd 790. D 4428 .500 TSC 211.106.500 D 707.000 mărfurilor ..000 Rc 790.750 177. 2b) 197.Cheltuieli privind C mărfurile” .25 lei/buc = 221.000 3b) 790.500 Rc 987.. (Sf cont 371) Pv + TVA 200 buc X 1.750 C .150.Închiderea exerciţiului a)Încorporarea venitului din vânzare în profit: __________________________________________________________ 707 ..750 lei (sumă regăsită Ca Sf cont 4428 = 187. b)Repartizarea cheltuielilor cu marfă asupra rezultatului financiar: __________________________________________________________ 121 .25 lei/buc.500 .250 lei TVA neexigibiă Pv stoc Mb redusă 20% Ca stoc = 33.Diferenţe de preţ la C Mărfuri” .500 lei = 37.Venituri din vânzarea = 121 .000 În urma acestor operaţii rămân în stoc 200 buc.Profit şi pierdere” 1.. 3a) 987.106.500 Rd 987..50 607 .Cheltuieli privind 790.000 SfC 37. Si 144.500 TSC 235.Profit şi pierdere” = 607 .00 1) 67.000 lei 3.. mărfuri la Pv + TVA de 1..750 33.500 Si 160.D 378 .500 2a) 987.

250 TSD 1.. 2b) 790..000 Situaţia mărfurilor rămase în stoc este aceeaşi ca şi în varianta 1: 200 buc..Mărfuri” C Si 1.150.200→1.000 2b) 1.00 1) 67. Situaţia în conturile principale se prezintă astfel: D 371 .750 33. Venituri din C Vânzarea mărfurilor” .000 Rd 1.000 Rc 1.Diferenţe de preţ la C Mărfuri” .500 TSC 211.25 =221.25 lei/buc.TVA neexigibilă” 2b) TSD SfC 177.000 lei Ca mv 790.250 SfD 200BUCx 1.000 1) 75.25 =442.106.500 Si 160.000 lei Aceasta nu se mai regăseşte în contul 378 .250 D 378 .000 Rc 790.. 3a) 1.000 SfC 37..500 200 X 1.000 3b) 790.500 TSC 235. 2b) 197.150.000 1) 400 X 1. PvMv 1.165.400→1.000 X 944 = 944. 69 .000 X 944 = 944.150.750 177.386.000 TSD 197.106.150. D 607 .500 D 4428 .Diferenţe de preţ la mărfuri” Rezultă inutilitatea evaluării mărfurilor la preţul de vânzare dacă preţul de vânzare la care se încarcă gestiunea nu se utilizează în procesul vânzării mărfurilor.500 TSC 1.Cheltuieli privind C mătrfurile” .000 . mărfuri la Pv + TVA de 1.000 2a) 1.25=221..106.mărfurile” Rezultă marja brută aferentă vânzărilor de mărfuri: .000 lei MbMv 360.150.106.750 C .000 Rd 790.500 D 707. Si 144.

106.000 În vederea determinării costului de achiziţie al mărfurilor vândute şi a nivelului stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de gestiune. Valoarea de intrare a mărfii ieşite se calculează prin metodele permise de Legea contabilităţii (cost mediu ponderat. FIFO. după una din metodele: a)Metoda cantitativ – valorică. în funcţie de specificul activităţii. În consecinţă.500 (sumă regăsită ca Sf cont 378) = 150. Intrările se completează pe baza notelor de recepţie şi constatare de diferenţe. pentru valori materiale. care se realizează cu ajutorul fişelor de cont analitice. se poate organiza. sau LIFO).25 lei/buc = TVA neexigibilă = Pv stoc Mb redusă 20% Ca stoc final Contabilitatea analitică a mărfurilor 221. pe baza facturilor. Se poate aplica cu uşurinţă numai la întreprinderile . dar din motive legate de menţinerea şi controlul integrităţii patrimoniale a fost transferată în contabilitatea financiară. 70 .. pe sortimente de mărfuri. Cuprind: data. explicaţia.250 33.750 (sumă regăsită ca Sf cont 4428) = 187. deschise pe fiecare sortiment de marfă. Metoda cantitativ-valorică permite un control al gestiunilor prin punctaj periodic între cantităţile de marfă înregistrate în fişele de magazie şi cele din fişele de cont analitice de la contabilitate.500 = 37. contabilitatea analitică a stocurilor. În principiu această contabilitate este un atribut al gestiunii interne. ester necesară organizarea unei contabilităţi analitice. respectiv a stocurilor de mărfuri şi ambalaje.Pv + TVA 200 buc. cantităţile intrate/ieşite şi stocul rămas după fiecare operaţiune şi calorile corespunzătoare (debit. sold) precum şi preţul unitar pentru fiecare mişcare a mărfii. în cazul folosirii inventarului permanent. iar ieşirile. Permite practicarea de către agentul economic a metodei inventarului permanent la cost de achiziţie.en gros”. Dă posibilitatea realizării unei imagini fidele a patrimoniului (respectiv a situaţiei mărfurilor) şi a determinării unui rezultat financiar din vânzarea mărfurilor corect. X 1. credit.

Camv este mai mic decât costul de achiziţie al intrărilor perioadei (Camv = I + Si – Sf) şi exprimă o majorare de stoc. Generalizând. Acestea cuprind numai date valorice: valoarea mărfurilor intrate (debit). Când Sf <Si. Valoarea ieşirilor de mărfuri se determină conform relaţiei: Costul de = Valoarea + Valoarea Achiziţie al stocului iniţial intrărilor Mărfurilor Vândute (Camv) (Si) (I) sau astfel corelate elementele: Camv = I +(Si – Sf) Valoarea stocului final (Sf) Relaţia Si – Sf semnifică variaţia stocurilor. Camv este mai mare decât costul de achiziţie al intrărilor (Camv = I + Si – Sf) şi exprimă o diminuare de stoc. se practică şi de către agenţii economici care aplică metoda inventarului permanent la preţ de vânzare cu sau fără TVA.Centralizatorul vânzărilor zilnice---“. Metoda inventarului intermitent a)Caracterizare Metoda inventarului intermitent se poate aplica la întreprinderile mici şi mijlocii şi presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei...b)Metoda global – valorică pe gestiune se realizează cu ajutorul fişelor de cont pentru operaţii diverse deschise pe gestiuni. Când Sf >Si. Deşi permite aplicarea unei singure metode de contabilizare a stocurilor şi operaţiilor cu mărfuri şi anume metoda inventarului intermitent. ieşite (credit) şi a stocului (sold) care se înregistrează pe baza documentelor centralizatoare: . În aceste condiţii nu se asigură redarea unei imagini fidele a situaţiei mărfurilor şi determinarea unui rezultat financiar corect din vânzarea mărfurilor. relaţia se poate prezenta: Camv = I±Variaţia stocurilor 71 .Recapitulaţia mărfurilor şi ambalajelor primite în ziua de---“ şi . respectiv unităţi cu amănuntul şi de alimentaţie publică.

Mărfuri”. a controlului prin contabilitate şi în consecinţă orice eventuală lipsă de marfă este considerată o vânzare. Contul 371 ...Cheltuieli privind mărfurile” se debitează în cursul exerciţiului cu intrările de mărfuri la cost de achiziţie.  Se creditează la închiderea exerciţiului cu Si. Apoi se determină costul de achiziţie al mărfurilor vândute prin relaţia: Camv = Si + I – Sf 72 . Principala caracteristică a metodei constă în înregistrarea cheltuielilor cu marfa la intrarea acesteia şi nu la descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute.  Se debitează la închiderea exerciţiului cu Sf stabilit prin inventariere.Venituri din vânzarea mărfurilor”. Se debitează la închiderea exerciţiului cu stocul iniţial la cost de achiziţie. pentru a-l anula. Contul 607 .. costul de achiziţie al ultimului lot intrat dacă data intrării este apropiată de data închiderii exerciţiului sau la valoarea venală (preţul zilei).. deoarece el a fost disponibilizat pentru vânzare. Stocul iniţial este stabilit la sfârşitul exerciţiului precedent prin inventariere şi este evaluat la costul mediu ponderat global. Se creditează la închiderea exerciţiului cu stocul final la cost de achiziţie. ca în cazul metodei inventarului permanent.Mărfuri” funcţionează astfel:  Se debitează la deschiderea exerciţiului cu Si. în vederea diminuării cheltuielilor cu marfa (stocul final se disponibilizează vânzării în exerciţiul următor şi în consecinţă diminuează cheltuiala cu marfa din exerciţiul curent). Contul 371 .Mărfuri” înregistrează stocul iniţial la deschiderea exerciţiului şi stocul final la închiderea lui..Cheltuieli privind mărfurile” şi 707 . 607 .Principalul dezavantaj al metodei constă în imposibilitatea urmăririi gestiunilor de mărfuri. pentru a completa cheltuielile cu marfa (vânzările de marfă s-au efectuat şi din stocul iniţial). d)Conturile utilizate de metoda inventarului intermitent sunt cele prezentate la inventarul permanent: 371 ..

000 lei _________________________________________________________ 411 .000 lei 300. evaluat la cost de achiziţie: 1.000 Vânzări de mărfuri Preţ de vânzare 600 u X 820 lei/u = 492.Cheltuieli privind mărfurilor “(care se soldează).000 lei...Clienţi” = 707 .Venituri din vânzarea mărfurilor” 492.000 lei 52. Contul 707 .000 Cumpărări de mărfuri 73 ..şi se repartizează asupra rezultatului financiar prin creditarea contului 607 . Cheltuieli privind mărfurile” = 401 ....Clienţi” = 707 .Venituri din vânzarea mărfurilor” funcţionează la fel ca în metoda inventarului permanent. este de fapt stocul final al perioadei precedente stabilit prin inventariere.000 lei _________________________________________________________ 411 . c)Exemplificarea metodei inventarului intermitent pe baza datelor aplicaţiei de la inventarul permanent.000 u X 670 lei/u = 670.Furnizori” 300.000 lei ________________________________________________________ 607..Venituri din vânzarea mărfurilor” 240. I.000 Vânzări de mărfuri Preţ de vânzare 300 u X 800 lei/u = 240.Stocul la începutul perioadei..Cumpărări de mărfuri Preţ de cumpărare 400u X 620 lei/u Cheltuieli transport Costr de achiziţie = = = 248. II.Operaţii în cursul perioadei: 1.

000 NOTĂ: în toate cazurile TVA.000 lei ___________________________________________________ % = 401 .TVA deductibilă” 54.000 lei TVA 44.000 lei ______________________________________________________ __ 411 .Furnizori” 354..Cheltuieli privind mărfurile” 300.000 lei . Exemplu:  Considerăm operaţia !) TVA 18%..360 lei 54.Preţ de cunmpărare 700 u X 650 lei/u Cheltuieli de transport Cost de acgiziţie 607 ..Venituri din vânzarea mărfurilor” 420.000 Operaţii la închiderea exerciţiului 74 .000 Vânzări de mărfuri Preţ de vânzare 500 u X 840 lei/u = 420.000 lei = 35. reducesile comerciale şi financiare se tratează din punct de vedere contabil la fel ca şi în exemplul precedent.Clienţi” = 707 .000 4426 .000 lei Total de plată 354.640 lei 9.000 lei Total factură 300.000 lei : 700 buc = 700 lei/buc = 401 .Furnizori” 490... TVA se aplică la valoarea mărfurilor şi la costul transportului facturat de furnizor Preţ cumpărare 248.000 lei Cheltuieli transport 52.000 607 .Cheltuieli privind mărfurile” = 455... = 490.

desprinzânduse costul de achiziţie din totalul cheltuielilor efectuate cu mărfurile” ________________________________________________________ 371 .Inventarierea stocului de mărfuri şi evaluarea acestuia la costul de achiziţie al zilei..Mărfuri” 670.Cheltuieli privind mărfurile”. adică: 75 . LA CMP al intrărilor..000 670.Cheltuieli privind mărfurile” 300.000 D 1) 4) 6) TD 607 ...a) ..460.b) (6..c) D Si (6. evaluat la ultimul cost de achiziţie de 700 lei/u va fi: 700u X 700 lei/u = 490.000 970.b) 371 .000 C (6.Cheltuieli privind mărfurile” 490. a rămas doar Camv.000 TC 1.Cheltuieli privind mărfurile” = 371 .000 490.. prin preluarea în contul 607 . b)Stocul constatat la inventar se preia de contul ..Mărfuri” se anulează. al ultimului nintrat lot intrat.Mărfuri”.000 670.000 1.Mărfuri” 670..000 SD 490.000 lei sumă ce trebuie să apară în contul 371 .460.Cheltuieli privind mărfurile”.Mărfuri” ca sold final.000 490. Stocul constant la inventar este de 700 unmităţi.. a)Soldul iniţial al contului 371 .000 490.000 Stoc final C (6. operaţie după care contul de cheltuieli va cuprinde toate cheltuielile privind mărfurile disponibile pentru vânzare.Mărfuri” = 607 . _______________________________________________________ 607 .000 În acest moment în soldul contului .

000 lei .000 lei = 970.Profit şi pierdere” = 607 .000 lei 970.Mărfuri” 180.000 + 180..000 (S) Sd 490.000 D Si D 371 ...000 stoc final C 607 .000 lei 180..000 lei 490.490.000 lei În acest caz ni se pare mai simplu modul de calcul care ar impune următoarele operaţii de efectuat la sfârşitul exerciţiului: a)inventarierea.670. b)calculul şi înregistrarea variaţiei stocului (S=: S = Si – Sf S = 670.Profit şi pierdere” 1.Venituri din vânzarea mărfurilor”: _________________________________________________________ 707 . e)Calculul profitului brut (marja brută): Vânzări Camv Profit brut din vânzare 1.152.000 = 180.000 – 490.Cheltuieli privind mărfurile” 371 .Cheltuieli privind mărfurile” _________________________________________________________ 121 ..000 lei Camv = I + Variaţia stocului = 790.000 180.000 lei Calculul Camv pornind de la variaţia stocurilor determină acelaşi rezultat: Si Sf Variaţia stocului (diminuare de stoc) 670..Venituri din vânzarea = 121 .000 lei + 790. stabilirea şi evaluarea stocului final (490.000 lei 182.000 __________________________________________________________ 607 ..000 lei)..Cheltuieli privind mărfurile” 76 .000 mărfurilor” .Mărfuri” C 670.152...Cheltuieli privind mărfurile” 970.000 = 970.000 d)Închiderea contului 707 .000 lei Si I Sf Camv c)Închiderea contului 607 .

La compartimentul comercial se mai procedează la o verificare valorică prin confruntarea preţurilor din factură cu cele negociate şi înscrise în contract şi prin refacerea tuturor calculelor din documentele de livrare.000 970. şi  Neacceptate în gestiune dacă nu s-au respectat prevederile contractuale. După modul de soluţionare plusurile cantitativ – valorice pot fi:  Acceptate în gestiune dacă marfa se încadrează în prevederile contractuale. b)calitativ – valorice (când calitatea mărfii primite nu corespunde celei contractate).000 490. valoarea nu este corectă). Atât marfa recepţionată cât şi diferenţele constatate se înscriu în ..1) 4) (I) (S) Camv 300. . după sensul lor pot fi:  Plusuri cantitativ – valorice.000 180.  Minusuri cantitativ – valorice. (121 =607) Contabilitatea aprovizionării – vânzării de mărfuri în condiţiile constatării de diferenţe la recepţie şi din distribuţie Contabilitatea aprovizionării de mărfuri cu diferenţe la recepţie La primirea mărfurilor aprovizionate de la furnizori.000 970.000 790. diferenţele pot fi: A(cantitativ – valorice (când cantitatea efectiv recepţionată nu corespunde cantităţii din factură). c)valorice (când datele cantitative corespund. .000 . După natura lor. comisia de recepţie verifică din punct de vedere cantitativ şi calitativ mărfurile şi ambalajele. respectiv concordanţa acestora cu datele înscrise în documentele de livrare şi cu prevederile din contracte.Nota de recepţie şi constatare de diferenţe”. a)Diferenţele cantitativ – valorice. 77 . dar datorită unor preţuri eronate sau a unor eroei de calcul.

Aviz de însoţire” (în care se specifică . întocmindu-se un Proces – verbal de preluare a mărfurilor în custodie. Costul de aprovizionare şi TVA aferentă se datorează furnizorului...Furnizori.. iar TVA neexigibilă în contul 4426 . Plusul neacceptat se preia în custodie. se impune acestuia la costul de aprovizionare al mărfii lipsă.sau unor cauze care nu se cunoscîn momentul recepţiei. iar TVA aferentă este neexigibilă (în aşteptare până la sosirea facturii). 78 . lucru care determină să fie considerate nesoluţionate. de regulă.Plus de marfă restituit” şi se creditează contul 8033. Minusurile din vina furnizorului nu se reflectă. când se face transferul obligaţiei în contul 401 . Ulterior aceste mărfuri se restituie furnizorului. iar diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul de achiziţie reprezintă un venit din operaţiuni de exploatare. În contabilitate se debitează contul 8033 . iar la recepţie s-a constatat minusul din vina furnizorului. Ele se refuză la plată. cu particularitatea că obligaţia de plată se reflectă cu ajutorul contului 408 . Minusurile cantitativ –valorice se pot dtora unor cauze cunoscute. Minusul din vina delegatului se recuperează prin imputare la preţul de vânzare al mărfii ce lipseşte. cărăuşului (organizaţia de transport) sau delegatului propriu. la cost de aprovizionare sau preţ de vânzare în funcţie de metoda practicată. situaţie în care se consideră soluţionate.. Minusul din vina cărăuşului. întocmindu-se . la costul de aprovizionare al mărfii lipsă.Furnizori – facturi nesosite”.Plusul acceptat se înregistrează ca o intrare de marfă..TVA deductibilă”. • Pierderi din cazuri de forţă majoră (calamităţi). dar nerecuperat poate reprezenta: • Perisabilităţi în limita normelor sau peste normele legale. Minuisurile soluţionate pot apare din vina furnizorului.. Minusul cantitativ – valoric soluţionat.Valori materiale primite spre păstrare sau custodie”. plus TVA aferentă vânzării. acesta devine debitor în limita costului de aprovizoinare al mărfii lipsă plus TVA aferentă. Dacă plata s-a efectuat înainte de recepţionarea mărfii. şi în aceste cazurio sunt recuperabile prin imputare sau pot fi cauzate de factori obiectivi fiind nerecuperabile (neimputbile).. solicitându-se furnizorului o factură cu sumele corespunzătoare minusului în roşu. Ele se suportă de întreprindere de comerţ şi majorează cheltuielile cu marfa ale exerciţiului în care are loc aprovizionarea. în contabilitate.

26 lei .400 lei 1. facturi nesosite” până la primirea facturii suplimentare. considerăm că se primeşte de la furnizor un lot de marfă însoţită de o factură care cuprinde: Marfa . Pentru exemplificare. spargere etc.. Minusurile cantitativ – valorice nesoluţionate se reflectă până la soluţionare în debitul contului 473 . şi exprimate procentual. se creditează acest cont în corespondenţă cu contul 607 . la cantitatea de marfă facturată de furnizor. se datorează unor preţuri eronate sau erorile de calcul din factură.) Se calculează prin aplicarea normelor de perisabilitate stabilite prin legislaţie. Diferenţele valorice în plus se reflectă în contul 408 .000 lei = 260.800 lei 50..Furnizori.Decontări din operaţiuni în curs de clarificare” la cost de aprovizionare.. iar norma de perisabilitate prin uscare este de 0.700 lei TVA 3.Perisabilităţile reprezintă scăzăminte (pierderi) normale de marfă datorate proprietăţilor fizico-chimice ale acesteia (şi produse prin uscare.000 lei = 5..600 lei 46. diferenţa reprezintă o cheltuială cu marfa nedeductibilă fiscal.000 lei = 280. indiferent de sensul lor. după soluţionare. Ulterior. Diferenţele valorice.Cheltuieli cu marfa” şi concomitent se efectuează imputarea dacă minusul este imputabil.B” 2600 Kg X 100 lei/Kg TOTAL MARFĂ Cheltuieli de transport facturate de 79 = 20. În cazul diferenţelor calitativ – valorice marfa poate fi acceptată cu sau fără bonificaţii sau luată în custodie şi restituită ulterior. se poate suporta de întreprinderea beneficiară o lipsă normală de până la 10 Kg făină. plusuri sau minusuri.. evaporare. De exemplu. dar nu mai mult decât minusul efectiv constatat la recepţie.2%. iar pentru cele în minus se întocmeşte .A” 400 buc X 50 lei/buc Marfa . Dacă perisabilitatea efectivă depăşeşte norma legală. dacă furnizorul facturează 5.refuz de plată parţial” şi se solicită furnizorului o factură cu sumele în roşu.. iar cea primită ulterior majorează veniturile din exploatare. Bonificaţia primită odată cu marfa diminuează costul ei de aprovizionare.000 Kg făină.

preţ de vânzare 130 lei/Kg.000 X 2% = 250.700 lei = cheltuieli de transport..000) X 2% = pentru marfa .  100 X 50 = 5.000 + 5.000 lei 51.700 = ———————————— X 100 = 2% 20.000 + 260.B” 260.000 lei  minus 100 Kg marfă . 5. un minus nesoluţionat.000 X 2% = 5.126 lei La recepţie se constată:  Plus 100 buc. Se calculează costul de aprovizionare unitar al fiecărui sortiment de marfă. Marfă .000 + 5.000 lei 10.5% perisabilităţi. şi pentru minusul de marfă Înregistrarea mărfii recepţionate (facturată şi nefacturată): T VA 80 .  25 Kg din vina delegatului propriu.000 Kcheltuieli aprovizionare unde 5.A” (20. care are drept cauze:  0.200 lei. se repartizează cheltuielile de transport în funcţie de valoarea totală a mărfii: 5. TOTAL = 285...A” care se acceptă în gestiune. care ulterior se impută delegatului.  restul.000 lei = valoarea plusului recepţionat..B”.000 X 2% = 200 lei 500 lei 5.Furnizor . din care: pentru marfă recepţoinată. din care: pentru marfa . Pentru aceasta.426 lei TOTAL GENERAL = 337.

B” 2.Furnizori 1.500 lei 408 ..990 280.500 371 .000 lei 45. 330.B”.490 lei = 330.000 lei 900 lei = 255.590 4426 .Cheltuieli privind mărfurile” 1.000 lei 3...590 lei = 250. .565 lei .900 nesosite” B = 255.A” 100buc X 50 lei/buc cheltuieli de transport Valoarea la Ca Marfa .000 lei = 5.TVA deductibilă” 900 4428 ..600 Kg = 13 Kg X 102 lei /Kg = 1. Calculul şi înregistrarea perisabilităţii pentru marfa .090 A =25.500 Kg X 100 lei/Kg cheltuieli de transport Valoarea la Ca TOTAL TOTAL GENERAL Costul de aprovizionare unitar este: = 20.5% X 2..600 lei 900 lei (neexigibilă) = 500 lei 90 lei = 25.TVA deductibilă” 239 Înregistrarea şi imputarea minusului delegatului: a) Ca: 25 Kg X 102 lei/Kg Total de plată 81 = = 2...900 lei = 280...990 lei Marfa .500 Kg = 102 lei/Kg.Mărfuri” 401 ..000 lei 40.000 lei = 5.Furnizori.000 lei 50.Marfa . Marfa .565 607 .550 lei TVA 459 lei 3009 lei .A” 25..B” 255.326 lei TVA 239 lei Total = 1.000 lei 45. % = 401 . facturi 5.000 lei 2..500 lei 4..500 lei 500 buc = 51 lei/buc.Furnizori” 325.TVA neexigibilă” .326 4426 .A” 400 buc X 50 lei/buc Marfa .. TVA 18%: 0.990 = % 330.

” 4427 .decontări din operaţiuni 6..alte venituri din expl.835 lei .TVA deductibilă” b) Pv: = 401 .Decontări din operaţii în curs de 6.” 4427 . 473 .Furnizori” 7.furnizori” şi transformarea TVA neexigibilă în TVA deductibilă: 82 .TVA colectată” Înregistrarea minusului nesoluţionat: TVA 585 lei 3.. % = 401 .250 585 100 Kg – (13 Kg + 25 Kg) = 62 Kg X 102 lei/Kg = 6.. 8.. 5.Alte creanţe în = % legătură cu personalul” 758 .324 în curs de clarificare” .511 .451 758 ...060 1.138 lei Total de plată = 7.Alte venituri din expl.835 .60 lei = = TVA 9..462 lei .138 .324 clarificare” 4426 .Furnizori” 3.. 3.TVA deductibilă” 1. La sosirea facturii. Imputarea ulterioară a minusului nesoluţionat: 62 Kg X 130 lei/Kg Total de imputat 428 .451 lei .Cheltuieli privind mărfurile” = 473 .Alte creanţe în legătură cu personalul” = 8.324 lei TVA 1..900 ....% 607 .Furnizori facturi nesosite” = 401 .462 .TVA colectată” Înregistrarea cheltuielii cu marfa: ___________________________________________________________ 607 . 3. 9...250 lei Total de imputat = 428 . pentru plusul acceptat se fac înregistrările 408 .009 2.511 lei % 1.Cheltuieli privind mărfurile” 4426 .550 459 25 Kg X 130 lei/Kg = 3...

Mărfuri” 120.000 lei constând un minus de 100 buc. iar restul din vina delegatului angrosistului. în cazul minusului din vina delegatului se înregistrează imputarea: Presupunând că s-a livrat de către un angrosist unui detalist. Ele se înregistrează ca ieşiri de mărfuri în corespondenţă cu contul 607 .A” 1. X 100 lei/buc.TVA neexigibilă” 900 Contabilitatea vânzării de mărfuri în condiţiile constatării de diferenţe de vânzare În procesul vânzării mărfurilor. Frecvente sunt minusurile cantitativ – valorice din pierderi normale (perisabilităţi) sau imputate delegatului..Venituri din vânzarea mărfurilor” 150.500 buc. = 800 lei ________________________________________________________ 607 . X 80 lei/buc.___________________________________________________________ 4426 .800 lei (costul de aprovizionare al mărfii 80 lei/buc... Pentru minusul din perisabilităţi: Ca 10 buc X 80 lei/buc.Clienţi” = % 177. diferenţele apar în cazul formei de vânzare prin autorecepţie la furnizor (pe răspunderea furnizorului) sau cu delegat al furnizorului.000 ... Penntru descărcarea gestiunii: 1.000 4427 . = 150.000 . Perisabilităţi.. = 160.800 lei Total 188. Concomitent..Cheltuieli privind mărfurile” = 371 .) iar acesta a primit: 1. În contabilitatea acestuia vor avea loc următoarele înregostrări: Pentru livrarea mărfurilor efectiv primite de detailist: _________________________________________________________ 411 .Mărfuri” 800 83 .000 lei __________________________________________________________ 607 . = 120.TVA deductibilă” = 4428 .000 lei TVA 27. X 100 lei/buc.. 707 .600 buc...500 buc.Cheltuieli cu marfa”..000 .TAV colectată” 27. Marfa . Din care 10 buc.Cheltuieli privind mărfurile” = 371 .000 lei TVA 28.

.TVA colectată” .  deprecierea creanţelor.000 lei 7.620 lei 10. adică constatarea unui risc de diminuare a valorii unui activ.200 lei TVA 1.. Deprecierile de activ se referă la:  scăderea valorii stocurilor.Alte venituri din exploatare” 4427 . 10.Pentru diferenţele în minus imputate la nivelul preţului de vânzare plus TVA: Pv Ca 90 buc X 100 lei/buc.. cu ocazia inventarierii.  deprecierea titlurilor.620 . Dacă există riscul de depreciere.620 lei Înregistrarea minusului: __________________________________________________________ 607 . care semnifica în contabilitate o eventualitate activă.Cheltuieli privind mărfurile” = 371 . 9.Mărfuri” 7. vor exista şi provizioanele pentru depreciere.200 şi imputarea minusului 428 . = = = 9. a)Provizioane pentru deprecierea stocurilor La finele exerciţiului. pentru toate deprecierile de stocuri se constituie provizioane pe seama cheltuielilor.000 1. Total de imputat 90 buc X 80 lei/buc. 84 . Conturile de provizoane pentru depreciere sunt conturi de dedublare a activului şi care nu pot exista fără existenţa activului. Ele nu au o viaţă proprie ci sunt dependente de elementele care le determină apariţia..620 Operaţii privind constituirea şi utilizarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor şi creanţelor – clienţi Deprecierea reprezintă constatarea pierderii de valoare a unui activ oarecare din cauze accidentale ale căror efecte nu sunt neapărat ireversibile..Alte creanţe în = % legătură cu personalul” 758 .

000 lei Valoarea de inventar = 470. constatate prin provizioane.. provizioanele se suplimentează...  valoarea provizioanelor constituite pentru creanţe neâncasabile (clienţi dubioşi. Se c reditează cu valoarea provizioanelor constituite pe baza cheltuielilor şi se debitează cu sumele reprezentând reluarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor în rezultatul financiar.000 privind amortizările şi deprecierea mărfurilor provizioanele” . 85 . la finele fiecărui exerciţiu sau la ieşirea din patrimoniu a bunurilor.Provizioane pentru 30. dacă privesc exploatarea. APLICAŢII: Se consideră că la finele exerciţiului situaţia stocurilor de mărfuri este următoarea: Valoarea contabilă a stocului = 500. care putea fi distribuit.  valoarea provizioanelor pentru deprecierea mărfurilor. Contul se creditează la finele perioadei. Soldul creditor reprezintă valoarea provizioanelor rămase la finele perioadei.Cheltuieli de exploatare = 397 .Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanelor” care se debitează cu:  valoarea provizioanelor constituite pentru riscuri şi cheltuieli. Rezultă. rău platnici.Provizoane pentru deprecierea mărfii”. Înregistrarea de constituire a provizioanelor are ca efect reţinerea de către întreprindere a unei părţi din profitul brut. fără existenţa acestora ar fi majorat profitul net. astfel o reconstituire a activului nu şi o nouă investiţie pentru întreprindere.000 lei Pentru această depreciere se constituie provizioane: ___________________________________________________________ 681 .În perioada următoare. Contul 681 . Este un cont de pasiv. care. aflaţi în litigiu). diminuează sau anulează. cu ocazia închiderii conturilor şi calculul rezultatului. Cuantumul profitului brut reţinut este obligatoriu egal cu valoarea diminuărilor de activ actuale sau previzibile.000 lei Depreciere = 30. Conturi folosite Contul 397 ..

şi ________________ D Cheltuieli de Exploatare Variaţia Stocului 121 .000 deprecierea mărfurilor” privind activitatea de exploatare” Această înregistrare corespunde anulării provizioanelor aferente stocurilor iniţiale.act. EXEMPLU Se consideră provizioanele asupra stocului de mărfuri de la începutul exerciţiului de 30.000 781 .000 lei.Venituri din proviz.de expl. La închiderea exerciţiului se creează provizioane pentru un stoc de mărfuri de 400. se pot relua în rezultatul întreprinderii ca devenite disponibile..pt.Provizioane pentru = 781 .Venituri din provizioane 30. de expl.. deprec. ca elemente ale profitului brut..priv.mf.000 lei.000 lei C 86 .priv.000 35. Înregistrarea contabilă va fi: _______________________________________________________ 397 . provizioanele.000 lei.000 La inventar Constituire 35..” _______________ proviz.. care sunt considerate ca fiind vândute. Report Anulare 30. în valoare de 35.000 681 .Profit şi pierdere” Venituei din exploatare 100. Situaţia în conturi se prezinmtă astfel: 397 .Dacă. În schimb se vor crea provizioane corespunzătoare stocurilor finale. pentru nun stoc de 500..Proviz. amortism.Chelt. în cursul exerciţiului viitor riscul dispare. _______________ 30.000 lei.

În acest sens se utilizează contul de terţi 4118 .000 lei se dovedeşte a fi insolvabil.Crearea provizioanelor în cazul unui risc asupra unui client prin care apare o incertitudine în recuperarea unor creanţe. clientul în cauză se izolează de restul clienţilor.Clienţi” 236..000 deprecierea creanţelor clienţi” ..254%) Suma fără TVA Provizioane 50% X 200.Clienţi incerţi sau în litigiu” După constatarea clienţilor ca incerţi. Se consideră că există riscul de a recupera doar 50% din suma de încasat (TVA 19%).000 lei = 236.000 lei .000 lei 30.000 lei = 100. 87 . EXEMPLU: Un client asupra căruia există o creanţă de 236.000 lei = 36. devenind incert.Cheltuieli de exploatare privind amortizările provizioanele” = 491. se evaluează riscul şi se constituie provizioanele la nivelul sumei fără TVA.000 b)Calculul şi constituirea provizioanelor: suma de încasat TVA 19% (15.000 lei 681 .Clienţi incerţi sau în litigiu” = 411 .000 lei Cheltuieli Venituei din provizioane 105.Provizioane pentru 100. Pentru 50% se constituie provizioane... a)Constatarea clienţilor ca incerţi: __________________________________________________________ 4118 . b)Provizioane privind deprecierea creanţelor 1..000 lei = 200.Cheltuieli cu Provizioanele 35.

Provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi” EXEMPLU Se menţine exemplul iniţial şi se consideră că exerciţiul N se recuperează 50% din creanţe: D 1) 2) 3) 4118 . Se procedează astfel: a)se suplimentează provizioanele prin aceeaşi modalitate cu cea de constituire.. b)o parte a provizioanelor se virează asupra veniturilor din exploatare.Clienţi incerţi sai în litigiu” Situaţia iniţială 236. c)a sămas neschimbat.Contul de provizioane funcţionează similar celui prezentat la deprecierea stocurilor.Utilizarea provizioanelor În momentul regularizării cu clientul se presupune soldarea conturilor: 4118 .000 Încasare 50% 118.Clienţi incerţi sau în litigiu” şi 491 . b)s-a diminuat.. financiare sau excepţionale în funcţie de natura lor.Regularizarea provizioanelor Provizioanele create în exerciţiul N – 1 pot fi reajustate în exerciţiul N dacă: a)a crescut deprecierea sau riscul. c)nu se efectuează nici o înregistrare.000 .000 Pentru SD cont 4118 se reflectă 88 C 118. 2.. 3.

TVA colectată” Încasarea 50% Pierderi din creanţe” Pentru SD..S.C.Disponibilităţi lei” Situaţia iniţială 100. cont 4118 reflectă pierderea din creanţe 681 .pierderea din creanţe D 4) 781 . 74 C.000 4427 ..L.I IMPEX S. cont 416 reflectă păierderea din creanţe Pentru SD al proviz.Venituri din provizioane” Pentru SD al 100.Provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi” Situaţia iniţială 100.000 C C D C CAPITOLUL II MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND CONTABILITATEA LA S.R..000 provizioanelor C D 1) 2) 3) 4) D 1) D 2) D 3) 491 .000 C C 18.Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 100...000 512 .000 18. 89 . 100.000 Încasarea 50% Pentru SD.

1. Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate – grupă CAEN 521 CAPITALUL SOCIAL 90 . Denumirea şi reprezentarea grafică a societăţii vor fi protejate pe căi legale. denumirea societăţii va fi precedată sau urmată de iniţialele S. iar asociatul răspunde în limita capitalului social. aceasta răspunde faţă de terţi cu întregul său patrimoniu.. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂŢII Obiectul principal de activitate al societăţii: Comerţ cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) repararea bunurilor personale şi gospodăreşti – diviziunea CAEN 52.2. Organiztă sub formă de societate cu răspundere limitată cu asociat unic. 53806 din 11. 74 CSI IMPEX S.R.R.L. În toate actele.facturile. FORMA JURIDICĂ A SOCIETĂŢII Este societate cu capital integral autohton. conform dovezii privind disponibilitatea firmei nr. de numărul de ordine în registrul comerţului şi de capitalul social al societăţii.03. scrisorile şi publicaţiile emanând de la societate.2003 eliberată de Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti.. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE DENUMIREA SOCIETĂŢII Denumirea societăţii comerciale este .L.

000 lei fiecare. nivelul de salarizare. a regimului de asigurări sociale şi a limitei minime de salarizare prevăzute de lege. drepturile şi obligaţiile. vărsat integral în numerar şi deţinut în totalitate de asociatul unic al societăţii. ÎNTOCMIREA BILANŢULUI ŞI A CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERI Societatea va întocmi anual bilanţul şi contul de profit şi pierderi şi va ţine evidenţa în lei a activităţii economico-financiare.000. Bilanţul societăţii va fi aprobat de asocaitul unic şi depus în termen de 15 zile.Capitalul social este de 2.000 (douămilioane) lei. 91 . pentru a fi menţionat în registru şi publicat în Monitorul Oficial . la Registrul Comerţului. CALCULUL PROFITULUI Profitul societăţii se stabileşte anual. precum şi concedierea personalului societăţii se stabilesc de către conducerea executivă a societăţii. cu respectarea prevederilor legislaţiei muncii. Profitul impozabil se stabileşte ca diferenţă între suma totală a veniturilor încasate şi suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri. prin bilanţul contabil. împărţit în 20 părţi sociale cu o valoare nominală de 100. în baza contractelor individuale de muncă. ACTIVITATEA SOCIETĂŢII PERSONALUL SOCIETĂŢII Angajarea. în condiţiile prevăzute de lege.

constituirea lui efectuându-se până la atingerea a 20% din capitalul social în conformitate cu prevederile legislaţiei române în vigoare. APLICAŢII PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA MĂRFURILOR Societatea comercială deţine în stoc la începutul lunii decembrie 2003 92 . rezultând astfel profitul cuvenit asociatului unic. Din profitul prevăzut în bilanţ se scad impozitul anual şi prelevările pentru fondul de rezervă.2. 2.Fondul de rezervă va fi de 5% din totalul beneficiarului prevăzut în bilanţul anual.

635/03.000 4426 1.200.2003 în valoare de 360.12.438 3) S.000 93 .300.000 b) 371 = 378 1.C vinde mărfuri conform monetar nr.000.000 (20% X 6. Lei Societatea comercială ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu ridicata.C primeşte pe baza avizaţiei de însoţire a mărfii nr.000. conform formulei Pr = Ca + Ac 1) Societatea comercială cumpără mărfuri alimentare conform facturii fiscale nr.552 4427 57.2003 mărfuri nealimentare în valoare de 2. TVA 19% Se înregistrează adaosul comercial de 20%.12.140.140. 1502/03.000 2) S.000 707 302.000 371 6.mărfuri în valoare de 78 mil lei.000 b) Se înregistrează adaosul comercial de 20% 371 = 4428 460. 32161/ 03.737.000) c) se achită datoria faţă de furnizor conform chitanţei nr. 741/06.12.2003 în valoare de 6.12.000. adaos comercial aferent 16.000.000 2.300. mil.000 lei.2003 401 = 5311 7. a) % = 401 7.140.000 437.000 lei 5311 = % 360. TVA 19% Se înregistrează adaosul comercial de 20% a) % 371 4428 = 408 2.

000 707 8. vinde mărfuri conform facturii fiscale 842/15.2003.000 3.300. 841/08.000 b)primirea cecului 5112 =411 9.2003 în valoare de 8.000 X 15.000 lei 5311 = % 260.737.-520.2003 în valoare de 260.000 c)încasarea cecului 94 .000 5) Se înregistrează încasări din 32162/08.C primeşte factura fiscală nr.12.512 vânzări conform Monetar nr.4) S.000 7) S.000 4427 41.300.520.000 sau 437.737. 132/12.12.2003 pentru mărfurile nealimentare % 371 4428 371 4426 = 408 2.966% = 608. valoarea facturii fiind de 3.000 lei.C vinde mărfuri pe credit comercial conform facturii fiscale nr.000 707 218. TVA 19% pentru care primeşte de la client o filă CEC a)vânzarea de mărfuri 411 = % 9.808.000.12.000 lei 411 = % 707 4427 3.12.737.000 437.000.808.000 % = 401 2.808.000 TVA = 3.520. 6) S.000 2.200.000 608.C.000 4426= 4428 437.000 2.000 408 =401 2.000 4427 1.

Valoare netă comercială = 4.12.713.000 Rabat 3% = 150.520.500 TVA 19% = 912.000 Rabat 3% = 150.000 Scont de decontare 1% = 48.000 4426 912.000.000 10) S.000 8) S.762. 349/19.000 4426 921.771.850. 621/22.285 a)stonare înregistrată % = 401 5.000 lei.12.500 371 4.000 . Se constată că mărfurile au defecte de calitate.000.2003 în valoare de 3.500 b)înregistrare corectă: cumpărată de mărfuri % = 401 5.000 .785 767 48.762.285 371 4.500 d)adaos comercial: 371 = 378 970.000 lei.C vinde unui client mărfuri pe baza avizaţiei de însoţire a mărfii nr. se aprovizionează cu mărfuri conform facturii fiscale nr 349/17.12. TVA 19% 95 .000 .850.285 5121 5. Valoare netă comercială =4.5121 = 5112 9. Valoare netă de plată = 5.000 TVA 19% =921.771.285 c)decontarea facturii conform ordinului de plată nr.000 9) S. TVA 19%. urmând astfel să se aplice un rabat de 3% Valaore marfă = 50.600.500 371 4.850.000.801.2003 401 = % 5.2003 în valoare de 5.500 Valoare netă financiară = 4.C achită datoria faţă de furnizor înainte de scadenţă pentru care primeşte un scont de 1% Valoare marfă = 5.C.850.500 % = 401 5.000 4426 921.771.850.

000 lei + TVA de la furnizor căruia i-a acordat un avans conform facturii 452/29. 1503/29. se aprovizionează cu mărfuri în valoare de 8.200 5311 667 13) S.512 707 7.000 .312 75. valoare netă financiară = 7.000 4428=4427 684.2003 411 = 418 4.600.000 4427 1. 843/24.758. TVA 19%.2003 401 = 5311 1.000.12.000 lei scont = 75.C.934.200 .512 a)vânzarea mărfurilor 411 = % 8.000 96 .C vinde mărfuri unui client conform facturii 844/24.000 15) Datoria rămasă se achită conform chitanţei nr.12.520.C.520.520.200.000 4426 1.418 = % 707 4428 4.200.acordă clientului un scont de 1% pentru încasarea pe loc a creanţei conform chitanţei nr. S.2003 valoare mărfuri = 7.000 b)401 =409 8.758.859.000 3.284.12.12.000 371 8.414.2003 în valoare de 7.414.2003 a) % = 401 9.12. 11) Se emite factura fiscală nr.284.000 14) S.934.000 12) S.512 b)încasarea creanţei % = 411 8.000 648.000.512 8.558.-000.000 lei din contul bancar în vederea cumpărării de mărfuri 409 = 5121 8.444.800 TVA 19% = 1. 843/23. acordă unui furnizor un avans de 8.000 lei.C.

TVA 19% a)vânzarea mărfurilor 411 = % 4.238.2003 în valoare de 5. 846/29.000 4427 760.000 lei.000 .000.000 c)încasarea datoriei rămase 5121 = 411 2.000.000 lei 20) La sfârşiturl lunii se descarcă gestiunea de mărfuri vândute: % = 371 32.552 .2003 pentru mărfuri în valoare de 4.000 707 5.000 lei 18) S.500. 707 4.000 lei.C.12. TVA 19% acceptând de la clientul său un bilet la ordin a)vânzarea mărfii 411 = % 6.12. emite factura nr.000.200.760.122.760. primeşte de la un client un avans în valoare de 2.12. 845/29.545.000 19) În urma inventarierii patrimoniului la 31.C.500. vinde mărfuri conform facturii fiscale nr.000 lei a)607 = 371 1.000 b)419 = 411 2.000 b)acceptarea bilanţului la ordin 413 ) 411 6.270.000.000 4427 1.839.16) S.000 c)încasarea bilanţului la ordin 5121 = 413 6.045.C.171 607 378 (Si + Rc)378 20.000. 25.000 97 .381 6.2003 se constată următoarele: -mărfuri lipsă la inventar în valoare de 1.000 17) S.200.545.545.000 în contul bancar 5121 = 419 2.

46 mil..K= ——————— = ——————— = 19.620. 4.000 8.000 3. 0.97 mil.64 mil.27 20. 378 .97 mil.520.552 .522 3.283.600.000.2 mil.122. 0.620. . Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute = K X Rc 707 = 32.200.62 103. 1.000 5.000 7.000 .171 lei BIBLIOGRAFIE 98 .000 371 78 mil. 8.2 mil. 103.552 32.76 mil.56% (Si + Rc) 371 103.85 mil.122. 1.000 32.500.270. 0. 7. 20.122. 2.2 mil. 16 milionae 1. . 302.64 mil .000 32.552 X 19.56% = 6.

1999 Bazele contabilităţii. 2.Octavian Bojian 5. Bucureşti.Violeta Isai Didactică 7. Timişoara. Bucureşti 1997 Contabilitatea întreprinderilor. Editura Economică. 82/1991 Sistemul contabil al agenţilor economici. nr. 1994 Contabilitate financiară. vol. Bucureşti 1994 Bazele contabilităţii.Mihai Epuran Valeria Băbăiţă 6. Bucureşti 2000 Contabilitatea întreprinderii. Editura Eficient. Editura Economică. Bucureşti. Editura şi Pedagogică. 1997 99 . Editura Didactică şi Pedagogică.Violeta Isai 8.Octavian Bojian 4. Editura Mărgăritar. Bucureşti 2000 Aplicaţii de conatabilitate financiară.Ministerul Finanţelor 3.1. Editura de Vest.Mihai Ristea Legea contabilităţii.I.