2010

MASTER: ENERGETICA CLADIRILOR. CERTIFICARE SI AUDIT SORINA GABRIELA DRAGOMIRESCU

[ARHITECTURA VERNACULARA VS. ARHITECTURA NEOVERNACULARA]

facuta direct de cel ce urmeaza a o locui. in istoria arhitecturii. In finalul lucrarii voi face cateva paralele intre cele doua arhitecturi. dar care rascoleste prin trecutul ei. arhitectura vernaculara reprezinta totdeauna transpunerea directa (fara intermediar) in forme. Forma casei si asezarii este prescrisa prin traditie (este vorba de traditia vernaculara. Noua notiune este un anume mod de a face arhitectura. a unor mesteri. prin arhitectura populara (ca si prin termenul de folclor) s-a desemnat mai ales arhitectura rurala. astfel nascandu-se arhitectura neo-vernaculara. informationala. ARHITECTURA NEOVERNACULARA DELIMITAREA ARIEI DE DISCUTIE In acesta lucrare vreau sa fac prezent subiectul atat de actual. Cum societatiile care au dat nastere acestei arhitecturi sunt ² de regula ² societati premoderne (mai putin dinamice si in care exista un consens mai organic intre individ si comunitate). ARHITECTURA VERNACULARA Pre-text Arhitectura vernaculara denumeste arhitectura rurala si urbana. rezultate din modul de viata specific si din sistemul de valori pe care comunitatiile respective il impartasesc. sistemul de valori este colectiv. cea fara architect. care se transmite din generatie in generatie prin forme nescrise). al arhitecturii vernaculare. chiar acestea pot fi luate in considerare pentru nuantarea anumitor dimensiuni/semnificatii. Noua notiune evita aceasta confuzie. dar netratat. unde exista aceasta arhitectura si cum poate ea supravietui. din arhitectura vernaculara avem de invatat anumite atitudini de abordare in procesul crearii arhitecturii. lasand deschisa lista si acest subiect. iar originalitatea individuala este limitata. dar acest termen a fost preluat in literatura actuala de specialitate tocmai pentru a iesi din ambiguitatea atributului de ´popularµ. impartasit de membri comunitatii. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 2 . eventual cu mana de lucru. este foarte durabila in timp (foarte conservatoare) si exprima ´automatµ (neteoretizat) sistemul de valori colective ale tipului de societate sau comunitate care ii da nastere si careia i se adreseaza. ea nu se refera nici la conotatia politica. termenul de arhitectura vernaculara este mai restrans si mai operational din perspectiva arhitecturii. neproiectata. Traind intr-o lume postmoderna. S-ar putea spune ca notiunea este sinonima cu cea de arhitectura populara (vernacullus in latina inseamna indigen. Dupa cum reiese. exprimand notiunea si domeniul ei de bataie. domestic). In acelasi timp. CONTEXT Fiind facuta chiar de cei care o locuiesc. a nevoilor practice si spirituale ale membrilor comunitatii respective. De aici Ing.ARHITECTURA VERNACULARA VS. ceea ce excludea din discutie arhitectura urbana de aceeasi factura care a intrat in interesul specialistilor ceva mai tarziu. specializata mai mult sau mai putin. nici la cea propagandistica. sau chiar futurista.

adusã la un rafinament extrem. nu are vanitatea gestului demiurgic. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 3 . este creatia timpului. Pentru aceste cauze trebuiesc stabilite principii pentru ingrijirea si protectia mediului vernacular. în armonie cu experienta si cu posibilitãtile reale. Arhitectura vernaculara este expresia culturii unei comunitati. culturala si omogenizarea arhitecturii. cat si marea unitate formala a arhitecturii unei comunitati (atat la nivelul asezarii cat si in timp). bogatã. In acelasi timp. infruntand probleme serioase de invechire. dar nu si dezordonata. este relatia cu terenul. deschisã. in arhitectura vernaculara exista o anumita simbioza. economie sau religie. prin utilizarea celei mai avansate tehnologii proprii momentului si locului edificãrii. Aplicabilitatea efectiva a sistemelor traditionale si a mestesugariei Aprecierea si protejarea cu success a mediului vernacular depinde de implicarea si suportul comunitatilor. nu este si nu poate fi universalã. ele rãmîn invizibile. intre construit si mediul natural in care se intervine. creeazã Ålocuriµ unde grupul devine constient. Designul traditional constructiv transmis pe cale informala (verbala) 5. gãsind rãspunsuri echilibrate. adaptabilitatea si expresia diversitatii lumii culturale. capãtã maximã valoare esteticã. transformarii socio. Construirea vernaculara este modalitatea naturala in care casele comunica intre ele. conformîndu-se realitãtii. dãruitã utilizatorului. Este o arhitectura contemporana dar detine si memoria istoriei societatii. INTRODUCERE Arhitectura vernaculara ocupa un loc central in sufleul si mandria tuturor oamenilor si a fost acceptata ca un produs al societatii caracteristic si atractiv. Este un proces continuu care include schimbarile necesare si continua adaptarea ca un raspuns la contextul si constrangerile mediului inconjurator. Raspunsul categoric la functionalitate. Ing. cu o imagine informala. Arhitectura vernacularã nu a fost. constrangerile sociale si de mediu 6. ARHITECTURA NEOVERNACULARA rezulta atat armonia dintre individ. comunitate si mediu contruit. utilizarea continua si mentenanta. Modalitatea in care participa cladirea 2. structurile vernaculare devin extrem de vulnerabile.economice. Este o arhitectura nevrednica mostenirii omului daca nu este conservata aceasta armonie traditionala. Datorita omogenizarii culturii si globalizarii. ea refuzã facilitatea originalitãtii cu orice pret. nu se dilueazã în politicã. Arhitectura vernacularã produce normalitate si întelegere. care de fapt constituie samburele experientei umane. ASPECTE GENERALE Exemplele de arhitectura vernaculara pot fi recunoscute dupa: 1. echilibru intern si integrare. Determinatã teluric-material si moral. transgresînd astfel cãtre un simbolism intrinsec. deci se poate schimba si ameliora. Supravietuirea acestei traditii si arhitecturi este amenintata de puterea economica. Caracterul recognoscibil regional raspunzand mediului inconjurator 3. Universalã este capacitatea de adaptare a limbajului sãu prin utilizarea memoriei si ingeniozitãtii producãtorului de arhitecturã. arhitectura vernacularã nu se supune ² spre deosebire de arhitectura cultã ² deciziilor princiare si gustului gratuit. Oricît de complex este efortul spiritual si oricît de simple sau sofisticate mijloacele tehnice. Este o arhitecturã liberã.ARHITECTURA VERNACULARA VS. Coerenta silului de la imagine sau tipul traditional al cladirii 4. în arhitectura vernacularã tehnica cea mai simplã. Este o arhitectura utilitara si in acelasi timp poseda interes si frumusete.

mentinerea in viata a maiestriilor traditionale nu este numai una din componentele posibile. Guvernele si autoritatiile responsabile sunt obligate sa recunoasca dreptul tuturor comunitatiilor in vederea mentinerii stilului de viata. Aici se ascunde un soi special de patrimoniu cultural. prin intermediul educatiei elementare. In Elvetia sau Germania. Sau poate pentru propria placere. Insa partea cea mai pretioasa si totodata cea mai amenintata a acestor traditii. sau daca locuitorii sunt inca agricultori. atunci poate izbutim sa canalizam intr-o directive fructuoasa creativitatea naturala. Prelucrarea estetica a problemei trebuie sa fie doar un stadiu intermediar. administratiile si modalitatiile financiare si de a le pasa generatiilor viitoare. Ceea ce nu inseamna ca nu exista forme contemporane de vernacular. dar si din economie. La noi a intarziat cu cateva decenii. al caror studiu este in curs si de la care se asteapta anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului contemporan. pentru a proteja prin toate legiile. va confectiona singur caramizile noii sale case. modul lor de viata este atat de ´urbanizatµ. nu si gardul de zidarie al castelului baroc restaurat cu mari cheltuieli. SUPRAVIETUIREA SAU NU Una din trasaturile specifice ale istoriei noastre regionale ² est-europene ² este ca procesul de transformare a satelor. incat putetm vorbi de sate doar intr-un sens foarte larg sau mai bine spus foste sate. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 4 . ramanem pe un teritoriu limitat religios. Noi in Europa. beneficiaza in legislatie de denumirea de ´tezaur national intangibilµ. ii va ciopli capetele de grinda. constructiile satesti ² salvate si mentinute in mod exemplar ² sunt locuite mai ales de oraseni. precum japonezii. stiintific sau artistic. Sentimentul identitatii religioase si culturale ii impinde pe japonezi sa extraga in acest chip mestesugurile traditionale din fluxul natural al istoriei. caracterul ´ artificialµ al mentinerii sale in viata. Cat timp le mentinem vii. cu un scop bine definit. oamenii (nespecialisti) interesati de ele. de arhitectura la nevoile utilizatorilor si la mediul natural. ci si cu un mod de viata inca asemanator vremurilor pre-industriale. nevoia nepretentioasa de expresie. Daca insa incercam sa restituim aceste maiestrii. Atunci. practice incheiat in nordul si vestul Europei. In schimb. ar trebui sa ocrotim acest soi de traditii inca ne-uitate pentru ca ele constituie un mijloc de a pastra vie o competent. ci si una cruciala. in Europa rasariteana.imaginea nu este realitate Arhitectura vernacularã este pur si simplu arhitectura. bunaoara.ARHITECTURA VERNACULARA VS. ARHITECTURA NEOVERNACULARA Arhitectura vernacularã ne reaminteste cã: . mesterii care reconstruiesc in mod ritual templele shinto. incluzand practicarea a numeroase tehnici si mestesuguri traditionale.arhitectura nu este un obiect ci un cadru vital . odata cu societatea moderna. simtul instinctiv pentru frumos. ii va despica sindrila. In consecinta. In Japonia. anume Ing. de a edifica inteleasa ca fondatoare antropologic. In acest loc este util a reaminti un exemplu deja des citat. Dar aceasta formulare nu face decat sa accentueze si mai mult fragilitatea unei cunoasteri altminteri condamnate la uitare. Azi e deja de domeniul absolutului ca cercetarea. pretios pentru intreaga cultura europeana. nu doar a conservarii monumentelor ci si a culturii contemporane in ansamblul ei. iar arhitectul robul ei. respectiv maiestria lor. descrierea si analiza traditiilor constructive taranesti constituie o resursa imensa (desi nu inepuizabila) pentru cultura edificatoare contemporana. creatorul popular anonim poate va umple cu grafifti doar peretii frusti de beton ai pasajului subteran urban. satele continua sa mai existe nu doar in forma lor fizica. CRIZA ARHITECTURII VERNACULARE Se refera la disparitia acestui mod de edificare. din multe ratiuni. sistematizarea.

ARHITECTURA VERNACULARA VS. 3. Modificarile care sunt legitime si raspund nevoilor contemporane ar trebui realizate prin introducerea de materiale care pastreaza consistenta expresiei. 2. Sistem traditional de cladire Continuarea sistemelor traditionale de construire si pricepere mestesugareasca. Noul folclor. grupuri si asezari. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 5 . 4. ARHITECTURA NEOVERNACULARA spontaneitatea lor se refuza cunoasterii rationale. Schimbarile de-a lungul timpului ar trebui apreciate si intelese ca aspecte importante ale arhitecturii vernaculare. cat exista. Asemenea indemanari ar trebui retinute. educati si sa urmeze cursuri de specialitate. Vernacularitatea nu adopta doar modul fizic si realizarea de cladiri. codul eticii poate servi ca un instrument de interventie. si al unei structuri cu alta. regiune cu regiune. 5. Adaptarea si reutilizarea structurilor vernaculare ar trebui realizate intr-o maniera care sa respecte integrarea structurii. Daca dorim sa facem sa supravietuiasca traditiile populare. Tocmai desfigurarea cu contructii noi a satelor. Conform tuturor partilor unei cladiri dintr-o singura perioada. este urban si postindustrial. nu va fi in mod normal tinta interventiei vernaculare. Refacerea materialelor si de fragmente. 5. 3. INDRUMARE PRACTICA 1. aparentei texturii si forma prin structura si consistenta materialelor. dar modul in care sunt utilizate si intelese. Conservarea cladirilor vernaculare trebuie avuta in grija de expertize multidisciplinare. pe buna dreptate deplasata de specialisti. Adaptarea. structuri si spatii. trebuie sa respecte calorile cultural si caracterul traditional. asociata cu vernacularitatea. peisaje si grupuri de cladiri Interventiile asupra structurilor vernaculare trebuie realizate cu atentie si intr-o maniera care va respecta si mentine integrarea in situ. Cercetare si documentare Orice interventie fizica pe structuri vernaculare. Lucrarile contemporane asupra cladirilor vernaculare. Unde nu exista intreruperi in continuarea utilizarii formelor vernaculare. Cursuri intensive. traditiile si asociatiile intangibile atasate acestora. relationarea psihologica si peisajului cultural. fiind in celasi timp si compatibile cu standardele de trai. Acest document trebuie stocat intr-o arhiva accesibila. 4. Vernacularitatea este reprezentata doar individual de structure singular si este cel mai bine conservata prin mentenanta si conservarea grupurilor si asezarilor caracterului reprezentativ. 2. o putem face numai prin strategii educationale de lunga durata. inregistrate si pasate unei nou generatii de meseriasi si constructori. ci si in fiinta lor ´naturalaµ. Situri. este fundamentala pentru expresivitatea vernacularului si esentiala pentru repararea si restaurarea acestor structuri. 7. Schimbari si restaurari periodice. 6. nu doar prin programe de conservare si restaurare. caracterului si formei. Doar a luat-o razna. formei si structurii ei. trebuie facuta cu circumspectie si trebuie precedata de o analiza amanuntita a stilului. PRINCIPII DE CONSERVARE 1. Ing. Arhitectura vernaculara este parte integrala a peisajului cultural si aceasta relatie trebuie luata in considerare in dezvoltarea modului de conservare. dovedeste ca impulsul edificator nu a disparut.

materiale si mestesugarit 3. uneori (cazul vernacularului indigen) se face si prin imprumuturi/schimburi cultural (aculturatie) .raspunde totdeauna modului de viata specific al societatii si valorilor acesteia ARHITECTURA CULTA Arhitectura culta/înalta este practicata de specialist. Transmitere: .) si este teoretizat. Spre deosebire de traditia vernaculara.ARHITECTURA VERNACULARA VS. De altfel.traditia = acord comun => are valoare de lege = autoritate colectiva . etc. prima arhitectura este cea pe care oamenii si-au facut-o singuri.traditia = transmisia orala a normelor. chiar daca in zonele dezvoltate economic. ARHITECTURA NEOVERNACULARA In loc de a conserva valorile culturale ale expresiei vernacular. ci în sensul ca este mai putin decît acel ansamblu care înglobeaza toate manifestarile. face parte din educatie inca de la nastere. ea poate sa fi fost inlocuita de arhitectura facuta de specialisti. de elita. comportamentelor. Retele regionale printre arhitecturi vernaculare pentru a schimba pareri si experiente.societati foarte traditionaliste => forma prescrisa de traditie e foarte rezistente (inovatia nu este o valoare pozitiva) . In ordinea cronologica a lucrurilor. de a exprima individualitatea. fara ajutorul unui specialist. Si arhitectura culta îsi are propria traditie care se transmite în general prin forme de învatamant prin contacte culturale constient dirijate.prin transmisie orala. nu în sens peiorativ. in special printre generatia noua 4. de placere estetic . autoritatiile responsabile. guvernul. Programe de informare care sa imbunatateasca constiinta publica a vernacularitatii. Programe educationale pentru conservatori in principiile vernaculare 2. Ing. cea pe care o numim uzual arhitectura populara. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 6 . uneori nu exista nici vocabular tehnic) Utilizare .fara pretentii estetice si teoretice (intentiile artistice nu sint conceptualizate. . atitudinilor corespunzatoare sistemului de valori ale colectivitatii respective si a tot ce presupune acumularea productiilor si institutiilor colectivitatii respective.forma admisa este prescrisa prin traditie => exprima sistemul de valori colective ale tipului de societate. Cursuri intensive pentru asistenta comunitatiilor si mentinerea sistemelor traditionale. Este constient orientat catre scopul de a produce o impresie (de dominare asupra maselor. traditia culta este caracterizata prin dinamism formal si inventivitate (chiar daca exista limbaje arhitecturale si tipuri formale care au avut o mare persistenta în timp). aceasta forma de arhitectura (perfect inclusa in definitia contemporana a arhitecturii) este in continuare foarte prezenta in multe zone ale lumii. care elaboreaza un proiect. de suscitare a respectului grupurilor rafinate.procedeaza prin modele formale (forme prescrise) = forme admise care se preiau si/sau se ajusteaza => variatiuni . grupuri si organizatii trebuie sa puna accent pe: 1. El apartine unei culturi de specialitate care se transmite prin diferite forme de învatamant. Ceea ce ne intereseaza pentru moment este faptul ca între utilizatori si arhitectura care le este dat spre folosire se interpune atât sistemul de valori al unei culturi de specialitate (antropologii o numesc o subcultura . din procesul de socializare a individului (enculturatie). Caracteristici: .

) în concordanta cu cultura sa de specialitate si valorile si modul de viata real la care aspira utilizatorii. ansambluri. carora arhitectura moderna s-a dovedit incapabila sa le raspunda într-o anumita masura.. Ne intereseaz pentru moment doua dimensiuni importante care rezulta din paralela cu arhitectura vernaculara: ‡ Relatia cu mediul natural. ansamblu pe care unii autori îl numesc³ ´modele arhitecturale´. spatiu urban. s-a constatat ca oamenii nu se simt bine. arhitectul. poate sa apara o discrepanta între forma creata de arhitect (cladire. Se poate spune ca arhitectura culta procedeaza printr-un ansamblu de cunostinte de breasla teoretice si practice) care mediaza exprimarea prin forme a necesitailor sociale. Ele exista. Criza arhitecturii culte este de cu totul alt factura decît cea a arhitecturii vernaculare. îmbogatite. In acest caz. în toate orasele din lume. uneori capata alte semnificatii. ramâne una dintre chestiunile care preocupa lumea arhitecturala actuala . Se poate obiecta ca arhitectul trebuie sa cunoasca ceea ce are nevoie utilizatorul. politice ale momentului´. în diferite proportii (în general mari). cât si un personaj de arhitectul de care o reprezinta. economice. adica sensul larg al notiunii de cultura). care reprezinta probleme cheie ale arhitecturii contempoane. De aici pana la dezechilibrul ecologic. sa se mumifice. se produce o criza (criza care nu poate aparea în cazul arhitecturii vernaculare). etc. 2. cu precadere dupa cel de al doilea razboi mondial. Dupa o vreme. Deci nu corespund necesitailor reale ale celor pentru care au fost construite. pe care dezvoltarea moderna risca sa o distruga (ceea ce nu se prea întîmpla în arhitectura vernaculara unde se stabileste un echilibru cu mediul natural). mai ales atunci cînd utilizatorul reprezinta o masa anonima de oameni pentru care arhitectul trebuie totusi sa construiasca. Patrimonializarea: recunoasterea institutionalizata a calitatii acestei arhitecturi prin introducerea celor mai valoroase exemplare (cladiri. dar aceasta nu este totdeauna posibil (din varii motive). Modul în care acest patrimoniu poate fi conservat fara sa devina numai un exponat de muzeu. Una dintre ele. foarte prezenta. ca criminalitatea este crescuta (ca si alte forme de comportamente deviante). Acest lucru s-a petrecut în arhitectura lumii. explica dezvoltarea arhitecturala a diverselor locuri în care ele sînt preluate. se desfaoara o lunga lista de discordante între mediul natural si cel artificial. în care are si arhitectura are partea ei de vina. cu atît mai putin musafirul care vine în vizita . Directiile acestei retrospectii critice au fost ( si sunt) multe si reprezinta dimensiuni ale arhitecturii contemporane.ARHITECTURA VERNACULARA VS. Se mai poate chiar ca arhitectul sa creada ca stie ceea ce este bine sa le livreze acestor oameni.. Acestea reprezinta exemple locale ale asa numitului ³ urbanism liber´. cand constructia de locuinte s-a facut majoritar în cartiere cenusii. prin aceasta. este legata tocmai de recursul din perspectiva actuala la arhitectura vernaculara. ca postasul nu gaseste adresele. interpretate. ca se simt frustrati si nu se pot atasa de locurile respective. ca se simt dezorientati. ARHITECTURA NEOVERNACULARA materiale si spirituale ale unei societati. Acest recurs ia doua directii pricipale: 1. Aceste nemultumiri i-au facut pe arhitecti sa-si re-gandeasca critic propria meserie si menire. situri) pe Lista monumentelor istorice si. Tocmai pentru ca între arhitectura si utilizator se interpune un tert. pentru ca aplica o anume teorie si raspunde unor anumite necesitati. Ing. pentru ca asa a fost învatat. Circulatia acestor modele teoretice si formale. ‡ Relatia cu necesitaile utilizatorilor. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 7 . care de obicei sînt generate în diverse nuclee culturale puternice. instituirea unui regim special de protectie si prezervare a acestora.

forma admisa este prescrisa prin traditie si exprima sistemul de valori colective ale tipului de societate. de suscitare a respectului grupurilor rafinate. teoretizata si transmisa prin diferite forme de invatamint .fara pretentii estetice si teoretice (intentiile artistice nu sint conceptualizate. din procesul de socializare a individului (enculturatie).v. face parte din educatie inca de la nastere. etc. . Alegerea formei · a. Forma in utilizare · a. .procedeaza prin modele formale (forme prescrise) = forme admise care se preiau si/sau se ajusteaza à variatiuni .v.) si teoretizata ca atare .c. . economice.raspunde totdeauna modului de viata specific al societatii si valorilor acesteia · a. sau de placere estetica. . uneori nu exista nici vocabular tehnic) · a. comportamentelor. de elita.procedeaza prin modele teoretice si formale = modele arhitecturale= ´ ansamblu de cunostiinte de breasla care mediaza exprimarea prin forme a necesitatilor sociale. .forma este inventia unei ´subculturiµ (in sens de sub-parte a unei culturi. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 8 . · a.prin transmisie orala. nu in sens peiorativ) profesionale si exprima valorile acestei culturi ´de elitaµ.se transmite si prin schimburi cultural (aculturatie) .ARHITECTURA VERNACULARA VS.v.intre utilizatori si forma interpunindu-se sistemul de valori ale subculturii de specialitate.societati foarte traditionaliste si forma prescrisa de traditie e foarte rezistenta (inovatia nu este o valoare pozitiva) .c.traditia = acord comun si are valoare de lege= autoritate colectiva . . 2. dar este scrisa. uneori (cazul vernacularului indigen) se face si prin imprumuturi/schimburi cultural (aculturatie) .c. poate aparea o discrepanta intre forma creata si valorile si modul de viata al utilizatorilor à criza (ex. ARHITECTURA NEOVERNACULARA DIFERENTE DINTRE ARHITECTURA VERNACULARA SI CEA CULTA 1. orasul Cartei de la Atena = urbanismul liber) Ing.caracterizata prin dinamism formal si inventivitate 3.traditia = transmisia orala a normelor. politice ale momentului . Transmisia formei · a.si aici exista o traditie.este constient orientata catre scopul de a produce o impresie (de dominare asupra maselor. . atitudinilor corespunzatoare sistemului de valori ale colectivitatii respective si a tot ce presupune acumularea productiilor si institutiilor colectivitatii respective.

Exemple care contrazic determinarea formei din acest punct de vedere ca Situri diferite dau nastere la forme asemanatoare. se poate demonstra ca alegerea formei nu este conditionata numai de clima. Materialele.cultura de masa . ARHITECTURA NEOVERNACULARA Societatea moderna si vernacularul modern 1. regulamente.discutii pe marginea acestui aspect in cultura urbanistica moderna vs. Economia a.cultura originalitatii .habitatul in criza 2. iar acelorasi conditii climatice li se poate raspunde prin forme foarte diferite.tipuri de constructii in numar si complexitate foarte mare . iar situri similare la forme diferite à intelegerea sitului in sens spiritual face ca efectele produse de sit sa fie mai ales de ordin cultural (se va relua la perspectiva contextualista).~75 % din constructia de locuinte in lume = vernaculara . Enuntul determinist b.soft architecture FORMA IN ARHITECTURA VERNACULARA A.ARHITECTURA VERNACULARA VS. Exemple care contrazic determinarea formei din acest punct de vedere . . Enuntul determinist b. Cind traditia vernaculara dispare Cauzele disparitiei: . Clima si nevoia de adapost a.inlocuirea regulii acceptate a traditiei prin controlul institutionalizat (coduri. iar aglomerarea este vazuta numai ca un tesut conectiv. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 9 . 3. traditia vernaculara europeana Ing.pierderea sistemului de valori comun si cresterea individualismului Rezultate: . Exemple care contrazic determinarea formei din acest punct de vedere ca Omul nu face neaparat ceva pentru ca stie sa-l faca. Exista un vernacularul modern? .in acest caz. 4.2.ordinii morale i se substituie ordinea tehnica . constructia. Enuntul determinist b..locuinta este totalitatea cadrului de viata.reglarea pietii cu ajutorul vernacularului si limbajul vernacular al tipurilor . Critica teoriilor deterministe privind forma in arhitectura 1.accentuarea specializarii si diferentierii societatii . tranzitia public-privat este foarte importanta g. tehnologia a. Exemple care contrazic determinarea formei din acest punct de vedere si Desi in general exista o adaptare climatica. 2. Enuntul determinist b. legislatie) . Situl a. iar aceleasi materiale pot da nastere la forme foarte diferite.

community architecture .sursa pentru a. .regional si universal . Natura duala a perceptiei si a comportamentului: = innascute si constante= culturale si schimbatoare 3.nevoia de stimulare si satisfactie senzoriala. Avertismentele antropologiei .tendinta de creare a simbolurilor. Natura biologica a omului = factor de persistenta pentru anumite nevoi sint permanente. Strategii de conlucrare dintre arhitectura culta si vernacular azi: .optiuni individuale .nevoia de comunicare. Factori de persistenta si schimbare in natura omului si a institutiilor sale in raport cu alegerea formei 1. .tarile in curs de dezvoltare . Cercetarile antropologice arata ca: .pericolul importului de modele . Sorina Gabriela Dragomirescu Page 10 .c.discutie despre arhitectura neoromaneasca si despre ´specificul nationalµ .regionalismul critic .ARHITECTURA VERNACULARA VS.exemple .impulsurile religioase si rituale. chiar daca sint interpretate diferit in diverse culturi 2.forme ´dirijateµ de vernacular: . . . Vernacularul ca origine a arhitecturii culte .tarile dezvoltate .nevoia de identitate.cercetarea antropologica ca fundament al proiectului 3.aculturatia . Arhitectura comparata) .nevoile biologice fundamentale.Vorona. . ARHITECTURA NEOVERNACULARA B.instinctul teritorial si nevoia de intimidate sint: · permanente si esentiale cu grad mare de constringere · formele pe care le iau sint culturale si schimbatoare VERNACULARUL PENTRU ARHITECTURA CULTA 1.neglijarea microdimensiunilor Ing.participarea .dezvoltarea durabila / abordarea ecologica LECTIA MORALA SI DEONTOLOGICA A VERNACULARULUI 1.limite si pericole .mostenire ornamentala transfigurata 2. (Gheorghe Curinschi. . Vernacularul ca sursa de inspiratie pentru arhitectura culta . .nevoia psihologica de securitate.cautarile nationale ´programaticeµ in arhitectura .

ceea ce pare mai degraba relevant este falsa diversitate a modelelor neovernaculare. Acesta distruge esenta antropologica si estetica a arhitecturii vernaculare. asemanator cu casele vernaculare. ca integrarea estetica si antropologica a caselor de lemn a unei ferme ² se armonizeaza precum o face cladirile anexe (dependintele) cu mediul Ing. Cladirile vernaculare se integreaza in natura pentru ca ultima sa importanta este functia ca un contrapunct pentru munca artizanala.orasul ca patchwork 2. formei si functiei. paradoxalul. un subiect deschis VERNACULAR VERSUS ACADEMIC (CULT) Diferenta intre arhitectura vernaculara si cea academica (culta) nu a fost atat de importanta in trecut ca acum. ARHITECTURA NEOVERNACULARA . Rezultatul este un nou stadiu al arhitecturii moderne: arhitectura academica moderna. completandu-se intre ele. Noi cladiri in stilul academic nu sunt implicate in vreun dialog cu trecutul arhitectural. larg si sigur. fara a substituinoi valori estetice. Ambele modalitati de gandire asupra edificarii. dintre civilizatie si natura. si universalitatea modelelor arhitecturale. armonios si complementar. si totul in numele unei presupuse notiuni functionale de confort. care nu mai este confruntata esthetic de arhitectura vernaculara timpurie ori de natura. tensioneaza si reinventeaza echilibrul dintre arhitectura si mediul inconjurator. care fiecare arata una catre cealalta mutatia originara. In buna pastrare a satelor datand din Evul Mediu. care au clare legaturi cu cladirile vernaculare. Aceste modele nu au radacini si nu compenseaza lipsa de calitate estetica ce defineste bazica relatie de abordare. Ultima si cea mai rea consecinta a acestui proces istoric este ca arhitectura vernaculara insasi este supusa reconstruirii (uneori numita restaurare) in stilul academic modern. prapastia intre arhitectura ca si cariera profesionala si arhitectura vernaculara s-a accentuat tot mai mult ² in ciuda a catorva intentii de coexistent armonioasa si imbogatire mutuala emanata de ambele parti. deriva din modul vernacular ca un rezultat al mixarii de noi materiale industriale. substituita de un rationalism neovernacular urat si kitsch-os. calitatea estetica naturala a arhitecturii vernaculare a fost mutata. Cand criteriile moderne vin sa domine. toate acestea conduc la atitudini contemporane ce ignora sau neaga relatia vernacular-natura. daca nu vernacular sau istoric. cu arhitectura vernaculara atarnand doar in unele regiuni din lumea-treia. simplitatea si puritatea liniei. se alatura seioasa degradare a calitatii vietii fiintei umane contemporane. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 11 . Aceste cladiri se afla in aceeasi relationare catre origine. Impreuna cu degradarile conceptului de locuite. Modul academic modern domina arhitectura urbana in toata lumea. catalogand arhitectura vernaculara ca un gol astazi. Standardizarea. Ambele materiale si tehnici de constructie au fost similare. Ca o consecventa. Dominand functionalismul. In mediul cultural. Este clar.au luat caracteristicile locale si au devenit o sinteza a conceptelor particulare ale spatiului. rationalismul.ARHITECTURA VERNACULARA VS. Dupa Renastere. Cladirile de locuite siau pierdut calitatea antropologica. structurii. este usor a remarca urmatoarele: Cladirile proiectate de arhitectii tineri academici si construite de mesterii acelor perioade. cu rezultatul ca amandoua au generat rapid si profund un rezultat estetic. caci modul vernacular a fost sursa modului academic. statut tensionat dialectic ce conceptualizeaza. a fost distrusa si imprastiata de arhitectura moderna. iremediabila. stilul vernacular este mai degraba abandonat sau expulzat ca nelegitim. Specificitatile locale ´amenintateµ de globalizare. sunt foarte asemanatoare. desi dificil de a masura. precum modul varnacular il are catre Natura ² aceasta fiind pozitia delicata. in trecut. pot exista cladiri academice. In peisajul arhitectural al oraselor si satelor. balanta fragila ce a fost pastrata decenii. gandirea vernaculara ² alaturi de bisericile a caror stil original era international ² armonizat cu spatial inconjurator intr-un sens real si psihologic. in prezent. desi aveau implementate stiluri straine .

precum este uzual cu anexele unei ferme. Gandirea este una rationalista. utilizand materiale naturale. si este deschisa unor madificari ulterioare. Desi modul modern/academic al arhitecturii a inlocuit vernacularul. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 12 ."Fallingwater") sunt indisponibile majoritatii oamenilor. Pattern-urile arhitecturale si stilurile sunt supuse unei evolutii incete a stilului traditional corespunzator regiunii etnice. Constructorii.interzicand. Motivul real pentru situatia prezenta a lumii nu este aceeasi cu o analiza care sa ipotezeze o succesiune de stiluri moderne. Sa existe un echilibru social/economic. In interiorul arhitecturii. mai exact. Cele cinci principii caracteristice propuse bazei modului vernacular sunt: 1. utilizand materiale din arhitectura vernaculara si pretinzand sa integreze casele intr-un mediu natural (Frank Lloyd Wright's . gradat devin identice in toate spatiile culturale. Daca vrem sa intelegem ideile de baza a constructiei ce se manifeste in modul vernacular al arhitecturii ² idei ce au fost comentate admirabil de o varietate de autori. explicatia adevarata o gasim in lupta indirecta de a produce o mentalitate total moderna. 5. Aceste principii ce nu fac abatere de a descrie ori defini midul vernacular. si intr-un final schimbarile globale ce le-au produs acestea. autorii de ville moderne. utilizand un design definit. De exemplu. conduce inevitabil la o shimbare istorica in care modul academic al arhitecturii a fost fortat sa imbratiseze o cale functionalista si abstracta ² golul arhitectonic al teoriei si practicii cladirii in fiecare regiune a lumii. de la scriitorul James Agee la urbanistul Charles Alexander si la o multime de altii este necesar sa extragem trasaturile care inevitabil in fiecare colt al lumii. Pattern-urile globale si stilurile. cu specialitati tehnice 2. indiferent ca sunt artizani sau viitorii locatari sunt nonprofesionali 2.posibilitatea de a construi o casa cu propiile-ti maini este in fapt esenta modului Ing. excluzand. urme tarzii continua sa existe. fara schite-proiecte. prapastia dintre acestea este mai mare ca niciodata. si predomina materialele prefabricate. Silurile Neovernaculare europene sunt exemple bune de cum trasaturile populare superficial nu pot atinge esteticul modul vernacular fara a deriva totul intr-o pastisa. conform oricaror criterii stintifice stricte.ARHITECTURA VERNACULARA VS. si este neclar daca ating ceva estetic. Cladirile existente implica o gandire intuitiva. Pierderea de echilibru mentionata mai devreme. Exista modele universale si stiluri ce progresiv standardizeaza zonele. 3. ARHITECTURA NEOVERNACULARA inconjurator ² este este infinit superior fata de un bloc de beton de locuit ori un motel. cand modul academic mai putin dominant nu mai coexista fericit impreuna cu modul vernacular. ostile intrun sens formal catre mediul inconjurator. de la poeta Rainer Maria Rilke la filosoful Martin Heidegger si la eseistul henry David Thoreau. puncteaza bazicele conditii catre o o arhitectura vernaculara adevarata si supravietuirea acesteia ² este in directa opozitie cu tot un set de cinci principii ale arhitecturii academice: 1. Uitandu-ne la tranzitia de la vernacular la modul academic al arhitecturii. 4. au produs cladiri locuibile ce satisfac antropologic si estetic. caricaturizand modul vernacular. functional si estetic. modul academic s-a impus singur ca exclusiv. Sa fie o adaptare armonioasa. putem trage concluzii privind directia economiei modern si tehnologiei moderne. Constructorii sunt profesionisti. Nu exista modificari. In prezent. Exista o balanta intre functiile sociale si economice pe o parte si valorile estetice si simbolice de cealalta parte. 4. din spatiul local geografic 3. Acest fapt duce la mari disimilaritati ale caracteristicilor antropologice si estetice ale celor doua tipuri de locuire. Chiar o tendinta mai eroica de a contopi modernul cu vernacularul ² prin modelul casei taranesti cu ornamente cu pseudo-ville ² s-au revelat in scurt timp a fi creatii de replici ornamentale. 5. Este clar ca diferentele radicale dintre cele doua moduri afecteaza toate caracteristicile implicate in construirea de cladiri de locuit.

necesitatile date de saracie iau fortat sa reinventeze un model arhitectural vernacular degradat. Asia. pana Rio Janeiro de azi. o cocioaba este mai mult decat un mod vernacular incercand a se adapta unui mediu urban. Din punctul meu de vedere. au produs efecte ciudate. In felul sau personal. ceea ce am tot numit ´cocioabaµ. Mai mult decat atat. in lumea intai. precum Robinson Crusoes. suntem convinsi ca vernacularitatea nu este singura si unica abordare de a construi. Cred ca cea mai buna solutie pentru a reusi o implicare multiculturala in viitor. nici valorilor estetice planificate. Putem face o propunere. ceva despre imutabilul om ca vrea sa construiasca. exista o problema. dar nevoiti sa utilizeze modul vernacular de constructie. Cand o tentativa individuala pentru a-si construi pentru el o a doua casa in lumea intai sau cand oamenii isi construiesc propriile-si case in orasele cocioabe din lumea a treia. In zilele noastre. a devenit vizibil ca vernacularul se zbate sa supravietuiasca intr-un mediu dominat de arhitectura moderna si academica. Desi acesti oameni ar fi preferat sa locuiasca in case de tip modern. inclusiv toate implicatiile ² de exemplu estetice si consecintele antropologice ² daca putem ajunge la un raspuns politic si Ing. si nu putem ignora posibilitatea ca orasele cocioaba pot redeveni realitate chiar in lumea intai in doar cateva decade. Dupa greselile asimilarilor culturale ² stramutand grupuri entice (nomadice) precum tiganii spanioli. lasand la o parte prejidiciile sociale si economice. Precum cladirile. este de asemenea o forma de viata ce intotdeauna va fi atractiva fiintei umane. ce poate fi considerata utopica. utilizand materiale disponibile in imediata apropiere. cu ´urbanismulµ lor. diversitatea patternurilor cladirii depinde de o disponibilitate aleatoare a unei mari varietati de materiale de constructie. intr-o prima faza. ceva ce are o actiune umana. cu spontaneitatea organizarii locuintelor. orasele cocioaba au propriile valori estetice si antropologice. orasele cocioaba ne spun. ar trebui sa aratam respect si coabitare. Fenomenul orasului cocioaba are o istorie de la New York's Central Park squatters' din 1869. care pot fi. rezultatul unor oameni meseriasi priceputi plini de imaginatie locuind intr-o cultura arhitecturala rationalista. ca o metoda de discriminare impotriva minoritatii etnice precum tiganii spanioli. construit din lemn si fier. ori tiganii fhalasas ³ sa aratam experienta si plauzibilitatea propunerii noastre. Sud-America ² imprastiatele orase cocioaba au aparut. acest fenomen nu reprezinta o preocupare majora. cladirile cocioaba au fost transformate intr-o forma specifica de cladire rurala neproiectata. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 13 . ori locuintelor vulgare. In zonele periferice ale marilor orase din lumea a treia din Africa. fara proiecte. pentru ca au merite estetice (neclare) ci pur si simplu putem admira prezenta a ceva nedefinit. Pe de alta parte. cu arhitectura lor vernaculara. permitand acestora in schimb a-si dezvolta propriile-si pattern-uri. fiinta umana intoteauna va fi apropiat vernacularului in a construit casa pentru el. Cocioabele sunt construite de proprii locatari. nici o atentie nu poate fi achitata functiei socio-econimice. cel putin. atunci ar trebui sa le oferim acestora resursele si materialele pentru a-si organiza singuri intr-un zona a oraselor propriile-si orase. Pe scurt. Daca este exemplar intr-un nou teritoriu ori intr-o izolare de saracie extrema. Migrari masive din zone catre marile orase sau invaziile din Africa din zonele urbane catre cele rurale. in unele cazuri. datorita dificultati si circumstantelor particulare. Fireste. ferindune de de o integrare despotica a culturii straine cu pattern-urile noastre arhitecturale si urbanistice. a fi mai pozitive decat majoritatea modernitatii de azi. Intr-un final. Cu toate acestea. ARHITECTURA NEOVERNACULARA vernacular ² care intotdeauna va ramane marginal de civilizatia noastra. impartaseste ceva din stilul vernacular cat si cel academic arhitectural. locuintele orasului cocioaba. in unele tari. Dupa cum se vede. poate chiar imposibila: daca se dovedeste a fi imposibila impotrivirea migratiilor din lumea a treia. Cu toate acestea. cu toate acestea. acest fenomen complex ar trebui studiat. nu pretind pastrarea oraselor cocioaba.ARHITECTURA VERNACULARA VS. exista o amenintare in viitor. de migratiile masive din lumea a treia. Spunand acestea. este usor a conclude care este filosofia tarilor dezvoltate.

intrucat sunt compatibile cu unele caracteristici academice. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 14 . se pare imposibil sa recuperam modul vernacular de a construi. ARHITECTURA NEOVERNACULARA legislativ asupra problemelor comunitatilor in viitor.ARHITECTURA VERNACULARA VS. ci adevenit pur si simplu o tehnica. Cu aceasta ne-am putea apropia de o flexibilitate naturala sau practici similar cu modul vernacular. Ing. daca ne limitam singuri in vagi si critici retorice sau plangeri impotriva modernitatii arhitecturale. in timp ce ocolim concepte rigide si utopice ale arhitecturii moderne. exista cel putin posibilitatea ca intr-un viitor apropiat ca aceste stiluri sa devina din nou atractive. ce functioneaza de cateva secole. care. directionata pe patrimoniul vernacular al fiecarei tari. Arhitectura de acum nu mai este o arta. CONCLUZII In zilele noastre. va fi necesara o campanie pentru o noua politica culturala constienta. tehnologic. sugereaza posibilitati de supravietuire. Pana sa ajunga aceste hipoteoretice momente. ducand la tensiuni sociale. Intr-un mod general. Pana sa se intampla aceasta. vom fi neconvinsi. Singura noastra speranta este ca cu cat mai creativi si sensibili sunt arhitectii si urbanistii ² in contextul unor crize viitoare ² vom privi inapoi catre aspectele modului vernacular. pasibil necontrolabila economic. De abia indraznim sa initiem o ambitioasa abordare sa ne reintoarcem la un mod academic mai ´batranµ ( in opozitie cu modul modern sivirtual academic). chiar stimulante.

exterior. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 15 . ARHITECTURA NEOVERNACULARA Photo. traditional New Orleans shotgun house Ing.ARHITECTURA VERNACULARA VS.

Sorina Gabriela Dragomirescu Page 16 . MA This photo is one of a series called Age of the Domiciles. l982-3. and shows that the hand of man on the landscape of the American southwest reveals strategies for adaptability in th is hostile environment. exterior overview of Allen house. ARHITECTURA NEOVERNACULARA Photo. Deerfield.ARHITECTURA VERNACULARA VS. Ing.

ARHITECTURA VERNACULARA VS. ARHITECTURA NEOVERNACULARA The owners of this cabin appear in home in Union Point. A family poses in front of its mill house. Greene County. its main use was for the storage of crops. The timber-framed barn from Cowfold front of their dates from 1536. 1900. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 17 . Ing. located in the Chattanooga Avenue area of Dalton. ca. in 1919 after winning a contest sponsored by a textile mill for the most attractive yard. The timber for such cabins was usually cut and hewn on the building site.

Oras cocioaba Ing. ARHITECTURA NEOVERNACULARA Zambian women beautify and strengthen their homes with plaster. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 18 .ARHITECTURA VERNACULARA VS.

ARHITECTURA VERNACULARA VS. Sorina Gabriela Dragomirescu Page 19 . ARHITECTURA NEOVERNACULARA Flawil House 2000 Switzerland Arch. Markus Wespi und Jerome de Meuron Ing.