SUBIECTUL – Cine? Ce? Despre cine se vorbeste?

Def) Partea de proprotie principal care arata despre cine sau despre ce se vorbeste in proprozitie. ex: Pe masa o carte. Ion citeste o carte. Clasificare I. Subiectul exprimat (apare in proprozitie) 1. simplu : Ion invata. 2. multiplu : Ion si Maria invata. 3. reluat : Omul parasit, el crede tot. II. Subiectul neexprimat (nu apare in proprozitii) 1. subinteles (pt pers III – sg,pl); se subintelege dintr-o propozitie anterioara sau ulterioara ex. : Maria a sosit.Suna la usa. (Maria) 2. inclus (pt pers I si a II, sg,pl); este inclus in terminatiile verbelor predicat ex. : Invat. (eu) 3. nedeterminat – nu se indica precis prin care face actiunea, subintelegandu-se pronumele nehotarat, „cineva”; ex. : Suna la usa. 4. inexistent – actiunea nu poate fi atribuita unei persoane, deci propozitia nu are subiect ex. : Ninge. OBS!!! Subiectul se afla de regula in Nominativ. EXCEPTIE: Cand este exprimat prin pronumele relativ sau nehotarat care in fraza introduce altfel de subordonata decat subiectiva, iar predicatul este la pesoana III, sg. REGULI: 1. Subiectul se afla de obicei cu CINE? 2. Propozitiile interogative ce pot citi si de la coada, iar pronumele interogativ se inlocuieste cu un subiect (pronumele , numerar) 3. Fraza se desparte obligatoriu in propozitii lucrandu-se separat in fiecare dintre ele; pronumele relativ sau nehotarat tine locul unui substantiv ( pronume/numerar ) din propozitii regenta sau a unuia persoane de catre noi. FONETICA - ramura lingvisticii ce studiaza sunetele vorbirii Sunetele – cele mai mici elemente ale limbii: - vocalele = sunete care se pot rosti singure si pot constitui singure silabe - semivocale = sunete asemanatoare vocalelor, dar care nu se pot rosti singure si nu pot forma singure silaba (e,i,o,u); !!! Acestea pot fi si vocale daca se pronunta mai intens. - consoanele Diftongul - grupul de sunete format dintr-o vocala si semivocale alaturate si pronuntate intr-o silaba) - ascendent: s->v.(ex: oa-ie) - descendent: v->s (ex: hai-na)

a) verbe copulative – arata o transformare: A DEVENI (intotdeauna). c) interjectie : Hai la scoala. A FI (3 feluri).V. ex. posibil. . Litera – semnul grafic al sunetului. ge. sau P.ghe.PV (ce face?) – PN ( cine este? ce este? cum este? ) Def) Partea principala de propozitie care arata ce se spune despre subiect.Triftongul . ex: cea-ra = 5l. cu siguranta.6s . SA sunt adverbe predicative si formeaza P. ex. A SE CONSTITUI. Predicat nominal -> verb copulativ + nume predicativ. A IESI. 6s . bineinteles. ster-ge = 6l. dar h nu este sunet in aceasta combinatie: ex. A PAREA.: ghioz-dan (8l. b) locutiune verbala ( un grup de cuvinte cu sens untar format din mai multe parti de vorbire ce tine locul unui verb: ex: Si-a dat seama de intamplare. Hiatul . fireste. . aproape) urmate de conjuctiile CA. maci = 4l. gi) transcriu : a) un sunet [c] cand sunt urmate de o vocala sau se afla la sfarsitul cuvantului fara a forma singura silaba. iar propozitia secundara este tot timpul SB. bine. 4s) gher-ghe-lit (10l. d) adverb ( locutiune adverbiala) predicativa OBS !!! Locutiune adverbiala ( probabil. Grupurile de litere – transcriu 1 sau 2 sunete: -1 : grupurile de 2 litere (ce. – PV) P2 = SB 2.chi.grupul de sunete format dintr-o vocala si 2 semivocale alaturate si pronuntate intr-o silaba) ex: le-oai-ca. sti-au Silaba – este sunetul (o vocala) care cuprinde obligatoriu o vocala si numai una si care se pronunta cu o singura deschidere de gura . A AJUNGE. 3s b) 2 sunete [ce] cand sunt urmate de o consoana sau formeaza singura silaba ex: cer-nut = 6l.. negresit. A INSEMNA. A SE CHEMA.Clasificare 1. destul. 4s . ci. A SE NASTE.: hi-at. – adv de mod Poate/ ca vine si el/ P1= PP ( adv pred.8s) PREDICATUL . 6s) ve-ghea (6lit. A SE FACE. -2 : grupuri de 3 litere ( che. mi-au spus . A REPREZENTA. poate.ghi) transcriu regula de mai sus.rostirea consecutiva a 2 vocale alaturate aflate in silabe diferite ce nu fac parte din diftongi sau triftongi. pesemne.N. Predicat verbal – se exprima prin: a) verb predicativ: Elevii invata. A RAMANE.: Vine poate si el.

a dura.: El este vazut de mama.complement de agent ( de catre cine?) Ex.: Dorinta este de a invata. a avea loc.conjuctiv perfect: Sa fi citit.numeral: El este primul.: El este acasa. – PV.predicativ.infinitiv perfect: A fi citit . conjuctii.pronume: El este acesta. Vb la inf. Mi-e bine. Diateza Pasiva . (PV) In constructii de genul: Mi-e frica. vb auxiliar.. Mi-e sete.indicativ ( viitor II ) : Voi fi citit.diateza pasiva: El este vazut de mama.adverbe: El este altfel.Vb la supin: Tema este de scris. 2. VOCABULARUL – lexic . se afla. ( a fi = predicativ – PV. 6. a se implini. . Vb la gerunziu: Mana este tremuranda. iar subs – S) 2) auxiliar ( ajuta la formarea modulilor si timpurilor compuse si a diatezei pasive ) : . cuvintele folosite de toti vorbitorii cu frecventa mare de circulatie. 8.. a se intampla. vb la participiu) OBS !!! Majoritatea verbelor copulative se pot inlocui cu a deveni.NU primeste exista. etc) ex. vornic.Vb la participiu: El este plecat. a merge. 9.substantiv : El este elev. a costa. a se duce. se afla. prepozitii. A FI 1) predicativ ( formeaza predicatul verbal cand se poate inlocui cu exista. 5.> Nume predicative: 1.interjectie : (E) Vai de noi.: El este plecat. 7. ex. 10. complement de agent 3) nominal ( verb copulativ + nume predicativ) .verb conjugat la participiu . numeralele pana la 10. II masa vocabularului (aproximativ 90%) 1 – arhaisme a) lexicale: ienicer. 4.verb auxiliar „ a fi” . pronume. 3. – (PN.totalitatea cuvintelor dintr-o limba I vocabular fundamental (vocabular de baza. derivare si care pot fi polisemantice) OBS! Selectam in principal articole.adjectiv: El este unic. . verbele auxiliare. cu mare capacitate de compunere. fond principal lexical) – in limba romana : 1500 cuvinte. hatman. vb cop – n. plaies . a proveni.NU primeste complement de agent.conditional perfect: As fi citit . .

argumentative: baietoi. campron. parol. . ganirament. vazduh. coaja. . d) prin abreviere – fragmente: aprozar . branza.balon. 50 000 cuvinte) -cuvinte noi imprumutate : latina savanta: pictura. dulap. samadaie. 3 – jargon (barbarisme) cuvinte folosite gresit : barjou. economicas -> mijloace interne: 1) derivarea cu afixe (sufix + prefix) -sufixe: .electron. -prin initiere: CFR.gara. fagadau. colocviu. arividerci. bunavointa. cneaz.a) contopire – aglutinare. belsug. o sa fie !!! Regionalismele nu trebuie confundate cu unele cuvinte populare: muiere. tin. -greaca: agonisi. italiana: capodopera. sac. untdelemn. doua. hotar.motionale: ratoi.avion. prunc. a tabara ( a aseza tabara) . . pilaf.b) fonetice : adeuge. frace c) gramaticale : a fost. lacat. a proba. > Limbajul stiitific (cilindre. brazda. pre c) gramatical: aripe. . fabula. sprinter. barbat. -maghiara : chip.prin initiere + fragmente: TAROM. plug. perja.adjectivale: amarnic. oras. germana: sortiment. chiftea.. engleza: offside. diminutivale: baietel. de agent: cojocar . cort.coeziune. ADAS. 4 – neologisme – cuvinte imprumutate sau create recent in limba romaneasca ( aprox. b) prin alaturare – juxtapunere.colective: bradet. monument. weekend. baiat.halva. palaturi. ciao. franceza: poezie. sasiu) Limba romana are la baza limba latina populas din cele aprox 150 000 de cuvinte 60-66% sunt latine.cascaval. b) fonetice: gios. footbal. mandru ( intelept) e) sintactice: El este nepot Mariei. acent. vesel. d) semantice: a saruta (a saluta). -turca: basma. > Limbaj tehnic (cuvinte tehnice) : fotosinteza.substantivale: bucatar. umbla. dusumea. viclean. drag. -sufixe: . hitlean. parataxa c) cu elemente de compunere – microproductie.I.Originile geto dacice: a bagat.Derivarea parasintetica – concomitenta cu sufixe si prefixe (infrunzi) 2) compunerea . start. biron. Mijloace de imbogatire -> mijloace extreme = imprumuturile: Imprumuturile noi se adauga celor vechi: -slava : apostol. spaghetti.). . (D cu fct de atribut) 2 – regionalisme a) lexicale: barabule.verbale : a curata OBS !!! Exista false sufixe (sufixoide) si false prefixe (prefixoide) (-> vezi tabel C. segment. faradelege. arivist.

din pronume personale ( ea ma cheama ) 4. ex. Cuvinte de baza : floare – rad. Tema alcatuita din radical + sufix sau prefix la care se adauga un alt sufix sau prefix.Cuprinde cuvinte derivate compuse. adjective provenite din: . ) . figurat : pe un picior de plai.pronume ( ce frumos ) . adverbe provenite din: . antonime 3.substantive ( seara aceasta e minunata ) . cu forta expresiva mai puternica decat a structurilor care formeaza structuri metaforice. icica.unele numerale ( Doiul m-a suparat.substantive provenite din: .verbe la participiu (spune deschis ) . inflorit. secundar: Masa are un picior rupt.: a nu fi in apele sale ).adjective ( canta frumos ) . iala) . Expresii idiomatice = imbinari de cuvinte cu sens figurat propriu uneu sungure limbi si care nu se pot traduce cuvant cu cuvant (ex.unele pronume ( Eul liric ) . pronume reflexive . paronime 4.) . ( panta ) FELUL 1.interjectii ( Oful meu.7 tipuri de pronume ( uratul acesta ). Semantica: . cu valoare gramaticala schimbata si neologismele daca au fost create in limba romana.: Ex: radical – bun --> stra + bun + ic.. b) propriu.) .vb la participiu ( Cartea citita ) .vb la infinitiv lung ( astept la iesire ) 2. prepozitii din adverbe (priveste inaintea lui) Familia lexicala = totalitatea cuvintelor inrudite ca sens formate din acelasi cuvant de baza si avand acelasi radical. 3.adjective (Frumosul place.studiaza sensul cuvintelor: 1. tata. Camp lexical = toate cuvintele subordonate ca inteles unei idei comune (mama. omonime FORMA diferita diferita apropiata identica INTEL ES identic opus diferit diferit EXEMPLU nea-omat-zapada mic-mare oral-orar broasca(vietate. sens propriu ( obisnuit ) a) de baza : Am un picior rupt. sora). frate.: a face pe mortul in papusoi.conjunctii ( a venit si el ) 5.) . sinonime 2. (element) 2. Expresiile : grupul de cuvinte cu sens unitar. ar.prin abrevieri + cuv intregi: ROMARTA 3) schimbarea valorii gramaticale ( conversiune ) 1.adverbe ( Vara se apropie. flor + arie.gerunziu acordat ( cosuri fumegande ) .

t. negativ OBS !!! Pronumele au aceleasi F. iti. noi. .neaccentuata(scurte): cazul Ac (pe cine? de regula): ma. pe mine. la persoana II nu are G. . Cu forme personale ( isi schimba forma dupa persoana si in analiza lor se precizeaza persoana) 1. i. la persoana III nu are V. . pronumele de intarire 5. cazul D (cui?): imi. cazul D poate fi ETIC : ex. Pronumele personal de politete : . tu.forme populare : mata. taluta.Clasificare – I. Pronumele personal: . mie. pronumele personal propriu-zis | 2. . matale. ti. polisemantice identica multipl u baie(dus.rau. ne. mi.: Sa mi te omoare (f. . D-tale. tie. pe tine. Alteta Sa.il.o. D-ei. D-lor. nehotarat 8. .accentuata: eu.dvs.: Haina-i = haina sa 2. demonstrativ 7. OBS(privind cazulrile) !!! La persoana I nu are G si V. Dvoastra. ii. pronumele personal de politete |  NU AU ADJECTIVE PRONOMINALE! 3. voi.locutiuni pronominale de politete : Domnia Ta. ra.nu are forme accentuate dar se poate scrie abreviat: D-ta. 1.S. D-lui. interogativ 9.cada. relativ 10.persoana a III are si cazul G. .are numai persoana a II si a III.5. pronumele reflexiv | 4. -> la persoana I si a II. ca si substantivele dupa cazul in care se afla.are doua forme: . Fara forma personala ( nu isi schimba forma si in analiza lor nu se precizeaza persoana ) 6.) Partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv.f. pronumele posesiv II. taluca. le . Maria Ta.s) -> la persoana III cazul D poate fi posesiv (pronumele se inlocuieste cu un adjectiv pronominal posesiv) Ex.camera) PRONUMELE Def.

reflexiv.activa ) OBS !!! Pronumele reflexive sunt marca diatezei reflexive. Persoana I AC D Sg ma. sie . CD in AC => d.D insumi\insuti\insusi insine\insiva\insisi insene\inseva\insesi insene\inseva\insesi 5. dansii. care este element constitutiv formand impreuna cu pronumele posesiv un singur cuvant. . G ) I \ II \ III N\AC insami\insati\insasi G\D insemi\inseti\insesi I \ Pl Feminin – a..are numai cazurile Ac si D. Daca este pronume personal subiectul face actiunea si altcineva suporta consecinta. Pronumele de intarire Masculin – u.i Sg Pl I \ II \ III I \ II \ III II \ III N.p. Eu ma gandesc ( pron reflexiv. da-i cu vin ( f.ni Persoana II Sg Pl te va iti. se.activ pronominala.: Eu ma spal ( pron. isi. s.s) A luat-o pe Alexandra.are forme proprii numai pentru persoana a III.pronumele posesiv se acorda cu obiectul posedat in gen.f. OBS !!! Pentru persoana I si a II imprumuta formele neaccentuate de AC si D ale pronumelor personale.f.ale. (c. CD ) => d.al).si . Sg .) da-i cu bere. . . (n.pronume personal forma neutrala : a luat-o la vale (f. dansele = pronume personale. personal. Cartea este a mea.s. nr.: Mama ma spala. Pronumele posesiv .G.m imi.. D siesi.dansul. Pronume reflexiv : . Ex.ti va. reflexiva.. de aceea cand intalnim un nume predicativ format din pron posesiv acesta va fi in cazul N. 4. N ) Cartea este a baiatului. si caz.mi Pl ne ne.pronumele posesiv este insotit intotdeauna de articol posesiv genitival (a.ai.e. ( n.d.. .AC. ffs ) => d.pronumele posesiv se acorda cu posesorul in persoana si numar.v OBS !!! Pentru a deosebi pronumele reflexive de cele personale tinem cont: daca este pronume reflexiv subiectul face actiunea si tot el suporta consecintele.p. Forme accentuate Forme neaccentuate AC (pe) sine .) 3. ( pron. Ex.vi.

iar F. cazul se imprumuta de la cuv. astalalt. obiect posedat devine adj pronominal posesiv cu doua exceptii: .N-AC = cat? cata? cate? cati? . in G – pron pos ) Venea in urma noastra. oricine. cineva. forma alor ( Cadoul alor mei. celalalt. altcineva.l. ala.S.c. . niscai.l.a) pron.G-D: aceleiasi. 6. vreounul.G-D : aceluiasi. Pronume interogativ – apare in propozitia interogativa si tine locul substantivului asteptat ca raspuns: -> cine? – N-AC = cine? . gen.c. careva. fiecine sunt numai pronume nehotarate. cutare. pron. cateva. = Atr. aceiasi. alde sunt numai adj pron nehotarate. . Daca este pronume – cazul si F.G-D = carui? carei? caror? carei? -> cat? . Daca este adjectiv pronominal. asta.l. nu devin adj b) Orice pronume posesiv care sta langa substantivul. 7.G-D: cati? -> al catelea? .daca este insotit de art. altul citeste. tot. numeral) 2.daca este insotit de prepozitie ( ex.invariabil -> care? – N-AC = care? . fiece. in G ) Venea in urma lor. ) . (C. (C. fiecine. cestalalt. aceloras. alde. niscai.: Cartea de la ai mei.c. Pronume nehotarat: a) simple: unul. | unul = pronume 8. ex. Feminin – N-AC: aceeasi. ( C. b) de departare: acela. pos. LOR LUI EI - sunt pronume personale desi sugereaza posesia.S. Pronumele demonstrativ a) de apropiere: acesta. Se stabileste daca este pronume ( tine locul unui substantiv) sau adj pronominal ( determina un subst.: Un baiat scrie. ilalalt. aceleasi. atata. se afla prin intrebari 3. det. niscaiva. c) de identitate: masculin – N-AC : acelasi. – alt baiat = adjectiv. ) c) Cand este insotit de prepozitii sau locutiuni prepozitionale cu regim de genitiv si fara art pos alor pronumele pos devine adj pron pos in AC: ex. adj .: Venea in urma baiatului. (Adj pron in AC ) OBS!!! Mod de lucru la pronume 1. in G ) – pron pers Venea in urma alor nostrii. > Cuvintele fiece. acelorasi. b) compuse: altcineva. altul. cineva.G-D = cui? -> ce? .N-AC al catelea ? al cata? > Acordul adj pron interogativ „care” in G: . > Cuvintele altceva.

indicativ viitor popular: am .sg. am citit. de ( ex: A venit fata / de am chemat-o. posedat scriitor – masc. .nimeni – se refera la nume de fiinte. care. a parea.N-AC: niciunul. A AVEA – indicativ perfect compus: . OBS !!! Nimic – invariabil. niciuni. niciunele. a ajunge. niciunor.diateza pasiva: el este vazut de mama. stare. ceea ce. . . viitor 2: voi fi citit. celui ce. ) 10. a se face.Clasificare – I. opera – sg.posesor.sg. VERBUL Def. G-D: niciunuia.G-D: celui ce. existenta. . a se naste. . sa citesc. sg. a se constitui.A carui scriitor este opera? ( a – fem.verbe nepredicative – nu pot forma singure predicatul.viitor II : voi fi citit. . Pronume relativ – partea de vorbire flexibila care apare in fraza care leaga PS de regenta.sg. Dupa inteles si predicativitate: . negativ posesiv are formele – niciun./ ( colegul – masc. a) simple – cine.conditional perfect: as fi .fem. forma de singular. a fi. cat. mama – fem. nimeni ==> NU DEVIN ADJECTIVE PRONOMINALE! b) compuse: . A VREA ( a voii) – indicativ viitor I : voi citi.nicio.infinitiv perfect: a fi citit.verbe predicative au inteles de sine statator si pot forma singure predicatul verbal. ) b) compuse – N-AC: cel ce . nu au inteles.G. . posesor. a) verbe copulative: a deveni. a insemna. celei ce. al – fem.) Partea de vorbire flexibila care arata o actiune.sg.conditional perfect: as fi citit. al catelea.nimic – se refera la lucruri.ind. A FI . a iesi.G. a reprezenta. ce. cei ce. . o => acord imbratisat. a se chema. carui – masc.niciuna. Ca adjectiv pron. 9.conditional prezent: as citi.conjuctiv perfect: sa fi citit. cele ce. citit.sg.niciunul – ambele. . > Acordul pronumelui relativ „care” in genitiv: El este colegul/ al carui mama vine.obiect carui – masc. Pronumele negativ a) simple: nimic. a ramane . b) verbe auxiliare ajuta la formarea modurilor si timpului compus si al diatezei pasive. . .sg. . celor ce. niciunora.

a se cadea.d. Verbele predicative formeaza singure predicatul verbal. . a vedea. pare simplu. gramatical si se rasfrange direct/indirect asupra unui obiect. ma = pron reflex. f. a sta) Conjugarea – I – a : a canta. . -> vb de miscare.III – e : a scrie. la aceasta diateza sunt insotite de pron reflex.II – ea : a bea. b) vb impersonale = ca inteles actiunea nu poate fi atribuita unei persoane. => d. reflexiva – pron reflexiv. 3.pas. de compl de agent si subiect logic al propozitiei) ex. IV.moduri nepersonale ( nepredicative – alte functii sintactice) . . sg: a trebui. Verbul . Dupa formele personale: a) vb personale = au forma pt toate persoanele – a scrie. (marca) f. La diateza reflexiva (maj). a da. a ura Diatezele: 1.IV – i.cd. Dupa tranzitivitate – 1. Diateza activa – actiunea facuta de s. Diateza pasiva – actiunea suferita de subiectul gramatical si este facuta de altcineva ( de un agent al actiunii cu f. CD in AC) . a vrea. activ pron.OBS !!! Aceste verbe nu se analizaeaza separat.vb tranzitive ( au sau pot avea C.: El este vazut de mama.i..s.neaccentuate de N-AC. in AC ) Mama ma spala ( d. . : a invata.activa = > pron pers. Vb intranzitive nu au CD – a se teme. gramatical ce participa intens la actiunea pe care o face in interesul lui. Vb. OBS !!! Unele vb pot fi intranzitive: -> vb copulative. -> vb impersonale. a se zice. Copulative A FI.f.s. ( d. a se grabil. a fi.auxiliare. Diateza reflexiva – actiunea este savarsita de s. Ex. OBS !!! Tot impersonale sunt si vb. II.vb predicative – moduri personale ( predicative – PV) . avand pers III. b) vb neregulate – isi schimba radicalul in timpul flexiunii (a avea.. 2.vb nepredicative – copulative. .: Eu ma gandesc. a bea. OBS !!! Pot deveni impersonale si unele verbe predicative personale prin adaugarea unor forme neaccentuate a pronumelor personale (a-i ajunge. cand intra in expresii vb impersonale: este bine. a citi. -> vb de la d.2. Dupa flexiune: a) vb regulate – nu-si schimba radicalul in timpul flexiunii:..) – unele au dubla tranzitiv. A SE PAREA. ) Eu ma imbrac. a-i ramane) III. a-i fi scris. ( pe cine? pe mine ma. -> vb. . iar ca forma sunt unipersonale.

de. dupa citit. Moduri nepersonale(nepredicative) – alte functii sintactice ! I. Pt a trece de la diateza activa  diateza pasiva se scrie A FI pus la modul si timpul verbului dat si se adauga vb dat pus la participiu.dupa.perfect simplu: eu citii -perfect compus: eu am citit . .prezent : eu citesc.prezent: (eu) sa citesc. Moduri si timpuri A.perfect: eu as fi citit f.Diateza activa sa roage sa fi rugat ar fi rugat a ruga rugand ruga a rugat rugase va ruga va fi rugat Diateza reflexiva sa se roage sa se fi rugat s-ar fi rugat a se ruga rugandu-se se ruga s-a rugat se rugase se va ruga se va fi rugat Diateza pasiva sa fie rugat sa fi fost rugat ar fi fost rugat a fi rugat fiind rugat era rugat a fost rugat fusese rugat va fi rugat va fi fost rugat Reguli pentru a trece un vb la o diateza la alta!!! 1. pers II. 2.la. .) Partea de vorbire neflexibila cu rol de legatura numai in prepozitie unde leaga un ATR sau COMPLEMENT de termenul regent intre ele stabilindu-se un raport de subordonare.) : carte citita. reflexiv marca. . Gerunziu (imprejurarea) – ex: citind .Moduri personale (predicative) => Predicat Verbal I. la citit.viitor II : voi fi citit III. nr sg/pl) .viitor I : voi citi .sg : forma afirmativa : citeste .mai mult ca perfectul: citisem .imperfect: eu citeam. carti citite PREPOZITIA Def.negativa: nu citi! .negativa: nu cititi! II. Imperativ (porunca) – are numai timp. Pt a trece un vb de la diateza activa  diateza reflexiva se copiaza vb dat si se adauga pron. Clasificare I.prezent: a citi III. .etc . Dupa alcatuire – 1) simple: cu. Supin (scopul): de citit. Infintiv (numele actiunii) II. Conjunctiv (posibilitate) . pentru citit . IV. Conditional-optativ (dorinta) prezent.pe.perfect: (eu) sa fi citit.perfect: a fi citit IV.prezent: eu as citi f.pl: f afirmativa: cititi! B. Participiu (valoarea unui adj. Indicativ (actiune sigura) .

pron. in spatele.: cu. II. cei/cele. datorita. b) G-D – unui/unei.loc. in jur de. .prep: fata de. deasupra. potrivit. asupra. 2) cu regim de G . fetele.prep. ele intra in alcatuirea partilor de propozitie pe care le subordoneaza termenului regent. aidoma. pe. Clasificare I. . adj.: in fata. din cauza. de catre.gratie. b) articol posesiv genitival = face legatura intre posesor(aflat in G) si obiectul posedat sau apare ca element constitutiv al pron. contra. Dupa gradul de individualizare: a) articole hotarate (definite): a) propriu-zise: fata. SUBSTANTIVUL . la. Dupa caz – 1) cu regim de AC . de.baietilor. de pe la. unor/unor. . G-D – celui/celei.prep. niste/niste. multumita.fetelor.etc.baiatul. c) articol demonstrativ genitival = leaga de regula adjectivul sau un numeral de subst. b) euclitice (post-puse) = articol hotarat propriu-zis cu exceptia celor de mai sus. OBS!!! Prepozitia nu au functia sintactica. ARTICOLUL Def. cel mai harnic). 3) cu regim de D conform.art. sau numeralul sau este element constitutiv al gradului superlativ relativ (cel harnic. posesive si a numeralelor ordinale. Dupa pozitia fata de cuvantul articulat a) proclitice (antepuse) . OBS!!! Cand adjectivele stau in fata substantivelor acestea imprumuta articolul de la substantiv.: impotriva.art. celor/celor d) articol nehotarat a) N-AC – un/o. etc. in dosul.2) loc. asemenea. determinat purtand substantiviza adj.fetei. inspre. N-AC – cel/cea. din cauza de. lui Carmen.prepozitionala : de. II. la. in susul. inapoia.loc.nehotarat (intotdeauna) . hotarat propriu-zis: forma G-D sg [lui] cand insoteste un nume masculin sau unul feminin strain : lui Ion.) Partea de vorbire flexibila care individualizeaza intr-un anumit grad obiectul denumit de substantiv.

stari. : Cartea de romana s-a rupt. indirect: Vorbesc despre lectie.roua. cu vecinul. circ. Ana-Maria Genul 1) masculin – nume de munti.sange.petrol. Nominativ: 1) Subiect: Elevul invata. 3) Atribut apoz.P. Grivei. mutulica. materii si insusiri. d) substantive care actioneaza dupa imprejurari (masc si fem) : gura-casca. de loc: Merg la scoala. actiuni din vb la participiu.Def. II. fenomene. notele muzicale. literele alfabetului. . prin-purica. Declinarea = trecerea unui substantiv prin toate cazurile. 2) compuse: caine-lup. direct: Invat lectia/ Il vad pe Ion. actiuni provenite din infinitivele lungi (culcare. c) epicene (=aceeasi forma ale ambelor sexe): pelicane. coale. beizadea. ardei. porumbiste. Clasificare Dupa inteles: 1) comune: om. papa-lapte. insule. continente. bradet. cireada. visuri.fuga). d) invariabile: ochi.cele mai multe cifre. . 2) N.: Elevul Marian nu invata. lucruri. OBS!!! Substantivele se recunosc prin numarare sau prin adaugarea unui adj.unt.(prep): Cu Ion.: El este elev. catel. coli. Ana. 2) feminin – zilele saptamanilor. Cluj-Napoca. lunile anului. 6) Comp. 9) Comp. vanturi.etc. Cazurile I. ma vad. icre.(prepozitional): Florile sunt pentru mama. de timp: A stat acolo zile intregi. actiuni. 3) Atribut: Satisfacerea in timp a cerintelor. b) colective (forma de sg si inteles de pl) : taranime. 5) Comp. 7) Comp de Agent: Sunt vazut de coleg. Acuzativ: 1) N.cu forma numai de sg-defective de plural: miere. insusiri. oras. aplauze. 4) Atribut apoz. 3) neutru – simturile.P. stol. nume de tari.cu forma numai de pl – defective de sg: calti. c) cu forme multiple: vise. ordonanta. majoritatea numelor care exprima atitudine. 2) propriu: Ion. Iasi. 8) Comp circ. Alte tipuri de substantive: a) heteronime: mama-tata. girafa. pui.om.) Partea de vorbire flexibila care se declina si denumeste obiecte: fiinte. b) mobile (motionale): rata-ratoi. ochelari. Numarul a) defective de numar . 2) Atribut prep. localitati. stare psihica. sporturile. propriu-zis ori demonstrativ. e) cu o contradictie evidenta intre gen si sex: baboi. Dupa alcatuire: 1) simple: caine. baiat-fata. Iasi.

P.: Meritul fetei. Dativ: Comp. Comp. : Meritul fetei creste. 3) Atribut (=dativ adnobinal) = determina substantivul nearticulat. Atribut prep specif.f. al Mariei. de loc(prep spec): S-au oprit inaintea scolii. creste.cu prep. Comp.(prepozitional): . : Intarzierea datorita accidentului. 1) N.P. circ. 7) Comp. concesiv: In ciuda ploii toti vor veni.) Partea de vorbire flexibila care arata o insusire a unui obiect denumit de substantiv cu care se acorda => adj propriu-zis sau calificative. Comp.spec. conditional(prep spec): In locul baiatului as fi plecat. 2) Atribut prep. Comp. indirect(prep spec. Comp. IV. conditional: In caz de ploaie plec. circ. vino! 3) Valoarea unei prop neanalizabile: . circ. Vocativ Atribut adj gen.): Masura a derapat datorita palcului. circ.Ioane! / . circ.10) 11) 12) 13) 14) III. gen. 5) Comp. Comp.): S-au ridicat impotriva raufacatorilor. Element predicativ suplimentar: Te credeam impotriva baietilor. de mod(prep spec. Comp circ. 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) V. de caz(cu prep. circ. 4) Atribut apoz. de scop(prep spec): Studiaza in vederea examenului. Atribut apoz. invata! 2) Atribut apoz. 8) Comp.cu art pos. de caz: Nu mai pot de sete. 1) N. circ.(prepozitional): Reusita a fost gratie muncii. carte. specif. concesiv: Cu tot efortul nu a terminat. lui Ion. Clasificare . Genitiv: masurilor. de timp(prep spec): A ajuns acolo inaintea colegilor.) ex: El este nepot mamei mele. Comp. de mod: El citeste cu placere. de caz(prep spec): Nu invata din cauza lenei. circ. Comp. Comp. indica rudenie sau atributii speciale ori determina un nume de persoana care nume de actiuni articulat euclitic si caruia ii urmeaza un ATR neart.Da. / Este necesara acordaarea ajutor saracilor. indirect: I-am dat vecinului carte. vecine. de mod(prep spec): Merge contra vantului.(prep): I-am dat vecinului. .): Se catara asemenea unei maimute.: Ei sunt contra 1) F.: Lupta impotriva coruptiei continua. 6) Comp circ.: Ioane.s (=exprima strigarea): Elevule. Comp. Comp. de loc (=D locativ – apare in expresii): S-a oprit locului. de scop: Pleaca dupa cumparaturi. circ.: Cartea este a fetei. / ADJECTIVUL Def.

verde. b) compuse: cumsecade 2) dupa flexiune: a) variabile (isi schimba forma) . precum si.3/ Clasificare I Dupa alcatuire – simple: si. asadar. fem. Ex. greu. OBS!!! 1) Cand are functia de N. 1 t masc) baiat mic/fata mica OBS!!! Pentru forme flexionare se ia in considerare si pl (masc.gri. optim. extraordinar. d) conclusive: deci. iar.) Partea de vorbire neflexibila cu rol de legatura in propozitie si in fraza. 3) superlativ: .daca. extrem. rascunoscut. ci. In propozitie – leaga 2 parti de propozitie de aceleasi fel. c) disjunctive: ori. OBS!!! 1) Fara grad de comparatie. OBS!!! Forme expresive ale superlativului absolut: tare. 2) comparativ: . 2. iar. .In fraza – leaga 2 propozitii de acelasi fel ori diferite. in schimb. suprem. ba. nemaipomenit. 2) Adjectivul se acorda in gen. 1. sg.2/ Vreau 1/ sa scriu 2/si sa citesc. frumoasaaa. asemenea. daldora. Ex. sg) b) invariabile (nu-si schimba forma): aievea. CONJUCTIA Def. nevoie mare.cu o terminatie (la sg pt masc si fem) fata mare/baiat mare . anterior.S. atroce. III Cuvinte cu rol de conjuctie subordonatoare: a) pronume (adj. prin urmare. 2. de treaba. unic. in concluzie. ori. b) adversative: dar.: Scriu 1/ si invat. fie. sau. nici. de inf: cea mai putin frumoasa). sa .absolut (foarte frumoasa). cat. insa.de egalitate: la fel de frumoasa.cu 2 terminatii (la sg – 1 t fem. deoarece. nu numai si. etc. nici. fel de fel. fiindca.de superioritate: mai frumoasa. nr si caz cu subst. pronominale relative): ex. II Dupa rolul lor: 1. intreg. determinat. superior. a) copulative: si.iar. Gradele de comparatie 1) pozitiv: frumoasa. grozav. intrucat. major. -de inf: mai putin frumoasa. cel mai de pret. coordonatoare = in propozitie si in fraza leaga propozitiile si parti de propozitie de acelasi fel.1) dupa structura sau alcatuire – a) simple: mic. ce.P. . care. arhiplin.compuse: ca sa. desi. viu. de regenta. ca lumea.dar. cel ce. ultrasupraaglomerat. eficace. cumsecade.: cine. . adjectivul este in cazul N realizand acordul cu S. exterior. subordonatoare = numai in fraza leaga P.relativ ( de sup: cea mai frumoasa. cu judecata. o frumusete de. Locutiuni adjectivale!!! cu dare de mana. stravechi.: Ion si Maria invata.

Ex. indata ce. de relatie (CR): Spiritele primare sunt atente1/ la ceea ce se petrece in umbra. Contragerea = procedeu gramatical prin care o proportie secundare se transforma in parte de propozitie corespunzatoare. oricare.2/ 7) Comp. ffs. cum. 17) Comp.2/ .2/ 9) Comp.circ. 2/ P1 = CCT P2 = PP La desteptare era tarziu. daca se inlocuiesc cu o conjunctie sau locutiuni conjuctionale adverbe relative nu mai au functie sintactica.b) unele pronume/adjectivale pronominale nehotarate: ex.ag): Sunt vazut1/ de care vine.S. de scop (CS): Invat1/ca sa stiu. OBS!!! Conjuctiile nu au Functie Sintactica.oriunde.): Invat1/ cum pot. 2/ Cum l-a vazut 1/ a si plecat. incotro.: unde. predicatul acestuia care se poate inlocui cu substantiv.exprima exceptia fata de predicatul din regenta. trebuie.: Trenul a sosit la ora stabilita.c.): Invat1/ cand pot. apozitionala (CA): Se grabeste1/ in loc sa astepte.circ. apar elemente de relatie.l): Invat1/unde pot. Locutiuni conjuctionale: va sa zica. 2/ 6) Completiva de agent (C. verb. chiar daca. 2/ (de indata ce) = locutiune conjuctionala. un nou predicat si deci o noua propozitie. cat. FRAZA 1) Subiectiva (SB): Este bine. oricat.2/ 10) Conditionala (CDT): Invat1/ daca vreau. pana ce. de timp (C. 2/ 5) Completiva indirecta (CI): Ma gandesc1/ sa invat. cumulativa (CUM): Dupa ce ca este astfel1/ e ucis si cantecul. P2 = ATR. probabil ca 1/ ca vine. precum.: A ramas 1/ cum a fost. Ex.exprima adaugarea la ceva existent interior. din cauza ca.m.2/ . cand.circ.2/ arata punctul de vedere din care este privita o actiune sau o fiinta. c) adverbe relative + compusele lor nehotarate: ex.2/ 3) Atributiva (ATR): Se pune problema1/ sa invat.: oricine. 18) Comp. dispar elementul de relatie.: Cand m-am desteptat 1/ era tarziu. 2/ 11) Comp.circ. au de obicei in subordonata pe care o introduc numai cuvintele cu rol de conjunctie subordonatoare.2/ 12) Comp. = Atr Trenul a sosit la ora 1/ care a fost stabilita 2/ P1= PP.2/ 4) Completiva directa (CD): El stie1/ daca invata. = CCT Expansiunea(extinctia sau dezvoltarea): procedeul invers contragerii prin care o parte de propozitie se dezvolta in propozitie corespunzatoare. F.circ.oricum. de loc (C. macar sa. de mod (C.2/ 15) Comp. consecutiva (CNS): Invat asa de mult1/ incat stiu.2/ .t. de cauza (CZ): Invat1/ caci este necesar2/ 13) Comp.in ciuda carui fapt? 14) Comp.2/ 8) Comp. etc. propozitie secundare. Ex. numerar.circ.circ. .apozitie fata de predicatul din regenta 16) Comp. concesiva (CV): Invat1/ desi stiu.circ. 2/ 2) Predicativa (PR): Problema este1/ ca nu invata.c.2/ .circ.c. de exceptie (CEX): Nu inseamna altceva1/ decat ca te iubeste.circ.circ.

prep) In clasa sunt nouasprezece elevi. timpul perfecul compus. a fost operat . persoana III. e . subst. .numeral cardinal 1. tranzitiv.circ. .adjectivala: Doi elevi au plecat. 20) Comp. timpul prezent.. funcţia sintactică de atribut adjectival. persoana III. instrumentala (CINS): Luptam1/ cu ce avem la indemana. Numeralul Def. zero. . modul indicativ.: Cartile a doi dintre ei. personal. Atr adj) OBS!!! Cand apar singure numerale cardinale propriu-zise formeaza G(genitivul) cu prepozitia "a" si D cu "la".verb predicativ.exprima asocierea fata de SB impreuna cu care se desfasoara actiunea verbului.2/ . timpul perfectul compus. conjugarea IV. impersonal. adj.locuţiune verbală alcătuită din verb predicativ. subs. propriu-zis -> dupa alcatuire – simple: 1-10. personal. suta.19) Comp. conjugarea IV. numărul singular. ex. funcţia sintactică de predicat nominal incomplet. modul indicativ. . substantivele avand avand f.verb copulativ. Le-am dat la doi. au găsit .compuse: the rest of us  -> valori: . prep. mie. diateza pasivă.) Partea de vorbire flexibila care exprima un numar sau determinarea numerica a obiectelor prin numarare.exprima instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza actiunea unui verb.substantivale: Doi au plecat.verb predicativ. (val. funcţia sintactică de predicat verbal. diateza activă. I. diateza activă. impersonal. diateza activă.: In clasa sunt douazeci de elevi. de atribut substantival.s. ex. numărul singular. modul participiu + substantivul "zob". conjugarea III.2/ . OBS!!! Cand este urmat de un substantiv procedat de prepozita de numeral care are val. funcţia sintactică de predicat verbal. S – Atr. miliard. propriu-zis are functie substantivala. făcut zob . modul indicativ. persoana III. tranzitiv. (val. conjugarea I. sociativa (CSC): Ai fost vazut1/ cu cine te insoteste.. numărul plural.

modul conjunctiv. funcţia sintactică de predicat verbal. numărul singular. impersonal. .verb predicativ. impersonal. diateza activă.verb predicativ. conjugarea IV. funcţia sintactică de predicat verbal.verb predicativ. numărul singular. numărul singular. diateza activă. funcţia sintactică de predicat verbal. să îndrăgesc . impersonal. funcţia sintactică de predicat verbal. personal. modul indicativ. funcţia sintactică de predicat verbal. numărul singular. personal. persoana III.verb copulativ. persoana III. modul indicativ. conjugarea I. funcţia sintactică de predicat verbal. persoana III. modul indicativ. conjugarea IV. diateza reflexivă. intranzitiv. conjugarea IV. diateza activă. funcţia sintactică de predicat verbal. se întâmplă . funcţia sintactică de atribut adjectival. numărul singular. timpul prezent. conjugarea IV. modul indicativ. personal. persoana I. diateza reflexivă. timpul perfectul compus. personal.verb predicativ. conjugarea IV. impersonal. numărul singular. diateza activă. funcţia sintactică de predicat verbal. persoana III. conjugarea III.verb predicativ. diateza reflexivă. persoana III. numărul singular. persoana I. timpul prezent. numărul singular. conjugarea I. diateza activă. modul conjunctiv. conjugarea IV. timpul perfectul compus. diateza activă.verb predicativ. impersonal. funcţia sintactică de predicat nominal incomplet. impersonal. tranzitiv. diateza activă. timpul perfectul compus. timpul prezent. modul indicativ. are . conjugarea III. diateza pasivă. modul indicativ. persoana III. persoana III. să oploşesc . tranzitiv. timpul prezent. timpul perfecul compus. a crescut . modul participiu + substantivul "zob". funcţia sintactică de predicat verbal. intranzitiv. s-a întâmplat . modul indicativ. numărul plural. . persoana III. e . au găsit .verb predicativ.verb predicativ. timpul prezent. persoana III. diateza activă. timpul perfecul compus.s-a înzdrăvenit . impersonal. a fost botezat . timpul prezent. impersonal.verb predicativ. modul indicativ.verb predicativ. numărul singular. conjugarea I. conjugarea II. funcţia sintactică de cd făcut zob .locuţiune verbală alcătuită din verb predicativ. e . modul indicativ. numărul singular.

numărul singular. diateza pasivă. impersonal. persoana III. conjugarea I. funcţia sintactică cd . modul indicativ.verb predicativ. timpul perfectul compus. .a fost operat .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful