Cel mai frumos obiect de consum: corpul

Există, în panoplia consumului, un obiect mai frumos, mai preţios, mai strălucitor decît toate - mai plin de conotaţii chiar decît automobilul, care le rezumă totuşi pe toate celelalte: Co r p u l . „Redescoperirea" lui, d u p ă u n mileniu de puritanism, Nitb semnul emancipării fizice şi sexuale, ubicuitatea lui (mai ales a corpului feminin, va trebui să v e d em de ce) în publicitate, în modă, în cultura de masă - cultul igieniei, dietei, terapiei de care este înconjurat, obsesia tinereţii, eleganţei, virilităţii/feminităţii reţinerea, regimurile, practicile sacrificiale care-1 au ca obiect, mitul Plăcerii care-1 îmbracă - totul este astăzi dovada că trupul a tt]uns obiect al mîntuirii. în această funcţie morală şi ideologică, el a înlocuit în întregime sufletul. O propagandă neobosită ne aminteşte, în acord cu cuvintele Islamului, că nu avem decît un corp, pe care trebuie să-1 salvăm. Vreme de secole, s-a încercat cu încăpăţînare să se acrediteze ideea că n-am avea trup (chiar dacă oamenii nu s-au lăsat niciodată convinşi pe de-a-ntregul). Astăzi, cu aceeaşi obstinaţie, sîntem p i t i să ne convingem de corpul nostru. Există ceva ciudat aici. Nu este corpul evidenţa însăşi? Se pare că nu: statutul corpului este un fapt cultural. Or, în orice cultură, modul de organizare a relaţiei cu co r p u l reflectă modul de organizare a relaţiei cu lucrurile şi cel al relaţiilor sociale. într-o societate capitalistă, statutul proprietăţii private se aplică în general corpului, practicii sociale şi reprezentării mentale a corpului. în ordinea tradiţională, la ţăran, de pildă, nu există învestire narcisică şi nici percepţie spectaculară a propriului corp, ci o viziune instrumentalmagică determinată de procesul de muncă şi de raportul cu natura. 166 / Societatea de consum Vrem să demonstrăm că structurile actuale ale producţiei/consumului induc subiectului ideea unei practici duble, legate de o reprezentare eterogenă (dar profund solidară) a propriului corp! aceea a corpului d r e p t CAPITAL şi aceea a corpului d r e p t FETIŞ (sau obiect de consum). In ambele cazuri, contează ca trupul, deparfo de a fi negat sau omis, să fie investit* în mod deliberat (în cele două sensuri, economic şi psihic, ale termenului).

Cheile secrete ale corpului dumneavoastră Un frumos exemplu al acestei reaproprieri controlate a corpului ne este oferit de revista Elle, într-un articol intitulat „Cheile secrete ale corpului dumneavoastră - cele care vă deschid drumurile unei vieţi fără complexe". „Corpul dumneavoastră este în acelaşi timp limita dumneavoastră şi cel de-al şaselea simţ", spune textul la început, pentru ca apoi să treacă într-un registru grav, prezentînd psihogeneza romanţată a aproprierii corpului şi a imaginii lui: „Către vîrsta de şase luni, aţi î n c e p u t s ă percepeţi, foarte tulbure p e n t r u început, că aveţi un c o r p distinct". O aluzie la stadiul oglinzii („psihologii numesc a s t a . . . " ) , o aluzie timidă la zonele e r o g e n e („Freuri spune că...") şi apoi esenţialul: „Vă simţiţi bine în pielea dumneavoastră?". Imediat, trecem la B.B.**: „Ea se simte bine în pielea ei". „Totul e frumos la ea: spatele, gîtul, linia feselor. Secretul ei? Ştie c um să-şi locuiască cu adevărat t r u p u l . E ca un animăluţ care i n t r ă perfect în blana lui." (Locuieşte în corpul, sau în blana ei? Care ar f i , d i n t r e corp şi blană, reşedinţa de vacanţă? în fond, tocmai asta e: ea îşi p o a r t ă corpul ca pe o blană scumpă, ceea ce atribuie verbului „a locui" semnificaţia unui efect de modă sau de panoplie, a u n u i principiu ludic subliniat de diminutivul „animăluţ".) Dacă odinioară „sufletul învelea corpul", astăzi îl acoperă pielea, dar nu pielea ca i r u m p e r e a nudităţii (şi, deci, a dorinţei), ci pielea ca veşmînt de prestigiu şi reşedinţă secundară, ca semn şi ca referinţă a modei (care poate, aşadar, înlocui blana fără a-şi schimba sensul, cum se poate observa foarte bine în exploatarea actuală a nudităţii la teatru şi în alte părţi, acolo. * In limba franceză, investir înseamnă atît „a investi", cît şi „a învesti" (n. tr.). ** Este vorba despre Brigitte Bardot (n. tr.). Mass media, sex şi divertisment / 167 unde apare, în ciuda falsului patetism sexual, ca un termen suplimentar î n paradigma modei vestimentare). Să revenim la textul nostru. „Trebuie să fii conştient de tine insuţi, să înveţi să-ţi citeşti corpul." (Dacă nu, eşti anti-B.B.) „Intindeţi-vă pe jos, deschideţi braţele şi urmăriţi încetişor cu degetul mijlociu al mîinii d r e p t e această linie invizibilă care urcă de la inelar de-a lungul braţului p î n ă la adîncitura cotului, apoi a subsuorii. Aceeaşi linie se află pe fiecare picior.

Sînt liniile sensibilităţii, este harta tandreţei dumneavoastră. Există şi alte linii ale tandreţei: de-a lungul coloanei vertebrale, pe ceafă, pe burtă, pe umeri [...]. Dacă nu vi le cunoaşteţi, atunci corpul dumneavoastra este supus unei refulări asemănătoare celei psihice [...]. Teritoriile corpului unde sensibilitatea nu locuieşte, pe care p u d u r i l e dumneavoastră nu le vizitează, sînt zone defavorizate. | . . . | . Circulaţia înaintează cu greu, lipseşte tonusul. Sau, altfel spus, sînt locuri ameninţate de instalarea definitivă a celulitei..." Mai exact: dacă nu vă îndepliniţi sacerdoţiul trupesc, dacă păcălind prin omisiune, veţi f i pedepsite. Toate bolile de care suferiţi nu sînt decît rezultatul unei iresponsabilităţi vinovate faţă de dumneavoastră însevă (şi faţă de p r o p r i a dumneavoastră nuntuire). Başca terorismul moral nemainîntilnit pe care-1 respiră această „hartă a t a n d r e ţ e i " (echivalent cu terorismul puritan ,numai că aici nu Dumnezeu este cel care pedepseşte, ci p r o p r i u l dumneavoastră corp - dintr-o dată instanţă malefică, represivă, l a/.bunătoare, dacă nu sînteţi t a n d r ă cu el). P u t em vedea c u m acest discurs, p r e t i n z î n d că doreşte împăcarea fiecărui individ cu propriul t r u p , r e i n t r o d u c e , î n t r e subiect şi corpul obiectivat ca dublă ameninţare, aceleaşi relaţii ca şi cele care ţin de viaţa socială, aceleaşi determinări p r e c um acelea care aparţin raporturilor sociale: şantaj, represiune, sindromul persecuţiei, nevroza. Conjugală (aceleaşi femei care citesc textul prezentat de noi p o t citi, cîteva pagini mai departe: dacă nu sînteţi t a n d r ă cu soţul dumneavoastră, vă veţi face responsabilă de eşecul căsătoriei). Pe lîngă acest t e r o r i sm latent care se adresează, în Elle, mai ales femeilor, este interesantă sugestia de a involua în propriul dumneavoastră corp şi de a-1 învesti narcisic „din interior", nicidecum p e n t r u a-1 cunoaşte în profunzime, ci, conform unei logici fetişiste şi spectaculare, p e n t r u a-1 transforma, spre exterior, 168 / Societatea de consum în obiect, mai neted, mai perfect, mai funcţional. Această reia™ narcisică, de un narcisism dirijat - în măsura în care operează asupra corpului ca asupra u n u i „teritoriu" virgin şi colonizat, aga c um explorează „tandru" corpul ca pe un zăcămînt care trebuie exploatat p e n t r u a ridica la suprafaţa lui semnele vizibile ale fericirii, ale sănătăţii, ale frumuseţii, ale

fără a-şi conferi totuşi o valoare proprie. legănat şi. Corpul rămîne doar cel mai frumos d i n t r e aceste obiecte posedate fizic...metaforă inepu izabilă a unui penis alintat. economic. îl amenajezi ca pe o proprietate şi îl manipulezi ca pe unul dintre numeroşii semnificanţi de statut social. „se ocupă de el cu aceeaşi tandreţe pe care o are faţă de copii" adaugă imediat: „Am început să frecventez saloanele de frumuseţe [. castrat. îţi gestionezi corpul. Recuperat ca instrument al plăcerii şi ca însemn de prestigiu..]. Corpul este dintr-o dată „reapropriat" în funcţie de obiective „capitaliste": altfel spus. consumate. Altfel spus. orice alt obiect decît trupul poate. mai frumoasă. c o n s t i t u i e f ă r ă î n d o i a l ă u n d e mers . Este semnificativă această regresiune a afectivităţii către corpul-copil.. iubindu-1. devenit cel mai frumos obiect al solicitudinii. în aceeaşi logică fetişistă.. Şi. în acest proces de d e t u r n a r e afectivă. supunîndu-se unei constringeri de instrumentalitate convertite automat la codul şi la normele unei societăţi de producţie şi de consum dirijat. corpul. sex şi divertisment / 169 o b i e c t u l u n e i învestiri ( s o l i c i t u d i n e . concurenţial. Dar esenţialul este că această reînvestire narcisică.". manipulate. ci conform unui principiu normativ al plăcerii şi al rentabilităţii hedoniste. d i n c o l o de •tul e l i b e r ă r i i c a r e o c a m u f l e a z ă . Femeia care.animalităţii triumfătoare pe piaţa modei -. corpul-bibelou . în citatul anterior. Mai mult: „A fost ceva ca un fel de îmbrăţişare î n t r e m i n e şi trupul meu. corpul devine în cazul acesta Mass media. obsesie) care. monopolizează în favoarea lui orice afectivitate aşa-zis normală (faţă de alte persoane reale).. Corpul nu e reapropriat în funcţie de finalităţile autonome ale subiectului. să j o a c e un rol identic. am vrut să mă o c u p de el cu aceeaşi tandreţe pe care o am faţă de copii". îşi găseşte expresia mistică în următoarele confesiuni ale unei cititoare: „îmi descopeream trupul şi o senzaţie nouă mă cuprindea. este în p e m a n e n ţ ă o invest i ţ i e de t ip eficient. e o investiţie de la care se aşteaptă rezultate. p e n t r u că. Oamenii care m-au văzut d u p ă această criză m-au găsit mai fericită. în toată puritatea ei". orchestral ca o mistică a eliberării şi a desăvîrşirii. Am î n c e p u t sâ-l iubesc. în acest sens.

. suflă an vîut nou. c a î n v i z i u n e a r e l i g i o a s ă . şi nu î n t î m p l ă t o r g ă s im î n Elle BJCte de tipul c e l o r a n a l i z a t e m a i sus2 . mai liber. r e l i g i o s . ne liuciirăm de lungimea picioarelor. s î n t i n t e r ş a n jabile. e l e se difeB n ţ i a z ă t o t u ş i î n t r . A c e s t e a . (Folosim. n i c i f o r ţ ă d emuni a.alienatîntr-unmodmultmaiprofunddecîtexploatarea 11 ii | n i l u i ca f o r ţ ă de m u n c ă . ca î n l o g i c a i n d u s t r i a l ă . Nu al pretenţiei.. de lejeritatea paşilor [. ci e s t e v ă z u t î n m a t e r i a l i t a t e a l u i(sau i u i d e a l i t a t e a l u i „vizibilă") ca o b i e c t de c u l t n a r c i s i c s a u ca e l e m e n t de t a c t i c ă ş i de r i t u a l s o c i a l . să-1 iubim şi să-1 îngrijim pentru a-1 pUtea folosi cum trebuie. un i m p e r a t i v a b s o l u t .. p e n t r u f e m e i e . ca şi p e n t r u f e m e i e .]. Fără fasoane. i n s t i t u i e e l e s i n g u r e noua etică a relaţiei cu impui. u n fel d e p r i o r i t a t e .acorpului funcţional. t o t u ş i . i n s e p a r a b i l e . PHRYNEISM « I ATLETISM: astfel am p u t e a d e s e m n a c e l e d o u ă m o d e l e a d v e r s e ale c ă r o r d a t e f u n d a m e n t a l e .u n p o l f e m i n i n ş i u n p o l m a s c u lin. f r u m u s e ţ e a ş i e r o t i s m u l s î nt douămarilaitmotive. Cf. 1 frumuseţea funcţională I n acest î n d e l u n g a t p r o c e s al s a c r a l i z ă r i i c o r p u l u i ca v a l o a r e expone nţială. avem acum conşninCi că merită să ne acceptăm corpul.adicăaunu icorpcare nu mai e s t e n i c i „ c a r n e " . Sîntem fericiţi cînd genunchii ne sînt mai supli. F r u m u s e ţ e a a d e v e n i t . şi acest text relevant din revista Vogue: „în domeniul frumuseţii. mai puţin ipocrit: acela al mîndriei corpului. care e întotdeauna vulgară. c o n s t i t u i e aşa/isa s c h e m ă d i r e c t o a r e a n o i i e t i c i . î n m a r e cel p u ţ i n . mai sănătos. Valabile p e n t r u b ă r b a t . A f i f r u m o a s ă nu 1. Modelul f e m i n i n d e ţ i n e .

De aceea |iuiem spune că imperativul frumuseţii este una dintre modalil. metode tehnice. I )e altfel.pentru picioare.funcţionalismul -. „valori de întrebuinţare" ale corpului (energetică.ilizate . sexualitatea este cea i are orientează pretutindeni „redescoperirea" şi consumul corpului. vedem că ele se aplică perfect la i ai ta frumuseţii: B. aşa cum am defmit-o. 2. care rezumă toate temele . Echivalentul masculin al textului din Elle este reclama la Le President: „Nu vă e milă de funcţionari?". astfel. sexuală) într-o singură „valoare de schimb" funcţională care ir/umă. „care se simte bine în pielea ei" sau căreia „i ocina îi vine ca o mănuşă". le neagă şi le dă uitării în dimensiunea lor reală. de Lipi. desăvîrşit..u nionioase a funcţiei cu forma". Ne masăm degetele extraordinară cremă «supersonică». etica modei. în abstracţia ei.. sex şi divertisment / 171 Să urmăm acest raţionament: etica frumuseţii. revanşa corpului părăsit. o mască asemănătoare celei faciale [. modelul masculin este centrat pe „forma fizică" şi pe reuşita socială. aici. gesliială.observaţie valabilă atît pentru Bjecte.) 170 / Societatea de consum Mass media.. care este. dacă ne gîndim la principiile dominante ale esteticii Industriale . femeia devenită astăzi piopria sa esteticiană fiind omoloaga designerului sau stilistului 11111 cadrul unei companii. corespunde schemei „conjuncţiei . (Text admirabil. t(ile imperativului funcţional .) Ne entuziasmăm în faţa noilor parfumuri ca un văl i . reciclare funcţională . cît şi pentru femei (şi bărbaţi) -.B.. p e n t r u a se epuiza într-un schimb de semne. la pagina 72. La stingă. Ea funcţionează ca valoare-semn.. se poate defini ca reducerea tuturor valorilor iniicrete.ui. descoperim reţeta unei pedichiuri mai bune. . papuci din p e n e ilc struţ din Africa de Sud. brodaţi de Lamei (Christian Dior)" etc.]. în vreme ce modelul feminin se constituia în j u r u l „frumuseţii" şi al seducţiei.şi. ideea corpului glorios.narcisism. ideea dorinţei şi a plăcerii .uc ne catifelează corpul din cap pînă-n picioare. Căci l i uinuseţea nu e nimic mai mult decît un material de semne care no schimbă între ele.doar că. Holismul funcţional Maluri de frumuseţe.

la fel ca politeţea sau ca alte ritualuri sociale. în corpul-pulsiune. o sensibilitate care explo rează şi evocă „din interior" toate părţile corpului . însă numai pentru că e o formă de capital.. 0 intuiţie adecvată a tuturor virtualităţilor pieţei. Burta. care. în acest sens. imperativă.. Este CALITATEA fundamentală. De altminteri. trece ptintr-un cod instrumental de semne. la femeie. E d r e p t că frumuseţeu nu reprezintă un imperativ absolut. suport al semnelor dorinţei care lac obiectul schimbului. E obligat să le supravegheze pe toate: pliul pantalonilor. Semn de elecţie »1 de mîntuire: etica protestantă nu e departe. . odinioară simbol al reuşitei sociale. Toţi îl j u d e c ă după calitatea şi stilul vestimentaţiei. Trebuie să distingem cît se poate de In ne erotismul . subordonaţii. ARE a corpului prin intermediul reînvestirii narcisice. soţia. după modul cum îşi asortează cravata şi parfumul. jocurile de cuvinte. nici un supliment adăugat calităţilor morale.de sexualitatea propriu-zisă. CLJJ ieşirea pe tuşă. imperativul erotic. după cît de suplu şi zvelt îi este trupul.la antreprenor. regimul de alimentaţie. şi corpul care este loc al fantasmei şi habitaclu al dorinţei. care este un imperativ de VALOIti/. amanta.. predomină funcţia socială de schimb. a acelora carc-sl îngrijesc părul şi silueta la fel de devotat ca sufletul. picioarele în timpul dansului. gulerul cămăşii. secretara. Trebuie să facem deosebirea între corpul erotic. corpul-fantasmă. mai e doar un efect natural. In corpul „erotizat". Superiorii.ca dimensiune generalizată a schimbului în societăţile noastre .Imperativul frumuseţii. este acum sinonimă cu decăderea. itivul estetic în cazul frumuseţii) decît o variantă sau o metaforă a imperativului funcţional. nu este (la fel ca impei. implică hotismul ca valorizare sexuală. „Patruzeci de ani: civilizaţia modernă îl obligă să rămînă tînăr. copiii.. fata cu fustă mini cu care pălăvrăgeşte pe terasa unei cafenele spunîndu Ş| că nu se ştie niciodată. ca reuşita la nivelul ala cerilor. Frumuseţea este semnul elecţiunii la nivelul trupului. predomină structura individuală a dorinţei. frumuseţea şi reuşita primesc în respectivele reviste acelaşi fundament mistic.

cu greutăţi. cadrele de conducere. adetismul. de aparate de tracţiune. cuvînt magic. jumătate James Bond. se constituie astfel în obiect omolog ni celorlalte obiecte asexuate şi funcţionale pe care le vehiculează publicitatea. că forma lui fizică este asul din mînecă. pîrghii şi cabluri metalice (după cum se vede. Dacă ieri eficienţa îi era încă de ajuns p e n t r u a fi apreciat la locul de muncă. această „zînă a timpurilor moderne" (după Narcis. detaşat şi echilibrat fizic şi psihic. de-a lungul trupului dezvăluit. ochi meduzaţi. care au «punch» şi «tonus». vertebrele atunci cînd face un efort brusc. şi mai ales cel al modelului absolut care este manechinul.respiraţia cînd urcă scările. sînt înnebunite după gadgeturi). sigur şi mulţumit de sine. bărbatul de patruzeci de ani îşi caută un alt suflu şi o altă tinereţe. Mitul acelui Healthy American Businessman. cel feminin în primul rînd. „forma". Bărbatul de patruzeci de ani este complicele acestei imagini. sensul corpului. este prima grijă a tuturor şefilor dintr-o firmă. şi nu ale plăcerii. Găsirea şi păstrarea u n o r colabo ratori dinamici. ca şi phryneismul. zînele!) pe care directorii. astă/i 1 se cere să fie în aceeaşi măsură elegant şi în bună formă fizică. ca şi „frumuseţea". dificultatea de a abandona fumatul. „datorită utilizării a 37 de biciclete ergonomice. Astfel. adevărul lui se abolesc într-un proces hipnotic. exaltat de aceşti o c h i spectaculari. ziariştii şi medicii vin să o caute „într-o atmosferă reconfortantă. cu aer condiţionat". i Bfpul. Ochi ai Meduzei. cultura fizică. •Rine pure. cerniţi de efectele modei. sex şi divertisment / 173 lonstă funcţionalitatea lor. s-a instalat repede în civilizaţia noastră. corzi. 172 / Societatea de consum Mass media. îşi savurează regimul. jumătate Henry Ford. medicamentele. îi place să se ocupe de el însuşi şi caută să fie la rîndul lui plăcut. Neo-Narcis al timpurilor moderne. Conştient că reuşita lui socială depinde în întregime de imaginea pe care alţii o au despre el." După acest text urmează reclama la Le President: se asigură în primul rînd forma .forma. Principiul plăcerii şi forţa productivă .

însă.valorizeze" reciproc. se p o a t e vedea cil de uşoară. îndrăgi islindu-se fulgerător de propriul trup. pe baza abstracţiei despre care tocmai am vorbit. Ea nu ţine de intimitate. masajelor. de altminteri. căci frigiditatea presup . De nude impregnarea generalizată cu erotism a întregului domeniu al „consumului". aşa c um se spune. mai frecvent Cli/. de gadgeturi.ul celor care se dedică parfumurilor.in sens invers. Se ştie apoi ce ambianţă mustind de produse. redescoperirea corpului trece în primul rînd p r i n obiecte. cel mai mic obiect conceput în mod implicit d u p ă BOI lelul corpului/obiectului femeii se fetişizează în acelaşi fel. Se pare chiar că singura pulsiune eliberată într-adevăr este pulsiIIoca de a cumpăra. logică şi necesară este tranziţia de la a p r o p r i e r e a liinctională a corpului la a p r o p r i e r e a de b u n u r i şi obiecte p r i n ai iul cumpărării. Nu este vorba despre o modă în sensul lejer al termenului. Are aceeaşi „neutralitate" ca formele învăluitoare ale obiectelor moderne. sport şi nenumăratele „eliberări" ale im xlei. „stilizate" şi „îmbrăcate". ci de semnificaţia sexuală calci* lată. Această sexualitate. liccînd prin bronzare. Nu e vorbit nici de o „frigiditate". de senzualitate. se r e p e d e spre salonul de frumuseţe. dietelor. de accesorii învăluie erotica şi estetica m o d e r n ă a i oi pului. în spei. ui(a „redescoperirii corpului". I caldă şi rece. ca în j o c u l de culori calde şi reci dintr-un interior „funcţional". Corpul şi obiectul constituie o reţea de semne omogene care pot. sub semnul sofisticării totale. ci despre logica proprie şi riguroasă a modei. Echivalenţa teoretică a corpului „Căldura" femeii d i n Elle este asemănătoare cu cea a ansa in bl ului de mobilier m o d e r n : o căldură „de ambianţă". să facă schimb de semnilii ftţii (în această aptitudine rezidă „valoarea lor de schimb") şi să . Cazul invers este. Dacă „redesiiiperirea corpului" este întotdeauna aceea a corpului/obiectului în contextul generalizat al celorlalte obiecte. De la igienă la machiaj. Să o cităm încă o dată pe femeia care. Această omologie a corpului şi a obiectelor reprezintă calea de acces i alic mecanismele profunde ale consumului dirijat. Senzualitatea înseamnă căldură.

Asupra acestui punct se înşală (sau vor să se înşele) toţi criticii. decît poate doar de propria lor dorinţă.dar ele sînt excluse.sînt frumoase în erecţia l o r vidă. în asia 1. Adevărul corpului este dorinţa. la drept vorbind. Manechinul nu e frigid. Aşa c um erotismul rezidă în semne şi niciodată în dorinţă. chiar daca fotografia de modă îşi desfăşoară toate mijloacele p e n t r u a recrm gestualitatea şi firescul printr-un proces de simulare. această privire lipsită de obiect . Neregularitatea sau urîţenia ar produce sens . Aceşti ochi fascinanţi/ fascinaţi. ci o formă1. în absenţa şi transparenţa extatice. reprezintă o abstracţie. sexualitatea. ci unul funcţional.u n e încă o rezonanţă sexuală de viol. Căci frumuseţea constă î n a i n t e de toate în abstractizare. Nu mai avem de-a face cu o sinteză de gesturi. deci. 174 / Societatea de consum şi a obiectelor ca semne permite într-adevăr echivalenţa magicii „Cumpăraţi . în vid. forum de semne în care moda se asociază cu eroii»mul.şi vă veţi simţi bine în pielea dumneavoastră". Cenzorii nu au. care înseamnă lipsă. corpul gol (al femeii sau al bărbatului) îşi refuză carnalitatea. nu poale fi arătată. o cenzurează.în acelaşi timp suprasemnificare a dorinţei şi absenţă totală a ei . în publicitate şi în modă. Corpul manechinului nu mai este un obiect a l dorinţei. Vom ajunge într-o zi la fotografii „în erecţie"? Aceasta s-ar produce tot sub semnul modei. în cele din urmă. niciodată în expresie: este î n a i n t e de toate absenţă a expresiei. Manechinul nu mai este. In sensul tehnic în care se simulează experimental condiţiile lipsei de gravitaţie . se refuză ca finalitate a dorin ţei. frumuseţea funcţională a manechinelor rezidă în „siluetă". Aceasta.sau în sensul modelelor de simulare matematică. în gol. Această descărnare este rezumată în cele din urmă de privire. de conjurare a corpului în chiar gestul evocării lui. 2. un corp. Exhibarea cea mai violentă nu face decît să o sublinieze ca absenţă şi. în exaltarea cenzurii pe care o impun. instrumentalizînd dimpotrivă părţile fărîmiţate ale corpului' într-un gigantic proces de sublimare. de ce să se teamă. .

principii formale ale libertăţii individuale ale muncitorului .u.ni importanţa ei economică şi ideologică. Erotismul vinde. în ultimă instanţă. Ceea ce se întîmplă astăzi cu corpul «t-« întimplat mai demult cu forţa de muncă. Din secolul al XVIII-lea.i învesti narcise . de resurecţie anticipată a corpului faţă de dogmele rigide ale Biser i c i i (tendinţa adamică. Trebuie ca el să Iic „eliberat. empiristă. filozofia senzualistă. emancipat". p e n t r u a p u t e a fi exploatat raţional în sco puri productive.Psihofuncţionalitatea analizată mai sus apare aici în io. La fel cum Uebuie să funcţioneze libera dclci minare şi interesul personal . Strategia modernă a corpului Totuşi. Corpul vinde. acest proces economic de rentabilizare p r i n care se generalizează la nivelul corpului structurile sociale de producţie este fără îndoială secundar raportat Iii finalităţile de integrare şi de control social constituite p r i n dispo zitiyul mitologic şi psihologic centrat în j u r u l corpului. tot afl trebuie ca individul să-şi poată redescoperi corpul şi să-1 po. mereu renăscută. In istoria ideologiilor. Acesta este unul d i n t r e p r i n c i p a l * ! motive care. puritane. toate ereziile au luat într-un fel sau altul forma unei revendicări carnale. Ar fl interesant să analizăm mai amănunţit îndelungatul proces de . mereu condamnată de ortodoxie). al sexualităţii deconstruite. moralizatoare. Fim im setea vinde. orientează întregul proces isloi | de „eliberare a corpului". cel mai frumos dintre obiecte. începînd din Evul Mediu. cel mai preţios material dt schimb. materialistă a atacat dogmele spiritualiste tradiţionale. acest obiectiv productivist.principiu formal al plăcerii-pentru ca forţa dorii itol să se poată transforma în cerere de obiecte-semne manipulabile din punct de vedere raţional. Trebuie ca individul să se considere jw sine obiect.p e n t r u ca forţa de muncă să «9 poată converti în cerere salarială şi valoare de schimb. cele referitoare la corp au avut multă vreme o valoare critică ofensivă contra ideologiilor de tip spiritualist. pentru ca un proces economic de rentabilizare să se poată institut la nivelul corpului deconstruit. centrate asupra sufletului sau asupra altui principiu imaterial.

Această lungă desacralizare. căci înlocuieşte . focar al celei mai ascuţite contradicţii ideologice. aparent triumfător. cît şi în sport şi igienă) nu treb u i e să ne păcălească . Ce se i i i i i n i p l ă azi cu ele. sex şi divertisment / 175 In jurul căreia se organiza întreaga schemă individuală a mînluirii şi. care ISte cel al dorinţei. se face astăzi sub semnul resacraIkttrii. „Descoperirea" acestuia. ca d o g m ă şi ca mijloc de mîntuire. orientată spre mai multă libertate.Eros şi Thanatos). care-şi amestecă discursurile la toate nivelurile)? Vedem b i n e că. inadecvată unui sistem productivist evoluat şi incapabilă de-acum încolo să asigure integrarea unei ideologii moderne mai funcţionale. pate bine să nu ne lăsăm amăgiţi de antinomia absolută dintre • i a c u l şi profan şi să n u i n t e r p r e t ăm drept o «secularizare» ceea ce mi e decît o metamorfoză a sacrului". care să păs11 eze în esenţă sistemul individualist de valori şi structurile sociale legate de el. emancipare. cînd au primit d r e p t de cetate şi s-au impus ca o nouă etică (ar fi multe de spus asupra acestui subiect. sub forma u n e i l u p t e p e n t r u ui n .ea traduce numai înlocuirea unei ideologii perimate. corpul. Kvidenţa materială a corpului „eliberat" (dar am văzut cum: eliberat ca obiect-semn şi cenzurat în adevărul lui subversiv. o instanţă de „demistificare". materialitatea corpului le consolidează. Mai mult. Mass media. a preluat pur şi simplu ştafeta vîrstei ca instanţă mitică. După cum N p u n e Norman Brown (Love against Death . adevăr. î n loc de a constitui o instanţă vie şi contradictorie. aceea a sufletului. întregul proces de integrare socială. cu alte cuvinte. secularizare în favoarea corpului a traversat luată civilizaţia occidentală: valorile corpului au fost nişte valori Kiibvcrsive. care a reprezentat m u l t timp o critică a sacrului. împotriva lui Dumnezeu.dezintegrare istorică a acestei valori fundamentale numite suflet. Cultul corpului nu se mai află în contradicţie cu acela al Efletului: îi succedă şi îi preia funcţia ideologică. astăzi. căci sînt e m într-o fază de combinare a ideologiei p u r i t a n e cu cea hedouislă. olcrindu-le un fundament extrem de solid. atît în erotism. bineînţeles.

.ii o r a s-au „emancipat" . femeia se confundă tot mai mult ea propriul corp. P u t e m astfel spune. cît şi despre corp. atîta vreme cît. aşa cum îl instituie mitologia modernă.) Observăm însă că această emancipare simultană *e face fără a fi risipită confuzia ideologică fundamentală între femek şi sexualitate . Negrii sînt „sexualizaţi" din acelaşi motiv. Sexualitatea refulată. ameninţătoare) să primească automat o definiţie lexuală. atît despre femeie.căci termenul de idee nu inseamnă mare lucru -.povara puritană continuă să cîntărească aici foarte greu. a unei întregi civilizaţii se conjugă în mod obligatoriu cu categoria a cărei refulare socială. Dar această evidenţă este falsă. Astfel că această confuzie ireversibilă se adînceşte sub toate formele. erotism. care orientează în acelaşi timp comportamente de consum şi de excludere . iiă (şi. Corpul a devenit ceea ce era 176 / Societatea de consum Mass media. femeia aparent eliberată s e confundă cu corpul a p a r e n t eliberat. Corpul. el un este decît o idee sau. abia astăzi reuşeşte să ia o amploare maximă căci leineia. sex şi divertisment / 177 -n e o origine istorică: refularea corpului şi exploatarea femeii sînt aşezate sub acelaşi semn care stipulează ca orice categorie exploai. ci p e n t r u că sînt sclavi şi exploataţi. pe măsură ce se „eliberează". emani i părea femeii şi emanciparea corpului sînt înrudite logic şi lltoric. cu evidenţa spontană a corpului. j o c etc. un obiect parţial ipostaziat. Valori „iresponsabile". deci. (Din motive asemănătoare. aservită odinioară pe criteriul apartenenţei sale la un Bnumit sex. este astăzi „ELIBERATĂ" pe acelaşi criteriu.se instituie în sistem de valori „de tutelă". nu p e n t r u că . emanciparea tinerilor le este contemporană. a cărei supunere constituie chiar baza acestei culturi. Aşa c um femeia şi corpul au fost solidari în servitudine.transcendenţa sufletului cu imanenţa totală. un dublu privilegiat şi învestit ca atare.ir li mai apropiaţi de Natură". sublimată. Am văzut însă în ce condiţii: de fapt. Mai mult. nu este mai material decît sufletul.libertate sexuală. mai degrabă . despre tineri şi despre toate categoriile a căror emancipare constituie laitmotivul societăţii democratice moderne. că lucrurile în numele <.

„tinerii" constituie un al treilea sex. Se poate vedea cît de strîns este corpul de finalităţile producţiei.a căror emancipare după milenii de servitute şi de uitare constituie într-adevăr virtualitatea cea mai revoluţionară şi. Femeilor li se dă să consume Femeia. phrync ismul fiind definit în mare de femeia din Elle şi de revistele de modă. ca suport (economic). Femeile. cît şi femeia (propusesem doi termeni p e n t r u a exprima acest lucru: adetismul şi phryneismuP. femeia este cea care orchestrează sau. tinerii. în fine. Este oare corpul feminin 1 Să revenim la întrebarea anunţată la început: aceea a rolului destinat femeii şi corpului ei ca vehicul privilegiat al Frumuseţii. literatura de masă: privire agilă.sînt integraţi şi recuperaţi ca „mit al emancipării". dacă e evident că acest proces de reducere a corpului la valoarea de schimb estetică/ero« tică vizează atît bărbatul. umeri largi. mai degrabă. suportul privilegiat al obiectivării . asupra căreia se exercită acest mare Mit Estetic/ . al Narcisismului dirijat. ca principiu de integrare (psihologică) dirijată a individului şi cft strategie (politică) de control social. riscul fundamental p e n t r u orice ordine bine stabilită . Tinerii şi.mitul director al unei etici a consumului. Sau. iar adetismul masculin găsindu-şi modelul cel mai general în „adetismul" cadrului [superior]. aşa c um î l p r o p u n publicitatea. tinerilor. muşchi supli şi maşină sport. loc al unei sexualităţi „polimorfe şi perverse"2).socială . filmul. corpul . se obţine eludarea realei eliberări. Căci. oricare ar fi partea care revine aici modelului masculin1 sau modelelor hermafrodite de tranziţie. atribuindu-li-se Tinerilor Revolta („Tineri = revoltă").tocmai exaltarea sau excesul de reverenţă la adresa lor r e p r e z e n t î n d un obstacol în calea responsabilităţii economice şi sociale reale a acestor categorii. al Sexualităţii. în această emancipare formală şi narcisică. Acest model atletic înglobează atletismul sexual: cadrul tehnic superior din reclamele care apar în Le Monde este bărbatul din revista Lui. deci. sînt împuşcaţi doi iepuri dintr-o dată: este evitată revolta sufletul pe vremuri.

. primul tîrg internaţional de pornografie. Acesta nu este un j o c de cuvinte. Femeia se „ c o n j J mă" prin eliberarea sexuală. Definiţia sexuală a femeii * Cuvînt derivat de la Phryne. La fel. în cadrul acestui festival.Erotic. a claselor. E drept că. Trebuie să găsim o altă explicaţie acestui fapt decît cele arhetipale de genul: „Sexualitatea este Femeia p e n t r u că ea e Natura e t c " . Dar această condamnare morală/sexuală se află la baza lucrurilor. printr-o servitute socială: femeia şi corpul au împărtăşit aceeaşi servitute. eliberarea sexuală se „consuma" p r in femeie. ci un festival erotic. muncesc mai mult şi mai de timpuriu. Sîntem d e p a r t e de „elibţa rărea visată" despre care vorbea Rimbaud. de la Copenhaga.). totul este aranjat în aşa fel încît să reînvie sexualitatea „polimorfă şi perversă". votează. tr. în sfîrşit. Sexualitatea nu mai e o sărbătoare. cu toată organizarea pe care o presupune. a problemelor corpului. îngrijirii şi plăcerilor lui. Asupra acestui punct. în perioada care ne interesează. femeia a fost asimilată sexualităţii malefice şi condamnată ca atare. vezi mai sus „Narcisism şi modele structurale". trebuie să a d m i t em că există o mai mare libertate de manevră şi o mal mare integrare pozitivă a femeilor. 1. primesc d r e p t u r i . acelaşi exil de-a lungul istoriei occidentale. a tinerilor. u n a o neutralizează pe cealaltă. ar f i inutil să negăm importanţa obiectivă acordată corpului. „suplimentul de corp şi sexualitate" de care beneficiază astăzi individul mediu. Cf. 2. a castelor (şi a individului) por* nind de la autonomizarea formală a u n o r sisteme de semne şi a unor roluri şi datorită acestei autonomizări. celebră curtezană din Grecia antică (n. Admirabil cerc vicios al „emancipării" dirijai.' pe care-1 regăsim şi în cazul femeii: confundînd femeia şi elibf rărea sexuală. Unul d i n t r e mecanismele fundamentale ale consumului este această autonomi/an formală a grupurilor. 178 / Societatea de consum difuză din întreaga societate prin raportarea ei la o antum categorie şi este neutralizată această categorie p r in atribuirea u n u i anumit rol: revolta. Nu n e g ăm evoluţia „reală" a statutului femeilor şi a tinerilor in calitate de categorii sociale: ei sînt într-adevăr mai liberi. dar.

Aceasta se defineşte ca funcţie generală de echilibru a corpului atunci cînd e mediată de o reprezentare instrumentală a acestuia. într-un fel. alibiul acestei imense operaţiuni strategice care constă în a circumscrie în ideea de femeie şi de t r u p feminin întregul pericol social al eliberării sexuale.Ceea ce vrem să s p u n em este că această relativă eman cipare concretă. oricum am lua-o. pentru că nu e decît emanciparea femeilor. dedublîndu-se într-o practică zilnică „eliberată" prin nenumărate Mass media. se dedublează într-o transcendenţă mitică.1 1. a tinerilor. consecinţa. Pornind de aici. Sănătatea este astăzi mai puţin un imperativ biologic legat de . extensia modernistă a drepturilor i unului. farmaceutice . în a circumscrie în ideea de eliberare sexuală (în erotism) pericolul eliberării femeii. sex şi divertisment / 179 t Utilul medical: „forma" Din relaţia actuală cu corpul. a corpului în calitate de categorii indexate imediat la o practică funcţională. Acelaşi proces are loc în ceea ce priveşte „consumul" de tehnică. chirurgicale. se deduce relaţia cu sănătatea. mai degrabă. complementară cu dreptul la libertate şi la proprietate. p u t em vedea cum tehnica însăşi este absorbită de domeniul consumului. decît beneficiul secundar. ea intră în logica concui pnţială şi se traduce printr-o cerere practic nelimitată de servicii medicale. de ce nu?) nu este. nu are decît un raport î n d e p ă r t a t ui „dreptul la sănătate". este dublată de o transcendenţă mitică sau. într-o obiectivare ca mit.cerere compulsivă legată de învestirea narcisică a corpului-obiect (parţial) şi cerere statutară legată de procesele de personalizare şi de mobilitate socială cerere care. Mediată de o reprezentare a Eroului ca b u n prestigios. în a conjura p r i n binomul Femeie-Obiect toate pericolele eliberării sociale a femeilor. Emanciparea anumitor femei (precum şi aceea relativă a tuturor. relaţia cu sănătatea devine o exigentă Imn ţională de statut. care este mai p u ţ i n u n a cu corpul ptopriu-zis cît u n a cu corpul funcţional şi „personalizat". Fără a dori să contestăm impactul enorm al progresului tehnologic asupra progresului social.

Ace»fl| rămîne o unealtă de muncă şi o mana. că oamenii. nr. 1 vrăjitorului. această manipulare anxioasă şi perfecţionistă a funcţiei-semn a corpului. se apropie de o practică „obiectivă" a sănătăţii şi a medicinei trădează cel puţin superficialitate.adgeturi „funcţionale" şi un mit transcendent al Tehnicii (cu majusculă) conjuncţia lor permiţînd anihilarea tuturor virtualităţilor revoluţionare şi a unei practici sociale totale a tehnicii (Cf. Medicina „consumată în mod democratic" nu şi-a pierdut nimic din dimensiunea ei sacră şi i. 2-3. „Forma" este cea care. Nu ţi se mai asigură m î n t u i r e l nu mai dobîndeşti statut prin intermediul corpului. 180 / Societatea de consum nici d in funcţionalitatea ei magică. care este unul dintre elementele esenţiale ale eticii moderne: orice ştirbire a prestigiului. A pretinde astăzi că practica medicală (practica medicului) s-a „desacralizat". adică o forţă eficientă. 1 lac . în „viziunea" modernă. pentru că merg mai des şi mai încrezători la medic.•nipravieţuire cît un imperativ social al statutului. orice eşec social sau psihologic este imediat somatizat. Acest sindrom corporal al valorizării care leagă narcisismul de prestigiul social se poate citi foarte limpede şi în sens invers într-un fapt actual. a vraciului. Apar în schimb două modalităţi complr . a corpul! instrumental pîndit de fatalităţi străine.1 se strică. se întîlneşte imediat cu frumuseţea.nl obiective a corpului. medicul restituie mana corpului. mai 1969. unei reprezeni. în care corpul nu e interiorizat 0 valoare personală. p e n t r u că uzează şi abuzează fără complexe (ceea ce nu e adevărat) de această prestaţie socială democratizată. care avea legătură. Utopie. prin persoana medicului-preot. foarte general. E mai p u ţ i n o „valoare" fundamentală cît o valorizare. în mistica valorizării. „La Pratique sociale de la technique"). Dar nici nu mai este cea tiu ţională. „personalizat". Semnele lor se schimbă în cadrul personalizării. Acest tip de ncapii î m p r e u n ă cu statutul corespondent al medicului t i nd să dispari Dar fără să lase loc. cu operaţia corpului practic. aşa c um apare încă viziunea rurală şi „primară".

sacrificial mai degrabă decît medicaţie.1 a unui „suflet individual"). luase avînt o dată cu cristalizarea milii . ca valoare fundamentală.mentare: învestirea narcisică şi valorizarea . ci numai o practică colectivă. cerere de medici în rîndul clasei înstărite . fără finali la Ic terapeutică. chiar şi în cazul celor asiguraţi social): cărei legi i se Mass media. Păstrind proporţiile şi conştienţi de riscurile a n . sex şi divertisment / 181 •pune acest comportament dacă nu ideii profunde că este necesar (şi suficient) ca faptul de a te alege cu sănătatea în schimbul a ceva să coste.dimensiunea „p*l hică" şi dimensiunea statutară. Cerere compulsivă de medicamente din partea claselor „interioare". „Religiile" primitive nu cunosc „sfintele taine". personalizat. O dată cu accentuarea indivi dualizării conştiinţei se instituie spovedania individuală. se vede întreaga anvergură a medicalităţii (la fel c um clericalitatea. cu corpul ca obiect de prtfl tigiu şi de mîntuire. este locul de convergenţă loi mai densă a diferite comportamente de autosolicitudine şi de exorcizare malignă. m instituţie transcendentă. f i e • este distribuitor de bunuri şi semne materiale p e n t r u prima -: . taina p r in excelenţă. „iertător". în aceste două sensuri se reelaborează statutul medicului şi al sănătăţii. mergînd p î n ă l a transgresarea imperativelor econo mice (jumătate din cumpărăturile de medicamente se fac fără reţetă. „iraţionale". Consum ritual.un întreg fascicul de consumuri secundare.fie că medicul este p e n t r u aceasta din u r m ă „psihanalistul corpului". p u t em spune că se întîmpla la fel cu corpul şi cu medicina medicul devine „duhovnic". Şi numai acum. Corpul privatizat. datorită „redescoperirii" şi sacralizării individuale a corpului. i logiei. „oficiant" şi corpul medical este învestit cu supra-privilegiul social pe care-1 deţine şi asia/l numai o dată cu „somatizarea" (în sensul cel mai larg. de gratificare şi de represiune . nu clinic. Tainele şi „oficianţii" care sînt însărcinaţi cu e l e apar numai o dată cu individualizarea principiului mîntuirii (mai ales în spiritualitatea creştină). al termenului) individuală generalizată.

oiiM-sia slăbitului: „silueta" ()l isesia de a-ţi păstra silueta se poate înţelege p o r n i n d de la un imperativ categoric asemănător. veghează la a-1 păstra Inimos şi competitiv. consumul ca generalizare a proceselor combinatorii ale modei. ştim că moda poate absorbi absolut orice. aceasta.uliii şi exaltarea modei. 182 / Societatea de consum Faptul poate părea straniu. . devenită asemănătoare cu cea care se c uvine sacerdoţiului. Ea nu poate fi decît subţire şi zveltă potrivit definiţiei ei actuale bazată pe logica i onibinatorie a semnelor. Trebuie să te îngrijeşti aşa i um trebuie să te cultivi: este vorba într-o anumită măsură despre u trăsătură de respectabilitate. prezidată de aceeaşi economie algebrică p r e c um funcţionalitatea obiectelor sau eleganţa unei diagrame. Iar asupra persoanei medicului se răsfrînge stima clalorată expertului. Funcţionalul şi sacrul se confundă aici Iremediabil. întemeiată pe armonia formelor. Grăsimea şi obezitatea au fost I ele frumoase. Şi aceasta conform unei etici foarte moderne. în alte părţi şi-n alte vremuri. Frumuseţea nu poate fi grasă sau Etbţire. căci. înscrisă ca un drept şi datorie a tuturor pe frontispiciul societăţii de consum. frumuseţea şi subţirimea nu au in nici un fel vreo afinitate naturală. Femeia m o d e r n ă e în acelaşi timp vestala şi managerul propriului corp. este mdisociabil legată de siluetă. care sînt în acelaşi timp negarea c . chiar şi termenii opuşi. greoaie sau zveltă. Ea va fi mai degrabă slabă şi descărnată. u r o m u l profilul modelelor şi al manechinelor. p r i n t r e altele. Dar această ţvutmxnţe imperativă.medicul împreună cu medicamentul au mai degrabă o virtute i iilturală decît o funcţie terapeutică şi de aceea ambii sînt consumaţi ca mana „virtuală". universală şi democratică. spre deosebire de etica tradiţională care vrea i a trupul să servească. îi îndeamnă pe indivizi să se pună în slujba /no/iriului corp (vezi articolul din Elle). dacă definim. aşa cum reieşea din definiţia ei tradiţională. Desigur (ajunge să arunci o privire asupra celorlalte culturi).

ca tot ceea ce are de-a face cu corpul şi se referă la el. în societatea de supraconsum (alimentar). de contaminare. Şi această solicitudine.p e n t r u fuste etc. fără defecte. cît şi noul. Corpul este întotdeauna „eliberat" ca obiect simultan al acestei duble solicitudini} în consecinţă. de asepsie. E nevoie ca distincţia să se sprijine pe ceva mai solid. lungul şi scurtul . ştim că nu există semn distinctiv în sine. exigenţă şi chiar manipulare (a solicita texte) -.) care se succed ca semne distinctive şi alternează pentru înnoirea materialului.cerere. în mod paradoxal circuitul modei nu mai contează. moralul şi imoralul. însoţită de fantasmele de sterilitate. Pe ceva ce trebuie să fie legat de modă chiar în complicitate cu propriul corp. Ambiguitate a termenului „a solicita". 1. de poluare . Această solicitudine represivă este cea care se exprimă în toate obsesiile colective moderne legate de corp. supleţea devine un semn distinctiv în sine? Chiar dacă subţirimea este astfel învestită în raport cu toate culturile şi generaţiile anterioare. p r in eliminare. ci în ambele sensuri negativă. în raport cu ţăranii şi cu clasele „inferioare". Dar. aşa c um l-am văzul impunîndu-se în contemporaneitate. „Eliberarea" are efectul de a transforma corpul în obiect de solicitudine. în domeniul „siluetei". Dar nu poate aduce la un loc ideea de gras şi cea de slab. cînd solicitudine şi gratificaţie. Oare p e n t r u că. î n t r e ele pare că se trasează o limită absolută. niciodată doar pozitivă. a u n u i c o r p n e t e d . caută o definiţie negativă a corpului. l a adăpost de orice agresiune e x t e r n ă şi protejat astfel de el însuşi. invers. de profilaxie sau. fără ca vreunul să-1 poată elimina pe celălalt. „frumosul" şi „untul" (în definiţia lor clasică).tinzînd să elimine corpul „organic" şi în special funcţiile de excreţie şi de secreţie -. cînd solicitare . ci numai semne formale inverse (vechiul şi noul. de promiscuitate. Igiena sub toate formele ei. asexuat. domeniu al modei p r i n excelenţă. imensul proces de solicitudine gratificantă pe care l-am descris ca instituţie modernă a corpului este dublat de o investiţie egală şi la fel de considerabilă de solicitudine represivă. este ambivalenţă.atît vechiul. Vezi .

condamna. ea previne orice complicitate d i n t r e c o r p ş i d o r i n ţ ă . în cele din urmă. ci ludică: ea „eludează" fantasmele profunde în favoarea unei religii superficiale. tehnici ludice de control. eliberînd corpul în toate virtualităţile lui de satisfacere. eliberată dintr-o dată şi necanalizată de instituţiile sociale. decît de etica represivă a erei p u r i t a n e . obsesia igienică (chiar şi Ionică) pîndeşte m e r e u l a colţ. „Mistica solicitudinii". Dar. „eliberată" în acelaşi timp cu el. Este mai aproape. Aceasta nega. „îndrăgostită" de el. sex şi divertisment / 183 < )bsesia igienei nu este. totuşi. se p o a t e citi. societatea crede că a scos la lumină un raport armonios. moştenitoarea directă a moralei puritane. Societăţile de odinioară aveau practicile lor de post. cenzurate. practici colective d in timpul sărbătorilor (înainte sau d u p ă postul de d i n a i n t e a împărtăşaniei . Mass media. Avînd grijă. Pulsiunea agresivă faţă de corp. etica zilelor noastre îl sanctifică în abstracţia lui igienică. Dar aceste diverse practici de post şi de Caznă au căzut în desuetudine ca nişte arhaisme incompatibile cu eliberarea totală şi democratică a corpului. ui toată p u r i t a t e a lui de semnificam descărnat . ale s( icietăţilor primitive.intra. Pulsiunea agresivă antagonistă. în linii mari. debordează astăzi în chiar mijlocul solicitudinii universale p e n t r u corp. difuză. De aceea. de tehnicile sacrificiale de „pregătire" a corpului. refula corpul. faţă de corp (echivalentă cu ambivalenţa raportului faţă <lc hrană şi „consum").postul Crăciunului -. şi nu de represiune. într-un fel mai subtil. Ea este cea care animă adevărata acţiune de autorepresiune care . Societatea noastră de consum nu mai suportă nimic. mult mai bine decît în igienă. cutanate.abstracţie a ce? A dorinţei uitate. p r e o c u p a r e a pentru igienă nu fundamentează o morală patetică. în asceza „regimurilor" alimentare. a căror funcţie era să dreneze şi să ţină sub control colectiv î n t r e a g a pulsiune agresivă. preexistent în m o d natural. poslul Paştelui de după Lăsata secului). î n t r e om ş i corpul său. totuşi. exclude d in principiu orice n o r m ă restrictivă. a corpului. Tocmai aceasta este greşeala ei fantastică.

principiu de organizare psihică -. schingiuit în scopuri delicat-„estetice". a şoldurilor.o piele netedă . şi imperativul morţii. din Vogue. în acelaşi timp împietrit în propria perfecţiune şi violent resuscitat ca într-un sacrificiu. Toate contradicţiile acestei societăţi se găsesc rezumate la nivelul corpului. Această conjuncţie dintre frumuseţe şi represiune în cultul siluetei . „După trei luni de utilizare a Scandi-Sauma [. ca principiu de organizare socială. această pulsiune alimentează o încrîncenare autodistructivă irepresibilă. Corpul devine. fascinaţia subţirimii nu au o atît de mare importanţă decît p e n t r u că sînt nişte forme ale VIOLENŢEI. iraţională.] am pierdui kilogramele în plus şi am cîştigat o nouă formă fizică şi un echilibru nervos remarcabil. p e n t r u că trupul este p u r şi simplu sacrificat. redus. printr-o r ă s t u r n a r e absolută de semnif i c a ţ i e .un abdomen plat ţesuturi regenerate .. în care p u t em des cifra agresivitatea inversă a unei societăţi de a b u n d e n ţ ă faţă de propriul ei triumfalism al corpului şi respingerea vehementă a propriilor principii." . vizate la început. Scandi-Sauma vă oferă.afectează în zilele noastre o treime d i n populaţia adultă a ţărilor supradezvoltate (şi 5 0% dintre femei . sex şi divertisment / 185 obsedant. nu mai reprezintă decît un alibi p e n t r u un exerciţiu disciplinar zilnic.cu care corpul... :S()0 de adolescente d in 446 urmează un regim). în care frumuseţea şi eleganţa.. 184 / Societatea de consum Mass media.[. cu privirea a ţ i n u t ă asupra modelelor costelive. n-are nimic de-a face. a coapselor. a gleznelor . | siluetă nouă. subţierea taliei. deşi îndeplineşte rolul de suport al celor două logici opuse celei a satisfacţiei: imperativul modei.. această conjuncţie reprezintă unul d i n t r e marile pata doxuri ale „civilizaţiei" noastre.întărirea muşchilor . Dincolo de determinările modei (o dată în plus incontestabile). un obiect a m e n i n ţ ă t o r care trebuie supravegheat. Mistica siluetei. „prin remarcabila ei acţiune". împuţinate.într-o anchetă americană. în materialitatea şi sexualitatea lui.

Aşa încît. la Copenhaga: „Sex 69".. Este vorba despre un „tirg". cum î l anunţaseră ziarele .-F. Oameni avizaţi. Ho Calcutta): Poliţia a autorizat reprezentaţiile cu condiţia să nu se prezinte pe scenă erecţii sau penetrări. Pretutindeni se vorbeşte de „explozie sexuală". Sexualitatea se află „pe prima pagină" a societăţii de consum. Nici un milimetru de zonă e r o g e n ă lăsat în paragină (J. Teatru nud (Broadway. Tot ceea ce este oferit spre consum este afectat de conotaţii sexuale. organizîndu-se. supradeterminînd î n m o d spectaculos întregul domeniu semnificant al comunicării de masă. de „escaladarea erotismului". astfel. î n c e r c ăm să-1 sensibilizăm pe client în acelaşi loc: sub centură. untul fără grăsime. Toi ma nuit. Losfeld). desigur. zahărul artificial.In Statele Unite. ridicînd barierele. gîndindu-se cu generozitate să înlăture orice mister al fenomenului şi. Sex Exchange Standard Sexualizarea automată a obiectelor de primă necesitate. n-au întîrziat să-şi dea seama ce afacere înseamnă p e n t r u ei exploatarea susţinută a acestui sector de consum integrat de-acum comerţului liber.. şi nu despre un festival. „alimentele cu p u ţ i n e calorii". Este vorba . Se estimează că 30 de milioane de americani sînt obezi sau se consideră astfel. Se pare că autorităţile d i n Christiansborg. pornografia p e n t r u marele public" (Jacques Sternberg. Erotismul p e n t r u elită. H e l d ) . au subestimat aspectul financiar al afacerii.adică despre o manifestare în esenţă comercială organizată pentru a permite producătorilor de material pornografic continuarea acţiunii de cucerire a pieţelor. In acelaşi timp. Primul tirg de pornografie. regimurile lansate cu mare tam-tam publicitar îi îmbogăţesc pe investitori sau pe producători. pîndind investiţii fructuoase. Tot ceea ce este oferit vederii şi ascultării primeşte o conotaţie evident sexuală. mult din atracţia acestuia. sexualitatea însăşi este oferită spre consum. „Indiferent dacă articolul pe care trebuie să-1 catapultăm în spaţiul comercial este o marcă de p n e u r i sau un model de sicriu. ei sînt pe cale de a face d in pornografie u n a dintre cele mai rentabile industrii daneze (spun ziarele).

Desigur. Ea mai traduci' încă urgenţa reală şi nouă din multe puncte de vedere a problemelor sexuale. sexualitatea e definitiv implicată în procesul nelimitat de producţie şi de diferenţiere marginală. de consum. Trebuie să recuzăm orice fel de cenzură morală: nu e vorba aici de „corupţie" şi. de asemenea. în raportul individual cu corpul şi cu sexul. o dată calmată această poftă a moştenitorilor puritanismului. Simţim că erotizarea este exagerată. ştim că cea mai r e a „corupţie" sexuală poate f i un semn de vitalitate. Dar nu e sigur nici că acest „afiş" sexual al societăţii de consum nu reprezintă un e n o rm alibi p e n t r u aceste probleme şi că. p e n t r u că aceasta este chiar logica sistemului care a „eliberat-o" în calitate de sistem erotic şi de funcţie. această proliferare este contemporană cu schimbările profunde în raporturile reciproce dintre 186 / Societatea de consum sexe. dar şi că această exagerare are un sens. din aceleaşi motive (J. o dată atins pragul de saturaţie.-F. a inovaţiilor în materie de m o d ă ş i de obiecte. Traduce ea doar o criză de desublimare.despre aceeaşi operaţiune pe care am semnalat-o în legătură cu tineretul şi cu revolta. erotismul „cultural" şi publicitar rămînînd terenul experimental al acestora. acestea sînt deturnate de la raţionalitatea lor obiectivă. că escaladarea astfel începută va continua după modelul celei a PNB-ului. părăsind spirala industrială şi productivistă. de decompresie a tabuurilor tradiţionale? în acest caz ne-am putea gîndi că. din această perspectivă. în vreme ce sexualitatea este d e t u r n a t ă de la finalitatea ei explozivă. această explozie. a cuceririi spaţiului. sexualitatea eliberată îşi va regăsi echilibrul. Held). Mutaţia socială şi sexuală se realizează astfel conform unor căi deja bătătorite. va deveni autonomă. de bogăţie. cu femeia şi cu sexualitatea: indexînd tot urai sistematic sexualitatea la obiectele şi mesajele comercializate şi industrializate. individuală sau colectivă. nu le conferă un aspect înşelător de „libertate" care să le ascundă contradicţiile profunde. Ne p u t em gîndi. de altfel. „oficializîndu-le" în m o d sistematic. de emancipare: ea .

mărci ale i trecutului puritan. ele dispar încetul cu încetul. o dată cu normele şi interdicţiile oficiale. devine anxioasă faţă de ea însăşi. Eliberarea sexuală este de-acum sancţionată de instanţa individuală de represiune. j u r i d i c ) în opoziţie formală cu sexualitatea. Se pare că o colect i v i t a t e profund disociată. ci despre spectrul ei care înfloreşte pe declinul u n e i societăţi ca un semn al morţii. renaşte într-o lume a p r o a p e p u r ă a pulsiunilor şi amestecă într-o insatisfacţie febrilă determinările imediate ale profitului cu cele ale sexului. „Vom răsădi un dezmăţ nou".aşa cum s-a întimplat cu Renaşterea italiană. sex şi divertisment / 187 iar sexualitatea. Descomp u n e r e a unei clase sau a unei societăţi sfîrşeşte î n t o t d e a u n a prin dispersarea individuală a membrilor ei şi (printre altele) printr-o adevărată molimă a sexualităţii ca mobil individual şi ca ambia n ţ ă socială: astfel s-a sfîrşit Vechiul Regim. Această sexualitate este semnul unei sărbători. Dislocarea raporturilor sociale.este revoluţionară şi manifestă înflorirea istorică a u n e i noi clase. ci coboară de-acum în inconşt ientul individual şi se alimentează de la aceleaşi surse ca şi sexualitatea. dar cenzura a devenit o funcţie cotidiană. eliberarea sexuală nu au nimic de-a face cu „dereglarea t u t u r o r simţurilor". cenzura interiorizată. Ea izolează şi provoacă fiecăruia obsesii. p u d o a r e a sau vinovăţia. Nu mai apasă asupra ei ruşinea. Mass media. complicitatea precară şi concurenţa înverşunată care alcătuiesc ambianţa lumii economice se repercutează asupra nervilor şi asupra simţurilor. ca o trăsătură caracteristică. Dar escaladarea erotismului. r u p t ă de trecut ş i lipsită de planuri de viitor. Toate gratificaţiile sexuale care vă înconjoară poartă în ele propria lor cenzură permanentă. încetând a mai fi un factor de coeziune şi de exaltare comun. conştiente de victoria sa . Dar astăzi nu mai vorbim despre aşa ceva. Nu mai există (sau mai există îutr-o măsură foarte mică) represiune. spunea Rimbaud în „Oraşele" sale. exacerbîndu-se. Cenzura nu mai e instituită (religios. Mai mult. moral. devine o frenezie individuală a profitului. Dereglarea orches- .

Held). Simboluri şi fantasme în publicitate Nu trebuie să confundăm această cenzură generalizată care defineşte sexualitatea consumată cu o cenzură morală. Să l u ăm cîteva exemple: reclamele la şampania H e n r i o t (J. alcătuiesc doar o „ambianţă" colectivă u n d e sexualitatea devine.I rată şi angoasa surdă care o impregnează. d e p a r t e de „a schimba viaţa". de d r e a p t a sau de stînga. A c r e d e aşa ceva dovedeşte o m a r e naivi talc. cît şi a apărătorilor eliberării sexuale.-F. înfloreşte. devine frenetic. există o ordine socială existentă care „promovează" eliberarea sexuală (chiar dacă o condamnă moral) împotriva dialecticii ameninţătoare a totalităţii. Procesul fundamental se derulează în al Iii parte. zgomotul amplificat al unei inimi care bate umple sala. Ea nu sancţionează comportamentele sexuale conştiente în numele unor imperative conştiente: în acest domeniu. creşte. adică în mod feroce conştientă de ea însăşi. o afacere privată. umple ecranul. chiar şi perversiunile se pot împlini în mod liber (toate acestea sînt relative. dincolo de publicitarii care „interpretează" sexualitatea p e n t r u a o putea vinde mai bine.însăşi ideologia unui sistem căruia î i încununează moravurile şi p e n t r u care ea reprezintă un angrenaj politic. desigur. Cenzura 188 / Societatea de consum instituită de societatea noastră în hiperestezia ei sexuală e mal subtilă: ea acţionează la nivelul fantasmelor şi al funcţiei simbolice. „O sticlă şi un trandafir. a p a r e n t a relaxare este atitudinea dominantă. dopul începe să iasă din gîtul . In ceea ce o priveşte. narcisistă şi plictisită de sine . nu la nivelul conştient şi manifest al prestigiului benefic sau malefic sexului. ele se l u p t ă cu un duşman desuet. Căci. arme desuete. se întredeschide. de fapt. cu cenzura şi morala lor. Trandafirul se colorează în roşu. se accelerează. la Ici cum forţele puritane (încă virulente) agită. acţiunile militante împotriva cenzurii tradiţii nale rămîn neputincioase. înnebunitor. atît d i n p a r t e a criticilor. dar lucrurile evoluează în acest sens). provocată şi încurajată de toţi.

Pentru o femeie.vai! şi d e o d a t ă inima s e opreşte. u n d e o vampă mima cu exces de contorsiuni. căci. aluzii anale sau falice pe ici.. nici eficacitatea acestui simbol ca atare în ceea ce priveşte cererea solvabilă. firele de sîrmă care-1 ţ in legat de sticlă cedează unul cîte unul." Să ne reamintim ş i de acea reclamă la instalaţii de toaletă. inima bate. „băiatul extaziat e ca mort. dopul sare. Astfel. Arăţi o blondă absolut goală. sex şi divertisment / 189 dreptate. că . cea care manipulează „atît de periculos pulsiunile şi fantasmele noast r e " şi suscită fără îndoială mai degrabă interesul intelectual decît imaginaţia consumatorilor. partida e cîştigată. inexorabil. la fel şi dopul .. pe colo . desigur. încet. o întreagă maşinărie falică şi spermatică . care nici nu aştepta altceva p e n t r u a putea fi manipulat (presupunem. se apropie de cameră. vina ambiguă a eventualelor cliente ar fi fost atît de puternică încît ar fi ales sutiene mai p u ţ in compromiţătoare".sticlei. Obsedantă şi culpabilizantă. trandafirul se înfoaie. orgasmul progresiv. dar e o tentaţie care înspăimîntă.. chiar dacă observă că „ajunge să ridici către cer cea mai neînsemnată umbrelă p e n t r u a o transforma în simbol falie". compară d o u ă proiecte publicitare p e n t r u lenjeria Weber: producătorii l-au ales pe primul şi au avut Mass media. Mai departe. purtind nişte bretele negre.. spuma de şampanie se scurge în pulsaţii tot mai slabe pe gîtul sticlei. tentaţia de a domina e atît de m a r e . şi ai dat lovitura. asupra a ceea ce conţine oralitate devoratoare. cu un delicios frison. tensiunea scade treptat.şi alte mii de exemple asemănătoare în care este pusă în evidenţă aşa-zisa „persuasiune clandestină". cu ţevi. asupra fantasmelor publicitare. publicitatea erotică provoacă în noi reacţii profunde. Şi. Dacă fata-sfmx şi victima ei ar fi devenit imaginea mărcii Weber. trandafirul păleşte şi se închide. . creşte. spune el. Held nu p u n e la îndoială nici faptul că aici este vorba despre un simbol. bate. analiştii încep să se aplece doct. . vînzătorul de bretele s-a îmbogăţit. în planuri d in ce în ce mai strînse.toate acestea conectate la inconştientul consumatorului. cu manete.

Astfel. Aceeaşi circularitate vicioasă î n t r e inconştient şi fantasme ca odinioară între subiect şi obiect. de aceea cele cincizeci de funduri de femei alăturate pedant de Airborne în cea mai recentă reclamă a .o esenţă ascunsă al cărei aliment preferat e simbolul sau fantasma).un inconştient stereotip ca funcţie individuală şi nişte fantasme livrate ca produse finite de către agenţiile de publicitate. iar aceasta este conjuncţia miraculoasă care vinde produsele". O naivitate mai mare nu poate fi închipuită decît la etnologii care credeau în miturile povestite de indigeni. p î n ă la urmă? 190 / Societatea de consum Mass media. acestea fiind materializate spectaculos printr-un proces mecanic de semnificare şi de eficacitate a semnelor: „Există inconştientul şi pe urmă vin fantasmele care-1 prind în capcană. libidinal în erotismul desfăşurat de publicitate? Publicitatea (alături de celelalte sisteme mass media) este o adevărată „scenă" fantasmatică? E bine ca acest conţinut simbolic şi fantasmatic manifest să fie citit mai literal decît conţinutul manifest al viselor? Oare îndemnul erotic are o valoare şi o eficacitate simbolică mai mare decît eficacitatea comercială a î n d e m n u l u i comercial direct? Despre ce vorbim. Unul este adăugat celuilalt.alibi al analiştilor şi al publicitarilor deopotrivă. în acelaşi timp cu superstiţia indigenă a eficienţei magice a acestor mituri şi rituri . unul se defineşte p r i n celălalt . dacă aşa ne-a spus F r e u d . î n c e p em să p u n em la îndoială impactul direct al publicităţii asupra vînzărilor: ar fi timpul să p u n em mai radical problema acestei mecanici fantasmatice naive . aceasta Itind adevăratul mesaj transmis.toate acestea p e n t r u a-şi putea întreţine în vederea uzului propriu mitul raţionalist al „mentalităţii primitive". se eludează t o a t e problemele reale ridicate de logica inconştientului şi de funcţia simbolică. în mare. la nivelul conştiinţei. luîndu-le ad litteram. întrebarea ar suna aşa: există aici cu adevărat vreo energie libidinală? Ce e sexual. sex şi divertisment / 191 care culminează în supra-semnul reprezentat de MARCĂ. Nicăieri aici nu există limbaj şi cu aiît mai p u ţ i n inconştient.acest inconştient ar fi un dat.

care nu suscită nici o a s o c iaţie inconştientă ( p e n t r u că le eludează sistematic). sînt posibile . izolate.de aceea sînt inofensive şi consumabile imediat ni imagine.] e primul nostru t e r en de studiu. abolite într-un j o c de scume sexuale codificate. Nu reprezintă decît conota| i culturale.].. şi p e n t r u că se mulţumeşte să asocieze semne golite de sintaxă. şi în toate atitudinile u n d e eşti obligat să te aşezi [. Este Muzeul Grevin al simbolurilor. Reclama la lamele de ras Gillette care reprezintă două buze catifelate de femeie încadrate într-o lamă de ras poate f i . dimpotrivă. da.. Pe scurt. Dar. fantasmă insuportabilă. Dacă ar putea fi.. Adevărata fantasmă nu poate fi reprezentată. sugestia inconştientă. totul se află aici [. cenzura u n s u l u i profund. Adevărata condiţionare la care sui t em supuşi de dispozitivul erotic publicitar nu este persuasiunea „abisală". Toate acestea sînt rase. î m p r e u n ă cu Doamna de Sevigne" e t c ) . şi altele încă. Sexualitatea se . fără îndoială. ar fi insuportabil. în evidenţa opacă a sexului expus pretutindeni. privită tocmai p e n t r u că nu vorbeşte în m o d real despre fantasma vaginului castrator la care face „aluzie".lor („Ei. aceste cincizeci de şezuturi. pe scurt. a emanaţiei vii a semnificanţilor sexuali. bine. ci. de fapt. ci numai asociaţii „culturale". o vegeta (ie împietrită de fantasme-semne care nu r e ţ in nimic d i n travaliul pulsional. aceea de a face uitat adevăratul proces.. cenzurate. repertoriate.ele nu atentează la nimic ş i nu trezesc nimic „profund". un metalimbaj de conotaţii: vorbesc despre mitul sexualist al unei culturi „la modă" şi n-au nimic de-a face cu o aualitate reală . această uriaşă mistificare în j o c u l căreia i n t r ă cenzori şi apărători are o funcţie precisă. a expresiei fantasmatice inlr-o sintaxă articulată. u n d e destructurarea subtilă a sintaxei nu lasă loc decît unei manipulări închise şi tautologice. a acuza publicitatea de manipulare afectivă înseamnă a i acorda o o n o a r e nemeritată. căci Boi credem. adică analiza radic ală a proceselor de cenzură care acţionează foarte eficient în spatele acestei fantasmagorii. a funcţiei simbolice.

Trebuie ca oamenii să creadă că „au" un inconştient şi c. nimic mai mult. şi nu la psihanaliză ca practică analitică. că au dreptate să creadă că există şl. în repertoriul şi retorica bîlciului. Nu şinele (inconştientul) vorbeşte aici. să vrea să-1 asume. De fapt. şi nu din sens. şi singura lui valoare este u n a de referinţă culturală.dovadă că există. culturalizată. Intre ceea ce acest foc „semnifică" şi substanţa poetică a focului analizată de Gaston Bachelard nu există nimic comun. aşa c um nu confundăm focul de lemn artificial cu simbolul focului. mediatizată. prin mitul inconştientului lor individual. obiectivat în simbolistica „erotica" publicitară . N-ar trebui totuşi să confundăm o combinatorie formală şi alegorică de teme mitologice cu discursul inconştientului. alegorie în sensul p r o p r i u al cuvîntului. ci des p r e cultură. din acest punct de vedere. Fabulaţie de gradul doi. Nu e un material simbolic sau fantasmatic. să-i păcălească pe oameni printr-o simbolică trucată. aşa c um este ea instituită. p u t em admite fără riscul de a greşi că tot male rialul erotic care ne înconjoară este în întregime culturalizat. cînd nu „ne fac cu ochiul". proiectat. Acest foc de lemne este un semn cultural. apoi p r i n aproprierea bunurilor desemnate de către aci-sie „simboluri" şi încărcate cu aceste „fantasme". nu există nici simboluri. care nu vorbeşte nici despre Dorinţă. Chiar c î n d mesajele falice şi aşa mal d e p a r t e nu sînt ironizate. deci. .Ne aflăm. despre subcultura psihanalitică decăzută la stadiul de loc comun. estetizată. Astfel. /iui tasmăceea ce nu e decît fantasmagorie. ci unul de ambianţă. ci la funcţia-semn a psihanalizei. integrată şi r e c u p e r a t ă astăzi de către sistemul cultural. nici despre Inconştient. în faţa unei mitologii de rangul doi care se străduieşte să prezinte drept. publicitatea şi erotica m o d e r n ă sînt alcătuite d i n semne. p e n t r u a-i d e t e r m i n a să-1 învestească cu tidul de funcţie de consum. nici fantasme în acest festival erotic şi ne luptăm cu morile de vînt atunci cînd taxăm totul d r e p t „strategie a dorinţei". de fapt. nu sîni ludice pe faţă. la început la nivelul „lecturii" simho lurilor. sugestia lui nu trimite decît la psihanaliză.1 acesta se află aici.

Nu trebuie să ne lăsăm înşelaţi de escaladarea erotică a publicităţii (şi nici de escaladarea „ironiei" publicitare. a distanţei. semnificaţie erotică generalizată a t u t u r o r obiectelor) şi p e n t r u a p u t e a atribui aceste semne individului. în mod semnificativ. ca şi cu orice altceva. Păpuşa sexuată E o j u c ă r i e nouă. Aceasta păpuşă nouă dovedeşte generalitatea raportului nostru cu sexul. atribute sexuale secundare. ca proprietate privată sau ca atribute. în funcţia ei simbolică de schimb total. Principiul lui este un vi-i 11] artificial de realism: sexualitatea se confundă aici cu reali tata „obiectivă" a organelor sexuale. iar ceea ec | i întîmplă este mai grav decît exhibiţionismul naiv. Dacă privim mai îndeaproape. raport guvernai dc un proces de simulare şi de restituire. în societatea de consum. Dar jucăriile care sînt destinate copiilor pornind de la fantasmele adulţilor angajează o întreagă civilizaţie. în cazul păpuşii sexuate (echivalent al sexului ca jucărie. ajocului. a „contrapublicităţii" care. se întîmplă cu televiziunea în culori sau cu nuditatea trupului în publicitate ori aiurea acelaşi lucru care s-a întâmplat şi cu participarea în uzine sau cu aceea „organică şi activă" a spectatorilor la reprezentaţia „totală" a tea» trului de avangardă: pretutindeni este vorba despre restituirea artificială a u n u i „adevăr" sau a u n e i „totalităţi". p e n t r u a o putea circumscrie în propriile ei semne sexuale (organe genitale. simbolism ui falie de bîlci şi freudismul de vodevil. despre restituirea sistematică a unei totalităţi pe baza unei diviziuni prealabile a muncii sau a funcţiilor. Păpuşa „ttadiţională" îşi îndeplinea perfect funcţia simbolică . ca manipulare infantilă). trebuie să fi disociat sexualitatea ca total i t a t e . o însoţeşte): toate aceste conţinuturi nu sînt decît semne j u x t a p u s e 192 / Societatea de consum goleşte de substanţă şi devine simplu material de consum în aet'Nl terorism sistematic care acţionează chiar la nivelul semnificaţie) Aici are loc „procesul" consumului (în sens j u r i d i c ) . nuditate.

caracteristice noţiunii de obiect). Acesta nu este un caz particular: sexul adăugat păpuşii ca attibut secundar. ca cenzură a funcţiei simbolice este echivalentul. 2. p r i n aceeaşi mişcare. fie. Aceasta este culmea diviziunii tehnice şi sociale a muncii. şi pe cea sexuală). de păpuşa sexuată. sex şi divertisment / 193 Sexualitatea este o structură de schimb totală şi simbolică: 1. Ea se obiectivează ca funcţie separată. mult mai semnificativă astăzi. cu un aer de j u c ă r i e „progresistă". al exaltării semnelor corpului de care sîntem pretutindeni înconjuraţi. şi nu despre dorinţă). de fapt. evidente. p r i n „nevoile" lui sexuale .„stanriingul sexual"). ca fantezie sexuală şi. deci. valoare-semn ostentativă . Se vede că este vorba de fapt de unul şi acelaşi lucru: refuzul sexualităţii ca schimb simbolic.(şi. 2. ca proces total aflat dincolo de diviziunea funcţională (ca subversiune). spectaculare ale sexului şi ale „nevoilor sexuale". Mass media. Dimensiunea de schimb este destituită (acest lucru e fundamental) prin individualizarea erosului. Valoare de î n t t e b u i n ţ a r e p e n t r u individ (prin sexul lui.p e n t r u că despre acestea este vorba. dar e fle economică şi comercială .prostituţia sub toate formele ei -. al fanteziei nudiste şi erotice. A o împopoţona cu semnul sexual specificat înseamnă întrucîtva a-i anula această funcţie simbolică şi I restrînge obiectul la o funcţie spectaculară. atribuind sexul individului şi individul sexului. Ca şi pulpa goală a unei femei oferită în . O dată funcţia totală şi simbolică de schimb deconstruită şi pierdută. sexualitatea intră în dubla schemă valoare de întrebuinţare/ valoare de schimb (ambele. fiind simultan: 1. la nivelul copilului. Dimensiunea simbolică este destituită şi înlocuită cu semnificaţiile realiste. Toate aceste poveşti sînt relatate. p r i n „tehnica" lui sexuală. Valoare de schimb (care încetează să mai fie simbolică. Sexul devine o funcţie parcelară şi. este atribuit individului în p r o p r i e t a t e „privată" (la lei c um se întîmplă cu inconştientul).

p e n t r u a exorciza mai bine libidinalul şi funcţia simbolică. dar ambele sînt la fel de afectate şi deopotrivă de puritane. E tot atât de grolescă p r e c um un sutien purtat de o fetiţă (deşi p u t em vedea astăzi itşa ceva pe plajă). p r i n d e t u r n a r e a încărcăturii simbolice spre metafizica culturală a sexului reificat. al simulării ostentative. sînt cei care. cu cît mai mult contribuim la calitatea artefactului. de bună credinţă (?). p e n t r u că părinţii. totul . Cu cît adăugăm mai multe semne-atribute ale realului. Astfel. întemeiate mereu pe o metafizică a realismului . Unul acoperă. are acelaşi sens. în ambele cazuri.al păpuşii sexuate . celălalt „descoperă".prime Urne într-o reclamă la un pick-up sau la Air India. cu atît mai trunchiat apare adevărul.r e a l u l tnsemnînd aici ceea ce este reificat şi opus adevărului. la adăpostul educaţiei sexuale. operează asupra copilului o adevărată castrare.nu numai 194 / Societatea de consum păpuşile . Dar acest caz parii cular .este admirabil. prin supraexpu n e r e a de semne sexuale acolo u n d e n-au ce căuta. această sexualizare a păpuşii reprezintă o aberaţie logică. . este vorba despre o 1 -uzură care acţionează p r i n intermediul artefactului. Sub o altă înfăţişare.este astăzi sexualizat în mod artificial.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful