TEORII ALE DEZVOLTARII UMANE Stadialitatea - exista o mai mare concordanta intre autori in acceptarea continutului psihic al fiecarui

stadiu al dezvoltarii (dimensiunea descriptiva a cunoasterii) decat in precizarea cauzelor si mecanismelor care sustin acest continut (dimensiunea explicativa a cunoasterii); - prezenta stadialitatii atat in abordarea genetica (longitudinala) a vietii psihice deci la nivelul procesualitatii psihice (cognitive, afective, moral-sociale, actionale etc) – stadii genetice, cat si in perspectivele transversale interesate de unitatea diverselor aspecte ale vietii psihice intr-o etapa anume – stadii de varsta; - decalajul existent intre cele doua planuri, atat timp cat un stadiu de varsta poate cuprinde aspecte ce tin de doua stadii genetice diferite ale aceleiasi procesualitati psihice. Ca urmare, stadiul de varsta nu este identic si nici nu se suprapune cu stadiile genetice ale diverselor procese psihice; - decalajul dintre diversele stadii genetice ale proceselor psihice datorat ritmurilor diferite de dezvoltare; - dificultatea de a se opera cu stadialitatea genetica pe parcursul intregii vieti, fapt care nu apare in cadrul stadialitatii de varsta (stadialitate psihodinamica); - ordinea stadiilor psihogenetice si psihodinamice este considerata aceeasi, diferite fiind insa reperele cronologice, forma, intensitatea si durata lor STADII ALE DEZVOLTARII COGNITIVE (J. Piaget) J. Piaget a expus stadiile dezvoltării cognitive astfel: Stadiul senzio-motor (0-2 ani) corespunde dezvoltarii si coordonarii capacitatilor senzoriale si motorii ale copilului. Principalul “instrument” psihic al adaptarii la realitate este schema senzoriomotorie, in timp ce principala “achizitie” este permanenta obiectului. Perioada preoperatorie (2-7/8 ani) se centreaza in jurul functiei semiotice (sau simbolice) care constituie o premisa obligatorie – prin functionarea ei psihologica: interiorizarea actiunii, in “mentalizarea” acesteia, fiind etapa in care copilul este prizonierul propriului sau punct de vedere (egocentrism) – sa gandeasca ceea ce vede. Incepand din stadiul urmator se produce inversarea, semn al aparitiei structurilor logice: sa vada ceea ce gandeste. Stadiul operatiilor concrete (7/8-11/12 ani) Mobilitatea crescuta a structurilor mintale permite copilului luarea in considerare a diversitatii punctelor de vedere. Faptul se datoreaza cristalizarii operatiilor mintale, care au la baza achizitia reversibilitatii. Copilul poate de acum concepe ca fiecarei actiuni ii corespunde o actiune inversa care permite revenirea la starea anterioara. Stadiul operational-formal (11/12 – 15/16 ani sau niciodata) Se naste posibilitatea operatiilor cu operatii. Aceste achizitii permit castigarea dimensiunii ipotetico-deductive a gandirii, ceea ce are ca urmare inversarea raportului intre planurile gnoseologice. Daca pana acum drumul cunoasterii ducea de la real la posibil, acum posibilul devine categoria supraordonata. STADII ALE DEZVOLTARII MORALE (L. Kohlberg) L Kohlberg prezinta sase stadii ale genezei rationamentului moral: I.Nivelul premoral sau preconventional (4-10 ani) – standardele de judecata sunt etichetele culturale ale anturajului, iar faptele sunt judecate dupa consecintele lor; Sadiul 1 – al moralitatii ascultarii, in care pedeapsa si recompensa sunt criterii foarte puternice; 1

prin impartasirea acelorasi drepturi si datorii. tot ceea ce tine de miscarile zonei bucale (suptul. nu numai dupa consecinte. Studiile lui Kholberg si Elfenbein. de aici rezultand si importanta deosebita pe care Freud o acorda primilor 5 ani in dezvoltare. si-au modificat opiniile." STADII ALE DEZVOLTĂRII PSIHOSEXUALE (S. ca forta interioara a dezvoltarii. Stadiul 3 – al moralitatii bunelor relatii. Dupa Nicky Hayes si Sue Orrell (1993). vizand utilitatea lor generala. ca educatori. Copilul respecta norma din dorinta de a fi recunoscut ca un baiat sau o fata buna. ca fiecare etapa este o sansa atat pentru copil sa-si dezvolte abilitatile si structurile personalitatii. de exemplu. deci trebuie realizata pentru ca. De asemenea. egalitate. daca vor ajuta la elucidarea dilemelor morale ale acestora. falic. Nivelul autonomiei morale sau al interiorizarii si acceptarii personale a principiilor morale (dupa 13 ani.înghititul. de aceea parintii si educatorii vor avea un rol hotarator in dezoltarea morala a copiilor. Nivelul moralitatii conventionale (10-13 ani) este nivelul conformarii la normele exterioare si al jucarii rolului de copil asa cum este acesta cerut de universul familiei si de alte grupuri de apartenenta. perioada de latenta si stadiul genital. aducand in fapt posibilitatile nenumarate care stau inchise intr-o fiinta. mestecatul). demnitate.18 luni Zona erogena caracteristica: gura Activitati generatoare de satisfactie (placere): alaptatul (hranirea). a normelor si legilor incepe sa apara ca necesitate ce reglementeaza conduita tuturor. Respectarea autoritatii. muscatul. Se manifesta un efort de definire a valorilor morale in termeni proprii. cat si pentru noi. prin semnificatiile personale acordate conceptelor de justitie. Desi multi psihologi accepta in principiu abordarea sa. "Nu vom sublinia niciodata indeajuns faptul ca etapele cele mai timpurii sunt si cele mai fragile si importante. Incepe sa se prefigureze judecata faptelor dupa intentia lor. au aratat ca multi copii de 10 ani se afla inca la primul nivel de dezvoltare morala si ca foarte multi adulti nu ating niciodata nivelurile finale. influenteaza profund evolutia morala in ontogeneza. 1975. insa. II. 2 . multi autori contesta ideea ca dezvoltarea emotionala este dependenta de rezolvarea conflictelor intre impulsurile biologice si exigentele societatii. Dezvoltarea gandirii si a cognitiei. Acceptarea normelor morale apare ca forma de identificare cu grupul de referinta. Conformarea la norma este sursa de beneficii. mai importante pentru dezvoltarea copilului relatiile sociale pe care acesta le dezvolta cu cei din jurul sau. in anumite privinte. Stadiul 6 – al moralitatii principiilor individuale de conduita. Cercetarile elaborate de Freud au influentat puternic lumea stiintifica fiind continuate si dupa moartea acestuia. fiind recompensata. considerand. in general. III. El a ajuns la concluzia ca exista 5 stadii psihosexuale in dezvoltarea personalitatii: stadiul oral. STADIUL ORAL: 0 . cu distantare fata de stereotipurile existente. reciprocitate. anal. la tinerete sau niciodata). accentuand in special rolul sexualitatii. Stadiul 5 – al moralitatii contractuale si al acceptarii democratice a legii. poate fi si placuta in consecintele sale. Se cristalizeaza propriul sistem de valori morale. Stadiul 4 – al moralitatii legii si ordinii. Primele etape au loc in perioada 0-5 ani. Freud) S.Sadiul 2 – al moralitatii hedonismului instrumental naiv. de a ne implica armonios in hermeneutica umana. Freud a atras atentia asupra importantei covarsitoare pe care o au primii ani de viata asupra dezvoltarii personalitatii viitorului adult. Legile nu sunt intangibile si pot fi schimbate pe considerente rationale.

La aceasta vârsta copilul observa placerea si disconfortul asociate cu evenimentul analizat ca si posibilitatea de a produce sau inhiba actiunea. intuieste puterea ce o are asupra parintilor prin intermediul acestui act. exersarea defecatiei. Interactiunea cu mediul: Evenimentul major al acestui stadiu consta în antrenamentul. Pentru fete. La baieti criza poarta numele de Complexul lui Oedip (denumit dupa personajul omonim din mitologia greaca. sunt de cele mai multe ori cuprinsi de "anxietatea castrarii". Depasirea sau incastrarea în aceasta etapa determina dezvoltarea normala sau aberanta a psihosexualitatii individului adult. miscari ale zonei abdominale/anale (externe si interne. Simptomatologia fixarii în acest stadiu: Pentru barbati: sentimente de vinovatie si anxietate fata de sex.Interactiunea cu mediul: pentru sugar. meticulosi. Daca un copil este capabil de a rezolva cu succes acest conflict va sti sa îsi controleze invidia si ostilitatea identificându-se cu parintele de acelasi sex (ca model comportamental). pixurilor etc. denumirea utilizata este Complexul Electra. Simptomatologia fixarii în acest stadiu: fumatul. Complexul Electra implica "invidia fata de penis".5 ani Zona erogena caracteristica: genitala Activitati generatoare de satisfactie (placere): masturbarea si comportamentele "afectuoase" fata de propriul organ genital. putând da curs sau nu dorintelor parintilor tocmai prin retinerea sau declansarea defecatiei. Pentru femei: se presupune ca femeile nu depasesc niciodata în mod complet acest stadiu. alcoolismul. dezorganizati si nu apreciaza just valoarea personala si a celor din jur. copilul învata când. de asemenea. Oricum. Indivizii fixati în acest stadiu sunt neglijenti.3 ani Zona erogena caracteristica: zona anala Activitati generatoare de satisfactie (placere): actiuni. neefectuarea controlului sfincterian. Interactiunea cu mediul: acesta este probabil cel mai dificil stadiu al dezvoltarii psihosexuale. De asemenea. Simptomatologia fixarii în acest stadiu: Daca parintii nu reusesc sa impuna regulile cerute de aceasta activitate fundamentala copilul va obtine placere din dezinhibarea. Indivizii fixati în acest stadiu vor fi obsedati de ordine si curatenie. sarcasmul. odata. narcisism. Freud nu a identificat manifestari specific feminine ca remanenta a acestui stadiu si a avut incertitudini înca de la initierea teoriei. alimentare în exces. Evenimentul cheie al acestei etape este. conform lui Freud. astfel încât cere gratificari imediate (o hranire neadecvata/insuficienta. trecând spre un nou stadiu de dezvoltare. retinuti. ca si una excesiva. pastrând în mod permanent un sentiment de invidie si inferioritate. defecatia si retinerea acesteia). La fete. Ca o compensare a acestei pierderi. Pot fi. STADIUL FALIC: 4. fetele doresc a avea un copil cu tatal lor. ce vine din frica de a nu fi pedepsiti de catre tata pentru atractia ce o resimt pentru mama. acesta va dezvolta anxietate fata de controlul defecatiei si va considera o sursa de placere retinerea acesteia. atractia fata de parintele de sex opus si teama. Astfel. conformisti si manifestând o agresivitate pasiva. rigizi. sânul mamei nu reprezinta doar o sursa de hrana ci si una de afectiune (iubire). tensiunea în relatiile cu cel de acelasi sex. în plina manifestare a acestui complex. Baietii. mestecatul frecvent/constant al creioanelor. STADIUL ANAL:18 luni . 3 . Daca se fac presiuni excesive si se pedepseste copilul în timpul "antrenamentului". vor duce la o fixare în acest stadiu). Personalitatea copilului este condusa de catre Sine. dezordonati. foarte atenti. nestiind adevarata identitate a acestora). fetitele aveau si ele un penis dar acesta a fost înlaturat. ce si-i ucis tatal si s-a casatorit cu propria mama. gumei. manifestând intoleranta fata de cei care nu sunt ca ei din acest punct de vedere. unde si cum trebuie sa faca acest lucru pentru a corespunde normelor sociale. teama de castrare. fiind o consecinta a credintei ca.

Simptomatologia fixarii în acest stadiu: stadiul nu cauzeaza nici un tip de fixare. îsi calibreaza abilitatile sociale în afara mediului familial.. problema vine din unul dintre stadiile anterioare. De exemplu. Zona erogena caracteristica: genitala Activitati generatoare de satisfactie (placere): masturbarea si relatiile heterosexuale. eficienta vs inferioritate Identitate vs confuzie Factorii sociali determinanti Mama sau substitutul matern Parintii Mediul familial Scoala si grupul de joaca Modelele si covarstnicii Prietenii. pe langa stadiile studiate de Freud exista si stadii psihosociale de solutia: formare a Eului. STADII ALE DEZVOLTĂRII PSIHOSOCIALE (E. pâna la începutul pubertatii. Dupa Freud. relatia de cuplu Familia.LATENTA : de la 5 ani pâna la pubertate Zona erogena caracteristica: nici una Interactiunea cu mediul: perioada în care impulsurile sexuale pierd primatul lasând copilul a îsi focalize energia spre alte aspecte ale vietii. apusul vietii Corolarul axiologic Speranta Vointa Finalitatea in actiuni (teleonomia) Competenta Unitatea Mutualitatea afectiva Responsabilitatea.. profesia Pensionarea. daca persoanele întâmpina dificultati în acest stadiu (si cele mai multe întâmpina). El considera ca. Este stadiul în care acesta învata noi comportamente. problemele legate de atractia fata de sexul opus (lipsa atractiei sau anxietatea) pot fi o cauza a unui conflict nerezolvat în stadiul falic (Complexul Oedip sau Electra). elaborand o teorie bazata pe opt conflicte psihosociale. devotiunea Intelepciunea 4 Copilaria mijlocie (3-6 ani) Copilaria mare (6-12 ani) Adolescenta (12-18/20 ani) Tanarul adult (20-30/35 Intimitate vs izolare ani) Adultul (35-50/60 ani) Realizare vs rutina creatoare Batranetea (60 ani…) Integritate vs disperare . se implica în activitati sportive etc. când tinerii devin capabili de reproducere si astfel se retrezeste instinctul sexual. Erikson) Unul dintre cei mai renumiti "neofreudieni" este Erik Erikson. îsi formeaza sistemul de credinte si valori. Latenta sexual specifica acestei perioade dureaza de la 5 la 6 ani. STADIUL GENITAL: începând de la pubertate. vinovatie Sarguinta. Interactiunea cu mediul: caracteristicile principale vizeaza reînnoirea interesului fata de sex si dorinta sexuala precum si încercarile neîntrerupte de a întretine relatii (ca termen generic) cu alte persoane. care necesita o rezolvare in etape de-a lungul intregii vieti a individului: E Erikson propune urmatoarea schema a stadialitatii: Stadiul Infantil (0-1 ani) Copilarie mica (1-3 ani) Principala achizitie (variantele extreme) Incredere vs neincredere Autonomie vs dependenta Initiativa vs retragere. dezvolta relatii de prietenie cu indivizi de acelasi sex. asimileaza cultura.

1999 3 Roudinesco. (coord.): „Psihologie scolara”. Iasi: Polirom. Bucuresti: Editura Trei.Bibliografie 1. Cosmovici.: „Dictionar de psihanaliza”. Plon. 1995 2. M. Elisabeth. Verza. Ursula. Schiopu.: „Psihologia varstelor”. 2002 5 . E. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica. A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful