UNIVERSITATEA ORADEA FACULTATEA DE PROTECŢIA MEDIULUI SECŢIA:I.M.A.P.A.

AN: IV

PROIECT: Organe de masini folosite in constructia utilajelor tehnologice

PROF. COORDONATOR: Donca Gheorghe

STUDENTI: Lang Marcel Lascu Danut Tirb Ionut Veszi Mihai

. 3 4 7 13 17 2 ... Cap 2 ORGANE DE ASAMBLARE …………………………. Cap 3 ORGANE ALE MISCARII DE ROTATIE ……………... ……. Cap 4 ORGANE DE TRANSMISIE A MISCARII …………… BIBLIOGRAFIE ………………………………………..Cuprins: Cap 1 GENERALITATI ……………………………………….

sa reziste solicitarilor la care sunt supuse pentru a prezenta siguranta in exploatare.sa reziste la uzura. trebuind sa imbrace diferite forme constructive adecvate care sa poata conduce la realizarea scopului pentru care au fost realizate. suruburi.sa foloseasca materiale curente usor de prelucrat. Organele de masini trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: . cuplaje. rezulta diferitele tipuri de masini. . prin rolul functional. aparatele si alte parti componenete ale masinilor. . pene. . care alcatuiesc partile componente ale masinii sunt strans legate intre ele. 3 .sa corespunda rolului functional pe care il au de indeplinit si scopul pentru care au fost conctruite. de ex: nituri. . Difritele organe de masini. lagare. roti dintate etc.sa aiba forme constructive simple pentru a fi usor executate. 1 GENERALITATI Organele de masini sunt piese simple sau compuse care alcatuiesc mecanismele.sa aiba un prêt de cost redus. arbori. Din imbinarea corecta a acestor organe de masini (si a altora). dispozitivele. . Cu toata marea diferenta intre masini se observa totusi ca unele organe componente se intalnesc la majoritatea acestora avand roluri functionale identice si forme constructive foarte apropiate.Cap. asigurand o durata mare de functionare.

dispozitiv. Asamblarile fixe nu permit nici o deplasare a pieselor asmblate una fata de alta. 4 .1 Nit pop aluminiu Este un organ de maşină utilizat la realizarea îmbinărilor nedemontabile indirecte. Un al doilea cap. La randul lor ambele tipuri de asamblari pot fi nedemontabile sau demontabile Organele de asmblare cu ajutorul carora se realizeaza asamblarile sunt niturile. in scopul de a creea o parte componenta dintr-un mechanism. numit cap de închidere. Nituirea se poate realiza manual sau mecanizat. Nitul (fig. Asamblarile pot fi fixe sau mobile. masina sau contructiie metalica oarecare. Un nit este format dintr-o tijă cilindrică (care poate fi tubulară) şi un cap iniţial. Clasificare • • • • • după forma capului o nituri cu cap semirotund o nituri cu cap cilindric o nituri cu cap tronconic înecat o nituri cu cap semiînecat o nituri cu cap tronconic nituri tubulare popnituri nituri cu cap de închidere realizat prin explozie nituri tip pocnit cu cap de inchidere tip "floare" Se deosebesc 2 feluri de imbinari nituite: * imbinari prin suprapunere cu un sau mai multe randuri de nituri. suruburile. in timp ce asamblarile mobile permit miscari relative ale pieselor asamblate in timpul functionarii lor.1) Fig. penele si canelurile. 2 ORGANE DE ASAMBLARE Prin asamblare se intelege imbinarea a doua piese cu ajutorului unui organ de asamblare.Cap. *imbinari cap la cap cu una sau doua eclise. se formează în urma operaţiei de nituire.

iar în cazul piuliţelor ea este interioară. Şurubul se compune dintr-o tijă cilindrică sau conică filetată.Şurubul (fig. Există şi un caz particular de filet când o spirală este dispusă pe o suprafaţă plană. pe toată lungimea sau numai pe o porţiune şi un cap. Se foloseşte împreună cu organul de maşină pereche. Filetul este o nervură elicoidală dispusă pe o suprafaţă cilindrică sau conică. numit piuliţă. Există un caz particular în care filetul ia forma unei spirale pe o suprafaţă plană. Acesta se aplică la construcţia universalului cu trei bacuri. Clasificarea filetelor • • • • • după numărul de începuturi o filete cu un început o filete cu două sau cu mai multe începuturi după profilul filetului o filete cu profil triunghiular  filete metrice  filete măsurate în inci (ţoli) o filete cu profil pătrat o filete cu profil trapezoidal o filete cu profil semirotund o filete cu profil ferăstrău după sensul de înfăşurare al elicei o filete pe dreapta o filete pe stânga după forma piesei filetate o filete cilindrice o filete conice o filete plane după mărimea pasului o filete cu pas normal o filete cu pas fin Imbinarile prin filetare sunt de diferite tipuri si anume: 5 .2 surub hexagonal filetat total Este un organ de maşină utilizat la realizarea îmbinărilor demontabile sau pentru transmiterea forţelor şi a mişcărilor.2) Fig. În cazul şuruburilor această suprafaţă este exterioară.

*Dupa pozitia penei fata de directia sarcinei de transmis si fata de axa longitudinala a pieselor imbinate penele pot fi: transversale si longitudinale. cilindric crestat.4 a. deoarece sunt simple. dar in mod conjugat pentru a asigura imbinarea pieselor. precise si ieftine si se pot monta si demonta usor. Penele se executa din otel carbon obisnuit cu caracteristici mecanice superioare piselor asamblate. Imbinarile prin pene sunt mult folosite in constructia de masini. Ele servesc la imbinarea diferitelor piese rotitoare pe arbori. Dupa forma profilului sectiunii transversale canelurile pot fi: -dreptunghiulare 6 . numiti arbori canelati. se executa prin forjare si prelucrare ulterioara prin aschiere. Butucul rotii respective.- imbinarea prin surub fara piulita folosind suruburi cu cap hexagonal.4) Fig.3 Pene obisnuite STAS 1004 Sunt organe de masini necesare la realizare de asamblari demontabile pentru transmiterea unor forte mari. *Dupa forma sectiunii transversale si dupa rolul functional penele longitudinale pot fi cu strangere si paralele. imbinarea prin surub cu piulita. Canelurile (fig.canelui dreptunghiulare STAS 1768 b – caneluri triunghiulare STAS 7346 c – caneluri in evolventa STAS 6858 Prin caneluri se intelege un numar de canale pelucrate in lungul arborilor care se folosesc la acel sistem de asamblare demontabila mobile. cu cap inecat crestat. Penele (fig3) Fig. imbinarea prin prezon cu piulita. care se asambleaza cu arborele va avea interiorul deasemenea canelat.

3 ORGANE ALE MISCARII DE ROTATIE Organele miscarii de rotatie transmit puterea de-a lungul lantului cinematic al mecanismului sau al masinii din care fac parte. Sunt organe de masini sub forma de bare. prin laminare sau prin turnare. Imbinarile prin caneluri sunt superioare celor cu pene longitudinale intrucat prezinta urmatoarele avantaje: centrare precisa. care prin miscare de rotatie in jurul axei lor transmit un cuplu sau moment de torsiune. pe diametrul exterior “D” al arborelui canelat. 5.5. Dupa constructia lor arbori pot fi drepti sau cotiti. prin forjare. La un arbore drept se disting 3 parti: *corpul 1 pe care nu se afla organe de trasmisie si nici organe de sustinere . capacitate mai ridicata de transmitere a momentelor de torsiune si posibilitate de transmitere a acestora in ambele sensuri. Dupa sensul de transmitere a puterii mecanice intre doi arbori se deosebesc un arbore conducator si un arbore condus. pe diametrul interior “d “ al arborelui canelat -cu centrare exterioara. Un dezavantaj ar fi doar costul mai ridicat.1) Fig. cuplaje etc. Dupa pozitia pe care o au la montaj si dupa modul de functionare se deosebesc: arbori orizontali. Organele care apartin miscarii de rotatie propriu-zisa sunt: arborii.) 7 .5 Partile componente ale unui arbore: corpul arborelui (a).-in evolventa -trapezoidale -rotunde -triunghiulare Dupa felul centrarii: -cu centrare interioara. *partile de Calare 3. verticali si inclinati. pe care se monteaza diferitele organe de transmitere (roti dintate. fig. -cu centrare laterala. Arbori drepti se executa din otel carbon cu rezistenta de rupere de 50-60 kgf/mm2. cuplajele si ambreajele. Unele organe din aceasta categorie au un rol static de sustinere a altor organe cum sunt osiile si lagarele. porţiunile de calare (b). lagarele. porţiunile de reazem (c) numite şi fusurile arborelui. osile. * fusurile 2 care servesc la sustinerea arborelui in lagare. cuplajele si ambreajele. iar altele din contra au un rol dinamic cum sunt arborii. Cap. Arbori (fig.

Fusul arborelui intra in interiorul cuzinetului. Dpdpv constructive. fara incalzire. -cilindrici in interior si conici in exterior. fiind solicitate numai la incovoiere.constructive sa fie executate la dimensiuni reduse .5 microni. Lagarele cu alunecare se folosesc in urmatoarele scopuri: -la rezemarea axelor principale cu miscare inceata. precum si reglarea usoara a jocurilor prdosuse de uzura. axele nu transmit momentele de torsiune. lagarele folosite in constructia utilajelor sunt de 2 feluri: cu alunecare si cu rostogolire. Dupa form lor constructive fusurile de capat pot fi: cilindrice.sa permita montare si demontare usoara a arborilor si axelor. cuzinetii se construiesc: -cilindrici in interior si exterior si din 2 jumatati pentru a permite reglarea. unde utilizarea lagarelor cu rostogolire pot prezenta unele dificultati In general lagarul cu alunecare consta dintr-un corp.In functie de forma fusului si de modul de reglare pentru eliminarea jocului produs de uzura. -sa functioneze in conditii bune la rasucire si turatii variabile in limitele largi. Intrucat lagarele obisnuite sunt cu frecare cu alunecare pe cuzineti. -la axele principale cu fusuri de diametru mare. denumita cuzinet.8-1. Ele trebuie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii principale: -sa asigure precizia ghidarii radial-axiale. Fusurile (fig. conice. 5. 6) Fig.1 Forme constructive pentru canale de pană sau caneluri practicate în arbore Axe (osii) spre deosebire de arborii. Dupa pozitia de montaj fusurile radiale pot fi: de capat. 8 . intepenire sau gripare si cu uzura redusa . Dupa directia fortelor care se transmit prin fus.Forma constructiva a lagarelor cu alunecare e determinata de forma cuzinetilor. Pentru a rezista in timpul functionarii la frecare fusuile se calesc superficial sau se durifica prin cementare.a b c Fig.6 tipuri de fusuri Sunt portiunile arborilor care vi in contact cu lagarele de sustinere . in interiorul caruia se afla o busca. Dupa modul de functonare osiile pot fi: fixe si rotitoare. fusurile trebuie finisate ingrijit cu o rugozitate foarte mica cuprinsa intre 0. Cand axele se folosesc la sustinerea rotilor la vehicule se numesc osii. Lagarele sunt organele masinilor-unelte in care se rezema si se rotesc axele sau arborii. axiale si radial axiale. frntale si intermediare. unde pot avea o constructie simpl. 1). sferice si canelate cu sectiune dreptunghiulara sua trapezoidala. se deosebesc fusuri radiale.

frecare mare la pornire si in timpul functionarii.Lagarele cu alunecare prezinta urmatoarele avantaje: -sunt simple -asigura o precizie mare montarii -sunt rezistente la vibratii si functioneaza fara zgomot Ca dezavantaj se pot mentiona: -durata de functionare relative scurta -intretinere in exploatare costisitoare . 7). (Fig. Părţile care alcătuiesc cupla cu frecare cu alunecare sunt cuzinetul (radial sau axial) şi fusul – pentru lagărele radiale. 8) 9 . Fig. Lagarele cu rostogolire. 7 2). respectiv patina – pentru lagărele axiale (fig.

Cuplajele (fig. rulmentii sunt executati intr-o diversitate mare de tipuri.Fig.cu role conice. *Dupa numarul randurilor corpurilor de rulare. .cu ace.Rulmenti folositi in constructia utilajelor se clasifica astfel: * Dupa directia de actionare a fortei de incarcare principala.nu amortizeaza vibratiile rigide. frecarea la pornire si in timpul functionarii este foarte redusa. cu doua randuri si cu mai multe randuri. rulmentii pot fi: cun un singur rand. . rulmentii pot fi: -radiali. cu cale de rulare la interior.8 Partile componente ale unui rulment: inel exterior (1). Datorita conditiilor in care lucreaza lagarele. ca dezavantaje se pot mentiona: .cu role cilindrice. . cu cale de rulare la exterior. corpuri de rostogolire (3) şi colivie (4). -radiali-axiali.9) Fig.cu bile. rulmentii pot fi:. in scopul de a asigura transmiterea miscarii de rotatie de la un arbore la celalalt. .au o greutate mica si se inlocuiesc usor fiind executate in serii mari. Lagarele cu rostogolire prezinta urmatoarele avantaje: . -au o durata de functionare mare. . .cu role butoi. 9 Cuplajul cu bucsa Sunt organe de masini care servesc la imbinarea a doi arbori coaxiali. cu bile pe cale rulare adanca). pentru sarcini radiale ( cu bile si role cilindrice). pe langa sarcinile radilale si sarcini axiale reduse (cu role conice.Cuplajele sunt folosite uneori si ca dispozitivede siguranta pentru a preveni ruperile 10 .produc uneori zgomot in timpul functionarii. . adica montati in continuare.nu se pot repara si deci in caz de defectare trebuie inlocuite.pot prelua sarcini mari. . care pot prelua. care sa corespunda sarcinilor la care sunt solicitati si conditiile de exploatare prescrise. inel interior (2).axiale pentru sarcini axiale (cu bile sau cu role conice) * Dupa forma corpurilor de rulare.

Ele se compun din doua discuri montate prin presare pe capetele axelor si asigurate contra deplasarii axiale si rotirii cu cate o pana longitudinala inalta. c) Cuplajele cardanice stabilesc o legatura articulata intre doua axe care formeaza in unghi alfa constant sau variabil. spre cea fixa. cu doua pene de ghidare 3. a) Cuplajele cu gheare se compun din doua mansoane (semicuple) prevazute pe partea lor frontala cu gheare.10) 11 . rigide cu discuri. b) La cuplajele cu dinti . 1) Cuplajele fixe asigura o legatura stransa intre arbori. -sa amortizeze socurile si vibratiile. Cuplajul cardanic este format din doua furci 1 si 2 montate pe capetele axelor si articulate intre ele cu ajutorul unei cruci 3 denumita cruce cardanica. elastice cu discuri si cardanice. Cele doua discurise poate lega rigid cu 4-6 suruburi. Pentru asigurarea coaxialitatii axelor. mobile si de siguranta. iar celalalt dintr-o roata coaxiala cu danturo interioara 2. Cuplajele pot fi: fixe. semicupla 2 este deplasata cu o furca 4. Ele dau o asamblare rigida fara a permite vre-o deplasare relative a arborilor. -sa functioneze fara zgomot. unul din semicuplaje este format dintr-o roata cu dantura exterioara 1. Cuplajele fixe folosite in constructii de utilaje pot fi: rigide. b) Cuplajele elastice cu discuri permit mici abateri de la coaxialitatea axelor legate datorita elementelor elastice. solidarizandu-I si facandu-I sa lucreze ca unul singur. Una din semicuple 1. Elasticitatea legaturii se realizeaza prin deformatiile rondelelor elastice 3 care imbraca buloanele. a) Cuplajele rigide cu discuri sunt folosite pentru cuplarea permanenta a doua axe coaxiale. se fixeaza pe un ax. Un cuplaj elastic se compune din doua discuri metalice. Discurile se cupleaza cu suruburi cu gat tronconic 2 fixate cu piulite in unul din cele doua discuri. Pentru cuplare si decuplare. Ambreajele (fig. 2) Cuplajele mobile servesc pentru stabilirea sau intreruperea unei legaturi temporare intre doua axe sau intre un ax si rotile dintate montate pe acestea.Cuplajele fixe trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa poata fi usor montate si demontate.de piese ce s-ar putea produce in cazul unor suprasarcini. discurile sunt prevazute cu degajari sau cu inele de centrare. Cuplajele mobile folosite la utilaje sunt cu gheare sau cu dinti. montate coaxial pe capetele celor doua axe. iar cealalta 2 se monteaza mobil pe celalalt ax. ambele avand acelasi numar de dinti si modul. Aceste abateri nu depasesc 1mm.

La constructia utilajelor se folosesc ambreaje cu frictiune uscate sau a bai de ulei in cutia de viteze. ax primar (arbore cotit). 2. placa de presiune. carcasă. 3. 8. volant. Legarea celor doua axe se realizeaza prin frecarea unor elemente in contact. locuri de fixare Sunt organe de masini care servesc la transmiterea miscarii de rotatie intre doi arbori coaxali. 9. 6. 12 . 10 Ambreiaj mecanic. disc ambreiaj. 7. 5. cuplajul patineaza evitand distrugerea unor elemente de transmisie. 4. ambreajele cu frictiune sunt de mai multe feluri: plane (axiale) conice cilindrice. Cele mai folosite sunt ambreajele axiale sau plane avand o variatie in limite largi a diametrului si numarului discurilor de frictiune.fig. La utilaje cuplajele se folosesc pentru mai multe scopuri: pornirea si oprirea utilajului inversarea mersului schimbarea vitezelor schimbarea directiei de miscare Dupa forma giometrica a suprafetelor de frecare. B=decuplat 1. inele de susţinere. 10. cuplarea si decuplarea facandu-se in timpul rotirii arborilor. Ambreajele prezinta urmatoarele avantaje: cele doua axe pot fi cuplate si la diferente mai mari intre turatiile lor cuplare se face fara socuri in cazul unor suprasarcini./11. ax secundar. A=cuplat. arc. rulment de presiune.

roti de frictiune. prin infasurarea aderenta pe periferia unor roti pe curele. a) Transmisii prin curele (fig. roti dintate si roata-melcata. lanturi. 11) Prin curele de transmisie se intelege o grupa de organe sub forma de benzi flexibile continue.4. Transmisiile prin curele se caracterizeaza prin: viteze de rulare mare (la curelele din piele la 35 m/s. Organele de transmisie au rolul de a realiza miscarea principala de avans si pentru actionarea unor mecanisme auxiliare ca : pompele de ungere si de racier.Organele de transmisie folosite in constructia utilajelor sunt: curele. iar curelele speciale de bumbac si matase ajunge la 40-50 m/s lipsa zgomotului in timpul functionarii amortizarea vibratiilor preluate de roata conducatoare 13 . care transmit miscarea de rotatie si puterea intre doi arbori situati la oarecare distanta. textile simple si cauciucate etc. ORGANE DE TRANSMISIE A MISCARII Definitie si clasificare. Curelele de transmisie se executa piele.

curelele de orice fel se monteaza pe rotile de transmisie cu o intindere initiala. se numeste arbore condus. 1) La transmisiile prin curele late. 2) Transmisiile prin curele trapezoidale se folosesc cand distantele dintre arbori si diametrele rotilor sunt mici.- transmiterea elastica a miscarii intre cei doi arbori. Astfel se realizeaza transmisia miscarii si puterii prin curea. In acest caz se folosesc mai multe curele inguste cu profil trapezoidal montate in parallel in canalele de pe obada rotilor de transmisie. Transmisiile prin curele se impart in: transmisii prin curele late transmisii pin curelele trapezoidale. Odata cu rotirea arborelui I se roteste si roata de transmisie 1. b) Transmisii prin lanturi. Avantajele curelelor trapezoidale: se executa usor fara cusatura cu dimensiuni standardizate au o asezare buna si o aderenta mare in canalele rotilor eforturile ce se transmit arborilor pe crae snt montate rotile sunt mai mici decat la curelele late datorita tensiunilor initial reduse permite realizarea unor transmisii fara role pentru intinderea curelei. Daca rotile 1 si 3 se rotesc in sens contrar transmisia este incrucisata. transmisia se numeste semiincrucisata. In acest caz. arbori I si II poarta rotile de transmisie 1 si 3 peste care este trecuta cureaua de transmisie 2. Cand arbori I si II nu sunt paralei. Datirita frecarii ditre curea si rotile de transmisie 1 si 3. Arborele I se numeste arbore conducator. Cand aceasta intindere nu este posibila sau cand raportul de transmitere i > sau = cu 3 sau v > sau = 30m/s se recurge la folosirea rotilor de intindere Elementele caracteristice ale transmisie sunt: diametrul rotii mici D1 diametrul rotii mari D2 distanta intre axe A unghiul de infasurare a cureleui Beta Valoarea minima a unghiului Beta= 160 de grade Daca beta mai mare de 160 de grade se folosesc rolele de intindere a curelei. Cand curea este trecuta peste rotile de transmisie. iar arboreal II. care primeste miscarea de la primul. (Fig12) 14 . transmisia se numeste dreapta. miscarea de rotatie se transmite arborelui II. Rotile transmisiei respective se numesc in acelasi mod roata conducatoare 1 si roata condusa 3. Pentru asigurarea aderentei necesare. rotile 1 si 3 se rotesc in acelasi sens.

rezista la socuri. Dupa forma constructiva lanturile de transmisie folosite la utilaje pot fi: cu eclise. bolturi si role cu zale scurte cu unul sau mai multe randuri cu eclise dintate care sunt prevazute cu eclise conducatoare exterioare sau interioare plasate intre eclisele dintate c) Transmisii prin roti dintate. ocupa loc redus si sunt sufficient de rezistente la uzura. Dezavantaje: produc zgomot in timpul functionarii necesita un paralelism strict al arborilor pe care sunt montate rotile de lant lantul se lungeste din cauza uzurii au mers neuniform dupa lungirea lantului.13) 15 . la pompele de ungere si de racier. Ele se folosesc mai ales la miscarile de avans. (fig. 12 Lanturi simple Transmisiile prin lant cu zale si o singura pereche de roti permit realizarea unor raporturi de transmitere mari si constante.Fig. Aceste transmisii sunt usor de montat si de demontat.

cutii de viteza si de avans etc. Ele se folosesc la diferite mecanisme ale utilajelor de exemplu: in constructii de reductoare.Transmiterea miscarii prin roti dintate se foloseste in constructia cutiilor de viteze. e) Rotile de frictiune sunt organe ale transmisiilor mecanice care transmit puterea si miscarea de rotatie intre doi arbori prin frecarea care se naste la periferia acestor roti aflate in 16 . d) Angrenajul melc-roata melcata. Avantajele angrenajelor cu melc sunt: posibiliatetea de a se reduce turatia intr-un raport de transformare functionare lina si fara zgomot Dezavantaje: imposibilitatea de a se realiza raport de transmitere mic dificultati de executie montare dificila randament mai redus. De obicei rotile unui angrenaj au dimensiuni diferite pentru a multiplica sau demultiplica turatia arborelui conducator. Partile componente sunt: corpul rotii. sub forma de disc la otile cu diameter mici ( sub 100 de mm) sa cu spite la rotile cu diameter mai mari. pe partea periferica pe care se afla dantura rotii. Cu aceste angrenaje se pot transmite eforturile si miscarile de rotatie intre doi arbori cu axele incrucisate. de avansuri si pentru realizarea miscarilor auxiliare ale utilajelor. Doua sau mai multe roi dintate fixes au libere care angreneaza intre ele formeaza un angrenaj. Profilul melcului poate fi cilindric si globoidal. Clasificare angrenajelor se face dupa urmatoarele criterii: pozitia relative a arborelui forma suprafetelor exterioare ale rotilor particularitatile de tangenta (interioara si exterioara) dupa raportul de angrenare realizat. butucul rotii prevazut cu canal de pana pentru fixarea rotii pe arbore si coroana rotii.

. Drobotă V. Transmisiile cu roti de frictiune pot fi: cu raport de transmitere constant si variabil. Organe de maşini şi mecanisme – manual pentru licee industriale şi agricole. . a XII-a şi şcoli profesionale. clasele a X-a. Variatoarele de turatii se folosesc pentru reglarea continua a vitezelor de lucru in lantul cinematic principal sau de avans. Mlădinescu T. Bucureşti.contact. cauciucul. 3. Stere N. Sitografie: 1. Organe de maşini şi mecanisme. conice si canelate. Orane de maşini şi mecanisme. 2. Lazar D. http://ro. nylonul. . . ferodoul etc. 1972. Bibliografie: 1. Editura didactică şi pedagogică. Transmisiile cu raport de transmitere constant folosesc trei tipuri de roti de frictiune: roti cilindrice. Stere N. . a XI-a. Editura didactică şi pedagogică. Tansmisiile cu raport de transmitere variabil permit schimbarea raportului de transmitere si deci schimbarea turatiei chiar in timpul mersului din care cauza se numesc si variatoare de turatii..wikipedia. . .wikipedia. Atanasiu M. . 1980. Popovici M.org/wiki/Organe_de_ma%C5%9Fini 17 . http://ro. Transmisia prin fictiune este conditionata de doi factori: coeficientula de frecare si apasarea rotilor. . Paizi Gh. Editura didactică şi pedagogică. Manual pentru subingineri. R.A. 1993. Bucuresti. Manolescu N. Bucuresti.org/wiki/%C5%9Eurub 2. . Weinberg H. piele. Cresterea coeficientului de frecare poate fi realizata prin folosirea unor materiale cu aderenta mare care se aplica pe periferia rotilor cum ar fi: lemnul. . Rizescu E.

ro/cursuri/organe_de_masini.regielive. http://facultate.3.html 18 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful