Universitatea “Al.I.

Cuza” Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

CAIET DE PRACTICĂ
Primaria Comunei Ruginoasa Judetul Iaşi Serviciul de Contabilitate

Student : Nr. matricol An : II-zi Administraţie publică

CUPRINS

1. Organizarea şi funcţionarea autorităţii publice Scurt istoric Locul în sistemul administraţiei publice Obiect de activitate Organigrama Relaţii funcţionale interne şi externe

2. Cheltuieli efectuate de instituţia publică şi eficienţa acestora

consiliile locale sunt autorităţi deliberative. Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice a comunei Ruginoasa. comuna Ruginoasa este atestată din anul 1596. împreună cu aparatul propriu de specialitate constituie o structură funcţională cu activitate permanentă.1. conform art. denumită Primaria Comunei Ruginoasa care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local al comunei Ruginoasa şi dispoziţiile primarului comunei Ruginoasa. Totodată. Primarul.1 Scurt istoric Primăria comunei Ruginoasa este o autoritate locală cu putere executivă având ca scop satisfacerea cerinţelor colectivităţii locale. Organizarea şi funcţionarea autorităţii publice 1. Ca aşezare. Primăria comunei Ruginoasa este o instituţie publică finanţată din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul local. în conditiile legii. Primarul comunei Ruginoasa este şeful administraţiei publice locale a localităţii Ruginoasa şi al aparatului propriu de specialitate. soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. cu persoanele fizice sau juridice române sau străine. Primarul reprezintă localitatea Ruginoasa în relaţiile cu alte autorităţi publice.Primăria a fost înfiinţată în anul 1959. care reprezintă o autoritate executivă. precum şi în justiţie. 66(1) din Legea 215/2001.Viceprimarul. pe care îl conduce şi controlează. Primaria comunei Ruginoasa – respectiv Consiliul Local al comunei Ruginoasa este înregistrată la Registrul Comerţului şi are codul fiscal 4145378 deschis la Trezoreria Paşcani. De asemenea. Spre deosebire de primării.Secretarul comunei Ruginoasa. Primaria Comunei Ruginoasa este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi în conformitate cu hotărârile Consiliului Local al comunei Ruginoasa privind aprobarea organigramei şi numărului de posturi ale aparatului propriu de specialitate. Primarul reprezintă autoritatea executivă în realizarea autonomiei locale. .

Între Prefectul Judetului Iaşi. Consiliul Local al comunei Ruginoasa şi Primarul comunei Ruginoasa nu există raporturi de subordonare. ca autoritate executivă nu există raporturi de subordonare. după specialitatea lor. 1. Structura nu este identică pentru toate organele administraţiei deoarece ea este determinată de sarcinile mari ce revin fiecareia şi care sunt diferite. gestionarea resurselor de care dispune comuna. Prin urmare. taxele locale şi taxele speciale.3 Obiect de activitate Legea administraţiei publice locale (Legea 215/2001) este cea care stabileşte principalele elemente definitorii ale autonomiei locale (autonomie administrativă şi financiară exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege) :  Primăria are ca principală atribuţie.  Primăria este instituţia publică care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi soluţionează problemele curente ale comunităţilor umane în care funcţionează. 1. primăria Ruginoasa face parte din administraţia publică locală.cât şi compartimentele funcţionale ale fiecarei instituţii.Consiliul Local al comunei Ruginoasa reprezintă autoritatea deliberativă în cadrul Primariei Comunei Ruginoasa.  Administraţiile publice locale au dreptul ca în limitele legii să aibă iniţiativă în toate domeniile cu excepţia celor care sunt date în competenţa altor autorităţi publice. ca autoritate deliberativă şi Primarul comunei Ruginoasa.2 Locul în sistemul administraţiei publice Structura administraţiei publice desemnează atât componentele instituţionale ale sistemului administrativ . . în calitate de reprezentant al Guvernului. În relaţiile dintre Consiliul Local Ruginoasa. Pentru aceasta anual se elaborează şi se aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli şi se stabilesc impozitele.

. În cadrul primăriei comunei Ruginoasa există următoarele compartimente : -Biroul administraţiei publice locale şi compartiment juridic.4 Organigrama Principalele compartimente organizatorice ale Primăriei comunei Ruginoasa sunt următoarele:  Consiliul local  Primar  Viceprimar  Autoritate tutelară. restul fiind cu contract de muncă. protecţie socială. întocmeşte şi aprobă dosarele care beneficiază de ajutor social.1. Din totalul de 21 salariaţi sunt doar 12 de funcţionari publici. aplicarea prevederilor legii 416/2001 privind venitul minim garantat. relaţii cu publicul  Consilier juridic  Auditor intern  Birou stare civilă şi resurse umane  Compartimentul financiar – contabil  Consilier juridic al consiliului local  Biroul de urbanism şi agricol  Biroul buget. 3 funcţii de conducere 18 funcţii de execuţie. achiziţii publice şi informatizare  Bibliotecă  Casa de cultură Primăria comunei Ruginoasa are 21 salariaţi din care: • • • demnitari (primar şi viceprimar). subordonat secretarului şi care are în subordine următoarele compartimente: o Compartiment autoritate tutelară şi protecţie socială prin care se urmăreşte rezolvarea problemelor sociale ale membrilor comunităţii locale. ordonanţa 81/2003 privind ajutorul pentru încălzire. Are relaţii cu: compartimentul financiar . ajutor de urgenţă etc.

ţine evidenţa statistică a locuitorilor comunităţilor. Acordă certificate de producător pentru persoanele producătoare de produse agricole. Relaţii financiare cu compartimentul financiar contabil şi urbanism. baluri. compartiment resurse umane ( furnizează numărul de persoane beneficiare de indemnizaţie de însoţitor pentru persoane cu handicap). o Compartimentul financiar – contabil – urmăreşte evidenţa contabilă a veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor publice. modul de angajare a creditelor bugetare. regularitate şi juridic asupra activităţii tuturor celorlalte compartimente. organizează concursuri pentru ocuparea posturilor vacante etc. serate etc.. o Compartiment resurse – umane şi salarizare (subordonat primarului) – ţine evidenţa tuturor persoanelor angajate în cadrul primăriei. o Camin Cultural – organizează spectacole. . decesului etc.eliberează certificate de naştere. o Birou urbanism ( subordonat viceprimarului) – acordă avize pentru construcţii.. o Biblioteca – gestionează fondul de carte. o Compartiment agricol ( subordonat secretarului) – urmăreşte evidenţa terenului intravilan şi extravilan. deces. o Compartiment administrativ (subordonat viceprimarului) – format din femeia de serviciu şi doi conducători auto. realizarea statelor de plată. discoteci. compartimentul juridic. În cadrul acestui compartiment este organizată execuţia bugetară. certificate de urbanism etc. întocmeşte registrul cărţilor de muncă. o Audit intern – realizează un control de legalitate. întocmeşte titlurile de proprietate în cazul moştenirii. oficiază căsătorii.contabil. căsătorie. o Sala de sport – organizează activităţi sportive. o Starea civilă (subordonat secretarului) . o Compartiment impozite şi taxe locale (viceprimar) – urmăreşte încasarea impozitelor şi taxelor şi realizarea planului de venituri pentru asigurarea necesarului de credite bugetare.

Fluxul informaţiilor între compartimente 1. lichidarea. acte de control.5 Relaţii funcţionale interne şi externe Fluxul financiar al informaţiilor este dat de ordinul 1792/ 2002 privind aprobarea normelor metodologice privind angajarea. ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice. sub formă scrisă şi care trebuie să respecte toate prevederile legale. Fluxul informaţional între compartimente : COMPARTIMENT DE SPECIALITATE COMPARTIMENT JURIDIC COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABIL VIZA DE CONTROL FINANCIAR PREVENTIV ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE Fig. comenzi. Acest angajamente se prezintă sub formă de contracte de achiziţii publice. nr 1. convenţii. . Compartimentul de specialitate din cadrul unităţii poate iniţia un proiect de angajament care se prezintă. contracte de muncă. Angajamentul trebuie să aibă viza privind realitatea.1. acorduri de împrumut. regularitatea şi legalitatea prin semnătura şefului de compartiment sau responsabilului cu achiziţii publice.

4. 2. Consiliului Judeţean Dambovita. este ordonatorul principal de credite. Relaţiile cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa 1. De la Consiliul Judeţean Dâmboviţa se primesc la începutul anului toate informaţiile privind sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat conform Legii privind bugetul de stat pentru anul în curs. angajamentul trebuie să aibă şi viza de control financiar preventiv. 3. în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit) 2 .primăria orasului Fieni este subordonată Consiliului Judeţean Dambovita. încasat la bugetul de stat (se alocă lunar. dintre CJD şi Primaria Fieni sunt următoarele : Consiliul Judeţean Dambovita 1 Primăria Fieni Fig. Prezentarea documentului spre analiză şi aprobare de către ordonatorul principal de credite. având ca obiectiv analizarea modului de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin buget local şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii. Sume defalcate din impozitul pe venit. pe linie financiară. regularităţii şi încadrarea în creditul bugetar aprobat.2. Prezentarea la compartimentul financiar contabil pentru încadrarea în prevederile legale. care este şi ordonatorul principal de credite. Pentru a fi prezentat ordonatorului de credite. iar principalele relaţii. Atestarea juridică a documentului se realizează de către compartimentul juridic prin însuşire şi avizare. nr. În ceea ce priveşte relaţiile externe . 5. Pentru fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru anul în curs se va ţine cont de sumele repartizate de CJD sub forma: 1. care presupune aprobarea angajamentului din punct de vedere al legalităţii.

1. Pe baza informaţiilor primite de la Consiliul Judeţean Iaşi se realizează Bugetul de Venituri şi cheltuieli pentru anul în curs. ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap.J. combustibil pentru licee agricole etc. 457/2000. I-VIII şi Şcoala generală Dumbrăviţa cu cl. I-VIII). Aceste sume sunt defalcate pe trimestre. I-VIII).  subvenţii pentru diferenţe de preţ la energia termică livrată populaţiei. 45/2003 primăria virează în conturile de venituri ale C. dezvoltarea sistemului energetic. Sume defalcate din impozitul pe venit aflate la dispoziţia Consiliului Judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale. alin. nr. o parte sunt cu destinaţie. Şcoala generală Rediu cu cl. Şcoala generală Rediu cu cl. 3. De exemplu: pentru contribuţia de 25% din costul anual pe copil conf. retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare.  burse şcolare(Şcoala generală Ruginoasa cu cl. pentru fiecare obiectiv în parte. • sume defalcate din impozit pe venit pentru echilibrarea bugetului local. HG nr. 31. contribuţia la Agenţia de dezvoltare Nord – Est. actualizarea planurilor urbanistice. Sume defalcate din cote TVA pentru:  cheltuieli personal învăţământ preuniversitar de stat( Şcoala generală Ruginoasa cu cl. I-IX. reducerea riscului seismic pentru construcţiile cu destinaţie locuinţă. Transferuri de la bugetul de stat pentru realizarea diferitelor obiective privind:      Din aceste sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Potrivit convenţiilor încheiate între primărie şi Consiliul judeţean Iaşi conform art. I-VIII şi Şcoala generală Dumbrăviţa cu cl.pentru echilibrarea bugetului local folosit pentru a acoperi creditele bugetare privind: • protecţia socială privind asigurarea ajutorului social. I-IX. Iaşi: . 4. 1 şi 3 din OG nr. 2. lucrări de cadastru imobiliar.

 Relaţii cu membrii comunităţii ( persoane beneficiare de ajutor social. de materiale.  Contribuţia la Agenţia de dezvoltare Nord Est. Relaţii cu trezoreria statului – este banca prin care primăria îşi realizează operaţiunile bancare de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor. telefon). modernizarea canalizărilor etc.  Relaţii cu şcolile care sunt ordonatori terţiari de credite – primăria emite dispoziţii bugetare de deschidere de credite pentru cheltuieli de personal şi burse ( cote defalcate din TVA) şi cheltuieli materiale servicii şi de capital (venituri proprii ale bugetului local). Primăria mai are relaţii cu:  Furnizorii de utilităţi ( iluminat public. Contribuţia de 25% din costul anual pe copil conf. filiala Piatra Neamţ cu care există relaţii de colaborare privind proiecte de credite externe sau interne. ajutor de încălzire etc. modernizarea străzilor din oraş.) ŞCOLI FURNIZORII DE UTILITǍŢI AGENŢIA DE DEZVOLTARE NORD .EST PRIMǍRIA DEBITORII TREZORERIA MEMBRII COMUNITǍŢII .G. prestări servicii. 457/2000. furnituri de birou. ajutor de urgenţă.  40% din taxa asupra mijloacelor de transport mai mari de 12 tone. obiecte de inventar.)   Relaţii cu debitorii – contribuabili ( agenţi economici. executări lucrări etc. nr. H. apă. rambursabile sau nerambursabile pentru realizarea unor obiective publice ( retehnologizarea centralelor termice. persoane fizice etc).  Agenţia Română de dezvoltare Nord – est..

nr. Relaţiile externe ale primăriei . 3.Fig.

în general de înfăptuirea activităţilor cu caracter public. Cheltuieli efectuate de instituţia publică şi eficienţa acestora Contabilitatea din cadrul instituţiei publice reprezintă procesul de inregistrare a operaţiilor privind obţinerea resurselor financiare a instituţiei şi a operaţiilor de utilizare a resurselor financiare în vederea realizării scopului pentru care a fost înfiinţată instituţia. . care reprezintă principalul subsistem al cheltuielilor publice. Conceptul de cheltuială publică este utilizat cu mai multe sensuri. dintre care se disting cel juridic şi cel economic. pe următoarele categorii:  Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei de stat centrale. În raport cu modul de finanţare al cheltuielilor de interes public la care se referă. Din punct de vedere juridic. sistemul cheltuielilor publice cuprinde următoarele componente majore: cheltuieli bugetare. cheltuieli extrabugetare. concretizate prin alocarea şi utilizarea resurselor băneşti. cheltuieli speciale. adică din resursele băneşti administrate de autorităţile publice centrale sau locale. inclusiv a întreprinderilor cu caracter de stat.  Cheltuieli finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat. în cadrul bugetului public naţional. La rândul lor cheltuielile bugetare. cheltuieli ale întreprinderilor cu capital de stat. Cheltuielile bugetare sunt acelea înscrise în bugetul public şi care se finanţează din fondul bugetar. noţiunea de cheltuială publică semnifică o plată legată de funcţionarea instituţiilor publice şi. se structurează în funcţie de componentele bugetului public naţional şi de autorităţile publice la nivelul cărora se administrează resursele pentru finanţarea acestora. Din punct de vedere economic. pentru realizarea de acţiuni considerate de interes public. noţiunea de cheltuială publică. la nivel naţional sau al colectivităţilor locale. exprimă procese economice de repartiţie a produsului intern brut.  Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei locale.2.

inclusiv din fondul asigurărilor sociale de stat  Cheltuieli ale administraţiei locale. iniţiatorii trebuie să prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea creşterii cheltuielilor. În acest scop iniţiatorii trebuie să elaboreze cu sprijinul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii implicate. fac parte de asemenea din sistemul cheltuielilor publice. dar. extrabugetare şi speciale. finanţate din fonduri bugetare. Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget şi nici angajată dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială. Dacă avem în vedere autorităţile publice care pot angaja diferite cheltuieli publice. obiective. Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale. respectiv pe acţiuni. Cheltuielile speciale vizează realizarea anumitor obiective sau acţiuni de interes public şi sunt finanţate din resurse publice ce se constituie în fonduri speciale. acestea se compun din:  Cheltuieli ale administraţiei centrale de stat. activităţi. finanţate din fondurile bugetare ale entităţilor administrativ teritoriale  Cheltuieli ale întreprinderilor cu capital de stat. în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivităţilor locale respective. se efectuează în concordanţă cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei publice locale. pe destinaţii. proiecte. în principiu nu se reflectă în bugetul de stat şi deci nu sunt cheltuieli bugetare. fără a mai fi înscrise şi vehiculate prin intermediul bugetului de stat. În această .Cheltuielile extrabugetare sunt acelea care se realizează din resursele acumulate şi utilizate direct de către instituţiile publice în cadrul propriei activităţi. estimate a se realiza. administrate direct de către anumite ministere sau alte organe de stat. distincte. nota de fundamentare care însoţeşte expunerea de motive. În cazul în care se doreşte o majorare a veniturilor bugetare. cu priorităţile stabilite de acestea. Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale. dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale. pe ordonatori de credite. regionale etc. Fundamentarea. Cheltuielile întreprinderilor cu capital de stat. programe.

 Operaţiuni financiare. locuinţă.  Servicii de dezvoltare publică. mediu şi apă.  Fonduri de garantare şi redistribuire.  Acţiuni economice.  propuneri realiste în vederea acoperirii majorării cheltuielilor.  Cheltuieli de capital( de investiţii). ajutoarele de şomaj. potrivit Ordinului 1394 din 1 august 1995 privind aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice: . Fundamentarea cheltuielilor publice se face ţinând cont de:  Serviciile publice generale. În primăria Ruginoasa există următoarele tipuri de cheltuieli:  Cheltuieli curente(de funcţionare). indemnizaţiile acordate personalului angajat în sectorul de stat etc. fundamentarea cheltuielilor de personal se face pe articole şi aliniate de cheltuieli care sunt în Titlul I din clasificaţia economică. cheltuieli de transfer. pensiile.  Împrumuturi acordate. se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat. Fundamentarea cheltuielilor de personal În categoria cheltuielilor de personal sunt incluse plăţile privind salariile şi asimilate lor.  Cheltuieli social – culturale. În cadrul Primăriei comunei Ruginoasa. După natura şi aportul cheltuielilor la crearea condiţiilor privind activitatea entităţilor publice acestea se grupează în: cheltuieli de funcţionare sau curente.  Transferuri. în cazul acţiunilor multianuale. care trebuie să aibă în vedere:  schimbările anticipate în cheltuielile bugetare pentru următorii 5 ani. cheltuieli de investiţii.  eşalonarea anuală a creditelor bugetare.notă de fundamentare.  Alte acţiuni.

05 Sporuri pentru condiţii de muncă.01 Fond aferent salariilor de bază. salariul de bază şi alte sporuri pentru fiecare persoană în parte. 10.06 Alte sporuri.09 Prima de vacanţă. 10. Art. 10. 16 Contribuţii pentru asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale. stau la baza fundamentării cheltuielilor de personal pentru anul în curs.04 Spor de vechime. Fundamentarea cheltuielilor cu salariile se face ţinându-se cont de statele de funcţii care cuprind: numărul de personal ( inclusiv posturile vacante). 12 Contribuţia pentru asigurările de şomaj. De asemenea la fundamentarea cheltuielilor de personal se mai ţine cont de: . Clasificaţia economică reprezintă gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic. 15 Tichete de masă.12 Fond pentru convenţii civile. 10 Cheltuieli cu salariile: 10.02 Salarii de merit.11 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat.03 Indemnizaţii de conducere.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul. Art. 10. Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate pe durată exerciţiului bugetar. 10.14 Deplasări. detaşări.2 Deplasări . 13 Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate.07 Ore suplimentare.14 Alte drepturi salariale. Deplasări în străinătate. 10. Art. 10. 14. transferuri în ţară.Art. 10. 10.1 14. Art.11 Fond aferent plăţii cu ora.08 Fond de premii. 10. Statele de funcţii. 10. Art.13 Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii. 10. 10. Art. detaşări. transferuri.

pentru ordonatorii principali de credite şi . salariul de merit = 150 * 15% = 22. în perioada 5 – 15 a fiecărei luni. Fondul aferent salariilor de bază se stabileşte conform legislaţiei în vigoare ( OG nr. pentru luna precedentă.5 – deci se vor acorda 22 de salarii de merit.  premiul anual. Sporuri pentru condiţii de muncă. pentru care se acorda spor ore suplimentare I şi peste care se acordă spor ore suplimentare II. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale fucţionarilor publici pentru anul 2005). Indemnizaţia de conducere se acordă persoanelor din conducere.  premiile de 10% pentru funcţionarii publici.5%. Este de 10% şi se acordă salariatului care asigură curăţenia oraşului. iar pentru 0. Sporul de vechime se acordă astfel:  3 – 5 ani --------.  5 – 10 ani ----------10%.  15 – 20 ani ---------20%. Eşalonarea plăţilor pe zile.  10 – 15 ani ---------15%. şi este cuprins între 0 – 10%.  peste 20 ani ---------25% Procentul se aplică la salariul de încadrare la care se adună celelalte sporuri.  ore suplimentare. Salariul de merit reprezintă 15% din salariul de bază.se acordă lunar cu aprobarea ordonatorului principal de credite. De exemplu: număr personal = 150 salariaţi. Ore suplimentare -calculul sporului pentru ore suplimentare foloseşte numărul de ore efectuate în plus pe zi. în funcţie de complexitatea muncii. Procentul între care se poate acorda este de 20 – 40%. Salariile se plătesc o dată pe lună. peste normă.5 trebuie cerut acordul Consiliului Local. Fondul de premii . Salariul de merit reprezintă 15% din personalul unităţii. premiile de 2% pentru personalul contractual.

5 – Statele de plată aprobate se întorc către compartimentul de contabilitate . 4. FLUX INFORMAŢIONAL AL CHELTUIELILOR DE PERSONAL COMPARTIMENT PERSONAL 1 STATE DE PLATǍ 2 CIRCUMSCRIPŢIA FISCALǍ 9 COMPARTIMENT CONTABILITATE 3 5 CONTROL FINANCIAR PREVENTIV 4 PRIMAR 6 ORDIN DE PLATǍ 8 TREZORERIE 7 Fig. conformitate şi regularitate. se face de către Direcţia Generală a Finanţelor publice.instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. statele de plată sunt trimise controlului financiar preventiv pentru legalitate. la propunerea ordonatorilor principali de credite. 2 – Statele de plată merg mai departe la compartimentul contabilitate spre vizare. 4 – De la control financiar preventiv statele de plată merg mai departe la primar spre aprobare. Nr. Fluxul informaţional al cheltuielilor de personal 1 – Compartimentul personal întocmeşte statele de plată. 3 – De la compartimentul contabilitate.

materiale pentru curăţenie. 9 – Se întocmeşte declaraţia 100 privind obligaţiile către bugetul asigurării asigurării sociale. furnituri de birou. necesare consumului curent sau înzestrării cu active fixe corporale a întreprinderilor sau instituţiilor de stat. salubritate. care se depune până la data de 25 a lunii următoare pe luna în curs la Circumscripţia Fiscală. analizându-se oportunitatea şi eficienţa fiecărei cheltuieli asigurându-se condiţiile normale de funcţionare pentru fiecare instituţie. cheltuieli de întreţinere şi gospodărire a spaţiilor şi secţiilor unde îşi desfăşoară activitatea Primăria comunei Ruginoasa. Fundamentarea cheltuielilor materiale şi de servicii În categoria cheltuielilor materiale sunt cuprinse cele ocazionate de achiziţionarea materiilor prime şi materialelor.a. fundamentarea cheltuielilor materiale şi servicii se face pe articole şi aliniate de cheltuieli. 8 – Exemplarul verde din ordinul de plată şi situaţiile recapitulative vizate se întorc la compartimentul contabilitate. bugetul asigurării sociale de sănătate etc. Alocaţiile pentru instituţiile publice ale căror cheltuieli materiale şi prestări servicii se asigură. fundamentarea acestor cheltuieli se va face în raport cu indicatorii specifici fiecărei acţiuni. din venituri funcţie de programul de activitate al acestora. energiei. canal. 7 – Ordinul de plată şi situaţiile recapitulative sunt trimise la trezorerie pentru control şi avizare. apa. instalaţiilor. care sunt cuprinse în Titlul II din clasificaţia economică. iluminatul. în principal. fax. obiectelor de inventar.6 – Compartimentul de contabilitate întocmeşte ordinul de plată şi situaţiile recapitulative. Cheltuielile materiale şi de servicii sunt. telefon. Sunt aici cuprinse cheltuieli care privesc: încălzirea. mijloacelor de transport ş. televizor. utilizându-se şi de această dată formularele întocmite de Ministerul Finanţelor Publice. telefon. potrivit legii. combustibilului. telex. alte materiale şi prestări servicii necesare primăriei. poştă. potrivit Ordinului 1954/2005 privind aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice: . În cadrul Primăriei comunei Ruginoasa. Conform metodologiei.

28 Reparaţii capitale.06 Materiale pentru curăţenie.02 Echipament. 25 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional Art.01 Medicamente. Art.01 Rechizite şcolare.03 Drepturi pentru elevi şi studenţi pe perioada concursurilor şi campionatelor. 26. 22. telefon. 21 Drepturi cu caracter social: 21. asistaţi.03 Apă. 23 Medicamente şi materiale sanitare: 23. 22 Hrană 22.02 Materiale sanitare. 29 Cărţi şi publicaţii. 26.05 Alte drepturi stabilite de dispoziţiile legale. şomeri. 27 Reparaţii curente. studenţi. Art. bolnavi.05 Furnituri de birou. Art. 24.04 Drepturi pentru donatorii de sânge. 26.01 Calificarea.04 Poştă. 24 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire: 24.01 Hrană pentru oameni. .02 Hrană pentru alimente Art.03 Alte obiecte inventar de mică valoare şi scurtă durată. 24.02 Transport elevi. 24. telex. canal.Art. 21. 26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament. 21. 21.01 Lenjerie şi accesorie de pat. 30 Alte cheltuieli: 30. Art. Art. 21. perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor. salubritate 24. Art.07 Alte materiale şi prestări de servicii. radio. telefax. 24. 23.01 Încălzit. 24. televizor.02 Iluminat şi forţă motrică. Art. invalizi şi însoţitorii lor. 21.06 Drepturi în natură pentru elevi.

gaze naturale şi combustibili care se evaluează pe baza devizului întocmit în preţuri curente. .consum de energie electrică. cuprind cheltuielile care se vor efectua pentru plata energiei electrice. Actul normativ care stă la baza acestui tip de cheltuială este Hotărârea Guvernului nr. Cheltuielile la acest articol se dimensionează ţinând cont de următorii indicatori: . evaluate conform devizului ţinându-se cont de următorii indicatori: . 1 al H. 386/1999 pentru modificarea art. . Cheltuielile de întreţinere şi gospodărire cuprind: a) Cheltuieli pentru încălzit. 30.tarif pentru 1 KW.număr corpuri de iluminat. .07 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.03 Protecţia muncii.02 Protocol.G.30.total suprafaţă radiantă.număr ore de iluminat şi funcţionare aparatură. 30.număr ore încălzire. . se referă la fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de energie electrică. Relaţia de calcul pentru cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat şi forţă motrică este: Cheltuielile pentru iluminat = consum energie electrică * tarif KW şi forţă motrică . Cheltuielile cu încălzirea se determină cu următoarea relaţie: Cheltuielile cu încălzirea = total suprafaţă radiantă * consum agent termic * număr ore de încălzire * tarif gigacalorie b) Iluminat şi forţă motrică.tarif pentru o gigacalorie. 1. nr. .239/1997 privind stabilirea nivelului maxim al preţului la care energia termică poate fi livrată populaţiei.consum agent termic. .

telex. telefon.tariful pentru abonament servii telefonice. salubritate cuprinde fondurile băneşti necesare pentru plată furnizorilor de apă rece menajeră. Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se va ţine cont de următorii indicatori: . alte servicii. telex. tarif pentru servicii de canalizare. Relaţia de calcul a acestui tip de cheltuială este următoarea: Cheltuieli apă. . a abonamentelor telefonice. . tarif pentru servicii de salubritate. . corectat eventual cu indicele de inflaţie. canal. telex. Cheltuieli telefon = abonament * număr luni * număr impulsuri * tarif/impuls Cheltuieli poştale = ∑pi * qi unde: Pi = preţul unei scrisori. Pentru dimensionarea cheltuielilor pentru apă. a convorbirilor telefonice. Astfel vom avea: apă rece menajeră: mc * tarif/mc. fax. canal: mc.tarif pentru abonament radio şi TV.cheltuieli cu corespondenţa internă şi externă. . tarif pentru un mc de apă caldă şi pentru apă rece. televizor. consum de apă caldă (mc). achitarea taxelor de canalizare şi gunoi potrivit devizului. canal. gunoi: tone. Qi = numărul mediu de scrisori expediate. Cantitatea exactă consumată de către instituţie se ia de la furnizorii acestor utilităţi şi se înmulţeşte cu tariful în vigoare.număr impulsuri convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice.c) Apă. radio cuprinde cheltuielile pentru plata serviciilor poştale. salubritate = consum apă(mc) * tarif/mc * tarif canalizare + tarif servicii salubritate d) Poştă. radio. salubritate se vor lua în calcul următorii indicatori: consum apă potabilă (mc). canal.

număr de birouri.cheltuială medie pe persoană cu furniturile de birou. dezinfectanţi. care asigură funcţionarea în bune condiţii a activităţii primăriei comunei Ruginoasa. Formula de calcul a cheltuielilor cu furnituri de birou este: Cheltuieli cu furnituri de birou = număr pers. materiale pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi. Relaţia de calcul este următoarea: Cheltuieli materiale pentru curăţenie = cantitate din tipul de material * preţ/ material g) Alte materiale şi prestări servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare şi dezinsecţie. precum şi la alte cheltuieli cu caracter funcţional. Pentru fundamentarea acestei tip de cheltuieli se au în vedere următorii indicatori: . Astfel în dimensionarea acestor cheltuieli se va ţine seama de: . 25) se referă la cheltuielile cu procurarea materialelor. Baza de calcul o reprezintă execuţia anului precedent.cantitate. obiecte de inventar. . .*cheltuiala medie/persoană/lună * număr de luni f) Materiale pentru curăţenie cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării de materiale de curăţenie.numărul de persoane care folosesc rechizite de birou şi imprimate tipizate. cheltuieli de transport privind materialele.tipul de materiale de curăţenie necesare (detergenţi.suprafaţa de curăţat. specifice fiecărui domeniu de activitate. Cheltuieli materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional ( art.preţ unitar. . etc. . materiale pentru prevenirea incendiilor. 2. În această categorie sunt incluse: . perii găleţi etc). combustibili. .e) Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării rechizitelor de birou şi se evaluează conform borderoului. servicii prestate de gardieni publici şi alte cheltuieli de întreţinere a maşinilor de calcul de birou. Asemenea cheltuieli se apreciază în funcţie de execuţia bugetară a anului precedent.

. ce se află în subordinea primăriei. revopsirea tâmplăriei. mobilier. . Colecţia de acte normative utilizate în activitate. Cheltuieli cu obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament vizează fondurile băneşti necesare pentru achiziţionarea de obiecte cu caracter funcţional sau de uz administrativ gospodăresc: lenjerie şi accesorii de pat. acoperiş. reparaţii la zidărie. Relaţia de calcul pentru acest tip de cheltuială: Cheltuieli cu obiecte de inventar = cantitate * preţ unitar 4. Indicatorii utilizaţi pentru fundamentarea cheltuielilor sunt proveniţi din evaluarea ce are la bază: cantitatea şi preţul unitar. instalaţii. 5. de cantitate şi preţul unitar al acestora. 2 – Referatul de necesitate este înaintat spre avizare primarului sau viceprimarului. costul lucrărilor de reparaţii executate de terţi la clădire.costul abonamentelor la publicaţii (ziare. echipamente de lucru. pardoseli etc). Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii = număr de abonamente * valoarea abonamentului Fluxul informaţional al cheltuielilor materiale şi servicii: 1 – Compartimentul de specialitate face un referat de necesitate prin care solicită materiale/obiecte de inventar. mobilier. echipament ( sector – echipament de protecţie). utilaje.costul abonamentelor la Monitorul Oficial.plăţile făcute în scopul procurării de cărţi pentru bibliotecă. Aceste cheltuieli se estimează în funcţie de necesarul de obiecte de inventar. feţe de masă ( în cadrul creşei care se află în subordinea primăriei). instalaţii utilaje. etc. Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii vizează următoarele cheltuieli: . reviste de specialitate din ţară sau străinătate). . Cheltuieli cu reparaţii curente cuprind costul materialelor procurate pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente executate în regie proprie la clădiri (zugrăveli interioare şi exterioare.3. inclusiv costul devizelor.

Compartiment de specialitate 1 Referat de necesitate 2 Primar / Viceprimar 3 11 Bon consum 8 Factură 8 6 Furnizor 14 7 Magazin 11 Responsabil achiziţii publice 4 5 Compartiment financiar Ordin de plată N. .R. 13 – Ordinul de plată este prezentat trezoreriei.R – ul este depus la compartimentul financiar contabil. 9 – Gestionarul întocmeşte nota de intrare recepţie 10 – N. 11 – Se întocmeşte bonul de consum/dare de consum. 5 – Referatul de necesitate se întoarce la responsabilul cu achiziţii publice. anexă la factură. 7 – Mărfurile sunt livrate către magazie.3 – Primarul repartizează referatul responsabilului cu achiziţii publice. 6 –Responsabilul cu achiziţii publice face demersurile către furnizor.I. 8 – Furnizorul emite factură care este trimisă la compartimentul financiar. care trebuie să confirme existenţa creditelor necesare pentru acoperirea achiziţiei.I. 4 – Responsabilul cu achiziţii publice trebuie să obţină viza compartimentului financiar. 12 – Compartimentul financiar contabil întocmeşte ordinul de plată . 14 – Trezoreria efectuează plata.

Termoserv S. Acestea se acordă din veniturile proprii ale bugetului local. 1. 5. Subvenţii de la buget pentru instituţii publice sunt subvenţii acordate instituţiilor publice. Fluxul informaţional al cheltuielilor materiale şi servicii Subvenţii În cadrul Primăriei Ruginoasa. Consiliul Judeţean Iaşi 1 7 Primăria Ruginoasa 2 6 Ordin de plată Trezoreria Pascani în contul S.01 Subvenţii de la buget pentru instituţii publice.03 subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif. Se suportă din cote defalcate de taxă pe valoarea adăugată.02 Subvenţii pe produse şi activităţi.12 10 9 13 Trezoreria Pascani Fig. ale căror venituri proprii nu sunt suficiente pentru a acoperi totalitatea cheltuielilor. Subvenţii: 35. 35.A.C. fundamentarea subvenţiilor se face pe articole şi aliniate de cheltuieli. 2.A S. . Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif este acordată pentru energia termică furnizată populaţiei. 35. Nr. care sunt cuprinse în titlul trei din clasificaţia economică: Art. Termoserv S. 35.C.

Termoserv S. 3– Primăria comunei Ruginoasa întocmeşte ordinul de plată pe care-l depune la trezorerie. informează Primăria comunei Ruginoasa cu privire la cuantumul subvenţiei lunare pentru acoperirea diferenţelor de preţ la energia termică. ca urmare este . Termoserv S.Pe parcursul procesului de utilizare a fondurilor alocate pot fi găsite soluţii de minimizare a costurilor .C. Fig.C.A.A. 6. Fluxul informaţional al cheltuielilor cu subvenţiile 1 – Consiliul Judeţean Iaşi comunică Primăriei Ruginoasa cuantumul subvenţiilor pe trimestru.A. aprobate pentru anul în curs.Depăşirea gradului de suportabilitate ale resurselor bugetului de stat şi a celor locale descurajează plata contribuţiilor bugetare şi încurajează frauda şi evaziunea fiscală. Termoserv S. 7 – S. 5 – Banca Română de Dezvoltare virează la trezorerie în contul S. 4 – Trezoreria virează banii la Banca Română de Dezvoltare în contul ESCROW. 2.3 4 5 Trezorerie B. Eficienţa cheltuielilor publice trebuie să ia în considerare faptul că resursele financiare publice sunt limitate şi deci ele trebuie să fie optimizate maximal. a investiţiilor sau a cheltuielior curente privind serviciile publice.Trezoreria efectuează plata S. optenabile pe seama obiectivelor finanţate de către stat.Aprecierea eficienţei cheltuielilor publice este de competenţa factorilor de decizie politică şi a celor executivi. 5% din valoarea ordinului de plată. 6 .D. În condiţiile în care nevoile publice reclamă bunuri publice de valori ridicate şi resursele statutului nu sporesc la fel de rapid se crează un decalaj de ritm care duce la o stare permanentă de insuficienţă a resurselor necesare.C. Eficienţa cheltuielilor publice exprimă o dimensiune optimă a unui raport determinat între eforturile financiare (consumul de resurse financiare publice) şi efectele comensurabile sau estimative. Nr.R.

astfel: pentru cheltuieli cu materii prime . canal şi transporturi. combustibili. materiale . pentru cheltuieli cu salariile se folosesc normele de muncă .Cu ajutorul acestor indicatori se compara rezultatele obţinute în perioadele anterioare cu cele privind perioadele pentru care se efectuează analiza. Aceasta presupune : definirea clară a obiectivelor care trebuie atinse identificarea resurselor posibile şi a mijloacelor tehnice necesare realizării obiectivelor determinarea costurilor şi a avantajelor pe care le prezintă soluţiile alternative proiectate compararea costurilor şi a avantajelor mijloacelor luate în calcul. în raport cu numarul de unităţi de produse finite care se pot obţine prin exploatarea normală a capacităţii de producţie . Creşterea eficienţei cheltuielilor publice este rezultatul folosirii analizei costbeneficiu . se stabilesc indici ai consumurilor specifice şi ai gradului de utilizare a acestora . competenţa profesională .necesară folosirea eficientă a resurselor bugetare alocate pentru a se putea acoperi cât mai multe nevoi sociale. cheltuielile cu dobânzile se stabilesc pe baza volumului de credite bancare minim necesare. identificându-se cauzele care au determinat rezultatele obţinute şi măsurile care se impun pentru îmbunătăţirea acestor rezultate. energie . care presupune o abordare mai obiectivă şi măsurabilă a acţiunilor care trebuie întreprinse în interes public. Este o metodă frecvent folosită în deciziile de infrastructură publică referitoare la apă. . salariile sunt corelate cu calitatea muncii.Se folosesc instrumente specifice de normare . În analiza eficienţei economice a cheltuielilor publice se folosesc indicatori ai utilizarii efective. cu nivelul preţurilor şi tarifelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful