PROIECT

Pentru examenul de certificare a competentelor profesionale Nivelul ii DOMENIUL : INDUSTRIA ALIMENTARA CALIFICARE :BRUTAR PATISER PREPARATOR PRODUSE FAINOASe

2009 - 2010

TEMA PROIECTULUI PATEURI CU BRÂNZĂ CUPRINS 2 .

5 Împachetare………………………………………………………. 2.......……… 1....... 2........1 Proprietăţi senzoriale……………………………………………….9 Coacere…………………………………………………………… PROCESUL DE FABRICARE 9 9 9 9 9 9 9 10 10 10 Capitolul 3 – PROPRIETĂŢI SENZORIALE.2 Prelucrarea aluatului………………………………………….2 Ouăle……………………………………………………………… 1................. TRANSFORMĂRI CE AU LOC ÎN 3.2......6 Turare ………………..........1Materia primă: Făina………………...………………………… 2...……………………………… 1.......2 Materii auxiliare……………........ 4. Capitolul 1 – CARACTERISTICILE MATERIILOR PRIME ŞI AUXILIARE 1..…………………………………………...2 Transformări ce au loc în procesul de prelucrare al foietajului……....2 Descrierea operaţiilor tehnologice………...2.4 Adăugare de grăsimi….1 Sarea……………………………………………………………… 1.3 Grăsimea ………………………………………………………… 1...3 Defecte de fabricaţie………………………………………………… 13 Capitolul 4 – MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI IGIENĂ 4..2.…………………………………………… 2..2...1 Măsuri de igienă în unitatea de fabricaţie.........2.. 11 3.2..........4 Oţetul……………………………………………..1 Reţatar…………………………………... …....2.3 Creştere……………………….2. 2.....2 Nome de protecţie şi securitate în muncă..............2...2... …………………………………..ARGUMENT……………………………………………………. 2..7 Porţionare………………………………………………………… 2... BIBLIOGRAFIE………………………………………………………… 14 16 17 19 3 ..………......... ANEXE…………………………………………………………………........……………… 8 2...1 Dozarea…………………………………........ 2.2....8 Modelare…………………………………………………………....... 2......2........2.... 11 3. Capitolul 2 – PROCESUL DE FABRICAŢIE AL SORTIMENTULUI “PATEURI CU BRÂNZĂ” 4 5 6 6 7 7 7 2......... ………………………………...

rezulta preparate cu valoare nutritive mare. aluat simplu sau cu adaos. Aceste produse au o tehnologie specifica in functie de grupa de aluat de patiserie din care fac parte atat aluatul nedospit cat si cel dospit. respectiv cu branza. in urma procesului de finisare. toate avand o valoare energetica ridicata.Produsele din patiserie constituie alimente ce se pot consuma zilnic alături de celelalte produse alimentare. Produsele se prezinta sub diferite forme. 4 . Din aceste motive m-am decis sa aleg ca tema de proiect fabricarea unui produs in foietaj. protide. lipide. se pot fabrica intr-un numar mare de sortimente. din grupa produselor de patiserie cu adaos fac parte si produsele din foietaj. dupa umplutura folosita. cu o valoare nutritive ridicată. crema de vanilie. cu gustul dulce si placut. legume si fructe. cu aspect exterior atragator. alaturi de cele din aluat fraged sau oparit. vitamine si saruri minerale. Preparatele din foietaj cu umplutura din branza sunt apreciate atat ca valoare energetica ridicata furnizata de foietaj cat si pentru valoarea nutritiva datorata proteinelor in branza. cu foietajul bine desprins in foi. la care se adauga si calitatile gustative deosebite si posibilitatea de a putea fi servite atat ca gustare cat si desert. Preparatele din foietaj. datorita continutului ridicat de glucide. gem sau marmelada. iar mirosul characteristic umpluturilor utilizate. ce îi furnizează organismului uman o parte din substanţele necesare activităţii vitale.pateurile in branza telemea. cu suprafata lucioasa. Produsele din foietaj sunt produse complexe ce se obtin prin combinarea foietajului crud sau copt cu materii prime sau semipreparate diferite.

Gradul de extractie reprezinta o cantitate de faina de un anumit fel ce se extrage din 100 kg de grau cu greutatea hectrolictica 75 kg.CAPITOLUL 1 Caracteristicile materiilor prime si auxiliare ce intra in fabricarea sortimentului PATEURI 1.1 Materia primă: Faina Faina este materia prima principala si este de trei feluri:  neagra. Fainurile obtinute prin macinarea graului pot contine un continut diferit de tarate si de gradul de extractie. Aceasta proprietate a fainii este importanta pentru procesul de panificatie. Proprietatile fizice ale fainii si determinarea lor este: a) CULOAREA-se determina prin metoda PEKAR. introducand lopetica usor inclinata intr-un vas cu apa rece aproximativ 1 minut pana cand nu se mai formeaza bule de aer. moale sau grisata (aspra). Comparatia se face atat la lumina confuza cat si la lumina directa. O alta metoda este metoda colorimetrica ce se bazeaza pe proprietatea fainii de a reflecta alumina. Prin umezire faina capata culoarea aluatului si asa se diferentiaza mai bine.  alba. atat culoarea aluatului cat si diferitele impuritati. pe o lopetica de lemn se intinde 5g de faina de examinat intr-un strat dreptunghiular si alaturi o cantitate de faina etalon corespunzatoare fainii de examinat. b) FINETEA SI GRANULOZITATEA Faina poate fi fina. cat si neteda. deoarece gradul de finite al fainii influenteaza modul cum se desfasoara in aluat procesele 5 .  semialba. atat in stare uscata. Tipul fainii este reprezentat de continutul ce cenusa x100. dupa indepartatrea marginiilor si indepartarea fainii de prisos se preseaza cu o spatula si se diferentiaza mai bine cu taratele.

Pentru determinarea gustului se mesteca o cantitate mica de faina. o o d) GUSTUL FAINII placut. faina prea fina. daca este pastrata la un loc cu produse cu miros greu (ex. insa se inmoaie repede si are o porozitate redusa. calitatea si randamentul fainii. o pentru a imbunatatii calitatea gluentului. putand depista si eventualele impuritati minerale prin scrasnetul caracteristic. 6 . biochimice. placut dulceag.5 %. formeaza un aluat de consistenta tare.5-15 %. b) CULOAREA Sarea trebui sa fie alba. Daca este acru sau amarui arata ca faina este alterata. o umeda 15 %. dar se admit nuante cenusii si puncte negre. Astfel. amestecata cu apa. sau se introduce intr-un pahar cu apa la 55-60 C se acopera 5 minute cu sticla de ceas si apoi se miroase.2. 1. precum si proprietatile fizice ale aluatului. benzina). coloidale. nu opune rezistenta la rupere. characteristic de cereale.1 Sarea (NaCl) a ) SCOPUL o pentru imbunatatirea gustului. e) UMIDITATEA Este importanta din punct de vedere al calitatii randamentului o uscata 14. Mirosul de mucegai sau alt miros strain denota ca faina este alterata sin u se poate folosii.fizico-chimice. c ) MIROSUL FAINII Faina normala are miros placut. o medie 14. Mirosul se determina frecand in palma o cantitate de faina si apoi se miroase.2 Materii auxiliare 1. Aluatul fara sare este foarte moale si alifios. Faina fiind un produs higroscopic.

7 . 1. o 30 % galbenus. Daca introducem in solutie de sare cu concentratie de 10 % sare. Scopul folosirii grasimii este: . • Margarina. 1. 1.3 Grasimea • Ulei. In ultima vreme se tinde la inlocuirea grasimilor clasice cu unele sorturi speciale perntru panificatie sau cu emulsii concentrate de grasimi. • Unt.c) GUSTUL Normal de sarat.2 Ouale Greutatea unui ou se ridica la 53g. iar impuritatra se verifica astfel: . o 15 % coaja. gustul si culoarea.2. mirosul. ouale cele proaspete raman la fund.se incalzeste o cantitate de 100g sare. Daca sunt vechi plutesc la suprafata iar daca sunt foarte vechi se ridica imediat la suprafata.4 Otetul Este folosit in cantitati mici si se adauga pentru a marii porozitatea aluatului.aspectul. si daca se intuneca culoarea inseamna ca are substante organice in ea.imbogatirea valorii nutritive alimentare si a calitatii produselor Pentru grasimi se verifica: .2. Proprietatile organoleptice ale grasimilor se confrunta cu normele de vigoare. o 59 % albus.2.

in 10 dreptunghiuri de 6x6cm.CAPITOLUL 2 Procesul de fabricatie al sortimentului „Pateuri cu brânză” 2. Se impatureste foietajul in doua. si se coc la 250 C. 15g faina). Se servesc calde la gustare.1 REŢETA Sunt preparate din foietaj si umplutura de branza. Foietajul ( unt 280g. Se aseaza pe tava stropita cu apa. otet 5ml. cu grisul (50g fiert si temperat) sau cu branza dulce de vaci (50g) si un ou. sare 5g) preparatul se intinde in grosime de 0.5cm. Umplutura se pregateste cu putin timp inainte de utilizare. Se indeparteaza surplusul de faina si se taie cu cutitul incalzit direct la flacara. branza de vaci 50g. potrivind consistenta cu 15g faina. 1 ou. In mijlocul fiecarei bucati se aseaza umplutura (telemea 100g. 8 . se ung cu oul (1buc) la suprafata. realizand pateul. Umplutura se obtine omogenizand branza telemea (100g).

3 Cresterea: fiecare bucata de aluat se cresteaza la suprafata cu ajutorul cutitului (in forma de X). cu temperature de 15-17 C si numai pe mese cu blat de lemn. acoperit cu un prosop umed. Se lasa la rece minimum 30 minute. grasimea sa aiba aceiasi consistenta cu aluatul. pentru repartizarea grasimii in strat uniform in interiorul aluatului.2 Descrierea operaţiilor tehnologice 2. la temperature de 0-4 C. prin framantare normala. gluentul devine elastic. 2.4 Adaugarea de grasimi: aluatul se intinde in forma de romb. sa I se inlature complet apa sis a fie modelat cu ajutorul fainii in forma de paralelipiped.2.2.2 Prelucrarea aluatului: sa se faca in camere speciale. indepartand surplusul de faina folosit la intindere si apoi se impatureste in patru (efectuand astfel prima turare).2. pentru a usura procesul de turare. dupa care se repeat operatia de intindere si impaturire in patru inca de trei ori la intervale de 30 minute.6 Turarea: aluatul format din coca si grasime se preseaza usor cu medeneaua. fara a se lasa portiuni neacoperite. 2. 2. Aluatul divizat se modeleaza in forma rotunda. Deasupra se aseaza grasimea. care are aceiasi consistenta cu aluatul. timp in care se si subtiaza. 2. Aluatul sa se cresteze dupa omogenizare sis a se lase sufficient in repaus.2. asa incat fiecare4 bucata de aluat sa fie intinsa de patru ori si impaturita de fiecare data in patru. lasandu-I mijlocul mai gros. Se acopera cu un tifon umed (pentru a nu prinde crusta) si se lasa in repaus pentru a-si recapata elasticitatea necesara procesului de prelucrare ce urmeaza. acoperind grasimea. Foaia obtinuta se perie bine cu borfasul la suprafata.2.5 Impachetarea: colturile de romb se pliaza din sensuri opuse. Repausul dureaza 20-30 minute (cand cedeaza cu usurinta la intindere). Se intinde apoi cu merdeneaua sau se introduce la laminar pana se asigura grosimea de 1cm. 2. Dupa prepararea aluatului urmeaza divizarea in bucati de maxim 1kg. Sub actiunea enzemelor de faina.2.2. 9 . Aluatul sa se intinda in forma de romb.1 Dozarea inseamna cantarirea materiilor prime si auxiliare. avand mijlocul mai gros.

asigurand coacerea uniforma.8 Modelarea: se realizeaza manual.9 Coacerea: se realizeaza la inceput la temperatura de 220-250 C pentru a asigura gelificarea rapida a amidonului coagularea proteinelor aflate la exteriorul preparatului. 2. 2.2. in functie de natura preparatului. Stropirea tavii cu apa are ca scop: • grabirea procesului de desprindere a foii.2. asezandu-se direct pe tava stropita cu apa rece. pentru a asigura topirea grasimii din aluat si taierea unuforma.2. Se reduce apoi temperatura la 180 C. 10 . • mentinerea dimensiunilor preparatelor.7 Portionarea aluatului: indifferent de preparatul la care se utilizeaza.2. se face cu cutitul bine incalzit direct la flacara. mentinand in felul acesta grasimea in interiorul preparatului si formarea rapida a vaporilor necesari procesului de desprindere in foi.

Este nedospit si se obtine printr-o tehnologie speciala. In timpul framantarii.  solubilizarea componentelor . are loc: A.2 Transformari ce au loc in procesul de prelucrare a foietajului In procesul de obtinere al foietajului.CAPITOLUL 3 Proprietăţi senzoriale. Afanarea aluatului se realizeaza sub presiunea vaporilor de apa ce se formeaza in timpul coacerii prin evaporarea apei incorporate in procesul de framantare. sa fie bine legat . elastic si deschis la culoare. FAINA utilizata trebuie sa aiba un grad de extractie de 30% si un continut de gluent umed intre 24-32%. componentele solubile intra in procesul solubilizare. plantol sau in amestec). Modificarea proteinelor. au loc o serie de transformari care incep inca din faza de obtinere a aluatului. transformari ce au loc in procesul de prelucrare a foietajului 3. Prin aceasta tehnologie se urmareste ca. Fragezimea aluatului trebui sa fie mare si se realizeaza daca se respecta fazele de obtinere si calitatea alimentelor.sub actiunea apei.1 Proprietăţi senzoriale FOIETAJUL: Este aluatul in compozitia caruia sunt cuprinse un numar redus de componente: faina si grasime semisolida (unt. dupa coacere aluatul sa se desprinda in mai multe foi suprapuse. astfel: 1. 11 . 3. margarina.  hidratarea substantelor proteice prin osmoza (75%) sau absortie (25%) .ca urmare a combinarii fainii cu solutia care favorizeaza patrunderea apei intre particulele de faina.

In aceste spatii se imbiba grasimea. In timpul procesului de turare.  incalzirea foietajului creeaza conditii optime amidonului pentru a absorbi apa legata prin absortie in timpul framantarii si a celei eliberate din proteine. Cresterea elasticitatii aluatului. 4. se dilate sub actiunea caldurii. Modificarea amidonului  cresterea cantitatii de glucide solubile.  Apa care se evapora lasa in locul ei spatii goale. are loc suprapunerea repetata la aluat si grasimi. 3. In procesul de coacere. Desprinderea aluatului in foi. Aluatul isi pierde plasticitatea si incepe fixarea structurii. asigura aluatului rezistenta si elasticitate. elasticitate necesara procesului de prelucrare. D. favorizand cresterea preparatului in volum. etc.  stabilizarea elasticitatii si a rezistentei aluatului – umflarea suficienta a proteinelor depilierea lor. ca urmare a framantarii.  sub influenta enzimelor din faina are loc cresterea elasticitatii gluentului. 12 . Numarul acestor straturi depinde de felul impaturirii.  prin procesul de turare. sub actiunea caldurii. 2.  apa din aluat.  prin framantare creste cantitatea de glucide solubile in apa. are loc: A. mentinerea formei . favorizand departarea unei foi de cealalta. care impreuna formeaza gluentul. In timpul repausului.  bulele de aer inglobate in procesul de framantare si turare. influentand pozitiv cresterea in volum. Formarea straturilor alternative de aluat si grasime. C. formarea gluentului – solubilizarea componentelor favorizeaza umflarea gliadinei si a gluteninei. Formarea culorii. Cresterea in volum a foietajului. are loc: A. favorizand ulterior gelificarea amidonului. B. B. aromei gustului. Gelificarea amidonului. se transforma lent in vapori care se elimina in mod treptat. are loc: A.

in celelalte situatii se pot prevenii defectele. Grasimea are consistenta diferita de a se aluatului.3 Defecte de fabricatie a “PATEULUI CU BRÂNZĂ” si masuri pentru prevenirea lor DEFECTE Dupa combinarea cu grasimea. Faina a avut un gluent slab. Daca defectul se poate observa inainte de racirea completa. dandu-i culoare Aroma si gustul se formeaza in urma transformarilor fizice si chimice care au loc pe parcursul intregului process tehnologic. Nu s-a asigurat temperatura de coacere (250 C) Dupa coacere prezinta aspect turtit insufficient crescut. Un asemenea foietaj se foloseste numai pentru obtinerea foilor destinate prepararii cremsnitului milles feuilles. Insuficient copt la mijloc Nu s-a respectat timpul de coacere. CAUZE Faina nu a fost de calitate corespunzatoare. Nu s-a indepartat excesul de faina folosita pentru turare. grosimea nu repartizeaza uniform. cu apa. Nu s-a asigurat racirea corespunzatoare. Lasa urme de grasime pe Tava a fost unsa cu grasime si nu stropita mana. care nu a rezistat la presiunea vaporilor. aluatul isi modifica consistenta La primul tur aluatul rupe. pentru absorbi o parte din grasimea aflata in exces. Temperature camerei in care se lucreaza depaseste 20 C REMEDIERI Nu se poate remedia decat atunci cand este de vina temperature de lucru. 3. Nu s-a respectat reteta. Se pot prevenii. Coacerea s-a facut la o temperature sub 250 C. sub influenta temperaturii se formeaza dextrina si caramelizarea glucidelor. etc. Temperatura de coacere a fost prea mare in prima faza. se introduce din nou la copt. Dextrinele se dizolva sub actiunea vaporilor de apa si se ridica la suprafata preparatului. Se pot prevenii aceste defecte. 13 . se Grasimea nu a fost omogenizata inainte de a se combina cu aluatul. Inainte de servire suntasezate pe hartie alba groasa. baclavalei. Alimentele de calitate necorespunzatoare. nu s-a indepartat excesul de apa din grasime . Foietajul a fost ambalat in stare fierbinte.

Ouale vor fi pregatite in camere separate. lapte. pentru asigurarea unor conditii de igiena speciale. In salile de fabricatie se vor folosii instalatii de aspiratie pentru eliminarea depunerilor de praf. grasime. Toate materialele ambulate in saci vor fi depozitate pe gratare cu stive cu o distanta intre ele de minim 75cm. Teritoriul unitatii trebui sa fie bine intretinut si in cea mai buna stare de curatenie.5%) la temperature de 35-45 C. clorura de var 2% timp de 5 minute si apoi se clatesc. A. apoi se trec printr-o solutie. oua) vor fi depozitate in camere frigorifice (+4 C). Regimul igenico-sanitar al procesului tehnologic si al produselor conform normelor tehnice de igena.1 Masuri de igienă: Pentru a prevenii dezvoltarea mustelor si a rozatoarelor. Se folosesc exclusive oua de gaina. 14 . pentru o buna circulatie a aerului si prevenirea infestarii. care pot fi in mod natural cu germeni capabili de productia toxiinfectiilor. care se refera la urmatoarele:  materiile prime si materialele participante la procesul de productie trebuie sa corespunda prescriptiilor sanitare prevazute in standardele in vigoare. Ouale se pun la inmuiat intr-un vas cu solutie alcalina (0. trebuie sa fie asigurate conditii corespunzatoare de depozitare si de indepartare a rezidurilor.CAPITOLUL 4 Masuri de tehnica a securitatii muncii si masuri de igiena 4. Materiile prime (drojdie.  incaperile pentru depozitare trebuie sa fie bine uscate si neinfestate. fiind interzisa categoric folosirea celor de rata. Intretinerea igenica a spatiilor tehnologice. a utilajelor si materialelor pentru producti:.

usor de spalat. pardoseala va fi neteda.6-1. fara incrucisari ale procesului tehnologic. C.inlaturarea mirosurilor particulare. impermeabila.incaperile de productie trebuie sa fie amenajate in asa fel incat sa asigure un circuit continuu al produsului de la material primara la produsul finit. Personalul din unitatile de productie care manipuleaza. fizico-chimice sau valoarea nutritive a produsului ambalat prin. cu inclinare corespunzatoare. in scopul asigurarii conditiilorigenice de fabricatie a produselor. pentru a asigura scurgerea apei de spalare si a rezidurilor lichide. este obligat sa respecte masurile de igiena personala. . D.se va asigura o iluminare suficienta a incaperilor si o temperature si ventilatie corespunzatoare. .sanitare: .spalarea se va face ori de cate ori este necesar si va fi urmata de o dezinfectie cu o solutie de var (5%). prepara. Angajarea si admiterea la locul de munca se va face numai dupa efectuarea examenelor medicale si de laborator. .Cerintele igenico-sanitare privind personalul: Personalul din unitatile de productie are obligatia sa se supuna unor reguli de ordin strict obligatoriu in scopul asigurarii conditiilor igenice de fabricarea produselor. Personalul din unitatile de productie are obligatia de a se supune unor reguli stict obligatorii. .. 4.2 PROTECTIA MUNCII 15 . B.cedarea componentilor chimici. Intretinerea spatiilor social.spalarea mainilor cu apa si sapun. pentru a permite spalarea lor.peretii se vor acoperii la o inaltime de 1. taierea unghiilor scurt si strangerea parului sub boneta sau basma alba. Intrtinerea igenica a ambalajelor si mijloacelor de transport: Ambalajele folosite in productie trebuie san u influenteze caracteristicile organoleptice.intretinerea curateniei in spatiile social-sanitare se va asigura de alt personal de intretinere decat cel pentru intretinerea curateniei in sala de fabricatie. .8 m. urmata cu apa clorinata 0.1%. transporta sau ambaleaza produse alimentare sau vin in contact cu utilajele folosite. Echipamentul de protectie sanitara a produselor purtat de muncitori trebui sa fie curat si bine ingrijit. .

ANEXE 16 . . . se va face astfel incat sa nu se depaseasca marginea acestora.la prepararea aluatului. si nu necesita efort deosebit pentru manipulare.instalatiile de laminare vor functiona numai cu gratare de protectie incat muncitorii san u poata sa introduca mana intre tavalugi. cuvele de malaxor se vor manipula numai prin impingere cu exceptia cazurilor cand se scot din dispozitivul de fixare la malaxor. .ambalarea mecanizata a produselor se va face astfel incat sa se evite blocarea spatiului din jurul masinilor cu ambalaje sau produse ori alte obiecte.masina de divizat si de modelat se va curate numai la terminarea lucrului si scoaterea de sub tensiune. . Cablul de alimentare cu energie va avea invelisul exterior integru.arzatoarele si injectoarele trebuie sa fie numai de tipuri standardizate.descongestionarea cailor de acces. .Pentru ca oamenii sa-si desfasoare activitatea in bune conditiuni trebuie sa aiba conditii corespunzatoare. . . .muncitorii vor purta halite sau bluze incheiate complet iar manecile stranse cu elastic sau nasturi si se va evita apropierea de organele in miscare ale masinilor ce nu pot fi protejate cu aparatori. . . malaxoarele cu functionare periodica vor fi folosite numai cu aparatori impotriva accidentelor si dup ace cuva sa cuplat correct puse la sistemul de antrenare. de batut oua se vor folosii incat sa nu se produca scurgeri ale continutului pe pardoseala spre a evita accidentarea prin alunecare. respective fiecarui loc de munca.la depozitarea si livrarea produselor si asezarea produselor in navete. incat sa fie prevenite accidentele si inbonlavirile profesionale.rzervarea culoarelor de latime corespunzatoare pentru efectuarea manipularilor in conditii de securitate a muncii. .intalatia de topit grasimii. La depozitarea si pregatirea materiilor prime: .aszarea in stive a materiilor prime si auxiliare se va face respectand inaltimea ce asigura stabilitatea stivelor.cernatoarele vor supraveghea cu atentie si nu se va indeparta gratarul de protectie din palnia de alimentare. si omologate si se vor exploata numai de catre personal calificat sau instruit in acest sens. In vederea asigurarii unor astfel de conditii s-au stabilit norme specifice procesului tehnologic. iar stivuirea navetelor va asigura stabilitatea lor atat in stare de repaus cat mai ales pe timpul manipularilor.

Utilaje folosite la obtinerea foilor de foietaj Cuptor Masina de laminat aluatul Malaxor 17 .

Realizarea preparatului “ Pateuri cu umplutura de branza” 18 .

“UTILAJUL SI TEHNOLOGIA PANIFICATIEI SI PRODUSELOR FAINOASE”. NICULESCU NICOLAE.ING. ED. EDITURA BUCURESTI 2003. a-XI-a. NICULESCU NICOLAE. PEDAGOGICA BUCURESTI 2003. DRAGOI MARIANA.  19 .  “TEHNOLOGIA PRODUSELOR DE PATISERIE” CLASELE a-X-a.  “UTILAJUL SI TEHNOLOGIA PANIFICATIEI SI PRODUSELOR FAINOASE”. NICULAE EUGENIA. a-XII-a. DR. ED. MANAILESCU ANGELA. DIDACTICA SI PEDAGOGICA 1990. MOLDOVEANU GHEORGHE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful