MEDIU-sistemul ce cuprine 3 componente:apa aer si sol .Pol.aerului: Poluarea repr.

orice activitate care,prin consecinţele sale, aduce modif echilibrelor biol, influenţând negativ ecosistemelecu urmări nefaste starea de sănătate şi confortul speciei umane.Prin pol aerului se înţelege prezenţa în atmosf a unor subst străine kre în funcţie de concentr şi timpul de acţiune provoacă tulburări în echilibrul nat,afectând sănătatea şi confortul omului sau mediul de viaţa al florei şi faunei.Princ subst ce contribuie la pol atmosf sunt:oxizii de sulf şi azot,clorofluoro-carbonii, dioxidul şi monoxidul de carbon;aceştia fiind doar o parte din miliardele de tone de materiale poluante pe care le genereaza în fiecare an dezvoltarea industriei,si kre afecteaza ecosist acvatice şi terestre în momentul în kre poluantii se dizolva în apa sau precipita sub forma de ploaie acida. Surse de pol: Reprez locul de producere si evacuare in m.înconj a unor emisii poluante.Sursele de pol sunt naturale si artificiale.S.naturale produc o pol accidentala kre se integreaza repede în ciclul ecologic.Vulcanii pot polua atmosf cu pulberi solide,gaze si vapori,subst toxice dat.continutului lor mare de compusi ai sulfului,ce rez in urma eruptiei.Furtunile de praf provocate de uragane,cicloane produc pol atmosf pe mari intinderi.Pulberea poate fi ridicata pâna la mare înalţime şi odata ajunsa întro zona anticiclonica,incepe sa se depuna..Cant mici de pulberi meteorice patrund în atmosf.Trasnetul şi temp ridicate sunt cauzele declansarii incendiilor din paduri,kre se intind pe supraf de sute de ha, formand nori de fum.Pol atmosf cu NH3,H2S,CO2 poate fi produsa şi de o serie de gaze rezult din descomp anaeroba/aeroba,a reziduurilor precum:deşeuri organice industriale sau alimentare,cadavre,dejecţii umane şi animale,frunze.Putrefacţia sau descomp anaeroba,elib în aer subst toxice,rau mirositoare si inflamabile.Particulele vegetale precum polenurile,sporii mucegaiurile,algele,ciupercile şi fermentii pot polua atmosf.Spre deoseb de praf,acestea sunt mai periculoase deoarece o sg particula poate provoca imbolnavirea unui organism viu.Aceste part veg alaturi de bacterii,microbi si virusi reprez princ pol patogeni ai aerului.S.artificiale sunt mai numeroase si cu emisii mult mai daunatoare,fiind întro dezvolt continua dat extinderii tehnologiei.Categ de materiale ce pot fi agenti poluanti sunt:materii prime (carbuni, minerale etc.),impuritaţi din materiile prime(sulf, plumb,mercur, arsen) produse finite(ciment,clor,negru de fum).Pol atmosf cu particule solide este cea mai veche şi mai evidenta categorie de pol artif.Dintre surse putem aminti procesele industriale si combustibilii. Pol industriala: Ind termoenergetica elimina în atmosf pol:praful,oxizii de sulf şi de azot,iar în cant mai mici hidrocarburi,funingine,sulfaţi şi ac.organici.Toţi combustibilii uzuali conţin cenuşa prov din subst solide necombustibile.Odata cu evoluţia capacitaţilor de productie de energ electr va creşte şi vol pol emişi în aer.Deasemenea şi dezv economica a combustibililor sup va duce la creşterea utiliz combustibililor inf şi odata cu aceştia şi a cant poluanţilor emişi.Ind siderurgica produce o imp pol a atmosf.In aceasta ind minereul de fier şi carbunele sunt materiile prime kre degaja în atmosf atât poluanţi solizi cât şi gazoşi.Princ pol sunt:prafurile,fumurile, în spec cele roşii ale oxidului de fier şi bioxidul de sulf.Ind met neferoase:contribuie la pol atmosf cu produse toxice.Multe dintre acestea poseda anumite prop fizicoch kre le fav rasp sub forma de aerosoli..Metalele nef utiliz în ind se împart în 2 grupe:grele şi uşoare.În afara de particulele solide,metalurgia nef produce şi imp emisii de gaze toxice,în spec vap de mercur şi compuşi de sulf.Dintre pol din metalurgia met nef grele cel mai imp este Pb,deosebit de toxic.Metalurgia met nef uşoare este caract în spec prin ind Al şi a beriliului.În cazul prelucrarii primului se emana în aer ac.fluorhidric şi fluoruri.Poluanţii atmosf rez din aceasta ind sunt:beriliul metalic,oxidul,sulfatul,fluorura hidroxidul şi clorura de beriliu.Ind mat de construcţie:are la baza prelucrarea,unor roci nat cele mai poluante fiind ind.cimentului,azbestului,Mg şi gipsului.Ind cimentului este una dintre cele mai imp în privinta poluarii atmosf.Ind Mg:este asemanatoare cu cea a cimentului. Ind gipsului are la baza prelucrarea sulfatului de calciu prin ardere şi macinare.Deasemenea este f. imp şi ind azbestului care,produce un praf cu o concentr ridicata şi f greu de reţinut în ap de epurare.Ind ch:are ca

poluanţi princ emisiile de gaze,ele fiind amestecate cu particule solide sau lichide..Prin interacţiunea ch a acestor subs din aer cu diversele forme fizice ale apei, şi prin intervenţia unor catalizari fiz-ch rezulta subst ch foarte toxice. Ind petrolului:este necesara deoarece creaza o sursa imp de energie,însa pe kt este de necesara,pe atât de periculoasa dpdv ecologic.Petrolul şi subst rezultate din prelucr acestuia contribuie la aparitia smogului.În afara dezastrului ecologic,evapor în atmosf este destul de intensa,astfel cca 25% din pelicula de petrol patrunde în aer sub forma de hidrocarburi.În concluzie,nu exista ramura industriala kre sa nu polueze cu:fum,pulberi,vapori,gaze,deşeuri toxice etc. Poluarea prin mijloacele de transport: O alta sursa imp de pol a aerului o constituie mijloacele de transport. În aceasta categ intra:autoveh,locomotivele,vapoarele,avioanele etc.Cea mai mare pondere de gaze ce pol aerul prov însa de la autoveh, dat nr f mare al acestora.Cum maj autoveh sunt concentrate în zonele urbane se poate înţelege rolul lor deosebit de imp în pol oraşelor.Indif de tipul motorului autoveh pol aerul cu oxizi de carbon şi de azot, hidrocarburi nearse,oxizi de sulf,aldehide,plumb,azbest,funingine etc.În prezent vehiculele polueaza de 8-10 ori mai puţin decât cele care au existat în circulaţie acum 30 de ani.Pol produsa de avioane prez caracteristici specifice combustiei şi extinderii zborului în stratosfera. Particularitaţile stratosf accentueaza pol, din cauza rarefierii aerului. Ag poluanţi au un timp mai lung de acţiune,iar vaporii de apa rez sunt solidificaţi în cristale fine de gheaţa,ce form o nebulozitate ce diminueaza rad.solara.Cu toate acestea avioanele produc o poluare mai redusă decât alte mijloace de transport, datorita utilizarii de turbine cu gaz şi a unui combustibil înalt rafinat.Vapoarele utiliz motoare cu ardere interna şi produc o pol asemenea autoveh, iar locomotivele fol motoare Diesel electrice care emit cei mai puţini poluanţi dintre toate vehiculele. Alte tipuri de poluare: Incinerarea deşeurilor:produce poluanti gazoşi urât mirositori şi particule solide ce polueaza neadmis atmosfera. Prin combustia ambalajelor din material plastic se elib ac clorhidric şi ag plastifianţi ca policlorobifenoli,deosebit de toxici.Arderea ierburilor uscate şi nefolositoare de pe câmpuri reprez o masura de distrugere a daunatorilor şi de mineralizare a terenurilor. Fumul de ţigara:prin arderea tutunului are loc o distilare uscata a acestuia,iar în fumul emis au fost identificaţi circa 3000 de subst,care sunt mutagene şi/sau cancerigene. Dintre acestea amintim:nicotina,oxidul de carbon,benzopirenul,acroleina,hidrocarburi, compuşi ai HCN şi ai ac organici,alcoolul metilic,fenolul,piridina,plumbul,plutoniul radioactiv etc.Acţiunile patogene ale fumului de ţigara pot fi:cardiovasculare,respiratorii şi cancerigene.Contaminarea radioactiva:a existat întotdeauna, dar sa accentuat at knd criza de hidrocarburi fosile a fost soluţionata cu energie electronucleara.Princ surse de polradioactiva sunt:mineritul uraniului şi plutoniului,uzinele de preparare a combustibilului nuclear,deşeurile centralelor nucleare,experienţele nucleare, avariile şi accidentele nucleare.Pol fonica:este o pol ce se produce dat unor zgomote sau emisii de sunete cu vibraţii de o anumita intensitate ce produce o senzaţie dezagreabila, jenanta şi chiar agresiva.Princ surse de poluare fonica sunt:transporturile terestre şi aeriene,şantierele de construcţii,complexele şi platformele industriale etc. Dispersia pol in atmsf: Din nefericire elem poluante nu ramân la locurile unde sunt produse, ci, dat unor fact influenţi,se departeaza. Aflate în concentr mare la sursa emitenta,pe masura ce se departeaza se împraştie şi dat unor fen fiz sau ch,cad sau se descompun realiz o autopurificare a atmosf.Princ fact kre contribuie la misc poluanţilor în atmosf sunt: temp,umiditatea,vântul,turbulenţa şi fen macrometeorologice.Temp aerului nu este o marime constanta,ea prez 2 feluri de variaţii:periodice şi accidentale. Variaţia aerului în funcţie de presiune şi de înalţime este un fact imp care intervine în deplasarea maselor de aer şi în raspândirea în atmosfera a impurifianţilor.Umidit crescuta duce la formarea ceţii,care produce concentrarea impuritaţilor. În zone poluate ceaţa se form dand naştere smogului.Vântul este

Pol aerului cu aerosoli are ca efect o acţiune iritanta.Turbulenta este un fen care rezulta din dif de temp. fier).în care . Pol aerului si sanatatea omului: Dpdv al igienei. cât şi prin prop sale fiz. spre ex din actiunea smogului produs de industrie.aerul infl sănătatea atât prin compoz sa ch.Agenţii poluanţi altereaza şi perturba relaţiile normale ale omului cu mediul înconj şi pe cele formate între ecosisteme.Acest fen fav repede amestecurile şi de aceea difuzia impuritaţilor în masa de aer turbulent se face mai repede.mutagene şi teratogene sau pot fi caract prin apariţia unor îmbolnăviri. alergica.olfactive.Smogul reduce vizibilitatea naturala şi adesea irita ochii şi caile respiratorii.În aşezarile urbane cu densitate crescuta. Efectele directe sunt repr de modif care apar in starea de sănătate a populaţiei ca urmare a expunerii la agenţi poluanţi Aceste modif sunt:creşterea mortalităţii. ploile acide sunt din ce în ce mai frecvente.sonore etc.apariţia unor modif fiziologice directe şi/sau încărcarea organismului cu agenţii poluanţi.sanguine.Aceste efecte pot fi rezultatul acumulării poluanţilor în organism. recoltele nu vor mai putea creşte normal în unele zone. deoarece pe masura producerii de poluanţi aceştia se acumuleaza în vecinatatea sursei şi concentraţia lor creşte progresiv.ce se poate transmite omului în urma utilizarii acestuia ca hrana.Studiile meteorologice au scos în evidenţa rolul maselor mari de aer ca factori de care depinde difuzia poluanţilor eliminaţi de surse aflate la sol.mişcarea orizontala a aerului.. unele state insulare pot fi acoperite complet de apa.Reducerea vizibilitaţii poate fi favorizata de anumite fen meteorologice (stagnarea aerului. reducerea elasticitaţii şi rezistenţei unor compuşi organici.infectanta şi de scadere generala a rezistenţei organismului.de o singura natura.Agenţii nocivi eliminaţi în atmosfera care pot provoca efecte daunatoare asupra felului de viaţa al oamenilor. vânturi puternice şi umiditatea ridicata). materiale şi substanţe cu care vin în contact prin fenomene fizicochimice complexe. iar datorita acestui fapt el este considerat cel mai imp factor ce contribuie la împraştierea poluanţilor. până când încărcarea atinge pragul toxic.efecte carcinogene. O creştere de 5°C a temperaturii pe totPamântul poate topi complet calotele arctice crescând astfel nivelul oceanelor şi inundând o mare parte din uscat. cancerigena.hepatice şi neuroleptice.Gradul de perturbare poate merge de la un simplu inconfort pâna la o acţiune toxica evidenta. gheţurile veşnice se topesc. Manifestările patologice pot fi:intoxicaţii cronice. diferite dupa natura poluanţilor şi a stratului material afectat.rata mortalitaţii poate sa creasca în timpul de expunere la smog. stratul de ozon se subţiaza. Calmul atmosferic este cea mai nefav cond meteorologica pt pol aerului.acţiunea toxica a petrolului deversat în oceane asupra peştilor. Toate acestea au la baza nu numai fenomene naturale (care se integreaza în ciclurile normale ale naturii). În unele situaţii acţiunea nociva este data însa numai de particule solide sau numai de gaze. decolorare şi spalare a unor materiale. dar şi poluarea excesiva cu care ne confruntam în ultimul timp.apariţia unor simptome sau modif fizio-patologice. toxica. Gazele şi vaporii care au un efect daunator asupra organismului se împart în: toxice respiratorii.Exista mai multe cai de deteriorare a confortului omului şi a senzatiilor sale vizuale. nivelul oceanului planetar creşte.care determina o continua stare de agitaţie interna.Poluanţii din aer pot determina degradarea şi deteriorarea ulterioara a unor obiecte.De asemenea modif patologice pot fi determ de impactul agentului nociv asupra anumitor organe sau sist.în situaţia poluanţilor cumulativi (plumb.creşterea morbidităţii. iar plantele şi animalele vor migra sau vor avea mari greutaţi de adaptare. Cele mai importante sunt fenomenele de coroziune. Consecintele majore ale pol aerului: Pamântul începe sa se încalzeasca.alergii.sau indirect. Efectele pol:Omul poate suferi direct de pe urma agenţilor poluanţi. animalelor şi plantelor sunt de cele mai multe ori sub forma unui complex de substanţe toxice în compoziţia carora intra atât particule solide cât şi gaze. caderile de ploaie nu vor mai putea fi absorbite în timp util. În astfel de condiţii de încalzire globala.

Apoi.apărând spasme.Toxicitatea azotaţilor şi a compuşilor rez din metabolizarea acestora se manif în tubul digestiv prin efecte iritante şi congestive asupra mucoaselor digestive. Bronşita severă poate conduce la emfizem. benzofluoranten etc.Mercurul prov aberatii cromozomiale.dioxidul de azot.trec prin placenta din corpul mamei în cel al fatului.convulsii şi moarte. beriliul.o mare producţie de salivă şi spasme musculare involuntare care contractă căile respiratorii.Efectele cronice ale intoxicaţiilor cu pesticide se obs asupra ficatului şi a sist nervos.cancerigeni:cei mai răspândiţi sunt hidrocarburile policiclice aromatice ca benzopiren. În contact cu sângele form sulfhemoglobina kre imprimă sângelui o culoare roşu-brună. Degenerescenţa fibroasă este numele dat acumulării de ţesut cicatrizat în plămân.CO2 nu produce tulburări ale organismului uman.Dintre poluanţii cancerigeni anorganici menţionăm azbestul.În unele .Pol.azbestul şi oxizii de fier. Pol. alterarea schimbului de gaze şi a procesului de oxigenare a sângelui.Pulberile induc disconfort şi boli specifice numite conioze.Cadmiul are o puternica actiune toxica asupra organism vii.anemii). Poluanti ce trebuie sa ne ferim organismul: O2 poate infl sănătatea efectul fiind determ de scăderea pres la niv alveolei pulmonare.asfixianţi sunt cei care împiedică asigurarea cu oxigen a ţesuturilor organismului.moarte).anomalii psihice.rinichii şi maduva osoasa.Pol. cobaltul.ozonul şi subst oxidante. nichelul şi seleniul.Fosforul împreună cu fluorul au un efect iritant asupra mucoasei t.Dioxidul de sulf produce iritarea mucoaselor şi dilatarea bronhiolelor.alergenici:in cazul pol nat (polen) precum şi a prafului din casă. Efectele pol asupra omului: Princ efecte asupra sănătăţii umane par a fi răni ale ţesuturilor delicate.digestiv. bariu etc.Azotaţii şi azotiţi pot provoca efecte nocive asupra omului prin intoxicaţie. arsenul.Cel mai imp este oxidul de carbon.afect cel.fen care se produce prin interm alimentelor şi a apei de băut. poate afecta sângele.iritanţi realiz efecte iritative asupra mucoasei oculare şi asupra ap resp. cromul.Cadmiul se presup k ar avea şi efecte teratogene şi cancerigene.Pol.Fen kre apar sunt de hipoxie sau anoxie.poluanţii să reprez unul dintre agenţii determinanţi sau agravanţi(boli respiratorii acute şi cronice.Astma este o boală supărătoare caract de insuficienţe respiratorii ce nu pot fi prevăzute.Deoarece ficatul este organul cel mai imp care metabolizeaza pesticidele.respiraţia este blocată şi persoana se sufocă treptat. În timp ce plămânul se umple cu ţesut fibrotic.nervoase ale creierului.Substanţa cancerigenă este cunoscută de multă vreme iar prezenţa în aer indică un risc crescut de cancer pulmonar.el este cel mai lezat.care form cu hemoglobina un compus relativ stabil (carboxihemoglobina) şi împiedică astfel oxigenarea sângelui şi transportul de oxigen către ţesuturi. prov grave afecţiuni(orbire.fibrozanţi produc modif fibroase la nivelul ap respirator. Tipuri de poluanti si actiunea lor: Pol.Pb poate prov anemie şi intoxicaţii cronice ce duc la tulburarea sist nervos şi poate prov o boala num saturnism. realizate de obicei prin deteriorarea membranelor celulare.Printre cei mai răspândiţi sunt dioxidul de siliciu. la care se adaugă compuşii de cobalt.Fosfaţii pot provoca efecte poluante ce se manif direct asupra omului prin apariţia intoxicaţiilor. Bronşita este o inflamare persistentă a bronhiilor şi bronhiolelor ce cauzează o tuse dureroasă.precum şi o sumă de gaze şi vapori ca dioxidul de sulf.cauzate de episoade bruşte de spasme musculare în pereţii bronhiali. amoniacul etc.benzontracen.acţionează toxic asupra măduvei osoase şi perturbă metabolismul. decât în situaţiile în kre este împiedicată trecerea gazului din sângele venos în alveola pulm şi eliminarea lui prin aerul expirat.responsabili de un nr f mare de alergii respiratorii sau cutanate.acţiunea iritantă se manif asupra rinichiului prin congestii şi hemoragii.o boală pulmonară obstructivă şi ireversibilă ce constă în contractarea permanentă a căilor respiratorii şi deteriorarea sau chiar distrugerea alveolelor. Unul dintre primele simptome ale inflamării este scurgerea de fluid (plasmă) din vasele de sânge.Cl.Aici intră pulberile netoxice.Pesticidele prez o acţiune toxică puternică a sist nervos modif transmiterea influxului nervos.

De regulă.In aceste cond toti poluantii „cuibăriţi” in acest spatiu.co-metaboliti.in doze crescute.acarienii vieţuiesc în toate casele (în covoare.care ocupă vol unei linguri de supă pot trăi câteva mii de acarieni.de biodegr.raport echilibrat. Cum pastram aerul curat ? Factori poluanti: Azi asistăm la o modificare importantă a habitatului.microorganisme hidrocarbon-oxidante.in zonele ferite de curenţii de aer.fie la locul de muncă:există un adevărat asalt de materii si materiale noi fol in acest scop.Zn).Bioremedierea solului poluat cu produse petroliere este un process dirijat de catre om.în special de prezenţa aici a alergenilor.Parametri optimizati sunt: aport O2.Aglomerările de acarieni pot fi găsite în crăpăturile de mobilă şi fisuri de materiale de construcţie.Ca.fum de ţigară. Modalit.plus unele modif de comportament(fumatul .odată introduse in organism produc alergii.monoxid de carbon.sunt „vânturaţi” şi inhalati de catre ocupantii incaperilor.cazuri creşterea celulară determinată de prezenţa materialelor străine din plămân poate cauza formarea unor tumori. spori de ciuperci.de 8-10 ori mai poluat decât cel din exterior”.gaze(radon.microelemente(S.ap de aer condiţionat care.a petrolului din solurile poluate: Biodegradarea produselor petoliere este un process natural pe care microorganismele (si alte grupe de organisme) existente in sol il realizeaza.Toate acestea.Mo.Tulpinile izolate sunt pastrate in colectii de microorganisme din care se realizeaza biopreparate bacteriene pentru aplicarea lor in actiunile de bioremediere.Tulpinile izolate sunt testate în laborator pentru evidentierea capacitatii de degradare a hidrocarburilorpetroliere de catre microorganisme prin însamântarea acestora pe medii minerale la care s-a adaugat titei.In incinta sa produs o activare a circulaţiei aerului interior.Cei mai frecventi poluanti intâlniti în încăperile noastre:aerosoli (praf.păr de animale.introduc in spaţiul de locuit un element nou:activarea miscarii aerului in incapere.Co.nutrienti. specialiştii în domeniul studiului mediului înconjurător au arătat recent că cca.Mg.Alergenii repr suma subst straine care.fie în locuinţa noastră.Aplicarea metodologiei de detoxificare prin bioremediere in situ a solurilor poluate cu compusi organici proveniti din titei necesita realizarea de biopreparate alcatuite din bacterii specifice.perdele. Acarienii: Denumiti şi „căpuşe de praf” acarienii sunt un fel de micropurici kre sunt purtati aleator prin spatiul unei incaperi.Fe.P).pe lângă elem benefice cunoscute(păstrarea temp si umiditătii aerului).Se estimează ca întro grămadă de praf. ochii inflamaţi.K.Mn.declansand reactia acestuia. care se realizeaza tot cu ajutorul microorganismelor (si a altor grupe de organisme).mobilier.introducerea animalelor în locuinte)au marit nr agenţilor care agreseaza corpul uman.Tulpinile bacteriene sunt izolate si selectionate din microflora autohtona a solurilor puternic poluate cu titei .aşternuturi.mirosuri(în bucătărie)etc.Na.prosoape)gradul de curăţenie fiind acela care poate diferenţia nr lor în locuinţa.O alergie se declanseaza knd sist imunitar „consideră” unele subst inofensive k fiind periculoase generand anticorpi pentru apararea organismului în cauză.Cancerul de plămân este deseori mortal.În acelaşi timp. strănuturile etc.locuri în care curăţarea profundă şi .Odată cu activarea sistemului imunitar împotriva „intruşilor” apar şi efectele secundare atât de cunoscute precum: nasul care „curge”.macroelemente(N.polen).Cercetări recente au arătat că „aerul din interiorul incintelor noastre este. drept unica sursa de carbon si energie.adica majoreaza sensibilitatea organismului. acarieni).Cu.In procesul de bioremediere a solurilor poluate cu produse petroliere o serie de factori implicati in acest process sunt adusi in conditii optime pentru marire vitezei acestui process. aceştia pot produce până la o jumătate de milion de cocoloaşe de excremente.În plus.depunanduse odată cu praful.Activitatile de bioremediere a solurilor se pot desfasura in situ cat si ex situ.emisii de ozon de la aparatura electronică)microorganisme(bacterii. 50% din toate problemele noastre de sănătate sunt cauzate sau favorizate de poluarea aerului interior.chimicale.

ciuperci.sunt alergenice.filtre de înaltă eficienţă (HEPA) pe circuitul de aer care reîntoarce aerul aspirat în încăpere.Există o serie de măsuri care pot fi luate pentru limitarea influenţei fact alergenici asociaţi cu răspândirea părului animalelor ca de ex:desprăfuirea şi aspirarea prafului păstrarea pardoselilor de lemn fără covoare.În ceea ce priveşte pisicile studiile ne reamintesc de faptul că aceste animale „autocurăţindu-se” continuu.. biocidă pentru echipamentele de aer condiţionat ale clădirii.generarea de oxidare fotocatalitică cu UV.acestea fol princ epuratoarelor de gaze(scrubbers).).se răspândeşte în aerul din incintă odată cu părul eliminat.Aceste măsuri se iau în special în cazurile în care oamenii au fost declaraţi sensibili la alergii sau au malformaţii ale sistemului respirator. pasări de colivie etc. ulterior.pt distrugerea amestecurilor volatile organice.Nu în ultimul rând.ci anumite reziduuri produse de către acestea.. .îşi îmbibă blana cu propria salivă care. Echipamentele de aer condiţionat Tendinţele actuale în domeniul ventilării caselor noastre arată necesitatea realizării până la patru trepte de filtrare şi purificare a aerului exterior introdus sau recirculat în încăperi de către aparatele de aer condiţionat cu care ne-am dotat.dar apa barbotată de către aerul poluat este un excelent reţinător de agenţi poluanţi.Folos unor purificatoare de aer cu încărcare energetică ridicată pentru distrugerea aerosolilor alergenici (viruşi.evitarea tapiţeriilor acumulatoare de praf.iar apa şio iau din vaporii de apă furnizaţi tot de om.Aspiratoarele cu spălare cu apă sunt ceva mai voluminoase.eczeme sau rinite alergice).este vizibilă camera de spălare cu apă (în centru) şi priza de aer viciat în care se introduce tubul flexibil de captare.apa ca element de filtrare şi spălare a aerului aspirat din încăpere..Fol echipamentelor de aer condiţionat cu lămpi ultraviolete germicide pentru păstrarea suprafeţelor bateriilor de răcire neinfectate de ciuperci.. ca şi folosirea unor substanţe de protecţie anti-microbiană a suprafeţelor curăţate.-trecerea prin raze UV.completă se face cu dificultate. Influenţa animalelor de companie: Sunt cunoscute rolul şi importanţa existenţei animalelor de companie(câini.Împrăştierea unor aerosoli cu mare capacitate fungicidă. păr).) în viaţa oamenilor. Mijloace tehnice antialergice -Tratamente specifice de curăţare profundă a covoarelor şi cuverturilor. spori etc.Hrana uzuală a acarienilor provine din descuamarea pielii umane. .ptdistrugerea bio-aerosolilor.Utiliz unor tratamente de şoc cu ozon pentru distrugerea ciupercilor şi bacteriilor.pt reţinerea particulelor mai mari de 25 de microni. astfel:-prefiltrarea mecanică.spălând aerul poluat cu apă prin barbotar (amestecare cu vânturare).evitarea mochetelor.îmbăierea frecventă a animalelor. tuşit sau respiraţie grea)la cele mai grave (astm bronşic.trb fol aspiratoare care utilizează: ..nu se poate spune că aceste animale sunt complet no-alergenice.prin respiraţie şi transpiraţie.strănut.filtrarea mecanică pt reţinerea particulelor cupr între 1025 de microni. germicidă. . pisici. folosirea unor aspiratoare performante pentru curăţenia incintelor. .Chiar dacă există anumite rase de câini sau pisici care produc mai puţine descuamări (mătreaţă.Cercetările au arătat că în cazul acestora nu animalele sau păsările.Pentru persoanele mai sensibile alergic putem explica în acest fel reacţiile tipice în caz de infestare:de la simptome mai uşoare (ochi înroşiţi. Aspiratoarele de praf În cazul aspiratoarelor de praf. bacterii.

Politici de mediu UE - - protectia si imbunatatirea calitatii mediului. sansa noastra – respectiv prevenirea poluarii mediului. asigurarea unei utilizari prudente si rationale a resurselor naturale. efecte nocive asupra sanatatii. Exista mai multe tipuri de poluare si anume: poluarea atmosferei. care să asigure prin aplicarea lor in-situ blocarea migrării poluanţilor din zona deversării de produs petrolier în subteran sau alte zone învecinate. prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cât actioneaza. In definitiv. protejarea sanatatii umane. prin care poluarea semnifica: "modificarea componentelor naturale sau prezenta unor componente straine. Pe plan mondial se observă tendinţa de dezvoltare a unor metode simple. distrugerea poluanţilor şi refacerea cadrului natural. ca urmare a activitatii omului si care provoaca prin natura lor. Ape : . MECANIS Tehnologii de depoluare 1.limitarea poluarii punctiforme si difuze a bazinelor acvatice si mentinerea functiilor ecologice ale ecosistemelor acvatice. grosimea stratului de ozon a scazut. asupra mediului (1972).mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile.DEPOLUARE Def a poluarii formulata la Conferinta Mondiala O. creaza disconfort sau impieteaza asupra diferitelor utilizari ale mediului la care aceasta putea servi in forma sa anterioara" Depoluarea este exact procesul invers. Toate acestea au dus la cresterea ingrijorarii legate de deteriorarea mediului. poluarea solurilor si poluarea apei Asigurarea protecţiei calităţii solurilor.N. prevede printre altele utilizarea unor procedee şi tehnologii de depoluare menite să neutralizeze sau să blocheze fluxul de poluanţi şi care să asigure eficienţa dorită şi aplicarea legislaţiei privind protecţia calităţii solului. ca mijloc de creştere a resurselor de sol. punand intr-o stare critica intreaga planeta.U. Obiective relevante pentru protectia mediului: Aer : . de felul in care este mentinuta integritatea mediului depind practic sanatatea omului si calitatea vietii acestuia . si anume eliminarea produselor toxice introduse de om in mediul inconjurator. una din temele fundamentale ale epocii contemporane si nerezolvarea ei poate avea efecte dezastruoase pentru omenire. cât şi pentru protecţia mediului înconjurător. in special a apelor. Combaterea poluarii mediului ambiant este una din problemele de mare actualitate ale intregii omeniri. I. realizarea unor planuri de gestionare a deseurilor. Sol . ieftine şi eficiente. utilizarea durabila a resurselor naturale. rapide. Aplicarea principiilor “poluatorul plateste” si “pagubele asupra mediului trebuie rectificate la sursa” Aplicarea principiului “ viitorul nostru comun. De-a lungul timpului prin ocuparea extensiva a planetei calitatea aerului si a apei s-a degradat.

Europa produce 340 milioane tone/an din care sunt reciclate 14% 54% sunt depozitate si restul este incinerat.propagarea infrastructurilor la nivel planetar.Evitarea activitatilor cu impact asupra biodiversitatii . .limitarea poluarii solului . Poluarea fara limite se datoreaza : .limitarea fenomenului de eroziune .conservarea. productia de deseuri creste proportional cu productia consumerista si numai o cantitate minima de materie prima este recuperate.Conservarea si protectia ecosistemelor acvative Deseuri: . protejarea si reabilitarea zonei costiere a Marii Negre Paduri – limitarea reducerii suprafetelor impadurite Biodiversitate – Conservarea diversitatii naturale a florei.pierderi energetice si de mediu. Un zgarie nor consuma cat un oras de cca.3.colectarea selective si reciclare Sanatate: .4 miliarde tone. 3. 2 Evolutia ecosistemelor naturale 3. Consumul creste fara limite : 1950 – 463 tone petrol. . proclamandu-se era masinii cu abue si revolutia industriala. 1998 .Riscuri naturale Constientizarea populatiei Peisajul si mostenirea culturala Turism/ recreere.. 150. In Anglia din anul 1700 se inlocuieste lemnul (energie regenerabila) cu carbunele (neregenerabil).sanatatea ca element al sigurantei nationale Managementul riscurilor de mediu . cu cat economia produce mai mult cu atat polueaza mai tare.000 locuitori.modelului consumerist de dezvoltare. faunei si habitatelor din ariile protejate .exploziei demografice. in 24 ore se produc : 70 mil tone de dioxid de carbon. Factori (driveri) cu impact major asupra ecosistemelor -cresterea populatiei globului -Poluarea. deseuri 1. . 2. .

O analiza a mecanismelor poluarii. deopotriva. • investigarea reacţiei sociale pentru metodele propuse. în general.35%). lucrari agricole si in general unde solul este expus direct actiunii apelor de suprafata. fiind „motorul funcţiilor de fertilitate a solului . . însă biodegradarea naturală are loc cu rate foarte scăzute. microorganismele au o importanţă esenţială. Sunt de mentionat mai multe aspecte si anume: . Controlul eroziunii solului Lucrarile de controlul eroziunii solului sunt lucrari specifice de protejare a suprafetelor de sol proaspat decopertate sau unde vegetatia a disparut. in functie de substanta poluanta. s-au elaborat diverse tehnologii de bioremediere care presupun: cunoaşterea căilor de optimizare a condiţiilor biodegradării. Epurarea apelor uzate Consideratii privind poluarea Una din problemele majore ale omenirii o constituie in prezent poluarea. cunoaşterea comportării şi efectelor substanţelor chimice introduse în sol asupra ecosistemului selectarea unor microorganisme cu abilităţi degradative superioare.poluarea atmosferei cu aerosoli si substante chimice nu este nociva numai pentru respiratie. canalizari. peste plantatiile agricole. procesele de revenire pe pamant se pot realiza la mari distante de locul unde ele au fost degajate in mediu). atragand astfel costuri suplimentare.MUL BIOREMEDIERII Orice compus chimic a cărui acumulare în natură devine periculoasă pentru mediu poate fi considerat drept POLUANT. • analiza proceselor fizice. Pe langa deteriorarea suprafetelor excavate creaza probleme secundare cum ar fi transportul de material in cursurile de apa. deşi reprezintă o fracţiune minusculă din greutatea totală (0. prin intermediul vanturilor. Eroziunea solului este cauza principala a deteriorarii siteurilor proaspete de constructii.poluarea primara a solurilor (depozitarea deseurilor pe sol) nu inseamna numai afectarea locala a solurilor respective. Ea inseamna. iar înlăturarea lui cu ajutorul microorganismelor poate fi considerată BIOREMEDIERE Adoptarea unei decizii privind alegerea unei anume metode de remediere trebuie să ţină seama de următoarele etape: • identificarea tuturor poluanţilor prezenţi în zonă. • investigarea spectrului hidrodinamic al curgerii subterane. • analiza cost-eficienţă pentru toate metodele propuse. În sol. • estimarea volumului poluanţilor din zonă. Substantele respective ajung pe pamant. a efectelor si implicatiilor include o stricta interdependenta intre partile componente ale mediului. chimice sau biochimice de degradare sau atenuare • calcularea duratei proceselor de remediere pentru toate metodele propuse. De aceea. actiunea unuia antrenand implicit influenta asupra celorlalti (cu efect local sau la distanta). meteorice sau vantului. poluarea secundara a atmosferei (prin transmiterea in atmosfera a substantelor volatile sau a celor . fie prin intermediul precipitatiilor care le antreneaza (datorita mobilitatii mari a atmosferei. • alegerea şi aplicarea metodei de remediere potrivita Microorganismele capabile să degradeze substanţele xenobiotice sunt prezente. depunandu-se pe sol sau pe frunzele plantelor fie direct (in perioade de calm). în respectivele medii poluate. • evaluarea riscului pentru mediu şi populaţie luând în considerare toţi poluanţii.

respectiv gospodarirea calitatii resurselor de apa .poluarea biologica (dejectii organice. respectiv utilizarea la irigatii a apelor uzate. materii organice.reziduuri vegetale (agricole sau forestiere.) . Componentele principale ale activitatii de protectie a calitatii apelor sunt urmatoarele : . radioactiva. . prin varsarea apelor dulci in mare duce. injectarea in straturile subterane etc. etc. . fluoruri.sedimente rezultate din eroziunea solului. . -cresterea continua a cantitatii de deseuri. b). -ponderea mare pe care o are si poluarea difuza.criza globala actuala este o criza a dezvoltarii . fie asupra solului si plantelor (prin straturile freatice alimentate de apa respectiva sau prin intermediul irigatiilor). -agricultura si zootehnia . .perfectionarea legislatiei in domeniul protectiei calitatii apelor. mult peste aportul de saruri si suspensii rezultate din ciclul natural. .pesticide si ingrasaminte rezultate din activitati agricole . . datorita intensificarii poluarii globale a factorilor de mediu.masuri ajutatoare epurarii apelor uzate. pentru diminuarea debitelor si incarcarilor. -aglomerarile urbane . bacterii si virusuri infectioase etc. . iar din apele subterane influentarea dezvoltarii plantelor. materiale plastice. . chimica. poate avea efecte multiple. azotului. . fie din sol.dejectii si reziduuri industriale (industria alimentara.Criza dezvoltarii: .masuri ajutatoare la nivelul surselor de poluare. -transporturile . Cernavoda. la invadarea acestora cu substante poluante.antrenabile de vanturi). . . etc.) . dirijarea fenomenelor de autoepurare. C.poluarea primara a apelor (introducerea deseurilor direct in ape).. dupa provenienta : . Sursele de poluare Poluarea ce se manifesta in prezent se remarca prin : -diversificarea deseurilor (gaze. tehnologii nepoluante sau mai putin poluante. nutrienti vegetali. cu influente asupra florei si faunei marine si cu reactii consecutive din partea acestora . recircularea apelor uzate.poluarea fizica (termica – ex. Tipuri de poluanti Poluarea sau poluantii care afecteaza sursele de apa pot fi clasificati : a). etc. poluarea apelor superficiale si subterane (prin dizolvarea si antrenarea substantelor respective din sol si subsol). dezvoltarea in numar mare a unor alge provoaca fenomenul de inflorire a apei cu consecinte destul de grave a ecosistemului. prin intermediul precipitatiilor).epurarea apelor uzate.N.supravegherea ( monitoringul ) dinamicii calitatii resurselor de apa . la care se poate adauga in unele cazuri (prin poluarea cu substante petroliere). metale grele.interventii pe cursurile de apa receptoare ale apelor uzate. dupa natura lor : . lichide sau solide) . respectiv adoptarea de tehnologii fie neconsumatoare. cu particule solide) . . Cernavoda) . agenti patogeni.E. .) . .dezvoltarea este un proces discontinuu. diminuarea intensitatii evaporatiei si deci a reciclarii (circuitului) apei in natura. reaerarea artificiala.poluarea directa a marilor. respectiv sporirea debitelor de dilutie prin acumulare sau derivatie. Principalele activitati si aglomerari umane care participa la poluarea apelor sunt: -industria. de asemenea. -concentrarea punctelor de evacuare in mediu datorita aglomerarilor industriale si urbanizarii. sau poluarea lor secundara (fie direct din atmosfera. etc.E. sulfului. C. fie direct asupra omului. considerata ca avand in prezent ponderea cea mai mare. care presupune trecerea de la un model sociocultural la altul . metalurgica. . in valoare absoluta si pe cap de locuitor. EVOLUTIA ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE SI DEZVOLTAREA DURABILA EVOLUTIA ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE 1.materii radioactive . caldura reziduala (mai ales din industria energetica – ex.N. Incheierea ciclului hidric.poluarea chimica (derivati ai carbonului si hidrocarburilor. prin apa folosita pentru baut. etc. cu aceleasi efecte mentionate mai sus.dejectii umane si animale . pesticide. care pot avea o actiune directa asupra sanatatii omului .planificarea masurilor de protectie a calitatii resurselor de apa la nivelul bazinelor sau subbazinelor hidrografice. . . . fie mici consumatoare de apa. pentru imbunatatirea dilutiei si a gradului de amestec.

. globala si sistematica. presupune o deplasare a centrului de promovare a dezvoltarii. .Nici o societate umana nu poate fundamenta dezvoltarea fara resurse regenerabile . . -morale – individ-colectivitate. Dezvoltarea durabila implica o noua conceptie filozofica (armonia om–societate–natura). biosferei.Societatile ecologice si primele crize ale resurselor naturale : . 2. iar perioadele intercrize presupun schimbari in cadrul aceluiasi model.Intre o societate si resursele proprii trebuie sa existe un echilibru permanent . . intreprinzator capitalist.evolutia oraselor spre securitate sociala. 4. vizand cooperarea. civilizatiile industriale clasice (sec. fara a afecta satisfactia generatiei viitoare. 6. marfuri.asigurarea necesarului de hrana – combaterea foamei. -procese tehnologice dinamice. . . 3. Anglia a avut conditiile socioculturale favorabile noului tip de activitate .Evolutia ecosistemelor antropizate si noi concepte ale dezvoltarii Lucrarea considera ca principiile ecologice ale dezvoltarii trebuie integrate in procesele socioeconomice prin : . . solului. inainte si dupa 1989.promovarea agriculturii ecologice.Trecerea de la societatea agricola (dezvoltata in special in Asia).rezolvarea problemei energetice.o noua politica de cooperare internationala. promovarea si asigurarea unei dezvoltari care sa permita satisfactia generatiei prezente. cu urmatoarele aspecte: -politice – stat-societate-economie.O dezvoltare bazata in exclusivitate pe consum nu poate supravietui . Apare modelul de viata bazat pe produse artificiale si utilizari noi de resurse naturale din subsol. 5. financiare.Societatea industriala si crizele actuale ale dezvoltarii Din punct de vedere tehnico-economic. Satisfacerea nevoilor de hrana si a exigentelor sporite ale oamenilor. zonal si la scara planetara. Au aparut noi tipuri de asezari umane . -modificari ample si ireversibile ale mediului. . ci numai in societatile care au sesizat problema si au avut capacitatea de a gasi solutii prin mobilizaqrea resurselor umane. interesat si motivat in inovare. pentru crearea premizelor de trecere de la un model la altul. la cea de tip industrial (Europa occidentala). A crescut traficul de pasageri. 18-20).. . apei.Trecerea la societatea industriala nu s-a produs automat peste tot.perioadele de criza sunt fertile si benefice. tehnologice. mari consumatoare de energie. . . aer (forta apei. modernizate rapid. avand ca efect expansiunea in mediu. Definirea si implementarea in Romania a conceptului de dezvoltare durabila prezinta aspecte particulare care maresc dificultatea acestei actiuni. sunt bazate pe urmatoarele : -utilaje de forta. din mers . Au fost afectate pe rand calitatea aerului. -productia de bunuri artificiale. .reducerea impactului industriei Asupra mediului.Evolutia ecosistemelor antropizate si dezvoltarea durabila Dezvoltarea durabila reprezinta o orientare generala.Societatile agricole si noile crize . . au determinat cresterea numarului de unitati de productie industriala si agricola.Dezvoltarea presupune capacitatea de a gasi permanent noi resurse.asigurarea unei bune politici a resurselor umane. -procese tehnologioce create de stiinta. vantului. apa.Conceptul de resurse naturale exprima masura in care o bogatie naturala devine apta de utilizare. cu efect major asupra mediului . . -economice – fundamentarea valorii eficientei si pretului acesteia. datorita unei politici de dezvoltare lipsita de responsabilitate si coerenta .Rezolvarea crizei societatii agricole inseamna inventia modelului industrial si societatii capitaliste. etc) .realizarea unui sistem economic echitabil .

Justitia – pilon al coeziunii societatii. cu soluri adânci şi fertile. Aproximativ două cincimi din compoziţia lor este apă sau aer. are o grosime de numai 25 de centimetri. roca-mamă. Modificarile de habitat si supraexploatarea sunt driveri directi. 6.Democratia – cadrul favorabil de desfasurare a actiunilor. Dezvoltarea durabila se bazeaza pe abordari legate de reducerea degradarii mediului. cresterii eficientei si utilizarea inlocuitorilor pentru serviciile ecosistemelor. apare. 4. 5. dar nu se face fertilizarea şi substanţele nutritive nu sunt reintroduse în sol. intelegerea si consensul – instrumente de realizare a dezvoltarii durabile. activitatile economice. 2. 35% din terenul cultivat se afla in stadii avansate de desertificare. 3. Presiunea asupra ecosistemelor a crescut in termeni absoluti dar cresterea a fost mai mica decat cresterea PIB. 3.Informarea. Pământul de cea mai bună calitate este de obicei plat. . în condiţiile în care anumite plante sunt cultivate an de an. Solul este un amestec de trei componente principale: mineralele. formate prin sfărâmarea rocilor de bază. Aceasta se datoreaza schimbarilor structurilor economice. alcalinizare. 2. EROZIUNEA SOLULUI Solul este materialul fragil şi afânat. aflată dedesubt. Driverii indirecti afecteaza ecosistemele influentand driverii directi. bacteriile şi ciupercile care descompun substanţele organice. -degradarea solului – cca. 7.Stabilirea prioritatilor si coordonarea. sunt abandonate din cauza proceselor de saraturare.Dezvoltarea economica – motor al progresului . · Calitatea solului poate fi afectată şi de panta terenului. stratul superior. -stratul de ozon – aparitia gaurilor care permit trecerea radiatiilor ultraviolete.Pacea ca fundament al deazvoltarii – optiuni pace – conflicte. Eroziunea solului este provocată de întrebuinţarea incorectă şi nu trebuie confundată cu eroziunea naturală. De exemplu populatia globului s-a dublat in ultimii 40 de ani iar cresterile importante s-au produs in tarile aflate in curs de dezvoltare. · Eroziunea solului.Cooperarea internationala. 7. continentele ar fi lipsite de majoritatea faunei şi florei. Fortele driverilor sunt intotdeauna multiple si interactive. solul este spălat uşor. care transformă mineralele. iar împreună cu aceasta sunt îndepărtate şi rădăcinile care fixau granulele de sol.multiplica posibilitatile de optiune umana. Factorii naturali si antropici care modifica ecosistemele se numesc driveri. 8.Principii ale implementarii dezvoltarii durabile: 1.permite extinderea bazei de resurse. precum viermi.-ecologice – etc. în timp ce stratul cel mai productiv. substanţe organice (rămăşiţe putrezite de plante şi animale) care acţionează asemenea unui „liant” care leagă granulele rocilor sfărâmate. Eroziunea solului se produce pe terenurile care au fost cultivate sau păşunate prea intens. Principalii driveri indirecti sunt schimbarile in populatia globului. care afecteaza procesele ecosistemelor explicit. Cea mai gravă formă de degradare a solului este eroziunea. organisme vii nevertebrate. . tehnologii. . 20 milioane ha. Grosimea solului variază între câţiva centimetri şi câţiva metri. aflat în zone care nu sunt supuse catastrofelor naturale.. Fără el. Care sunt cei mai critici factori care produc schimbari ale ecosistemelor 1. odată ce vegetaţia iniţială a fost îndepărtată. La nivel global exista trei probleme majore : -reducerea biodiversitatii – se estimeaza ca 5-10% din numarul total al speciilor vor dispare in urmatoarele decenii. conservarea resurselor si asigurarea unor venituri decente tuturor. factorii sociopolitici si culturali. Suprasolicitarea solului. care acoperă într-un strat subţire mare parte a scoarţei terestre. cca. De pe un teren cu pantă abruptă.

Stabilizarea malurilor se poate face prin plantarea de copaci. admisibile. materializat prin: defrişări masive. al apariţiei rocilor şi fundamentării procesului de deşertificare biologică. Forţa izbiturilor picăturilor de ploaie. Acest fenomen are loc în condiţiile în care. spălare. transport şi depunere.reprezintă procesul prin care. apei sau gheții sau ca urmare a acțiunii unor organisme vii (bioeroziune). în sensul că. respectiv la atenuarea forţelor respective). poate conduce la dispariţia orizontului de sol. ce are loc în condiţiile în care. păşunat abuziv şi excesiv. în limitele (normale). cea mai mare parte a apei se va scurge pe suprafaţa pământului. eroziune glaciară . eroziune marină . deoarece în situaţia în care. în sensul că. a solului și a altor materiale de către ghețari. din cele trei componente : desprindere. Eroziunea este de mai multe feluri: eroziune eoliană – îndepărtarea progresivă a fragmentelor de sol și roci prin acțiunea vântului. caracterizată prin desprinderea particulelor neconsolidate și îndepărtarea lor prin acțiunea ploii sau a vântului.distrugerea progresivă a materialului din albia și din malurile unui râu. pe de o parte. · Eroziunea accelerată .topirea unor bucăți de gheață încorporate în sedimentele de mal sau de albie.eroziune areolară incipientă. Dar. De aceea. transport. volumul transportat (cantitatea de sol sau de rocă transportată) depăşeşte volumul de acumulare (cantitatea de materie organică).este acţiunea de desprindere. este o consecinţă a intervenţiei brutale. împăduriri etc.Eroziunea naturală este un proces lent care nu poate fi oprit. fenomenul de eroziune ce acţionează asupra terenurilor (a solurilor) reprezintă un proces distructiv. rezultată prin izbirea solului. neraţională a factorului uman asupra mediului de existenţă a acestuia. transport şi depunere a particulelor de sol sau rocă. odată cu această uzură naturală. de transport şi rata de formare. arată că fenomenul erozional este un proces mecanic. Eroziunea solului este deplasarea particulelor de solid de la suprafața uscatului prin acțiunea vântului. Eroziunea solului . între rata de desprindere. procesul de acumulare. Eroziunea de . descoperit de vegetatie.fenomenul de eroziune a solului face parte din procesele de degradare a terenului. Crustele împiedică infiltrarea apei de ploaie în sol şi în rocile de bază. tasează solul formându-se o crustă compactă la suprafaţă acestuia. nu se iau măsurile corespunzătoare de atenuare a fenomenelor. Deci. de acumulare a materiei organice. procesele de solificare. de acumulare a materiei organice şi procesele de desprindere şi transport (de dislocare a particulelor de sol) include şi o discordanţă.reprezintă procesul de desprindere. predomină elementele de acumulare).definiţie .îndepartarea progresivă a rocilor de bază. fără a se lua măsuri de prevenire şi conservare a solului. se formează solul nou. sub acţiunea factorilor subaerieni (factori exogeni). eroziune termică .îndepărtarea treptată a materiilor din alcătuirea zonei litorale de către mare. În consecinţă. factorii de mediu. Eroziunea poate fi combătută prin lucrări hidrotehnice. nu sunt modificaţi de intervenţia factorului uman (în consecinţă. fenomenul respectiv situându-se pe primul loc în ceea ce priveşte totalitate proceselor de degradare a solului.000 ani. ce antrenează Eroziunea solului . luarea în cultură a terenurilor cu pante necorespunzătoare. Prin eroziune se înțelege degradarea solului sau a rocilor. Oamenii de ştiinţă au estimat că durata de erodare şi îndepărtare naturală a unui metru pătrat de pământ este aproximativ de 30. este predominat faţă de procesul distructiv al solului. eroziune pluvială . de către picăturile de ploaie. eroziune fluvială. care implică acţiunea unor forţe care să conducă. Eroziunea accelerată. de formare a solului. la desprinderea şi transportul (depăşirea rezistenţei particulei de sol. de degradare a mediului. se formează un dezechilibru. Eroziunea normală . fie sub aspectul reducerii fenomenului respectiv şi a materializării lui. de vegetaţie.

Fertilitatea economica (antropogena) a solurilor apare ca urmare a unor activitati modificatoare a omului. Caracteristica fundamentală a eroziunii de adâncime. Fertilitatea naturala (potentiala). bine humificat (la adincimea de 80-100 cm continutul de humus depaseste 1%) structurat si afinat (molic). solul este format atit din substante organice. Solurile cenusii albice (denumirea precedenta – cenusii deschise de padure) se intilnesc fragmentar pe rocile luto-nisipoase.carpinete. biologice). . S-au format sub padure in majoritate carpinete-quarcete Solurile cenusii molice (denumirea precedenta –cenusii inchise de padure) s-au format in conditiile padurilor de stejar cu invelis ierbos dezvoltat. Cel mai important factor in formarea solului este alterarea rocilor. In aceasta provincie predomina cernoziomurile tipice si cele lavigate. carbonatic si vertic.8 % din teritoriul republicii. Provincia de paduri a Moldovei Centrale (Codrii) ocupa 16 % din teritoriul republicii. a cernoziomurilor podzolite si celor lavigate – circa 30 %. neinfluientate de om. pe roci argiloase grele. Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ.este forma cea mai avansată de manifestare a eroziunii solului şi este cea mai distructivă. Solul se formeaza la suprafata uscatului din stratul superior al rocilor pe anumite elemente de relief. chimice. a solului este un rezultat al fenomenelor naturale (fizice. Republica Moldova a fost impartita in patru provincii: Provincia de silvostepa ce ocupa 38. Un alt factor extrem de necesar in formarea solului este clima.este un proces erozional ce se produce sub acţiunea scurgerilor superficiale (de la suprafaţa pământului). levigat. este: . ingrasaminte. . de conditiile de clima si relief si se manifesta prin capacitatea de reproducere spontana a vegetatiei. Exista circa 720 de variatii de sol. fiecare din ele avind ceva caracteristic. Ea depinde de aplicarea corecta a tehnicilor agricole corespunzatoare (lucrari agrotehnice. desecari. apa si aer necesare dezvoltarii normale in perioada de vegetatie. Suprafata solurilor hidromorfe. Prin fertilitate se intelege proprietatea solului de a asigura plantele cu substante nutritive (compusi ai elementelor chimice cu care se hranesc plantele).suprafaţă . irigatii. Cernoziomul ca tip este reprezentat de 5 subtipuri – argiloiluvial. Fertilitatea este si ea de doua tipuri: fertilitate naturala si fertilitate economica. suportate de argile la adimcimea de 150-200 cm.aceasta apare în urma scurgerilor concentrate. cit si din substante minerale. · Eroziunea de adâncime . Ea conditioneaza formarea diferitor tipuri de soluri. Formarea profilului este influientata de componenta rocii materne. Solurile cenusii de padure constituie circa 10 %. care este conditionata de existenta atmosferei. Ea se dezvolta continuu si este determinata de compozitia fizica si biochimica a solului. tipic. Suprafata solurilor de padure constituie 40 %. Deci. precum si a celor humice carbonate este neinsemnata. Solurile cenusii vertice se formeaza sub padurile de quarcete.

Existenta unui organism de coordonare si de organizare national (legal). nave de stocare.Echipamente specializate si fiabile. deseuri. constand in: . . diferite substante numite fertilizanti. Metodele de interventie in cazul unei poluãri marine constau în: . care se deosebesc de componenta chimica a solului.Procesele care actioneaza asupra peliculei de hidrocarburi deversate in mediul acvatic. . Provincia de stepa ucraineana cu cernoziomuri sudice. tine de vegetatia de stepa. precum si a pesticidelor. Insa ingrasamintele minerale. coordonatori. la acumularea in sol a substantelor toxice si modificarea componentei chimice initiale a solurilor. . de rind cu elemntele nutritive. Faza de pregãtire a interventiei este esentialã pentru limitarea rapidã si eficientã a pagubelor si a impactului ecologic. specialisti. iar gunoiul de grajd contine tot mai multe componente neorganice. S-a majorat cu mult volumul de deseuri de diferita natura. . .Planificarea operatiunilor de interventie.Ardearea in situ. o strategie nationala de interventie. turistice. SURSE DE POLUARE Poluarea mediului inconjurator se produce de regula pe doua cai: Artificiala – se datoreaza activitatilor umane Naturala – survine in urma activitatii vulcanice. Genetic. care nimerescin solurile prelucrate. .Protejarea tarmului.Plan national de contingentã. -pastrarea curateniei nu numai in apropierea locuintei noastre. Aplicarea metodelor de interventie este conditionatã de: .Concentrarea si colectarea petrolului pe suprafata apei. in sol se introduc ingrasaminte minerale si organice. etc. .Procesele care actioneaza asupra peliculei de hidrocarburi deversate pe sol. raspindirii diferitelor substante toxice.Degradarea naturalã (nu se intervine). . dar si in imprejurimile localitatii in care traim -respectarea cantitatilor de ingrasaminte minerale sau naturale PRINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ DE POLUARE MARINA CU HIDROCARBURI. rezervatii etc.Recuperarea poluantului si a celorlalte deseuri provenite in urma poluarii.Reabilitarea zonelor poluate astfel incât din punct de vedere ecologic acestea sa redevina la faza initiala.pe alocuri se intilnesc cernoziomuri xerofite de padure si cernoziomuri compacte. eruptiilor de gaze. Aici predomina cernoziomurile obisnuite si cele carbonatice.).Definirea echipamentelor pe tipuri si cantitãti. Folosirea nechibzuita a ingrasamintelor minerale. .Provincia de stepa a Dunarii ocupa 34.Formarea echipelor de interventie. Poluarea solului cu materiale dure are loc datorita difuzarii. .Personal specializat si antrenat.7 % din teritoriul republicii. conduce la poluarea chimica a solurilor. a pelor de scurgere. limitarea pe cat posibil a poluarii zonelor sensibile (economice. . .Transferul poluantului din tankurile avariate în barje. mai contin si alte elemente si substrate ( asa-numitul balast ). Elementele esentiale care stau la baza interventiei în caz de poluare marinã cu hidrocarburi sunt: . Pentru a putea trai intr un mediu ambient curat si nepoluat. POLUAREA SOLULUI -In scopul restabilirii si sporirii productivitatii. trebuie sa respectam niste reguli extrem de importante: -sairea a cator mai multi pomi si arbusti.Supravegherea evolutiei poluantului . .Dispersarea chimicã în masa apei. operatiuni Obiectivele principale ale interventiei sunt: .

. a unor ocupatii profesionale. inexistenta unor norme clare de comunicare radio. a conductei de transport hidrocarburi si a platformelor de foraj si extractie apartinand PETROMAR Constanta. falimentul unor societati. Neptun . Procesele care actioneazã asupra unei pete de petrol în mediul acvatic sunt complexe. unica sursa de venit si hrana pentru populatia respectiva. . alimentatie publica.Emulsionare apã în petrol.Dispersia hidrocarburii în masa apei. alte facilitati polurea acestor zone. sunt cuantificati din punct de vedere valoric pentru fiecare zona in parte urmand a fi luati in calcul impeuna cu ceilalti factori.conditiile hidro-meteo. bunkeraj. directia si intensitatea -curentului. etc. vizibilitate. . – poluarea plajelor turistice si a zonelor de agrement provoaca daune pe termen lung afectand activitatea. adancimea apei..Fotooxidare. . se evidentiaza trei nivele. etc. Toate aceste activitati care se constituie in factori economici de risc.Bratul Musura).Biodegradare.Lipsa sistemelor de avertizare/alarmare in caz de accident naval. activitati de pescuit industrial si sportiv – poluarea in zona poate duce la disparitia unor rezeve piscicole. poate bloca total sau partial activitatile. agrement.Fotooxidare. daune materiale deosebite. este evidentiat in porturile litorale si zonele adiacente (Mangalia. imense daune materiale. pierderea personalului specializat. activitatile de foraj si extractie – poluarea in zona poate duce la stoparea productiei si oprirea intregului lant economic(transport. santiere navale.Rãspândire pe suprafatã. Informatiile puse la dispozitie de aceste materiale sunt utilizate in faza stabilirii strategiei de interventie. rafinare. Nivel maxim de risc (I) in cazul litoralului romanesc.Deplasarea hidrocarburii pe suprafata apei. . pierderea locurilor de munca.) legat de aceasta activitate. etc in cazul unei poluari. Nivelul redus de risc(III) se aflã situat in zonele de evacuare ale statiilor de epurare (atunci cand acestea nu se varsa in porturi). activitati industriale. . activitati de transport naval de marfuri si persoane – poluarea in zona duce la suspendarea traficului. operatiuni portuare. economice.Organizarea defectuasa a operatiunilor de: intrare /iesire din port. a stabilirii mijloacelor si traseelor de actiune. constând în: . Procesele care actioneazã asupra hidrocarburilor deversate pe sol sunt complexe constând în: . a prioritatilor de dotare si monitorizare zonala. Constanta. vizibilitatea. Factorii care contribuie la cresterea numarului de accidente insotite de poluari majore sunt: . In urma determinarii indecsilor de risc de poluare. .Eforie Nord) si zona rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (Corbu . desfiintarea unor societati. timp pierdut. salinitatea apei. etc. temperatura aerului si a apei. . .Biodegradare.Caracteristicile locale defectuase de navigatie: densitatea traficului. Ca si activitati economice sunt cuprinse: activitati turistice. nivelul I fiind apreciat ca nivel maxim de risc.Evapoarare: .Rãspândirea hidrocarburii pe suprafata apei.Sedimentare. Impactul economic se refera la efectele negative induse activitatilor industriale. .Cresterea cantitatii de petrol transportat. oilterminale. disparitia unicei surse de venit in anumite zone. . zonele de plaja turistica (Vama-Veche-2Mai. . . Midia).Evaporare. directia si intensitatea vântului.Penetrare în adâncime. Nivelul de risc mediu (II) a fost evidentiat in zonele traseelor navale.Conditiile hidro-meteo: starea de agitatie a mãrii. devierea acestuia in alte zone. . hoteliere. Hartile de evaluare a riscului sunt necesare in faza decizionala. . a ancorajelor. incarcare descarcare marfa. rafinarii. consumuri marite de combustibili.Cantitatea si tipul poluantului deversat.

. Existenta unor specii rare de plante si animale in zonele cu risc de poluare contribuie la cresterea gradului de vulnerabilitate a zonei. ajutor financiar. Studierea tipurilor de impact posibil a se produce pe un anumit tip de litoral este necesara in vederea calcularii gradului de vulnerabilitate zonal. tarmul este neprotejat cu inaltime redusa.Impactul ecologic se refera la efectele negative induse ecosistemului in cazul unei poluari. sensibilitatea ecosistemului. piscicol. aceasta trebuie evacuata din zona. Impactul politic este mai accentuat in cazul in care tarile respective nu sunt nu au aderat. Impactul politic se refera la efectele negative induse de o poluare pe plan politic. raspunsul este mai eficient sau nu. care sunt cuantificati din punct de vedere valoric pentru fiecare zona in parte urmand a fi luati in calcul impeuna cu ceilalti factori. sa se produca tensiuni sociale. Poluarea unei zone populate poate produce efecte negative de imagine asupra comunitatii respective. constructii hidrotehnice si . a coloniilor de pasari. Din punct de vedere biologic. Toate aceste informatii sunt clasificate.zonele de frontiera. efectele poluarii marine cu hidrocarburi se caracterizeaza prin manifestari complexe pe termene diferite( lung. In acest scop litoralul este analizat evidentiindu-se: . Factorii sociali de risc tin seama de aspectele prezentate urmand a fi luati in calcul impeuna cu ceilalti factori. cuantificate si reprezentate grafic pe harti speciale.zonele ecologice/rezervatii in ordinea importantei si incarcarii lor pe specii si anotimpuri. gradul de incarcare biologica. care constituie baza de date necesara stabilirii strategiei de interventie in caz de poluare a unei zone litorale. Clasificarea in ceea ce priveste gradul de vulnerabilitate : Zonele cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate sunt considerate cele cuprinse intre Midia Bratul Musura ( in caz de poluare majora cu hidrocarburi apar efecte negative majore asupra ecosistemului pe termen lung. nu sunt membre membre ale organizatiilor. prin mijloacele mass-media. se constituie in factori ecologici de risc. Poluarea cu hidrocarburi a zonelor locuite poate avea efecte negative asupra starii de sanatate a organismului uman. din partea autoritatilor locale. efectele negative pot fi deosebit de grave pe termen lung afectand efectivul de pasari si peste prin distrugerea oualelor si respectiv a larvelor si puietului de peste din stratul de suprafata. scurt). Exista cazuri in care datorita gestionarii defectuase a dezastrului. in scopul protejarii poulatiei. protectie juridica in caz de poluare. In cazul in care poluarea depaseste granite/frontiere apar pagube/reclamatii/despagubiri intre cele doua sau mai multe state implicate. schimbari in structurile de conducere ale societatii afectate. exista pericolul penetrarii in adancime si a raspandirii poluantului pe suprafete intinse. distanta de la baza de interventie este mare).zonele economice in ordinea potentialului lor economic. sanatate. In functie de localizarea poluarii. zona economica. a bancurilor de peste. Impactul social se refera la efectele negative induse societatii civile in cazul unei poluari. sistemelor internationale de asigurare care sa le acorde asistenta tehnica. gazele inhalate in doze peste limita admisa avand un efect cancerigen. . demiteri. necesita o atentie deosebita in faza de stabilire a strategiei de interventie. Uneori in cazul unei poluari deosbit de grave. destituiri.zonele locuite in ordinea incarcarii demografice. turistic. gradul de vulnerabilitate al zonei fiind invers proportional cu cel de organizre al societatii. Relatiile existente intre doua state riverane pot avea de suferit in cazul in care intre ele nu exista o strategie comuna de reactie in caz de poluare. perioada din an in care se produce si amploarea. conventiilor. Totodata existenta rezervatiilor din zona litorala amplifica vulnerabilitatea acestuia. apele teritoriale. nu exista trasee navale si terestre de interventie. Zonele cu grad de vulnerabilitate medie sunt cele cuprinse intre Constanta -Mamaia si zona Vama Veche (in caz de poluare majora cu hidrocarburi apar efecte negative asupra potentialului economic. .nisipos/mlastinos. in schimb tarmul inalt cu faleze. In functie de gradul de organizare al societatii din zona afectata. a celor protejate. Existenta zonelor de reproducere.

De exemplu titeiul Bonny Light la o temperatura de peste 30°C are o vascozitate de circa 7 cSt. . Asfaltenele: gudroane cu punct de fierbere foarte ridicat continand: sulf. vanadiu. Caracteristicile de distilare se refera la capacitatea compusilor din titei de a se volatiliza odata cu cresterea temperaturii (evaporarea incepe cu compusii care au punctul de fierbere cel mai scazut).Constanta(in caz de poluare majora cu hidrocarburi apar efecte negative asupra activitatii piscicole. . atomii de hidrogen putand fi inlocuiti de alte elemente cum ar fi azotul. Aceste componente sunt responsabile de fenomenul de emulsionare a petrolului. Aceste tipuri de titeiuri sunt foarte persistente.conditiile hidro-meteo. . avand la 12 °C (care este Pc) o vascozitate de circa 10. uleiul de motor tip 80w/90=500cST) Vascozitatea este in stransa relatie cu temperatura mediului fiind invers proportionala cu aceasta.plaje cu nisip poate fi protejat partial cu baraje antipetrol. Grupe de compusi care intra in componenta titeiurilor Parafine: hidrocarburi saturate cu punct de fierebere ridicat si volatolizare diminuata. intre 30-20°C. Transportul titeiurilor cu peste 10% parafine si un punct de curgere ridicat. degradarea naturala desfasurandu-se pe o perioada lunga de timp(ani). tarmul cu faleze inalte si plaje inguste la baza nu permite patrunderea poluantului in adancime. oxigenul sau sulful. Unele titeiuri au in componenta asfaltene sau parafine. * Stabilirea strategiei de interventie tinand cont si ceilalti factori cum ar fi: . deansitatea apei=1000kg/mc. odata cu scaderea temperaturii. vascozitatea acestuia creste la 9 cSt. vascozitatea creste astfel incat atunci cand se atinge temperatura Pc se ajunge la o stare semisolida. urmand ca la temperaturi sub 20°C sa creasca logaritmic.titeiul Gloria L2 distileaza procentual pe un palier de temperaturi cuprins intre 100-300°C. majoritatea hidrocarburilor au densitatea mai mica decat cea a apei. * Stabilirea si amplasarea dotarilor de interventie. toxicitate ridicata/cancerigene. ex. Atunci cand temperatura scade parafinele din compunenta titeiului cristalizeaza. se solidifica) se realizeaza cu tankuri prevazute cu instalatii de incalzire a marfii in scopul mentinerii acesteia in stare lichida. bazele de interventie fiind amplasate in zona. avand tendinta de volatilizare. traseele de acces terestru si naval permit deplasarea echipamentelor in zona) Informatiile existente in acest capitol sunt utilizate la: * Stabilirea prioritatilor de protectie/interventie.evolutia probabila/posibila a peliculei de hidrocarburi COMPORTAMENTUL SI DEGRADAREA/MODIFICARILE CARE APAR IN STRUCTURA POLUANTULUI DEVERSAT IN MEDIUL ACVATIC Proprietatile hidrocarburilor Greutatea specifica/unitate de masura= g/cc sau °API: reprezinta densitatea. in comparatie. De regula titeiul cu densitate mica are vascozitatea redusa si contine un procent ridicat de fractii volatile. un titei distileaza in timp pe un palier de temperaturi destul de larg. Naftene: hidrocarburi saturate. Vascozitatea cinematica / unitate de masura = cSt : reprezinta rezistenta la curgere (vascozitatea apei=1 cSt. volatilizare foarte pronuntata. Benzene: hidrocarburi aromatice cu punctul de fierbere scazut. traseele de acces terstru si naval permit deplasarea echipamentelor). In functie de tipurile si procentajul de compusi. In cazul atingerii Pc poluantul devine persistent. compusi care nu distileaza nici la temperaturi destul de inalte. azot. Punctul de curgere: reprezinta temperatura sub care poluantul nu mai curge avand valori cuprinse intre -35°+40°C.cantitatea si tipul hidrocarburilor. Zonele cu grad de vulnerabilitate scazut Mangalia . rasini : influentaeaza tendinta de emulsionare fiind direct proportionale (continutul in asfaltene. bazele de interventie sunt in apropiere. motorina=2-4 cSt. turism. Continutul in asfaltene.000cSt (nu mai curge). Ca si un termen de comparatie temperatura de evaporare (punctul de fierbere) al apei are valoarea de 100°C.azot sau sulf. rasini creste odata cu evaporarea). Rasinile: compusi pe baza de molecule cu un continut bogat de atomi de oxigen. (care la temperatura mediului ambiant +20 +25 °C. oxigen si metale cum ar fi nichel.

Volumul produsului emulsionat este cu 70-80% superior celui initial.5% în asfaltene produsul petrolier tinde sã emulsioneze). necesitind echipamente cum ar fi : camere video/foto. In consecintã procesul de emulsionare mãreste densitatea. a cantitatii si tipului de echipamente. Emulsionarea – starea continuã de agitatie a mãrii creazã mici picãturi de apã care în prezenta hidrocarburilor se amestecã cu acestea formând o emulsie de apã în petrol. scanare cu infrarosu. 3. acumularea a cat mai multor informatii legate de accident. Primul pas care se intreprinde in cazul unei deversari de produs petrolier consta in salvarea vietilor omenesti aflate in pericol imediat. astfel încât în câteva ore de la accident procentul de rãsini si asfaltene creste semnificativ. Coeficientul de degradare este dependent de temperaturã. La acest proces concurã fractiile grele din petrol si anume asfaltenele si rasinile (la un continut >0. cu volumul de hidrocarburi deversate si invers proportionalã cu vâscozitatea acestora. prin urmarire vizuala. temperatura apei. suprafata poluata si este dependentã de tipul hidrocarburii deversate. vâscozitatea si volumul produsului petrolier rãmas pe suprafata apei. marfa. etc. de disponibilitatea O2. Viteza de evaporare a fractiilor volatile este direct proportionalã cu viteza vântului. dar nu în aceeasi mãsurã ca dispersia sau evaporarea. . Vâscozitatea si densitatea produsului emulsionat este superioarã produsului petrolier deversat initial. Observarea se realizeaza cu personal specializat. volumul de petrol deversat/unitatea de volum de apã si de valoarea vâscozitãtii produsului petrolier. Procesul de evaporare produce schimbãri rapide în ceea ce priveste compozitia petrolului deversat. produsul rãmas pe suprafata apei se poate reduce cantitativ la circa 60% în timp ce densitatea si vâscozitatea acestuia cresc atingând valori de circa 990 ÷ 1000kg/m3 si respectiv circa 10. Pasul urmator consta in evaluarea situatiei. Biodegradarea petrolului consta in descompunerea acestuia sub actiunea bacteriilor si a ciupercilor si transformarea în produse oxidate. Monitorizarea la fata locului se desfasoara cu ajutorul navelor.000 cSt sau mai ridicate. ultraviolet. impact. rupe particulele moleculare în unele mai mici. Procesul de combinare chimicã a hidrocarburilor cu oxigenul constituie fenomenul de oxidare.Toxicitatea pe grupe de compusi se manifesta dupa cum urmeaza: parafine<naftene<asfaltene<benzene Dispersia hidrocarburilor în masa apei este un fenomen amplificat de starea de agitatie a acesteia. Sedimentarea este definitã ca fiind un proces de aderare a particulelor de petrol la particulele solide din masa apei. Prin evaporarea fractiilor volatile.(procentul de fractii volatile). scanere. Principalele strategii de interventie Monitorizarea si evaluarea 1. temperaturile cele mai favorabile dezvoltãrii microorganismelor se situeazã deasupra valorii de +250C. mijloacelor aeriene. conditii hidro-meteo. Monitorizarea/evaluarea situatiei se realizeaza atat la fata locului cat si prin modelarea fenomenelor pe PC. 2. Sedimentarea este un proces care reduce volumul de produs de pe suprafata apei. Viteza de dispersie este direct proportionalã cu starea de agitatie a mãrii. fotoxidarea favorizeazã reactiile de polimerizare care sunt defavorabile tratamentului de degradare ulterioarã. a nutrientilor si deasemeni de tipul hidrocarburii. Procesul de dispersie este influentat de energia valurilor. Evaporarea survine în primele ore ale deversãrii produsului petrolier. etc. In cazul hidrocarburilor grele sau care au pierdut compusii usori. Radiatiile solare ultraviolete accelereazã procesul de oxidare. si a personalului care trebuie deplasat in zona. Fotooxidarea. fapt care produce o mãrire a suprafetei poluate. Componentele mai usoare se degradeazã mai rapid. in vederea stabilirii strategiei optime de interventie. schimbandu-i culoarea. temperatura aerului. zona. statii de comunicare.

neafectând zona de coastã.truse de prim ajutor. Modelarea fenomenelor pe PC se realizeaza cu ajutorul unor programe care functioneaza pe baza unor date de intrare culese din teren: tip. umiditate. evolutia /degradarea peliculei in timp. evaluarea/ monitorizarea este obligatorie in orice caz de poluare atat in faza initiala cat si in fazele de inetrventie si dupa terminarea recuperarii poluantului. modul de acoperire in spatiu) suprafata poluata. grosimea peliculei. latimea frontului de deplasare. evaluarea impactului. tip. 35. notebook. rezistente la apa. faleza. Poluantul se biodegradeaza natural. zona fiind monitorizata permanent. expunere indelungata la UV. vectorul deplasarii. Cu cat aceste caracteristici sunt mai ridicate cu atat conditiile limta in care sistemele pot functiona sunt mai dure. 36. In continuare sunt prezentate echipamentele necesare desfasurarii fiecarei operatiuni : . creioane. . caracteristici. tip tarm. Activitatea de recuperare mecanicã cu ajutorul skimerelor necesitã un set de echipamente specializate pe operatiuni.stocarea si separarea petrolului. Caracteristicile tehnico/functionale specifice fiecarui tip. cantitatile de poluant ce pot fi recuperate sunt mai mari. Ca o regula generala. locatia si momentul producerii accidentului. In aceste conditii. în larg. in orice moment la parametrii propusi. grosimea peliculei si volumul acesteia. -Despre predictiile hidro – meteo. Rezultatele obtinute in cadrul procesului de monitorizare trebuie sa cuprinda urmatoarele date : -Despre poluant : cantitate. se realizeaza in prealabil un traseu de monitorizare pe care se va deplasa echipa de specialisti. 4 – 5.Observatii aeriene. . Prin survolare se poate evaluarea dupa aspect (culoare. exista pericolul amplificarii degradarii mediului prin interventie cu mijloace mecanice sau chiar manuale. 19 – 34. Pelicula de poluant ajunge intr-o zona mlastinoasa.recuperarea mecanicã a produsilor petrol si apãpetrol. cantitate de poluant conditii hidrometeo. 6. in unele cazuri. In concluzie nu se intervine. sedimentare si evaporare. 7 – 10.limitarea extinderii si concentrarea peliculei de petrol. temperaturi extreme. In aceste conditii pelicula se va degrada natural în timp sub actiunea factorilor de mediu. Pelicula de poluant este deplasatã. Echipamente de interventie Trei sisteme utilizate in operatiunile de concentrare/recuperare. cantitatea de poluant.Pe baza informatiilor primare si a predictiilor meteo. distanta de tarm la care pot opera este mai mare.Suprafata de poluata se poate calcula daca stim viteza aeronavei si timpii parcursi pe anumite directii. Mijloacele de transport navale si echipamentele de interventie nu pot fi utilizate in aceste conditii. Evaluarea dupa aspect si culoare ne poate da informatii despre stadiul de degradare. . pelicula de poluant fiind însã monitorizatã permanent. in conditii dure (eforturi variabile. -Despre zona de impact cu tarmul. stancoasa. care trebuie sa functioneze continuu. 11 – 18. datoritã conditiilor hidro-meteo. tipul. etc ). vectorul deplasarii. Pelicula de poluant este deplasata spre coasta intr-o zona periculoasa. Degradarea naturalã Existã anumite cazuri în care nu se justificã interventia în momentul aparitei unei poluãri majore si anume: Starea de agitatie a mãrii peste 5-60Beaufort. 37. grosime. accidentata. In aceste conditii se produce o degradare naturalã accentuatã prin dispersie în masa apei. suprafata. socuri repetate. limiteaza utilizarea lor in anumite conditii. harti cu zonele vulnerabile. coroziune. cu o bogata flora si fauna. echipament pentru prelevat probe.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful