III.

T U L B U R

R I

P O L I M O R FE ALE

L I M B A J U L U I

A.

A L A L I A

Alalia ( conform clasific rii tulbur rilor de limbaj de E.Verza), al turi de afazie alc tuiesc tulbur rile polimorfe ale limbajului si vorbirii determinate de leziuni corticosubcorticale. Termenul de alalie vine de la grecescul alalos ± f r vorbire,mut. Defini ie i terminologie Termenul de alalie a fost introdus in 1843, înlocuit apoi prin afazie i mai târziu cele dou tulbur ri de limbaj au fost delimitate. E.Verza define te alalia fiind o tulburare grav de vorbire determinat de factori nocivi care afecteaza mai mult sau mai putin zona centrala a vorbirii i se caracterizeaz prin neputinta alaliculului de a vorbi i a in elege în totalitate sau suficient, vorbirea altora, cu toate c organele de recep ie sunt s n toase i insuficien ele nu-s de tip oligofrenic. Deci, alalia este tulburarea cea mai profund de elaborare, de organizare i de dezvoltare a limbajului intâlnit la copiii care nu au vorbit niciodat i care nu se explic prin deficitul de auz sau prin intârzierea mintal . Etiologia alaliei Cauzele alaliei sunt foarte complexe i greu de precizat. Cauzele sunt grupate în trei categorii: 1) generale - alcoolismul p rin ilor - sifilis - tuberculoza - rahitism - traume la na tere - ereditare (25% - 50%) 2) psihice - lipsa imboldului în vorbire - teama patologic - tonus psihic sc zut - întârziere motorie - defecte generale de motricitate

3) motorii

În mod cert în alalie se intâlne te o slab dezvoltare sau întârziere în dezvoltarea anumitor sisteme cerebrale:

dominând vocalele. Copilul alalic cu debilitate mintal se distan eaz net fa de copilul alalic f r debilitate mintal prin dezvoltarea din punct de vedere psihic într-un ritm încetinit i limitat. Sunt cazuri cand alalia poate fi inso it de debilitate mintal . alalicii folosesc foarte mult vorbirea prin mimic i gesturi. . In perioada în care lipse te vorbirea.. cu structur simpl . . dar în unele cazuri alalicul motor poate pronun a sunete sau silabe izolate. nereu ind s inregistreze performan ele copiilor alalici cu posibilit i intelectuale normale. Se constat dificult ti în in elegerea no iunilor abstracte i sesizarea sensurilor unor propozi ii. . întârziere diferit de a oligofrenilor i care dispare în timp pe parcursul terapiei logopedice. lentoare. cu greut i în pronun area sunetelor c. pe care nu . La majoritatea alalicilor coexist forme dispraxice cu tulbur ri de organizare temporal . De obicei. confuz . fie pronun unele sunete sau cuvinte mono.chi. dispraxie de limbaj.deficit în auzul fonematic care nu permite sesizarea i diferen ierea sunetelor. Vorbirea repetat este imposibil .3) alalia senzo-motorie sau mixt . Clasificarea alaliei Dupa aspectele lezate ale limbajului.deficit în func ia de generalizare i abstractizare. sau hipoton .z. .deficit în percep ia vizual . alalicii prezint întârziere în dezvoltarea fizic i mintal . 1) Alalia motorie Sinonimii : audiomutitate. alalia poate fi : . Copilul alalic neputând vorbi. voin slab . La unii predomin forma dispraxic .1) alalia motorie: .2) alalia senzorial : . gângurite. lips de comunicare cu cei din jur.che.ghi. în grade diferite.deficit emo ional: emotivitate. nu ob ine cuno tintele necesare ceea ce creeaz o imagine fals de intârziere mintal i determin suferin e psihice serioase: izolare. Simptomatologie La copilul alalic se men ine un mutism prelungit pân la vârsta de 5-7-11 ani.g. nediferen iat . irascibilitate.i bisilabice. nereu ind s pronun e sunetele s. perioad în care copilul fie tace. Simptomatologie Vorbirea spontan este absent sau redus la 3-4 cuvinte. articularea sunetelor fiind foarte slab . la al ii tulbur ri de organizare temporal .ghe. In timpul pronun iei organele fonoarticulatorii sunt încordate i articula ia este hiperton . fie emite sunete nearticulate.

le poate integra în cuvinte. Mi c rile fonoarticulatorii sunt difuze. cu aspect de anchiloz motorie care poate alterna cu perioade de agita ie haotic . Simptomatologie Vorbirea spontan este absent sau redus la 2-3 cuvinte.. de gradul de întârziere. dar prin metode speciale poate fi înlaturat în totalitate. s pronun e cuvinte. Acolo unde se pot repeta unele sunete sau cuvinte. îmbin rile acestora sunt tulburate datorit i tulbur rii auzului fonematic. de vârsta la care se începe terapia logopedic . Alalicii motori sunt inhiba i. dislexia-disgrafia (în majoritate este consecutiv i este corectat mai dificil). de interesul pentru corectare. nesigure. Forme pure de alalie senzorial sunt foarte rare i stabilirea diagnosticului de alalie senzorial între 3 si 6 ani este foarte deficitar . . Pentru alalia motorie sunt caracteristice tulbur rile de organizare temporo-spa iale care constau în incapacitatea de realizare secven ial a seriilor articulatorii. Evolu ia limbajului la alalicul motor La alalicii motori evolu ia este lent . Pe parcurs vorbirea devine tot mai corect . Poate pronun a unele sunete sau cuvinte mai mult sau mai pu in corect. Tulburarea este localizat la nivelul integr rii centrale. de colaborarea cu ceilal i factori implica i în educa ia copilului. Diagnosticul alaliei motorii se bazeaz pe tulburarea pronun at a vorbirii orale. surditate verbal prin impercep ie auditiv .dar nu in elege vorbirea prin cuvinte. Dispraxia buco-linguo-facial la copiii alalici exist independent de actul fonator.Vorbirea repetat poate fi: imposibil . Evolu ia limbajului la alalicul senzorial Deoarece alalicul senzorial prezint o intârziere u oar datorat nedezvoltarii limbajului i uneori i un deficit auditiv. evolu ia limbajului este mai anevoioas . Vorbirea se realizeaz cu mare dificultate datorit tulbur rilor motorii articulatorii. dezordonate. se asociaz i un deficit auditiv i atunci vorbirea este nul . In unele cazuri. pe inexisten a vorbirii articulate din cauza imposibilit ii execut rii mi c rilor verbale. Ca i la celelalte tulbur ri de limbaj ea este dependent i de gradul deficitului neurologic. La început încearc s comunice i s se fac în ele i prin mimic i gesturi sau frânturi de cuvinte. Persist mult timp agramatismele. Copilul alalic motor nu tie s vorbeasc . s formuleze propozi ii alc tuite din 2-3 cuvinte.Se presupune c maladiile sau traumatismele creierului duc la imposibilitatea sau slaba diferen iere acustic-verbal din aparatul acustic al vorbirii (regiunea temporal ). apoi sub influen a terapiei logopedice încep s articuleze corect sunetele. agnozie auditiv congenital . aproximativ sau ecolalic . cu toate ca la foarte mul i acuitatea auditiv este bun . Vocea alalicului senzorial este sonor . 2) Alalia senzorial Sinonimii :surditate verbal congenital . cu greut i deosebite în articularea sunetelor. chiar i sub aspect gramatical.

Temporar. ALALIE . cuvintelor. MUTISM ELECTIV Caracter permanent/dac nu se . rezisten la înv are.Refuz contactul cu mediul. cu eliminarea agramatismelor.Comportament inadecvat. mediu favorabile . Ea se datoreaz unei vaste afec iuni a creierului care s-a extins asupra zonelor verbale senzoriale i motorii.Nu poate s vorbeasc .Pe parcursul terapiei logopedice dispar dificulta ile în in elegerea simbolismului verbal. desf oar terapie logopedic . ALALIE -În etiologie nu sunt incrimina i factorii educativi i de mediu. . -În condi ii favorabile se ob ine un ritm accelerat de înv are a limbajului.Tulburare dobândit .mutismul electiv. .Congenital .Tulburare congenital . retardul de limbaj este posibil datorit absen ei limbajului. cerebral .Este afectat centrul cortical al elabor rii .Raporturi afective absente. educativi i de mediu.Nu refuz contactul cu mediul. dizartria.Dezintegrare a limbajului ALALIE . propozi iilor i terminând cu organizarea sintactic . 3) Alalia senzo ± motric sau mixt Copilului cu alalie mixt îi lipse te atât vorbirea impresiv cât i expresiv .Nu tie s vorbeasc .Apare la cazurile cu infirmitate motorie.Dobândit. RETARDUL DE LIMBAJ -În etiologie sunt incrimina i factorii -Tulburare durabil . . elabor rii limbajului. Alalia mixta se intâlne te mai rar i de obicei una din formele vorbirii este mai accentuat tulburat . . Diagnostic diferen ial Confuzia cu alte sindroame. organele periferice i centrul cortical al .ca : afazia.Nu exist infirmit i motorii cerebrale. . AUTISM . ALALIE . -Automatisme absente. cu exprimarea corect .Raporturi afective uneori exagerate. AFAZIE . logic . reversibil ± în condi ii de .Automatisme prezente. autismul. ALALIE SENZORIAL -Oscila ii în folosirea auzului.Este afectat latura intermediar dintre limbajului. coerent . .Comportament adecvat situa iilor.Vorbirea este absent DIZARTRIE ALALIE . .

SURDO-MUTITATE -Nu aud niciodat .dificult ilor de colaborare. organizarea i dezvoltarea limbajului i restructurarea pe aceast baz a întregii personalit ti.. Este indicat ca activit ile s fie variate. -Vorbirea repetat nu e posibil f r demutizare. c) integrarea achizi iilor verbale în experien a de via a copiilor. datorit : . -Voce voalat . Obiective terapeutice generale: . organizarea i dezvoltarea limbajului ca sistem fundamental al vie ii psihice. atractive pentru a trezi interesul copilului. Este indicat ca terapia logopedic s înceapa la 4-5 ani.dificult ilor de concentrare a aten iei. Terapia alaliei -Vorbirea repetat e posibil f r înv area limbajului. b) crearea unor raporturi emo ionale favorabile comunic rii.elaborarea. vârsta. -Voce sonor . Terapia logopedic este de lung durat i foarte complex . -Ecolalia indic disocierea dintre percepere i în elegere.atitudinii negative fa de vorbire ca urmare a e ecului. Absen a limbajului este unul dintre cele mai dificile obstacole în calea dezvolt rii psihice normale. Obiective terapeutice opera ionale: . . ALALIE MOTORIE . vocabular i structur gramatical .Nu exist asemenea simptome.tulbur rilor asociate. în func ie de posibilit ile alalicului. surd . DEBILITATE MINTAL -Iner ie : greut i la schimbarea criteriului de activitate. In elaborarea limbajului se ac ioneaz concomitent asupra celor trei componente ale vorbirii : fonetic . Obiective terapeutice generale i opera ionale In procesul terapeutic se constat o mare rezistent la înv area limbajului. . In conturarea metodicii se va avea în vedere cooperarea i interesul copilului pentru corectare. auditivi.indiferen ei fa de vorbire.Pentru u urarea în elegerii se va folosi mimica i gestica. tactili si kinestezici. La început se vor folosi intens analizatorii vizuali. . în elegerea vorbirii.formarea func iei de comunicare a limbajului prin: a) crearea necesit ii de a comunica pe cale verbal . gradul deficitului neurologic. -Num rul foarte mare de repeti ii. La baza activit ilor trebuie s stea principiul gradarii efortului verbal în func ie de posibilit ile copilului la momentul respectiv. Inv area limbajului parcurge mai multe etape. . -Nu exist ecolalie. . Terapia logopedic urm re te elaborarea.

Citirea labial a cuvintelor înv ate va u ura în elegerea con inutului i însu irea articula iei.. Alalicul este pus s repete. prin centrarea privirii asupra vorbitorului i formarea aten iei auditive.pregatirea copilului pentru receptarea vorbirii. Tot acum se va avea în vedere însu irea semanticii structurii gramaticale (a cuvintelor i propozi iilor). Prin mimic sau verbal i se atrage aten ia asupra gre elilor. . .înv area limbii cu toate componentele sale: fonetic . urm rind mobilitatea bucal -lingual -facial i exerci ii pentru îmbun t irea motricit ii întregului corp. de ceea ce-l inconjoar .instruirea. educarea percep iilor vizuale. cu diftongi. 3. Mult timp se men in gre elile gramaticale. 2-3 cuvinte. clare. Se va insista mult pe analiza fonetic a cuvintelor i a propozi iilor cu sinteza ulterioar .educarea senzorial-motorie. cu silabe duble. In general se porne te de la cuvintele cele mai uzuale i legate de persoana lui.preg tirea organelor fonoarticulatorii pentru înv area pronun iei. 2) Formarea vorbirii i dezvoltarea gândirii Pentru realizarea celui de-al doilea obiectiv se începe cu inv area unor cuvinte scurte. educarea senza iilor kinestezice. Se începe cu identificarea surselor sonore dup auz. La început num rul cuvintelor este foarte mic. 1) Educarea senzorial-motorie Primul obiectiv urm re te educarea percep iilor acustice care in de vorbire. In urmatoarea etap i se solicit s arate un obiect cunoscut dupa denumire sau s efectueze o ac iune. Deoarece la alalicii senzoriali dificultatea principal este la nivelul în elegerii. mai evidente în limbajul scris datorit nerespect rii regulilor morfologice si sintactice. Dup ce denume te i se cere s indice obiectul respectiv. a motricit ii generale i verbale. grupuri consonantice. Se demonstreaz ac iunea sau se indic obiectele i se denume te cu voce tare. se vor face i exerci ii de dezvoltare a motricit tii verbale. se va insista pe aspectul semantic. . Nu se poate stabili o ordine a cuvintelor ce trebuie înv ate. indirecte. vocabular i structur gramatical .formarea vorbirii i dezvoltarea gândirii. pronun area onomatopeelor i recunoa terea lor. -dezvoltarea i coordonarea motorie.. Permanent se va insista asupra preciziei i for ei . Pe parcurs propozi iile sunt dezvoltate atât sub aspectul num rului de cuvinte cât i al complexit ii exprim rii. odat cu îmboga irea vocabularului se educ treptat i structura gramatical a vorbirii. 2. dar se impune o planificare a acestora. Dac este necesar. de activit ile zilnice. Pe parcurs se trece la pronun area unor silabe directe. Deci.. tactile. Formarea vorbirii la alalicii senzoriali Se vor avea in vedere trei mari obiective: 1. recunoa terea vocii celor din jur. -orientarea in spa iu i gnozia corporal . u oare. A. punându-se un mare accent pe dezvoltarea auzului fonematic.deblocarea aparatului fonoarticulator.

pentru formularea propozitiilor. punându-se accentul pe tulburarea care este mai pronuntat . se va trece la formul ri de propozi ii pe baz de cuvinte date. copilul va fi dirijat prin întrebari. Se întâlnesc frecvente gre eli de logic i stil. se face prin procedee logopedice obi nuite. deoarece ei nu pot r spunde exigen elor colare în aceea i m sur ca i copiii normali. B. Corectarea sunetelor pronun ate gre it sau impostarea sunetelor pe care nu le pronunt . se va urm ri a ezarea cuvintelor în propozi ii. i la alalicii motori se observ greut i în a ezarea cuvintelor în propozi ii i a propozi iilor în fraz . a propozi iilor în fraze. La alalicii motori. a aten iei i memoriei auditive. Terapia logopedic trebuie început cu exerci ii pentru dezvoltarea auzului fonematic. ca urmare a unei gândiri insuficient organizate. ea trebuie continuat i în primii ani de scoal . a dirij rii con tiente a aparatului fonoarticulator în articularea sunetelor. Deoarece vocea alalicului motor este foarte slab . Alalicii senzoriali. în elegerea i reproducerea logic a ideilor. lipsit de st ri tensionale sau supraprotec ionism. ob inându-se automatizarea mi c rilor necesare articul rii sunetelor. Se vor desf ura exerci ii de diferen iere a sunetelor opozi ionale în paronime i în vorbire în general. în general. se incepe i însusirea limbajului scris. crearea unui mediu stimulativ. Insu irea articula iei corecte a sunetelor se va face pe baza imita iei. folosite la corectarea tulbur rilor de pronun ie. . logopedul demonstrând în fa a oglinzii modul corect de articulare a sunetelor. Pe masur ce posibilit ile copilului permit. articularea deosebit de anevoioas . La alalicii senzoriali-motori se aplic m suri i metode combinate. urmarindu-se îmbun t irea mobilit ii organelor articulatorii. Se va folosi un bogat material. 3)Instruirea Paralel cu dezvoltarea vorbirii. la expunerea unui subiect. la povestire ajungându-se la un vocabular suficient dezvoltat care s -i permit sus inerea unui dialog. dar nu poate deveni u or un vocabular activ. Prognosticul este mai favorabil pentru alalicii motori. se dezvolt reprezentari legate de tot ceea ce-l inconjoar . în reproducerea ideilor. a unei conversa ii cu diferite persoane. cât i pentru formarea deprinderii de a asculta. vocabularul pasiv este suficient sub aspectul volumului. conturarea unei povestiri. progreseaz mult mai greu. ilustrat sugestiv. sonoriz rii. se vor face exerci ii de gimnastic fonoarticulatorie general i specific sunetelor. cuvintelor. num rarea. Pentru a respecta succesiunea evenimentelor. prin imita ie. Este absolut necesar includerea alalicului într-o colectivitate de copii cu vorbire normal . deci la o integrare normala în colectiv. a pronun iei corecte. trezirea interesului pentru vorbire. atât pentru denumirea imaginilor.articulatorii. Chiar dac terapia începe la vârsta prescolar .Insu irea vorbirii la alalicii motori Formarea vorbirii la alalicii motori se bazeaz în special pe metoda vorbirii reflectate. denaturând sensul celor exprimate.

Sub aspectul structurii fonoarticulatorii. Concluzii Copilul alalic trebuie s inceap terapia logopedica înainte de 6-7 ani.literele sunt neuniforme i aglomerate între ele. nu sesizeaz sau nu respect semnele de punctua ie. reu esc s citeasc . dar imposibil dup dictare. Gre elile care apar în scriere sunt o urmare a defectelor vorbirii orale. la o citire macanic . deoarece înapoierea mintala este o frân puternic în însu irea limbajului oral i scris. deosebit de dificil este încadrarea cuvintelor în circuitul limbajului. Leziunile la nivelul sistemului nervos central duc la perturbarea maturiz rii neurofunc ionale i implicit la întârzieri în dezvoltarea psihomotorie.orientarea literelor este inconstant . cazului.greut i în unirea elementelor grafice ale literelor. scriscititul ridic probleme serioase. nu pot realiza o citire pe sintagme. Aspectele discaligrafice sunt inso ite i de omisiuni. dezinteresul pentru stimulii din afar . genului. men inându-se omisiunile de cuvinte. Ace ti copii r mân pentru mult timp. . adaugiri. f r în elegerea celor citite. Dup ce posibilit ile articulatorii au fost ameliorate. La el se constat tulbur ri motorii-senzoriale. când dup eforturi prelungite. determinate de imperfec iunile analizatorului moror. indiferent dac este motorie sau senzorial . citirea este deficitar sub aspect prozodic. La alalicii motori apar greut i în executarea formelor grafice. atât sub aspect articulator cât i intelectiv al limbajului. inversiuni. agravându-le întârzierea. Vorbirea independent se men ine mult timp pu in inteligibil . înlocuiri.Acestora le lipse te coordonarea mi c rii diferitelor p r i ale bra ului datorit c rora apar: . aten ia i memoria auditiv fiind profund afectate. uneori pentru toat via a. Dislexia-disgrafia este grav i constant . agramat i aprozodic . dup aceast vârst reu ita fiind mai dificil . gre eli în folosirea timpului. . persevereaz greut i în articularea i asamblarea sunetelor în cuvinte. La cei cu dominan a senzorial . persist greut i deosebite în în elegerea celor citite. care împiedic în elegerea. formularea propozi iilor.Formarea deprinderii de scris-citit la copilul alalic Sub aspectul form rii deprinderilor de scris-citit s-a constatat c se formeaz mai repede decât însu irea limbajului oral. . Sub influen a terapiei logopedice recuperarea va fi mult mai rapid pe planul gândirii decât a limbajului. Sub influen a terapiei logopedice toate acestea se reduc treptat (dupa ani de terapie) ajungânduse în cele mai multe cazuri la recuperarea total a limbajului. unde exist i un deficit de in elegere a vorbirii. La copilul alalic cu debilitate mintal elaborarea deprinderilor de citire-scriere este mai dificil . Chiar i atunci. scrierea putând ajunge la un moment dat posibil dup copiere. în perceperea i redarea structurilor fonetice corecte a cuvintelor. auzul fonematic. dupa o munc anevoioas de impostare a sunetelor (în special la alalicii motori).

în perioada vorbirii deja formate. Gravitatea tulbur rilor de vorbire i mintale sunt în func ie de localizarea leziunii. De obicei. În primele ore ale îmboln virii are loc o pierderea complet a con tiin ei.datorit posibilit ilor mai mari de compensare. gradul de dezvoltare a personalit ii. La început tulbur rile de vorbire sunt vaste. ame eli. tulbur ri ale memoriei. A F A Z I A Defini ie i terminologie Termenul de afazie vine de la ³a´ ± f r i ³phazis´ ± vorb . câteve ore sau zile. degradare fizic i intelectual . agnozii i o serie de alte tulbur ri ale activit ii nervoase superioare. reproducerea ei sau determinând dificult i în articula ie. afec iunile au un caracter mai pu in persistent îns mai difuz. Sunt cazuri la care vorbirea se restabile te foarte repede. În jurul focarului se produc o serie de modific ri.Uneori acestea sunt reversibile. gre uri. înhibându-le. motorie sau senzorial este mai afectat . La copii. Afazicul nu vorbe te. La copii. pân la normalizare. Afazia apare în diferite forme i grade putând afecta total în elegerea vorbirii. Etiologia afaziei Afazia este provocat de diferite tulbur ri organice. diminuarea sau denaturarea facult ii de a exprima gândurile prin cuvinte. Mecanismele cerebrale r mase neatinse se adapteaz la cele modificate. în evocarea cuvintelor i expresiilor. uneori destul de grave. calitatea creierului. uneori la distan e destul de mari. traumatisme craniene închise sau deschise. dar datorit leziunilor se produc o serie de modific ri. Leziunile pot cuprinde regiuni vaste ale creierului sau regiuni mai limitate. nu în elege. hemoragii cerebrale. se p streaz unele elemente ale vorbirii. este inert la tot ce-l înconjoar . restabilirea vorbirii se realizeaz mai rapid. f r s existe o paralizie a organelor vorbirii (mu chii limbii. . asigurând într-o oarecare m sur compensarea defectului. De obicei. Labilitatea mai mare a creierului permite restabilirea mai rapid . ea este legat de apraxii. deci este o tulburare de natur central organic . fatigabilitate rapid . De obicei. limitându-i dezvoltarea în ansamblu. arterioscleroza vaselor sanguine. Se caracterizeaz prin pierderea.). totale. dar de cele mai multe ori vorbirea se restabile te lent. Revenirea vorbirii la afazici se realizeaz treptat. buzelor.B. una din laturile vorbirii. Afazia este o tulburare a func iilor limbajului datorit afect rii centrilor corespunz tori. Ea apare mai ales la adul i i b trâni fiind provocat de leziuni vasculare. tulburându-se atât sistemul motor cât i senzorial al vorbirii. Substan a cerebral afectat î i pierde func ia. fiind înlocuit printr-o cicatrice. ale psihicului. treptat. dureri de cap. tulburând func ionarea normal a sectoarelor s n toase ale creierului care sunt în leg tur cu focarul. ale sistemelor verbale ale creierului. obrajilor etc.

Afazicii motori în eleg. un cuvânt. citirea este tulburat . r spund la toate întreb rile cu acelea i cuvinte i nu sunt con tien i da aceasta. nu i le mai aminte te. chiar cea cu voce tare. ace tia men in forma substantival a vorbirii i p r ile de vorbire exprimate prin substantive. confund cuvintele. în general. datorit tulbur rii desf ur rii reflexe.De i aude. îndepline te greu ac iunile obi nuite. Se deosebesc dou tipuri principale de afazie : motorie i senzorial . dar vorbirea expresiv articulat este imposibil sau foarte limitat . La el nu mai apar imaginiile motorii corespunz toare ale sunetelor. În acest caz este vorba de o tulburare a aparatului motor sau kinestezic în care se realizeaz analiza i sinteza. agramat . vorbirea afazicului motor este nesigur . vedere. pronun area încordat . sprijinindu-se pe pip it. în special cele cu articula ie apropiat . Apar cuvinte neîn elese care se repet în mod stereotip.st pâne te func ia motorie elementar a organelor vorbirii i în elege vorbirea. st rile prin acelea i cuvinte absurde. de obicei. pronun ia este dificil . dizartric . seriile verbale (zilele s pt mânii). tendin a de a înlocui îmbin rile grele i necunoscute. dificult i în concentrare i alte fenomene neuroastenice. ideea chinuitoare a neputin ei. num ratul. Unii reu esc s . prin cuvinte cunoscute. chiar dac reu e te s spun câteve cuvinte. majoritatea afazicilor pierd forma de articula ie i sunt nevoi i s-o caute. parafazic (înlocuie te o silab . 1) Afazia motorie La afazicul motor vorbirea impresiv este p strat . Apare o emotivitate crescut . Ritmul este încetinit. dar nu i propozi ii mai complicate din punct de vedere structural i semantic. încetinit . mi c rile nu sunt corelate. Deoarece g se te cu greutate articula ia. cuvintele cu con inut legat de via a de toate zilele. oscilant . La afazicii motori este foarte frecvent aceast embolofrazie (cuvinte f r în elegerea lor suficient ). cu altele). confund sunete (l. cuvintelor. cu pauze între cuvinte sau în interiorul lor. Spre deosebire de cei senzoriali. Datorit acestor dificult i i imprecizii ale stereotipurilor dinamice ale sunetelor i cuvintelor. forme pure de afazie sunt foarte rare. irascibilitate permanent . confund sunetele. emo ii puternice. afazicul nu poate vorbi pentru c nu mai are posibilitatea de a articula.Clasificarea i simptomatologia afaziilor Clasificarea afaziilor se bazeaz pe principiul func ional i nu pe localizarea topic . ap rând paralexii. Se p streaz mai bine cuvintele de provenien afectiv i în special cuvintele de ocar . explozii afective. d. care duc la fatigabilitate crescut . vorbirea în procesul cântului. t ). apar frecvente deplas ri i repeteri ale sunetelor i silabelor. Fiind tulburate stereotipurile generalizate ale articula iilor. n. . Au mari greut i în pronun area îmbin rilor noi de sunete i din aceast cauz fac gre eli literale.i exprime necesit ile. La afazicul motor se sl be te întreaga func ie superioar a encefalului i de aceea se adapteaz foarte greu la condi iile vie ii. se men in cele mai familiare cuvinte i propozi ii scurte. vorbirea este dizartric . iar f r o rostire cu voce tare de cele mai multe ori nici nu pot scrie. automate a mi c rilor verbale sau inhib rii impulsului.

d) în elege cuvântul dac de fa este i obiectul. În func ie de gradul i localizarea leziunii.2) Afazia senzorial Afazia senzorial este o tulburare acustico-gnostic a vorbirii. au st ri depresive. nesesizând fonemele. i în afazia senzorial se tulbur întreg psihicul. recurgând la descrieri pentru a se face în eles. tulbur rile vorbirii sunt extrem de variate. Raporturile între sunete i categoriile gramaticale nefiind înc suficient dezvoltate. nerecunoscând nici m car sunetele nelegate de vorbire. Afazia copilului Afazia copiilor se deosebe te de afazia adul ilor. La copii vorbirea dispare foarte repede i complet. frâturile de vorbire expresiv p strate sunt folosite deseori ca expresii introductive i de înlocuire. sesizeaz sensul general al cuvintelor. în elese i fixate. Memoria este tulburat în toate formele de afazie. dar nu sunt con tien i de acest lucru i n-o controleaz . sunt con tien i de acest lucru i se enerveaz . adjective. altele îns sunt determinate de tulburarea de vorbire. Sunt con tien i de acest lucru i-i deranjeaz . Deci. raportarea la obiect. mai ales când apare la o vârst mai mic . Sensurile cuvintelor lipsesc sau sunt instabile. La unii înceteaz i receptivitatea pentru excitan ii auditivi. verbe. b) nu deosebesc vorbirea de alte sunete. tulburând r d cina cuvântului. e) în elege un cuvânt auzit dac este în leg tur cu un cuvânt apropiat ca sens. substantive. Acest în eles neclar al cuvintelor se manifest în ambele forme ale vorbirii (impresive i expresive). puternici. plâng. în special în stadiile ini iale. nume proprii. c) percep vorbirea ca vorbire. fac ca tulbur rile fonetice i gramaticale s fie foarte frecvente. deformat . Caracteristic pentru afazia senzorial este disocierea sunetului de în eles. La începutul bolii se observ denatur ri ale cuvintelor datorit confund rii sunetelor asem n toare din punct de vedere acustic. percepând-o ca pe un zgomot. la o vârst mai mare are mai multe caracteristici comune cu afazia adultului. în elesul lui. Spun cu totul altceva decât ceea ce gândesc i ce fac. . Uneori nu recunosc nici limbajul gesturilor. o propozi ie întreag . iar primele cuvinte ap rute dup o perioad de mu enie complet sunt foarte reduse deoarece vocabularul nu s-a fixat. La o vârst mai mic se apropie de alalie. dar în toate cazurile este tulburat auzul fonematic ceea ce duce la tulburarea diferen ierilor fonetice. citirea i scrierea este tulburat dar se pot men ine unele aptitudini matematice. de aceea de multe ori r spunsurile la întreb ri n-au nici o leg tur cu întrebarea care i se adreseaz . Unele modific ri au acelea i cauze ca i tulbur rile vorbirii. se p streaz mai bine vorbirea prin mimic i gesturi. dar n-o în eleg. Deseori nu. Vorbirea interioar este relativ p strat . provocat de leziuni ale zonelor verbale în segmentul posterior al regiunii temporale. intercal rii sau omisiunii acestora. un cuvânt. dar apare o contradic ie între vorbirea oral i cea interioar . sensul cuvintelor.i pot aminti un sunet. În general simptomele sunt în func ie de localizare. Vorbirea interioar nu dispare.Vorbirea lor expresiv este foarte limitat . astfel: a) nu reac ioneaz la vorbire. stabilitatea seriilor de sunete.

Este net la copilul afazic la care întâlnim o bun p strare a cântului. inversiuni de topica frazei etc. dar se restabile te odat cu restabilirea vorbirii. La copilul afazic se constat i un deficit de intelect constat cu prec dere în afazia amnestic . Nu se poate vorbi de o recuperare total a limbajului i la atingerea unor performan e colare. afazicii nu. la afazicul senzorial vorbirea interioar nu dispare total. de timp. este faptul c formulele de facilitare nu func ioneaz . str b tând toate planurile pe care se desf oar func ia ± de la fonetism pân la planul intelectual al opera iilor de analiz i sintez . unde întreaga tehnic a gândirii este tulburat . el sesizând în elesul general al cuvântului.i pot aminti aceste mi c ri . s r cie verbal i de vocabular.Este asem n tor la copilul afazic cu ceea ce întâlnim la adultul afazic i const în tulbur ri articulatorii de tip paralitic în faza ini ial . constante. fiind în func ie de localizarea leziunii. Reducerea activit ilor expresive. În elegerea este mai bine p strat la afazicul motor fa de afazicul senzorial la care în elegerea este profund afectat prin tulburarrea raportului dintre cuvânt i imaginea lui. nu . cuvintelor. aplic cu dificultate vechile cuno tin e la noi situa ii. situa ii tensionale etc. d) Afectarea deosebit a lecturii i. c) Agramatismul este redus la o simplificare a sintaxei i frazeologiei. Percep iile acustice sunt foarte inconstante i sunt diminuate în caz de boal . apare în seria verbal în care în mod gre it este inclus. iar situa iile dramatice nu au efectele spectaculare de suprimare a blocajului. oboseal . La aceasta contribuie i greut ile ap rute în denumirea obiectelor care inhib procesul normal al gândirii. Aspectul predominant în afazia copilului este cel motor : comprehensiunea este totdeauna mai bine p strat decât expresia i nu se semnaleaz niciodat evolu ia c tre tipul Wernicke. la unii pentru toat via a. mai ales. masiv . de a fi aten i la ce aud. Deci. Copilul afazic prezint o puternic dislexie-disgrafie. de construc ie. dificult i grafice i verbale persistente i incapacitate de a integra noi cuno tin e. un stil telegrafic în vorbie. de i mi c rile organelor periferice sunt p strate. zi a s pt mânii).Astfel. evident . colarii afazici întâmpin cele mai mari greut i la disciplinele care solicit mai mult limbajul. Perturb rile fonetice nu sunt permanente. Caracteristic pentru copilul afazic . Aspectele simptomatologice se ordoneaz în modul urm tor : a) Sindromul de dezintegrare fonetic . În afazia copilului g sim o degradare global a func iei limbajului i vorbirii. Dificult ile de evocare prin dificultatea de de evocare a unui cuvânt (lun a anului. incapacitate de a organiza povestirea. iar progresele dincolo de un anumit nivel sunt greoaie. e) Reducerea activit ilor expresive. apare imposibilitatea articul rii sunetelor. Totu i. La o vârst colar mai mare se poate recâ tiga ce au pierdut. spre deosebire de adultul afazic. copiii afazici se întâlnesc în propor ie foarte sc zut în colile de mas . b) Disocierea automatico-voluntar . ci dau impresia de anarhie fonetic . erori gramaticale. La ei se men ine mult timp. un vocabular redus. i la copiii afazici este tulburat psihicul în totalitatea sa. totu i i ace tia vor avea mari greut i în însu irea noilor cuno tin e. confuzii de sens. ceea ce se explic pe baza principiului : achizi iile cele mai recente sunt i cele mai fragile. erori de leg tur . de a diferen ia complexele sonore i de a reac iona la ele. a scrisului. de vârsta la care au ap rut i natura afaziei. tulbur rile de vorbire sunt foarte variate la copiii afazici. Dispar imaginiile motorii ale vorbirii. Aceste dificult i se manifest prin lapsusuri. Aten ia auditiv este redus ajungând pân la incapacitatea de a asculta. Memoria copilului afazic este i ea tulburat .

extinderea i reversibilitatea leziunilor i se consider c recuperarea se poate explica prin plasticitatea creierului copilului. Copilul afazic este blând i ascult tor. progresele sunt greoaie. dificult ile colare. Trebuie s se recunoasc c a a-zisa recuperare ³total ´ a limbajului la copilul afazic este de fapt par ial . care sub forma atenuat persist indefinit. mutism. mergând pân la reducerea activit ii gestuale i evoluând.nivelul de elaborare a schemelor instrumentale ale vorbirii. vocabular redus. cu remarcabila recuperare a limbajului. Durata exerci iilor va fi stabilit în fiecare moment în func ie de rezisten a la efort a fiec rui afazic. dar pe parcursul evolu iei bolii inhibi ia difuz a focarului se concentreaz i apare o afazie relativ pur . i. În faza ini ial . deoarece dincolo de un anumit nivel. în cursul remisiei. Este indicat ca primele exerci ii s se desf oare sub supravegherea medicului. pentru c nu poate atinge toate performan ele de care este capabil copilul normal în universul verbal.Limbajul nu este înc . substratul gândirii i mijlocul fundamental al rela iei interumane: leziunea. Deoarece nu se întâlnesc forme pure de afazie se folosesc metode combinate. caracteristic. La început afazia se manifest sub forma unei tulbur ri totale a vorbirii. stil telegrafic. f) Caracterul regresiv al tabloului clinic. Copilul reac ioneaz la dificult i i conflicte prin izolare. incapacitatea de a integra noi cuno tin e este net . dispari ia durerilor de cap i a spasmelor. pierzându-se atât vorbirea impresiv cât i expresiv .nivelul elabor rii psiho-lingvistice. Metodica restabilirii vorbirii trebuie s cuprind un . . . Primele exerci ii sunt scurte (câteva minute) pentru a evita oboseala i eventualele complica ii cerebrale. scrisul (mai afectat decât cititul) i activitatea gestual (mai redus decât în elegerea gesturilor). c tre o mare s r cie a vorbirii spontane. Aceast reducere masiv a activit ilor expresive este explicat în func ie de trei factori : . atitudine identic cu cea a copilui normal în fa a unor probleme pe care nu le poate rezolva. Dar remisia simptomelor este rareori complet . iar pentru activit ile în grup pân la 4060 minute. desf urarea automatic a formul rilor lingvistice apare cu atât mai redus cu cât copilul este mai mic. în consecin . Caracteristic pentru afazia copilului este regresia rapid i ampl a simptomelor. P rerea speciali tilor este c timpul necesar pentru recuperare depinde de localizarea. grafice i orale persistente. Unele cauze sunt pur mecanice i trebuie s se a tepte vindecarea complet a r nii. S-a constat c rezultatele terapiei sunt mai rapide i mai reu ite dac se începe restabilirea vorbirii imediat ce este posibil.tipul reactivit ii psihologice a copilului. copilul afazic prezint un mutism aproape total. cu greu se ob ine de la el un ³da-da´ sau ³nu tiu-nu tiu´. reac ie de demisie. la copil r mâne din acest punct de vedere. care la adult produce fenomene de dezinhibi ie (logoree i jargonafazie). le înl tur . mai degrab t cut i trist . ci intereseaz pe lâng vorbirea spontan (mai afectat decât cea impresiv ). i deci insuficient stabilizate. la copil. f r efect (nu are ce ³dezinhiba´). Circuitele nervoase ale vorbirii fiind la copil în dezvoltare. Se poate ajunge pân la 30-40 minute.se manifest numai pe plan verbal. Indica ii metodice pentru restabilirea vorbirii la afazici Activitatea de restabilire a vorbirii la afazici se începe numai dup ce fenomenele acute ale bolii au încetat .

dispozi ia afectiv-voli ional etc. Se poate apela la ajutor mecanic. mai alea a celor opozante. Sunetul reprodus se consolideaz i se generalizeaz . la personalitatea i comportarea general a afazicului.n. analiza fonetic a cuvântului. în diferite combina ii. Metodele i procedeele trebuie s fie flexibile i variate i este indicat abordarea individual inându-se cont de posibilit ile fiec rui subiect. dar la majoritatea afazicilor sunt necesare exerci ii detaliate de pronun ie . În cazurile de apraxie a organelor de articula ie aceste mi c ri se realizeaz foarte greu sau nu se pot efectua.v). La început propozi iile vor fi simple. concomitent.complex de procedee care s ac ioneze asupra diferitelor laturi.f. de în elegere. Dup ob inerea posibilit ilor de pronun are a cuvintelor. începând cu cele care necesit mi c ri mai simple (p. Tehnicile i metodele psihoterapeutice trebuie s urm reasc educarea unei atitudinii calme. restabilirea psihicului. apoi independent. la evolu ia restabilirii. ua) folosind demonstra ia. s simt vibrarea laringelui în momentul pronun rii sunetului deoarece nu poate pronun a sunetul dup auz. eliminându-se stilul telegrafic.. adaptat posibilit ilor. cu folosirea predicatelor. a c rei succese creeaz terenul pentru o reglare mai rapid i mai reu it a articula iei. încrederea în înl turarea tulbur rii. În etapa însu irii cuvintelor se insist pe analiza lor. inând seama în primul rând de forma fundamental a afec iunii verbale. structurile vechi fiindu-i distruse. acordându-se ajutor cu mult tact. se analizeaz succesiunea literelor i sunetelor.b. Îns . perseverând primul sunet sau silab . formarea încrederii în sine i în posibilitatea corect rii. cu citirea. Pentru aceasta i se cere s observe în fa a oglinzii forma i consecven a fiec rei mi c ri. În unele cazuri vorbirea se restabile te u or. Se face leg tura între fonem i grafem. Pentru dezinhibarea tulbur rilor sistemelor de vorbire trebuie s se ob in . metodele trebuie selectate.m. apoi se va introduce atributul. indiferent de forma afaziei. pozitive fa de vorbire. Urmeaz asocia ia con tient a vocalelor (au. modificate. r spunsuri la întreb ri. Afazicul motor întâmpin greut i deosebite în trecerea da la un sunet la altul din cauza iner iei patologice a proceselor de articula ie i a dezintegr rii vorbirii interioare. complementul direct. De obicei se porne te de la mi c rile p strate i se formeaz treptat articula iile sunetelor. La afazicii motori trebuie con tientizate toate mi c rile articulatorii. În acest scop se vor purta discu ii pe baz de imagini. complementul circumstan ial. citire. de i în condi ii normale se desf oar corect. În mod asem n tor se formeaz i consoanele.În acest scop se recomand ca activit ile s se desf oare sub form de conversa ie : întreb ri. În paralel se corecteaz i sunetele prin efectuarea unor exerci ii speciale pentru formarea mi c rilor de articula ie. adaptate la necesit ile de moment. Unii autori recomand ca activit ile cu afazicii s înceap cu psihoterapia. dezvoltarea auzului fonematic. se trece la formarea deprinderilor de alc tuire a propozi iilor. Deoarece la fiecare afazie apar tulbur ri specifice ale diferitelor laturi. . pentru în elegerea rolului semantic al fonemelor. folosind exerci ii de conversa ie. la fiecare caz i etap . precum i folosirea tuturor analizatorilor pentru compensarea celorlalte deficien e. ac iuni. începând cu vocalele. accesibil. tablouri. povestiri ale unor întâmpl ri din via etc. se face analiza fonetic i semantic a cuvintelor. Se va ac iona asupra defectului principal al vorbirii corectând articularea. Este important ca materialul verbal s fie interesant. o vorbire activ folosindu-se intens materialul verbal activ i psihoterapia. prin diferite mijloace. Pentru u urare se împrumut silabelor un în eles. munca cu vocabularul i cu structura gramatical sunt obligatorii. reflectat. solicitându-i s realizeze aceste mi c ri. pornind de la sunete i silabe.

accentul se va pune pe latura semantic a vorbirii. La început i se va cere s indice obiectele. Paralel cu analiza fonetic î i vor însu i i o serie de cuvinte. În prima etap este indicat s se dezvolte auzul fonematic. precum i citirea cu voce tare i în gând. copiere. afazia senzorial se corecteaz mai rapid decât cea motorie i poate dispare f r a desf ura o munc special . se insist asupra desprinderii sensului logic. pe fixarea unui în eles pentru fiecare cuvânt. . La afazicul senzorial. a însu irii con tiente a sensurilor. imaginile pe care le denume te. Urmeaz o etap laborioas pentru dezvoltarea vorbirii generale. apoi cu dictarea cuvintelor înv ate i citirea acestora. s simt jetul de aer pe mân . Se efectueaz exerci ii de diferen iere a unor cuvinte concrete dup imagini. În unele condi ii se poate începe i scrierea. vorbirea dialogat etc. De asemenea.Pentru înl turarea stilului telegrafic se vor alc tui propozi ii dup cuvinte de sprijin. se înl tur agramatismele. În cazul în care în elege cuvintele separat dar nu în elege propozi ia. optic . cutia toracic . i se solicit s caute sensul diferit folosind paronime. s simt încordarea organelor de vorbire prin atingerea cu mâna în regiunea r d cinii limbii. începând prin copierea cuvintelor. Însu irea cuvintelor noi se realizeaz în cadrul unui context în care celelalte cuvinte sunt cunoscute. s urm reasc în fa a oglizii articula ia sunetului respectiv. compunerile. categoriilor gramaticale. folosindu-se analiza kinestezic . se vor desf ura exerci ii de scriere dup dictare. tactil . folosindu-se foarte mult povestirile. s alc tuiasc serii de cuvinte cu eviden ierea r d cinii cuvântului. iar pe parcursul progreselor activit ile devin tot mai complexe. Pentru fixarea particularit ilor pronun iei subiectul trebuie s pip ie laringele. În general.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful