Cuprins I II III IV Introducere Intervenția sovietică în Afganistan A patra generație de război Modern Concluzii 2 .

cărbune. războiul rece are consecințe ce își pun amprenta pe evenimentele ce i-au succedat.Introducere Impactul războiului rece asupra prezentului și chiar viitorului comun al omenirii este mai important decât s-ar putea crede la prima vedere: În timpul războiului rece s-a format generația de lideri care conduc astăzi majoritatea statelor lumii și în special principalii actori din arena internațională. În Războiul Afgano-Sovietic forţele implicate au fost Consiliul Democratic Republican susţinut de forţele sovietice şi rebelii islamişti Mujahedini. Datorită costului mare şi a 3 . minereuri feroase și petrol. Desfăşurarea de trupe militare sovietice a început în 25 decembrie 1979. Un studiu recent arată că aproximativ 95% dintre resursele naturale ale Afganistanului au rămas neatinse. Rebelii au fost susţinuţi din mai multe părţi printre care şi Statele Unite ale Americii. Afganistanul este una dintre cele mai sărace țări de pe glob. fiind puntea de legătură dintre sudul. Ultimele trupe au fost retrase între 15 mai 1988 şi 15 februarie 1989. Afganistanul detine o importanță geostrategică deosebită. Totusi. exact acest lucru a atras în întreaga istorie numerosi "cuceritori". în contextul Razboiului Rece. Arabia Saudită. Pakistan precum şi alte state musulmane. și asta în ciuda faptului că în subsolurile sale se află cantități uriașe înca neexploatate de pietre prețioase. centrul si sud-estul Asiei. Războiul rece nu a fost un eveniment planificat sau aniticipat de către principalii actori ce au participat la el.

17 4 . La 27 aprilie 1978 are loc o lovitură de stat. în apropierea graniței cu Iranul. Muhammad Daud. Silviu Neguț. iar puterea este preluata de Consiliul Democratic Republican. deoarece în ea a fost angajat direct unul din protagoniștii principali ai războiului rece. Intervenția sovietică în Afganistan Criza provocată de intervenția soviectică în Afganistan este o criză internaționala de un cu totul alt tip. La 17 iulie 1973. Măsurile de reformă radicală a structurilor sociale tradiționale adoptate de noua conducere politică întâmpină opoziția populației islamice conservatoare. care proclamă Afganistanul republică democratică. razboiul din Afganistan a fost deseori asemănat cu Războiul din Vietnam. în mod direct. Editura Meronia. p. dupa patruzeci de ani de domnie. Au mai fost uciși aproximativ 50 de consilieri sovietici.1 1 Horia C. in luna Decembrie 1979. Hafiz Ullah Amin .inutilităţii acestui conflict. ce degenerează într-o îndârjită rezistență armată în timpul căreia a fost ucis si ambasadorul american la Kabul. între URSS și SUA. regele Muhammad Zair Șah este înlăturat de la putere. iar vărul fostului suveran. condusă de Nur Muhammad Tarkai. Afganistanul se proclamă republică. iar monarhia este abolită. Enciclopedia statelor lumii. 2003. în septembrie 1979. Ion Neculae. Luptele pentru putere între diferitele facțiuni ale partidului de guvernămînt duc la uciderea lui Nur Muhammad Taraki. devine primul președinte al statului instaurând un regim autoritar. fost prim-ministru. în localitatea Herat. Ea rămâne totuși o criză periferică întrucât confruntarea nu a fost directă. chiar dacă acestea din urmă și-au simnțit amenințarea. și apoi la cea a succesorului său. Bucuresti. unele interese de securitate. de orientare comunistă și prosovietică. Matei.

vest a Afganistanului. seminificând o atenționare pentru Moscova. cerere satisfăcută de guvernul URSS chiar în aceiași zi. unde exercitau un rol destabilizator. Din punct de vedere al Moscovei. Afganistanul fiind o țară islamică cu o populație turcmenă.Îngrijorați de toate aceste tulburări. regimul Taraki și Amin a creat haos și ar fi acționat la ordinele adversarilor Moscovei din Iran și Pakistan. ai cărei locuitori se opuseseră din 1973 pana în 1976 stăpânitorilor iranieni și pakistanezi și dintre care mulți se refugiaseră în zona de sud. decat ca un răspuns la greșeile unui „guvern – marionetă” incompetent. aceasta solicită intervenția forțelor armate sovietice . unde generalul Ziu UI-Haq a anulat alegerile și a interzis activitatea tuturor partidelor politice. 5 . Invazia a adus trupele sovietice de elită la distanța de o ora de zvor de Golful Persic și Oceanul Indian și de regiunea Baluchistan. Invzia sovietică a coincis cu confuzia postrevoluționară din Iran și cu nesiguranța endemică din Pakistan. acest act de ocupație a fost interpretat de Washington ca o manevră calculată în cadrul strategiei globale sovietice. fiind înlocuit de Babrak Karmal. Drept prima reacție. care se afla la granița unor republici sovietice cu aceași structură etnică. Hafiz Ullah Amin nu a putut pune capat rebeliunii care stăpânea țara și în consecință a fost executat. În aceiași zi în care preia puterea la 28 decembrie 1979. de agitația opoziției islamice cat și de evenimentele din Iran sovieticii s-au decis sa-și întărească controlul din Afganistan. Această zonă de conflict a avut caracteristici bine individualizate. Moscova a acuzat atat Iranul cât și Pakistanul că se amestecă în problemele Afganistanului. care a devenit liderul Consiliului Democratic Republican. În climatul efervescent al războiului rece. flota americană s-a apropiat de zona Golfului. ceea ce SUA a apreciat imediat ca o amenințare la adresa Iranului și a întregii regiuni a Golfului.

își datorează alegerea. lucru relativ usor deoarece invazia era în mod evident un act de agresiune. deși aceasta din urmă a condamnat el însuși intervenția sovietică. s-a întrunit de urgență. care din 1979 și-au reluat locul în Consiliu de Securitate al ONU. Președintele Carter a luat decizia de a stopa exportul de cereale americane spre URSS (măsură ce nu a fost deloc pe placul fermierilor americani care au trebuit să-și vîndă surplusul de cereale Argentinei. A fost creată o forță de desfășurare rapidă cu un efectiv anunțat oficial de o sute de mii de militari. Președintele Ronald Regan. prin a condamna invazi a sovietică. în mare parte. liderul spiritual și religios al revoluției islamice din Iran. în vederea unor enentuale intervenții în Orientul Mijlociu li în Asia Centrala. Din punct de vedere strategic. SUA au fost sprijinite în această atitudine de lumea musulmană. Această condamnare și focalizare a atenției mediului politic. au sporit ajutorul militar către Pakistan și au inițiat o apropiere de Republica Populară Chineză. la care s-au alăturat SUA și întreaga lume arabă. iar în cadrul acestei reuniuni ayatollahul Khomeini. de unde se pare că o parte au ajuns totusi în URSS). să fie înlăturat de la putere fără a fi primit nici un fel de ajutor din partea SUA.SUA au acționat. Bugetul Pentagonului a crescut de la 3 % din PIB în 1979 la 5 % în 1980. organizație înființată în 1969 la inițiativa Arabiei Saudite. unul dintre fidelii lor aliați. a mass-mediei și a opiniei publice asupra agresiunii sovietice din Afganistan erau convenabile pentru SUA. ales în decembrie 1980. Statele din zona Golfului au condamnat chiar mai energic această intervenție decît țările arabe de pe linia întâi a confuntării cu Israelul. Conferința Islamică. de asemenea. SUA au înghețat negocierile SALT (privind reducerea armamentului strategic nuclear). crizei afgane. principala consecință a invaziei a fost faptul ca URSS a trebuit să introducă și să mentină în Afganistan efective de circa nouăzeci de mii de militari pentru a încerca sp reinstaureze pacea (fară succes) intr-o țară 6 . De asemenea. care se confruntau în acelasi timp cu criza ostaticilor americani de la ambasada lor din Teheran și cu acuzațiile de a fi lasat ca șahinșahul Iranului. a adus acuzații violente la adresa URSS.

în această luptă intervin și milițiile talibanilor fundamentaliști. dintre studenții islamici afgani din Pakistan. iar regimul lui Najibullah face o serie de concesii. iar 15. Un acord mediat de ONU și semnat la 14 aprilie 1988 de puterile garantate (URSS și SUA) prevede retragerea trupelor sovietice. guvern comunist fiind sprijinit în teren de trupe sovietice. Consiliul mujahedinilor proclamp Republica islamică. eșecul în încercarea de a stabiliza situația în Afganistan. inițial. În fața ofensivei mujahedinilor ajunși în fața Kabulului. 7 . un grupt de generali îl înlătură de la putere pe Najibullah. În anul 1986 Babrak Karmal este înlocuit cu Muhammad Najibullah în funcția de președinte al Partidului Democratic al Poporului și apoi și în ceea de șef al statului. Războiul civil din Afganistan se transformă într-o amplă confruntare Est – Vest. care însă nu-l ajută prea mult în confruntarea.care era deja în zonă de influiență și să înregistreze. În nouă ani de conflict își pierd viața 1.155. la 25 aprilie 1992. apoi reizbucnesc luprele pentru putere între grupările mujahedine. cit. reușind ca până în 1998 săși extindă controlul asupra a 90% din teritoriul țării. care ocupă Kabulul. recrutați. fără posibilitatea de a schimba prea mult lucrurile. de unul singur.5 milioane afgani. și predau capitala rezistenței islamice. cu rezistența mujahedinilor. iar rezistența islamică afgană primind ajutor din partea SUA. crearea unui stat afgan neutru și repartierea milioanelor de refugiați. op.2 2 Cf. p. a Pakistanului și a lumii arabe tradiționaliste. în septembrie 1996. La 1 ianuarie 1992 intră în vigoare acordul ruso – american privind sistarea livrărilor de armament către parțile aflate în conflict. În 1994. alte 4 – 5 milioane părăsesc țara. La 15 februarie 1989 se incheie retragerea trupelor sovietice. precum acceptarea regimului pluripartit și eliminarea tuturor referirilor la socialism.000 de militari sovietici își pierd viața. Jean Louis Dufour . la 16 aprilie 1992.

Criza în care URSS s-a angajat de bunăvoie a fost deficitar gestionată de aceasta grabindu-i sfârșitul.H. Liddell Hart. sprijinul acordat mujahedinilor islamiști de către SUA pe lânga faptul că a contribuit în mod semnificativ la reducerea puterii militare și a credibilității URSS în plan internațional. cărora le-au furnizat arme și sprijin logistic prin intermediul Pakistanului. care a fost declanșată în mod voit de Moscova. din care însă cel mai mare profit.H. care i-au susținut pe mujahedini. a dat un impuls consistent dezmembrării URSS pe criterii etnice și a contribuit substanțial la proliferarea amenințării fundamentalismului islamic de astăzi. 1973 8 . pe termen scurt însă.Intervenția sovietică în Afganistan a fost una dintre ulltimile mari dispute Est – Vest. Moscova a apreciat. economică. Acțiunile indirecte. Editura Militară. Intervenția militară sovietică a constituit o bună oprtunitate pentru Occident de a-și adjudeca o victorie strategică majora. au drept rezultat slăbirea militară diplomatică. l-au tras Statele Unite. Strategia. a rămas limitată și puțin periculoasă pentru securitatea internațională . Liddell Hart. constând în eșecul militar suferit de una din cele două principale armate din lume și în eșecul politicii de comunizare a Afganistanului. guvernat de regimul comunist. SUA s-au angajat mai curând într-o acțiune strategică indirectă. 3 B. în mod corect. Criza.3 Încercuirea și izolarea strategică la care este supus Afganistanul. cele două superputeri neajungând la o escaladare care să vizeze implicarea lor intr-o confruntare directă. drept foarte redus riscul unei intervenții militare americane în Afganistan. situație cu consecințe pe termen lung. provocând o instabilitate accentuată a întregii zone. nu numai a regimului. dar a statului afgan și a URSS în subsidiar. București. a consolidat fundamentalismului islamic în Asia Centrală. Pe termen lung. ale cărei efecte negative se manifestă și astăzi. așa cum o numea B.

Nu este dificil de observat că până la urmă. criza din Afganistan s-a dovedit contraproductivă atît pentru factorul generator. • A treia generație generaţia a treia se defineşte prin amplificarea mobilităţii forţelor. URSS. A patra generație de Război Modern Conceptul de cea de-a patra generație de război modern a apărut în gândirea modernă la sfârșitul anilor optzeci ai secolului trecut. echipaţi şi dotaţi corespunzător misiunilor planificate). Acestea grupează războaiele astfel: • Prima generaţie a războiului modern a fost caracterizată de prezenţa pe câmpul de luptă a unor mase mari de militari (instruiţi. cât și pentru cel intervenient. ipostază care a culminat cu războaiele napoleoniene. Teoreticienii consideră că acţiunile Germaniei (Blitzkrieg) în cel de al Doilea Război Mondial au marcat începutul etapei23. • A doua generație a războiului modern a fost caracterizată de creșterea puterii de foc. dar nu în egală măsură și a capacității de manevrare și a culminat cu primul Război Mondial. care astăzi trebuie să ducă războuil global împotriva terorismului. proces care a condus la creşterea importanţei manevrei în spaţiul luptei. în întregul spectru al acţiunilor militare. ca un mod distinct de a caracteriza dinamica și direcția spre care se îndreaptă din punct de vedere strategic doctrina militară. • A patra generație de Razboi Modern a evoluat după războaiele din Vietnam și Afganistan și pune accentul pe modul în care un inamic de tip neconvențional 9 . una din zonele predilecte fiind chiar Afganistanul. SUA.

Hammer. cultura. George W.I. Acum. Institute for National Strategic Studies 5 G. 214. 4GW: Tactics of the Weak Confound the Strong 10 . lucrările de specialitate recente prezintă Războiul de generaţia a patra ca fiind: „o formă modernă de insurgenţă”5 4 Cf. cum ar fi Afganistan. ci ele sunt constituente ale unor operaţii de mare amploare. Efectele globalizării şi dezvoltarea tehnologiei informaţiei au oferit cadrul propice de evoluţie. În lipsa unei definiţii unanim acceptate. cu bilanţuri îngrozitoare. Thomas X. ‚. economic și social în propriul interes și benificiu. Sullivan.Insurgency : Modern Warfare Evolves into a Fourth Generation”. nr. asupra World Trade Center şi Pentagon. John P. nemulţumirea faţă de actorii internaţionali mai puternici. ulterior. În anul 2001. Hal Kempfer. spre deosebire de perioadele anterioare. în contextul amplificării crizei de legitimitate a statelor. generată de reactualizarea problemelor istorice rămase deschise cu vecinii. apariţia unor grupuri umane intolerante în raport cu religia.Wilson. urmate de agresiunile terifiante asupra civililor din gările Madridului şi din metrourile Londoneze ne îndreptăţesc să afirmăm că fenomenul terorist cunoaşte mutaţii de amploare. nivelul de trai şi filozofia despre viaţă a altora. Terorismul. acţiunile teroriste nu mai sunt întâlnite ca lovituri punctuale sau ansambluri de lovituri de sine stătătoare. înţeles ca violenţă gratuită împotriva civililor sau noncombatanţilor a făcut parte din orice tip de război. Atacurile masive. Statele Unite sunt și în prezent implicaţe în lupta împotriva terorismului în Orientul Mijlociu. Bush declară război împotriva terorismului.4 Acest ultim tip de război s-a dezvoltat.poate exploata schimbările din mediul politic. în Stratefic Forum.

ai crimei organizate. în punctele-cheie. în ultimii ani. Ameninţări la adresa securităţii. partenerilor interni şi internaţionali. Liderii forţelor de opoziţie urmăresc să o exploateze în interes propriu. UNAp. Grigore Alexandrescu. În Afganistan. În primul rând ei fructifică noile facilităţi căutând să stabilească „alianţe” cu capii lumii interlope. 2004.6 Fiecare organizaţie are vulnerabilităţi specifice. privite de la înălţime strategică. situaţia este departe de a fi în măsură să prevestească un sfârşit clar. pe măsură ce se acţionează în cea mai bună manieră. în ciuda concentrării de forţe şi mijloace de nivel global. persoane sub acoperire. stimulate. atât la adresa colaboratorilor. pp. se prelungeşte. aceste obstacole par mărunte.Forţele oponente îşi concentrează efortul asupra viabilităţii politice a conflictului şi mai puţin asupra rezultatelor tactice rapide. ai traficului de arme. droguri. 11 .18-20. în ciuda luptelor câştigate fără reproş de forţele armate ale Coaliţiei internaţionale. Deşi. pot genera pericole şi ameninţări. interzonale şi transnaţionale. care. Bucureşti. cât şi a instituţiei respective. Obiectul acestora îl constituie perturbarea ordinii de drept.Nivelul superior al artei militare este zona cea mai vizată de factorii de decizie politică şi militară ai forţelor oponente. Ed. a fost realizată o reţea foarte densă de relaţii interstatale. Scopul final al războiului este legat de impunerea voinţei uneia dintre părţi 6 Dr. mijloace de distrugere în masă şi ai tuturor celor care desfăşoară activităţi infracţionale. ele devin insurmontabile. a stabilităţii şi securităţii statului vizat. cautând să îşi infiltreze. Războiul pe care l-a declarat întreaga planetă terorismului. În cadrul procesului de globalizare..

declară fără a lăsa loc de dubii că „Noi întotdeauna vom proceda în mod deliberat.aceasta fiind realizată de una din tabere. După 11 septembrie. gările Madridului. şcoala din Beslan şi metroul londonez au demonstrat că întreaga lume este ameninţată. Lovitura strategică în cadrul războaielor de generaţia a patra este direcţionată către factorii de decizie politico-militară. prin acţiuni violente sau paşnice. evaluând consecinţele acţiunilor noastre”8 Din această perspectivă. pentru a le distruge unitatea şi voinţa de a continua un război mult prea costisitor.com/ The National Security Strategy of the United States of America. cât şi în mod indirect de către segmente ale vieţii publice şi populaţiei care aparţin adversarului. în cadrul tuturor generaţiilor cunoscute de războiul modern. care conţin arme chimice sau biologice“9 7 8 http://www. se stabilesc şi mijloacele folosite în cazul producerii unui „atac iminent cu arme biologice. până acum. SUA şi-au adaptat strategia de securitate naţională la noile realităţi. elaborată în anul 2006. March 2006 9 Idem 12 . atât în mod direct. pe care doar armele nucleare le pot distruge în siguranţă“ Armele nucleare pot fi folosite şi pentru „atacuri împotriva facilităţilor inamice. atacul de prevenire a constituit una dintre noutăţile care au permis susţinerea războiului împotriva terorismului.realclearpolitics. fără beneficii Ceea ce se cunoştea şi se aplica fără excepţie. Declanşarea războiului din Afganistan şi a celui împotriva lui Saddam Hussein constituie doar două exemple de acţiune conform acestei strategii7 Atacurile teroriste de la teatrul din Moscova. SUA în Strategia de Securitate Naţională. Adversarul poate fi învins chiar dacă îi rămân forţele armate intacte. ca lider universal. Distrugerea forţelor armate ale adversarului şi a capacităţii acestora de regenerare nu mai constituie prioritatea supremă. inclusiv a buncărelor. devine contraproductiv.

În anul 1919 dupa cel de-al 3-lea război cu Marea Britanie. Conflictul a dus la moartea a peste 50. monarhia este abolită. de aceasta data între ele.grecii. prin invazia sovietică Afganistanul a devenit un câmp de luptă fierbinte al confruntării EST -VEST in condițiile răbufnirii războiului rece. mongolii. aceasta a recunoscut independența statului Afgan proclamată la 28 feb. arabii. iar Afganistanul se proclama republica. contra trupelor de la Moscova. lichidarea militiilor talibane si a organizatiilor teroriste cu baze pe teritoriul 13 .000 de persoane în cinci ani Atentatele teroriste din 11. În timpul celui de-al doilea război mondial. Afganistan-ul își mentine neutralitatea la 17 iulie 1973 regele Muhammad Zahir Șah (1933-1973) este înlaturat. afganii s-au aflat iar în război. Afganistan a fost constituit în anul 1747 sub conducerea lui Ahmad Sah Durrani și supus de Marea Britanie în urma a doua războaie între anii 1839-1842 și 1878-1880. Dupa plecarea invadatorilor. cu prețul unei lupte sângeroase.Concluzii Afganistanul fiind o zonă geostrategică importantă a atras multi cuceritori. Mai intai.2001 din SUA au dus la înlăturarea guvernului de la Kabul . Diferite acțiuni ale rezistenței islamice au pornit lupta pentru supremație încă din momentul retragerii trupelor sovietice. războiul nu a luat însa sfârșit.09. 1919. care a provocat moartea a peste un milion de oameni. Țara a fost stăpânită în antichitate de mai multe popoare precum perșii. De la invazia Uniunii Sovietice din 1979.

de la marile puteri spre periferia sistemului internațional.afgan. prin captarea de prieteni. împărțind în egală măsură ajutoare financiare. În acest tip de războiae periferice. Războiul împotriva terorismului continuă. În Afganistan. chiar dacă tributul de vieţi şi bani plătit de Coaliţie a fost cel mai mare cunoscut de la începerea ostilităţilor. care a menținut lumea intr-un statu quo ce fusese rezultatul celui de-al doilea război mondial. Cele doua puteri s-au afltat în competiție pentru lărgirea zonelor de influiență. Sfârșitul războiului rece s-a dovedit a fin u numai sfârșitul unei competiții internaționale cu și al unei epoci în care sistemul internațional nu a cunoscut mutații semniicative. Marile puteri s-au aflat într-o continuă cursă a înarmării în scopul participării la un război care putea sp izbucnească în orice moment. Războiul rece a generat proliferarea unor mari cantități și tipuri de armament. 14 . Pentru că nu se putea un război între ele marile puteri au încurajat acest tip de conflicte în scopul de a oferi o supapă de eliberare a tensiunilor din sistem. războiul civil a continuat ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic . Războiul rece a fost un femnomen complex și contradictoriu. Când sovieticii s-au retras. Mujahedinii benificiind de un serios și diversificat arsenal de armament. stimulate din exterior s-au perpetuat. Nu au fost obţinute succese răsunătoare în stabilizarea zonei. inclusiv a Romaniei. Actiunile de stabilizare si reconstructia Afganistanului continua si in prezent prin aportul Coalitiei Antiteroriste. SUA au susținut financiar și material fherilele tribale anticomuniste și antisovietice. economice și armament din cel mai diversificat. Afganistanul reprezentând principalul teatru de confruntare.

ce divide această eră în două perioade distincte: Prima inainte de atacurile teroriste când speranța pentru soluționarea pașnică a conflictelor reprezentau sentimental predominant. A doua dupa data de 11 Septembrie când incertitudinea și pesimismul au devenit o caracteristică de bază la nivel global. Cu toate acestea putem afirma că există o linie de falie. reprezentată de evenimentele de la 11 Septembrie 2001.Evoluția securtității li stabilității internaționale a fost și este neliniară factorul neprevăzut continuând să joace un rol semnificativ. 15 .

Polirom 6. Institutul European 4.htm 16 . http://cssas. http://users.Centrul de studii strategice de apărare și securitate Ed. Teodor Frunzeti Globalizarea Securității Ed. Goldstein Manual de Relații Internaționale Ed.ro/ 7.erols.com/mwhite28/afghanis.unap. Teodor Frunzeti Soluționarea Crizelor Ed. J.Universității de apărare 5.Bibliografie 1. Militară 2.S. Unteanu Cristian Manual Nato 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful