Cuprins I II III IV Introducere Intervenția sovietică în Afganistan A patra generație de război Modern Concluzii 2 .

Un studiu recent arată că aproximativ 95% dintre resursele naturale ale Afganistanului au rămas neatinse. Ultimele trupe au fost retrase între 15 mai 1988 şi 15 februarie 1989.Introducere Impactul războiului rece asupra prezentului și chiar viitorului comun al omenirii este mai important decât s-ar putea crede la prima vedere: În timpul războiului rece s-a format generația de lideri care conduc astăzi majoritatea statelor lumii și în special principalii actori din arena internațională. și asta în ciuda faptului că în subsolurile sale se află cantități uriașe înca neexploatate de pietre prețioase. Arabia Saudită. în contextul Razboiului Rece. Războiul rece nu a fost un eveniment planificat sau aniticipat de către principalii actori ce au participat la el. fiind puntea de legătură dintre sudul. minereuri feroase și petrol. exact acest lucru a atras în întreaga istorie numerosi "cuceritori". cărbune. Pakistan precum şi alte state musulmane. Rebelii au fost susţinuţi din mai multe părţi printre care şi Statele Unite ale Americii. Datorită costului mare şi a 3 . Totusi. În Războiul Afgano-Sovietic forţele implicate au fost Consiliul Democratic Republican susţinut de forţele sovietice şi rebelii islamişti Mujahedini. Afganistanul detine o importanță geostrategică deosebită. războiul rece are consecințe ce își pun amprenta pe evenimentele ce i-au succedat. centrul si sud-estul Asiei. Desfăşurarea de trupe militare sovietice a început în 25 decembrie 1979. Afganistanul este una dintre cele mai sărace țări de pe glob.

între URSS și SUA. dupa patruzeci de ani de domnie. deoarece în ea a fost angajat direct unul din protagoniștii principali ai războiului rece.inutilităţii acestui conflict. unele interese de securitate. Silviu Neguț. în apropierea graniței cu Iranul. și apoi la cea a succesorului său. în localitatea Herat. Muhammad Daud. Luptele pentru putere între diferitele facțiuni ale partidului de guvernămînt duc la uciderea lui Nur Muhammad Taraki. Au mai fost uciși aproximativ 50 de consilieri sovietici. de orientare comunistă și prosovietică. Bucuresti. Intervenția sovietică în Afganistan Criza provocată de intervenția soviectică în Afganistan este o criză internaționala de un cu totul alt tip. Hafiz Ullah Amin . Enciclopedia statelor lumii. condusă de Nur Muhammad Tarkai. in luna Decembrie 1979. Afganistanul se proclamă republică. în mod direct. 2003. iar puterea este preluata de Consiliul Democratic Republican. Ea rămâne totuși o criză periferică întrucât confruntarea nu a fost directă. Măsurile de reformă radicală a structurilor sociale tradiționale adoptate de noua conducere politică întâmpină opoziția populației islamice conservatoare. p. devine primul președinte al statului instaurând un regim autoritar. iar vărul fostului suveran. La 27 aprilie 1978 are loc o lovitură de stat. Ion Neculae.17 4 . Editura Meronia. fost prim-ministru. chiar dacă acestea din urmă și-au simnțit amenințarea. razboiul din Afganistan a fost deseori asemănat cu Războiul din Vietnam. regele Muhammad Zair Șah este înlăturat de la putere. ce degenerează într-o îndârjită rezistență armată în timpul căreia a fost ucis si ambasadorul american la Kabul. Matei. care proclamă Afganistanul republică democratică. în septembrie 1979. iar monarhia este abolită. La 17 iulie 1973.1 1 Horia C.

Hafiz Ullah Amin nu a putut pune capat rebeliunii care stăpânea țara și în consecință a fost executat. Invzia sovietică a coincis cu confuzia postrevoluționară din Iran și cu nesiguranța endemică din Pakistan. unde generalul Ziu UI-Haq a anulat alegerile și a interzis activitatea tuturor partidelor politice. Invazia a adus trupele sovietice de elită la distanța de o ora de zvor de Golful Persic și Oceanul Indian și de regiunea Baluchistan. flota americană s-a apropiat de zona Golfului. Moscova a acuzat atat Iranul cât și Pakistanul că se amestecă în problemele Afganistanului. unde exercitau un rol destabilizator. ai cărei locuitori se opuseseră din 1973 pana în 1976 stăpânitorilor iranieni și pakistanezi și dintre care mulți se refugiaseră în zona de sud. care se afla la granița unor republici sovietice cu aceași structură etnică.Îngrijorați de toate aceste tulburări. Drept prima reacție. regimul Taraki și Amin a creat haos și ar fi acționat la ordinele adversarilor Moscovei din Iran și Pakistan. decat ca un răspuns la greșeile unui „guvern – marionetă” incompetent. de agitația opoziției islamice cat și de evenimentele din Iran sovieticii s-au decis sa-și întărească controlul din Afganistan. Această zonă de conflict a avut caracteristici bine individualizate. fiind înlocuit de Babrak Karmal. seminificând o atenționare pentru Moscova. aceasta solicită intervenția forțelor armate sovietice . care a devenit liderul Consiliului Democratic Republican. În aceiași zi în care preia puterea la 28 decembrie 1979. Afganistanul fiind o țară islamică cu o populație turcmenă. Din punct de vedere al Moscovei. acest act de ocupație a fost interpretat de Washington ca o manevră calculată în cadrul strategiei globale sovietice. cerere satisfăcută de guvernul URSS chiar în aceiași zi. ceea ce SUA a apreciat imediat ca o amenințare la adresa Iranului și a întregii regiuni a Golfului.vest a Afganistanului. În climatul efervescent al războiului rece. 5 .

prin a condamna invazi a sovietică.SUA au acționat. de asemenea. A fost creată o forță de desfășurare rapidă cu un efectiv anunțat oficial de o sute de mii de militari. iar în cadrul acestei reuniuni ayatollahul Khomeini. la care s-au alăturat SUA și întreaga lume arabă. în mare parte. De asemenea. Președintele Carter a luat decizia de a stopa exportul de cereale americane spre URSS (măsură ce nu a fost deloc pe placul fermierilor americani care au trebuit să-și vîndă surplusul de cereale Argentinei. unul dintre fidelii lor aliați. s-a întrunit de urgență. ales în decembrie 1980. a adus acuzații violente la adresa URSS. Statele din zona Golfului au condamnat chiar mai energic această intervenție decît țările arabe de pe linia întâi a confuntării cu Israelul. SUA au înghețat negocierile SALT (privind reducerea armamentului strategic nuclear). își datorează alegerea. liderul spiritual și religios al revoluției islamice din Iran. au sporit ajutorul militar către Pakistan și au inițiat o apropiere de Republica Populară Chineză. Această condamnare și focalizare a atenției mediului politic. organizație înființată în 1969 la inițiativa Arabiei Saudite. a mass-mediei și a opiniei publice asupra agresiunii sovietice din Afganistan erau convenabile pentru SUA. de unde se pare că o parte au ajuns totusi în URSS). SUA au fost sprijinite în această atitudine de lumea musulmană. Conferința Islamică. Președintele Ronald Regan. deși aceasta din urmă a condamnat el însuși intervenția sovietică. în vederea unor enentuale intervenții în Orientul Mijlociu li în Asia Centrala. lucru relativ usor deoarece invazia era în mod evident un act de agresiune. care din 1979 și-au reluat locul în Consiliu de Securitate al ONU. Bugetul Pentagonului a crescut de la 3 % din PIB în 1979 la 5 % în 1980. să fie înlăturat de la putere fără a fi primit nici un fel de ajutor din partea SUA. principala consecință a invaziei a fost faptul ca URSS a trebuit să introducă și să mentină în Afganistan efective de circa nouăzeci de mii de militari pentru a încerca sp reinstaureze pacea (fară succes) intr-o țară 6 . Din punct de vedere strategic. care se confruntau în acelasi timp cu criza ostaticilor americani de la ambasada lor din Teheran și cu acuzațiile de a fi lasat ca șahinșahul Iranului. crizei afgane.

155. crearea unui stat afgan neutru și repartierea milioanelor de refugiați. p. iar rezistența islamică afgană primind ajutor din partea SUA.2 2 Cf. apoi reizbucnesc luprele pentru putere între grupările mujahedine. În 1994. iar 15. reușind ca până în 1998 săși extindă controlul asupra a 90% din teritoriul țării. de unul singur. Un acord mediat de ONU și semnat la 14 aprilie 1988 de puterile garantate (URSS și SUA) prevede retragerea trupelor sovietice. la 16 aprilie 1992. cu rezistența mujahedinilor. a Pakistanului și a lumii arabe tradiționaliste. care însă nu-l ajută prea mult în confruntarea. un grupt de generali îl înlătură de la putere pe Najibullah. iar regimul lui Najibullah face o serie de concesii. Jean Louis Dufour . la 25 aprilie 1992. La 15 februarie 1989 se incheie retragerea trupelor sovietice. În fața ofensivei mujahedinilor ajunși în fața Kabulului.care era deja în zonă de influiență și să înregistreze. eșecul în încercarea de a stabiliza situația în Afganistan. op. În nouă ani de conflict își pierd viața 1. fără posibilitatea de a schimba prea mult lucrurile. guvern comunist fiind sprijinit în teren de trupe sovietice. precum acceptarea regimului pluripartit și eliminarea tuturor referirilor la socialism. La 1 ianuarie 1992 intră în vigoare acordul ruso – american privind sistarea livrărilor de armament către parțile aflate în conflict. în această luptă intervin și milițiile talibanilor fundamentaliști.000 de militari sovietici își pierd viața. 7 . recrutați. dintre studenții islamici afgani din Pakistan. care ocupă Kabulul. Războiul civil din Afganistan se transformă într-o amplă confruntare Est – Vest.5 milioane afgani. cit. În anul 1986 Babrak Karmal este înlocuit cu Muhammad Najibullah în funcția de președinte al Partidului Democratic al Poporului și apoi și în ceea de șef al statului. alte 4 – 5 milioane părăsesc țara. inițial. și predau capitala rezistenței islamice. Consiliul mujahedinilor proclamp Republica islamică. în septembrie 1996.

Intervenția sovietică în Afganistan a fost una dintre ulltimile mari dispute Est – Vest.3 Încercuirea și izolarea strategică la care este supus Afganistanul. 1973 8 . Criza în care URSS s-a angajat de bunăvoie a fost deficitar gestionată de aceasta grabindu-i sfârșitul. constând în eșecul militar suferit de una din cele două principale armate din lume și în eșecul politicii de comunizare a Afganistanului. ale cărei efecte negative se manifestă și astăzi. guvernat de regimul comunist. provocând o instabilitate accentuată a întregii zone. care a fost declanșată în mod voit de Moscova. Intervenția militară sovietică a constituit o bună oprtunitate pentru Occident de a-și adjudeca o victorie strategică majora. sprijinul acordat mujahedinilor islamiști de către SUA pe lânga faptul că a contribuit în mod semnificativ la reducerea puterii militare și a credibilității URSS în plan internațional. Strategia. drept foarte redus riscul unei intervenții militare americane în Afganistan. nu numai a regimului. din care însă cel mai mare profit.H. Pe termen lung. Liddell Hart. cărora le-au furnizat arme și sprijin logistic prin intermediul Pakistanului. SUA s-au angajat mai curând într-o acțiune strategică indirectă. l-au tras Statele Unite. economică. pe termen scurt însă. Criza. Acțiunile indirecte. Moscova a apreciat. București. care i-au susținut pe mujahedini. în mod corect. a rămas limitată și puțin periculoasă pentru securitatea internațională . așa cum o numea B. situație cu consecințe pe termen lung. 3 B. Editura Militară. cele două superputeri neajungând la o escaladare care să vizeze implicarea lor intr-o confruntare directă. au drept rezultat slăbirea militară diplomatică. dar a statului afgan și a URSS în subsidiar. Liddell Hart. a dat un impuls consistent dezmembrării URSS pe criterii etnice și a contribuit substanțial la proliferarea amenințării fundamentalismului islamic de astăzi.H. a consolidat fundamentalismului islamic în Asia Centrală.

• A doua generație a războiului modern a fost caracterizată de creșterea puterii de foc. SUA. cât și pentru cel intervenient. A patra generație de Război Modern Conceptul de cea de-a patra generație de război modern a apărut în gândirea modernă la sfârșitul anilor optzeci ai secolului trecut. ca un mod distinct de a caracteriza dinamica și direcția spre care se îndreaptă din punct de vedere strategic doctrina militară. Teoreticienii consideră că acţiunile Germaniei (Blitzkrieg) în cel de al Doilea Război Mondial au marcat începutul etapei23. • A patra generație de Razboi Modern a evoluat după războaiele din Vietnam și Afganistan și pune accentul pe modul în care un inamic de tip neconvențional 9 . • A treia generație generaţia a treia se defineşte prin amplificarea mobilităţii forţelor. echipaţi şi dotaţi corespunzător misiunilor planificate). Acestea grupează războaiele astfel: • Prima generaţie a războiului modern a fost caracterizată de prezenţa pe câmpul de luptă a unor mase mari de militari (instruiţi. proces care a condus la creşterea importanţei manevrei în spaţiul luptei. care astăzi trebuie să ducă războuil global împotriva terorismului. una din zonele predilecte fiind chiar Afganistanul. ipostază care a culminat cu războaiele napoleoniene. URSS.Nu este dificil de observat că până la urmă. criza din Afganistan s-a dovedit contraproductivă atît pentru factorul generator. dar nu în egală măsură și a capacității de manevrare și a culminat cu primul Război Mondial. în întregul spectru al acţiunilor militare.

Acum. În lipsa unei definiţii unanim acceptate.Insurgency : Modern Warfare Evolves into a Fourth Generation”. Institute for National Strategic Studies 5 G. ci ele sunt constituente ale unor operaţii de mare amploare.I. Bush declară război împotriva terorismului. urmate de agresiunile terifiante asupra civililor din gările Madridului şi din metrourile Londoneze ne îndreptăţesc să afirmăm că fenomenul terorist cunoaşte mutaţii de amploare. În anul 2001. cultura. Thomas X. cu bilanţuri îngrozitoare. 214. Hal Kempfer. ‚. Hammer. spre deosebire de perioadele anterioare. lucrările de specialitate recente prezintă Războiul de generaţia a patra ca fiind: „o formă modernă de insurgenţă”5 4 Cf. înţeles ca violenţă gratuită împotriva civililor sau noncombatanţilor a făcut parte din orice tip de război. nr. generată de reactualizarea problemelor istorice rămase deschise cu vecinii.poate exploata schimbările din mediul politic. în contextul amplificării crizei de legitimitate a statelor. în Stratefic Forum. Efectele globalizării şi dezvoltarea tehnologiei informaţiei au oferit cadrul propice de evoluţie.Wilson. George W. acţiunile teroriste nu mai sunt întâlnite ca lovituri punctuale sau ansambluri de lovituri de sine stătătoare. Statele Unite sunt și în prezent implicaţe în lupta împotriva terorismului în Orientul Mijlociu. apariţia unor grupuri umane intolerante în raport cu religia. ulterior. 4GW: Tactics of the Weak Confound the Strong 10 . economic și social în propriul interes și benificiu. John P. nivelul de trai şi filozofia despre viaţă a altora. cum ar fi Afganistan.4 Acest ultim tip de război s-a dezvoltat. asupra World Trade Center şi Pentagon. Sullivan. nemulţumirea faţă de actorii internaţionali mai puternici. Terorismul. Atacurile masive.

în ciuda luptelor câştigate fără reproş de forţele armate ale Coaliţiei internaţionale. a stabilităţii şi securităţii statului vizat. ai traficului de arme. aceste obstacole par mărunte. 2004. care. cautând să îşi infiltreze. Bucureşti. pot genera pericole şi ameninţări. privite de la înălţime strategică. în ciuda concentrării de forţe şi mijloace de nivel global. droguri. partenerilor interni şi internaţionali. situaţia este departe de a fi în măsură să prevestească un sfârşit clar. ele devin insurmontabile. atât la adresa colaboratorilor. a fost realizată o reţea foarte densă de relaţii interstatale. În Afganistan. 11 . ai crimei organizate. UNAp.Forţele oponente îşi concentrează efortul asupra viabilităţii politice a conflictului şi mai puţin asupra rezultatelor tactice rapide. Ameninţări la adresa securităţii. Scopul final al războiului este legat de impunerea voinţei uneia dintre părţi 6 Dr.6 Fiecare organizaţie are vulnerabilităţi specifice. Grigore Alexandrescu. cât şi a instituţiei respective. persoane sub acoperire. interzonale şi transnaţionale. În primul rând ei fructifică noile facilităţi căutând să stabilească „alianţe” cu capii lumii interlope. Obiectul acestora îl constituie perturbarea ordinii de drept. Deşi. Ed. În cadrul procesului de globalizare. se prelungeşte. mijloace de distrugere în masă şi ai tuturor celor care desfăşoară activităţi infracţionale. pe măsură ce se acţionează în cea mai bună manieră. în ultimii ani. Liderii forţelor de opoziţie urmăresc să o exploateze în interes propriu.18-20. pp..Nivelul superior al artei militare este zona cea mai vizată de factorii de decizie politică şi militară ai forţelor oponente. în punctele-cheie. Războiul pe care l-a declarat întreaga planetă terorismului. stimulate.

până acum. se stabilesc şi mijloacele folosite în cazul producerii unui „atac iminent cu arme biologice. SUA în Strategia de Securitate Naţională. Adversarul poate fi învins chiar dacă îi rămân forţele armate intacte. fără beneficii Ceea ce se cunoştea şi se aplica fără excepţie. elaborată în anul 2006. care conţin arme chimice sau biologice“9 7 8 http://www. şcoala din Beslan şi metroul londonez au demonstrat că întreaga lume este ameninţată.aceasta fiind realizată de una din tabere. gările Madridului. devine contraproductiv. Lovitura strategică în cadrul războaielor de generaţia a patra este direcţionată către factorii de decizie politico-militară. Declanşarea războiului din Afganistan şi a celui împotriva lui Saddam Hussein constituie doar două exemple de acţiune conform acestei strategii7 Atacurile teroriste de la teatrul din Moscova. cât şi în mod indirect de către segmente ale vieţii publice şi populaţiei care aparţin adversarului. evaluând consecinţele acţiunilor noastre”8 Din această perspectivă. atacul de prevenire a constituit una dintre noutăţile care au permis susţinerea războiului împotriva terorismului. declară fără a lăsa loc de dubii că „Noi întotdeauna vom proceda în mod deliberat. Distrugerea forţelor armate ale adversarului şi a capacităţii acestora de regenerare nu mai constituie prioritatea supremă. March 2006 9 Idem 12 .com/ The National Security Strategy of the United States of America. pe care doar armele nucleare le pot distruge în siguranţă“ Armele nucleare pot fi folosite şi pentru „atacuri împotriva facilităţilor inamice.realclearpolitics. ca lider universal. SUA şi-au adaptat strategia de securitate naţională la noile realităţi. inclusiv a buncărelor. atât în mod direct. prin acţiuni violente sau paşnice. După 11 septembrie. în cadrul tuturor generaţiilor cunoscute de războiul modern. pentru a le distruge unitatea şi voinţa de a continua un război mult prea costisitor.

mongolii. Diferite acțiuni ale rezistenței islamice au pornit lupta pentru supremație încă din momentul retragerii trupelor sovietice. De la invazia Uniunii Sovietice din 1979. Mai intai.09. 1919. prin invazia sovietică Afganistanul a devenit un câmp de luptă fierbinte al confruntării EST -VEST in condițiile răbufnirii războiului rece. contra trupelor de la Moscova. afganii s-au aflat iar în război. Afganistan a fost constituit în anul 1747 sub conducerea lui Ahmad Sah Durrani și supus de Marea Britanie în urma a doua războaie între anii 1839-1842 și 1878-1880. lichidarea militiilor talibane si a organizatiilor teroriste cu baze pe teritoriul 13 .2001 din SUA au dus la înlăturarea guvernului de la Kabul . În anul 1919 dupa cel de-al 3-lea război cu Marea Britanie.Concluzii Afganistanul fiind o zonă geostrategică importantă a atras multi cuceritori. Conflictul a dus la moartea a peste 50. Afganistan-ul își mentine neutralitatea la 17 iulie 1973 regele Muhammad Zahir Șah (1933-1973) este înlaturat.000 de persoane în cinci ani Atentatele teroriste din 11.grecii. războiul nu a luat însa sfârșit. Țara a fost stăpânită în antichitate de mai multe popoare precum perșii. iar Afganistanul se proclama republica. aceasta a recunoscut independența statului Afgan proclamată la 28 feb. Dupa plecarea invadatorilor. de aceasta data între ele. cu prețul unei lupte sângeroase. În timpul celui de-al doilea război mondial. care a provocat moartea a peste un milion de oameni. arabii. monarhia este abolită.

SUA au susținut financiar și material fherilele tribale anticomuniste și antisovietice. care a menținut lumea intr-un statu quo ce fusese rezultatul celui de-al doilea război mondial. economice și armament din cel mai diversificat. Afganistanul reprezentând principalul teatru de confruntare. În Afganistan. Războiul rece a fost un femnomen complex și contradictoriu. Marile puteri s-au aflat într-o continuă cursă a înarmării în scopul participării la un război care putea sp izbucnească în orice moment. inclusiv a Romaniei. Pentru că nu se putea un război între ele marile puteri au încurajat acest tip de conflicte în scopul de a oferi o supapă de eliberare a tensiunilor din sistem. stimulate din exterior s-au perpetuat. În acest tip de războiae periferice. împărțind în egală măsură ajutoare financiare. Sfârșitul războiului rece s-a dovedit a fin u numai sfârșitul unei competiții internaționale cu și al unei epoci în care sistemul internațional nu a cunoscut mutații semniicative. Cele doua puteri s-au afltat în competiție pentru lărgirea zonelor de influiență. războiul civil a continuat ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic . Războiul rece a generat proliferarea unor mari cantități și tipuri de armament.afgan. Mujahedinii benificiind de un serios și diversificat arsenal de armament. Războiul împotriva terorismului continuă. 14 . Nu au fost obţinute succese răsunătoare în stabilizarea zonei. chiar dacă tributul de vieţi şi bani plătit de Coaliţie a fost cel mai mare cunoscut de la începerea ostilităţilor. Când sovieticii s-au retras. Actiunile de stabilizare si reconstructia Afganistanului continua si in prezent prin aportul Coalitiei Antiteroriste. de la marile puteri spre periferia sistemului internațional. prin captarea de prieteni.

A doua dupa data de 11 Septembrie când incertitudinea și pesimismul au devenit o caracteristică de bază la nivel global. ce divide această eră în două perioade distincte: Prima inainte de atacurile teroriste când speranța pentru soluționarea pașnică a conflictelor reprezentau sentimental predominant. reprezentată de evenimentele de la 11 Septembrie 2001. 15 . Cu toate acestea putem afirma că există o linie de falie.Evoluția securtității li stabilității internaționale a fost și este neliniară factorul neprevăzut continuând să joace un rol semnificativ.

Goldstein Manual de Relații Internaționale Ed.htm 16 .erols. Institutul European 4.Centrul de studii strategice de apărare și securitate Ed. Teodor Frunzeti Globalizarea Securității Ed. J. Polirom 6.ro/ 7. http://cssas. Militară 2.unap. Unteanu Cristian Manual Nato 3.com/mwhite28/afghanis.Universității de apărare 5. http://users.Bibliografie 1.S. Teodor Frunzeti Soluționarea Crizelor Ed.