You are on page 1of 158

JURNALISMUL

PENTRU OMUL DE R~ND


Sus\inerea financiar= pentru apari\ia acestei c=r\i a fost oferit=
de Alumni Local Initiative Grants Program, care este finan\at de
Biroul pentru Educa\ie [i Afaceri Culturale al Departamentului
de Stat al Statelor Unite (ECA), autorizat de Legea Fulbright-Hays
din 1961 cu amendamentele corespunz=toare, [i administrat de
Consiliile Americane pentru Educa\ia Interna\ional=: ACTR/
ACCELS.
Opiniile exprimate ]n acest volum nu reflect= neap=rat
punctul de vedere al ECA sau cel al Consiliilor Americane.

Ideea [i realizarea proiectului: Natalia Angheli


Coordonator: Iulian Robu
Autori: Natalia Angheli, Peter Eichstaedt, Arnold Isaacs, Iulian
Robu, Tyrone Shaw, Karin Steinbrueck
Traducerea textelor din englez= ]n rom`n=: Iulian Robu
Redactare: Ludmila Costin
Fotografii: Karin Steinbrueck, Iulian Robu
Design: Tudor Fabian
Grafic=: Iurie Dr=gan
Tehnoredactare: Tudor Fabian

Prima pagin= a copertei, respectiv doi musulmani a[teapt= ora rug=ciunii la u[a Moscheii
Pictate din Tetovo, Macedonia. Iunie 2000. (Foto: Iulian Robu)
A patra pagin= a copertei, respectiv Moscheea Pictat= din Tetovo, Macedonia, nu este numai
un loc de rug=ciune, ci [i un loc unde musulmanii ora[ului ][i pot petrece timpul ]n lini[te.
Acesta a ales calmul Moscheii ca s= citeasc=. Iunie 2000. (Foto: Iulian Robu)

2
Introducere

“Scrie pentru cei care citesc ziarele [i privesc [tirile la televizor,


f=-\i lucrul astfel ]nc`t s= aib= o semnifica\ie pentru via\a cotidia-
n= a oamenilor”, spune o maxim= jurnalistic= bine cunoscut=.
Foarte des ]ns=, jurnali[tii ignor= acest principiu fundamental [i
scriu despre subiecte ce nu au leg=tur= direct= cu preocup=rile
[i aspira\iile oamenilor de r`nd. Interesele celor ce formeaz=
masa consumatorilor de [tiri (aleg=torii [i contribuabilii), [i care
suport= greul tuturor reformelor reu[ite [i nereu[ite, sunt de mul-
te ori umbrite de luptele [i intrigile din v`rfurile puterii.
Aceast= situa\ie poate fi, cu siguran\=, urm=rit= ]n Republica
Moldova, unde “spusele” [i “evolu=rile” politicienilor domin=
paginile ziarelor [i timpii de anten= cei mai solicita\i. Obsesia cu
“cei puternici” este probabil un lucru firesc pentru o societate ]n
tranzi\ie. Or, dac= Moldova dore[te s= devin= o \ar= democratic=
[i stabil=, ea trebuie s= se bizuie pe cet=\enii s=i, ascult`ndu-le cu
mai mare aten\ie p=rerile [i obiectivele. }n consecin\=, presa va
trebui s= reflecte un spectru c`t mai larg de probleme importante
[i cu semnifica\ie pentru cet=\eanul de r`nd.
Aceast= carte prezint= conceptul “jurnalismului pentru
oameni” — genul de consemnare, scriitur= [i fotografie care tinde
s= pun= la dispozi\ie un tablou reprezentativ al societ=\ii, oferindu-
Jurnalismul pentru omul de r`nd

le cet=\enilor suficient= informa\ie pentru ca ei s=-[i poat= forma


independent opiniile [i s= poat= lua atitudini asupra unui [ir de
probleme. Cartea ]ncearc= s= nu pun= accentul pe conflict [i senza-
\ional ]n [tiri, ci s= propun= o alternativ= metodei jurnalistice care
este cunoscut=, de obicei, drept jurnalism “de sus ]n jos”.
Acest volum include experien\e ale unor jurnali[ti, at`t
occidentali c`t [i moldoveni, [i prezint= analize profunde ale unei
3
serii de probleme fundamentale, combinate cu sfaturi practice
pentru reporteri [i fotografi.
“Jurnalismul pentru oameni”, cunoscut [i ca “jurnalism civic”,
prinde a se contura ]n ultimul deceniu al secolului XX. Unul dintre
coautorii c=r\ii analizeaz= apari\ia jurnalismului civic ]n Statele
Unite, misiunea pe care o are [i principiile de care se c=l=uze[te
acest gen.
Jurnalismul, care ]ncearc= cu adev=rat s= capete semnifica\ie
pentru cititorii s=i, este un gen mult mai analitic [i mai contex-
tual dec`t “soiul” de scriitur= ce se axeaz= preponderent pe
conflicte, senza\ii [i personalit=\i proeminente.
Unul din capitolele acestei c=r\i abordeaz= problema contex-
tului potrivit ]n care trebuie plasate [tirile — o c=l=uz= ce ghideaz=
cititorii prin marea de evenimente [i le permite s=-[i ]nchipuie
un tablou clar [i cuprinz=tor privind procesele ce au loc ]n lume.
Acest volum ]ncearc=, de asemenea, s= ofere jurnali[tilor c`teva
recomand=ri, care le-ar permite s= scrie dintr-un unghi “uman”,
adic= s= reflecte evenimentele ]ntr-un mod interesant, semnificativ
[i clar pentru cititorul de r`nd.
Pentru a realiza articole vii [i cu impact este nevoie de mult
efort, de cultur= general=, minte ager= [i respect pentru alte opinii,
curiozitate [i dorin\= de a c=uta subiecte noi, aptitudini de
documentare [i intervievare, capacitate str=lucit= de a descrie
evenimentele [i respectarea eticii profesionale. Toate aceste
aspecte sunt abordate ]n volumul de fa\=.
Un bun instrument, care este ]ns= neglijat adeseori de jurnali[-
tii din Republica Moldova, este fotografia. Un fotoreporter bun
folose[te imaginile ca [i reporterul cuvintele — pentru a
consemna nout=\ile. Un capitol aparte din aceast= carte
examineaz= rolul fotografiei ]n pres=, no\iunea de legend= la
fotografie [i modalit=\ile de abordare a reportajelor fotografice.
}n anexe ve\i g=si mostre de articole care sunt supuse analizei
pentru a ilustra no\iunile principale descrise ]n carte, precum [i
un glosar al termenilor mai des ]nt`lni\i.
Sper ca aceast= carte s= devin= o surs= util= pentru studen\i [i
pentru to\i cei interesa\i de “jurnalismul pentru oameni”.

4
A[ vrea s=-mi exprim recuno[tin\a fa\= de Arnold Isaacs, Peter
Eichstaedt, Iulian Robu, Tyrone Shaw [i Karin Steinbrueck, care
ne-au pus la dispozi\ie cu amabilitate texte [i fotografii pentru
acest volum. Mul\umiri speciale lui Iulian, care m-a ajutat s=
definitivez acest proiect!!!
Sus\inerea financiar= a fost oferit= de Alumni Local Initiative
Grants Program, finan\at de Biroul pentru Educa\ie [i Afaceri
Culturale al Departamentului de Stat al Statelor Unite (ECA),
autorizat de Legea Fulbright-Hays din 1961 cu amendamentele
corespunz=toare [i administrat de Consiliile Americane pentru
Educa\ie Interna\ional=: ACTR/ACCELS.
Opiniile exprimate ]n acest volum nu reflect= neap=rat
punctul de vedere al ECA sau cel al Consiliilor Americane.

Dr. NATALIA ANGHELI,


Consultant superior la
Centrul Independent de
Jurnalism din Moldova

Jurnalismul pentru omul de r`nd

5
Capitolul 1
JURNALISMUL CIVIC

Tyrone Shaw

Ce este Jurnalismul Civic? }n sens mai larg, jurnalismul civic


nu este altceva dec`t un gen care crede ]n obliga\ia sa de a cultiva
via\a civic=. Fie c= se nume[te “jurnalism public”, “jurnalism
civic” sau “jurnalism de comunitate”, esen\a r=m`ne aceea[i.
Una dintre personalit=\ile-cheie care sus\ine jurnalismul civic
]n America este Jay Rosen, al c=rui Project on Public Life and the
Press (Proiectul pentru Via\a Public= [i Pres=) este elaborat la

6
Universitatea din New York. Rosen se inspir= din lucr=rile
filozofilor sociali Michael Sandel [i John Dewey care sus\in c=, ]n
ultim= instan\=, presa liber= [i chiar democra\ia ]ns=[i trebuie s=
depind= una de alta, dac= vor s= supravie\uiasc=. Dup= cum ne
spune Rosen, “Esen\a jurnalismului public (civic) este utilizarea
puterii pe care o are presa pentru atragerea cet=\enilor ]n via\a
public=, [tiindu-se c= oamenii pasivi, placizi sau cei cinici nu sunt
]n stare s= foloseasc= ceea ce le ofer= jurnalismul”.
Criticii presei americane, James Fallows [i Neil Postman, sus\in
c= practica tradi\ional= a presei, f=r= ]ndoial=, submineaz= de-
mocra\ia deoarece promoveaz= o cultur= de cinism [i apatie. }n
cartea sa, Breaking the News: How the Media Undermine American
Democracy ({tirile de senza\ie: cum presa, ]n America, subminea-
z= democra\ia ), Fallows sus\ine c= cinismul din mass-media a
erodat ]ncrederea popula\iei ]n valoarea serviciului public [i a
]ntregii no\iuni de democra\ie reprezentativ=. Referindu-se la
obsesia presei pentru scandaluri [i conflicte, accentul pe care ]l
pune ea pe strategiile politice, l=s`nd ]n umbr= analiza profund=
a problemelor de scar= na\ional= (cum ar fi ocrotirea s=n=t=\ii [i
protec\ia social=), grani\a tot mai [tears= dintre informa\ie [i
distrac\ie, precum [i reducerea campaniilor politice la citate
sonore de 10 secunde, Fallows afirm= c= presa a degradat [i a
trivializat nu numai discursul public, ci chiar procesul democra-
tic. Aceste practici, observ= Fallows, prezint= via\a public= ca o
activitate ipocrit= [i josnic=, [i nu ca o chemare nobil= de a servi
interesele publicului, un izvor comun din care democra\ia ][i
soarbe puterea.
Mul\i dintre sus\in=tori ][i pun cele mai mari speran\e ]n
jurnalismul public ]n vederea reabilit=rii presei ]n urma efecte-
lor corosive ale presei cinice. }n loc s= prezinte via\a politic= ca o
Jurnalismul pentru omul de r`nd

curs= de cai sau o partid= de box, ]n loc s= fie preocupat= de toate


aspectele vie\ii private a politicienilor, o pres= responsabil=
trebuie s= prezinte problemele astfel ]nc`t cet=\enii s= ]n\eleag=
obiectivele propuse [i s= poat= ac\iona ]n mod corespunz=tor.
}n primul r`nd, acest gen al jurnalismului ]ncearc= s= readuc=
cet=\enii la via\a civic=.

7
Jurnalismul civic ]n ac\iune
Apari\ia jurnalismului civic ]n Statele Unite a fost pe c`t de
aprobat=, pe at`t de supus= oprobriului public. Cea mai mare
parte dintre calomniatori sunt chiar jurnali[ti, dar trebuie
subliniat faptul c= no\iunea de jurnalism civic a fost bine
acceptat= at`t de politicieni c`t [i de cititori. Mi[carea jurnalismu-
lui civic a fost lansat= ]n ultimul deceniu al secolului XX. }n anul
1990, ziarul The Wichita Eagle a f=cut un sondaj printre locuitorii
statului Kansas pentru a determina problemele, care interesau
cel mai mult ]n vederea apropiatelor alegeri, [i ]n ultimele dou=
luni ale campaniei electorale The Wichita Eagle s-a concentrat
anume asupra acelor probleme. Acest proiect, care se numea
“Votul t=u conteaz=” [i a fost lansat de redactorul Davis Merritt,
a avut drept rezultat o reflectare cu totul nou= a unei campanii
electorale. }n locul obi[nuitei scheme care se bazeaz= pe
conflictul dintre candida\i, The Eagle s-a axat pe pozi\iile candi-
da\ilor privind problemele identificate ]n sondaj. Doi ani mai
t`rziu, The Eagle a continuat acest experiment ]n domeniul
jurnalismului civic cu “Proiectul pentru cet=\eni”, ]n cadrul c=ruia
ziarul a studiat din nou rezultatele unui sondaj al cititorilor [i s-a
axat pe probleme concrete printre care guvernarea, securitatea
public=, ]nv=\=m`ntul [i stresul asupra familiei. (Patterson,
Wilkins, 1998)
}ntr-un alt exemplu, Jack Swift, redactor al ziarului Ledger-
Enquirer din Columbus, statul Georgia, a lansat proiectul “Uni\i
[i dup= 2000”. Publica\ia a convocat o “adunare a ora[ului” la
care s-au adunat reprezentan\i ai diferitelor grupuri civice, lideri
ai comunit=\ii [i simpli ceta\eni care erau interesa\i s= discute
problemele urbei a[a ca destr=marea industriei textile, tradi\iona-
l= pentru acea regiune, rela\iile tensionate dintre diferite rase,
problemele mediului [i ale ]nv=\=m`ntului. Inten\ia publica\iei
nu a fost de a impune o agend= concret= ci mai degrab= de a
facilita crearea unor strategii [i solu\ii neconven\ionale pentru
rezolvarea problemelor reale ale regiunii date.
Scopul publica\iei Ledger-Enquirer, a observat Jay Rosen, a fost
s= “reinterpreteze pozi\ia jurnalistului ]n politic=. }n loc s=
8
r=m`n= ]n afara comunit=\ii politice, reflect`ndu-i patologiile,
jurnali[tii s-au ]ncadrat ]n ea” (Fallows 1996). Un exemplu mai
elocvent a fost proiectul de la The Charlotte Observer care a
]nceput ]n 1991, ]nainte de alegerile preziden\iale. }ntr-un sondaj
al publica\iei, The Observer [i-a ]ntrebat cititorii care sunt proble-
mele cele mai importante pentru ei, dup= care, ]n timpul
alegerilor din 1992, s-a concentrat asupra acestor probleme.
Publica\ia [i-a construit modul de reflectare a candida\ilor ]n
func\ie de rezultatele sondajului. }n loc s= le permit= candida\ilor
s=-[i impun= agendele care nu serveau dec`t propriilor interese,
jurnali[tii i-au for\at s= ias= din cadrul scenariilor preg=tite din
timp [i s= r=spund= la ]ntreb=rile semnalate de cititori.
Schimbarea de c=tre The Observer a modului conven\ional de
reflectare a alegerilor a trezit controverse. Mul\i redactori [i
jurnali[ti au aplaudat acestei ]ncerc=ri de redefinire a nout=\ii,
]ns= al\ii nu au fost at`t de ]nc`nta\i. Criticii sus\ineau c= The
Observer ][i abandonase responsabilitatea de a r=m`ne obiectiv
[i neimplicat ]n evenimentele reflectate. Sus\in=torii ]ns= au
perceput eforturile publica\iei ca o ini\iativ= pozitiv= — ca o
facilitare a unui mod mai democratic de stabilire a agendei
politice.
Gra\ie modalit=\ii ]n care The Observer a reflectat campania
din 1992, la alegerile din acel an a participat cel mai mare nu-
m=r de aleg=tori din toate timpurile.
Unii jurnali[ti celebri au sus\inut mi[carea chiar de la bun
]nceput. }n 1991, David Broder de la Washington Post, un repor-
ter politic foarte respectat, a fost de acord cu ideea c= reflectarea
tradi\ional= a vie\ii politice devenise un joc cinic al ini\ia\ilor, care
nu avea nici un scop util, [i c= majoritatea reporterilor politici
pierduse leg=tura dintre munca lor [i rezultatele alegerilor ce le
Jurnalismul pentru omul de r`nd

reflectau. Broder a spus c= acest lucru ]l deranja extrem de mult.


“A venit timpul ca noi, cei din presa cea mai liber= din lume, s=
devenim activi[ti”, a scris el ]n 1990, “[i nu de partea unui partid
sau politician, ci de partea procesului de autoguvernare”.
(Fallows, 1996)
}n Norfolk, statul Virginia, ziarul Virginia-Pilot a lansat un
proiect de jurnalism civic cu scopul de “revitalizare a demo-
9
cra\iei” care a adus rezultate uimitoare. Publica\ia [i-a adunat
reporterii [i redactorii care se specializau ]n ]nv=\=m`nt,
activitatea poli\iei [i guvernarea municipal= [i a format un grup
cu o misiune deloc u[oar=: nimic mai pu\in dec`t revitalizarea
vie\ii civice prin cultivarea unui dialog continuu ]ntre cititori [i
liderii comunit=\ii. Evit`nd modul tradi\ional de reflectare a
alegerilor, Virginia-Pilot, de exemplu, a ini\iat o campanie de
informare public= privind procesul de guvernare, trat`nd
candida\ii mai degrab= ca pe aspiran\i la un post de munc= dec`t
ca politicieni. Ziarul nu a reflectat obi[nuitele acuz=ri [i contra
acuz=ri ale candida\ilor, ci a prezentat clar activit=\ile anterioare
ale tuturor candida\ilor, a inclus pe paginile sale informa\ii de
contact ale birourilor de campanie ale tuturor candida\ilor, [i a
adunat de la cititori ]ntreb=ri concrete pe care mai apoi le-a
adresat candida\ilor ]n interviuri. Candida\ii au devenit mai
receptivi la necesit=\ile publicului, iar atitudinea acestuia fa\= de
alegeri s-a schimbat sim\itor spre bine. (Fallows, 1996)
Un exemplu dramatic de jurnalism civic a avut loc ]n statul
Louisiana ]n 1991, c`nd publica\ia Times Picayne din New Orle-
ans s-a lansat timp de un an ]ntr-o examinare a rela\iilor rasiale.
Aceast= campanie a urmat o alta, la fel de controversat=, ]n care
ziarul ]ncercase s= ]mpiedice un fost membru al Ku Klux Klan,
David Duke, s= fie ales la postul de guvernator al statului. }n
aceast= campanie au fost implica\i mai mul\i redactori care au
scris o serie de editoriale de prima pagin=, numit= “Alegerea
vie\ii noastre”, [i au documentat opinia public= ]n cazul lui Duke.
Este evident c= Times Picayne a ]nc=lcat grani\ele tradi\ionale
ale jurnalismului obiectiv [i echidistant, ]ns= a f=cut acest lucru
din convingerea c= victoria lui Duke ar fi fost o catastrof= social=
[i politic=. Ziarul a ]ns=rcinat 40 dintre angaja\ii s=i s= reflecte
candidatura lui Duke [i s-a axat, f=r= mil=, pe comentariile rasiste
[i antisemite ale lui Duke, atac`ndu-l ]n repetate r`nduri prin
articole [i editoriale bazate pe fapte concrete. Dar ziarul a pub-
licat [i un articol foarte controversat, “Aleg=torii lui Duke”, ]n
care au fost prezentate echilibrat g`ndurile [i preocup=rile
multor sus\in=tori de-ai lui, mul\i dintre care nu corespundeau
imaginii stereotipice a rasi[tilor. Duke a pierdut alegerile,
10
]nvinuind de aceasta reflectarea ostil= din pres=. (Patterson,
Wilkins, 1998)
Aceast= campanie a scos la suprafa\= tensiunile rasiale ce
mocneau ]n New Orleans, iar dup= alegeri ziarul a ]nceput o alt=
campanie controversat=: de data aceasta ziarul a pus accentul
pe rela\iile dintre rase. }n loc s= urmeze calea tradi\ional= [i s=
publice articole despre violen\=, droguri, ceea ce spun rasi[tii
albi despre afro-americani [i invers, ziarul a folosit 20 de reporteri
din personalul s=u pentru a se documenta [i a ]n\elege contextul
deplin, istoria [i aspectele politice ale problemelor rasiale din
New Orleans. Reporteri de culoare [i albi [i-au luat locul unii
altora ]n via\a de toate zilele — pe c`t era posibil acest lucru —
pentru a ]n\elege mai bine realitatea. Rezultatul acestui efort a
fost o serie de articole publicate ]n decursul a [ase luni care au
stimulat apari\ia a mii de comentarii din partea cititorilor asupra
problemelor rasiale. Dup= agresarea lui Rodney King, un b=rbat
de culoare, de c=tre ni[te poli\i[ti albi la Los Angeles, Beacon-
Journal din Akron a publicat o serie de articole asem=n=toare,
av`nd [i ele reac\ii pozitive din partea publicului. Beacon-Journal
a c`[tigat premiul Pulitzer pentru aceste articole. (Patterson,
Wilkins, 1998)
}n Chicago, Chicago Sun-Times, ]mpreun= cu un post de radio
local [i c`teva funda\ii de caritate, au convocat un grup de
cet=\eni pentru a examina ineficien\a absolut= a sistemului de
[coli publice. Au fost organizate trei [edin\e la care au participat
p=rin\i, profesori [colari, elevi, consiliul [colar [i politicieni,
printre care primarul [i guvernatorul statului Illinois. De[i aceste
]ntruniri nu au rezolvat problemele din sistemul [colilor publice,
ele au reu[it totu[i s= sesizeze opinia public= asupra acestor
probleme. (Fallows, 1996)
Jurnalismul pentru omul de r`nd

}n ciuda neajunsurilor, astfel de eforturi ca cele depuse de


Wichita Eagle, Charlotte Observer, Ledger-Enquirer [i alte 150 de
ziare din Statele Unite au demonstrat c= jurnalismul civic poate
avea efecte sim\itoare. Acestea ajut= cititorul s= participe ]n
activitatea presei [i s= o consume. De asemenea, aceasta
faciliteaz= solu\ionarea public= a problemelor existente ]n loc
s= indice doar existen\a lor. Eforturile men\ionate au mai ar=tat
11
c= practicile tradi\ionale de “obiectivitate” de multe ori
d=uneaz= societ=\ii prin faptul c= ]mpiedic= ]n\elegerea [i
participarea comunit=\ii la via\a civic=. }ns=, mai presus de toate,
aceste proiecte au sugerat necesitatea de a-i da o nou=
interpretare no\iunii de [tire. De exemplu, reflectarea vie\ii
politice care este un element critic pentru electoratul informat [i
activ, trebuie s= se concentreze asupra problemelor majore
pentru cet=\eni, [i nu asupra celor importante pentru politicieni,
[i — nu mai pu\in neglijabil — pentru presa ]ns=[i.
}n timp ce unii au ]ndoieli privind valoarea jurnalismului
public, v=z`ndu-l ca pe o aplicare dubioas= a principiilor utilitare
— o abdicare a obiectivit=\ii ]n numele unui scop m=re\, dar
nedefinit — ap=r=torii ideii, a[a ca Davis Merritt care este [i
autorul c=r\ii Public Journalism and Public Life (Jurnalismul public
[i via\a public=, 1995) nu sunt de acord cu acest argument:
Merritt nu vede de ce obiectivitatea [i angajamentul civic trebuie
s= fie incompatibile. “Nu este vorba de obiectivitate”, observ=
el. “Exist= o diferen\= ]ntre obiectivitate [i deta[are. Jurnali[tii
nu-[i pierd capacitatea de evaluare a faptelor atunci c`nd au o
pozi\ie personal= fa\= de o problem=”. (Patterson, Wilkins, 1998)
La baza jurnalismului public se afl= un concept mai larg care
define[te no\iunea de [tire. De[i s-a acordat o mare aten\ie ]n
America experimentelor zgomotoase din ultimul deceniu,
jurnalismul public a existat aici mai bine de un secol. Trebuie
doar s= privim dincolo de marile metropole ca s= vedem c=
jurnalismul civic a existat permanent sub form= de cotidiene [i
s=pt=m`nale de tiraj mic (]n provincii), care se axau mai mult pe
evenimentele din localitate dec`t pe politica interna\ional=,
na\ional= sau chiar regional=. Mai mult de o mie de asemenea
publica\ii exist= [i activeaz= ]n America [i sus\in coeziunea unei
comunit=\i. Pe aceast= scen= jurnalismul “de sus ]n jos” joac=
un rol cu mult mai mic; aici accentul se pune mai mult pe via\a
cotidian=, pe guverne locale [i [coli, [i pe participarea publicului.
Pentru conceptul de jurnalism civic primeaz= respon-
sabilitatea presei de a-i aduce ]n prim-plan pe cei ce nu sunt auzi\i
de nimeni, fiind de o importan\= major= ideea de contract social
care define[te activitatea comunit=\ii. Iar o parte din acest
12
concept este no\iunea de justi\ie. Jurnalismul de calitate din
America a fost realizat la sf`r[itul secolului XIX, fiind bazat pe
lu=ri de pozi\ie [i n=sc`ndu-se din dezgustul [i revolta intern=.
Joseph Pulitzer, el ]nsu[i fiind un imigrant, [i-a folosit ziarul s=u,
New York World, pentru a demasca tratarea oribil= a noilor veni\i
]n America, la sf`r[itul secolului XIX. El a consumat resurse
enorme pentru a demasca mizeria [i condi\iile ]ngrozitoare de
pe Ellis Island, punctul de intrare ]n \ar= a refugia\ilor europeni.
World, de asemenea, s-a lansat ]ntr-o lupt= informa\ional=
]mpotriva unor gigan\i industriali a[a ca Standard Oil [i New York
Central Railroad. Lincoln Steffans a demascat corup\ia foarte
r=sp`ndit= ]n inima guvernelor municipale din St. Louis,
Minneapolis, Pittsburg, Philadelphia, Chicago [i New York.
Pre[edintele Theodore Roosevelt a folosit termenul de “scotocire
]n gunoi” (muckraking) pentru a descrie acest fel de jurnalism,
acuz`nd presa de interes excesiv pentru venalitate, crim= [i
corup\ie, de[i eforturile jurnali[tilor revolta\i [i plini de pasiune
au pavat calea spre ni[te reforme foarte necesare.
Conceptul modern de jurnalism public datoreaz= mult
lucrului efectuat de Comisia Hutchins care, imediat dup= al
Doilea R=zboi Mondial, a ]ncercat s= clarifice rolul unei prese
libere ]ntr-o \ar= democratic=. Proprietarul revistelor Time [i Life,
Henry Luce, fiind alarmat de tendin\ele presei spre senza\ional,
excludere [i conglomerare, l-a angajat pe Robert Hutchins,
Cancelarul Universit=\ii din Chicago, s= fac= un studiu asupra
viitorului libert=\ii presei ]n America. }n 1942, Hutchins a
convocat un consiliu din 13 persoane printre care se aflau savan\i
[i filozofi celebri. }n mod inten\ionat, nici un jurnalist nu a fost
inclus ]n consiliu. Cinci ani mai t`rziu, Comisia Hutchins a publi-
cat rezultatele cercet=rilor sale ]ntr-un raport intitulat “O pres=
Jurnalismul pentru omul de r`nd

liber= [i responsabil=” care a generat ceea ce mai t`rziu se va


numi teoria jurnalismului bazat= pe Responsabilitatea Social=.
Comisia a demonstrat conving=tor c= ]n timp ce presa liber=
avea drepturi indiscutabile, mai avea [i responsabilit=\i serioase
pe care nu [i le onora. Comisia a identificat cinci obliga\iuni ale
presei:
• s= relateze evenimentele zilei ]ntr-un mod veridic,
13
cuprinz=tor [i inteligent, ]ntr-un context care s= le dea
semnifica\ie;
• s= serveasc= drept for pentru schimbul de comentarii [i
critici;
• s= ofere un tablou reprezentativ al grupurilor
componente ale societ=\ii;
• s= clarifice [i s= prezinte scopurile [i valorile societ=\ii;
• s= ofere cet=\enilor acces nelimitat la informa\ia
existent=.
La originea primei recomand=ri se afl= ideea referitoare la
limitele obiectivit=\ii stricte. Comisia sugereaz= c= exactitatea nu
este o valoare suficient=, [i de aceea presa trebuie s= consemneze
[i “adev=rul despre fapte” prin oferirea unui context explicativ.
Pentru a atinge acest scop, sugera comisia, trebuie evaluat=
credibilitatea surselor care ofer= informa\ii contradictorii.
Aceast= recomandare pare s= anticipeze nemul\umirea actual=
privind limitele obiectivit=\ii stricte [i a lipsei contextului [i pro-
funzimii ]n prezentarea de c=tre pres= a problemelor publice
importante.
Recomandarea a doua, “s= serveasc= drept for pentru
schimbul de comentarii [i critici”, cap=t= o importan\= special=
]n zilele noastre c`nd mass-media este supus= unei presiuni tot
mai mari din partea marilor corpora\ii — o tendin\= care se
manifest= [i la scar= interna\ional=. Fiind str`ns legat= de primul
punct, aceast= recomandare face [i ea parte din mi[carea
contemporan=, mai ales ]ncercarea de a da mai mult sens materi-
alelor despre strategiile publice.
Recomandarea a treia este [i ea foarte actual= ]n majoritatea
redac\iilor din America, pentru a ]mbun=t=\i reflectarea
minorit=\ilor prin eliminarea stereotipurilor rasiale, sociale [i
culturale. De exemplu, modul ]n care presa prezint= la momentul
actual via\a afro-americanilor, pun`nd accentul pe lupta dintre
bandele or=[ene[ti, insolvabilitatea familiilor, drogurile [i
s=r=cia, duce la percep\ii distorsionate [i contribuie la cre[terea
tensiunilor rasiale [i etnice. Comisia Hutchins a sugerat, dup=
cum sugereaz= [i jurnalismul civic contemporan, s= fie efectuat=
o schimbare de accent, de la senza\ional [i conflict la alte realit=\i
14
mai reprezentative. }n cazul reflect=rii vie\ii minorit=\ilor, de
pild=, mass-media ignor= total faptul c= afro-americanii [i
popula\ia de origine spaniol= fac parte preponderent din clasa
de mijloc [i au acelea[i preocup=ri ca [i omologii lor din popula\ia
alb=.
Comisia a mai recomandat ca mass-media s= devin= activ= [i
s= stimuleze coeziunea social= [i participarea civic= prin
“formularea [i prezentarea scopurilor [i valorilor societ=\ii”.
}n sf`r[it, comisia a recunoscut at`t responsabilitatea vital=
pe care o are presa [i rolul s=u de “c`ine de paz=”, c`t [i necesi-
tatea de a-[i folosi drepturile oferite de primul amendament ca
un zid de siguran\= ]mpotriva tiraniei guvernului, “oferind
cet=\enilor acces nelimitat la informa\ia existent=”. Un electorat
neinformat sau informat gre[it, a concluzionat comisia, amenin\=
at`t presa liber= c`t [i societatea liber= la fel de mult ca [i un
guvern dictatorial. Prin extensiune, una rezult= din alta.
C`nd raportul a fost f=cut public de c=tre comisie, jurnali[tii
nu l-au ]nt`mpinat cu mare entuziasm, par\ial din cauza
rezultatelor studiului ce puneau sub semnul ]ntreb=rii normele
predominante ale jurnalismului. De fapt, acel semn de ]ntrebare
nu a disp=rut nici ]n zilele noastre, mul\i jurnali[ti tradi\ionali[ti
continu`nd s= critice recomand=rile Comisiei Hutchins pentru
caracterul lor radical [i iresponsabil. Toate acestea ar putea
explica de ce scopurile propuse de teoria Responsabilit=\ii
Sociale a presei ]nc= nu au fost atinse, iar ]ncrederea publicului
]n mass-media este la cel mai jos nivel din toate timpurile.
Sondaje dup= sondaje tot demonstreaz= c= publicul crede, [i pe
bun= dreptate, c= mass-media nu ]i ofer= informa\ia esen\ial=.
Jurnalismul pentru omul de r`nd

O nou= definire a nout=\ilor


At`t recomand=rile Comisiei Hutchins c`t [i ini\iativele
actuale privind jurnalismul civic sugereaz= c= este necesar de a
l=rgi defini\ia tradi\ional= a nout=\ilor. Jurnalismul civic sus\ine
un produs jurnalistic care este mai analitic [i mai pu\in situa\i-
onal, cu mai mult= ini\iativ= (nu doar o reac\ie la evenimentele
15
deja ]nt`mplate) [i cu mai multe detalii ]n loc de prezentarea
deta[at= a unor evenimente. }n mod tradi\ional, nout=\ile au fost
definite de urm=toarele caracteristici:
• Impact;
• Conflict;
• Actualitate;
• Proeminen\=;
• Proximitate;
• Interes uman;
• Emotivitate;
• Singularitate.
}n practic=, modul tradi\ional de reflectare a evenimentelor,
mai ales a celor din domeniul politicii [i guvern=rii, se bazeaz= pe
surse [i afirma\ii oficiale. Aceast= abordare “de sus ]n jos” trece cu
vederea multe probleme care sunt cu adev=rat importante pentru
public [i limiteaz= tematica la problemele considerate importante
de c=tre autorit=\i, redactori [i jurnali[ti. Limit=rile acestei abord=ri
sunt la fel de evidente ]n Moldova ca [i ]n America. Axarea pe elita
politic= [i cea economic= ]mpiedic= examinarea mai larg=
presupus= de jurnalismul civic. Cet=\enilor li se rezerv= rolul de
observatori pasivi ai unui proces care, dup= cum simt ei, devine
tot mai nesemnificativ pentru vie\ile lor. Par\ial, motiv`nd prin
devotament fa\= de obiectivitate, dar [i din cauza unei arogan\e
cresc`nde ]n mediul jurnalistic, presa mult prea des reflect=
realitatea ca un observator extern ]n loc s= se implice ca membru
al societ=\ii pe care pretinde s= o reprezinte. Din acest comporta-
ment rezult= [i pierderea ]ncrederii publicului fa\= de pres=, [i,
dup= cum observ= Fallows, ]nstr=inarea tot mai mare a publicului
de politicieni [i institu\iile publice ale \=rii.
Jurnalismul public cere o schimbare de accente, de la reportajul
“de sus ]n jos” la aten\ia acordat= preponderent vie\ii comunit=\ii:
ONG-urilor, mi[c=rilor civice [i diferitelor activit=\i aferente,
examin=rii problemelor care ]l preocup= pe cet=\eanul “mediu”.
Defini\ia l=rgit= a nout=\ilor cere urm=toarele:
• Utilizarea unui spectru mai larg de surse, ]n afar= de
tradi\ionalele surse oficiale;
• Diminuarea importan\ei aspectului de conflict;
16
• Examinarea mai serioas= a proiectelor de politici publice
[i a urm=rilor lor posibile;
• Reflectarea mai frecvent= a situa\iei minorit=\ilor din
societate;
• Independen\a absolut= fa\= de presiunea clien\ilor
publicitari;
• Descrierea unui context mai amplu, mai ales a contextu-
lui istoric, a evenimentelor legate de subiectul reportaju-
lui, situa\iilor [i tendin\elor sociale;
• Scene din via\a cotidian=;
• Materiale despre comunit=\i [i tradi\iile lor.
Ca observa\ie practic=, este de o importan\= major= utiliza-
rea unui spectru mai larg de surse. Adeseori, jurnali[tii se
limiteaz= la “suspec\ii obi[nui\i”, adic= persoanele care de\in
puterea ]n guvern, cer`ndu-le s= pun= lucrurile ]n perspectiv=,
dar chiar [i ]n aceste cazuri num=rul surselor se mic[oreaz= p`n=
la doar c`teva, care sunt mai accesibile [i mai prietenoase cu
presa. Foarte rar este prezentat= opinia persoanelor din guvern
care nu fac parte din cercurile puterii. {i foarte des sunt ignora\i
membrii comunit=\ii, liderii grupurilor religioase, medicii,
profesorii, muncitorii de la fabrici, proprietarii de mici magazine,
[omerii [i cei ce sufer= de s=r=cie cronic=. Adesea, punctele de
vedere reflectate ]n jurnalismul obi[nuit sunt limitate la un
segment al societ=\ii foarte ]ngust, la elita puterii. Aceast=
practic= de excludere ]mpiedic= presa s=-[i ]ndeplineasc= una
dintre responsabilit=\ile sale mai importante: s= le dea cuv`ntul
celor care nu sunt auzi\i de nimeni.
Vechiul adagiu, “S`ngele de prima pagin=” (If it Bleeds, It
Leads), r=m`ne a fi una dintre practicile de frunte ale jurnali-
smului tradi\ional. O astfel de fidelitate conflictului, dezastrului,
Jurnalismul pentru omul de r`nd

crimei [i mor\ii are un efect distructiv asupra societ=\ii. De


exemplu, mai multe sondaje au ar=tat c= persoanele, care se
informeaz= despre via\a comunit=\ii lor de la radio [i televizor,
cred c= lumea imediat= ]n care tr=iesc este cu mult mai periculoa-
s= dec`t ]n realitate. Obsesia de care d= dovad= presa privind
accidentele, crima [i violen\a na[te ]n mod direct aceste percep\ii
gre[ite. Accentul pe conflict [i discordie ]n domeniul politicii las=
17
deseori ]n umbr= serioase probleme fundamentale [i ignor=
multe domenii ]n care exist= cooperare [i realiz=ri. }n mod
frecvent, presa ignor= dorin\a publicului de a auzi un alt fel de
informa\ie.
Un exemplu evident al acestei tendin\e se poate aduce din
perioada timpurie a pre[edin\iei lui Bill Clinton, c`nd acesta [i-a
dezv=luit programul Americorps ]n fa\a unor studen\i din
Chicago. Acest program permitea viitorilor studen\i s= c`[tige
p`n= la $10.000 ]n contul pl=\ii pentru studii lucr`nd la proiectele
serviciului na\ional. Pentru majoritatea americanilor aceasta este
o sum= considerabil=, [i publicul prezent a manifestat mare
entuziasm pentru propunere [i l-a aplaudat pe pre[edinte
ridic`ndu-se ]n picioare. Presa a r=mas cam indiferent= p`n= ]n
momentul c`nd unul dintre studen\ii prezen\i l-a ]ntrebat pe
Clinton cum de poate propune trimiterea trupelor americane la
lupt=, pe c`nd el ]nsu[i se eschivase la timpul oportun de la
]nrolarea ]n armat=.
Reflectarea ]n pres= a vizitei lui Clinton la Chicago nu a abor-
dat importan\a unei propuneri foarte apreciate, ci mai degrab=
a prezentat confruntarea de la sf`r[itul discu\iei. Jonathan Alter,
comentator politic la revista Newsweek, observa: “Ceea ce m=
deranjeaz= este c= accentul exagerat pe confruntare, care a
distrus sistemul juridic american, a ]nceput s= erodeze [i
jurnalismul... Aceasta ]i obi[nuie[te pe oameni s= se afle mereu
]n discordan\=, [i — contrar domeniului juridic — acest fel de
situa\ie de conflict nici m=car nu este util=. Este vorba aici de
confruntare ca sport curat”. (Fallows, 1996)
Jurnalismul civic propag= o examinare serioas= a ini\iativelor
politice [i nu doar o simpl= apreciere a strategiilor de joc ale elitei
politice. Jurnalistul trebuie s= cunoasc= cum ]l afecteaz= pe
cet=\ean propunerile concrete din domeniul ocrotirii s=n=t=\ii,
ini\iativele din ]nv=\=m`nt, reglement=rile ce \in de mediu,
sporirea sau retragerea subven\iilor ]n agricultur= sau industrie,
acordurile multilaterale cu astfel de organiza\ii ca UE, OMC,
NATO, OSCE, CSI.
}n America, practicile jurnalistice tradi\ionale ]ntotdeauna au
mers ]mpotriva interesului public ]n aceste probleme. De
18
exemplu, mai multe sondaje de opinie au ar=tat ]n timpul
alegerilor din 1992, c= problema cea mai important=, conform
percep\iilor electoratului american, era costul serviciilor
medicale. Presa a pierdut posibilitatea de a explica publicului
caracterul complex al acestei probleme [i aspectele pozitive [i
negative ale diferitelor propuneri ]naintate de administra\ia
Clinton pentru solu\ionarea problemelor din domeniul ocrotirii
s=n=t=\ii. Presa ]ns= a prezentat dezbaterile drept o lupt= cinic=
pentru avantaje politice [i nu a ]ntreprins nimic pentru rezolvarea
problemelor care ]i preocupau pe majoritatea americanilor,
probleme care mai sunt pe ordinea de zi [i ast=zi.
Jurnalismul civic are caracter ]nglobat [i necesit= o abordare
nuan\at= a problemei diversit=\ii culturale. Adesea modul
obi[nuit de prezentare a minorit=\ilor este negativ sau pur [i
simplu inexact. Sus\in=torii jurnalismului civic sugereaz= ideea
c= reflectarea problemelor minorit=\ilor trebuie f=cut= ]n
ansamblu, adic= at`t explicarea problemelor cu care se confru-
nt= minorit=\ile, c`t [i tradi\iile [i realiz=rile lor. Pentru ]n\elege-
rea mai profund= a minorit=\ilor trebuie prezentate scene din
via\a lor cotidian=, inclusiv o prezentare onest= a presiunilor la
care sunt ele supuse. }n Moldova, de exemplu, presa ar putea
acorda mai mult= aten\ie modului ]n care reflect= ea via\a etniilor
minoritare — romi, g=g=uzi, ucraineni, ru[i [i evrei. Sunt oare
aceste grupuri prezentate ]ntr-o lumin= echilibrat= [i veridic=?
Provoac= oare presa discordie ]n societate sau dimpotriv=,
faciliteaz= o mai bun= ]n\elegere a problemelor care divizeaz=
republica?
Este clar c= jurnalismul civic este un jurnalism care sus\ine
anumite puncte de vedere, dar ]n sensul cel mai bun: comunita-
tea oamenilor este un lucru important, iar una dintre sarcinile
Jurnalismul pentru omul de r`nd

mass-media este s= cultive interesul cet=\enilor fa\= de via\a


civic=. }ntr-un sens mai larg, jurnalismul civic ][i recunoa[te rolul
de sus\in=tor al viabilit=\ii democra\iei.
O aplicare mai recent= a unor concepte de baz= ale jurnalismu-
lui civic provine dintr-o surs= improbabil=. R=spunz`nd la o
sc=dere a num=rului cititorilor [i la critici la adresa jurnalismului
pentru modul s=u iresponsabil de reflectare a evenimentelor,
19
re\eaua vast= de ziare din Statele Unite, Gannett Co, care de\ine
USA Today [i alte peste 140 de titluri de cotidiene, a ini\iat proiectul
News 2000. Aceast= ini\iativ= a stabilit o ierarhie clar= a priorit=\ilor
]n reflectarea nout=\ilor. Gannett prezint= acest concept ca pe o
piramid= la a c=rei baz= se afl= interesul comunit=\ii:
anticipeaz= schimb=ri
pune accentul pe caracterul imediat / cultiv= interac\iunea cu cititorii
ofer= informa\ii de care au nevoie cititorii / evoc= emo\ii / fii consecvent
respect= responsabilit=\ile care rezult= din primul amendament
cere diversitate / utilizeaz= o prezentare captivant=
axeaz=-te pe interesul comunit=\ii
Redactorii de la fiecare ziar din grupul Gannett au realizat
sondaje pentru a determina priorit=\ile cititorilor din fiecare
comunitate, dup= care au elaborat planuri pentru reflectarea mai
calitativ= a preferin\elor cititorilor. Cu toate c= unele ziare din
grupul Gannett au f=cut pa[i gigantici spre jurnalismul civic,
limit=rile generale ale jurnalismului tradi\ional mai r=m`n
prezente ]n re\eaua Gannett, ca [i ]n toat= presa din America.
Totu[i, Proiectul 2000 reprezint= un factor generator de opti-
mism ]ntr-un viitor mai bun pentru jurnalismul american.

Jurnalismul etic
Un alt pas spre ]mbun=t=\irea defini\iei tradi\ionale a nout=\i-
lor care poate fi de ajutor jurnalismului civic este includerea unui
spectru de valori etice care s= reflecte tensiunile dintre diferitele
obliga\ii ale unei prese libere. Patterson [i Wilkins (1998) ofer=
urm=toarele puncte de reper:
• Demnitatea — trateaz=-\i sursele [i subiec\ii echitabil [i
las=-le c`t mai mult posibil respect de sine.
• Reciprocitatea — comport=-te cu cei din jur a[a cum vrei
s= fii tratat tu. Acest concept include [i ideea c= jurnalismul
cel mai bun este jurnalismul care cuprinde articole ce au
fost ignorate p`n= acum.
20
• Spiritul laborios — aloc= resurse suficiente pentru a
reflecta problemele importante. Aceasta poate cauza
probleme, dac= e s= privim din punctul de vedere al
presei ca afacere, deoarece lucrul de anchet=, necesar
pentru cele mai bune produse jurnalistice, consum= mult
timp [i bani.
• Corectitudinea — fii atent s= nu faci niciodat= gre[eli.
Este cu mult mai u[or s= distrugi reputa\ia cuiva dec`t s=
repari daunele aduse de documentarea neglijent=.
Jurnali[tii au datoria de a reflecta toate grupurile sociale
]n mod echitabil, evit`nd prezent=ri ieftine, stereotipice
ale minorit=\ilor.
• Tenacitatea — persevereaz= [i treci peste obstacole dac=
tema este suficient de important=. Materialele bune nu
sunt u[or de f=cut. Jurnali[tii trebuie s= reflecte lucrurile ]n
profunzime, ceea ce ]nseamn= c= trebuie s= depun= mult
efort pentru a se documenta [i s= examineze informa\ia cu
suficient= aten\ie pentru a pune lucrurile ]n context.
• Echitatea — tinde spre dreptate pentru toate p=r\ile [i
trateaz= toate sursele [i subiec\ii cu acela[i grad al echi-
t=\ii. Trebuie luate ]n considerare toate punctele de
vedere. Fiecare problem= con\ine mai mult dec`t “cele
dou= par\i ale problemei”. }n mod implicit, este necesar
de a da cuv`ntul celor care nu sunt auzi\i; trebuie, de
asemenea, s= fie ]n\eles faptul c= ]ntr-o societate s=n=-
toas= dreptate se face tuturor.
• Comuniunea — pune aceea[i valoare pe coeziunea
social= ca [i pe drepturile individuale. Aici, probabil, se
afl= miezul jurnalismului public care se manifest= clar
prin angajarea ]n via\a civic=.
Jurnalismul pentru omul de r`nd

• Diversitatea — reflect= toate segmentele societ=\ii echita-


bil [i corect. Acest punct este str`ns legat de valorile
tenacit=\ii, reciprocit=\ii [i a echit=\ii.
Unul din principiile de baz= ale oric=rui jurnalist este s= caute
adev=rul [i s=-l consemneze pe c`t de exact, pe at`t de amplu.
}ntrebarea ]ns= este: Al cui adev=r consemn=m? Jurnalismul
tradi\ional pune accentul pe reportajul “de sus ]n jos”, prezint=
21
[i reprezint= un singur punct de vedere asupra adev=rului, ]ns=
adesea aceasta nu reflect= adev=rul v=zut de cet=\eanul de r`nd.
}n acest sens, jurnalismul civic ]ncearc= s= remedieze o problem=
cu caracter etic, clarific`ndu-[i scopul activit=\ii sale [i d`ndu-i
un sens l=rgit no\iunii de noutate. Exist= dovezi din abunden\=
care arat= existen\a unei leg=turi clare ]ntre presa cinic= [i
popula\ia pasiv=. Tot abundente sunt [i dovezile care demon-
streaz= c= presa poate juca un rol decisiv ]n stimularea particip=rii
publicului ]n via\a civic=.
Acei dintre noi care practic= jurnalismul civic cred c= una din
responsabilit=\ile unei prese libere este ]nt=rirea democra\iei de
participare [i a vie\ii civice ]n general. Dat fiind faptul c= acest
punct de vedere se afl= ]n contradic\ie cu [coala obiectivit=\ii
stricte, trebuie s= definim priorit=\ile ]n acest sens. Dar o pres=
activ= [i angajat= nu ne ]mpiedic= s= ne ]ndeplinim [i alte
responsabilit=\i vitale, inclusiv datoria de a-i scoate la suprafa\=
pe cei care ]n[al= ]ncrederea societ=\ii. }ns= f=c`nd acest lucru,
din p=cate, trebuie s= ne scoatem la suprafa\= [i pe noi ]n[ine, [i
s= reflect=m asupra lucrurilor din cauza c=rora noi, jurnali[tii, am
c=zut at`t de repede [i at`t de jos ]n ochii publicului. Practica
jurnalismului civic reprezint= speran\a noastr= cea mai real= de
a ne ]ndeplini responsabilit=\ile cele mai dificile [i de a ne
reabilita profesia ]n acela[i timp.
At`t ]n Moldova c`t [i ]n Statele Unite, efectul distructiv al
pasivit=\ii publice, al apatiei [i disper=rii este mult prea evident.
Suntem dezam=gi\i de liderii no[tri. }n Statele Unite, tot mai pu\ini
aleg=tori particip= la alegeri deoarece presa ][i joac= bine rolul de
a transforma campaniile electorale ]n exerci\ii triviale de vanitate,
discreditare [i de manipulare a publicului. }n Moldova, speran\ele
luminoase de acum zece ani, nu au rezistat ]n fa\a dezam=girii
publicului ]n posibilitatea de a ajunge un popor ]nfloritor, ]mp=cat
cu sine ]nsu[i. }n ambele \=ri presa este, cel pu\in par\ial,
responsabil= pentru ]nstr=inarea continu= a oamenilor de la via\a
politic= [i cea public=, iar aceast= ]nstr=inare este un semn r=u
pentru s=n=tatea democra\iei [i, prin urmare, pentru s=n=tatea
unei prese libere.

22
Moldova are mul\i oameni de onoare care ]ncearc= s= constru-
iasc= o societate mai bun=. Procesul de constituire a unei na\iuni
libere este greu [i plin de pericole. Cu siguran\=, exist= ]n guvern
oameni binevoitori care ]ncearc= s= schimbe starea lucrurilor. De
cine sunt ei sus\inu\i? Proliferarea ONG-urilor, asemenea ca
Centrul Independent de Jurnalism, demonstreaz= c= mul\i
cet=\eni de r`nd lupt= curajos pentru o via\= nou= [i decent=, [i
ace[ti oameni trebuie auzi\i. Poate acum Moldova reprezint= o
comunitate de s=raci, dar chiar [i astfel este totu[i o comunitate,
iar mass-media trebuie s= se afle ]n centrul evenimentelor [i, sigur,
nu ]n postur= de simplu observator.

Bibliografie

Fallows, James, 1996. Breaking the News: How the Media Undermine
American Democracy, New York, Pantheon
Kurtz, Howard, 1994. Media Circus: The Trouble with America’s
Newspapers, New York, Times Books
Merritt, Davis, 1995. Public Journalism and Public Life, Hillsdale, NJ:
Lawrence Erlbaum Associates
Patterson, Philip, Lee Wilkins, 1998. Media Ethics: Issues and Cases,
McGraw Hill
Postman, Neil, 1985. Amusing Ourselves to Death: Public Discourse
in the Age of Show Business, New York, Penguin Books
Poynter Institute for Media Studies: “Redefining the News” (1992)
Rich, Carole, 1997. Writing and Reporting News, Belmont, California,
Wadsworth Publishing Co
Rosen, J. 1995. “What Should We Be Doing?” The IRE Journal, 18, pp 6-8.
Jurnalismul pentru omul de r`nd

23
Capitolul 2
TRANSFORMAREA FAPTULUI
}N INFORMA|IE

Iulian Robu

Dup= c=derea comunismului ]n Moldova, noi am fost martori


ai unei explozii de mijloace de informa\ie, at`t scrise c`t [i
audiovizuale. Cet=\eanul de r`nd a fost inundat de [uvoiul de
informa\ie care a urmat. “{uvoi” este un termen prea indulgent
pentru caracterul acestei informa\ii; mai degrab= ar trebui s=
numim acest fenomen “ploaie” de informa\ie, pentru c= ea este
compus= din pic=turi mici, deta[ate una de alta. Cet=\eanul le
24
cite[te, ]ns= din cauza num=rului lor mare ]i este greu s=
discearn= un tablou general care s=-l ajute, cu adev=rat, s=
]n\eleag= ce se ]nt`mpl= ]n \ar=, ]n toate aspectele vie\ii, de la
politic= la cultur= [i sport.
Jurnali[tii opereaz= cel mai des cu no\iunea de eveniment.
“M= duc la un eveniment”, “Are loc un eveniment [i trebuie s=
scriu ceva despre el”. Se duce la eveniment, scrie ceva despre el
[i se simte cu con[tiin\a ]mp=cat=. Fie pentru c= nu are timp —
deoarece trebuie s= scrie [i despre alte evenimente — , fie pentru
c= nu realizeaz= c= cititorul ar putea s= nu cunoasc= la fel de bine
spectrul de evenimente ce s-au petrecut ]n ultimii ani, jurnalistul
doar rareori explic= cititorului corela\ia dintre evenimentele care
au loc la distan\e mari de timp. Cititorul este astfel lipsit de
cunoa[terea [irului de evenimente, servindu-i-se doar fr`nturi
care, la prima vedere, pot p=rea suficiente. De exemplu,
parlamentul azi voteaz= o lege, cititorul afl= din ziare sau din
alte surse despre aceasta, dar deseori f=r= a fi informat despre
motivul pentru care aceast= lege a trebuit votat= (sau dac= era
mai bine ca ea s= nu fi fost votat=), cum va afecta acest lucru
via\a cititorului sau cum se vor schimba, ]n consecin\=, lucrurile
din \ar=.
Este adev=rat c= astfel de informa\ie mai analitic= poate fi
g=sit= ]n articolele editoriale ale ziarelor. Dar editorialele
reprezint= doar o opinie — cea a redactorului care de multe ori
este generat=, mai degrab=, de convingerea sa politic= sau
filozofic= dec`t de o analiz= la rece a lucrurilor.

Faptele [i contextul ]n care se produc


Jurnalismul pentru omul de r`nd

Din DEX: Context — Conjunctur=, situa\ie specific=, circum-


stan\=, stare de lucruri ]ntr-un anumit moment.
Acesta este sensul cuv`ntului “context” la figurat care deriv=
din sensul s=u direct (tot dup= DEX): “Fragment dintr-o scriere
]n cadrul c=ruia se g=se[te un cuv`nt, o expresie, un pasaj etc.
interesant”. Tot la fel [i evenimentele consemnate de pres= ][i
au contextul lor; ele se afl= ]n cadrul unei “scrieri”, al c=rei autor
25
este via\a. Cuv`ntul “poam=” poate avea conota\ii diferite atunci
c`nd apare ]ntr-un text botanic sau ]ntr-o conversa\ie despre o
persoan=. La fel este [i ]n cazul no\iunilor — scumpirea valutei
na\ionale fa\= de dolar ar p=rea s= fie un lucru binevenit, ]ns=
]ntr-o economie dominat= de exporturi aceast= scumpire este,
cu siguran\=, un dezastru.
Reporterul [i-ar ]ndeplini munca con[tiincios [i i-ar oferi
cititorului ceea ce trebuie s=-i ofere ca profesionist ]n domeniul
informa\iei, dac= pe l`ng= faptul pur care constat= desf=[urarea
unui eveniment, l-ar mai ]mbr=ca [i ]n contextul ]n care acesta
are loc. De aceea reporterul are obliga\ia de a consemna [i
opiniile unor exper\i ]n domeniul ]n care are loc evenimentul (fie
aceasta o lege nou=, o destituire din func\ie sau o numire nou=).
Chiar [i ]n societatea noastr=, extrem de polarizat= din punct de
vedere politic, se pot g=si exper\i nep=rtinitori care s= poat= face
analize mai mult profesioniste dec`t politice. Apelarea la un
lucr=tor al academiei de [tiin\e din domeniul respectiv sau la o
autoritate medical= atunci c`nd este vorba despre medicin=
(cum a fost, de exemplu, cazul legii despre avorturi, examinat=
]n vara anului 2001), ar pune evenimentul ]ntr-un context
profesional [i social. Referindu-m= la contextul social am ]n
vedere p=rerea oamenilor de r`nd. }n cazul legii avorturilor, ar fi
interesant s= afl=m ce cred femeile despre acest lucru, dar [i
religia, deoarece religia a avut ]ntotdeauna o pozi\ie ferm= fa\=
de avorturi [i alte probleme ce \in de familie [i reproducere.
Astfel, cititorul va c=p=ta un tablou mai integru dec`t ]n cazul
c`nd cite[te ]n 15 r`nduri de ziar despre faptul examin=rii sau
adopt=rii acestei legi.
}ntr-un articol din septembrie 2001, se povestea despre
posibilitatea ca [colile rurale s= treac= la o s=pt=m`n= de studii
care s= includ= [i duminica. Ministerul ]nv=\=m`ntului fusese
solicitat de a lua o decizie ]n acest sens. Solicitan\ii doreau ca ]n
acest mod s= ]nainteze mai repede ]n programul de studii [i s=
fac= o pauz= ]n perioada rece a anului, deoarece [colile rurale
nu aveau cu ce-[i ]nc=lzi ]nc=perile. Unica problem= ]n aceast=
schem= era — conform articolului — nesincronizarea proceselor
de ]nv=\=m`nt ]n [colile care vor face pauz= [i cele care ][i vor
26
putea permite s= beneficieze de c=ldur=. Ar fi fost bine ca autorul
articolului s= ne spun= dac= a[a m=suri au mai fost luate [i ]n
anii preceden\i, [i ce rezultate au avut, ce cred p=rin\ii despre
aceast= posibilitate, dar un context [i mai important ar fi fost
descrierea efectelor pe care ar putea s= le aib= un program de
studii at`t de intens asupra s=n=t=\ii fizice [i psihice a copiilor.
P=rerea unor pediatri sau poate chiar a medicilor din [coli,
deoarece ace[tia sunt observatorii cei mai competen\i ai s=n=t=\ii
copiilor, ar clarifica o latur= important= a acestei ac\iuni. Din
articol era clar c= numai persoanele cu responsabilit=\i adminis-
trative examinau problema, iar scopul lor, desigur, era s=
g=seasc= solu\ii eficiente doar din punct de vedere administrativ,
factorii medicali [i familiali fiind neglija\i. Presa ]ns=, trebuie s=
elucideze problema din mai multe puncte de vedere, consult`nd
p=rin\ii [i medicii [colari.
Este important ca reporterul s= se g`ndeasc= la nivelul de
informare al cet=\enilor asupra unei sau altei probleme. Atunci
c`nd sunt majorate sau mic[orate impozitele pe venit, cet=\eanul
[tie exact care va fi efectul acestei schimb=ri asupra buzunarului
s=u. }ns= atunci c`nd este vorba despre deschiderea accesului
la informa\ia de\inut= de guvern, pentru mul\i cet=\eni aceast=
no\iune poart= un caracter abstract [i opac. Cititorul s-ar putea
s= uite foarte repede despre faptul c= a fost votat= legea accesului
la informa\ie, dac= reporterul nu-i explic= — cu ajutorul exper\ilor
]n tem= sau a persoanelor pe care acest lucru le afecteaz= cel mai
mult, [i aceste persoane pot fi chiar lucr=torii din mass-media —
ce schimb=ri vor avea loc privitor la informa\ia de\inut= de
guvern. Este important ca oricine s= poat= avea acces la
informa\ia guvernamental=, ceea ce va face guvernul mai atent
]n ac\iunile sale, deoarece legea despre accesul la informa\ie d=
Jurnalismul pentru omul de r`nd

posibilitatea monitoriz=rii ]ndeaproape a activit=\ii guvernului.


Adic=, cet=\eanul cap=t= dreptul de a urm=ri ce fac persoanele
pe care el le-a ales s= dirijeze \ara.
Plas`nd [tirile de fiecare zi ]n contextul lor de evolu\ie sau
leg=tur= cu mul\imea de alte evenimente ce au loc permanent,
reporterul ]l ajut= pe cet=\ean s= ]n\eleag=. {tirile aparte nu
reprezint= dec`t curiozit=\i, pe c`nd [tirile plasate ]n context
27
avanseaz= deja la nivel de informa\ie. Or, datoria mass-media,
]n rolul ei de mijloc de informare, este anume s= informeze
cet=\enii. Curiozit=\ile sunt uitate repede, deoarece ceea ce am
citit ieri este ]nlocuit cu ceea ce citim ast=zi. Atunci c`nd cititorul
este ajutat s= ]n\eleag= leg=tura dintre evenimente, astfel ]nc`t
s= li se acorde o semnifica\ie mai mare, sau atunci c`nd sunt
formulate tendin\e de termen lung acestea nu se uit= at`t de
u[or, [i ]n viitor, c`nd are loc ceva legat de aceste tendin\e
generale, cititorul deja ][i poate da seama de semnifica\ia pe care
o are evenimentul proasp=t descris.
Dar nu trebuie s= ne bizuim pe faptul c= to\i cititorii urm=resc
zilnic evenimentele. Ei se informeaz= din pres= sporadic [i de aceea
de multe ori le scap= verigi ]ntregi din lan\ul unor tendin\e.
Reporterul trebuie s= le explice permanent contextul celor
]nt`mplate, ]n special, dac= este vorba despre o revenire la o
problem= mai veche care nu a fost discutat= mult timp.
Am s= prezint ]n continuare un exemplu din propria experien-
\=. }n timp ce m= aflam cu o burs= ]n Slovacia, continuam s= scriu
pentru o revist= interna\ional= de limb= englez=, Transitions-
Online, pentru care scriam de mai mult timp. Deoarece m= interesa
domeniul culturii [i al artelor, urm=ream toate evenimentele
culturale din Bratislava. Astfel de eveniment a fost o expozi\ie de
lucr=ri cu tematic= social= plasate chiar pe str=zile ora[ului ]n form=
de anun\uri sau panouri publicitare sau “ascunse” ]n alt mod ]n
mediul urban. Printre aceste lucr=ri se afla [i un panou publicitar
]n care artistul reproducea ]nregistr=rile dosarelor poli\iei secrete
de pe vremea comuni[tilor, dezv=luind colaborarea unui artist
afirmat [i respectat cu poli\ia secret=. Presa local= scrisese foarte
pu\in despre expozi\ie, ]n general, [i aproape nimic despre aceast=
lucrare. }n cel mai bun caz se puteau g=si constat=ri scurte despre
expozi\ie [i despre artistul informator.
Am fost intrigat de aceast= tem= [i am hot=r`t s= scriu un articol
pentru Transitions (vezi textul deplin ]n Anexa 1). Cel mai mult
m-a intrigat faptul c= dup= a[a o expunere deschis= a unui
“informator” (rostul ghilimelelor ]l ve\i ]n\elege mai t`rziu) nu a
urmat nici o reac\ie a publicului, ]n presa scris= sau ]n alte mijloace
de informare. }ns= c`nd am ]nceput a m= documenta asupra
28
artistului (]i spunea Alex Mlynarcik) [i a activit=\ii lui, mi-am dat
seama c= problema cooper=rii cu poli\ia secret= (StB) nu se
reducea doar la prezen\a numelor pe listele informatorilor.
Contextul ]n care fiecare nume era inclus ]n aceste liste era at`t de
complex [i ce\os, ]nc`t doar rareori se putea afirma cu certitudine
despre o persoan= sau alta c= a cooperat, c= “[i-a turnat” vecinii [i
prietenii, [i a beneficiat cumva de pe urma acestei colabor=rii cu
StB-ul. C`nd dosarele StB-ului au fost f=cute publice ]n 1992,
printre numele informatorilor poten\iali se afla [i cel al lui Vaclav
Havel.
Studiind via\a lui Mlynarcik dinainte de 1989, c`t [i opera lui
artistic=, mi se dezv=luiau noi [i noi contradic\ii ]ntre personalita-
tea lui ca om [i artist, [i acuz=rile c= ar fi cooperat cu StB-ul.
Mlynarcik ]ntotdeauna avuse probleme cu autorit=\ile comunis-
te, ]ncep`nd cu v`rsta de 16 ani c`nd ]ncercase, ]n 1951, s=
evadeze clandestin ]n occident [i fusese prins [i condamnat la
un an de ]nchisoare, iar mai apoi din cauza operei sale degra-
dante, dup= cum o numeau autorit=\ile. }n 1972, autorit=\ile nu
i-au mai putut suporta libertatea de crea\ie [i l-au exclus din
Uniunea Arti[tilor Plastici.
Ceea ce trezea cele mai mari suspiciuni fa\= de el din partea
colegilor s=i de crea\ie au fost c=l=toriile lui frecvente peste hotare
cu proiecte artistice. Pe atunci, nu era u[or s= pleci din \ar= [i s=
revii f=r= a te pune bine cu autorit=\ile comuniste. }ns= dup= cum
mi-a explicat Mlynarcik, el a reu[it s= foloseasc= toate “ferestrele”
pe care le oferea acel sistem ipocrit [i imperfect, c`t [i influen\a
prietenilor pe care ]i mai avea ]n mediul artelor, pentru a-[i tr=i
visul artistic care se manifesta printr-un demers cosmopolit [i plin
de umanism — ]n arta sa Mlynarcik ]ntotdeauna a elogiat Omul
[i valoarea libert=\ii personale. Dup= un studiu aprofundat al
Jurnalismul pentru omul de r`nd

vie\ii [i operei lui, ]\i este greu s= \i-l ]nchipui pe Mlynarcik ]n rol
de informator profitor, ascult`nd pe la u[ile vecinilor sau tr=g`nd
cu urechea la ce spun colegii ]n timpul manifest=rilor artistice
clandestine ascunse de ochii autorit=\ilor.
O alt= latur= a contextului acestui material o constituia modul
]n care numele cet=\enilor Cehoslovaciei ap=reau pe listele
informatorilor StB-ului. Multe nume ap=reau acolo din gre[eal=,
29
deoarece uneori agen\ii poli\iei secrete pur [i simplu inventau
nume pentru a-[i ]ndeplini norma de recrutare. Alteori numele
era trecut pe liste ca informator poten\ial, dup= o singur=
conversa\ie cu persoana dat= sau dup= un interogatoriu. Iar
Mlynarcik fusese la multe interogatorii, mai ales atunci c`nd
pleca sau se ]ntorcea din occident. Dup= fiecare revenire ]n \ar=,
mi-a explicat el, trebuia s= povesteasc= autorit=\ilor cu ce s-a
ocupat acolo [i cu cine a comunicat. }n consecin\=, din sutele de
mii de nume de pe listele StB-ului, doar o mic= parte erau acei
care au informat de bun= voie sau au dat informa\ii cu consecin\e
pentru al\ii.
Pentru a-mi crea acest tablou al situa\iei privind StB-ul [i
informatorii s=i, am discutat cu multe personalit=\i din lumea
artelor [i am citit c`teva studii despre activitatea poli\iei secrete
c`t [i dosarele f=cute publice dup= 1992. Din ter\e surse am aflat
c= unii colegi ai lui Mlynarcik [tiau mai multe dec`t mi-au
dezv=luit despre vinov=\ia lui, evit`nd cu toat= fermitatea s=-mi
spun= ceea ce cuno[teau. Nici Mlynarcik nu mi-a r=spuns direct
la ]ntrebarea dac= a cooperat con[tient cu StB-ul sau nu. S-a
limitat doar s=-mi vorbeasc= despre som=rile de la poli\ie ]nainte
[i dup= fiecare c=l=torie peste hotare. Chiar de n-am reu[it s=
ob\in un r=spuns care s=-mi explice clar rolul pe care ]l avea
numele lui Mlynarcik ]n dosarele poli\iei secrete, am ajuns la o
concluzie cu mult mai important= care, de obicei este ignorat=
de oameni pentru c= nu le ofer= un r=spuns ]n alb [i negru: ceea
ce ni se ]nt`mpl= ]n via\= este plin de nuan\e gri [i de aceea nu
putem ]ntotdeauna discerne albul de negru.
Acest articol a examinat o problem= complex=, pun`nd-o ]n
contextul care s=-i dezv=luie c`t mai multe laturi. }ns= ]n
jurnalismul cotidian rareori ne ]nt`lnim cu probleme at`t de
obscure, dar este totu[i important s= explic=m tendin\ele sau alte
fenomene din care face parte evenimentul care ne-a atras aten\ia
[i s= nu ne limit=m doar la un fapt izolat.

30
S= g`ndim ca cititorul
Am stabilit deja c=, pe l`ng= prezentarea evenimentelor
curente, jurnalismul trebuie s= le explice semnifica\ia, plas`ndu-
le ]n contextul potrivit. Pentru cititori ]ns=, chiar [i atunci c`nd
cunosc lucruri mai importante despre un eveniment, aceasta
poate s= nu fie suficient pentru a p=trunde ]n toat= semnifica\ia
lor. Adeseori, jurnali[tii folosesc ]n articole informa\ia difuzat=
de surse oficiale, dar uit= s= traduc= con\inutul lor, obscurizat
de limbajul administrativ, ca acesta s= fie pe ]n\elesul cititorului
de r`nd.
Infla\ia a sc=zut cu 3%, PIB-ul a crescut cu 1%, investitorii
str=ini se feresc s= investeasc= ]n Moldova etc., etc. Ce ]nseamn=
aceste cifre [i afirma\ii? De exemplu, ]ntr-un articol din ziarul Flux
se povestea despre faptul c= investitorii str=ini nu sunt prea atra[i
de pia\a moldoveneasc=:

...]n anul 2000 s-a ]nregistrat o cre[tere nesemnificativ=, de


numai unu la sut=, a volumului ISD (investi\ii str=ine directe),
acestea constituind 128 milioane USD, circa 60 USD pe cap de
locuitor. Moldova se reg=se[te pe lista celor mai slab dezvoltate 49
de \=ri ale lumii, c=rora ]n anul trecut le-au revenit doar 0,3 la sut=
din volumul global al ISD ]n lume.
Potrivit ministrului economiei (Andrei Cucu), ]n anul curent se
atest= o descre[tere a ISD ]n economia moldoveneasc=, [i nu numai
din cauza tendin\ei generale care caracterizeaz= ]ntreaga economie
mondial=. Andrei Cucu a apreciat, indirect, c= prezen\a neesen\ial=
a investitorilor str=ini ]n republica noastr= este o consecin\= a
instabilit=\ii politice, economice [i legislative [i a lipsei unor garan\ii
sigure pentru investitorii serio[i.
De men\ionat c=, ]n anul 2000, ISD ]n economia mondial= au
constituit 1,3 trilioane USD, cu o cre[tere de 18 la sut= fa\= de 1999.
Jurnalismul pentru omul de r`nd

71 la sut= din volumul global al ISD a revenit SUA, Japoniei [i statelor


Uniunii Europene. ISD ]n \=rile Europei Centrale [i de Est au
constituit 27 mlrd USD, de cele mai multe investi\ii beneficiind
Federa\ia Rus=, Polonia [i Cehia.

Este salutat faptul c= autorul a prezentat cifre care indic=


nivelul investi\iilor directe ]n diferite zone ale lumii. }ns= aceste
cifre nu sunt raportate la un reper comun care ar prezenta nivelul
31
Cam astfel ar trebui s= g`ndeasc= jurnalistul atunci c`nd ]i parvine o noutate fie
de pe agen\iile de [tiri, fie auzit= ]n strad=, la radio sau televizor. Toate
informa\iile trebuie supuse unei examin=ri minu\ioase. Cititorul poate s= nu
posede cuno[tin\e sau s= nu aib= experien\a [i posibilit=\ile profesionale ale
jurnalistului pentru a desface firele mai fine din ghemul informa\ional pe care
]l reprezint= o noutate [i de aceea acest lucru trebuie s=-l indeplineasc=
jurnalistul.

relativ al investi\iilor din diferite zone sau \=ri. Doar Moldova nu


se poate compara cu Federa\ia Rus= nici ca m=rime [i nici ca
num=r al popula\iei. Mai mult ca at`t, ]n cazul Moldovei ne este
prezentat= cifra absolut= a investi\iilor str=ine (128 milioane
USD), iar pentru restul lumii afl=m procentul din investi\iile
f=cute global. Cititorului ]i este greu astfel s= aprecieze situa\ia
relativ= a Moldovei fa\= de alte \=ri.
32
Jurnalismul pentru omul de r`nd

Dar [i mai important este faptul c= cititorului nu i se explic=


ce semnifica\ie au pentru el investi\iile str=ine. Ce ]nseamn= c=
fiec=rui locuitor al Moldovei i-au revenit 60 USD de investi\ii
str=ine ]n anul 2000? Primul g`nd care apare ]n mintea cititorului
este unde sunt ace[ti bani? Lui nu i se explic= c= investi\iile str=ine
au un efect indirect asupra vie\ii cotidiene a oamenilor, prin
apari\ia mai multor locuri de munc=, prin cre[terea calit=\ii unor
33
produse [i servicii, sau prin diversificarea lor. Care sunt alte efecte
pe care cititorul le-ar putea sim\i? Iar privitor la prezentarea
relativ= a volumului investi\iilor, men\ionat= mai sus, 60 USD
pe cap de locuitor, este mult sau pu\in? Pentru a-i da acestei
compara\ii mai mult sens, ar fi bine ca volumul ISD pe cap de
locuitor ]n Moldova, s= fie raportat la o \ar= cu o dezvoltare
economic= comparabil= — de exemplu Slovacia, Bulgaria sau
Rom`nia, sau la o \ar= cu economia dezvoltat= — SUA, Japonia
sau Germania.
Nu este neap=rat ca reporterul s= cunoasc= toate efectele
economice ale ISD asupra economiei Moldovei sau asupra
cet=\eanului de r`nd. Reporterul ar putea solicita p=rerea unui
economist ca s= explice aceste lucruri. Reporterul nu trebuie s=
fie specialist ]n toate domeniile, ci trebuie s= fie curios [i s= poat=
g`ndi asemeni publicului pentru care scrie. Dac= reu[e[te acest
lucru — s= se pun= ]n locul cititorului — , atunci vor ap=rea [i
]ntreb=ri relevante la care trebuie s= g=seasc= r=spuns. Repor-
terul este ca un Hermes care traduce spusele oficialit=\ilor [i
cifrele obscure ]ntr-un limbaj pe ]n\elesul cititorului. Iar pentru
aceasta el trebuie s= dea dovad= de interes [i de zel, servind astfel
nu numai intereselor cititorului ci [i ale sale — este cu mult mai
captivant s= cau\i, s= explici (chiar [i pentru tine ]nsu\i) no\iuni
complexe [i fapte “cifrate”, dec`t doar s= le afli de la anumite surse
[i s= le plasezi neschimbate pe pagina ziarului. A lua dintr-o parte
[i a plasa ]n alta este o munc= mecanic= care te poate adormi la
un moment dat. }ns= a lua un “nod” de informa\ie [i a-l dezlega,
pentru a putea vedea clar toate firele din el, este o munc= mult
mai intelectual=. Trebuie s= fii ingenios [i s=-\i satisfaci
curiozitatea — astfel vei satisface [i curiozitatea cititorului.
Iat= ]nc= un exemplu de informa\ie care ar putea fi desf=[urat=
]n scopul de a r=spunde la ]ntreb=rile care-l preocup= pe cititorul
de r`nd:

Administratorii rutelor de maxi-taxi au decis s= creeze, ]n


urm=toarele zile, o baz= de date care ar include [oferii concedia\i
din cauza diferitelor ]nc=lc=ri.
Ini\iativa ]i apar\ine prefectului municipiului Chi[in=u, Simion
34
Furdui, “pentru a ]mpiedica reangajarea pe rutele de maxi-taxi a
conduc=torilor auto concedia\i din cauza indisciplinei”.
Potrivit unor date oficiale, ]n [apte luni ale acestui an, au fost
concedia\i 33 de [oferi de maxi-taxi care au condus microbuzele ]n
stare de ebrietate.
Ion M=m=lig=, pre[edintele Asocia\iei transportatorilor priva\i,
a spus c= de vin= pentru ]nc=lc=rile numeroase care se produc ]n
timpul traficului sunt nu numai [oferii, ci [i c=l=torii care “obi[nuiesc
s= opreasc= microbuzele oriunde le convine, ceea ce ]mpiedic=
circula\ia transportului pe str=zi”.

De[i scopul acestor m=suri pare a fi evident, nu putem [ti acest


lucru cu siguran\= p`n= nu ]l clarific=m. Este normal ca patronii
de maxi-taxi s= le cear= [oferilor disciplin= rutier= — chiar [i din
simplul motiv pentru a-i face s= respecte legea. Sau poate anume
din acest motiv [i doresc patronii s=-[i disciplineze angaja\ii. Dar
]nseamn= oare aceasta c= cititorul se va sim\i mai sigur atunci
c`nd traverseaz= strada? Sau [oferii de maxi-taxi vor da dovad=
de mai mult respect fa\= de pasagerii lor? R=spunsul la aceste
]ntreb=ri, c`t [i altele pe care le poate g=si reporterul pun`ndu-
se ]n locul cititorului, este cu mult mai important pentru cititor
dec`t aspectul pur juridic al m=surilor descrise ]n articol. Pentru
a afla dac= patronii de maxi-taxi inten\ioneaz= prin m=surile
luate s= ]mbun=t=\easc= [i calitatea serviciilor, nu numai
respectarea legilor, reporterul trebuie s= discute direct cu ei.
Aceasta va ad=uga articolului [i o latur= uman= ]n afar= de cea
pur juridic=. Dar ce cred [oferii de maxi-taxi despre pasagerii care
“obi[nuiesc s= opreasc= microbuzele oriunde le convine”?
Deseori, presa ne serve[te informa\ii economice [i de alt gen
la care cititorii ]nceteaz= s= mai fie aten\i, pentru c= aceast=
informa\ie nu ]nseamn= nimic pentru via\a lor cotidian=. S= citim
Jurnalismul pentru omul de r`nd

un exemplu, dup= care vom vedea cum reporterul poate da


semnifica\ie informa\iei care, la prima vedere, pare a fi “goal=”:

Reprezentantul permanent al B=ncii Mondiale ]n Republica


Moldova, Carlos Elbirt, a declarat s`mb=t= ... c= la sf`r[itul anului
curent ]n Moldova se va ]nregistra o cre[tere economic=, comunic=
Moldpres.
35
Potrivit lui Carlos Elbirt, cre[terea prognozat= nu va fi prea mare,
dar important este s= fie oprit declinul economic continuu din
ultimii ani.
Despre dezvoltarea economic= citim foarte des, astfel ]nc`t
aceast= informa\ie devine un fel de zgomot monoton c=ruia nu-i
mai acord=m nici o aten\ie. Citim frecvent afirma\iile exper\ilor
despre progresul (sau regresul) din economie, ]ns= ]n via\a lui
cotidian= cititorul nu sesizeaz= nici o schimbare. Astfel de
informa\ie nu trebuie publicat= doar pentru a umplea spa\iul de
ziar, ci trebuie explicat=. Ce ]nseamn= posibila cre[tere economic=
pentru cititorul de r`nd? Mai mul\i ani la r`nd am citit [i auzit
afirma\ii ]n acest sens, ]ns= starea material= a oamenilor nu s-a
schimbat. De aceea reporterul trebuie s= se ]ntrebe [i s=-i
l=mureasc= [i pe cititori, dac= cre[terea economic= are vreo
semnifica\ie pentru via\a oamenilor ]n general, sau poate doar
pornind de la un anumit nivel cre[terea economic= poate avea
un impact asupra vie\ii cet=\enilor? Ce factori economici se iau ]n
calcul c`nd se ajunge la astfel de concluzii: exporturile [i
importurile, nivelul produc\iei autohtone, viteza de rota\ie a
resurselor b=ne[ti ]n economie, rata de schimb a valutei na\ionale
fa\= de valutele de referin\=? {i care din ace[ti factori pot avea un
impact mai mare asupra vie\ii cotidiene a oamenilor? {i sunt oare
aceste afirma\ii f=cute ]n baza unor date obiective sau manipulate?
De exemplu, ]n vara anului 2001, Igor Smirnov afirma c= economia
Transnistriei atinsese un nivel de cre[tere economic= de 15% ]n
primele [apte luni ale anului. }n acest ritm locuitorii Transnistriei
trebuiau, ]n c`\iva ani, s= ating= nivelul de trai al \=rilor occiden-
tale. Pentru compara\ie, economiile Asiei de Sud Est, de pild=,
Taivanul [i Coreea de Sud, care se dezvolt= vertiginos, ]nregistrea-
z= o cre[tere economic= ]ntre 5 [i 10 la sut= pe an.
La fel trebuie explicat= semnifica\ia [tirilor interna\ionale, din
punctul de vedere al impactului pe care ]l pot ele avea asupra
cititorului din Moldova — tot ce scriem trebuie prezentat din
unghiul de vedere al omului de r`nd care cite[te ziarul. De
exemplu, cititorul poate afla c= embargoul, din timpul r=zboiului
asupra Iugoslaviei, a afectat economic multe \=ri vecine. Dar a
afectat oare cumva acest embargo Republica Moldova? Direct
36
sau indirect? }n ce m=sura? Ce ]nseamn= asta pentru cititor? Tot
astfel trebuie explicate [i alte evenimente interna\ionale (s= nu
exager=m ]ns=, c=ut`nd o leg=tur= cu Republica Moldova, ]n
cazul evenimentelor v=dit neutre pentru \ara noastr= — aici
trebuie s= se aplice discern=m`ntul [i puterea de analiz= a
jurnalistului).
Un alt exemplu: cum a afectat boala vacii nebune Republica
Moldova? Avem cazuri printre vitele din \ara noastr=? C`t de
mare este pericolul izbucnirii unor cazuri similare la noi (impor-
turile, at`t legale c`t [i clandestine)? Ce m=suri ]ntreprinde
guvernul pentru a feri Moldova de contaminarea cu ESB [i c`t
de eficiente sunt aceste eforturi? Dar evenimentele din SUA, din
11 septembrie 2001? Cum se va schimba politica extern= a SUA
[i a altor \=ri occidentale, [i o dat= cu ea, indulgen\a fa\= de
datoriile externe ale fostelor \=ri sovietice, precum [i politica de
acordare a ajutoarelor umanitare? Dar cum se va schimba fluxul
banilor occidentali — ]n form= de credite, granturi, investi\ii —
meni\i s= sus\in= \=rile ]n curs de dezvoltare? {i o problem= care
]l intereseaz= direct pe cititorul nostru — se va schimba oare ceva
]n loteria vizelor organizat= de guvernul SUA ]n fiecare an?
Multe evenimente interna\ionale au repercusiuni asupra
Moldovei fie directe — ajutoarele umanitare [i sus\inerea pe alte
c=i - , fie indirecte cum a fost cazul embargoului impus
Iugoslaviei. {i datoria jurnalistului este, pun`nd ]n ac\iune sim\ul
]n=scut al curiozit=\ii [i capacitatea de a privi ]n ad`ncul
lucrurilor, s= detecteze [i s= explice influen\a posibil= asupra
economiei noastre, prin contactarea diferitelor oficialit=\i [i
persoane competente.
Reporterul nu transmite doar informa\ia dintr-o m`n= ]n alta
ca o band= rulant=, ci trebuie s= o supun= unei examin=ri sub
Jurnalismul pentru omul de r`nd

microscopul scepticismului [i s=-i comunice cititorului rezultatele


acestei examin=ri. Reporterul este dator s= se ]ntrebe ]ntot-
deauna “de ce?”, “cum de?”, “[i ce dac=?” [i s= g=seasc= r=spuns
la aceste ]ntreb=ri prin interviuri [i alte forme de documentare.
Dac= nivelul economiei va cre[te sau nu, putem afla la sf`r[itul
anului consult`nd un raport oficial al guvernului. Pe cititori ]ns=
]i intereseaz= dac= aceast= cre[tere va avea vreo semnifica\ie
37
pentru via\a lor sau nu reprezint= nimic altceva, dec`t o estimare
care se face periodic.
Pr=bu[irea celor doi zg`rie-nori din New York a fost o priveli[te
]ngrozitoare, dar pe l`ng= efectul pur senza\ional al atacului din
septembrie 2001 asupra SUA, cititorul vrea s= mai [tie dac= acest
eveniment, petrecut pe partea cealalt= a globului, la distan\= de
un continent [i un ocean, ]i va influen\a cumva via\a ]n continuare.

38
Capitolul 3
FAPTE, ANALIZE, OPINII

Arnold Isaacs

“FAPT: ]nt`mplare sau ]mprejurare real=, lucru petrecut ]n


realitate ” (DEX)
Jurnalismul pentru omul de r`nd

Responsabilitatea cea mai important= a unui ziar, a unei


reviste de actualitate, a unei emisiuni de actualit=\i la radio sau
TV este s= consemneze fapte spre aten\ia cititorilor, ascult=to-
rilor sau spectatorilor. Mass-media poate oferi analize pe mar-
ginea celor ]nt`mplate, dar poate prezenta [i opinii — proprii
sau ale comentatorilor (nu ]ns=, ]n articole de actualitate). Dar
faptele reprezint= prima prioritate a jurnali[tilor. }n aceast=
39
ordine de idei, orice jurnalist trebuie s= porneasc= de la o
]n\elegere clar= [i strict= a no\iunilor de fapt, analiz= [i opinie, [i
prin ce difer= una de alta.
}n continuare urmeaz= un ]ndrumar care te poate ajuta la
stabilirea acestor deosebiri:
FAPTELE dintr-un material de actualitate pot fi:
Un eveniment sau o ac\iune la care reporterul a fost
martor [i de care este sigur:
• “Moldova a c`[tigat 1- 0 la un meci de fotbal cu Belarus”.
• “Din geamurile de la etajele superioare r=zb=teau fl=c=ri
portocalii [i fum negru” (dac= ai fost prezent [i ai v=zut
incendiul cu ochii proprii).
• “}n centrul ora[ului a fost ]ntrerupt curentul electric timp
de patru ore”.
O afirma\ie f=cut= ]n aten\ia reporterului sau ob\inut=
de acesta:
• “Poli\ia spune c= ]ntr-un accident rutier au fost r=nite
dou= persoane”.
• “Ministerul de finan\e a anun\at c= deficitul bugetar pe
anul trecut a constituit $2,6 trilioane”.
• “B=rbatul, arestat pe motiv de agresiune fizic=, a spus c=
fusese nevoit s= se apere [i, c= cel=lalt l-a lovit primul”.
• “Purt=torul de cuv`nt al primului ministru a spus c=
]nvinuirile f=cute de liderul opozi\iei, privind proasta
administrare [i corup\ia, sunt false”.
• “Un martor a afirmat c= din geamurile de la etajele
superioare r=zb=teau fl=c=ri portocalii [i fum negru”.
Lucruri general cunoscute (DAR FII FOARTE ATENT!):
• “Mul\i aleg=tori sunt nemul\umi\i din cauza infla\iei [i a
corup\iei printre oficialit=\i”.
• “Mii de adolescente sunt ]nnebunite dup= noua vedet=
rock”.
MAJORITATEA faptelor din articolele de actualitate cad ]n
categoria a doua: informa\ia oferit= reporterului de altcineva —
adic= de o surs=. Observ= c=, ]n acest caz, faptul reprezint= spusele
unei surse. Con\inutul celor spuse poate fi corect sau gre[it.
40
C`nd ob\ii de la poli\ie informa\ia despre un accident rutier,
[tii doar c= poli\ia afirm=, c= au fost r=nite dou= persoane, ]ns=
nu [tii dac= acest lucru este un fapt, cu excep\ia cazului ]n care ai
fost la locul accidentului [i ai v=zut acest lucru cu ochii proprii.
Iar dac= discu\i [i cu un membru al familiei accidentatului sau
cu un martor ocular, care la fel spun c= au fost r=nite dou=
persoane? }n cazul dat, faptul este c= dou= surse \i-au furnizat
aceea[i informa\ie. Aceasta spore[te probabilitatea veridicit=\ii
ei. }ns= nici acum nu po\i [ti, cu siguran\=, c= au fost r=nite dou=
persoane. Trebuie s= consemnezi ceea ce \i s-a spus [i cine a spus-
o — doar acestea sunt faptele de care po\i fi sigur.
Datoria jurnalistului nu se limiteaz= la consemnarea corect=
a spuselor unei surse. Obliga\ia noastr= este s= ne apropiem c`t
mai mult de adev=r prin verificare. Aceasta ]nseamn= [i o
evaluare a surselor, nu doar consemnarea celor spuse de ele. Este
sursa competent= privind cele spuse? A fost oare sursa martorul
celor ]nt`mplate? Sau este informa\ie de m`na a doua, sau chiar
a cincia? Este oare sursa un observator neutru? Are ea de c`[tigat
prin omiterea ori distorsionarea informa\iei? Ace[ti factori ne
ajut= s= determin=m m=sura de ]ncredere, pe care o putem avea
]n informa\ia furnizat= de surs=.
Sursa nu trebuie evaluat= numai de tine; trebuie s= le acorzi
[i cititorilor posibilitatea de a o evalua. De regul=, [i anume din
aceast= cauz= sursele trebuie numite, cu excep\ia cazului ]n care
exist= un motiv incontestabil pentru a nu divulga identitatea unei
persoane.
Este necesar, de asemenea, s= indici de ce trebuie s= d=m cre-
zare sursei date (“Dna Jones, care privea pe geamul din birou ]n
momentul ]n care s-a produs accidentul, v=z`nd astfel clar cele
petrecute...”), sau s= indici posibilitatea c= sursa s-ar putea s=
Jurnalismul pentru omul de r`nd

aib= un punct de vedere p=rtinitor (“Dl Miller, care se afla ]n


r`ndurile demonstran\ilor, manifest`nd furie fa\= de poli\i[ti...”,
“Consilierul Brandt, oponent politic al primarului...”).
Astfel, f=r= a ]nc=lca limitele faptului, le sugerezi cititorilor de
ce ace[tia ar trebui s= cread= (sau poate s= pun= la ]ndoial=)
afirma\iile pe care le-ai consemnat. Aceste detalii vor spori
credibilitatea materialului.
41
Din moment ce o afirma\ie prezint= o latur= a unei probleme
discutate (“cel=lalt m-a lovit primul...”, “Eu nu am acceptat
mite”, a spus primarul...”), trebuie s= depui tot efortul ca s= le
prezin\i cititorilor [i opinia cealalt=.
ANALIZA, conform dic\ionarului, este desfacerea unui ]ntreg
]n p=r\i cu scopul descoperirii naturii, func\iei, rela\iilor etc. sau
pentru a descoperi originea lucrurilor. }ns= ]n jurnalism, cuv`ntul
“analiz=” se folose[te ]ntr-un sens mai larg [i poate, de
asemenea, con\ine sensul s=u opus – “sinteza”: ]mpreunarea a
dou= sau mai multe lucruri pentru a forma un tot ]ntreg. Analiza
dintr-un articol de actualitate poate indica:
Leg=tura (sau leg=tura posibil=) dintre fapte:
• Primarul a fost acuzat oficial de luare de mit=; procurorul
care a ]naintat acuza\iile l-a sus\inut ]n ultimele alegeri
pe oponentul primarului.
Consecin\ele posibile sau semnifica\ia unui eveniment:
• Ministrul de finan\e a comunicat parlamentului c= este
“foarte nemul\umit” de acumul=rile la buget; aceasta
poate ]nsemna c= el are de g`nd s=-i elibereze din func\ie
pe [efii serviciului fiscal [i vamal.
• Ministrul educa\iei a propus o m=rire considerabil= a
bugetului; vor fi fondurile suplimentare folosite la
majorarea salariilor profesorilor sau la angajarea noilor
cadre didactice pentru a elimina regimul de studiere ]n
dou= schimburi?
Un motiv sau o explica\ie a unui eveniment:
• Politicianul a anun\at c= divor\eaz= de so\ia sa; f=c`nd
acest anun\ chiar el ]nsu[i, politicianul i-a ]mpiedicat pe
oponen\ii s=i s= prezinte ]n titlurile de ziar o versiune mai
pu\in pl=cut= a acestui eveniment.
O compara\ie a dou= evenimente sau men\ionarea
unor evenimente mai vechi, dar care pot explica eveni-
mentul consemnat de tine:
• “Deputatul Schnellinger a propus o lege care s= oblige
ministerul educa\iei s= angajeze mai mul\i profesori
pentru a limita num=rul elevilor din fiecare clas= la 30. Ea
a ]naintat aceast= propunere [i anul trecut, dar a fost
42
respins= de comisia respectiv=. }n acest an a fost ales un
nou pre[edinte al comisiei care ar putea s= acorde mai
mult= sus\inere acestei idei”.
OBSERV+ c= analizele se bazeaz= pe fapte. }\i folose[ti
judecata [i cuno[tin\ele la crearea leg=turilor dintre evenimen-
te sau la explicarea lor, ]ns= materialul pe care ]l prezin\i este
totu[i un fapt.
Adeseori, mai ales dac= analiza este speculativ= sau pretinde
s= prezic= viitoare evenimente, este mai indicat s= g=se[ti alte
persoane care vor specula asupra evenimentului sau ]l vor prezice,
[i s= le citezi f=r= a prezenta propriile opinii. Acest lucru va plasa
analiza ]n categoria “fapt” (o afirma\ie), comunic`nd ]n acela[i
timp cititorului informa\ia [i ideile deliberat.
Faptele [i analizele pot fi combinate ]n materialele de
actualitate (c`nd articolul se bazeaz= pe multiple analize, e mai
bine s= fie marcat “analiz=” sau “analiza actualit=\ii”). Dar ]n
tradi\ia jurnalismului bazat pe fapte, opinia este ]ntotdeauna
separat= de [tiri.
OPINIILE dintr-un ziar sunt plasate ]n pagina editorial=, care
exprim= punctul de vedere al publica\iei, sau ]n comentarii
semnate. Opinia este afirmarea unor lucruri care se cred
adev=rate [i nu a ceva ce este cunoscut ca adev=r incontestabil.
Opinia exprim= preferin\e, aprobare sau dezaprobare:
• “Directorul v=mii nu se mai bucur= de ]ncrederea
publicului [i de aceea ar trebui s=-[i dea demisia”.
• “Suntem de p=rerea c= bugetul pentru ]nv=\=m`nt
trebuie sporit astfel, ca s= se poat= majora salariile profe-
sorilor [i, ]n acela[i timp, angajate noi cadre”.
• “Conform informa\iilor oficiale, b=rbatul care a cauzat
accidentul de ieri, soldat cu r=nirea a dou= persoane, nu
Jurnalismul pentru omul de r`nd

avea permis de conducere. Poli\ia ar trebui s= identifice


conduc=torii auto f=r= permise, iar [eful poli\iei s=-i
pedepseasc= pe acei poli\i[ti, care accept= mite ]n loc s=-i
aresteze pe cei ce conduc neautorizat”.
• “Pianistul a interpretat partitura excelent, v=dind un sim\
profund. Vocea soprano deseori sc=pa tonalit=\i aspre,
]ns= baritonul a c`ntat superb”.
43
REPORTERII, nici ]ntr-un caz, nu trebuie s=-[i exprime propriile
opinii ]n articolele de actualitate. Aceasta nu ]nseamn= numai
s= te ab\ii de la propria opinie asupra subiectului din material.
Trebuie, deopotriv=, s= evi\i calificativele — s= nu spui “fata
frumoas=” sau “poli\istul curajos”.
Standardul privind corectitudinea relat=rii faptelor trebuie s=
fie acela[i pentru editoriale, comentarii [i actualit=\i. Orice fapt
trebuie afirmat cu exactitate [i s= poat= fi verificat, ca cititorul s=
aib= ]ncredere ]n faptele consemnate ]n ziar, indiferent de pagina
]n care sunt ele publicate. Mai mult, [i chiar dac= nu to\i autorii
de opinie ]n\eleg acest lucru, faptele credibile confer= credibi-
litate [i opiniilor.

44
Capitolul 4
SCHI|E

Natalia Angheli

No\iunea de schi\=
Jurnalismul pentru omul de r`nd

Jurnalistul, care hot=r=[te s= scrie “dintr-un punct de vedere


uman”, adic= s= consemneze evenimentele ]ntr-un mod
interesant, relevant [i pe ]n\elesul “omului din strad=”, are la
dispozi\ie o serie ]ntreag= de modalit=\i. At`t [tirea pur= c`t [i
articolele elaborate ]i ofer= jurnalistului multiple posibilit=\i de
a aborda problemele oamenilor de r`nd. }ns=, doar schi\ele ofer=
posibilitatea real= de a consemna adev=ratele emo\ii umane.
45
Schi\a este genul de articol, legat de un eveniment sau situa\ie
curent=, care confer= faptelor profunzime, semnifica\ie [i le
plaseaz= ]n context. Schi\ele, de obicei, descriu evenimentele
]ntr-un context mai larg [i permit s= reflect=m asupra vie\ii [i
activit=\ii unor personalit=\i.
Schi\a combin= mai multe stiluri [i adesea seam=n= cu o oper=
literar=. Pe l`ng= faptul c= schi\ele ]l informeaz= pe cititor, ele ]l
mai [i amuz=, ]l distreaz=, ]l inspir= sau ]l stimuleaz=. }n schi\e ][i
g=sesc locul interpret=rile, descrierile, imaginile vii [i emo\iile.
Ca rezultat, multe schi\e sunt p=trunse de o atmosfer= mai
special=. Autorii de schi\e folosesc epitete, compara\ii (exprim=
triste\e, bucurie, ironie etc.) la descrierea unei ]nt`mpl=ri, a unei
situa\ii.
Cu toate acestea, schi\ele NU SUNT LITERATUR+ [i de aceea
ele respect= toate regulile generale valabile pentru alte genuri
de jurnalism. Ca [i orice alt articol, schi\ele trebuie s= fie
echilibrate [i s= con\in= fapte corecte.
Ele pot aborda o mul\ime de subiecte, cele mai r=sp`ndite
fiind urm=toarele: oameni, locuri, programe [i probleme.
Schi\ele se clasific= dup= gen:
SCHI|A DE ACTUALITATE reprezint= o schi\= care descrie un
eveniment curent. Acest gen con\ine analiza evenimentelor
curente, explicarea lor [i prezicerea consecin\elor acestor
evenimente. Tot aici includem [i schi\ele de anchet= care
prezint= ]ntotdeauna un mare interes prin dezv=luirea unor fapte
necunoscute p`n= atunci publicului.1
SCHI|ELE DE INTERES UMAN relateaz= neobi[nuitul [i
extravagantul sau descriu ]ntr-un mod inedit un eveniment
obi[nuit. Aceast= categorie con\ine articole ce includ probleme
din localit=\i concrete, dar [i articole care descriu “un moment
din via\=”, anumite locuri sau stiluri de via\=.
O diversitate a acestui gen este a[a-numita “schi\= de sezon”
— un articol despre un anotimp sau vacan\=. Acest gen de articole
sunt foarte greu de conceput, deoarece reporterii sunt nevoi\i
de fiecare dat= s= priveasc= lucrurile [i evenimentele dintr-un
1 Writing the News. A Guide for Print Journalists. By Walter Fox.
Second edition. Iowa State University Press, 1998, p. 144.
46
unghi nou pentru ca ele s= nu plictiseasc=.
Articolele de interes uman amintesc cititorului c= oameni
simpli, evenimente, la prima vedere, ne]nsemnate pot trezi
emo\ii puternice [i se pot face concluzii din ele. Reporterul are
nevoie de mult= r=bdare [i sensibilitate pentru a descoperi astfel
de subiecte ]n [irul evenimentelor cotidiene. Scopul unei schi\e
de interes uman este s= captiveze cititorul, trezindu-i diverse
emo\ii.
Schi\ele de interes uman reprezint=, de asemenea, o alternati-
v= relat=rilor succinte ([tirilor), prezent`nd evenimentele din
punct de vedere uman, dincolo de fapte [i cifre. Astfel de articole
deseori sunt oferite “]ntr-un pachet” cu [tirile respective.
PROFILUL constituie o schi\= al c=rei scop este descrierea unei
persoane. }n profiluri sunt descrise persoane interesante care,
de exemplu, au c`[tigat lupta cu un handicap, [i-au f=cut o
carier= neobi[nuit= sau au devenit celebri gra\ie personalit=\ii
lor vii. Pentru a-[i atinge obiectivul, profilurile nu se limiteaz= la
enumerarea succeselor ob\inute sau a evenimentelor importante
din via\a persoanei respective. Ele trebuie, ]n primul r`nd, s=
dezv=luie caracterul subiectului. Pentru acumularea informa\iei
necesare, autorii ][i examineaz= personajele la locul de munc=,
le fac vizite acas=, intervieveaz= prietenii, rudele [i partenerii de
afaceri ai acestora.2
SCHI|ELE ISTORICE comemoreaz= anivers=ri [i alte zile
importante din via\a societ=\ii, precum ziua independen\ei sau
a victoriei, ziua limbii materne sau ziua sf`ntului, care ]l
s=rb=tore[te ora[ul / satul respectiv (hramul ora[ului / satului).
Alt tip de schi\e istorice sunt legate de evenimente curente care
pot prezenta interes pentru cititori. Dac= ora[ul este supus unei
inunda\ii sau unui cutremur, sau dac= se instaleaz= o perioad=
Jurnalismul pentru omul de r`nd

de canicul= extrem de lung=, atunci reporterii pot scrie articole


despre inunda\ii, cutremure sau perioade de canicul= mai
semnificative din trecut. Schi\ele istorice pot descrie evenimente
istorice importante, lucr=ri de pionierat sau inova\ii din diferite
2 Reporting for the Media by Fred Fedler, John Bender, Lucinda
Davenport, Michael Drager. Seventh Edition. Harcourt College
Publishers, 2001, p. 336.
47
domenii: ]mbun=t=\irea serviciilor institu\iilor de ]nv=\=m`nt,
distractive, medicale sau de transport; la fel [i schimb=rile ce au
avut loc ]ntr-o zon= concret= privind componen\a na\ional=, de
v`rst= sau de sex, modul de trai, alimentarea, dezvoltarea
economic=, industrial=, religiile [i prosperitatea general=.
SCHI|ELE DE CONSUM se mai numesc “schi\e despre cum
s= faci”. Acest gen de articole ]nva\= cititorul s= confec\ioneze
anumite lucruri, s= fac= fa\= problemelor fundamentale ale vie\ii
sau celor psihologice [i sociale. Aici pot fi descrise activit=\i
tangibile (preg=tirea unui fel de m`ncare, confec\ionarea unei
piese de mobil=, coaserea hainelor, ]ngrijirea unei gr=dini sau
dresarea unui c=\elu[). Dar ele se pot concentra [i asupra
problemelor psihologice, de pild=, consolidarea unei c=snicii,
educa\ia copiilor sau dep=[irea timidit=\ii. Sau se pot da sfaturi
despre felul ]n care trebuie ]ndeplinit= declara\ia fiscal= sau cum
se face ]nscrierea la o universitate str=in=. Multe schi\e despre
domeniul medicinii sau afacerilor se includ ]n aceast= categorie.
Elementul comun al tuturor articolelor de felul “cum s=” este
faptul c= reporterul ]l instruie[te pe cititor. Este foarte important
ca instruc\iunile s= fie explicate clar, pe ]n\elesul cititorilor. Pentru
a scrie astfel de articole nu este nevoie s= fii expert ]n domeniul
dat, ]ns= informa\ia trebuie verificat= prin explica\iile unui
specialist.

Structura schi\elor
Deoarece schi\ele descriu un eveniment ]n amploarea lui [i
]ncearc= s= prezinte latura uman= a evenimentelor de actualita-
te, ele con\in c`teva elemente-cheie:
• Accentul: motiv pentru care este scris articolul, factorul
“[i ce dac=”;
• Alineatul de deschidere [i alineatul esen\ial: care rezum=
esen\a articolului;
• Istoria: evolu\ia problemei;
• Motivele: de ce problema sau conflictul descris are loc ]n
aceast= perioad= de timp;
48
• Impactul: cine este afectat [i ]n ce mod;
• Mi[c=rile [i contrami[c=rile: cine ac\ioneaz= pro sau
contra evenimentului [i cum anume procedeaz=;
• Viitorul: ce s-ar putea ]nt`mpla ]n rezultatul evenimentu-
lui dat sau a evolu\iei lui.3
Nu toate elementele trebuie s= reprezinte segmente separa-
te ]n cadrul articolului [i s= “strige” la cititor. Toate ]ns= sunt
esen\iale pentru realizarea unei schi\e cuprinz=toare, bine
concepute [i viabile. Aceste elemente sunt str`ns legate ]ntre ele.
Articolul bine g`ndit va avea la origine un alineat ce va exprima
esen\a lui. }n momentul explic=rii impactului evenimentului,
articolul devine interesant pentru publicul larg. Prin descrierea
evolu\iei lui, a motivelor [i a viitoarelor consecin\e, autorul va
prezenta exact toat= complexitatea evenimentelor, situa\iilor [i
a comport=rii umane. }n sf`r[it, “mi[c=rile [i contrami[c=rile” vor
completa cu un element de conflict articolul.
Forma final= a schi\ei, c`t [i materialul inclus sau eliminat, va
depinde de unghiul abordat. De exemplu, ]n profiluri, conflictul
unor for\e ]n opozi\ie (adic= mi[c=rile [i contrami[c=rile) este deseori
]nlocuit prin “obstacolele [i realiz=rile” din via\a unei persoane.
Pentru realizarea schi\elor nu exist= reguli de neschimbat,
autorii av`nd posibilitatea de a aplica orice tehnici ale scrisului
pentru atingerea scopului. Unii autori se conduc de structurile
tipice pentru [tirea pur=. Majoritatea ]ns= folosesc tehnici
speciale care separ= schi\ele de celelalte genuri.
}n general, structura unei schi\e este mai organic= dec`t a altor
genuri. Schi\ele au un ]nceput, cuprins [i ]ncheiere, toate aceste p=r\i
fiind str`ns legate reciproc. P=r\ile componente se leag= ]ntr-un tot
]ntreg cu ajutorul tranzi\iilor care ne trec lin de la un alineat la altul.
Schi\ele pot ]ncepe cu orice fel de alineat de deschidere, ]ns=
Jurnalismul pentru omul de r`nd

cea mai r=sp`ndit= este a[a-numita “deschidere artistic=”. De


obicei aici sunt incluse cele mai interesante detalii ale articolului,
scopul fiind suscitarea interesului cititorului, atragerea lui ]n
ad`ncul evenimentului.
3 Writing and Reporting News. A Coaching Method. By Carole Rich,
University of Kansas, Wadsworth Publishing Company, Belmont,
California, 1994, p. 536-537.
49
Autorul poate ]ncepe cu o ]nt`mplare, un fragment de dialog,
un alineat descriptiv, un citat, nara\iune sau exprim`ndu-[i
punctul s=u de vedere. Schi\ele mai pot ]ncepe cu o ]ntrebare, o
ac\iune sau un fapt [ocant. Prezentarea unei deschideri artistice
necesit= imagina\ie, g`ndire [i capacitate de a identifica [i relata
o idee interesant= ]ntr-un mod captivant.
Articolele cu astfel de deschidere de obicei au [i un alineat
esen\ial care urmeaz= imediat dup= deschidere. }n alineatul
esen\ial se formuleaz= ideea principal= a articolului ce constituie
esen\a evenimentului (adic= r=spunde la ]ntreb=rile cine, ce,
c`nd, unde [i de ce).
Informa\ia din articol poate fi prezentat= ]n c`teva variante:
piramida inversat=, clepsidra, accentul sau nara\iunea.
Desenul 1
}n articole ]n form= de PIRAMID+
INVERSAT+ informa\ia este prezentat=
]n ordine descresc`nd= a importan\ei
sau gradului de actualitate. Alineatul
de deschidere con\ine informa\ia de
ultima or=, important= sau frapant=, [i
stabile[te miezul articolului. Alineatul al
doilea — iar uneori [i urm=toarele— ofer= detalii ce amplific=
deschiderea. }n continuare se con\in detalii mai pu\in importante
sau se prezint= teme subordonate. Fiecare alineat con\ine
informa\ie nou=: nume, descrieri, citate, puncte de vedere
contrare, explica\ii [i informa\ii de fond.4 Din cauza geometriei
dure, astfel de structur= rareori se folose[te la schi\e. (Des.1)
Desenul 2
Articolul ]n form= de CLEPSIDR+
con\ine trei p=r\i: partea superioar= ]n
form= de piramid= inversat=, ]n care este
rezumat= informa\ia cea mai impor-
tant=, alineatul intermediar [i nara-
\iunea. Din piramida inversat=, care
trebuie s= cuprind= trei-cinci alinieate,
4 Reporting for the Media, p. 178.
50
cititorul afl= pe scurt informa\ia cea mai important=. Partea de jos,
nara\iunea, ]i permite autorului s= descrie evenimentul ]n
profunzime [i cu lux de am=nunte, utiliz`nd puterea narativ= a
cronologiei. 5 Aceast= structur= se potrive[te cel mai mult
analizelor [i articolelor care descriu anumite tendin\e. (Des.2)
Desenul 3

Forma care se bazeaz= pe un MIEZ ]n cadrul articolului, se


folose[te de ani de zile la The Wall Street Journal [i de aceea acest
stil se mai nume[te [i STILUL WALL STREET JOURNAL (Des. 3).
Stilul miezului, ca [i cel ]n form= de clepsidr=, ]ncearc= s= aplice
]n articolele de actualitate tehnici narative. }ns= spre deosebire
de clepsidr=, un articol ]n stilul miezului ]ncepe cu o deschidere
(introducere) care prezint= o persoan=, situa\ie sau ]nt`mplare
concret=, prin care este ilustrat= o problem= mai general=. Acest
gen de articole se compun din patru p=r\i. Prima parte este
deschiderea care, spre deosebire de cea din piramida inversat=,
poate con\ine trei, patru, cinci sau chiar mai multe alineate.
Deschiderea ]n articolul cu miez descrie o persoan=, un loc, o
situa\ie sau un eveniment ce poate s= nu prezinte interes
gazet=resc ]n sine, dar care reprezint= un exemplu generalizator
al unei probleme importante din societate. Partea a doua a
Jurnalismul pentru omul de r`nd

stilului cu miez este alineatul esen\ial — care presupune dou=


sau trei alineate — ]n care este desf=[urat= ideea principal= a
articolului [i modul ]n care deschiderea ilustreaz= aceast= idee.
Partea a treia, cuprinsul, desf=[oar= tema principal= ]n detalii,
iar ultima parte este o ]ncheiere ce con\ine unu-trei alineate. }n
]ncheiere, de obicei, revine ]n prim-plan persoana, locul sau
5 Ibidem, p. 184.
51
situa\ia descris= ]n alineatele de deschidere.6 Aceast= structur=
poate fi aplicat= unei serii ]ntregi de schi\e.
Desenul 4
NARA|IUNEA se aseam=n= foarte
mult cu clasica “a fost odat=”. Ea con\ine
dou= componente: povestirea [i poves-
titorul. Povestitorul, la fel ca [i drama-
turgul sau romancierul, descrie rela\iile
interumane ]ntr-o societate. Reporterul
are nevoie de un dezvoltat spirit de
observa\ie pentru a descoperi eroii principali ai evenimentului, a-
i intervieva, a reda ]mprejur=ri, locuri, oameni [i alte date
importante ale evenimentului, descriindu-le am=nun\it [i ]n culori
vii. Cu ajutorul acestor detalii cititorii vor ]n\elege mai bine esen\a
evenimentelor. }ns= reporterul nu are dreptul, ]n acest caz, s=-[i
exprime propriile opinii. Genul nara\iunii ]i permite s=-[i folosea-
sc= imagina\ia pe larg descriind via\a unei persoane cu lux de
am=nunte. Un articol scris ]n stil narativ utilizeaz= o deschidere cu
fapte pure — care reprezint= partea cea mai important= a
articolului — ca mai apoi s= treac= la cronologia evenimentelor,
amintiri, dialog [i alte tehnici narative. }n mod alternativ, articolul
poate prezenta cronologia evenimentelor, [i s= sf`r[easc= cu
informa\ii actuale [i de ultim= or=. De obicei, acest gen de articole
are ]nceput, cuprins [i sf`r[it, toate p=r\ile fiind la fel de
importante.7 Asemenea structurii “cu miez”, “nara\iunea” poate
fi folosit= la o gam= ]ntreag= de schi\e. (Des. 4)
Autorii de schi\e improvizeaz= adesea structura articolelor.
Ei combin= [i potrivesc dup= caz elementele din genurile descrise
mai sus. Din aceste improviz=ri, bine concepute [i bine realizate,
rezult= schi\e extraordinare care pot avea un puternic efect
emotiv asupra cititorilor.

6 Ibidem, p. 186
7 Ibidem, p. 189.
52
Cum s= g=sim subiecte pentru articole
Pu\ini jurnali[ti pot spune c= n-au ajuns niciodat= ]n criz= de
idei. Uneori este greu s= g=se[ti [i s= dezvol\i subiecte pentru
articole, iar temele pentru schi\e bune sunt [i mai greu de g=sit.
Realizarea schi\elor necesit= mult= perseveren\=, spirit dezvoltat
de observa\ie [i un mod de g`ndire adecvat.
Multe articole reu[ite sunt scrise ]n urma unor observa\ii
]ndelungate. Reporterii tineri sunt sf=tui\i de [efii lor s= manifeste
interes fa\= de tot ce se ]nt`mpl= ]n strad=, la magazin etc. }n
momentul ]n care, de exemplu, este martorul demol=rii unei
cl=diri ]n care se afla o bibliotec= pentru copii sau observ= c=
oamenii cump=r= ]n cantit=\i neobi[nuit de mari un produs
anume, unui reporter ingenios ]i vor veni multiple idei pentru
articole interesante.
De obicei, anun\urile din mica publicitate sau numele
neobi[nuite din cartea de telefoane sunt [i ele o surs= bun= de
subiecte noi. }n ajun de Cr=ciun sau de Sfintele Pa[ti, cititorii ar
putea s= se bucure de articole amuzante despre numeroasele
incidente din via\a oamenilor care au numele Cr=ciun sau Pa[te
(]n Statele Unite oamenii cu astfel de nume (Christmas [i Easter)
nu ][i primesc ]ntotdeauna coresponden\a pentru c= po[ta[ii
cred c= este vorba despre o glum=; uneori ace[ti oameni nu sunt
lua\i ]n serios atunci c`nd solicit= un loc de munc=).
Jurnali[tii pot recurge [i la exerci\ii mintale de generare a
ideilor:
• analiza cauzelor [i efectelor;
• extrapolarea;
• sinteza;
• proiectarea;
Jurnalismul pentru omul de r`nd

• schimbarea unghiului de vedere.


Aplic`nd metoda cauz=-efect autorul poate s=-[i dea seama
de “tabloul general”, adic= de cauzele din spatele anumitor
evenimente c`t [i rezultatele lor. Aceasta este extrem de
important ]n cazul schi\elor de actualitate.
Are loc un eveniment care poate s= nu prezinte interes ]n sine.
Prin extrapolare, adic= proiect`nd ceea ce cunoa[te despre acest
53
eveniment asupra altor domenii, reporterul va putea g=si o tem=
mai larg= [i mai semnificativ=. De exemplu, dac= reporterul
cunoa[te atitudinea publicului fa\= de o problem=, el poate
deduce atitudinea lui fa\= de alte probleme aferente primei.
Reporterul, care [tie s= fac= sinteza evenimentelor, este ]n
stare s= observe [i s= g=seasc= o corela\ie ]ntre mai multe
evenimente care, la prima vedere, par s= nu aib= nici o leg=tur=
]ntre ele. Reporterul iscusit poate astfel s= selecteze subiecte
fenomenale pentru articole dintr-o sumedenie — dup= cum li
s-ar p=rea altora — de piese ]nt`mpl=toare.8
Unul dintre cele mai utile instrumente de generare a ideilor
este “proiectarea” — accentuarea rezultatelor unui eveniment
[i nu consemnarea lui detaliat=. Aceast= metod= permite
jurnalistului s= priveasc= dintr-un unghi de vedere nou temele
relatate [i arhirelatate.
Schimbarea unghiului de vedere este [i aceasta o metod=
bun= de a g=si unghiuri noi. Examinarea evenimentelor dintr-
un alt punct de vedere, prezentarea unor opinii neobi[nuite,
poate fi interesant= at`t autorilor c`t [i cititorului.
Desenul 5

distrugere victime capacitate


drumuri spitale

FURTUN+
probleme
transport
pl=\i
anulare asigur=ri
zboruri

Un alt instrument de generare a ideilor pentru articole a fost


sugerat de cercet=torii care studiaz= func\iile emisferei st`ngi a
creierului (emisfera g`ndirii logice) [i a emisferei drepte (cea
creatoare). Este vorba despre un proces creator de legare a

8 The Art and Craft of Feature Writing. By William E. Blundell. Plume,


1988, p. 6.
54
cuvintelor ]ntre ele care se nume[te “crearea unei scheme
mintale”, proprie ambelor emisfere concomitent. “Crearea unei
scheme mintale” ]nseamn= s= cercetezi diferitele aspecte ale unei
probleme interesante pentru public.
}ncepe prin trasarea unui cerc care semnific= tema principal=.
Pasul urm=tor este trasarea unor linii drepte care pornesc de la
tema central= [i continu= enumerarea ideilor aferente ]n cercuri
separate. Dup= ce a generat toate ideile posibile, autorul poate
]ncepe s= le elimine pe cele care nu par suficient de importante
pentru a fi prezentate ]ntr-un articol aparte. (Des. 5)
}n cazul ]n care nu se ]nt`mpl= evenimente majore, redac\iile
recurg frecvent la un alt instrument de generare a ideilor. Aceast=
metod= se nume[te “combina\ii nea[teptate” [i ]i ajut= pe
jurnali[ti s= descopere idei despre fenomene ce par, la prima
vedere, s= nu aib= nici o leg=tur= ]ntre ele. Astfel, jurnalistul
]nscrie ]ntr-o tabel= ]n primul r`nd [i prima coloan= aceea[i list=
cu teme. Dup= aceasta marcheaz= aleatoriu o celul= a tabelei.
Ca rezultat se ob\ine o “combina\ie nea[teptat=” a dou= teme,
M`ncare/ B=utur=

Cas=/ Apartament
{coal=/ Educa\ie
S=n=tate/ Boal=

Dragoste/ Sex
Igien=

Haine

Mod=
Copii

Bani

S=n=tate/ Boal=

{coal=/ Educa\ie

Copii

M`ncare/ B=utur=
Jurnalismul pentru omul de r`nd

Igien=

Haine

Mod=

Cas=/ Apartament

Dragoste/ Sex

Bani
55
care poate fi explorat= ]n continuare. }n multe cazuri aceste
combina\ii duc la articole originale.
Utiliz`nd temele marcate ]n tabela de mai sus,9 jurnalistul
poate scrie despre pericolul care poate ap=rea c`nd copiii sunt
l=sa\i f=r= supraveghere sau despre ocupa\ia preferat= a copiilor
c=rora le place s= stea acas= singuri etc., etc.

C+R|I LA TEM+ }N BIBLIOTECA CIJ:

Reporting for the Media. By Fred Fedler, John Bender, Lucinda


Davenport, Michael W. Drager. Seventh edition. Harcourt College
Publishers, 2001.
Writing Feature Articles. A Practical Guide to Methods and Markets.
By Brendan Hennessy. Third edition. Focal Press, 1997.
Writing the News. A Guide for Print Journalists. By Walter Fox.
Second edition. Iowa State University Press, 1998.
The Art and Craft of Feature Writing. By William E. Blundell. Plume,
1988.

9 Eric Farmann [i Lise Lyngbye. Atelier la Chi[in=u. Iunie 2001.


56
Capitolul 5
UTILIZAREA DETALIILOR
DESCRIPTIVE

Peter Eichstaedt

Mul\i jurnali[ti au p=rerea gre[it= c= jurnalismul bazat pe


Jurnalismul pentru omul de r`nd

fapte trebuie s= fie lipsit de detalii vii, descriptive. }ns= ele dau
via\= articolului. Detaliile descriptive sunt utile at`t pentru
articolele de actualitate pur=, c`t [i pentru schi\e, la fel, pentru
articole despre crime [i tragedii.
Chiar dac= jurnalismul bazat pe fapt oglinde[te obiectiv
lucrurile, utilizarea descrierilor nu d=uneaz= nici articolelor pur
informative.
57
Aminte[te-\i c= ]n majoritatea articolelor, de obicei sunt folo-
site trei surse legitime de informa\ie: alte persoane, documente
[i observarea direct=. }n calitatea sa de martor al unei scene,
jurnalistul este liber s= consemneze ceea ce vede [i aude. Astfel,
detaliile descriptive ][i au un loc legitim ]n orice gen de articol ]n
modul ]n care sunt observate de reporter.
Iat= un exemplu de detalii descriptive incluse ]ntr-un articol
de [tiri:
Un avion al companiei US Air, care ateriza la Aeroportul
Interna\ional din Los Angeles, s-a lovit la sol, vineri seara, cu un
avion al companiei Sky West, form`nd o gr=mad= dezordonat= de
sf=r`m=turi arz`nde.
Cel pu\in 12 oameni au murit, 24 au fost r=ni\i [i 21 sunt da\i
disp=ru\i, sus\in sursele oficiale.
Fl=c=ri portocalii se ridicau de pe fuzelaj, iar deasupra aeroportu-
lui se ]n=l\a o imens= coloan= de fum. Luminile reflectoarelor,
precum [i cele de pe vehiculele poli\iei, pompierilor [i altor echipe
de salvare, sculptau silueta r=m=[i\elor ]ncinse pe cerul ]ntunecat.
“Era o priveli[te de necrezut”, a spus Brett Lyles, 23 de ani, din
San Francisco.

Observ= c= toate detaliile esen\iale se con\in ]n primele dou=


alineate: cine, ce, unde, c`nd [i de ce. Autorul ]ns= nu se limiteaz=
doar la fapte. Dup= ce a urm=rit dramatismul scenei, ]n alineatul
trei ne prezint= un tablou viu al celor v=zute. Aceasta confer=
dramatism articolului [i ]l aduce pe cititor la fa\a locului. Autorul
realizeaz= acest lucru folosind detalii descriptive.
Detaliile descriptive sunt de o importan\= major= pentru
articolele de actualitate, artistice, precum sunt schi\ele,
interviurile [i profilurile. Dup= cum [tim cu to\ii, felul ]n care se
]mbrac= o persoan=, casa ]n care locuie[te — toate bunurile
materiale pe care le are sau nu le are — ne comunic= multe despre
persoana respectiv=. Incluz`nd aceste detalii descriptive ]n
articol, ]n fa\a noastr= apare o persoan= vie cu calit=\i reale.
}ntr-un articol pe care l-am citit nu demult despre un vagabond,
autorul descrisese cutia de carton ]n care locuia acesta, g=urile din
pantalonii lui, din jachet=, a mai pomenit c= nu purta ciorapi etc.
Asemenea detalii constituie ni[te elemente critice, esen\iale pentru
58
articol [i ne prezint= cu mai mult= for\= s=r=cia vagabondului.
Astfel de detalii critice au un impact mult mai puternic asupra
cititorului dec`t simpla afirma\ie: omul era foarte s=rac. Cititorul
vrea s= [tie exact CÂT de s=rac era omul. Detaliile descriptive ]i
comunic= mult mai mult dec`t generalit=\ile vagi.
Aceea[i tehnic= se potrive[te la orice descriere, fie persoana
s=rac= sau bogat=. Dac= vrei s= ar=\i c= cineva este bogat, trebuie
s= prezin\i am=nunte concrete: felul hainelor pe care le poart=
persoana sau ma[ina pe care o are, sau chiar faptul c= [oferul
persoanei ]n cauz= poart= inele de aur. Poate ]n casa subiectului
chiuvetele sunt de marmur=, iar robinetele sunt poleite cu aur.
Sarcina unui bun autor este s= g=seasc= astfel de detalii care ne
vor face s= ]n\elegem mai mult dec`t o sumedenie de cuvinte.
Detaliile pot fi de orice fel: un tic nervos, felul ]n care persoana
dat= ][i piapt=n= p=rul sau felul ]n care vorbe[te, sau cum ][i \ine
\igara — orice detaliu ce dezv=luie un substrat mai profund al
personalit=\ii subiectului.
Dup= cum am mai men\ionat, detaliile descriptive aduc
cititorul ]n locul unde are loc evenimentul. Unul dintre cele mai
bune exemple ]n acest sens a fost scris de David Remnick, pe
c`nd lucra la Washington Post, [i care ]n prezent este redactorul
revistei New Yorker Magazine. El a fost trimis s= descrie cutremurul
din Armenia, din 1988, care a devastat c`teva ora[e. }n unul din
aceste ora[e, Spitak, el a f=cut urm=toarea prezentare a celor
v=zute. Observ= cum autorul combin= detaliile descriptive cu
faptele pentru ob\inerea unui efect foarte puternic. Mai observ=
c= nu g=se[ti o singur= opinie ]n acest text.
}n Spitak cei vii ]i caut= pe cei mor\i.
Un t`n=r de dou=zeci [i ceva de ani mergea ast=zi de-a lungul
Jurnalismul pentru omul de r`nd

[irului de sicrie, deschiz`nd capacele ]n c=utarea fratelui s=u. }ntr-


un t`rziu, el a g=sit ceea ce nu dorea s= vad= [i v=z`ndu-[i fratele s-
a urcat ]n sicriu al=turi de el, gata s= se al=ture celor mor\i.
Nu exist= preg=tire moral= pentru ceea ce vezi la Spitak, pentru
priveli[tea unui stadion mic plin cu sicrie [i cadavre l=sate ]n frig.
Av`nd 20.000 de locuitori [i fiind ]nconjurat de Caucazul
Armenesc, acum o s=pt=m`n=, ora[ul Spitak era un ora[ frumos,
spun oamenii. Dar p=m`ntul s-a mi[cat sub temelia ora[ului [i, timp
de c`teva minute, Spitakul a fost distrus.
59
Cel pu\in o jum=tate din popula\ia ora[ului a murit. Opt
gr=dini\e de copii, opt [coli, fabrici de s=pun, zah=r — toate au fost
transformate ]n ruine.
Pe fiecare strad= sunt aliniate sicrie [i gr=mezi de gunoi menajer:
o gr=mad= de romane ]n armean=, o gr=mad= de varz=, un bocanc,
o p`ine m`ncat= pe jumate, o reproducere de portret rupt=.
{i peste tot miroase a fum, a z=pad= [i a mor\i care putrezesc ]n
sicriele improvizate din sc`nduri neprelucrate de pin.

Observa\i cum autorul prinde miezul tragediei, descriind un


om care se bag= ]ntr-un sicriu cu fratele s=u mort. Ce imagine
puternic=! Apoi urmeaz= c`teva informa\ii despre ora[. }n
continuare, autorul descrie stadionul ora[ului plin de sicrie. Apoi
enumer= ce a fost distrus. Urmeaz= alte detalii descriptive din
strad=. {i, ]n sf`r[it, autorul recurge la sim\ul mirosului care nu
este folosit prea des de scriitori, dar care este un sim\ foarte
puternic ]n acest context.
Autorul nu pomene[te nic=ieri ceva de genul: “aceasta este o
tragedie groaznic=”. Expresia aceasta este lipsit= de sens ]n
descrierile de mai sus. Autorul ofer= cititorului DETALII
CONCRETE. Detaliile ne comunic= ]n modul cel mai conving=tor
c= a avut loc o tragedie groaznic=. Am=nuntele ne transmit acest
lucru astfel, ]nc`t nu-l vom uita niciodat=.
Utilizarea detaliilor reprezint= un element puternic ]n toate
genurile de jurnalism, deoarece articolele sunt p=trunse de real
[i adev=r. Elementele descriptive ]l aduc pe cititor la fa\a locului
[i ]i comunic= mult mai multe despre subiectul descris dec`t
pagini ]ntregi de proz= supraintelectual=, for\at=. Iar pentru a
putea folosi detalii, nu ai nevoie de tragedii de propor\ii interna-
\ionale sau alte evenimente majore. Detaliile sunt utile ]n orice
gen de articol. Totul depinde de autor, de dorin\a lui s= le
g=seasc= [i s= le includ= ]n proza sa.

60
Capitolul 6
M+IESTRIA INTERVIULUI

Peter Eichstaedt

Aptitudinea de a realiza un interviu bun este esen\ial= pentru


jurnali[ti. Poate, doar m=iestria scrisului este superioar= ]n
Jurnalismul pentru omul de r`nd

ordinea importan\ei. Deseori ]ns= un interviu, care oglinde[te


desf=[urarea evenimentului p`n= ]n cele mai mici detalii, poate
fi suficient de bun ca s= compenseze calitatea proast= a scrisului.
Esen\a profesiei de jurnalist este acumularea [i r=sp`ndirea
informa\iei. }n cele mai dese cazuri noi, jurnali[tii, acumul=m
informa\ii din convorbirile ]ntre\inute cu diferi\i oameni ce ne
]mp=rt=[esc g`ndurile [i sentimentele lor. De asemenea, putem
61
ob\ine de la ei rapoarte scrise, scrisori [i alte documente ce con\in
informa\ia de care avem nevoie. De regul=, ei fac acest lucru cu
pl=cere.
Doar cu rare excep\ii, de obicei oamenii ursuzi, necomunica-
bili pot g=si cu u[urin\= motive pentru a refuza o discu\ie. Este
foarte important ca conversa\ia s= aib= loc ]ntr-o atmosfer= calm=
[i lini[tit= pentru a predispune interlocutorul la sinceritate. }n
caz contrar, jurnalistul nu va ob\ine nimic. Acest lucru se simte
]n fostele republici sovietice, unde nu exist= legi care ar garanta
accesul liber la informa\ia public=.
Dar exist= [i excep\ii privind starea de spirit a intervievatului. O
astfel de situa\ie poate fi ]n cazul unei anchete. }n reportajul de
anchet=, jurnalistul trebuie s= aduc= argumente conving=toare care
s= demonstreze c= subiectul a comis o crim=. }n acest caz subiectului
i se pune ]ntrebarea direct=: A\i f=cut-o sau nu? Subiectul nu poate
fi calm [i lini[tit ]n astfel de circumstan\e. }ns= aceast= form= de
jurnalism nu se prea practic= ]n fosta Uniune Sovietic=.
Un exemplu tipic ar fi cazul c`nd un politician este ]ntrebat
direct dac= va candida ]n alegeri: “Ve\i ]ncerca s= lupta\i pentru
postul de pre[edinte?” Cel intervievat nu ]ntotdeauna reac\io-
neaz= calm. Oamenii politici au nevoie de pres= ca s= transmit=
informa\ia aleg=torilor [i de aceea nu trebuie trata\i cu m=nu[i.
}nainte de a intra ]ntr-un birou ]ncerc s=-mi creez o dispozi\ie
pozitiv= [i prietenoas=. Am deosebit= grij= s= fiu amabil cu
secretarele [i alte persoane din jurul subiectului meu. Din experien\=
am descoperit c= astfel de eforturi dau mai t`rziu rezultate. Dac=
secretarele [i alte persoane din aparatul administrativ te plac, ele ]\i
vor spune unde se afl= [eful lor, ]\i vor comunica num=rul de celular
al [efului, ]\i vor face copii la documente, [i ]\i vor face multe alte
mici servicii care ]\i vor fi utile .
C`nd, ]n sf`r[it, ajung la subiectul interviului, ]ncerc s= fac ]n
a[a fel ca el s= se simt= relaxat. Arunc repede o privire prin birou
c=ut`nd un subiect de discu\ie care nu are nici o leg=tur= cu tema
interviului. De obicei, pe pere\ii birourilor pot fi v=zute fotografii
sau alte lucruri care v= pot sugera ce ]i place sau ]i displace
subiectului. S-ar putea s= fie fotografii ale familiei lui sau c=r\i
po[tale din locurile vizitate. }ncep conversa\ia cu un comentariu
62
de felul: “Ia te uit=, a\i fost la Paris? Cum v-a pl=cut ora[ul?” Sau
dac= v=d o fotografie ]n care subiectul se afl= la plaj=, ]l ]ntreb:
“Unde a\i fost la mare?” }n primele cinci minute ale interviului s-
ar putea s= discut=m despre vacan\a trecut=. }ns= aceasta nu este
o pierdere de timp.
Scopul final este s= stabile[ti o rela\ie cu intervievatul.
Convinge-l c= nu e[ti doar jurnalist, ci [i om ca to\i ceilal\i — un
om care are o familie, c=ruia ]i plac concediile etc. Stabilirea
acestui raport ]ntre tine [i subiect ]\i poate aduce dividende
nea[teptate. Dac= subiectul se simte relaxat ]n timpul interviului,
atunci va ]ncepe s= vorbeasc= despre al\i oameni [i probleme, [i
ar putea s=-\i spun= lucruri pe care nu le [tiai, [i despre care nici
nu ai fi ]ntrebat. Aceast= situa\ie este ideal= pentru un jurnalist
— c`nd subiectul ofer= mai mult= informa\ie dec`t avea de g`nd
s= ofere ini\ial.
{i invers, dac= subiectul r=spunde scurt [i rece la ]ntrebarea
despre fotografia f=cut= pe plaj= sau nu r=spunde deloc, atunci fii
gata de un interviu greu. Va trebui s= depui mai mult efort ca s= faci
subiectul s= se simt= relaxat, dar [i mai important este c= vei avea
nevoie de mai mult= insisten\= pentru a afla informa\ia necesar=.
Deci, odat= subiectul relaxat [i odat= stabilit raportul dintre
voi, lucrul jurnalistului abia ]ncepe. Pentru interviu trebuie s= te
preg=te[ti din timp. Nimic nu poate s=-l irite pe subiectul
interviului mai mult dec`t un jurnalist care habar nu are despre
tema interviului. {i nimeni nu va dori s= piard= timpul explic`n-
du-\i lucruri elementare sau lucruri generale despre via\a sau
profesia sa. Persoana intervievat= este, f=r= ]ndoial=, expert ]n
domeniul ]n care lucreaz= — acesta [i este ,de fapt, motivul
pentru care ]i lu=m interviul. El cunoa[te anumite lucruri sau are
realiz=ri deosebite pe care noi vrem s= ni le comunice.
Jurnalismul pentru omul de r`nd

Cum s= ne preg=tim? Prin documentare. G=se[te ce s-a scris


deja despre persoana pe care o vei intervieva. Poate a mai
acordat interviuri la aceea[i tem=. Astfel, ]\i vei putea impresiona
subiectul spun`ndu-i: “}n ultimul num=r al XXX a\i spus c=... A\i
putea s=-mi explica\i ce a\i avut ]n vedere?” Sau dac= nu au mai
fost publicate articole la tema dat=, ori articolele nu pot fi g=site,
discut= cu al\i reporteri sau oameni de alte profesii care sunt
63
exper\i ]n domeniu. Ei ]\i pot sugera ]ntreb=ri la care nici nu te-ai
fi g`ndit. Rivalitatea profesional= exist= ]n toate domeniile. Dac=
]l ]ntrebi pe un savant ce crede despre lucr=rile altui savant, [i
mai ales dac= ]i spui c= vei avea un interviu cu cel=lalt, atunci
inevitabil el ]\i va sugera: “}ntreab=-l despre ...”
Unii pot s=-\i comunice informa\ii “de uz intern” despre
persoane din domeniul ]n care activeaz=. Aceasta se refer= mai
ales la politicieni. Cea mai sigur= cale de a afla dac= cineva are de
g`nd s= participe ]n alegeri, este s= ]ntrebi al\i politicieni. Ace[tia
vor [ti exact cum se preg=tesc de alegeri concuren\ii lor. Vei putea
pune politicienilor ]ntreb=ri de felul: “Din c`te [tiu de la oponen\ii
dvs. ]n alegeri, ave\i de g`nd... Ce ave\i de spus la aceasta?”
}n cazul pictorilor, scriitorilor sau muzicienilor, trebuie neap=-
rat s= le cuno[ti lucr=rile (s= le cite[ti c=r\ile, s= le cuno[ti tablourile,
operele muzicale etc., etc.). Adesea jurnali[tii ][i ]nchipuie c= pot
pur [i simplu s= se apropie de cineva f=r= nici o preg=tire, s= pun=
o serie de ]ntreb=ri [i s= ob\in= un interviu bun.
Eu ]ntotdeauna ]mi preg=tesc cinci-[ase ]ntreb=ri ]nainte de
a merge la un interviu. }mi place ca ]ntreb=rile s= fie de ordin
general, astfel ]nc`t subiectul s= se simt= liber s=-mi vorbeasc=
ce dore[te el. }ncerc s=-mi formulez ]ntreb=rile ca fiecare din ele
s= se axeze pe una din temele pe care vreau s= le discut cu
subiectul.
Am descoperit c= o list= cu ]ntreb=ri esen\iale este bine venit=
]n cazurile c`nd subiectul interviului ]ncepe s= bat= apa-n piu=
sau se abate de la tema abordat=. O astfel de list= ]mi permite s=
fac o pauz=, s=-mi consult agenda [i s= spun ceva de genul: “Mai
am aici o ]ntrebare sau o tem= pe care a[ vrea s= o discut=m”.
Aceasta m= ajut= s= readuc discu\ia pe f=ga[ul care m=
intereseaz=.
Preg=tirea prealabil= este cheia unui interviu reu[it. Dar [i
flexibilitatea nu trebuie subestimat=. Dac= subiectul interviului
]ncepe s= discute o tem= interesant= la care nu te-ai g`ndit,
continu= ]n aceast= direc\ie f=r= nici o grij=. Nu te limita doar la
]ntreb=rile din lista preg=tit=, crez`nd c= numai acestea trebuie
discutate pe parcursul interviului. Lista s=-\i fie doar un ghid. De
exemplu, nu demult am fost martorul unui interviu cu un
64
fotograf care lucrase ]ntr-o zon= de r=zboi. Interviul ]ncerca s=
dezv=luie motiva\ia fotografului. Dar conversa\ia a evoluat ]ntr-
o discu\ie despre importan\a riscului. Fotograful urma s= explice
despre stabilirea gradului de risc. El a r=spuns c= acest lucru nu
conteaz=, [i c= poate fi determinat abia dup= ]mplinirea faptului.
Dac= reu[ea s= fac= o fotografie dramatic=, atunci riscul era
meritat. Dac= nu reu[ea sau era r=nit, ]n rezultat, atunci riscul
era ]n zadar. R=spunsul a fost pe c`t de surprinz=tor, pe at`t de
revelator. Anume astfel de r=spunsuri pot schimba cursul
interviului [i la ele trebuie s= fie atent jurnalistul, continu`nd
discu\ia ]n aceea[i direc\ie.
Nu este u[or s=-\i men\ii flexibilitatea ]n timpul interviului.
Pentru aceasta nu este suficient doar s= ascul\i atent. Un jurnalist
bun trebuie s= fac= mai multe lucruri simultan. }n primul r`nd,
el trebuie s= pun= astfel de ]ntreb=ri ca interviul s= nu devieze
de la tema abordat=. Dar ]n acela[i timp, jurnalistul trebuie [i s=
asculte atent ceea ce spune intervievatul, astfel ca atunci c`nd
aude un r=spuns nea[teptat, ori c`nd este prezentat un fapt
neobi[nuit sau revelator, jurnalistul s= aib= prezen\a de spirit s=
continue ]n aceast= nou= direc\ie cu alte clarific=ri. Jurnalistul
trebuie, de asemenea, s= se g`ndeasc= la pasul urm=tor ]n timp
ce ascult= un r=spuns [i s=-[i formuleze ]n minte urm=toarea
]ntrebare care l-ar aduce pe subiect tot mai aproape de r=spunsul
dorit. }n plus, jurnalistul trebuie rapid s=-[i fac= noti\e exacte.
Un interviu reu[it reprezint= un proces activ [i dificil care te poate
epuiza, dar care ]\i poate aduce [i mari satisfac\ii.
Recomandarea mea este s= ai ]ntotdeauna un reportofon,
DAR {I un carnet de noti\e. }n unele situa\ii m-am bazat numai
pe reportofon ca s= descop=r mai t`rziu c= o parte din interviu
nu se ]nregistrase. Dar atunci c`nd fac noti\e (pe l`ng=
Jurnalismul pentru omul de r`nd

]nregistrarea de pe band=), [tiu c= dac= reportofonul m= trage


pe sfoar=, cel pu\in, am noti\ele ca variant= de rezerv=. Iar
reportofonul, la r`ndul s=u, serve[te ca variant= de rezerv=
pentru noti\e. Pe band= se ]nregistreaz= orice cuv`nt spus de
intervievat, inclusiv “hmmm” - urile [i alte probe ale contextu-
lui emo\ional. Banda ]mi permite s= transcriu citate complete [i
exacte, ]n felul cum au fost pronun\ate.
65
C`nd pot alege, ]ntotdeauna prefer noti\ele f=cute cu m`na
mea. O dat= cu trecerea anilor, am ]nv=\at s= fiu mai operativ la
luarea de noti\e. C`nd merg la un interviu, de obicei [tiu dinainte
tema [i modul ]n care o voi aborda. Astfel, ]n timpul interviului
]mi notez doar detaliile esen\iale pe care nu vreau s= le uit,
inclusiv datele concrete: numele, zilele, orele [i, mai ales,
numerele. }ns= temele generale le pot re\ine [i a[a.
Privitor la citate, ]ncerc s= le folosesc doar pe cele mai
interesante [i semnificative. Citatele lungi [i ]ntortocheate nu
sunt nici pl=cute la citit, dar nici informative. Ele nu fac dec`t s=
z=p=ceasc= cititorii sau [i mai r=u — s=-i plictiseasc=. Dac= cititorul
se plictise[te, tu ca scriitor, ]l pierzi. De aceea, ascult pe c`t de
atent pot [i ]mi notez doar comentariile scurte [i memorabile.
Citatele scurte [i senza\ionale ]ntotdeauna fac articolul mai
interesant. }n comentariul f=cut de mine, explic conceptele largi
[i generale [i folosesc citate scurte, precise, pentru a scoate ]n
eviden\= anumite lucruri. Astfel, textul devine interesant. Iat=
un mic sfat: dac= ]\i aminte[ti un comentariu concret f=r= a te
uita ]n carnetul cu noti\e, atunci acest comentariu este, probabil,
destul de semnificativ [i trebuie utilizat ]n articol.

Cum s= punem ]ntreb=rile


Citatele reu[ite sunt produsul ]ntreb=rilor reu[ite. Dar cum
s= punem ]ntreb=ri reu[ite?
}ntreb=rile pot fi ]mp=r\ite ]n dou= categorii: cele deschise [i
cele ]nchise. Fiecare categorie reprezint= un instrument
important de intervievare [i se folose[te cu un scop anumit.
}ntrebarea deschis= este cea care extrage un r=spuns general. O
astfel de ]ntrebare invit= intervievatul s= povesteasc= sau s=
explice ceva. }ntreb=rile deschise ]ncep cu “De ce” [i “Cum”.
Cum a\i reu[it asta? De ce a\i f=cut-o? Cum este posibil a[a ceva?
De ce este posibil a[a ceva? De ce este acest lucru necesar? Cum
ave\i de g`nd s= rezolva\i problema?
}ntreb=rile ]nchise cer un r=spuns concret printr-un singur cuv`nt.
De exemplu: A\i f=cut asta sau nu? R=spunsul este da sau nu. Deseori,
66
]ntreb=rile ]nchise creeaz= probleme jurnali[tilor. Uneori jurnali[tii
a[teapt= un r=spuns lung [i detaliat, dar fac gre[eala de a pune
]ntreb=ri ]nchise. De pild=: Ave\i un plan concret de solu\ionare a
problemei? R=spunsul este “da” sau “nu”. {i atunci reporterul trebuie
s= mai pun= o ]ntrebare pentru a ob\ine r=spunsul dorit. “Care este
acest plan?” sau “Vorbi\i-mi despre c`teva elemente ale acestui
plan?” La fel, dac= reporterul ]ntreab=: “A\i putea s=-mi explica\i
planul ]n detalii?” r=spunsul poate fi din nou “da” sau “nu” [i poate fi
completat cu un comentariu: “dar nu acuma”.
Un interviu reu[it este rezultatul select=rii [i aranj=rii reu[ite a
]ntreb=rilor. }n timpul oric=rui interviu, vrei s= ob\ii de la intervievat
at`t fapte c`t [i comentarii. Anume aceste elemente dau calitate
articolelor. }n urma ]ntreb=rilor ]nchise vei ob\ine date concrete:
cine, ce, unde [i c`nd. }ntreb=rile de felul “cum” [i “de ce” ]\i vor
furniza opiniile [i situa\iile ilustrative de care ai nevoie.

}ntreb=rile proaste
1) }ntreb=rile f=r= de esen\=
}n calitatea noastr= de jurnali[ti, suntem obliga\i s= separ=m
clar via\a noastr= profesional= de cea social=. Ca jurnali[ti
profesioni[ti, trebuie s= punem ]ntreb=ri directe [i concrete
pentru a ob\ine o informa\ie. Aceasta presupune ]ntreb=ri care
nu s-ar potrivi ]ntr-un context social. De pild=, ]n via\a noastr=
social= nu ne vom permite s= ]ntreb=m un prieten sau o rud=
cum s-a sim\it c`nd i-a murit copilul sau unul din p=rin\i. Din
contra, ]ncerc=m s=-i sus\inem [i s=-i comp=timim. Ca jurnali[ti
]ns=, suntem nevoi\i s= punem astfel de ]ntreb=ri pentru a ne
Jurnalismul pentru omul de r`nd

face meseria. De exemplu, am putea scrie: “Dna X era ]ndurerat=


din cauza mor\ii copilului s=u”, iar apoi am include un citat din
partea Dnei X, pe care l-am ob\inut ]ntreb`nd-o cum se sim\ea
dup= moartea copilului. Nu trebuie s= permi\i tabuurilor sociale
s=-\i stea ]n calea muncii tale de jurnalist.
2) }ntreb=rile supra]nc=rcate
Aceast= problem= are c`teva aspecte. Unul din ele este
67
]ntrebarea dubl= — adic= situa\ia ]n care jurnalistul pune dou=
]ntreb=ri concomitent. Astfel, intervievatul trebuie s= decid= la
care dintre ele s= r=spund= mai ]nt`i. Aceasta ]l suprasolicit= pe
subiect, ]ns= ele pot avea efectul a[teptat atunci c`nd se succed.
Iat= o mostr=: “Spune\i-mi ce ave\i de g`nd s= face\i [i apoi s=-
mi explica\i de ce”.
Un alt aspect al problemei este situa\ia ]n care jurnalistul —
de obicei, c`nd este foarte emo\ionat — formuleaz= toate
]ntreb=rile de pe list= ]ntr-o singur= izbucnire. Chiar dac= ar vrea,
subiectul nu ar fi ]n stare s= r=spund= la patru, cinci sau [ase
]ntreb=ri simultan. Acest lucru, de asemenea, nu-i permite
jurnalistului s= asculte cu aten\ie r=spunsul. }n fine, jurnalistul
se d= de gol, dezv=luindu-[i inaptitudinea de intervievator.
O ultim= latur= este situa\ia ]n care jurnalistul face o afirma\ie
foarte lung= [i ]ntortocheat=, care de obicei mai este [i ezoteric=,
[i foarte detaliat=, dup= care a[teapt= r=spunsul subiectului.
Aceasta nu reprezint= altceva, dec`t ]ncercarea jurnalistului de
a-[i l=uda cuno[tin\ele [i de a-[i impresiona subiectul. Dac=
subiectul este de[tept, ]l va privi pe jurnalist ]n ochi [i ]l va ]ntreba:
“Deci care a fost ]ntrebarea?”
3) Cuvintele provocatoare
Uneori jurnali[tii cred c= trebuie s= provoace sau s= irite
persoana cu care discut= pentru a ob\ine un interviu bun. Ei
repet= comentariile grosolane sau calomnioase f=cute de cineva
la adresa intervievatului. De pild=: “Dl XXX a declarat urm=toa-
rele despre dvs. Ce ave\i de spus?” Acesta este un truc ieftin [i
lipsit de profesionalism. Acest fel de comportament treze[te o
repulsie fa\= de jurnalistul ]n cauz= [i fa\= de ]ntreaga profesie
de jurnalist. Mai mult, jurnali[tii pot suferi de pe urma acestui
fel de comportament.
4) }ntreb=rile dure [i cele “care sun= dur”
Aceast= problem= se apropie de cea descris= mai sus care \ine
de provocare. }ntreb=rile “sunte\i terorist?” sau “sunte\i
criminal?” pot p=rea curajoase [i ]ndr=zne\e. Dar nu este a[a.
Nu sunt dec`t ]ntreb=ri ]nchise. Un interlocutor de[tept, pur [i
simplu, va r=spunde “nu”. Aceste subiecte pot fi abordate cu
succes ]n cazul c`nd ]ntrebarea sun= indulgent, dar este cu mult
68
mai inteligent=, cam de genul: “Unii oameni sus\in c= sunte\i
un criminal. Cum r=spunde\i acestor afirma\ii?”
O astfel de formulare scute[te jurnalistul de a deveni \inta unei
sup=r=ri. Doar nu el este acela care sus\ine c= subiectul este un
criminal, ci “al\i oameni”. Astfel, subiectul poate s= se supere pe
“al\i oameni” [i nu pe jurnalistul din fa\a lui.

Reguli de intervievare
Ia interviurile la locul de trai sau de munc= al subiectului
Adeseori, oamenii se simt mai siguri [i mai ]ncrezu\i ]n mediul
lor obi[nuit. Casa sau biroul reprezint= sursa lor de putere [i, dac=
se simt amenin\a\i, pot apela la protec\ia psihologic= pe care le-
o ofer= locul cunoscut. Dar, ]n acela[i timp, s= te asiguri dinainte
c= nu vei fi ]ntrerupt ]n timpul discu\iei. Acest lucru este
important ]n cazul ]n care interviul are loc ]ntr-un birou.
}ntreruperile permanente (sunetul telefonului, intrarea [i ie[irea
unor persoane din birou) distrag aten\ia intervievatului. Pentru
a evita aceasta [i a da dovad= de profesionalism, previn=-\i
subiectul c`t timp aproximativ va dura interviul. }n acest caz,
subiectul ][i va rezerva timpul necesar astfel, ]nc`t s= nu fi\i
]ntrerup\i.
Comport=-te ]n mod profesionist
*Vin= la timp. Este foarte important. Prezent`ndu-te la locul
[i timpul stabilit, dai dovad= de punctualitate [i onestitate. Dac=
dintr-un motiv sau altul vei ]nt`rzia, pre]nt`mpin= imediat
subiectul [i intereseaz=-te dac= este nevoie de a reprograma
interviul (de obicei, demnitarii [i oficialit=\ile au un program
Jurnalismul pentru omul de r`nd

destul de ]nc=rcat). Aceasta presupune o simpl= manifestare a


profesionalismului.
*Prezint= o \inut= profesional=. }mbrac=-te potrivit situa\iei. La
o ]nt`lnire programat= cu pre[edintele, ]mbrac=-te corespunz=tor,
iar la un interviu cu \=ranii nu e bine s= fii ]mbr=cat la patru ace.
*Fii amabil. Acest lucru este esen\ial dac= vrei s= fii respectat.
Mul\i lideri politici sunt plini de sine. Ei cred c= pot s=-[i permit=
69
totul, inclusiv s= se comporte ur`t. Nu te conforma comport=rii
proaste sau limbajului brutal. Brutalitatea sau r=spunsurile
grosolane sunt calea cea mai sigur= de a-\i ofensa sursa.
*Prezint=-te. Chiar dac= interviul a fost programat, este
important de a te prezenta. Fie aceasta o persoan= oficial= sau
un om simplu, eu ]ntotdeauna ]i comunic cine sunt, la ce
publica\ie lucrez [i cu ce scop iau interviul. Persoana respectiv=
poate s= nu cunoasc= asemenea lucruri. Niciodat= nu ]ncerc s=-
mi ascund identitatea de reporter. T=inuirea identit=\ii este, de
fapt, o inducere ]n eroare [i poate crea probleme ]n loc s= le
solu\ioneze. Folosind ]n[el=ciunea, jurnalistul ][i sacrific=
respectul pentru o glorie efemer=.
*Explic= regulile. Explic= subiectului regulile interviului
}NAINTE de a-l ]ncepe [i nu la sf`r[it. Iat= ni[te defini\ii standard:
• Pentru consemnare: toat= informa\ia din cadrul interviului
este pentru publicare [i atribuire (persoana care furnizea-
z= informa\ia va fi identificat= drept sursa acesteia).
• Nu pentru consemnare: reporterul va utiliza informa\ia
pentru a crea un tablou pentru sine [i nu o va publica.
• Nu pentru atribuire: reporterul poate folosi informa\ia ]n
articol, ]ns= nu are dreptul s= identifice sursa informa\iei.
• Pentru informare general=: reporterul poate folosi in-
forma\ia, dar f=r= a identifica clar sursa, de exemplu
“conform unei oficialit=\i de la minister”.
}ncepe relaxat
Pentru a stabili o rela\ie uman= cu intervievatul, ]ncepe
discu\ia despre ceva nesemnificativ, chiar [i despre timpul de
afar=. Interviul va fi cu at`t mai reu[it, cu c`t intervievatul se va
sim\i mai relaxat ]n prezen\a ta.
}ncepe cu ]ntreb=ri competente
Comunic=-i subiectului c= te-ai preg=tit de interviu. Aceasta
]nseamn= s=-i pui ]ntreb=ri care s=-\i reflecte cuno[tin\ele la tem=,
dar nu fi ostentativ. De exemplu, po\i spune: “Luna trecut= a\i
afirmat XXXX, ]ns= ieri a\i spus...”

70
Fii atent la gesturi
Fii atent la tonul vocii [i la gesticul=ri. Subiectul poate deveni
b=nuitor sau este disponibil s= discute o anumit= tem=. Prive[te-l
]n ochi. Chiar dac= ai nevoie s= faci noti\e, nu uita s= prive[ti
interlocutorul uneori. Acest contact vizual ]l face s= ]n\eleag= c=
este ascultat cu aten\ie. Printr-un gest de aprobare cu capul sau
spun`nd ceva, faci subiectul s= ]n\eleag= c= e[ti interesat de ceea
ce \i se vorbe[te. Nu te ]ncovoia. Nimic nu-l va irita mai mult pe
subiect, dec`t jurnalistul care st= prea “degajat” pe scaun.
Aceasta d= dovad= de plictiseal= [i lips= de interes fa\= de
discu\ie.

Ascult= atent
Acest lucru este, probabil, decisiv. Ascult= atent r=spunsurile,
pentru c= ele ]\i pot sugera noi ]ntreb=ri. Fii atent la tonul vocii,
la nuan\e. Dac= subiectul se abate de la tem=, cu ajutorul
]ntreb=rilor, po\i reveni la discu\ia ]nceput=. Po\i face asta
spun`nd: “Este interesant ceea ce spune\i, ]ns= a[ vrea totu[i s=
[tiu...” Dac= subiectul vorbe[te la modul prea general, roag=-l
s= fie mai concret.

Fii flexibil
Fii gata s= deviezi de la ]ntreb=rile preg=tite din timp. Pentru
aceasta trebuie s= ascul\i atent. Ca s= po\i fi flexibil, trebuie s= te
sim\i relaxat. Dac= e[ti emo\ionat sau ]ngrijorat, nu vei putea
asculta cu aten\ie [i nu vei putea fi flexibil. Nu-\i fie team= s= taci.
T=cerea te ajut= s=-\i aduni g`ndurile, dar ]i permite [i subiectului
s= se concentreze sau s= r=spund= mai detaliat la ]ntrebarea
pus=. T=cerea te ajut=, la fel, s= continui interviul atunci c`nd
subiectul r=spunde evaziv sau retras.
Jurnalismul pentru omul de r`nd

Nu-\i fie fric= s=-\i ar=\i incompeten\a


Dac= nu reu[e[ti s= te preg=te[ti foarte bine la o tem=, nu-\i
fie fric= s=-i comunici despre aceasta subiectului. Doar nu scrii
pentru o publica\ie tehnic= sau academic=. }ncearc= s= adop\i
punctul de vedere al cititorului mediu. Roag= un expert s=-\i

71
explice anumi\i termeni, teorii sau puncte de vedere. Aceasta se
poate face ]ntreb`nd: “A\i putea explica astfel ca s= fie pe
]n\elesul omului de r`nd?” Nu exist= o situa\ie mai penibil= dec`t
atunci c`nd vorbe[ti despre o problem= ]n care nu e[ti compe-
tent. Subiectul, dar [i cititorii, ][i vor da seama de aceasta din
textul pe care ]l vei scrie.
Recapituleaz= [i repet=
}n timpul interviului, precum [i la sf`r[it, recapituleaz= ceea
ce ai auzit. Te va ajuta s= clarifici spusele subiectului, dar ]l va
ajuta [i pe subiect s= precizeze — dac= este nevoie — ceea ce vroia
s= spun=. Aceast= tehnic= este util= pentru temele dificile sau
delicate. Este, de asemenea, important s=-i cite[ti intervievatului
citatele pe care \i le-ai notat. Vei da dovad= de aten\ie [i
con[tiinciozitate [i ]i vei permite subiectului s= schimbe sau s=
concretizeze unele afirma\ii.
}n\elege-te privitor la reveniri ulterioare
De obicei, este imposibil s= rezolvi toate problemele la prima
]ntrevedere. Inevitabil, c`nd ]ncepi s= scrii articolul mai apar
]ntreb=ri. Preg=te[te-\i terenul ca s= po\i reveni mai t`rziu,
noteaz= num=rul de telefon sau alte informa\ii de contact. }ns=
nu promite subiectului c= ]i vei citi ]ntreg articolul ]nainte de a fi
publicat. De obicei, eu cad de acord s=-i citesc citatele pe care le
folosesc ]n articol, dar nimic mai mult.

72
Capitolul 7
FOLOSIREA CITATELOR

Arnold Isaacs

Citatele sunt folosite ]n [tiri din c`teva motive. Citatele


pot fi incluse pentru:
• a comunica o anumit= informa\ie atunci c`nd sunt
Jurnalismul pentru omul de r`nd

importante cuvintele exacte exprimate de o persoan=;


• a prezenta un exemplu (de pild=, reac\ia unei mul\imi);
• a include un limbaj mai viu, mai expresiv care face
articolul interesant;
• a prezenta informa\ia ]ntr-o form= accesibil=, ceea ce o
apropie mai mult de realitate;
• a conferi o tent= emo\ional= articolului.
73
Importan\a cuvintelor exacte
De exemplu, ]n articole despre procesele judiciare [i alte
proceduri juridice, citatele sunt deseori forma cea mai exact= de
comunicare a celor ]nt`mplate. }n exemplul ce urmeaz=,
reporterul scrie despre un proces penal, ]n care inculpatul a fost
achitat deoarece jura\ii nu au dat crezare martorului principal.
Reporterul a folosit direct citate pentru a dovedi cititorului
inconsecven\a declara\iilor martorului:
“Ast=zi a\i afirmat ]n fa\a jura\ilor c= a\i v=zut un pistol ]n m`na
lui Courtney Noakes?” Costley (procurorul) l-a ]ntrebat pe
Whitfield (martorul).
“Da, doamn= procuror”, a r=spuns Whitfield.
Costley i-a reamintit lui Whitfield c= acesta nu men\ionase
pistolul la interogarea f=cut= de poli\ie.
“Care dintre aceste afirma\ii este adev=rat=?”
“Afirma\ia de azi”, a r=spuns Whitfield.
“Nu cumva inventa\i m=rturiile chiar aici, ]n fa\a jura\ilor?”
“Nu, doamn= procuror”.
}ntr-un alt articol despre alt caz judiciar, reporterul a citat un
psihiatru:
“Atunci c`nd l-a omor`t pe dl. Barron, dl. Vladez nu era ]n
stare s=-[i controleze ac\iunile... ]n termeni juridici, el era
“temporar nebun”, a spus psihiatrul Cecil Mynatt.
}n ambele exemple, utilizarea cuvintelor exacte ale persoane-
lor ]n cauz= comunic= sensul celor ]nt`mplate cu mult mai clar [i
mai credibil dec`t parafrazarea.
Cuvintele exacte ne pot ajuta s=-l convingem pe cititor de ce
persoana citat= poate fi crezut= sau din contra. }ntr-un articol, ]n
care se men\iona c= afirma\iile unui politician din timpul
campaniei electorale erau false, reporterul a citat, ]n acest scop,
cuvintele politicianului:
“Inten\ia noastr= nu este de a duce ]n eroare oamenii cu orice
pre\. Se poate demonstra c= pot fi folosite [i alte expresii”.
Acest citat arat= clar c`t de fals= ]i este ap=rarea.
Cuvintele exacte pot face articolul mai veridic [i mai conving=-
tor. Un articol despre condi\iile proaste de la unele [coli din
74
California con\inea citate din relat=rile unei oficialit=\i din
domeniul ]nv=\=m`ntului:
“M= mir cum de p=rin\ii nu ne-au ]mpu[cat p`n= acum. Ar fi
trebuit s-o fac=”.
Ziarul Washington Post a ob\inut c`ndva fragmente dintr-un
raport oficial care critica ]nfl=c=rat o anchet= condus= de FBI.
Articolul care a rezultat con\inea urm=toarele citate din raportul
respectiv: “aceast= anchet= reprezint= o paradigm= a felului ]n
care nu trebuie condus un caz de contraspionaj”, [i aceast=
anchet= “a suferit din cauza neglijen\ei, judec=\ilor gre[ite,
deciziilor proaste, anchet=rii inapte c`t [i din cauza supravegherii
neadecvate a acestei anchet=ri”. (}n acela[i articol, ap=rea [i un
alt citat din raport, apar\in`nd unui supervizor care scria c=,
lucr`nd cu unul dintre agen\ii implica\i ]n anchet=, s-a sim\it “de
parc= ai ]mpinge o c=ru\= cu un m=gar mort”.)
Aceste citate – surprinz=toare, deoarece limbajul utilizat este at`t
de uzual [i nu seam=n= deloc cu limbajul rapoartelor oficiale –
denot= c`t= condamnare con\ine raportul respectiv.

Prezentarea exemplelor
}ntr-un articol despre metroul din Washington DC, reporterul
cita un pasager:
Warren Ansley a spus c= sta\ia Waterfront fusese at`t de
aglomerat= ieri diminea\a, ]nc`t el se temea s= nu i se ]nt`mple
ceva. “Pe peron a[teptau vreo 300 sau 400 de oameni”, a spus
el. “Au trecut patru trenuri ]nainte ca s= pot urca [i eu”.
Un alt reporter, scriind despre liceele care ]ncurajau elevii s=
]nve\e temele pentru acas= [i pentru examene ]n grup, a citat
Jurnalismul pentru omul de r`nd

c`\iva elevi:
“}n ziua c`nd ni s-au ]napoiat testele [i am v=zut c= to\i b=ie\ii
au luat 10, am hot=r`t c= data viitoare voi merge [i eu cu orice
pre\” (o elev= care a lipsit de la ]ntrunirea grupului ]nainte de test).
“Uneori, ]ntr-adev=r ]mi este greu s= g=sesc timp, dar efectul
este at`t de evident, ]nc`t nu-mi dau seama de ce nu am
participat la [edin\ele ]n grup p`n= acum”.
75
Dup= ce o curte de justi\ie din Sco\ia l-a condamnat la
]nchisoare pe un ofi\er de informa\ii libanez pentru explozia
s=v`r[it= ]n avionul de pe ruta Pan Am 103, reporterul a citat
c`teva rude ale victimelor:
“Sunt ]mp=cat=. Justi\ia [i-a ]ndeplinit func\iile”, a spus Bert
Ammerman, al c=rui frate de 36 de ani, pe nume Tom, murise ]n
timpul exploziei.
“M-am sim\it u[urat c`nd am auzit c= s-a pronun\at verdictul”,
a spus Cohen, “eu mi-am zis, “Slav= Domnului!” (Daniel Cohen,
al c=rui fiic= murise ]n atentat.)
Citatele directe servesc drept dovezi care sus\in idei mai
generale: metroul din Washington este supraaglomerat; elevii
care ]nva\= pentru examene ]n grup, g=sesc aceast= metod=
eficient=; rudele victimelor unui atentat terorist s-au sim\it
satisf=cu\i [i u[ura\i, c`nd teroristul a fost condamnat.
Fiind o exemplificare concret=, citatele ne ajut= s= demon-
str=m corectitudinea afirma\iilor mai generale din articol. Astfel,
cititorul g=se[te articolul mai credibil.

Includerea limbajului viu


Citatele pot ]nviora articolul, d`ndu-i un caracter dramatic,
umoristic sau un efect uimitor. }ntr-un articol despre tendin\a
de sc=dere a duratei medii de via\= [i modul de via\= nes=n=tos
din Rusia, reporterul a citat un b=rbat de 47 de ani care ]ncerca
s= duc= un mod de via\= s=n=tos:
“Atunci c`nd mergi pe strad= cu o sticl= ]n m`n=, nimeni nu-
\i acord= nici o aten\ie”, spunea el. “}ns= dac= alergi f=c`nd sport,
toat= lumea se uit= la tine ca la o fiin\= ciudat=”.
}ntr-un articol despre un grup de [oferi care se aflau ]ntr-un
restaurant la marginea [oselei [i discutau despre via\=, reporterul
l-a citat pe unul din ei:
“Pe [osea exist= o singur= lege”, a spus Robert Strong: “Dac=
ro\ile nu se-nv`rt, nici tu nu c`[tigi banu’ ”.
Alt articol despre p=rin\ii care prefer= s=-[i ]nve\e copiii acas=,
]n loc s=-i trimit= la [coal=, cita o mam=:
76
“Nu serata de absolvire este scopul final al copiilor mei, ci
studiile”.
}ntr-un articol despre o zi rece, cu v`nt, pe un litoral de vacan\=
din Marea Britanie, era citat= o persoan= care ][i petrecea acolo
vacan\a:
“Noi suntem aici ]n vacan\= [i de aceea nu folosim cuv`ntul
“rece”. }n Marea Britanie, noi numim astfel de vreme “]nvior=-
toare”.
Asemenea citate fac articolele mai sonore, mai vioaie [i mai
interesante.

Modalitatea mai accesibil=


C`nd auzi una [i aceea[i voce timp ]ndelungat, ea devine
monoton=. Nu prea exist= oameni c=rora s= le plac= monologul
]n timpul unei discu\ii sau romanele f=r= dialog. {i articolele de
pres= devin plictisitoare dac= nu este schimbat stilul prozei.
Citatele permit autorului s= schimbe stilul unui articol introdu-
c`nd un limbaj mai uzual, mai familiar.
}ntr-un articol despre utilizarea ilegal= a unui medicament
analgezic, care brusc devenise foarte c=utat ]n multe localit=\i
rurale din America, reporterul a citat [eful poli\iei unui or=[el din
statul Virginia:
“Am un interes fa\= de acest public, nu pot s= las oamenii s=
moar= astfel”, spune [eful poli\iei Gary Roche... “Lucrul cel mai
greu e c= medicamentul este legalizat”, precizeaz= Roche.
“Dac=-l g=sesc asupra ta, iar tu ai re\et= pentru el, nu pot s=
]ntreprind nimic”.
}n acela[i articol era citat [i un utilizator al drogului:
Eric Proffit, 24 de ani, tat= a patru copii, a trecut la injectarea
Jurnalismul pentru omul de r`nd

medicamentului ]n vene. “La ]nceput ]l mestecam, iar apoi am


]nceput s= am nevoie de cantit=\i din ce ]n ce mai mari. Un tip
mi-a spus c= mestec`ndu-l, irosesc bun=tatea degeaba”.
Citatele fac acest articol mai captivant, deoarece ele introduc
diversitate ]n limbajul lui. Articolul devine mai conving=tor [i mai
real, cititorul are senza\ia c= aude vorbind persoana citat=.
77
}ntr-o schi\= despre un t`n=r care fusese martor al unui omor
]n strad=, dar se temea s= ]ncalce “codul str=zii” [i s= divulge
identitatea criminalului, reporterul a descris felul ]n care mama
sa [i propria-i con[tiin\= l-au ajutat, p`n= la urm=, s= depun=
m=rturii. }n articol era adus un citat din spusele mamei:
“Nu vroiam ca criminalul s= scape. S= presupunem c= ar fi
fost ucis fiul meu. Ce-a[ fi vrut eu atunci? Ca cei care au v=zut
crima s= depun= m=rturii sau s= spun=: “N-a fost omor`t copilul
meu, a[a c= duc=-se naibii”? Astfel nu e corect. Iat= de ce
criminalitatea a ajuns la un nivel at`t de ]nalt”.
Reporterul a citat [i t`n=rul:
“Sincer, m= tot zg`ria la inim=. Cum numai am sc=pat (de
droguri), am ]nceput s= v=d lumea altfel: “Ai v=zut cum a fost
ucis un pu[ti pentru nimic?”. Iar ]n cealalt= ureche auzeam vocea
mamei mele”, ][i aminte[te Burley. “Din cauza c= nu vroiam s=
vorbesc, m= sim\eam de parc= eu a[ fi ap=sat pe tr=gaci”.
Spusele lui Burley [i ale mamei lui ajut= cititorul s= ]n\eleag=
[i s= simt= lupta interioar= prin care au trecut mama [i fiul.

Emo\iile
}ntr-un articol despre un atac sinuciga[ cu bomb= ]n Ierusalim,
se descria o mam= care fusese r=nit= ]mpreun= cu doi copii ai
s=i. Femeia a fost dus= la un spital, iar copiii la altul. C`teva ore
mai t`rziu, i s-a permis s= vorbeasc= cu feciorii s=i la telefon.
Reporterul i-a redat cu exactitate cuvintele:
“Noam, Noam, dragul meu, cum te sim\i? }\i ard picioarele?
E[ti ]ngrijit bine? Te sim\i mai bine acum? Puiule, te iubesc. Te
iubesc. Dar unde e fratele t=u?.. Hagai? Cum te sim\i? Sim\i c=
arzi? Din cauza [rapnelului? Am s= vin s= v= v=d imediat ce ies
de aici. V= promit”.
{i un alt exemplu de citat care apar\ine lui Cecil Burgess din
Noua Zeeland=, veteran al Primului R=zboi Mondial:
“M-am ]ntors acas= la o mam=, un tat= [i patru surori [i nimeni
nu m-a ]ntrebat m=car o dat= cum a fost. Timp de [aptezeci de
ani nimeni nu m-a ]ntrebat niciodat= cum a fost”.
78
Un poli\ist din New York a fost acuzat de omor [i de conduce-
rea ma[inii ]n stare de ebrietate, dup= ce a lovit cu ma[ina o
familie din trei persoane, omor`ndu-i pe to\i. Dup= eliberarea
poli\istului f=r= cau\iune, rudele [i vecinii familiei decedate au
protestat ]n fa\a sediului sectorului de poli\ie. }ntr-un articol
despre acest eveniment, citatele ar=tau m`nia protestatarilor:
“Vreau dreptate!” striga ]nnebunit Victor Herrera \in`nd ]n
m`ini o pancart= cu fotografiile celor uci[i.
“Nu ]n\eleg de ce l-au eliberat pe poli\ist”, a spus Yves Murad,
52 de ani, conduc=tor de taxi. “Legea este scris= pentru to\i la fel.
Dac= b=rbatul ar fi dat cu ma[ina peste poli\ist sau peste cineva din
familia lui, e clar ce ar fi fost. F=r= ]ndoial=, nimerea direct la
pu[c=rie”.
Un alt articol despre acela[i incident ]l cita tot pe Herrera care ][i
pierduse fiul, so\ia ]ns=rcinat= [i cumnata:
“El trebuia ]nchis ca s= fie singur [i s= simt= ceea ce simt eu... Nu
are dreptul s= se afle printre ai s=i, pentru c= el mi-a distrus familia
mea. Trebuie s= simt= cum e atunci c`nd nu ai pe nimeni”.
Citatele din aceste exemple permit cititorului s= simt= frica,
u[urarea [i dragostea mamei din Ierusalim; regretele [i singur=tatea
soldatului din Noua Zeeland=; durerea [i m`nia dlui Herrera din
New York. Ele fac articolele mai dramatice [i mai conving=toare.

Exactitatea
Citatul reproduce cuvintele exacte ale celui care vorbe[te. Nu
trebuie s= schimbi cuvintele spuse [i nici ordinea ]n care au fost
pronun\ate. Dac= nu e[ti sigur de exactitatea unui citat ]ntreg,
include ]ntre ghilimele numai expresiile sau cuvintele de care
Jurnalismul pentru omul de r`nd

e[ti sigur.
Din respect, mai ales atunci c`nd folose[ti cuvintele unei
persoane care nu se exprim= ]n limba sa matern=, po\i corecta
gre[eli gramaticale nesemnificative. }ns= aceste schimb=ri
trebuie s= fie c`t mai mici [i c`t mai pu\ine, [i nici ]ntr-un caz s=
altereze sensul celor spuse.

79
Utilizarea citatelor ]n contextul potrivit
Exactitatea nu rezid= numai ]n cuvinte, ci [i ]n semnifica\ia
lor. Trebuie s= indici clar la ce SE REFEREAU cuvintele spuse —
adic=, contextul.
Exemplu: au fost r=ni\i mai mul\i oameni dup= ce o demon-
stra\ie public= a degenerat ]n violen\e ]ntre demonstran\i [i
poli\ie. Un martor spune: “Aceasta este o tragedie [i o crim=”. }n
acest caz trebuie s= clarifici dac= martorul a utilizat cuv`ntul
“crim=” cu referire la comportarea demonstran\ilor sau a poli\iei.
De[i toate cuvintele din citat sunt corecte, plasate la un loc
gre[it, ele schimb= sensul spuselor vorbitorului. Un astfel de citat
este considerat gre[it.

Clarificarea identit=\ii vorbitorului


Dac= ]ntr-un articol figureaz= c`teva persoane, atunci de fiecare
dat= c`nd folose[ti un citat, indic= cine este vorbitorul.
Exemplu: Ai scris ]ntr-un articol:
Primul ministru a spus c= va candida din nou ]n alegeri “cu
orice pre\”, ]ns= liderul opozi\iei a spus c= votul de ne]ncredere
]l va face s=-[i schimbe inten\iile. “P`n= la urm= tot o s= c`[tig”,
a spus el.
Cine a spus “o s= c`[tig”? Primul ministru sau liderul opozi\iei?

Nu cita limbajul confuz sau plictisitor


Trebuie s= parafrazezi dac= nu e[ti sigur c= \i-ai notat cuvintele
cu exactitate, tot astfel procedeaz= [i ]n cazul c`nd vorbitorul nu
se exprim= clar [i coerent sau se exprim= ne]ndem`natic. Citeaz=
doar acele fragmente care sunt clare [i interesante.

80
Citatele trebuie s= completeze articolul cu
informa\ie, [i nu s= o repete
Este necesar ca citatul s= explice ceva sau s= prezinte un
exemplu, s= clarifice sau s= fac= articolul mai plin de via\= [i nu
doar s= utilizeze cuvintele altcuiva pentru a comunica ceea ce tu
ai comunicat deja ]n comentariu.
De exemplu, dac= ai scris c= membrii opozi\iei sunt ]n
dezacord privitor la ac\iunile lor ]n parlament, NU mai spui c=
liderul opozi\iei a comunicat c= “}nc= nu am ajuns la un acord
privind ac\iunile noastre de mai departe”. E mai bine s= folose[ti
un citat care s= aduc= informa\ie nou=:
“Am reu[it s= cooper=m mai ]nainte [i de aceast= dat= vom
g=si o cale de cooperare”, a spus liderul opozi\iei.
De obicei, nu e bine s= folose[ti citate pentru informa\ia
general= sau pentru detalii, a[a ca ]n cazul urm=tor: “Incendiul
a izbucnit la 7 diminea\a [i noi presupunem c= a ]nceput ]n
depozit”. }n majoritatea cazurilor, exist= posibilitatea de a folosi
aceste detalii (printr-o parafraz=) ]ntr-o form= mai clar= [i mai
concis= . }ns= citatele TREBUIE folosite pentru a da via\=
articolului: “Am sim\it miros de fum [i nici n-am reu[it s= ne d=m
bine seama de acest fapt, c`nd toat= camera se umplu de fl=c=ri”.

Nume, nume
Atunci c`nd incluzi citate, identific= vorbitorul de c`te ori este
posibil. }ncearc= s= convingi intervieva\ii s=-\i permit= utilizarea
numelor lor. Dac= nu reu[e[ti s=-i convingi, ]ncearc= s=-\i permit=
o identificare c`t mai exact= – de pild=, “o oficialitate de la
Jurnalismul pentru omul de r`nd

ministerul de interne” e o variant= mai bun= dec`t simplu “o


oficialitate” sau “o surs=”. Explic= ]n articol de ce nu este inclus
[i numele (“la cererea sursei” sau o alt= cauz= din care este
protejat= identitatea sursei).
Atunci c`nd incluzi citate f=r= men\ionarea numelui sursei,
citatul trebuie s= prezinte un fapt sau o analiz= [i NU o opinie, o
condamnare sau o critic=. Nu e bine s= permitem intervieva\ilor
81
s= critice anonim sau s=-[i exprime anumite opinii f=r= a-[i asuma
responsabilitatea pentru cele spuse.

Nu le oferi ocazia surselor s=-[i verifice


citatele
Dac= TU nu e[ti sigur de ceva [i vrei s= verifici, trebuie s=-\i
suni sursa [i s= o ]ntrebi ]nc= o dat= ce a spus ]n cazul dat sau ce
a inten\ionat s= spun=. }ns= trebuie s= te opui rug=min\ii sau
insisten\ei de a-i ar=ta ce ai scris ]nainte ca materialul s= fie
publicat. Este datoria TA s= redai cuvintele altora cu exactitate,
dar te vei plasa ]ntr-o situa\ie nefavorabil= dac= le vei acorda
surselor posibilitatea s=-[i schimbe cuvintele, ]n cazul c`nd tu
e[ti sigur de ele. Regula de baz= este urm=toarea: ]i promi\i sursei
c= o vei cita cu exactitate; ]i ceri s= aib= ]ncredere ]n tine; [i
TREBUIE s= te \ii de cuv`nt.

82
Capitolul 8
FOTOGRAFIA
GAZET+REASC+

Karin Steinbrueck

}n loc de cuvinte, ]n fotojurnalism, sunt folosite imaginile


Jurnalismul pentru omul de r`nd

pentru relatarea nout=\ilor. Pentru a ob\ine o bun= fotografie


de actualitate, fotoreporterul trebuie s= lucreze ]n acela[i mod
ca [i un reporter. Nu este suficient s= cunoasc= numai cum s=
realizeze o fotografie reu[it= din punct de vedere tehnic [i estetic,
ci s= ]n\eleag= [i evenimentul pe care ]l consemneaz=: cine sunt
participan\ii, de ce aceste persoane sunt implicate ]n evenimen-
tul dat [i de ce evenimentul este important pentru cititorii
83
ziarului. Acest lucru este valabil at`t ]n cazul nout=\ilor pure, c`t
[i a temelor elaborate.
Acest capitol nu va prezenta aspecte tehnice ale fotografiei,
ca expunerea corect= sau developarea filmului. Obiectivul
acestui capitol este s= elucideze rolul fotografiilor ]n ziare, unele
elemente ale fotografiei de actualitate, importan\a legendelor
[i modul ]n care sunt scrise ele, astfel ]nc`t s= fie exacte [i
informative, posibilitatea de a povesti ceva prin imagini [i unele
idei pentru redactori, cum s= g=seasc= surse fotografice
alternative.

Rolul fotografiilor ]n ziare


Ca [i ]n cazul articolelor, rolul fotografiilor este s= informeze
cititorii. O fotografie izolat=, adic= una care nu ]nso\e[te un articol
ci are doar o legend=, poate povesti despre un eveniment la fel
ca [i un articol. }n presa scris= fotografiile adesea ]nso\esc un text.
Rolul lor ]n acest caz este s= ilustreze tema, s= prezinte dovezi, s=
genereze emo\ii sau s= atrag= aten\ia cititorilor asupra articolului
]n cauz=. De obicei, fotografiile joac= mai multe roluri concomitent.
Fotografiile din ziare nu sunt toate la fel. De[i spa\iul de ziar
([i cel de pe ecranul calculatorului) este scump, mul\i redactori
de ziare din SUA realizeaz= faptul c= elementele vizuale
puternice atrag cititorii, le absorb aten\ia [i le suscit= interesul
pentru a citi edi\iile ulterioare ale ziarului. Studiile arat= c=
cititorii, ]n primul r`nd, privesc fotografiile [i citesc legendele,
apoi trec nemijlocit la lectura articolului. Cititorii sunt atra[i de
oameni [i locuri cunoscute. Fotografiile bune [i relevante reu[esc
de obicei atunci c`nd fotoreporterul se c=l=uze[te de practicile
jurnalistice generale.

84
Elementele reu[ite ale unei fotografii de ziar
Aprecierea unei fotografii de actualitate drept reu[it= sau
proast= este un lucru subiectiv. Totu[i, exist= reguli care pot
contribui la realizarea unor fotografii de actualitate relevante [i
interesante.
Claritatea tehnic=
Fotografiile publicate pe paginile ziarelor trebuie s= reprezin-
te o ]nalt= calitate tehnic=. Exist= [i excep\ii, ]n cazul c`nd nu
poate fi ob\inut= o fotografie de calitate mai bun=, iar importan\a
evenimentului cere o fotografie ]nso\itoare, indiferent de
calitatea ei. Ca regul=, performan\a tehnic= a unei fotografii
include urm=toarele elemente:
• claritatea subiectului primar;
• expunerea corect=;
• echilibrul dintre culoare [i contrast care s= reflecte corect
condi\iile naturale.
Relevan\a
Con\inutul fotografiei trebuie s= fie relevant pentru articol [i
pentru comunitatea ]n care se cite[te ziarul. Printre temele
fotografice relevante se afl= [i ilustrarea artistic= a vie\ii cotidiene
a oamenilor. Acest fel de imagini mai elaborate sunt la fel de
importante pentru cititorii ziarului ca [i fotografiile de actualitate
pur=. Lucrul cel mai important este ]n\elegerea de c=tre cititori a
motivului pentru care a fost publicat= o fotografie sau alta.
Larry Nighswander, profesor la Ohio University School of
Visual Communication1 , a ]ntocmit o list= cu ]ntreb=ri care s=-i
ajute pe fotografi [i redactorii de ziare s= determine relevan\a
unei fotografii de actualitate:
Jurnalismul pentru omul de r`nd

• Con\ine oare fotografia informa\ia esen\ial= care s=-l


ajute pe cititor s= ]n\eleag= evenimentul?
• Se con\in oare ]n fotografie elemente nemaiv=zute p`n=
atunci: este ea excep\ional=, interesant= sau abordeaz=
un subiect cunoscut ]ntr-un mod nou?
1 Horton, Brian. Associated Press Guide to Photojournalism. Second
edition, 2001, p. 46.
85
• Comunic= oare fotografia informa\ia mai eficient, mai
reu[it sau mai elocvent dec`t o simpl= propozi\ie?
• Trece oare mesajul fotografiei dincolo de comun [i de
evident?

Obiectivitatea [i exactitatea: con\inutul nu trebuie


manipulat sau deformat
Fotografiile publicate pe paginile ziarelor trebuie s= corespun-
d= acelora[i standarde jurnalistice ca [i articolele pe care le
]nso\esc, adic= s= reflecte adev=rul. Ele trebuie s= reprezinte

Asocia\ia Na\ional= a Fotoreporterilor din Statele


Unite (NPPA)
Declara\ie Privind Trucarea Fotografiilor
}n calitatea noastr= de jurnali[ti, noi suntem convin[i c= prin-
cipiul de baz= al profesiei noastre este corectitudinea; de aceea
avem certitudinea c= este condamnabil= perimarea con\inutu-
lui unei fotografii dac= acest lucru induce ]n eroare publicul.
}n calitatea noastr= de fotoreporteri, avem responsabilitatea de
a documenta societatea [i a conserva imagini ale societ=\ii ca
documente istorice. Este clar c= noile tehnologii electronice fac
tot mai dificil= p=strarea integrit=\ii imaginilor fotografice.
Aceste tehnologii permit manipularea con\inutului unei
imagini astfel, ]nc`t este practic imposibil s= depistezi trucarea.
Spuse fiind toate acestea, noi, Asocia\ia Na\ional= a Fotorepor-
terilor, reafirm=m principiul de baz= al eticii noastre: reprezen-
tarea corect= este standardul profesiei noastre.
Suntem convin[i c= regulile fotojurnalismului, privind con-
semnarea echitabil= [i corect=, trebuie s= reprezinte criteriile
dup= care s= fie stabilit gradul admisibil de manipulare a
fotografiilor. Denaturarea con\inutului editorial al unei fotogra-
fii, ]n orice fel, este o ]nc=lcare a normelor etice recunoscute de
NPPA.
(Adoptat= de Comitetul Executiv al NPPA la 12 noiembrie
1990. Revizuit= de c=tre Consiliul Director al NPPA la 3 iulie
1991. Inclus= ]n Statutul NPPA ]n iunie 1995.)

86
relat=ri obiective [i exacte [i s= fie ]nso\ite de legende corecte.*
Fotograful nu trebuie s= inventeze, s= ]nsceneze sau s= influen\e-
ze evenimentul pe care ]l consemneaz=. Fotografiile nu trebuie
deformate, manipulate sau schimbate astfel, ]nc`t s= fie
schimbat esen\ial con\inutul sau contextul lor. Aceasta ]nseamn=
c= nu trebuie incluse suplimentar sau eliminate elemente
importante din fotografie, nu trebuie schimbate elementele ]n
cadrul fotografiei sau publicat= imaginea ]n oglind= din
considerente de machetare sau design. }ns= cadrarea [i cur=\irea
negativului sunt tehnici acceptabile.
Tehnologiile de deformare [i manipulare a fotografiilor au
existat [i au fost folosite chiar din primele zile ale acestei meserii.
Cu ajutorul tehnologiilor moderne, de exemplu “camera
obscur= digital=”, este extrem de u[or de manipulat fotografiile
astfel, ]nc`t s= nu poat= fi deosebite de fotografiile “adev=rate”.
Imaginile manipulate nu ][i au locul ]n fotografia gazet=reasc=.
}n 1990, agen\ia de pres= Associated Press (AP) a adoptat un set
de reguli de etic= privind fotografia digital= ]n care se declar=
urm=toarele:
“S= fie clar, Associated Press nu deformeaz= fotografiile. Imaginile
noastre ]ntotdeauna trebuie s= fie adev=rate... Numai metodele
consacrate de reproducere a pozitivelor, cum ar fi supraexpunerea,
subexpunerea, schimbarea tonului [i cadrarea sunt acceptabile.
Manipularea este limitat= la eliminarea zg`rieturilor [i a firelor de
praf. Con\inutul unei fotografii nu trebuie NICIODAT+ schimbat sau
manipulat sub nici o form=” (subliniere ]n original)2 .

}n cadrul presei din SUA se discut= ]n jurul posibilei utiliz=ri a


unui simbol care s=-i indice cititorului c= imaginea a fost
manipulat=. Fotografiile ]nscenate, asemenea celor de grup sau
Jurnalismul pentru omul de r`nd

portretelor, nu se consider= manipulate. Cititorul poate fi


informat despre ]nscenarea sau deformarea u[oar= a fotografiilor
]n legendele care le ]nso\esc.

* Vezi sec\iunea privind legendele.


2 Horton, Brian. Associated Press Guide to Photojournalism. Second
edition, 2001, p. 38.
87
Elementul uman sau “momentul decisiv”
Majoritatea fotografiilor de actualitate con\in imagini ale
oamenilor. Ziarul la fel, scrie despre [i pentru oameni [i
comunitatea lor fiind citit tot de ei. Cititorii a[teapt= s= reg=seasc=
pe paginile ziarelor vecinii lor de locuin\=, prietenii ori du[manii.
Joi, 6 iunie 2001. Jack Barry din Goshen face
ultimele retu[uri de revopsire a Bibliotecii din
Haydenville. Noua culoare galben= care a
]nlocuit griul ]nchis, “]\i d= senza\ia c=
biblioteca a devenit mai luminoas=”, spune
Barry.

Karin Steinbrueck, reporter la Gazette

}n timp ce se stabile[te identitatea persoanei, fa\a nu i se vede.


Ac\iunea primar= din aceast= fotografie este ]nlocuirea inscrip\iei
care identific= biblioteca ca atare. Aceast= imagine a fost g`ndit=,
dar nu a fost ]nscenat=. V=zusem ]nt`mpl=tor cum era vopsit= o
cl=dire, m-am oprit [i am discutat cu zugravul. {tiam c= cl=direa
era identificat= printr-o inscrip\ie [i m-am ]n\eles cu zugravul s=
revin la fa\a locului atunci c`nd avea s= ajung= la schimbarea
inscrip\iei.

De regul=, persoana care se vede ]n fotografie trebuie identifi-


cat= ]n legend= prin numele deplin [i localitatea unde locuie[te.
}ns= fotografiile gazet=re[ti care pretind s= fie reu[ite [i s= aib=
efect asupra cititorului, pot con\ine [i persoane neidentificate
pentru a da fotografiilor un caracter uman [i a le face mai
interesante. Fotograful Henri Cartier-Bresson practic= a[a-
numitul “moment decisiv” — a[teapt= momentul, ]n care
elementul uman devine parte integrant= a compozi\iei, a design-
ului, a evenimentului fotografiat.

Legenda
}n presa occidental=, de obicei nu se permite publicarea unei
fotografii f=r= a se cunoa[te numele persoanei fotografiate.* *
Informa\ia din legend= trebuie s= r=spund= la cele cinci ]ntreb=ri
jurnalistice: Cine, Ce, Unde, C`nd [i De ce. Agen\ia de pres=
88
Associated Press respect= o structur= simpl= a legendelor:
1. }n prima propozi\ie se descrie (la timpul prezent) ceea ce
se vede ]n imagine [i se concretizeaz= unde [i c`nd a fost f=cut=
fotografia.
2. }n continuare se poveste[te despre evenimentul fotografiat
sau se descriu motivele pentru care fotografia este important=3 .
19 iulie 2001. Detectivul din ora[ul Northampton,
Anne McMahon, lucreaz= asupra unui desen ]n
timpul seminarului sus\inut s=pt=m`na trecut= la
JFK Middle School. La curs au participat pictori din
trupele de poli\ie de pe Coasta de Est [i din Hawaii.

Karin Steinbrueck, reporter la Gazette

Legenda urmeaz= regulile stabilite de AP.


Deoarece la eveniment au participat persoane
din toat= \ara, eu am hot=r`t s= m= concentrez
asupra unui poli\ist din localitate care a [i
organizat evenimentul. }n imagine, se observ= [i
ac\iunea primar= a evenimentului: o femeie
poli\ist care deseneaz=. “Momentul” pe care l-am ales a fost acel,
]n care ea privea cu aten\ie desenul din prim-planul fotografiei —
un gest firesc atunci c`nd cineva deseneaz=.

C`teva reguli [i ]ndrum=ri la crearea legendelor:


• Dac= ]n imagine se v=d mai multe persoane, identific=-le
]n ordinea cea mai logic= — de la st`nga la dreapta, din
prim-plan spre fundal, prin ]mbr=c=mintea lor etc.
• C`nd precizezi numele unei persoane, roag-o s=-l scrie
cu m`na ei sau pronun\=-l pe litere ]n timp ce-l notezi ]n
carnet; nu ]ncerca s= ghice[ti (mai ales, ]n cazul numelor
str=ine).
Jurnalismul pentru omul de r`nd

** Multe dintre primele fotografii ap=rute ]n presa occidental= dup=


evenimentele din 11 septembrie 2001 din New York City [i Washington
D.C. nu con\ineau numele persoanelor fotografiate pur [i simplu din
cauza [ocului, apropierii imediate [i pericolului situa\iei. Nici un
fotograf nu are dreptul s=-[i pun= subiectul ]n pericol oprindu-l ]n loc
pentru a-i cere informa\ia necesar= pentru legend=.
3 The Associated Press Stylebook and Libel Manual. Norm Goldstein,
ed., Perseus Books: Reading, MA, 1998, p. 307.
89
• }ntotdeauna specific= ora[ul ]n care locuie[te subiectul.
• Pe l`ng= locul de re[edin\=, copiii (p`n= la 18 ani) trebuie
identifica\i [i dup= v`rst=.
• Dac= nu ]n\elegi ceva sau nu-\i dai seama de ce se ]nt`m-
pl=, ]ntreab= oamenii pe care ]i fotografiezi. Ei sunt sursa
cea mai direct= pentru a te informa; redactorul t=u s-ar
putea s= nu cunoasc= nici el esen\a evenimentului.
• }ntotdeauna trebuie s= men\ionezi locul ]n care a fost
f=cut= fotografia, chiar dac= locul este evident.
• Mai men\ioneaz= [i c`nd a fost f=cut= fotografia: s=pt=-
m`na trecut=, ieri, asear=, mar\i etc.
• }ntotdeauna specific= numele fotografului. }n multe
ziare se mai indic= [i faptul c= fotograful este angajatul
permanent al publica\iei. De exemplu: Karin Steinbrueck,
reporter la Gazette. Multe mijloace de informare specific=
numele fotografului chiar [i atunci c`nd achizi\ioneaz=
fotografiile de la agen\ii de pres=. De exemplu: Giles
Peres/Magnum Photos.
• Descrie ocupa\ia persoanelor fotografiate, de[i acest
lucru este evident. Tot aceast= descriere trebuie s=
con\in= [i explica\ia ac\iunilor lor.
• Majoritatea oamenilor nu se poart= firesc [tiind c= sunt
fotografia\i. De aceea, abia dup= ce ai f=cut fotografia,
ob\ine informa\ia necesar= pentru legend= de la persoa-
nele ]n cauz=. Apropie-te [i ]ncepe cam a[a: “Bun= ziua,
sunt fotograf la (numele ziarului la care lucrezi). V-am
f=cut o fotografie. A\i putea s=-mi spune\i numele dvs. ca
s=-l avem ]n cazul, ]n care public=m fotografia?”.

Fotografii elaborate
Fotografiile elaborate (sau un grup de fotografii) ofer=
cititorului o “secven\= din via\=”. Ele acord= mai mult= aten\ie
detaliilor [i explic= evenimentele mai detaliat. Astfel de fotografii
sunt deseori considerate drept nout=\i “interesante” sau
“u[oare”, dar nu neap=rat. Prin ele se poate consemna o singur=
90
component= sau o alt= latur= a unui eveniment de actualitate
mai amplu. “Omul din strad=” are cele mai multe [anse s=
nimereasc= pe paginile ziarelor prin intermediul unei fotografii
elaborate. }ns= nu trebuie subapreciat sau ]n\eles gre[it rolul
acestui gen de fotografie. El nu joac= doar rol de “umplutur=”
atunci c`nd mai r=m`ne spa\iu ]n pagin=. Multe ziare public=
fotografii elaborate ]n partea de sus a primei pagini ]n patru
culori. Materialele vizuale reu[ite ajut= la v`nzarea ziarelor.
Cititorilor le place s= g=seasc= pe paginile ziarelor chipuri
cunoscute sau s= vad= c= [i al\i oameni sunt ]ncadra\i ]n acelea[i
activit=\i ca [i ei.
2 august 2001. }n cadrul unei ac\iuni,
care devine deja o tradi\ie anual=,
echipa de para[uti[ti Golden Knights a
Armatei Americane a zburat, joi seara,
deasupra ora[ului Belchertown.
Sergentul Peter White plana deasupra
p=rin\ilor s=i, Joseph [i Phylis White.
Sus, se vede cum Peter White ][i
]ndreapt= para[uta pe terenul din fa\a
casei p=rinte[ti de pe North Liberty
Street. Jos, trei persoane privesc din fa\a unui
marcaj de fum ro[u care indic= zona de aterizare a
para[utistului. Cei trei sunt, de la st`nga la dreapta,
Rich Hutchinson din Belchertown, Matt Hansbury
din statul Washington [i Gary Ricker din Belchertown.

Karin Steinbrueck, reporter la Gazette

Acesta este un exemplu de fotografie izolat=, dar


cu con\inut elaborat [i cu o legend= descriptiv=.
Fotografiile color au fost publicate pe prima
pagin= a ziarului, chiar a doua zi dup= eveniment.
Fotografia para[utistului era indispensabil=
Jurnalismul pentru omul de r`nd

evenimentului: anume din cauza lui s-a hot=r`t


aterizarea pe acel lot de p=m`nt. Fotografia unui alt para[utist nu
ar fi relatat evenimentul la fel de efectiv. Tinerii din fa\a fumului
ro[u reprezint= un element vizual puternic, f=c`ndu-se uz de
fundalul ro[u neobi[nuit [i de acela[i gest de umbrire a ochilor,
f=cut concomitent de cei trei. Aici chiar [i fumul face parte din
evenimentul consemnat.

Uneori, atunci c`nd nu prea sunt “nout=\i” printre evenimen-


91
tele anun\ate, fotografii pot s= “v`neze” fotografii elaborate.
Fotografiile izolate (fie una sau mai multe, ]nso\ite de legende
descriptive) consemneaz= un eveniment f=r= a fi nevoie de un
articol care s= le ]nso\easc=. Unele subiecte pot fi g=site pur [i
simplu merg`nd prin ora[ fie cu ma[ina, maxi-taxi, troleibuz sau
pe jos. Un alt loc formidabil pentru astfel de fotografii este mica
publicitate din pres= — de exemplu, cineva ar putea avea de
v`nzare un lucru ie[it din comun.
Locurile publice sunt [i ele o bun= surs= de subiecte: jocurile
de [ah din parcuri, un cuplu t`n=r la o cafenea ]ntr-o sear= de
prim=var=, copii juc`ndu-se ]n cartier etc. {i timpul poate furniza
subiecte interesante de fotografii elaborate: cum face fa\= ora[ul
frigului sau c=ldurii excesive, ploilor toren\iale sau secetei.
Uneori, o fotografie elaborat= poate inspira un articol.
13 iulie 2001. Peter Amstutz, student ]n ultimul an,
din st`nga, [i Michael Piantedosi, penultimul an,
ambii specializ`ndu-se ]n calculatoare la Universi-
tatea din Massachusetts, lucreaz= ]n aceast= var=
cu “wearables group” de la facultatea de informa-
tic= asupra proiectului Mars SDR.

Karin Steinbrueck, reporter la Gazette

Aceast= fotografie ([i o alt= fotografie cu un


detaliu al c=[tilor purtate de studentul din
st`nga) a fost f=cut= ]n timp ce urm=ream o alt=
tem=. Treceam prin campusul Universit=\ii, c`nd
i-am v=zut pe ace[ti studen\i purt`nd echipament electronic. Mi-
am dat seama c= am descoperit un subiect interesant. M-am
apropiat de ei [i i-am ]ntrebat despre echipamentul pe care ]l
purtau. Am f=cut fotografii [i le-am luat num=rul de telefon.
Redactorului de la ziarul la care lucram i-a pl=cut subiectul [i a
trimis un reporter la universitate. Astfel, articolul a fost scris dup=
ce f=cusem fotografia.

Urm=toarele ]ntreb=ri au fost selectate dintr-o list= alc=tuit=


de c`[tig=toarea premiului Pulitzer, ziarista Lisa Pollack de la The
Baltimore Sun 4 . Aceste ]ntreb=ri sunt valabile [i pentru
fotoreporteri, atunci c`nd se preg=tesc de o relatare fotografic=
mai ampl=.
4 Poynter Report, Fall 2000. St.Petersburg: Poynter Institute, p. 32.
92
1. Se poate relata evenimentul prin imagini? Care dintre
elemente se prezint= bine vizual? Cum a[ putea reprezenta
elementele importante care nu se pot ar=ta prin imagini?
2. M= impresioneaz= sau m= intereseaz= subiectul? Sunt eu
]n stare s= descriu ac\iunea care m= impresioneaz= sau m=
intereseaz=?
3. Exist= o cronologie fireasc= care s= fie parte integrant= a
evenimentului?
4. Particip= la eveniment personaje care l-ar interesa pe cititor?
5. A[ putea g=si un personaj sau subiect ideal — cineva care
ar vorbi pe ]n\elese, ar avea o bun= memorie, ar fi sincer [i ar
fi gata s=-mi povesteasc= ]nt`mplarea?
6. Ne spune ceva acest eveniment despre caracterul uman?
7. Are subiectul un impact emo\ional puternic (fie pozitiv sau
negativ)?
8. Mi-am ales corect subiectul?
9. Pot g=si un ]nceput, cuprins [i sf`r[it pentru a desf=[ura tema?
10. Voi avea acces liber la evenimente; ]mi ofer= mie aceast=
tem= accesul necesar?
11. Con\ine aceast= tem= tensiune sau conflict?
12. Ce detalii ]mi ofer= tema?
13. Ce dialoguri a[ putea ]ntre\ine? Ce citate (sau legende
fotografice) trebuie s= caut?
14. Care este succesiunea evenimentelor ]n acest subiect?
15. A[ putea scrie un articol psihologic? A[ putea afla ]n ce
mod subiectul meu ]n\elege [i percepe lucrurile?
16. M= surprinde aceast= tem=? A[ dori eu s= citesc un astfel
de articol sau s= v=d a[a fotografii ]n ziar?
Jurnalismul pentru omul de r`nd

Articolul fotografic, eseul fotografic


Articolul fotografic sau eseul fotografic ofer= fotografului
posibilitatea s= devin= reporterul principal. Este vorba despre o
serie de fotografii care relateaz= o tem=, deseori abord`nd
subiectul cu o mai mult= profunzime dec`t un articol de
actualitate. Un articol fotografic poate fi destul de scurt — o serie
93
de la cinci la [apte imagini ]nso\ite de legende. Poate fi depus
un efort mai mare care s= rezulte ]ntr-o serie de fotografii [i
articole, publicate pe parcursul c`torva zile sau chiar luni.
Fotograful, ca [i reporterul, prezint= redactorului subiectul .
|ine de responsabilitatea fotografului s= contacteze sursele
pentru material [i s= determine cum va putea prezenta tema
vizual. Nu toate temele sunt u[or de prezentat vizual.
Pentru a putea prezenta tema reu[it, ]n mod ideal, fotograful
ar trebui s= conlucreze cu redactorul s=u ]nainte, ]n timpul [i
dup= realizarea imaginilor pentru articolul fotografic, pentru a
elabora “lista imaginilor” — o list= cu idei [i modul lor de
abordare. La fel ca regizorii de film, ei ar putea crea o schem= a
imaginilor. Printre felurile de fotografii care pot fi incluse ]ntr-un
eseu fotografic se pot plasa urm=toarele:
• O fotografie de deschidere (sau de atmosfer=) care
stabile[te locul desf=[ur=rii ac\iunii.
• Un portret sau c`teva portrete ale personajului principal
sau ale personajelor principale.
• O fotografie care reprezint= activitatea cea mai impor-
tant=, reflectat= ]n subiectul dat.
• O fotografie de prim-plan, de obicei un prim-plan al
unui detaliu important sau interesant.
• O fotografie de ]ncheiere care este de fapt o imagine, ce-i
comunic= cititorului c= subiectul a fost epuizat.

Dac= nu ave\i printre angaja\i un fotograf,


g=si\i alte surse de ob\inere a fotografiilor
pentru ziar
• }n cea mai mare parte articolele sunt despre oameni.
}ntreab= oamenii despre care scrii dac= au ei cumva ni[te
fotografii care ar putea ilustra tema dat= [i, care ar putea
fi publicate ]mpreun= cu articolul. Asigur=-te c= fotogra-
fiile corespund cerin\elor tehnice minime de publicare.
• Aboneaz=-te la o agen\ie de [tiri local= sau interna\ional=.
94
• Angajeaz= colaboratori netitulari, adic= persoane care ar
putea conlucra cu redac\ia. Discut= cu sec\iunea de
fotografie sau art= a universit=\ii. S-ar putea s= g=se[ti
vreun student care s= doreasc= s= fac= ni[te fotografii
generale sau de actualitate pentru ziarul t=u.
• Organizeaz= printre cititori un concurs de fotografie.
Cititorii vor trimite fotografii la redac\ie, public`nd
periodic c`te una (s=pt=m`nal, zilnic etc.), s-ar putea
nici s= nu fie nevoie de un premiu — publicarea fotogra-
fiilor trimise de cititori este de obicei o stimulare suficien-
t= a interesului lor pentru concurs.
• Dac= localitatea ta se preg=te[te de aniversarea unui
eveniment istoric, roag= cititorii s= trimit= la redac\ie
fotografii vechi sau istorice.
• Bibliotecile [i birourile administrative or=[ene[ti, regio-
nale sau na\ionale ar putea de\ine arhive fotografice care
pot fi folosite eficient de publica\ie.

Jurnalismul pentru omul de r`nd

95
ANEXA 1
EXEMPLU: IMPORTAN|A
CONTEXTULUI

Dificila problem= de
condamnare a “Micilor curve”

}n Slovacia, se [opte[te mult ]n buc=t=riile arti[tilor din


genera\ia veche
De Iulian Robu
(Transitions-Online, noiembrie 2000)

BRATISLAVA. Peter Kalmus crede despre Alexander Mlynarcik,


]n v`rst= de 66 de ani, c= este unul dintre cei mai talenta\i arti[ti ai
anilor ‘70-80. Majoritatea arti[tilor [i criticilor din Slovacia, care
apar\in genera\iei lui Mlynarcik, ]mp=rt=[esc aceea[i p=rere.
Expozi\iile interna\ionale mai importante, ce vizeaz= istoria
recent= a artei din Europa Central=, con\in [i lucr=rile lui Mlynarcik.
}ns= aceste sentimente nu se r=sfr`ng neap=rat [i asupra rela\iilor
personale — Kalmus nu crede c= Mlynarcik a fost unul dintre cei
mai buni oameni ai genera\iei sale.
Anume acest lucru p=rea s=-l spun= Kalmus prin lucrarea sa
din cadrul proiectului artistic “Public Subject”, din luna
octombrie, ]n care numele lui Mlynarcik era scris pe un panou
publicitar de pe str=zile Bratislavei, reprezent`nd colaborarea
lui cu serviciile secrete din timpul Cehoslovaciei comuniste.
Kalmus a ]ncercat astfel s= foloseasc= numele vestit al lui
Mlynarcik pentru a galvaniza opinia public= [i a impune o
discu\ie ]n jurul trecutului comunist al \=rii.
}ns= nici presa [i nici publicul nu i-au acordat panoului prea
96
mult= aten\ie. De[i cercurile artistice din genera\ia lui Mlynarcik
au remarcat destul de bine panoul, s-a preferat ca orice discu\ii
asupra subiectului s= fie limitate la buc=t=rie — ca pe timpuri.
“Mul\i arti[ti din Slovacia sunt de p=rerea c= faptul colabor=rii unor
colegi de ai lor cu StB (serviciul secret) reprezint= o problem=, ]ns=
ei prefer= s= nu se pronun\e, ci a[teapt= ca altcineva s= provoace
discu\iile”, spune Juraj Carny, doctorand ]n istoria artelor. La
]nceputul anilor 1990, c`nd ]n Cehoslovacia a fost adoptat= legea
lustra\iei, slovacii au aflat c`t de relativ poate fi trecutul oamenilor
[i c`t de vicioas= poate fi judecarea lor. “Eu nu am inten\ionat s=-
l judec pe Mlynarcik”, spune Kalmus ]n ap=rarea proiectului s=u
cu panoul publicitar. “Numai instan\ele de judecat= au dreptul
s= fac= aceasta”. Inten\ia sa, spune el, a fost doar s= atrag= aten\ia
asupra circumstan\elor ]n care Mlynarcik devenise celebru.
Abia acum, la v`rsta de 47 de ani, Kalmus ][i ]ncheie studiile
universitare la Facultatea de Arte din Brno, Republica Ceh=.
Aspira\iile sale de a ]nv=\a s-au sf`r[it atunci c`nd tat=l s=u, neam\
de origine, a fugit peste cortina de fier, Peter av`nd doar 16 ani. }n
continuare “comuni[tii nu m-au mai vrut”, spune Kalmus.
Dar nici pe Mlynarcik nu-l vroiau de la ]nceput. }n 1951, la v`rsta
de 16 ani, el a ]ncercat s= evadeze ]n Europa Occidental=, dar a
fost prins [i a stat un an la pu[c=rie. Diploma de absolvire a liceului
[i-a luat-o abia la 25 de ani, iar cea universitar= la 31, ]n domeniul
artelor vizuale. }n timpul studen\iei, Mlynarcik [i-a manifestat
dib=cia ]n cadrul echipei na\ionale de scrim=, rec=p=t`nd
]ncrederea autorit=\ilor atunci c`nd a devenit campion al Slovaciei.
La mijlocul anilor ‘60, i se permite s= c=l=toreasc= peste hotare ]n
cadrul echipei de scrim=, iar el folose[te aceste ocazii pentru a
stabili contacte printre comunit=\ile artistice din str=in=tate.
Anume ]n acea perioad=, el l-a cunoscut la Paris pe Pierre Restany,
Jurnalismul pentru omul de r`nd

patriarhul Noului Realism Francez, care va deveni mai t`rziu na[ul


artistic al lui Mlynarcik.
}n ciuda faptului c= pe panoul lui Kalmus — pe care, de fapt,
este reprodus un fragment din registrul StB-ului — numele lui
Mlynarcik con\ine un semn diacritic plasat gre[it, cei din cercurile
artistice care ]l cunosc, nu au nici o ]ndoial= despre cine merge
vorba. “}n 1992, a[teptam ca Mlynarcik s=-[i cear= scuze de la noi
97
[i s= ne spun= c= nu vorbise niciodat= cu poli\ia secret= despre
noi, arti[tii”, spune Rudolf Sikora, colegul lui Mlynarcik ]ncep`nd
cu sf`r[itul anilor ‘60. El crede c= numele din registru este al lui
Mlynarcik, ]ns= mai crede c= serviciul secret l-a folosit pe artist drept
surs= de informa\ie asupra numeroaselor sale c=l=torii ]n
str=in=tate [i nu asupra prietenilor s=i din Cehoslovacia.
Mlynarcik nici nu prea avea cum s= denun\e comunitatea
artistic= — cea mai mare parte a timpului el tr=ia ]n ora[ul s=u
natal, Zilina, [i la Paris, unde se alimenta din geniul artistic al
unor cercuri ce includeau a[a personalit=\i ca Restany, Christo,
Salvador Dali [i Raoul-Jean Moulin.
Lui Mlynarcik ]i pl=ceau jocurile, iar jocul vie\ii lui era omagiul.
“Gestul meu artistic ]ntotdeauna a \inut de omagiu: lui Fulla,
Degas, Renoir, Bruegel [i multor altora. {i nu mi-a pl=cut
niciodat= confruntarea”, spune el.
Dar confruntarea ]l g=sea u[or. }n 1972, ]n timpul perioadei
de normalizare, care a urmat r=fuielii sovietice ]n Prim=vara de
la Praga, Mlynarcik a fost exclus din Uniunea Arti[tilor din
Slovacia.

U{A SPRE LIBERTATE


Daniel Fischer, un artist din aceea[i genera\ie, spune c=
omului ]i este scris= soarta chiar din momentul c`nd s-a n=scut ,
[i el trebuie s= se descurce cum poate. Mlynarcik [i-a jucat m`na
bine. Dup= a doua dizgra\iere, ]n 1972, Mlynarcik pleac= la Praga
pentru a g=si o alt= cale spre str=in=tate, deoarece numele lui
nu era cunoscut StB-ului de acolo, [i mai avea [i prieteni la Praga
care ]i promiseser= ajutor. }n ciuda tuturor dificult=\ilor,
Mlynarcik nu a pierdut niciodat= leg=tura cu lumea artelor de
peste hotare. La Praga, spune Mlynarcik, regimul nu-l privea cu
ochi buni — ceea ce lui ]i f=cea pl=cere. El spune c= ]n momentul
c`nd e[ti etichetat drept personaj negativ, \i se deschide
concomitent “u[a spre o mare libertate... deoarece nu ai nici o
obliga\ie“ s= creezi ]ntr-un fel anume. }ns=, dup= cum scrie
98
Restany, mediul artistic din \ar= nu putea s=-i “ierte lui Mlynarcik
entuziasmul s=u pentru comunicarea cu arti[tii din str=in=tate,
dar [i mai mult — independen\a financiar=”.
De[i Mlynarcik profesa arta pentru oameni, el nu prea
comunica cu mediul artistic din Slovacia. Acea izolare, ]mpreun=
cu frecventele sale c=l=torii peste hotare, au trezit suspiciuni
privind leg=tura lui Mlynarcik cu regimul. “El se integrase at`t
de mult ]n comunitatea artistic= interna\ional=, ]nc`t ]i era
probabil greu s= stea doar ]n Slovacia”, spune Jana Gerzova, critic
[i curator de art=. }n acela[i timp, lui Sikora [i multor altor arti[ti
tineri li se ofereau, ]n anii ‘70, burse ]n Statele Unite [i Europa
Occidental=, ]ns= regimul nu le permitea s= plece.
}n ciuda acestui fapt, mul\i cred c= motiva\ia lui Kalmus de a-l
prezenta pe Mlynarcik drept colaborator al StB-ului, a avut la
baz= invidia profesional=. Gerzova spune c= simte un fel de
tensiune ]ntre cei doi arti[ti, ]n special pentru c= Kalmus nu a
fost invitat s= participe la prestigioasa expozi\ie “Arta Slovaciei
]n secolul XX”, inaugurat= la ]nceputul anului.
Conform spuselor lui Kalmus, subiectul arti[tilor-colaboratori
]ntotdeauna este prezent ]n memoria arti[tilor care erau nevoi\i
s= creeze sub supraveghere comunist=.
Sikora, ale c=rui tablouri se caracterizeaz= prin prezen\a unor
teme siderale, a desenat recent o constela\ie compus= din
numele de cod ale arti[tilor prezen\i ]n registrul StB-ului. Acest
desen are caracter privat [i nu p=r=se[te niciodat= sertarul ]n care
a fost b=gat de Sikora. {tiind numele de cod, este destul de u[or
de aflat numele adev=rat cu ajutorul paginii Web “StB-Online”,
care este ]ngrijit= de fostul disident ceh Petr Cibulka. “Nu vreau
s= devin un “turn=tor”, spune Sikora, acesta este un principiu
etic [i moral de care m= conduc. Pentru mine este echivalent dac=
Jurnalismul pentru omul de r`nd

denun\i poli\iei secrete sau publicului”.


“(Dac= spun ceva ]n particular) nu pot s= [tiu cum vor fi
interpretate cuvintele mele [i nu doresc s= judec. }ns= vom dep=[i
acest marasm numai atunci c`nd... vom “[terge masa” de toate
c`te s-au adunat ]ntre timp, [i vom ]ncerca s= ]n\elegem situa\ia
a[a cum era ea atunci, spune Fischer, exprim`nd, crede el,
p=rerea general= a colegilor s=i.
99
{i au dreptate oamenii atunci c`nd evit= s= judece. Dup= cum
arat= Tina Rosenberg ]n cartea sa, The Haunted Land (P=m`ntul
b`ntuit), c`nd ]n 1991, ]n Cehoslovacia, a fost adoptat= legea
lustra\iei, oamenii au ]nceput s= fie elibera\i de la serviciu [i
persecuta\i de prieteni doar pentru faptul c= numele lor ap=rea
]n registrul StB-ului. Oamenii erau pedepsi\i mai mult pentru
prezen\a numelor lor ]n registru, dec`t pentru activit=\i de
colaborare reale — motivele prezen\ei lor ]n registru variind de
la simple gre[eli la necesitatea de ]ndeplinire a normelor de
recrutare stabilite de StB pentru agen\ii s=i. Chiar [i actualul
pre[edinte ceh Vaclav Havel a fost inclus ]n registru drept
persoan= potrivit= pentru colaborare. Lustra\ia a fost criticat= de
numeroase organiza\ii neguvernamentale pentru violarea
drepturilor omului. Lec\ia cea mai important=, ]nv=\at= ]n urma
lustra\iei, este c= atunci c`nd sunt judeca\i oamenii care au tr=it
]n regimul comunist, este de o importan\= major= s= fie
examinate circumstan\ele [i contextul ]n care un nume a ap=rut
]n lista colaboratorilor StB.
}ns=, Dusan Brozman, [eful Funda\iei ProHelvetia din
Bratislava [i cocurator al proiectului artistic “Public Subject”,
spune c= el nu crede ]n aceast= teorie a relativit=\ii ]n cazul lui
Mlynarcik. “Kalmus l-a ]ntrebat (pe Mlynarcik) prin acest panou
publicitar: “Ce ai f=cut? Explic=-ne, pentru c= arta ta te prezint=
ca pe un umanist [i dac= e[ti un umanist, atunci ce-i cu
colaborarea asta?”
Mlynarcik este nedumerit [i se simte jignit. “De ce numai eu?”
se ]ntreab=. Colegii lui din lumea artelor sunt [i ei surprin[i de
alegerea lui Kalmus. C`nd exist= at`\ia politicieni care au
colaborat, de ce Kalmus a ales un nume cunoscut doar unui cerc
profesional ]ngust? Mlynarcik se simte de fapt at`t de jignit, ]nc`t
spune c= are de g`nd s= consulte un jurist [i poate chiar s=-i dea
]n judecat= pe Brozman [i Kalmus.
Nu este pentru prima dat= c`nd Kalmus ]ncalc= perimetrul
sacru al acestui subiect. }ntr-o expozi\ie din prim=vara trecut=,
intitulat= “Malik Urvy” (care la pronun\are se aude ca “Micile
Curve”), Kalmus a creat o instala\ie numit= “(I)lustra\ia”, ]n care
a aten\ionat publicul asupra pre[edintelui Slovaciei Rudolf
100
Schuster, al c=rui nume apare ]n registrul StB-ului, c`t [i asupra
ultimului [ef al StB-ului, Alojz Lorenc, care acum activeaz= cu
succes ]n sectorul privat.
Contrar faptului c= ultima lucrare a lui Kalmus a provocat ceva
disconfort printre arti[tii din genera\ia lui Mlynarcik, ]n memoria
lor — ]n siguran\a buc=t=riilor — r=m`ne f=r= r=spuns ]ntrebarea:
A informat oare Mlynarcik asupra lor? La acest subiect Mlynarcik
r=spunde vag. El spune c=, da, era obligat s= se prezinte la poli\ia
secret= ]nainte [i dup= plec=rile sale peste hotare — dar acest
lucru era inevitabil. Despre ce a vorbit el la poli\ie r=m`ne ]nc=
secret. Mlynarcik spune c= dac= urci odat= ]ntr-un tren r=u, toat=
via\a o vei parcurge ]n acest tren.

Jurnalismul pentru omul de r`nd

101
The Difficulty in Judging
‘Little Whores’

There’s a lot of whispering going on in the kitchens of


communist-era artists in Slovakia.
By Iulian Robu
(Transitions-Online, November 2000)

BRATISLAVA—Peter Kalmus thinks 66-year-old Alexander


Mlynarcik is one of the best artists of the 1970s and 80s. And the
majority of Slovakia’s artists and critics from Mlynarcik’s
generation agree. No major international exhibition on the
recent history of Central European art has failed to include his
work. But those sentiments don’t necessarily carry over to the
personal realm—Kalmus doesn’t consider Mlynarcik to be one
of the best human beings of his generation.
Kalmus seemed to say as much in October when, as part of
a “Public Subject” art project in which he participated, he
included Mlynarcik’s name on a Bratislava billboard that listed
secret service collaborators in communist Czechoslovakia.
Kalmus hoped to use Mlynarcik’s famous name to galvanize
public opinion and to force a discussion on the country’s
communist past.
Neither the media nor the public took much notice, though.
And while the artistic circles of Mlynarcik’s generation did notice
the billboard, they have preferred to restrict any talk of the
subject to the kitchen—just like old times. "Many artists in
Slovakia feel it’s a problem that some of their fellow artists
collaborated with the StB /secret service/, but they prefer to keep
it to themselves" and expect someone else to broach the issue,
says Juraj Carny, a doctoral candidate in art history. In the early
102
1990s when the law on lustration was passed in Czechoslovakia,
Slovaks learned exactly how relative people’s pasts may be and
how nefarious the judgments passed on them can also be. "I
didn’t want to judge Mlynarcik," Kalmus says, defending his
billboard project. "Only courts have the right to do that." His
intention, he says, was only to point out the circumstances under
which Mlynarcik became famous.
At 47, Kalmus is only now finishing up his undergraduate
studies at the Faculty of Arts in Brno, Czech Republic. His
educational ambitions took a nose dive after his father, an ethnic
German, dashed across the iron curtain when Peter was only 16.
From then on "the communists never wanted me," Kalmus says.
Nor did they initially want Mlynarcik. In 1951, when he was
16, he tried to escape to Western Europe. He was caught and
spent the next year in prison. He received a high school diploma
at 25 and finished his undergraduate education in visual arts at
31. As a student Mlynarcik showed his prowess on the national
fencing team, and he regained the authorities’ trust when he
became the Slovak national champion. In the mid-1960s he was
allowed to travel abroad with the team, and he used these trips
to network within artistic communities as well. It was at that time
in Paris that he became acquainted with Pierre Restany, the
patriarch of French New Realism, who would later become
Mlynarcik’s artistic godfather.
Despite the fact that on Kalmus’ billboard—which in effect
reproduces an StB record—Mlynarcik’s name has a misplaced
diacritical sign, those who know him in art circles have no
doubts. "I was waiting in 1992 for Mlynarcik to come and
apologize and tell us that he had never spoken to the secret
police about /us/ artists,"says Rudolf Sikora, Mlynarcik’s
Jurnalismul pentru omul de r`nd

colleague since the late 1960s. He believes it’s Mlynarcik’s name


on the StB record, but that the secret service only used the artist
to inform on his numerous travels abroad—not on his friends in
Czechoslovakia.
Mlynarcik likely had little opportunity to inform on the artistic
community—as he spent most his time not in Bratislava but in
his hometown of Zilina and in Paris where he tapped the artistic
103
genius of circles that included the likes of Restany, Christo,
Salvador Dali, and Raoul-Jean Moulin.
Mlynarcik liked to play, and his game was homage. "In my
art, gesture was a homage: to Fulla, Degas, Renoir, Bruegel, and
many others. I never wanted confrontation," he says. Still,
confrontation came easily enough. In 1972, Mlynarcik was
expelled from the Union of Slovak Artists during the normalization
period that followed the Soviet crackdown on the Prague Spring.

OPEN DOOR TO FREEDOM


Daniel Fischer, an artist of the same generation, says that at
birth human beings are given a set of determinants with which
they must make the best. Mlynarcik played his hand well. After
his second fall from grace in 1972, Mlynarcik went to Prague in
search of another venue, as his name was not so familiar to the
Prague StB, and he had friends there who had promised to help
him in his career. Against all odds, Mlynarcik never lost touch
with the art world abroad. In Prague, Mlynarcik says, he was
considered a "negative" character in the eyes of the regime—
and he’s happy about that. He says that when you are labeled a
negative character you are given an "open door to great freedom
... because you don’t have any duties" to create in a certain way.
But, as Restany writes, the domestic art milieu couldn’t "forgive
Mlynarcik his enthusiasm for communication with /artists/
abroad, but most of all his financial independence."
Though he professed a desire to bring art to the people, his
communication with the Slovak art world was sparse at best. It
was initially that isolation, coupled with his frequent travels
abroad, that aroused suspicion of Mlynarcik’s relationship with
the regime. "He /had become/ such an integral part of the
international art community that it must have been hard for him
to stay in Slovakia," says Jana Gerzova, an art critic and curator. At
the same time, Sikora and numerous other young artists in the
1970s were offered scholarships in the United States and Western
Europe, but the regime refused to give them permission to go.
104
Despite that, many believe that it was simply professional
jealousy that motivated Kalmus to expose Mlynarcik as a
collaborator. Gerzova says she has sensed tension between the
two artists, especially since Kalmus was not invited to participate
in the prestigious "Slovakia’s 20th Century Art" exhibition held
earlier this year.
According to Kalmus, the subject of artist-collaborators is
always lingering somewhere in the minds of artists who were
forced to create under communist scrutiny.
Sikora, whose paintings and installations characteristically
feature sidereal themes, recently drew a constellation containing
the code names of the Slovak artists listed in the StB register. The
drawing is a private one and never leaves the dresser drawer
where Sikora placed it upon its completion. From the codes, the
real names are easy enough to trace on the StB-Online website
maintained by former Czech dissident Petr Cibulka. "I don’t
want to be a denouncer," says Sikora, "this is my ethical and
moral principle. Speaking to the secret police or to the public
/about other people/ is the same to me."
"/If I say something privately/ I don’t know how it will be
interpreted, and I don’t want to judge. /But/ we will take a step
forward from this morass only when ... we clear the table" and
figure out the situation as it was back then, says Fischer,
representing what he believes is the general opinion of his
colleagues.
And they have a point in shunning judgment. As Tina
Rosenberg points out in her book The Haunted Land, when the
1991 law on lustration was passed in Czechoslovakia, people
were fired from jobs and ostracized by friends merely for being
in the StB register. People were punished indiscriminately for
Jurnalismul pentru omul de r`nd

being listed rather than for actual collaborative activities—for


reasons ranging from simple mistakes to the pressure of StB
recruitment quotas. Even current Czech President Vaclav Havel
was listed in the register as a suitable candidate for collaboration.
Lustration has been criticized by numerous nongovernmental
organizations for violating human rights. The most important
lesson learned was that when judging people who had lived
105
under communism, looking at the context and circumstances
under which a name appeared in the register of collaborators
was crucial.
But Dusan Brozman, head of the ProHelvetia foundation in
Bratislava and co-curator of the “Public Subject” art project, says
he doesn’t buy the theory of relativity in Mlynarcik’s case.
"Kalmus asked /Mlynarcik/ with this /billboard/: ‘What did you
do? Explain, because everything you did /makes you look like/ a
humanist, and if you were a humanist, what about this
collaboration?’" Brozman says.
Mlynarcik is puzzled and hurt. "Why only me?" he says. His
fellow artists are likewise confused at Kalmus’ choice. When
there are so many politicians who had collaborated, why has
Kalmus chosen a name known only to a narrow professional
circle? Mlynarcik is so hurt, in fact, that he says he is planning to
meet with a lawyer and perhaps even sue Brozman and Kalmus.
And it’s not the first time Kalmus has tread on this sacred
ground. In an exhibition last spring called "Malik Urvy" (which
sounds a lot like "Little Whores") Kalmus created an installation
called "(I)lustracia" in which he called to attention Slovak
President Rudolf Schuster, whose name is listed on the StB
register, as well as the last StB boss, Alojz Lorenc, who is now
working very successfully in the private sector.
Despite the fact that Kalmus’ latest expose has stirred up a
little discomfort among Mlynarcik’s generation of artists, on all
their minds—in the security of the kitchen—is perhaps one
question that remains unanswered: Did Mlynarcik inform on
them? On that subject Mlynarcik is vague. He says that, yes, he
was obliged to talk to the secret police before and after going
abroad—but it was inevitable. What they talked about remains
a secret. Mlynarcik says that if you once board a bad train, all
your life you will ride on that train.

106
ANEXA 2
ARTICOLE CU COMENTARII

C=ldura este un lux ]n Moldova

Furnizorii m=resc pre\urile; animalele de cas= ]nghea\=


De G. Pascal Zachary
Reporter la The Wall Street Journal
Comentarii de Peter Eichstaedt

Acest articol este un exemplu excelent de schi\=. Articolul


este despre R. Moldova [i a fost publicat ]n Wall Street
Journal, publica\ie ce a elaborat un stil urmat pe larg ]n
pres=. Structura articolului poate fi aplicat= unui spectru
larg de articole, inclusiv articolelor de analiz= [i celor de
anchet=.
Acest articol con\ine urm=torul format:
Deschiderea artistic=
Articolul ]ncepe cu o persoan= concret=, ]ntr-un mediu
concret. }n cazul dat, este vorba despre o profesoar=
[colar= pe nume Lidia Gri\co. Chiar de la ]nceput o vedem
pe coridorul [colii, privind fotografiile fo[tilor s=i elevi.
Autorul folose[te cu m=iestrie detaliile.
Jurnalismul pentru omul de r`nd

Alineatul esen\ial
Acesta reprezint= un element principal ]n articol. }n acest
alineat se descrie pe scurt esen\a articolului. Aici situa\ia
concret=, descris= ]n primele c`teva alineate, este plasat= ]ntr-
un context mai larg, dezv=luindu-ne c= problema descris=
face parte dintr-o situa\ie mai general=. }n acest caz, este
vorba despre lipsa ]nc=lzirii de care sufer= ]ntreaga \ar=.
107
Sec\iunile de desf=[urare
Autorul desf=[oar= tema cu ajutorul mai multor detalii [i
descrieri. Sunt folosite citate [i explica\ii din partea oficia-
lit=\ilor [i a exper\ilor ]n domeniu privind cauzele acestei
situa\ii. Autorul, de asemenea, viziteaz= alte locuri [i
discut= cu mai mul\i oameni care sufer= de pe urma aceleia[i
probleme. El discut= cu oamenii despre posibilele solu\ii
pentru situa\ia creat=.
Tranzi\iile
Pentru ca articolul s= progreseze lin de la o sec\iune la alta,
trebuie folosite tranzi\iile. Acestea sunt propozi\ii sau fraze
care leag= sec\iunile ]ntre ele. Poate fi comparat cu schim-
barea vitezei la ma[in=. }ns= acest lucru trebuie f=cut cu
m=iestrie.
Concluzia
Autorul revine la persoana sau locul de unde a ]nceput
articolul. Acesta este un mod reu[it de a ]ncheia articolul,
realiz`ndu-se leg=tura dintre ]nceput [i sf`r[it (de parc= ai
lega un pachet cu o sfoar=).
H~NCE{TI, Moldova. St`nd ]n holul [colii medii din localitate,
pe pere\ii c=ruia at`rn= fotografiile absolven\ilor, Lidia Gri\co
sur`de la g`ndul despre realiz=rile fo[tilor s=i elevi.
Acest elev a devenit bancherul principal al \=rii. Cel=lalt a
devenit avocat; are un suflet mare. Cel de-al treilea – gestioneaz=
o fabric= de producere a vinului.
Dna Gri\co a predat multor tineri capabili timp de 27 de ani,
dar a ]ncetat s= mai viseze la lucrurile mari pe care ei le vor
]nf=ptui ]n viitor. Acum ]i este suficient ca ei s= nu ]nghe\e.
Dup= trei alineate ce con\in detalii — deschiderea artisti-
c=—, ]n alineatul urm=tor, autorul descrie contextul mai
larg. Acesta este ALINEATUL ESEN|IAL.
Men\inerea c=ldurii este un imperativ pentru o [coal=, un
ora[, [i fire[te, o \ar= unde lipse[te c=ldura ]n mijlocul iernii – un
adev=rat dezastru pentru o zon= geografic=, ]n care uneori este
la fel de frig ca [i ]n statul Wisconsin, SUA. Aici, ]n partea de est a
Europei, temperatura la ]nceputul lui decembrie oscileaz= ]n
108
jurul grada\iei zero, cobor`nd uneori suficient de mult.
}n continuare autorul desf=[oar= tema utiliz`nd detalii [i
citate.
Dna Gri\co, o femeie cu p=rul ro[cat, cu un r`s spontan [i ochi
sclipitori, poart= o cu[m= groas= din blan=, pantaloni de l`n=,
un tricou ro[u cu guler colant, un pulover gros de l`n=, o vest=
groas= de blan= [i un fular de vreo doi metri. {i toate acestea le
poart= ]n ]nc=pere.
“Sim\i o u[urare c`nd ie[i din aceast= cl=dire”, spune ea,
respira\ia ei condens`ndu-se ]n aer. “Afar= este mai cald”. Via\a
]n aceste condi\ii cu adev=rat nu poate fi comparat= cu discon-
fortul pe care americanii ]l ]ncearc= iarna – drumuri acoperite cu
z=pad=, acumulatoare care ]nceteaz= s= func\ioneze, \evi
]nghe\ate.
}n frigul amor\itor de aici,interesul pentru predare cedeaz=
luptei pentru supravie\uire. Elevii poart= cu[me la lec\ii. Cerin\ele
caligrafice sunt neglijate, astfel ca elevii s= poat= scrie cu
m=nu[ile pe m`ini. Recrea\iile sunt mai frecvente, pentru ca elevii
– unii dintre ei av`nd doar 10 ani – s= alerge ]n voie pe
coridoarele ]ntunecoase pentru a-[i pune s`ngele ]n mi[care.
Iarna trecut= a fost at`t de frig, ]nc`t p=rin\ii au adus
c=mine electrice ]n s=lile de clas=. Dar ]n septembrie, autorit=\ile
locale au interzis acest lucru deoarece ele achit= energia electric=
consumat= de [coli.
Din nou urmeaz= descrieri pentru a ar=ta amploarea
problemei.
}n fosta Uniune Sovietic=, via\a ]n timpul iernii este o lupt=
continu= pentru supravie\uire. Perspectivele sunt sumbre. Iernile
sunt foarte friguroase. Aprovizionarea cu c=ldur= se va ]nr=ut=\i
Jurnalismul pentru omul de r`nd

[i mai mult, iar aceast= situa\ie va dura ani de zile.


Mijloacele ]nvechite de distribuire a c=ldurii cauzeaz= mari
pierderi, iar bani sunt prea pu\ini pentru a pl=ti frurnizorii de
energie, care continu= s= majoreze pre\urile p`n= la nivelul pie\ei
mondiale.
Situa\ia ]n Moldova este mai proast= dec`t ]n majoritatea
\=rilor din zon=. Ea depinde ]n ]ntregime de un singur furnizor
109
de energie din Rusia, Gazprom. Dup= destr=marea Uniunii
Sovietice, ]n 1991, el i-a permis Moldovei s= adune datorii
enorme pentru energie, anul`ndu-le par\ial sau lu`nd bunuri
materiale ]n schimbul datoriilor.
Comentarii [i explica\ii date de o oficialitate.
}ns= ]n prezent compania trece la un sistem de achitare
imediat= a consumului. “Am stabilit o ]n\elegere cu consumatorii
de aici”, spune Mihai Lisnic, director general al ]ntreprinderii
mixte MoldovaGaz, reprezentant local al Gazpromului. “Vom
]ncerca s= facem fa\= situa\iei ]n iarna aceasta, ]ns= iarna viitoare
nu vom mai tolera facturi neachitate. La anul, indiscutabil, nimeni
nu va mai primi gaz f=r= a-l achita”.
Autorul face o vizit= la un spital, unde situa\ia este la fel,
dezv=luind un alt aspect al problemei.
De[i nimeni nu poate dirija for\ele naturii, moldovenii nu sunt
nici victime pasive ale frigului, a[tept`nd prim=vara care uneori
]ncepe cu adev=rat pe la sf`r[itul lunii mai. La Cead`r-Lunga, un
or=[el din sudul Moldovei, aflat ]n apropierea hotarului cu
Ucraina, coridoarele spitalului local nu sunt iluminate, economi-
sindu-se astfel energia electric=. Dar dac= deschizi vreo u[= ]n
sec\ia de maternitate, vezi ]nc=perea sc=ldat= de o lumin= vie.
Marina Cavlac, care acum dou= ore a n=scut o feti\=, este
]mpreun= cu ea. Sunt ]nvelite cu o plapum= groas= deoarece este
cam frig, bebelu[ul, Vlada, ]ns= este ]nf=[at= [i ]ntr-o p=tur=, iar
pe cap are o c=ciuli\= care ]i este tras= p`n= peste ochi.
To\i sunt preocupa\i de p=strarea c=ldurii, pentru ca Vladei
s= nu-i fie frig. “Mama [i bebelu[ul nu trebuie separa\i nici chiar
pentru o clip=”, spune asistenta Tatiana Barbova. Chiar [i atunci
c`nd a venit medicul s= examineze feti\a, ea a r=mas pe burta
mamei sale.
“O voi \ine numai l`ng= mine”, spune ea, promi\`nd chiar
s=-[i ]nc=lzeasc= s`nii ca s= nu r=ceasc= copilul ]n timpul al=pt=rii.
To\i se comport= de parc= starea lucrurilor ar fi normal=,
aceasta fiind de fapt o stare excep\ional= ]n condi\iile unei
maternit=\i. La sf`r[itul anilor ‘90, c`nd punctul de termoficare
a ]ncetat s= mai livreze c=ldur=, pruncii nou-n=scu\i mureau din
cauza frigului din saloanele ne]nc=lzite.
110
Urm`nd obiceiul sovietic, medicii separau dup= na[tere
pruncii de mame ignor`nd frigul. Doi ani ]n urma, [eful spitalului
amintit a ]ncetat aceast= practic= [i, ajutat de o asistent= din SUA,
a ]nv=\at personalul spitalului procedura de ]ngrijire a nou-
n=scu\ilor ]n condi\iile c`nd ace[tia sunt l=sa\i l`ng= mamele lor.
Rata mortalit=\ii copiilor a sc=zut la minimum, men\ioneaz= [eful
spitalului.
Aici se arat= cum o alt= persoan= face fa\= problemei, de
data aceasta un cet=\ean american.
}n Moldova activeaz= o mul\ime de exper\i str=ini, [i nou-veni\ii
adesea sunt [oca\i de faptul c= animalele de cas= mor de frig.
Ace[tia tremur= toat= ziua de frig ]n birourile guvernamen-
tale ne]nc=lzite sau sunt for\a\i s= se culce ]ncoto[m=na\i.
Majoritatea str=inilor cu func\ii ]nalte locuiesc ]n case cu ]nc=lzire
autonom=. Dar uneori, nici ]nc=lzirea autonom= nu ]i face imuni
]mpotriva iernii.
Patricia Orlowitz, un expert ]n agricultur= din Iowa care
contribuie la restructurarea gospod=riilor colective, adesea
doarme cu o pern= pe fa\= pentru a-[i \ine nasul ]n c=ldur=. Dna
Orlowitz c=l=tore[te mult prin sate, unde lipsa c=ldurii este
combinat= cu limitarea consumului de energie electric=. Unele
sate mai ]ndep=rtate au curent electric doar c`teva ore pe zi. }n
timpul acestor c=l=torii, ea atrage o aten\ie deosebit= picioarelor
sale, deoarece ]n multe cl=diri s=te[ti podelele sunt din ciment. }n
primul r`nd, ea se ]mbrac= cu ciorapi Donna Karan (cei mai gro[i
pe care-i poate g=si), apoi cu dou= perechi de ciorapi de schi, peste
care mai ]mbrac= o pereche de ciorapi ]mpleti\i manual. Ea ][i pune
cizme p`n= la genunchi, c=ptu[ite pe din=untru. “Chiar [i dup=
aceasta”, spune ea, “]mi este frig la picioare”.
Jurnalismul pentru omul de r`nd

Autorul mai viziteaz= un spital, adun`nd detalii suplimen-


tare despre modul ]n care oamenii fac fa\= problemei. Este
citat un medic.
La un spital de urgen\= din Chi[in=u aglomerat, medicii [i
asistentele constat= uneori c= este prea rece ca pacien\ii s= fie
dezbr=ca\i pentru opera\ie, deoarece administratorii ]ncearc= s=
se ]ncadreze ]n limitele bugetului spitalului pe contul deconect=-
rii ]nc=lzitoarelor pentru perioade ]ndelungate. }ntr-o sal= de
111
opera\ii, pe tavan este montat un ]nc=lzitor electric p=trat. Fiind
amplasat la vreo 1,5 metri deasupra pieptului pacientului, el
eman= ]n jos aer cald.
}nc=lzitoare electrice portabile sunt peste tot, cu toate c= sunt
permise doar ]n ]nc=perile cu pacien\i. Medicii [i surorile
medicale se adun= ]n jurul lor pentru a se ]nc=lzi, juc`ndu-se de-
a [oarecele [i pisica cu inspectorii spitalului care mai fac c`te un
raid pentru a pune m`na pe utilizatori neautoriza\i.
“Dup= ce ei pleac=, noi conect=m din nou ]nc=lzitoarele”, zice
medicul Alexandru Clim. “A[a e via\a”.
Condi\iile materiale disperate fac ca ]nfruntarea frigului s= fie
[i mai dur=. Dr. Clim nu [i-a primit salariul timp de [ase luni. Dar
cel pu\in prime[te bani c`nd ia salariul. Mul\i muncitori de la
fabrici primesc marf= ]n schimbul salariilor. Ei trebuie s= v`nd=
aceast= marf=.
Urmeaz= descrierea general= a problemelor economice
existente ]n Moldova, fiind prezentat= o persoan= concret=
drept exemplu. Muncitorii sunt nevoi\i s= v`nd= produc\ia
pe care o confec\ioneaz=.
}ntr-o dup=-amiaz= cu v`nt, o femeie supl= st= cu m`inile ]n
buzunare la marginea unei str=zi din Chi[in=u. La c`\iva metri,
trei radiatoare electrice se ]ntrez=resc din ni[te cutii. Marginile
cutiilor se deschid [i se ]nchid ]n b=taia v`ntului. Se apropie un
b=rbat [i propune 350 lei, sau circa 30 dolari, pentru un radiator.
Plec`ndu-[i capul Eugenia Sapetna, st=p`na radiatoarelor,
spune “nu”. Ea nu vrea s= scad= din pre\ ]n ajun de iarn=. “Noi
sper=m c= atunci c`nd se va r=ci timpul, oamenii vor avea nevoie
de ele [i le vom vinde”, zice femeia.
So\ul ei lucreaz= la fabrica de peste drum. }n loc de salariu,
el prime[te radiatoare, scaune, alte bunuri pe care le produce.
Dna Sapetna a v`ndut un radiator ]n aceast= diminea\=. M`ine
va reveni ]n acela[i loc. “Niciodat= nu-i va da salariul ]n bani”,
spune ea despre patronul so\ului. “Dar unde s= ne ducem?
Peste tot e la fel”.
Concluzia. Autorul revine la d-na Gri\co, dar de data aceas-
ta la ea acas=. Acum vom vedea cum lupt= ea cu frigul ]n
propria cas=.
112
Frigul necru\=tor face momentele de c=ldur= s= par= mai
dulci. La ora 16.30, dna Gri\co, care este [i [ef de studii, se
]ntoarce acas= (casa se afl= nu departe de [coal=). Ea intr= ]n casa
rece [i, f=r= a-[i scoate c=ciula de blan=, pune absent c`teva
lemne ]n soba vopsit= ]n albastru pal, care serve[te drept perete
desp=r\itor ]ntre salon [i dormitor.
Peretele este utilat cu ni[te g=uri prin care se eman= c=ldura,
aceasta fiind unica modalitate de a ]nc=lzi casa; s= \ii un ]nc=lzitor
este prea costisitor. Ea aprinde focul [i m=n`nc= c`teva ro[ii
murate. Apoi mai pune c`teva lemne pe foc, include televizorul
[i, nesco\`ndu-[i ]nc= vesta de blan= [i cu[ma, se culc= pe patul
de l`ng= perete.
Mai t`rziu, dup= cin=, c`nd peretele va ]ncepe s= emane
c=ldur=, ea ][i va scoate vesta [i puloverul [i se va culca s= doarm=,
spune ea, dar nu se va dezbr=ca de pantaloni [i nici de tricoul cu
g`t colant, ]nvelindu-se [i cu o plapum= groas=.
Peretele se va mai ]nc=lzi [i spre miezul nop\ii va deveni ]ntr-
at`t de fierbinte, ]nc`t ea va fi nevoit= s= treac= pe un alt pat, din
partea opus= a camerei, mai departe de c=ldur=.

Pentru coresponden\a cu G. Pascal Zachary,


scrie\i la gregg.zachary@wsj.com

Jurnalismul pentru omul de r`nd

113
Heat Is a Luxury in Moldova

Supplier Lifts Prices, Pets Freeze


By G. Pascal Zachary
Staff Reporter of The Wall Street Journal

HINCESTI, Moldova — Standing in the lobby of the local


middle school, the walls lined with photographs of alumni, Lydia
Gritsco beams as she ticks off their achievements.
This student who became the country’s top banker. That one
who became a lawyer with the biggest charity. A third who runs
a big winery.
Ms. Gritsco has taught many fine youngsters in her 27 years
here, but she’s stopped dreaming of the great things they’ll go
on to do. Now, it is enough if they don’t freeze.
Keeping warm is imperative in a school, a town and indeed a
country that lacks heat in the dead of winter — a real hardship in
a place that gets as cold as Wisconsin. Here in the eastern reaches
of Europe, temperatures in early December hover around
freezing, dipping some days down to zero.
Just look at Ms. Gritsco, a red-haired woman with an easy
laugh and twinkling eyes. She wears a thick fur hat, bulky wool
pants, a red turtleneck, a heavy wool sweater, a thick fleece vest
and a six-foot long scarf. And that’s what she wears inside.
“Sometimes, it’s a relief to leave the building,” she says, her
breath condensing in the air. “It’s warmer outside.” Life in a truly
frozen land puts the irritations Americans experience in winter
— snow-packed driveways, dead batteries, frozen pipes – into
perspective.
In the numbing cold here, teaching makes way for mere
survival. Students wear hats in class. Penmanship standards are
114
relaxed so they can write with gloves on. Breaks are more
frequent so that students — some as young as 10 years old — can
race up and down darkened corridors to get their blood moving.
Last winter, the cold was so bad that parents brought electric
heaters into classrooms, plugging them into wall sockets. But in
September, the local government banned the practice. (It pays
the school’s electric bills.)
Throughout the former Soviet Union, simply living is a
struggle in winter. The outlook is bleak. This winter is bad. The
lack of heating is likely to get worse — and last for many years.
Outdated means of heat distribution results in a lot of waste,
and there is too little money to pay energy suppliers, who are
steadily raising prices to the world-market level.
Moldova is worse off than most places in the region. It
depends entirely on a single Russian supplier for its energy. After
the Soviet breakup in 1991, the supplier, Gazprom, let Moldova
pile up huge energy debts and then wrote them off periodically
or took property in exchange for debt.
But the company is moving to a full pay-as-you-go basis. “We
have made a deal with consumers here,” says Mihai Lesnic,
director of MoldovaGaz, Gazprom’s local agent.
“We’ll manage to cope with the situation this winter, but
these unpaid bills won’t continue next winter. By then no one
will get gas without payment, absolutely.”
Although they are at the mercy of forces beyond their control,
Moldovans aren’t passive victims of the cold, pining for a spring
that may not burst forth until late May. At a hospital in Ceadar
Lunga, near the Ukrainian border in southern Moldova, hallways
are dark to save electricity. But push through a door in the
maternity ward and a room is bathed in bright light. A woman
Jurnalismul pentru omul de r`nd

lies under the covers with her baby girl, born just two hours ago.
The air is cool, but the infant, Vlada, is swaddled in a blanket
and wears a cap pulled down low on her brow.
Everyone is obsessed with keeping Vlada warm. “Mother and
baby should not be separated, even for a minute,” says the nurse,
Tatiana Barbova. Even when a doctor came to examine Vlada,
he kept the baby on the belly of her mother, Marina Cavlac.
115
“I will stay very close to my baby always,” she says, even
promising to warm her breasts so that her child isn’t cold when
she feeds.
The measures may seem normal but actually reflect a
revolution in maternity care here. In the late 1990s, as the heating
crisis worsened, newborn babies died of exposure in unheated
hospital nurseries.
Following Soviet custom, doctors took away babies from their
mothers at birth and placed them in cribs, ignoring the cold. Two
years ago, the chief of this hospital halted the practice and, with
the help of an American nurse, taught nurses to swaddle babies
and keep them with their mothers at all times. The rate of infant
mortality has plunged, the hospital chief says.
Moldova has a large community of foreign aid workers, and
newcomers to the country are often shocked to have pets freeze
to death, to shiver through days in unheated government offices
or to be forced to go to bed wearing ear muffs. Most senior
foreigners live in homes with private boilers, rather than the
communal heating systems in use on many blocks in Moldova.
Still, this gives them no immunity to the winter.
Patricia Orlowitz, an Iowa-raised farm expert who helps to
break up Soviet-style collectives, often sleeps with a pillow over
her face to keep her nose warm. Ms. Orlowitz travels to villages
in the countryside, where heat scarcity is compounded by
electricity rationing, which leaves some remote villages with only
a few daytime hours of power. On these trips, she pays special
attention to her feet, since many village buildings have only
concrete floors. First she puts on Donna Karan super-opaque
tights (the thickest she can find), then two pairs of ski socks,
followed by a pair of hand-knitted socks. Then she dons knee-
high L.L. Bean boots lined with Thinsulate. “Even then,” she says,
“I’ve gotten cold feet.”
At a busy emergency hospital in the capital of Chisinau,
doctors and nurses sometimes find it too chilling to undress a
patient and operate, because administrators often keep within
their budgets by shutting off the boiler for long stretches. In
one operating room, there’s a boxy electric heater bolted to
116
the ceiling. Five feet above a patient’s chest, it shoots down
warm air.
Portable electric heaters are everywhere, although they are
supposed to be used for patients only. Physicians and nurses
gather around them to stay warm, playing a game of cat-and-
mouse with hospital inspectors, who stage raids to nab
unauthorized users.
“When they leave, we plug the heaters back in,” says
Alexandru Clim, a physician. “That’s life.”
Desperate economic straits make coping with the cold even
tougher. Dr. Clim hasn’t been paid for six months. But at least
he gets money when he is paid. Many factory workers receive
goods in lieu of wages.
They must sell them. One windy afternoon, a slender woman
stands on a Chisinau street with her hands in her pockets, a few
feet behind three gleaming electric radiators, the sides of their
packing boxes flapping open and shut. A man walks up and
offers 350 lei, or about $30, for a radiator.
The woman, Eugenia Sapetna, says no, her eyes on the
ground: She won’t give a discount with so many cold days to
come. “We hope it will get colder and people will need them
and we will sell them,” she says.
Her husband works in the factory across the street. Instead of
a salary, he gets radiators, chairs, other stuff that he makes. Ms.
Sapetna sold a radiator this morning. Tomorrow, she will be back
in the same spot. “They will never give him cash wages,” she
says of her husband’s employer. “But where should he go?
Everywhere else is the same.”
The relentless cold makes moments of warmth sweeter. At
4:30 one afternoon, Ms. Gritsco, the head teacher, returns to a
Jurnalismul pentru omul de r`nd

three-room cottage a short walk from the school. She enters a


cold house and, without taking off her fur hat, absently places a
few hunks of wood into a stove built into a pale-blue wall
separating her sitting room and her bedroom.
The wall, equipped with vents to radiate heat, is the sole
method of heating her house; running a space heater costs too
much. She lights the fire and has a snack of pickled tomatoes. Then
117
she puts more wood into the stove, turns on the TV and, still in her
fleece vest and hat, lies down on a bed next to the wall.
Later, after dinner, as the wall starts to radiate heat, she’ll
remove the vest and sweater and lie down to sleep, she says,
still wearing the pants and turtleneck and clutching heavy
blankets.
The wall will get warmer and by midnight become so hot that
she will wake up and move to a second bed across the room, far
enough away from the heat so that she can sleep.

Write to G. Pascal Zachary at


gregg.zachary@wsj.com

118
Un grup de entuzia[ti ofer=
sprijin p=rin\ilor imigran\i,
ajut`ndu-i s= se integreze
social

De David Cho, reporter la Washington Post


The Washington Post
30 aprilie 2001
Comentarii de Arnold Isaacs

Farfurii cu orez galben [i tortilla sunt ]mp=r\ite celor prezen\i,


aroma lor trezind asocia\ii pl=cute mamelor latino-americane
care s-au adunat la al doilea dejun ]n rulota Mariei Demarest din
spatele {colii Primare Bailey.
}n timp ce m=n`nc=, femeile stau la taifas vorbind ]n spaniol=,
unele \in`ndu-[i pruncii ]n bra\e, altele venite cu pu[ti g=l=gio[i
care alearg= unul dup= altul. Unele dintre aceste mame vor
r=m`ne aici pentru a-[i petrece cea mai mare parte a zilei.
Atunci c`nd scrie\i articole de actualitate, g`ndi\i-v= c=
folosi\i un teleobiectiv. Articolul trece de la un plan la altul,
descriind tabloul general, ca mai apoi s= ]nceap= o exami-
nare mai am=nun\it= a detaliilor care sus\in sau explic=
tema general=. Acest articol ]ncepe cu un prim-plan: scena
Jurnalismul pentru omul de r`nd

din rulota Mariei Demarest. Autorul folose[te astfel de


detalii ca mirosul, sunetele [i ceea ce vede ]n rulot= pentru
a face o descriere vie [i real= a scenei, [i pentru a trezi
curiozitatea cititorului.
Nu orice [coal= ]i poate face pe p=rin\ii imigran\i s= se simt=
at`t de bine. Unii p=rin\i se simt nesigur, fiind intimida\i de
complexitatea sistemului educa\ional din Statele Unite. Pentru
119
al\ii, ideea particip=rii la procesul de [colarizare a copilului lor este
la fel de greu de p=truns ca [i engleza pe care de-abia o ]n\eleg.
}ns= {coala Primar= Bailey este altfel. P=rin\ii imigran\i se simt
aici ca acas=, iar cauza este Maria Demarest. Originar= din
Columbia, ea tr=ie[te ]n aceast= \ar= din 1972 [i a fost printre
primii p=rin\i care 10 ani ]n urm= au fost ale[i s= fie p=rin\i de
leg=tur=, c`nd [colile din regiunea Fairfax au ini\iat un program
pentru a u[ura adaptarea familiilor imigrate din alte \=ri.
Alineatele trei [i patru ]ncep s= explice situa\ia [i s= r=s-
pund= la ]ntrebarea “[i ce dac=?” (“care este rostul artico-
lului?”), explic`nd tema articolului [i de ce este el intere-
sant, important sau relevant.
}n prezent exist= 110 p=rin\i de leg=tur= ]ntr-un sistem [colar
de 160.000 de elevi. Aproximativ o treime din elevi apar\in
minorit=\ilor etnice.
Aici autorul trece la un plan mai general pentru a ar=ta
tabloul ]n ]ntregime. Aceasta ilustreaz= faptul, c= inten\ia
articolului nu este numai de a dezv=lui ceva neobi[nuit sau
interesant de la o [coal= primar=, articolul explic= ni[te
evenimente mai importante care se petrec ]n general ]n
societate.
P=rin\ii elevilor de le [coala Bailey [tiu c= Demarest, fiind ea
]ns=[i imigrant=, le va ]n\elege problemele [i grijile. Ea ]i
sf=tuie[te ce formulare trebuie s= completeze, unde s= ob\in=
asigurarea medical= pentru copiii lor, ce teme pentru acas=
ace[tia trebuie s= fac=. }n timpul [edin\elor cu profesorii, ea
traduce ambelor p=r\i [i merge [i la copii acas= c`nd apar
probleme.
Autorul aduce exemple concrete pentru a explica la ce
folose[te “leg=tura dintre p=rin\i” [i de ce aceasta este util=
[i necesar=.
Mamele din rulota lui Demarest continu= discu\ia ]n timp ce
gust= din tortilla, dna Demarest r=spunz`nd la solicit=rile
telefonice permanente. Un profesor are nevoie de Maria ]n clas=.
“Uneori e nebunie mare pe l`ng= rulota mea”, spune
Demarest plec`nd. “Avem aici at`\ia p=rin\i care vin la noi de
pretutindeni... Mul\i dintre ei se tem de [coli, a[a c= trebuie s= le
120
cre=m o atmosfer= ca acas=, unde ei s=-[i poat= petrece timpul,
s= comunice cu al\i p=rin\i, chiar [i s= m=n`nce. Eu le spun mereu
c= rulota mea le apar\ine”.
Autorul trece din nou la prim-planul ac\iunii pentru a
dezv=lui detalii din scena de deschidere, [i pentru a ne
prezenta spusele lui Demarest printr-un citat. Citatul
r=spunde ]n continuare la ]ntrebarea “[i ce dac=?” — ne
face s= ]n\elegem de ce lucrul efectuat de Demarest este
important.
La fel ca Demarest, majoritatea p=rin\ilor de leg=tur= sunt
imigran\i, to\i (]n afar= de 6 persoane) sunt bilingvi, spaniola [i
coreeana fiind cele mai des ]nt`lnite limbi.
Programul a ]nceput ]n 1990, c`nd num=rul copiilor imigran\i
ce se ]nscriau la [coli, a ]nceput s= creasc= vertiginos, iar
administratorii [colilor [i profesorii au sim\it nevoia ca cineva s=
le ]ntre\in= leg=tura cu p=rin\ii.
Sub aspectul diversit=\ii culturale [coala Bailey este una din
primele pe \ar=, av`nd elevi din 45 de \=ri, care vorbesc 20 de
limbi. Aproximativ 70% dintre ei studiaz= engleza ca a doua
limb=.
}nainte de ini\ierea acestui program, ]n cazul ]n care profesorii
telefonau p=rin\ilor pentru a-i invita la [edin\e, deseori nu se
puteau ]n\elege, ace[tia din urm= neposed`nd limba englez=.
Acum, Demarest discut= la telefon.
}n aceste trei alineate autorul l=rge[te orizontul de aborda-
re, explic`nd mai am=nun\it situa\ia general=. Detaliile
despre [coala Bailey ]l ajut= pe cititor s= ]n\eleag= care sunt
problemele existente acolo [i de ce este nevoie de un
program ca acesta.
„}i reu[e[te foarte bine s= atrag= p=rin\ii la [coal=”, spune
Jurnalismul pentru omul de r`nd

directorul [colii Carol Franz. „Mai ales atunci c`nd p=rin\ii nu


au acte de imigrare [i le este fric= s= se prezinte. Maria reu[e[te
s=-i conving= c= este foarte important ca ei s= vin= la [coal=.”
Spusele directorului [colii ne prezint= un alt punct de
vedere [i ne demonstreaz= ]nc= o dat= c= programul este
util. Noi ]n\elegem c= directorul unei [coli trebuie s= [tie
care sunt condi\iile [i problemele acesteia, [i de aceea avem
]ncredere ]ntr-o astfel de surs=.
121
De[i aceast= munc= de stabilire a leg=turilor cu p=rin\ii nu se
consider= drept o norm= deplin= de munc=, unii p=rin\i spun c=
lucreaz= p`n= la 50 de ore pe s=pt=m`n=.
Ann Doan, una din cei patru p=rin\i de leg=tur= vietnamezi,
][i ]mparte timpul ]ntre patru [coli. Ea petrece deseori ore ]n [ir
la telefon, ]ncerc`nd s=-i conving= pe p=rin\i s= vin= la [edin\e.
Ea spune c= ]n Vietnam profesorii nu prea doresc ca p=rin\ii s= se
implice ]n treburile [colii. “Aici unii p=rin\i lucreaz= c`te 12, 14
ore pe zi [i g`ndesc astfel: “p=i, bine, ]mi las copilul la [coal= ca
]n \ara noastr= [i nu-mi mai fac griji”, zice Doan. “Eu ]ncerc s=-i
conving c= a[a nu e bine”.
David Rivera, originar din Guatemala, spune c= ]n calitate de
p=rinte de leg=tur= la {coala Medie din Glasgow el le ajut=
p=rin\ilor s=-[i rezolve diverse probleme: de chirie, s= g=seasc=
informa\ie privind cet=\enia sau s= ob\in= permis de conducere,
]i ]ndreapt` la agen\ii de asigur=ri medicale ce ajut= imigran\ii –
ironia sor\ii, spune el, deoarece ca angaja\i pe jum=tate de
norm=, p=rin\ii de leg=tur= nu au dreptul la asigurare medical=
din partea sistemului [colar.
Aceste dou= noi exemple ne demonstreaz= c= articolul nu
prive[te o singur= persoan= sau un grup de p=rin\i imi-
gran\i, vorbitori de spaniol=. Demarest reprezint= un grup
cu mult mai mare [i mai divers.
Nu demult, p=rin\ii de leg=tur= – care sunt pl=ti\i cu 17 dolari
pe or= — au ]nceput s= discute posibilitatea de a se asocia pentru
a cere beneficii. Anul acesta Consiliul {colar le-a refuzat cerin\ele.
Dar [i f=r= beneficii, spune Demarest, ea nu va renun\a niciodat=
la munca ei. Ca un fel de explica\ie ea poveste[te urm=toarea
]nt`mplare:
}ntr-o zi, un b=tr`n latino-american a venit la rulota ei. Acesta
avea o durere cumplit= de din\i, dar nu avea bani ca s= pl=teasc=
la dentist. Un vecin i-a spus s= mearg= la Demarest. O mam=
care era acolo cuno[tea un dentist latino-american prin apropi-
ere, care i-ar scoate dintele cu 45 de dolari. O alt= mam= a sugerat
s= adune bani de la p=rin\i, iar un asistent social al [colii, care
era prin preajm= cu ma[ina ]n acel moment, s-a oferit s=-l duc=
pe b=tr`n la dentist.
122
A doua zi, b=tr`nul a venit din nou la rulot=. Dentistul ]i oferise
o reducere [i el s-a ]ntors s= restituie banii r=ma[i. „Mici miracole
]n fiecare zi”, spune Demarest z`mbind. „Mici miracole ce se
petrec ]n rulota asta”.
Situa\ia descris= ne ajut= s= ]n\elegem importan\a muncii
dnei Demarest care duce la solu\ionarea unor probleme
reale. Citatul contribuie la elocven\a articolului.
Iat= c= a ajuns [i ]n clas=. Mama unui b=iat care are dificult=\i la
citire a fost chemat= la [coal= pentru c= b=iatul nu-[i f=cea temele.
Cu o min= lipsit= de orice expresie mama se uit= la profesoara care
vorbe[te engleze[te. Nu ]n\elege nici un cuv`nt.
Demarest ]i face semn profesoarei s= continue lec\ia. Ea ]i [opte[te
mamei la ureche ]n spaniol=, explic`ndu-i ce face profesoara [i de
ce fiul ei are probleme. Cu ]ncetul, mama ]ncepe s= ]n\eleag=. Ea se
apleac= ]nainte pentru a vedea mai bine [i se uit= cu ochii larg
deschi[i cum fiul ei cite[te c`teva cuvinte din carte.
Ave\i grij= s= fac= acela[i lucru [i acas=, o instruie[te profesoara.
Demarest ]i traduce spusele profesoarei, totodat= lini[tind-o.
Mama d= afirmativ din cap [i z`mbe[te timid.
“V= mul\umesc… foarte mult”, reu[e[te ea s= spun= ]n englez=
la sf`r[itul lec\iei.
Apoi adaug= ]n spaniol=: “V= sunt foarte recunosc=toare
pentru tot ce face\i pentru fiul meu”.
Aici reporterul ne prezint= un exemplu al problemelor cu
care se confrunt= Demarest [i o descrie cititorului ]n plin=
activitate — o ilustrare concret= a temei articolului. Acest
exemplu face articolul mai viu [i mai real, mai util cititorului.
Cit`nd aceast= mam= ca [i, anterior, pe directorul [colii,
autorul aduce ]n prim-planul ac\iunii ]nc= un erou, astfel
sporind importan\a articolului [i ad=ug`nd o latur= emo-
Jurnalismul pentru omul de r`nd

\ional= la opera sa (deoarece munca prestat= de Demarest


este necesar=). Ar fi trebuit oare acest exemplu plasat mai
la ]nceputul articolului?

123
School Liaisons Open Arms,
Doors to Immigrant Parents

By David Cho, Washington Post Staff Writer


The Washington Post
April 30, 2001

Plates of yellow rice and tortillas are passed around, the aroma
warmly familiar to the Latino mothers who have gathered for
brunch in Maria Demarest’s trailer behind Bailey’s Elementary
School.
The women chat in Spanish as they eat, some with babies in
their arms, others with toddlers who scream delightedly as they
chase one another. Some of the mothers will stay and socialize
for the better part of the day.
Not every school makes immigrant parents feel so comfortable.
Some parents shy away, intimidated by the complexities of the
U.S. educational system. For others, the thought of participating
in their child’s schooling is as incomprehensible as the English they
barely understand.
But Bailey’s Elementary School is different. Immigrant parents
feel at home there, and the reason is Maria Demarest. A native
of Colombia who has lived in this country since 1972, she was
one of the first tapped to be a parent liaison 10 years ago when
Fairfax schools initiated a program to ease the way for families
from other countries.
Today there are 110 parent liaisons in the school system of
160,000 students. About a third of the students are ethnic
minorities.
Bailey’s Elementary parents know that Demarest, as an
immigrant herself, will understand their questions and concerns.
124
She will tell them which forms they need to complete, where to
get medical insurance for their family, what homework their
children should be doing. She will interpret when they have a
teacher conference, and she will visit them at home if problems
arise there.
The mothers in Demarest’s trailer continue to talk. Nearby,
she is busy answering the incessantly ringing phone. A teacher
needs her in a classroom.
“It does get a little crazy around my trailer,” she says as she
scurries off. “We have so many parents coming in now from all
over. . . . So many feel afraid of the schools. So you have to create
for them a kind of home here, where they can hang out, say hi,
get together, eat. I always say my trailer belongs to them.”
Like Demarest, most of the other parent liaisons are immig-
rants, and all but six are bilingual, with Spanish and Korean the
most common foreign languages spoken.
The program began in 1990, when immigrant children began
enrolling in greater numbers and school administrators and
teachers saw the need for someone to focus on reaching out to
their parents.
Bailey’s has one of the county’s most culturally diverse
enrollments, with 45 countries and 20 languages represented.
Before the program, when teachers would call to arrange parent
conferences, often the adult who answered the phone spoke
little or no English. Now Demarest makes those calls for them.
“She does a wonderful job of drawing everybody in,”
Principal Carol Franz said. “Especially if a parent is undocumen-
ted, they might be afraid. Maria has a way of overcoming that
and lets them know it’s very important for them to come to
school.”
Jurnalismul pentru omul de r`nd

Although the parent liaisons are considered part time, some


say they work up to 50 hours a week.
Ann Doan, one of four Vietnamese liaisons, divides her time
among four schools. She frequently spends hours on the phone
at night, persuading parents to come for a teacher conference.
In Vietnam, she said, there is no equivalent of a PTA; parents are
expected to stay out of the teacher’s business. “Some parents
125
/here/ work 12, 14 hours a day, and they think, ‘Okay, I’ll just
leave my child at school like in my country and that’s enough,’ “
Doan said. “I try to tell them that’s wrong.”
As the liaison at Glasgow Middle School, David Rivera said
he has helped parents deal with landlord issues, given them
information about citizenship and helped them obtain driver’s
licenses. Rivera, a native of Guatemala, also directs them to
medical insurers who help immigrants — an irony, he says,
because, as part-time employees, liaisons do not qualify for
health insurance from the school system.
Lately, the liaisons — who are paid $17 an hour — have been
talking about joining together to get benefits. The School Board
turned them down this year.
Even without benefits, Demarest says she will never give up
her job. By way of explanation, she relates this story:
One day, an elderly Latino man came to her trailer. He had a
toothache but had neither a dentist nor the money to pay for
one. A neighbor told him to see Demarest. A mother there that
day said she knew a Latino dentist nearby who would pull the
man’s tooth for $45. Another mother suggested they take up a
collection. A school social worker who dropped by at that
moment offered to drive the man to the dentist.
The next day, the man returned to the trailer. The dentist had
given him a discount, so he came back to return the rest of the
money. “Small miracles every day,” Demarest says, smiling.
“Small miracles happen in that trailer.”
She has reached the classroom now. The mother of a first-
grade boy who is struggling with reading has been called in
because he hasn’t been doing his homework. The mother stares
blankly at the teacher, who is speaking English. She can’t
understand a word.
Demarest walks in and signals the teacher to continue the
lesson. In Spanish, she whispers in the mother’s ear, explaining
what the teacher is doing and why her son is having trouble.
Slowly the mother becomes engaged. She leans over for a better
view, and her eyes widen as her son slowly reads a few words
from the book.
126
Make sure he does this at home, the teacher instructs.
Demarest translates for the mother, adding soft reassurances.
The mother nods and smiles shyly.
“Thank you . . . so much,” she manages to say in English at
the end. Then, in Spanish: “I greatly appreciate all you are doing
for my son.”

Jurnalismul pentru omul de r`nd

127
O clinic= juridic= acord=
asisten\= muncitorilor

O institu\ie din Washington D.C. sprijin= lupta pentru


ap=rarea drepturilor
De Sylvia Morena, reporter la Washington Post
The Washington Post
Luni, 30 Aprilie, 2001, Edi\ie Final=
Comentarii de Arnold Isaacs

Edward Dailey a muncit din greu toat= via\a. Are pielea aspr=,
iar ochii alba[tri-tulburii sunt ]ncercui\i de riduri. Unghiile de la
m`ini sunt ]mb`c[ite cu murd=rie, iar ]ncheieturile degetelor —
grosolane. Are tatuat: L-O-V-E (dragoste) pe m`na dreapt=, H-
A-T-E (ur=) pe st`nga.
Un ]nceput viu care ]\i atrage aten\ia. Detaliile neobi[nuite
suscit= interesul cititorului: cine este Edward Dailey [i ce
urmeaz= s= afl=m despre el?
Dailey a lipit afi[e pentru una [i aceea[i companie timp de 34
de ani. }n septembrie, ]n timp ce ducea o scar=, a lunecat pe iarba
ud= [i a c=zut. Nemaifiind ]n stare s= munceasc= [i refuz`ndu-i-
se orice compensare, el este pe cale de a-[i pierde casa, de a i se
deconecta energia electric=, telefonul [i gazul.
El a venit ]n aceast= sear= de prim=var= s=-[i spun= povestea
la singura consulta\ie juridic= din zona Washington-ului care are
menirea s= ajute oameni ca el: cu venituri mici, muncitori care
nu au bani s= angajeze avoca\i ca s= lupte pentru drepturile lor.
Dailey [i so\ia sa Mary cresc un nepot de 12 ani [i tr=iesc din
credite b=ne[ti [i m`ncarea primit= de la o fiic=, un frate [i un
fost cumnat. “Nu mai avem pe altcineva de la care s= putem
]mprumuta”, spune Mary Dailey.
128
Alineatele doi, trei [i patru r=spund la ]ntrebarea “[i ce
dac=”. Ele relateaz= faptele importante despre Dailey (c= el
a fost r=nit, nu este ]n stare s= lucreze, [i c= are probleme
financiare) [i explic= subiectul articolului (existen\a unui
program care acord= asisten\= juridic= persoanelor ce nu-[i
pot permite s= pl=teasc= un avocat).
Exemplele men\ionate din via\a familiei Dailey aduc probe
concrete despre problemele lor economice [i efectul pe
care ]l are handicapul asupra vie\ii lui.
}n timpul dezvolt=rii prospere a economiei, c`nd rata
[omajului atinge un nivel record, exist= mul\i muncitori ca
Dailey. Ei sunt folosi\i sub capacitatea lor sau se face abuz de ei,
fiind “trata\i ca muncitori de care po\i dispune dup= plac”, spune
Judith M. Conti, cofondatoare a Centrului pentru Justi\ia Muncii
din Washington D.C.
}n Washington, de patru ani exist= un vid de asisten\= juridic=
pentru muncitorii s=raci care n-au sindicatele lor sau care
lucreaz= ]n companii mici, spune Kerry O’Brien, alt fondator al
Centrului. “Noi suntem linia lor de ap=rare”, spune ea.
}n 1998, un raport al Asocia\iei Baroului din Washington D.C.
ar=ta c= deseori muncitorii nedocumenta\i erau supu[i abuzu-
rilor din partea patronilor, inclusiv se ]nc=lcau legile cu privire la
salarizare [i se refuza de a pl=ti orele suplimentare, sau se f=ceau
calcule gre[ite ]n statele de plat=.
}n aceste trei alineate reporterul explic= situa\ia general=:
care este problema, de ce este nevoie de un program de
asisten\= juridic=. Citatul propus sus\ine aceast= informa\ie
printr-un limbaj captivant, trat`nd tema din punct de
vedere uman.
{apte luni ]n urm=, Conti [i O’Brien au creat Centrul pentru
Jurnalismul pentru omul de r`nd

Justi\ia Muncii din Washington [i au fondat o institu\ie care s=


apere drepturile muncitorilor, cu program ]n zilele de miercuri
de la ora 6 la 8 seara.
}n una din zile, cu o jum=tate de or= ]nainte de deschiderea
consulta\iei juridice, patru persoane deja erau ]nscrise:
Un menajer care face cur=\enie la oficiile Bethesda [i care a adus
cotoarele de plat= unde se vede clar c= lucreaz= 45 de ore pe
s=pt=m`n=, dar e pl=tit numai pentru 40.
129
O [oferi\= de autobuz care a fost pedepsit= pentru dep=[irea
vitezei [i a fost concediat= dup= aceasta, dar i s-a promis slujba
]napoi dac= i se retrag acuza\iile. Acestea i s-au retras, ]ns= ea nu a
fost reangajat=.
O poli\ist= de la eliber=ri condi\ionate care a fost r=nit= ]n timpul
serviciului [i i s-a refuzat compensa\ia de rigoare; ea se ocup=
singur= de cazul s=u, dar are nevoie de consulta\ii.
O reprezentant= a serviciului pentru consumatori care spune
c= supraveghetorul ei o h=r\uie[te verbal.
Aici, exemplele concrete ]l ajut= pe cititor s= ]n\eleag= mai
bine esen\a institu\iei ce acord= asisten\= juridic=: cine o
viziteaz=, cu ce probleme vin ace[ti oameni, de ce este
nevoie de serviciile ei.
Unele pl`ngeri au temei, altele nu, ]ns= toate sunt ascultate.
Zugravul Gregorio Castillo, un imigrant din Salvador, care s-a
mutat ]n District doi ani ]n urm=, avea o reclama\ie temeinic= ]n
opinia avoca\ilor. Fostul patron al lui Castillo ]i datoreaz= 2.740
de dolari pentru trei s=pt=m`ni de lucru [i ore suplimentare din
luna august.
“Dac= tot nu vroia s= m= pl=teasc=, am ]ncetat s= lucrez la el”,
a spus Castillo ]n spaniol=. “Apoi s-a enervat pentru c= m-am dus
la el acas= [i mi-am cerut banii”.
Un voluntar, care a discutat cu Castillo ]n spaniol=, [i avocatul
au scris o reclama\ie adresat= Oficiului pentru Plata Muncii din
Washington D.C. O’Brien [i Conti, de asemenea, au promis s=-i
g=seasc= un avocat care s=-l dea ]n judecat= pe contractor.
Aceast= situa\ie ilustreaz= genul de servicii pe care le
presteaz= juri[tii consulta\iei [i reprezint=, de asemenea, un
exemplu care sus\ine temele principale ale articolului.

130
Law Clinic Is Giving Workers
A Voice

D.C. Organization Helps Fight for Rights


By Sylvia Moreno, Washington Post Staff Writer
The Washington Post
April 30, 2001, Monday, Final Edition

Edward Dailey has worked hard all his life. Weathered skin.
Cloudy blue eyes swimming in wrinkles. Fingernails encrusted
with dirt and knuckles coarse and tattooed: L-O-V-E on the right,
H-A-T-E on the left.
Dailey has pasted billboards for the same company for 34
years. But in September, he slipped on wet grass while carrying
a ladder and fell.
Unable to work and denied worker’s compensation benefits,
he’s about to lose his house, his telephone, the lights and the gas.
He has come this spring evening to tell his story to the only
legal clinic in the Washington area designed to help people like
him: low-income, working-class employees without the money
to hire lawyers to fight for their jobs, their benefits or their dignity.
Dailey and his wife, Mary, who are raising a 12-year-old grand-
son, live on cash loans and gifts of food from a daughter, a
brother and an ex-brother-in-law. “There’s not anybody else we
Jurnalismul pentru omul de r`nd

can borrow from,” Mary Dailey said.


At a time of abundant prosperity and record low unemployment,
there are plenty of workers like Dailey. They are underemployed or
abused; they “are being treated as disposable,” said Judith M. Conti,
a co-founder of the D.C. Employment Justice Center.
In 1998, a report by the D.C. Bar Association said that
undocumented workers often were subjected to abuses by
131
employers, including violations of minimum wage laws, denial
of overtime and wrongful payroll deductions.
Seven months ago, Conti and Kerry O’Brien created the D.C.
Employment Justice Center and started a workers rights clinic
on Wednesdays from 6 to 8 p.m.
A half-hour before the legal clinic opened recently, four
workers were already signed in:
A janitor who cleans Bethesda offices and has the pay stubs
to show he works 45 hours weekly but gets paid for 40. A bus
driver who was stopped for speeding, was fired but was
promised her job back if she was cleared of charges. She was,
but was not rehired. A probation officer who was injured on the
job, was refused worker’s compensation, was representing
herself and wanted advice. A customer services representative
who said her supervisor was verbally harassing her.
Some grievances have merit; some don’t. All get an audience.
House painter Gregorio Castillo, a Salvadoran immigrant who
moved to the District two years ago, had a claim, lawyers
thought. Castillo’s former boss owes him $ 2,740 for three weeks
of work and for overtime dating to August.
“Since he didn’t want to pay me, I stopped working for him,”
Castillo said in Spanish. “Then he got mad because I went to his
house and asked for my money.”
A volunteer, who interviewed Castillo in Spanish, and a
lawyer filled out a claim on the spot for the house painter to mail
to the D.C. Office of Wage-Hour. O’Brien and Conti also
promised to find a lawyer to sue the contractor for him.

132
}nv=\=tura ca afacere de
familie

Trei genera\ii de femei dintr-o familie din West Balti-


more ]nva\= la Colegiul Sojourner-Douglass
De Kimberly A.C. Wilson
The Baltimore Sun
Luni, 23 aprilie , 2001
Comentarii de Arnold Isaacs

Sandra, Victoria [i Amanda sunt cele mai active studente ]n


clasa de matematic= a domnului Andrew. Ele stau una l`ng= alta
de-a lungul peretelui din spate [i noteaz= totul ]n am=nunte.
C`nd uneia ]i reu[e[te un r=spuns corect, celelalte dau afirmativ
din cap [i z`mbesc. Un r=spuns gre[it provoac= dou= grimase
similare. Adunate ]n jurul unui manual, pentru a rezolva o
problem= de geometrie, ele se h`rjonesc ca ni[te surori.
Sandra are cuv`ntul hot=r`tor: totu[i Victoria este fiica ei, iar
Amanda - nepoat=.
}n loc s= ]nceap= cu ceea ce este neobi[nuit — aduc`nd
astfel o “noutate” —, autoarea ][i ]ncepe articolul descriind
trei femei la lec\ie, suger`nd astfel o leg=tur= ]ntre ele. Apoi
ne surprinde, atunci c`nd explic= leg=tura dintre ele.
Provoc`nd cititorul s= a[tepte aceast= explica\ie, care vine
Jurnalismul pentru omul de r`nd

mai t`rziu, autoarea creeaz= o stare de tensiune [i un efect


dramatic, articolul devenind mai captivant. Dar trebuie s=
observa\i c= autoarea nu a am`nat elementul de surpriz=
prea mult. Dac= aceast= dezv=luire ar mai fi ]nt`rziat cu
c`teva alineate, cititorul s-ar fi plictisit sau [i-ar fi pierdut
r=bdarea, renun\`nd s= citeasc= mai departe.
Reprezent`nd trei genera\ii ale unei familii din West Balti-
more, Sandra Davidson, 53 de ani, Victoria Adams-Kennedy, 37
133
de ani, [i Amanda Aleong, 18 ani, petrec fiecare sear= de miercuri
]n aceea[i clas= de matematic= a colegiului Sojourner-Douglass.
Nu exist= statistici cu privire la membrii unei familii din
genera\ii diferite care ]nva\= la [coal= ]n aceea[i clas=. }ns= cazul
Davidson, Adams-Kennedy [i Aleong reprezint= o excep\ie la
colegiul privat din East Baltimore.
“Ne-am dus ]mpreun= la [coal= [i cei de la ]nmatriculare, [i
profesorii, au exclamat: “Trei genera\ii, vai, minunat!” spune
Adams-Kennedy.
Acest citat ajut= cititorul s= ]n\eleag= c`t de neobi[nuit este
faptul ca membrii unei familii, reprezent`nd trei genera\ii,
s= ]nve\e ]n aceea[i clas=. Citatul contribuie la aspectul
emo\ional al articolului: surpriza [i pl=cerea.
Aleong [i Davidson s-au ]nscris la anul ]nt`i luna trecut=, la
]ndemnul lui Adams-Kennedy, student= ]n anul doi la profilul
de business. Toate trei studiaz= ]n clasa de algebr= [i geometrie
a lui Lewis Andrew, unde o duzin= de studen\i le-au remarcat
pe cele trei femei (aceia[i pome\i ]nal\i ai obrajilor [i acelea[i
m`ini lungi [i plinu\e).
“Eu le-am spus c`t de mult= speran\= ]mi inspir= ele”, spune
un coleg de clas=. „Ele ne fac pe fiecare din noi s= persever=m”.
Prin acest citat autoarea ne face s= realiz=m c= ]n afar= de
aceast= situa\ie neobi[nuit= mai este ceva; [i pentru al\i
studen\i prezen\a unei mame [i a unei bunici la universitate
poate avea un efect stimulator.
Anume perseveren\a [i trecutul comun le-au f=cut pe
Davidson, Aleong [i Adams-Kennedy s= se ]nscrie la colegiu.
Povestea a ]nceput cu Davidson care a abandonat Liceul de
Sculptur= George Washington la v`rsta de 17 ani, dup= ce o
n=scuse pe Victoria. Davidson este unul din cei 11 copii ai lui
Myrtilla [i Naaman Brown. Mama ei a fost casnic=, cre[tea flori
[i \inea o gr=din= de zarzavaturi ]n spatele casei lor din
Sandtown-Winchester. Fiind o cititoare pasionat=, ea le-a
transmis [i genera\iilor mai tinere setea pentru cuno[tin\e.
Naaman, care a lucrat aproape 50 de ani la Combinatul
Siderurgic Bethlehem din Sparrows Point, credea ]n munca
asidu=.
134
}n acest caz autoarea ne explic= situa\ia — ne face cuno[tin-
\= cu familia, povestindu-ne c`te ceva din trecutul ei.
Detaliile concrete, exacte, ne fac s= sim\im c= este vorba
despre o persoan= real=.
Din cele dou= lec\ii — s= ob\ii studii bune [i o slujb= bun= —
ultima a avut un efect mai puternic asupra copiilor Brown.
Majoritatea fra\ilor [i surorilor lui Davidson au ob\inut posturi
de func\ionari, ]ns= nici unul din ei nu a terminat colegiul.
Davidson a lucrat la ]nceput la ghi[eul de primire a reclama\ii-
lor din Departamentul Munc=, Licen\e [i Reglement=ri al statului
Maryland, ajung`nd ]n cele din urm= secretar=-[ef=, timp ]n care
i-a crescut pe Victoria [i Derrick, cel de-al doilea copil al ei.
Studiile superioare ]ns= ]i sc=pau.
Ea s-a ]nscris la liceul Fairmount-Harford de pe Harford Road
cinci ani ]n urm=, dup= o opera\ie de cancer mamar.
Davidson a preferat s= se ]ntoarc= la [coal= printre adolescen\i,
]nscriindu-se la Fairmount-Harford, dec`t s= dea Examenul
General de Dezvoltare Educa\ional=, pentru c= vroia s= recupereze
ce sc=pase abandon`nd [coala, [i pentru c= Aleong era la anul
]nt`i in aceea[i [coal=. “Eu nu am vrut certificat”, explic= Davidson,
“Am vrut s= absolvesc liceul pentru a ob\ine o diplom=”.
Dup= absolvire, timp de trei ani, Davidson [i-a ]ngrijit
s=n=tatea. Apoi ]n martie, c`nd boala a mai cedat, [i-a reluat
studiile ]nscriindu-se la cursuri la Sojourner-Douglass, p=str`ndu-
[i [i programul de munc= ]ntegral. Ea are dreptul s= se pensioneze
dup= 30 de ani de munc=, ]n 2005, anul ]n care sper= s=
absolveasc= cu diplom= ]n managementul afacerilor [i s=
foloseasc= aceste cuno[tin\e pentru a deschide un Internet Cafe.
Exemplul ei a fost molipsitior. C`nd notele joase de la
admitere i-au spulberat lui Aleong visul de a studia jurnalismul
Jurnalismul pentru omul de r`nd

la Universitatea de Stat Morgan, ea s-a ]nscris repede la colegiul


local, dar l-a abandonat imediat ce atmosfera de acolo i-a amintit
de “al 13-lea an de liceu”.
Apoi cineva i-a recomandat: “ De ce nu te ]nscrii la Sojourner-
Douglass cu mama ta?”
“Mama mea este o persoan= foartre insistent=. Ea nu m= las=
s= renun\ a[a u[or. {i bunica mea e la fel de hot=r`t=. Nici ea nu
135
renun\=”, spune Aleong. “Cred c= acest lucru m= poate inspira
s=-mi continuu studiile aici, pentru c= nu sunt singur=”.
Prim=vara trecut=, c`nd Aleong termina ]nv=\=m`ntul secun-
dar, Adams-Kennedy ]ncepea colegiul, dup= 20 de ani de la
absolvirea liceului, c`nd era plin= de vise s= devin= c`nt=rea\= [i
s=-[i ia licen\a de studii superioare. Dup= liceu [i-a luat un an
liber, a n=scut-o pe Amanda [i s-a ]nscris la Universitatea Towson
]n 1983. Dup= un semestru [i-a mai luat o pauz= ca s= c`nte cu o
trup= reggae ]n Ocean City.
}n loc s= ne spun= direct, c= Adams-Kennedy a plecat de la
[coal= pentru a se lansa ]n muzic=, autoarea folose[te
detalii concrete [i exacte, articolul devenind astfel mai
personalizat, mai real, [i mai credibil.
“ Acel semestru s-a transformat ]n dou=, apoi ]ntr-un an [i mai
apoi tot ]n ani [i ani ”, spune Adams-Kennedy cu m`hnire. Ea s-a
]nscris la Strayer Business College, ]n timpul unei ]ntreruperi ]n
activitatea sa muzical=, dar a renun\at iar=[i. Dup= un an s-a ]nscris
la Sojourner-Douglass cu o mai mare hot=r`re de a absolvi.
“ }n ad`ncul sufletului ]ntotdeauna am avut acest scop, nu
pentru o bucat= de h`rtie sau pentru promovare ]n serviciu, ci
pentru c= [tiam c= pot face acest lucru”, spune Adams-Kennedy,
care este colector fiscal [i lucreaz= pe acela[i coridor cu mama
sa, la Departamentul Munc=, Licen\e [i Reglement=ri.
Acest citat ne ofer= informa\ii, dar ne mai dezv=luie [i c`te
ceva din personalitatea vorbitorului.
Faptul c= ]nva\= ]n aceea[i clas= cu mama [i fiica i-a dat un
nou imbold.
“Nu vreau ca mama s= m= certe ca pe un copil”, ad=ug= ea
cu un sur`s. „Trebuia s= lipsesc odat= de la o lec\ie, deoarece
eram bolnav= [i ea m-a certat pentru asta”.
}ntr-o miercuri, mama, fiica [i bunica [i-au ocupat locurile lor
obi[nuite de l`ng= perete la cursul de matematic= al lui Andrew.
Timp de dou= ore [i jumate ele au f=cut geometrie elementar=.
Dup= lec\ii, Davidson [i Aleong au mers la laboratorul de matemati-
c= pentru a consolida cuno[tin\ele proaspete. Adams-Kennedy a
mers acas=. Dar mai t`rziu s-a consultat cu mama [i fiica la telefon
ca s= verifice dac= ]n\elesese corect tema de acas=.
136
“Suntem foarte hot=r`te din diferite motive”, spune Adams-
Kennedy. “Eu personal vreau s-o scot odat= la cap=t. Mamei i-
au reu[it mai multe lucruri [i e gata pentru noi provoc=ri, iar
Amanda probabil ne urmeaz= exemplul”.
}ncheierea articolului cu un citat reprezint= ]n cele mai dese
cazuri o mi[care cu un anumit efect. Un citat astfel utilizat
poate rezuma informa\ia prezentat= ]n articol sau emo\iile
pe care articolul le treze[te cititorilor, sau [i una, [i alta.

Jurnalismul pentru omul de r`nd

137
Turning Education Into a
Family Affair

Three generations of women from a West Baltimore


family are pursuing a degree at Sojourner-Douglass
College
By Kimberly A. C. Wilson
The Baltimore Sun
April 23, 2001 Monday

Sandra, Victoria and Amanda are the most vocal students in


Mr. Andrew’s college math class.
They sit near each other along the far wall and diagram pages
of detailed notes. When one shouts out a correct answer, the
others nod and smile; the wrong answer prompts two similar
grimaces. Clustered around the same textbook, they banter like
sisters over a geometry question.
But ultimately Sandra has the final say: After all, Victoria is
her daughter and Amanda is her granddaughter.
Representing three generations of a West Baltimore family,
Sandra Davidson, 53, Victoria Adams-Kennedy, 37, and Amanda
Aleong, 18, spend every Wednesday night in the same Sojourner-
Douglass College math class.
There is no clearinghouse for statistics about multigenerational
family members attending college together, but Davidson,
Adams-Kennedy and Aleong are a rarity at the private East
Baltimore college.
“We all got to school, and the registration people and the
teachers pointed it out and said, ‘Three generations, wow, that’s
great!’” said Adams-Kennedy.
138
Aleong and Davidson enrolled as freshmen last month, on
the heels of Adams-Kennedy, a sophomore business major. All
three ended up in Lewis Andrew’s geometry and algebra class,
where a dozen students took note of the three attentive women
with the same high cheekbones and long, plump hands.
“I was telling them how much hope they give me,” said a
classmate. “They empower each of us to persevere.”
Perseverance and a shared history are the reasons Davidson,
Aleong and Adams-Kennedy are in college in the first place.
The story begins with Davidson, who dropped out of George
Washington Carver High School (now Carver Vocational Tech)
at age 17 after giving birth to Victoria.
Davidson is one of 11 children born to Myrtilla and Naaman
Brown. Her mother was a homemaker who raised flowers and
tended a vegetable garden behind the family’s Sandtown-
Winchester area home. An avid reader, she handed down a thirst
for knowledge; Naaman, who labored at Bethlehem Steel in
Sparrows Point for nearly 50 years, preached hard work.
Of the two lessons — get an education and a good job — the
latter made the biggest impression on the Brown children: Most of
Davidson’s siblings landed civil service jobs, but none finished
college.
Davidson worked her way from entry-level claims taker at the
Maryland Department of Labor, Licensing and Regulation to senior
secretary, while raising Victoria and her second child, Derrick.
But higher education was elusive.
She enrolled at Fairmount-Harford High School on Harford
Road five years ago after a radical mastectomy and reconstru-
ctive surgery for breast cancer.
Davidson returned to classes alongside teen-agers at
Jurnalismul pentru omul de r`nd

Fairmount-Harford rather than taking the General Educational


Development exam because she wanted to experience what she
had missed by dropping out — and because Aleong was a
freshman at the school. “I didn’t want a certificate,” Davidson
explained. “I wanted a diploma and to graduate.”
After finishing, Davidson spent three years tending to her health.
Then, in March, her disease in remission, she resumed her
139
schooling, signing up for classes at Sojourner-Douglass around
a full work schedule.
She is eligible to retire after 30 years in 2005, the year she
hopes to graduate with a degree in business management and
use her new business acumen to open an Internet cafe.
Her resolve was infectious. When mediocre SAT scores dashed
Aleong’s dream of studying journalism at Morgan State
University, she briefly enrolled in community college but
dropped out when the atmosphere reminded her of “the 13th
year of high school.”
Then someone made the recommendation: “Why not go to
Sojourner with your mother?”
“My mother is a very persistent person: She’s not going to let
me give up so easily. And my grandmother is determined, too.
She doesn’t give up,” Aleong said. “I think it may inspire me to
stay because I am not alone.”
Last spring, when Aleong was winding down her secondary
education, Adams-Kennedy was kick-starting college, 20 years
after graduating from Western High School with a head full of
dreams about making it as a singer and earning a bachelor’s
degree. She took a year off after high school, had Amanda, and
enrolled at what is now Towson University in 1983.
After a semester, she took another break to sing with a reggae
band in Ocean City.
“That one semester off turned into two, and then a year and
then years off,” Adams-Kennedy said ruefully.
She enrolled at Strayer Business College during a lull in her
music pursuits but again dropped out. A year ago, she enrolled
at Sojourner-Douglass with a renewed determination to see it
through.
“In the back of my mind, that was always a goal of mine, not
for the piece of paper or for a promotion on the job but because
I know that I could do it,” said Adams-Kennedy, a tax collector
who works down the hall from her mother at Labor, Licensing
and Regulation.
Sharing a class with mother and daughter is fresh incentive.
“I don’t want my mother to scold me like I’m her child,” she
140
added with a laugh. “I had to miss a class because I was sick,
and she gave me the blues over that.” On a recent Wednesday,
the mother, daughter and granddaughter took their usual seats
along the wall in Andrew’s math class.
For 2 1/2 hours, they were consumed with basic geometry.
After class, Davidson and Aleong headed to the math lab to study
while the lessons were fresh. Adams-Kennedy headed home. But
she consulted with her mother and daughter later by telephone
to make sure she understood the homework assignment.
“We’re all very focused for different reasons,” Adams-
Kennedy said.
“For me, I want to stick it out for once. For my mother, she’s
overcome a lot and is ready for a new challenge, and for Amanda,
probably because she’s following our example.”

Jurnalismul pentru omul de r`nd

141
}n timp ce a[teapt= s= se
]ntoarc= acas=, brutarii
refugia\i hr=nesc mii de
oameni

De Peter Eichstaedt
Comentarii de Peter Eichstaedt
Acesta este un exemplu de schi\=. Articolul este despre o
brut=rie ap=rut= ]n timpul bombardamentelor NATO din
Kosovo, ]n ora[ul Kukes, la grani\a dintre Albania [i Kosovo.
Sunt prezenta\i refugia\i albanezi care lucreaz= la brut=rie,
articolul ]ncheindu-se cu livrarea p`inii ]n tabere. Este citat
un refugiat care se bucur= de p`inea proasp=t=.
Observa\i cum sunt folosite detaliile descriptive [i citatele.
Observa\i, de asemenea, lipsa oric=rei opinii sau a prezen\ei
autorului ]n articol, cu g`ndurile [i opiniile sale.
KUKES, ALBANIA. Zorii se aprind, peste mun\ii pustii\i de
r=zboi, ]n sunetul chem=rii musulmane la rug=ciune [i un miros
de p`ine proasp=t coapt= se r=sp`nde[te ]n jur.
}n lumina soarelui de diminea\=, marea de corturi ale
refugia\ilor ]ncepe s= se agite, iar schimbul de diminea\= al
brutarilor refugia\i din Kosovo produce la brut=ria mobil= 15 mii
de buc=\i, norma zilnic= de p`ine.
“Este o munc= extraordinar=”, spune Gjur Gjuraj, un refugiat
de 32 ani, proasp=t b=rbierit care se afl= ]n Kukes ]mpreun= cu
familia sa mai bine de dou= luni. “Lucrez cu mult= pl=cere. Mul\i
oameni primesc aceast= p`ine”.
Gjuraj se consider= un norocos, fiind membru al echipei de
aproximativ 40 de refugia\i, care lucreaz= la amestec=toarele de
142
aluat, mesele de fr=m`ntat [i cuptoarele care fac parte din
procesul continuu de producere a p`inii proaspete [i hr=nitoare
pentru aproximativ 25 mii de refugia\i, stabili\i ]n aceast= tab=r=
[i ]n jurul ei.
}nainte de asamblarea acestei brut=rii, cu vreo dou= s=pt=m`ni
]n urm=, p`inea trebuia s= suporte o c=l=torie grea de 12 ore pe
drumurile montane ]nguste, fiind adus= din ora[ele din centrul [i
nordul Albaniei. P`inea era ]nc=rcat= ]n remorcile unor camioane
murdare [i ajungea strivit= [i acoperit= cu pietri[.
}mbr=cat ]ntr-un halat alb de brutar, Gjuraj controleaz= p`inea
ce se coace ]n tave, apoi se ]ntoarce [i vorbe[te prin intermediul
unui translator, pe fundalul vuietului ventilatoarelor electrice care
nu prea reu[esc s= ]mpr=[tie aerul sufocant din cortul-brut=rie.
Gjuraj explic= c= poli\ia s`rb= l-a alungat din casa lui, din satul
Grciu din apropiere de Kosovo, ]n a cincea zi de bombardament
de c=tre trupele NATO. S`rbii i-au incendiat casa dup= ce el a
fugit cu so\ia, cei [ase copii ai lor [i tat=l s=u.
Zice c= locuiesc cu rudele sale din Kukes [i este mul\umit de
suma modest= de bani pe care o c`[tig= acum [i pentru
posibilitatea de a contribui la alimentarea torentului nesf`r[it de
refugia\i care trec hotarul din apropiere, dintre Kosovo [i Albania.
“Le mul\umesc acestor oameni”, spune Gjuraj referindu-se
la agen\iile de asisten\=, cum ar fi “Copilul r=zboiului” [i alte
organiza\ii care au sponsorizat brut=ria.
El nu prea are ]ncredere ]n acceptarea aparent= de c=tre
Iugoslavia a acordului de pace, dar sper= s= se ]ntoarc= ]n satul
natal. Zice c= se va ]ntoarce doar ]n cazul, ]n care satul va fi p=zit
de for\ele NATO. Gjuraj explic= c= are de g`nd s= locuiasc= ]ntr-
un cort l`ng= cas= [i s= ]nceap= lucr=rile de reconstruc\ie a
acesteia.
Jurnalismul pentru omul de r`nd

Gjuraj ar putea reveni ]n Kosovo ]mpreun= cu cuptorul la care


lucreaz= acum, spune managerul brut=riei Tony Langan, un
brutar-administrator din Sligo, Irlanda.
“Brut=ria va fi transportat= ]n Kosovo”, zice Langan. Ea este
alc=tuit= din patru unit=\i separate, fiecare dintre ele put`nd fi
operat= pe o remorc= plat= [i alimentat= cu energie de unul
dintre cele patru generatoare electrice, explic= el.
143
Unit=\ile brut=riei sunt menite s= produc= p`ine proasp=t=
pentru refugia\ii care se ]ntorc [i pentru cei r=ma[i ]n Kosovo,
explic= Langan. Oficialit=\ile ONU din Kukes sus\in c= un num=r
tot mai mare de refugia\i povestesc despre criza de alimente care
ia propor\ii ]n Kosovo, situa\ie ce se va ]nr=ut=\i dac= r=zboiul va
continua.
{i Gjuraj este preocupat de acest lucru. “La televizor v=d
situa\ia celor r=ma[i acolo [i m= ]ngrijorez pentru ei”, zice el. “Ei
to\i ]mi sunt apropia\i”.
}n eventualitatea re]ntoarcerii, refugia\ii [i \=rile membre ale
NATO vor trebui s= aduc= cu ei rezerve considerabile de hran=,
relateaz= oficiali de la ONU. Aceast= brut=rie mobil= se aseam=n=
cu o brut=rie care a fost asamblat= ]n or=[elul Mostar din Bosnia,
]n timpul r=zboiului de acolo, spun sponsorii.
Zemiu Berishe, 27 ani, este un brutar refugiat care la fel [i-a
v=zut casa incendiat= ]n timp ce era alungat din acela[i sat ca [i
prietenul s=u, Gjuraj. “Noi am fost for\a\i s= plec=m, dar am v=zut
cum ne-au dat foc la case”, spune el cu triste\e.
Berishe vorbea ]n timpul unei pauze de lucru, st`nd l`ng= o
duzin= de saci de 50 kg fiecare, plini cu f=in= de gr`u din SUA [i
Japonia.
Berishe zice c= se va ]ntoarce ]n Kosovo, dac= acolo vor fi
prezente [i trupele NATO, ]ns= el se ]ndoie[te de acest fapt. “Nu
cred ca aceasta se va ]nt`mpla vreodat=”, zice Berishe. “Dac= va
trebui s= r=m`n aici, voi r=m`ne”.
Berishe spune c= prime[te mult= satisfac\ie [tiind c= contri-
buie la men\inerea s=n=t=\ii altor refugia\i. “Este un lucru bun [i
curat”, spune el.
El este unul dintre refugia\ii cu care Langan s-a sf=tuit ]n
privin\a re\etei p`inii asem=n=toare ca form= [i gust cu p`inea
tradi\ional= din Kosovo. Berishe a sugerat s= se adauge cartofi
]n p`ine pentru “a-i da un gust special”, zice el.
“Este important ca noi s= producem p`ine asem=n=toare cu
cea pe care o au ei acas=”, adaug= Langan d`nd afirmativ din
cap. “Aprecierile refugia\ilor sunt pozitive”, zice el.
Langan s-a oferit s= dea o m`n= de ajutor, dup= ce a auzit un
apel la un radio local, [i iat= c= au trecut cinci s=pt=m`ni de
144
atunci. “Sarcina mea a fost s= instalez brut=ria [i s-o pun ]n
func\iune”, spune el, dup= ce oficialit=\ile au auzit de experien\a
sa de 20 de ani ]n calitate de brutar. “Mi s-a p=rut un lucru ce
merita s= fie f=cut. M= bucur c= a reu[it at`t de bine”.
}n timp ce o nou= partid= de p`ine se preg=te[te, p`inea
coapt= noaptea este ]nc=rcat= ]ntr-un camion pentru a fi livrat=.
O dat= cu diminea\a ce apare deasupra mun\ilor, camionul
]nainteaz= cu greu prin Kukes, pe l`ng= un [ir de tractoare [i
vagoane acoperite ce ad=postesc familii de refugia\i, pe l`ng=
moschee [i porne[te pe drumul din partea de sud a ora[ului spre
o tab=r= dirijat= de “Medicii f=r= frontiere”, o organiza\ie
francez=.
Camionul intr= pe poart=, face un cerc [i se apropie cu spatele
de un cort de livrare unde p`inea este desc=rcat= de doi asisten\i
[i vreo [ase voluntari refugia\i. Copiii se adun= repejor ]mprejur
cer`nd s= li se arunce [i lor vreo p`ine.
“Dac= reu[im s= hr=nim oamenii, nu e r=u, nu?” zice Mehali
Bejexlina, 35 ani, un refugiat care ]n fiecare zi ajut= la desc=rcarea
[i distribuirea p`inii.
“Pur [i simplu, vreau s= fiu de folos”, zice Rexhep Neziri, 33 ani,
un refugiat care se afl= ]n tab=ra din Kukes mai bine de dou= luni.
P`inea proasp=t= de la noua brut=rie este un supliment bine
venit la regimul alimentar al taberei, zice Neziri. “M`ncarea ]n
fiecare zi este aceea[i”, zice el. “P`inea ]ns= este foarte gustoas=.
Noi avem cea mai bun= p`ine din Kukes”, adaug= el.
Neziri vine dintr-un sat care se afl= chiar de partea cealalt= a
hotarului cu Kosovo, scena unor lupte continue dintre for\ele
s`rbe, Armata de Eliberare din Kosovo, [i bombard=rile aproape
zilnice ale for\elor NATO. Explozii sporadice se aud ]n fiecare zi.
El nu a plecat din Kukes, ]n pofida cererilor agen\iilor pentru
Jurnalismul pentru omul de r`nd

refugia\i [i oficialit=\ilor ONU, deoarece dore[te s= se ]ntoarc=


c`t mai cur`nd posibil acas=, zice el.
Neziri z`mbe[te larg ]n timp ce-[i scoate pantofii [i explic= c=
va merge pe jos ]n satul s=u natal [i-[i va aduce de acolo toate
lucrurile sale.
“Noi nu am plecat (din Kukes), fiindc= vrem s= revenim acas=
oameni liberi”, spune Neziri.
145
Refugee Bakers Feed
Thousands While Waiting to
Return

By Peter Eichstaedt

KUKES, ALBANIA – Dawn breaks over the war-ravaged


mountains here to the Muslim call to prayers and the smell of
fresh baked bread.
As the morning sun lights a sea of refugee tents and the camps
begin to stir, the early shift of Kosovo refugee bakers is producing
the mobile bakery’s daily output of some 15,000 loaves.
“This is a great job,” says Gjur Gjuraj, a clean-shaven, 32-year-
old refugee who has been in Kukes with his family more than
two months. “I am very happy to work. There are many people
receiving the bread.”
Gjuraj considers himself lucky to be among the crew of nearly
40 refugees who operate dough mixers, kneading tables, and
ovens that are part of this round-the-clock operation that
provides fresh, nutritious bread to an estimated 25,000 refugees
camped in and around here.
Until the bakery was assembled here about two weeks ago,
bread had to endure a brutal 12-hour trip over rugged mountain
roads from cities in central and northern Albania. The bread was
piled into the back of dirty trucks and arrived smashed and
covered with grit.
Dressed in white baker’s overalls, Gjuraj checks the loaves
baking in oven shelves, then turns to talk via an interpreter over
the hum of electric fans that do little to cool the stifling heat of
the bakery tent.
146
Gjuraj explains that he was driven from his home in the
Kosovo village of Grciu by Serbian police on the fifth day of NATO
bombing. Serbs torched his house as he fled with his wife, his
six children and his father.
He lives with relatives in Kukes, he says, and is grateful for the
small amout of money he now earns and for the opportunity to
help feed the endless stream of refugees who cross the Kosovo-
Albanian border near here.
“I thank these people,” Gjuraj said of the relief agencies such as
War Child and the other organizations that sponsored the bakery.
He is distrustful of Yugoslavia’s apparent acceptance of a
peace agreement, but has hope of returning to his village. He
won’t go back unless its secured by NATO forces, he says. Gjuraj
explains that he plans to live in a tent near his house and begin
work to rebuild his house.
Gjuraj’s return to Kosovo could possibly be with one of the
large ovens he tends, says bakery manager Tony Langan, a
master baker from Sligo, Ireland.
“The bakery is going to be taken to Kosovo,” Langan says. It
is made up of four individual units, each of which can be
operated on the back of a flat-bed trailer and powered by one of
four gas-fueled electric generators, he explains.
The bakery units are designed to provide fresh bread to
returning refugees and those who have remained behind in
Kosovo, Langan explained. UN officials in Kukes say increasing
numbers of refugees report of wide-spread food shortages in the
Kosovo, a situation that will only worsen as the war drags on.
This worries Gjuraj as well. “When I see TV, I see the others
still there and I’m worried about them,” he says. “They are my
family as well.”
Jurnalismul pentru omul de r`nd

In the event of a return, refugees and NATO countries will


need to bring extensive food supplies with them, UN officials
say. The mobile bakery duplicates a similar bakery that was
assembled in the town of Mostar, in Bosnia during the Bosnian
war, sponsors say.
Zemiu Berishe, 27, is a refugee baker who also saw his house
burned as he was chased from the same village as his friend,
147
Gjuraj. “We were forced to leave and we saw our house burned,”
he says whistfully.
Berishe spoke during a break in the work and stood beside a
dozen 100-pound sacks of wheat flour from the US and Japan.
Berishe says he will not return to Kosovo without NATO troops
being present, a event that he doubts will ever occur. “I don’t believe
it’s going to happen,” Berishe says. “If I have to stay here, I will.”
Berishe says he gets a lot of satisfaction from knowing he
contributes to the health of his fellow refugees. “It’s good and
it’s clean,” he says of the work.
He is one of the refugees to whom Langan sought advice on
arriving at a recipe that duplicated the look and taste of the
traditional Kosovo bread. Berishe said he suggested adding
potatoes to the bread “to give it a special taste,” he says.
“It was important that we duplicate the bread they have at
home,” Langan adds with a nod. “The reports from the refugees
have been good,” he says.
Langan volunteered to help after hearing of an appeal on a
local radio show, he says, and is nearing the end of a five-week
stint. “My job was to get the bakery up and running,” he says,
after officials heard of his 20 years as a baker. “It seemed like a
worthwhile thing to do. I’m pleased its turned out so well.”
Once a new batch of bread is prepared, loaves baked the
previous night are stacked to cool then loaded into a truck for
delivery.
As the morning hangs over the mountains, the truck rambles
slowly through Kukes, past rows of tractors and covered wagons
that house refugees families, past the mosque and out the road
south of Kukes to a camp operated by Doctors Without Borders,
a French-based group.
The truck passes through the gate, turns in an arc and backs
up to a supply tent where the bread is unloaded by a couple aid
worked and a half-dozen refugee volunteers. Children quickly
gather, begging for a loaf to be tossed their way.
“If we feed somebody, it’s not bad, is it?” says Mehali
Bejexlina, 35, a refugee who helps unload and distribute the
bread each day.
148
The fresh bread from the new bakery is a welcomed addition
to the camp diet, says Rexhep Neziri, 33, a refugee who has been
in the camp for two months. “The food each day is the same,”
he says. “The bread is very tasteful. We have the best bread in
Kukes,” he says.
Neziri comes from a village just across the Kosovo border,
which has been the scene of continued battles between Serbian
forces, the Kosovo Liberation Army, and almost daily NATO
bombings. Sporadic explosions are heard daily.
He has not left Kukes despite the frequent pleas of refugee
agencies and UN officials because he wants to return as soon as
possible, he said.
He grins broadly as he takes off his shoes and explaines that
he will walk back to his village and take all his belongings with
him.
“We didn’t go (from Kukes) because we want to go back as
free people,” Neziri says.

Jurnalismul pentru omul de r`nd

149
ANEXA 3
Glosar

Alineat de deschidere - primul alineat ]ntr-un articol. }n func\ie


de genul articolului, alineatul de deschidere poate con\ine faptele
cele mai importante [i actuale sau (]n deschiderea artistic=)
descrierea unei situa\ii, ]nt`mpl=ri sau persoane concrete.
Alineat esen\ial - alineatul dintr-un articol care urmeaz= dup=
deschidere. Rezum= esen\a articolului — problema abordat=,
situa\ia creat= [i relevan\a acestora pentru articolul dat.
Analiz= - desfacerea unui ]ntreg ]n p=r\i cu scopul descoperirii
naturii, func\iei, leg=turilor sau originii lucrurilor. }n jurnalism,
poate, de asemenea, con\ine sensul s=u opus, “sinteza”:
combinarea a dou= sau mai multe lucruri pentru a forma un tot
]ntreg. Analiza dintr-un articol de actualitate poate indica leg=tura
(sau leg=tura posibil=) dintre fapte, consecin\ele posibile sau
semnifica\ia unui eveniment, o motiva\ie sau o explica\ie a unui
eveniment, o compara\ie a dou= evenimente sau men\ionarea
unor evenimente mai vechi, dar care pot explica evenimentul
consemnat.
Clepsidr= - stil de articol ce se compune din trei p=r\i: partea
de sus ]n form= de piramid= inversat= ]n care este rezumat=
informa\ia cea mai important=, alineatul de trecere [i nara\iunea.
Din piramida inversat=, cititorul afl= pe scurt informa\ia cea mai
important=. Partea de jos, nara\iunea, ]i permite autorului s=
descrie evenimentul ]n profunzime [i cu lux de am=nunte,
utiliz`nd puterea narativ= a cronologiei. Aceast= structur= se
potrive[te mai mult analizelor [i articolelor care descriu anumite
tendin\e.
150
Combina\ii nea[teptate - un colac de salvare c`nd nu au loc
evenimente majore [i redac\iile se afl= ]n criz= de idei. Aceast=
metod= de generare a ideilor ]i ajut= pe jurnali[ti s= stabileasc=
leg=turi ]ntre fenomene aparent absolut str=ine. Astfel, jurnalis-
tul face o tabel= [i ]nscrie ]n primul r`nd [i prima coloan= a tabelei
aceea[i list= cu teme. }n continuare, marcheaz= aleatoriu o celul=
a tabelei. Ca rezultat, se ob\ine o “combina\ie nea[teptat=” a
dou= teme care pot fi explorate mai departe.
Context - toate fenomenele [i evenimentele legate de
subiectul unui articol care ]i acord= semnifica\ia cea mai exact=.
Subiectul izolat nu reprezint= dec`t un fapt, pe c`nd subiectul
plasat ]n context se transform= ]n informa\ie util= ce ajut= cititorii
s= ]n\eleag= semnifica\ia subiectului.
Deschidere artistic= - ]nceputul unui articol ]n care nu se
prezint= fapte, ci se descrie o situa\ie, ]nt`mplare sau persoan=
care ilustreaz= tema articolului. Se folose[te de obicei ]n schi\e.
Extrapolare - proiectarea a ceea ce se cunoa[te despre un
eveniment concret asupra altor domenii, g=sindu-se astfel o
tem= mai larg= [i mai semnificativ=. De exemplu, dac= reporterul
cunoa[te atitudinea publicului fa\= de o problem=, el poate
deduce atitudinea lui fa\= de alte probleme aferente primei.
Fapt - ]nt`mplare sau ]mprejurare real=, lucru petrecut ]n
realitate. Indic= un eveniment sau o ac\iune la care reporterul a
fost martor [i de care este sigur, o afirma\ie f=cut= ]n aten\ia
reporterului sau ob\inut= de acesta, lucruri general cunoscute.
Jurnalism civic (public) - un gen de jurnalism care crede ]n
obliga\ia sa de a cultiva via\a civic=. }ncearc= s= informeze
Jurnalismul pentru omul de r`nd

cet=\enii asupra problemelor importante pentru via\a lor, astfel


]nc`t ace[tia s= poat= ]n\elege op\iunile pe care le au ]n fa\=, [i
s= poat= ac\iona ]n mod corespunz=tor. }n primul r`nd, acest
gen al jurnalismului ]ncearc= s= readuc= cet=\enii la via\a civic=.
Legend= - informa\ia ce ]nso\e[te o fotografie sau un alt
material grafic. R=spunde la cele cinci ]ntreb=ri esen\iale ale
jurnalismului — cine, ce, unde, c`nd, cum [i de ce — [i descrie
151
ac\iunea din fotografie. O legend= mai desf=[urat=, ]mpreun=
cu fotografia pe care o ]nso\e[te, poate constitui un material ]n
sine.
Metoda cauz=-efect - ajut= la crearea “tabloului general”,
adic= sunt elucidate at`t cauzele din spatele anumitor evenimen-
te, c`t [i rezultatele lor. Aceast= metod= este extrem de
important= ]n cazul schi\elor de actualitate.
Nara\iune - element ce se aseam=n= foarte mult cu clasicul
“a fost odat=”. Povestitorul, la fel ca dramaturgul sau romancie-
rul, descrie rela\iile dintre oameni, ace[tia fiind persoane reale
implicate ]n evenimentul relatat. Sunt folosite detalii vii pentru
a ajuta cititorii s= ]n\eleag= mai bine esen\a evenimentelor.
Opinie - punctul de vedere al publica\iei sau al autorilor de
comentarii. Opinia este afirmarea unor lucruri care pretind a fi
adev=rate, [i nu a ceva ce este cunoscut drept adev=r incontestabil.
Opinia exprim= preferin\e, aprobare sau dezaprobare.
Piramid= inversat= - un stil de a scrie [tirile ]n care informa\ia
cea mai actual= [i mai important= este plasat= la ]nceputul
articolului, dup= care urmeaz= celelalte informa\ii ]n ordine
descresc=toare a importan\ei.
Profil - o schi\= al c=rei scop este s=-i fac= cunoscut cititorului
caracterul unei persoane. }n profiluri sunt descrise persoane
interesante, neobi[nuite. Profilurile, ]n primul r`nd, dezv=luie
caracterul subiectului, f=c`ndu-se descrieri semnificative at`t din
via\a acestuia, c`t [i din spusele revelatoare ale prietenilor,
rudelor [i partenerilor de afaceri ai acestuia.
Proiectare - accentuarea rezultatelor unui eveniment ]n loc
de consemnarea detaliat= a evenimentului ]nsu[i. Aceast=
metod= permite jurnalistului s= oglindeasc= temele arhirelatate
dintr-un punct de vedere nou.
Revenire ulterioar= - o punte l=sat= spre intervievat dup=
terminarea interviului, pentru clarificarea ulterioar= a detaliilor
sau ob\inerea r=spunsurilor la ]ntreb=rile ce pot ap=rea ]n
procesul definitiv=rii articolului. La sf`r[itul interviului, jurnalistul
152
preg=te[te terenul pentru a putea reveni, solicit`nd num=rul de
telefon sau alte informa\ii de contact.
Schem= mintal= - un instrument de generare a ideilor pentru
articole, bazat pe un proces creator de legare a cuvintelor ]ntre
ele. “Crearea unei scheme mintale” ]nseamn= cercetarea
diferitelor aspecte ale unei probleme. }ncepe prin trasarea unui
cerc care semnific= tema principal=. Apoi tras=m linii drepte care
pornesc de la tema central= [i enumer=m ideile aferente ]n
cercuri separate. Astfel ob\inem o schem= a ideilor relevante [i a
leg=turilor dintre ele.
Schimbarea unghiului de vedere - g=sirea de unghiuri noi.
Examinarea evenimentelor dintr-un alt punct de vedere sau
prezentarea unor opinii neordinare poate fi interesant=, at`t
autorului c`t [i cititorului.
Schi\= - genul de articol legat de un eveniment sau situa\ie
curent= care confer= faptelor profunzime, semnifica\ie [i le
plaseaz= ]n context. Schi\ele, de obicei, descriu evenimentele ]ntr-
un context mai larg [i permit s= reflect=m asupra vie\ii [i activit=\ii
unor personalit=\i. }n schi\e ][i g=sesc locul interpret=rile,
descrierile, imaginile vii [i senza\iile tari, ]ns= schi\ele, fiind un gen
jurnalistic, trebuie s= fie echilibrate [i s= con\in= fapte adev=rate.
Schi\= de actualitate - o schi\= care are leg=tur= direct= cu
un eveniment curent. Acest gen con\ine at`t analize ale
evenimentelor curente, descriind anumite tendin\e, c`t [i
articole interpretative prin care se ]ncearc= explicarea unor
evenimente [i prezicerea consecin\elor lor. Tot acest gen con\ine
[i schi\e de anchet= care ajung ]n r`ndul actualit=\ilor, dezv=lu-
ind anumite fapte necunoscute p`n= atunci publicului.
Jurnalismul pentru omul de r`nd

Schi\= de consum - “schi\= despre cum s= faci”. Acest gen de


articole ]nva\= cititorul s= confec\ioneze anumite lucruri, s= fac=
fa\= problemelor practice ale vie\ii sau problemelor psihologice
[i sociale. Multe schi\e din domeniul medicinei sau al afacerilor
se includ [i ele ]n aceast= categorie. Elementul comun al tuturor
articolelor de tipul “cum s=” este instruirea cititorului de c=tre
reporter.
153
Schi\= de interes uman - relateaz= evenimentul neobi[nuit
[i extravagant sau descrie ]ntr-un mod inedit un eveniment
obi[nuit. Aceast= categorie con\ine articole despre probleme
concrete ]n localit=\i concrete, dar [i articole care ne descriu “un
moment din via\=”, anumite locuri sau stiluri de via\=.
Schi\= istoric= - comemoreaz= anivers=ri [i alte zile impor-
tante din via\a societ=\ii, cum ar fi ziua independen\ei sau a
victoriei, ziua limbii materne sau ziua sf`ntului care este
s=rb=torit ]n ora[ul / satul respectiv (hramul ora[ului / satului).
Alte feluri de schi\e istorice sunt legate de evenimentele curente
care pot prezenta interes pentru cititori. Schi\ele istorice mai pot
descrie evenimente istorice importante, lucr=ri de pionierat sau
inova\ii din diferite domenii: schimbarea caracterului unor
institu\ii sau schimb=rile sociale [i economice care au avut loc
]ntr-o regiune concret= a \=rii.
Sintez= - observarea leg=turii dintre mai multe evenimente
care, la prima vedere, par s= nu aib= nici o leg=tura ]ntre ele.
Astfel, este posibil= selectarea unor subiecte de articole promi\=-
toare dintr-o sumedenie — dup= cum li s-ar p=rea altora — de
piese ]nt`mpl=toare.
Stilul miezului (sau stilul Wall Street Journal) - ]ncepe cu o
deschidere care ne prezint= o persoan=, situa\ie sau ]nt`mplare
concret= care oglinde[te o problem= mai general=. Acest gen
de articole se compun din patru p=r\i. Prima parte este
deschiderea care descrie o persoan=, un loc, o situa\ie sau
eveniment concret. Partea a doua este alineatul esen\ial ]n care
se prezint= tema principal= a articolului [i modul ]n care
deschiderea ilustreaz= aceast= tem=. Partea a treia desf=[oar=
tema principal= ]n detalii. Iar ultima parte este o ]ncheiere ]n care
revine ]n prim-plan persoana, locul sau situa\ia descris= ]n
alineatele de deschidere.
Tranzi\ie - un alineat scurt sau o propozi\ie care face leg=tura
dintre dou= p=r\i diferite ale unui articol, astfel ]nc`t lectura lui
s= decurg= lin, f=r= o trecere brusc= de la o situa\ie la alta.

154
{tire pur= - se bazeaz= numai pe fapte, f=r= a se sugera
interpret=ri sau opinii. Jurnalistul consemneaz= doar faptele spre
aten\ia publicului pentru a-l informa asupra evenimentelor
curente.
}ntrebare deschis= - cere ca r=spuns o explica\ie sau descri-
ere. Acord= intervievatului o mai mare libertate de exprimare [i
posibilitatea de a-[i dezv=lui ideile.
}ntrebare ]nchis= - cere un r=spuns concret, de obicei “da”
sau “nu”.

Jurnalismul pentru omul de r`nd

155
Cuprins

Introducere 3
Capitolul 1: Jurnalismul civic 6
Capitolul 2: Transformarea faptului ]n informa\ie 24
Capitolul 3: Fapte, analize, opinii 39
Capitolul 4: Schi\e 45
Capitolul 5: Utilizarea detaliilor descriptive 57
Capitolul 6: M=iestria interviului 61
Capitolul 7: Folosirea citatelor 73
Capitolul 8: Fotografia gazet=reasc= 83
Anexa 1: Exemplu: importan\a contextului 96
Anexa 2: Articole cu comentarii 107
Anexa 3: Glosar 150
Centrul Independent de Jurnalism
Str. {ciusev 53, MD-2012 Chi[in=u
tel: 21 36 52, 22 75 39
fax: 22 66 81
www.ijc.iatp.md