You are on page 1of 70

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE


ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ

SPECIALIZAREA INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN


ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI AGROTURISM

LUCRARE DE LICENŢĂ
CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITATEA DEZVOLTĂRII
AGROTURISMULUI ÎN COMUNA FUNDATA, JUDEŢUL
BRAŞOV PRIN VALORIFICAREA RESURSELOR
AGROTURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE.
STUDIU DE CAZ

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC:
CONF.UNIV.DR. ROMEO CREŢU

ABSOLVENT:
ANGHEL ANDREESCU V. CRISTIAN DANIEL
BUCUREŞTI
2009

CUPRINS:

Cap. INTRODUCERE 3
1. ABORDARE TEORETICĂ A NOŢIUNILOR DE TURISM RURAL
4
ŞI AGROTURISM
2. RESURSE AGROTURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE DIN 1
JUDEŢUL BRAŞOV 1
3. 4
SITUAŢIA AGROTURISMULUI DIN JUDEŢUL BRAŞOV
1
4. ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND DEZVOLTAREA 4
AGROTURISMULUI ÎN JUDEŢUL BRAŞOV 8
5. STUDIU DE CAZ: ÎNFIINŢAREA UNEI PENSIUNI 5
AGROTURISTICE ÎN LOCALITATEA FUNDATA 5
6
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
8
7
BIBLIOGRAFIE
0

2
INTRODUCERE

Am ales această temă deoarece Zona Braşov prezintă un ridicat potenţial turistic şi
agroturistic; de asemenea, bogaţiile naturale şi aşezarea în spaţiu ne oferă noi avantaje de
a „exploata” această zonă.

Deşi comuna Fundata beneficiază de acest spaţiu deosebit, totuşi prezintă câteva
dezavantaje cum ar fi lipsa unei infrastrucuri pe măsură, lipsa investitorilor şi
neimplicarea autorităţilor locale privind dezvoltarea turismului şi agroturismului regional.

În studiul de caz am pornit de la o pensiune de 2 margarete fără rezultate economice


satisfăcătoare, însă cu ajutorul unor investiţii financiare nu foarte mari şi al unei strategii
de marketing bine pusă la punct s-a dezvoltat la standarde de 3 margarete, iar rezultatele
incep să se facă vizibile.

3
Mediul înconjurător al acestei pensiuni reprezintă locul ideal de a „evada” din stresul
cotidian, de a „reîncărca bateriile” cu noi resurse de energie necesare volumului de
muncă ridicat al zilelor noastre dar şi de a petrece clipe de vis alături de cei dragi.

CAPITOLUL 1. ABORDARE TEORETICĂ A NOŢIUNILOR


DE TURISM RURAL ŞI AGROTURISM

1.1 Turismul rural

Fenomenul turismului rural nu este unul nou. Dorinţa de expansiune şi petrecere a


timpului liber şi a vacanţelor la „ţară” constituind preocupări vechi mai ales ale
împătimiţilor de natură. Nou este modul în care a evoluat această formă de turism atât
cantitativ cât şi calitativ în ultimele decenii, el tinzând să devină un fenomen de masă.
Această formă de turism s-a dezvoltat, valorificând caracteristicile deosebit de
favorabile celor trei elemente principale ce concură la înfăptuirea actului turistic:
 Spaţiul rural (vatra şi moşia satului) ca suport al procesului de vieţuire şi
derulare a activităţilor specifice;
 Populaţia rurală ca element al perenităţii de veacuri a obiceiurilor şi
tradiţiilor populare ale satelor, factor al transformării mediului natural, a
resurselor locale;
 Produse naturale (bogăţii naturale) care satisfac cerinţele personale şi pe
cele ale ofertei turistice, destinate persoanelor care vin în ospeţie.
Turismul rural cuprinde activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune,
circulaţie turistică, derulare de programe, prestare de servicii de bază şi
suplimentare)- activităţi economice (predominant agricole dar şi practicarea unor
ocupaţii tradiţionale) precum şi modul de petrecere a timpului liber, pentru cei ce
solicită acest tip de turism. Turismul se dezvoltă în mediul rural în strânsă corelaţie
cu economia locală, ceea ce conduce la interdependenţă dintre aceste două laturi.

4
Dezvoltarea turismului rural a produs mutaţii importante în viaţa satelor, cu
deosebire a celor care dispun de o ofertă turistică importantă, aducând elemente noi
privind:
- valorificarea resurselor proprii specifice (balneare, naturale, vitipomicole, cinegetice,
gastronomice, artizanale, etnografice şi folclorice);
- transformări în plan edilitar şi al dotărilor prin apariţia unor construcţii specifice (ferme
agroturistice, pensiuni), puncte de informare, brutării, unităţi de deservire (magazine,
poştă), amenajări pentru sport şi echitaţie, echipamente igienico-sanitare;
- modificări ale structurii culturilor agricole şi ale şeptelului, în concordanţă cu satisfacerea
cerinţelor turistice în plan gastronomic;
- evitarea procesului de depopulare rurală prin apariţia unor soluţii noi de ocupare a forţei
de muncă, mai ales în localităţile rurale, în care turismul se poate practica tot timpul
anului;
- dezvoltarea micii industrii rurale de valorificare primară a produselor agricole şi
revitalizarea meşteşugurilor specifice zonei rurale;
- valorificarea resurselor de apă locale în scopuri energetice şi, mai ales pentru
piscicultură;
- abordarea unor soluţii echilibrate privind dezvoltarea viitoare a sectorului agricol,
zootehnic, silvic şi agroturistic;
- combaterea poluării mediului prin eliminarea surselor şi conservarea pe această cale, a
unor condiţii de viaţă optime în zonele agroturistice;
- creearea unor noi surse de venit în bugetele familiale, inclusiv prin dobândirea unor
facilităţi financiare privind investiţii noi pentru turism sau extinderea celor existente.
Turismul rural se bazează, în majoritatea tipurilor de primire existente, pe dotările ce se
regăsesc, în mare parte, în proprietatea privată a locuitorilor din spaţiul rural, participanţi
(în calitate de prestatori) la activităţile turistice.
Reţeaua turismului rural prezintă cea mai bună organizare în cadrul statelor Uniunii
Europene. Aceasta datorită:
- condiţiilor de organizare create;
- a organismelor neguvernamentale naţionale şi internaţionale existente;
- sprijinul primit din partea statului (credite pe termen lung, cu dobânda de 3-5% - Franţa,
Germania, Austria– scutite de impozit pe activitatea turistică, sprijin logistic, formare de
cadre şi îndrumare), a UE, prin intermediul programelor PHARE;
- experienţei câştigate şi dorinţei de perfecţionare manifestate permanent (Nistoreanu,
1999).
În general, în domeniul turismului practicat în mediul rural, se utilizează în mod frecvent
o terminologie diversă, dominată, în principal, de cele trei noţiuni: agroturism, turism
rural, ecoturism.

1.2. Agroturismul

Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane într-o localitate rurală
nepoluată, aşezată într-o zonă pitorească, finalizată prin şederea a cel puţin 24 ore şi

5
prin consumul de produse alimentare şi nealimentare specifice, completată cu
coabitarea şi integrarea în societatea rurală privită în toată complexitatea sa.
Această formă de turism cuprinde două mari componente: activitatea turistică
propriu-zisă, concretizată în cazare, servicii de masă, agrement (călătorie, pescuit,
echitaţie), alte servicii curente, iar pe de altă parte, activitatea economică, (agricolă)
prestată de proprietarul fermei (pensiunii) agroturistice gazdă, concretizată în producerea
şi prelucrarea primară a produselor agroalimentare în gospodărie şi comercializarea lor
direct la turişti sau prin alte reţele comerciale.
Agroturismul joacă, fără îndoială, un rol important în metamorfoza de ansamblu a
spaţiului rural, cu deosebire a satelor şi a oraşelor mici cu grad sporit de ruralitate şi un
potenţial turistic valoros.
Aşezările cu un trecut istoric îndelungat, cu clădiri în stil arhitectonic caracteristic
regiunii, cu obiceiuri, tradiţii şi un mod de viaţă propriu, atrag turiştii care doresc să
cunoască pe viu aceste aspecte.
Nu este de ajuns să spunem că România este frumoasă, că poate oferi multe
posibilităţi pentru practicarea turismului rural şi agroturismului, ci este necesar să
dezvoltăm aceste două activităţi complementare pe principiul rentabilităţii (Buianu, 2001)
Zonele pentru agroturism reprezintă în numeroase ţări ale lumii o creaţie mai
recentă, apărută din nevoia de evadare în spaţii de linişte, dincolo de zidurile oraşului sau
de aglomeraţia unor staţiuni turistice. Ele pun în evidenţă specificul unor zone rurale
(cadrul natural, construcţii, obiceiuri, activităţi, tradiţii gastronomice) diferite de la o zonă
la alta. Există spaţii geografice extrem de generoase, mai mult sau mai puţin extinse, în
care odihna se îmbină cu recreaţia, plimbarea, activităţile practice, lectura în unele situaţii
valorificându-se chiar unii factori naturali de cură balneară. Pot apare în teritoriu în mod
unitar (ca în culoarul Bran- Rucăr, Depresiunea Dornelor, Valea Arieşului sau dispersate
sub forma satelor turistice (staţiuni verzi), precum: Poieni (jud.Cluj); Geoagiu Băi
(Hunedoara), Tismana (Gorj); Murighiol (Tulcea); Botiza (Maramureş); Bala
(Mehedinţi).
Experienţe importante înregistrează în acest domeniu ţările alpine europene, acestea
fiind printre primele ţări în care s-a practicat această formă de turism (Mitrache, Manole,
Bran, Stoian,Istrate, 1996).
Între acestea, Elveţia este ţara în care a apărut „aventura turistică” (denumirea de
început a agroturismului) în jurul anilor 1840. Este vorba de zona Chateau d’ Oex, unde
englezii au descoperit o lume mirifică (peisaje montane, ape de munte, pajişti bogate cu
turme de vite, oameni primitori) şi în care s-au revărsat (peste 700 de turişti în anul
1878), ocupând toate pensiunile agroturistice. La cele 6 milioane de locuitori, Elveţia
găzduieşte astăzi 10 milioane de turişti anual, practic satele sale dobândind, în cea mai
mare parte funcţia agroturistică (zona lacului Leman, Munţii Jura, Neuchatel).
Franţa are o veche şi bogată tradiţie în organizarea turismului rural, activitatea
fiind aici coordonată de asociaţia generală TER (Tourisme et Espace Rural). Statul
francez încurajează dezvoltarea acestor zone, înspre care se dirijează persoanele cu
venituri mai modeste, promovând un sistem de creditare avantajos şi o politică fiscală
stimulatoare. Aceasta explică evoluţia rapidă a numărului de adăposturi rurale (Gites de
France) clasificate şi a numărului de nopţi de cazare petrecute (2,5 milioane în 1994).
Cele mai importante zone pentru această formă de turism sunt: Masivul Central
(Auvergne, Limousin, Cantal), Bretagne, Savoia, Champagne, Vosgi.

6
Austria a dezvoltat o importantă bază turistică în mediul rural (satele turistice de
recreaţie), promovând sistemul pensiunilor complete rurale pentru vacanţele familiale.
Sunt bine reprezentate în Tirol şi zona Salzburg pe Valea Dunării.
Germania a trecut la organizarea turismului rural după 1960, prin organizarea
primară a unui inventar al siturilor care se pretează la practicarea turismului, cu deosebire
fermele bine întreţinute. Cele mai multe au fost înregistrate şi funcţionează în Munţii
Pădurea Neagră (Schwartzwald), dar la fel de importante sunt şi cele răspândite în
celelalte landuri de la Marea Nordului.
În Munţii Alpi, în zonele montane din sud, turismul rural se manifestă ca un
puternic ferment de stimulare a producţiei artizanale şi a comerţului cu produse proaspete
de fermă.
Polonia deţine peste 3 000 de sate turistice, primele amenajări turistice rurale
apărând în jurul anului 1970, zonele rurale preluând importante efective turistice interne
şi internaţionale, descongestionând astfel marile zone şi centre, practic sufocate în timpul
sezonului. Satele turistice au apărut ca urmare a iniţiativelor locale pe baza unui
nomenclator de criterii, fiind omologate prin certificat de clasificare de către Centrul
Naţional de Informaţii Turistice.
Belgia şi-a construit veritabile nuclee pentru turismul rural prin asocierea a 5-6
familii care investesc, derulează activităţile şi împart profitul. Prezenţa turismului rural a
încurajat producţia locală alimentară, cointeresând direct micii producători.
Danemarca a promovat produsul turistic rural denumit „vacanţe active”. Sunt
oferite servicii complete (pensiune la fermă) în 22 de aşezări rurale cu 3000 de locuri de
cazare.
Irlanda dispune de circa 500 de ferme cu capacităţi de 6-10 persoane, în care se
oferă servicii complete sau parţiale, completate cu activităţi de agrement diversificate
(echitaţie, pescuit, escaladă, golf).
Italia a trecut la promovarea pe scară largă a „vacanţelor verzi”, în care un rol
important revine agroturismului. Dispune de peste 1500 locuri de primire (ferme, vile,
case tradiţionale, castele), situate în 20 de regiuni ale ţării (Piemonte, Toscana, Veneto,
Alto, Adige, Abruzzo, Calabria, Sicilia). Această activitate este puternic stimulată printr-
o publicitate constantă, ghidul Agroturist care apare din 1995, menţionând informaţii
foarte preţioase. Tradiţiile culturale, gastronomia şi vinurile, folclorul, fac din Italia un
principal receptor şi, în acelaşi timp, un emiţător al turismului rural european.
Finlanda are omologate peste 500 de sate turistice, cu peste 10000 locuri de cazare.
Beneficiind de un cadru natural de excepţie, rezultat din alăturarea oglinzilor de apă
(18800 lacuri) cu păduri (68% din teritoriul ţării), precum şi prezenţa nopţilor albe,
Finlanda oferă doritorilor de linişte şi destindere posibilităţi de agrement multiple (schi,
pescuit, saună, echitaţie), inclusiv participarea la diverse lucrări agricole în fermele
agroturistice gazdă.
În România, bazele instituţionalizate ale agroturismului au fost puse în anul 1972,
când Ministerul Turismului, a selectat 118 aşezări rurale reprezentative, ce urmau a fi
promovate în turism (OMT 297/1972).
Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 744/16 iulie 1973, au fost declarate „sate
turistice” un număr de 14 aşezări rurale din 10 judeţe ale ţării: Bogdan Vodă
(Maramureş), Fundata şi Şirnea (Braşov), Sibiel (Sibiu), Vatra Moldoviţei (Suceava),
Poiana Sărată (Bacău), Recaş (Timiş), Tismana (Gorj), Vaideeni (Vâlcea).

7
Prin Hotărârea Guvernului nr.438/1990, s-a înfiinţat Comisia Zonei Montane din
România ale cărei atribuţii au fost preluate, după 1993, de către Federaţia Română pentru
Dezvoltarea Montană şi de către Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi
Cultural (ANTREC), afiliată (din 1994) la EUROGITES (Federaţia Europeană de Turism
Rural, care coordonează întreaga activitate de promovare şi dezvoltare în domeniu).

Organizarea spaţială a agroturismului este caracterizată prin dualitatea concentrare –


dispersie:
- concentrarea serviciilor de masă, cazare şi animaţie în sate sau staţiuni verzi;
- dispersia activităţilor (promenadă pietonală sau ecvestră, pescuit, turism fluvial) în
spaţiul rural;
Turismul rural are o sferă de cuprindere mult mai largă, un caracter continuu şi
dispune de o structură de primire eterogenă, reprezentată nu prin gospodăriile ţărăneşti, ci
prin campinguri, popasuri turistice, sate de vacanţă cu bungalouri sau vile grupate în jurul
unor spaţii comune pentru masă, distracţii sportive. În acest caz, activitatea de bază a
persoanelor implicate este prestarea unor servicii turistice, iar veniturile realizate au
caracter permanent (Cândea, Erdeli, Simon, 2001). În Franţa el reprezintă 28% din totalul
sejururilor estivale şi 28% din cel al sejururilor de iarnă.
Satele turistice sunt aşezări rurale pitoreşti, bine consolidate din punct de vedere
economic, edilitar şi cultural, situate în medii nepoluate, conservatoare a unor modele
culturale (obiceiuri, inventar al obiectelor de muncă, port, gastronomie) şi care, dincolo
de funcţiile politice, administrative, culturale, sociale, îndeplinesc, sezonier sau
permanent, funcţia de primire a turiştilor.
Numeroase clasificări avansate de specialişti au în vedere funcţionalitatea acestor
sate (Negoescu, 1974, Nistoreanu, 1999, Buianu, Bogdan, 2001), adică elementul esenţial
care conturează motivaţional actul turistic. Au fost identificate următoarele tipuri de sate:
- sate peisagistice şi climaterice: Fundata, Şirnea (în culoarul Rucăr-Bran), Tismana
(Gorj), Brădet, Podul Dâmboviţei (Argeş), Botiza (Maramureş), Dorna Cândreni
(Suceava), Arieşeni (Alba), Vama Veche, 2 Mai (Constanţa);
- sate turistice pentru practicarea sporturilor de iarnă: (Fundata – Braşov, Gărîna –
Caraş Severin) şi nautice (Murighiol, Mila 23);
- sate balneare: Zizin, Covasna, Bala(Mehedinţi), Oglinzi şi Bălţăteşti (în Subcarpaţii
Moldovei), Coştiui (Maramureş), Călacea (Timiş), Săcelu (Gorj), Geoagiu şi Vaţa de
Jos (Hunedoara), Moneasa (Arad), Tinca (Bihor);
- sate turistice pastorale: Orlat, Răşinari, Sălişte, Gura Râului, Miercurea Sibiului,
Cisnădioara (toate în Mărginimea Sibiului), Vaideeni, Polovragi, Stăneşti, Pocruia,
Tismana, (în depresiunile Olteniei), Borlova, Turnu Ruieni (Caraş Severin), Pui,
Clopotiva, Ohaba de sub Piatră (în ţara Haţegului);
- sate cu monumente istorice, de artă şi arhitectură : Suceviţa, Putna, Dragomirna,
Agapia, Văratec (în Moldova), Aninoasa, Cotmeanca, Cozia, Horezu, Polovragi,
Tismana (în Subcarpaţii Getici), Hărman, Prejmer, Biertan, Feldioara, Cristian – cu
renumitele biserici fortificate (în Transilvania);
- satele turistice etnofolclorice: Curtişoara (Gorj), Avram Iancu (Alba), Răşinari (Sibiu),
Vama (Suceava), Săpânţa (Maramureş), Pietroşiţa (Dâmboviţa), Bujoreni (Vâlcea),
Năruja (Vrancea);

8
- sate turistice de creaţie artistică şi artizanală: Oboga, Marginea (Suceava), Corund
(Harghita), Humuleşti (Neamţ), Săcel şi Săpânţa (Maramureş), Cărpuş (Cluj), Malu
cu Flori (Dâmboviţa);
- sate turistice pomi-viticole: Recaş şi Giarmata (Timiş), Voineşti (Dâmboviţa), Coteşti,
Jariştea, Străoane (Vrancea), Pietroasele, Săhăteni (Buzău), Rădăşeni (Suceava), Şiria
(Arad), Agapia (Neamţ), Murfatlar şi Ostrov (Constanţa), Bucium (Iaşi), Dăbuleni
(Dolj).

1.3. Ecoturismul

O alternativă a turismului verde, marcată de practicarea sa în spaţii nealterate de


intervenţia antropică este ecoturismul, care capătă astăzi valenţele unui turism belicos,
întrucât implică o luptă permanentă pentru păstrarea integrităţii cadrului natural, şi cu
deosebire, protejarea resurselor turistice.
Practicarea acestui tip de turism, în viziunea unor organisme internaţionale abilitate
(Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii – UICN, Fondul Mondial pentru
Ocrotirea Naturii, Federaţia Europeană a Parcurilor Naturale, Fondul pentru Natura
Sălbatică, numeroase organizaţii pacifiste în domeniu), este una benefică, fiind concepută
ca un instrument util în asigurarea bunurilor naturale şi culturale valoroase prin activităţi
şi politici speciale de protecţie.
Ecoturismul este o formă specifică practicată pe spaţii virgine şi culturale
tradiţionale, care tind să devină areale de protecţie a naturii şi valorilor umane perene,
care să contribuie substanţial la evoluţia comunităţilor locale.
Ecoturismul a apărut ca o manifestare practică, aplicativă pe tot spaţiul planetar
pentru a materializa prevederile înscrise în Convenţia de la Paris cu privire la protecţia
patrimoniului universal natural şi cultural, emanaţie a conferinţei mondiale a UNESCO
(1972), primul document care realizează o reconciliere a celor două elemente ale
mediului înconjurător: naturală şi culturală.
Menţionăm că România se află între primele ţări din lume care a abordat protecţia
mediului înconjurător pentru turism, care a instituţionalizat acest lucru prin crearea unui
organism specializat: Societatea de Turism pentru Protecţia Naturii, apărută la începutul
secolului XX, la Sinaia, şi având ca mentor marele iubitor de natură, Mihai Haret.
O strategie pentru acest tip de turism care protejează resursele turistice a fost
elaborată de către Secretariatul Naţional de Turism din Mexic, în colaborare cu Alianţa
Mondială pentru Natură, care promovează ideea creării unui echilibru între natură şi
turism. Acest document a fost preluat, prelucrat şi comentat în literatura românească de
specialitate (Bran, Simon, Nistoreanu, 2000). Cităm mai jos următoarele segmente:
1. Zonele unde se practică ecoturismul trebuie să fie considerate de interes
continental sau mondial, să facă parte din patrimoniul turistic al planetei şi aici să
fie respectate cu o rigoare deosebită teritoriile cu stiluri de viaţă tradiţionale ale
populaţiilor locale;
2. Prin ecoturism se încearcă minimalizarea efectelor negative asupra mediului local
şi natural, ca şi asupra populaţiei locale;
3. Ecoturismul trebuie să contribuie la gestionarea spaţiilor protejate şi să
amelioreze relaţiile dintre comunităţile locale şi personale, abilitate să gestioneze
aceste spaţii protejate;

9
4. Această formă de turism trebuie să furnizeze avantaje economice şi sociale
locuitorilor zonelor turistice şi să asigure participarea lor în luarea deciziilor în
ceea ce priveşte genul şi volumul activităţilor turistice şi care trebuie astfel
autorizate;
5. Noul turism poate să favorizeze o interacţiune autentică între populaţia de
primire şi turişti, ca şi un interes real pentru o dezvoltare durabilă şi protecţia
zonelor naturale, atât în ţările receptoare, cât şi în cele emitente de turişti;
6. Prin ecosistem se încearcă lărgirea spectrului de activităţi economice tradiţionale
(agricultură, creşterea animalelor, pescuit), fără a le marginaliza sau înlocui,
pentru ca economia locală să nu fie subordonată schimbărilor şi influenţelor
interne şi externe;
7. Activităţile turistice desfăşurate sub emblema ecoturismului trebuie să ofere
oportunităţi specifice, în aşa fel încât populaţia locală şi angajaţii din industria
turistică şă fie în măsură să utilizeze spaţiile naturale într-o manieră durabilă şi să
aprecieze obiectivele naturale şi culturale valoroase, care sunt puncte de maximă
atracţie pentru turişti.

1.4. Definiţii rezultate din reglementările legale

În ultimii ani, la nivel mondial, s-au manifestat preocupări intense de


reglementare a activităţii de turism. În 1999 Organizaţia Mondială a Turismului a adoptat
Codul global de etică pentru turism care stabileşte un cadru de referinţă pentru
dezvoltarea responsabilă şi susţinută a turismului. Codul conturează regulile de
comportament pentru destinaţii, guverne, turoperatori, investitori, agenţi de turism,
lucrători şi chiar pentru turişti.
La nivelul Uniunii Europene a fost emisă Directiva 90/314/EC privind
comercializarea pachetelor de servicii turistice şi Directiva 95/57/EC privind colectarea
datelor statistice în domeniul turismului.
În majoritatea ţărilor cu un turism puternic dezvoltat, au apărut reglementări specifice
care orientează şi integrează această activitate în ansamblul economiilor naţionale,
asigurând totodată condiţii de conservare şi protejare a resurselor turistice.
În România, prin Ordonanţa de Urgenţă 236/2000 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin
Legea 462/2001 şi prin Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice se
asigură cadrul adecvat de protecţie a moştenirii naturale şi culturale şi de valorificare a
acesteia, inclusiv prin turism.
Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de
turism în România, nu satisface decât în mică măsură cerinţele unui act normativ de largă
cuprindere care să permită şi să stimuleze dezvoltarea durabilă a turismului în România.
Din acest motiv, Ministerul Turismului a iniţiat un Proiect de Lege a Turismului.
Acest proiect de lege a turismului îşi propune să integreze într-un cadru general unitar
ansamblul reglementărilor specifice activităţii de turism, să stabilească aceste reguli care
să asigure dezvoltarea durabilă a turismului în România, cu protecţia corespunzătoare a
participanţilor la actul turistic.
În acest sens, proiectul reglementează:
- Implicarea Ministerului Turismului în gestionarea patrimoniului turistic;

10
- Cadrul instituţional de desfăşurare a activităţii turistice;
- Dezvoltarea activităţii turistice;
- Drepturile şi obligaţiile agenţilor economici cu activităţi de turism;
- Protecţia turiştilor;
- Formarea profesională în turism;
- Contravenţiile în activitatea de turism şi modul de sancţionare a acestora.

CAPITOLUL 2
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE
DIN JUDEŢUL BRAŞOV

11
Braşov, resedinta judeţului cu acelaşi nume, este situat in partea central-estica a
României, la poalele varfului Tampa (967m). Teritoriul administrativ al oraşului Braşov
se incadreaza in partea sudica a depresiunii Braşovului, la contact cu rama muntoasa,
respectiv cu fluxul intern al Carpaţilor Orientali.

Oraşul este imparţit in doua componente distincte: zona de influenţă barocă ce


şerpuieşte la poalele Tâmpei şi a masivului Postavaru şi zona intinsă de blocuri şi fabrici.
Principala atracţie o reprezintă oraşul vechi - cartierul Schei, incă plin de farmec, unde
veţi găsi o multime de case şi obiecte vechi, in special pe filon religios.

Atestat documentar in anul 1235 sub numele Corona mai apoi Barasu - 1252 -
Braşov - 1288, cel mai important oraş al Transilvaniei al evului mediu a dominat viata
economica a secolelor XIV-XVI. Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului
Braşov anul 1353 - Privilegiul de bază al oraşului Braşov-, activitatea comercială din
această zonă era înfloritoare, Braşovul fiind renumit pentru calitatea marfurilor dar mai
ales pentru armele care se fabricau aici.

12
Bresle puternice, între care se aflau în frunte aurarii, ţesatorii, postavarii, armurierii,
fierarii, arămarii, cositorarii, au facut ca Braşovul sa nu ramână doar un punct al
comerţului tranzit, ci un înfloritor centru meştesugăresc.

Situat in zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, in interiorul


arcului carpatic, judeţul Braşov ocupă din punct de vedere fizico-geografic cea mai mare
parte a depresiunilor Braşov si Fagaraş.

Poziţionare
Situat între 45°23'13" - 46°12'12" latitudine nordicã şi 24°6'11" longitudine estică.
Întins pe o suprafaţă de 536309 ha, judeţul Braşov reprezintă 2,3 % din suprafaţa
Romaniei. Braşov, capitala judeţului, cu o populaţie de 311059 de locuitori, este situată
in partea central-estică a Romaniei, la poalele vârfului Tâmpa (967m).

Oraşul Braşov

Cu 324.000 locuitori şi considerat inima României, Braşovul este un important centru


economic,turistic,cultural şi sportiv al ţării. Municipiul şi reşedinţă a judeţului cu acelaşi
nume se află la o disţanta de 171 km de Bucureşti. Căile de acces cele mai comode sunt
şoseaua ce strabate Valea Prahovei şi apoi Valea Timişului cât şi calea ferată care merge
paralel cu şoseaua.Situat la o altitudine de 592 m,in partea interioară a curburii lanţului
carpatic,la poalele muntelui Tâmpa ( 960 m) Brasovul se desfasoară in plină
depresiune.Clima este moderată cu temperaturi medii anuale de 8 - 9 0 ( - 5 0 in ianuarie şi
19 0 C in august).
Braşovul este situat pe unul din cele mai vechi drumuri comerciale pe care se
desfăsura schimbul de marfuri intre Ţara Romanească, Moldova şi Transilvania.La
sfârsitul secolului al XVI - lea Braşovul incepe să-şi construiască o cetate dar zidurile nu
sunt gata la prima incursiune turcească in Transilvania (1421) şi oraşul este cucerit şi
incendiat de otomani.Turcii revin în 1434,dar nu mai pot cuceri oraşul, el fiind înconjurat
de ziduri puternice. La adapostul zidurilor, Braşovul prosperă devenind un centru
cultural.

13
2.1. Prezentarea judeţului Braşov

Primele urme de locuire ale oraşului există din a doua epocă a pietrei (neolitic), însa
prima atestare documentară a oraşului datează din anul 1235 în Catalogul Nivensis II,
unde Braşovul apare sub numele de Corona, situat în prezenta locatie a Bisericii Negre.
Ulterior asezarea este prezentă în documente sub denumiri ca: Barasu (1252), Braso
(1288), Stephanopolis, Cronstadt, Brasso.
În acesta zona, în secolul al XII-lea au loc primele colonizari de populaţie de origine
germanică şi din acest moment, pentru o perioadă de şase secole viata acestei regiuni se
dezvoltă în strânsă dependenţă de cultura si civilizaţia Europei Centrale dar si cu foarte
multe legaturi în estul Europei, în Balcani şi Orientul Apropiat. Complexitatea dezvoltării
medievale a Braşovului şi Ţării Bârsei este conferită tocmai de acesta poziţionare, la
intersecţia celor mai importante drumuri de circulaţie între Occident şi Orient. Întreaga
istorie medievală braşoveana este marcată sub toate aspectele- economic, social,
democratic şi politic - de climatul de interferenţă existent aici.
Ridicarea fortificaţiilor a fost determinată de invaziile tătare şi turce, începând cu
secolul XIII, însă întregul sistem de fortificare se termină în mijlocul secolului al XVII
lea. Acest sistem era compus dintr-un zid de incinta, întarit de 28 de turnuri, opt bastioane
şi patru porţi. Sistemul defensiv al cetaţii a fost completat de patru turnuri exterioare
zidurilor: două pe Tâmpa şi două pe dealul Warthe: Turnul Alb şi Turnul Negru.
Oraşul s-a constituit prin dezvoltarea nucleelor Schei (sec XI-XII), Braşovul Vechi (sec.
XIII), Sprenghi (sec. XIV) şi cel cuprins între dealurile Warthe, Cetaţuie, Tâmpa.
Conform unor atestari documntare, în 1475 Braşovul era împarţit în patru cartiere:
Portica, Corpus Christi, Catharina si Petri.

14
Strada Republicii (Caldărarilor) a fost locuita în majoritate de meşteri arămari iar-pe
strada Neagră locuiau si îsi aveau atelierele tabăcarii.
Strada Mureşenilor de astazi, în anul 1520 se numea strada Mânăstirii datorita existentei
mânăstirii dominicane, iar ulterior s-a numit Strada Vămii, deoarece la un capat al străzii,
spre Braşovul Vechi, a funcţionat vama pentru mărfurile ce intrau în cetate.
Cartierul Schei era legat de cetate prin Poarta Ecaterina. Casele din Schei se remarcă
prin plastică din stucatură, de factură baroca, porţile tradiţionale din lemn cu feronerie
produsă de lăcătuşii braşoveni. Scheiul este dominat de silueta Bisericii Sf. Nicolae,
prima biserică ortodoxă din Braşov, ctitorie voievodală, ridicată din piatră în anul 1495,
pe locul unor mai vechi lăcaşe de cult, menţionate documentar la sfârşitul veacului XIV.
Plastica bisericii cuprinde elemente gotice, renascentiste şi baroce. Aici sunt depozitate
importante arhive documentare, inclusiv primele tipărituri ale Diaconului Coresi si
primele cronici în limba română scrise la Brasov. În tezaurul bisericii se află şi colecţii de
icoane, de obiecte liturgice, opere ale unor vestiţi meşteri argintari braşoveni. O parte
importantă a acestui patrimoniu este expus în Muzeul Primei Şcoli Româneşti.
.Împrejurul bisericii, alături de cladirea vechii Şcoli româneşti se afla fostele chilii si
cimitirul datând din secolul XVIII.
Graţie situării sale geografice, la intersecţia drumurilor ce duceau spre Moldova şi
Valahia, Braşovul cunoaşte o dezvoltare economică rapidă, devenind unul dintre cele mai
importante centre economice şi comerciale ale Transilvaniei. La Braşov a functionat timp
de peste două secole (XV si XVI) o vestită monetărie, unde s-au bătut florini de aur, taleri
şi guldeni de argint. Nevoia de moneda a fost determinata de dinamismul vieţii
economice, mesteşugurile apărând de timpuriu, iar breslele sunt organizate din secolul
XIV.

CETATEA BRAŞOVULUI

Ridicarea fortificaţiilor a fost determinată de ameninţarea invaziilor tătare si turceşti.


Dupa marea invazie mongolă a avut loc o nouă campanie de fortificare când se ridică
primele cetăţi de piatră. În Schei şi Dealul Sprenghi au existat cetăţi de apărare, dar nu au
fost suficient de bine fortificate.

15
CETAŢUIA a fost ridicata între anii 1554-1557 de catre austrieci pe Dealul Straja şi a
fost mentinută în scopuri militare până la mijlocul secolului XIX.
Din Cetate se ajungea în Braşovul Vechi, prima vatra a orasului, prin poarta străzii
Mânăstirii (acum Strada Mureşenilor) sau a străzii Vămii. Casele Braşovului Vechi au
porţi arcuite, lipite una de alta, fiind construite pe aceleaşi principii cu cele din cetate.

TURNURILE CETǍŢII

Turnul Alb, legat de Bastionul Graft, a fost construit, potrivit cronicilor, în 1460
sau 1494 cu o formă de semicerc închis înalt 18 - 20m. A fost repartizat spre apărare
breslelor cositorarilor si arămarilor.
Turnul Negru cu zidurile înalte de 10 m, cu un acoperis piramidal, era legat printr-
un pod mobil de fortificaţiile oraşului. Turnul Negru avea scopul de a împiedica
apropierea de ziduri a duşmanilor.
Paznicii, aflaţi pe galeria de lemn a etajului superior dădeau alarma in cazul unui
atac, dar şi pentru izbucnirea incendiilor. Numele turnului a fost dat în urma incendiului
care l-a cuprins la 23 iulie 1559.

PIAŢA SFATULUI

16
Parte distinctă din ansamblul arhitectural al Cetaţii Braşov, atestată
documentar "forum" în 1520 sau "ring" in 1617, Piaţa Sfatului a fost sute de ani
centrul oraşului-cetate. Aici se desfaşurau principalele târguri, la care participau
.mestesugari şi negustori din cele trei ţări româneşti

Relieful

Oraşul Braşov este aşezat intr-o zonă de invidiat, la poalele Muntelui Tâmpa (denumit
şi oraşul de la poalele Tâmpei), aflat la distanţe apropiate de trei trepte de relief:

• Lanţul munţilor inalţi care trec de 1750m altitudine: şi anume M. Făgăraş,


M. Piatra Craiului, M. Bucegi, M. Postăvaru, M. Piatra Mare si M. Ciucaş.
• Lanţul munţilor scunzi, intre 800 şi 1750m: cuprins de munţii Întorsura
Buzăului, Dârstelor, Tâmpa, Poiana Braşovului, Codlei si Persani.
• Lanţul depresiunilor şi a dealurilor, situat intre 450 şi 700m

Munţii Făgăraş:

Reprezintă forma dominantă a reliefului din cadrul primului lanţ muntos,pe teritoriul
Braşovului aflandu - se versantul nordic al jumătăţii estice al acestuia.
Formaţiunile cristaline ce compun munţii Făgăras au dat posibilitatea existenţei şi

17
conservării unor forme tipice: vârfuri ascuţite cu aspect piramidal, creste de intersecţie
sau chiar de ace, turnuri, colţi, cum ar fi Colţii Vistei, Acele Cleopatrei - văi glaciare,
morene, versanţi abrupţi, văi înguste şi adânci, unele cu numeroase praguri.

Munţii Piatra Craiului:

Încadraţi între culoarul Branului in est, valea Bârsei şi valea Dâmboviţei in vest; pe
teritoriul judeţului aflându-se cea mai mare parte din întinderea sa. Este constituit dintr-o
creastă structurală principală ascuţita, lungă de cca 20 km, şi o serie de munţi scunzi, de o
parte şi de alta, formaţi fie din roci calcaroase fie comglomeratice. Apa sub diferitele ei
forme şi variaţia de temperatură au generat fenomene carstice deosebite: peşteri, chei,
doline, lapiezuri, etc. Formele curioase care atrag atenţia sunt numeroase: datorită

18
eroziunii în capetele de strat s-au format o serie de hornuri tipice, o suită de trepte
cunoscute sub numele de brane sau poliţe.

Munţii Bucegi:

Sunt prezenţi pe teritoriul braşovean numai prin versantul lor nordic, care prezintă însă
multe particularităţi. Din vârful Omul, culmile coboară ramificate şi in pantă accentuată
spre depresiunile Braşovului şi Predealului. Culmile Scara, Gaura, Padina Crucii sunt
dintre cele mai reprezentative. Pe langă văile adânci cu praguri şi mase de grohotişuri,
versantul nordic al Bucegilor a permis instalarea gheţarilor cuaternari. Urmele activităţii
glaciaţiunii cuaternare sunt evidente mai ales pe văile Gura Cătunului si Mălăieşti:
circuri, morene, praguri.

19
Masivul Ciucaş:

Este reprezentat în relieful Braşovului doar prin latura sa nord-vestică. Relieful carstic
a căpătat aici o larga dezvoltare apărând sub cele mai diferite infăţişari: lapiezuri, turnuri,
abrupturi.

Tot în treapta munţilor înalţi mai intră Culoarul Bran-Rucăr, Masivul Leaota, Munţii
Bârsei compus din două masive montane: Postăvarul şi Piatra Mare, caracteristica
comuna a acestora fiind faptul că sunt aproape în totalitate împaduriţi.

Clima

Clima judeţului Braşov are un specific temperat-continental, mai umedă şi răcoroasă,


cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute in zonele mai joase.

Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din


timpul iernii nu se înscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitaţii este relativ mai
ridicată.

20
Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6 C, temperatura maximă absolută
fiind de 37 C în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe
an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului
are valori medii anuale de 75%. Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an.
Vântul la sol are direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse
între 1,5 şi 3,2 m/s.

BASTIOANELE CETǍŢII

Bastioanele se construiesc începând din secolul al XV-lea, pentru a întarii capacitatea


de apărare a cetăţii, în condiţiile folosirii armelor de foc. Acestea erau amplasate în afara
zidurilor, în puncte strategice şi aveau forme diferite. Un regulament de apărare al
oraşului de la 1491 consemna că cetatea Braşovului dispunea de 7 bastioane.
Bastioanele sunt încredinţate breslelor, ale căror nume li se şi atribuie. Acestea
răspundeau de întreţinerea lor în timp de pace şi le apărau în caz de atac.
· BASTIONUL AURARILOR înalţat între 1639-1641, în fata zidurilor dinspre Dealul
Cetăţuiei, a fost cel mai nou bastion din dispozitivul de apărare al cetăţii. Măsura 22
metri laţime, iar pe frontispiciul sau era aşezată stema oraşului (a fost dărâmat în 1880)
· BASTIONUL CURELARILOR se afla în partea de nord a cetăţii, în zona în care se
înalţa astazi cladirea Bibliotecii Judeţene. Era conceput în formă de potcoavă cu
lungimea de 30 metri şi laţimea care varia de la 3,70 metri pâna la 10 metri, perimetrul
exterior ajungând la 102 metri, iar înalţimea lui era de pânâ la 15 metri. Bastionul era
dotat cu guri de tragere şi cu galerii supraetajate în trei nivele (a fost demolat în 1887).
· BASTIONUL FIERARILOR se afla în nordul vechii cetăţii. Atestat documentar la
1529, bastionul a fost conceput în formă de pentagon. În 1668 şi 1709 aici au fost

21
executate importante lucrări de reparaţii. Din structura sa initiala s-a mai păstrat puţin.
Cladirea adăpoşteste în prezent Arhivele Naţionale, filiala Braşov.
· BASTIONUL FUNARILOR este situat în fata zidurilor dinspre Tâmpa ale cetăţii,
unde posibilităţile de atac erau mai reduse. Bastionul Funarilor a fost conceput în formă
hexagonală. Atestat în 1416, este incendiat la 1461 şi refăcut. Dupa incendiul din 1689,
bastionul suferă grave distrugeri.
· BASTIONUL GRAFT este construit în formă patrată şi se află situat între zidul
cetăţii şi Dealul Straja.
· BASTIONUL TǍBǍCARILOR este situat la extremitatea dinspre Schei a străzii
Nicolae Balcescu de astazi şi a servit până în 1525 ca poartă a cetăţii. Din 1785 bastionul
este folosit din nou ca poartă.
· BASTIONUL ŢESǍTORILOR este bastionul cel mai bine conservat, fiind
considerat de catre specialişti, o constructie unică de acest gen în tara noastră. Bastionul
este situat la poalele Tâmpei, în colţul sud-vestic al fostei cetăţi a Braşovului. A fost
construit în două etape 1421-1436 şi 1570-1573, în formă hexagonală, cu laturi inegale şi
are o suprafată de 1616 mp. Bastionul a fost refăcut şi consolidat în anul 1750, dată ce
este marcată pe turnul de nord-est. Din secolul XIX, bastionul îşi pierde funcţia de
apărare şi rămâne doar sediu de breaslă. Din 1950, Bastionul Ţesătorilor este transformat
în muzeu.
· BASTIONUL POSTǍVARILOR. Sub Tâmpa există zidul cetăţii ce lega Bastionul
Ţesătorilor de Bastionul Postăvarilor, iar la mijlocul distanţei între cele doua s-a construit
Bastionul Funarilor.

PORŢILE CETǍŢII

La început oraşul a avut trei porţi: una spre Schei, una spre oraşul vechi şi o a treia
spre Blumana.
· POARTA ECATERINA. Vechea poartă dispunea de galerii din lemn etajate, iar un
document din 1522 consemnează existenţa unui depozit de obuze şi praf de puscă,
precum şi a unei locuinţe pentru paznic. În 1559 se construieşte în faţa porţii un turn
pătrat, prevazut cu un pod mobil pe lanţuri, peste şanţul cu apă. Deasupra intrării se află

22
sculptată steama oraşului Braşov care reprezintă o coroană deasupra unei buturugi cu 7
grupe de rădăcini. Zidurile care alcătuiau această poartă au fost demolate in 1827.
Compoziţia turnului Porţii Ecaterina, având un turn central şi patru turnuleţe de colţ,
simbolizează dreptul medieval, de viaţă şi de moarte asupra supuşilor oraşului.
· POARTA PRINCIPALǍ se află la capătul de jos al străzii Republicii. Poarta masura
100 metri în lungime, iar incendiul din 1689 şi cutremurul de la 1802 afectează şi acesta
construcţie, care este demolată la scurt timp.
· POARTA SCHEI apare în documente şi sub denumirea de "Poarta Valahică" şi era
situată în capătul străzii Mureşenilor. În 1827 pentru a asigura o mai buna circulaţie între
Cetate şi Schei, poarta a fost dărâmata dupa ce fusese grav avariată de incendiile din 1689
şi 1738. Între 1828-1829 s-a construit actuala Poartă Schei pe strada Nicolae Bălcescu.
Construcţia este în stil clasicist şi păstrază, în cele patru colţuri superioare, inscripţii în
limba latină.

Biserica Bartolomeu ( sec XIII - XIV) - este impunatoare prin masivitatea ei şi prin
zidurile puternice,prevăzute cu contraforturi.Este o construcţie in stil romanic târziu-
gotic timpuriu in prima jumătate a secolului al XIII -lea.

Biserica Romano - Catolică ( Str.Mureşenilor nr.21) - ridicată pe locul unei bazilici


vechi între anii 1776 - 1782, este un reprezentativ monument în stil baroc cu vitralii.

23
Muzeul de artă ( Bd.Eroilor nr.21) - cuprinde tablouri de mare valoare ale pictorilor
români :Nicolae Grigorescu ,I.Andreescu, Ştefan Luchian,Nicolae Tonitza.Program :
10 - 18.00/ luni închis.

Casa Negustorilor numită şi Casa Hirscher( cladită în anul 1545) după modelul
vechilor hale de mărfuri specifice Europei Occidentale.Astăzi este vestitul restaurant
"Cerbul Carpatin" ( Piaţa Sfatului).

Muzeul judeţean

Muzeul primei şcoli româneşti.

Cladirea prefecturii

Biblioteca judeţeană.

Muzeul de etnografie

Mânăstirea Franciscanilor ( sec XVI )

Biserica Sfântul Nicolae ( sec XVI- XVIII)

Biserica Sfinţii Petru şi Pavel ( sec XVIII)

24
Biserica Sfânta Treime ( sec XVII - XIX )

Biserica Adormirea Maicii Domnului ( Dealul Melcilor).

25
CETATEA FAGARAŞULUI

Oraşul Făgăraş aflat pe malul stâng al Oltului, la jumătatea drumului dintre Braşov şi
Sibiu, pe DN 1, este situat la o altitudine de 430 m. Ca longitudine estică are meridianul
25º, ce trece prin partea de est a oraşului. Latitudinea nordică este 45º,41’, în oraş curge
râul Berivoi în direcţia sud-nord, vărsându-se în Olt la numai 400 m de periferia oraşului

Făgăraşul este aşezat în mijlocul Ţării Făgăraşului. Denumirea de Ţara Făgăraşului este
utilizată de majoritatea cercetătorilor istorici pentru această zonă, iar ,,Ţara Oltului” este
denumirea populară preluată şi folosită în studii etnografice şi geografice.Ţara
Făgăraşului ar putea fi delimitată, aproximativ, între următoarele limite: la nord de-a
lungul liniei care ar uni localităţile Hoghiz, Ungra, Ticuş, Cincu, Bruiu; apoi la vest
Valea Oltului care, de la Avrig se îndreaptă spre sud până la Turnu Roşu; la sud: creasta
alpină a Munţiilor Făgăraşului, pe linia cumpenei apelor, incluzând deci, în Ţara
Făgăraşului întreg versantul nordic al Munţilor Făgăraşului; la est, pe văile Bârsei şi
Sebeşului, în continuare, culmea Munţilor Perşani, Valea Bogată-Hoghiz.

Istoria cetăţii Făgăraşului începe cu data de 11 martie 1291 când regele Ungariei,
Andrei al III-lea (1290-1301), ţine la Alba-Iulia o congregaţie cu nobilii maghiari, saşi,
români şi secui din Transilvania, în cadrul căreia se ridică “magister Ugrinus”, afirmând
că i s-a luat pe nedrept Făgăraşul şi Sâmbăta, posesiunile familiei sale, el susţinându-şi
drepturile prin diplomele regale pe care le primiseră antecesorii săi. Regele redându-i
posesiunile. Acest document este deosebit de important, putând fi considerat drept prima
atestare documentară, nu numai a domeniului, ci şi a cetăţii Făgăraşuilui, având în vedere
că în epoca respectivă un domeniu feudal este de neimaginat fără existenţa unui punct
fortificat.

26
În general cetatea medievală are un rol militar precis, reprezentând forţa stăpânului
feudal pe care o exercită asupra populaţiei supuse şi asupra vasalilor săi. Forma şi
dimensiunile ei au fost determinate de puterea economică a regelui sau a nobilului.

Amplasarea unei fortificaţii depindea de mai mulţi factori: economici, politici şi,
uneori, de interese şi gusturi personale. Însă adesea au predominat avantajele terenului,
preferându-se locuri greu accesibile: înalţimi, mlaştini, coturi de râuri, insule, obstacole
naturale care puteau ajuta şi proteja în caz de primejdie.

27
Din perioada sec. al XV-lea ne provine prima atestare certă a cetăţii de piatră de la
Făgăraş. Într-o pricină de judecată din 1455, Iancu de Hunedoara numeşte doi castelani
de Făgăraş, iar în anul următor este precizată existenţa unui “fortalicium” la Făgăraş. Cu
această ocazie Iancu scria braşovenilor că ar vrea să cumpere pentru întărirea acestei
cetăţi: arbalete, puşti, praf de puşcă şi săgeţi. Revenind la acest “fortalicium”, el era
prevăzut cu un drum de strajă, în interiorul zidurilor, desigur că realizarea lui nu s-a făcut
dintr-o dată, ci treptat. Se pare că primul turn ridicat în cetatea de piatră a fost turnul de
piatră din colţul de S-V, adică Turnul Roşu, acesta este circular în plan, cu zid gros de
aproximativ 3 metri, similar întru totul, turnului este de la Breaza, datat în secolul al XIII-
lea, constantând totale legături tipologice constructive între acestea şi tipurile de
donjoane de pe celălalt versant al Carpaţilor de la Poienari, Rucăr, Dâmboviţa. Trebuie
menţionat că aceste donjoane nu au fost singulare în Transilvania, dar pot fi considerate
printre cele mai vechi cu plan circular. În orice caz în sec. XV cetatea prezentă o
planimetrie de tip patrulater neregulat cu latura de est mai largă decât celelalte trei şi
apărată de un turn, la o distanţă de circa 20 de metri de cetate, de tip barbacană. Incinta
era formată dintr-un zid patrulater crenelat, întrerupt de patru turnuri, trei de tip de
bastion de colţ, octogenale, iar unul, cel rotund, de tip donjon, am discutat mai sus.
Parametrul zidurilor de apărare, este prevăzut cu ambrazuri, a căror dimensiune şi formă
nu se mai poate stabili cu precizie, avea la partea superioară, în spatele crenelurilor, un
drum de strajă, cu traverse din bârne groase, ale căror urme în vechea zidărie se mai pot
vedea şi acum în unele spaţii netencuite. Tipologic ea se poate definii ca: “Cetate regală
sau nobiliară” după Gh. Anghel sau “fortificaţie cu caracter pur militar” dupa Grigore
Ionescu. Se remarcă deja organizarea planimetrică a cetăţii în scopul apărării, în funcţie
de dezvoltarea artileriei, generalizată în sec. al XV-lea.
În anul 1696 cetatea a fost preluată de Austria, Cetatea a devenit sediul unei
garnizoane imperiale, iar numeroase încăperi au fost transformate în celule în care erau
închişi iobagii răsculaţi.

In sec XVIII, sub austrieci cetatea începe perioada de involuţie, simţită la


inventarul din 1726, în care se remarcă starea de degradare. Servind de acum unor

28
scopuri exclusiv militare, a existat un proiect ce prevedea cuprinderea vechilor fortificaţii
într-un sistem de tipVauban, prevăzut cu 10 colţuri, dispusă neregulat si cu un sistem de
fortificaţii în formă de coroană, legate între ele de un pod. În exterior ar fi trebuit să aibă
un şanţ lat şi un drum acoperit, înzestrat cu forturi.

BRAN

Situat la 25 km de Brasov şi 190 de Bucuresti, Branul este poarta de legatură dintre


Transilvania şi Valahia, strajuită într-o parte de Masivul Piatra Craiului, iar de cealaltă de
Masivul Bucegi.
Deşi numele Branului este legat îndeosebi de cel al Castelului Bran-unul dintre cele
mai vizitate castele din Europa-zona este extrem de bogată in atracţii turistice: Cheile
Moeciului, Munţii Bucegi şi Piatra Craiului, Peştera Dâmbovicioara, Cetatea Râşnovului
precum şi Braşovul împreună cu cataţile săseşti de la Prejmer şi Hărman. Se pot vizita şi
locuri mai indepărtate: Castelul Peleş din Sinaia, Cetatea Medievală din Sighişoara,
patrimoniu UNESCO, sau Biertan, una dintre cele mai mari cetăţi săseşti din
Transilvania.
Regiune binecuvantată de natură, cu oameni gospodari şi primitori, cu tradiţii
nealterate şi case cu arhitectură specifică unei zone etnografice, cu monumente, muzee şi
atracţii naturale şi culturale, zona Bran-Moeciu este o oază de linişte. Asociaţia Naţională
de Turism Rural, Ecologic şi Cultural selectează în oferta sa locuri atrăgatoare şi gazde
minunate, gastronomie specifică zonei şi îşi propune să depăsească aşteptările turiştilor:
-pensiuni rustice şi vile moderne
-pensiuni omologate la două, trei, patru sau cinci margarete

29
-pensiuni situate aproape de castelul Bran sau retrase înspre masivele montane Bucegi
şi Piatra Craiului
-pensiuni cu diferite capacitaţi de cazare
Se pot efectua excursii şi drumeţii în zona şi în împrejurimi, plimbări cu caruţa şi sania,
vizite la stâne şi ferme agricole, participări la viaţa satului.
Branul este o regiune care face concurenţă oraşului prin vilele cochete care s-au
construit în ultimii ani. Turismul rural se practică aici de zeci de ani, reprezentând azi o
alternativă viabila la hotelurile mari din Valea Prahovei.
Paradoxal, cu cât tehnologia este mai avansată, viaţa mai automatizată, mai agitată, cu
atât mai mult dorim, măcar la sfârşit de saptamană sau în vacanţe, să ieşim în spaţii
nepoluate, naturale şi în locuinţe cât mai calde.
Condiţiile particulare (bioclimatul, aerul curat, concentraţia mare de ozon) împreuna cu
facilitatile care se găsesc aici plasează zona Bran-Moeciu printre cele mai importante
locuri turistice din România.

Branul este locul în care se află unul dintre cele mai vizitate castele din Europa -
Castelul Dracula - sursă de inspiratie a celei mai fascinante legende, cea a sîngerosului
Conte Dracula. Castelul a fost însa construit de locuitorii Braşovului între anii 1377 -
1382 pentru a apăra trecatoarea în faţa invaziilor turceşti. La începutul sec. XX a devenit
reşedinţa preferată a Reginei Maria de România, căreia branenii îi păstreză profundă
recunoştinţă pentru preţuirea de care ei s-au bucurat în anii de glorie ai monarhiei

30
româneşti.

Deşi numele Bran-ului este legat indisolubil de cel al Castelului Bran, zona este
extrem de bogată în atracţii turistice: Cheile Moieciului, Munţii Bucegi şi Piatra Craiului,
Peştera Dâmbovicioara, Cetatea Râşnovului, dar şi Braşovul, împreuna cu cetaţile săseşti
de la Prejmer şi Hărman. Se pot vizita şi locuri mai îndepărtate: Castelul Peleş din Sinaia,
cetatea medievală Sighişoara, patrimoniu UNESCO, sau Biertan, una din cele mai mari
cetăţi săseşti din Transilvania. Poiana Braşov este o zonă tradiţională de schi, dar şi
pentru petrecerea vacanţelor de vară. Accesul în Poiana Braşov este facil din Râşnov
(9km).
Branul este de asemenea un loc care face concurenţă oraşului prin vilele cochete
care s-au construit în ultimii ani. Regiune binecuvântată de natură, cu oameni gospodari
şi primitori, brănenii au ştiut să valorifice prin turism atuurile pe care le-au avut.
Turismul rural se practică aici de zeci de ani, reprezentând azi o alternativă viabila la
hotelurile mari din Valea Prahovei.

31
POIANA BRASOV

Fondata in 1895, Poiana Brasov a inceput prin a fi o zona turistica pentru orasul
Braşov. Prima construcţie începută aici a fost în anul 1904. În 1906 Poiana Braşov a
devenit staţiune turistică de ski şi doar trei ani mai târziu a avut loc prima Compeţie
de Ski din România. În anul 1951 Poiana Braşov a găzduit Jocurile Internaţionale de
Iarnă studenţeşti.

In prezent statiunea arata mai degraba ca un oras decat ca o statiune de ski


detinand hoteluri luxoase, apartamente de lux si restaurante clasice.

Cunoscuta ca o statiune climaterica permanenta si de sporturi de iarna, Poiana


Brasov se lasa a fi descoperita de vizitator ca o oaza de liniste care te face sa te
detasezi rapid de mediul citadin. Poiana Brasov are multe locuri de descoperit
indiferent de sezon.

32
Vara turistul invatat cu muntele poate sa faca drumetii montane in masivul
Postavarul si imprejurimi descoperind numeroasele trasee marcate dar poate sa
surprinda si adevarata natura, intrand pe potecile umblate numai de salbaticiuni.

Iarna ii stau la dispozitie turistului partiile de ski de diferite grade de dificultate


destinate atat incepatorilor cat si avansatilor in arta skiului. Transportul pe munte este
asigurat cu mijloace mecanice pe cablu.

Intinzandu-se pe un platou la baza muntelui Postavarul care face parte din lantul
Carpatilor Meridionali, statiunea Poiana Brasov denumita si Poiana Soarelui, este un
model de frumusete.

Aflata la numai 12 Km de orasul medieval Brasov si la peste 1020 m altitudine,


Poiana Brasov este o oaza de liniste pentru toate categoriile de turisti in toate
anotimpurile.

Poiana Brasov este inconjurata de 4 mari masive muntoase:

33
• Postavarul (altitudine maxima 1.799m)
• Piatra Craiului (altitudine maxima 2.238m)
• Bucegi (altitudine maxima 2.505m)
• Piatra Mare (altitudine maxima 1.848m)

34
MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA

Istoricul Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus Aflata pe valea raului


Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, este renumita ca loc de reculegere, mângâiere si
întarire sufleteasca pentru credinciosii si vizitatorii ce se roaga ori poposesc în acest locas
sfânt. Poporul român, care s-a nascut crestin, are prin aceasta mânastire, ca si prin
celelalte 250 mânastiri ortodoxe din România, cea mai trainica punte de legatura a tuturor
românilor, de-o parte si de alta a Carpatilor. Istoria Mânastirii Brâncoveanu începe din
secolul al XVII-lea. În anul 1654 satul si mosia din Sâmbata de Sus au intrat în stapânirea
lui Preda Brâncoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor, care a construit o bisericuta din
lemn pe valea râului. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696, primul ctitor, domnitorul
Constantin Brâncoveanu, domn al Tarii Românesti între anii 1688-1714, a zidit în piatra
o mânastire. La sfârsitul secolului al XVII-lea Transilvania abia scapase de încercarile
principilor calvini de a o calviniza; atacurile au continuat însa asupra punctului principal
de rezistenta, credinta ortodoxa a românilor, urmarind-se, de fapt, deznationalizarea lor.
Pentru a întari si a salva Ortodoxia româna de noul pericol al catolicizarii, aparut prin
trecerea Transilvaniei sub stapânirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin
Brâncoveanu a întemeiat la Sâmbata de Sus o mânastire ortodoxa, pentru a da marturie în
timp despre unitatea de neam si credinta a românilor de pe ambele versante ale
Carpatilor.

Persecutiile religioase ale stapânirii austro-ungare au facut mii de victime printre


români. Schimbarea credintei stramosesti a românilor ar fi condus usor la pierderea

35
identitatii lor nationale. Românii ortodocsi au încercat sa reziste, fiind ajutati în primul
rând, de bisericile si mânastirile lor. Din aceasta cauza a început calvarul distrugerii
mânastirilor si bisericilor din Transilvania. Mai mult de 150 de mânastiri au fost distruse
de generalul vienez Bukow. Multa vreme administratia austro-ungara nu s-a atins de
Mânastirea Brâncoveanu. Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brâncoveanu de
catre turci, în anul 1714, Curtea din Viena a tinut seama mai întâi de mostenitoare,
doamna Marica, sotia acestuia, si apoi de faptul ca mai ramasese în viata un nepot al
domnitorului. În 1785, profitând de împrejurare, Viena, la cererea administratiei catolice,
a trimis pe generalul Preiss, care a darâmat mânastirea brâncovenilor. Chiliile au fost
distruse complet, iar biserica a fost adusa în stare de ruina. Mânastirea Brâncoveanu,
ultimul mare bastion al apararii Ortodoxiei în Tara Fagarasului, zidita între anii 1696-
1698, a fost distrusa în anul 1785. Dupa darâmarea mânastirii, palatul brâncovenesc din
Sâmbata de Sus, aflat la 10 Km departare de mânastire, a fost locuit vremelnic de urmasi
ai familiei Brâncoveanu; acestia au stapânit domeniul pâna la reforma agrara din anul
1922, când Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brâncovenesc
împreuna cu ruinele si toata incinta mânastireasca de la Sâmbata de Sus. În decursul celor
140 de ani de parasire în ruine de la data distrugerii, se cunosc mai multe încercari de
restaurare a mânastirii.. Pictura din pridvorul bisericii e în întregime noua si cuprinde
scene din Vechiul Testament, precum si Judecata de apoi, Raiul si Iadul. Intrarea din
pridvor în pronaos se face printr-o usa de lemn de stejar, fixata într-un ancadrament de
piatra sculptata, iar deasupra usii se afla pisania sapata într-o placa de piatra. Pe peretele
vestic al pronaosului, unde este pictata Maica Domnului, se afla tabloul votiv al ctitorilor
Brancoveni. În naos, pictura e aranjata în cinci registre: sfinti mucenici, scene din Noul
Testament, prooroci, Învierea Domnului si Schimbarea la Fata. Tâmpla bisericii,
construita din zid masiv, care permite intrarea în altar prin trei usi, este de asemenea
pictata în întregime în fresca cu icoane corespunzatoare canonului bisericesc. Pictura în
fresca a altarului e dispusa în patru registre: Maica Domnului pe tron, Împartasirea
Apostolilor, Sfinti Ierarhi (în doua registre).
. Fântâna "Izvorul Tamaduirii", atestata documentar din sec. al XVI-lea, cea mai veche
piesa din incinta mânastirii, în jurul careia, de-a lungul timpului, s-au petrecut si tesut

36
multe întâmplari miraculoase si legende, a fost restaurata, mai întâi, de Mitropolitul N.
Balan, iar în zilele noastre s-a construit în jurul ei un baldachin sculptat în lemn de stejar.

2.2. Rezervaţii naturale din judeţul Braşov

Judetul Brasov, prin relieful sau foarte variat cu zone de campie (depresionara),
dealuri si munti inalti, detine astfel de arii protejate, un numar impresonant de
monumente ale naturii, plante care apartin unui numar de 89 de specii si numeroase
specii de animale ocrotite. Realitatea contrazice, insa, aceste date, deoarece exista o serie
de zone ocrotite, cum ar fi Mlastina Stupini (desecata si transformata in teren agricol),
vulcanii noroiosi din Hoghiz (care nu mai sunt activi), si altele, nu mai exista. De
asemenea, foarte multe specii de animale si plante au disparut de pe teritoriul judetului.
Ariile protejate sunt desemnate de Academia Romana, avand la baza hotarari si decizii
ale autoritatilor locale. Prin ordinul 7/1990 al Ministerului Mediului s-a stabilit ca
suprafetele muntilor Piatra Craiului si Bucegi sa fie desemnate Parcuri Nationale.

In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul judetului Brasov se gasesc cateva obiective


puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie naturala: Abruptul Bucsoiului, valea
Malaiesti si Valea Gaura, unde, datorita faptului ca au afluenta de turisti este mai redusa,
s-au retras cele mai multe capre negre din acest masiv. Pentru asigurarea unor conditii

37
optime de viata pentru caprele negre numai in Valea Gaura, spre exemplu, este pusa sub
ocrotire o suprafata de 63 de hectare din zona golului alpin. In regim de ocrotire mai intra
si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In afara de
capre negre, in aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si
multe specii floristice rare.

Masivul Piatra Craiului se gaseste la marginea de vest a depresiunii Barsei, fiind


format dintr-o impresionanta coama muntoasa de calcar cenusiu, lunga de 22 de km. Cu
peretii stancosi, cu brane si polite pietroase, colturi ascunse si grohotisuri, Piatra Craiului
este pregatita nu numai pentru incantarea ochiului turistului iubitor de liniste si surprize
permanente, ci si pentru a oferi adapost unui numar foarte mare de specii deosebite, cele
mai multe din tara, raportat la suprafata sa. Masivul este ocrotit in intregime pe suprafata
de creasta si pe cei doi versanti, impreuna cu unele portiuni de padure, iar Piatra Craiului
Mica este ocrotita pe portiunile stancoase de deasupra padurii. in aceste zone, culegera
oricarei plante este interzisa.

Muntele Tampa, ultima creasta calcaroasa coborata din muntele postavarul (1799 m),
la o inaltime de aproape jumatate din cea a acestuia, respectiv 906 m, se inalta la circa
400 m deasupra orasului Brasov. Rezervatie naturala ce se intinde pe o suprafata de 150
ha, Tampa este si singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov. Aici au fost descrise
pentru prima data doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu)
romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus
marcensis). Pe versantul nordic se intinde o padure deosebita, formata din mai multe
specii de valoare ornamentala si stiintifica, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul
de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul sudic, care este puternic insorit si mai
uscat, adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare cu arbori au dat gres in
mare parte. De asemenea, Tampa adaposteste multe specii de pasari, mamifere si insecte
(aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noastra).

Muntele Postăvarul, aflat in S-SE judetului, este protejat pe o suprafata de peste 1000
ha. In judetul Brasov, rezervatii floristice si forestiere se gasesc la: Poiana cu narcise de

38
la Dumbrava Vadului, Dealul Cetatii-LeBogatii, Mlastina Harman, Padurea si Mlastina
Prejmer si Mlastina de la Dumbravita Barsei.

Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (394,9 ha) se gaseste in apropierea satului


Vad, comuna Sercaia, intr-o padure de stejari cu arbori rariti, printre care se asterne un
covor de iarba, caruia miile de flori de narcise rare ii alcatuiesc o perdea alb-stravezie,
imbalsamand natura cu mirosul lor. Conceptia primitiva conform careia tot ceea ce creste
in natura poate fi cules a facut ca aceasta minune a naturii sa fie devastata an de an in
perioada infloririi, situatie care a dus la decimarea populatiei de narcise. Pentru pastrarea
numeroaselor poieni inmiresmate s-au ingradit circa 87 ha.

39
Pădurea Bogatii (8,5 ha) se gaseste in Muntii Persani, Valea Bogatii fiind strabatuta
de soseaua Brasov-Rupea-Sighisoara. Padurea este formata din exemplare fumoase de
fag amestecate cu gorun si carpen. In aceasta zona, turistul poate admira, pe o distanta de
18 km, un mozaic geologic si de vegetatie forestiera. Astfel, la „Fantana Alba” pot fi
examinate conglomerate formate din calcar si alte roci, printre care cele mai importante
sunt bazaltele asezate in coloane.

Complexul Sanpetru-Harman-Prejmer a fost propus pentru ocrotire in interes


multiplu, stiintific, experimental, cinegetic, turistic si de agrement, aici aflandu-se un
sector didactic stiintific al Facultatii de Silvicultura din Brasov.

Dealul Cetatii-Lempes se intinde in N-V comunei Harman pana langa comuna


Sanpetru, avand altitudinea maxima de 720 m. Este partial impadurit cu specii vegetale
deosebite.
Rezervatii geologice si geomorfologice se gasesc la Racos, in rezervatia „Coloanele
de bazalt de la Piatra Cioplita” – Comana de Jos si Rupea (Stanca bazaltica Rupea).

Bazaltele de la Racos (1,1 ha) reprezinta unul din principalele obiective turistice din
zona. Se gasesc in apropierea garii Racosul de jos, intr-o zona unde au fost exploatate
bazalte, ramanand ca o marturie a faimoaselor coloane. In profil se distinge evident o
forma columnara de o rara frumusete, inalta de 10-15 m.

Rezervatii paleontologice se gasesc in muntii Persani, la Carhaga si Garbova, la


Ormenis, Purcareni, Vama Strunga (Bucegi).

Rezervatia Carhaga se gaseste intre comunele Augustin si Racosul de Sus, fiind o


mica valcea ale carei ape se varsa in Olt, la confluenta paraurilor Choives si Carhaga,
unde se gasesc marne cenusii-albastrui foarte bogate in fosile animale. Acest fel de fosile
s-a mai gasit numai in Crimeea.

Rezervatia de la Purcareni se gaseste in S-E localitatii cu acelasi nume, in locul numit


„Uluci”, unde se afla un bloc masiv de calcar, de aproximativ 200m3. Aceasta contine o
bogata fauna de corali si crustacee. Importanta acestui punct fosilifer consta in faptul ca

40
reprezinta unul din rarele locuri din Carpati unde se observa atat de bine o formatiune de
corali.
Rezervatiile speologice sunt reprezentate de Pestera din Valea Cetatii (Rasnov),
Pestera Liliecilor (Moeciu) si Pestera Barlogul Ursului (Apata).
Gradina dendrologica din Brasov, apartinand Facultatii de Silvicultura si Exploatari
Forestiere Brasov, este declarata zona protejata pe o suprafata de 1 ha. Pe langa toate
aceste rezervatii, mai sunt propuse ca arii protejate Pestera Comana si Stejarul Secular
din Fagaras.

CAPITOLUL 3
SITUAŢIA AGROTURISMULUI DIN JUDEŢUL BRAŞOV

3.1 Pensiunile agroturistice din judeţul Braşov :

Pensiuni ANTREC - localitatea Beclean, Brasov


Fantanita Craiesei 20 persoane 10 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Bran, Brasov


Carina 14 persoane 7 camere
Pensiunea Ana 15 persoane 7 camere
Pensiunea Andra 24 persoane 12 camere
Pensiunea Andre 12 persoane 6 camere
Pensiunea Andreea 4 persoane 2 camere
Pensiunea Benga 30 persoane 20 camere
Pensiunea Cristina 8 persoane 4 camere
Pensiunea Ilaria 6 persoane 3 camere

41
Pensiunea Ileana 10 persoane 5 camere
Pensiunea Liliana 10 persoane 5 camere
Pensiunea Magdalena 16 persoane 8 camere
Pensiunea Marine
4 persoane 2 camere
Mount
Pensiunea Ruxandra 6 persoane 3 camere
Pensiunea Tanita 12 persoane 6 camere
Popasul Reginei 20 persoane 10 camere
Vila Angelica 26 persoane 10 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Bran Simon, Brasov


Dan 4 persoane 2 camere
Pensiunea Cerbul 5 persoane 2 camere
Pensiunea Ioana 6 persoane 3 camere
Pensiunea Larisa 10 persoane 5 camere
Pensiunea Ovidiu 4 persoane 2 camere
Pensiunea Terciu 12 persoane 6 camere
Popasul Ancutei 16 persoane 8 camere
Rodica 26 persoane 23 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Bran Poarta, Brasov


Contele Dracula 8 persoane 4 camere
Pensiunea Belvedere 14 persoane 6 camere
Pensiunea Bucegi 10 persoane 5 camere
Pensiunea Constanta 8 persoane 4 camere
Pensiunea Georgiana 10 persoane 5 camere
Pensiunea Iuliana 10 persoane 5 camere
Pensiunea Vraja
8 persoane 4 camere
Muntilor

Pensiuni ANTREC - localitatea Fundata, Brasov


Pensiunea "La Barbu" 10 persoane 5 camere
Pensiunea Carpatina 10 persoane 5 camere
Pensiunea Cojanu 4 persoane 2 camere

42
Pensiunea Garbacea 8 persoane 4 camere
Pensiunea Piatra Alba 16 persoane 8 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Moeciu de Jos Cheia, Brasov


Pensiunea La Mamaie 6 persoane 3 camere
Pensiunea Mariana 38 persoane 11 camere
Vraja Muntelui 36 persoane 18 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Moeciu de Sus, Brasov


Craiasa Muntilor 54 persoane 27 camere
Pensiunea Celia 6 persoane 3 camere
Pensiunea Cheile
126 persoane 63 camere
Gradistei
Pensiunea Cojenelu 12 persoane 6 camere
Pensiunea Daniela 24 persoane 12 camere
Pensiunea Daniela 20 persoane 9 camere
Pensiunea Dora 8 persoane 4 camere
Pensiunea Ileana 18 persoane 9 camere
Pensiunea Maria Clinciu 16 persoane 8 camere
Pensiunea Mihaela 28 persoane 14 camere
Regina Muntilor 20 persoane 10 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Moeciu de Jos, Brasov


Bucegi
20 persoane 10 camere

Dana 6 persoane 3 camere


Drumul Carului
16 persoane 1 camere

Pensiunea Andreea 4 persoane 2 camere


Pensiunea Andrei 12 persoane 6 camere
Pensiunea Camelia 13 persoane 6 camere

43
Pensiunea Carmen 8 persoane 4 camere
Pensiunea Casuta din
17 persoane 8 camere
Povesti
Pensiunea Daniela 10 persoane 5 camere
Pensiunea Delia 12 persoane 6 camere
Pensiunea Dorica 14 persoane 7 camere
Pensiunea Floare de
32 persoane 11 camere
Colt
Pensiunea Gabriela 36 persoane 18 camere
Pensiunea Garbacea 13 persoane 6 camere
Pensiunea Georgeta 7 persoane 5 camere
Pensiunea Georgy 8 persoane 4 camere
Pensiunea Iozefina 8 persoane 4 camere
Pensiunea La Mogan 20 persoane 10 camere -
Pensiunea Lavinia 8 persoane 4 camere
Pensiunea Maria 32 persoane 16 camere
Pensiunea Olteanu 10 persoane 5 camere
Pensiunea Posedaru 10 persoane 5 camere
Pensiunea Santa Maria 6 persoane 3 camere
Pensiunea Sorana 7 persoane 4 camere
Pensiunea Sub Pestera 6 persoane 3 camere
Pensiunea Trudi 6 persoane 3 camere
Pensiunea Urzica 17 persoane 10 camere
Pensiunea Urzica 18 persoane 9 camere
Pensiunea Viciu Olteanu 8 persoane 4 camere
Pensiunea Victorita 4 persoane 2 camere
Valea cu Calea 12 persoane 6 camere
Vila Ando 10 persoane 5 camere
Vila Mimi 53 persoane 18 camere
Vila Niculina 20 persoane 8 camere

44
Pensiuni ANTREC - localitatea Moeciu de Jos Pestera, Brasov
Pensiunea Adriana 6 persoane 3 camere
\

45
Pensiuni ANTREC - localitatea Poiana Marului, Brasov
Pensiunea Ana 8 persoane 4 camere
Pensiunea Gogonea 6 persoane 3 camere
Pensiunea Jeny 4 persoane 2 camere
Pensiunea Manecuta 4 persoane 2 camere
Pensiunea Mia 8 persoane 4 camere
Pensiunea Neluta 6 persoane 3 camere
Pensiunea Nicu Pagu 8 persoane 4 camere
Pensiunea Scurtu 4 persoane 2 camere
Pensiunea Sdreila 6 persoane 3 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Bran Predelut, Brasov


Casa Mara 12 persoane 6 camere
MILENIUM 6 persoane 3 camere
Pensiunea Monica 8 persoane 4 camere
Vila Alba 10 persoane 5 camere
Vila Fluierasul 10 persoane 5 camere
Vila Vetra 12 persoane 6 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Prejmer, Brasov


ALEXANDRA 2 persoane 1 camere -
ANA 2 persoane 1 camere
DIANA 4 persoane 2 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Rasnov, Brasov


Pensiunea Cristina 6 persoane 3 camere
Pensiunea Folea 8 persoane 4 camere

46
Pensiuni ANTREC - localitatea Sacele Babarunca, Brasov
Adelina 2 persoane 2 camere
Biris 0 persoane 0 camere
Camelia 0 persoane 0 camere -
Ciucas 0 persoane 0 camere
DRAGAN 0 persoane 0 camere
MAMA - MIA 0 persoane 0 camere
Stefan 0 persoane 0 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Sacele Bunloc, Brasov


Ursu 18 persoane 8 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Sanpetru, Brasov


Ela 12 persoane 6 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Sirnea, Brasov


Pensiunea Cioaca 6 persoane 3 camere
Valea cu Struti 20 persoane 10 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Vulcan, Brasov


Pensiunea Manitiu 10 persoane 5 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Zarnesti, Brasov


Pensiunea Gigi Popa 24 persoane 10 camere
Pensiunea Mir 16 persoane 8 camere
Pensiunea Motorom 24 persoane 8 camere

47
CAPITOLUL 4
ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND DEZVOLTAREA
AGROTURISMULUI ÎN JUDEŢUL BRAŞOV

4.1. Principalele probleme cu care se confruntă agroturismul

Infrastructura necorespunzătoare:
• Drumuri degradate şi căi de acces greu accesibile
• Lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare ( cu precadere in zona
Fagaras )
• Lipsa utilitatilor ( apa, gaze, curent electric ) in unele zone cu potential
mare pentru turismul rural

• Lipsa de organizare eficienta in colectarea deseurilor menajere


• Insuficienta posturilor telefonice
• Lipsa indicatoarelor de orientare turistica

2. Lipsa de informatie si pregatire profesionala a detinatorilor de structuri


turistice:
• Necunoasterea legislatiei din domeniul turismului si a reglementarilor
fiscale

48
• Necunoasterea notiunilor elementare de aranjare a mesei, a modului de
servire
• Comunicarea dificila cu turistii straini din cauza necunoasterii unei limbi
straine
• Insuficienta personalului si aplicarea necorespunzatoare a normelor
igienico – sanitare
• Decoratiuni interioare impersonale si amenajari exterioare neadecvate
specificului zonei

3. Administrarea necorespunzatoare a domeniului public de catre consiliile locale cu


privire la pastrarea starii de curatenie, ingrijirea spatiilor verzi, respectarea normelor de
protectie a mediului. De asemenea, numerosi detinatori de pensiuni turistice rurale se
confrunta cu situatii in care primariile nu acorda sprijin suficient sau sunt chiar potrivnice
dezvoltarii turismului rural.

4. Denaturarea conceptului de turism rural (structuri de mica capacitate) prin marirea


capacitatii de cazare a unor unitati, neadecvata suprafetelor disponibile, nedimensionarea
retelelor de utilitati in mod corespunzator extinderilor.

5. Practicarea turismului neautorizat


In afara pensiunilor clasificate, exista numeroase cazuri de practicare a turismului “la
negru”. Astfel, intalnim aceasta situatie in asa – zisele case de oaspeti de pe langa
bisericile evanghelice si in localitatile amplasate in jurul manastirilor. De asemenea,
multi turisti prefera cazarea in camere de inchiriat sau in case particulare neclasificate
situate in statiunile balneoclimaterice.
Printre cauzele care conduc la practicarea turismului “la negru” se pot evidential
urmatoarele:
• Necunoasterea legislatiei
• Numarul insuficient al asociatiilor profesionale sau al personalului acestora care
sa acorde consultanta de profil

49
• Sistemul birocratic greoi de obtinere a avizelor si autorizatiilor necesare
• Resurse financiare reduse
• Lipsa unor facilitate fiscale si / sau credite subventionate pentru modernizari si
amenajari ale pensiunilor
• Neimplicarea administratiei publice locale in depistarea si punerea in legalitate.

4.2. Acţiuni şi măsuri întreprinse pentru dezvoltarea agroturismului

O conditie obligatorie a dezvoltarii turismului rural este implicarea administratiei


publice locale in aigurarea infrastructurii si a unor servicii minime tehnico-edilitare,
comerciale, de agrement si de sanatate. Conform Legii 69/1996 a administratiei publice
locale, aceasta poate sprijini initiativele privind dezvoltarea turismului si in special a
celui rural.
Un alt factor important de decizie il constituie Ministerul Turismului, care, prin
organismele sale, poate participa la stimularea dezvoltarii acestei forme de turism.
Ministerul Turismului colaboreaza in teritoriu cu organizatiile si asociatiile
profesionale nonguvernamentale pentru a facilita aplicarea Normelor metodologice de
clasificare a pensiunilor turistice rurale.
Prin aprobarea Legii Turismului se creeaza premisele dezvoltarii mai sustinute a
acestei fome de turism care, in momentul de fata, se afla in forma incipienta.
In acest sens, cu ajutorul Ministerului Turismului, din dorinta de a se mediatiza
experienta internationala, au fost sprijinite o serie de actiuni sub forma de seminarii,
conferinte si ateliere de lucru (work-shop-uri), cum ar fi:
• Seminarul Marketingul in turismul rural pentru formarea prestatorilor de servicii
agroturistice si touroperatorilor din turismul rural, care a avut loc in noiembrie 1994
la Bran, cu participarea a cca. 45-50 de touroperatori;
• Seminarul itinerant - Bed and breakfast – pentru formarea prestatorilor – organizat in
perioada octombrie-decembrie 1994 in sase dintre cele mai cunoscute zone
etnografice, respective: Maramures (localitatea Borsa), Suceava (Vatra Dornei),
Harghita (Praid), Neamt (Piatra Neamt), Muntii Apuseni (Albac) si Arges

50
(Campulung Muscel), destinat formatii prestatorilor de servicii turistice: taran-
gospodar-gazda pentru turisti ;
• Seminarii pentru formarea ca ghizi si agenti locali pentru agroturism a tinerilor din
principalele zone etnografice;
• Tabara de instruire Ocupatii traditionale in satul romanesc la Moeciu – Brasov;
• Cursuri de initiere si de instruire in turismul rural ANTREC, iulie 1995, comuna
Moeciu;
• Seminarii organizate in cooperare cu organizatii/fundatii internationale pe teme
generale privind turismul rural precum:
-Turismul rural, o sansa pentru dezvoltarea satului –iunie 1995, Praid, Harghita;
-Turismul rural, prezent si perspective, septembrie 1995, Slanic Moldova;
-Turism rural- octombrie 1995, Bran;
-Turism rural, o sansa reala pentru tineri – iunie 1995, Bran;
-Turism rural, mai 1996 – Poiana Brasov;

• Cooperarea cu organizatii internationale din domeniul turismului rural si aderarea


la o serie de organizatii europene, avand ca obiect de activetate dezvoltarea
zonelor rurale, astfel:
-afilierea ANTREC la Federatia Europeana de Turism Rural (EUROGITES);
-colaborarea cu Operation Villages Roumaines (OVR);
-afilierea ANTREC la proiectul european EUROTER consacrat Anului European
al Conservarii Naturii;
-aderarea la EUROMONT si cooperarea cu tarile membre;
-colaborarea ANTREC cu Asociatia Internationala “Green Flag International” cu
sediul in Marea Britanie, pentru imbunatatirea ofertei turistice rurale romanesti si
promovarea pe piata internationala etc.

4.3. Formele actuale de organizare a agroturismului

Punctul de plecare in definirea formelor organizatorice de dezvoltare a turismului rural


il constituie facilitatile create de cadrul legislativ existent la un moment dat. Mai précis,

51
prin efectul Decretului Lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor
activitati economice pe baza leberei initiative, se creeaza coordonatele infiintarii agentilor
economice cu vocatie in desfasurarea de activitati specifice turismului rural.
Dupa anul 1990, masurile privind constituirea si intarirea cadrului organizatoric
necesar stimularii dezvoltarii turismului rural s-au concretizat in:
• Constituirea – cu sprijinul Ministerului Turismului – a Asociatiei Nationale pentru
Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), care numara 31 filiale: Alba,
Arges, Buzau, Bistrita Nasaud, Bihor, Brasov, Cluj, Caras-Severin, Covasna,
Dambovita, Dolj, Giurgiu, Gorj, Galati, Harghita, Hunedoara, Iasi, Ilfov, Litoral,
Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava,
Tulcea, Vrancea si Valcea, insumand in prezent peste 3000 de gospodarii;
• Constituirea Federatiei Romane pentru Dezvoltare Montana (FRDM), cu peste
400 de locuinte omologate de Federatie (pentru turism rural in zone pilot);
Federatia nu utilizeaza clasificarea spatiilor de cazare conform normelor nationale
aprobate prin acte legislative ( OMT 510/2002);
• Avizarea de catre Ministerul Turismului a constituirii altor organizatii
nonguvernamentale care au ca scop dezvoltarea turismului rural, precum:
-Asociatia “Agroturism Montan” cu sediul la Cluj Napoca
-Fundatia de Agroturism “Marea Neagra”, cu sediul in Constanta;
-Asociatia de Turism Montan Prahova;
-Asociatia “Rural Eco-Tours Agro-Montan” (RETAM) cu sediul la Cluj
Napoca;
-Asociatia de Turism Montan “Carpatina Sud”, cu sediul la Sibiu.
• Infiintarea Agentiei Nationale a Zonei Montane cu 28 de sectii teritoriale care au
in atributiile lor si promovarea agroturismului;
• Constituirea Asociatiei Operation Villages Roumaines (1989, in Belgia)
• Crearea primei organizatii a agricultorilor private, denumita “Federatia Agricola
Montana- Dorna”, care numara 1500de membri in 10 asociatii comunale;
• Infiintarea Asociatiei Turistice “Botiza”.

52
4.4. Reducerea impactului turismului în mediul înconjurător

Acest deziderat se poate realiza prin:


• Estimarea capacitatilor optime de primire turistica, in numar de vizitatori si volum de
echipamente turistice pentru fiecare proict de investitie sau program turistic, in
functie de tipul de utilizare propus;
• Reducerea numarului de trasee montane (poteci) in ariile montane spre a nu se ajunge
la degradarea mediului, alterarea peisajului si deranjarea faunei;
• Coordonarea actiunii de marcare a potecilor turistice montane pentru a nu se
dezorganiza reteaua de trasee montane prin suprapunerea marcajelor;
• Instituirea jandarmeriei (politiei) montane pentru paza si protectia mediului, dar si
pentru asigurarea securitatii turistilor;
• Impunerea unor masuri de protectie a raurilor si lacurilor prin interzicerea camparii si
a realizarii de amenajari turistice pe malul acestora.

Agroturismul – componentă a dezvoltării economice durabile

Agroturismul, prin continutul si trasaturile sale, reprezinta o ramura distincta in


economia unei tari, iar prin valorificarea superioara a resurselor agroturistice, aportul
valutar, ponderea in PIB, realizarea valorii adaugate, efectul de antrenare, de stimulare a
productiei in alte domenii, ocuparea fortei de munca etc. se contituie ca o activitate
prioritara, de interes nationa.
Asadar, agroturismul are efecte asupra strategiei globale de dezvoltare economico-
sociala a tarii, dar si la nivel de ramura.
In contextul implicatiilor economice se inscrie si contributia agroturismului la
dezvoltarea unor arii mai putin bogate in resurse pentru prelucrarea industriala, dar cu

53
resurse agroturistice naturale sau create de om, care, valorificate, pot sa devina atractii
turistice sis a determine dezvoltarea localitatilor existente ca statiuni turistice sau chiar
crerea unor statiuni noi. Prin agroturism sunt valorificate, de asemenea, unele zone cu
resurse agroturistice cultural-istorice cu mare forta de atractie turistica.
Practica a demonstrat ca astfel de regiuni se pot dezvolta si intra in circuitul economic
cu investitii minime pentru amenajarea pensiunilor turistice rurale sau a unor centre
artizanale fie complexe de agro-productie destinate, inclusiv, agroturismului si turismului
rural. Turismul este considerat astfel, ca o parghie de atenuare a dezechilibrelor
interregionale si pe langa atragerea in circuitul de valori a unor areale turistice, are
consecinte si asupra dezvoltarii in profil teritorial: constuctii de locuinte, amenajari de
drumuri, dezvoltarea serviciilor publice, a intreprinderilor mici si mijlocii, etc.

54
CAPITOLUL 5. STUDIU DE CAZ: ÎNFIINŢAREA UNEI
PENSIUNI AGROTURISTICE ÎN LOCALITATEA
FUNDATA

5.1. ISTORICUL ACTIVITATII

SC. MARGARETA. SRL. a fost înfinţatǎ în anul 2007 cu scopul de a desfǎşura


activitǎţi turistice.

Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al


solicitantului :

Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent


Valoarea ramasa la data
Nr. Denumire mijloc fix Data achizitiei ultimului bilant contabil Buc
1 mobilier Mar. – iunie2007 27567 1
2 cladire birouri 2.2007 32400 1
3 microbuz 11.2008 20000 1
4 cabanǎ 4.2007 256000 1
5 calculator ASSUS 4GB 17” 10.2007 45326 4
TOTAL 381293

55
Terenuri

SUPRAFATA

EXCLUSIVA

DATA EMITERII
INDIVIZA/
LOCALITATE

TOTALA

CERTIFICAT

CERTIFICAT
CONTABILA
VALOAREA
Nr.Crt.

SERIE
(LEI)

NR
(MP)
(MP)

1 Fundata, Jud Brasov 9500 Exclusiva 9000 3456 1 01.10.2007


TOTAL 9500 190000

Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime.

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

% aprox.
Extern Cantitate Valoare
FURNIZOR Adresa din total
/Intern aprox. aprox. (Lei)
achizitii

1 SC. TRANSEURO.SRL. Intern GHIMBAV 43000 34


2 SC. ALBA PAN. SRL. Intern SACELE 21000 17
3 SC. TRANSAVIA.SA. Intern RASNOV 12340 10
4 SC. KING ALEX.SRL. Intern ZARNESTI 17890 14
5 PIATA LIBERA Intern FUNDATA, BRASOV 7860 6
6 CRAMA TELNA Intern CODLEA 10000 8
7 PRODUCATORI INDIVIDUALI Intern RUPEA 14500 11

Turiştii care au trecut pe la noi sunt în cea mai mare parte din judeţul Brasov şi din
judeţele învecinate.

56
5.2. PREZENTAREA PROIECTULUI

OBIECTIVUL PROIECTULUI.

Obiectivul acestui proiect este dotarea unei locatii – pensiuni existente dar care nu a
reusit sa atinga un anumit standard de clasificare de tip pensiune agroturistica cu 8 unitati
de cazare, constand in 6 camere cu 2 paturi si 2 camere cu 3 paturi, cu hol si baie proprie,
spatiu de primire, un salon. Capacitatea pensiunii va fi de 18 locuri de cazare si 50 locuri
la mese .
Pensiunea dispune de utilitatile necesare asigurarii uni confort: energie electrica,
apa rece si calda, canalizare, telefon, acces televiziune, si grupuri sanitare moderne.
Dotarile ( mobilier camere cazare, amenajarile, dotarile echipamente de bucatarie,
etc.) vor fi complete si de calitate, asigurand un confort deaosebit

AMPLASAMENTUL

Pensiunea turistica „Margareta” se afla in comuna Fundata, judetul Brasov este


situata la 37 km de orasul Brasov, care este o importanta statiune turistica. In zona
pensiunii se afla o serie de obiective turistice, printre care Parcul Naţional Piatra
Craiului, Cheile Moieciului, Cheile Grădiştei, Rezervaţiile naturale La
Chişătoare, Peştera şi Cheile Dâmbovicioara si multe altele care constituie
punctele de atractie ale acestei zone.

TEMA
In prezent, pe amplasament se afla o pensiune turistica cu nivel de confort 2 flori,
fiind compusa dintr-un imobil cu 2 etaje, restaurant si o mica terasa. Prin acest proiect

57
solicitantul isi propune recompartimentarea constructiei existente prin extinderea acesteia
pentru crearea de spatii tehnologice, spatii pentru servirea mesei si marirea numarului de
camere de dormit de la 5 camere la 8, din care 6 camere sunt cu 2 locuri si 2 camere sunt
cu 3 locuri si un nivel de confort de 3 flori.

DESCRIEREA TEHNICA A PROIECTULUI

Pensiunea Margareta se afla in comuna Fundata, judetul Brasov, la 37 km de


Brasov, 16 km de Bran. Pensiunea este situata intr-o zona cu mare potential turistic
natural, unde exista obiective turistice de importanta judeteana si nationala.
Pensiunea va fi clasificata la categoria de confort 3 margarete si dispune de 8
camere cu 18 de locuri. Totodata pensiunea cuprinde:
• Restaurant cu sala de mese si grup social la parter;
• La etaj 6 camere cu grupuri sociale ;
• La mansarda 2 camere.
Dotarile vor fi cele necesare obtinerii clasificarii de 3 margarete. Fiecare camera va
dispune de doua paturi cu saltea relaxa, noptiere, dulap haine, masa, televizor, covor, 4
paturi de lana, perne, garnituri de pat, cuverturi, alte dotari. Fiecare camera va avea grup
sanitar propriu dota cu obiecte sanitare specifice din faianta, covor baie, prosoape, etc.
Pensiune va dispune de toate utilitatile asigurarii unui confort deosebit .
Se va achizitiona si un cazan pentru centrala termica ce va asigura agentul termic
pentru apa calda si incalzire pe timpul iernii.
Restaurantul permite servirea a maximum 50 persoane, este mobilat si decorat
rustic si cuprinde si o terasa cu o capacitate de 30 de locuri. Totodata exista posibilitatea
de a organiza mese festive, seminarii, cursuri , etc.
Pensiunea va servi produse culinare traditionale, va pune in valoare bucataria
locala. Produsele de baza utilizate sunt achizitionate de la producatorii locali, fiind in
permanenta proaspete si naturale.
Pensiunea se va aproviziona cu produse alimentare existente si cu specific din
regiune.

58
• produse din lapte si carne, legume, fructe:
• bauturile alcoolice vor fi achizitionate atat de la depozite specializate, cat si de la
producatorii traditionali autorizati din regiune
• celelalte produse nercesare pregatiri si realizarii hranei (sare, ulei, zahar, etc.) vor
fi achizitionate din depozite specializate de la mica distanta si cu pret competitiv
• produse panificatie, patiserie, cofetarie vor fi pregatite in gospodaria proprie
• lenjerie, fete de masa, inventarul marunt si consumabile vor fi achizitionate de la
producatorii specializati si magazine supermarketuri cu preturi favorabile

SERVICII OFERITE

Muntii Piatra Craiului reprezinta una din cele mai intereseante destinatii turistice
din Romania.
Relieful carstic (aproximativ 400 pesteri), precum si flora si fauna specifica reprezinta tot
atatea motive pentru care a zona fost declarata rezervatie naturala..
Pe durata verii, locuitorii isi duc cirezile de vite pe culmi, unde acestea raman pana la
venirea toamnei. Pe toate pasunile inalte sunt prezente "hodaile", adaposturile de vara ale
celor ce au grija de turme.
Daca doriti sa descoperiti viata locala si traditii pastrate de generatii, una din zonele de
interes este Peştera cu lilieci din satul Peştera, incluzand frumoasele sate Pestera,
Sirnea
Pe langa relieful carstic variat, un punct de interes il reprezinta Prăpăstiile
Zărneştilor, unde exista unelte traditionale pentru extragerea aurului, indeletnicire ce
dateaza de peste 2000 ani.

• Agrement
Pensiunea prezinta o oferta de agrement foarte diversificata si atractiva, constand in:
• drumetii de zi sau itinerare cu ghid montan;
• echitatie;

59
• organizarea de evenimente etnografice care pun in valoare traditiile locale;
• organizarea de seri in aer liber la foc de tabara sau gratar;
• excursii la obiectivele turistice din zona: Parcul Naţional Piatra Craiului -
Trasee în Piatra Craiului, Prăpăstiile Zărneştilor, Cheile
Moieciului, Cheile Grădiştei, Rezervaţiile naturale La Chişătoare,

participarea la targuri si festivaluri locale.

• Servicii suplimentare
• informare turistica;
• intrenet;
• ghid turistic cunoscator de limba engleza , franceza, germana;
• parcare auto;
• comercializarea de produse de artizanat.

Managementul proiectului

(Responsabilul legal)
1. Nume: BUNEA
Prenume: DANIELA
Functia: Administrator pensiune

Studii si experienta:
C V Responsabilul legal
Intreprinderea Calificarea/Functia avuta Perioada
Studii
Colegiul National HCC, Alba Iulia 1997
Atestat profesional Limba franceza 2001
Facultatea de stinţe economice, Universitatea Lucian Blaga
Economist 2001
Sibiu
Master in Managementul serviciilor publice Manager in turism 2003
Experienta
Uzina mecanicǎ Cugir Economist 2003 -2004
Hotel Parc Contabil sef 2004 -2006
SC MARGARETA SRL Director economic 2007

60
(Responsabilul tehnic)
2. Nume: MARINAS
Prenume: OFELIA
Functia: Responsabil tehnic

Studii si experienta:
C V Responsabilul tehnic
Intreprinderea Calificarea / Functia avuta Perioada
Studii
Facultatea de stiinţe economice, Universitatea Babeş
Economist 1999
Bolyai
Masterat în topografie şi cadastru Proiectant 2001
Experienţǎ
Hotel Transilvania Economist 2000 -2003
SC. MARGARETA.SRL. Director general

Deviz investitii -Lista de achiziţii ce fac obiectul proiectului

PRODUS PRET ESTIMATIV (euro)


1. Set mobilier bucatarie 1000
2.Soba gatit 200
3. Serviciu vesela complet 300
4. Dotari bucatarie 1000
5. Mobilier bar, restaurant si terasa 4000
6. Aparate TV pentru fiecare camera 1500
7. Masina de spalat automata 600
8. Aspirator, fier de calcat, masa de calcat 400
9. Calculatoare (4 bucati) 1600
10. Echipament audio video 1500
11. Utilaje pentru gradinarit 1000
12. Centrala termica si boiler 4000
13. Centrala telefonica 600
TOTAL 17.500

FINANTAREA INVESTITIEI

Din valoarea totala a investitiei de 17.500 Euro, sursele de finantare propuse sunt:

61
• din surse proprii 8750 Euro;
• din credite bancare 8750 Euro;
TOTAL 17.500 EURO.

PERSONAL SI INSTRUIRE

Pentru acesta investitie vor fi angajati un numar de 5 persoane definitiv si doi sezonieri.
Din cele 5 persoane angajate 2 vor fi la restaurant; 1 camerista; 1 ghid turistic si o
persoana la bucatarie. In perioadele de varf vor fi angajati 2 persoane (sezonier)
Managerul si receptionera vor fi angajate prin intermediul unei agentii abilitata si
specializata in turism prin semnarea unui precontract.

GRAFICUL ESTIMAT AL PROIECTULUI

Nr. Activitate Data inceput Data sfarsit Detalii


Achizitionarea si montarea In functie de
1 Luna 1 Luna 3
dotarilor sezon
2 Obtinerea clasificarii Luna 4 Luna 4
Angajarea si instruirea
3 Luna 2 Luna 2
personalului
4 Punerea in functiune Luna 4 Luna 4

Asa cum reiese din graficul de executie de mai sus se estimeaza ca implementarea
proiectului va avea o durata de 4 luni.

62
IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA DEZVOLTARII ZONEI

Pentru zona in care se afla amplasata pensiunea inceperea activitatii acesteia va


avea un impact favorabil economic, prin crtesterea veniturilor la bugetul local, social prin
crearea de noi locuri de munca, aprovizionarea in cea mai mare parte cu produse
alimentare locale va conduce la cresterea economica si altor agenti. Impactul asupra
mediului nu este agresiv . apele vor fi deversate intr-o fosa septica vidanjabila, centrala
termica cu lemne este putin poluanta. Deseurile menajere vor fi colectate in pubele
ecologice ce se golesc periodic pe baza de contract cu servicii comunale din zona

5.3. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Valoarea investitiei (= valoarea totala a proiectului fara TVA 17.500 Euro


2. Venituri din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta,
conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic
(cantitati de produse, volumul productiei, servicii) tinand cont de preturi/ tarife pe
unitatea de masura diferentiat pe fiecare obiect de activitate.
3. Cheltuieli de exploatare( Ce) = cheltuieli generate de derularea activitatii
curente, sunt cheltuieli aferente veniturilor din exploatare.
4. Rezultatul din exploatare ( Re) = rezultataul din activitatea curenta. Se
calculeaza ca diferenta intre Ve si C e – trebuie sa fie minim 10% din Ve.
5. Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar ( anual) din care s-a
scazut impozitul pe profit.
6. Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de
recuperare a investitiei (exprimat in ani). Se calculeaza Dr = Vi/ Pn mediu, Pn

63
mediu este profitul net mediu pe orizontul de prognoza. Dr trebuie sa fie de
maximum 7 ani.
7. Rentabiliatatea capitalului investit ( Re) = Pn/ Vi* 100 (%), trebuie sa fie
minimum 5 %.
8. Cheltuieli financiare (Cf) = cheltuieli cu dobanzile la creditele contractate pentru
orizontul de timp prognozat.
9. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare ( Ga) = modul in care
cheltuielile finaciare ( dobanzi bancare la creditele solicitate) pot fi acoperite din
rezultatul activitatii curente. Ga = Re/ Cf – trebuie sa fie supraunitar.
10. Rata indatorarii (RI) = Total datorii / Total active- trebuie sa fie maximum 60%.
11. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) = Total intrari numerar/
(dobanzi + plati leasing + rambursarea datoriilor) RAFN > 120% (pentru fiecare
an de prognoza).
12. Valoarea neta actualizata ( VNA)

ANUL 1 2 3 4
SPECIFICATIE EURO
1.V i 17.500
2.Ve 25000 30000 32500 35000
3. Ce 15000 16000 16500 17000
4. Re 10000 14000 16000 18000
5. Pn 7000 8500 9000 10000
6. Dr 2 ANI
7. Re 40% 49% 51% 57%
8. Cf 3500 4000 4150 4500
9. Ga 2.86 3.5 3.86 4
10. Ri 15% 20% 22% 25%
11. VAN 50000

5.4. STRATEGIA DE MARKETING

Crearea ofertei
Număr de camere: 8

64
Paturi: 18
Dotări: centrala termica, paturi, instalaţii sanitare, instalaţie electrice,
mobilier adecvat, echipamente bucătărie, televizor in fiecare camera, internet.

Masa:
Mic dejun ()
Demipensiune ()
Pensiune completa (X)
Bucatarie/Unitati de gastronomie bune în apropiere da () nu (x )

Ce puteţi / doriţi sa oferiţi?


• In domeniul timpului liber:
Caracteristicile zonei din punct de vedre turistic, principalale obiective turistice din
imediata apropiere sau la care accesul este facil, monumente istorice, culturale, de
cult. in ceea ce priveşte oferta generala de servicii:
Pensiunea va asigura servicii de cazare la standard de 3 flori, pensiune completǎinclusa in
preţ, alimentaţie publica pentru turişti ocazionali, condiţii deosebite de confort.

Cum intenţionaţi să atrageti atenţia oaspeţilor dumneavoastră asupra


ofertei pe care o aveti?
(X) Mapa de informare
(X) Panou
(x) Publicitate prin agentii de turism
(x) Seri informative

Prin ce particularitati / activitati va deoooosebiti de ceilalti


competitori din zona?
Zona in care se afla amplasata investitia este in continua dezvoltare si se
afla in atentia operatorilor in turism. Se dezvolta deasemeni si infrastructura

65
zonei

Care sunt grupurile tinta pe care doriti sa le abordati ?


Pensiunea este disponibila tuturor categoriilor de turisti.

Ce intreprindeti pentru a asigura o atmosfera rurala a spatiului dumneavoastra?


Amenajarile exterioare si interioare trebuie sa dea caracterul rural dar bine dotat,
zona de receptie sa aiba un caracter familial cu specific romanesc si cu o ambianţǎ
plǎcutǎ şi odihnitoare
Masa ce sa va servi de catre turisti va avea in mod obligatoriu specific culinar local şi
specialitǎţi din zonǎ.

Stabilirea pretului/gradul de ocupare

Cate zile ocupate pe camera veti dori sa realizati?


Doriti sa realizati: 335 zile/an

Prin ce activitatui ati putea sa cresteti gradul de ocupare ( numarul


de zile in care este ocupata camera)?
( x ) oferte extrasezon (pausal )
( x ) pachet programe speciale de cate 10 zile
( x ) pachet special de sfarsit de saptamana
( x ) pachet special cu ocazia unor sarbatori locale si religioase
( x ) seri traditionale si culturale cu specific local
( x ) programe speciale ce se adresaeaza anumitor categorii de
persoane (grupuri tinta )

La ce pret doriti sa inchiriati:


- Camera dubla Lei /zi 50/loc
- Camera 3 paturi Lei /zi 40/loc

66
Care este raportul dumneavoastra „ calitate/pret”?
( x ) bun ( ) satisfacator
Cu ce intentionati sa desfasurati o campanie de publicitate sustinuta?
( x ) prospecte distribuite prin agenti si posta
( x ) pliante
( x ) carti postale
( x ) bannere
( x ) placute indicatoare
( x ) mapa informativa in camera
( x ) pagina de internet
( x ) anunturi in presa si televiziune
( x ) cadouri oferite clientilor cu antetul ( emblema pensiunii )
( x ) inregistrarea in publicatii de specialitate
( x ) inregistrarea in pliante locale
( x ) colaborari cu agentii/operatori de turism
( x ) colaboratori

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Concluzia care se desprinde din capitolele prezentate este că deşi România, în


general, şi judeţul Brasov, în particular, detin importante resurse agroturistice naturale si

67
antropice, acestea nu sunt valorificate la potentialul maxim. De asemenea este evidenta
lipsa specialistilor in domeniul agroturismului, persoane licentiate in agroturism si
detinatoare de brevet de turism, care sa organizeze eficient toate activitatile legate de
agroturism, atat la nivel de organizatii cat si la nivel de pensiune.

Propuneri de masuri necesare pentru dezvoltarea agroturismului:

1. Implicarea activa si permanenta a administratiei publice brasovene in rezolvarea


problemelor legate de infrastructura si de practicarea turismului “la negru”,
precum si interventia acesteia in dezvoltarea si initierea crearii de noi activitati
lucrative prin impletirea traditiilor locale cu activitatea turistica si de agreement
(ANTREC).
2. Sprijinul continuu al asociatilor profesionale in activitatea de indrumare si
consultanta a detinatorilor de pensiuni turistice rurale
3. Infiintarea in judetul Brasov a unor centre de informare turistica cu scopul
popularizarii si promovarii destinatiei si unitatilor turistice existente
4. Initierea unei strategii pe termen mediu si lung de imbunatatire a agroturismului
prin acordarea de facilitate fiscale si / sau credite cu dobanzi subventionate
5. Implicarea institutiilor descentralizate ale statului in indrumarea prestatorilor de
servicii din mediul rural in vederea aprofundarii, cunoasterii si aplicarii adecvate a
legislatiei in domeniu
6. Acordarea de asistenta tehnica in constructii de locuinte noi si / sau modernizarea
celor existente, astfel incat sa devina compatibile cu cerintele practicarii
turismului rural
7. Simplificarea procedurilor de inregistrare si obtinere a avizelor si autorizatiilor de
functionare si reducerea taxelor aferente
8. Crearea unor noi forme de asociere in interiorul localitatilor rurale sau intre
localitati invecinate potrivit conceptului European de “asociere comunitara” si
organizate pe principiul subsidiaritatii
9. Sprijin pentru acces si facilitate la fondurile europene.

68
BIBLIOGRAFIE

69
1. Antonoaie Niculaie, Foriş Tiberiu, Creţu Romeo ş.a. –

„Management în turism. Ecoturismul- componentă a turismului


modern”, Ed. Psihomedia, Sibiu, 2002.
2. Creţu Romeo Cătălin – „Legislaţie în alimentaţie publică şi
agroturism”, Editura CERES, Bucureşti, 2005.
3. *** - Institutul Naţional de Statistică. „Turismul României-
breviar statistic” 2000-2008.
4. *** - Monitorul Oficial al României, Legislaţia din domeniul

turismului 1997-2009.

70