INTRODUCERE Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au descoperit arborele de cacao, folosindu-i fructele.

De la reteta traditionala de ciocolata s-a ajuns la o reteta laborioasa, obtinindu-se o textura extrem de fina, delicata, catifelata, un gust rafinat, intrun cuvant o ciocolata facuta cu pricepere si pasiune. De asemenea, ciocolata s-a imbunatatit adaugandu-i-se diferite arome (de cappucino de fructe, de amaretto, de lapte) lichioruri, alune caramelizate, nuci, migdale si lista poate continua, toate aceste elemente ducand la senzatia de placere pe care o simt oamenii atunci cand consuma produsul. V-om efectua un studiu asupra ciocolatei atunci si acum, pe piata de ciocolata din Romania, precum si cateva modalitati de prezentare si promovare a produselor. La incepit in Romania numarul producatorilor era limitat, oamenii aveau la dispozitie o gama destul de restransa, limitanduli-se posibilitatile de alegere si de dezvoltare. In acea perioada, firmele producatoare si importatoare au inceput sa se dezvolte intampinand preferintele si gusturile dar si banii de care dispuneau consumatorii. Ciocolata tinde sa domine piata dulciurilor, dar o mare problema era aceea ca in urma unui studiu s-a evidentiat ca o mare parte din populatia de peste 15 ani (44%) nu consuma acest produs. De asemenea s-a evidentiat faptul ca persoanele din mediul rural consuma mai putina ciocolata ca persoanele din mediul urban. In orase, piata de desfacere este mai mare, cu mai multe sortimente, in timp ce la sate exista cateva buticuri iar pretul este destul de ridicat. Un alt element important il reprezinta si bani de care dispun consumatorii, cei de la orase dispunand de mai multi comparativ cu cei din mediul rural. Ca modalitati de promovare - companii publicitare - publicitatea on-line

franceza veche carte de retete… Unt – 150 grame Lapte praf – 250 grame Cacao – 100 grame Zahar – 500 grame Apa – 150 mililitri Se amesteca foarte bine untul cu laptele si cacaoa pana ce se formeaza o pasta omogena. Pentru modalitati de promovare firma trebuie sa scoata din buzunar sume destul de mari. In Spania si Portugalia a devenit foarte rapid bautura nationala. dupa care s-a raspandit pe intregul continent. In 1657.Se fierbe un sirop din zahar cu apa. in Franta. Prima ciocolata solida a fost preparata. in jurul anului 1520. dar rezultatul este pe masura si anume consumatorii sunt receptivi la mesaje si cumpara produsele.bannere publicitare de dimensiuni diferite publicitatea pe internet etc. ne gandim imediat la o tableta de ciocolata sau la bomboane. cand au ocupat Mexicul. CAPITOLUL I CIOCOLATA ATUNCI SI ACUM Daca azi vorbim de ea.chocolat Sa incepem cu o reteta traditionala de ciocolata pe care am gasit-o intr-o .in Carlotti. la Londra. ea se servea ca bautura fierbinte. Spaniolii au fost primii care au adus in Europa bautura indienilor. dupa unii. in 1606. ciocolate reprezinta un preparat comestibil facut dintr-un amestec solidificat de pulbere de cacao si zahar (cu adaos de ingrediente). s-a deschis primul magazin cu produse pe baza de ciocolata. Initial. pana ce se leaga ca pentru .. Provenienta – din italiana – cioccolata .In Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. Daca produsele sunt de calitate si il satisface pe consumator el va continua sa cumpere devinind astfel un client fidel.

In sirop se pune o jumatate debaton de vanilie sau se pot pune alune. Un mijloc simplu si eficient ar fi o bucatica de ciocolata sau cativa biscuiti de ciocolata. in primul rand. Adica glucoza.Ca sa ne punem mai usor creierul “in functiune” trebuie sa mancam si dulciuri. ceea însemna o gama sortimentala destul de restrinsa. Important este cum sa le pui. Pentru aceasta vom folosi ca exemplu ciocolata heidi. piata bomboanelor si a produselor de ciocolata era acoperita de dulciuri. se toarna cate putin peste pasta. Din punct de vedere al ofertei. care limita posibilitatile de alegere a iubitorilor . Nu este de ajuns sa stii ce ingrediente sa pui. astfel încât oferta lor sa vina în intimpinarea preferintelor. mereu in schimbare. …si sa continuam cu ciocolata pe care o cumparam azi. textura catifelata. pentru ca cel ce o alege sa nu fie niciodata dezamagit.pasiune pentru ciocolata A face ciocolata inseamna. Chiar si mirosul ciocolatei activeaza funtionarea creierului. asa incat sa obtii din amestecul lor. cea mai importanta gusturilor si preocupare a producatorilor financiare si ale importatorilor este dezvoltarea portofoliului. Heidi . CAPITOLUL II Analiza ofertei Inainte de 1990. delicatete si pricepere. In prezent. disponibilitatilor consumatorilor.dulceata. Dupa ce s-a racorit.Se obtine 1 kg de ciocolata. Formele se ung cu unt inainte de a se umple cu ciocolata . si luciul caracteristic unei ciocolate premium. Ciocolata este buna pentru functionarea creierului. piata este disputata de producatorii interni consacrati: de numai câtiva producatori locali. Ciocolata se toarna in diferite forme s-au tavite pentru gheata care se tin la rece (0*C) cel putin 12 ore. gustul rafinat.

Gama de bomboane de ciocolata pe care le ofera Excelent. Danubiana Roman 2. actionarul principal al societatii fiind Axis Investments Ltd care detine 94. prima marca locala de bomboane. produse de patiserie. au atins in aceasta vara o cota de piata de 27. Din anul 1997 SC Excelent SA Bucuresti este societate cu capital mixt. “Cea mai importanta provocare pentru toti actorii de pe piata este declinul puterii de cumparare a consumatorilor.9%. cu cele cinci sortimente ale gamei. ca urmare a privatizarii companiei brasovene Poiana Produse Zaharoase. Kraft Jacobs Suchard a patruns pe piata cu Silvana. SC Excelent SA Bucuresti. conform unui studiu realizat de Amer Nielsen. John Hunter. a declarat directorul general KJS. halva. sunt : . intreprindere ce a fost fondata in anul 1948 prin nationalizarea unei fabrici. SC Kandia SA Timisoara. Portofoliul societatii este segmentat pe forme si arome adresate diferitelor grupe de vârsta. Forma de proprietate: societate pe actiuni.7% din actiuni. SC Excelent SA detine pozitia de lider pe piata produsului pentru grupele: caramele. În acest mediu. Pralinele Suchardine. produse fara zahar.2 SC Excelent SA Bucuresti SC Excelent SA Bucuresti s-a constituit in 1991 prin transformarea Intreprinderii de produse zaharaoase Bucuresti.    Kraft Jacobs Suchard Brasov care detine 50% din vinzari ca volum. 2. este crucial a oferi consumatorului cel mai bun raport calitate-pret”. Cele cinci sortimente ale gamei sunt: ♦ Ispita Vaniliei ♦ Aluna Aurie ♦ Savoarea Cafelei ♦ Cacao de Vis ♦ Seductia Visinei KJS Brasov a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri de 365 mld lei.1 KJS Brasov In 1994.

In urma unui incendiu este preluata de fratii Latter. bomboane cu nuca de cocos si ciocolata. fructe conservate. ciocolata. “Stil”. In 1917 primeste numele de “Kandia”. bomboane cu creama si cafea. In afara gamei de bomboane prezentate mai sus. dupa cum urmeaza: bomboane cu crema si stafide. Existenta ei este semnalata inainte de anul 1890 sub forma unui atelier de zaharicale apartinind lui Bidl. bomboane cu lichior si arahide. In prezent Kandia produce tablete de ciocolata sub marca “Ambasador” si bomboana de ciocolata sub marca “Kandine”: ♦ “Fructe de mare” ♦ “Fructe de padure” . avind ca obiect de activitate producerera bomboanelor de ciocolata. Acestia o inregistreaza in Registrul de firme particulare sub numele de “Fabrica de bomboane Latter Mor”. marmelada.407. otet. fructe in ciocolata si bomboane lichior. Produsele realizate sunt: zaharicale. bomboane cu coaja de portocala confiata. In 1909 fabrica este preluata de o societate anonima pe actiunii sub conducerea Bancii Timisoara si apartinind Concernului Szana. lichior. Excelent mai realizeaza si alte citeva sortimente cum sunt: bomboane “Concert”.♦ “Anda” ♦ “Bucuresti” ♦ “Capriciu” ♦ “Romanta” ♦ “Diplomat” in care se regasesc tipurile de bomboane. magiun.142. SC Excelent SA Bucuresti a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri de 81. preluata de la o insula din arhipeleagul elen.00 RON SC Kandia SA Timisoara Kandia este cea mai prestigioasa fabrica de produse zaharoase din Romania. prajituri.

la rindul sau. director general la Danubiana Roman. firma timisoreana reuseste sa acopere o mare parte a preferintelor consumatorilor de dulciuri. SC Kandia Sa Timisoara a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri de 31. ambalate in cutii mari. mai ales in mediu rural.937.m lei A ld K B JS rasov 365 E celent x 247 K andia 217 D anubiana 190 365 247 217 190 p d c to b m o n ro u a ri o b a e ♦ cota de piata . gen drajeuri si dropsuri. Cu alte cuvine. 2. SC Danubiana Roman SA a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri de 190 mld lei ♦ cifra de afaceri C . ne confruntam cu dificultatile cauzate de conjunctura economica si puterea de cumparare” accentueaza.139. glazurate. “Cu toate firmele care activeaza in domeniu. remarca Laurentiu Ene. se consuma produse mai ieftine. director de Marketing-cercetare la Kandia. luxoase. piata a avut o evolutie ascendenta dar oscilanta.00 RON.3 SC Danubiana Roman SA O alta prezenta permanenta pe piata este SC Danubiana Roman SA. in localitatile mai putin prospere. in timp ce. indiferent ca este vorba de bomboane de ciocolata sau bomboane de caramelaj. “De-a lungul timpului. etc. in functie de zonele geografice”. fondante. care produce si comercializeaza o gama variata de bomboane: de ciocolata.re liz t lan e l a u i 1 9 A a aa iv lu n lu 9 9 miliarde lei 400 300 200 100 0 C . ponderea este detinuta de produsele pe baza de ciocolata.♦ si gama “Fructe de ciocolata” Prin diversitatea produselor sale. drajeuri. in localitatile urbane prospere. Gabriela Mengher.

prin nivelul lor (45%) creeaza un mediu economic profund preferential. . de fapt. ceea ce inseamna vinzari in valoare de 1.4 mil RON. Dorind sa protejeze producatorii autohtoni. consumul cel mai mare inregistrindu-se la toate produsele de acest gen care contine lapte.1 2 5 0 2 . In acest fel s-a reusit. Ei considera ca piata bomboanelor de ciocolata din Romania este departe de a respecta legea concurentei naturale. pe segmente de produs este : ♦ Preparate de ciocolata in blocuri ♦ Tablete.ct d p t % oa e i a a 1 0 1 .9 7 K Ba o JS r s v E c l n Bc r si xee t uue t K n iaTm o r a d i i aa s Dn b n R a a a u i a o mn a Productia de preparate de ciocolata realizata in anul 2000 (to). frinarea cresterii pietei. bare si batoane de ciocolata neumplute ♦ Bomboane de ciocolata ♦ Bomboane de ciocolata cu continut de alcool 495 to 2578 to 7320 to 14 to 3517 to Majoritatea producatorilor si distribuitorilor nu au insa o viata prea dulce. CAPITOLUL III Analiza cererii Piata dulciurilor tinde sa fie dominata de ciocolata.000 tone. autoritatile au impus taxe vamale care. anul trecut marimea pietei produselor de ciocolata a fost de aproape 14. bare si batoane de ciocolata umplute ♦ Tablete. in care ponderea sa o aiba costurile reale si raportul calitate/pret. Conform AC Nielsen Romania.

de puterea de cumparare. remarca faptul ca procentajul celor din mediul rural care nu consuma ciocolata este cu 10% mai mare decat cel in mediul urban. Cel putin aceast este concluzia impresionanta a unui studiu la care a ajuns Mercury Marketing and Research Consultans. dar si de problemele de sanatate ale persoanelor in virsta. Fe v nad c maae r ce t e u pr r 1d tp lu as umi r r a e n a a a 2. studiu al carui obiectiv este evidentierea obiceiurilor de consum in Romania. c n u a o i . Posibile explicatii in ceea ce priveste aceste diferente tin de nivelul veniturilor celor intervievati si. care este mai mica la sat decat la oras. 26% de 2 – 3 ori pe luna si 30% 1 data sau mai rar decat o data pe luna. fata de cei numai 19% din cei care au intre 10 – 30 ani.3oi p lu a r e n f e v nad c maae r ce t e u p r r ( ) % 1s pa in at ma 0 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 . studiul realizat de Mercury Marketing and Research Consultans. Aproximativ 45% din consumatorii de ciocolata cumpara acest produs cel putin odata pe saptamina.b m o n d c c la a o s mt r o b a e e io o t p se4 a i et 0 n 1% 1 3 -4 ai 0 0 n 2% 0 0 0a i -1 n 1% 1 1 -3 ai 0 0 n 5% 8 0 0a i -1 n 1 -3 ai 0 0 n 3 -4 ai 0 0 n p se4 a i et 0 n Se observa observa ca segmentul majoritar al consumatorilor de bomboane de ciocolata este constituit cu predilectie de grupa de virsta 10 – 30 ani. respectiv 44%. nu consuma ciocolata. diferente semnificative se inregistreaza in cadrul grupelor de virsta: 75% din cei care au peste 60 ani declara ca nu maninca ciocolata.O mare parte din populatia de peste 15 ani. De asemenea.

). incepe sa se contureze tot mai clar pe piata romaneasca. fapt datorat. Aceasta situiatie. la rindul lor. substantiale. impamintenita de ani buni in Occident.Ca loc de cumparare. Este de remarcat procentajul mare al cumparatorilor bucuresteni care achizitioneaza produsul din supermarketuri: 50% fata de media bationala de 19%. etc. dupa ce acestia au fost supusi ani de zile la o cura de reclame. oferale ocazia sa incerce produsul. Evident. . Dar gratis. solutia este foarte simpla. Si daca doresti sa promovezi. dar efectele sunt. L cd c ma a e o e u pr r 8 0 6 0 4 0 2 0 1 9 0 L cd c maae( ) o e u pr r % b t ui uic r 6 6 mg z e a a in 1 9 1 5 s p r ak t r u emr eui 1 5 6 6 CAPITOLUL IV Modalitati de promovare ale produselor Mult timp. 66% prefera asa numitele buticuri. Este greu de crezut ca cineva va refuza. comparativ cu celelalte orase. ca un asemenea mod de promovare implica niste costuri foarte ridicate. probabil numarului mare de astfel de unitati comerciale existente in Capitala. fara a mai risca sa iriti potentiali consumatori. campaniile publicitare au marit simtitor cererea pietei pentru produsele per care le promovau. Pe masura ce consumatorii “bombardati” din toate directiile cu cantitati imense de publicitate. restul de procente impartindu-se pe diferite categorii de magazine (supermarketuri. Creativitatea si originalitatea realizatorilor de publicitate starneste din ce in ce mai greu curiozitatea si interesul potentialilor clienti. magazine. acestia au devenit din ce in ce mai putin receptivi la mesajele transmise. Acesta este samplingul.

Publicitatea on-line este cu atât mai susceptibila a fi folosită cu cât ea poate deveni un avantaj competitiv pentru intreprindere. In ceea ce priveste continuarea campaniei de publicitate si reclama se propune lansarea publicitatii on-line. Vor trebui evaluate. aceasta decizie se bazeaza pe faptul ca audienţa căreia i se adresează intreprinderea utilizează internetul ca sursă de informaţii sau ca sursă de divertisment (iar gradul de utilizare intr-o crestere accelerata plasează internetul printre cele mai importante si viabile surse din aceste puncte de vedere. costurile sunt minime iar tendinţa de evoluţie pe termen lung a acestora este una de scădere. Sloganul societatii este : “Excelent – cel mai dule moment!”. Chiar dacă. Chiar dacă internetul este destul de bine prezent în viaţa şi activitatea cotidiană a consumatorilor potenţiali ai produsului. În mod evident.SC Excelent SA Bucuresti este primul producator intern care a lansat o campanie de promovarea a produselor sale utilizind majoritatea mediilor si suporturilor de publicitate. cote de piaţă sau imagine). decizia de utilizare a publicităţii on-line implica un rol . Un alt element avut în vedere în adoptarea deciziei de a desfăşura campania de publicitate on-line este cel referitor la capacitatea internetului de a diferenţia intreprinderea. oferta de produse şi servicii. de cele mai multe ori. costurile utilizării acesteia şi avantajele obţinute în urma acestei decizii folosind metoda analizei costbeneficiu. Adoptarea deciziei de publicitate on-line porneşte de la evaluarea eficienţei potenţiale a internetului ca mediu de comunicare între organizaţie şi publicul său. în raport cu principalii săi competitori prezenţi pe piaţă. Nu în ultimul rând. profituri. pe termen scurt ele ar putea fi prea mari în raport avantajele generate (în termeni de vânzări. utilizarea sa (şi deci şi a publicităţii on-line) depinde de caracteristicile produselor şi serviciilor care vor fi promovate prin intermediul acesteia. Este usor de imaginat că publicitatea on-line va avea succes pentru bomboanele de ciocolata a cărui cumpărare nu presupune un proces decizional riguros sau a cărui livrare la cumpărătorul său nu implică eforturi logistice speciale. de asemenea.

stimularea interesului consumatorului virtual pentru produsele şi serviciile organizaţiei. produsele. Problema creării notorietăţii trebuie abordată în raport cu audienţa căreia i se adresează campania. Fiind vizată o audienţă generală. care să fie rotite la un interval de câteva secunde (durata acestui interval nu trebuie să depăşească 12 secunde) Crearea de notorietate poate fi realizată foarte eficient folosind bannerele publicitare on-line. în rândul consumatorilor virtuali. produselor. Mult mai importantă este convingerea acestuia să revină pe site-ul intreprinderii. nu este foarte important faptul că vizitatorul a văzut odată site-ul (sau l-a accesat). se urmăreşte creşterea nivelului de reţinere a organizaţiei. se urmăreşte creşterea nivelului de informare al consumatorilor virtuali. întâmplător sau experimental. Pentru asigurarea unei pozitii favorabili si pentru celelalte produse este recomandabila urmarirea concomitentă a mai multor obiective. celelalte putând fi abordate ca obiective secundare. serviciile şi mărcile sale • Generarea de trafic către punctele de distribuţie ale produselor şi serviciilor organizaţiei Susţinerea vânzărilor organizaţiei pe termen scurt şi mediu Este important de menţionat că o campanie de publicitate on-line cu toate ca poate urmări concomitent unul sau mai multe obiective este recomandabil ca un banner publicitar să încerce să vizeze un singur obiectiv major (crestera vanzarilor pentru bomboane de ciocolata). Crearea de trafic către punctele de distribuţie ale produsului reprezintă un obiectiv foarte important al publicităţii on-line. o soluţie posibilă ar fi prezentarea unei suite de bannere ale campaniei în aceeaşi poziţie. pe planul secund fiind vizata o audienţă specifică. serviciilor sale. Prezentarea noilor produse (servicii) ale firmei. Susţinerea vânzărilor reprezintă poate obiectivul cel mai dificil . transmiterea de informaţii privind diferite evenimente importante în viaţa intreprinderii sunt doar câteva situaţii în care poate fi utilizată cu succes publicitatea on-line. în cadrul activităţii de comunicaţie de marketing a firmei.strategic al acesteia şi nu unul tactic. Ca şi în marketingul "tradiţional". Obiectivele specifice ale publicităţii on-line se referă la: Crearea de notorietate pentru organizaţie.

regulile generale de creare a anunţurilor publicitare destinate presei (afişajului) mai puţin o serie de particularităţi referitoare la dimensiunea acestora. cu atât informaţiile care vor putea fi prezentate prin intermediul acestuia vor fi mai limitate ca şi • . participând la un concurs promoţional. completând o fişă informaţională sau răspunzând la un chestionar. cumpărând bvomboane de ciocolata. Deoarece campania vizeza o audienţă generală. a determinat următoarele formaturi de bannere publicitare utilizabile pe internet (între paranteze sunt menţionate dimensiunile acestora în pixeli): • • • • • • • • • bannerul complet (468 x 80 pixeli) bannerul complet cu bară de navigare verticală (392 x 72 pixeli) bannerul jumătate (234 x 60 pixeli) bannerul vertical (120 x 240 pixeli) buton 1 (120 x 90 pixeli) buton 2 (120 x 60 pixeli) buton pătrat (125 x 125 pixeli) microbuton (88 x 31 pixeli) alegerea unei anumite dimensiuni ale bannerului publicitar conduce la o serie de restricţii referitoare la conţinutul informaţional al bannerului. afişaj) • crearea şi testarea acestora urmează. Astfel: cu cât bannerul este mai redus ca dimensiune. în general.Internet Advertising Bureau. • IAB . Conversia (transformarea) vizitatorului unui site din client potenţial în client efectiv trebuie realizată efectiv apelând la instrumentele promoţionale utilizate în marketingul tradiţional (acordarea unor premii. conversia se poate realiza dacă vizitatorului i se generează o nevoie puternică pentru ciocolata. a unor cadouri sau a unor gratuităţi).de atins al unei campanii de publicitate on-line pentru că atingerea acestuia presupune convingerea consumatorilor care accesează un site să acţioneze favorabil pentru firma. Crearea şi testarea bannerelor publicitare • bannerele publicitare pot fi privite în mod similar anunţurilor publicitare destinate mediilor de comunicare tipărite (presă cotidiană şi periodică. Aceasta este semnificaţia conceptului de conversie.

) principalul avantaj oferit de firma. Liderul de necontestat al pietei bomboanelor de ciocolata este KJS Brasov care detine 50% din cota de piata. bomboanele de ciocolata sau alte produse si servicii promovate prin intermediul bannerului publicitar (1) Identificarea şi selectarea spaţiilor adecvate de plasare a bannerelor publicitare. publicitatea vizează o audienţă generală. iar in privinta bomboanelor de ciocolata. apare problema încărcării sale cu pagina web care îl găzduieşte. este de dorit ca bannerul să fie plasat pe paginile de introducere ale principalelor motoare de căutare folosite de către vizitatorii din reţea (de exemplu Yahoo. au atind o cota de piata de 27. Google. un cadou oferit gratuit. Infoseek. Kandia Timsoara si Danubiana Roman. cu cele cinci sortimente. conform unui studiu realizat de Amer Nielsen. în acest caz. • • • • • • elementele care apar în majoritatea bannerelor publicitare difuzate pe internet sunt următoarele: numele organizaţiei sloganul publicitar al acesteia îndemnul la acţiune adresat vizitatorului un stimulent pentru acţiunea vizitatorului (o ofertă specială de preţ. • • bannerele publicitare urmează să fie amplasate pe paginile web ale diferitelor site-uri existente în reţea. Cu cât durata încărcării este mai mare. etc.conţinut şi chiar ca şi formă de prezentare. etc.9%. • cu cât bannerul are o dimensiune mai mare. excelent comercializeaza produse cu crème fine – gen Diplomat – care fac . cu atât informaţiile care vor putea fi prezentate prin intermediul acestuia vor fi mai bogate dar. Excelent detine pozitia de lider pa piata produsului pentru grupele: caramele. iar pralinele Suchardine. piata este dipsutata de producatorii interni consacrati: KJS Brasov. cu atât şansele de vizualizare ale unui banner sunt mai mici. produse fara zahar. Excite. care devine mai dificilă (consumatoare de timp). Excelent Bucuresti. Altavista.) Concluzii Din punct de vedere al ofertei.

CIOCOLATA ATUNCI SI ACUM .Heidi. Bucuresti 2.C.A.A.C.mic istoric .4 S. din categoria produselor extrafine din ciocolata. si bomboane cu diverse adaosuri.2 S. dropsuri. prin diversitatea produselor sale. exista acum o varietate suficient de mare de sortimente.A.deliciul celor cu venituri ridicate. Kandia S. dar piata dulciurilor este o piata sensibila mai ales ca pret. In Romania. pentru consumatorii cu venituri medii. in mediul rural. din grupa caramelaj. pasiune pentru ciocolata PIATA ROMANEASCA DE DULCIURI 2.3 S. istoric CAPITOLUL II –ANALIZA OFERTEI BOMBOANELOR DE CIOCOLATA PE .reteta traditionala . Kandia Timisoara. reuseste sa acopere o mare parte a preferintelor consumatorilor de dulciuri.C. indiferent ca este vorba de bomboane cu ciocolata sau de caramelaj. Excelent S. Danubiana Roman S.1 Kraft Iacobs Suchard Brasov 2. Danubiana Roman este lider pe piata consumatorilor cu venituri modeste. unde preferintele consumatorilor se indreapta catre produsele mai ieftine: drajeuri. BUCURESTI CUPRINS INTRODUCEREA CAPITOLUL I . de la cele mai accesibile ca pret si simple ca realizare. pina la cele mai sofisticate. Timisoara 2.

CAPITOLUL III – ANALIZA CERERII BOMBOANELOR DE CIOCOLATA PE PIATA ROMANEASCA DE DULCIURI CAPITOLUL IV – MODALITATI DE PROMOVARE A PRODUSELOR CONCLUZII BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE COTEANU ION SECHE LUIZA SECHE MIRCEA – Univers Enciclopedic.Bucuresti 1990 OLARU MARIETA – Fundamentele stiintei marfurilor SCHILERU ION *** Editura Economica Bucuresti 2001 POFTA MARE . Bucuresti 1990 DECKER CHARLES – Sa castigam in afaceri cu P&Q Editura Image.DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMANE . 1997 ENACHE DUMITRU – Bucatarie pentru toti Editura Tehnica .

OCTOMBRIE 2002 analize de piata efectuate de firmele: KJS Brasov Excelent Bucuresti Kandia Timisoara Danubiana Roman http.NR11. NOIEMBRIE.htm .Kraft – foods.//www.de/presse/index.1997 *** *** DESPRE TINE NR10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful