MODUL TEMATIC 1

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

Coordonatori: Lect. arh. Mariana FETTI Lect. dr. arh. Alina VOICULET

2

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

CERCETARE DEPARTAMENT SINTEZA DE PROIECTARE AN IV/V AN UNIVERSITAR 2009-2010 MODUL TEMATIC 1: Adăpostirea – spaţiu destinat relaxării, siguranţei şi sănatăţii – element definitoriu în evoluţia omenirii. A. PROGRAM-LOCUINȚA A. PREZENTARE PROGRAM - TIPOLOGII (în funcție de regimul înălțime) I. CLĂDIRI CU MAI MULTE ETAJE 1. VOLUMUL DEFININD STRUCTURA: caracteristici:  două opțiuni de orientare: către stradă sau către curtea interioară;  în multe cazuri curtea interioară este direct conectată la nivelul parterului cu spațiile străzii; curtea servește ca spațiu semipublic, spre care se deschid balcoane, logii;  permite toate tipurile de planimetrie/organizare funcțională;  * plan corelat: respectă configurația tramei stradale, relaționată cu înălțimea, orientarea, adâncimea și curtea interioară;  * plan liber: subîmpărțirea în structuri individuale, corelat cu aliniamentul fronturilor existente, împărțit în mai multe volume; etc. categorii:  dezvoltare în formă de U completând sau nu un front existent (Diener & Diener, Reihenring, Amerbachstrasse, Basel, 1985)  dezvoltare monobloc prin ocupare intensivă pe perimetru lotului în jurul unei curți interioare (Alvaro Siza, tha Hague Schilderswijk, 1988)  tipologie bară, monobloc cu unități repetitive în completarea unui front existent (Office for Metropolitan Architecture / OMA, Berlin-Kreuzberg, Friedrichstrabe 207/208, 1989)
3

The Hague. utilizare intensivă a terenului completând un front existent (Antonio Cruz. 1991)  dezvoltarea în terase (Josep Torne. etc.4.1994)  dezvoltare pe 2 rânduri de-a lungul unei străzi. rue de l'Ourcq. Selnau. CLĂDIRI DE COLȚ: caracteristici:  inserție direct relaționată cu dezvoltarea la nivel urban. Amsterdam. Gravenzandelaan. Admiralstrasse 16. cu curți interioare deschise către stradă (Martin Spuhler. cu prelungirea spațiului public. 1976) 'shelf house' (Kjell Nylund. 46. din punct de vedere al dezvoltării în adâncime în cazul în care vecinatățile sunt diferite. 1974) tip plombă cu patio. 1986) dezvoltare pe adâncimea lotului. Amsterdam. INSERȚIA URBANĂ: caracteristici:  dezvoltarea cu numărul cel mai mare de restricții. Sevilla. Villa Olimpica. categorii: tip plombă cu curte spre stradă. între două calcane. Unidad de Proyecto 7. casa Santen. Paris. Berlin-Charlottenburg.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010  dezvoltare perimetrală de-a lungul străzii. 1999) 2. Barcelona. Uhlanstrasse 195. 1995)  dezvoltarea pe 2 rânduri cu curte interioară introvertită (Neutelings Riedijk.  strategia de dezvoltare trebuie să răspundă solicitărilor zonei putând face excepție de la contracticțiile generate de orientare și imagine. Piraeus. 1993) locuințe unifamiliale dezvoltate pe mai multe nivele (Hohne & Rapp. cu spațiul curții amenajate (Georg Heinrichs. Basel. 1991)  'superblocul' (Hans Kollhoff. stradal. Hollainhof. Levantkade 8. Schutzenmattstrasse 11. situate de-o parte și de alta a unei artere secundare (Homan&Lobato. 1993) + (Herzog & de Meuron. Calle. KNMS-Eiland. Dona Maria Coronel. Borneo. atât al arterelor spre care este orientată cât și spre țesutul 4 . volume interconectate pe toată lungimea lotului (Philippe Gazeau. 2000)      3. Sihlholzlistrasse. dezvoltat pe două parcele diferite aliniate la frontul stadal. Berlin-Kreuzberg. Ghent. Zurich.

CLĂDIRI CU CALCAN: caracteristici:  cazuri singulare extreme. completări fronturi prin extensie/alipire (Gustav Peichl.  clădirile de colț ocupă o poziție deosebită în planificarea urbană. Paris. 1988)  clădire de colț izolată. prin care clădirea permite orientare către unul sau două puncte cardinale. etc. 1994)  alipire la calcan pe 3 laturi (Francis Soler. Chaumont. etc. Basel. Berlin-Kreuzberg. categorii:  alipire la calcan pe 2 laturi opuse. fără contact cu vecinătațile (Hilde Leon. Berlin-Kreuzberg. Ciutat Vella. completează o clădire existentă pe o latură rezultând 2 fațade principale către arterele de circulație (Morger & Degelo. CLĂDIRI IZOLATE: caracteristici: 5 . și este vizibilă pe toate cele 3 laturi. 1989)  alipire la calcan pe 2 laturi alăturate (Josep Llinas. Kopenicker Strasse. 1993)  alipire la calcan prin extensii ale volumului major generând curți succesive (Herzog & de Meuron. Muhlheimer Strasse. Basel. Allschwilerstrasse90. 14eme Arrondissement. Berlin-Tegel. Taborstrasse. Schlosstrasse. rue de Suisses.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 existent alăturat. clădiri între două calcane (Otto Steidle. Carrer Carme. 2000)  5. categorii:  clădire tip galerie (Herzog & de Meuron. 1985)  completări ale construcțiilor existente. cite St. Schlesische Strasse.  marchează finalitatea unei artere de circulație. 1993)  clădire de colț ca terminație a unui fond construit existent pe o latură. 1993) 4.  rezultantă contextuală a densității țesutului urban.

categorii: locuința multifamilială în cadru natural.  clădiri izolate cu geometrie determinată conceptual (implică dezvoltări de forma ansamblului rezidențial). unitățile aflate la nivelul parterului sunt legate de spațiile verzi din cadrul curților interioare (curți alocate).  *tip extins: structuri solitare. etaje decalate. vertical.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010  *tip restrâns: locuințele multifamiliale asigură avantajele unei locuințe unifamiliale: nr. KNMS-Java-Eiland.  calitate funcțională maximă pentru unitatea de locuit: apartamentele sunt dezvoltate orizontal. etc. curtea interioară. Wallotstrasse 9. etc. distribuție prin intermediul cursivelor amplasate în jurul curților interioare. STRUCTURI PUNCTUALE: caracteristici:  clădiri lipsite de restricții din partea clădirilor învecinate. Amsterdam. 2002)     6. Rontgenareal. 1999) tip incintă.  grad ridicat de eficiență economică la nivel constructiv și funcțional. acces pe zona centrală.  varietatea aparatului de acces. Berlin-Wilmersdorf. noduri acces amplasate în interiorul clădirii (Diener & Diener Architects. cu acces comun și spații diferite interconectate (Heinz Schudnegis. Frits van Dongen. relația cu spațiile verzi (grădina) are prioritate ca factor determinant al calității locuirii. triplex. Zurich. orientarea pe toate patru laturile. ansamblul rezidențial: folosește contrastul dintre cele două zone ale curții: zona publică spre strădă și zona semi-privată. 2001) 'mixed-used'. cu curte centrală comună și cursive interioare perimetrale. cu nod de circulație comun și apartamente separate (Isa Sturm+Urs Wolf SA.  posiblități multiple de orientare față de punctele cardinale. mic de ocupanți. nodurile de acces sunt amplasate în spațiul exterior (De Architekten Cie. 1972) locuința multifamilială în mediul urban. Botania. duplex. Amsterdam. categorii: 6 . amplasarea în mediul suburban.

Bielenski. Marseille. Haga. 1991)  'superblocul'. 1957)  unitate locuire cu curți interioare (Theo Hotz. Unite d'Habitation. boulevard Michelet. Brandhofchen 1-23. Fukuoka. prin multiplicare (Rudiger Kramm. Amsterdam-Nord. 1995)  tip dală urbană (Alvar Aalto. Dedemsvaartweg 893.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010  bara urbană. Altonaer Strabe 4-14. 1994)  bara urbană. Frankfurt on Main. 1947) + (Florian Riegler & RogerRiewe. fără curte interioară. Graz. Berlin. Graz-Strassgang. K25. Ij-Plein. 1990)  orientare tip 'pieptăne' deschis spre spațiul public (Steven Holl Architects. Klopstockstrasse 30-32. 1985)  bare decalate. cu curte interioară deschisă spre spațiul public (Jean Nouvel. 1994) 7 . 1987)  dale decalate (Office for Metropolitan Architecture / Rem Koolhaas. volum masiv. Nimes. Berlin-Tiergarten. Zurich-Wetzikon. 1957) + (Oscar Niemeyer. Bahnhofstrasse 10. Japan. accesul la tronsoane se face la nivelul parterului prin intermediul gangurilor (Art Zaaijer & Han van de Born. BerlinTiergarten. Buchgrindelstrasse 4. Avenue de General Leclerc. Tyroltgrasse. 1992)  bare interconectate și curte centrală închisă (M. Kovatsch & H. element punctual (Le Corbusier. Berlin.

Bregenz. Montreal. trasee sinuoase și forme de dezvoltare generate de 8 . izolate. Iga Stuttgart. categorii: clădirea preia forma naturală a terenului (Tadao Ando. Neustadt. Wiesbadener Strasse. Chicago. 1967) retragere în terase succesive în spațiul urban (Patrick Hodgkinson. TURNURI REZIDENȚIALE: caracteristici:  clădiri de locuit peste 9 etaje. 1993) 8. Trollingerweg. London Bloomsbury. 1951) + (Bertrand Goldberg. House 13. Chicago. grupând unitățile de locuire în jurul unui nod central de acces. Mount Rocco. lipsa). Lake Point Tower. Berlin-Wilmersdorf.  apartamentele au în general simplă sau dublă orientare. definită prin elemente repetabile. categorii:  turn rezidențial. 1988)      9. Lakeside Living. 1972) locuințe înșiruite în terase (Hans Kammerer. etc. 1972) locuințe cuplate cu terase (Baumschlager & Eberle. 860-880 Lake Shore Drive. Bregenzer Strasse. orientate în general către punctele cardinale. etc. II. 1963)  turn cu dezvoltare ramificată (Schipporeit & Heinrich. Kobe. Japan. (Mies van der Rohe. VOLUMUL INTEGREAZĂ STRUCTURA: caracteristici:  inserție punctuală. Habitat 67. Marina City. Chicago.  lipsesc balcoanele și spațiile verzi (rar sunt folosite loggii și grădini de iarnă. 1965)  turnuri interconectate (Erick van Egeraat.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 7. tip monobloc. 1982) + (Moshe Safdie. Foundling Estate. LOCUINȚE ÎN TERASE: caracteristici:  dezvoltate pe teren natural sau reproducând artificial prin configurația spațială forma terenului. 1993) clădirea reproduce artificial forma terenului în terase (Georg Heinrichs.

LOCUINȚE DE ÎNĂLȚIME MICĂ 1. 2/5 House. 1994) locuința dezvoltată în jurul curții interioare (Katsuhiro Miyamoto. Casa Antonio Carlos Siza. Berlin. 1995) locuința unifamilială. Japan. Mobius House. House Aida-sou. 1974) locuința îngropată. Mehringplatz. 1998)       II. 1995) + (Oma & rem Koolhaas. Hardwick. pe teren orizontal (Van Berkel & Bos. Berlin Wittenau. etc. Berlin. 1971) locuința cu curte interioară (Alvaro Siza. 1978) locuința tip 'cub' (Renzo Piano/Richard Rogers. Berlin Wittenau. 1969) dezvoltare tip 'tetris'/'lego' (Karl Fleig. Wihelmsruher Damm 165. Kita-saku. Berlin. London. 1966) dezvoltare tip bare decalate. Vermont. configurație geometrică variabilă. Floirac.  clădiri în general lineare. Het Gooi. 1974) dezvoltare pe contur de lot (Kazuyo Sejima & Ryue Nishizawa. eficiente economic. 1998) + (Van Berkel & Bos. III. pe limita lotului și spațiul central amenajat cu parcaj subteran (Alison & Peter Smithson. Nagano. Santo Tirso. Cardhouse II. pe inel circular în jurul unui spațiu public (Werner Duttmann. Robin Hood Gardens. Takarazuka. individuală (Shigeru Ban. 1968) turnuri dezvoltate pe tramă organică (Oswald Ungers. Milan. 1973) locuința permanentă izolată (Peter Eisenman. Bordeaux.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 configurația terenului. Wihelmsruher Damm 187. Amersfoort. Kitagata apartment building. 1972) dezvoltare radială. loc parcare. categorii: dezvoltare organică ramificată (Herbert Stranz. 1998) 9        . Gifu. Berlin Wittenau. Villa Willbrink. intrare privată. Wihelmsruher Damm 224. Karuizawa Capsule House. Osaka. LOCUINȚE INDIVIDUALE caracteristici:  tipologia cea mai căutată: teren privat. categorii: locuința temporară (casa de vacanța) (Kisho Kurokawa. Berlin-Kreuzberg. Nishinomaiya. etc.

Hamburg. Amsterdam. Kopenhagen-Ballerup. Ij-Burg. 1996)  locuințe înșiruite în pantă. 1997)  duplex cuplat (Harry Gugger. orientare pe trei laturi. Bruderholz. mediu urban (Peter Haas& GunterHermann. Delft. Camden. 1976) + (Tegnestuen Vandkunsten. Stuttgart.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010  locuințe prefabricate (Heide von Beckerath. London. Harderwijkerzand.  se regăsesc în general în cazul locuințelor înșiruite. Schopfheim-Wiechs. 2001) 3. Basel. 1999) 2. duplex+individuale (Neutelings Riedijk Architects. Straat van Ormones. Diagoon-Houses. 1996)  duplex 'pe apă' (Art Zaaijer. și semipublică. Floating houses.  clădirea are dublă orientare. etc. din fața casei. separare verticală între spațiul de zi și zona de noapte. 4th quadrant. Kirchholzle Residential Park. Dream House 1. 1982)  locuințe înșiruite tip cutie (Nicholas Grimshaw & Partners.  eficiență economică. Egebjerggard. categorii:  locuințe înșiruite de înălțime mică decalate (Philippen. Villa KBWW. Randall & Parkes. etc. Delft. 1990)  ansamblu locuințe înșiruite. Utrecht.  flexibilitate volumetrică la nivelul inserției urbane. London-Hatfield. grădina privată. 1990)+(Jan Pesman. 1988)  locuințe înșiruite în terase (GFP & Associates. Straat van Ormones. 1990) + (Bjarne Mastenbroek & MVRDV. Altenbergstrasse. Delft. The Ryde. LOCUINȚE ÎNȘIRUITE caracteristici:  separare între zona publică. categorii:  duplex semicuplat (Fred Bos. Grand Union Walk. 10 . LOCUINȚE TIP DUPLEX caracteristici:  caracteristici asemănătoare locuințelor individuale. 1964)  locuințe înșiruite cu mai multe etaje cuplate (Herman Hertzberger.

Vienna. Siedlung Ried 2. Marquess Road. HIGH-DENSITY. Quinta da Malagueira. Ludwig-Windhorst-Strasse. Normativ privind criteriile de performanţă specifice scărilor şi rampelor pentru circulaţia pietonală în normativ pentru proiectarea mansardelor la clădirile de locuit. Eda Housing. Wien-Sud. 1977)  ansamblu locuințe înșiruite. Carpet Development. Amsterdam. Bern. Vienna. unități duplex interconectate intercalat. 1991)  locuire intensivă (Chiba Manabu Architects. 11 . Brueggbuhlstrasse. locuințe tip covor. Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare.  NP. Fukuoka.064-02  NP. LEGISLAȚIE  NP. Herrenschwanden. Halen Housing Development. Nexus World. Karlsruhe. Yokohama. 1977) + (Atelier 5.068-02 (revizuire NP016-96) Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe. Evora. 2000) 4. Ottostrasse. Borneo. Denmark. locuințe înșiruite. Kanagawa. Galgebakken. Wienerberggrunde. Vogelbach. 1961) + (Storgard & Nielsen. 1974)  dezvoltare cu curți interioare (Alvaro Siza.057-02  NP. 2005) B. 5 etaje (Darbourne and Darke. etc. Herstederne. basel. LOW-RISE: caracteristici:  construcții cu densitate maximă înafara mediului urban: locuințe unifamiliale. 1961)  dezvoltare tip covor (Reinhard Gieselmann. 1996)  ansamblu locuințe înșiruite în dublu tract (MAP Architects. ansamblu înălțime medie.063-02 construcţii. 1993) + (Michael Alder. categorii:  ansamblu locuințe înșiruite în pantă (Atelier 5. 1992)  unitate în ansamblu (Rem Koolhaas & OMA. London Islington. Riehen.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Huizen. 1990)  ansamblu rezidențial cu curți interioare (Steidle+Partner. Niederwangen.

2006..  NP. New Concepts în Housing. Carles. Carles. Tadao. execuția și exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme. 2006. Bauhaus 1919-1933. Taschen 25ed. The Villas of Le Corbusier and Pierre Jeanneret 1920-1930.  Benton. B. 2009. etc. 2006.  GP.061-02 Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri.  Benton. & Billard T. Birkhauser Basel.058/2000 Normativ privind optimizarea nivelului de protecție termică la clădirile de locuit. etc. Le Corbusier and the Maisons Jaoul.  Broto. Links International. 2005.  Lg.10/1995 privind calitatea în construcţii.  Asensio.1435/2006 şi ord.008/2000 Manual privind exemplificări. Princeton Architectural Press.118-99 Normativ de siguranța la foc a construcțiilor. Birkhauser. Atrium Books. & Droste M. -------------------------------------------------------------------------------------------------------- P.  Broto. Tim. modificată cu Legea nr.  Lg.  MP. Robyn.  Buisson.  Beaver. Links International..  P. Le Corbusier: Houses. The Presence of the Case Study Houses.114/1996 legea locuinței.  NP. 12 . 2007. 2001. Compact Houses. Images Publishing.25-97 Normativ pentru proiectarea construcțiilor publice subterane. Carles. Houses Now: Unique Houses. Toto.  Archiv.nr. 560/2005). Francisco. Caroline M. 2004.nr. Links International. 2005. Carles.102-2001 Norme tehnice privind proiectarea și executarea adăposturilor de protecție civilă în subsolul construcțiilor noi (ord..  Broto. 2005. privind calitatea în construcţii. Houses Now: Town Houses.  NP. detalieri și soluții de aplicare a prevederilor normativului P118-99 «Siguranța la foc a construcțiilor». BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ  Ando. 506 din 04 mai 2007. Links International. C. 100 More of the Wold's Best Houses. Atlas Architectural Houses.24-97 Normativ pentru proiectarea.  Broto.. 2008. E.051-2001 Normativ pentru adaptarea clădirilor civile și spațiului urban aferent la exigențele persoanelor cu handicap.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010  NP.

ed.G. Frank Gehry: The Houses.. 2008. Haro. W. Gimenez. & Fuentes O.R. Wolfgang. & Monzonis C. Le Corbusier. Editorial Pencil. Sections and Elevations.J. Sibylle.. 1997. Twenty Houses by Twenty Architects.K. Norton & Company. Tuttle Publishing. Hilary. Multi-Family Housing 8. 2009. New Urban Housing. Multi-Family Housing: The Art of Sharing. vol. 2005 . Ford. Crosbie.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010                           Canizares.). 2006.). Living Together: Multi-Family Housing Today. The MIT Press. 2006. Davies. 2005. French. Rizzoli. 2G 48/49 Mies van der Rohe: Houses.. Key Urban Housing of the Twentieth Century: Plans. 2005. Ideas and Forms. French. Norton & Company. A.. 13 . Town Houses & More. Klaus-Peter.J. Houses: Proportions & Harmony.. J. Living în the New Millenium: Houses at the Start of the 21st Century. Le Corbusier. Sections and Elevations. 2006. Yale University Press/Laurence King Publishing Ltd. Antonio. 2009. E. Iwatate. Mercedes. Paris. M. & Monzonis C. Phaidon Press Ltd. 1994. 2006. Birkhauser Verlag. 1986. Le. Tandem Verlag GmbH-Ullmann/Loft Publications. Corbusier. ed. 2004. 2009. Details în Modern Architecture. M. Philip. Curtis. 2006 Frampton. Hazan...). & Mehta G.. Cohen. Birkhauser Verlag . Prestel. Eng. Forster. London. Architecture Now! Houses. R. Collins Design. Le Modulor and Modulor 2 (ed.J.. A. 2008. Taschen. Hilary. Schneider. 2008. M. Daguerre. Birkhauser Basel. Corcuera (Ed. Colin. Phaidon Press. Alan. Housing în the 20th and 21st Centuries. Rizzoli. 2009. Phaidon Press. Hess. Images Publishing GroupPty. Verlagshaus Braun.. F. Living Plans: New Concepts for Advanced Housing. Oscar Niemeyer Houses. 1994/1996. 2006. 2006. Hazan. I-II. K.L. Editorial Pencil. Grundribatlas-Wohnungsbau. Key Houses of the Twentieth Century: Plans. Mildred. Kramer. Friedman. Single-Family Housing. New Apartments. New York. Cambridge Ma. 2005. Japan Houses. Images Publishing GroupPty. Contemporary Houses. Mies van der Rohe. Gast. Arquitectos Mexicanos Editores. Editorial Gustavo Gili. 2008. Gimenez. Friederike (Ed. Jodidio. Crosbie... 2000. 2007. A.

Esther. Systeme logique de l architecture. Phaidon Press. 2005. Concepts-Planning-Construction. Birkhauser Basel. Lahti. 2008..                       14 . Courtyard Houses: A Housing Typology. Birkhauser Edition Detail. Naomi. New Minimalist Houses. Richard Meier Houses and Apartments. G. Economic concepts and constructions. & Brauneck P.. & Vranckx. Links International. Pilar. Town Houses: A Housing Typology. Cambridge Mass.. Lapuerta. C. Row Houses: A Housing Typology. Gunter. Meier. M. Neufert. Rowe. 2005. Nicolas. 2008. McLeod.. 2003. 2008. 2009.. C. 2006.). Christian.. McCoy. Chueca. The Houses of Philip Johnson. Laurence King Publishing Ltd. Birkhauser Basel.  Schittich (Ed. Houses Now: Urban Houses... Ernst.. Birkhauser. 2007. Freestanding Houses: A Housing Typology. Houses and Materials. Detail în Contemporary Residential Architecture. 1998. teNeues.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Kunz. 2009. Tokyo Houses. 2004. Birkhauser Basel. Moreno. Finnish Building Centre.N. Richard. Actar. Munchen. Infill: New Houses for Urban Sites. Harper Design International. 200 Outstanding House Ideas. 2007.. Architects' Data (3rd edition). Munchen. Birkhauser Edition Detail. Anja. M. Universe. Abbeville Press. Christian. Cost-Effective Building (în Detail). Llorella. Case study Houses: 1945-1962. & Jetsonen S. 2007. Firefly Books. J. High-Density Housing (în Detail). Pollock. 2004.). Liege. Virginia. 1977.& Naito H. & Jenkins S. Mohney. Collective Housing: A Manual. Pfeifer. Norberg-Schulz. Best Design Modular Houses. Small Houses: Contemporary Residential Architecture. 2005. 2002. Pfeifer. Gunter. Gunter. Loft Publications. Pople. 1982. Pfeifer. & Biles A. B. 2002..  Schittich (Ed. Hennessey & Ingalls. Wiley-Blackwell. Nasple & Asakura.. 2007. 'Transparency: Literal and Phenomenal' în The Mathematics of the ideal Villa and Other Essays. 2007. 2009.M. Modern Japanese House. Birkhauser Basel. Alvar Aalto Houses. Rizzoli International. Cristina. A. E. Mornement. Paredes. 2007. Pfeifer. MIT Press. D. Mardaga. Laurence King Publishers.

Christian. R. flexible.. unrestricted.. De la cave au toit. P.  Schittich (Ed. Rizzoli. 2007. 2002. 2006.arh. Elizabeth. 2006. Munchen. 2005. Christian. Frank Lloyd Wright: Prairie Houses. întocmit: asist.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010  Schittich (Ed. senior-friendly. Christian. Cathy. Sanaa: Houses. 1991.  Strongman. & Hess A. Case Study Houses. Art Data. Rizzoli. 2009. Birkhauser Edition Detail. Birkhauser Edition Detail.).drd.). Alexandru CRIȘAN & asist.drd.).  Schittich (Ed. 2005. Christian. Munchen. Birkhauser Edition Detail. Lausanne. Semi-Detached and Terraced Houses (în Detail).  Schittich (Ed. 2006. Contemporary Japanese Houses: 1985-2005. Michael.  Smith. Building Simply (în Detail). & Nishizawa.  Webb.  Toto. Housing for People of All Ages (în Detail). Taschen. Munchen. Munchen. K.  Weintraub A. Actar.). 2007. Ana-Maria CRIȘAN 15 . 2005. 100 Houses: Modern Designs for Contemporary Living. Single Family Houses (în Detail). PPUR.  Sejima. Birkhauser Edition Detail..arh.  von Meiss. Merrell. Art Invention House.

3.2. Tendinte actuale: Design Hotel/ Boutique Hotel 3. pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice 3.7. Definitii 2. căsute tip camping 3.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 B.1.9.1. moteluri 3. Evolutie program 2. satul de vacanţă 3. popasuri turistice. hoteluri-apartament 3.3.1. Introducere 1. Prezentare program 1. hosteluri 3.9. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime 16 . cabane turistice 3.1.1. pensiunile turistice 3.1. TURISM 1. bungalow-uri 3. Scurt istoric 2. apartamente sau camere de închiriat 3. Romania 2. campingurile 3.8.1.1. Tipologii de structure de primire turistice cu functiuni de cazare 3.2.8.8.9.11.8. sate de vacanţă.4. hoteluri 3.2.10.2.6.2.2. popasul turistic 3. pensiunile agroturistice 3. vile 3.5. campinguri. Europa 2.

2.2.5. Hoteluri de tranzit -“Motor Hotels” 4. Hoteluri pentru seminarii.1. hoteluri de 2 stele 4.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 3.1. Hoteluri pentru seminarii.“Resort Hotels” 5.4. hoteluri de 3 stele 4.1. Hoteluri de lux (4 – 5 stele) 4. Clasificare după locaţie 4. accesul auto de serviciu 5. hoteluri de 4 stele 4.3.2.1.1.“Convention Hotels” 4.3. accesul auto clienţi 5. Hoteluri în staţiuni. hoteluri de 1 stea 4. hoteluri de 5 stele 4.1.12.1. Clasificări (conform legislaţiei şi normativelor) 4. condominium 4. Descriere functionala 5.2.2.1.1.2.1.2.1. Hoteluri lângă aeroporturi 4.1.2.1. Poziţionarea acceselor 5. Schema functionala 5.2.“Convention Hotels” 4.1.2.1.3.2.1.1. Amplasarea şi orientarea 5.2.4.1.1. Clasificarea hotelurilor dupa numarul de stele 4. Tipuri de plan 17 .2.3.2. Hoteluri în oraşe turistice 4.5.2.1. poziţionarea volumului cazării 5. Hoteluri în centrul oraşelor 4.1.

Celula de cazare: dimensiuni.4. Plan simplu tract 5. Legislaţie specifică. Parcaje 5. Acces auto 5.1.3.2. Circulaţii 5. dimensionări) 6.3.4. legătura cu restaurantul. Exemplu 7.2. instalaţii 5. Bucătăria (legături funcţionale. fluxuri.2.3.3.1. legătura cu hotelul.6.8.4. Plan cu atrium 5.1. Nod principal 5.7. acces auto public 5. Restaurant (acces.6. Bilbliografie selectiva 9.3.2. dotări. Plan dublu tract 5.2.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5. Acces principal (pietonal si auto.4.public). Alimentaţie publică 5.1. Accese 5. Hol.3. aprovizionare) 5. Prezentare program 18 .3.8. Recepţie 5.8.6.6.4.4.4.normative 8.5. Anexe 1.3. legătura cu bucătăria) 5.2 Bar de zi (legătura cu hotelul.1. Plan de tip “punct” 5. Căi de evacuare 5. Acces pietonal 5. acces auto de serviciu 5. Nod secundar (de seviciu) 5.2.8.

Fiji. ca cele apartinand Uniunii Europene. atat timp cat acest lucru nu rezulta in rezidenta permanenta si nu este relationat cu castiguri financiare” In 1976. Dupa acest moment situatia s-a agravat si cu aparitia epidemiei de gripa. Grecia. cu destinatie in afara spatiilor in care isi desfasoara in mod normal viata si activitatea. precizând durata maximă a şederii: 6 luni. pentru o perioada mai lunga de 24 de ore.” In 1981. comparativ cu 2007. Hunziker si Krapf. Include deplasarea in orice scop. In 2008 s-au inregistrat peste 922 milioane de sosiri internationale. dar nu mai mult de un an consecutiv. Liga naţiunilor descrie în 1936 turistul străin ca fiind “cineva care călătoreşte în străinătate pe o durată de cel puţin 24 de ore” iar Organizaţia Naţiunilor Unite completează în 1945 afirmatia.wikipedia. deplasare corelata cu activitatile desfasurate in timpul sederii. afaceri sau alte activitati din care nu rezulta remuneratie in locul desfasurarii lor”. Ca urmare a recesiunii. Asociatia Internationala a Expertilor Stiitifici in Turism defineste turismul ca suma activitatilor alese voluntar si desfasurate in afara spatiului casei. 1 2 http://en.9%. fapt datorat influxului de venit din tranzactionarea de bunuri si servicii si oportunitatea crearii multor locuri de munca in industria serviciilor asociate turismului. 1. a persoanelor. Egipt.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 1. Turismul este vital pentru multe tari. Turismul a devenit o activitate de relaxare globala. defineau turismul ca „suma fenomenelor si relatiilor care deriva din deplasarea si ramanerea intr-un loc a non-rezidentilor. Introducere1 Turismul consta in deplasarea persoanelor in scop recreational sau de afaceri. incepand cu inceputul lunii iunie 2008. iar acest spor negativ a scazut cu 8% in cursul primelor 4 luni ale 2009. Maldives si Seychelles.1.org/wiki/Tourism Idem 1 19 . ca si multe natiuni insulare. iar turismul continua pe un trend descendent. Definitii2 Organizatia Mondiala a Turismului defineste „turistul” ca persoana care „calatoreste si petrece un timp intr-un spatiu in afara celui obisnuit. cererea de turism intenational a scazut simtitor. pe termen scurt. Tailanda. in scopul relaxarii. explicarea notiunii de catre Societatii Turismului din Anglia era: „Turismul este deplasarea temporara . in 1941. cu o rata de crestere de 1. cand rata cresterii numarului de sosiri a scazut cu 2% pe perioada verii.2. cum ar fi Bahamas.

Băile erau umplute cu apă termală captată din izvoarele subterane şi transportată în bazine printr-un sistem de conducte.1. Evolutie program 2. Prima forma este turismul domestic. Exemple: -Baiae3 Era o staţiune la modă în Republica Romană.wikipedia.wikipedia. la Golful Napoli si a fost cel mai important centru de ape termale şi minerale al antichităţii. care implica rezidentii acelei tari. în locul cu singurele izvoare termale din Marea Britanie. care il combina pe cel intern cu „outbound turism” si -turismul international. -Bath4 Se afla în provincia Bretania (Anglia) si a fost locuit de romani între 60 – 400 en. vilele lui Iulius Caesar şi Nero) şi viaţa politică şi mondenă fiind continuata aici.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Natiunile Unite. care implica deplasari ale rezidentilor unei tari in interiorul tarii respective.org/wiki/Bath. cetăţenii de vază ai republicii fiind posesori de vile în oraş (ex._Somerset . „Inbound turism” desemneaza non-rezidentii care vin in tara respectiva. care se deplaseaza intr-o tara straina. Apa era folosită pentru relaxare dar şi în scopuri terapeutice. “Oraşul turistic” avea atunci si are si astazi o importantă componentă de reprezentare. Staţiunea a devenit populară în timpul epocii georgiene. care deriva din primele trei: -turismul intern. Europa • Primele aşezări / oraşe turistice în Europa Au aparut în Roma Antică şi au fost legate de izvoarele termale.1. UN a identificat categorii secundare. Aristocraţii romani detineau vile în aceste zone sau veneau ca oaspeţi ai prietenilor şi rudelor. care reuneste „inbound turism” cu „outbound turism” 2. 3 4 20 http://en. care este suma turismului domestic cu „inbound turism” -turismul national. in studiul „Recomandari asupra statisticilor in turism: turism domestic” din 1994.org/wiki/Baiae http://en. A treia categorie o reprezinta „outbound turism”. clasifica trei forme de turism. Scurt istoric 2. situată în regiunea Campania de astazi.1. Acestia au construit băi şi un templu pe dealurile ce încadrează valea râului Avon în Somerset.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 21 .

trecând prin Joca. Pelerinajele au fost una dintre cauzele “internaţionalizării” stilului gotic în arhitectură. Pe acest traseu existau „hanuri”(diferite de hanul oriental) pentru pelerini. Prima companie de călătorii / agenţie de turism a fost Cox & Kings. la Nisa. Călătoriile de plăcere sunt asociate cu Revoluţia Industrială în Marea Britanie.Astfe. Destinaţiile erau localităţi din Marea Britanie (staţiuni balneare şi oraşe de pe coasta de Sud Est – Southampton) dar şi din sudul Europei şi Elveţia. in 1758. Hotel Carlton sau Hotel Majestic. care este o creaţie a secolului XIX . aflata pe teritoriul Romaniei. sub dominaţie austriacă. XI drumul medieval principal care unea Pirineii cu Santiago de Compostela. In 1736. 5 22 http://www. Originile britanice ale turismului de pe continent se văd şi în numele unor hoteluri vechi statornicite ca Hotel Bristol.herculane. locuri de întâlnire a oamenilor veniti din Nord – Vestul Europei (Franţa. 2. Flandra etc) care parcurgeau împreună drumul pelerinajului. sub numele „Ad aquas Herculis sacras ad Mediam” şi era apreciat pentru calităţile terapeutice ale apelor sale.n. Romania • Inceputurile turismului -Herculane5 Este cea mai veche staţiune turistică. Statele Germane. promenada pe malul mării este cunoscută şi astăzi ca Promenade des Anglais. britanicii “au cucerit” zone şi localităţi până atunci ignorate (Coasta de Azur) şi si-au pus amprenta într-o aşa de mare măsură încât numele unor locuri le păstrează amintirea. Burgos şi Leon.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 • Hanul Era legat de activităţi comerciale şi pelerinaje Santiago de Compostela (în Galitia în Nord-Vestul Spaniei) era una din principalele direcţii de pelerinaj pentru Evul Mediu creştin.html . Aceste forme de cazare preced ceea ce se intelege prin turism.org/index. Estella.după o îndelungată părăsire. Herculane este atestat documentar din 153 e. membrii ai clasei de mijloc dadeau caracterul “de masă” al fenomenului). Exploratori prin excelenţă. El Camino Frances (denumit si El Camino de Santiago) era în sec. Santillana del Mar. în forma actuală.1. Măreţia acelei lumi continua să fie vizibila si astăzi. datand din timpul romanilor. Pamplona. Cuvântul turism este folosit prima dată în 1811 iar turist în 1840.2. Pavilioanele şi vilele au fost construite în stilul imperial al vremii. statiunea a fost reevaluata si a început reconstrucţia şi modernizarea băilor şi a drumurilor. Turiştii erau industriaşi şi comercianţi (aceştia din urmă.

com 23 . care a construit pe faleza abruptă “Cuibul liniştit” – palatul. a incantat-o pe Regina Maria. Agapia).UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 • Hanul Hanul romanesc vechi a patruns in spatiul nostru prin influenta orientala. a început în 1873 construcţia unui castel de vânatoare.wikipedia. iar la etaj camerele de locuit cu ferestre spre curte.2.org/wiki/Caravanserai http://ro. Domnitorul Carol I.In limba romana. impreuna cu aceasta. Henriette Delavrancea proiectează o serie de vile care fac sinteza elementelor de arhitectură tradiţională într-o interpretare modernă acordată tendinţelor arhitecturii contemporane. In limba turca. grădinile şi pavilioanele din jurul său. artişti si-au construit aici vile. pe interior. Miniştrii. aceste cladiri erau denumite caravanseraiuri6. a lumii politice şi mondene a timpului. si sunt specifice Orientului Mijlociu si Asiei Centrale. Balcik8. Tendinte actuale: Design Hotel/ Boutique Hotel9 6 7 8 9 http://en. • Staţiunile regale (Sinaia. 2.ro/Balcik_oras_de_stanca_alba_175.pretaporter. La parter se gasesc pravaliile si pivnitele. este un pridvor cu coloane si arcade7. Noul castel a atras mutarea Curtii la Sinaia pe perioada verii şi. Acest lucru nu poate fi confundat cu turismul religios. edificiu inaugurat în 1883 şi care va deveni reşedinţa de vară a casei regale. termenul a patruns in jurul secolului VXI. Cum s-a întâmplat şi la Sinaia.designhotels. ceea ce a condus la extinderea acestora si sporirea mijloacelor de cazare (Văratec. acestia utilizand manastirile ca unica modalitate de cazare existenta la acea vreme. De jur imprejurul cladirii. • Turismul in manastiri In secolele XIX-XX. in care se intra printr-o singura poarta. Bacik) Sinaia si-a inceput istoria cu aparitia Peleşului. iesenii isi petreceau vacantele de vara fiind cazati in manastiri. micul oraş devenit parte a României. personalităţile vremii au dorit să aibă o reşedinţă în preajma celei regale. viitor rege al României. cu ziduri groase in jurul unei curti interioare. Cuvantul „han” este de origine persana si inseamna ”casa de gazduit si ospatat calatorii contra plata”.wikipedia. Hanurile au in general forma de patrulater.org/wiki/Han http://www. La 10 mai se deschidea sezonul iar verile caniculare îi alungau pe bucureşteni din capitală către noua staţiune. oameni de afaceri. fascinat fiind de frumuseţea locurilor.html http://www. dar si a intensificarii relatiilor comerciale cu Imperiul Otoman. odata cu accentuarea influentei otomane asupra provinciilor romanesti.

1 stele. campinguri.1. 3. care fac parte dintr-o strategie de marketing a brandului trespectiv. moteluri de 3. 3. 4. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5. La polul opus.8. de multe ori pornind de la integrarea unei cladiei vechi cu specific intr-un concept nou de amenajare. 3.4. 2 si 1 stele 3. 3. 2. 3. hoteluri-apartament de 5.3. căsute tip camping. 3. Blackwell Science . 2 stele. Hilton. vile de 5. care pune la dispoziţie turiştilor camere. 3. Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri. Acestea au aparut in toata lumea. de 4. luxoase si personalizate.6. 3. pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice de 5. care sa ofere o alternativa fata de lanturile hoteliere de mare anvergura. 2. 10 cf. mobilier etc. 2. 2. Ernst and Peter Neufert “Architect’s Data”. 1 stele/flori. apartamente sau camere de închiriat de 3.9.. Tipologii de structure de primire turistice cu functiuni de cazare10 3. in locul unui simplu spatiu de dormit. 4. 1 stele. Sofitel. Radisson Sass. o poveste. 3.11. 3. popasuri turistice. hosteluri de 3 . cabane turistice de 3.7. 4.10. se gasesc aceste mici hoteluri axate pe un stil de viata care propune un vis. 3. Normelor metoldologice in Romania (Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice) 11 24 cf. 1 stele. 2.1. condominium11 3.5. sate de vacanţă. 1 stele. 1 stele 3.12. Unul din efectele globalizarii asupra turismului a fost uniformizarea modului de prezentare a unui lant hotelier in orice locatie pe glob.2. 2. 4. 3. 3. Astfel. 1 stele. 3.). 1 stele. bungalow-uri de 3. 2. asigură prestări de servicii specifice şi dispune de hol de primire (recepţie) şi de spaţii de alimentaţie în incintă. dimensionari. urmarind tendinta generala de cautare a unor spatii cu personalitate. hoteluri de 5. 2. garsoniere sau apartamente dotate corespunzător. 2. 4.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Design/Boutique Hotelurile sunt hoteluri de mici dimensiuni. 1 stele. Ibis au trasaturi recognoscibile (sigle. 3. 3.

sate de vacanţă.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 3. 3. cu arhitectură specifică. satelor de vacanţă. ca unităţi independente situate în staţiuni turistice sau zone turistice sau ca spaţii complementare pe lângă alte structuri de primire turistice.5 Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă. 3. precum şi celelalte servicii prestate de unitatea de bază. Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ edusă. în imediata apropiere a arterelor intens circulate. Structurile de primire turistice clasificate anterior intrării în vigoare a prezentului ordin ca hotel pentru tineret” vor fi asimilate cu categoria „ hostel”. necesare turiştilor aflaţi în drumeţie sau la odihnă în zone montane. În zonele cu umiditate ridicată (munte.7.8. funcţionând în clădiri independente. Funcţionează. garsoniere. din lemn sau din alte materiale similare. căsute tip camping 25 . sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri. precum şi servirea mesei în incinta acestora. 3. precum şi pentru parcare în siguranţă a mijloacelor de transport. popasuri turistice. care asigură cazarea turiştilor şi prestarea unor servicii specifice. de regulă.6. alimentaţia şi alte servicii specifice. Bungalow-urile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusă. Campinguri. Asigură cazarea turiştilor. astfel dotate încât să asigure păstrarea şi prepararea alimentelor. Hotelul apartament este acel hotel compus din apartamente sau garsoniere. Motelul este unitatea hotelieră situată. 3.2.3. cu arhitectură specifică. funcţionând în clădiri independente. care asigură cazarea. cu activitate sezonieră. în afara localităţilor. mare) acestea pot fi construite şi din zidărie. de regulă. în apropierea staţiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. realizate. în clădiri cu altă destinaţie iniţială decât cea de cazare turistică. Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minimă de 3 camere. rezervaţii naturale. dotată şi amenajată atât pentru asigurarea serviciilor de cazare şi de masă pentru turişti.4. de regulă. Sunt amplasate în perimetrul campingurilor. după caz. de regulă. 3. în spaţii amenajate. situate în staţiuni turistice sau în alte zone şi localităţi de interes turistic. 3.

Satul de vacanţă este un ansamblu de clădiri.). să aibă caracter de repetabilitate. Apartamentele sau camerele de închiriat sunt structuri de primire turistice constând dintr-un număr limitat de spaţii. de alimentaţie şi o gamă largă de prestaţii turistice suplimentare (agrement.10. Pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice 3.9. livezi de pomi fructiferi sau se desfăşoară o activitate meşteşugărească. care asigură turiştilor servicii de cazare. pe care îl petrec la pensiune. 3. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice. care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei. 3. sportive.9. amplasat într-un perimetru bine delimitat. funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente. cultivarea a diferite tipuri de plante. În cadrul pensiunilor agroturistice se desfăşoară cel puţin o activitate legată de agricultură. Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice. culturale etc.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 3. sau meşteşugăreşti. de regulă vile sau bungalowuri. totalizând maxim 60 de locuri. Popasul turistic reprezintă o structură de primire turistică de capacitate redusă.2.9. astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze mijloacele de transport. 3. turiştilor li se oferă masa preparată din produse naturale. având o capacitate de cazare de până la 20 de camere. în funcţie de specific şi sezonalitate. precum şi posibilitatea participării la activităţi gospodăreşti. În pensiunile agroturistice. care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei.8. creşterea animalelor. Activităţile în cauză trebuie să se desfăşoare în mod continuu sau. 3.1. cu un atelier de lucru din care rezultă diferite articole de artizanat. având o capacitate de cazare de până la 8 camere. funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente. formată din căsuţe şi/sau bungalowuri amplasate într-un perimetru bine delimitat. 3. Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate să asigure cazarea turiştilor în corturi sau rulote. precum şi posibilităţi de parcare auto. 26 .3.8. preponderent din gospodăria proprie sau de la producători autorizaţi de pe plan local iar gazdele se ocupă direct de primirea turiştilor şi de programul acestora pe tot parcursul sejurului. să îşi pregătească masa şi să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unităţi.8.2.1. care oferă servicii de cazare şi posibilitatea preparării hranei în bucătăria folosită exclusiv de turişti. care asigură servicii de cazare şi alimentaţie.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

3.11. Structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele. 3.12. Condominium12 – program situat la graniţa între locuire şi hotel. Unităţile de cazare (camere, apartamente, suite, vile) sunt deţinute individual / închiriate şi costurile pentru celelalte dotări (care pot include toate dotările specifice unui hotel) sunt împărţite. 4. Clasificări (conform legislaţiei şi normativelor) 4.1. Clasificarea hotelurilor dupa numarul de stele: 4.1.1. hoteluri de 5 stele -lant reprezentativ: Hyatt Regency, Hilton, Radisson Sass 4.1.2. hoteluri de 4 stele -lant reprezentativ: Novotel, Sofitel 4.1.3. hoteluri de 3 stele -lant reprezentativ: Ibis 4.1.4. hoteluri de 2 stele -lant reprezentativ: Etap 4.1.5. hoteluri de 1 stea -lant reprezentativ: Clasificarea hotelurilor se face dupa o serie de criterii obligatorii (suprafata camerei, dotare etc. (vezi tabel) si prin oferirea unei game de servicii suplimentare, cuprinse in tariful de cazare sau cu plata separata. Aceasta gama de servicii suplimentare, printr-o combinare flexibila, genereaza un numar de puncte necesare includerii hotelului intr-o anumita categorie (vezi anexa 1- „Servicii suplimentare”). 4.2. Clasificare după locaţie13 : Locaţia este unul dintre cei mai importanţi factori pentru succesul comercial. În funcţie de poziţionarea pe piaţă, hotelurile trebuie să fie situate lângă şosele importante, autostrăzi, aeroporturi, centre comerciale şi de afaceri sau staţiuni balneoclimaterice. 12 Cf. Ernst and Peter Neufert “Architect’s Data”, Blackwell Science
13
Clasificare cf. Ernst and Peter Neufert “Architect’s Data”, Blackwell Science

27

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

4.2.1. Hoteluri în centrul oraşelor 4.2.1.1. Hoteluri de lux (4 – 5 stele) Sunt amplasate ultracentral, lângă locurile simbol ale oraşelor. De mule ori numele hotelului cuprinde numele acelui loc. Se face o diferenţiere între camere după vederea către oraş. Tendinţele actuale sunt de personalizare a hotelului prin amenajarea într-o clădire veche şi / sau printr-un concept de amenajare – Design Hotel sau Hotel Boutique 4.2.1.2. Hoteluri pentru seminarii- “Convention Hotels” Sunt caracterizate prin dotări pentru conferinţe şi seminarii 4.2.1.3. Hoteluri în oraşe turistice Sunt situate în oraşe vizitate de un număr mare de turişti tot timpul anului. In general oferta acopera toate gradele de confort si se adreseaza tuturor categoriilor de turisti. 4.2.2. Hoteluri de tranzit “Motor Hotels” Sunt destinate persoanelor aflate în tranzit cu maşina sau motocicleta si sunt situate la intersecţia unor drumuri importante, la periferia oraşelor. Amplasarea pe terenuri relativ ieftine permite alocarea de suprafeţe importante pentru parcare le sol şi organizarea în clădiri de înălţime medie sau joasă. În general serviciile nu includ şi serviciul de cameră. 4.2.3. Hoteluri lângă aeroporturi Sunt tot hoteluri de tranzit, situate în imediata vecinătate a aeroportului. Necesita recepţie 24 din 24 şi servicii de catering non stop; pot avea spaţii pentru conferinţe. 4.2.4. Hoteluri pentru seminarii “Convention Hotels” Sunt caracterizate prin dotări pentru conferinţe şi seminarii – săli de conferinţe, săli multi funcţionale, spaţii pentru întâlniri, expoziţii, birouri de închiriat. La aceste dotări se pot adăuga şi cele de sport si loisir. Sunt în general amplasate în noile dezvoltări din centrele oraşelor lângă centrele de expoziţii (târguri) şi afaceri, având o foarte bună legătură cu infrastructura de transport. Pe durata evenimentelor hotelul funcţionează la capacitate maximă. Criteriul de bază în organizarea spaţială este flexibilitatea. Spaţiile pentru conferinţe şi întâlniri presupun un aparat separat de acces şi primire şi sali care funcţionează ca foyer şi/sau expoziţii.
28

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

Hoteluri pentru seminarii de capacitate mare pot găzdui mai multe evenimente simultan. Separarea sălilor de conferinţe precum şi a restaurantelor este necesară. Pentru că numărul de participanţi variază de la un eveniment la altul se impune o concepţie flexibilă a spaţiilor pentru conferinţe şi a holurilor adiacente. 4.2.5. Hoteluri în staţiuni “Resort Hotels” Sunt amplasate în staţiuni climaterice sau balneare. Orientarea camerelor ţine seama de peisaj şi însorire. Dimensionarea restaurantului trebuie să asigure un loc pentru fiecare client. În general sejurul este lung de aceea sunt prevazute holuri generoase şi spaţii pentru loisir (săli pentru jocuri, bar, piscină, dotări pentru sport). Pentru funcţionare şi în extrasezon pot fi prevăzute dotări specifice pentru seminarii şi conferinţe. 5. Descriere functionala Activitatile desfasurate in cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentatie, agrement, tratament, comert etc.) constituie un tot unitar, fiind parti componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelatiei dintre categoria structurii de primire si calitatea celorlalte servicii. 5. 1. Amplasarea şi orientarea In poziţionarea şi orientarea hotelului pe sit se va avea in vedere poziţionarea acceselor (în relaţia cu accesele carosabile şi pietonale şi principalele direcţii pietonale din zonă) şi poziţionarea volumului ce cuprinde cazarea pentru o bună orientare a camerelor. 5.1.1. Poziţionarea acceselor 5.1.1.1. accesul auto clienţi • legătură cât mai lesnicioasă şi vizibilă cu strada / principalele căi de acces • reprezentare (în special la hotelurile de 4 – 5 stele) • evitarea intersectării cu traseele pietonale majore (dacă e cazul) 5.1.1.2. accesul auto de serviciu • daca este posibil, de făcut dintr-o stradă secundară • separat de accesul auto clienţi
29

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5.1. Schema functionala Organizarea funcţională a unui hotel are în vedere: • separarea / segregarea funcţională – separarea circuitului clienţilor de cel de serviciu • ierarhizarea spaţiilor în funcţie de reprezentativitate • caracterul public / privat al spaţiilor (funcţiunilor) Scheme funcţionale (după Cezar Lăzărescu) 30 . POT.2. regim de înălţime. în specificul oraşului (caracterul alveolar al căii Victoriei în Bucureşti) reprezentativitate în oraş (capăt de perspectivă) 5. CUT). poziţionarea volumului cazării • orientarea camerelor către elementele de cadru natural (pentru hotelurile din staţiuni) sau către elementele simbol ale oraşului când este posibil (hoteluri urbane) • relaţia volumului construit cu oraşul: înscrierea în reglementările de urbanism specifice zonei (retrageri.2.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 1 31 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 2 32 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 3 Schema funcţională a unui hotel (după Neufert) 33 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 4 Schema funcţională a unui hotel – secţiune (după Neufert) 34 .

Plan simplu tract . munte.2 – 3 stele. Tipuri de plan Alegerea tipului de plan este dictată de: • orientarea camerelor • extrovertit către exterior sau introvertit către un atrium • orientarea tuturor camerelor către un element de cadru natural (mare. munte) sau catre cea mai bună însorire Figure 5 .de cealaltă parte a circulaţiei de nivel (coridor) sunt dispuse circulaţiile verticale principale şi secundare şi serviciile . în general către un element din cadrul natural (mare. trebuie să fie conformate după criterii economice.3. 5. cascada Niagara) sau către direcţia geografică favorabilă . regimul de înălţime • eficienţă (hotelurile de tranzit de 1 .1. Varianta dublu tract este cvasiobligatorie pentru hotelurile până la 3 stele inclusiv. distanţa de la nodul principal la camera poate deveni prea lungă 35 .la un număr de camere pe etaj corespunzător unei categorii medii.camerele sunt orientate într-o singură direcţie. justificată de orientarea preferenţială sau la hotelurile sezoniere unde coridoarele pot fi deschise (cursive) .3.suprafaţa de coridor raportata la numărul de camere este relativ mare drept care este o soluţie adoptată la categoriile superioare.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5. pentru care nici orientarea camerelor către un element de cadru natural şi nici însorirea nu sunt importante. fiind cea mai eficientă.plan simplu tract • gradul de ocupare la sol.

dubla orientare poate crea două categorii de camere din punct de vedere al însoririi sau al orientării către elementele de cadru natural (de exemplu: bine / prost însorite.3. .camerele sunt orientate în două direcţii .cu apariţia unei a treia orientări sau planurile în cruce sau stea care folosesc eficient atât circulaţia orizontală de nivel cât şi nodurile verticale şi care pot genera volumetrii cu mult mai spectaculoase decât planul dublu tract (planurile în cruce solicită atenţie în rezolvarea vederilor dintre faţadele perpendiculare) 36 .plecând de la tipologia dublu tract pot apare o serie de variante: .2. Plan dublu tract .suprafaţa de coridor raportata la numărul de camere este mică. cvasiobligatorie pentru hotelurile până la 3 stele inclusiv Figure 6 . la fel şi distanţa de la nodul principal la camera – este cea mai eficientă rezolvare de plan.cu circulaţiile şi serviciile dispuse în mijloc. de aceea soluţia este potrivită pentru hoteluri de tranzit şi nu pentru hotelurile din staţiuni . către mare / către stradă).UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5.circulaţiile verticale principale şi secundare şi serviciile sunt dispuse în rând cu camerele .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 7 37 .

dimensiunea în plan. regim mare de înălţime .UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5.adoptarea acestei soluţii este determinată de dorinţa creării unui volum înalt.camerele sunt orientate în patru direcţii (în cazul planului pătrat) sau are vedere 360° . Plan de tip “punct” .3. de aceea. în unele cazuri a unei dominante verticale a zonei (uneori soluţia este dictată de regulamentele de urbanism) .grad mic de ocupare la sol.5 / 1) este de preferat să se adopte acestă soluţie numai pentru regim mare de înălţime (peste 15 etaje) 38 .3.suprafaţa de coridor şi numărul nodurilor verticale raportate la numărul de camere sunt mici . dictată de numărul şi suprafaţa normată a camerelor (corespunzător categoriei hotelului – vezi capitolul “planul curent”) este destul de importantă. pentru obţinerea unui volum zvelt (un raport înălţime / lăţime în elevaţie mai mare de 2.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 8 5. Plan cu atrium este consacrat de Portmann prin hotelurile din deşertul Nevada (Vegas) unde camerele se deschid către un hol interior acoperit (atrium) iar circulaţiile sunt dispuse către exterior rezolvarea cu atrium poate avea camerele dispuse către exterior şi circulaţiile către interior (vezi schemă) - 39 .3.4.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

-

este o soluţie scumpă (suprafaţa atriumului şi în special volumul său şi suprafaţa coridorului raportata la numărul de camere sunt foarte mari), dar spectaculoasă (prin atriumul care găzduieşte funcţiuni 40tudio40ntative), potrivită pentru hotelurile de 4 şi 5 stele soluţia cere un 40tudio atent al atriumului, în special a dimensiunilor şi raportului înălţime / lăţime lungimile mari ale circulaţiilor orizontale de nivel determină în general apariţia unor scări de evacuare (vezi capitolul “Siguranţa la foc”) în plus faţă de cele impuse de funcţiune (nodul principal şi nodul secundar)

Figure 9 distanţa de la nodul principal la camera poate deveni prea lungă; în acest caz poate sa devină necesară apariţia unui nou grup de lifturi

5.4. Accese 5.4.1. Acces pietonal -vezi cap.”Amplasarea si orientarea” -poate corespunde cu accesul principal (auto) sau poate fi un acces pe traseul unui pietonal, din alta directie, catre holul reprezentativ al hotelului
40

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

5.4.2. Acces auto 5.4.2.1. acces auto public -vezi cap.”Amplasarea si orientarea” Intrarea principala se va realiza printr-un aparat de acces de dimensiuni reprezentative. Intotdeauna vehiculele vor ajunge in fata intrarii pe mana dreapta, pentru ca vizitatorul sa fie lasat in dreptul accesului. Acesta se va realiza intr-o zona protejata printr-o copertina sau alt element constructiv. Soferul masinii trebuie apoi sa isi continue traseul catre oras sau sa aiba posibilitatea de a intoarce pentru a ajunge la parcarea exterioara sau rampa de acces catre parcarea din subsol. La plecare, soferul trebuie sa aiba posibilitatea sa ia masina din parcare si sa ajunga din nou in fata accesului principal, tot pe mana dreapta, pentru a lua vizitatorii si a continua traseul spre oras. Rampele de intrare si iesire din parcarea subterana vor fi amplasate in afara ariei vizuale a zonei principale.

41

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

Figure 10

42

consumabile.este folosit pentru aprovizionarea hotelului: alimentaţie publică (bucătăria restaurantului.2. evacuarea gunoiului) In masura in care amplasarea permite un acces secundar pe o alta strada decat cea care genereaza accesul principal.2.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5. Aprovizionarea hotelului se face printr-o curte de serviciu. Prin curtea de serviciu se face aprovizionarea hotelului (cu alimente. acces auto de serviciu . rufe curate – dacă externalizează serviciul spălătorie – şi se evacuează gunoiul. In ambele situatii. pentru a nu crea dificultati de orientare pentru public. cu conditia ca acesta sa fie mai lung si deviat fata de acesta. mentenanţă hotel. este posibil ca accesul de serviciu sa coincida pana la un moment dat cu accesul carosabil public. aprovizionarea se va face printr-o curte de serviciu. amplasata la cota terenului sau in subsol.4. rămânând deschisă spre exterior prin intermediul rampei de acces. Daca accesul se va realiza printr-o singura strada. bar. In imediata vecinătate se va amplasa un birou de recepţie marfă. este recomandabil ca accesul auto de serviciu (aprovizionare) sa se realizeze pe aceasta strada. 43 . De aceea în dimensionarea curţii se va avea în vedere gabaritul maxim şi spaţiul de manevră necesar autovehiculelor care fac aprovizionarea – evacuarea. Deoarece este de preferat ca această curte să nu fie văzută din camere în multe din cazuri ea se amplasează la nivelulul subsolului (primului nivel de subsol) fiind rezolvată ca o curte săpată (curte engleză) sau acoperită parţial sau total de planşeu. administraţie.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 11 44 .

scari) va fi amplasat in apropierea receptiei. Receptia va fi vizibila din acces. Nodul principal (lifturi.3. cu un blat cat mai lung pentru a evita aglomeratia la momentul cazarii. Acces principal (pietonal si auto.public).UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 12 5.4. Hol. 45 . astfel incat sa permita orientarea usoara. Recepţie Holul trebuie astfel dimensionat incat sa permita prezenta simultana a unui numar mare de vizitatori (un autocar cu turisti care se cazeaza in acelasi timp).

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 13 Schema de organizare a holului unui hotel – (după Cezar Lazarescu) 46 .

00 cf. “Normativ pentru proiectarea. Astfel pentru hoteluri (indiferent de categoria de confort) trebuie asigurat minim 1 loc de parcare la fiecare 60 mp ai suprafeţei utile aferente destinaţiei respective (cazării). In functie de capacitate. Pentru funcţiunile adiacente (restaurant.500 de autoturisme P3.5. “Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr.pana la 100 de autoturisme P2. -doua accese cu un fir de circulatie pe sens sau un acces cu doua fire de circulatie la parcajele de tip P2.se amplaseaza de preferinta in afara zonei care contine bara de cazare.intre 100.) parcajele se vor dimensiona separat confor reglementărilor. In plus se va asigura suplimentarea cu minim 20% a totalului locurilor de parcare (pentru salariaţi / vizitatori). sală de conferinţe. piscină etc. execuţia şi exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme” NP 24-97 47 . pentru a evita dificultatea rezolvarii locurilor de parcare sub structura deasa dictata de modularea camerelor In cazul amplasamentelor situate în Bucureşti. Parcaje . categoria si marimea parcajului: -un acces cu un fir de circulatie pe sens sau doua platforme elevatoare pentru parcajele de tip P1. precum si indiferent de tip la parcajele accesibile numai personalului special angajat pentru efectuarea parcarii (in care publicul nu are acces).peste 500 de autoturisme Numarul de accese in parcaj pentru autoturisme se stabileste in functie de tipul. Pentru accesele la parcaje cu maxim 20 autoturisme se poate prevede o platforma elevatoare.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5. 66 din 2006 privind aprobarea normelor privind asigurarea numărului minim de locuri de parcare pentru noile construcţii şi amenajări autorizate pe teritoriul Municipiului Bucureşti şi aprospectelor necesare unei corecte funcţionari a arterelor de circulaţie” cf. -doua accese din care cel putin un fir de circulatie pe sensul de intrare si doua fire de circulatie pe sensul de iesire (in cazul platii la iesire) sau doua fire de circulatie pe sensul de intrare si un fir de circulatie pe sensul de iesire (in cazul platii la intrare) la parcajele publice de tip P3 RAMPE DREPTE– SENS UNIC 14 15 LATIMEA RAMPEI CAILOR DE CIRCULATIE 3. parcajele se clasifica in urmatoarele categorii15: P1. stabilirea numărului minim de locuri de parcare se face conform prevederilor HCGMB 66/200614.

măsurată în axa firului de circulaţie interior curbei Se recomandă adoptarea unor soluţii în care rampa să nu depăşească 15%. adăugită şi prelucrată Editura Alutus. execuţia şi exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme” NP 24-97 cf.17 16 17 48 cf.00 3.50 – FIRUL INTERIOR + 3. amplasate pe un plan orizontal sau înclinat.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 RAMPE DREPTE – DUBLU SENS RAMPE CURBE– SENS UNIC RAMPE CURBE – DUBLU SENS 5. vor avea raza de curbură exterioară pentru sens unic de minimum 8. amplasate pe un plan orizontal sau înclinat.rampe drepte .50 4. lăţimea totală a rampei se măreşte cu lăţimea insulei de separare între sensuri Panta căilor de circulaţie (rampe) 16 Panta rampelor este de maximum 18% pentru: . Miercurea Ciuc 2004 .rampe curbe – circulaţie în sens unic măsurată în axa căii de circulaţie sau în dublu sens.50m • Circulaţiile în curbă.50m • In cazul rampelor elicoidale razele se măsoară în proiecţie orizontală • Dacă rampele de circulaţie în dublu sens sunt prevăzute cu insulă de separare între sensuri. Neufert “Manualul arhitectului. “Normativ pentru proiectarea. vor avea raza exterioară a firului de circulaţie interior curbei de minimum 8. Elemente de proiectare şi de construcţie” Ediţia a 37-a.00 FIRUL EXTERIOR NOTĂ: • Circulaţiile în curbă.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 14 49 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 15 50 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5. pentru circulaţie. O deosebită atenţie trebuie acordată dimensionării holului de etaj gîndind că trebuie să permită atât circulaţia persoanelor care aşteaptă liftul cât şi a celor care coboară din lift.1. în măsura în care îndeplineşte condiţiile normate.6. este destinat doar publicului. Nod principal Nodul principal este compus din ascensoare şi scară. Figure 16 51 . este folosită drept cale de evacuare. Circulaţii 5.6. Scara.

a consumabilelor şi a obiectelor de inventar.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5. Nodul secundar mai cuprinde o depozitare pentru rufe murdare / curate. Nod secundar (de seviciu) Este folosit de către personalul hotelului pentru curăţenia camerelor şi room-service.2. în măsura în care îndeplineşte condiţiile normate. Scara. Ascensorul şi montcharge-ul precum şi scara de serviciu trebuie să corespundă în planul bucătăriei în vecinătatea zonei oficiului pentru a se putea efectua cu uşurinţă serviciul la camera 52 . In oficiu este adusă mâncarea din bucătărie pentru serviciul la cameră cu ajutorul unui montcharge. tubul de gunoi şi un grup sanitar.6. este folosită drept cale de evacuare fiind semnalizată conform normelor. Ascensorul de serviciu este folosit pentru transportul rufelor la / de la spălătorie.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 17 53 .

Prin deschidere uşile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să stânjenească evacuarea. „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor P 118 – 99” . Deschiderea uşilor de pe traseul evacuării. protejarea bunurilor periclitate. garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere". în caz de incendiu.6. (spaţiul necesar deschiderii uşilor nu trebuie să se intersecteze cu fluxurile de evacuare) Scări de evacuare interioare deschise se admit atunci când asigură avacuarea a cel mult două niveluri succesive. cu excepţia uşilor prin care se evacueză cel mult 30 persoane valide şi a cazurilor prevăzute în normativ. d) protecţia pompierilor şi a altor forţe care intervin pentru evacuarea persoanelor. (de exemplu se admite o scara liberă între parter şi mezanin ca scară de evacuare) 18 20 54 cf. Căi special destinate evacuării se prevăd numai când cele funcţionale sunt insuficiente sau nu pot satisface condiţiile de siguranţă la foc.3. de regulă. asigurarea posibilităţilor de evacuare a persoanelor şi bunurilor. indicativ NP 079-02 cf.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5. Căi de evacuare în caz de incendiu20 In proiect vor fi asigurate căi de evacuare prin care. în timpul cel mai scurt posibil şi în condiţii de deplină siguranţă. Căile de circulaţie prevăzute pentru funcţionarea normală a construcţiilor trebuie să asigure şi evacuarea persoanelor în caz de incendiu. c) preîntâmpinarea propagării incendiilor. Siguranţa la foc a camerelor sau apartamentelor de hotel se realizează prin menţinerea riscurilor de incendiu în limitele admise. Căi de evacuare – amplasare şi dimensionare dictată de siguranţa la foc18 Prevederi generale19 In caz de incendiu trebuie asigurată: a) protecţia şi evacuarea utilizatorilor. b) limitarea pierderilor de bunuri. persoanele să poată ajunge în exterior la nivelul terenului sau al unor suprafeţe carosabile. limitarea propagării incendiilor o perioadă de timp normată. „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor P 118 – 99” 19 cf. „Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare (camere. ţinând seama de vârsta şi starea lor fizică. trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior. echiparea cu sisteme de semnalizare şi de stingere a incendiilor etc. limitarea şi stingerea incendiului şi înlăturarea unor efecte negative ale acestuia.

21 21 Idem 16 55 . conformarea sau dimensionarea lor).80m 2 fluxuri de evacuare = 1. Timpii / distanţele de evacuare (masurate de la uşa camerei la scara de evacuare) sunt normate în funcţie de posibilităţile de evacuare (într-o direcţie. În schema “Etaj curent – Timpi de evacuare” sunt trecute distanţele maxime admise în cazul clădirilor gradul I sau II de rezistenţă la foc (cu stâlpi.60m De asemenea uşile vor fi dimensionate corespunzător numărului fluxurilor de evacuare. grinzi şi planşee din beton armat. de obicei în două rampe şi închise. Suplimentar vor fi prevăzute scări de evacuare doar dacă cele necesare funcţional nu asigură performanţele normate (prin amplasarea.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Scările de evacuare sunt drepte. Uşile de la scările de evacuare se deschid în sensul evacuării fără a împiedica evacuarea persoanelor de la etajele superioare (spaţiul necesar deschiderii uşilor nu trebuie să se intersecteze cu fluxurile de evacuare). 1 flux de evacuare = 0. Pentru evacuare vor fi folosite în primul rând scările necesare funcţional (scara principală şi scara de serviciu) dacă sunt alcătuite şi dimensionate corespunzător. se aplică în plus prevederile specifice conform Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor P-118. Dimensionarea scărilor este determinată de numărul fluxurilor de evacuare. pereţi de compartimentare şi închidere din zidărie sau similar). Soluţiile de plan cu atrium vor ţine seama de reglementările specifice corespunzătoare. în două direcţii) şi de gradul de rezistenţă la foc al clădirii.10m 3 fluxuri de evacuare = 1. La clădirile pentru turism capacitatea unui flux de evacuare este de maximum 70 de persoane. La clădirile înalte (clădiri civile supraterane la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la peste 28m faţă de terenul – carosabilul adiacent – accesibil autovehiculelor de intervenţie ale pompierilor pe cel puţin 2 laturi) şi foarte înalte (pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la peste 45m).

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 18 56 .

7. Celula de cazare: dimensiuni. instalaţii -dimensiunile sunt dictate de numarul de stele dorit (vezi cap. dotări. 22 cf „Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice” 57 .UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5. “Clasificari”)22 -vezi anexa 2-“Structuri posibile ale spatiilor de cazare” -baile sunt cuplate doua cate doua pentru eficientizarea instalatiilor.

ceea ce determina pozitionarea acesteia. Figure 19 58 . Din acest motiv se evita amplasarea unei axe de structura pe limita intre camere si hol si se prefera dispunerea ei pe linia dintre bai si camere.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 -ghena de instalatii trebuie sa fie vizitabila de pe hol.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 20 59 .

legătura cu bucătăria) Restaurantul este accesibil din holul principal. directia de mers a vizitatorilor fiind in sens opus fata de directia chelnerilor la servire. Niciodata un acces nu va fi pozitionat in apropierea usilor oficiului de servire. care sa comunice pe verticala cu oficiul bucatariei. La intrare.8.1.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5. in relatie cu oricare dintre cele doua accese. Este preferabil ca salonul de mic dejun sa fie separat de restaurant. Salonul de mic dejun poate sa devina o extindere a restaurantului pentru pranz si cina. dar in legatura cu acesta. 60 . accesul facandu-se trecand pe langa barul de zi. Este recomandabil ca pe langa accesul din hotel sa existe si un acces direct din strada. se va amplasa o garderoba. protejate printr-un spatiu tampon care sa nu permita vizibilitatea directa catre usi (panou de protectie etc). Restaurant (acces. legătura cu hotelul. Alimentaţie publică 5. prin nodul secundar. Accesele vor fi pe cat posibil amplasate opus fata de usile oficiului. Este acceptata amplasarea acestuia la alt nivel decat restaurantul. Transportarea produselor se va face cu un mont-charge.8. Grupurile sanitare se vor amplasa intr-o zona excentrica. cu conditia ca in imediata apropiere sa existe un oficiu.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 21 61 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 22 62 .

Aceasta solutie este benefica pentru ca reduce spatiul din parter alocat bucatariei. lasă vesela murdară oprire bucătărie caldă. dimensionări) Cazul cel mai economic este pozitionarea bucatariei la acelasi nivel cu restaurantul. În oficiu este permis numai accesul personalului de servire (ospătari) şi a mâncării preparate. tava este tinută cu braţul drept. 6. monte charge şi este preluată în oficiul de etaj 63 . De asemenea. sala de mese personal.8. chelnerul ia de pe tavă / pune pe tavă cu mâna dreaptă. 4. bucataria poate fi amplasata partial la alt nivel (accese personal. ia preparatele de la bucătăria caldă oprire bucătărie rece. in favoarea spatiilor publice.2 Bar de zi (legătura cu hotelul. legătura cu bucătăria)” Acesta va fi in legatura cu holul principal si zona de asteptare. Este intalnita rar si nerecomandata amplasarea acesteia la alt nivel decat restaurantul. Intre oficiu şi bucătărie se află o masă (tejghea) parţial încălzită (în dreptul bucătăriei calde) pe cere se pun farfuriile şi platourile cu mâncarea preparată de unde sunt preluate de ospătari oprire la spălător veselă. Circuitul chelnerilor (ilustrat în “Schema funcţională bucătărie” se desfăşoară după cum urmează: intră din restaurant având pe tavă vesela murdară în urma debarasării intrarea se face prin partea dreaptă a oficiului de unde parcursul se face de la dreapta la stânga. legătura cu hotelul. sau duce comanda la camere (room service) prin: 7. fiind o solutie extrema si scumpa. legatura pe verticala se va face printr-un oficiu la nivelul restaurantului. 5. ia preparatele de la bucătăria rece oprire bar băuturi. receptie marfa si mare parte a depozitarilor). 5. 2. OFICIUL este “interfaţa” dintre restaurant şi bucătărie. 3. In acest caz. fluxuri. care implica dificultati de transport al produselor de la un nivel la altul.8. aprovizionare) (vezi cap. care sa corespunda cu oficiul bucatariei . vestiare. legătura cu restaurantul. Bucătăria (legături funcţionale. ia preparatele de la bar băuturi se întoarce în restaurant şi duce comanda la mese 1.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5.3.” Restaurant (acces.

toacă etc. peşte. De la preparări resturile sunt scoase prin coridor şi transportate pe scară în curtea de serviciu unde este depozitat gunoiul. 64 .) şi le trimit la bucătăria caldă şi bucătăria rece (vezi circuit alimente semipreparate din “Schema funcţională bucătărie”). lift de serviciu.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 8. tranşează. le prepară (curăţă. BUCĂTĂRIA CALDĂ şi BUCĂTĂRIA RECE preiau alimentele semipreparate de la preparări şi celelalte ingrediente din cămara de zi şi prepară mâncarea pentru servirea la mese. prin oficiul de etaj până la cameră Alimentele nepreparate (vezi circuit alimente nepreparate din “Schema funcţională bucătărie”) sunt aduse din depozite prin intermediul unei platforme de marfă şi a unei scări (dacă depozitele şi curtea de serviciu sunt la alt nivel) sau direct (dacă sunt la acelaşi nivel cu bucătăria) şi sunt fie depozitate în depozitele / camerele frigorifice şi cămara de zi fie duse direct la preparări. PREPARĂRI (carne. Circulaţia alimentelor nepreparate se face printr-un coridor aflat între depozitele bucătăriei şi preparări. Resturile de la bucătării şi spălător sunt scoase prin coridor şi transportate pe scară în curtea de serviciu unde este depozitat gunoiul. legume) preiau alimentele nepreparate.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 23 6. Exemplu 65 .

México data finalizarii: 2007 categoria: Boutique Hotel amenajari interioare: LEGORRETA + LEGORRETA. hotelul este configurat pornind de la o cladire inregistrata ca monument de patrimoniu. sala de gimnastica. Fatadele au acelasi tratament cu cladirea veche. inconjurat de o cladire in L la fiecare nivel. birouri. sticla si otel. Jacuzzi. Include o piscine. extinzand tencuiala si piatra pe toata inaltimea. de unde si denumirea hotelului. 23 66 www. In camere. SerranoMonjaraz Arquitectos arie construita: 3000 mp aria amplasamentului: 1178 mp fotografii: Undine Pröhl Localizat in orasul Puebla si apartinand Master Planului “Paseo San Francisco”. receptie-magazin. bucatarie. Dispune de urmatoarele facilitate: 26 de camere.sali de inatalniri.archdaily. masaj si sauna. crama. iar baile sunt placate cu onix. terasa pentru evenimente. care contrasteaza cu materialele contemporane. pe care le-au integrat in noul proiect. Aceasta cladire era o fabrica de gheata. Proiectul consta intr-un mare patio lateral. care a trebuit integrata in noul proiect. acesta delimiteaza functiunile de loisir.com . patio cu o inaltime de 4 nivele. In timpul santierului. pardoselile sunt finisate cu o ceramica cu design personalizat. La al doilea si al treilea nivel. unde apa era purificata si imbuteliata. restaurant-bar. arheologii au descoperit bucati de sticla apartinand vechii cladiri.Principalele materiale folosite sunt piatra(de la constructia originala) si un lemn vechi. Inaltimea patio-ului este partial acoperita de un acoperis. Parterul functioneaza ca un livingroom si este o prelungire a inaltimii restaurantului-bar si a receptiei-magazin.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 La Purificadora Hotel23 arhitecti: LEGORRETA + LEGORRETA locatie: Puebla. sala pentru organizari evenimente. un spatiu liber separa circulatiile de camere iat la nivelul patru.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 24 67 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 25 68 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 26 69 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 27 70 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 28 71 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 29 72 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 30 73 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 31 74 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 32 75 .

124 24 Anexa nr.com • www. Nr. arh.1. adăugită şi prelucrată Editura Alutus. Legislaţie specifică.archdaily. garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere".designhotels.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 7. 1328 / 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice • Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice • Legea 448 din 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap 8. Miercurea Ciuc 2004 • Ernst and Peter Neufert “Architect’s Data”.com arh. 1328 / 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice şi Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice • Siguranţa la foc conform Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor P 118 – 99 • Siguranţa în exploatare conform Normativ privind proiectarea clădirilor din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare NP 068 – 02 • Proiectarea parcajelor Normativ pentru proiectarea. Alexandra Păcescu 9. execuţia şi exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme NP 24 – 97 • Accesibilitate conform Normativ pentru adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban aferent la exigenţele persoanelor cu handicap NP 051 / 2001 • Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare (camere. Vlad Thiery. Cezar “Construcţii hoteliere” Editura Tehnică. Elemente de proiectare şi de construcţie” Ediţia a 37-a.normative • Clasificare conform H. Bucureşti 1971 • Neufert “Manualul arhitectului. Anexe 9. Anexa nr. Bilbliografie selectiva • Lăzărescu. 6 la „Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice” 76 . G. Blackwell Science • www. indicativ NP 079-02 • Hotărîrea Guvernului nr.

cel puţin 18 servicii. pliante).cel puţin 5 servicii. . . .la unităţile de 4 şi 5 stele .cosmetică. ilustrate.TV cablu.la unităţile de 2 stele .vânzări de cărţi poştale. albume.cel puţin 15 servicii. astfel: .frizerie. Lista orientativă a serviciilor suplimentare ce pot fi prestate în structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare 1. . cuprinse în tariful de cazare sau cu plată separat. . ghiduri.la unităţile de 3 stele .convorbiri telefonice. 77 .vânzări de materiale de promovare turistică (CD-uri.acces internet.coafură. telecomunicaţii şi publicitate: . 2. .program video intern.antenă satelit. . . timbre poştale. . . DVD-uri. Servicii personale: . .exerciţii fizice şi cură pentru slăbire.la unităţile de 1 stea .UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 În toate structurile de primire turistice este obligatorie(…) oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare.cel puţin 10 servicii. . cuprinse in lista de mai jos. . Servicii de poştă.fax. .manichiură.gimnastică de întreţinere. .pedichiură. reviste. .

DVD-uri .articole de uz gospodăresc pentru campinguri.CD-uri.terenuri de sport.articole de ştrand şi plajă (umbrele. . Închirieri de: .pături suplimentare.locuri de garaj. .instalaţii pentru traducere simultană.autoturisme cu/fără şofer (rent-a-car). .săli de recepţie. . .. . . . Servicii de educaţie fizică şi sport: . . . .echipament şi materiale sportive. . . . . . 4. pleduri. 3.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 .maşini de călcat. şah).biciclete şi triciclete. . bărci).birouri pentru firme.ambarcaţiuni (şalupe. . .maşini automate de spălat rufe în campinguri.birouri pentru oameni de afaceri. 78 . perne etc.curăţat încălţăminte. .locuinţe pentru reprezentanţi de firme.laptopuri. cearceafuri. simpozioane etc.frigidere. cearceafuri). şezlonguri.patinaj. table.înot.televizoare. .jocuri distractive (rummy. .spălătorie şi curăţătorie.inventar suplimentar (pilote.) în campinguri.

. 6. . Servicii de cultură şi artă: .echitaţie. înot. . .tenis de masă.aeroport.gimnastică. . bătrâni.organizare directă şi procurare de bilete pentru: . . .grădiniţă pentru copii. . .room-service.schi nautic.procurări bilete de tren. tenis etc.rezervări de locuri la hoteluri în alte localităţi. patinaj. . avion. . 5. .supraveghere copii.multiplicări de documente.şcoli pentru schi.concerte. . . 79 .tenis de câmp. curăţat obiectele turiştilor.tir cu arcul.alpinism. . . călcat.spectacole de teatru. .spălat şi călcat lenjerie. .parcare auto.comisionar-curier. .UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 .carnavaluri.popice.spălat. .lucrări de secretariat. Diverse alte servicii: . .transport hotel . . .rezervări de locuri în unităţi de alimentaţie.schi.

sală de fitness. . .vânzări de excursii pe trasee interne şi externe. . .bilete pentru mijloacele de transport în comun. trăsura. flori etc. . . degustări de vinuri etc. cadouri. mese oficiale. .organizarea de partide de pescuit.piscină. starea vremii.puncte comerciale diverse (farmacii. .păstrarea obiectelor de valoare. 7. .tratamente medicale de diverse tipuri.expedierea corespondenţei turiştilor. . nunţi.informaţii privind prestarea unor servicii. . .vânzări de locuri la diferite acţiuni specifice (festivaluri.schimb valutar.încărcarea. descărcarea şi transportul bagajelor.ghid de turism autorizat. . . . .predarea corespondenţei turiştilor.asigurarea de medicamente pentru continuarea tratamentului ambulatoriu. .).obţinerea legăturilor telefonice. saună.abonamente la mijloacele de transport pe cablu.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 .). mijloace de transport. .organizare de banchete. . spectacole. 80 .plimbări cu căruţa. ziare. .solar.masaj. .trezirea turiştilor la ora solicitată.. sania etc. recepţii. seri folclorice. Servicii gratuite: . .vânzări de mărfuri .transmiterea de mesaje.

. respectiv trei locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către trei persoane. Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3. respectiv un loc reprezentând spaţiul destinat folosirii de către o singură persoană. respectiv două locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane.camere comune . 4 şi 5 stele şi de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 şi 2 stele. respectiv patru locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către patru persoane. respectiv nr. Lăţimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm.. comenzi pentru taximetre. expediere prin "retur" la domiciliu a scrisorilor sosite după plecarea turiştilor.2. oferirea de materiale de promovare şi informare turistică.cameră cu pat matrimonial.. respectiv două locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane. 9. reviste în holuri. . locuri. Anexa nr.cameră cu pat individual.cu mai mult de patru paturi individuale. „Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice” 81 . păstrarea obiectelor uitate şi anunţarea turiştilor. .suita – ansamblu de două camere deservite de un grup sanitar. . . .UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 - asigurarea de ziare. Lăţimea paturilor individuale este de minimum 90 cm. . păstrarea bagajelor. 225 Structuri posibile ale spatiilor de cazare .cameră cu pat dublu.cameră cu patru paturi individuale. facilitarea cazării pasagerilor în alte spaţii de cazare din localitate. servicii de parcare şi garare.cameră cu trei paturi individuale. acordarea de medicamente şi materiale sanitare în cadrul primului ajutor în caz de accidente. Lăţimea patului dublu este de minimum 160 cm...cameră cu două paturi individuale. respectiv unul sau două locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către una sau două persoane. 25 Cf.

82 . precum şi la restul categoriilor. minimum un grup sanitar la 4 locuri.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 . reprezentând spaţiul compus din: dormitor pentru două persoane. La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare două locuri. reprezentând spaţiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare).apartament. salon şi grup sanitar propriu. iar la categoria 4 stele. Dormitorul poate fi despărţit de salon şi printr-un glasvand sau alte soluţii care permit o delimitare estetică . sufragerie cu echipare sanitară proprie.garsonieră.

ei consumă 50% din prestaţiile medicale. progresele medicinii şi creşterea nivelului de trai. Senescenţa nu este o boală. îndiferent de vârsta cronologică). ambulatorii sau spitaliceşti. a limitei naturale pe care o are desfăşurarea vieţii omeneşti. CĂMIN (CASA /AZIL) pentru bătrâni şi handicapaţi. Prin creşterea populaţiei vârstnice.scăderea natalităţii. deoarece evocă sectorul populaţiei care a depaşit mijlocul vieţii. PROGRAMUL : Social – AZIL DE BĂTRÂNI 1. cu deteriorări biologice severe. economică. etc. este un proces fiziologic. prelungirii tinereţii şi a depărtării acestei limite naturale nu este în primul rând o preocupare ştiinţifică şi filozofică în interes academic. apar unele consecinţe nedorite. Apariţia programelor de arhitectură destinate vârstnicilor (azil de bătrâni.Probleme majore cu care se confruntă societatea actuală şi care au efect direct asupra programelor sociale. camine-spital). naturală. Ea frământând de milenii pe oamenii preocupaţi de propria lor soartă şi de a celor apropiaţi.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 C.. socială. de regulă. dintre care unul sau ambii sunt grav bolnavi. bătrânii cu afecţiuni sau handicapuri grave. În timp ce vârstnicii reprezintă circa 15% din totalul populaţiei. etc. devenind în zilele noastre o problemă de importanţă crescândă. femeile în vârstă. se pot reliefa unele grupe cu risc crescut: persoanele foarte în vârsta (80 . vârstnicii care trăiesc singuri sau care nu au copii. cuprinde ultima perioadă a vieţii.90 de ani). Se apreciază că denumirea de „persoane de vârsta a treia" este mai proprie decât aceea de persoana în vârstă. De aici decurg sarcini grele. senescenţa. uneori dezinteres şi lipsa de afecţiune pentru bătrâni din partea familiei. Problema îmbătrânirii. case de bătrâni) sunt determinate de o problemă reală a societăţii actuale – îmbătrânirea populaţiei. Diversele modificări fiziologie par să fie în raport direct cu îmbătrânirea. care este o perioada finală. chiar dacă îmbătrânirea se asociază. Dar aspectul cel mai important îl constituie implicaţiile medicale. Spre deosebire de îmbătrânire (proces dinamic. li se adaugă şi consecinţe socio-familiale: creşterea numărului familiilor având copii puţini sau fără copii. sanitară. Consecinţelor demografice. cupluri în vârsta. care măresc rata de creştere numerică a populaţiei vârstnice. prin ameliorarea morbidităţii şi mortalităţii. dar multe persoane vârstnice îşi conservă capacităţile lor funcţionale. economice pentru societate. Cauzele care explică fenomenul de îmbătrânire a populaţiei sunt: . Din ansamblul populaţiei vârstnice. Se apreciază că după 65 de ani (începutul vârstei a treia). creşterea numărului bătrânilor fără copii. În cadrul acesteaia se delimiteaza senilitatea. cu îmbolnăvirile. deşi nu obligatoriu. bătrânii care trăiesc în instituţii colective (camine de bătrâni. a bătrâneţii. 83 . cu toată degenerescenţa organică aparentă. 50% dintre bătrâni au nevoie de îngrijiri medicale. Pentru protecţia acestora s-a elaborat carta drepturilor bătrânului.

accelerată. se foloseste şi o clasificare medicală: . când ritmul de îmbătrânire se accelerează la un moment dat (dupa pensionare. administrarea şi finanţarea acestor construcţii se poate modifica în funcţie de schimbarea competenţelor administrative. marea bătrânete sau perioada de longeviv. dar neglija total implicaţiile psihologice. În afară de aceasta clasificare cronologică. Căminele de bătrâni şi handicapaţi se organizează de regulă în localităţi sau zone urbane şi sunt dimensionate în raport cu populaţia arondată în urma unui studiu de organizare teritorială a asistentei sociale şi medicale (necesitate şi oportunitate).„îmbătrânirea nefiziologică". 2.între 75 . când începe de timpuriu. . Îmbătrânirea nefiziologică este o îmbătrânire patologică.între 65 (60) . sau . sau perioada de vârstnic. iar căminele de handicapaţi în subordinea Secretariatului de Stat pentru Handicapaţi. după decesuri în familie. Prezentare program 2. schematice şi geometrice. Căminele de bătrâni şi handicapaţi sunt unităţi cu caracter social destinate adăpostirii de lungă durată a persoanelor în vârstă sau a celor cu diverse handicapuri. Categorii Structurile de primire pentru persoane în vârstă au apărut pe urmele azilurilor pentru săraci şi dezmoşteniţi. în care vârsta cronologică se identifică cu vârsta biologică.peste 85 (90) de ani. respectiv bătrâni fără sprijin familial şi persoane cu un anumit tip de handicap. . care poate fi: . . 2.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 O clasificare curentă a persoanelor în vârstă distinge: . Iniţial ele au fost construite în locuri îndepărtate cât mai izolate şi în clădiri concepute conform unei arhitecturi austere. dar aceasta nu înseamnă ca bătrâneţea este o boală. Conţinut Date generale – tipuri de camine (case/azile) pentru bătrâni şi handicapaţi. având în unele cazuri şi rol de recuperare a acestora pentru reintegrarea în viaţa socială. căminele de bătrâni în subordinea Consiliilor Locale. trecerea spre bătrâneţe.prematură. Caminele de bătrâni şi handicapati sunt unităţi de utilitate socială destinate unor anumite categorii de populaţie. 84 . Subordonarea. după internări etc).„îmbătrânirea fiziologică".1. care răspundea tuturor nevoilor funcţionale. perioada de bătrân.75 ani.85 (90) de ani.2. armonioasă. Căminele de pensionari se află în subordinea Ministerului Muncii.

c) îngrijiri medicale de lungă durată. c) structuri mixte (combinaţii de diafragme şi cadre sau diafragme pline şi diafragme cu parter elastic). b) cele de tip sanatoriu (monobloc sau pavilionare) cu pondere pe sectorul terapeutic baze de tratament.2.2 Din punctul de vedere al dotărilor pe care le oferă putem distinge: a) dotari minime (existenţa unui grup sanitar în spaţiul de cazare). împreună cu grinzile principale ale planşeului. b) cămine care primesc persoane dependente.3. Tipologii După modul de organizare spaţială se disting patru tipuri de soluţii: a)cele de tip spital (monobloc sau tentacular) având o pondere mai mare sectorul de asistenta medicală.1. Clasificari Instituţii care adăpostesc persoane în vârstă sau cu probleme (prezintă un anumit handicap). Fig 3. Fig 2. a) azil de bătrâni b) casa de bătrâni c) centru de recuperare 2.3. a unor spaţii de primire şi conversaţie). b) structuri în cadre (stâlpi pe toate etajele care.4. 2. 2.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 2. 85 . Din punct de vedere al structurii de rezistenţă se disting următoarele tipologii de azile de bătrâni: a) structuri cu diafragme (pereţi portanţi pe toate etajele duşi pana la fundaţie).2. d) cele de tip locuinţa organizate în sistem pavilionar având servicii comune. formează cadrele). 2. Fig.1 Astfel tipuri de instituţii majore sunt programate şi concepute în funcţie de tipul de populaţie pe care îl are în îngrijire rezultând astfel trei categorii (din punct de vedere al serviciilor acordate) : a) îngrijiri curente b) îngrijiri curente cu îngrijiri medicale pentru bătrânii cu probleme.2. c) cele de tip hotelier cu pondere pe sectorul social şi cultural (cazare şi servicii). b) echipare completă (existenţa unei mici bucătării. După starea de sănătate a rezidenţilor: a) cămine care primesc persoane autonome.

c) Unităţi mari 300 – 500 locuri. normativ NP 023 -1997 Normativ privind proiectarea căminelor de bătrâni şi handicapaţi pe baza exigenţelor de performanţă) În funcţie de populaţia arondată şi de necesităţile stabilite prin studiile prealabile în zonă se determina capacitatea construcţiei exprimată prin numărul de locuri de cazare (sau număr de paturi în cazul căminelor spital).5. Astfel se pot clasifica după capacitate. după cum urmează: a) Unităţi mici 50-150 locuri; b) Unităţi mijlocii 150-300 locuri. 1.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 33 După numărul de locuri de cazare / capacitate ( conf. tipul de activitate desfăşurată cât şi conceptul general de soluţionare a funcţiunilor şi circuitelor pentru toţi utilizatorii.Principalele categorii de utilizatori sunt: 86 . Organizarea funcţionala şi generală Organizarea funcţionala ca şi structura căminelor de bătrâni şi handicapaţi se face în funcţie de categoriile de utilizatori. 2.

2. Elemente de proiectare în cadrul clădirilor – cămine pentru bătrâni.7. în holul principal se prevede de obicei o zonă de liniste. Activităţi gospodăreşti; 2.3.4. personal medical şi de îngrijire. Principalele tipuri de activităţi sunt: 2.1. Spaţii de administraţie. etc (zone retrase din fluxurile principale de circulaţie).1. persoane handicapate (pentru persoanele handicapate diferenţierea se poate face după tipul de handicap şi după vârstă).UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 1.6. Sectorul ergoterapie şi/sau activităţi social-culturale 3. condiţii de igiena şi microclimat şi protecţie faţă de riscurile specifice la care sunt expuşi în timpul staţionarii sau desfăşurării activităţii în interiorul sau exteriorul clădirii. Holul de intrare – constituie primul contact pe care îl au pesoanele rezidente. 2. 1. are dimensiuni variabile. Servicii gospodăreşti 3. internare. vizitatori 3.vizitatori. Pentru fiecare categorie de utilizatori trebuie asigurate spaţiile necesare.Activităţi medicale şi cu caracter recuperatoriu; 2. Serviciul primire. recomandabil să aiba o singură intrare pentru a uşura rezolvarea fluxurilor de circulaţie. pacienţi sau persoane internate: persoane în vârsta. 1.2. Activităţi de conducere şi administrare; 2. 87 .1.1. discuţii.4.Activităţi de îngrijire a persoanelor internate; 2. personal tehnic administrativ.3. 4. Sectorul de asistenta medicală 3. odihnă.2.Activităţi de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor şi echipamentelor; 3.3. externare 3.5.4. Sectoarele şi compartimentele funcţionale ale căminelor de batrâni şi handicapaţi sunt: 3. personal. Servicii tehnico-edilitare Amploarea fiecărui compartiment în cadrul unui cămin de bătrâni sau handicapaţi ca şi modul lor de organizare şi asamblare se stabilesc prin tema de proiectare elaborată pentru fiecare unitate în parte. 4. Sectorul cazare şi/sau spitalizare 3.5. 1.

pot fi enumerate astfel: . .20m.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 4. 88 . Spaţii tehnice: centrala de încălzire. spălătorii mecanice şi uscătorii. Spaţii exterioare – amenajări cu locuri de odihnă funcţionale atât în timpul anotimpului cald cât şi rece (terse protejate.saloane pentru întâlniri. etc). Vestibului – punctul de prim contact cu camera. bancuţe. post de transformare. depozite de mobilier. 4. înainte de stabilirea dalelor concrete ale temei cadru.4. Indicele folosit pentru determinarea suprafeţei de teren necesar este exprimat în mp/pat sau mp/loc de cazare şi se va folosi în special în faza elaborării PUG sau PUZ.hol intrare. Cazarea . Este recomandat ca spaţiile tehnice să nu se amplaseze sub spaţiile de cazare.10m-1.5. sau ca între spaţiile tehnice şi cele de cazare să se interpună un etaj intermediar – de exemplu parterul – cu altă funcţiune decât cea de cazare.camerele de locuit (ca funcţiune principală a azilelor de bătrâni). vestiare). a modului de tratare fiind indicat a se evita efectul optic de lunguire. hidrofor. sărbători) . garaje.spaţii anexe (grupuri sanitare. Latimea uzuala a avetibulului este de 1. Organizarea în funcţie de amplasament şi regimul de înălţime: Suprafaţa terenului necesar amplasării căminelor de bătrâni şi handicapaţi este dependentă de mărimea sau capacitatea obiectivului cu toate anexele şi construcţiile asociate. .săli de sport. dulapuri înzidite. Accesul la camere – constituie o problemă arhitecturală importantă din punct de vedere al tratării în plan.6. fitness. prezentări de alt gen. (aceste suprafeţe de referă strict la zona liberă a camerei fără să includă zona de vestibul. vegetaţie. Spaţiile comune . Este recomandat realizarea iluminării naturale a culoarului (cu toate că nu este posibil în toate cazurile). centrala de ventilare.2. 5.8. . rezolvarea lor fiind similară cu cele utilizate în blocurile de locuit. 4. întreţinere.7. 4.săli festive pentru ocazii speciale (aniversări. Se poate considera din studiile făcute în mai multe ţări ca suprafaţa afectată unei camere de un pat variază între 12 mp şi 16 mp. cât şi a oaspeţilor. Apartamentele pentru cupluri – realizate de obicei prin unirea a două sau mai multe camere. boilere. alei amenajate. Dimensiunile şi echiparea lor deteremina gradul de confort al rezidenţilor. 4. spectacole. discuţii. ateliere de reparaţii şi întreţinere.definite ca fiind spaţii de folosinţă comună atât a persoanelor rezidente.3. expoziţii. 4. aşteptare. grupuri sanitare şi alte dotări suplimentare). prezentări de modă. iar a unei camere de două paturi între 16 mp şi 22 mp. conferinţe. 4.

102/1999.1. Ciutelec. Sacu. 89 . parter + 3 etaje pentru cele de capacităţi mari (căminele spital de 200. Ciocăneşti. Căminul / Azilul pentru persoane vârstnice – prezentare generală pe teritoriul României. terapii de întreţinere şi întinerire.20 m şi panta de max.. Blaj.2. fie că vor fi simple cămine de bătrâni ca cele din localităţile Sebeş. etc.50 m pentru accesul cu căruciorul rulant se vor prevedea rampe cu lăţimea minimă de1. 120-150mp/pat sau loc de cazare pentru soluţiile tip sanatoriu sau hoteliere (cămine de bătrâni sau de pensionari). 8%.5 cm pe traseele de circulaţie se vor prelua prin pante de max.50 x 1. Centrul „medical„ de tip sanatoriu (cu posibilitatea de cazare pentru o perioadă îndelungată) Ana Aslan aduce o noua idee în abordarea centrelor pentru persoanele în vârstă – preocuparea pentru înfrumuseţare. parter + 1 etaj pentru unităţile cu capacităţi mici şi mijlocii şi parter + 2 etaje. pentru persoanele care nu se pot deplasa singure sau cele în cărucior rulant. fie că vor fi cămine de bătrâni cu secţie de boli cronice ca cele din localităţile: Bacău. În Bucureşti este cunoscut centrul de geriatrie Ana Aslan – centru mixt de îngrijire. Regimul de înălţime pentru căminele de bătrâni şi handicapaţi va fi parter.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Valoarea indicelui de suprafaţă de teren necesar în funcţie de soluţia de organizare va fi: 5. organizată şi finanţată potrivit dispoziţiilor Legii 17/2000. 102/1999. tratamente naturiste de mare succes pe plan local cât şi pe plan internaţional. 150-200 mp/loc cazare pentru sistemul în case individuale. ca urmare vor fi coordonate de catre Consiliile Locale. 5. Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. Căminul pentru persoane vârstnice este instituţia de asistenta socială cu personalitate juridică. lăţimea minimă liberă a accesului va fi de 1.1.2. toate intră în sfera largă a „ centrelor de îngrijire şi asistenţă „ conform Ordonanţei de Urgenţă nr. căminele de bătrâni se vor înfiinţa prin reorganizare. fie că vor fi spital pentru bolnavi cronici ca cele din localităţile: Reşita. recuperare şi asistenţă a persoanelor în vârstă. 6. Alte reglemetari ce întervîn la nivelul amplasamentului : 6. numindu-se „Centre de îngrijire şi asistenta” şi vor fi finanţate prin bugete locale. 8%; 6.10 m.3. denivelările mai mari de 2.3. Brăila.. Astfel. 500 locuri). 6. 7. Dorohoi. Braşov. înfiinţată. 8. Anexe generale / scheme de principiu. 70-120 mp/pat sau loc de cazare pentru organizările tip spital (cămine spital); 5. Podestele de intrare vor avea dimensiuni minime de 1. în incintă circulaţia carosabilă se va rezolva separat de circulaţia pietonală; pentru căile de acces paralele cu accesul pietonal se vor prevedea trotuare înalte faţă de carosabil .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 34 90 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 35 91 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 36 92 .

SPAŢII COMERCIALE. GRADINA • CAZARE — SALOANE CU 1 PAT /2 PATURI ŞI GRUP SANITAR PATURI CU GRUP SANITAR ŞI OFICIU. BIBLIOTECA.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 • ACCES PRINCIPAL — PRIMIRE. CANTÎNA. ATELIERE. NUCLEE CAZARE TIP APARTAMENT 1/2 CAMERE • ADMINISTRAŢIE — BIROURI CONDUCERE ŞI ADMINISTRAŢIE • ASISTENŢĂ MEDICALĂ — CABINETE CONSULTAŢII. UTILITĂŢI. SERVICIU FIZIOTERAPE ŞI RECUPERARE • GRUP GOSPODĂRESC — BUCĂTĂRIE. SPĂLĂTORIE • CENTRALE SPAŢII TEHNICE — CENTRALE PTR. TRATAMENTE. INVESTIGAŢII. INTERNARE • SPAŢII COMUNE — CLUB. RECEPŢIE. ATELIERE ÎNTREŢINERE GABARITE DE MERS PERSOANE VÂRSTNICE 93 . PARC.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 37 SPAŢIUL NECESAR SCHIMBĂRII DIRECŢIEI DE MERS 94 .

Spaţiile libere pentru circulaţie. 95 . Numărul pieselor de mobilier din încăpere.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 38 GABARITE ÎN MERS SCAUN RULANT CAMERA DE DORMIT DIMENSIUNEA CAMEREI DE DORMIT ESTE DATA DE : Dimensiunea mobilierului.

dulapul cu sertare 96 .NECESAR a. dulapul de haine d.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 MOBILIERUL. patul b. măsuţa de noapte c.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 39 97 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 40 98 .

Casa de copii va fi amplasată astfel încât.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 C.Prezentare program 2. conf.problemele financiare şi sociale ale familiei naturale. Clasificări. Probleme majore cu care se confruntă societatea actuală şi care au efect direct asupra programelor sociale. . – acestea urmăresc în special zonele liniştite ale cartierelor de locuinţe .2. lipsite de nocivităţi şi cât mai bogat plantate. O parte din problemele majore cu care se confruntă societatea actuală sunt: . Instituţii care se adresează problemelor familiilor tinere şi copiilor Clasificare în funcţie de denumirea instituţiilor (conf. Aceste probleme determină apariţia în atenţia societăţii a programelor sociale – casele de copii. Recensământ DCP-UE Phare -1997) a) casa de copii b) leagăn c) centru de primire minori d) grădiniţă specială e) şcoală specială f) centru scolar special 99 . 2.pierderea familiei în urma unor accidente diverse.problema abandonului. 2. căminele de copii. adăposturi – program ce se adreseaza în special copiilor (categoria de vârsta pana în 18 ani ). PROGRAMUL : Social – CASA DE COPII / ORFELINAT/ CAMINELE DE COPII / ADĂPOSTURILE 1. să se afle la o distanţă de maxim 500m de o grădiniţa şi la distanţa de 1000 m de o şcoală primară şi gimnazială. Casa de copii va fi amplasată astfel încât să aibă o legatură directă cu un mijloc de transport în comun.1. Organismul uman suferă schimbări majore pe tot timpul vieţii. Categorii Din punct de vedere al modului de amlpasare în sit: a) case de copii amplasate în cadrul localitaţilor urbane. . Normativului privind proiectarea. plecând de la o varstă fragedă până la bătrâneţe. realizarea şi exploatarea construcţiilor pentru case de copii indicativ NP 009-07. b) casele de copii amplasate în zone izolate – acestea se adreseaza în special copiilor cu probleme speciale (aria incintei este de preferat controlată – ansamblul functionează ca un sitem închis dotat cu toate serviciile necesare).

formează cadrele) c) structuri mixte (combinaţii de diafragme şi cadre sau diafragme pline şi diafragme cu parter elastic) 100 .VI .în sistem compact. Din punct de vedere al structurii de rezistenţă se disting urmatoarele tipologii de case de copii: a) structuri cu diafragme (pereţi portanţi pe toate etajele duşi până la fundaţie) . etc. normativ d) organizare sub forma de unitate de locuit ca apartamente sau case familiale pentru 6-10 copii de vârste diferite. În componenţa grupei. normativ b) grupat – în sistem grupat. unităţile de locuit sunt dispuse în incintă pe grupe de 35 unităţi (familii) separat de spaţiile de folosinţă comună; Anexa nr.conf. mame singure. unităţile de locuit sunt dispuse grupat în jurul nodurilor de circulaţie şi sunt legate cu spaţiile de folosinţă comună; Anexa nr. Tipologii După modul de organizare spaţială în funcţie de relaţia care se stabileşte cu spaţiile de folosinţă comună se disting trei tipuri de soluţii planimetrice: a) dispersat . normativ c) compact . VII . împreună cu grinzile principale ale planşeului. unităţile de locuit sunt dispuse independent în incintă.în sistem dispersat. separat de spaţiile de folosinţă comună. 2. părinţi alcoolici. cca. Acest sistem pavilionar se recomandă la capacităţile mai mari; Anexa nr. educaţi şi supraveheaţi de o persoană calificată denumită convenţional „mama"; Anexa nr. VIII. 25% o vor reprezenta copiii de vârstă preşcolară sau şcolarii mici.conf. b) „host family” – program de îngrijire temporară a copiilor prin plasarea pe o perioadă scurtă de timp în cadrul unor familii c) grupuri de auto-ajutor (self –help) pentru persoanele dependente de substanţele halucinogene. V .3.conform celor exemplificate la tema Azile de bătrâni b) structuri în cadre (stâlpi pe toate etajele care.conf.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 g) centru de reeducare h) cămin şcoală i) cămin spital Clasificarea unor formule alternative de ajutor oferite familiilor pentru a preveni rata de abandon şi de dezmembrare a familiei : a) adăposturi pentru persoane fără locuinţă. îndrumaţi.

3. şi separat pentru preparat prăjituri.4. prosoape) considerându-se o funcţionare de 8 ore zilnic şi va cuprinde următoarele funcţiuni evitându-se intersectarea rufelor murdare cu cele curate; depozit pentru rufe murdare aduse la spălat; spălătorie cu utilaje mecanice; uscătorie; călcătorie; cameră pentru reparaţiile rufăriei de pat şi de corp ale copiilor; depozit de rufe curate; vestiar şi grup sanitar cu duş.0 mp/pat pe total dormitoare; cameră de zi. fructe. vestiar. muzică şi primirea oaspeţilor; grup sanitar corespunzător câte o cameră spălător pentru băieţi şi fete cu un lavoar la 24 copii. prosoape. curăţat legume. spălător pentru vase de bucătărie.0 mp/copil; 3-4 dormitoare cu 1. pentru joc. garderobă pentru păstrat şi curăţat haine de ploaie şi încălţăminte; cameră pentru micul dejun; 1. depozit de murături. tranşat carne.Elemente de bază pentru proiectarea în cadrul clădirilor – case de copii . depozit de vase şi veselă; la capacităţi mai mari. feţe de masă.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 3. Anexe gospodăreşti 3.1. lavoar şi wc.5 mp/copil şi nişă sau chicinetă pentru prepararea sau încălzirea micului dejun; cameră pentru alimente; cameră de studiu: 1. loc de lucru pentru conducătorul cantinei şi bucătăriei; loc de luat masa şi de odihnă. Unitatea de locuit 3. pe sexe; sală de mese cu autoservire pentru copii mai mari şi servirea obişnuită a copiilor mici; numărul total de locuri de mese va fi egal cu 2/3 din numărul copiilor din casa de copii; sala de mese va putea asigura şi unele activităţi de club; bucătăria va avea încăperi pentru prepararea hranei.2. vizionări TV. lavoare şi wc pentru personalul cantinei 2. Cantina.4-1. Spălătoria de rufe va avea capacitatea de spălare corespunzătoare cazării copiilor (rufărie de pat şi de corp. audiţii radio. depozit de legume. tranşat şi curăţat peşte. Spaţii pentru administraţie 3. spălător veselă. Unitatea de locuit va cuprinde următoarele funcţiuni: windfang; hol intrare; cameră.0-5. 3.2 sau 3 paturi separat pentru băieţi şi fete; 4. halate pentru personal. Spaţiile de folosinţă comună cuprind: 1.1. depozit de alimente uscate şi conserve.8-2.2. cădiţă de spălat picioarele. duş sau cadă cu duş de mână; 12 cabine wc în total cu obiecte non contact; depozit debara cameră dormitor pentru îndrumătoare cu anexă cuprinzând duş.1.hol de intrare cu garderobă şi lavoare de spălat pe mâini; grup sanitar cu closete şi lavoare. din care unul montat la h= 60 cm. grup sanitar pe sexe cu duş. perdele) precum şi activităţile cantinei (feţe de masă.3. lavoar şi wc pentru personalul spălătoriei 101 .1. frigidere sau cameră frigorifică la capacităţi mai mari. Spaţiile de folosinţă comună 3.

denivelările mai mari de 2. jocuri sportive şi festivităţi va cuprinde următoarele funcţiuni: sală propriu-zisă.20 m şi panta de max. Administraţia va cuprinde următoarele funcţiuni: birou director; secretariat; casierie: 8-12mp; birou contabilitate; încăpere pentru primirea oaspeţilor; cameră de consiliu pentru îndrumători. Alte reglemetări ce intervin la nivelul amplasamentului : 6. în incintă circulaţia carosabilă se va rezolva separat de circulaţia pietonală; pentru căile de acces paralele cu accesul pietonal se vor prevedea trotuare înalte faţă de carosabil 6. lăţimea minimă liberă a accesului va fi de 1.5 cm pe traseele de circulaţie se vor prelua prin pante de max. pentru persoanele care nu se pot deplasa singure sau cele în cărucior rulant. Ateliere pentru activităţi practice de întreţinere; în aceste ateliere se pot face şi iniţierea unor copii în diverse meserii (tâmplărie. medici şi personal administrativ; grup sanitar 3. electrice. îmbrăcăminte şi încălţăminte; garaj pentru autoturism şi o autocamionetă; se va prevedea şi o rampă de spălare şi reparaţii; încăperi pentru centrală sau punct termic. 102 .3.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 3. Magazii de materiale consumabile.3. Podestele de intrare vor avea dimensiuni minime de 1. cu anexe una cabină wc. cu dimensiunile 9xl8m; scenă cu anexe simple; vestiar pe sexe.50 x 1. 4. Sala de educaţie fizică.10 m.4. fiecare cu suprafaţă de 20-25 mp şi un grup sanitar comun cu 2 cabine. lavoar şi wc; camera dispensar va avea şi o evacuare directă în exterior prin intermediul unui windfang. 2 duşuri şi 2 lavoare fiecare; depozit de materiale sportive; depozit pentru scaune 3. hidrofor. wc şi lavoare 5. vor cuprinde următoarele funcţii (opţionale pentru copii): încăperi pentru muzică. 8% 6. încălzire); fiecare atelier va avea suprafaţa de 16. Spaţiile pentru asistenţă medicală vor cuprinde următoarele funcţiuni: cabinet medical cu 2 boxe pentru dezbrăcare; cabinet stomatologic (la capacităţile mari.24 mp; 2 ateliere de reparaţii încălţăminte şi îmbrăcămite. cazarmament. lăcătuşerie. sau unităţi izolate); cameră dispensar cu 2 paturi; 10-12 mp şi anexă cu duş.2. profesori. rechizite şcolare. dimensionate conform utilajului specific 6. Spaţiile pentru dezvoltarea înclinaţiilor meşteşugăreşti şi artistice ale copiilor. 8%. Anexele gospodăreşti vor cuprinde următoarele funcţiuni: 1.50 m pentru accesul cu căruciorul rulant se vor prevedea rampe cu lăţimea minimă de1.1. fiecare cu suprafaţă de 16-20 mp; în aceste ateliere copiii pot deprinde şi meseriile respective 2. desen. apă-canal. sculptură; atelier de lucru manual. centrală termică. lenjerie.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 103 .

Figure 41 1. Bogdan Tofan .2. – Bucureşti – propunere arh. 1.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 7. 2. Propunere plan amplasare căsuţe – Proiect Satul copiilor orfani. – studiu de caz (extras lucrare doctorat – „Arhitectura şi personalitatea umană”). Exemple proiecte Exemplul 1. 104 .

105 . 3. Figure 42 3. 4. Centru de zi pentru copii .UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Exemplul 2.Danemarca.4.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 43 5. 106 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 44 6. 107 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 45 7. Locuinţe sociale – studiouri de locuit.6. tineri peste 18 ani – Danemarca – Copenhaga. 108 .7. 5.

Comunitate persoane vârsta a 3-a .Locuinţe – Norvegia.9. 109 .UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 46 8. 9. 8.

110 . 11.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 47 10.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 48 12 10. – Centru de îngrijire de zi cu şcoala – FINNO School and Day Care Center .11.12.Finlanda 111 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 49 13 112 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 50 14 13. Montilivi – centru de îngrijire – Spania 113 .14.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 51 15. 114 .

Centru de sănătate şi adăpost în timpul zilei – Spania. 15. 115 .UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 52 16.16.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 53 17. Locuinţe sociale pentru tineri – Germania 116 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 54 18. 117 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 55 118 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

19. 18,19 - Grădiniţa cu program prelungit – Spania Bibliografie- generala - selectiva / Legislaţie 1. D.Postelnicu, Al. Chira, V. Sahleanu:” Introducere în gerontologie”. Editura Academiei R.S.R. - 1969 2. Joseph, Douglas, Weiss: „ Better buildings for the aged”. Editura Hopkinsch and Blake – 1969. 3. V. Băncilă : „ Filosofia vârstelor„. Editura Anastasia – 1980. 4. Legea nr .17 din 6 martie 2000 privind asistenţa socio-medicală a persoanelor vârstnice. Emitent :Parlamentul României (Monitorul Oficial nr.104/9 martie 2000) 5. Normativ NP 023 -1997 Normativ privind proiectarea căminelor de bătrâni şi handicapaţi pe baza exigenţelor de performanţă. 6. Normativ NP 009-97 Normativ privind proiectarea, realizarea şi exploatarea construcţiilor pentru case de copii. 7. Neufert – Manualul arhitectului – elemente de proiectare şi de construcţie – Ediţia a 37-a, adaugită şi prelucrată. Editura Alutus. 2004 8. Tofan Bogdan :“Arhitectura şi personalitatea umana” – program de arhitectura destinat integrării copilului orfan în societate, Editura Ion Mincu – Bucureşti 2003 9. T. Peggy :” Space to grow old în : The Availability of Public Space for Eldery Persons în Singapore”, Urban Studies , 1997. Reviste: 10. Arhitectura , nr.80 decembrie 2009 – ianuarie 2010. 11. Architekture Wettbewerbe, 1972 nr.72. 12. Architekture Wettbewerbe, 1976 nr.91. 13. Architectural Review, 1965, vol CXXXVII, nr.819 . 14. Architectural Review, 1991, nr.1127, pag 24-27. 15. Bauen + Wohnen , 1965, nr.11 nov. 16. Baummeister, 1969 nr.3 mar. 17. Concurs Vârsta a III-a Facultatea de Arhitectura şi Urbasnim Ion Mincu – Bucureşti – proiecte arhiva an universitar 2003-2004 18. Japan arhitect, 1965, nr.11 aug.
119

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

19. 20. 21. 1.

Japan arhitect, 1971, vol . 46 , nr. 180 dec. Tehnique & Arhitecture, 1985, nr. 362 Tehnique & Arhitecture, 1996, nr. 424, feb-mar.

Internet. CHANG, Clementine_Architecture în Search of Sensory Balance, thesis for the degree of Master of Architecture, University of Waterloo, Ontario, Canada, 2006 http://uwspace.uwaterloo.ca/handle/10012/2841 DAVIES, Theresa Claire_Audification of Ultrasound for Human Echolocation, thesis for the degree of Doctor în Philosophy în Systems Desing Engineering, University of Waterloo, Ontario, Canada, 2008 http://uwspace.uwaterloo.ca/handle/10012/3878 MORARU, Silvestru _”Senzatii şi sensibilitate” www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=2926 4. PETRESCU, Doina_”How to make a community as well as the space for it” http://www.re-public.gr/en/?p=60

2.

3.

5.

RICHARD, France_ De mes yeux à tes mains : Etude différentielle du statut visuel, Thèse de doctorat en psychologie, Mention psychologie cognitive, Lyon, 2002 http://demeter.univ-lyon2.fr/sdx/theses/notice.xsp?id=lyon2.2002.richard_fprincipal&id_doc=lyon2.2002.richard_f&isid=lyon2.2002.richard_f&base=documents&dn=1

120

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

D. SANATATE

Figure 56
121

mărind la maximum eficienţa sistemului. Unele spitale.Sălile de operaţie. în unele spitale există generatoare de curent electric. deoarece multe aparate folosite în timpul operaţiilor sau pentru menţinerea în viaţă a pacientului. cum ar fi aerisirea.Sistemul electric destinat unui spital este important. Spitalele încearcă să sporească confortul pacientului pe cât posibil şi să rezolve problemele psihologice ale pacientului. de obicei cele particulare. când conceptele de aer proaspăt şi de „a se însănătoşi de la natură” erau primele lucruri vizate de arhitecţi la proiectarea clădirilor. Aceste idei făceau referire la secolul al XVIII-lea. Curent electric . sănătăţii care oferă atât îngrijire pe o medie şi chiar lungă de timp. La început în ziua de azi multe din ele sunt formate Un spital este o instituţie dedicată menţinerii perioadă scurtă de timp cât şi pentru o perioadă spitalele erau formate din câte o singură clădire dar din mai multe clădiri (corpuri) formând campusuri. Infrastructură . de aceea se încearcă micşorarea acestei durate de timp pe cât posibil. Salonul unui spital > Clădirile spitalelor moderne încearcă să minimalizeze efortul personalului şi riscul contaminării. Timpul în care personalul parcurge spitalul cu targa pacientului este de asemenea o problemă deoarece pacientul poate muri în timpul transportării. Echipamentele medicale sunt sophisticate > 122 . de proceduri speciale. Patul unei săli de terapie intensivă. precum şi unele obiecte din viaţa de zi cu zi cu care vin pacienţii necesită curent electric. de terapie intensivă şi cele ale pacienţilor sunt de obicei dotate cu gaz anestezic. au în saloane câte un televizor. Pe durata iernii se pun la dispoziţie radiatoare sau calorifere iar pe timpul verii aparate de aer condiţionat sau ventilatoare.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 • PREZENTARE PROGRAM . Pentru a evita problemele ce pot apărea dacă curentul electric este întrerupt. panorame mai bune şi scheme de culoare mai plăcute privirii.

unde studenţilor li se permitea să practice pe pacienţii în viaţă sub supravegherea fizicienilor. O cronică antică a regalităţii sri-lankeze Mahavamsa relata că regele Pandukabhaya (secolul al IV-lea î.[4] Totuşi. Templele greceşti dedicate zeului vindecător Asclepius primeau bolnavii dacă aceştia primeau ajutor de la zeu în vis. Semăna într-un fel cu noscomia bizantină. au apărut în Imperiul Persan. Æsculapius. care era considerată foarte largă la acea vreme. referindu-se la faptul că acele „case pentru odihnă” au fost confundate. văduve sau străine. De când creştinismul a devenit religie de stat. Acesta este cel mai vechi document care atestă vreo instituţie dedicată tratării bolnavilor. A ordonat construirea de spitale în fiecare oraşcatedrală.Hr. Astfel fizicienii făceau diferenţa dintre spital şi alte spaţii de tratare a bolnavilor. cum ar fi templele de 123 .) avea case pentru odihnă şi spitale (Sivikasotthi-Sala) construite pe tot teritoriul ţării. probabil locuitorii Sri Lankăi. Sinodul I Ecumenic de la Niceea a decis ca biserica să ajute persoanele sărmane..Cel mai vechi spital islamic medieval înregistrat este spitalul al-Walid ibn 'Abdul Malik.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 • ISTORIC În antichitate. costurile fiind suportate de rege. Mai târziu au fost construite mănăstiri în apropierea spitalelor.[2][3] Despre regele Ashoka se spune că a fondat cel puţin 18 spitale în anii 230 î. Cuvântul medieval islamic „bimaristan” desemna spitalul în sensul modern. gladiatorii şi soldaţii răniţi erau îngrijiţi. Romanii au ales venerarea lui sub un alt nume. Pentru leproşi era repartizată o secţie aparte. în realitate nefiind spitale.Hr. Islamul medieval .Romanii au creat valetudinaria prin anii 100 î. există mulţi istorici care contestă acest fapt.Hr. un loc unde oamenii.Hr. la academia din Gundishapur. deşi era axată pe serviciile adresate leproşilor. sănătăţii i s-a acordat o mai mare atenţie. adică locul unde pacienţii sunt primiţi şi îngrijiţi de personal calificat. Lucrul acesta este demonstrat prin faptul că. având în vedere că vechile spitale au fost identificate pe baza ruinelor lor şi nu pe baza scrierilor şi a descoperirii uneltelor medicale. astfel încât preotul să poată oficia slujbe şi masluri. persoanelor invalide şi celor fără locuinţă. există dubii cu privire la răspândirea lor.Introducerea conceptului de spital dedicat vindecării populaţiei către restul lumii a fost făcută. bolnave. Primul spital-universitate. conform altor surse. Asia Veche . Cele mai vechi clădiri a căror scop era tratarea bolnavilor sunt templele egiptene. Imperiul Roman . cu fizicieni şi asistente medicale. spunând că ar fi o greşeală în traducere. sănătatea şi religia erau strâns legate.. Ashoka ar mai fi importat produse medicinale. Deşi existenţa lor a fost dovedită de arheologi.. căruia i-au şi ridicat un templu în 291 î.

făcut ca un internat pentru pelerini şi pentru călători dar şi ca un spital pentru locuitori şi populaţie. Spitalele publicex şi spitalele-universităţi au fost prima dată construite tot de musulmani. Ele erau comunităţi religioase. spitalele noi erau construite şi întreţinute din fonduri publice. fizicienii au primit o nouă facilitate care a transformat spitalul în cel mai important centru de cercetare.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 însănătoşire. spitalul tradiţional este spitalul non-profit. spitalele săracilor sau cele pentru pelerini. altele erau independente. aparatele medicale au devenit din ce în ce mai sofisticate. chiar dacă primul spital spaniol. Când Spitalul Vienez General Allgemeines Krankenhaus a fost deschis. când au apărut spitalele moderne. datorită acţiunilor lor caritabile. 124 . De asemenea. Odată cu trecerea timpului. Spitalul lui Guy (în engleză Guy's Hospital) a fost fondat în Londra în 1724. minimalizând efortul medicului la diagnosticarea şi operarea pacienţilor. făcute doar pentru tratarea bolnavilor şi echipate cu fizicieni şi chirurgi. Istoria modernă şi contemporană Conceptul de spitale creştine a evoluat până în secolul al XVIII-lea. Statele Unite şi majoritatea statelor europene aveau un sistem bine organizat de spitale publice şi private. cum ar fi Carl Freiherr von Rokitansky. devenind de la fondare cel mai mare spital din lume. National Health Service (Serviciul Naţional de Sănătate). templele de odihnă. Josef Škoda. construit de episcopul vizigot Masona în 580 la Mérida era un xenodochium. Ferdinand Ritter von Hebra şi Ignaz Philipp Semmelweis. Europa medievală . susţinut de obicei de denominările religioase. Charité. era principala instituţie al cărei scop era menţinerea sănătăţii din Regatul Unit. ospiciile sau azilele. a doua Şcoală Medicală Vieneză şi-a început activitatea cu ajutorul din partea unor fizicieni de seamă. plătite de subscripţii private. Întrucât calitatea îngrijirilor medicale devenise o problemă globală. care mai mult îi găzduiau decât îi tratau. cu călugări şi maici. ale ochilor. primele clinici specializate pe problemele dermatologice. fondat în 1948. Astfel de spitale erau spitalele de leproşi. În Statele Unite. Unele spitale erau multi-funcţionale. având propriile slujbe. De-a lungul secolului au mai apărut şi alte spitale. Ştiinţa medicală de bază s-a extins iar specializarea a avansat. altele ofereau ajutor doar pentru anumite persoane.Spitalele europene urmau un model asemănător. spitalele au fost nevoite să plătească din ce în ce mai mult pentru asta. ale nasului. fondat în Berlin în 1710 este unul dintre acestea. În scurt timp. Un vechi cuvânt francez definea spitalul ca „pensiunea lui Dumnezeu” (hôtel-Dieu). Pe la mijlocul secolului al XIX-lea. ale urechilor şi ale gâtului au fost deschise tot la Viena evenimente care marchează începutul medicinei specializate. În Europa continentală. toate spitalele au devenit multi-funcţionale. dar oferă un minim de îngrijiri medicale. Sunt scutite de taxe. În secolul al XIX-lea. Unele erau ataşate mănăstirilor.

dispun de o secţie de urgenţă. Astfel. • Clinicile sunt spitale de dimensiuni mai mici care în general nu internează pacienţii. De obicei. dotate cu aparatura necesară medicului specialist. • Spitalele-universitate sunt spitalele care combină tratarea pacienţilor cu studierea medicinei de către viitorii medici. unde sunt pacienţii ce necesită o intervenţie din partea medicului cât mai urgentă. • Spitalele specializate sunt spitale care tratează pacienţi preponderent cu o anumită disfuncţie sau dintr-o anumită categorie socială.CONTINUT – CLASIFICARE Unii pacienţi vin doar pentru diagnostic.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 • CATEGORII . ele oferă îngrijire pentru combaterea diverselor răni sau boli de care suferă pacienţii. Spitalele se diferenţează între ele după tipul serviciilor medicale pe care le oferă pacienţilor internaţi: • Spitalele generale sunt cele mai răspândite. din această categorie fac parte spitalele de arsuri (tratează persoanele cu arsuri). Spitalele generale tratează fiecare pacient în secţii speciale. Secţiile unui spital general  Secţia de urgenţă  Secţia de tratare rapidă  Centrul de traume  Secţia de terapie intensivă  Secţia de terapie neonatală  Secţia de arsuri  Centrul persoanelor bolnave de cancer  Secţia de chirurgie  Secţia de terapie  Servicii ortopedice  Secţia persoanelor cu probleme psihice  Secţia de recoltări şi analize  Maternitatea 125 . Se axează mai mult pe diagnosticul decât pe tratarea pacienţilor. altele vin doar pentru a se trata o scurtă durată la spital. spitalele pentru persoanele cu probleme psihice şi spitalele pentru copii. De la clinică medicul trimite pacientul către secţia corespunzătoare a unui spital.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010       Secţia de radiologie Terapie respiratorie Servicii de reanimare Unitatea asistentelor Departamentul pacienţilor neinternaţi Unitatea de îngrijire post-anestezie • TIPOLOGII Tipuri de unitati medicale Ambulanta ambulatoriu de specialitate Ambulatoriu de Specialitate Asigurari Medicale Asistenta Medicala Asociatie Medicala Autoritatea de Sanatate Publica BIOREZONANTA Cabinet Acupunctura cabinet de estetica medicala Cabinet de Fizica Medicala Cabinet de Laborator Clinic Cabinet Individual de Psihologie Cabinet Medical Cabinet Medical Biogen Cabinet Medical Chirurgie Generala Cabinet Medical de Alergologie si Imunologie Clinica Cabinet Medical de Balneofizioterapie si Recuperare Medicala 126 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de Balneologie si Recuperare Medicala Boli Infectioase Boli Infectioase si Homeopatie Boli Interne Cardiologie Chirurgie Chirurgie Plastica Consultatii Interne si Cardiologie Dermato Venerice Diabet. Boli Nutritie Endocrinologie Familie Fizioterapie Gastro Enterologie Genetica Igiena Generala Logopedie Medicina Generala Medicina Interna Medicina Legala Medicina Muncii Medicina Primara Medicina Sportiva Neurologie Neuropsihiatrie Infantila Obstetrica Ginecologie Oftalmologie ORL Ortopedie 127 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical de Ortopedie Traumatologie de Parodontologie de Pediatrie de Pediatrie Cardiologie de Pneumologie de Psihiatrie de Psihiatrie si Psihoterapie de Psihologie de Radiologie de Recuperare de Reumatologie de Stomatologie de Stomatologie si Radiologie Dentara de Urologie Dermato Venerice Dermatologie Cabinet Medical Individual Cabinet Medical Individual de Anatomie Patologica Cabinet Medical Individual de Anestezie si Terapie Intensiva Cabinet Medical Individual de Boli Infectioase Cabinet Medical Individual de Boli Interne Cabinet Medical Individual de Cardiologie Cabinet Medical Individual de Chirurgie Cabinet Medical Individual de Chirurgie Generala Cabinet Medical Individual de Chirurgie Maxilo Faciala Cabinet Medical Individual de Chirurgie Plastica Cabinet Medical Individual de Dermatologie Cabinet Medical Individual de Endocrinologie 128 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Cabinet Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Medical Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual Individual de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de de Gastroenterologie Genetica Medicala Geriatrie Gerontologie Homeopatie Medicina Generala Medicina Interna Medicina Muncii Nefrologie Neurologie Neuropsihiatrie Infantila Nutritie si Boli Metabolice Obstetrica Ginecologie Oftalmologie Oncologie Medicala ORL Ortopedie Pediatrica Ortopedie si Chirurgie Infantila Ortopedie si Traumatologie Pediatrie Pneumologie Psihiatrie Psihiatrie Pediatrica Psihologie Radiologie Radiologie si Imagistica Medicala Recuperare Reumatologie Stomatologie Urologie 129 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Cabinet Medical Individual Dermato Venerice Cabinet Planificare Familiara Cabinet Psihologic Independent Centru de Cardiologie Centru de Diagnostic si Tratament CENTRU DE EVALUARE SI TERAPIE Centru de Kinetoterapie si Fizioterapie Centru de Medicina Hiperbara Centru de Oftalmologie Centru de Psihiatria si Neurologia Copilului si Adolescentului Centru de Sanatate Mintala Adulti Centru de Sanatate Rural Centru de Terapie Recuperare si Suport Centru de Terapie Sexologica Centru de Transfuzie Sanguina Centru Judetean de Planificare Familiala CENTRU MEDICAL Centru Medical de Recuperare Neuropsihomotorie Centru Medical Diagnostic Centru Medical pentru Sanatate Umana Centrul Clinic de Urgenta de Boli Cardiovasculare Centrul de Diagnostic Centrul de Diagnostic Imagistic Centrul de Diagnostic si Tratament Centrul de Recuperare Centrul de Sanatate Centrul Medical de Pediatrie 130 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Centrul National de Acupunctura si Homeopatie Clinica Clinica de Boli Infectioase pentru Copii Clinica de Chirurgie Estetica Clinica de Diagnostic Clinica de flebologie (varice) Clinica de Neuropsihiatrie Infantila Clinica de Obstetrica Ginecologie Clinica de Oftalmologie Clinica de Pneumoftiziologie Clinica de psihiatrie si neurologie pentru copii si adolescenti Clinica de Psihoterapie si Psihologie Clinica de Stomatologie Clinica Parodontologie si Implantologie Dentara Clinica Parodontologie si Implantologie Dentara CMI Departament Igiena Scolara Directia de Sanatate Publica Dispensar Dispensar de Pneumoftiziologie Dispensar Medical Comunal pentru Adulti Dispensar Medical de Adulti Dispensar Medical Urban Dispensar Policlinic Dispensar Scolar Dispensarul de Copii 131 .

F.A. Chirurgie si Ortopedie Pedriatica P.F.F.F. Chirurgie Generala P.A.A. Cardiologie P. Laborator de Analize Medicale 132 .UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Hyperclinica Imagistica Institut Institut Clinic Institut de Boli Cardiovasculare Institut de Boli Infectioase Institut de Diabet. Nutritie si Boli Metabolice Institut de Fono Audiologie si Chirurgie Functionala Institut de Medicina Legala Institut de Virusologie Institut Endocrinologic Institut National Institut National de Cercetare Dezvoltare Institut National de Medicina Legala Institut Oncologic Institutul de Boli Cerebrovasculare Institutul de Sanatate Publica Laborator Analize Medicale Laborator Clinic Laborator de Sanatate Mintala Maternitate Medicina de Urgenta Minister P.A.

P.F. P. Medicina de Familie Medicina Interna Neurologie Obstetrica Ginecologie Oftalmologie Psihiatrie Stomatologie Policlinica Policlinica Balneara Policlinica cu Plata Policlinica de Medicina Dentara Policlinica de Stomatologie Preventoriu TBC PROTEZARE-ORTEZARE Sanatoriu Balnear si de Recuperare Sanatoriu Balneoclimatic Sanatoriu de Nevroze Sanatoriu de Pneumoftiziologie Sanatoriu Neuropsihiatrie Sanatoriu TBC Sanepid Serviciu Judetean de Ambulanta Serviciul de Ambulanta Societate Societate Civila Societate Civila de Psihologie Societatea Civila Medicala 133 .F.A.F.A.A.A. P.F.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 P.A. P. P. P.F.A.A.F.F.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Spital Spital Clinic Spital Clinic de Boli Infectioase Spital Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologi Spital Clinic de Boli Infectioase si Tropicale Spital Clinic de Copii Spital Clinic de Nefrologie Spital Clinic de Neurologie si Psihiatrie Spital Clinic de Neuropsihiatrie Spital Clinic de Obstetrica Ginecologie Spital Clinic de Pneumoftiziologie Spital Clinic de Pneumologie Spital Clinic de Psihiatrie Spital Clinic de Recuperare Spital Clinic de Urgenta Spital Clinic de Urgenta pentru Copii Spital Clinic De Urologie Spital Clinic Dermato Venerice Spital Clinic Judetean Spital Clinic Judetean de Urgenta Spital Clinic Militar de Urgenta Spital Clinic Municipal Spital Comunal Spital de Boli Infectioase Spital de Boli Pulmonare Spital de Bolnavi Cronici si Geriatrie Spital de Bolnavi Psihici Cronici Spital de Cardiologie 134 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Spital de Copii Spital de Ergoterapi Spital de Ftiziologie Spital de Neuropsihiatrie Spital De Neuropsihiatrie Spital de Obstetrica Ginecologie Spital de Ortopedie si Traumatologie Spital de Pediatrie Spital de Pneumoftiziologie Spital de Pneumologie Spital de Psihiatrie Spital de Psihiatrie si Neurologie Spital de Psihiatrie si Pentru Masuri de Siguranta Spital de Recuperare Spital de Recuperare Neuropsihomotorie Spital de Recuperare si Balneologie Spital de Urgenta Spital Judetean Spital Judetean de Urgenta Spital Militar Spital militar de urgenta Spital Municipal Spital Orasenesc Spital Penitenciar Spital pentru Studenti si Elevi Spital TBC Spital Universitar Spital Universitar de Urgenta Statia Centrala de Ambulanta 135 .

ca şi a raporturilor dintre aceste instituţii. cele mai importante fiind: Legea 74/1995 privind organizarea Colegiului Medicilor. cu menţionarea organizaţiilor şi instituţiilor implicate în managementul datelor şi informaţiilor legate de sănătate. marcaţi de procesului de aderare a României la UE. legea 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate. Schimbările organizatorice au fost precedate de o serie de modificări legislative apărute după anul 1995. multe acte normative au fost aprobate prin ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă ale Guvernului sau prin ordine ale Ministrului Sănătăţii. Fluctuaţiile din implementarea reformei sistemului de sănătate s-au reflectat şi în legislaţie. Sunt tratate în schimb o serie de aspecte privind organizarea Sistemului Informaţional din Sănătate. Pentru scurtarea perioadei dintre momentul elaborării propunerii de act normativ şi momentul aprobării lui. notabile fiind Ordonanţa 150/2002 în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi Legea 270/2003 în domeniul organizării spitalelor. Legea 100/1997 privind sănătatea publică. ţinându-se cont în acelaşi timp şi de recomandările OMS.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Unitate Sportiva Universitate de Medicina • LEGISLATIE Cadrul legislativ românesc în domeniul Evidenţei Electronice a Datelor Medicale (EHR)1 Reforma sistemului sanitar românesc a cunoscut o accelerare marcată începând cu anul 1998 când s-a renunţat la finanţarea preponderent din impozite şi taxe şi s-a trecut la un sistem de asigurări de sănătate. hotărâri de guvern. fiecare ciclu electoral aducând numeroase modificări ale legislaţiei. asistăm la apariţia unui număr mare de reglementări (legi. obligatorii. Ca urmare. Au urmat apoi numeroase amendamente ale acestor legi. Deşi în legislaţie există numeroase referiri cu privire la datele şi informaţiile medicale. nu există prevederi directe asupra formatului electronic de stocare şi transmitere a acestora şi cu atât mai puţin asupra dosarului integrat al fişei electronice de sănătate. s–a acordat o atenţie deosebită armonizării legislaţiei româneşti în domeniul sănătăţii cu cea a Uniunii Europene (UE). ordine de ministru) şi la modificări repetate ale acestora. Legea 146/1999 privind organizarea spitalelor. În ultimii ani. Sunt de asemenea stipulate o serie de principii generale care trebuie să fie respectate în 136 .

asupra căruia îşi exercită exclusivitatea. prevederile legale care guvernează acest proces au o slabă relevanţă în domeniul sistemelor EHR. Precizarea fluxurilor de informaţii. Casele de Asigurări de Sănătate solicită. evidenţa electronică fiind lăsată exclusiv la latitudinea furnizorilor de date. Garantarea şi protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor. alături de codul numeric personal. eventual pe dischete. Întrucât întregul flux informaţional este conceput în vederea obţinerii de statistici. Prevederile contractului – cadru privind confidenţialitatea datelor sunt adesea încălcate în practică din cauza controlul exercitat de Casele de Asigurări de Sănătate. stocarea şi analiza datelor legate de sănătate şi determinanţii stării de sănătate în scopul alcătuirii bazei naţionale de date. cabinete particulare. Dreptul persoanei. institute de sănătate publică.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 managementul datelor medicale. Definirea domeniilor şi a condiţiilor de prelucrare şi utilizare a datelor. cum sunt: • • • • • • • • Responsabilitatea instituţiilor statului în colectarea. facilitând identificarea cu uşurinţă a pacientului. va avea valori diferite. de exemplu. institute medicale de cercetare şi învăţământ. adresa. Fiecare dintre aceste instituţii posedă un sistem informaţional. unde datele sunt centrate pe pacient. Accesibilitatea decidenţilor la datele şi informaţiile existente. dar şi incoerenţa unor definiţii şi codificări. pentru unele categorii de pacienţi. raportat prin două canale. De pildă. datele pierzându-şi caracterul individual. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Efectele au fost apariţia unor raportări duble. numele si prenumele. Stocarea şi transmiterea datelor se face în mare parte pe hârtie. pacientului şi populaţiei la informaţiile generale şi la cele legate de sănătate. Confidenţialitatea datelor. astfel că acelaşi indicator. Principalii actori ai Sistemului Informaţional din Sănătate descrişi de legislaţie sunt: Ministerul Sănătăţii cu unităţile subordonate. 137 . diagnosticul şi tratamentul recomandat. mai mult sau mai puţin complex. forma sub care datele sunt cerute de câtre Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate nu ţine seama de reglementările naţionale în vigoare şi de cerinţele OMS. ceea ce duce la încălcarea confidenţialităţii datelor individuale. Necesitatea asigurării securităţii datelor. spitale.

Articolul 9 se referă la excepţiile în prelucrarea datelor cu character personal specifice stării de sănătate. În prima parte a legii sunt clarificaţi termenii (ca de exemplu: date cu caracter personal. 3 (1) prevede principiile care stau la baza statisticii publice (autonomia. sprijinind cu succes implementarea sistemului de asigurări de sănătate. prelucrarea datelor cu caracter personal.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Dincolo de toate aceste neajunsuri. Sunt enumerate categoriile de date speciale printre care şi cele legate de starea de sănătate la care este interzisă libera circulaţie a acestora. funcţiilor şi relaţiilor dintre instituţiile din sistemul de sănătate şi managementul fondului naţional de date statistice.). proporţionalitatea deontologia statistică). Legislaţie specifică sistemului de informaţii de sănătate Legea 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică – este legea care reglementa întreaga activitate de sănătate publică 138 . legislaţia în domeniul sanitar s-a îmbunătăţit constant. familială şi privată. Legea are ca principal scop garantarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice. stocare. în special dreptul la viaţa intimă. Legea prevede dreptul populaţiei la obţinerea de informaţii legate mediul de viaţă şi muncă. Legea desemnează Institutul Naţional de Statistică drept organizatorul şi coordonatorul fondului naţional de date statistice. inclusiv fondul de date al sistemului de sănătate. transparenţa. confidenţialitatea. Legislaţie generală privitoare la sistemul de informaţii Legea 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 privind accesul la informaţie. În următoarele paragrafe sunt prezentate sintetic principalele acte normative cu privire la sistemul de informaţii în general (inclusiv în domeniul sănătăţii) şi cele cu referire directă la datele şi informaţiile din sistemul de sănătate. participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu. Legea 311 / 2002 privind organizarea statisticii oficiale. Legea 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu character personal şi libera circulaţie a acestor date. etc. prelucrare şi transmitere a datelor statistice. În actul normativ sunt prevăzute şi condiţiile de culegere. stocare. stabilirea rolurilor. specializarea. sistem de evidenţă a datelor cu caracter personal. iar în Art.

198 (1. Spitalul are obligaţia să furnizeze date către direcţia judeţeană de sănătate publică şi către casa de asigurări. 10 – prevede că în structura organizatorică a spitalului există un departament de informatică. Legea 145/1997 – Legea asigurărilor sociale de sănătate precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate – în secţiunea a 3-a intitulată „Atribuţiile caselor de asigurări de sănătate”. abrogă o serie de legi anterioare. 331 prevede conţinutul şi metodologia asociată cardului naţional de asigurări sociale de sănătate definit ca un card electronic. Hotărârea Guvernului 22/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei – detaliază atribuţiile 139 . Art. Art.8) si Art. Art. Art. fiind în prezent principala lege care reglementează activitatea din domeniul sanitar. prelucrarea. 64. 320-329 privind conţinutul şi metodologia asociată cardului european de sănătate vor intra în vigoare la 6 luni de la aderarea României la UE. Legea 270/2003 . art. Art. analiza şi valorificarea datelor din sistemul de sănătate precum şi unele reguli care trebuie respectate în gestiunea datelor şi informaţiilor. În acelaşi timp are obligaţia ca. Art. să asigure securizarea datelor sub forma de documente scrise şi electronice. Art. ce urmează a fi implementat până la sfârşitul anului 2007. Art.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 la acel moment – înlocuită de legea 95/2006. Art. 82 prevede transmiterea reciprocă a tuturor datelor relevante cu privire la starea pacientului între cabinetele medicilor de familie şi toate celelalte specialitati medicale. 2) reglementează stocarea şi transmiterea datelor de către spitale şi obligativitatea securizării datelor (3). 78 (1) face referire la stabilirea unui set minimal de date ce vor fi comunicate în vederea supravegherii bolilor transmisibile. cum sunt legea spitalelor sau legea asigurărilor de sănătate.Legea spitalelor – abrogată prin prevederile legii 95/2006.prevede obligaţia spitalului de a stoca. legea asigurărilor sociale de sănătate este cuprinsă în cadrul Legii 95/2006. stocarea. publicată în MO 391/5mai2006. prevede obligativitatea “asigurării organizării sistemului informatic şi informaţional unic integrat pentru înregistrarea asiguraţilor şi pentru gestionarea şi administrarea fondului”. Legea prevede atribuţiile diverselor instituţii implicate în generarea. prelucra şi transmite informaţii legate de activitatea sa conform normelor aprobate de Ministerul Sănătăţii. 39 (1) reglementează păstrarea şi folosirea informaţiilor privind sănătatea persoanelor. distinct de cardul european de asigurări sociale de sănătate. 146 (7. alineatul k. în conformitate cu legislaţia în vigoare. Art. În prezent. 148 (10) se referă la ascunderea identităţii donatorului şi receptorului în cazul transplantului de organe şi ţesuturi. 31 . 270 (1) stipulează atribuţiile CNAS printre care (litera k) asigurarea organizării sistemului informatic şi informaţional unic integrat. cu referire la caracterul privat al acesteia (3). Legea 95/2006.

analizează şi evaluează periodic indicatorii stării de sănătate a populaţiei şi criteriile de performanţă a unităţilor sanitare” Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei 120/2001 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a direcţiei de sănătate publică modificat prin Ordinul Ministrului Sănătăţii 664 din 9 iulie 2003 privind aprobarea organigramei direcţiei de sănătate publică. a tratamentelor posibile. Capitolul I conţine. Conform Art. Principala activitate se concretizează în organizarea şi gestionarea bazei de date judeţene. a riscurilor pentru sănătate. relaţiile ierarhice şi funcţionale cu alte compartimente din structura direcţiei şi cu unităţile medicosanitare. 743 din 8 iulie 2003 privind funcţionarea Ministerului Sănătăţii. în scopul introducerii aplicaţiei “DRG Naţional”.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 care îi revin în domeniul sistemului informaţional.10). Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei 798/15. reglementată prin Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei1624/2004.2002 privind introducerea în spitale a formularului „Foaia de observaţie clinica generală” (FOCG). etc. dar şi cu instituţii din afara sistemului de sănătate (Institutul Naţional de Statistică). a propriei stări de sănătate. raportările. Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei 29/2003 privind introducerea colectării electronice a Setului Minim de Date la nivel de Pacient (SMDP) în spitalele din România. 3 (9). Aceasta a fost modificată prin Hotărârea de Guvern nr. în timp ce pentru codificarea procedurilor se foloseşte Clasificarea Internaţională a Maladiilor. Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei 685/1993 a introdus în practică codificarea diagnosticelor prin utilizarea Clasificării internaţionale a Maladiilor revizia a 10-a (CIM. 5 (31) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate „asigură evidenţa statistică necesară în activitatea specifică sistemului de asigurări sociale de sănătate şi colaborează cu instituţii cu atribuţii în domeniul statisticii”. pentru stabilirea stării de sănătate a populaţiei. Conform Art. a modului lor de utilizare. Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aprobat prin Ordinul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate 37/2001. Legea detaliază două drepturi fundamentale ale pacientului: dreptul de a avea informaţii cu privire la serviciile medicale disponibile. atribuţiile care revin compartimentului în domeniu: culegerea de date în cadrul evidenţelor primare conform solicitărilor Centrului de Calcul. varianta australiană (CIM-10-AM).10. Astfel se recomandă organizarea şi reorganizarea la nivelul fiecărui spital a unei structuri de statistică-informatică care are ca sarcină principală procesul de generare în formă electronică a datelor necesare pentru introducerea sistemului DRG în finanţarea spitalelor. Legea 46/2003 privind drepturile pacientului. în detaliu. (articolele 4-20) şi dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţă 140 . Statistică Sanitară şi Documentare Medicală. Ministerul Sănătăţii “organizează sistemul informaţional din domeniul asistenţei de sănătate publică şi modul de raportare a datelor de către unităţile sanitare.

informaţiile confidenţiale pot fi utilizate numai în condiţiile special prevăzute de lege sau cu consimţământul pacientului. un efect permisiv. Ungurean Carmen. Într-un capitol aparte sunt consemnate tipurile de evenimente pe care medicii de familie. va trebui să se alinieze). trebuie să le comunice. ca şi regimul lor. raportarea şi controlul indicatorilor prevăd crearea unor fluxuri informaţionale specifice programelor şi subprogramelor de sănătate. au obligaţia de a raporta bolile transmisibile şi netransmisibile. acesta nici nu împiedică adoptarea EHR. Descrierea Sistemului Naţional Informaţional de Sănătate din 141 . lipsa prevederilor legale având. cât mai ales calitatea acestor sisteme. Putem concluziona că nu adoptarea sistemelor EHR are în prezent de suferit din cauza vidului legislativ. Ordonanţa Guvernului României 53/2000 privind obligativitatea raportării bolilor şi efectuării vaccinărilor. bazat pe cele mai bune practici europene şi internaţionale. Ordinul Ministrului Sănătăţii 8/2000 privind informarea operativă în probleme de epidemiologie şi igienă – sunt specificate tipurile de evenimente pe care direcţiile de sănătate publică le comunică telefonic la Ministerul Sănătăţii. sensibil la realităţile şi condiţiile specifice ţării noastre şi conform cu legislaţia şi standardele europene (la care şi România. Marcu Aurelia. centrele medicale.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 privată a pacientului (articolele 21-25) – datele fiind confidenţiale atât în timpul vieţii pacientului cât şi după decesul acestuia. indiferent de forma de organizare în cadrul sistemului public sau privat. ca nou stat membru. în conformitate cu normele metodologice ale Ministerului Sănătăţii. ambulatoriul de spital. dintr-un anumit punct de vedere. Medicii. Excepţiile se referă la situaţiile în care pacientul reprezintă un pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică. Aceste prevederi au la bază convenţia de colaborare pentru schimbul de informaţii ce există între Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Tocmai de aceea se impune organizarea unui sistem de management al calităţii sistemelor EHR. Direcţia de Medicină Preventivă (actuala Direcţie Generală de Sănătate Publică şi Inspecţie Sanitară de Stat) şi Institutelor de Sănătate Publică teritoriale ca şi regimul lor (momentul şi ritmicitatea raportării). Contractele cadru încheiate anual între medicii de familie şi casele de asigurări – prevăd obligativitatea medicilor de a face unele raportări către Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate dar şi către Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică. indiferent de apartenenţa la sectorul public şi privat. Deşi cadrul legislativ actual nu conţine prevederi care să stimuleze dezvoltarea sistemelor electronice de evidenţă şi transmitere a datelor medicale. Ordinele anuale comune ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea subprogramelor de sănătate şi a Normelor metodologice privind finanţarea. Bibliografie Csiki Irma Eva.

emedic. 2004 Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar. Bucureşti: Cartea Universitară. Bucureşti: Public H Press. 391 din 5 mai 2006 142 .guv.ispb.pdf *** Legea nr.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 România . 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. 2006 *** Legislaţie în domeniul sanitar www. Managementul Spitalului.html *** Strategie post-aderare2007-2013 www.ro/departamente/E83013ROM. Monitorul Oficial nr.pdf Vlădescu Cristian. Sănătate Publică şi Management Sanitar.Rezultatele unei evaluări participative desfăşurată în iunie 2003 http://www.ro/Legislatie.ro/obiective/200701/strategie_post_aderare.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 • SCHEME / DIAGRAME FUNCTIONALE & EXEMPLE Figure 57 Diagrama Functionala 143 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 58 Diagrame de relationare intre clinici / spitale 144 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 59 145 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 60 Procesele importante ale Pacientilor 146 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 61 Missouri Baptist Sullivan Hospital – Plan Situatie 147 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 62 Missouri Baptist Sullivan Hospital – Plan Subsol & Parter 148 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 63 Georgetown Memorial Hospital 149 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 64 Bloomington Hospital – Plan Parter 150 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 65 Bloomington Hospital – Plan Etaj 151 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 66 Rotherham General Hospital – Plan Parter 152 .

Institute of Policy Studies. "Rohal Kramaya Lovata Dhayadha Kale Sri Lankikayo" Vidhusara Science Magazine.135.Ode Magazine.135. July/August 2006 issue. February 1997. Page 19. pp. University of Newcastle upon Tyne. & De Mel.Wujastyk. • Resource Mobilization in Sri Lanka's Health Sector . • [Roman military Valetudinaria: fact or fiction] . Dominik. Patricia Anne.Rannan-Eliya. Ravi P. Accesat pe 22 februarie 2008. Encyclopedia of Medical History (Macmillan 1985). 1993. p.McGrew. p. • Encyclopedia of Medical History . Accesat pe 10 februarie 2008. McGrew. Arjuna Aluvihare.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 BIBLIOGRAFIE • Roderick E. duminică 20 decembrie 1998 • Roderick E. accesat pe 8 februarie 2007. Encyclopedia of Medical History (Macmillan 1985). McGrew. (Macmillan 1985). University College London. Harvard School of Public Health & Health Policy Programme.134-5. Nishan. • Healing by design . • Prof. • Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Spital • Last Resort: Hospital Care in Canada (eseu ilustrat) 153 . • The Nurses should be able to Sing and Play Instruments . Nov. Roderick E.Baker.

firehouse.firehouse.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 E.285320. 2.O. Locuinte muncitoresti în vagoane de cale ferata. . tipologii pp.case din lemn usoare. aprobata prin Legea nr.G.ro. legislatie pp. 4. -casa valiza. ALTELE I. Locuinta subventionata-lucrare de doctorat. -Normativul P 118 . proiecte studentesti.locuinte de tip « container » (suprafata maxima de 20 mp. nr. -Locuinte de necesitate. Ileana.ro/images/legislatie/normative/p118-www. 2007.47 /1994 privind apararea impotriva dezastrelor. fara baie) . biblioteca UAUIM.371-372 . 1 minibucatarie şi un hol. sociale (refugiati. cutremure. locuinte de necesitate. refugiati.). Bucuresti . incendii etc.1 camera. evacuati în urma retrocedarii locuintelor confiscate de regimul comunist) etc.vidul legislativ. cu modificarile ulterioare. 3.hostel pentru refugiati. DR 182.case modulare . Legislatie specifica: -problema.fluturele sau crisalida se poate deschide la inaltimea dorita de utilizator ).exista legile 611/14/10/1999-partea I şi 152/1998 care stipuleaza infiintarea ANL-ului . evacuati)-locuinte de necesitate 1.124/1995. Prezentare program: -cauzele aparitiei-catastrofe naturale (inundatii.pdf 154 . locuinte improvizate (vagoane de cale ferata reconditionate şi transformate în locuinte şi birouri pentru muncitori sezonieri) . Tipologii : . expozitie stradala UAUIM. -Roco Report. 1985. Bibliografie selectiva : -Iliu. Bucuresti . -http://www. LOCUINTE SUBVENTIONATE PENTRU PERSOANE AFLATE ÎN SITUATII PARTICULARE (sinistrati. Experimente : -casa evantai (a aparut în anii ’50.

Descriere (scheme) . zonari principale. relatii spatial functionale interioare şi exterioare. utilizare etc.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5. Figure 67 Locuinta tip container 155 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 68 Locuinta în tren 156 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

II. CONSTRUCTII PENTRU PERSOANE CU HANDICAP 1. Prezentare program: Continut: constructiile trebuie adaptate în functie de aparatele speciale pe care le folosesc persoanele cu handicap şi de spatiul necesar pentru deplasare. Modulul-este scaunul cu rotile. De aici rezulta dimensiunile incaperilor, latimile usilor şi ale coridoarelor. -trebuie prevazute accese spre cladiri-latime =1.20m-2.00m ; -pe cat e posibil-trebuie prevazute circulatii scurte ; -rampa-maxim 6° şi nu mai lunga de 6m ; -latimea intre mainile curente -1.20m (1.64m) ; -latimea coridoarelor-minim 1.30m, optim 2.00m; -latimea usilor-minim 0.90m; -cota intrerupatoarelor şi a prizelor-1.00m-1.05m. Categorii: a. Spatii de acces -în imobilele de raport-acces prin coridoare indicat ; -coridorul liniar ; -la locuintele unifamiliale-windfang-ul proiectat cu o suprafata suficienta ; suprafata minima a holurilor de intrare1.50mx1.50m ; b. Zona de zi -trebuie prevazut spatiu suplimentar pentru inca 2-3 persoane în scaune cu rotile ; -pentru nevazatori- o camera suplimentara pentru carti speciale în alfabetul Braille şi echipamentul de redare a sunetului. Necesarul de de spatiu pentru carti/ziare în alfabetul Braille-de 3 ori mai mare decat pentru o biblioteca obisnuita ; c. Bucataria -nu trebuie pravazute dulapuri inalte sau suspendate ; -zona de actiune cu bratul intins pe orizontala- 60cm ; -zona de lucru pe verticala-75-90cm ; -trebuie prevazute dispozitive de reglare a inaltimii. 2. Clasificari : a. Locuinte unifamiliale parter -preferabile pentru persoanele cu handicap ;
157

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

-se respecta usor cerintele-acces fara scari, incaperile la acelasi nivel cu gradina, trecerea dintr-o incapere în alta eventual fara usi ; b. Locuinte unifamiliale p+1 -potrivite daca sunt prevazute cu transport pe verticala (ascensor) ; c. Locuinte multifamiliale -solutia ideala din punct de vedere social-integrarea locuintelor pentru persoanele cu handicap ; -este preferabila situarea la parter pentru a evita transportul pe verticala ; Cladiri care se preteaza transformarilor în vederea locuirii de persoane cu handicaplocuinte pe parter cu suprafata suficienta. Proportia transformarilor : a. persoana cu handicap, membru al familiei care lucreaza în afara locuintei -transformari-intrarea, asigurare suprafata suficienta în zona zi/noapte, amenajari specifice în baie/WC ; b. persoana cu handicap cu activitate menajare- transformari în bucatarie şi în locuinta; c. persoane cu grad mare de handicap care nu se pot misca deloc sau doar partialcreate facilitati privind ingrijire şi transport. 3. Bibliografie selectiva : -Neufert planungs, Neufert-manualul arhitectului-elemente de proiectare şi constructie, 2004 , a 37-a editie adaugita şi prelucrata, Miercurea Ciuc , Alutus ; -http://www.prefecturahr.ro/act/1.pdf 4. Legislatie specifica : -NP 051-2001 Normativ privind adaptarea cladirilor civile şi spatiului urban aferent la cerintele persoanelor cu handicap ; -Legea nr.448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap ; -017. OUG nr. 102 / 1999 privind protectia speciala şi incadrarea în munca a persoanelor cu handicap; -NP 051/2001 Normativ pentru adaptarea cladirilor civile şi spatiului urban aferent la exigentele persoanelor cu handicap ; -Normativul P118 ; -http://www.firehouse.ro/images/legislatie/normative/p118-www.firehouse.ro.pdf
158

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010

5. Descriere (scheme) , zonari principale, relatii spatial functionale interioare şi exterioare, utilizare etc.

Figure 69 Scaun cu rotile standard VEDERE LATERALA

Scaun cu rotile standard VEDERE FRONTALA-PLIAT

159

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 70 Scaun cu rotile standard SPATIU DE MANEVRA Scaun cu rotile standard VEDERE DE SUS Figure 71 Scaun cu rotile pe plan inclinat 160 pe scari loc de munca în fata unui monitor la geam .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 72 161 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 73 Gabarite şi conformari de accese 162 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 74 Tipuri de mobilare 163 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 75 Exemple de locuinte inainte şi dupa restructurarea în vederea locuirii de catre persoane cu handicap 164 .

sala de seminarii . adaptate cerintelor caracteristice tineretului. Continut : -zone functionale :saloane şi camere de zi . pe perioada efectuarii curateniei . masa. De regula. în exterior.interzicerea stationarii în camere în timpul diminetii. statiuni şi alte zone turistice frecventate de tineret. spatii pentru primirea vizitatorilor. sunt amplasate în centre urbane universitare. pâna la ora prânzului.cu nivel superior al prestatiilor. 165 . "hotel pentru tineret". locuri de parcare pentru autobuze+automobile.cele mai multe vor intra în aceasta categorie . · 2 brazi. mai multe sali de mese . program de acces în unitate.mai ales în orase mari .UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 III.categoria hostelurilor în locuri mai putin frecventate. -tendinta internationala este catre standardul unui hotel de 3 stele . ghizi. cazarea insotitorilor (profesori. hol de intrare+receptie+birou administratie .). zona cazare . care asigura servicii de cazare. în sensul intrarii-iesirii tinerilor pe timpul noptii . spatii multifunctionale . HOTELURI PENTRU TINERET 1. agrement. Prezentare program: Definitie: Hotelurile pentru tineret sau dupa denumirea internationala “youth hostel” sunt structuri de primire turistice. pe baza unor regulamente de organizare interioara specifice. cu dotari simple. referitor la elemente cum ar fi: conduita tinerilor în interiorul unitatii . Regulament de ordine interioara (numai în cazul hotelurilor pentru tineret). Dupa parerea oficiala YHR ar trebui sa existe o singura definitie şi o singura denumire. spatii de sport şi joaca. · 3 brazi . Categorii: · 1 brad. marimea-120-160 paturi. Clasificarea şi controlul hotelurilor de tineret (inspection) : Clasificarea hotelurilor de tineret se face de catre Autoritatea Nationala de Turism.loc pentru corturi( cu acces la grupuri sanitare). cafenea . interzicerea fumatului în spatiile de cazare. ori expresia din limba engleza "youth hostel" ori traducerea acestuia în româna. etc.

Turism şi Profesii Liberale.nr. Alexandru. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice. -H.com/travel/05041201. Cadrul arhitectural al turismului-lucrare de doctorat. -Ordin pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice.(. a 37-a editie adaugita şi prelucrata. -sursa http://www.theallineed. -Hanuri şi hosteluri-lucrare de disertatie. Ministerul pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii.htm http://www. 709/ 10 iunie 2009 privind clasificarea structurilor de primire turistice.com/hostelinfo/hosthist. http://www.php http://www.uktrail.php 3. 110086/L606 . Bucuresti.G. biblioteca UAUIM.com/travel/05041201.hihostels-romania.htm http://www.istoricul complet-vezi surse). În 1913 erau deja 301 de hosteluri la orase şi sate. nr.theallineed.php 4. Legislatie specifica: -H. -Acte ale organelor de specialitate ale administratiei publice centrale. 166 ..com/hostelinfo/hosthist.. Comert. Neufert-manualul arhitectului-elemente de proiectare şi constructie.ro/cerinteminime..uktrail.G. 2004 . -Cal :Cal putere :Han :Hotel-lucrare de disertatie. 110331/L736 . Miercurea Ciuc.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 2.. DR 20 . Alutus . Bibliografie selectiva : -Neufert planungs. Istoric : Hostelurile au aparut în Germania în anul 1912 cand a fost inaugurat primul hostel în Altenia Castel. Un an mai tarziu erau 535. -Triscu.

utilizare etc. : Figure 76 Schema functionala hotel pentru tineret 167 .UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5. relatii spatial functionale interioare şi exterioare. Descriere (scheme) . zonari principale.

ADAPOSTURI ANTIAERIENE: 1. 168 . un spatiu de sedere + 1 incapere bolnavi.c.>/= 2. -adaposturile sunt prevazute la cladiri de birouri. spatiu de filtrare şi o iesire de urgenta. -alcatuirea – planul şi sectiunea la alegere. un spatiu pentru closete şi o bucatarie pentru caz de necesitate şi instalatii tehnice necesare. cladiri de locuinte. Continut: Adaposturile pentru cladirile de locuit : -corpuri de constructie formand un element inchis. cuprinzand spatii de sedere cu spatii auxiliare. Daca este dreptunghiular în plan. care poate fi incuiat . -nu trebuie depasita capacitatea de 5000 de persoane. Trebuie prevazute instalatii de ventilare. -intrare cu sas.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 IV.p. Prezentare program: Definitie: ADAPOST ANTIAERIAN -loc (spatiu) amenajat pentru apararea impotriva atacurilor aeriene .>/=6m. ateliere. un spatiu de supraveghere.4m.30m .<300 persoane iar la cele etajate <3000 persoane . -cel putin 1 WC uscat pentru </=12 persoane şi 2 WCuri pentru >/=25 locuri . -sub adapost-bazin pentru colectarea apelor uzate -capacitatea adapostului. etans. spitale./loc şi volumul cu 1. -pentru fiecare loc suplimentar în adapost cu >/=25 de locuri. -adaposturi pentru 1-7 persoane. scoli. -trebuie sa cuprinda rezerve pentru 14 zile şi sa fie plasate în imediata apropiere a locuintelor respective -trebuie prevazute cai de legatura intre locuinte şi intrarile în adapost mai mici sau egal cu 150 m . o suprafata penru rezerva de apa. sa nu se depaseasca raportul de 2 :1 dintre laturi ./loc. -inaltimea libera. -nu trebuie construite mai mult de 2 adaposturi mari nemijlocit unul langa altul sau unul deasupra celuilalt .c. etanse la gaze şi putand fi incuiate . volum . sanitare şi de alimentare. -adaposturile mari: -trebuie realizate ca niste corpuri de constructie formand un element inchis.p.5m. suprafata trebuie marita cu 0. şi 14m.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 169 .

un fel de stat major în înţelesul actual. Acest moment este considerat data de naştere a protecţiei civile. impotriva efectelor radio-active initiale( de scurta durata) 2. Protecţia populaţiei şi a valorilor materiale determină. -adaposturi mari : 300-3000 persoane . 170 . Adaposturi pentru locuinte:-capacitate 7-50 persoane (adaposturi private). pentru stocare de lunga durata . camuflarea cât mai bine posibil a obiectivelor terestre de vederea aeronavelor. Sănătăţii şi Asistenţei Sociale. protectia de baza -protejarea impotriva daramaturilor. necesitatea înfiinţării unor unităţi speciale de apărare pasivă.1. limitarea efectelor bombardamentelor inamicului. -adaposturi mari (în metrou şi garaje subterane)-pana la 4000 de persoane.2. fie asigurându-le protecţia directă. Adaposturi pentru persoanele din mijloacele publice de transport şi pentru cei cu mijoace proprii de transport.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Clasificari: a. Unităţile de intervenţie aveau ca misiuni: prevenirea la timp a populaţiei despre apropierea atacului aerian inamic. Adaposturi pentru protejarea bunurilor culturale. d. se detaşează net apărarea pasivă de apărarea activă. Educaţiei Naţionale. protejarea impotriva incendiilor.468. Parlamentul aprobă Legea pentru apărarea antiaeriană activă şi pasivă. Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor. se aprobă "Regulamentul de funcţionare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene" având ca scop "să limiteze efectele bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului. c. prin Decretul Regal nr. Istoric : La 28 februarie 1933. fie micşorând eficacitatea atacurilor". care va funcţiona pe lângă Ministerul Aerului şi Marinei. în timpul războiului. impotriva armelor chimice . asigurarea ridicării şi îngrijirii răniţilor sau victimelor gazate. b. impotriva depunerilor radio-active. municipiu şi oraş. Adaposturi publice : -dimensiune medie-51-299 persoane. d. Prin prevederile sale. se înfiinţează Comitetul de Coordonare al Apărării Pasive . Se instituie centre de instrucţie de apărare pasivă la ministerele Aerului şi Marinei. Cu puţin timp înainte de începerea celui de-al doilea război mondial. d. Căilor Ferate precum şi la fiecare judeţ. În anul 1939. Protectia marita -protectia impotriva socurilor provocate de lovituri aeriene.

în cadrul acesteia. ca unităţi administrative. se stabilesc structura organizatorică şi misiunile apărării pasive. evacuaţi şi materiale. prin adoptarea "Regulamentului Apărării Locale Antiaeriene". 171 .24 din 17 ianuarie 1952. ia fiinţă. repararea imobilelor avariate de incendii sau bombardamente. săptămânală. ordonanţelor publice şi tuturor dispoziţiilor şi ordinelor privind apărarea antiaeriană pasivă a teritoriului. instituţiilor şi stabilimentelor de stat sau particulare. societăţilor şi asociaţiilor. se înfiinţează Apărarea Locală Antiaeriană. În 1978 apărarea locală antiaeriană îşi schimbă denumirea în apărare civilă. În anii `80 activitatea apărării civile a fost orientată spre pregătirea întregii populaţii pentru diferite situaţii de risc.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 înlăturarea bombelor neexplodate şi dezamorsarea acestora. controla şi conduce toate operaţiile de apărare pasivă. îndruma. stingerea sau limitarea marilor incendii. Sapte ani mai târziu. pentru înlăturarea bombelor neexplodate şi dezamorsarea lor. repararea imobilelor avariate de incendii şi bombardamente. ridicarea de tabere pentru evacuaţi şi sinistraţi sau pentru adăpostirea materialelor. În iarna anului 1951 se înfiinţează Centrul de Instrucţie al armei. luând fiinţă Comandamentul Apărării Pasive. şi ia fiinţă Comandamentul Apărării Locale Antiaeriene în cadrul Ministerului de Interne. care era organizat în state majore de apărare locală antiaeriană la nivelul regiunilor. totuşi. S-au alcătuit planuri de protecţie şi intervenţie în situaţii complexe şi s-au desfăşurat numeroase exerciţii de apărare civilă. în programele facultăţilor şi şcolilor de orice fel. destinat a interveni în centrele bombardate de inamic. unităţile şi formaţiunile de apărare locală antiaeriană trec din subordinea Ministerului de Interne în cea a Ministerului Apărării Naţionale. regulamentelor. Prin decretul nr. ridicarea şi înlăturarea marilor dărâmături. Tot în această lege se prevede introducerea "orei de apărare pasivă". Tot în 1943. în perioada următoare. Corpul Special de Intervenţie. în raioane şi oraşe mari. acestea devin dominante. precum şi de a instrui personalul de încadrare şi populaţia pe baza legilor. construcţia de baracamente şi ridicarea de tabere pentru sinistraţi. acesteia i se asigură un nou cadru normativ. cu rolul de a pregăti. Orientarea spre misiuni specifice la dezastre devine evidentă şi mai clară. deciziilor ministeriale. alte structuri organizatorice şi misiuni adecvate. stingerea şi limitarea marilor incendii şi înlăturarea marilor dărâmături din întreprinderi. La 18 februarie 1943 se organizează Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului prin Instrucţiunile nr. abia după anul 1990. Cutremurul din 4 martie 1977 pune la grea încercare armata şi.440. care avea menirea de a pregăti şi perfecţiona cadrele şi personalul civil pentru diferite funcţii şi specialităţi în protecţia civilă. atribuţiile acesteia fiind diversificate.

a bunurilor materiale.000 familii au rămas fără adăpost. Atribuţiile protecţiei civile sunt: a. 3.2/1978. România a ratificat prin Decretul nr. b.1994 apare în mod oficial denumirea "protecţia civilă". se aprobă Legea protecţiei civile în care sunt stipulate atribuţiile acestor structuri. pregătirea populaţiei în vederea asigurării protecţiei. arma noastră a contribuit la salvarea de vieţi omeneşti. Neufert-manualul arhitectului-elemente de proiectare şi constructie.07.570 morţi.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate. a valorilor culturale şi a factorilor de mediu.ro/prc/prima/istoric. prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamicului din aer sau dezastrelor. Un an mai târziu. asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată. 32. iar 35. apărarea locală antiaeriană îşi schimbă denumirea în apărare civilă. Protecţia civilă este o componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate în scopul asigurării protecţiei populaţiei.45/01. participarea la acţiunile de limitare şi de înlăturare a urmărilor atacurilor inamicului sau a dezastrelor.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 apărarea locală antiaeriană.html 172 . a 37-a editie adaugita şi prelucrata. Astfel. atribuţiile acesteia fiind diversificate. e. Alutus . în caz de război sau dezastre. Este bine să ne amintim că atunci au fost înregistraţi 1. d. Acţionând zi şi noapte.judetulharghita. În octombrie 1996. înlăturarea avariilor tehnologice şi distrugerilor. http://www. În Legea apărării naţionale nr. 113. participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare. Bibliografie selectiva : -Neufert planungs. Miercurea Ciuc. 2004 . c. f. g.000 răniţi. protecţia populaţiei împotriva efectelor armelor de nimicire în masă şi convenţionale sau dezastrelor. asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale.224 din 11 mai 1990 Protocoalele adiţionale I şi II la Conveţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate. Revoluţia din decembrie 1989 a creat condiţii perfecţionării activităţii pe linie de apărare civilă. prin apariţia Legii nr. înscriindu-se în procesul de democratizare iniţiat de acest act istoric. Valoarea pagubelor provocate de seismul din 4 martie 1977 s-a ridicat la peste două miliarde de dolari (la preţul din acel an).

http://209.preveniredezastre.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 http://www. -P 102/ 2001 Normativ privind proiectarea şi executarea adaposturilorde protectie civila. 173 .isumehedinti.ro/legislatie/Legea%20481%20din%202004%20privind%20protectia%20civila.ro/Formulare%2520pe%2520site/F-083%2520%2520%28Fisa%2520tehnica%29%2520Cerere%2520pentru%2520emiterea%2520avizului%2520de%2520protectie %2520civila.85.php?option=com_content&view=article&id=120&Itemid=138 4.cjbuzau.132/search?q=cache:FY0wi0lNktcJ:www. Legislatie specifica http://www.135. sectiunea 2 .ro/index.doc+normativ+adapost+protectie+civila&cd=3&hl=ro&ct=clnk&gl=ro&client=firefox-a -C E R E R E pentru emiterea avizului de protecţie civilă .pdf Legea 481 din 2004 privind protectia civila-capitolul VI.

Descriere (scheme). relatii spatial functionale interioare şi exterioare.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 5. zonari principale. utilizare etc. : Figure 77 Dimensiunile exterioare şi locurile scaunelor şi priciurilor 174 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 78 175 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 79 Rezolvari planimetrice de adaposturi 176 .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 80 Utilizarea normala a pivnitei urgenta Iesire orizontala în caz de urgenta iesire verticala pentru caz de 177 .

drd. Mihaela Grigorescu 178 .arh.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 Figure 81 Utilizare pentru apararea civila intocmit : Asist.

. Alina VOICULET 179 . TURISM C. CĂMIN (CASA /AZIL) PENTRU BĂTRÂNI ŞI HANDICAPAŢI. dr.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” Departamentul: SINTEZA DE PROIECTARE An universitar: 2009 -2010 CUPRINS A. ALTELE 148 13 Coordonatori: Lect. arh. PROGRAMUL : SOCIAL – CASA DE COPII / ORFELINAT/ CAMINELE DE COPII / ADĂPOSTURILE 95 D. arh. SANATATE 116 E. 79 C. PROGRAM-LOCUINȚA 2 B. Mariana FETTI Lect.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful