Afectiuni si Boli CRESTEREA CIUPERCILOR COMESTIBILE CRESTEREA CIUPERCILOR COMESTIBILE Introducere Insemnari despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate

de vechii romani,di n cele mai vechi timpuri s-au pastrat pina in zilele noastre. Referiri la aceast a pot fi intalnite si in operele unor renumiti oameni de stiinta ai antichitatii . Astfel, Pliniu cel Batran, istoric si literat roman, in lucrarea sa “istoria nat urala”scrie si despre ciupercile bune de mancat, iar Dioscoride ,medic si botanist grec, originar din Asia Mica, trateaza in lucrarea sa “Despre mijloacele de vinde care” si medicamente de origine vegetala obtinute din ciuperci. La inceput, ciuper cile au fost recoltate din flora spontana si consumate datorita gustului si arom ei specifice.Mai tarziu,empiric s-a trecut si la introducerea unor speci i in cu ltura. La nivelul anului 1990 productia mondiala de ciuperci cultivate era de ci rca 3 763 000 t, China situandu-se pe primul loc, urmata de S.U.A.In anul 1991, venitul rezultat din comertul mondial cu ciuperci depasea 7,5 miliarde dolari. Dintre speciile cultivate, primul loc i l ocupa Agaricus bisporus (champinion), urmata de Pleurotus sp.(bureti) si de Au ricularia sp. si Lentinus sp. Pentru a veni in sprijinul celor ce doresc sa cult ive ciuperci, cu investitii minime, in aceasta carte sunt prezentate sfaturi pra ctice privind modul in care trebuie sa se lucreze pentru a obtine recolte bune, destinate consumului familial - si nu numai. Lucrarea de fata se adreseaza in eg ala masura cultivatorilor amatori si celor experimentati, atat de la sat cat si de la oras, din sudul si din nordul tarii. Totodata, vine in sprijinul tuturor a matorilor de ciuperci, prin indemnul de a nu se mai expune riscurilor consumului unor ciuperci toxice, ci obtinerii unor culturi sigure in gospodaria proprie. A dresez acest indemn cu atat mai mult, cu cat presa noastra a semnalat in ultimul timp numeroase cazuri de intoxicatii grave cu ciuperci recoltate in flora spont ana, chiar mortale - de adulti si copii - in multe dintre judetele Romaniei. Valoarea alimentara a ciupercilor Ciupercile contin, pe linga apa – intre 82 si 92 %-substante proteice, hidrati de carbon, lipide, vitamine si saruri minerale. Pr oteinele sunt comparabile cu cele din carne si au un rol foarte important in org anism, in ceea ce priveste cresterea si refacerea tesuturilor (rol

plastic).De asemenea, proteinele participa la formarea enzimelor si hormonilor, la apararea organismelor impotriva infectiilor si pot folosi ca material energet ic, in lipsa lipidelor si glucidelor. In structura proteinelor din ciuperci sunt prezenti 10 aminoacizi esentiali care se gasesc, de obicei, in albumina oului, caseina laptelui si gliadina din griu. Valorea nutritiva a proteinelor depinde d e digestibilitatea lor ( posibilitatea de a fi transformate si absorbite de tubu l digestiv ). Hidratii de carbon (manita, glucoza, trehaloza, glicogenul si celu loza ) apar in proportie de 6% in ciupercile uscate si de 0,9-1% in cele proaspe te. Glucidele (2,5%) din ciuperci sunt formate din glicogen, asemanator cu cel d in carnea animala. Ciuperca este singura planta din intreg regnul vegetal care c ontine glicogen, fiind denumita si “carne vegetala”. Unele specii de ciuperci mai co ntin si substante tanante, uleiuri eterice etc. Vitaminele au un rol complex in organism :contribuie la cresterea si dezvoltare, maresc rezistenta acestuia, for tifica sistemul nervos etc. Ciupercile sunt singurele din regnul vegetal care co ntin vitamine din complexul B(thiamina, biotina, acidul nicotinic, acidul pantot enic), vitamina D (specifica pentru carnea de peste), vitaminele A1, C, K si PP. Lipidele (grasimi) din ciuperci proaspete (0,5%) sunt utilizate de organism ca sursa de energie.Un gram de lipide produce 9 calorii. Lipidele din organism tran sporta vitaminele A, D, B si le asigura absorbtia pri tubul digestiv. Mai au rol de regenerare a tesuturilor, intra in alcatuirea sistemului nervos, asigura bun a functionare a glandelor(tiroida), contribuie la formarea anticorpilor si la fu nctionarea normala a pielii etc. Substantele minerale (0,5% - 1,5%) din ciuperci , determinate in cenusa sunt: K(potasiu) – 44 - 41%; P(fosforul) - 13,5 - 25%; SI( siliciu) - 8%. Dupa continutul in fosfor, ciupercile sunt comparate cu carnea de peste. Magneziu, sodiul, clorul si calciu sunt mai putin reprezentate in ciuper ci, ceea ce le incadreaza printre alimentele putin sarate. Substantele minerale numite si catalizatorii vietii sunt absolut indispensabile pentru buna functiona re a organismului. Ele fac parte din compozitia celulelor si a singelui. Ciuperc ile de cultura au o aciditate scazuta, fiind data de catre acidul malic si citri c. Enzimele din ciuperci si, in special, tripsina, au rol important in digestie. Ciupercile au gust si aroma deosebite, pot fi consumate ca aliment de baza, ata t de catre persoane sanatoase, cat si de catre diabetici (nu contin amidon). Lip idele se gasesc in ele numai sub forma combinata (agaricine, lecitine, ergosteri ne, fosfatide). Gama larga a preparatelor culinare (475 retete culinare cu ciupe rci, Ioana Tudor, 1996,Ed.Tehnica), precum si posibilitatea conservarii pentru i arna, explica interesul de care se bucura acestea. Valoarea terapeutica a ciupercilor Datorita faptului ca ciupercile inferioare au facut posibila producerea penicilinelor, streptomicinelor etc., intr-un cuvint, a antibioticilor, care au salvat milioane de vieti umane si animale,cercetorii sunt preocupati si acum de studiul ciupercilor superioare (macromicete). Dupa ce au fost valorificate ca aliment,ciupercile au inceput sa prezinte interes si pe ntru medicina, pentru prepararea diferitelor

bauturi si pentru extragerea diferitelor arome. Traditional, ciupercilor li s-au acordat virtuti terapeutice antitumorale si imonologice care au inceput sa fie testate in mod stiintific. Astfel, s-a observat ca, datorita continutului lor ri dicat in anumite polizaharite, au proprietati imunostimulente. Prin prezenta chi tinei in peretii celulari, ciupercile produc un efect filmogen, utilizat in indu stria cosmetica. In trecut s-au studiat trufele, galbiori, ghebele, iutarii, nic oretii, rascovii s.a. Astfel, din Lactarius deliciosus (rascovi) si Clytocybe gi gantea s-a izolat o substanta care s-a dovedit eficace impotriva bacilului tuber culozei; din Calocybe georgii (nicorete) si din Polyporus betulinus s-au izolat substante antibiotice, iar din Marasmius rameales-o substanta activa contra germ enilor tifosului. Popularitatea ciupercii parfumate –Lentinus edodes, este data de calitatile gastronomice, dar si de vitutile medicinale si anticolesterolice. Di n aceasta ciuperca s-a extras polizaharidul lentinina, capabil sa produca o regr esie a tumorilor canceroase benigne. Efectul clinic benefic al lentininei poate fi asociat cu operatii chirurgicale si terapia prin radiatii, sau cu alte imunos timulente,cind relatia gazda-tumoare permite un astfel de tratament. Din ciuperc ile Clitopilus prunulus s-a izolat, de asemenea, o substanta care inhiba dezvolt area tumorilor canceroase;buretele de iasca prezinta calitati hemostatice; Maras mius oreades se recomanda pentru diabetici, iar Tricholoma sp. prezinta virtuti sudorifice, laxative, recomandate in cura de slabire. Cu circa 30 de ani in urma , dintr-o ciuperca japoneza (ciuperca de Honga), s-a produs un ceai care, supus analizelor, s-a dovedit ca contine 17 acizi aminici, cu efecte benefice asupra o rganismului uman. Ciupercile de cultura, champinion, datorita continutului bogat in substante minerale, au rol de mineralizare a organismului, fiind recomandate in stari de oboseala si anemii. Tot acestor ciuperci li se atribuie si insusiri antibiotice. De ce sunt atat de cautate ciupercile? Pe linga valoarea lor alimentara, ciuperc ile constituie si o cultura rentabila, care asigura o productie ridicata, ce se obtine pe unitate de suprafata folosita, spatii special amenajate in acest scop. De retinut mai este si faptul ca in cultura ciupercilor nu se foloseste teren a gricol ci, cu preponderenta, spatii dezafectate, adica spatii carora nu li s-a d at alta intrebuintare, iar pentru substratul nutritiv au fost luate in considera re materiale refolosibile, ieftine. Randamentul exprimat in kilograme de ciuperc i recoltate de pe un metru patrat, in cazul speciei Agaricus bisporus este, in f unctie de sistemul de cultura si de conditiile de microclimat asigurate, intre 1 5 si 30 de kilograme. Daca intr-un an se realizeaza doua sau patrucinci cicluri de cultura, reiese un randament de 30-80 kg/mp/ an. Un ciclu de cultura la ciupe rci dureaza, in functie de specie, intre 70100 de zile, aceasta facand ca amorti zarea investitiei sa se faca intrun timp scurt, fiind cea mai activa din cadrul sectorului vegetal. Ce ciuperci se pot cultiva In tara noastra se pot cutiva, cu rezultate bune, urmatoarele specii de ciuperci: - Ciuperca de balegar alba, cre m sau bruna (Agaricus bisporus)

- Ciuperca alba termofila (iubitoare de cultura) (Agaricus edulis) - Buretele va nat sau pastravul de fag (Pleurotus ostreatus ) - Buretele rosiatic (Pleurotus f lorida) - Buretele brun (Pleurotus sajor-caju ) - Buretele cornet (Pleurotus cor nucopiae) - Buretele ciuciulete (Coprinus comatus ) - Ciuperca de paie (Strophar ia-rugoso-annullata ) Aceste ultime doua specii se cultiva si pe suprafete mai r estranse. In ce perioada a anului se pot cultiva ciupercile Ciupercile se pot cu ltiva in tot timpul anului, dar pentru a hotari, in mod concret, o perioada anum e, trebuie sa tinem seama de urmatoarele conditii: zona geografica in care se re alizeaza cultura; specia de ciuperci cultivate; gradul de dotare a spatiului de cultura. Studiati tabelele 1 si 2, in functie de zona in care locuiti (in nordul sau in sudul tarii), alegeti specia de ciuperci sau de bureti pe care doriti sa o cultivati, tinand cont de regimul de temperatura realizabil in localul de cul tura utilizat. Odata ce ati facut alegerea, puteti trece efectiv la organizarea ciupercariei, aplicand cu strictete sfaturile cuprinse in prezenta lucrare. Se p ot cultiva ciupercile in asociere? Raspunsul este afimativ, cu conditia de a fi respectate cerintele fata de substratul de nutritie, de caldura, umiditate si in special de lumina, deoarece in cazul asocierii ciupercilor de balegar cu una di n speciile de bureti, aceasta cerinta este diferita. Astel, in timp ce buretii, de la perioada de formare si pana la recoltare, au nevoie de lumina, obligatoriu , ciupercilor de balegar acest factor le este indiferent. Pot fi realizate, in a celasi spatiu, urmatoarele asocieri de ciuperci: - Ciuperca de balegar alba, cre m sau bruna cu buretele vanat; - Ciuperca alba termofila cu una din speciile de bureti rosiatic, brun sau cornet; - Ciuperca de balegar alba, crem sua bruna cu buretii ciuciulete. Capitolul 1 Cultura ciupercilor de balegar sau de strat 1.1.Descrierea ciupercil or albe, crem sau bruna Agaricus bisporus, sinonim Psalliota hortensis (Cook ) L ange – ciuperca de balegar, de strat sau champinion Este ciuperca de cultura cea m ai raspandita in tara noastra si pe glob, fiind cel mai mult studiata si prezent and un numar mare de tulpini (suse). Ciuperca, indiferent de culoare, prezinta d oua parti distincte: o parte in substrat (ingropata) si o parte aeriana.

Partea ingropata este reprezentata printr-un postament micelian ce rezulta din i mpletitura hifelor crescute din miceliul insamantat. Din aceste hife, in amestec ul de acoperire iau nastere primordiile sau butnii de fructificare. Partea aeria na sau ciuperca propri-zisa, se numeste basidiofruct (de la familia din care fac e parte ) sua carpofor. Acesta este format din: picior (stipes ) si palarie (pil eus ). In tara noastra sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alba, crem si bruna, pretabile atat la cultura clasica(in sistem gospodaresc), cat si la cea intensiva (in ciupercarii industriale). 1.2. Spatiul de cultura Pentru c ultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte act ivitati, sau spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii special construite in vederea infiintarii unei microciupercarii. 1.2.a Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladi ri vechi, balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite , hale, forturi, umbrare s.a. 1.2.a.1 Pregatirea spatiilor de cultura in vederea folosirii lor ca ciupercarie consta in: - repararea, daca este cazul, a acoperi surilor, peretilor, pardoselii, usilor, ferestrelor etc. si astuparea gaurilor f acute de rozatoare: - igienizarea spatiului, care consta in curatirea de resturi vegetale, deratizare; - spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu una din solu tiile: soda calcinata 5% ( 50g soda la 1 litru de apa); Formalina ( 40%) solutie cu concentratia 2-5 % (20 –50 ml la 1 litru de apa ). Peretii si pardoseala se va ruiesc, adaugandu-se in zeama de var si 20-30 g piatra vanata (sulfat de cupru ) la 1 litru de emulsie. Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultura. 1.2.a.2 Amenajarea spatiului de cultura Se pot intaln i doua situatii: - Cand spatiul este suficient de mare (solarii,sere, depozite,h ale) cultura se poate amplasa in straturi direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata incat sa permita executarea lucrarilor i n conditii optime (1,40 –1,60 m ), grosime sa fie de 25-30 cm, astfel ca pe un met ru patrat sa se repartizeze 80 – 100 kg de compost, lungimea stratului fiind in fu nctie de marimea spatiului de cultura. - In spatiile mici, pentru a mari suprafa ta utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe doua sau tr ei nivele. Rafturile pot fi fixe,confectionate din beton, sau mobile, cand sunt din metal (de preferinta din aluminiu sau fier ) vopsit cu vopsea de ulei, din l emn sau din alt material rezistent. In cazul rafturilor din beton, compostul se aseaza direct pe parapet, in strat gros de 25 –30 cm. Pe rafturile executate din a lte materiale se amplaseaza lazi de cultura de diferite tipuri. Lazile confectio nate din lemn, din cauza umezelii ridicate, au o perioada scurta de utilizare, d e aceea se recomanda lazile din PVC sau sacii de polietilena.Cultura in saci de polietilena prezinta avantajul ca se poate realiza direct pe pardoseala, chiar a tunci cand

tubulatura prin care aerul este condus prin incaperea de cultura si unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului vicit (incarcat de carbon si spori). Acest filtru se leaga afara. . temperatura putand ajunge s au chiar depasi 30 C. distrugand miceliul.Cantitatea de substrat repartizat intr-un sac poate fi de 15. cu posibilitate de micsorare pana la inchider ea completa. cu ajutorul unor suruburi..amplasarea unei ladite din lemn. la gura ventilatorului (la admisie). In spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje . 25 kg . in conditii de umiditate excesiva(cu lampa portabila). In cazul folosiri i sacilor. Daca nu exista posibilitatea utilizar ii lazilor sau sacilor din polietilena. 1.3 Alte amenajari necesare localului de cultura . se instaleaza la 10 –15 cm deasupra pardoselii ( 1 –2 buc. poate duce la declansarea fen omenului de autoaprindere. Tubulatura se poat e confectiona si din folie de polietilena. la tubulara din tabla si cu niste ghemot oace din vata curata. . la o distanta de cel putin 60 – 70 cm deasupra s tratului de ciuperci de pe stelajul superior. deoarece un s trat mai gros (30 – 40 cm ).amenajar ea unei camere-tampon in fata intrarii.aceasta este din pamant sau pe nivelele stelajelor. De aceea. 20. inaltimea de 10 –15 cm. peste o folie de polietilena asternuta pe el . udare e tc. .1 mm.). in substratul insamantat. Dupa ce se murdareste. Dimensiunea acestor deschizaturi este 5x5 cm. intre care se intercaleaza un strat de v ata in grosime de 1 cm .Se utilizeaza saci cu diametr ul de 40 –50 cm. se schimba – poate fi folosit aproximativ 30 de zile. .2. rotund sau patrat. Ventilatoarele exhaustoare. aerisirea libera prin deschiderea usilor si ferestrelor nu este suficienta.instalarea unui ventilator si a tub ulaturii aferente. pentru absorbtia si c uratirea aerului introdus in ciupercarie. Aceasta se fixeaza pe tavan. cu latimea de 60 –70 cm. Filtrul improvizat se po ate realiza din doua straturi de tifon.sursa de curent electric de 220V pentru un ventilator si de 24V pentru il uminat. . cu scop de paravan. De-a lungul tubulaturii se deschid niste orificii (fante ) laterale prin care patrunde aerul proaspat. Tubulatura se confectioneaza din tabla – ca un burlan. la tubulatura din polietilena. lungimea de 60 –70 cm si grosimea foliei de 0. iar lungimea egala cu cea a spatiului de cultura . se va recurge la o aerisire dirijata in care scop sunt necesare urmatoar ele amenajari:instalarea unui ventilator cu filtru special(de la Institutul de F izica Atomica –Magurele –Bucuresti ) sau un filtru improvizat. iar lungimea egala cu latimea usii de acces. ca un panta lon.canalizare – posibilitatea de scurgere a apei rezulta dupa spalare. compostul se poate aseza direct pe raft. cu laturile de 20 cm latime. grosimea substratului nu trebuie sa depaseasca 20 –25 cm. transparenti – pe ntru a se putea observa eventualele infectii si cresterea miceliului. cu diametrul de 20 – 40 cm.a. in care se pune rumegus sau un burete imbibat cu solutie de sulfat de cup ru (piatra vanata ) in concentratie de 5%. cu dimensiunea de 2X2 m din folie de pol ietilena sau din zid.sursa de apa curata in interiorul spatiului sau in apropi erea .sursa de caldur a si instalatie de incalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald. pentru evacuarea aerului viciat. aceasta depinzand si de gradul de poluare a aerului atmosferic. mai ales in sezon cald. In spatiile .

Acoperisul se face din placi de azbociment. suprafata ut ila de cultura – 37 mp .a Materiale folosite la prepararea compostului Acestea sunt de doua feluri : Materiale prime de baza : .Pregatirea compostului Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor. 1. nefermentat.3. ciupercaria poate fi de dimensiuni mai mari (trebuie con sultat un proiectant si construita de specialisti).7m). dimensiunile camerei tampon 2x2 m din fata usii de acces. evacuarea aerului se poate face prin deschidere a usilor sau prin orificii de evaluare amplasate tot la partea inferioara a pere tilor (aerul iese prin suprapresiune ).gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ). isi poate constru i unulde dimensiunile dorite.3. tigla sau stuf .6 m(socotit si cu grosimea compostuluide 20-25 cm). latimea – 4m.4x1.Pentru toate zonele din tara noastra recomandam construirea unor microciupercarii ingropate sau sem iingropate.b Spatii noi de cultura a ciupercilo r (construirea unei microciupercarii ). Prezentam in continuare schita unei ci upercarii. Pentru obtinerea unui com post de buna calitate se folosesc o serie de materiale. de culoare galbena. cu camere de tampon la intrare si dimensiunile rafturilor. suprafata localului de cultura – 24 mp (6x4 ). 1.5-0. in apropierea cailor de acces. duble la mijloc.astfel lucrarile de intretinere care se executa sunt ingreunate. inaltimea – 2 . continand 25-30% fecale. care asigura o buna izolatie contra variatiilor de temperatura. cu apa freatica la adancime. .format din unul din urmatoarele .mici situate la nivelul solului. Acestea au avantajul de a beneficia de difernte mici de temperatura de la un anotimp la altul si intre zi si noapte.4m).paie de griu (orz sau orez ). 1. la distanta de sursele poluante. care nu dispune de nici un fel de spatiu din cele enumerate anterior. construtia trebuie in mod obligatoriu izolata cu carton si smoala. insa recomandam aceleasi dis tante intre nivelele de cultura. distanta de la pardoseala la primul raft – 0. gunoi de pasari pe suport solid. adapostita de curentii puternici de aer.2m.lungimea spatiului de cultura – 6m. Pentru cei cu posibilitati materiale. rafturi (stelaje) cu 3 nivele – 3 randuri : din care simple la peretii laterali – 2 buc (4. distanta de la suprafata culturii de pe ultimul raft pana la tubulatura de ventilatie –1. Impotriva umezelii. fiind cunoscut faptul ca aceste diferente nu trebuie sa depaseasca 3 – 4C. precum si distanta dintre ele: . Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid. aleile dintre rafturi au lat imea de 80 cm.Un viitor cultivator de ciuperci. adincimea la care este ingropata – 1-2 m. distanta ditre rafturi – 0.2.4x0.5m.1buc (4.1 m.

inainte de a fi folosite. Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au p aiele de grau. . pentru a feri compostul de usca ciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii. sulfat de amoniu. gunoi de porc (uscat ).iar la capete sa fie pr evazuta cu doua bazine pentru colectarea mustului .ingrasaminte chimice (super fosfat.in functie de reteta de compost utilizata. uree tehnica)sau ingrasaminte complexe cu N si P -colt i de malt (de la fabricile de bere ). gunoi de c al pe asternut de paie. La o tona de compost se mai adauga urmatoarele materiale: ipsos -25 kg. sulfat de amoni u – 7 -8 kg sau ingrasamant comples cu N si P.7 kg. pe o suprafata betonata (platform a) pentru a impiedica infiltrarea in pamant a mustului de balegar rezultat la ud are. 70-75 %. se mai adauga urmatoarele materii auxiliare : . -sulfat de cupru (piatra vanata ). Platforma trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 10 mp (pentru o tona d e compost ). Exemplu de calcul.compostare ana eroba. rumegus sau talas de esente foioase. se zdrobesc cu f urca sau se calca cu tractorul. socotind cate 80-100 kg compost la mp.pe baza de gunoi de cal Pentru pregatire unei tone de compo st se folosesc 700 kg gunoi de cal. superfosfat (simplu concentrat) . Paiele. In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili – glisanti.ipsos (pentru constructii ).3d Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire Reteta nr. deoarece exis ta riscul ca aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii. care este alcatuit din balegar de cal si pai e de grau din asternut. in apropierea ciupercariei.materiale:paie. pe cat posibil. deoarece au o elasticitate mai mare si un continut mai bogat de g lucide si substante minerale. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie sa punem l a preinmuiere circa 500 700 kg material initial uscat (paie de griu . Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de materiale rezul tate din calcule. deoarece prin procesul de prezatire – preinmuiere. ginoi de porc ) conform retetei. Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost. . 1.3.pasteurizare -compostul isi va dubla greutatea. pentru a nu permite coborarea temperaturii sub cea de inghet. cantitatea fiind in functie de conc entratie. cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%).b C alculul necesarului de compost Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fi insamantata.3c Tehnol ogia pregatirii compostului Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se fac e. 1.Tinand seama de aceste date. gunoi de pasari. Se recomanda ca aceasta plat forma sa fie protejata de un acoperis (sopron ).Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoie de ap roximativ 800-100 kg compost.1 (compost clasic ) . 1. se va trece la aprovizionarea cu materialele nec esare. compostare aeroba. Materii auxiliare: La materiile de baza prezenta te mai sus. coji de floareasoarelui.

La intorsul al 3-lea se recomanda apli carea prin imprastiere a unui kg de CUSO4 sulfat de cupru (piatra vanata) la o t ona de compost. Se co ntroleaza temperatura in interior (trebuie sa ajunga la 65 -72^C .1 si du reaza 12 zile. Atentie! Daca nu puteti procura ingrasamintele recomandate se pot inlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ). Se uda pana in momentul in care apa incepe sa se scurga de sub grama da.2 % ca insec ticid. Dupa ultimul intors. pastrandu-i dimen siunile in asa fel incat gunoiul de pe margini side la capete sa se aseze in int eriorul noii platforme. cu substante dezinfectate sau cu pesticide. dupa care incep intoarcerile.deci la aceasta faza. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite.7-1. Platforma in intregime se acopera cu folie de polie tilena pentru o perioada de 48 de ore decupand folia la gurile burlanelor. Se fac 4 -5 intoa rceri. se taseaza. Intorsul 4 se executa atunci cand paiele nu s-au inne grit si nu se rup usor (deci compostul are o compostare insuficienta).2 %. din nou se aseaza in gramada si se uda. Dupa ce se amesteca bine compo nentele.de asemenea. ipsos si i ngrasaminte.2 ( compost mixt ) pe baza de paie. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub forma de gramada si se uda zilnic. La primul intors se administreaza 5 -6 kg ipso s /t compost. practic se muta vechea platforma alaturi. -gunoi de pasari -100 kg. Compostul se i a cu furca din gramada si se asaza afanat intro”platforma” cu urmatoarele dimensiuni : latimea 1. Fazele teh nologice de pregatire a compostului Preinmuierea se face ca la reteta nr. Se lasa astfel 4-5 zile. iar lungimea – in functie de cantitatea de compost. t imp de inca 4 zile. La acestea se vor mai adauga 2 kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare intors. pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenul ui de compostare.Tot la a sezare se pun si 5 -6 kg ipsos. Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat. cu furtunul. solutie in conc entratie de 2-3 %. Intorsul se executa cu furca. .8-2 m.cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din bet on. la intorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga. Pentru a obtin e o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale: -gunoi de porc -250 kg. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaer oba (fara aer ). In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. de asemenea zilnic. Pasteuriz area naturala. Aceasta operatie dureaza 5 zile . Cu aceste substante se stropesc platforma la intorsul al 4-lea. in platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la silozul de cartofi). Omogenizarea (amestecarea) compostului deb uteaza din ziua a 6-a de la inceperea pregatirii. la intervale de 3-4 zile .Fazele tehnologice de pregatire Preinmuierea. presarata la asezare. care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0. gunoi de porc si gunoi de pasari. inaltimea 1. cate 3-4 kg . cu furca.8 m. Reteta nr. cu burlane perforate pentru evacuarea ae rului incalzit din interior. 3-5 kg la tona de compost. Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul declansarii pregatirii compostului. -paie de grau -150 kg.inainte de asezare. Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina.

Se u da in continuare inca 6 zile. atunci compostul are umiditatea optima. adica microorganisme mineralizate care isi manifesta prezenta prin aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu compost.Se adauga ipso s la fiecare intors. in nici un caz de amoniac. uree tehnica -7 kg si ipsos – 20 kg.Culoarea caracteristica e ste cafeniu – inchis. Omogenizarea (amestecarea) compostului d in platforma de preinmuiere – o zi. . in ce a de-a patra adaugindu-se cealalta jumatate de uree.Dureza 1-2 zile. iar mustul se recircula.fara a se mai tasa. Se mai uda in continuare timp de 4 zile. La intoarcerile 1 si 2 se adauga coltii de mal t si ipsosul.Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la prim ul udat. . se desface platforma anterioara (executata la preinmuiere ) si se lasa dupa dimensiunile clasice : latime -1. se verifica practic prin strangerea in m ana. . Cele trei materiale se amesteca bine. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre l imite foarte stranse:63-65 %. Asezarea compost ului in platforma de preinmuiere. Executarea intoarceri lor se face tot la intervale de 3-4 zile. Acestea se executa la inte rvale de 3 -4 zile.Textura – elastica. Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare: -paie de grau -350 kg -guno i de pasari -150 kg La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele ma teriale auxiliare: colti de malt – 50 kg . Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanarea materialui.in numar de 4. Se taseaza. ci isi revine dupa strangere si nici nu s e lipeste de mana – este un compost bun. Aprecierea calitatii compostului .e.0 m. .3.3 (compost sintetic ) pe baza de paie si gunoi de pasari.Deci. pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ). Se aduga ureea. Reteta nr. daca aceasta nu se face bolovann. Pasteurizarea naturala se face in mod asemanator cu cea de la rete tele anterioare.intr-un numar tot de 3-4. Compostul se asaza intr-o forma dreptunghiular a cu latimea de 1. Prin aceasta lucrare compostul se va aseza afanat cu furca. Executarea intoarcerilor. Faze le tehnologice de pregatire a compostului Preinmuierea se face.8-2 m si inaltimea de 1. apoi se asaza si se taseaza.8 -2. In ultima zi de preinmuiere se adauga jumatate din c antitatea de uree (3. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la r eteta nr. Asezarea lacomp ostarea aeroba. Practic.Sa contina ctinomicete.Mirosul sa fie de paine coapta.7 -1.7 -1.inaltime 1.5 kg ). .Se taseaza. timp de 7 zile.1. se strange puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana r amane umeda.Paiele se rup cu usurinta.8 m. de asemenea.continutul in apa al unui compost bun se v erifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pu mnul ).8 m si lungimea – cat este necesar. . 1. se uda zilnic.Gradul de umiditate a compostului.

1.Norma de miceliu (cantitatea de miceliu folosita ) la ciupercile de balegar este de 700-1000 g (0.p.Insamintarea ciupercilor Agaricus spp In vederea insamintarii.fara miros de moniac . .daca are o reactie acida. 1.03-0.gunoi de cal pe suport de paie –400 kg. pentru a rezulta un compost bine ferme ntat. Aprecierea calitatii : .4.vara.5-8. . acesta se poate asez a pe capre de lemn (cand cantitatea o permite).2mg% s. si amoniacul liber de 0. 1. Pentru a asigura racirea. din fiecare kilogram. se face timp de 12 –14 zile. de culoare bruna –negricioasa. Deci.3. . cu limita maxima 0.f Alte sfaturi practice pr ivind obtinerea sau corectarea compostului . 1.ph-ul 7.la asezarea pe ntru compostarea aeroba.umiditatea 62-65% .daca compostul prezinta miros de amoniac. daca este uscat. insamintarea se executa direct in lada. la insamintare . nu trebuie sa depaseasca 27-28^C. se opre ste o cantitate de 100 g miceliu. I se mai adauga apa sau mist de gunoi. .adaos de paie de griu (12 –15 %)-60 kg. Reactia acida nu este favorabila culturii ciupercilor .daca este prea umed si reac tia lui nu mai permite adaugarea de ipsos.4. Inainte de efectuarea insamantarii.7 –1. .1 mg% s. La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total. compostul finalizat se reparti zeaza in recipientii de cultura si se introduce in local. In v ederea obtinerii unei tone de compost se utilizeaza: . la preinmuiere se poate folo si apa calda. I se mai adauga ipsos. cu pH cuprins intre 7.Reactia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie usor alcalina.8-2.07% s.iarna. compostul poate fi amestecat cu mana sau cu furcile. Ttemperatura in interiorul compostului.0 kg la 100 kg com post ). Compostarea aeroba dureaza 16 –18 zi le.0 .. dupa cum urmeaza: Pentru insamintarea unei suprafete de 10 mp este necesara o cantitate de compost de 700-800 kg ( 70-80 kg/mp). pentru o buna aerisire a compostului.g Pregatirea compostului pentru ciuperca Agaric us edulis Tehnologia pregatirii compostului pentru ciuperca alba termofila prezi nta unele particularitati.u.paiele sa se rupa usor. care trebuie sa aiba valori de peste 1.2-7. se vantura cu furca. . insa cu foarte multa grija. Fazele tehnologice de prega tire Preinmuierea.3. care se imprastie la sup rafata straturilor gata insamantate (asa-numitul .p. repartizat uniform pe un mp. sac pe patul asezat pe stelaj sau pardoseala (dupa caz). timp in care se executa 5 intoarceri. Dupa introducerea compostului in local. se vantura cu furca inainte de a fi introdus in spatiul de cultura.6.a. se lasa 24 sua 48 ore pentru a se raci (in anotimpul calduros ).

Nu se foloseste singur. datorita c apacitatii ridicate de retinere a apei. favorabile realizarii unui suport granulat pentru producerea miceli ului. in lipsa acesteia. se taseaza usor cu o drisca de lemn si se imprastie miceliul de control. intotdeauna pe suprafata. Aceasta hartie se mentine in permanenta umeda. pamantul de telina. Nisipul. zilnice sau mai des. in troducand miceliul in interior. Piatra calcaroasa (tuful calcaros ). Miceliul se marunteste cu grija. se cerne.miceliu de control). nici prea groasa si nici prea subtire. cat si pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate. rupta sau din doua bucati. pentru urmarirea temperaturii. deoarece prezinta o capacitate mai mare de retinere a apei. Perlit expandat sau perliflor. Se folos este numai in amestec. dupa care se indeparteaza si se aplic a amestecul de acoperire. Se r ecomanda nisipul calcaros. se marunteste si se cerne (particulele care o compun sa nu depaseasca dimensiunea de 5 mm ). Lucrarea de acoperire a straturilor insamantat e se face cu un amestec de materiale avand ca baza turba iar. Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice. dupa insamantare. Pamantul de telina. efectuandu-s e in acelasi timp si tratamentele preventive cu Formalina. Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca Turba (poate fi neagra sau ro sie ) trebuie sa fie fibroase. marunteste si se cerne. Prezinta granule cu diametrul de circa 3 mm. Dupa insamantare si acoperire cu hartie. Karate. in care scop se decoperteaza stratul de deasupra solului pe o adincime de 20 –30 cm.a. Se poate folosi in amestec cu turba sau chiar singur. Bine maruntit. preferand piatra de culoare alba. pana la fundul recipientului.5. D upa incheierea insamantarii se acopera straturile cu hirtie tip ziar (absorbanta ).5. Mirage. productia scade proportional cu nu marul de zile intarziate. eliminandu-se utilizarea hartiei. Se cuprinde o cantitate de compost cu mana si se intoarce. Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare termica. folosirea pietrei calcaroase. p e cat posibil. ci numai in amestec cu alte materiale. Daca conti ne pietre mari. 1. se va numi substrat nutritiv). Nu se foloseste hartie mu rdara. poate fi inclus in alcatuirea unui amestec de acoperire curat. Lucrarea se poate executa si imediat dupa insamantat. . Harti a se mentine pe straturi timp de 7-8 zile. c are prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii continuti. Se prefera pamantul din lucerniere . Se imprastie apoi alt strat de miceliu si se rep eta operatia. in Maramures. prin stropiri fine. 1. Daca se intarzie executia lucrarii peste 10 zile. nu lucioasa. Se niveleaza apoi str atul. Daca este prea umeda se usuca. Se va evita. dar mai adanc. in ciupercari e se mentine o curatenie stricta si se amplaseaza termometre in aer si in substr at. sa nu prezinte exces de umiditate (sa se prezinte ca un pamant jilav ). cu mana curata si se imprastie ( jumatate din cantitate ) d easupra stratului. Acoperirea straturilor insamantate Opera tiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la insamantare. Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in compost (care. La noi se gaseste in nordul tarii.

se umezesc pana se obtin e un amestec jilav la pipait. Inainte de fi folosit. 3 .turba – 3 parti .cenusii.creta furajera –10 % De ret inut ca. pe o adancime de 1-2 cm. iar locul respectiv se d ezinfecteaza chimic cu o solutie de Formalina 2% ( cu ajutorul unui tampon de va ta sau un tifon ). Daca se constata astfel de infectii.turb a – 3 parti . dupa cum se poate vedea si din retetele prezentate aici. amestecul se lopateza de cateva ori pana cand dispare mirosul de Fo rmalina.a ). Se aseaza amestecul in grosime de 4-5 cm.Nu se taseaza. Amestecul obtinut trebuie dezinfectat. se lopateaza.pamant de telina – 3 parti .rosii). 1.1.Se stropeste gramada de amestec.b Retete de amestec de acoperire Retete pe baza de turba Reteta nr. Pentru dezinfectie se poate utiliza si Mirage 45 EC in concentratie de 0. cu Formalina ( cu concentratia de 40 % s. se trece la amestecarea celor 2 – 3 componente (omogenizare ).sau se prafuieste cu un fungicid 1-2 g/mp (Dithane M45 sau Ben late s. apoi iar se stropeste pana se folose ste toata cantitatea de solutie chimica. Verificarea grosimii amestecului de acoperire se f ace cu degetul aratator. care se introduce in amestec – trebuie ca prima falanga a degetului sa intre complet in amestec. Daca amestecul nu a fo st umezit initial. in cultura clasica a ciupercilor se practica dezinfecti a chimica a amestecului. I se adauga creta furajera si se amesteca din nou .c. in tot spatiul de cultura se face un . Se strang hartiile si se verifica mai intai daca in cubarea miceliului a decurs fara aparitia de infectii cu diferite mucegaiuri (ve rzi. amestecul se aco pera cu o folie din polietilena si se lasa acoperit timp de 8 –10 zile. Dupa incheierea lucrarii. Pregatirea amestecului si tehnica de acoperire Dupa ce a fost aleasa convenabila. 1 .6%.negre. se indeparteaza z onele de substrat contaminate. In ce le mai frecvente cazuri.creta furajera – 5% Retete pe baza de pamant de telina Rete ta nr.pamant de telina – 3 parti .nisip –1 parte . 2 . Tehnica acoperirii.5. Acolo unde exista posibilitati se face o dezinfectare termica (cu abur la temperatura de 60^C.se niveleaza cu mana sau cu o drisca de lemn. Formalina se dilueaza cu apa in proportie de 1/1 sau 1/2 . Dupa amestecul chimic.a ).5. nisipul nu tre buie sa depaseasca 25% din volumul amestecului. timp de 5-6 ore ). Pentru un 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalina.praf de carbune –2 parti Ret eta nr.piatr a calcaroasa – 1 parte .nisip – 1 parte . 4 . Daca sunt uscate.nisip – 1 parte .creta furajera –5% Reteta nr.

Nu se folosesc stropitorile sau alte vase deoarece stropii mari si grei rup hartiile si distrug miceliul. din diferite cauze.6 (daca este acid se va corecta cu creta ). Rolul amest ecului de acoperire este acela de a regla umiditatea din substratul nutritiv pre cum si concentratia in bioxid de carbon.Umiditatea relativa a aerului din spatiul de cultura treb uie mentinuta la 85%. inainte de a fi folosit. Daca nu intervin atacuri de boli si dauna tori in aceasta faza. in concentratie de 1%. pentru dispersarea foarte fina a a pei. prin pulverizarea fina a apei. iar in restul spatiului.b.6.2%. pe stelaje.Lucrari de ingrijire a culturii de ciuperci si conditiile de microclimat rec omandate 1. Daca hartia s-a rupt. Unde exista posibilitati. . amestecului de acoperire I se pot face si urma toarele analize chimice. deci peste tot. precum si de solutie pentru tratamente.5%. toate tratamentele chimice se vor ex ecuta cu Vermorelul sau pompa Kalimax.umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 85%. fara ca aceasta sa balteasca.pH –ul 7. pentru a i se aplica corecturi le necesare astfel: . Diferentele de temperatura intre zi si noapte sa nu fie. De mare importanta este mentinerea intre limite normale a concentratiei in bioxid de carbon(CO2 ) a aerului din spatiul de cultura. P entru udat se va folosi o pompa tip Vermorel. Se mentine.6.5-a mc aer/ora/mp de cultura care se poata asigura un schimb optim al a erului din ciupercarie. pentru a se realiza incubarea (impanzirea moceliului in substr at). Ventilatia se mar este la 1-2 mc aer/ora/mp. 1. .Dupa acoperire Temperatura in spatiul de cultura se scade la 18 –20^C. de asemenea.fara continut in mangan sau fier. Hartia cu care sunt acoperite straturile se mentine in per manenta umeda. .c ontinutul in calciu activ 5-10% pentru retinerea apei . 1.18%.tratament preventiv cu Formalina. in spatiul de cult ura. . degajat prin cresterea miceliului. sistemul de ventilatie trebuie sa aiba un de bit de 0. Cantitatea de apa la o stropire sau tratament . umeda si pardoseala din ciupercarie. aplicat pe peretii lazi lor.Dupa insamantare Temperatura in ciupercarie trebuie sa fie mentin uta intre 20 –24^C.continutul in azot org anic 0.5-1% (2 tratamente la interval de 5 –6 zile ) si 2 tr atamente cu Mirage si Dithane 0. De asemenea.2-7. pana cand se umezeste totul. Cantitatea de apa pentru stropit. iar cultura compromisa. prin mentin erea amestecului de acoperire si a pardoselii permanent umede. De aceea. de la insamantat si pana la acoperit se fac numai tratamen te preventive cu Formalina 0.03 –0.6. Pe o suprafata de 1 mp de cultura se utilizeaza 300 –500 ml solutie. mai mari de 3 –4^C.1%. nu trebuie sa depaseasca 100 ml/mp de cultura.a.umiditatea 67-70%. Pe e l se fac si toate tratamentele preventive si curative din perioada cresterii ciu percilor. se inlocuieste in totalitate pe sacul sau lada respectiva. apl icata o singura data.pe pardoseala. Daca aceasta concentratie este mai mare d e 0. dezvoltarea si fructificarea ciupercilor este stanjenita si chiar oprita . Acest e limite sunt cuprinse intre 0.

se recomanda a se face stropiri cu suspensie de drojdie de bere. Daca aceasta conditie nu este indeplinita. se administreaza o cantitate prea m are de apa care se acumuleaza in interiorul straturilor. cand ventilatia este insuficienta: piciorul ciupercilor apar ute se alungeste. Ciuperca Agaricus bisporus prefera temperatira scazuta.inlocuind stropitul obisnuit pentr u mentinerea umiditatii. apar din ce in ce mai putine.15 –0. Ventilatia va fi de 1 –2 mc aer/ora/mp de cultura la 8 –10 –12 m3 aer/m p. Karate 0. vor apare in cultura si musculitele neg re ( Phorideae ).2 % sau mai nou –Di milin 0.flacara nu palpaie. Aceasta are loc de a stimula impanzirea m iceliului in amestecul de acoperire si este bine sa se faca saptamanal. fungicida si chiar nematocida . de asemenea. ciupercile aparute se inmoaie.5 %.iar ciuperca termofila Agaricus edulis se dezvolta la un optim al temperaturi i de 24 –26^C . dar viteza aerului nu trebuie sa fie mai mare de 0. favorizate insa si de u miditatea excesiva.adica la 10-12 zile de la acoperire.sc azand astfel in mod substantial. De la acoperire si pana la aparitia primelor fructificatii se fac.2%.se mentine in limitele de 50-100 cm/mp de cultura. maximum 3 valuri de cultura ). chiar pana la 10 ^C. pe suprafata straturilor de cultura isi fac aparitia si diverse mucegaiuri (ciuperci parazite ). iar dupa 10 – 12 zile incep sa se formeze fructificatiile.3m/sec. ca o conditie obligatorie pen tru impanzirea amestecului de acoperire cu miceliul ciupercii cultivate. 1.straturile se usuca prea repede.In faza in care incepe formarea primelor fructifi catii. atunci se recolteaza toate ciupercile (lasand substratul negru ) si se aplica tr atamentul recomandat. cu pasteurizare naturala.In caz contrar. pe cat posibil. temperatura in localul de cultura se scade la 16 –18 ^C. se fac tratamente cu Forma lina 0. impiedicand astfel form area butonilor de fructificare (se distruge zona fructifera a miceliului). corelata cu temperat ura din local. care se vor combate cu Decis 0. Din momentul aparitiei ciupercilor.la pragul de 15-17^C (minimum 10-12^C si maximum 19^C).In perioada recoltarilor Temperatura aerului se me ntine. Alte lucrari ce se execu ta in perioada recoltarilor sunt: . Um iditatea relativa va fi mentinuta intre limitele de 80-95%.pana cand cultura se compromite i n totalitate (apar numai 2.5% -1%.6. tratamente preventive cu Formalina 0. Dupa ap roximativ 5 zilede la acoperire miceliul ciupercii incepe sa patrunda in amestec ul de acoperire.Aici intervine princip ala deosebire intre cele doua specii de ciuperci care se cultiva pe compost asem anator. Opusu l acestei situatii. Preventiv. Datorita faptului ca in sistem gospodoresc se utilizeaza c ompost clasic. intercalat. l a interval de 4 –5 zile . valoarea comerciala a ciupercilor recoltate. La interval de 3 zile. pier. nu se mai fac tratamente cu substante pesticide. practic. intre valurile de cultura.prin mentinera unei lumanari aprinse la suprafata stratului cu ciu perci –cand viteza de patrundere a aerului este sub 3 m/sec. Se continua stropirile cu suspensie de drojdie de bere. in concentratie de 0.c. care prezinta o actiune bactericida.2%. pe toata perioada recoltarilor.Tot in cazul unei ventilatii insuficiente.Acest lucru se veri fica. iar palaria ramane mica in diametru si se deschide prematur.5%. Nogos 0. Daca acest lucru se impune in mod absolut obligatoriu. Recolt area primelor ciuperci are loc dupa 18 –20 zile de la acoperirea straturilor si du pa 30 –34 zile de la insamantare.1 %.

Temperatura optima in localul de cultu ra se va situa intre 25-28^C.6. cu un randament mai ridica t situandu-se intre 25-30%. de culoare alba. negre). In primele 15 zile de la insamantare nu este obligatorie ventilatia dirijata. p ana la 80-100 zile. Tehnica recoltarii consta in desp rinderea prin rasucire. V entilatia va fi de 2-2 mc aer/ora/mp in primele 10 zile.2 –0.5-4 cm. Daca momentul optim al recoltarii a fost depasit. Concentratia in bioxid de carbon in localul de cultura poate fi de 0.6 –0. Stropitul hartiilor se face la 1-2 zile. Inainte de recoltare nu se fac stropiri cu apa. patate. velu mul . deaorece ciupercile s e smulg cu mult substrat.dezinfectat in mod identic. In cazul in care amestecul s-a terminat. 1. Ciuperca Agaricus eduluis este mai rezistenta la ata cul unor boli produse de virusuri.d.7% ( 600-700 g la 100 kg compost ). Locurile goale d upa aceasta operatie se acopera cu amestec de acoperire. fiecare val nece sitand 3-5 recoltari la intervale de 2-3 zile. Aceasta luc rare se executa acolo unde si daca este cazul. Lucra rea este absolut necesara. necesarul de aer va fi de 05.-1 mc/ora/mp iar umid itatea relativa a aerului de 95-100% . incluzand 6-7 valuri de ciuperci.murdarire. cu o functionare de 15 minute pe ora. iar cu mana stanga se ti ne buchetul pentru a nu se smulge cu totul. provocandu-se pierderi si depreciindu-se calitatea cel or recoltate. Daca intr-un buchet sunt mai multe c iuperci. se va face altul. Temperatura o ptima va fi dirijata intre 23-25^C (maxima in aer 38^C iar in substrat 40^C ). Recoltarea se intinde pe o perioada mai lunga. se scoate cotirul cu ajutorul cutitului. Incubarea. iar tratamentele preventive sunt identice cu cele aplicate a cesteia. Umiditatea relativa a aerului se mentine la 95-100%.7. prin patare. Pentru conservare. bacterii si ciuperci parazite. d eci mai ridicata de cateva ori decat la Agaricus bisporus. in momentul ajungerii la maturitate. 1. D upa ce s-au recoltat toate ciupercile din buchet. dupa aceeasi reteta. marindu-se treptat la 30 de minute si un necesar de 5-6 mc/ora/mp . cu mana dreapta. decat ciuperca Agaricus bisporus. Momentul optim al recoltarii corespunde apa ritiei velumului. Se va folosi acelasi am estec pregatit pentru acoperire. Grosimea amestecului de acoperire va fi de 3.3 %. Tehnica recoltarii Ciupercile apar in 5-6 valuri. in cantitate suficie nta pentru a ajunge pe toata perioada recoltarii de aproximativ 45 –50 zile. a ciuprecilor. ciupercile se recolteaza in faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm.Plivitul butonilor si ciupercilor bolnave (inmuiate. dupa fiecare recoltat. Particularitatile microclimatului pentru ciuperca Agaricus edulis In tara noastra este recomandata pentru sezonul cald tulpina ame liorata 303 de Agaricus edulis. recoltarea lor se face esalonat. Du pa acoperire. Operatia se executa cu varful unui cutit.urmata de stropit s au tratamente chimice. Odata cu a ceasta se scot si cotoarele sanatoase ramase de la recoltarea ciupercilor (se sc ot numai cotoarele care nu mai au butoni in crestere din aceste cotoare nu se ma i dezvolta ciuperci). Cultura clasica in sistem gospo daresc Pentru insamantat se foloseste o norma mai redusa de miceliu de 0. se executa dupa fiecare recoltare.

acizi organizi. Dupa ultimul recoltat nu se mai uda si se desfiinteaza cutura. care este celulozic (tare ) la maturitate.la bureti nu se consuma piciorul. insa. La temperatura de 10^C pot fi pastrati 10 zile. turba sau n isip. contin proteine. se afla si Pleurotus cornucopiae sau buretele co rnet. saruri minerale si altele. din valoarea lor comerciala. parte din fa milii si genuri diferite. glucide. avand avantajul ca in momentul folosirii pot resorbi apa. aceleeasi clase si aceluiasi ordin. Importanta cultiv arii lor consta in faptul ca substantele nutritive pe care le contin se realizea za pe seama unor materiale cu valoare energetica scazuta sau aproape nula.se rupe. Pentru ca ciupercile sa nu se murdareasca la recoltare. din punct de vedere sistematic. utilizand un compost clasic pe gunoi de cal. se dezinfecteaza in mod asemanator cu cel aratat la in fiintarii culturii.. fie se depoziteaza in vederea obtinerii de mranita.vechi. fac . La recoltare. ceea ce echivaleaza cu 4-5 k g carne de porc sau vita. Difera si ca alcatuire exterioara. recomandam ca taiera piciorului sa se faca de la baza impreuna cu postamentul micelian. fara a prezenta mirosul caracteristic al ciupercilor deshidratate. de pr eferinta pentru legume.1. mai ales. aproape toate vitaminele cunoscute. Lazile si sacii se spala si se dezinfecteaza in vederea refo losirii. un amestec constand din 150 kg rumegus obtinut din esente foioase. Astfe l. Buretii Pleurotus prezinta calitati importante pentru pastrare. c u pasteurizare naturala (in conditii de cercetare si nu numai ) s-au obtinut si 20-25 kg ciuperci/100 kg substrat sau de pe mp. Capitolul 2 CULTURA BURETILOR PLEUROTUS SPP 2.ciup ercile pierd din greutate si . se preteaza la uscare. Printre speciile noi de ciuperci comestibile introduse in cultura i n tara noastra. In schimb. tinuti in ambalaj din polietilena. Randamentul in cultura ciu percilor in sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat insamantat . dar se aseamana in ceea ce priveste valoarea alimentara. care aduc apor t in hrana omului de peste 1 kg substante proteice. Spat iul de cultura se curata. De asemenea. buretii raman curati. de culoare galbena si Pleurotus . palaria se deschide si incepe sa se rasuceasca si sa se inegreasca. fara pamant. paie de gr iu sau ciocalai de porumb poate produce aproximativ 30 kg bureti. Tinand seama de toti factorii enumerati mai inainte si respectand cu strictete toate conditiile de microclimat. Substratul uzat se scoate din local si poate fi f olosit fie ca ingrasamant natural pentru alte specii de plante de cultura.apartinand. alaturi de Pleurotus ostreatus sau pastravul de fag si Pleurotus florida sau buretele rosietic. Importanta culturii Buretii Ple ruotus sunt tot ciuperci comestibile ca si Agaricus sp.

Este apreciata pentru valoarea ei alimentara mare. Este curbat. In cadrul speciei Pleurotus cornucopiae.L.3. sub indrumarea regretatului Dr. Buretele cornet Face parte din MACROMICETE. Palaria . iar diametrul mic de 6-9 cm. Carnea este frageda.5 cm. adeseori spre varf anastomozate.Dintre acestea trei sunt comestibile. Vidra se datoreaza schimburilor de material biologic cu alte tari.81.7 cm. Are culoare alba. Se preteaza si pen tru conservat.5-2. I n tara noastra. Caracterizarea morfologica a ciupercii Palaria este infundibuliforma (in forma de cornet) avand un diametru de 3-20 cm.F.C. la in sertia cu piciorul. care creste de obicei sub forma de buchete. cu marg inile rasfrante in afara. asemanatoare valvelor cochiliilor de scoica.de catre autoare.Pleurotus sajor – caju – pastravul brun Din literatura de specialitate rezul ta ca nu creste spontan in tara noastra. Prima cultura de Pleurotus cornucopiae a fost obtinuta in anul 1983 la Ciupercaria Mogosoaia a I. Piciorul este prins excentric de palarie: nu ex ista o linie vizibila de demarcatie intre cele doua parti componente ale ciuperc ii. iar grosimea 0.la baza fiind alb paslos.s-a obtinut Tulpina 386-care s-a dovedit a fi cea mai productiva si cu o intrare timpurile in fructificatie .este lipsit de perisori. cu nuante mai inchise spre margini si mai deschise spre centru.cu valoar e alimentara mare si foarte mare. Originea ciupercii se situeaza in Extremul Orient. fara valoare alimenta ra. cu miros placut de pep ene verde. Aparitia ciupercilor se face in buchete de 2-40 indivizi. Genul PLEUROTUS. la exemplarele crescute in flora spontana si galben ca lamaia la Tulpina 386.Cl asa BASIDIOMICETES. Are c uloarea alb-murdar. Carnea din picior este fibroasa. cu suprafat a striata.formand o rete a cu ochiuri largi. Aceasta caracteristica este mai pronuntata la exemplar ele mature.celulozica. Culoarea este brun inchis spr e cenusiu.C. respectiv Japonia si China.Vidra. La baza este mai mult sau . Culoarea cuticulei variaza de la cenusie galbuie pana la galbuie alu tacee (culoarea pielii tabacite ). Prezenta lui in Colectia de ciuperci ma cromicete de la I. dar poat e apare si solitar . spre palarie.Cuticula este lipsita de perisori sau de resturi de val.2. alcatuite din 2-5 indivizi. Greutatea ciupercii se situeaza intre 10-50 grame . avand diame trul mare de 8-14 cm.L. avand inaltimea d e 2-5 cm si grosimea sau diametrul de 1. Horticultura/1983. mai subtire la baza si mai ingrosat spre palarie.F. cu usoara nu anta spre brun.prin a meliorare. de culoare alba.Dimensiunile v ariaza intre urmatoarele limite: inaltimea 4-8 cm. din acest gen au fost identificate patru specii si doua varietat i ale speciei Pleurotus ostreatus. P iciorul este mai scurt decat la celelalte specii de Pleurotus. Ordinul AGARICALES. Familia PLEURATACEAE. Este o ciuperca xilofaga..Mateescu N.sajor-caju sau buretele brun. fiind semnalata pentru prima data in revista Produc tia vegetala. 2. 2. Caracteristici morfologice Aspect general. spre deosebi re de partea superioara. Lame le sunt si formeaza o retea regulata in partea de jos.are forma asimetrica. unde formeaza o retea cu ochiuri largi. spre picior. Lamelele sunt inguste.

sere. in perioada lor de incubare si de crester e.Curatirea si dez infectarea spatiului de cultura Repararea. Amatorii de ciuperci care nu detin spatii de cultura isi p ot construi o mica ciupercarie dupa modelul prezentat anterior. Pe ntru relizarea unei culturi de bureti in sistem gospodaresc se pot amenaja si fo losi urmatoarele spatii:rasadnite.5.C.. pretandu-se la manipulari si conservare.iarna de 1420^C. p entru spatii care depasesc suprafata de 10 mp de cultura. Este glabru (lipsit de perisori ).20 m. la descrierea ci upercilor Agaricus sp. Substratul de cultura Substratul de cultura pentru bureti poate fi alcatuit din materiale cu un bogat continut celulozic sau din butuci de diferite esente l emnoase. magazii.8 Anale I. sa se poata mentine o te. cu miros de ciuperca.00-1. pentru a se putea asig ura iluminatul obligatoriu ). in spatii special construite si amenajate in acest scop. Mateescu N.L. 2. sa poata fi aerisit. soproane. 2. In productie Pleur otus sajor-caju prezinta cea mai inalta capacitate de impanzire a substratului c elulozic si cu grad ridicat de utilizare a surselor bioenergetice din paiele de grau. Carnea are culoare alba. Vol. Vidra ) a fost de peste 21 kg ciuperci la 100 kg substrat umed insamantat. mentinandu-s e o igiena riguroasa.4.4. hale.peratura cat mai constanta.5. Desi buretii. pri n amplasarea de tuburi fluorescente sau de becuri obisnuite. depozite de legume si fructe.mai putin curbat.F. cu o consistenta ferma. in functie de numarul de indivizi care cresc in buchet . puiernite etc. este n ecesar ca spatiul sa fie dezinfectat dupa fiecare ciclu de cultura.a. solarii. curatirea si dezinfectarea chimica a spatiului de cultura se executa in mod asemanator cu cea descrisa la ciupercile de balegar sau de strat.4 Spatiul de cultura Buretii se pot cultiv a in : sistem gospodaresc. grajduri. constructii vechi. care o caracterizeaza drept o specie de ciuperci subtropicala. 2.fie prin ventilatie libera (prin deschiderea usilor si fe restrelor ) in spatiile mici. Ciuperca are un caracter termofil. Potentialul de fructificare obtinut la noi (Ioana Tudor. In acest caz. Cond itiile pe care trebuie sa le indeplineasca spatiul de cultura sa se afle in apro pierea unei surse de apa potabila sau sa existe instalatie de apa in functiune. 1986. 2. folosind spatii mici existente si nefolosite. sunt atacati de mai putine boli si daunatori decat celelalte ciuperci.Substratul din materiale celulozice .a. fie prin ventilatie dirijata (cu ventilatoare ). sa fie luminat natural (prin ferestre ) sau artificial. sistem intensiv – industrial. chiar in interiorul spatiului respectiv (debitul de apa sa fie de 60-80 litri/mp /ciclu de cultura ). Aceasta distanta poate sa ajunga la 1.b. 2 . iar vara sa nu depaseasca 30^ C. din specii de foioase. se va tine seama de cerintele speciilor Ple urotus sp (distanta mai mare intre straturile de cultura.

a.2.Amendamentele sunt reprezentate prin: . Materiile prime intra in componenta substratului maruntite sau zdrobite. tarate de grau.3 iar. in functie de specificul zonei de cultura. precum si cele auxiliare.0 (acid neutru ). rumegus. Materii a uxiliare Materiile auxiliare reprezinta deseuri de la axtragerea uleiului vegeta l. ca substrat nutritiv de crestere v a fi tratat intr-un capitol separat. in proportie de 5-6%. poru mb. 2. paie de lucerna uscata. ca o smantana ) Ind iferent de reteta folosita. se pot folosi: paie de grau.Retete de substrat de cultura Retetele de substrat pentru cultivato rii din mediul rural (16 ) sunt redate in tabelul nr.b. Mater iile auxiliare reprezinta 5-30% dintr-o reteta de substrat celulozic si nu sunt obligatorii. hartie si bumbac. ca amendament se foloseste unul singur. 2. ovaz. 2. sroturi de soia se folosesc in scopul imbunatatirii s ubstratului in proteine. Materialul lemnos. astfel ca reactia (pH-ul ) substratului insamantat sa fie cuprinsa int re 5. Aceasta nu inse amna ca un cultivator din mediul rural nu poate folosi o reteta recomandata pent ru mediul urban si invers.a. Recomandam ca toate semintele sa se transforme in uruia la. Pentru 100 kg material dezinfectat si stors se folose sc 5-6 kg furajera sau o cantitate de 2 litri de var stins de consistenta smanta nii.puzderie de in si canepa. Trecerea cu vederea a acestor defecte poate duce la compromiterea partiala sau totala a culturii de bureti .5. trebuie pastrate la l oc uscat. pentru cei din mediu l urban (16 ) in tabelul nr.var stins (sub forma de pasta. fa sole. talas .iar cele mucegaite sau innegrite nu se folosesc. silvicultura. altfel existand posibilitatea sa incolteasca in substratul de cultura.0-7.materii auxiliare . a. cate 2-3 intr-o reteta si reprezinta 75-80% din total sau singure. in functie de . de la fabricile de chibrituri.Acest substrat contine : .amendamente. Astfel.a. vreji de soia. iarba d e marar. industria textila si a prel ucrarii plantelor medicinale. Toate aceste materiale. scoarta si frunze de foioase. malai.1 Materiile prime Sunt reprezentate de deseuri celulozice provenite din agricu ltura.5.ferite de precipitatii. Precizam ca la alcatuirea acestor retete am avut in vedere materialele care pot fi procurate in mediul respectiv. 2.materii prime .4.5. Pregatirea substratului de baza din materiale celulozice Pregatirea materialului se face intr-o hala acoperita si pr evazuta cu pereti mobili pentru inchidere sau deschidere. orz sau orez. Acestea pot fi folosite combinat. scoarta de rasinoase. mazare si rapita. industria prelucrarii lemnului. 2.carbonat de calciu (CaCO3 sau creta furajera ) .4. Semintele de orz. ciocalai si tulpini de porumb. pentru a putea retine apa si a crea spatii de aerisire p entru miceliul introdus la insamantare .5.5. Ele trebuie sa prezinte culoarea lor specifica si sa nu fie mai vechi de un an .3.

imbibare sau umectare . Paiele de grau. 10 din mediul urban. dar inainte de a fi um ectata sau imbibata se scarmana cu mana si se scurteaza astfel suvitele. omogenizare ( amestecare ). racire . aprecierea calitatii . 2. Puzderia de in si canepa se foloseste ca atare. Trebuie avut in vedere ca pentru a obtine o cantitate 100 kg substr at celulozic pentru insamantat avem nevoie de aproximativ 30 –50 kg material initi al uscat.zdro bire sau macinare . zdrobirea sau macinarea Recomandam ca aceste operatii sa se execute la formarea amestecului.insamantarea.2.20-25 kg puzderie . de abur sau apa fiarta.1 Ma runtirea. si nu inainte de depozit are. separat pentru fiecare material. rapita etc. Vrejurile de soia . vom cantari urmatoarele materii prime si auxiliare: . 2. Exemplu: pentru a obtine 100 kg material de insamantat. sau cu furca. a unei surse de apa.anotimp.fasole . Se amesteca intre ele ( cu mana ) pentru cantitati reduse.10-12 kg coji de floarea-soare lui . Ciocal aii si cocenii de porumb se maruntesc la dimensiunea de 0. lopata ori cu greifer.5. . administrarea amendamentelor .3 Imbibarea sau amestecarea .8-10 kg deseuri de bumbac .5. Par doseala spatiului trebuie sa fie betonata . se zdrobesc prin batere cu furca.b.b. pentru can titati mari.5. pentru ca se pot amesteca intre ele de diferite cauze si este greu apoi sa fie separate si cantarite. se zdrobesc si se maruntesc in gospodarie cu ciocanul sau cu alta unealta. Deseuri le din plante medicinale si aromatice nu necesita nici o pregatire inainte de im bibare. . Pentru cantitati mari se desfac bal otii si se trece peste ei cu rotile unui tractor sau a altui utilaj greu.mazare. orez sau lucerna se toaca la dim ensiunea de 2-3 cm sau se zdrobesc cu furca.transportul si asezarea in ciupercarie sau in camera de incubare .5 –2 cm cu ajutorul unei mori sau cantitati mici. dezinfec tare termica . scurgere sau stoarcere. In vederea insamantarii. .repartizarea in recipienti . Omogenizare (amestecare) In vederea executarii acestei faze teh nologice se alege mai intai reteta dorita. Spatiul de pregatire trebuie sa fie amplasat in ime diata apropiere a ciupercariei. cantarire . dupa care se trece la cantarirea lor in stare uscata. in functie de materialele procurate.b. Coaja sau scoarta de copac se maruntesc la dimensiunea de 0 . orz.sau intr-o incapere.4-5 kg malai 2. utilizand rete ta nr. materialele trec printr-un flux tehnologic care parcurge urmatoarele etape : maruntire.5-2 cm.

pentru mentinera materialului in apa. trebuie avut in vedere sa nu se depaseasca temperatura mentionata. o inclinati e de 2-3 grade. butoaie sau in alte vase existente in gospodarie. In sistem gospodaresc. cu doua bazine colectoare a apei.tasandu-se. Recom andam unul din cele trei procedee cunoscute: direct pe flacara. Cantitati mari de materiale se dezinfecteaza cu abur presiun e. pentru ca atunci materialul se sterilizeaza si se distrug microorganismele utile uncubari i si cresterii miceliului. . ca si in cazul pregatirii compostului pentru ciuperca de balegar. Daca apa de udare nu se refoloseste (materialul se spala ) se ajunge la sca derea productiei de bureti cu 3-5 kg la 100 kg recoltare.5. timp de 3-4 ore. materialele se uda in straturi succesive. pentru ca ntitati mici de substrat. . D ezinfectarea termica Se aplica in scopul distrugerii florei si faunei daunatoare . poate duce la intrarea in fermentatie a materialului. a vas ului.Cu abur sub presiune. izolati. La executarea acestei faze tehnologi ce.cu intervale intre ele de circa 20 cm. Usa se inchide ermetic. C and se face umectarea cu furtunul. ceea ce este total neindicat). este o etapa obligatorie si se face cu apa fiarta sau cu abur fierbinte. 2. Pentru cultura intensiva (cantitati mari de materiale si in flux continuu ) operatia se executa pe o suprafata beto nata. Imbibarea dureaza 24 de ore.la a sezare (in grosime de circa 20 cm). un gratar pe care se pun greutati. Se amesteca continuu. Nu se prelungeste imbibarea sau umectarea deoarece.cu g rosimea de 40-50 cm. in sa numai pentru cantitati mici de materiale. apa recircula (se foloseste din nou pentru uda t ). tinand seama ca la gura vasului temperatura este mai scazuta fata de partea de deasupra flacarii. Es te de preferat ca iarna sa se foloseasca apa calda iar vara apa rece. cu ajutorul unei pompe. Apa nu trebuie sa firba (sa atinga 100^C. masurand in permanenta temperatura apei cu t ermometrul. Dezi nfectarea se face cu multa atentie. suprapuse.prin mentinerea materialului timp de 3-4 ore la ace asta temperatura sau avand temperatura de 55-60^C si mentinand materialul 20-24 ore.4. Un bazin din beton. pentru patrunderea aburului. Suprafata trebuie sa prezint e. amplasate la capete. Se amesteca si se taseaza de cate va ori. Aburul se injecteaza intr-o camera special amenajata si nu direct in materi alul celulozic.In momentul atingerii temperaturii d e 90^C se opreste focul si se reaprinde cand temperatura a scazut sub 75^C. prin asezarea unui vas rezistent direct pe flacara. Totodata. Din acest e bazine. un material steril este rapid infectat de a gentii patogeni daunatori culturii ciupercilor. cazi. cu abur sub pres iune sau cu apa fierbinte.sau se repartizeaza in lazi din lemn. pentru ca umectarea sa fie u niforma si suficienta. cu suprafata de 10 mp. udand cat mai des in decursul celor 24 ore. O astfel de camera este prevazuta cu pereti grosi din beton. prin udarea cu furtunul si recircularea apei. avand temperatura de 80^C.Se executa in bazine. cu inclinare de 10^ iar inaltimea marginilor –a peretilor –de c irca 50 –60 cm. se recomanda dezinfectarea termica cu apa fierbinte la 80^C.b.Direct pe flacara.mai al es in sezonul calduros. Materialul in interiorul camerei se asaza in vrac (gramada).pentru a rezista la temperatura rid icata si umiditate. . asezandu-se deasupra bazinului.

Daca acest proces se intampla (constatat prin miros nepla cut.iarna este suficienta deschiderea usii camerei de dezinfectare pentru 10-15 o re. tarate. Cantitatile mari de material. Scurgerea sau stoarcerea Materialul dezinfectat in apa fiarta se scoate si se lasa la scurs. 2.se pune in compost pentru Agaricus sp.6. Atentie! Puzderia de in si canepa trebuie stoarsa foarte bine – uneori se recurge la stoarcerea in mana a suvitelor – ca la storsul r ufelor.acru).mai ales noaptea. Pentru racire. Operatia se poate executa si cu un tasator confectionat special. sau se poate tasa cu scan duri pe care se amplaseaza diferite greutati. materialul se v a cantari dupa ce s-a racit. nici la fiert. Umiditatea materialului se incearca cu mana ca la compostul pentru Agaricus sp. in functie de cantitatea de material. Intr-un cazan sau butoi din ta bla sau lemn se introduce materialul maruntit. deasemenea. Ce a de-a treia metoda de dezinfectare termica imbina intr-o singura operatie faza de umectare cu cea de dezinfectare.7. 2. Cantarirea materialului In ve derea respectarii cantitatii optime de amendament si de miceliu. pentru cantitati reduse de materiale.). pentru a nu pierde caldura. Vara oper atia de racire trebuie facuta rapid. In scopul reducerii consumurilor energetice (fara dezinfectare termica) s-a studia t si definitivat tehnologia culturii buretilor pe substrat format din puzderie d e in si canepa si pe deseuri din industria prelucrarii plantelor medicinale si a romatice.isi maresc greutatea de 2-3 ori. omogenizat si cantarit.De regula aceste materiale. deoarece componentele care au intrat in alcatuirea retetei absorb apa in proportii diferite. astfel incat temperatura de 60^C sa fie mentinuta timp de 24 ore. Aceasta operatie se executa chiar daca s-a facut si la materialul initial uscat. Aceasta se practica.5. Din cand in cand se mai completeaza cu apa fierbinte. pentru ca substratul sa nu intre in fermentatie. iar peretii exteriori se protejeaza cu patur i. . nu se pot adauga in reteta d e substrat celulozic. care au fost dezinfectate cu abur. iar peste el se toarna apa fierbinte la 60 grade Celsius (trei parti de apa la o parte de material). carpe. tarate. S e lopateaza pana cand in interiorul lui temperatura ajunge la 24-26^C.se scot din camera respectiva si se intind pe o suprafata curata si dezi nfectata in prealabil cu o solutie de Formalina 2% sau sulfat de cupru (CuSO40)piatra vanata 5%. Pentru racirea acestui materi al. pe o suprafata curata. in sistem g ospodaresc.b. etc. nici la imbibare – umectare. Aceste materiale s e oparesc separat cu putina pa.in procesul de pregatire.5.materialul nu se mai poate insamanta.5.Vasul se acopera. malai.b.Inainte de asezarea materialului la dezinfectarea cu aburi se poate adauga subst anta proteica umezita in prealabil: sroturi. dandu-i-se alta intrebuintare (d e exemplu.5. .Cu apa fierbinte. deoarece odata c u scurgerea si stoarcerea materialelor ele s-ar pirde in apa.b. stratul trebuie sa aiba grosimea de 25-30 cm. Racirea materialului O cantitate mica de material se raceste ma i usor prin intoarcere. dupa acelasi regim de dezinfectare termica si se adauga in retea inainte de aplicarea amendamentelor. 2. tinand cont la ¼ din capacitatea vasului sa fie lasat gol pentru imbib area materialelor. Materialele bogate in proteine:sr oturi. uruiala din diferite seminte.

10. -azot total –0.u.pen tru ca se distruge bifa lui de pe semintele pe care a crescut. Deasupra lazilor sau a stratului plan se pune folie din polietilena curata.5.9.2. recipientii sunt dusi in ciupercarie sau in camere de incubare ( acolo unde exista). Materialul celulozic cantarit se pune in apa. Se repartizeaza apoi miceliul. larve.b. -strans intre degete. calitatea amestecului celulozic se apreciaza astfel: -sa nu prezinte miros greu. pentru a se preintampina evaporarea apei. Cantitati mici de material pot fi insamantate si intr-o lada cap itonata cu folie de polietilena sau direct jos. deci se repartizeaza o can titate de 8-12 kg substrat.b. -culoarea sa fie ca t mai apropiata de cea avuta initial. Norma de amendament este de 5-6% iar cea de miceliu de 3-4%. -continutul in apa –65-75% (optim 70-72% ). in sistem g ospodaresc.). Du pa insamantare. transparent. in functie de capacitatea recipientului. Cazile pot fi confectio nate si din lemn tras la rindea. Lucrar ea se executa in cazi sau bazine de diferite capacitati.Repartiz area in recipienti sau direct in strat plan Daca stelajul.sa se vada ca musteste apa. deoarece eventualele i nfectii (mucegaiuri) apar si se pot observa in primul rand pe miceliu. respingator.recomandam sa se efectueze urmat oarele analize fizico-chimice-in cadrul unui laborator de Agrochimie: -ph-ul – 5-7 .7-1. Dupa pres ararea”controlului”. Daca se fol osesc saci. lada sau cosul utiliz ate sunt rare la impletitura acestea se capitoneaza cu folie de politilena. pe o folie de pol ietilena. pentru a preintampina fenomenul de autoincingere (temperatura sa nu depaseasc a 29-30^C in substrat). de asemenea cantarit. nematozi). asa-numitul “miceliu de control”. Pentru micii cultivatori. Sacii se . fara daunatori (carieni. pe pardoseala. 2. se imprastie deasupra cre ta sau var (pasta) si se amesteca bine cu lopeti din lemn. Daca miceliul prezinta bolovani (aglomerari din mai multe seminte de g riu sau orz) se desfac usor cu mana. iar pe deasupra se presara putin miceliu (5-10% din can titatea cantarita initial). acru.8 Aprecierea calitatii substatului Pentru unitatile care executa o suprafa ta mai mare de cultura a buretilor Pleurotus sp. In vederea unei bune amestecari nu se recomanda insamantarea si aplicarea amendamentului unei cantitati mai mari de 100 kg mate rial celulozic la o transa.5.sacii se leaga la gura. pentru a se putea observa cu usurinta event ualele infectii. 2.b. nu se suprapu n. (din care se retine 10% pentru control) si din n ou se amesteca. recomandam ca acestia sa fi e din material incolor. -strans in mana sa apara picaturi. un pai sau alt fragment. Administrarea amendamentului si i nsamantarea Aplicarea amendamentului se face concomitent cu insamantarea. acestia se asaza lasand distante de 10-15 cm intre ei.3%mg/100 g s. Daca pentru insamantare se folosesc saci din polietilena.5. Gros imea amestecului celulozic sa nu depaseasca 25-30 cm. si vor fi asezati pe stelaje sau direct pe pardoseala. Nu se freaca miceliul prea tare in mana. Dupa repartizarea substratului insamantat in recipienti se taseaza bine cu mana.

ca si cel de substante proteice. Continutul de celuloza din agricultura. Norma de miceliu a fost de 4%. subst ratul insamantat se transporta in ciupercarie cu ajutorul unor vase curate. In procesul tehnologic de pregatire a s ubstratului se elimina tocarea sau maruntirea si dezinfectarea termica. cu .perforeaza in prealabil (cu o preducea). de care treb uie sa se debaraseze prin evacuare si incinerare. Se i ntinde in strat gros de 20-25 cm. avand un diametru de 1-2 cm. Trensportul recipientilor insamantati i n ciupercarie sau in camera de incubare se face concomitent cu insamantatul.09 pe tot teritoriul tarii.Mateescu. rezultand un beneficiu de peste 5 ori mai mare fata de tehnologia clasica. Puzderia de in si de canepa poate fi. rezulta din prelucrarea mararului prin distilare fractionata. la intreprinderile de plante medic inale. cercetarile noastre s-au orientat spre noi resurse. utilizata in cultura ciupercilor Pleurotus de c atre cultivatorii care locuiesc in apropierea topitoriilor sau a filaturilor de in si canepa. respectiv autoclavare in faza de inflorire. Productia obtinuta a fost de 15%. intercalat. deci. este mai r idicat. In scopul reducerii pana la eliminare a acestor consumuri. pentru extragerea uleiului volatil. se omogenizeaza cu amendament in aceeasi proportie ca la tehnologia clasica . Aceasta reprezinta un reziduu inutilizabil pentru filaturi. N. pe baza de reziduuri si anume pu zderia. fiind formata din lemn. iar dupa insamantare. cunoscute in industria prelucrarii plantelor medicinale sub nume de “iarba de marar”. dupa cantar ire. In mod special.Din 650 kg de puzderie s-au obtinut 2000 kg substrat. ieftine si fara consumuri insemnate in procesul de pregatire. Operatia de prelucrare a mararului se desfasoara in perioada 1.1987). 2.Tehnologia de cultura a bure tilor pe puzderie de in si canepa In vederea transformarii materialelor celulozi ce in substrat nutritiv de cultura.7. Se taseaza puternic. Toate ciupercile obtinute s-au dezvo ltat normal in conditiile existente de solar. puzderia care rezulta reprezinta 015%. prin tehnologia clasica se consuma o cantita te apreciabila de energie si carburanti. Ciupercile Pleurotus poseda un echipament enzimatic cu ajutorul caruia sunt capabile sa asimileze hid ratii de carbon din substrat. se imprastie miceliul de control si se acopera cu folie din polietilena. Prin operatia de filare a fibr elor. maduva si f ibre rezultate din tulpinile si inflorescentele plantelor. Pentru asezarea in strat plan. Tulpinile de marar. Perforarea sacilor ajut a la aerisirea miceliului in timpul incubarii si la eliminarea apei de mentaboli sm (rezultata din cresterea miceliului). Astfel. pe la nga economia de materiale si energie (Ioana Tudor. s-a obtinut un sub strat pentru cultura ciupercilor Pleurotus spp. se stoarce. se destrama cu mana (se afaneaza) si.acestia se feresc de insolatie. Orificiile sunt repartizate la o distan ta de 12-15 cm. materialul in greutate de 20 kg s-a introdus in saci din polietilena transparenti si perforati.Tehnologia de cultura a buretilor pe deseuri din plante medici nale Prin valorificarea corespunzatoare a unor deseuri din industria prelucrarii plantelor medicinale si aromatice s-a cercetat capacitatea de impanzire a micel iului si de fructificare a ciupercilor Pleurotus ostreatus pe substrat din tulpi ni de marar si leventica.07-15. Puzderia se imbiba cu apa. 2.6. Tupinile de marar.

sau pe butuci detasati. energie electrica). cires. nemaiavand alta intrebuintare. pana la insamantare.. Folosind pentru cultura ciupercilor aceasta cantitate de deseuri din industria plantelor medicinale si aromatice ar putea rezulta.5 miliarde lei la un randament de 15 kg ciuperci la 100 kg material insamantat. care. inainte de a fi f olositi drept combustibil. prun. respectiv ciuperci saprof ite si daunatori. salcie etc. la statiile de extractie se executa 4 pana la 6 autocl avari. tulpinile rezultate avand umiditatea corespunzatoare nu s-au mai imbibat ci numai s-au tocat la dimensiunea de 1-3 cm. Tulpinile de marar si de lavandula rezultate dupa distilarea fracti onata reprezinta un material liber de agenti patogeni. Se pot folosi si butci proveniti din pomi fructiferi (unde se i veste cazul) cum ar fi: mar. 2. carpen.lungimea de 70-120 cm.8. me steacan. tulpinile de marar sterilizate sunt depozitate pe un te ren betonat si pregatit pentru eliminare. Miceliul impanzeste (cre ste) mai rapid intr-un lemn de esenta moale decat in cel de esenta tare. valorificate la pretul actual. Se elimina par tile putrede. nuc etc. S-a adaugat 6% carbon at de calciu si 3% miceliu pe suport granulat. ar permite realizarea unui veni t de peste 1. fag. castan etc. fata de 1-2 ani pe cele cu lemn moale. in cursul unui an . Procesu l de industrializare ca planta medicinala a lavandulei pentru extragerea uleiuri lor volatile. Zilnic. 2. Autoclavele mobile au capacitatea de umpl ere de 1 000 kg “iarba de marar”.8. fapt care permite si folosirea combinata a celor do ua deseuri. Astel. in final. salcam. Insamantarea b utucilor. la temp eratura de 100^C. in crestere. iar regimul termic cu abur dureaza 46 ore. si din esenta tare: stejar. Dupa autoclavare. in martie-aprilie. Butucii detasati se taie din padure in perioada februarie-martie si se prot ejeaza impotriva uscaciunii. fra sin. indiferent de esenta de lemn folosita sau de metoda utilizata. fara consumuri energetice (abur. cele groase se pot folosi. minimum 300 t de ciuperci Pleurotus. sunt introduse la distilarea fractionata si sunt transpor tate in vrac la statiile de extractie. Daca butucii nu s-au pastrat corespunzator si sunt uscati. mai ridicata pe esentele tari si invers si dureaza 3-4 ani. Se sectioneaza la o lungime de 4050 cm si diametrul cuprins intre 20-40 cm. Alegerea materialului lemnos Se intrebuinteaza pentru insamantare butuci din urmatoarele specii de esenta moale: plop.apoi se pot lasa la scurs. se face primavara. si din amestecul de tulpini de marar si lavandula in proportii egale. tocarea reprezen tand singura operatie tehnologica inainte de insamantare. insa.Productia obtinuta este. Lemnul se fasoneaza de ramuril e laterale. Variantele executate au aratat ca se poate realiza un suport de crestere pentru ciupercile Pleurotus spp. visin.a. tei. 300 t deseu autoclavat. inainte de insamantare se imbiba in apa timp de 24-36 ore. par. se desfasoara la fel ca la marar si rezulta. cand incepe sa circule seva (pentru cei pe radaci na). pentru a fi usor de manipulat. competitiv cu fie care material luat in parte. . Insamantarea butucilor din diferite esente lemnoase Metoda est e folosita mai ales in cadrul Ocoalelor silvice si consta in insamantarea cu mic eliu a trunchiurilor vii. astfel ca fructificarea apare din primul an pe esentele moi si in cel de-al doilea an p e esentele tari.

iar capatul de jos al butucului se introduce in nisip ume d. Metoda prin orifici i. de-a lungul butucului. in septembrie. Dupa cantarirea butucul ui se calculeaza cantitatea de miceliu de 4% din greutatea lui.pentru ca butucii sa nu se usuce. din care duoa pa rti se pun pe capatul butucului. Dupa umplere. iar 130g se aseaza sub butuc la incubat. Inainte de asezare a butucilor se pregateste santul astfel: se umezesc peretii si fundul santului.Inocularea butucilor Se practica trei metode de inoculare: prin rondea in pana in orificii Metoda prin rondea detasata. apoi se asaza butucii vertical. tot cu ajutorul unui cui. ramanand mai mult pentru a se pune la uncubat sub butuc. la o distanta de 20-30 cm.8. unul langa altul . Exe mplu:pentru un butuc de salcam cu dimensiunile de :50 cm lungime. ventilatie. avand distanta intre ele de circa 10 cm. Deasupra scandurilor se realizeaza. Orificiile se executa intercalat. deschizan du-se cu grija un capat al santului. in gros ime de 1-2 cm. De-a lungul unui butuc se fac 5-6 despicaturi in pana. Asezarea butucilor la incubat Incubarea b utucilor are loc intr-o perioada de 6 luni. din cr engi mai groase. 2.fara spatii intre ele. utilizand aceasta metoda nu se poate introduce in orificii tot micel iul calculat.d aca se prezinta uscati. sau rumegus de lemn. la interval de o luna. Se aseaza pe fundul lui un strat de nisip jilav. La suprafata. peste care se pune un strat de paie de c irca 10-15 cm grosime. se sapa rigole pentru scurgerea apei din precipita tii.in functie de numarul de butuci. iar la sfarsit un strat de pamant gros de 15-20 cm.octombrie. La unul din capetele butucului se detaseaza cu un fierastrau o rondea cu grosimea de 3 cm. cu ajutorul unui bur ghiu.8.b. in pamant. Metoda prin pana. in care se introduce miceliul. care se men tine tot timpul umeda. care se acopera cu o folie din polietilena perforata. sant ul se acopera.2. se ia temperatura si se acopera imediat. lumina ). sprijinite pe marginile lui. latimea de ap roximativ 1 m. mai intai cu un rand de scanduri asezate orizontal. La circa 30 de zile de la scoaterea de la . care se inierbeaza cu gazon. in sant. In jurul santulu i. unde se sapa un santtg cu a dancimea de 60 cm (mai adanc cu 10 cm fata de lungimea butucilor). Peste acesta se fixeaza pana de lemn. Ac est gazon va fi mentinut umed. Periodic. din care 270 g se pun sub rondea. 15 cm diametru si greutatea 10 kg se va folosi o cantitate de miceliu de 400 g. iar lungimea. de asemenea umezit. peste care se fixeaza rondeaua cu 1-2 cuie. asigurand conditii de microclimat s pecifice buretilor care au fost inoculati (umiditate. Daca se constata ca sunt putin cam deshidratati. iar diametrul fiecaruia de 1-2 cm si adancimea de 2-3. Se are in vedere la asezare sa nu fie spatii mari intre ei. intr-un sant de incubare. Se alege un loc ferit de insolatie si de inundatii. Se presara miceliul reti nut (o parte din cel calculat). Sa ntul se deschide definitiv dupa 6 luni. miceliul se protejeaza cu vata curata. o coama in doau pante.c. Se scoate rumegusul si se introduce miceliul granulat pana se umplu orificiile. se verifica incubarea butucilor. se infasoara in hartie. cand butucii s e scot si se asaza intr-o camera de cultura. De me ntionat ca. cu adan cimea de 3-4 cm.

Incubarea mice liului in substrat nutritiv incepe din a doua zi de la insamantare. pus deasupra recipientilor.Cea de a duoa deosebire co nsta in aplicarea socului termic de frig. care va fi tratat separat. Substratul impanzit (alb). Pe lemnul de esent a tare cultura dureaza 3-4 ani iar pe cel de esenta moale 1-2 ani. Daca temper atura este mai redusa. temp eratura in localul de cultura trebuie sa fie mentinuta la 20-22^C pentru Pleurot us ostreatus si de 24-26^C pentru celelalte trei specii de bureti (Pleurotus flo rida. chiar si la 15 zile (Pleurotus ostreatus-T. prin apariti a unui puf alb in jurul bobului de grau sau orz. se asaza miceliul pe sectiune. direct in padure. avand forma sacului sau a lazii in care a fost asezat. Randamentul total este de 20-30 kg bureti la 100 kg lemn inoculat.08% la Pleurotus ostreatus si 0.incubat se poate recolta primul val de bureti. incubarea intarzie si exista pericolul aparitiei diferite lor infectii. Incubarea dureaza 15-20 zile si este finalizata cand intreg substr atul nutritiv celilozic este compactizat si de culoare alba. prin aceasta miceliul se distruge in totalitate. Ac est proces se observa la cultura in saci prin folia din polietilena sau la micel iul de control. mentinuta prin umezirea pardoselii si a peretilor. iar in cazul folosirii unei tulpi ni precoce. pe care este fixat miceliul. Ventilatia este absolut obligatorie si trebuie sa asigure 6-7 schimburi de aer p e ora la Pleurotus ostreatus si 8-10 schimburi la celelalte specii (fiind corela ta si cu temperatura).9. Pleurotus sajor-caju si Pleurotus cornucapiae).9. sau in siste m intensiv in 1-2 camere speciale pentru acest scop. Umiditatea din substrat este suficienta pentru cresterea miceliului. prin orificii sau numai pe deasupra. In esenta. se compacteaza astfel incat se poate scoate d in sac sau din lada si el isi pastreaza forma. In perioada incubarii. Umidita tea relativa a aerului va fi de 75-80%.obtinand astfel un dublu avantaj: primul – recolta de bure ti. 2. In aceasta faza nu se uda.a. Aceasta metoda este folosita in distrugerii buturugilor. acesta este una dintre cele doua mari deosebiri dintre aceste specii. Lumina nu este necesara in aceasta faza decat pentru cutivatorul . In acest rastimp substr atul se bricheteaza(se intareste). Impot riva insolatiei se acopera cu crengi si frunze.03% la celelalte specii. iar al doilea economie de forta de munca pentru scoaterea lor. Incubarea este perioada cuprinsa int re data insamantarii si aparitia primelor fructificatii. li se imp rospateaza taietura sau se fasoneaza astfel ca sectiunea sa fie neteda si plana. care se protejeaza prin legare cu o folie.Conditii de microclimat dupa insamantarea ciupercilor Pleurotus spp 2. Incubarea poate avea loc direct in ciupercarie. Daca exist a pericolul deshidratarii brichetelor (in sezonul cald) atunci nu se indeparteaz a ambalajul si cresterea si recoltarea se desfasoara ca atare. Concentratia in bioxid de carbon (aer viciat) nu trebuie sa depaseasca 0. se numeste bricheta. Buturugile nu trebuie sa fie putrede. 421). Insamantarea cu miceliu poate fi aplicata si buturugilo r pe radacini. aparitia bure tilor facandu-se primavara si toamna. fiind una din greselile mari care se mai practica de catre cultivatorii particulari neinitiati.

9.Socul termic Socul te rmic negativ este obligatoriu la specia Pleurotus ostreatus si se manifesta prin scaderea temperaturii cu 8-10^C. Zidul poate fi facut si din lazile continand brichete. In anii ’80. incubarea si stropeste.2 m). 426 si hibrizii 435. 2. Zidul din brichete este format din 3-4 randuri de brichete scoas e din lazi suprapuse. ingrijirea culturii.c. Buretii vor apare la suprafata brichetelor.436 si 438 de Pleurotus ostre arus.10. Odata cu aparitia primelor fructificatii apare si factorul lumin a. obligatoriu la toate cele patru specii de bureti. Nu se scot brichetele din lazi sau saci si nu se stranga folia de pe straturile plane insamantate.10.care verifica temperatura. sau mentinerea in local a un ei temperaturi de 4-5^C. altfel se inhiba cresterea prin concentratia mare de bi oxid de carbon. mai ales. la circa 3 saptamani de la insamantat si are drept scop grabirea si diferentier ea fructificatiilor. Graba nejustificata de a scoate bricheta face ca substratul sa se usuce – se deshidrateaza. timp de 3-4 zile. care se pot cultiva si in localuri cu temperatura ceva mai ridicata. prin asezarea lazilor sau a brichetelor.Asezarea brichetelor Lucrarea se executa dupa aparitia butonilo r de fructificare si consta in scoaterea brichetelor din saci sau lazi si asezar ea lor in diferite moduri.10. se poate lega cu sarma si bricheta din fiecare l ada. Zidurile pot fi si duble. astfel: zid de brichete stalpi din brichete lazi cu b richete 2.b. prezentand doua fete. legate intr e ele. Dureaza 5-10 zile . rezemate de peretii localului de cultura si fixate de aces tia prin sarme si cutie. Astfel. 2. recoltat si. Prin obtinerea unor hibrizi intre Pleurotus ostreatus si Pleurotus florida s-a reusi t eliminarea socului termic in cultura acestora. Ventilatia va functiona c a si la faza precedenta. 2. timp de 7-8 zile. . care are drept scop folosirea optima a spatiului de cultura si dispo nibilitatea ambalajului in vederea refolosirii. apoi se distruge dupa cateva stropiri. cultivatorii pot solici ta miceliul din tulpinele 421. Pleur otus florida. pana cand nu apar butonii de fructifi care. Se executa fara a fi indepartata folia de pe brichete.8-2. asi gurarea iluminarii optime la toate nivelele. Maturarea miceliului s au inductia fructificarii Perioada cuprinsa intre sfarsitul incubarii si apariti a primelor fructificatii se numeste faza maturarii miceliului. fixata in pardoseala (cu inaltimea de 1. Pentru o buna siguranta. 2 . Se executa dupa maturarea miceliului. in functie de specie. Stalpii se construiesc din brichete formate in saci si constau din suprap unerea a 4-6 bucati asezate direct pe pardoseala localului de cultura sau prin s uprapunerea unui numar de 5-6 brichete care se infig intr-o tepusa metalica sau din lemn.9.ciupercaria Mogosoaia practica biloanele. Pleurotus cornucopiae si Pleurotus sajor-caju nu necesita soc term ic negativ. in cultura buretilor.b.a. trebuie avut grija sa se lase sp atii sau alei pentru circulatie. duoa cate doua. Indiferent de modul de asezare.

25-30 zile. In con ditiile de lumina insuficienta. basodiofructul se rasuceste se inmoaie si se inchide la culoare. Concentratia excesiva de bi oxid de carbon poate compromite cultura. aproape plata. solarii. balcoane si soproane inalte. pe o adincime de 5-10 cm. carpoforii prezinta un aspect anormal. se schimba pozitia brichetelor.11. precum si de componenta si rigurozitatea dezi nfectarii termice a substratului. dupa care apare alt val. la Pleurotus ostreatus. de culoare alba. cu o viteza a aerului maxima admisa. Momentul optim de recoltare este atunci cand b asidiofructul – palaria – este deschisa. Un buchet poate fi format din 2-3 pana la 15-20 si chiar mai multi carpof ori. in greutate de pana la 1 kg. cu palari a mica. Tubulatura ventilatiei este asemanatoar e cu cea descrisa la ciuperca de balegar. cu tot cu substrat. in sere. sau mai tarziu. in cazul tulpinilor precoce si a hibrizilor.nu se mai dezvolta. Buretii apar mai rar izolat si mai frecvent in buchete. de asemenea. Produtia obtinuta pe intreaga perioada de recoltare va fi de 15-30 kg bureti la 100 kg substrat insamantat. se recomanda o ventilatie puternica a sp atiului de cultura si o stropire cu apa inainte de recoltare. Iluminatul artific ial se va asigura timp de 10-12 ore/zi. sau artificiala – in celelal te spatii de cultura inchise. iar locul respectiv se tamponeaza cu solutie de Formalina 0. Alergii produse de bureti Pentru a preveni fenomenele alergic e la muncitorii care recolteaza bureti. Daca concentratia in bioxid de c arbon ajunge la peste 0. piciorul se alungeste.5% ca si la ciupercile Agaricus sp. cea artificiala venind ca o suplimentare a celei naturale.3 m/sec. Recoltarea poate incepe dupa 15-20 z ile. expusa aerului.Aceasta se va realiza cu tuburi fluorescente de 45W amplasate la 2-3 m distanta.palaria devine ca o palnie. ce le din lada. Poate fi insa si o combinatie intre cele doua surs e. Lumina este un factor ecologic obligat oriu pentru tehnologia acestor ciuperci si poate fi naturala – la culturile sub um brare.11. Se recolteaza intreg buchetul. Fenomenul alergic se manifesta . iar piciorul alungit si deformat. Umiditatea relativa se mentine la 75-85%.a. la fundul la zii si invers. Ventilatia se mentine. vor apa re bureti. ciupercile isi modifica aspectul.2.1%. de exemplu. Pe suprafata care a stat pe fundul lazii. Pata de mucegai se indepart eaza cu mana. prin usoara rasucire cu mana. Recoltatul ciupercilor Pleurotus spp. Daca se observa o stagnare a aparitiei buretilor. se rasucesc cu fata care a stat acoperita. Dupa fiecare recoltat se aduna buretii slab de zvoltati si se razuiesc eventualele pete de mucegai. la 6-7 schimburi de aer pe ora pe ntru Pleurotus ostreatus si 8-10 scimburi de aer pe ora la celelalte specii. parcurgandu-s e 4 valuri de recoltare. Recoltatul dureaza 70 -80 zile la Pleurotus ostreatus si 60-70 zile la celelalte specii. pierzand astfel din valoarea alimentara si comerciala. apoi urmea za o pauza de 8-10 zile. Buretii dintr-un val se recolteaza in 4-5 zile. T emperatura in perioada recoltarilor va fi de 12-16^C pentru Pleurotus ostreatus si de 17-24^C pentru celelalte specii de bureti. Daca se depaseste acest mome nt cu 1-2 zile. Aceasta depinde de conditii le de microclimat din ciupercarie. 2. de 0.iar piciorul se ingroasa. cu o intensitate de 100 luxi. pe tavan s i peretii laterali (la nivelul ciupercilor sa se vada bine pentru citit).

prin tulburari apropiate celor gripale (stranut. Cultura buretilor este. febra. Totodata. melasa de la fabricile de bere. tuse. cu rogojini. boxe. D aca continutul in azot si raportul carbon-azot sunt ridicate. mai putin atacata de boli si daunatori si . asa cum s-a pre supus initial. S olarul trebuie sa fie prevazut cu . confectionat a din doua straturi de tifon si unul de vata medicinala intre ele. Cultura buretilor in solarii Solariile sunt usor de amenajat. intre sarmele de sustinere (se poate folosi si stuf. prin acope rire cu folie din polietilena. de preferinta de culoare inchisa sau. In vederea pr evenirii fenomenelor de alergie.13. in general. Cultura infiintata toamna. Dupa epuizarea culturii. dar le scade foarte mult valoarea comerciala . 2. iar grosimea de 20-35 cm. fara sa se diferentieze carpoforii. din acest motiv. o recomandam cultiv atorilor amatori. Examinarea acestor anomalii cu ajutorul micro scopului electronic nu a pus in evidenta prezenta unor virusuri. in lipsa ac esteia. br ichetele se pot usca si folosi drept combustibil sau la furajarea animalelor cor nute.. 2. recomandam cultura din perioada toamna-primavara. Anomalii la carpoforii de Pleurotus os treatus si prevenirea lor Ciupercile Pleurotus (buretii) sunt foarte receptive l a calitatea sustratului pe care se infiinteaza cultura. Anomaliile rezultate nu sunt toxice. Pentru aerisire se poate instala un ventilator pentru admisia aerului si dirijarea lui prin tubulatura confectionata din folie (prin simpla rulare a acesteia) prevazut a cu fante laterale. infundarea nasului si lacrimarea ochilor). incepatori. peste limitele adm ise. Suprafata lor este por oasa. Nu se refolosesc pentru alta cultura. Fata de cultura din primavara.3% s. in balcoane.iar raportul carbon/azot de 2/3.71. poate favoriza cres terea continutului in azot peste limite admise ceea ce constituie factorul favor izat al aparitiei animaliilor in cultura de Pleurotus spp. productia incepand i n cursul lunii noiembrie. de culoare alb-argintie. as igura incubarea miceliului fara consum energetic (caldura). Principalii parametri fi zicochimici care conditioneaza cantitatea si calitatea productiei de ciuperci su nt: umiditatea. in luna septembrie. sau prin doua deschideri la capetele opuse ale solarului. continutul in azot si raportul carbon/azot. este o cultura curata care poate fi prac ticata cu succes si de un orasean. asigurandu-si as tfel consumul familial si nu numai.exista posibilitatea declansarii unei cresteri abundente a miceliului. cercetatorii recomanda utilizarea in cultura a speciilor de Pleurotus fara spori. ele se pot consuma. Leal-Lara (1978). borhot de bere. Se recomanda aplicarea unei masti pe fata.dar prin analiza substratului s-a constatat ca azotul total a fost de 4 pana la 7 ori mai mare decat normal. ale carei rezultate pot fi i nfluentate de insolatia puternica din lunile aprilie si mai. Adaugarea de cereale boabe. debarale. paie.u. valoarea pH-ului. Acest miceliu nediferentiat ia forma unor conopid e cu dimensiuni intre 30-75 cm. Pregatirea solarului pentru cultura consta in protejar ea impotriva insolatiei a foliei din polietilena.). ingrasaminte chimice. unele se unesc intre ele formand pe suprafata bri chetelor un fel de creusta groasa. Va loarea pH-ului prezinta limite extreme intre 5 si 7.12. fan etc. azotul total intre 0. cu cartoane plasate in interio r. umiditatea substratului fii nd de 65-70%.

maz are. au luat forma unor conopide. betonata si se uda dispersat. tot din folie. sau sa fie depozitate in conditii optime. sa nu fie degradate prin mucegaire. imbib area.14. pan a se observa ca apa incepe sa curga pe sub ele. zdrobire. pot fi transformate in uruial a. Maruntirea (tocare.in interior sau in apropiere. macinare) Lucrarea de maruntire se va executa in m omentul inceperii pregatirii substratului. ovaz. 2. orez –2-3 cm. in flux tehnologic. poate sa inghete la valor i negative ale temperaturii. Se va avea in vedere ca materiile prime s a reprezinte in reteta 75-80% iar cele auxiliare 20-25%. compromitand total calitatea si productia. nu s-au mai diferentiat. amendamentele: carbonatul de calciu sau ipsosul sa nu contina bulgari. Dimensiunile de maruntire sunt in functie de materialul respectiv .Amendamentul cantarit se introduce la insamantat. vreji de soia. Umectarea. . de cateva ori pe zi. fara a se amesteca intre ele. coicalai si tulpini de porumb-1-2 cm. Repartizarea substratului insamantat poate fi facuta in sac i amplasati direct pe sol sau in lazi din care se pot forma ziduri. La infi intarea culturii se urmasresc aceleasi verigi tehnologice descrise la cultura ci upercilor Pleurotus. o rz. rapita. in vederea inlaturarii situatiilor nefavorabile. cartofi – 2-3 cm). Omogenizarea Inainte de omogenizare se cantaresc mat erialele si se formeaza reteta dorita. iar la intra re cu un spatiu tampon. dar odata cu cresterea acesteia isi continua dezvol tarea. In acel moment se opreste udatul si se lopateaza: .instalatie de apa potabila sau curata. acste sfaturi practice sunt mai usor de urmarit. Pentru reusita unei culturi intensive – si nu numai – aplicarea stricta a te hnologiei inseamna si inlaturarea unor situatii nefavorabile. porumb. Lucrarea se desfasoara pe o suprafata curata. corpuri straine sau reziduri petroliere. Materialele celulozi ce de baza si auxiliare. cand in exterior erau –2 0^C iar in solar-7^C. care intra in componenta unei retete de substrat celulo zic pentru cultura ciupercilor Pleurotus spp se recomanda sa indeplineasca anumi te conditii: sa nu fie mai vechi de un an. mai ales. cu rol de uniformizare a aerului. O singura lucrare neaplicata la momentul optim sau gresit executata poate compromite partial sau total reusita culturii. Specia de ci uperci Pleurotus ostreatus prezinta rezistenta la ger. sa se prezinte sub forma de praf. udarea sau imersia . greu de sesizat in mod practic si . mazare etc. Aprovizionarea cu materiale – de baza si auxiliare.Se va evita adaosul exagerat de substante proteic e. fasole. astfel: materiile prime se recomanda sa nu fie prea maruntite (paie de grau. Cantitat i mari de materiale pot fi umectate prin udat cu un furtun. Se recomanda c a aprovizionarea cu aceste materiale sa se faca cu putin timp inainte de a fi fo losite.Materialele supuse umectarii sa nu se spele. Practica a demonstrat ca la un exces de azot in substrat productia a fost sca zuta. Situatiia nefavorabile intr-o ciupercarie cu Pleurot us spp. fapt constatat de noi in lunile ianuariefebruarie. pentru un ciupercar incepator. Nu se recomanda depozitarea materiale lor maruntite. Tratate pe lucrari. sroturi de soia. materiile auxiliare reprezentate prin concentrate de orz. iar ciupercile au prezentat malformatii. . i n lucrari. s a nu contina impuritati.

In caz co ntrar. . odata cu amenda mentul. orificiile avand un diametru de 1-2 cm. Insamantatul consta in introducerea miceliului m aruntit (fara aglomerari) in masa substratului. pentru cantitati reduse de substrat. sacii utilizati pentru introducerea substratului insamantat vor trebui mai intai perforati pe 1/ 10 din suprafata lor. lucrarea sa nu se execute in plin soare sau in ploaie. deg radarea materialelor. pentru a nu se pierde rapid caldura si se mentin timp de 24 ore. Prin insamantarea unui substrat cu exces de umiditate.nu se va face insamantarea unor mat eriale prea calde (peste 25^C). butoaie.Sa nu se sterilizeze materialele. Apa din vase se va schimba dupa fiecare 1/2 transa de materiale imbibate. catitatea de subst rat repartizata intr-un sac sa nu depaseasca 15-20 kg. din care nu trebuie. de preferat si peretii vasului.Se execu ta in timp scurt. .sa nu se foloseasca pentru udat apa industriala sau din rauri. in care se in troduc materialele uscate. in nici un caz. confectionata pentru acest scop. Dezinfect area termica . Amendamentul se aplica in procent de 6%.sa se respecte normele optime de miceliu si amendam ent recomandate la 100 kg material celulozic. in camere sau tunele special amenajate si izolat termic. potabila. Pentru cantitati mari de materiale celulozice dezinfectia termica se face cu abur. Este de preferat ca apa pentru udat sa fie rece vara si calduta pe tim pul iernii. Se acopera. Cantitatile mici de materiale celul ozice pot fi imbibate in bazine. Operatia se desfasoara astfel: se incalzeste apa la 80^C. Insamantatul .aceasta se intampla la 100^C si peste aceasta. grosimea acestuia dupa tasat sa nu fie mai mare de 20 cm si nici mai mica de 15 cm. sa mai curga apa.sa nu se confunde greutatea cu volumul! Cantarirea este necesara inaintea fiecarei insamantari. In cazul in care substratul celulozic insamantat a fost asezat in lazi sau in strat plan pe stelaje. pentru a nu interveni procesul de fermentare si.. .sa nu se prelungeasca perioada de umectare peste 24 ore. Se poate executa in cazi din lemn sau metal. Omogenizarea se poate fac e cu mainile sau in lopeti de lemn: sa nu se frece miceliul puternic in timpul l ucrului. In c azul puzderiei de in si canepa apa se elimina prin stoarcere. Operatia se va exe cuta in conditii de igiena. Eliminarea excesului de umiditate . cazi. Verificarea calitatii lucrarii se face prin stranger ea puternica in mana a materialului. ci apa curata. cu timp de mentinere 24 ore. asezarea sacilor insamant ati in ciupercarie sa nu se faca prin suprapunere sau lipiti intre ei. implicit. materialele pot intra in fermentatie. sau chiar direct pe o folie din polietilena. miceliul va f i distrus. pentru a se putea aplica norma optima de miceliu si de amendament. prin amestecare. Cantarirea . Excesul de apa din materialele celulozice se elimina prin presare cu scanduri sau cu o presa simpla. Una dintre metodele de dezinfectie termica imbina umectarea cu d ezinfectarea si este posibil de aplicat pentru cantitati reduse de materiale cel ulozice. iar proportie de 3-4%.

De la aparitia primelor fructificatii si pana la recoltat . Sa nu se ude excesiv intre valurile de cultura. Intensitatea luminoasa sa nu fie sub 100 luxi. tempe ratura in ciupercarie se va mentine la 2024^C. dandui-se alte intrebuint ari. Sa nu se neglijeze curatirea si dezinfectarea spatiului pentru o noua cultu ra chiar daca nu au fost atacuri de boli si daunatori la cultura precedenta. In aceasta perioada. altfel se distrug primele fructificatii. Sa se evite manipularea dura a brichetelor. Ciu percarul care se va implica in respectarea tehnologiei de cultura si va inlatura situatiile nefavorabile va fi rasplatit printr-o productie de ciuperci Pleurotu s care poate atinge chiar si 30 kg si 100kg substrat celulozic insamantat. ci numai cu pompa tip Vermo rel. cu dispersarea fina a picaturilor de apa. sacii se pot taia sau se scot cu grija brichetele. Sursele de caldura folosite in ci upercarii sa nu degaje bioxid de carbon. . Inductia fructificarii si aparitia primordiilor Daca temperatu ra in ciupercarie a fost mentinuta la un prag optim.3 m/sec (asezata la niv elul culturii. flacara unei lumanari sa nu se stinga). in cazul hibrizilor de Pleurotus ostreatus .Se va evita recoltarea dupa depas irea momentului optim. Nu se dezleaga sacii si nu se indeparteaza folia de deasupra lazilor pana nu a par primele fructificatii. Pe cat posibil sa se evite asezarea in st rat plan a culturii in timpul recoltatului si al fructificarii. Nu se uda cu stropitoare. preferandu-se un ul oblic sau vertical. Evacuarea substratului uzat Substratul uzat de la sfarsitul ciclului de cultura sa nu vin a in contact cu noul substrat pregatit pentru infiintarea altei culturi Substrat ul uzat se va depozita cat mai departe de ciupercarie. Concentratiile ridicate de bioxid de ca rbon pot compromite cultura. inductia fructificarii are loc dupa12-15 zile de la insamantare.2-0. Recoltarea . iar la contactul mainilor cu bricheta pot apare c ulturi de bacterii ce produc infectii. peretilor etc. buretii au nevoie de 3-4 zile. prin aplicarea unei masti in timp ul lucrului prin executarea unui stropit inainte de fiecare recoltare. in acest caz sa cii putand fi refolositi. Curentii de aer introdusi prin si stemul de ventilatie sa nu aiba viteza mai mare de 0. Umiditatea aerului se mentine prin udatul pardoseli i. marginile carpoforilor sa nu se rasuceasca.Folia de polietilena cu care se acopera aceste substante nu trebuie sa fie perfo rata. prin aceasta ar scadea randamentul. In perioada de recoltare. in conditii optime de microclimat. Sa se evi te aparitia alergiilor la personalul muncitor. Durata de iluminat sa nu fie mai scurta de 8 ore si mai lunga de 12 ore. Incubarea Nuse uda mainile in timpul incubarii. aceasta se realizeaza prin montarea unor lampi fluorescent e de 40W la distanta de 2-3 m intre ele.

Perioada de . asupra carora s-au facut documentare si anume: Tuber spp. 3. 3. dar care sunt mai putin cultiv ate si anume: Coprinus comatus sau buretele ciuciulete si ciuperca de paie sau S tropharia rugoso annullata.practic.5-2.lamelele devin nagre si se lichefiaza. Franta.inca neexpe rimentate la noi.7 %.. cu valoare alimentara ridicata. norma de miceliu utilizata la insamantare este de 0. impreuna cu cea a unor ciuperci.Capitolul 3 Alte ciuperci comestibile In ultimii ani. Boletus edulis si Polyporus squamosus.6-0. ciuperca se inmoaie c omplet. am fost contactata si rugata sa dau un raspuns urmatoarelor intreba ri: Cum se cultiva si ce sunt trufele? Cum arata ciuperca parfumata? Se cultiva dirijat in Romania Boletus edulis ? Ce este ciuperca de paie? si altele. ca specialista in cultura ciupercilor. acoper irea cu amestec de acoperire se face dupa 10-15 zile de la insamantare. Carnea este alba si frageda in palarie si fibroasa in picior. La maturitatea fiziologica. Recolta apare in 3-4 valuri. cuprizand cate 6-7 recolt ari.Tehnologia de cultura a acestei ciuperci Este foarte asemanatoare cu cea a ciupercii champinion sau a ciupercii de balegar – Agaricus bisporus. Africa de Sus si altele. Pho liotia nameko. va vom prezen ta tehnologia ei de cultura. de 3-4 cm. grosimea amestecului de acoperire va fi putin mai mare. daca este co nsumata inainte de maturitate. Piciorul este inalt de circa 1 5 cm si gros de 1. in tara noastra se mai cunosc doua specii.5 cm. Tehnologia de cultura a ciupercii Coprinus comatus – buretele cu peruca sau buretele ciuciulete Tehnolo gia de cultura a acestei ciuperci a fost introdusa in tara noastra in anul 1981. 3. la nivelul solului. dupa insamantat se acopera co o folie de polietilena in loc de hartie.1. pre vazuta cu scuame dispuse ca niste solzi de peste. Micile deose biri constau in: compostul necesita 4-5 intoarceri.b.1. de 5-10 cm inaltime si 3-6 cm in diametru. umiditatea compostului final izat sa fie de 65-67%.1. Descrierea ciupercii Coprinus co matus Buretele ciuciulete se deosebeste prin forma sa de ciupercile cu palarie. Japonia. Pe lang a tehnologiile de cultura a celor 6 specii de ciuperci prezentate in lucrarea de fata. lipita de picior. deoarece in conditii de cercetar e s-au obtinut fructificatii la ciuperca parfumata –Lentinus edodes. Germania. de culoare alba. India.a. In alte tari precum Olanda. La baza. fiind considerata o specie noua. este u sor de indoit si prezinta o ingrosare. in acest caz palaria fiind inlocuita cu o caciula aproape cilindrica. Este gustoasa. int rand in competitie cu Agaricus bisporus. aceasta specie se cultiva intensiv. recoltarea buretilor trebuie sa fie executata in momentul in care caciula se afla cu marginile lipite sau apropiate de picior. Alaturi de acestea. pierzand din valoarea comerciala. Este de culoare alb-crem.

iar de la Pleurotus spp. 3. se face neaparat la umbra (in partea nordica a unor cladiri. dar nedezinfectat termic si netra tat cu amendament. ci cu materi al termoizolat ca: placi de azbociment. 3. in zonele cu veri calduroase. la o distanta de cca 59-60 cm de acestea.1. folie de poietilena. executarea unor santuri de scurgere a apei din precipitatii.b. Pregatirea materi alului nutritiv pentru insamantare Substratul nutritiv se compune din paie de gr iu care trebuie sa fie . in jurul ra sadnitelor. a preluat amestecul de acoperire. 3. avand adancimea in pamant de 25-30 cm. avand dimensiunile:25-30 c m adincime si cca 30 cm latime. Materialele din care se confectioneaza tocurile rasadnitei pot fi din lemn. Ramele nu sunt prevazute cu geamuri. beton. Lungimea se calculeaza in functie de suprafata care se doreste a fi insamantata. adesea curbat. Nu necesita consum energetic pentru pregatirea substratului. Pregatirea spatiilor pentru cultura Rep ararea. ele pot fi amenajate cu stelaje suprapuse pe 2 –3 nivele. de culoare alb-crem. carton asfaltat.2. Piciorul este lung. 3.2. repartizata pe o perioada de 40-50 zile. pivnite sau alte incaperi usor de amenajat. de la Agaricus spp.b.2.b.cu lungimea cuprinsa intre 7-10 cm. se construiesc sau se repara rasadnite clasice. De as emenea. piatra. lazi din lemn sau PVC dispuse pe stelaje. dezinfectarea spatiilor de cultura se face in luna august. de preferat nuci maturi) pentru a fi ferite de insolati e. cu nuante violacee sau rosietice. iar latimea de 1. caramida.b. Prod uctia medie ce se poate obtine in sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat insamantat.2.6 –1.2.3. ciuperca cu val 3. utilizand pentru cr estere substrat din paie de griu asezate in rasadnite. cu o greutate cuprinsa intre 30-65 g. grup de copaci. in mod identic cu cele descrise la celelalte specii de ciuperci comestibile. cat dureaza rec oltarea. Substratu l de cultura din paie poate fi asezat in strat plan pe stelaje sau in saci din p olietilena. in functie de anotimpul in care apar – primavara sau toamna. cilindric. cu un spatiu de 50-60 cm intre ele.2. Descrierea ciupercii Ciuperca de paie prezi nta basidiofructe mari. curatarea. Principalul motiv pentru care descriu tehnologia de cultura a acestei ciuperci este acela ca nu necesita investitii mari pentru amenajarea sp atiului de cultura. prevazute cu una sau duoa pante. necesar pentru efectuarea lucrarilor si recoltare.Tehnologia de cultu ra Ciuperca de paie necesita o tehnologie simpla de cultura.a.repaus dintre valuri este mai redusa decat la ciupercile Agaricus bisporus. Tehnologia de cultura a ciupercii Stropharia rugosa annullata – ciup erca de paie. Pregatirea rasadnitei pentru cultura Aceasta lucrare va incepe in prima decada a lunii mai si consta in: amplasarea rasadnitelor.2. substratul celulozic din paie. Palaria este de cu loare brun inchisa. tehnologia acestei specii fiind o imbinare a tehnologiilor celor doua specii de scrise anterior. 3. iar ramele din lemn. pa ie etc.8 m.

utilizand o cantitate de 1.PH-ul amestecului trebuie s a fie cuprins intre 5. Trebuie tinut seam a. bine tasate cu un tasator din lemn (drisca). Cantitatile re duse (pentru 2-3 mp de cultura) se introduc in bazine cu apa.d. prin prec omanda ferma. o tija tip Vermorel. Asezarea se face in st raturi succesive de aproximativ 50 cm inaltime. Norma de miceliu utilizata este de 0. Acoperirea substratului impanzit Este o lucrare identica cu cea afect uata la ciuperca de balegar. pentru . Insamantarea Insamantarea culturii in rasadnite se face in perioada 15 mai 15 iunie.6 m. de culoare galbena. care sa nu fie depasita. In ace asta perioada. iar lungimea. Pregatirea paielor se face pe o suprafata betonata. In lipsa turbei. mentinerea acestei hartii in permanenta umeda. Pentu o udare uniforma.L. Se calculeaza un necesar de aproximativ 20 kg paie uscate pentru 1 m p de cultura. denumita de incubare a miceliului.42 m. Agaricus e dulis. inaltimea de 1. insa. in proportie de 7-80%+nisip 20-30%. U datul se face timp de 3-5 zile. insamantarea facandu-se in cuiburi. ti p ziar. dupa doua zile platforma se desfac e si se reasaza. Prin udare si tasare. 3.2.8-1. unde se mentin 1-2 zile. Se tine amestecul acoperit cu folie din polietilena 2-3 zile.C. 3. se opreste udatul in momentul in care se constata ca apa se scurge de sub platforma. Conditii de microclimat dupa insamantare Temperatura optima pentru impanzirea miceliului trebuie sa fie cuprinsa intre 24-28^C.2. din cultura din anul precedent sau din acelasi an. Lucrari de ingrijire dupa insamantat Principalele lucrari care se aplica dupa in samantat constau din : acoperirea cultuirii cu un strat de hartie absorbanta. fara a fi amendat cu carbon de calciu.cu distanta intre ele de 15 cm si adancimea de 3-4 cm . si de decada optima pentru insamantare. Vidra. aces tea lasandu-se neacoperite. Sunt necesare 44 cuiburi la 1 mp de cultura.s-a recomandat amplasarea culturii la umbra si spre nord.e. Din acest consider ent. Amestecul de acoperire este format din turba neagra cernuta. Miceliul comercil se poate procura de la I. in functie de temperatura. 3. avand grija ca apa care se administreaza la udat sa nu fie in exces. prin pulverizarea fina a apei cu ajutorul unei pompe de stropit tip Vermorel sau cu un furtun racordat la sursa de apa.f. Ras adnita se acopera cu rame prevazute cu materiale termoizolante. jilav.4-1. nemucegaite. Cantitatile mari se asaza in platforme cu latimea de 1. se poate folosi pamant de telina 70-80%+nisip 20-30%.in functie de volumul calculat.2. Dupa 2060 zile de la insamantare. achitata antivipat. la celalalt capat.7-6. caruia I se ataseaza. miceliul impanzeste in tot alitate substratul din paie si urmeaza acoperirea cu amestec pregatit in prealab il.2. bine omogenizat.F. in perioada 1-1 5 septembrie. Agaricus bisporus. iar in spatii amenajate in cladiri.c.0 kg la 1 mp de cultura. La temperatura de 20^C miceliul impanzest e lent. Amestecul cernut. se uda si se taseaza puternic. ser dezinfe cteaza chimic cu Fomalina (40%). nu se face aerisirea. iar la peste 30^C isi inceteaza dezvoltarea si piere. sau la cea termofila. platforma trebuie sa-si reduca i naltimea la jumatate. 3.curate.5-2 litri la mc ames tec.

in lunile martie si aprilie.5 l apa la mp/zi. de asemenea. Peste iarna. care ofera o serie de avantaje fata de alte specii cultivate. prin pulverizare fina. In tara noastra. Pleurotus spp.a. unde creste spontan intrun climat te mperat si subtropical.dezinfectie. se scoate cu varful unui cu tit si pe locul respectiv se pune.a. prima recolta apare dupa 30-45 z ile de la insamantare. Nu necesita lumina. intr-un strat gros de 4-5 cm. Acest strat acoperitor se va mentine permanent umed. Ciup erca cu val se poate asocia in cultura cu ciuperca de balegar. are o tehnologie de cultura mult mai sim pla. coc eni. Daca ramane postament micelian. Canti tatea de apa utilizata va fi in functie de temperatura din mediul ambiant. stuf etc.3. iar in perioada de recoltare 16-18^C. cu respectarea tehnologiei de pregatire a substratului. Pe locul de unde se desprind ciupercile se pune a mestec de acoperire. Astfe l. printr-o usoara rasucire.2. in aceasta perioada. Ciupercile se recolteaza la maturitate (cand velumul-valul-s-a ru pt). Agaricus spp.s. Productia totala obtinuta este estimata la cca 10-14 kg ciuperci la 1 mp. Perioada de recoltare in rasadnita dur eaza aproximativ 70 de zile toamna si se poate prelungi in primavara. 3. Ate ntie! Apa sa nu strabata amestecul de acoperire pentru ca. iar in rasadnita dupa 50-80 zile de la insamantare sau du pa 28-35 zile de la acoperire. constau in aerisire si udat. util izand 0. se intelege faptul ca localul se poate imparti. Recoltarea ciupercilor In localul de cultura. are reale posibilitati de a promova cultura ciupercii s hiitake. in primele 14 zile de la acoperire.2 litri apa la 1 mp cultura. Principale le lucrari de ingrijire. Lentinus edodes. 3. crengi .1-0.Shii-take sau Ciuperca parfumata sau ciuperca de castan Ciuperca parfumata este originara din Asia. il distruge. cu grosimea de 5-10 cm. apoi se indinde amestecul cu mana. ridicand ramele si fixa ndu-le pe bucati din lemn. Aerisirea incepe la 14-20 zile de la acoperire. cultivand cate o spe cie pe cate un stelaj. tasat usor cu un tasator din lemn. i nsamantarea si acoperirea specifice fiecarei in parte. pri n asociere. amestec de acoperire. cu recpectarea tehnologiei si asigura rea conditiilor optime de microclimat. Primele ciupeci apar pe marginea stelajelor sau a rasadnitelor.g . dupa ce stratul de amestec a fost in totalitate impanzit cu micel iu.) ciuperca parfumata prezinta unele avant aje: fiind o specie exclusiv lignicola. impotriva ingheturilor puternice. folosind ca substrat de nutritie lemnul (butuci. Avantajel e cultivarii ciupercii Lentinus Fata de alte specii de ciuperci cultivate (de ex emplu. unde aproximativ o treime din teritoriu este acoperit de paduri. Aceasta se face prin patrunderea limitata a aerului. venind in contact cu miceliul din substratul impanzit.3. rasadnitele se protejeaza cu strat din paie. se poate ajunge la 1. Se sta ng hartiile de pe suprafata culturii. In acest caz. prin stropiri cu apa. ramuri. Cultura realizata in localuri amenajate necesita aceleasi conditii de microclimat ca si ciuperca de balegar: la incubare o temperatura de 20-24^C. Alte specii de ciuperci comestibile 3. apoi se lopateaza pentru inlaturarea vaporilor de Formalina.

permite o dubla folosire a materialului lemnos intrebuintat – ca substrat de nutritie (cultura de ciuperci ) si apoi combustibil. pentru infiintarea cuturii nu se cer investitii mari. cu diametrul de 6-11 cm. este mai reziztenta la boli si daunatori. avand culoarea bruna. in general. cultura poate dura 2. Are gist dulce si este parfumata. se va tine seama ca arborii alesi sa fie relativ tineri (15-30 an i).crustoasa in picior.2. Piciorul ste inalt de 5-8 cm si cu diametrul cuprins i ntre 1. Lentinus edodes se dezvolta bine. Se vor evita copaci i atacati de insecte daunatoare sau de ciuperci patogene. inocularea sau insamantarea lor.3. Se va evita lemnul de salcam si de conifere. comun a multor ciuperci din genul respectiv. dupa dorinta . In ocoalele silvice se poate practica inocularea trunchiurilor si buturugilor fara a fi dezradacinati. buturugi prezinta o rezistenta mai ridicata la operatiile de manipulare si transport.groase.3-2.Pentru a inocula butucii pre vazuti cu orificii se poate utiliza . pregatirea acestora. fag. la toate speciile de ciuperci xilofage (ex. In caz ul in care lemnul se recolteaza special in vederea formarii butucilor ca substra t de nutritie. mesteacan. fara a-si pierde gustul sau parfumul pe care il are in stare proaspata. iar spre baza este usor curbat. Carnea – pulpa – este alba. de marime mijlocie.). fiind foarte apreci ata in gastronomie. dand rezultate bune pe lemnul de stejar.3. fiind o ciuperca robusta. dezvoltarea carpoforilor s i recoltarea. Are culoarea bruna-cenusie. uneori. Aceasta metoda este folosita in vederea distrugerii buturugilor. alternativ.5 ani pe acelasi materia l. mai gros spre palarie si mai subtire spre partea inferioara. Metodele de inoculare sunt cele descrise anterior: prin rondea. 3. care pot compromite pa rtial sau total cultura. incubarea.la inceput – c onvexa. Es te prima asimetrie fata de palarie. plasate la distanta de 3-6 cm intre ele. cand ating o anumita grosime (diametrul de circa 15 cm). obtinand un dublu avantaj: recolta de ciuperci si econ omie de manopera pentru scoaterea lor. Tehnologia de cultura a ciupercilo r xilofage cuprinde urmatoarele etape: alegerea speciilor lingicole.a. iar cheltuielile curente de productie sunt mai reduse decat la celelalte specii.a.3 pana la 4. de forma. Pleurotus ostreatus spp. Nu se decojesc. Pregatirea materialului lemnos consta in fragmentarea t ulpinilor in butuci de lungimi diferite (40-50 cm sau 100-120 cm ). carpen. se preteaza la conservarea prin uscare. unele exemplare prezinta spre mijloc o co ncavitate nu prea adanca. 3. castan. Cantitatea de mice liu utilizata va fi de 4-5% din greutatea butucului. Tehnologia de cultura Pentru cultura ciupercii parf umate se aplica aceeasi thnologie ca. plop si se recomanda si pomii fructifer i (la defrisarea livezilor).a. apoi devine plana iar. s. Descrierea ciupercii Carpoforul este bine dezvoltat. Palaria este carnoasa. sau altor genuri apartinand familiei Pleu rotaceae.1. in functie de esenta de lemn utilizata (pe lemn de esenta tare cultura dureaz a 4-5 ani).5 cm. in despicatura sau in pana si in oroficii cu diametrul de 5-9 mm.mare. compacta in palarie si cu o structura fi bros.

Pe toata perioada incubarii temperatura optima va trebui sa fie de 24-28^C. Alta metoda de incubare a fost descrisa anterior si consta in asezarea butucilor in santuri de incubare. Sub butuci se asterne un strat de paie. uneori.a. mentinuti in sere sau hale. mesteacan) ciuperca isi mentine capacitatea de productie 2-3 ani. fol osite in alimentatie.3. Recoltarea In conditiile climatice ale primaverii. carpen ) recoltarea se poate prelungi 34 si. productia se opreste dar reincepe cand conditi ile de temperatuea devin optime. mentinut in p ermanenta umed. timp de 8-10 ore/zi. Aerul din stiva trebuie mentinu t umed. care sa permita circulatia printre butuci in vederea executarii unor lucrari de ingrijire (ex. Insamantarea se face primavara. chiar 5 ani. In conditii normale. incubarea miceliului se realizeaza in 6-8 luni in sant uri si pana la 11 luni in stive. acest ia trebuie plasati in locuri umbrite si feriti de vant si uscatiune. Cantitatea totala de ciuperci obtinuta este. dub lata de un gust delicios si de un parfum placut. care au aceeasi dimensiune cu cea a orificiil or. Dupa fiecare val de recoltare. i ar pe lemn de esenta tare (stejar. in functie de lemnul folosit ca substrat de nutritie. cu cinste. Udat ) si p entru recoltat. ciupercile ajung la maturitate in 4-5 zile. Dupa incheierea incubarii. pentru a fi protejati de baltirea apei provenite din precipitatii. butucii cu diametrul de 100-200 cm se asaza afara in stive. In functie de posibilitati si ca o imbun atatire a metodelor de incubatie. icrele negre se plaseaza pe primul loc. pe lemn de esnta moal e (ex. este indicata o imersare a butucilor.3. In scopul e vitarii uscarii lor. de 20-30 kg la 100 kg lemn inoculat. in lunile martie – mai. se poate folosi procedeul”cultura pe busteni ime rsati”. in functie de esenta de lemn (tare sau moale) si de dimensiunile butucilor. Pentr u incubare. 3. marii lor valori alimentare. Recoltarea se prelungeste 3-4 ani. 3. Faima acestor d aruri ale naturii se datoreaza. Incubarea sau impanzirea miceliului in lemnul butucilor.miceliul produs pe butoni de lemn. voi incepe prin a face o comparatie: daca dintre produsel e alimentare de origine animala. Um iditatea relativa se va mentine la 80-90%. trufele pot ocupa. cu respectar ea stricta a tehnologiei. iar toamna in 10-15 zile.3. Tuber spp – Trufe Cu ingaduinta cunoscator ilor in acest domeniu. Plop. prin udarea paielor de la baza. in medie . pe un te ren umbrit si mult inaltat. in randuri spatiale. Pe toata perioada fructificarii. in primul rand.b. Imersarea butucilor se face la sfarsitul perio adei de incubare.de buna seama. cu o buna circulatie a aerului si o umiditat e relativa de 80 – 85%. temperatura trebuie mentinuta in jur de 15^C pentru tulpinile criofile si de 22-30^C pentru cele termofile. butucii se desfac si se aseaza in pozitie inclinata. iar peste ei se pun creng i si paie si se acopera cu folii de polietilena. fag. cand au aparut primordiile. . pentru acc elerarea fructificarii.. In perioadele frig uroase. se vor introduce cu baza in pamant sau nisip. Indiferent de metoda de incubare si de lungimea butucilor. ca si in cele calduroase. iar intensitatea luminii sa fie in ju r de 200-300 luxi.si cu indreptatita motivatie. Durata de imersare este de 24-48 o re. acelasi loc. cand porneste circulat ia sevei in lemn. printre produsele de origine vegetala.

bine aerisite. invechite. Organul fructifer-partea comestibila a ciupercii – l a suprafata prezinta un invelis gros de culoare neagra-albastruie sau neagra..primavara. Trufe comestibile – Scurta prezentare Tuber melanosporum Vitt. Aspect general. Corpul fructifer tuberculiform. de marime variabila (de la cea a unui bob de mazare pana la cea a unui pumn). Italia. cultura trufelor s-a extins in Noua Zeelanda si in S.U. expuse la soarre. ciupercile trebuie pregatite in cel mai s curt timp. In alte tari. ( California). avand forma r otunda sau usor ovoidala. (Denumi ri populare: trufa de vara. iar cantitatile . de o marime care variaza intre 3 si 10 cm in diametru. Forma sub care apare. Incercarea S. O putem gasi in padurile de stejar din zonele mai calde ale tar ii. iar la maturitate devine bruna. Odata culese. ca Franta. In tara noastra se cunosc noua specii. (Den umirea populare: fierea pamantului. precum si o parte din cererile de export.iarna. ca tube rculii de cartof. Asemanator cu al sp eciei precedente. de culoare alba. Pici extr.) sau miros de ridichi sau mustar (Tuber rapaeodorum T ul. este de data mai recenta.1. Genul Tuber. Vara. din punct de vedere sistematic. de fragi. la mica adancime (3-15 cm ). Prefera solurile permeabil e. in culturi. Cand apare. Prefera solurile bogate in humus si calcar. Asc ocarpul ( fructul comestibil) se aseamana cu tuberculul de cartof. Ca si trufa neagra. cu veruci poligonale (asemanatoare unor negi usor turtiti).U. trufa de Perigord).Trufele apartin ciupercilor superioare (Macromicete) si fac parte. insa ea ramane. Unde creste. Spania. aceasta specie de trufe apare in grupuri numeroase. La noi se intalneste in regiun ile mai calde din sudul tarii. De obicei. nu are picior. Criterii de identificare. trufa neagra. trufa varatica). Recomandare. Toamna.). de culoare alb – galbuie la inceput. brun-violacee. la adanci mea de 3-15 cm . In sol. pe baze stiintifice.br una. Criterii de identificare.3. de a-si infiinta propriil e truferii. adica din luna august pana in februar ie.A. trufa de iarna. Celelalte specii sunt : unele cu valoare alimentara fo arte redusa sau chiar necomestibile. trufa violeta. in mod special in cele de stejar. ramificate. Unde creste: in pamant. trufa neagra este o ciuperca neobisnuita: nu are palarie. Are gust placut si miros parfuma t. dintre care com estibile. La noi. acope rit cu un invelis de culoare negricioasa. bogate in calcar. Carnea este com pacta. dupa zeci de ani de cercetari si exp erimentari ( care continua si in prezent) s-a reusit sa se puna bazele unei prod uctii de trufe care sa satisfaca cerintele interne de consum. Este gustoasa si are miros placut . formeaza cuiburi asemanatoare culturilor de cartofi.b.A. 3. atat ca forma cat si ca marime. La ext erior este strabatuta de vene albe. care c uprinde mai multe specii. in co ntiuare. din Clasa Ascomycetes Familia Tuberaceae. tara cea mai mare importatoare de trufe din lume. La exterior este straba tuta de vene fine ramificate. cu mare valoare alimentara numai doua si anume: Tuber melanosporum Vit t si Tuber aestivum Vitt. respingato r (Tuber rufum. prezentand si un miros neplacut. Poate fi gasita prin padur ile de foioase. ele capata un miros neplacut. In ultima perioada. In comparatie cu celelalte specii comestibi le. trufele nu se cunosc decat in flora spontana. Aspect general. Cand apare. din noiembri e pana in martie. Tuber aestivum Vitt. Forma in care apare.

. plantele cu micoriza cresc mai bine. carora le sunt suficiente 8-10 saptamani. viu sau fara viata. solubilizate.) s. o frana in calea realizarii de truferii este perioada de timp lu nga care se scurge de la insamantare pana la intrarea pe rod a trufelor. cum ar fi ciuperca de belegar (Agaric us sp. de trecere de la economia centralizata la economia de piat a. Diferenta consta. dintr-o parte in alta. Perioada de timp pana la fructificare Un alt motiv care reprezinta. perioada lunga de intrare pe rod a ciupercii si investitiile ma ri. iar ciupercile fru ctifica mai abundent. este necesar ca infiintarea sa fie abordata cu mult simt de raspundere si sa f ie amplasata pe baza unor studii temeinice.culese sunt mici. atat de apreciata pentru calitatile ei. fosfor si alte alimente in forma usor asimilabila. neinsemnate. sunt foarte importante. In comp aratie cu ciupercile saprofite. in g eneral. e greu de presupus ca se vor gasi investitori dispusi sa-si plaseze capitalul intr-o actiune din care. Miceliul acestor ciuperci traieste in as ociere (simbioza) cu radacinile unor plante superioare (ierbacee sau lemnoase). reiese ca rezolvarea ei ramane un deziderat pentru viitor. Schimbul de substante intre cele doua organisme se face pe principiul osmozei:hifele miceliene ale ciupercii fiind lipite de radacinile ar borelui micorizat. 3. fiind mai lunga de circa 30 de ori decat pentru ciupercile din speciile Agaricu s spp. Referitor la aceasta. 3. pentru multi virtual i truficultori.) sau buretii (Pleurotus spp. Privind realist problema. trfele odata intrate pe rod.4. 3.3. se comporta ca o membrana semipermeabila care permite trecere a substantelor nutritive. La infiintarea unei truferii cheltuielile efectuate cu mentinerea condi tiilor de mediu in primii 8-10 ani de la plantarea esentelor lemnoase micorizate . Se naste atunci intrebarea: de ce aceasta specie de ciuperci. ajutanduse reciproc: planta superioara micorizata asigura ciuoercii glucide. la locul definitiv.b. putand dura 30-40 si 50 ani. executata de oameni competenti. timp de 8-10 ani sa nu-si poata recupera nici macar pa rtial sumele investite.3. Conditii care trebuie indeplinite la infiintarea un ei truferii Tinand cont de faptul ca o truferie se exploateaza timp de 30-50 ani .2. iar ciuperca furnizea za plantei azot.3. substante stimulatoare de crestere si fructificare. Datorita ace stor relatii simbiotice.mykes – ciuperca si rhizaradacina). cunoscute. Modul de nutritie a ciupercilor.a. sau Pleurotus spp. in mo dul de nutritie. vit amine. In prezent. in principal. nu este luata in cultura si in tara noastra? Un raspuns care sa justifice (fie macar partial) aceasta situa tie este dat de faptul ca tehnologia de cultura a trufelor difera fundamental de cea a altor specii de ciuperci cultivate. se comporta in urmatorii ani ca o cultura perena. Investitii de capital cu termen lung de am otizare.b. b. adica traiesc pe un substrat nutritiv diferit ( hetero) vegetal sau animal. cand tara noastra parc urge o perioada grea.este exclusiv heterotrof. Trufele sunt ciuperci micorizant e (gr. aceasta perioada dureaza foarte mult. Alegerea si amenajarea terenului La alegerea terenului se are in vedere zon a de amplasare si insusirile . cu termen lung de amortizare.3. in timp ce p entru trufe trebuie sa se astepte 5-6 ani si uneori chiar 8-10 ani.

b. iar sub stejar 8-10 ani.Oltenia – partea sudica a Campiei Romane – Dobrogea). Ale gerea esentelor lemnoase trufiere La infiintarea unei truferii. Cu privire la insusirile omului. cedrul. parloaga) sau terenurile despadurite. La alegerea spe ciilor de arbori destinati infiintarii de truferii se va tine seama de urmatoare le criterii: -insusirea de a forma repede micorize cu specia de trufe care urmea za a fi cultivata. In acelasi scop au fost testati: pinul negru.4-8. vita de vie. Sun t recomandate terenurile lasate libere de culturile de cereale. plane sau usor incl inate. ap te de a realiza o simbioza perfecta cu specia de trufe pe care dorim sa o cultiv am. trufele incep sa fructifice dupa 5-6 ani de la plantare. In general.3. cu un continut suficient de bogat in substante nutritive. sub alun. -viteza intrarii pe rod a trufelor cu care formeaza simbioza. Nu se recomanda pentru infiintarea de truferii te renurile necultivate (telina.acesteia. trebuie avuta in vedere si alegerea speciilor lemnoase trufiere. textura. potasiu. iar proportia de a cid fosforic solubil sa atinga 2 parti la mie. pomi fructuferi. astfel ca proportia de materie organi ca sa fie in jur de 8 parti la mie. pe langa alegere a terenului. constand i n alegerea unor plante premergatoare. care nu formeaza sau micorizeaza greu. se pot face corectii ale acestuia. Lupta direc ta pentru distrugerea ciupercilor agresiv – concurentiale este grea si cu mai puti ne sanse de reusita. in functie de ansamblul conditiilor pedoc limatice din zona.5. in spec ial. din analizele efectuate. Insamantarea trufelor. Obtinerea plantelor micorizat e si . pretabile la amenajarea irigatiilor. duglasul si castanul.3. Astfel. raportulC/N in jur de 10. el e prefera soluri profunde.6. Trufele prefera solurile bogate i n calcar. bine aerisite. chimice si amendamente. cu textura semiusoara. In cazul in care.). trufele prefera solurile din zonele mai calde. calciu si unele microel emente) -mediul biotic (microfauna si microflora din sol). rezulta unele carente in alcatuirea fizico-chimica a solul ui. au fost luate in cultura o serie de spe cii de arbori. Pentru aprecierea calita tii solului este necesar sa se faca o serie de analize cu privire la: -proprieta tile fizice (tipul de sol. In tarile mai producatoare de trufe.b.3). prin administrarea de ingrasaminte organi ce. intrarea pe rod a trufelor micorizate cu aceeasi specie de arbori poate fi declansata mai devreme sau mai tarziu. plante furajere. 3. mesteacanul. fagul. mai rar dupa 4 ani. Querqus ilex – stejarul verde). care poate contine specii de ciuperci micorizante – altele decat trufele pe care dorim sa le cultivam – si care pot concura cu acestea. cer cetari recente au scos in evidenta ca trufele nu se multumesc cu orice teren. care asigura o reactie alcalina (pH 7. Desigur. care au dat bune rezultate. Astfel s-au remarcat unele specii de stejar (Querqus pubescens – stejarul pufos. In asemenea cazuri se recomanda lupta indirecta. structua) -proprietatile chimice (continutul in materie organica. 3. sunt indicate terenurile din vestul si sudul tarii (incepand din Banat. acid fosforic asimilabil. precum s i diferite specii de alun (Corylus spp. microflora. Referindu-s e la tara noastra. Referitor la mediul biotic se are in vedere. aceste date sunt doar orientat ive. teiul.

-Dupa crearea zone i libere de vegetatie din jurul arborilor. c apabila (cand sunt plantate la locul definitiv) sa reziste eventualelor concuren te din partea altor specii de ciupeci. considera favorabila culturii tr ufelor. Prin aceasta masura.3.plantarea lor la locul definitiv Pentru infiintarea unei truerii moderne. Lucrarea se poate executa in sere sau in case de vegetatie. Masuri de mentiner e a conditiilor de mediu Ansamblul de masuri impuse intr-o truferie vizeaza ment inerea unui echilibru corect in convietuirea arbore-ciperca. deci. capabile sa o reproduca (spori. Echilibrul poate fi ment inut printr-o serie de tehnici potrivite. intelegand prin aceasta rea lizarea unei cresteri normale a arborelui si formarea unei micorize bine dezvolt ate. acordanduse. miceliu). -Irigar ea este o lucrare de mare importanta. deoarece se cunoaste ca fiecare zona. in plus o mai mare atentie. cu micorizare bine dezvoltata. este caracterizata prin factori de mediu specifici. pentru ca prin ea se regleaza regimul de u miditate din sol. iar pentu cantitati mai mari chiar in pepiniere. din specii lemnoase trufiere gata micorizate. In principiu. -Di strugerea vegetatiei ierboase din jurul arborilor. -Taierea de formare a coroan ei arborilor se executa in primii ani . Op eratiunea de micorizate (asocierea arbore – ciuperca) se face (in tarile in care t rufele se cultiva dirijat. in pre zent se folosesc plante tinere. in functie de specia folosita. micorizarea cuprinde doua faze: prima consta in inocularea plantelor lemnoase cu parti din ciupeca. folosind ierbicidele recomandate. astfel: -Lucrari superficiale (pe adancimea de 5-6 cm) ale solului. din numarul mare de masuri ce se impun a fi luate. prin mijloace mecanice sau ma nuale. Totusi. ori pe cale chimica. in pomicultura si silvicultura. unitatile producatoare de material saditor micorizat asigura: -identita tea speciei de trufe recomandata a fi cultivata intr-o anumita zona pedoclimatic a din tara. indicam pe cele care par a avea caracter general. 3. -identitatea speciei de esenta lemnoasa truficola micorizata solicit ate de cultivatorul de trufe.b. Numarul de plante necesare pentru un hectar de truferie vari aza intre 200-600.fructificarea trufelor. operatie care se wxecuta in laborator. cu aplicarea de metode stiintifice) de catre unitati specializate in aceasta directie. si. care ajuta la cresterea optima a arborilor si asigura mentiner ea micorizei. in sensul de a evita vatamarea tinerelor plante si desprinderea micorizei de pe radacinile acestora. astfel incat sa obl ige pe fiecare din parti sa aiba nevoie una de alta. Apa folosita la irigare trebuie sa aiba o reactie neutra sau usor alcalina.7.martie). in mod curent. In aceasta privinta nu se pot emite re tete tip. faza a doua are ca obiectiv obtinerea de plante sanatoase. Plantarea esentelor lemnoase micorizate la locul definitiv se poate executa toamna tarziu (noiembrie-decembrie) sau primavara foarte devreme ( februarie. Momentele udarii se stabilesc in functie de regimul precipitatiilor din zona respectiva. -sanatatea puietilor micorizati prin controlul fit osanitar de stat. pentru a permite o buna aerisire. care sa ducala o fructificare bogata si constanta. solul trebuie doar zgariat usor pentr u distrugerea crustei de la suprafata. Tehnica plantarii este asemana toare cu cea folosita.

b. In tara noastra acest gen este reprezentat de noua specii care cresc spontan prin padurile de fo ioase si rasinoase. Pholiota nameko (T.iar i n unele cazuri s-a ajuns pana la 30 kg. c elelalte specii nu sunt comestibile sau au o valoare alimentara scazuta. in general..3. Incadrarea ciupercilor Ph oliota nameko in sistematica vegetala Aceasta specie de ciuperci comestibile fac e parte din marea grupa a ciupercilor superioare – Macromycetes – Clasa Basidiomycet es. fiind originara din Asia ( Japonia). pe de o parte. in Franta a fost construit un detector electronic care usureaza munca de depistare a pretioaselor ciuperci. in acel asi timp. dupa cel de-al 15-lea an de la plantare.1. care strabate stratul de sol de deasupra. 3. cu multa atenti e pentru ca. tulpini de floareasoarelui s. Recoltarea propriu-zisa se face manual. Recoltarea trufelor Prima recolta de trufe se poate obtine . in decembrie-februarie. Chiar unii oameni de stiinta ai timpului. dupa 10-12 ani de la plantare. Familia Strophariaceae..a. cu scopul de a obtine coroane aerisite dar. fructele recoltate sa nu fie vatamate sau dislocate de pe radacinile pe care se formeaza cele tinere si care vor deveni recolta viit oare. Trufele ajunse la maturitate degaja un miros placut. stiind fiind ca de la aceste s pecii productiile pot atinge 30 kg/mp in sistem industrial si in patru cicluri. 3. dupa el putin patru ani de la plantarea arborilor mico rizati. destul de puternic. -Pentru a impiedica evapor area excesiva a apei din sol. roiuri de musculite. ca de exemplu ciuperca de balegar (Agaricus spp. care apartine aceluiasi gen..b. Rentabilitatea culturii trufelor Literatura de specialitate din F ranta consemneaza ca. plutesc in preajma acestor locuri.3.8. coceni. printre care Pliniu cel Batran si D ioscoride amintesc in operele lor despre ele.c. Datorita acestui miros.3. atra se de mirosul de etrufe. iar a t rufelor negre iarna. ciupercile comestibile Pholiota sunt cunoscute inca din antichitat e. cantitatea de t rufe recoltate a fost de 6-8 kg/ha/an. au fost semnalate carente ale unor elemen te nuritive. In unele cazuri. truficultorii experiment ati au obtinut. productiile obtinute sunt mici. 3.dupa infiintarea plantatiei. avand o valoare alimentara ridicata.) sau ciupercil e Pleurotus spp. Genul Pholiota.c. Fata de alte specii de ciuperci (saprofi te macromicete). peste 10 kg/ha/an.3.Ito) S. nu a fost identificata la noi in tara. paie. prin luna noiembrie. culturile de trufe sunt depistate cu usurinta de catre c aini si porci. Nu sunt otravitoare. Ito si Imai Apreciate pentru marea lor valoar e alimentara. sa asigure si o umbrire uniforma a solului.9. dar se gaseste in colectia de . Dintre acestea doar o singura specie – Pholiota mutabilis (den umita popoular popinci) – este comestibila. prin analize de laborator. 3. In zilele linistite si calde de toamna. Fertilizarea solului este necesara numai in caz ul in care. Maturarea trufelor varatice are loc toamna. in cel mai fericit caz. Ordinul Agaricales. De mentionat este faptul ca specia Pholiota nameko. In ultimul timp. in timpul vegetatiei este indicata mulcirea (adica acoperirea) solului cu resturi de ramuri rezultate de la taieri.

insa de nuanta mai deschisa . In general in grupuri numeroase (tufe). u sor de realizat. lem nul intrebuintat ca substrat nutritiv poate fi refolosit fie in industri. Este foarte apreciata pentru preparate culinare. In treimea superioara. galben-maronie sau bruna.3.4. de lungime diferite. Carnea de culoare alba sau usor galbuie este aromata si cu gust placut. ulm sau plop .F.0 cm. la inceput este convexa. cultura poate dura mai multi ani (3 -5). Primavara timp uriu (aprilie) pana toamna tarziu (noiembrie si chiar decembrie).c.3. au culoarea alba sau galbuie. sunt mai putin pretentioase fata de factorii de mediu. Dar.C L. Unde creste.3. stejar. Piciorul prins in centrul palariei este inalt de 3-7 cm si gros de 1. in raport cu alte specii de ciuperci c omestibile cultivate.c. Forma.macromicete de la I. pana la bruna. Pholiot a nameko este o ciuperca de marime mijlocie-mare. din punct de vedere industrial si comercial a re o valoare redusa.3. Pentru substratul nutritiv se foloseste material lemnos care. curba este mai accentuata la exemplare ce cres c la periferia tufelor. 3. Culo area piciorului este asemanatoare cu cea a palariei. Prezinta o rezistenta mai mare fata d e unii daunatori sau la concurenta cu unele ciuperci necomestibile. Spre baza piciorul este curbat. valoarea produ ctiei marfa realizata rasplateste mai bine stradania cutivatorului. mai cu seama in conditii de atmosfe ra umeda. Nu cera investitii speciale. E ste o ciuperca rentabila. si Pleurotus spp. Cum creste.c. Pe trunchiuri de copaci cazuti si aflati in stadiu mai putin sau mai ava nsat de putrefactie. Cand apare. fie ca lemn de foc.2. cu piciorul mai scurt decat di ametrul palariei. Avanta jele cultivarii ciupercilor Pholiota nameko Tehnologia de cultura este simpla. in aer liber. care mai tarziu. are un inel persistent cu margini neregulate.82 . Singurul asp ect care ar putea fi considerat ca dezavantaj este intrarea pe rod (fructificare a) mai tarzie decat a ciupercilor Agaricus spp. Sporii au forma e liptica. apoi pe masura ce creste trece prin forme inter mediare. Cand se foloseste material sanatos. Culoarea predominata este galben-maronie. spre maturitate. in general. Nu necesita adausuri de ingrasaminte sau substante stimulatoare in substratul de nutritie. dar si pe lemnul viu al unor arbori cu sanatatea in declin. odata inf iintata si pusa la punct aceasta tehnologie. Lamelele. devin galben-ruginii sau galben-ocru. Este acoperita cu o substanta mucilaginoasa. raportata la cheltuielile de productie. mai inchisa spre mijloc si mai deschisa spre margini. Culoarea palariei este galben-castanie. Prezentarea generala a ciupercii Aspectul. 3. Vidra si se studiaza posibilitatea introducerii ei si in cultura dirijata 3. Carac teristici de identificare Palaria este carnoasa si masoara 12-15 cm in diametru. dec i riscul nereusitei culturii este mai mic. compensand cu prisosinta intarzierea fructificarii . cu valoare mai mar. Se intalneste prin padurile de foioase. Ciupercile Pholiota nameko. iar la maturitate devine plana. in majoritatea cazurilor ciuperca putand fi cultivata afara. in special de fag.

metoda a fost experimentata cu bune r ezultate in Franta. -sa nu fie amestecat cu alte materiale care ar putea dauna ciupercilor (pra f. Aceste verigi tehnologice sunt identice cu cele folosite pentru specia Lent inus edodes (Shii-tako). L ipsa luminii – asociata si cu o concentratie mare de CO2 – peste limita optima de 0. stejar.Aerisirea spatiului de cultura se face natural. altfel: . ciuperca ce necesita o nutritie parazito-saprofitica. Pholiota nameko. Un astfel de amestec ar duce la aparitia neunifo rma a ciupercilor.Umiditatea substratului nutritiv (rumegu s) de 75-80%. unde se pot mentine conditiile optime de microclimat. cunoscuta si luata in cultura de mii de ani. . Cum multe din aceste specii sau specii inr udite cresc si in tara noastra. se mai are in vedere si faptul ca pe ese nte tari fructuficarea dureaza o perioada mai lunga (3-5 ani) iar pe specii cu l emn moale. -insamantarea. Aceasta poate fi naturala sau artificiala (cu tuburi fluorescente). Pentru realizarea culturii prin aceasta metoda se vor folosi l azi sau saci polietilena. Amestecul se face in proportie de 10% pleava si 90% rumegus.3. adecvat.c. o perioada mai scurta (2-3 ani). Cultura pe rumegus necesita pentru incubare si fructificare u n spatiu inchis. Totodata. in tara de origi ne (Japonia). consideram util a indica pe cele mai frecvente i ntalniri in padurile de la noi. este absolut indis pensabila. ea creste foarte bine p e fag. . neinfestat (liber de orice microorganisme) si sa nu fie intrat in fermenta tie. cu marginile neregulate. 3%. adesea rute. ulm. -lucrari de ingriji re pana la fructificare si pe perioada cat dureaza cultura. alungit si con torsionat. htib . si Pleurotus spp. Alegerea speciei se va face tinand seama si de c eea ce ofera zona respectiva. si -a aratat preferintele pentru anumite specii de arbori.Lumina. 3. Caracteristicile substratului -rumegusul trebuie sa fie proa spat. prin deschiderea usilor si fe restrelor sau cu ajutorul unui ventilator prevazut cu filtru pentru purificarea aerului introdus.d. ca si in cazul tehnologiei de cultura a ciupercilor Ag aricus spp. nisip). duce la optinerea de ciuperci deformate. Metodele si tehnica propriu-zisa de cultivare consta din urmatoarele operatii: -pregatirea materialului lemnos folos it ca substrat nutritiv.a.5.3. Optiunea pentru unele specii de arbori trebuie sa pornea sca de la ceea ce natura insasi ne arata. Boletus edulis – manatarca. dupa aparitia primelor fructificatii. cu piciorul subtiat. Tehnologia cultivarii Alegerea speciilor arboricole care vor fi folosit e ca substrat nutritiv. Singurul amestec admis si recomandat este cel cu pleava de orez sau d e grau. plop s.Temperatura in jur de 15^C. Se va evita pe cat este posibil amestecul de rumegus rezultat de la prelucrarea esentelor t ari cu rumegusul de esente moi. iar palaria mai putin carnoasa. O varianta a cultivarii ciupercilor Pholiota nameko pe butuci de lemn este cultivarea pe rumegus. . -recoltarea ciuperci lor. sub forma de butuci.3. carpen. Astfel. precum si in alte tari cu climat mai cald.

. pe trunchiurile copacilor de esente foioase (nuc). apar izolat sau in grusuri. cu miros si gust placut. In padurile de mesteacan culoarea este deschisa iar bradete prezinta o culoare mai inchisa. .pentru compost: gunoi de ca l. de culoare brun –roscata. . Piciorul este prins c entral.pentru amestec de acoperire:turba sau pamant de telina.furtun pentru ud at cu tije pentru pulverizare fina. Carenea este tare.Materialele necesare pentru infiintare a unei mici ciupercarii pentru ciuperca de balegar . de culoare deschisa. spre maturitate devin tari si nu se mai pot cosuma.e. Prezinta marginile palariei mai mult sau mai putin subtiri.furci. Creste sp ontan in tara noastra.5. cu diametrul in jur de 4 cm. aproape negru. iar spre baza.apa curenta 3. paie de grau. adesea indoite sp re interior. uneori catifelata. Culoarea depinde de caracteristicile padurii unde creste.pompa de stropit. sunt comestibile in stadiul tanar. care ii dau un aspect pestri t.4. . Se poate intalni si pe ramuri pu trede si apare din iunie pana in septembrie.5-10 cm. cu miros si gust placut de ciuperci. grosimea pulpei 0. uscata.saci sau lazi.drisca din lemn.sulfat de cupru (piatra vanata) .Deschiderea ciupercii Este o ciuperca robusta. . . alb-crem si liliachiu.hartie. nisip si creta furajera. cu diametrul de 3-15 si chiar 25 cm. 3. de sezon si de varsta ciupercii. . uree.folie de polieti lena.termometru. de cu loare bruna.formalina. Culoarea variaza de la alb pana la brun roscat si poate fi impod obita cu diferite linii si pete.lampa portativa de 24V. . Piciorul este inalt de 4-5 cm. la rupere isi pastreaza culo area alba. .cu solzi mari stransi. .miceliu. 3. .ventilatie cu tubulatura.c rem.lopeti.pesticide (f ungicid si insecticid). . .3. greble. Materiale necesare pentru infiintarea unei mici ciupe rcarii pentru . . Carnea este de culoare albicioas a. parazi tand astfel lemnul si producand putregaiul alb. de culo are crem deschis.galeti. . . Descrierea ciupercii Palaria are di ametrul cuprins intre 5-50 cm. iar diame trul de 2-6 cm. cu palaria carnoasa.targa. compacta. Polyporus squamosus – pastr av de nuc Ciupercile sunt carnoase. ipsos.drojdie de bere. . dilatat la baza sub forma de butoias. cu lungimea de 14-15 cm. . . cu o suprafata neteda.

.termometre de minima si maxima. in functie de toxinele pe care le contin. .furtu n pentru udat si tija de Vermorel.cad a pentru insamantat. afecteaza unele organe putand duce la decesul consumato rului. . sunt s aruri sau alti compusi ai acizilor rezinici.2-3 materiale celulozice pentru substrat. din punct de vedere chimic. . Gravitatea unei intoxicatii nu depinde numai de structura chimica a toxin elor ci si de starea de sanatate a persoanei intoxicate. . Sindromul giromitrina – denumirea provine de la toxina giromitrina continuta de Gyromitra esculenta. . sulfat de cupru. Este de semnalat faptul ca exista unele specii de ciuperc i care pe langa simptomele specifice sindromului in care au fost incadrate mai p ot manifesta simptome caracteristice altor sindroame.formalina.Intoxicatii produse de ciuperci din flora spontana Ci upercile necomestibile sunt de doua tipuri: necomestibile inofensive si necomest ibile toxice. Ciupercile toxi ce.ventilator cu tubulatura. de rezistenta naturala a organismului ei.6.folie de polietilena. cu actiune purgativa. .intoxicatii cu perioada lunga de incubatie.cultura buretilor . in cele mai multe cazuri.galeti . . . continuta de ciuper ca Amanita phalloides.bazin deimbibare si fierbere. poarta num ele principa lei toxine continuta de ciupercile incluse in acea grupa. O alta caracteristica este reprezentata si perioada de incubatie a toxinelor in organism(adica timpul scrus de la ingerarea ciupercilor toxice si pana la apa ritia primelor simptome). Sindromul faloidian – denumit astfel dupa toxina faloidina. de receptivitatea unor tesuturi si organe fata de acele toxin e. dureri de cap. . Ciupercile toxice sunt grupate si dupa sindromu l pe care il provoaca si care. 3. p e langa tulburarile gastrice cu simptomatologia descrisa la sindromul resinoidia n mai poate provoca ameteli.apa curenta.intoxicatii cu perioada scurta de incubatie . .unelte de lucru.miceliu.aparat de stropit. amnezie de scurta . Ciupercile inofensive daca sunt consumate din greseala nu contribu ie la deterioarea functiilor vitale si nu au valoare alimentara. intoxicatiile cu ci uperci se impart in: . numai laxatie. in alte cazuri. pot produce intoxicatii trecatoare sau.saci sau lazi. in anumite cazuri.instalatie de iluminat. . producand dia ree sau. Sindromul resinoidian – denumit ast fel dupa substantele rasinoase (rezine) care. .unul din amendam ente. astfel: Russula emetica. In functie de acest ultim element. ciuperca foarte toxic a. . . .

uneori halucinatii.anunta rea celei mai apropiate unitati spitalicesti pentru interventie calificata compe tenta.tratamen tul gastric. varsa turi. Pe corp pot aparea umflaturi. Ciupe rca Omphalotus olearius care provoaca acelasi sindrom resinoidian mai poate. somnolenta. DICTIONAR EXPLICAREA UNOR CUVINTE MAI PUTIN CUNOSCUTE. care produce greturi. 15% din cazuri f iind mortale. Provoaca o insuficienta renala acuta. respiratie greoaie. eruptii ale pielii si semnele un ei hepatite toxice acute. dilatarea pupilelor. astenie. sete intensiva. . diaree. sunt urmatoarele: . care ataca cu predilectie ficatul. diaree sau constipatie. din corpul uman. In ace st caz toxina este muscarina. Determina halucinatii vizuale. care produce tulburari gastrointestinale. Sensibilitatea mai mare la consumul de ciuperci prezinta copiii. Sindromul colinergic (sudoral sau muscarinian). Amanita phalloides. grave afectiuni renale. ca racteristice sindromului olearian. chiar daca nu prezinta simptomele intoxicatiei. care actioneaza asupra sistemului nervos vegetativ. Sindromul panterian (atropini c sau psihotic) – toxina principala continuta de ciupercile respective este muscar ina. in lipsa unei rapide interventii a medicului specialist. substantelor minerale si organice. simptome caracteristice sindromului atropinic. transpiratie. care produc tulburari de atentie.durata. varsaturi. Sindromul narcotidian (halucinator). este pro vocat de toxinele psilocybina si psilocina. apare in asociere cu consumul de alcool si produce o vasodilatatie cu te nsiune scazuta. si determina agitatia o rganelor interne. Sindromul orelanian este cauzat de toxina orela nina. . precum si a gazelor in celula. puls incetinit..golirea stomacului prin spalatu ri cu apa calda sarata sau prin administrarea de purgative puternice. urmat de purgativ salin se aplica tuturor celor care au consumat ci uperci la aceeasi masa. femeile si persoanele debile. atunci cand se banuiest e o intoxicatie cu ciuperci. stare de depresie psihica. . dureri epigastric e si colici abdominale. de zorientare in timp si spatiu. transpiratie abundenta. greturi. INTALNITE IN LUCRARE Abso rbtie – proces fiziologic de patrundere a apei. Sindromul coprinian (vas cular). o stare de euforie si ras. scaderea tehnsiunii arteriale si incetinirea pulsul ui. frisoane. nu ocoleste nici rinichii si nici inima. Primele masuri ce trebuie avute in vedere.

Acumularea amoniacului in mediul de crestere a plantelor este daunator. Carbon atul de calciu). ajutator. Pe cale naturala el rezulta din descompunerea substantelor care contin aceste elemente. Anaerob( a) – (despre organisme). pr oces care duce la distrugerea partiala sau totala a substantelor nutritive neces are hranirii ciupercilor.). inecacios. respiratie. cu miros intepator. intepator. pe care injectabila etc. Amoniac – gaz incolor. inroseste hartia indicator de reactie. in co mbinatie cu un acid.Acid(a) – substanta chimica care. Basidiofruct – sau ciupeca p ropriu-zisa. Aerob(a) – (despre organisme) care se dezvolta si traiesc numai in prezenta aerului. Adeziv(a) – produs natural sau sintetic care adera. Autoincingere (a utoaprindere) – supraincalzirea materialelor care formeaza substratul nutritiv. Auxiliar(a) – (despre materiale ) care indeplinesc un ro l ( o functie) secundar. respectiv ciupercilor (ex. P roprietati: are un gust acru. prin combinarea hidrogenului cu azot. adica au gust lesios. Azbociment – material de construtie fabricat di ntr-un amestec de ciment Portland si fibre de azbest. introduse in corp pe cai diferite(digestie. Unele specii sunt patogene. in solutie apoasa elibereaza ioni de hidrogen. Se obtine pe cale sintetica. care este formata din picior si palarie. cu caractere inte rmediare intre bacterii si ciupercile inferioare. Alcalin(a) – (despre substante): care au proprietatile unei b aze. . care se lipeste. Amendament – subs tanta care se incorporeaza in substratul de nutritie cu scopul de a-I schimba un ele insusiri nefavorabile nutritiei plantelor. Alergie – cresterea patologica a sensibilita tii sau reactivitatii organismului fata de substante straine. solubil in apa. formeaza o sare. pr oducand boli la animale si om. capabile sa traiasca in absenta aerului. Actinomicete – grup de microorganisme larg raspandite in natura. albastresc hartia indicator de reactie si care.

a izola o parte a rafturilor. lazilor. A capitona – a captusi. realizand ziduri sau stalpi de brichete. lucioasa. Creta furajera – carbonat de calciu. in amestec cu resturi minerale. In cantitate mare. Se gaseste in lemn.03%. mai greu decat aerul. cee a ce se petrce in acelasi timp Contamina – A transmite agenti patogeni in mediul i nconjurator. cu rol de protejare a tesuturilor unor organe animale sau vegetale. paie etc. creta furajera. Celuloza – substanta chimica.. Intra in alcatuirea aerului din atmosfera in proportie de 0. matasoasa. fara miros. calcit. Concomitent(a) – ( simultan). bioxidul de carbon devine daunator vietii. Buchet – grup de ciuperci care apar din acelasi postament micelian. data amestecului de substrat nutritiv impanzit cu miceliu. mar mira. Exemplu: pielita . Are forma rotunda sau usor ovoida. Compos t – material rezultat in urma fermentarii lente a diferitelor resturi vegetale si animale. Camera tam pon – incapere mica situata la intrarea in spatiul de cultura a ciupercilor. folie din polietilena ( in acest caz). In stare pura se prezinta ca o masa alba. Buton – ( la cipercile superioa re). Cuticula – pielita. Carbonat de calciu – calcar ( piatra de var ). care poate fi manipulat cu usurinta. Carpofor – vezi basidiofruct. Este folosit de plantele cu clorofila la sintetizarea substantelor organice. a acoperi. cu o.Bioxid de carbon ( CO2) – gaz incolor. alcatuita din resturi de glucoza. polizahari da. Compostare – ansamblul de operatiuni executate in procesul tehnologic de pregatire a compostului. cu aspect amorf. stuf. membrana alca tuita dintr-unul sau mai multe randuri de celule rezistente. unde are loc omogenizarea aerului de afara cu cel din interior. Se foloseste ca substrat de cultura pen tru ciuperci ( diferite retete). cilin drica). Stadiul de dezvoltare in care principalele parti componente (picior si pala rie) nu sunt evident diferentiale. Bricheta – forma geometrica ( prismatica.

Enzima – compus organic prezent in celulele vii. cu producere si inmagazina re de energie in organism. Fanta – desc hidere stramta. Ecologie – sti inta care se ocupa cu studiul interactiunii dintre organisme si mediul lor de vi ata. a suspensiilor de pa rticule solide dintr-un spatiu locuit sau dintr-un spatiu de cultura. Drisca – u nealta manuala din lemn cu care se netezeste tencuiala sau betonul. Emulsie – amestec din doua lichide insolubile unul in celalalt. dintr-o epo ca geologica. lichid sau gazos. Fauna – totalitatea speciilor de animale dintr-o anumita regiune. in scopul impiedicarii contaminarii. Exhaustor – ven tilator utilizat pentru evacuarea fortata a aerului viciat. A dilu a – a micsora concentratia unei solutii. dintr-un anumit mediu sau di ntr-o anumita perioada geologica. care dirijeaza prin actiuni catalitice procese le de sinteza si degradare a substraturilor organice. prin otravire cu substante chimice sau prin culturi microbiene. Exagerat. Excesiv(a) – care intrece orice masura. Flora – totali tatea plantelor dintr-o anumita regiune a globului. crapatura care permite comunicarea unui spatiu inchis cu exterio rul. . aparat sau instalatie pentru separarea particul elor solide aflate in suspensie dintr-un fluid ( lichid sau gazos). Filtru – dispozitiv. Deratizare – operatiune de starpire a rozatoarelor daun atoare ( soareci. Dispersie – stare de imprastiere a unei sub stante in particule foarte fine. sobolani).de pe palaria ciupercilor. intr-un mediu solid. Dezinfectare – operatiunea prin care se urmareste distrugerea germeni lor patogeni din afara organismului. Esenta – denumirea generica data diferitelor specii de arbori forestieri.

sintetizate de plante in procesul de fotosinteza . pana la aparitia primilor butoni fructife ri. Inoculare – transferul culturii pure de miceliu pe suport granulat de crestere. Malt – produsul obtinut prin germinarea artificiala. Fungicid – substanta care distru ge ciupercile daunatoare plantelor. a compustului etc. Determina fertilitatea unui sol. in instalatii adec vate. Sulfura de zinc ) d atorita iluminarii lor sau iradierii cu radiatii ultraviolete ori cu raze X. Impanzir e – reprezinta acel stadiu de dezvoltare a ciupercilor de cultura in care miceliul . virus etc. Hifa – filament compus din celule. fiind strans in mana. s eptate sau neseptate. constituente fundamentale ale materiei vii. Incubare (incubatie) – substratul de la insamanta rea miceliului in substratul nutritiv. aceasta ramane umeda dar fara ca lichidul sa se scurga printre degete. cu crestere apicala (terminala) care formeaza miceliul une i ciuperci. Fr eatic(a) – apa subterana aflata pe primul strat impermeabil aproape de suprafata p amantului si care alimenteaza frecvent izvoarele. a s ubstratului de nutritie. Jilav – despre starea de umiditate a solului. Leventica – (Lavandula vera) – specie de planta perena . Humus – component principal al materiei organice din sol. folosita in industria farmaceutica pentru extragerea uleiulu i volatil. Glucide – grupa de substante organice naturale. utilizata ca dezinfectat.Fluorescenta – emisie de lumina de catre unele substante ( ex. crescand. Un asemenea material se considera ji lav atunci cand. in forma de tufa. inclusiv ciuperci de cultura. miceliu sau carpofor). cuprinde intreg substratul nutritiv si are aspectul unei panze de pa ianjen. For malina (formol) – solutie apoasa de aldehida formica. de culoare albaargintie.) in cultura ciupercilor ( substrat. ciuperca i nferioara. rezultat al activitatii microorganismelor din sol. a unor cereala ( mai ales orzoaica) uscate si . Infectie – patrunderea si dezvoltarea unui agent patogen (bacterie. i n conditii sterile de laborator.

ciupercarii etc. ramificate (hife) de culoare alba. intarita a piciorului ciupercilor superioare. Pasteurizare – procedeu termic care consta in incalzirea la 7580 ^C si racirea bru sca. Pileus este denumirea stiintifica a palariei ciupercilo r superioare. Simbioza – asocierea a doua vietuitoare din specii diferite. Scvama-(scuama) – rest de val de pe palarie sau de pe piciorul ciupercilor sup erioare. dintre care una este. . simbioza dintre o alga si o ciuperca). Postament micelian – partea bazla. constand dintr-o aglomerare de hi fe. a unor produse alimentare sau a unor materiale care se folosesc ca substrat de cultura in ciupercarii. de obicei. lich ida. aflata in substratul de nutritie. Miceliu – ansamblu de filament e subtiri. Solutie – amestec omoge n format din doua sau mai multe substante. animale sau plant e. folosite la fabricarea berii si spirtului. raze ultraviolete) sau chimice (dezinfectanti). cu inmagazinare si eliberare de energie.). temperatura si umuditate ce se cre aza in mod artificial in spatiile de cultura (sere. Pesticide – nume generic dat substantelor chimice care combat daunatorii si bol ile culturilor agricile. Patogen(a) – care se refera la boala.macinate. care cauzeaza bo li. Microciupercarie – ciupercarie de dimensiuni reduse ( pana la 100 mp). Simbioza – (scuama) – rest de val de pe palarie sau de pe piciorul ciuperci lor superioare. care isi duc viata impreuna. care alcatuiesc aparatul vegetativ al majoritatii ciupercilor. solarii. p e care la sufera substantele dintr-un organism viu. Germen patogen. Sterilizare – actiune de distrugere a microbilor prin metode fizice ( caldura .microorganism care produce infectie la om. Metabolism – ansamblu de proc ese complexe de sinteza si degradare. lichenii. la satisfacerea nevoilor de hrana cooperand ambele organ isme (ex. Microclimat – conditii de aer.

asemanator dispersiei coloidale. ICLF-Vidra. Suspensie – sistem dispers so lid – lichid. Se ubtine si pe c ale sintetica. monocelular ( la bacterii si unele alge) sau pluricelular la ciuperci si a lge sau diferentiat in organe. AE Sere Arad. Craiova 2. jud. SCPL Isalnita. Tu f – ( sin. Tal – corp vegetativ lipsit de vase conducat oare. care consuma lemn. Soc termic – procedeu tehnologic in procesul de cult ura a ciupercilor Pleurotus ostreatus. pe partea inferioara a ciupercilor. Xilofag(a) – referitor la modul de hranire a unor insecte sau a unor specii de ciuperci ( exemplu buretii). C AP-Bucov. putin stabila. IPIC-Fagaras. schimbul de aer dintr-un spatiu de cultura). 6. Turba – roca sedim entara formata in mlastini neaerisite. substanta dispersata depunandu-se relativ repede. Este pr incipal produs de degradare finala a proteinelor din organism. Brasov 5. formata prin acumularea si cosolidarea unor produse de eruptie vulcanica ( cenusa. incolor. Uree – compus organic cristalin. nisip). CAP-Stoicanesti. care pot fi comparate cu cele al plantelor superi oare. care aco pera lamelele. Furnizori de mice liu 1. Se foloseste ca ingrasamant agricol si la formarea compostului pe ntru ciuperci. judetul Olt 3. Tubulatura – ansamblu de tevi. Ferma 6 Mogosoaia (ICLF) de langa Bucuresti .Stipes – denumirea stiintifica a piciorului ciupercii. Viciat – (despre aer) – aer in care proportia gazelor care il compun este diferita de cea normala (cu concentratie ridicata de bioxid de carbon sau a lte gaze nocive). care consta in scaderea brusca a temperat urii cu 4-10 ^C fata de cea initiala. constituita din resturi de plante partial necarbonizate. judetul Prahova 4. Velum – cuticula fina. solubil in apa . Tuf vulcanic) – roca vulcanogena – sedimentara. montat intr-un sistem tehnic pentru indeplini rea unei anumite functiuni ( ex.

6. Rares Petru.L str.R. DE CERC. DIOTES COM SRL TG-MURES 4300. Oda i.7. Gorj Gherla. Macului.Bucuresti. LEGUM. 4 str. jud. HARD MANAGER COMPANY 5.ro [Home] [Calivita] [Francize] [Web] [Comert Electronic] [Afaceri] [Afaceri Agrico le] [Dictionare] [Amway] COPYRIGHT © 2006 . Arad. jud. 9 Arad. distribuitorii firmei italie ne ITALSPAWN S. Muncii.300. jud Arad. SPOR ALFAR ARAD str. Cluj 0740/ 230 623 tel: 0264/ 241 829 2. PT. Calea Mosilor nr. AVRAM IANCU 47 Phone/Fax: +40/ 6 5/212191 Producatori si distribuitori de ciuperci 1.Toate drepturile rezervate.L 6.C.INST. ILIADA S. Agrosem.R..str. 19 Motru.FLORICULTURA VIDRAFERMA MOGOSOAIA sos. Tudor Vladimirescu. jud. Bucuresti 8. . Arad.profituri. 0257 /272 325 0257/ 287 058 0744 /896 249 0722 / 528 186 3. sector1 021 / 2361 244 0744 / 348 422 Cauta www. 117 str. NETWORK COMPANY S.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful