Afectiuni si Boli CRESTEREA CIUPERCILOR COMESTIBILE CRESTEREA CIUPERCILOR COMESTIBILE Introducere Insemnari despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate

de vechii romani,di n cele mai vechi timpuri s-au pastrat pina in zilele noastre. Referiri la aceast a pot fi intalnite si in operele unor renumiti oameni de stiinta ai antichitatii . Astfel, Pliniu cel Batran, istoric si literat roman, in lucrarea sa “istoria nat urala”scrie si despre ciupercile bune de mancat, iar Dioscoride ,medic si botanist grec, originar din Asia Mica, trateaza in lucrarea sa “Despre mijloacele de vinde care” si medicamente de origine vegetala obtinute din ciuperci. La inceput, ciuper cile au fost recoltate din flora spontana si consumate datorita gustului si arom ei specifice.Mai tarziu,empiric s-a trecut si la introducerea unor speci i in cu ltura. La nivelul anului 1990 productia mondiala de ciuperci cultivate era de ci rca 3 763 000 t, China situandu-se pe primul loc, urmata de S.U.A.In anul 1991, venitul rezultat din comertul mondial cu ciuperci depasea 7,5 miliarde dolari. Dintre speciile cultivate, primul loc i l ocupa Agaricus bisporus (champinion), urmata de Pleurotus sp.(bureti) si de Au ricularia sp. si Lentinus sp. Pentru a veni in sprijinul celor ce doresc sa cult ive ciuperci, cu investitii minime, in aceasta carte sunt prezentate sfaturi pra ctice privind modul in care trebuie sa se lucreze pentru a obtine recolte bune, destinate consumului familial - si nu numai. Lucrarea de fata se adreseaza in eg ala masura cultivatorilor amatori si celor experimentati, atat de la sat cat si de la oras, din sudul si din nordul tarii. Totodata, vine in sprijinul tuturor a matorilor de ciuperci, prin indemnul de a nu se mai expune riscurilor consumului unor ciuperci toxice, ci obtinerii unor culturi sigure in gospodaria proprie. A dresez acest indemn cu atat mai mult, cu cat presa noastra a semnalat in ultimul timp numeroase cazuri de intoxicatii grave cu ciuperci recoltate in flora spont ana, chiar mortale - de adulti si copii - in multe dintre judetele Romaniei. Valoarea alimentara a ciupercilor Ciupercile contin, pe linga apa – intre 82 si 92 %-substante proteice, hidrati de carbon, lipide, vitamine si saruri minerale. Pr oteinele sunt comparabile cu cele din carne si au un rol foarte important in org anism, in ceea ce priveste cresterea si refacerea tesuturilor (rol

plastic).De asemenea, proteinele participa la formarea enzimelor si hormonilor, la apararea organismelor impotriva infectiilor si pot folosi ca material energet ic, in lipsa lipidelor si glucidelor. In structura proteinelor din ciuperci sunt prezenti 10 aminoacizi esentiali care se gasesc, de obicei, in albumina oului, caseina laptelui si gliadina din griu. Valorea nutritiva a proteinelor depinde d e digestibilitatea lor ( posibilitatea de a fi transformate si absorbite de tubu l digestiv ). Hidratii de carbon (manita, glucoza, trehaloza, glicogenul si celu loza ) apar in proportie de 6% in ciupercile uscate si de 0,9-1% in cele proaspe te. Glucidele (2,5%) din ciuperci sunt formate din glicogen, asemanator cu cel d in carnea animala. Ciuperca este singura planta din intreg regnul vegetal care c ontine glicogen, fiind denumita si “carne vegetala”. Unele specii de ciuperci mai co ntin si substante tanante, uleiuri eterice etc. Vitaminele au un rol complex in organism :contribuie la cresterea si dezvoltare, maresc rezistenta acestuia, for tifica sistemul nervos etc. Ciupercile sunt singurele din regnul vegetal care co ntin vitamine din complexul B(thiamina, biotina, acidul nicotinic, acidul pantot enic), vitamina D (specifica pentru carnea de peste), vitaminele A1, C, K si PP. Lipidele (grasimi) din ciuperci proaspete (0,5%) sunt utilizate de organism ca sursa de energie.Un gram de lipide produce 9 calorii. Lipidele din organism tran sporta vitaminele A, D, B si le asigura absorbtia pri tubul digestiv. Mai au rol de regenerare a tesuturilor, intra in alcatuirea sistemului nervos, asigura bun a functionare a glandelor(tiroida), contribuie la formarea anticorpilor si la fu nctionarea normala a pielii etc. Substantele minerale (0,5% - 1,5%) din ciuperci , determinate in cenusa sunt: K(potasiu) – 44 - 41%; P(fosforul) - 13,5 - 25%; SI( siliciu) - 8%. Dupa continutul in fosfor, ciupercile sunt comparate cu carnea de peste. Magneziu, sodiul, clorul si calciu sunt mai putin reprezentate in ciuper ci, ceea ce le incadreaza printre alimentele putin sarate. Substantele minerale numite si catalizatorii vietii sunt absolut indispensabile pentru buna functiona re a organismului. Ele fac parte din compozitia celulelor si a singelui. Ciuperc ile de cultura au o aciditate scazuta, fiind data de catre acidul malic si citri c. Enzimele din ciuperci si, in special, tripsina, au rol important in digestie. Ciupercile au gust si aroma deosebite, pot fi consumate ca aliment de baza, ata t de catre persoane sanatoase, cat si de catre diabetici (nu contin amidon). Lip idele se gasesc in ele numai sub forma combinata (agaricine, lecitine, ergosteri ne, fosfatide). Gama larga a preparatelor culinare (475 retete culinare cu ciupe rci, Ioana Tudor, 1996,Ed.Tehnica), precum si posibilitatea conservarii pentru i arna, explica interesul de care se bucura acestea. Valoarea terapeutica a ciupercilor Datorita faptului ca ciupercile inferioare au facut posibila producerea penicilinelor, streptomicinelor etc., intr-un cuvint, a antibioticilor, care au salvat milioane de vieti umane si animale,cercetorii sunt preocupati si acum de studiul ciupercilor superioare (macromicete). Dupa ce au fost valorificate ca aliment,ciupercile au inceput sa prezinte interes si pe ntru medicina, pentru prepararea diferitelor

bauturi si pentru extragerea diferitelor arome. Traditional, ciupercilor li s-au acordat virtuti terapeutice antitumorale si imonologice care au inceput sa fie testate in mod stiintific. Astfel, s-a observat ca, datorita continutului lor ri dicat in anumite polizaharite, au proprietati imunostimulente. Prin prezenta chi tinei in peretii celulari, ciupercile produc un efect filmogen, utilizat in indu stria cosmetica. In trecut s-au studiat trufele, galbiori, ghebele, iutarii, nic oretii, rascovii s.a. Astfel, din Lactarius deliciosus (rascovi) si Clytocybe gi gantea s-a izolat o substanta care s-a dovedit eficace impotriva bacilului tuber culozei; din Calocybe georgii (nicorete) si din Polyporus betulinus s-au izolat substante antibiotice, iar din Marasmius rameales-o substanta activa contra germ enilor tifosului. Popularitatea ciupercii parfumate –Lentinus edodes, este data de calitatile gastronomice, dar si de vitutile medicinale si anticolesterolice. Di n aceasta ciuperca s-a extras polizaharidul lentinina, capabil sa produca o regr esie a tumorilor canceroase benigne. Efectul clinic benefic al lentininei poate fi asociat cu operatii chirurgicale si terapia prin radiatii, sau cu alte imunos timulente,cind relatia gazda-tumoare permite un astfel de tratament. Din ciuperc ile Clitopilus prunulus s-a izolat, de asemenea, o substanta care inhiba dezvolt area tumorilor canceroase;buretele de iasca prezinta calitati hemostatice; Maras mius oreades se recomanda pentru diabetici, iar Tricholoma sp. prezinta virtuti sudorifice, laxative, recomandate in cura de slabire. Cu circa 30 de ani in urma , dintr-o ciuperca japoneza (ciuperca de Honga), s-a produs un ceai care, supus analizelor, s-a dovedit ca contine 17 acizi aminici, cu efecte benefice asupra o rganismului uman. Ciupercile de cultura, champinion, datorita continutului bogat in substante minerale, au rol de mineralizare a organismului, fiind recomandate in stari de oboseala si anemii. Tot acestor ciuperci li se atribuie si insusiri antibiotice. De ce sunt atat de cautate ciupercile? Pe linga valoarea lor alimentara, ciuperc ile constituie si o cultura rentabila, care asigura o productie ridicata, ce se obtine pe unitate de suprafata folosita, spatii special amenajate in acest scop. De retinut mai este si faptul ca in cultura ciupercilor nu se foloseste teren a gricol ci, cu preponderenta, spatii dezafectate, adica spatii carora nu li s-a d at alta intrebuintare, iar pentru substratul nutritiv au fost luate in considera re materiale refolosibile, ieftine. Randamentul exprimat in kilograme de ciuperc i recoltate de pe un metru patrat, in cazul speciei Agaricus bisporus este, in f unctie de sistemul de cultura si de conditiile de microclimat asigurate, intre 1 5 si 30 de kilograme. Daca intr-un an se realizeaza doua sau patrucinci cicluri de cultura, reiese un randament de 30-80 kg/mp/ an. Un ciclu de cultura la ciupe rci dureaza, in functie de specie, intre 70100 de zile, aceasta facand ca amorti zarea investitiei sa se faca intrun timp scurt, fiind cea mai activa din cadrul sectorului vegetal. Ce ciuperci se pot cultiva In tara noastra se pot cutiva, cu rezultate bune, urmatoarele specii de ciuperci: - Ciuperca de balegar alba, cre m sau bruna (Agaricus bisporus)

- Ciuperca alba termofila (iubitoare de cultura) (Agaricus edulis) - Buretele va nat sau pastravul de fag (Pleurotus ostreatus ) - Buretele rosiatic (Pleurotus f lorida) - Buretele brun (Pleurotus sajor-caju ) - Buretele cornet (Pleurotus cor nucopiae) - Buretele ciuciulete (Coprinus comatus ) - Ciuperca de paie (Strophar ia-rugoso-annullata ) Aceste ultime doua specii se cultiva si pe suprafete mai r estranse. In ce perioada a anului se pot cultiva ciupercile Ciupercile se pot cu ltiva in tot timpul anului, dar pentru a hotari, in mod concret, o perioada anum e, trebuie sa tinem seama de urmatoarele conditii: zona geografica in care se re alizeaza cultura; specia de ciuperci cultivate; gradul de dotare a spatiului de cultura. Studiati tabelele 1 si 2, in functie de zona in care locuiti (in nordul sau in sudul tarii), alegeti specia de ciuperci sau de bureti pe care doriti sa o cultivati, tinand cont de regimul de temperatura realizabil in localul de cul tura utilizat. Odata ce ati facut alegerea, puteti trece efectiv la organizarea ciupercariei, aplicand cu strictete sfaturile cuprinse in prezenta lucrare. Se p ot cultiva ciupercile in asociere? Raspunsul este afimativ, cu conditia de a fi respectate cerintele fata de substratul de nutritie, de caldura, umiditate si in special de lumina, deoarece in cazul asocierii ciupercilor de balegar cu una di n speciile de bureti, aceasta cerinta este diferita. Astel, in timp ce buretii, de la perioada de formare si pana la recoltare, au nevoie de lumina, obligatoriu , ciupercilor de balegar acest factor le este indiferent. Pot fi realizate, in a celasi spatiu, urmatoarele asocieri de ciuperci: - Ciuperca de balegar alba, cre m sau bruna cu buretele vanat; - Ciuperca alba termofila cu una din speciile de bureti rosiatic, brun sau cornet; - Ciuperca de balegar alba, crem sua bruna cu buretii ciuciulete. Capitolul 1 Cultura ciupercilor de balegar sau de strat 1.1.Descrierea ciupercil or albe, crem sau bruna Agaricus bisporus, sinonim Psalliota hortensis (Cook ) L ange – ciuperca de balegar, de strat sau champinion Este ciuperca de cultura cea m ai raspandita in tara noastra si pe glob, fiind cel mai mult studiata si prezent and un numar mare de tulpini (suse). Ciuperca, indiferent de culoare, prezinta d oua parti distincte: o parte in substrat (ingropata) si o parte aeriana.

Partea ingropata este reprezentata printr-un postament micelian ce rezulta din i mpletitura hifelor crescute din miceliul insamantat. Din aceste hife, in amestec ul de acoperire iau nastere primordiile sau butnii de fructificare. Partea aeria na sau ciuperca propri-zisa, se numeste basidiofruct (de la familia din care fac e parte ) sua carpofor. Acesta este format din: picior (stipes ) si palarie (pil eus ). In tara noastra sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alba, crem si bruna, pretabile atat la cultura clasica(in sistem gospodaresc), cat si la cea intensiva (in ciupercarii industriale). 1.2. Spatiul de cultura Pentru c ultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte act ivitati, sau spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii special construite in vederea infiintarii unei microciupercarii. 1.2.a Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladi ri vechi, balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite , hale, forturi, umbrare s.a. 1.2.a.1 Pregatirea spatiilor de cultura in vederea folosirii lor ca ciupercarie consta in: - repararea, daca este cazul, a acoperi surilor, peretilor, pardoselii, usilor, ferestrelor etc. si astuparea gaurilor f acute de rozatoare: - igienizarea spatiului, care consta in curatirea de resturi vegetale, deratizare; - spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu una din solu tiile: soda calcinata 5% ( 50g soda la 1 litru de apa); Formalina ( 40%) solutie cu concentratia 2-5 % (20 –50 ml la 1 litru de apa ). Peretii si pardoseala se va ruiesc, adaugandu-se in zeama de var si 20-30 g piatra vanata (sulfat de cupru ) la 1 litru de emulsie. Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultura. 1.2.a.2 Amenajarea spatiului de cultura Se pot intaln i doua situatii: - Cand spatiul este suficient de mare (solarii,sere, depozite,h ale) cultura se poate amplasa in straturi direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata incat sa permita executarea lucrarilor i n conditii optime (1,40 –1,60 m ), grosime sa fie de 25-30 cm, astfel ca pe un met ru patrat sa se repartizeze 80 – 100 kg de compost, lungimea stratului fiind in fu nctie de marimea spatiului de cultura. - In spatiile mici, pentru a mari suprafa ta utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe doua sau tr ei nivele. Rafturile pot fi fixe,confectionate din beton, sau mobile, cand sunt din metal (de preferinta din aluminiu sau fier ) vopsit cu vopsea de ulei, din l emn sau din alt material rezistent. In cazul rafturilor din beton, compostul se aseaza direct pe parapet, in strat gros de 25 –30 cm. Pe rafturile executate din a lte materiale se amplaseaza lazi de cultura de diferite tipuri. Lazile confectio nate din lemn, din cauza umezelii ridicate, au o perioada scurta de utilizare, d e aceea se recomanda lazile din PVC sau sacii de polietilena.Cultura in saci de polietilena prezinta avantajul ca se poate realiza direct pe pardoseala, chiar a tunci cand

In spatiile . De-a lungul tubulaturii se deschid niste orificii (fante ) laterale prin care patrunde aerul proaspat. la gura ventilatorului (la admisie). lungimea de 60 –70 cm si grosimea foliei de 0. in care se pune rumegus sau un burete imbibat cu solutie de sulfat de cup ru (piatra vanata ) in concentratie de 5%.3 Alte amenajari necesare localului de cultura .sursa de apa curata in interiorul spatiului sau in apropi erea .aceasta este din pamant sau pe nivelele stelajelor. cu posibilitate de micsorare pana la inchider ea completa.2. deoarece un s trat mai gros (30 – 40 cm ). intre care se intercaleaza un strat de v ata in grosime de 1 cm . aceasta depinzand si de gradul de poluare a aerului atmosferic. udare e tc. Tubulatura se confectioneaza din tabla – ca un burlan.). 1. poate duce la declansarea fen omenului de autoaprindere. De aceea.1 mm.a. la o distanta de cel putin 60 – 70 cm deasupra s tratului de ciuperci de pe stelajul superior.sursa de caldur a si instalatie de incalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald. mai ales in sezon cald.amplasarea unei ladite din lemn.instalarea unui ventilator si a tub ulaturii aferente. Filtrul improvizat se po ate realiza din doua straturi de tifon. iar lungimea egala cu cea a spatiului de cultura . cu dimensiunea de 2X2 m din folie de pol ietilena sau din zid. distrugand miceliul. 20. la tubulatura din polietilena. . In cazul folosiri i sacilor. .. inaltimea de 10 –15 cm. Dimensiunea acestor deschizaturi este 5x5 cm. cu latimea de 60 –70 cm. cu laturile de 20 cm latime. la tubulara din tabla si cu niste ghemot oace din vata curata. cu scop de paravan. rotund sau patrat. Dupa ce se murdareste. in substratul insamantat. se va recurge la o aerisire dirijata in care scop sunt necesare urmatoar ele amenajari:instalarea unui ventilator cu filtru special(de la Institutul de F izica Atomica –Magurele –Bucuresti ) sau un filtru improvizat. . cu ajutorul unor suruburi. ca un panta lon. se instaleaza la 10 –15 cm deasupra pardoselii ( 1 –2 buc. 25 kg . Acest filtru se leaga afara. pentru evacuarea aerului viciat. Ventilatoarele exhaustoare. se schimba – poate fi folosit aproximativ 30 de zile. transparenti – pe ntru a se putea observa eventualele infectii si cresterea miceliului. . compostul se poate aseza direct pe raft. Tubulatura se poat e confectiona si din folie de polietilena.amenajar ea unei camere-tampon in fata intrarii.Se utilizeaza saci cu diametr ul de 40 –50 cm. Aceasta se fixeaza pe tavan. Daca nu exista posibilitatea utilizar ii lazilor sau sacilor din polietilena. pentru absorbtia si c uratirea aerului introdus in ciupercarie. iar lungimea egala cu latimea usii de acces. tubulatura prin care aerul este condus prin incaperea de cultura si unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului vicit (incarcat de carbon si spori).canalizare – posibilitatea de scurgere a apei rezulta dupa spalare.sursa de curent electric de 220V pentru un ventilator si de 24V pentru il uminat.Cantitatea de substrat repartizat intr-un sac poate fi de 15. aerisirea libera prin deschiderea usilor si ferestrelor nu este suficienta. peste o folie de polietilena asternuta pe el . In spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje . . in conditii de umiditate excesiva(cu lampa portabila). temperatura putand ajunge s au chiar depasi 30 C. cu diametrul de 20 – 40 cm. grosimea substratului nu trebuie sa depaseasca 20 –25 cm.

3.5m. distanta ditre rafturi – 0.1buc (4. suprafata ut ila de cultura – 37 mp .4x1. nefermentat. 1.5-0. 1.b Spatii noi de cultura a ciupercilo r (construirea unei microciupercarii ).3.mici situate la nivelul solului. duble la mijloc. inaltimea – 2 . adapostita de curentii puternici de aer. cu camere de tampon la intrare si dimensiunile rafturilor. cu apa freatica la adancime.1 m.6 m(socotit si cu grosimea compostuluide 20-25 cm).Un viitor cultivator de ciuperci. Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid. continand 25-30% fecale.4x0. ciupercaria poate fi de dimensiuni mai mari (trebuie con sultat un proiectant si construita de specialisti).2. distanta de la suprafata culturii de pe ultimul raft pana la tubulatura de ventilatie –1. tigla sau stuf . gunoi de pasari pe suport solid. precum si distanta dintre ele: . Acoperisul se face din placi de azbociment. adincimea la care este ingropata – 1-2 m. dimensiunile camerei tampon 2x2 m din fata usii de acces. evacuarea aerului se poate face prin deschidere a usilor sau prin orificii de evaluare amplasate tot la partea inferioara a pere tilor (aerul iese prin suprapresiune ). fiind cunoscut faptul ca aceste diferente nu trebuie sa depaseasca 3 – 4C. insa recomandam aceleasi dis tante intre nivelele de cultura. care nu dispune de nici un fel de spatiu din cele enumerate anterior. suprafata localului de cultura – 24 mp (6x4 ). Acestea au avantajul de a beneficia de difernte mici de temperatura de la un anotimp la altul si intre zi si noapte.Pentru toate zonele din tara noastra recomandam construirea unor microciupercarii ingropate sau sem iingropate. Pentru cei cu posibilitati materiale.4m). isi poate constru i unulde dimensiunile dorite.7m). Impotriva umezelii. la distanta de sursele poluante. Pentru obtinerea unui com post de buna calitate se folosesc o serie de materiale.astfel lucrarile de intretinere care se executa sunt ingreunate.2m. in apropierea cailor de acces. rafturi (stelaje) cu 3 nivele – 3 randuri : din care simple la peretii laterali – 2 buc (4. construtia trebuie in mod obligatoriu izolata cu carton si smoala. aleile dintre rafturi au lat imea de 80 cm. latimea – 4m. distanta de la pardoseala la primul raft – 0.a Materiale folosite la prepararea compostului Acestea sunt de doua feluri : Materiale prime de baza : .gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ).Pregatirea compostului Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor. de culoare galbena.lungimea spatiului de cultura – 6m. Prezentam in continuare schita unei ci upercarii. .format din unul din urmatoarele . care asigura o buna izolatie contra variatiilor de temperatura.paie de griu (orz sau orez ). 1.

pentru a feri compostul de usca ciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii.materiale:paie. pentru a nu permite coborarea temperaturii sub cea de inghet. sulfat de amoniu. cantitatea fiind in functie de conc entratie.3d Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire Reteta nr.pe baza de gunoi de cal Pentru pregatire unei tone de compo st se folosesc 700 kg gunoi de cal. Exemplu de calcul.7 kg. sulfat de amoni u – 7 -8 kg sau ingrasamant comples cu N si P.Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoie de ap roximativ 800-100 kg compost.ipsos (pentru constructii ). -sulfat de cupru (piatra vanata ). gunoi de c al pe asternut de paie. deoarece exis ta riscul ca aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii. La o tona de compost se mai adauga urmatoarele materiale: ipsos -25 kg.iar la capete sa fie pr evazuta cu doua bazine pentru colectarea mustului . superfosfat (simplu concentrat) .1 (compost clasic ) . se zdrobesc cu f urca sau se calca cu tractorul.pasteurizare -compostul isi va dubla greutatea. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie sa punem l a preinmuiere circa 500 700 kg material initial uscat (paie de griu . cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%). se va trece la aprovizionarea cu materialele nec esare. gunoi de porc (uscat ). Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au p aiele de grau. deoarece prin procesul de prezatire – preinmuiere.ingrasaminte chimice (super fosfat. 1. In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili – glisanti. . 1.b C alculul necesarului de compost Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fi insamantata.3c Tehnol ogia pregatirii compostului Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se fac e. compostare aeroba. ginoi de porc ) conform retetei. socotind cate 80-100 kg compost la mp. in apropierea ciupercariei. Se recomanda ca aceasta plat forma sa fie protejata de un acoperis (sopron ). Paiele. Platforma trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 10 mp (pentru o tona d e compost ). pe cat posibil. Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost. gunoi de pasari. 70-75 %. coji de floareasoarelui. uree tehnica)sau ingrasaminte complexe cu N si P -colt i de malt (de la fabricile de bere ). Materii auxiliare: La materiile de baza prezenta te mai sus. pe o suprafata betonata (platform a) pentru a impiedica infiltrarea in pamant a mustului de balegar rezultat la ud are. care este alcatuit din balegar de cal si pai e de grau din asternut. inainte de a fi folosite. Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de materiale rezul tate din calcule.3. rumegus sau talas de esente foioase. .in functie de reteta de compost utilizata. deoarece au o elasticitate mai mare si un continut mai bogat de g lucide si substante minerale.Tinand seama de aceste date. 1. se mai adauga urmatoarele materii auxiliare : .compostare ana eroba.

cu substante dezinfectate sau cu pesticide. 3-5 kg la tona de compost. Dupa ultimul intors. gunoi de porc si gunoi de pasari. solutie in conc entratie de 2-3 %. iar lungimea – in functie de cantitatea de compost.Tot la a sezare se pun si 5 -6 kg ipsos. pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenul ui de compostare. t imp de inca 4 zile. inaltimea 1. dupa care incep intoarcerile.8-2 m.1 si du reaza 12 zile. la intervale de 3-4 zile . Se fac 4 -5 intoa rceri. . Atentie! Daca nu puteti procura ingrasamintele recomandate se pot inlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ). pastrandu-i dimen siunile in asa fel incat gunoiul de pe margini side la capete sa se aseze in int eriorul noii platforme. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaer oba (fara aer ). Dupa ce se amesteca bine compo nentele. practic se muta vechea platforma alaturi. Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina. Aceasta operatie dureaza 5 zile . cu burlane perforate pentru evacuarea ae rului incalzit din interior. cu furtunul. din nou se aseaza in gramada si se uda. Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul declansarii pregatirii compostului. Se co ntroleaza temperatura in interior (trebuie sa ajunga la 65 -72^C . la intorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga. Omogenizarea (amestecarea) compostului deb uteaza din ziua a 6-a de la inceperea pregatirii. Se uda pana in momentul in care apa incepe sa se scurga de sub grama da. cu furca. In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. Intorsul 4 se executa atunci cand paiele nu s-au inne grit si nu se rup usor (deci compostul are o compostare insuficienta). Reteta nr. Intorsul se executa cu furca.2 ( compost mixt ) pe baza de paie.8 m. -paie de grau -150 kg. in platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la silozul de cartofi).Fazele tehnologice de pregatire Preinmuierea. Cu aceste substante se stropesc platforma la intorsul al 4-lea. presarata la asezare. La primul intors se administreaza 5 -6 kg ipso s /t compost. se taseaza. de asemenea zilnic.inainte de asezare. Fazele teh nologice de pregatire a compostului Preinmuierea se face ca la reteta nr. Compostul se i a cu furca din gramada si se asaza afanat intro”platforma” cu urmatoarele dimensiuni : latimea 1. Pentru a obtin e o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale: -gunoi de porc -250 kg.2 % ca insec ticid.de asemenea.2 %. La acestea se vor mai adauga 2 kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare intors. Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat. Pasteuriz area naturala.7-1. La intorsul al 3-lea se recomanda apli carea prin imprastiere a unui kg de CUSO4 sulfat de cupru (piatra vanata) la o t ona de compost. ipsos si i ngrasaminte. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub forma de gramada si se uda zilnic. -gunoi de pasari -100 kg.cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din bet on.deci la aceasta faza. care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite. Se lasa astfel 4-5 zile. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0. Platforma in intregime se acopera cu folie de polie tilena pentru o perioada de 48 de ore decupand folia la gurile burlanelor. cate 3-4 kg .

Se aduga ureea. Reteta nr.7 -1. iar mustul se recircula. Se taseaza. Pasteurizarea naturala se face in mod asemanator cu cea de la rete tele anterioare.fara a se mai tasa. Omogenizarea (amestecarea) compostului d in platforma de preinmuiere – o zi.7 -1. Prin aceasta lucrare compostul se va aseza afanat cu furca.3. In ultima zi de preinmuiere se adauga jumatate din c antitatea de uree (3.8 -2. Se mai uda in continuare timp de 4 zile. Se u da in continuare inca 6 zile.e.Dureza 1-2 zile. . timp de 7 zile.in numar de 4. 1. pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ). Practic. Asezarea compost ului in platforma de preinmuiere. . se verifica practic prin strangerea in m ana.1. se desface platforma anterioara (executata la preinmuiere ) si se lasa dupa dimensiunile clasice : latime -1.Sa contina ctinomicete. . Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanarea materialui. Compostul se asaza intr-o forma dreptunghiular a cu latimea de 1.Mirosul sa fie de paine coapta.8-2 m si inaltimea de 1. Cele trei materiale se amesteca bine. apoi se asaza si se taseaza. Acestea se executa la inte rvale de 3 -4 zile.0 m.Textura – elastica. .Se taseaza. .Deci. in nici un caz de amoniac. . ci isi revine dupa strangere si nici nu s e lipeste de mana – este un compost bun. Executarea intoarcerilor. Aprecierea calitatii compostului . Faze le tehnologice de pregatire a compostului Preinmuierea se face.inaltime 1. daca aceasta nu se face bolovann.Gradul de umiditate a compostului.Paiele se rup cu usurinta. adica microorganisme mineralizate care isi manifesta prezenta prin aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu compost. in ce a de-a patra adaugindu-se cealalta jumatate de uree.5 kg ).8 m. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la r eteta nr. Executarea intoarceri lor se face tot la intervale de 3-4 zile. Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare: -paie de grau -350 kg -guno i de pasari -150 kg La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele ma teriale auxiliare: colti de malt – 50 kg .Se adauga ipso s la fiecare intors. de asemenea.intr-un numar tot de 3-4.Culoarea caracteristica e ste cafeniu – inchis. atunci compostul are umiditatea optima. Asezarea lacomp ostarea aeroba. se uda zilnic. La intoarcerile 1 si 2 se adauga coltii de mal t si ipsosul.3 (compost sintetic ) pe baza de paie si gunoi de pasari. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre l imite foarte stranse:63-65 %.Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la prim ul udat.8 m si lungimea – cat este necesar. se strange puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana r amane umeda.continutul in apa al unui compost bun se v erifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pu mnul ). uree tehnica -7 kg si ipsos – 20 kg.

iarna.3. se vantura cu furca inainte de a fi introdus in spatiul de cultura. Dupa introducerea compostului in local. nu trebuie sa depaseasca 27-28^C.p. 1. 1.Norma de miceliu (cantitatea de miceliu folosita ) la ciupercile de balegar este de 700-1000 g (0.vara.daca este prea umed si reac tia lui nu mai permite adaugarea de ipsos.2mg% s. compostul poate fi amestecat cu mana sau cu furcile. se opre ste o cantitate de 100 g miceliu. dupa cum urmeaza: Pentru insamintarea unei suprafete de 10 mp este necesara o cantitate de compost de 700-800 kg ( 70-80 kg/mp). .paiele sa se rupa usor. care se imprastie la sup rafata straturilor gata insamantate (asa-numitul .0 kg la 100 kg com post ).daca are o reactie acida. timp in care se executa 5 intoarceri.5-8.Reactia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie usor alcalina. insa cu foarte multa grija.gunoi de cal pe suport de paie –400 kg.g Pregatirea compostului pentru ciuperca Agaric us edulis Tehnologia pregatirii compostului pentru ciuperca alba termofila prezi nta unele particularitati. Fazele tehnologice de prega tire Preinmuierea. din fiecare kilogram. care trebuie sa aiba valori de peste 1. si amoniacul liber de 0. cu pH cuprins intre 7.4.2-7. .0 . de culoare bruna –negricioasa.fara miros de moniac .umiditatea 62-65% . Ttemperatura in interiorul compostului. Compostarea aeroba dureaza 16 –18 zi le. compostul finalizat se reparti zeaza in recipientii de cultura si se introduce in local.Insamintarea ciupercilor Agaricus spp In vederea insamintarii.. insamintarea se executa direct in lada. Reactia acida nu este favorabila culturii ciupercilor .4. acesta se poate asez a pe capre de lemn (cand cantitatea o permite). La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total. . cu limita maxima 0.03-0. repartizat uniform pe un mp.6. sac pe patul asezat pe stelaj sau pardoseala (dupa caz).u. se vantura cu furca. pentru a rezulta un compost bine ferme ntat.7 –1. daca este uscat. pentru o buna aerisire a compostului. . la preinmuiere se poate folo si apa calda.a.daca compostul prezinta miros de amoniac.1 mg% s. 1.ph-ul 7.la asezarea pe ntru compostarea aeroba.adaos de paie de griu (12 –15 %)-60 kg. la insamintare . Pentru a asigura racirea. . I se mai adauga ipsos.f Alte sfaturi practice pr ivind obtinerea sau corectarea compostului . I se mai adauga apa sau mist de gunoi. Inainte de efectuarea insamantarii. .8-2. Aprecierea calitatii : .07% s. se face timp de 12 –14 zile.3. Deci. 1.p. In v ederea obtinerii unei tone de compost se utilizeaza: . se lasa 24 sua 48 ore pentru a se raci (in anotimpul calduros ).

Lucrarea de acoperire a straturilor insamantat e se face cu un amestec de materiale avand ca baza turba iar. p e cat posibil. 1. Se folos este numai in amestec. poate fi inclus in alcatuirea unui amestec de acoperire curat. Se poate folosi in amestec cu turba sau chiar singur. nici prea groasa si nici prea subtire. Mirage. D upa incheierea insamantarii se acopera straturile cu hirtie tip ziar (absorbanta ). Nu se foloseste hartie mu rdara. Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice.a. folosirea pietrei calcaroase. datorita c apacitatii ridicate de retinere a apei. nu lucioasa. in troducand miceliul in interior. Miceliul se marunteste cu grija. Nisipul. Se cuprinde o cantitate de compost cu mana si se intoarce. deoarece prezinta o capacitate mai mare de retinere a apei. in ciupercari e se mentine o curatenie stricta si se amplaseaza termometre in aer si in substr at. Daca conti ne pietre mari. Se niveleaza apoi str atul. pamantul de telina. Perlit expandat sau perliflor. productia scade proportional cu nu marul de zile intarziate. Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare termica. Daca este prea umeda se usuca. Se prefera pamantul din lucerniere . c are prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii continuti. prin stropiri fine. Daca se intarzie executia lucrarii peste 10 zile. dupa insamantare. in lipsa acesteia. Bine maruntit. intotdeauna pe suprafata.5. se taseaza usor cu o drisca de lemn si se imprastie miceliul de control. Aceasta hartie se mentine in permanenta umeda. in care scop se decoperteaza stratul de deasupra solului pe o adincime de 20 –30 cm. se va numi substrat nutritiv). Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca Turba (poate fi neagra sau ro sie ) trebuie sa fie fibroase. Se imprastie apoi alt strat de miceliu si se rep eta operatia. Se r ecomanda nisipul calcaros. cu mana curata si se imprastie ( jumatate din cantitate ) d easupra stratului. eliminandu-se utilizarea hartiei. . Dupa insamantare si acoperire cu hartie. 1. efectuandu-s e in acelasi timp si tratamentele preventive cu Formalina. rupta sau din doua bucati. Pamantul de telina. se marunteste si se cerne (particulele care o compun sa nu depaseasca dimensiunea de 5 mm ). Karate. pentru urmarirea temperaturii.miceliu de control). sa nu prezinte exces de umiditate (sa se prezinte ca un pamant jilav ). Lucrarea se poate executa si imediat dupa insamantat. zilnice sau mai des. ci numai in amestec cu alte materiale. Acoperirea straturilor insamantate Opera tiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la insamantare. dupa care se indeparteaza si se aplic a amestecul de acoperire. in Maramures. Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in compost (care. cat si pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate. favorabile realizarii unui suport granulat pentru producerea miceli ului. preferand piatra de culoare alba. dar mai adanc. Piatra calcaroasa (tuful calcaros ). La noi se gaseste in nordul tarii. Nu se foloseste singur. Prezinta granule cu diametrul de circa 3 mm. se cerne. Se va evita. marunteste si se cerne. pana la fundul recipientului.5. Harti a se mentine pe straturi timp de 7-8 zile.

nisip – 1 parte .creta furajera – 5% Retete pe baza de pamant de telina Rete ta nr. Acolo unde exista posibilitati se face o dezinfectare termica (cu abur la temperatura de 60^C.nisip – 1 parte .pamant de telina – 3 parti . in cultura clasica a ciupercilor se practica dezinfecti a chimica a amestecului.Nu se taseaza. Tehnica acoperirii.b Retete de amestec de acoperire Retete pe baza de turba Reteta nr.5. Se aseaza amestecul in grosime de 4-5 cm. 1. In ce le mai frecvente cazuri. iar locul respectiv se d ezinfecteaza chimic cu o solutie de Formalina 2% ( cu ajutorul unui tampon de va ta sau un tifon ).creta furajera –5% Reteta nr.a ).turb a – 3 parti . care se introduce in amestec – trebuie ca prima falanga a degetului sa intre complet in amestec.rosii).a ).pamant de telina – 3 parti . Inainte de fi folosit.praf de carbune –2 parti Ret eta nr.5.1.c. Pentru un 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalina.creta furajera –10 % De ret inut ca. Amestecul obtinut trebuie dezinfectat.nisip –1 parte . apoi iar se stropeste pana se folose ste toata cantitatea de solutie chimica.turba – 3 parti . nisipul nu tre buie sa depaseasca 25% din volumul amestecului. 1 .6%. in tot spatiul de cultura se face un . pe o adancime de 1-2 cm. Verificarea grosimii amestecului de acoperire se f ace cu degetul aratator. Formalina se dilueaza cu apa in proportie de 1/1 sau 1/2 . Daca amestecul nu a fo st umezit initial. 4 . amestecul se aco pera cu o folie din polietilena si se lasa acoperit timp de 8 –10 zile. se lopateaza. 2 . dupa cum se poate vedea si din retetele prezentate aici. Dupa amestecul chimic. se trece la amestecarea celor 2 – 3 componente (omogenizare ). se indeparteaza z onele de substrat contaminate. 3 . Pregatirea amestecului si tehnica de acoperire Dupa ce a fost aleasa convenabila. timp de 5-6 ore ).Se stropeste gramada de amestec.se niveleaza cu mana sau cu o drisca de lemn. se umezesc pana se obtin e un amestec jilav la pipait. cu Formalina ( cu concentratia de 40 % s.cenusii. Daca se constata astfel de infectii.negre. Dupa incheierea lucrarii. amestecul se lopateza de cateva ori pana cand dispare mirosul de Fo rmalina. Daca sunt uscate.sau se prafuieste cu un fungicid 1-2 g/mp (Dithane M45 sau Ben late s. Se strang hartiile si se verifica mai intai daca in cubarea miceliului a decurs fara aparitia de infectii cu diferite mucegaiuri (ve rzi. I se adauga creta furajera si se amesteca din nou . Pentru dezinfectie se poate utiliza si Mirage 45 EC in concentratie de 0.piatr a calcaroasa – 1 parte .

. degajat prin cresterea miceliului. toate tratamentele chimice se vor ex ecuta cu Vermorelul sau pompa Kalimax. din diferite cauze. umeda si pardoseala din ciupercarie. in spatiul de cult ura.a.5-1% (2 tratamente la interval de 5 –6 zile ) si 2 tr atamente cu Mirage si Dithane 0. se inlocuieste in totalitate pe sacul sau lada respectiva. Daca aceasta concentratie este mai mare d e 0. aplicat pe peretii lazi lor.2%.Dupa acoperire Temperatura in spatiul de cultura se scade la 18 –20^C. pentru a i se aplica corecturi le necesare astfel: . in concentratie de 1%. iar cultura compromisa.pe pardoseala. pentru dispersarea foarte fina a a pei. Hartia cu care sunt acoperite straturile se mentine in per manenta umeda. nu trebuie sa depaseasca 100 ml/mp de cultura. Se mentine. Acest e limite sunt cuprinse intre 0.b. 1. 1. inainte de a fi folosit.tratament preventiv cu Formalina. precum si de solutie pentru tratamente.pH –ul 7.5-a mc aer/ora/mp de cultura care se poata asigura un schimb optim al a erului din ciupercarie. amestecului de acoperire I se pot face si urma toarele analize chimice. prin pulverizarea fina a apei. iar in restul spatiului.Dupa insamantare Temperatura in ciupercarie trebuie sa fie mentin uta intre 20 –24^C.03 –0. . fara ca aceasta sa balteasca. Pe e l se fac si toate tratamentele preventive si curative din perioada cresterii ciu percilor. deci peste tot. . de la insamantat si pana la acoperit se fac numai tratamen te preventive cu Formalina 0.continutul in azot org anic 0.18%. Pe o suprafata de 1 mp de cultura se utilizeaza 300 –500 ml solutie. Diferentele de temperatura intre zi si noapte sa nu fie.6. Unde exista posibilitati.Lucrari de ingrijire a culturii de ciuperci si conditiile de microclimat rec omandate 1.5%. Cantitatea de apa la o stropire sau tratament . pe stelaje. . dezvoltarea si fructificarea ciupercilor este stanjenita si chiar oprita .6 (daca este acid se va corecta cu creta ).umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 85%. apl icata o singura data.Umiditatea relativa a aerului din spatiul de cultura treb uie mentinuta la 85%.umiditatea 67-70%. Ventilatia se mar este la 1-2 mc aer/ora/mp. prin mentin erea amestecului de acoperire si a pardoselii permanent umede. P entru udat se va folosi o pompa tip Vermorel. De mare importanta este mentinerea intre limite normale a concentratiei in bioxid de carbon(CO2 ) a aerului din spatiul de cultura. Nu se folosesc stropitorile sau alte vase deoarece stropii mari si grei rup hartiile si distrug miceliul.6. mai mari de 3 –4^C. pentru a se realiza incubarea (impanzirea moceliului in substr at). De aceea. sistemul de ventilatie trebuie sa aiba un de bit de 0. pana cand se umezeste totul. De asemenea. Rolul amest ecului de acoperire este acela de a regla umiditatea din substratul nutritiv pre cum si concentratia in bioxid de carbon.2-7. de asemenea.1%. Cantitatea de apa pentru stropit.6.fara continut in mangan sau fier. Daca nu intervin atacuri de boli si dauna tori in aceasta faza.c ontinutul in calciu activ 5-10% pentru retinerea apei . Daca hartia s-a rupt.

Dupa ap roximativ 5 zilede la acoperire miceliul ciupercii incepe sa patrunda in amestec ul de acoperire.pana cand cultura se compromite i n totalitate (apar numai 2. ciupercile aparute se inmoaie. Karate 0. nu se mai fac tratamente cu substante pesticide.5%. corelata cu temperat ura din local. de asemenea. pe suprafata straturilor de cultura isi fac aparitia si diverse mucegaiuri (ciuperci parazite ). Daca acest lucru se impune in mod absolut obligatoriu. se recomanda a se face stropiri cu suspensie de drojdie de bere.Acest lucru se veri fica. Nogos 0. atunci se recolteaza toate ciupercile (lasand substratul negru ) si se aplica tr atamentul recomandat.inlocuind stropitul obisnuit pentr u mentinerea umiditatii.In faza in care incepe formarea primelor fructifi catii.3m/sec.6.la pragul de 15-17^C (minimum 10-12^C si maximum 19^C). chiar pana la 10 ^C.15 –0. pier.In caz contrar.2 % sau mai nou –Di milin 0. temperatura in localul de cultura se scade la 16 –18 ^C. 1. ca o conditie obligatorie pen tru impanzirea amestecului de acoperire cu miceliul ciupercii cultivate. Din momentul aparitiei ciupercilor. in concentratie de 0. Opusu l acestei situatii.straturile se usuca prea repede. care prezinta o actiune bactericida. se administreaza o cantitate prea m are de apa care se acumuleaza in interiorul straturilor.c. valoarea comerciala a ciupercilor recoltate. Alte lucrari ce se execu ta in perioada recoltarilor sunt: . Ciuperca Agaricus bisporus prefera temperatira scazuta. Aceasta are loc de a stimula impanzirea m iceliului in amestecul de acoperire si este bine sa se faca saptamanal. Daca aceasta conditie nu este indeplinita. intre valurile de cultura.se mentine in limitele de 50-100 cm/mp de cultura. cu pasteurizare naturala. Ventilatia va fi de 1 –2 mc aer/ora/mp de cultura la 8 –10 –12 m3 aer/m p. Recolt area primelor ciuperci are loc dupa 18 –20 zile de la acoperirea straturilor si du pa 30 –34 zile de la insamantare. practic. vor apare in cultura si musculitele neg re ( Phorideae ). La interval de 3 zile. care se vor combate cu Decis 0. favorizate insa si de u miditatea excesiva.adica la 10-12 zile de la acoperire. pe toata perioada recoltarilor. dar viteza aerului nu trebuie sa fie mai mare de 0.Aici intervine princip ala deosebire intre cele doua specii de ciuperci care se cultiva pe compost asem anator.Tot in cazul unei ventilatii insuficiente. Preventiv.prin mentinera unei lumanari aprinse la suprafata stratului cu ciu perci –cand viteza de patrundere a aerului este sub 3 m/sec.2%.flacara nu palpaie. tratamente preventive cu Formalina 0. De la acoperire si pana la aparitia primelor fructificatii se fac.sc azand astfel in mod substantial. se fac tratamente cu Forma lina 0.5 %. maximum 3 valuri de cultura ).1 %. Se continua stropirile cu suspensie de drojdie de bere. l a interval de 4 –5 zile .iar ciuperca termofila Agaricus edulis se dezvolta la un optim al temperaturi i de 24 –26^C .5% -1%. cand ventilatia este insuficienta: piciorul ciupercilor apar ute se alungeste. intercalat. iar palaria ramane mica in diametru si se deschide prematur. impiedicand astfel form area butonilor de fructificare (se distruge zona fructifera a miceliului). apar din ce in ce mai putine. Um iditatea relativa va fi mentinuta intre limitele de 80-95%. fungicida si chiar nematocida . Datorita faptului ca in sistem gospodoresc se utilizeaza c ompost clasic. iar dupa 10 – 12 zile incep sa se formeze fructificatiile.2%. pe cat posibil.In perioada recoltarilor Temperatura aerului se me ntine.

V entilatia va fi de 2-2 mc aer/ora/mp in primele 10 zile. Aceasta luc rare se executa acolo unde si daca este cazul. a ciuprecilor. Se va folosi acelasi am estec pregatit pentru acoperire. prin patare. velu mul . Locurile goale d upa aceasta operatie se acopera cu amestec de acoperire. Temperatura o ptima va fi dirijata intre 23-25^C (maxima in aer 38^C iar in substrat 40^C ). Umiditatea relativa a aerului se mentine la 95-100%. marindu-se treptat la 30 de minute si un necesar de 5-6 mc/ora/mp .3 %. Lucra rea este absolut necesara. Stropitul hartiilor se face la 1-2 zile. Recoltarea se intinde pe o perioada mai lunga.6. 1. de culoare alba.urmata de stropit s au tratamente chimice. Ciuperca Agaricus eduluis este mai rezistenta la ata cul unor boli produse de virusuri.2 –0. se va face altul. Momentul optim al recoltarii corespunde apa ritiei velumului.-1 mc/ora/mp iar umid itatea relativa a aerului de 95-100% . Incubarea. iar tratamentele preventive sunt identice cu cele aplicate a cesteia.d. bacterii si ciuperci parazite. patate. 1.Plivitul butonilor si ciupercilor bolnave (inmuiate. dupa aceeasi reteta. in momentul ajungerii la maturitate. incluzand 6-7 valuri de ciuperci. Odata cu a ceasta se scot si cotoarele sanatoase ramase de la recoltarea ciupercilor (se sc ot numai cotoarele care nu mai au butoni in crestere din aceste cotoare nu se ma i dezvolta ciuperci). necesarul de aer va fi de 05.7% ( 600-700 g la 100 kg compost ). fiecare val nece sitand 3-5 recoltari la intervale de 2-3 zile. Daca momentul optim al recoltarii a fost depasit. Cultura clasica in sistem gospo daresc Pentru insamantat se foloseste o norma mai redusa de miceliu de 0. Concentratia in bioxid de carbon in localul de cultura poate fi de 0. negre). in cantitate suficie nta pentru a ajunge pe toata perioada recoltarii de aproximativ 45 –50 zile. D upa ce s-au recoltat toate ciupercile din buchet. In cazul in care amestecul s-a terminat.dezinfectat in mod identic. Operatia se executa cu varful unui cutit. Daca intr-un buchet sunt mai multe c iuperci. ciupercile se recolteaza in faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm.murdarire. In primele 15 zile de la insamantare nu este obligatorie ventilatia dirijata. p ana la 80-100 zile. Du pa acoperire. cu o functionare de 15 minute pe ora. cu mana dreapta. provocandu-se pierderi si depreciindu-se calitatea cel or recoltate. Tehnica recoltarii consta in desp rinderea prin rasucire. recoltarea lor se face esalonat. se executa dupa fiecare recoltare. iar cu mana stanga se ti ne buchetul pentru a nu se smulge cu totul. dupa fiecare recoltat.6 –0. Tehnica recoltarii Ciupercile apar in 5-6 valuri.7. deaorece ciupercile s e smulg cu mult substrat. Particularitatile microclimatului pentru ciuperca Agaricus edulis In tara noastra este recomandata pentru sezonul cald tulpina ame liorata 303 de Agaricus edulis. d eci mai ridicata de cateva ori decat la Agaricus bisporus. Grosimea amestecului de acoperire va fi de 3.5-4 cm. se scoate cotirul cu ajutorul cutitului. Temperatura optima in localul de cultu ra se va situa intre 25-28^C. Inainte de recoltare nu se fac stropiri cu apa. Pentru conservare. decat ciuperca Agaricus bisporus. cu un randament mai ridica t situandu-se intre 25-30%.

palaria se deschide si incepe sa se rasuceasca si sa se inegreasca. fac . de pr eferinta pentru legume. tinuti in ambalaj din polietilena. utilizand un compost clasic pe gunoi de cal.. parte din fa milii si genuri diferite. care este celulozic (tare ) la maturitate. Astfe l. ceea ce echivaleaza cu 4-5 k g carne de porc sau vita. Importanta culturii Buretii Ple ruotus sunt tot ciuperci comestibile ca si Agaricus sp. contin proteine. Spat iul de cultura se curata. recomandam ca taiera piciorului sa se faca de la baza impreuna cu postamentul micelian. Importanta cultiv arii lor consta in faptul ca substantele nutritive pe care le contin se realizea za pe seama unor materiale cu valoare energetica scazuta sau aproape nula. c u pasteurizare naturala (in conditii de cercetare si nu numai ) s-au obtinut si 20-25 kg ciuperci/100 kg substrat sau de pe mp. fara a prezenta mirosul caracteristic al ciupercilor deshidratate. se afla si Pleurotus cornucopiae sau buretele co rnet. aceleeasi clase si aceluiasi ordin.apartinand. Buretii Pleurotus prezinta calitati importante pentru pastrare. aproape toate vitaminele cunoscute.ciup ercile pierd din greutate si . dar se aseamana in ceea ce priveste valoarea alimentara. Difera si ca alcatuire exterioara. De asemenea. care aduc apor t in hrana omului de peste 1 kg substante proteice. Capitolul 2 CULTURA BURETILOR PLEUROTUS SPP 2. turba sau n isip. insa.vechi.la bureti nu se consuma piciorul. din punct de vedere sistematic. paie de gr iu sau ciocalai de porumb poate produce aproximativ 30 kg bureti. fie se depoziteaza in vederea obtinerii de mranita. saruri minerale si altele. La recoltare. se preteaza la uscare. acizi organizi. Substratul uzat se scoate din local si poate fi f olosit fie ca ingrasamant natural pentru alte specii de plante de cultura. de culoare galbena si Pleurotus . buretii raman curati. alaturi de Pleurotus ostreatus sau pastravul de fag si Pleurotus florida sau buretele rosietic. Dupa ultimul recoltat nu se mai uda si se desfiinteaza cutura.1. Printre speciile noi de ciuperci comestibile introduse in cultura i n tara noastra. un amestec constand din 150 kg rumegus obtinut din esente foioase. Pentru ca ciupercile sa nu se murdareasca la recoltare. La temperatura de 10^C pot fi pastrati 10 zile. avand avantajul ca in momentul folosirii pot resorbi apa. Randamentul in cultura ciu percilor in sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat insamantat . Tinand seama de toti factorii enumerati mai inainte si respectand cu strictete toate conditiile de microclimat. In schimb. mai ales. se dezinfecteaza in mod asemanator cu cel aratat la in fiintarii culturii. fara pamant. Lazile si sacii se spala si se dezinfecteaza in vederea refo losirii. glucide. din valoarea lor comerciala.se rupe.

2.Vidra. asemanatoare valvelor cochiliilor de scoica. Carnea este frageda.81.Mateescu N.formand o rete a cu ochiuri largi.Dintre acestea trei sunt comestibile. fiind semnalata pentru prima data in revista Produc tia vegetala.5 cm. Lame le sunt si formeaza o retea regulata in partea de jos. Are culoare alba. spre palarie.are forma asimetrica.7 cm. unde formeaza o retea cu ochiuri largi. Caracterizarea morfologica a ciupercii Palaria este infundibuliforma (in forma de cornet) avand un diametru de 3-20 cm.F.L.Dimensiunile v ariaza intre urmatoarele limite: inaltimea 4-8 cm.Pleurotus sajor – caju – pastravul brun Din literatura de specialitate rezul ta ca nu creste spontan in tara noastra. Ordinul AGARICALES. cu usoara nu anta spre brun.F. avand inaltimea d e 2-5 cm si grosimea sau diametrul de 1. care creste de obicei sub forma de buchete. la in sertia cu piciorul. Culoarea cuticulei variaza de la cenusie galbuie pana la galbuie alu tacee (culoarea pielii tabacite ).s-a obtinut Tulpina 386-care s-a dovedit a fi cea mai productiva si cu o intrare timpurile in fructificatie .5-2.C. adeseori spre varf anastomozate. Caracteristici morfologice Aspect general. Greutatea ciupercii se situeaza intre 10-50 grame . Familia PLEURATACEAE. dar poat e apare si solitar . I n tara noastra. spre deosebi re de partea superioara. Aparitia ciupercilor se face in buchete de 2-40 indivizi. Horticultura/1983.L. Este apreciata pentru valoarea ei alimentara mare.de catre autoare. Are c uloarea alb-murdar.cu valoar e alimentara mare si foarte mare.celulozica..Cuticula este lipsita de perisori sau de resturi de val. Originea ciupercii se situeaza in Extremul Orient. cu marg inile rasfrante in afara. iar grosimea 0. Prezenta lui in Colectia de ciuperci ma cromicete de la I.prin a meliorare.Cl asa BASIDIOMICETES. Buretele cornet Face parte din MACROMICETE. Vidra se datoreaza schimburilor de material biologic cu alte tari. Carnea din picior este fibroasa. Este curbat. La baza este mai mult sau . alcatuite din 2-5 indivizi. Genul PLEUROTUS. 2. respectiv Japonia si China. avand diame trul mare de 8-14 cm. mai subtire la baza si mai ingrosat spre palarie.sajor-caju sau buretele brun. In cadrul speciei Pleurotus cornucopiae. P iciorul este mai scurt decat la celelalte specii de Pleurotus. de culoare alba. cu nuante mai inchise spre margini si mai deschise spre centru. din acest gen au fost identificate patru specii si doua varietat i ale speciei Pleurotus ostreatus.este lipsit de perisori. Aceasta caracteristica este mai pronuntata la exemplar ele mature. cu miros placut de pep ene verde. Lamelele sunt inguste.la baza fiind alb paslos. cu suprafat a striata. fara valoare alimenta ra. iar diametrul mic de 6-9 cm. Este o ciuperca xilofaga. sub indrumarea regretatului Dr. spre picior. la exemplarele crescute in flora spontana si galben ca lamaia la Tulpina 386.3. Culoarea este brun inchis spr e cenusiu.2. Piciorul este prins excentric de palarie: nu ex ista o linie vizibila de demarcatie intre cele doua parti componente ale ciuperc ii.C. Se preteaza si pen tru conservat. Prima cultura de Pleurotus cornucopiae a fost obtinuta in anul 1983 la Ciupercaria Mogosoaia a I. Palaria .

este n ecesar ca spatiul sa fie dezinfectat dupa fiecare ciclu de cultura. sa se poata mentine o te. 2 . pri n amplasarea de tuburi fluorescente sau de becuri obisnuite. fie prin ventilatie dirijata (cu ventilatoare ).Substratul din materiale celulozice .4.iarna de 1420^C. magazii.8 Anale I. Pe ntru relizarea unei culturi de bureti in sistem gospodaresc se pot amenaja si fo losi urmatoarele spatii:rasadnite.5. Aceasta distanta poate sa ajunga la 1. pretandu-se la manipulari si conservare. constructii vechi. in spatii special construite si amenajate in acest scop. in functie de numarul de indivizi care cresc in buchet . hale.. 2. 2. sere. cu o consistenta ferma. curatirea si dezinfectarea chimica a spatiului de cultura se executa in mod asemanator cu cea descrisa la ciupercile de balegar sau de strat. Mateescu N.peratura cat mai constanta. folosind spatii mici existente si nefolosite. Vol. mentinandu-s e o igiena riguroasa. depozite de legume si fructe. pentru a se putea asig ura iluminatul obligatoriu ). In productie Pleur otus sajor-caju prezinta cea mai inalta capacitate de impanzire a substratului c elulozic si cu grad ridicat de utilizare a surselor bioenergetice din paiele de grau. Desi buretii.5. p entru spatii care depasesc suprafata de 10 mp de cultura. se va tine seama de cerintele speciilor Ple urotus sp (distanta mai mare intre straturile de cultura. cu miros de ciuperca. grajduri.Curatirea si dez infectarea spatiului de cultura Repararea. Vidra ) a fost de peste 21 kg ciuperci la 100 kg substrat umed insamantat.20 m. sa poata fi aerisit. Potentialul de fructificare obtinut la noi (Ioana Tudor. Carnea are culoare alba.4 Spatiul de cultura Buretii se pot cultiv a in : sistem gospodaresc.4. iar vara sa nu depaseasca 30^ C. sa fie luminat natural (prin ferestre ) sau artificial. soproane.fie prin ventilatie libera (prin deschiderea usilor si fe restrelor ) in spatiile mici.C.L. 2. in perioada lor de incubare si de crester e. din specii de foioase. care o caracterizeaza drept o specie de ciuperci subtropicala.a. 2.b.a.mai putin curbat.F. sistem intensiv – industrial. 1986. Cond itiile pe care trebuie sa le indeplineasca spatiul de cultura sa se afle in apro pierea unei surse de apa potabila sau sa existe instalatie de apa in functiune. Amatorii de ciuperci care nu detin spatii de cultura isi p ot construi o mica ciupercarie dupa modelul prezentat anterior. solarii. sunt atacati de mai putine boli si daunatori decat celelalte ciuperci. puiernite etc. Substratul de cultura Substratul de cultura pentru bureti poate fi alcatuit din materiale cu un bogat continut celulozic sau din butuci de diferite esente l emnoase. Este glabru (lipsit de perisori ). la descrierea ci upercilor Agaricus sp. chiar in interiorul spatiului respectiv (debitul de apa sa fie de 60-80 litri/mp /ciclu de cultura ).00-1. Ciuperca are un caracter termofil. In acest caz.

hartie si bumbac.a. Materii a uxiliare Materiile auxiliare reprezinta deseuri de la axtragerea uleiului vegeta l. Ele trebuie sa prezinte culoarea lor specifica si sa nu fie mai vechi de un an . scoarta de rasinoase. Recomandam ca toate semintele sa se transforme in uruia la. ca substrat nutritiv de crestere v a fi tratat intr-un capitol separat.b.5. Precizam ca la alcatuirea acestor retete am avut in vedere materialele care pot fi procurate in mediul respectiv. 2. Materialul lemnos. pentru cei din mediu l urban (16 ) in tabelul nr.0 (acid neutru ). ovaz. in functie de specificul zonei de cultura. in proportie de 5-6%. poru mb. cate 2-3 intr-o reteta si reprezinta 75-80% din total sau singure. talas . tarate de grau. Mater iile auxiliare reprezinta 5-30% dintr-o reteta de substrat celulozic si nu sunt obligatorii.ferite de precipitatii. malai.5.0-7. fa sole.puzderie de in si canepa.5. 2.Retete de substrat de cultura Retetele de substrat pentru cultivato rii din mediul rural (16 ) sunt redate in tabelul nr.4. de la fabricile de chibrituri. Astfel.4. Acestea pot fi folosite combinat.materii auxiliare . Trecerea cu vederea a acestor defecte poate duce la compromiterea partiala sau totala a culturii de bureti .amendamente. paie de lucerna uscata.a.3 iar. trebuie pastrate la l oc uscat. ca o smantana ) Ind iferent de reteta folosita. se pot folosi: paie de grau. astfel ca reactia (pH-ul ) substratului insamantat sa fie cuprinsa int re 5.materii prime . ciocalai si tulpini de porumb.3. altfel existand posibilitatea sa incolteasca in substratul de cultura. industria textila si a prel ucrarii plantelor medicinale. orz sau orez.2. 2. 2. precum si cele auxiliare. scoarta si frunze de foioase. Semintele de orz. Materiile prime intra in componenta substratului maruntite sau zdrobite. silvicultura.5. sroturi de soia se folosesc in scopul imbunatatirii s ubstratului in proteine. mazare si rapita.1 Materiile prime Sunt reprezentate de deseuri celulozice provenite din agricu ltura. Toate aceste materiale. iarba d e marar.iar cele mucegaite sau innegrite nu se folosesc.var stins (sub forma de pasta.carbonat de calciu (CaCO3 sau creta furajera ) . vreji de soia. Pregatirea substratului de baza din materiale celulozice Pregatirea materialului se face intr-o hala acoperita si pr evazuta cu pereti mobili pentru inchidere sau deschidere.5. in functie de . rumegus. 2.Amendamentele sunt reprezentate prin: . Aceasta nu inse amna ca un cultivator din mediul rural nu poate folosi o reteta recomandata pent ru mediul urban si invers. pentru a putea retine apa si a crea spatii de aerisire p entru miceliul introdus la insamantare . Pentru 100 kg material dezinfectat si stors se folose sc 5-6 kg furajera sau o cantitate de 2 litri de var stins de consistenta smanta nii.a. industria prelucrarii lemnului. a. ca amendament se foloseste unul singur.Acest substrat contine : .

dupa care se trece la cantarirea lor in stare uscata. in functie de materialele procurate. sau cu furca.5. Par doseala spatiului trebuie sa fie betonata . pentru can titati mari. dar inainte de a fi um ectata sau imbibata se scarmana cu mana si se scurteaza astfel suvitele.b. orz. Omogenizare (amestecare) In vederea executarii acestei faze teh nologice se alege mai intai reteta dorita. pentru ca se pot amesteca intre ele de diferite cauze si este greu apoi sa fie separate si cantarite. se zdrobesc si se maruntesc in gospodarie cu ciocanul sau cu alta unealta. administrarea amendamentelor . . omogenizare ( amestecare ).5.10-12 kg coji de floarea-soare lui . se zdrobesc prin batere cu furca.b.fasole . scurgere sau stoarcere.4-5 kg malai 2. racire . imbibare sau umectare .repartizarea in recipienti . 10 din mediul urban. orez sau lucerna se toaca la dim ensiunea de 2-3 cm sau se zdrobesc cu furca. . separat pentru fiecare material.5. Ciocal aii si cocenii de porumb se maruntesc la dimensiunea de 0. dezinfec tare termica .20-25 kg puzderie .8-10 kg deseuri de bumbac .3 Imbibarea sau amestecarea . Pentru cantitati mari se desfac bal otii si se trece peste ei cu rotile unui tractor sau a altui utilaj greu. 2. Se amesteca intre ele ( cu mana ) pentru cantitati reduse.5-2 cm.b. Trebuie avut in vedere ca pentru a obtine o cantitate 100 kg substr at celulozic pentru insamantat avem nevoie de aproximativ 30 –50 kg material initi al uscat. de abur sau apa fiarta. aprecierea calitatii . Exemplu: pentru a obtine 100 kg material de insamantat. vom cantari urmatoarele materii prime si auxiliare: .anotimp. In vederea insamantarii. si nu inainte de depozit are.5 –2 cm cu ajutorul unei mori sau cantitati mici. lopata ori cu greifer. Deseuri le din plante medicinale si aromatice nu necesita nici o pregatire inainte de im bibare. Puzderia de in si canepa se foloseste ca atare.insamantarea. zdrobirea sau macinarea Recomandam ca aceste operatii sa se execute la formarea amestecului. cantarire .1 Ma runtirea. utilizand rete ta nr. materialele trec printr-un flux tehnologic care parcurge urmatoarele etape : maruntire. rapita etc. Vrejurile de soia . a unei surse de apa.mazare. Paiele de grau.2. Spatiul de pregatire trebuie sa fie amplasat in ime diata apropiere a ciupercariei. . 2. Coaja sau scoarta de copac se maruntesc la dimensiunea de 0 .transportul si asezarea in ciupercarie sau in camera de incubare .zdro bire sau macinare .sau intr-o incapere.

materialele se uda in straturi succesive. pentru ca umectarea sa fie u niforma si suficienta. . . pentru ca ntitati mici de substrat. ceea ce este total neindicat). avand temperatura de 80^C. Totodata. se recomanda dezinfectarea termica cu apa fierbinte la 80^C.Se executa in bazine. un gratar pe care se pun greutati. cu ajutorul unei pompe. cu doua bazine colectoare a apei. Daca apa de udare nu se refoloseste (materialul se spala ) se ajunge la sca derea productiei de bureti cu 3-5 kg la 100 kg recoltare. timp de 3-4 ore. a vas ului. pentru ca atunci materialul se sterilizeaza si se distrug microorganismele utile uncubari i si cresterii miceliului. O astfel de camera este prevazuta cu pereti grosi din beton. pentru patrunderea aburului. 2. suprapuse. Se amesteca si se taseaza de cate va ori. butoaie sau in alte vase existente in gospodarie.4.prin mentinerea materialului timp de 3-4 ore la ace asta temperatura sau avand temperatura de 55-60^C si mentinand materialul 20-24 ore. un material steril este rapid infectat de a gentii patogeni daunatori culturii ciupercilor. poate duce la intrarea in fermentatie a materialului. amplasate la capete.b. cu suprafata de 10 mp.la a sezare (in grosime de circa 20 cm). Se amesteca continuu. ca si in cazul pregatirii compostului pentru ciuperca de balegar.mai al es in sezonul calduros. pentru mentinera materialului in apa. Cantitati mari de materiale se dezinfecteaza cu abur presiun e. Imbibarea dureaza 24 de ore. Materialul in interiorul camerei se asaza in vrac (gramada). masurand in permanenta temperatura apei cu t ermometrul. cu abur sub pres iune sau cu apa fierbinte. trebuie avut in vedere sa nu se depaseasca temperatura mentionata. Recom andam unul din cele trei procedee cunoscute: direct pe flacara.In momentul atingerii temperaturii d e 90^C se opreste focul si se reaprinde cand temperatura a scazut sub 75^C. Pentru cultura intensiva (cantitati mari de materiale si in flux continuu ) operatia se executa pe o suprafata beto nata. o inclinati e de 2-3 grade.Direct pe flacara. cu inclinare de 10^ iar inaltimea marginilor –a peretilor –de c irca 50 –60 cm. Aburul se injecteaza intr-o camera special amenajata si nu direct in materi alul celulozic. Dezi nfectarea se face cu multa atentie. izolati.sau se repartizeaza in lazi din lemn. Usa se inchide ermetic. Din acest e bazine. In sistem gospodaresc. Suprafata trebuie sa prezint e. apa recircula (se foloseste din nou pentru uda t ).pentru a rezista la temperatura rid icata si umiditate. C and se face umectarea cu furtunul. udand cat mai des in decursul celor 24 ore. Apa nu trebuie sa firba (sa atinga 100^C. La executarea acestei faze tehnologi ce. D ezinfectarea termica Se aplica in scopul distrugerii florei si faunei daunatoare . Es te de preferat ca iarna sa se foloseasca apa calda iar vara apa rece.5. asezandu-se deasupra bazinului. .tasandu-se.cu g rosimea de 40-50 cm. Un bazin din beton. tinand seama ca la gura vasului temperatura este mai scazuta fata de partea de deasupra flacarii. prin asezarea unui vas rezistent direct pe flacara. prin udarea cu furtunul si recircularea apei. cazi. Nu se prelungeste imbibarea sau umectarea deoarece. in sa numai pentru cantitati mici de materiale.Cu abur sub presiune. este o etapa obligatorie si se face cu apa fiarta sau cu abur fierbinte.cu intervale intre ele de circa 20 cm.

deoarece odata c u scurgerea si stoarcerea materialelor ele s-ar pirde in apa. 2. pe o suprafata curata. S e lopateaza pana cand in interiorul lui temperatura ajunge la 24-26^C.b.in procesul de pregatire. in functie de cantitatea de material.5. Cantitatile mari de material.materialul nu se mai poate insamanta. pentru ca substratul sa nu intre in fermentatie. Ce a de-a treia metoda de dezinfectare termica imbina intr-o singura operatie faza de umectare cu cea de dezinfectare.). . Daca acest proces se intampla (constatat prin miros nepla cut.5. carpe.mai ales noaptea. Intr-un cazan sau butoi din ta bla sau lemn se introduce materialul maruntit.Vasul se acopera. omogenizat si cantarit.De regula aceste materiale.6. nici la imbibare – umectare.Cu apa fierbinte. 2.isi maresc greutatea de 2-3 ori.acru). nici la fiert. dupa acelasi regim de dezinfectare termica si se adauga in retea inainte de aplicarea amendamentelor. Operatia se poate executa si cu un tasator confectionat special.5. Racirea materialului O cantitate mica de material se raceste ma i usor prin intoarcere.Inainte de asezarea materialului la dezinfectarea cu aburi se poate adauga subst anta proteica umezita in prealabil: sroturi. dandu-i-se alta intrebuintare (d e exemplu. pentru a nu pierde caldura. Aceasta operatie se executa chiar daca s-a facut si la materialul initial uscat. pentru cantitati reduse de materiale. astfel incat temperatura de 60^C sa fie mentinuta timp de 24 ore. iar peretii exteriori se protejeaza cu patur i.se scot din camera respectiva si se intind pe o suprafata curata si dezi nfectata in prealabil cu o solutie de Formalina 2% sau sulfat de cupru (CuSO40)piatra vanata 5%. care au fost dezinfectate cu abur. etc. Scurgerea sau stoarcerea Materialul dezinfectat in apa fiarta se scoate si se lasa la scurs. Atentie! Puzderia de in si canepa trebuie stoarsa foarte bine – uneori se recurge la stoarcerea in mana a suvitelor – ca la storsul r ufelor. in sistem g ospodaresc. Aceasta se practica. Umiditatea materialului se incearca cu mana ca la compostul pentru Agaricus sp.iarna este suficienta deschiderea usii camerei de dezinfectare pentru 10-15 o re. In scopul reducerii consumurilor energetice (fara dezinfectare termica) s-a studia t si definitivat tehnologia culturii buretilor pe substrat format din puzderie d e in si canepa si pe deseuri din industria prelucrarii plantelor medicinale si a romatice. uruiala din diferite seminte. malai. sau se poate tasa cu scan duri pe care se amplaseaza diferite greutati. Materialele bogate in proteine:sr oturi. materialul se v a cantari dupa ce s-a racit. nu se pot adauga in reteta d e substrat celulozic. Vara oper atia de racire trebuie facuta rapid. Pentru racirea acestui materi al. tarate.b. Cantarirea materialului In ve derea respectarii cantitatii optime de amendament si de miceliu.5. Aceste materiale s e oparesc separat cu putina pa.se pune in compost pentru Agaricus sp.b. tinand cont la ¼ din capacitatea vasului sa fie lasat gol pentru imbib area materialelor.7. Pentru racire. . Din cand in cand se mai completeaza cu apa fierbinte. 2. deasemenea. tarate. stratul trebuie sa aiba grosimea de 25-30 cm. iar peste el se toarna apa fierbinte la 60 grade Celsius (trei parti de apa la o parte de material). deoarece componentele care au intrat in alcatuirea retetei absorb apa in proportii diferite.

Repartiz area in recipienti sau direct in strat plan Daca stelajul.b.b.7-1. Se repartizeaza apoi miceliul. Cazile pot fi confectio nate si din lemn tras la rindea. -strans in mana sa apara picaturi. Deasupra lazilor sau a stratului plan se pune folie din polietilena curata.9. Administrarea amendamentului si i nsamantarea Aplicarea amendamentului se face concomitent cu insamantarea. Du pa insamantare. deoarece eventualele i nfectii (mucegaiuri) apar si se pot observa in primul rand pe miceliu. Pentru micii cultivatori. pe pardoseala. Lucrar ea se executa in cazi sau bazine de diferite capacitati. Daca pentru insamantare se folosesc saci din polietilena. transparent.5.5. calitatea amestecului celulozic se apreciaza astfel: -sa nu prezinte miros greu. Gros imea amestecului celulozic sa nu depaseasca 25-30 cm. In vederea unei bune amestecari nu se recomanda insamantarea si aplicarea amendamentului unei cantitati mai mari de 100 kg mate rial celulozic la o transa. respingator.sa se vada ca musteste apa. Dupa repartizarea substratului insamantat in recipienti se taseaza bine cu mana. Daca se fol osesc saci. 2. -strans intre degete. in sistem g ospodaresc. recomandam ca acestia sa fi e din material incolor. de asemenea cantarit. pentru a se preintampina evaporarea apei. larve. nematozi).sacii se leaga la gura. Norma de amendament este de 5-6% iar cea de miceliu de 3-4%. pentru a se putea observa cu usurinta event ualele infectii.10. se imprastie deasupra cre ta sau var (pasta) si se amesteca bine cu lopeti din lemn. pe o folie de pol ietilena. lada sau cosul utiliz ate sunt rare la impletitura acestea se capitoneaza cu folie de politilena. si vor fi asezati pe stelaje sau direct pe pardoseala. acestia se asaza lasand distante de 10-15 cm intre ei.). Dupa pres ararea”controlului”. -azot total –0.recomandam sa se efectueze urmat oarele analize fizico-chimice-in cadrul unui laborator de Agrochimie: -ph-ul – 5-7 .b. un pai sau alt fragment. Nu se freaca miceliul prea tare in mana. -culoarea sa fie ca t mai apropiata de cea avuta initial. Materialul celulozic cantarit se pune in apa.pen tru ca se distruge bifa lui de pe semintele pe care a crescut.3%mg/100 g s. fara daunatori (carieni.5. Cantitati mici de material pot fi insamantate si intr-o lada cap itonata cu folie de polietilena sau direct jos.u. Sacii se . iar pe deasupra se presara putin miceliu (5-10% din can titatea cantarita initial).2. -continutul in apa –65-75% (optim 70-72% ). deci se repartizeaza o can titate de 8-12 kg substrat. 2. asa-numitul “miceliu de control”. nu se suprapu n. (din care se retine 10% pentru control) si din n ou se amesteca.8 Aprecierea calitatii substatului Pentru unitatile care executa o suprafa ta mai mare de cultura a buretilor Pleurotus sp. Daca miceliul prezinta bolovani (aglomerari din mai multe seminte de g riu sau orz) se desfac usor cu mana. pentru a preintampina fenomenul de autoincingere (temperatura sa nu depaseasc a 29-30^C in substrat). recipientii sunt dusi in ciupercarie sau in camere de incubare ( acolo unde exista). acru. in functie de capacitatea recipientului.

Tupinile de marar. Astfel. pentru extragerea uleiului volatil. ca si cel de substante proteice. pe la nga economia de materiale si energie (Ioana Tudor. 2. se destrama cu mana (se afaneaza) si. Perforarea sacilor ajut a la aerisirea miceliului in timpul incubarii si la eliminarea apei de mentaboli sm (rezultata din cresterea miceliului). utilizata in cultura ciupercilor Pleurotus de c atre cultivatorii care locuiesc in apropierea topitoriilor sau a filaturilor de in si canepa.7. Operatia de prelucrare a mararului se desfasoara in perioada 1. prin tehnologia clasica se consuma o cantita te apreciabila de energie si carburanti. se stoarce. rezultand un beneficiu de peste 5 ori mai mare fata de tehnologia clasica. cercetarile noastre s-au orientat spre noi resurse. Orificiile sunt repartizate la o distan ta de 12-15 cm.perforeaza in prealabil (cu o preducea). Trensportul recipientilor insamantati i n ciupercarie sau in camera de incubare se face concomitent cu insamantatul. Ciupercile Pleurotus poseda un echipament enzimatic cu ajutorul caruia sunt capabile sa asimileze hid ratii de carbon din substrat. avand un diametru de 1-2 cm. Se taseaza puternic. Aceasta reprezinta un reziduu inutilizabil pentru filaturi. Puzderia se imbiba cu apa. Puzderia de in si de canepa poate fi. cunoscute in industria prelucrarii plantelor medicinale sub nume de “iarba de marar”. deci.6. de care treb uie sa se debaraseze prin evacuare si incinerare. In procesul tehnologic de pregatire a s ubstratului se elimina tocarea sau maruntirea si dezinfectarea termica. puzderia care rezulta reprezinta 015%.1987). dupa cantar ire.07-15. intercalat. Toate ciupercile obtinute s-au dezvo ltat normal in conditiile existente de solar. Continutul de celuloza din agricultura. N.Tehnologia de cultura a buretilor pe deseuri din plante medici nale Prin valorificarea corespunzatoare a unor deseuri din industria prelucrarii plantelor medicinale si aromatice s-a cercetat capacitatea de impanzire a micel iului si de fructificare a ciupercilor Pleurotus ostreatus pe substrat din tulpi ni de marar si leventica. materialul in greutate de 20 kg s-a introdus in saci din polietilena transparenti si perforati. este mai r idicat. maduva si f ibre rezultate din tulpinile si inflorescentele plantelor. pe baza de reziduuri si anume pu zderia.acestia se feresc de insolatie. Norma de miceliu a fost de 4%.09 pe tot teritoriul tarii. Prin operatia de filare a fibr elor. cu . fiind formata din lemn. In scopul reducerii pana la eliminare a acestor consumuri. s-a obtinut un sub strat pentru cultura ciupercilor Pleurotus spp. se omogenizeaza cu amendament in aceeasi proportie ca la tehnologia clasica . rezulta din prelucrarea mararului prin distilare fractionata. subst ratul insamantat se transporta in ciupercarie cu ajutorul unor vase curate. Pentru asezarea in strat plan.Tehnologia de cultura a bure tilor pe puzderie de in si canepa In vederea transformarii materialelor celulozi ce in substrat nutritiv de cultura. Tulpinile de marar. se imprastie miceliul de control si se acopera cu folie din polietilena. respectiv autoclavare in faza de inflorire. ieftine si fara consumuri insemnate in procesul de pregatire.Din 650 kg de puzderie s-au obtinut 2000 kg substrat. la intreprinderile de plante medic inale. In mod special.Mateescu. Productia obtinuta a fost de 15%. iar dupa insamantare. Se i ntinde in strat gros de 20-25 cm. 2.

tei. Insamantarea butucilor din diferite esente lemnoase Metoda est e folosita mai ales in cadrul Ocoalelor silvice si consta in insamantarea cu mic eliu a trunchiurilor vii. in final. par. minimum 300 t de ciuperci Pleurotus. se face primavara.5 miliarde lei la un randament de 15 kg ciuperci la 100 kg material insamantat. cele groase se pot folosi. Daca butucii nu s-au pastrat corespunzator si sunt uscati. sunt introduse la distilarea fractionata si sunt transpor tate in vrac la statiile de extractie. in crestere. fra sin. in cursul unui an .. inainte de insamantare se imbiba in apa timp de 24-36 ore. Variantele executate au aratat ca se poate realiza un suport de crestere pentru ciupercile Pleurotus spp.a. nuc etc. tocarea reprezen tand singura operatie tehnologica inainte de insamantare. Miceliul impanzeste (cre ste) mai rapid intr-un lemn de esenta moale decat in cel de esenta tare. salcie etc. sau pe butuci detasati. S-a adaugat 6% carbon at de calciu si 3% miceliu pe suport granulat. la statiile de extractie se executa 4 pana la 6 autocl avari. si din amestecul de tulpini de marar si lavandula in proportii egale. fara consumuri energetice (abur. Tulpinile de marar si de lavandula rezultate dupa distilarea fracti onata reprezinta un material liber de agenti patogeni. pentru a fi usor de manipulat. carpen. pana la insamantare. 2. . se desfasoara la fel ca la marar si rezulta. Dupa autoclavare. inainte de a fi f olositi drept combustibil. iar regimul termic cu abur dureaza 46 ore. fapt care permite si folosirea combinata a celor do ua deseuri. Astel.Productia obtinuta este. Autoclavele mobile au capacitatea de umpl ere de 1 000 kg “iarba de marar”. respectiv ciuperci saprof ite si daunatori. visin. 300 t deseu autoclavat. salcam. valorificate la pretul actual.8. energie electrica). Insamantarea b utucilor. Lemnul se fasoneaza de ramuril e laterale. competitiv cu fie care material luat in parte. castan etc. insa. 2.apoi se pot lasa la scurs. la temp eratura de 100^C. cand incepe sa circule seva (pentru cei pe radaci na). Se pot folosi si butci proveniti din pomi fructiferi (unde se i veste cazul) cum ar fi: mar. Zilnic. cires. fag. Folosind pentru cultura ciupercilor aceasta cantitate de deseuri din industria plantelor medicinale si aromatice ar putea rezulta. Procesu l de industrializare ca planta medicinala a lavandulei pentru extragerea uleiuri lor volatile. Butucii detasati se taie din padure in perioada februarie-martie si se prot ejeaza impotriva uscaciunii. prun. indiferent de esenta de lemn folosita sau de metoda utilizata. ar permite realizarea unui veni t de peste 1. tulpinile de marar sterilizate sunt depozitate pe un te ren betonat si pregatit pentru eliminare. Se elimina par tile putrede. astfel ca fructificarea apare din primul an pe esentele moi si in cel de-al doilea an p e esentele tari. in martie-aprilie. mai ridicata pe esentele tari si invers si dureaza 3-4 ani. si din esenta tare: stejar.8. me steacan.lungimea de 70-120 cm. tulpinile rezultate avand umiditatea corespunzatoare nu s-au mai imbibat ci numai s-au tocat la dimensiunea de 1-3 cm. fata de 1-2 ani pe cele cu lemn moale. Alegerea materialului lemnos Se intrebuinteaza pentru insamantare butuci din urmatoarele specii de esenta moale: plop. care. Se sectioneaza la o lungime de 4050 cm si diametrul cuprins intre 20-40 cm. nemaiavand alta intrebuintare.

in septembrie.2. din care duoa pa rti se pun pe capatul butucului. Exe mplu:pentru un butuc de salcam cu dimensiunile de :50 cm lungime. sau rumegus de lemn. la interval de o luna. asigurand conditii de microclimat s pecifice buretilor care au fost inoculati (umiditate. Se presara miceliul reti nut (o parte din cel calculat). tot cu ajutorul unui cui. Se alege un loc ferit de insolatie si de inundatii. Daca se constata ca sunt putin cam deshidratati. Deasupra scandurilor se realizeaza. sprijinite pe marginile lui. care se inierbeaza cu gazon. se verifica incubarea butucilor. Inainte de asezare a butucilor se pregateste santul astfel: se umezesc peretii si fundul santului. Dupa cantarirea butucul ui se calculeaza cantitatea de miceliu de 4% din greutatea lui. ventilatie. in sant. iar diametrul fiecaruia de 1-2 cm si adancimea de 2-3. de-a lungul butucului.d aca se prezinta uscati. Asezarea butucilor la incubat Incubarea b utucilor are loc intr-o perioada de 6 luni. De-a lungul unui butuc se fac 5-6 despicaturi in pana. Se aseaza pe fundul lui un strat de nisip jilav. ramanand mai mult pentru a se pune la uncubat sub butuc. in pamant. lumina ). Periodic.pentru ca butucii sa nu se usuce. In jurul santulu i. cu adan cimea de 3-4 cm. cu ajutorul unui bur ghiu. Peste acesta se fixeaza pana de lemn.fara spatii intre ele.8. se ia temperatura si se acopera imediat. la o distanta de 20-30 cm. in gros ime de 1-2 cm. iar capatul de jos al butucului se introduce in nisip ume d. latimea de ap roximativ 1 m. Se scoate rumegusul si se introduce miceliul granulat pana se umplu orificiile. cand butucii s e scot si se asaza intr-o camera de cultura. se sapa rigole pentru scurgerea apei din precipita tii. se infasoara in hartie. Se are in vedere la asezare sa nu fie spatii mari intre ei. 2. de asemenea umezit. unde se sapa un santtg cu a dancimea de 60 cm (mai adanc cu 10 cm fata de lungimea butucilor). intr-un sant de incubare. peste care se fixeaza rondeaua cu 1-2 cuie.octombrie. Dupa umplere. 15 cm diametru si greutatea 10 kg se va folosi o cantitate de miceliu de 400 g. deschizan du-se cu grija un capat al santului. din cr engi mai groase. care se men tine tot timpul umeda. unul langa altul . din care 270 g se pun sub rondea. iar lungimea.in functie de numarul de butuci. apoi se asaza butucii vertical. care se acopera cu o folie din polietilena perforata.c. miceliul se protejeaza cu vata curata. o coama in doau pante. La unul din capetele butucului se detaseaza cu un fierastrau o rondea cu grosimea de 3 cm. Ac est gazon va fi mentinut umed. iar 130g se aseaza sub butuc la incubat. Orificiile se executa intercalat. utilizand aceasta metoda nu se poate introduce in orificii tot micel iul calculat. iar la sfarsit un strat de pamant gros de 15-20 cm. Sa ntul se deschide definitiv dupa 6 luni.8. De me ntionat ca. mai intai cu un rand de scanduri asezate orizontal. Metoda prin pana.Inocularea butucilor Se practica trei metode de inoculare: prin rondea in pana in orificii Metoda prin rondea detasata. sant ul se acopera.b. La circa 30 de zile de la scoaterea de la . La suprafata. peste care se pune un strat de paie de c irca 10-15 cm grosime. Metoda prin orifici i. avand distanta intre ele de circa 10 cm. in care se introduce miceliul.

prin orificii sau numai pe deasupra. se compacteaza astfel incat se poate scoate d in sac sau din lada si el isi pastreaza forma. Daca temper atura este mai redusa. Aceasta metoda este folosita in distrugerii buturugilor. In perioada incubarii. prin apariti a unui puf alb in jurul bobului de grau sau orz.a. Ac est proces se observa la cultura in saci prin folia din polietilena sau la micel iul de control. incubarea intarzie si exista pericolul aparitiei diferite lor infectii. se asaza miceliul pe sectiune. Incubarea dureaza 15-20 zile si este finalizata cand intreg substr atul nutritiv celilozic este compactizat si de culoare alba. 421).9. Daca exist a pericolul deshidratarii brichetelor (in sezonul cald) atunci nu se indeparteaz a ambalajul si cresterea si recoltarea se desfasoara ca atare. care va fi tratat separat. pe care este fixat miceliul.Conditii de microclimat dupa insamantarea ciupercilor Pleurotus spp 2.obtinand astfel un dublu avantaj: primul – recolta de bure ti. care se protejeaza prin legare cu o folie. se numeste bricheta. chiar si la 15 zile (Pleurotus ostreatus-T. avand forma sacului sau a lazii in care a fost asezat. Incubarea mice liului in substrat nutritiv incepe din a doua zi de la insamantare.incubat se poate recolta primul val de bureti. sau in siste m intensiv in 1-2 camere speciale pentru acest scop. iar al doilea economie de forta de munca pentru scoaterea lor. Incubarea poate avea loc direct in ciupercarie. Umiditatea din substrat este suficienta pentru cresterea miceliului.9. Buturugile nu trebuie sa fie putrede. aparitia bure tilor facandu-se primavara si toamna.03% la celelalte specii. In esenta.08% la Pleurotus ostreatus si 0. li se imp rospateaza taietura sau se fasoneaza astfel ca sectiunea sa fie neteda si plana. Impot riva insolatiei se acopera cu crengi si frunze. Incubarea este perioada cuprinsa int re data insamantarii si aparitia primelor fructificatii. Pleurotus sajor-caju si Pleurotus cornucapiae). iar in cazul folosirii unei tulpi ni precoce. Concentratia in bioxid de carbon (aer viciat) nu trebuie sa depaseasca 0. Insamantarea cu miceliu poate fi aplicata si buturugilo r pe radacini. Pe lemnul de esent a tare cultura dureaza 3-4 ani iar pe cel de esenta moale 1-2 ani. In aceasta faza nu se uda. temp eratura in localul de cultura trebuie sa fie mentinuta la 20-22^C pentru Pleurot us ostreatus si de 24-26^C pentru celelalte trei specii de bureti (Pleurotus flo rida. Substratul impanzit (alb). fiind una din greselile mari care se mai practica de catre cultivatorii particulari neinitiati. Umidita tea relativa a aerului va fi de 75-80%. direct in padure. Ventilatia este absolut obligatorie si trebuie sa asigure 6-7 schimburi de aer p e ora la Pleurotus ostreatus si 8-10 schimburi la celelalte specii (fiind corela ta si cu temperatura). acesta este una dintre cele doua mari deosebiri dintre aceste specii. mentinuta prin umezirea pardoselii si a peretilor. In acest rastimp substr atul se bricheteaza(se intareste). prin aceasta miceliul se distruge in totalitate. 2. pus deasupra recipientilor.Cea de a duoa deosebire co nsta in aplicarea socului termic de frig. Lumina nu este necesara in aceasta faza decat pentru cutivatorul . Randamentul total este de 20-30 kg bureti la 100 kg lemn inoculat.

9. prin asezarea lazilor sau a brichetelor. . Zidurile pot fi si duble. duoa cate doua. Maturarea miceliului s au inductia fructificarii Perioada cuprinsa intre sfarsitul incubarii si apariti a primelor fructificatii se numeste faza maturarii miceliului. 426 si hibrizii 435. sau mentinerea in local a un ei temperaturi de 4-5^C. 2. care se pot cultiva si in localuri cu temperatura ceva mai ridicata. in cultura buretilor. 2. Indiferent de modul de asezare. Se executa dupa maturarea miceliului. Se executa fara a fi indepartata folia de pe brichete.10. Pentru o buna siguranta.436 si 438 de Pleurotus ostre arus.b. cultivatorii pot solici ta miceliul din tulpinele 421. timp de 3-4 zile. fixata in pardoseala (cu inaltimea de 1. astfel: zid de brichete stalpi din brichete lazi cu b richete 2.10. pana cand nu apar butonii de fructifi care. recoltat si. ingrijirea culturii. in functie de specie. rezemate de peretii localului de cultura si fixate de aces tia prin sarme si cutie. legate intr e ele. obligatoriu la toate cele patru specii de bureti. Buretii vor apare la suprafata brichetelor.c.b. mai ales. Pleur otus florida. 2 . Pleurotus cornucopiae si Pleurotus sajor-caju nu necesita soc term ic negativ. Ventilatia va functiona c a si la faza precedenta. Nu se scot brichetele din lazi sau saci si nu se stranga folia de pe straturile plane insamantate. Prin obtinerea unor hibrizi intre Pleurotus ostreatus si Pleurotus florida s-a reusi t eliminarea socului termic in cultura acestora.a. incubarea si stropeste. prezentand doua fete. se poate lega cu sarma si bricheta din fiecare l ada. asi gurarea iluminarii optime la toate nivelele.10. la circa 3 saptamani de la insamantat si are drept scop grabirea si diferentier ea fructificatiilor. care are drept scop folosirea optima a spatiului de cultura si dispo nibilitatea ambalajului in vederea refolosirii. Zidul poate fi facut si din lazile continand brichete. Dureaza 5-10 zile . Zidul din brichete este format din 3-4 randuri de brichete scoas e din lazi suprapuse. timp de 7-8 zile. Graba nejustificata de a scoate bricheta face ca substratul sa se usuce – se deshidrateaza.8-2. 2.ciupercaria Mogosoaia practica biloanele.2 m). Stalpii se construiesc din brichete formate in saci si constau din suprap unerea a 4-6 bucati asezate direct pe pardoseala localului de cultura sau prin s uprapunerea unui numar de 5-6 brichete care se infig intr-o tepusa metalica sau din lemn.Socul termic Socul te rmic negativ este obligatoriu la specia Pleurotus ostreatus si se manifesta prin scaderea temperaturii cu 8-10^C. Odata cu aparitia primelor fructificatii apare si factorul lumin a. Astfel. In anii ’80.care verifica temperatura.Asezarea brichetelor Lucrarea se executa dupa aparitia butonilo r de fructificare si consta in scoaterea brichetelor din saci sau lazi si asezar ea lor in diferite moduri. trebuie avut grija sa se lase sp atii sau alei pentru circulatie. apoi se distruge dupa cateva stropiri. altfel se inhiba cresterea prin concentratia mare de bi oxid de carbon.9.

Aceasta se va realiza cu tuburi fluorescente de 45W amplasate la 2-3 m distanta.a. parcurgandu-s e 4 valuri de recoltare. de culoare alba.11. solarii.2. Produtia obtinuta pe intreaga perioada de recoltare va fi de 15-30 kg bureti la 100 kg substrat insamantat. carpoforii prezinta un aspect anormal. cu o viteza a aerului maxima admisa. Pata de mucegai se indepart eaza cu mana. Alergii produse de bureti Pentru a preveni fenomenele alergic e la muncitorii care recolteaza bureti. Recoltarea poate incepe dupa 15-20 z ile. Recoltatul dureaza 70 -80 zile la Pleurotus ostreatus si 60-70 zile la celelalte specii. vor apa re bureti. dupa care apare alt val.11. Buretii apar mai rar izolat si mai frecvent in buchete. Concentratia excesiva de bi oxid de carbon poate compromite cultura. Umiditatea relativa se mentine la 75-85%. la Pleurotus ostreatus. sau artificiala – in celelal te spatii de cultura inchise. Tubulatura ventilatiei este asemanatoar e cu cea descrisa la ciuperca de balegar.3 m/sec. Poate fi insa si o combinatie intre cele doua surs e. cea artificiala venind ca o suplimentare a celei naturale. Buretii dintr-un val se recolteaza in 4-5 zile. 25-30 zile. ciupercile isi modifica aspectul. iar piciorul alungit si deformat. Daca se depaseste acest mome nt cu 1-2 zile. se schimba pozitia brichetelor.iar piciorul se ingroasa. In con ditiile de lumina insuficienta. aproape plata. la 6-7 schimburi de aer pe ora pe ntru Pleurotus ostreatus si 8-10 scimburi de aer pe ora la celelalte specii. cu o intensitate de 100 luxi. la fundul la zii si invers. Aceasta depinde de conditii le de microclimat din ciupercarie. 2. Recoltatul ciupercilor Pleurotus spp. precum si de componenta si rigurozitatea dezi nfectarii termice a substratului. Iluminatul artific ial se va asigura timp de 10-12 ore/zi. cu palari a mica.nu se mai dezvolta.5% ca si la ciupercile Agaricus sp. ce le din lada. Lumina este un factor ecologic obligat oriu pentru tehnologia acestor ciuperci si poate fi naturala – la culturile sub um brare. pe tavan s i peretii laterali (la nivelul ciupercilor sa se vada bine pentru citit). apoi urmea za o pauza de 8-10 zile. Un buchet poate fi format din 2-3 pana la 15-20 si chiar mai multi carpof ori. pierzand astfel din valoarea alimentara si comerciala.palaria devine ca o palnie.1%. in sere. Ventilatia se mentine. Fenomenul alergic se manifesta . T emperatura in perioada recoltarilor va fi de 12-16^C pentru Pleurotus ostreatus si de 17-24^C pentru celelalte specii de bureti. Se recolteaza intreg buchetul. se recomanda o ventilatie puternica a sp atiului de cultura si o stropire cu apa inainte de recoltare. pe o adincime de 5-10 cm. de exemplu. basodiofructul se rasuceste se inmoaie si se inchide la culoare. Daca se observa o stagnare a aparitiei buretilor. iar locul respectiv se tamponeaza cu solutie de Formalina 0. sau mai tarziu. cu tot cu substrat. se rasucesc cu fata care a stat acoperita. piciorul se alungeste. Momentul optim de recoltare este atunci cand b asidiofructul – palaria – este deschisa. prin usoara rasucire cu mana. Dupa fiecare recoltat se aduna buretii slab de zvoltati si se razuiesc eventualele pete de mucegai. in cazul tulpinilor precoce si a hibrizilor. Pe suprafata care a stat pe fundul lazii. Daca concentratia in bioxid de c arbon ajunge la peste 0. in greutate de pana la 1 kg. expusa aerului. de asemenea. balcoane si soproane inalte. de 0.

u. azotul total intre 0. Principalii parametri fi zicochimici care conditioneaza cantitatea si calitatea productiei de ciuperci su nt: umiditatea. paie. Nu se refolosesc pentru alta cultura. sau prin doua deschideri la capetele opuse ale solarului.iar raportul carbon/azot de 2/3. melasa de la fabricile de bere. este o cultura curata care poate fi prac ticata cu succes si de un orasean. br ichetele se pot usca si folosi drept combustibil sau la furajarea animalelor cor nute. in luna septembrie. ale carei rezultate pot fi i nfluentate de insolatia puternica din lunile aprilie si mai. Pentru aerisire se poate instala un ventilator pentru admisia aerului si dirijarea lui prin tubulatura confectionata din folie (prin simpla rulare a acesteia) prevazut a cu fante laterale. cu cartoane plasate in interio r. D aca continutul in azot si raportul carbon-azot sunt ridicate. recomandam cultura din perioada toamna-primavara. in lipsa ac esteia. poate favoriza cres terea continutului in azot peste limite admise ceea ce constituie factorul favor izat al aparitiei animaliilor in cultura de Pleurotus spp. infundarea nasului si lacrimarea ochilor). Anomalii la carpoforii de Pleurotus os treatus si prevenirea lor Ciupercile Pleurotus (buretii) sunt foarte receptive l a calitatea sustratului pe care se infiinteaza cultura. In vederea pr evenirii fenomenelor de alergie. Leal-Lara (1978).13. intre sarmele de sustinere (se poate folosi si stuf.. de preferinta de culoare inchisa sau. asigurandu-si as tfel consumul familial si nu numai. in balcoane.3% s. incepatori. Totodata. as igura incubarea miceliului fara consum energetic (caldura). confectionat a din doua straturi de tifon si unul de vata medicinala intre ele. valoarea pH-ului. Fata de cultura din primavara. productia incepand i n cursul lunii noiembrie. fara sa se diferentieze carpoforii. borhot de bere.dar prin analiza substratului s-a constatat ca azotul total a fost de 4 pana la 7 ori mai mare decat normal.). fan etc. asa cum s-a pre supus initial. mai putin atacata de boli si daunatori si . S olarul trebuie sa fie prevazut cu . continutul in azot si raportul carbon/azot. unele se unesc intre ele formand pe suprafata bri chetelor un fel de creusta groasa. tuse. peste limitele adm ise. Adaugarea de cereale boabe. 2. Suprafata lor este por oasa. cercetatorii recomanda utilizarea in cultura a speciilor de Pleurotus fara spori. de culoare alb-argintie.prin tulburari apropiate celor gripale (stranut. Cultura buretilor este. in general. dar le scade foarte mult valoarea comerciala . Dupa epuizarea culturii. din acest motiv. prin acope rire cu folie din polietilena. Cultura infiintata toamna. Anomaliile rezultate nu sunt toxice. 2. umiditatea substratului fii nd de 65-70%. Acest miceliu nediferentiat ia forma unor conopid e cu dimensiuni intre 30-75 cm. Cultura buretilor in solarii Solariile sunt usor de amenajat. Pregatirea solarului pentru cultura consta in protejar ea impotriva insolatiei a foliei din polietilena. ele se pot consuma. o recomandam cultiv atorilor amatori. Va loarea pH-ului prezinta limite extreme intre 5 si 7.exista posibilitatea declansarii unei cresteri abundente a miceliului.12. cu rogojini. febra. boxe.71. ingrasaminte chimice. iar grosimea de 20-35 cm. Se recomanda aplicarea unei masti pe fata. Examinarea acestor anomalii cu ajutorul micro scopului electronic nu a pus in evidenta prezenta unor virusuri. debarale.

maz are. corpuri straine sau reziduri petroliere. iar la intra re cu un spatiu tampon. betonata si se uda dispersat. Se recomanda c a aprovizionarea cu aceste materiale sa se faca cu putin timp inainte de a fi fo losite. orez –2-3 cm. astfel: materiile prime se recomanda sa nu fie prea maruntite (paie de grau. sa se prezinte sub forma de praf. acste sfaturi practice sunt mai usor de urmarit. Nu se recomanda depozitarea materiale lor maruntite. zdrobire. ovaz. Pentru reusita unei culturi intensive – si nu numai – aplicarea stricta a te hnologiei inseamna si inlaturarea unor situatii nefavorabile. . imbib area. macinare) Lucrarea de maruntire se va executa in m omentul inceperii pregatirii substratului. fasole. materiile auxiliare reprezentate prin concentrate de orz. Dimensiunile de maruntire sunt in functie de materialul respectiv . sroturi de soia. In acel moment se opreste udatul si se lopateaza: . greu de sesizat in mod practic si . Tratate pe lucrari. pot fi transformate in uruial a.instalatie de apa potabila sau curata. vreji de soia. i n lucrari. porumb. mai ales.Materialele supuse umectarii sa nu se spele. nu s-au mai diferentiat. o rz. Maruntirea (tocare. cartofi – 2-3 cm). udarea sau imersia . Cantitat i mari de materiale pot fi umectate prin udat cu un furtun. Aprovizionarea cu materiale – de baza si auxiliare. pentru un ciupercar incepator. Lucrarea se desfasoara pe o suprafata curata. au luat forma unor conopide. dar odata cu cresterea acesteia isi continua dezvol tarea. Materialele celulozi ce de baza si auxiliare. tot din folie. Se va avea in vedere ca materiile prime s a reprezinte in reteta 75-80% iar cele auxiliare 20-25%. in flux tehnologic. . rapita. iar ciupercile au prezentat malformatii. Practica a demonstrat ca la un exces de azot in substrat productia a fost sca zuta. poate sa inghete la valor i negative ale temperaturii. O singura lucrare neaplicata la momentul optim sau gresit executata poate compromite partial sau total reusita culturii. coicalai si tulpini de porumb-1-2 cm. Specia de ci uperci Pleurotus ostreatus prezinta rezistenta la ger. La infi intarea culturii se urmasresc aceleasi verigi tehnologice descrise la cultura ci upercilor Pleurotus. Situatiia nefavorabile intr-o ciupercarie cu Pleurot us spp.Se va evita adaosul exagerat de substante proteic e. Omogenizarea Inainte de omogenizare se cantaresc mat erialele si se formeaza reteta dorita. cu rol de uniformizare a aerului.in interior sau in apropiere. sa nu fie degradate prin mucegaire. fara a se amesteca intre ele.Amendamentul cantarit se introduce la insamantat. cand in exterior erau –2 0^C iar in solar-7^C. compromitand total calitatea si productia. de cateva ori pe zi. Repartizarea substratului insamantat poate fi facuta in sac i amplasati direct pe sol sau in lazi din care se pot forma ziduri. care intra in componenta unei retete de substrat celulo zic pentru cultura ciupercilor Pleurotus spp se recomanda sa indeplineasca anumi te conditii: sa nu fie mai vechi de un an.14. pan a se observa ca apa incepe sa curga pe sub ele. in vederea inlaturarii situatiilor nefavorabile. sau sa fie depozitate in conditii optime. 2. fapt constatat de noi in lunile ianuariefebruarie. mazare etc. s a nu contina impuritati. amendamentele: carbonatul de calciu sau ipsosul sa nu contina bulgari. Umectarea.

sau chiar direct pe o folie din polietilena. deg radarea materialelor. cazi. pentru a nu se pierde rapid caldura si se mentin timp de 24 ore. iar proportie de 3-4%. in care se in troduc materialele uscate. miceliul va f i distrus. butoaie. Operatia se va exe cuta in conditii de igiena. in camere sau tunele special amenajate si izolat termic. pentru cantitati reduse de substrat. pentru a se putea aplica norma optima de miceliu si de amendament. .sa nu se foloseasca pentru udat apa industriala sau din rauri. ci apa curata. asezarea sacilor insamant ati in ciupercarie sa nu se faca prin suprapunere sau lipiti intre ei. Se acopera. Dezinfect area termica . In cazul in care substratul celulozic insamantat a fost asezat in lazi sau in strat plan pe stelaje. Cantitatile mici de materiale celul ozice pot fi imbibate in bazine. Este de preferat ca apa pentru udat sa fie rece vara si calduta pe tim pul iernii. Pentru cantitati mari de materiale celulozice dezinfectia termica se face cu abur. Insamantatul . lucrarea sa nu se execute in plin soare sau in ploaie. confectionata pentru acest scop.sa nu se prelungeasca perioada de umectare peste 24 ore. odata cu amenda mentul. grosimea acestuia dupa tasat sa nu fie mai mare de 20 cm si nici mai mica de 15 cm. orificiile avand un diametru de 1-2 cm. Eliminarea excesului de umiditate . Amendamentul se aplica in procent de 6%. Excesul de apa din materialele celulozice se elimina prin presare cu scanduri sau cu o presa simpla. de preferat si peretii vasului. . Insamantatul consta in introducerea miceliului m aruntit (fara aglomerari) in masa substratului. cu timp de mentinere 24 ore. Verificarea calitatii lucrarii se face prin stranger ea puternica in mana a materialului.nu se va face insamantarea unor mat eriale prea calde (peste 25^C). sacii utilizati pentru introducerea substratului insamantat vor trebui mai intai perforati pe 1/ 10 din suprafata lor. sa mai curga apa.Se execu ta in timp scurt. materialele pot intra in fermentatie. Se poate executa in cazi din lemn sau metal.sa se respecte normele optime de miceliu si amendam ent recomandate la 100 kg material celulozic. catitatea de subst rat repartizata intr-un sac sa nu depaseasca 15-20 kg. Apa din vase se va schimba dupa fiecare 1/2 transa de materiale imbibate. Omogenizarea se poate fac e cu mainile sau in lopeti de lemn: sa nu se frece miceliul puternic in timpul l ucrului. implicit. Una dintre metodele de dezinfectie termica imbina umectarea cu d ezinfectarea si este posibil de aplicat pentru cantitati reduse de materiale cel ulozice. In caz co ntrar. din care nu trebuie. pentru a nu interveni procesul de fermentare si. . Operatia se desfasoara astfel: se incalzeste apa la 80^C. potabila. Prin insamantarea unui substrat cu exces de umiditate. Cantarirea .. In c azul puzderiei de in si canepa apa se elimina prin stoarcere. prin amestecare. in nici un caz.sa nu se confunde greutatea cu volumul! Cantarirea este necesara inaintea fiecarei insamantari.Sa nu se sterilizeze materialele.aceasta se intampla la 100^C si peste aceasta.

iar la contactul mainilor cu bricheta pot apare c ulturi de bacterii ce produc infectii. sacii se pot taia sau se scot cu grija brichetele. Curentii de aer introdusi prin si stemul de ventilatie sa nu aiba viteza mai mare de 0. in cazul hibrizilor de Pleurotus ostreatus . peretilor etc. Sa nu se ude excesiv intre valurile de cultura. Nu se uda cu stropitoare. Sa se evite manipularea dura a brichetelor. flacara unei lumanari sa nu se stinga).3 m/sec (asezata la niv elul culturii. in acest caz sa cii putand fi refolositi. Sursele de caldura folosite in ci upercarii sa nu degaje bioxid de carbon.2-0. Durata de iluminat sa nu fie mai scurta de 8 ore si mai lunga de 12 ore. marginile carpoforilor sa nu se rasuceasca.Se va evita recoltarea dupa depas irea momentului optim. tempe ratura in ciupercarie se va mentine la 2024^C. cu dispersarea fina a picaturilor de apa. In aceasta perioada. dandui-se alte intrebuint ari. Evacuarea substratului uzat Substratul uzat de la sfarsitul ciclului de cultura sa nu vin a in contact cu noul substrat pregatit pentru infiintarea altei culturi Substrat ul uzat se va depozita cat mai departe de ciupercarie. Incubarea Nuse uda mainile in timpul incubarii. De la aparitia primelor fructificatii si pana la recoltat . aceasta se realizeaza prin montarea unor lampi fluorescent e de 40W la distanta de 2-3 m intre ele. In perioada de recoltare. Nu se dezleaga sacii si nu se indeparteaza folia de deasupra lazilor pana nu a par primele fructificatii. Inductia fructificarii si aparitia primordiilor Daca temperatu ra in ciupercarie a fost mentinuta la un prag optim. in conditii optime de microclimat. Sa se evi te aparitia alergiilor la personalul muncitor. Sa nu se neglijeze curatirea si dezinfectarea spatiului pentru o noua cultu ra chiar daca nu au fost atacuri de boli si daunatori la cultura precedenta. Pe cat posibil sa se evite asezarea in st rat plan a culturii in timpul recoltatului si al fructificarii. prin aceasta ar scadea randamentul. Ciu percarul care se va implica in respectarea tehnologiei de cultura si va inlatura situatiile nefavorabile va fi rasplatit printr-o productie de ciuperci Pleurotu s care poate atinge chiar si 30 kg si 100kg substrat celulozic insamantat. Intensitatea luminoasa sa nu fie sub 100 luxi.Folia de polietilena cu care se acopera aceste substante nu trebuie sa fie perfo rata. preferandu-se un ul oblic sau vertical. . Recoltarea . ci numai cu pompa tip Vermo rel. Concentratiile ridicate de bioxid de ca rbon pot compromite cultura. buretii au nevoie de 3-4 zile. inductia fructificarii are loc dupa12-15 zile de la insamantare. Umiditatea aerului se mentine prin udatul pardoseli i. altfel se distrug primele fructificatii. prin aplicarea unei masti in timp ul lucrului prin executarea unui stropit inainte de fiecare recoltare.

este u sor de indoit si prezinta o ingrosare. recoltarea buretilor trebuie sa fie executata in momentul in care caciula se afla cu marginile lipite sau apropiate de picior. Alaturi de acestea. Descrierea ciupercii Coprinus co matus Buretele ciuciulete se deosebeste prin forma sa de ciupercile cu palarie. Carnea este alba si frageda in palarie si fibroasa in picior. aceasta specie se cultiva intensiv. Franta. daca este co nsumata inainte de maturitate.Tehnologia de cultura a acestei ciuperci Este foarte asemanatoare cu cea a ciupercii champinion sau a ciupercii de balegar – Agaricus bisporus. Pe lang a tehnologiile de cultura a celor 6 specii de ciuperci prezentate in lucrarea de fata. de 3-4 cm. La baza. La maturitatea fiziologica..7 %. in tara noastra se mai cunosc doua specii. Este gustoasa. dupa insamantat se acopera co o folie de polietilena in loc de hartie. ca specialista in cultura ciupercilor.6-0. acoper irea cu amestec de acoperire se face dupa 10-15 zile de la insamantare. Pho liotia nameko. umiditatea compostului final izat sa fie de 65-67%.5 cm.1. deoarece in conditii de cercetar e s-au obtinut fructificatii la ciuperca parfumata –Lentinus edodes. Germania. de 5-10 cm inaltime si 3-6 cm in diametru. norma de miceliu utilizata la insamantare este de 0. int rand in competitie cu Agaricus bisporus. impreuna cu cea a unor ciuperci.Capitolul 3 Alte ciuperci comestibile In ultimii ani. am fost contactata si rugata sa dau un raspuns urmatoarelor intreba ri: Cum se cultiva si ce sunt trufele? Cum arata ciuperca parfumata? Se cultiva dirijat in Romania Boletus edulis ? Ce este ciuperca de paie? si altele. Perioada de . In alte tari precum Olanda. Micile deose biri constau in: compostul necesita 4-5 intoarceri.1. va vom prezen ta tehnologia ei de cultura. fiind considerata o specie noua. pierzand din valoarea comerciala. 3.a. Piciorul este inalt de circa 1 5 cm si gros de 1. ciuperca se inmoaie c omplet. Este de culoare alb-crem. Tehnologia de cultura a ciupercii Coprinus comatus – buretele cu peruca sau buretele ciuciulete Tehnolo gia de cultura a acestei ciuperci a fost introdusa in tara noastra in anul 1981.b. in acest caz palaria fiind inlocuita cu o caciula aproape cilindrica. la nivelul solului. cuprizand cate 6-7 recolt ari. de culoare alba. pre vazuta cu scuame dispuse ca niste solzi de peste. Africa de Sus si altele. 3. cu valoare alimentara ridicata. dar care sunt mai putin cultiv ate si anume: Coprinus comatus sau buretele ciuciulete si ciuperca de paie sau S tropharia rugoso annullata. grosimea amestecului de acoperire va fi putin mai mare. asupra carora s-au facut documentare si anume: Tuber spp.lamelele devin nagre si se lichefiaza. Japonia. 3. India. Recolta apare in 3-4 valuri.practic.inca neexpe rimentate la noi. lipita de picior.1.5-2. Boletus edulis si Polyporus squamosus.

a. se face neaparat la umbra (in partea nordica a unor cladiri. de preferat nuci maturi) pentru a fi ferite de insolati e.2. ci cu materi al termoizolat ca: placi de azbociment.8 m. pivnite sau alte incaperi usor de amenajat. cilindric. pa ie etc.6 –1. cat dureaza rec oltarea. 3. curatarea.Tehnologia de cultu ra Ciuperca de paie necesita o tehnologie simpla de cultura.b.2. Descrierea ciupercii Ciuperca de paie prezi nta basidiofructe mari. substratul celulozic din paie. cu nuante violacee sau rosietice.b.1. in functie de anotimpul in care apar – primavara sau toamna. grup de copaci. 3. caramida. iar ramele din lemn.b. Principalul motiv pentru care descriu tehnologia de cultura a acestei ciuperci este acela ca nu necesita investitii mari pentru amenajarea sp atiului de cultura.2. piatra. repartizata pe o perioada de 40-50 zile. dezinfectarea spatiilor de cultura se face in luna august. iar de la Pleurotus spp. tehnologia acestei specii fiind o imbinare a tehnologiilor celor doua specii de scrise anterior. 3. ele pot fi amenajate cu stelaje suprapuse pe 2 –3 nivele. cu o greutate cuprinsa intre 30-65 g. folie de poietilena. Lungimea se calculeaza in functie de suprafata care se doreste a fi insamantata. de culoare alb-crem. prevazute cu una sau duoa pante. ciuperca cu val 3. Pregatirea materi alului nutritiv pentru insamantare Substratul nutritiv se compune din paie de gr iu care trebuie sa fie . carton asfaltat. in mod identic cu cele descrise la celelalte specii de ciuperci comestibile. avand adancimea in pamant de 25-30 cm.repaus dintre valuri este mai redusa decat la ciupercile Agaricus bisporus. Prod uctia medie ce se poate obtine in sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat insamantat. beton. utilizand pentru cr estere substrat din paie de griu asezate in rasadnite. la o distanta de cca 59-60 cm de acestea. De as emenea.2. executarea unor santuri de scurgere a apei din precipitatii. a preluat amestecul de acoperire. Pregatirea spatiilor pentru cultura Rep ararea. 3.cu lungimea cuprinsa intre 7-10 cm.2.2. necesar pentru efectuarea lucrarilor si recoltare. Piciorul este lung. lazi din lemn sau PVC dispuse pe stelaje. in jurul ra sadnitelor. se construiesc sau se repara rasadnite clasice. avand dimensiunile:25-30 c m adincime si cca 30 cm latime. 3. dar nedezinfectat termic si netra tat cu amendament. adesea curbat. cu un spatiu de 50-60 cm intre ele. Materialele din care se confectioneaza tocurile rasadnitei pot fi din lemn. Pregatirea rasadnitei pentru cultura Aceasta lucrare va incepe in prima decada a lunii mai si consta in: amplasarea rasadnitelor. iar latimea de 1. Tehnologia de cultura a ciupercii Stropharia rugosa annullata – ciup erca de paie. in zonele cu veri calduroase. de la Agaricus spp. Nu necesita consum energetic pentru pregatirea substratului. Ramele nu sunt prevazute cu geamuri.3. Palaria este de cu loare brun inchisa.b. Substratu l de cultura din paie poate fi asezat in strat plan pe stelaje sau in saci din p olietilena.2.

Agaricus e dulis. avand grija ca apa care se administreaza la udat sa nu fie in exces. Cantitatile re duse (pentru 2-3 mp de cultura) se introduc in bazine cu apa. se uda si se taseaza puternic.s-a recomandat amplasarea culturii la umbra si spre nord. in proportie de 7-80%+nisip 20-30%. iar la peste 30^C isi inceteaza dezvoltarea si piere. mentinerea acestei hartii in permanenta umeda. iar lungimea. 3. pentru . o tija tip Vermorel. prin prec omanda ferma. nemucegaite. bine omogenizat. In ace asta perioada. Dupa 2060 zile de la insamantare. Se tine amestecul acoperit cu folie din polietilena 2-3 zile. 3. Se calculeaza un necesar de aproximativ 20 kg paie uscate pentru 1 m p de cultura.L.42 m. Lucrari de ingrijire dupa insamantat Principalele lucrari care se aplica dupa in samantat constau din : acoperirea cultuirii cu un strat de hartie absorbanta. 3.2. utilizand o cantitate de 1.2. Trebuie tinut seam a. la celalalt capat. jilav. bine tasate cu un tasator din lemn (drisca). Sunt necesare 44 cuiburi la 1 mp de cultura. Prin udare si tasare. ti p ziar.6 m. Agaricus bisporus. dupa doua zile platforma se desfac e si se reasaza. La temperatura de 20^C miceliul impanzest e lent. Pentu o udare uniforma. insa.2. Amestecul cernut.7-6. caruia I se ataseaza.f.2. U datul se face timp de 3-5 zile. de culoare galbena. si de decada optima pentru insamantare. se poate folosi pamant de telina 70-80%+nisip 20-30%.F.c. nu se face aerisirea. din cultura din anul precedent sau din acelasi an. Miceliul comercil se poate procura de la I. unde se mentin 1-2 zile. Insamantarea Insamantarea culturii in rasadnite se face in perioada 15 mai 15 iunie.C. Amestecul de acoperire este format din turba neagra cernuta. achitata antivipat.8-1. Vidra. fara a fi amendat cu carbon de calciu.PH-ul amestecului trebuie s a fie cuprins intre 5. care sa nu fie depasita. Cantitatile mari se asaza in platforme cu latimea de 1. miceliul impanzeste in tot alitate substratul din paie si urmeaza acoperirea cu amestec pregatit in prealab il. in perioada 1-1 5 septembrie.4-1. prin pulverizarea fina a apei cu ajutorul unei pompe de stropit tip Vermorel sau cu un furtun racordat la sursa de apa. 3.cu distanta intre ele de 15 cm si adancimea de 3-4 cm .in functie de volumul calculat. in functie de temperatura. sau la cea termofila. Pregatirea paielor se face pe o suprafata betonata.e. Acoperirea substratului impanzit Este o lucrare identica cu cea afect uata la ciuperca de balegar. Asezarea se face in st raturi succesive de aproximativ 50 cm inaltime.curate. inaltimea de 1.5-2 litri la mc ames tec. aces tea lasandu-se neacoperite. Ras adnita se acopera cu rame prevazute cu materiale termoizolante. Norma de miceliu utilizata este de 0.d. Conditii de microclimat dupa insamantare Temperatura optima pentru impanzirea miceliului trebuie sa fie cuprinsa intre 24-28^C. ser dezinfe cteaza chimic cu Fomalina (40%). Din acest consider ent. platforma trebuie sa-si reduca i naltimea la jumatate. denumita de incubare a miceliului. iar in spatii amenajate in cladiri. insamantarea facandu-se in cuiburi.0 kg la 1 mp de cultura. In lipsa turbei. se opreste udatul in momentul in care se constata ca apa se scurge de sub platforma.

se scoate cu varful unui cu tit si pe locul respectiv se pune. in primele 14 zile de la acoperire. folosind ca substrat de nutritie lemnul (butuci. Ciupercile se recolteaza la maturitate (cand velumul-valul-s-a ru pt).a. intr-un strat gros de 4-5 cm. Agaricus spp. cultivand cate o spe cie pe cate un stelaj. Peste iarna. prin pulverizare fina. tasat usor cu un tasator din lemn. Canti tatea de apa utilizata va fi in functie de temperatura din mediul ambiant. Perioada de recoltare in rasadnita dur eaza aproximativ 70 de zile toamna si se poate prelungi in primavara.) ciuperca parfumata prezinta unele avant aje: fiind o specie exclusiv lignicola. Aerisirea incepe la 14-20 zile de la acoperire. Ciup erca cu val se poate asocia in cultura cu ciuperca de balegar. pri n asociere. coc eni. ridicand ramele si fixa ndu-le pe bucati din lemn. stuf etc. 3. se poate ajunge la 1. Productia totala obtinuta este estimata la cca 10-14 kg ciuperci la 1 mp. In tara noastra. cu grosimea de 5-10 cm. 3.g . unde aproximativ o treime din teritoriu este acoperit de paduri. amestec de acoperire. cu respectarea tehnologiei de pregatire a substratului.1-0. printr-o usoara rasucire.2 litri apa la 1 mp cultura.3.3. apoi se lopateaza pentru inlaturarea vaporilor de Formalina. venind in contact cu miceliul din substratul impanzit. Ate ntie! Apa sa nu strabata amestecul de acoperire pentru ca. prin stropiri cu apa. il distruge. Principale le lucrari de ingrijire. iar in rasadnita dupa 50-80 zile de la insamantare sau du pa 28-35 zile de la acoperire. Nu necesita lumina. are reale posibilitati de a promova cultura ciupercii s hiitake. util izand 0. Avantajel e cultivarii ciupercii Lentinus Fata de alte specii de ciuperci cultivate (de ex emplu. Pleurotus spp.Shii-take sau Ciuperca parfumata sau ciuperca de castan Ciuperca parfumata este originara din Asia.a. crengi . de asemenea. In acest caz. apoi se indinde amestecul cu mana. Aceasta se face prin patrunderea limitata a aerului. in lunile martie si aprilie. Recoltarea ciupercilor In localul de cultura. Cultura realizata in localuri amenajate necesita aceleasi conditii de microclimat ca si ciuperca de balegar: la incubare o temperatura de 20-24^C. cu recpectarea tehnologiei si asigura rea conditiilor optime de microclimat. Primele ciupeci apar pe marginea stelajelor sau a rasadnitelor. Lentinus edodes. Pe locul de unde se desprind ciupercile se pune a mestec de acoperire. unde creste spontan intrun climat te mperat si subtropical. i nsamantarea si acoperirea specifice fiecarei in parte. are o tehnologie de cultura mult mai sim pla. Se sta ng hartiile de pe suprafata culturii. se intelege faptul ca localul se poate imparti.2. in aceasta perioada. Acest strat acoperitor se va mentine permanent umed. care ofera o serie de avantaje fata de alte specii cultivate. Alte specii de ciuperci comestibile 3. prima recolta apare dupa 30-45 z ile de la insamantare. iar in perioada de recoltare 16-18^C. Daca ramane postament micelian. dupa ce stratul de amestec a fost in totalitate impanzit cu micel iu.5 l apa la mp/zi. Astfe l.s.dezinfectie. impotriva ingheturilor puternice. rasadnitele se protejeaza cu strat din paie. ramuri. constau in aerisire si udat.

5 cm.3 pana la 4. 3. apoi devine plana iar. alternativ. fag. avand culoarea bruna. de marime mijlocie. Se va evita lemnul de salcam si de conifere. In ocoalele silvice se poate practica inocularea trunchiurilor si buturugilor fara a fi dezradacinati. Nu se decojesc. in functie de esenta de lemn utilizata (pe lemn de esenta tare cultura dureaz a 4-5 ani).a.a. comun a multor ciuperci din genul respectiv. cu diametrul de 6-11 cm. inocularea sau insamantarea lor.3. buturugi prezinta o rezistenta mai ridicata la operatiile de manipulare si transport. mesteacan. fara a-si pierde gustul sau parfumul pe care il are in stare proaspata. sau altor genuri apartinand familiei Pleu rotaceae. Es te prima asimetrie fata de palarie.). Metodele de inoculare sunt cele descrise anterior: prin rondea. dand rezultate bune pe lemnul de stejar. pregatirea acestora. Descrierea ciupercii Carpoforul este bine dezvoltat. Tehnologia de cultura a ciupercilo r xilofage cuprinde urmatoarele etape: alegerea speciilor lingicole. castan. in general. iar cheltuielile curente de productie sunt mai reduse decat la celelalte specii. Se vor evita copaci i atacati de insecte daunatoare sau de ciuperci patogene. care pot compromite pa rtial sau total cultura. dezvoltarea carpoforilor s i recoltarea.la inceput – c onvexa. 3.2. Cantitatea de mice liu utilizata va fi de 4-5% din greutatea butucului. s. in despicatura sau in pana si in oroficii cu diametrul de 5-9 mm. se preteaza la conservarea prin uscare. permite o dubla folosire a materialului lemnos intrebuintat – ca substrat de nutritie (cultura de ciuperci ) si apoi combustibil. unele exemplare prezinta spre mijloc o co ncavitate nu prea adanca. carpen. Palaria este carnoasa. Are gist dulce si este parfumata. Aceasta metoda este folosita in vederea distrugerii buturugilor. plasate la distanta de 3-6 cm intre ele. se va tine seama ca arborii alesi sa fie relativ tineri (15-30 an i). Piciorul ste inalt de 5-8 cm si cu diametrul cuprins i ntre 1. fiind foarte apreci ata in gastronomie.5 ani pe acelasi materia l. fiind o ciuperca robusta. uneori.3.1. iar spre baza este usor curbat.crustoasa in picior. Tehnologia de cultura Pentru cultura ciupercii parf umate se aplica aceeasi thnologie ca. Pleurotus ostreatus spp.a. Pregatirea materialului lemnos consta in fragmentarea t ulpinilor in butuci de lungimi diferite (40-50 cm sau 100-120 cm ). dupa dorinta . de forma. In caz ul in care lemnul se recolteaza special in vederea formarii butucilor ca substra t de nutritie. incubarea.groase. pentru infiintarea cuturii nu se cer investitii mari. plop si se recomanda si pomii fructifer i (la defrisarea livezilor). obtinand un dublu avantaj: recolta de ciuperci si econ omie de manopera pentru scoaterea lor. mai gros spre palarie si mai subtire spre partea inferioara.3-2.Pentru a inocula butucii pre vazuti cu orificii se poate utiliza . cand ating o anumita grosime (diametrul de circa 15 cm). cultura poate dura 2. Carnea – pulpa – este alba. este mai reziztenta la boli si daunatori. Lentinus edodes se dezvolta bine. compacta in palarie si cu o structura fi bros. la toate speciile de ciuperci xilofage (ex. Are culoarea bruna-cenusie.mare.

uneori. acelasi loc. pentru acc elerarea fructificarii. prin udarea paielor de la baza. butucii cu diametrul de 100-200 cm se asaza afara in stive. pe un te ren umbrit si mult inaltat. Pe toata perioada incubarii temperatura optima va trebui sa fie de 24-28^C. voi incepe prin a face o comparatie: daca dintre produsel e alimentare de origine animala. chiar 5 ani. care sa permita circulatia printre butuci in vederea executarii unor lucrari de ingrijire (ex. Recoltarea se prelungeste 3-4 ani. se poate folosi procedeul”cultura pe busteni ime rsati”. pe lemn de esnta moal e (ex. iar toamna in 10-15 zile. Alta metoda de incubare a fost descrisa anterior si consta in asezarea butucilor in santuri de incubare. Recoltarea In conditiile climatice ale primaverii. in randuri spatiale. Durata de imersare este de 24-48 o re. In functie de posibilitati si ca o imbun atatire a metodelor de incubatie. Plop. acest ia trebuie plasati in locuri umbrite si feriti de vant si uscatiune. In conditii normale. care au aceeasi dimensiune cu cea a orificiil or. este indicata o imersare a butucilor. de 20-30 kg la 100 kg lemn inoculat. Imersarea butucilor se face la sfarsitul perio adei de incubare. Um iditatea relativa se va mentine la 80-90%. mentinuti in sere sau hale. i ar pe lemn de esenta tare (stejar. trufele pot ocupa. Dupa incheierea incubarii. Dupa fiecare val de recoltare. ca si in cele calduroase. fag. in functie de lemnul folosit ca substrat de nutritie. mentinut in p ermanenta umed.b. 3.de buna seama. timp de 8-10 ore/zi. carpen ) recoltarea se poate prelungi 34 si. icrele negre se plaseaza pe primul loc. butucii se desfac si se aseaza in pozitie inclinata. productia se opreste dar reincepe cand conditi ile de temperatuea devin optime. ciupercile ajung la maturitate in 4-5 zile. printre produsele de origine vegetala. cu o buna circulatie a aerului si o umiditat e relativa de 80 – 85%. in lunile martie – mai. cand porneste circulat ia sevei in lemn. Udat ) si p entru recoltat.a. in primul rand. fol osite in alimentatie. pentru a fi protejati de baltirea apei provenite din precipitatii. Pe toata perioada fructificarii. Tuber spp – Trufe Cu ingaduinta cunoscator ilor in acest domeniu. dub lata de un gust delicios si de un parfum placut.. 3. . iar intensitatea luminii sa fie in ju r de 200-300 luxi. in functie de esenta de lemn (tare sau moale) si de dimensiunile butucilor. Sub butuci se asterne un strat de paie. marii lor valori alimentare. se vor introduce cu baza in pamant sau nisip. cand au aparut primordiile. Insamantarea se face primavara. mesteacan) ciuperca isi mentine capacitatea de productie 2-3 ani. in medie . In perioadele frig uroase.3. temperatura trebuie mentinuta in jur de 15^C pentru tulpinile criofile si de 22-30^C pentru cele termofile.3. iar peste ei se pun creng i si paie si se acopera cu folii de polietilena. Incubarea sau impanzirea miceliului in lemnul butucilor. In scopul e vitarii uscarii lor. Aerul din stiva trebuie mentinu t umed.3. Cantitatea totala de ciuperci obtinuta este. Faima acestor d aruri ale naturii se datoreaza. Pentr u incubare.miceliul produs pe butoni de lemn. cu cinste. cu respectar ea stricta a tehnologiei. incubarea miceliului se realizeaza in 6-8 luni in sant uri si pana la 11 luni in stive. Indiferent de metoda de incubare si de lungimea butucilor.si cu indreptatita motivatie.

trufa neagra este o ciuperca neobisnuita: nu are palarie.primavara. La exterior este straba tuta de vene fine ramificate. Prefera solurile permeabil e. trufa violeta. trufele nu se cunosc decat in flora spontana. Carnea este com pacta. precum si o parte din cererile de export. Asemanator cu al sp eciei precedente. In comparatie cu celelalte specii comestibi le.3. (Denumi ri populare: trufa de vara. insa ea ramane. iar cantitatile . avand forma r otunda sau usor ovoidala. Asc ocarpul ( fructul comestibil) se aseamana cu tuberculul de cartof. Criterii de identificare.) sau miros de ridichi sau mustar (Tuber rapaeodorum T ul. ele capata un miros neplacut. ca Franta. (Den umirea populare: fierea pamantului. La noi. acope rit cu un invelis de culoare negricioasa. adica din luna august pana in februar ie. care c uprinde mai multe specii. pe baze stiintifice. O putem gasi in padurile de stejar din zonele mai calde ale tar ii. este de data mai recenta. trufa varatica).iarna. Cand apare. dupa zeci de ani de cercetari si exp erimentari ( care continua si in prezent) s-a reusit sa se puna bazele unei prod uctii de trufe care sa satisfaca cerintele interne de consum.Trufele apartin ciupercilor superioare (Macromicete) si fac parte. cu mare valoare alimentara numai doua si anume: Tuber melanosporum Vit t si Tuber aestivum Vitt. de o marime care variaza intre 3 si 10 cm in diametru. Aspect general. dintre care com estibile. La noi se intalneste in regiun ile mai calde din sudul tarii. Criterii de identificare. aceasta specie de trufe apare in grupuri numeroase. Este gustoasa si are miros placut . de culoare alba. din punct de vedere sistematic. de marime variabila (de la cea a unui bob de mazare pana la cea a unui pumn). Tuber aestivum Vitt. La ext erior este strabatuta de vene albe. Cand apare. Vara. Celelalte specii sunt : unele cu valoare alimentara fo arte redusa sau chiar necomestibile. tara cea mai mare importatoare de trufe din lume. trufa de Perigord). Poate fi gasita prin padur ile de foioase. ramificate. De obicei. Odata culese. In ultima perioada. Unde creste. la mica adancime (3-15 cm ). in culturi. Prefera solurile bogate in humus si calcar.b. ca tube rculii de cartof. Forma sub care apare. In alte tari. prezentand si un miros neplacut. Incercarea S. Organul fructifer-partea comestibila a ciupercii – l a suprafata prezinta un invelis gros de culoare neagra-albastruie sau neagra. formeaza cuiburi asemanatoare culturilor de cartofi. Trufe comestibile – Scurta prezentare Tuber melanosporum Vitt. din Clasa Ascomycetes Familia Tuberaceae. cu veruci poligonale (asemanatoare unor negi usor turtiti). Recomandare.1. cultura trufelor s-a extins in Noua Zeelanda si in S.br una. nu are picior. in co ntiuare. in mod special in cele de stejar. de fragi.U. Forma in care apare.A. bine aerisite. In sol. ( California)..A. Toamna. Are gust placut si miros parfuma t. Corpul fructifer tuberculiform. de a-si infiinta propriil e truferii. trufa neagra. Pici extr. Italia. In tara noastra se cunosc noua specii. Ca si trufa neagra. de culoare alb – galbuie la inceput. Aspect general. iar la maturitate devine bruna. 3. trufa de iarna.U. din noiembri e pana in martie. bogate in calcar. invechite. la adanci mea de 3-15 cm . brun-violacee. respingato r (Tuber rufum. Genul Tuber. Spania. expuse la soarre. Unde creste: in pamant. ciupercile trebuie pregatite in cel mai s curt timp. atat ca forma cat si ca marime.).

Diferenta consta. executata de oameni competenti. In prezent. Perioada de timp pana la fructificare Un alt motiv care reprezinta.) sau buretii (Pleurotus spp. pentru multi virtual i truficultori. Miceliul acestor ciuperci traieste in as ociere (simbioza) cu radacinile unor plante superioare (ierbacee sau lemnoase).este exclusiv heterotrof.3. se comporta in urmatorii ani ca o cultura perena. Referitor la aceasta. 3. iar ciuperca furnizea za plantei azot.. cand tara noastra parc urge o perioada grea. Datorita ace stor relatii simbiotice.2. in g eneral. sunt foarte importante. putand dura 30-40 si 50 ani. cu termen lung de amortizare. fiind mai lunga de circa 30 de ori decat pentru ciupercile din speciile Agaricu s spp.3.3. in timp ce p entru trufe trebuie sa se astepte 5-6 ani si uneori chiar 8-10 ani. La infiintarea unei truferii cheltuielile efectuate cu mentinerea condi tiilor de mediu in primii 8-10 ani de la plantarea esentelor lemnoase micorizate . se comporta ca o membrana semipermeabila care permite trecere a substantelor nutritive.mykes – ciuperca si rhizaradacina). 3. In comp aratie cu ciupercile saprofite. aceasta perioada dureaza foarte mult. reiese ca rezolvarea ei ramane un deziderat pentru viitor.) s.b. timp de 8-10 ani sa nu-si poata recupera nici macar pa rtial sumele investite. dintr-o parte in alta. Se naste atunci intrebarea: de ce aceasta specie de ciuperci. nu este luata in cultura si in tara noastra? Un raspuns care sa justifice (fie macar partial) aceasta situa tie este dat de faptul ca tehnologia de cultura a trufelor difera fundamental de cea a altor specii de ciuperci cultivate. Alegerea si amenajarea terenului La alegerea terenului se are in vedere zon a de amplasare si insusirile . neinsemnate. atat de apreciata pentru calitatile ei. fosfor si alte alimente in forma usor asimilabila. iar ciupercile fru ctifica mai abundent.b. Trufele sunt ciuperci micorizant e (gr. carora le sunt suficiente 8-10 saptamani. Conditii care trebuie indeplinite la infiintarea un ei truferii Tinand cont de faptul ca o truferie se exploateaza timp de 30-50 ani . 3. substante stimulatoare de crestere si fructificare. plantele cu micoriza cresc mai bine.4. Modul de nutritie a ciupercilor. perioada lunga de intrare pe rod a ciupercii si investitiile ma ri. in mo dul de nutritie. in principal. la locul definitiv. cum ar fi ciuperca de belegar (Agaric us sp. Investitii de capital cu termen lung de am otizare. este necesar ca infiintarea sa fie abordata cu mult simt de raspundere si sa f ie amplasata pe baza unor studii temeinice. trfele odata intrate pe rod. Privind realist problema. de trecere de la economia centralizata la economia de piat a. e greu de presupus ca se vor gasi investitori dispusi sa-si plaseze capitalul intr-o actiune din care. ajutanduse reciproc: planta superioara micorizata asigura ciuoercii glucide. Schimbul de substante intre cele doua organisme se face pe principiul osmozei:hifele miceliene ale ciupercii fiind lipite de radacinile ar borelui micorizat. cunoscute. b. o frana in calea realizarii de truferii este perioada de timp lu nga care se scurge de la insamantare pana la intrarea pe rod a trufelor. adica traiesc pe un substrat nutritiv diferit ( hetero) vegetal sau animal. solubilizate.a.3. sau Pleurotus spp.culese sunt mici. viu sau fara viata. vit amine.

iar sub stejar 8-10 ani. Referindu-s e la tara noastra. raportulC/N in jur de 10. Obtinerea plantelor micorizat e si . Desigur.b. precum s i diferite specii de alun (Corylus spp. se pot face corectii ale acestuia. chimice si amendamente. din analizele efectuate. care asigura o reactie alcalina (pH 7. rezulta unele carente in alcatuirea fizico-chimica a solul ui. In cazul in care. Sun t recomandate terenurile lasate libere de culturile de cereale. fagul. pretabile la amenajarea irigatiilor. in functie de ansamblul conditiilor pedoc limatice din zona. iar proportia de a cid fosforic solubil sa atinga 2 parti la mie. mai rar dupa 4 ani. intrarea pe rod a trufelor micorizate cu aceeasi specie de arbori poate fi declansata mai devreme sau mai tarziu. Trufele prefera solurile bogate i n calcar. parloaga) sau terenurile despadurite. -viteza intrarii pe rod a trufelor cu care formeaza simbioza. care nu formeaza sau micorizeaza greu. Astfel s-au remarcat unele specii de stejar (Querqus pubescens – stejarul pufos. el e prefera soluri profunde.acesteia. constand i n alegerea unor plante premergatoare. Lupta direc ta pentru distrugerea ciupercilor agresiv – concurentiale este grea si cu mai puti ne sanse de reusita. duglasul si castanul. Astfel. pe langa alegere a terenului. pomi fructuferi.b. teiul. Cu privire la insusirile omului. bine aerisite. sub alun. textura.4-8. ap te de a realiza o simbioza perfecta cu specia de trufe pe care dorim sa o cultiv am. Insamantarea trufelor. astfel ca proportia de materie organi ca sa fie in jur de 8 parti la mie. cedrul. Ale gerea esentelor lemnoase trufiere La infiintarea unei truferii. care poate contine specii de ciuperci micorizante – altele decat trufele pe care dorim sa le cultivam – si care pot concura cu acestea. trufele incep sa fructifice dupa 5-6 ani de la plantare. prin administrarea de ingrasaminte organi ce. In acelasi scop au fost testati: pinul negru. acid fosforic asimilabil. microflora.Oltenia – partea sudica a Campiei Romane – Dobrogea). mesteacanul. Nu se recomanda pentru infiintarea de truferii te renurile necultivate (telina. In tarile mai producatoare de trufe. trufele prefera solurile din zonele mai calde.3). 3. In general. structua) -proprietatile chimice (continutul in materie organica. in spec ial. calciu si unele microel emente) -mediul biotic (microfauna si microflora din sol).). In asemenea cazuri se recomanda lupta indirecta. trebuie avuta in vedere si alegerea speciilor lemnoase trufiere. Pentru aprecierea calita tii solului este necesar sa se faca o serie de analize cu privire la: -proprieta tile fizice (tipul de sol. Querqus ilex – stejarul verde). plane sau usor incl inate. vita de vie. La alegerea spe ciilor de arbori destinati infiintarii de truferii se va tine seama de urmatoare le criterii: -insusirea de a forma repede micorize cu specia de trufe care urmea za a fi cultivata.3. au fost luate in cultura o serie de spe cii de arbori. cu un continut suficient de bogat in substante nutritive. cu textura semiusoara.6. sunt indicate terenurile din vestul si sudul tarii (incepand din Banat. aceste date sunt doar orientat ive. Referitor la mediul biotic se are in vedere. cer cetari recente au scos in evidenta ca trufele nu se multumesc cu orice teren. care au dat bune rezultate.3. potasiu. 3. plante furajere.5.

Plantarea esentelor lemnoase micorizate la locul definitiv se poate executa toamna tarziu (noiembrie-decembrie) sau primavara foarte devreme ( februarie.plantarea lor la locul definitiv Pentru infiintarea unei truerii moderne. astfel incat sa obl ige pe fiecare din parti sa aiba nevoie una de alta. c apabila (cand sunt plantate la locul definitiv) sa reziste eventualelor concuren te din partea altor specii de ciupeci. in pre zent se folosesc plante tinere. este caracterizata prin factori de mediu specifici. -Dupa crearea zone i libere de vegetatie din jurul arborilor. capabile sa o reproduca (spori. acordanduse. in plus o mai mare atentie. Masuri de mentiner e a conditiilor de mediu Ansamblul de masuri impuse intr-o truferie vizeaza ment inerea unui echilibru corect in convietuirea arbore-ciperca. cu aplicarea de metode stiintifice) de catre unitati specializate in aceasta directie. in sensul de a evita vatamarea tinerelor plante si desprinderea micorizei de pe radacinile acestora. Lucrarea se poate executa in sere sau in case de vegetatie. intelegand prin aceasta rea lizarea unei cresteri normale a arborelui si formarea unei micorize bine dezvolt ate. Tehnica plantarii este asemana toare cu cea folosita. in functie de specia folosita. care sa ducala o fructificare bogata si constanta. -Irigar ea este o lucrare de mare importanta. faza a doua are ca obiectiv obtinerea de plante sanatoase. micorizarea cuprinde doua faze: prima consta in inocularea plantelor lemnoase cu parti din ciupeca. in mod curent. astfel: -Lucrari superficiale (pe adancimea de 5-6 cm) ale solului. Apa folosita la irigare trebuie sa aiba o reactie neutra sau usor alcalina. deoarece se cunoaste ca fiecare zona. operatie care se wxecuta in laborator. Prin aceasta masura. Op eratiunea de micorizate (asocierea arbore – ciuperca) se face (in tarile in care t rufele se cultiva dirijat. deci. -Di strugerea vegetatiei ierboase din jurul arborilor.3. Echilibrul poate fi ment inut printr-o serie de tehnici potrivite. solul trebuie doar zgariat usor pentr u distrugerea crustei de la suprafata.martie). care ajuta la cresterea optima a arborilor si asigura mentiner ea micorizei.b. din numarul mare de masuri ce se impun a fi luate. In principiu. din specii lemnoase trufiere gata micorizate. miceliu). si. pentru ca prin ea se regleaza regimul de u miditate din sol. indicam pe cele care par a avea caracter general. Momentele udarii se stabilesc in functie de regimul precipitatiilor din zona respectiva. iar pentu cantitati mai mari chiar in pepiniere. in pomicultura si silvicultura.7. considera favorabila culturii tr ufelor. Numarul de plante necesare pentru un hectar de truferie vari aza intre 200-600.fructificarea trufelor. unitatile producatoare de material saditor micorizat asigura: -identita tea speciei de trufe recomandata a fi cultivata intr-o anumita zona pedoclimatic a din tara. cu micorizare bine dezvoltata. folosind ierbicidele recomandate. ori pe cale chimica. In aceasta privinta nu se pot emite re tete tip. -sanatatea puietilor micorizati prin controlul fit osanitar de stat. Totusi. prin mijloace mecanice sau ma nuale. pentru a permite o buna aerisire. 3. -Taierea de formare a coroan ei arborilor se executa in primii ani . -identitatea speciei de esenta lemnoasa truficola micorizata solicit ate de cultivatorul de trufe.

3. atra se de mirosul de etrufe. Genul Pholiota. prin analize de laborator.3. Ito si Imai Apreciate pentru marea lor valoar e alimentara.a. care strabate stratul de sol de deasupra. Pholiota nameko (T. Dintre acestea doar o singura specie – Pholiota mutabilis (den umita popoular popinci) – este comestibila. Maturarea trufelor varatice are loc toamna. dupa 10-12 ani de la plantare. dupa cel de-al 15-lea an de la plantare. ca de exemplu ciuperca de balegar (Agaricus spp. In tara noastra acest gen este reprezentat de noua specii care cresc spontan prin padurile de fo ioase si rasinoase. nu a fost identificata la noi in tara. printre care Pliniu cel Batran si D ioscoride amintesc in operele lor despre ele.c.. In ultimul timp. care apartine aceluiasi gen. peste 10 kg/ha/an.3. in Franta a fost construit un detector electronic care usureaza munca de depistare a pretioaselor ciuperci. truficultorii experiment ati au obtinut. In zilele linistite si calde de toamna. Nu sunt otravitoare. in cel mai fericit caz. 3. pe de o parte. Recoltarea propriu-zisa se face manual. Datorita acestui miros. In unele cazuri. ciupercile comestibile Pholiota sunt cunoscute inca din antichitat e. Fertilizarea solului este necesara numai in caz ul in care. dar se gaseste in colectia de . Chiar unii oameni de stiinta ai timpului. 3. fiind originara din Asia ( Japonia). Rentabilitatea culturii trufelor Literatura de specialitate din F ranta consemneaza ca. fructele recoltate sa nu fie vatamate sau dislocate de pe radacinile pe care se formeaza cele tinere si care vor deveni recolta viit oare.b.dupa infiintarea plantatiei. cantitatea de t rufe recoltate a fost de 6-8 kg/ha/an.Ito) S.3. Fata de alte specii de ciuperci (saprofi te macromicete). destul de puternic. stiind fiind ca de la aceste s pecii productiile pot atinge 30 kg/mp in sistem industrial si in patru cicluri. cu scopul de a obtine coroane aerisite dar. Familia Strophariaceae.9.8. coceni.c. -Pentru a impiedica evapor area excesiva a apei din sol. roiuri de musculite. plutesc in preajma acestor locuri.. in decembrie-februarie. tulpini de floareasoarelui s. prin luna noiembrie. paie.1. Trufele ajunse la maturitate degaja un miros placut. sa asigure si o umbrire uniforma a solului. cu multa atenti e pentru ca. 3. 3. au fost semnalate carente ale unor elemen te nuritive. avand o valoare alimentara ridicata. Recoltarea trufelor Prima recolta de trufe se poate obtine . iar a t rufelor negre iarna.) sau ciupercil e Pleurotus spp.. Incadrarea ciupercilor Ph oliota nameko in sistematica vegetala Aceasta specie de ciuperci comestibile fac e parte din marea grupa a ciupercilor superioare – Macromycetes – Clasa Basidiomycet es. Ordinul Agaricales. in acel asi timp.b. productiile obtinute sunt mici. culturile de trufe sunt depistate cu usurinta de catre c aini si porci. dupa el putin patru ani de la plantarea arborilor mico rizati. De mentionat este faptul ca specia Pholiota nameko.iar i n unele cazuri s-a ajuns pana la 30 kg. in timpul vegetatiei este indicata mulcirea (adica acoperirea) solului cu resturi de ramuri rezultate de la taieri. c elelalte specii nu sunt comestibile sau au o valoare alimentara scazuta. in general.

In treimea superioara.c. Primavara timp uriu (aprilie) pana toamna tarziu (noiembrie si chiar decembrie). iar la maturitate devine plana. la inceput este convexa. cultura poate dura mai multi ani (3 -5). care mai tarziu. Piciorul prins in centrul palariei este inalt de 3-7 cm si gros de 1. Nu necesita adausuri de ingrasaminte sau substante stimulatoare in substratul de nutritie. compensand cu prisosinta intarzierea fructificarii . odata inf iintata si pusa la punct aceasta tehnologie.0 cm. Este foarte apreciata pentru preparate culinare. sunt mai putin pretentioase fata de factorii de mediu. au culoarea alba sau galbuie. mai inchisa spre mijloc si mai deschisa spre margini. Forma. dar si pe lemnul viu al unor arbori cu sanatatea in declin. valoarea produ ctiei marfa realizata rasplateste mai bine stradania cutivatorului.macromicete de la I. devin galben-ruginii sau galben-ocru. in aer liber.c. Lamelele. In general in grupuri numeroase (tufe). Vidra si se studiaza posibilitatea introducerii ei si in cultura dirijata 3. apoi pe masura ce creste trece prin forme inter mediare. Dar. ulm sau plop . de lungime diferite. pana la bruna.82 . u sor de realizat. mai cu seama in conditii de atmosfe ra umeda. Pholiot a nameko este o ciuperca de marime mijlocie-mare. raportata la cheltuielile de productie. in special de fag. 3. in majoritatea cazurilor ciuperca putand fi cultivata afara.c. Cand se foloseste material sanatos. Singurul asp ect care ar putea fi considerat ca dezavantaj este intrarea pe rod (fructificare a) mai tarzie decat a ciupercilor Agaricus spp. Ciupercile Pholiota nameko. dec i riscul nereusitei culturii este mai mic. Avanta jele cultivarii ciupercilor Pholiota nameko Tehnologia de cultura este simpla. lem nul intrebuintat ca substrat nutritiv poate fi refolosit fie in industri. Cand apare. galben-maronie sau bruna. Carac teristici de identificare Palaria este carnoasa si masoara 12-15 cm in diametru. in raport cu alte specii de ciuperci c omestibile cultivate. Spre baza piciorul este curbat. Pentru substratul nutritiv se foloseste material lemnos care.C L. Prezinta o rezistenta mai mare fata d e unii daunatori sau la concurenta cu unele ciuperci necomestibile.3. Sporii au forma e liptica. fie ca lemn de foc. si Pleurotus spp.F.3. Pe trunchiuri de copaci cazuti si aflati in stadiu mai putin sau mai ava nsat de putrefactie. Unde creste. 3. curba este mai accentuata la exemplare ce cres c la periferia tufelor. Nu cera investitii speciale.3. Cum creste. E ste o ciuperca rentabila. din punct de vedere industrial si comercial a re o valoare redusa. in general. Carnea de culoare alba sau usor galbuie este aromata si cu gust placut. cu valoare mai mar. Prezentarea generala a ciupercii Aspectul.4. stejar. insa de nuanta mai deschisa . are un inel persistent cu margini neregulate. Culo area piciorului este asemanatoare cu cea a palariei. Culoarea palariei este galben-castanie. Culoarea predominata este galben-maronie. spre maturitate.2. Se intalneste prin padurile de foioase. cu piciorul mai scurt decat di ametrul palariei.3. Este acoperita cu o substanta mucilaginoasa.

3%. cu piciorul subtiat. alungit si con torsionat. -lucrari de ingriji re pana la fructificare si pe perioada cat dureaza cultura.a. in tara de origi ne (Japonia). Cum multe din aceste specii sau specii inr udite cresc si in tara noastra. si -a aratat preferintele pentru anumite specii de arbori. -sa nu fie amestecat cu alte materiale care ar putea dauna ciupercilor (pra f. 3.Aerisirea spatiului de cultura se face natural. adecvat. se mai are in vedere si faptul ca pe ese nte tari fructuficarea dureaza o perioada mai lunga (3-5 ani) iar pe specii cu l emn moale. Aceasta poate fi naturala sau artificiala (cu tuburi fluorescente). Alegerea speciei se va face tinand seama si de c eea ce ofera zona respectiva. O varianta a cultivarii ciupercilor Pholiota nameko pe butuci de lemn este cultivarea pe rumegus.3.3. Pentru realizarea culturii prin aceasta metoda se vor folosi l azi sau saci polietilena. nisip).d. duce la optinerea de ciuperci deformate. Caracteristicile substratului -rumegusul trebuie sa fie proa spat. Amestecul se face in proportie de 10% pleava si 90% rumegus. Boletus edulis – manatarca. ea creste foarte bine p e fag. Totodata. Optiunea pentru unele specii de arbori trebuie sa pornea sca de la ceea ce natura insasi ne arata. Cultura pe rumegus necesita pentru incubare si fructificare u n spatiu inchis. consideram util a indica pe cele mai frecvente i ntalniri in padurile de la noi. este absolut indis pensabila. precum si in alte tari cu climat mai cald. ca si in cazul tehnologiei de cultura a ciupercilor Ag aricus spp. stejar. cunoscuta si luata in cultura de mii de ani. Singurul amestec admis si recomandat este cel cu pleava de orez sau d e grau. L ipsa luminii – asociata si cu o concentratie mare de CO2 – peste limita optima de 0.c.3. . Se va evita pe cat este posibil amestecul de rumegus rezultat de la prelucrarea esentelor t ari cu rumegusul de esente moi. Aceste verigi tehnologice sunt identice cu cele folosite pentru specia Lent inus edodes (Shii-tako). . neinfestat (liber de orice microorganisme) si sa nu fie intrat in fermenta tie. Un astfel de amestec ar duce la aparitia neunifo rma a ciupercilor. metoda a fost experimentata cu bune r ezultate in Franta.Umiditatea substratului nutritiv (rumegu s) de 75-80%. adesea rute. Tehnologia cultivarii Alegerea speciilor arboricole care vor fi folosit e ca substrat nutritiv. si Pleurotus spp. ulm. o perioada mai scurta (2-3 ani). cu marginile neregulate. prin deschiderea usilor si fe restrelor sau cu ajutorul unui ventilator prevazut cu filtru pentru purificarea aerului introdus. iar palaria mai putin carnoasa. htib . ciuperca ce necesita o nutritie parazito-saprofitica.5. unde se pot mentine conditiile optime de microclimat. carpen. -insamantarea. dupa aparitia primelor fructificatii. . Metodele si tehnica propriu-zisa de cultivare consta din urmatoarele operatii: -pregatirea materialului lemnos folos it ca substrat nutritiv. Astfel. -recoltarea ciuperci lor.Temperatura in jur de 15^C. sub forma de butuci. plop s. Pholiota nameko. altfel: .Lumina.

. iar diame trul de 2-6 cm. paie de grau.furci. .cu solzi mari stransi. Culoarea variaza de la alb pana la brun roscat si poate fi impod obita cu diferite linii si pete. Carenea este tare. Se poate intalni si pe ramuri pu trede si apare din iunie pana in septembrie.sulfat de cupru (piatra vanata) .termometru. 3. cu lungimea de 14-15 cm.folie de polieti lena.Materialele necesare pentru infiintare a unei mici ciupercarii pentru ciuperca de balegar .lopeti.targa. spre maturitate devin tari si nu se mai pot cosuma.4.drojdie de bere. . sunt comestibile in stadiul tanar. .lampa portativa de 24V.galeti. . apar izolat sau in grusuri. . adesea indoite sp re interior.saci sau lazi. de culoare deschisa. greble. cu diametrul de 3-15 si chiar 25 cm. Materiale necesare pentru infiintarea unei mici ciupe rcarii pentru . cu miros si gust placut.pentru compost: gunoi de ca l.hartie. cu palaria carnoasa. ipsos. In padurile de mesteacan culoarea este deschisa iar bradete prezinta o culoare mai inchisa. .e.apa curenta 3. . Polyporus squamosus – pastr av de nuc Ciupercile sunt carnoase.furtun pentru ud at cu tije pentru pulverizare fina. . Descrierea ciupercii Palaria are di ametrul cuprins intre 5-50 cm. . Culoarea depinde de caracteristicile padurii unde creste. cu diametrul in jur de 4 cm.drisca din lemn. 3. cu o suprafata neteda. de culo are crem deschis.formalina. iar spre baza. . .ventilatie cu tubulatura. Piciorul este inalt de 4-5 cm. de sezon si de varsta ciupercii. parazi tand astfel lemnul si producand putregaiul alb. alb-crem si liliachiu.5. compacta. . de cu loare bruna. .Deschiderea ciupercii Este o ciuperca robusta. grosimea pulpei 0.miceliu. cu miros si gust placut de ciuperci. pe trunchiurile copacilor de esente foioase (nuc). . care ii dau un aspect pestri t. . dilatat la baza sub forma de butoias. uree. la rupere isi pastreaza culo area alba. Carnea este de culoare albicioas a.pesticide (f ungicid si insecticid). . uneori catifelata.pentru amestec de acoperire:turba sau pamant de telina. Creste sp ontan in tara noastra.3.pompa de stropit. aproape negru. . Piciorul este prins c entral.5-10 cm.c rem. . nisip si creta furajera. uscata. Prezinta marginile palariei mai mult sau mai putin subtiri. de culoare brun –roscata.

in anumite cazuri. continuta de ciuper ca Amanita phalloides.folie de polietilena.unul din amendam ente. p e langa tulburarile gastrice cu simptomatologia descrisa la sindromul resinoidia n mai poate provoca ameteli.galeti . 3. afecteaza unele organe putand duce la decesul consumato rului. in functie de toxinele pe care le contin. . . .formalina.ventilator cu tubulatura. Ciupercile inofensive daca sunt consumate din greseala nu contribu ie la deterioarea functiilor vitale si nu au valoare alimentara.furtu n pentru udat si tija de Vermorel.saci sau lazi.termometre de minima si maxima. O alta caracteristica este reprezentata si perioada de incubatie a toxinelor in organism(adica timpul scrus de la ingerarea ciupercilor toxice si pana la apa ritia primelor simptome). . Sindromul faloidian – denumit astfel dupa toxina faloidina. In functie de acest ultim element. Sindromul resinoidian – denumit ast fel dupa substantele rasinoase (rezine) care. in alte cazuri.apa curenta.cad a pentru insamantat. . de rezistenta naturala a organismului ei.aparat de stropit. pot produce intoxicatii trecatoare sau. Sindromul giromitrina – denumirea provine de la toxina giromitrina continuta de Gyromitra esculenta. producand dia ree sau.2-3 materiale celulozice pentru substrat.cultura buretilor . cu actiune purgativa. Este de semnalat faptul ca exista unele specii de ciuperc i care pe langa simptomele specifice sindromului in care au fost incadrate mai p ot manifesta simptome caracteristice altor sindroame. . Ciupercile toxi ce. . amnezie de scurta . poarta num ele principa lei toxine continuta de ciupercile incluse in acea grupa.Intoxicatii produse de ciuperci din flora spontana Ci upercile necomestibile sunt de doua tipuri: necomestibile inofensive si necomest ibile toxice. numai laxatie. ciuperca foarte toxic a. . . astfel: Russula emetica.intoxicatii cu perioada lunga de incubatie.instalatie de iluminat. in cele mai multe cazuri. .intoxicatii cu perioada scurta de incubatie . sunt s aruri sau alti compusi ai acizilor rezinici. .unelte de lucru. sulfat de cupru.6. intoxicatiile cu ci uperci se impart in: . . .miceliu. . . dureri de cap. Ciupercile toxice sunt grupate si dupa sindromu l pe care il provoaca si care. Gravitatea unei intoxicatii nu depinde numai de structura chimica a toxin elor ci si de starea de sanatate a persoanei intoxicate. .bazin deimbibare si fierbere. de receptivitatea unor tesuturi si organe fata de acele toxin e. din punct de vedere chimic.

varsa turi. Pe corp pot aparea umflaturi. varsaturi. greturi. simptome caracteristice sindromului atropinic. . Primele masuri ce trebuie avute in vedere. stare de depresie psihica. Provoaca o insuficienta renala acuta. si determina agitatia o rganelor interne. respiratie greoaie. apare in asociere cu consumul de alcool si produce o vasodilatatie cu te nsiune scazuta. o stare de euforie si ras. Amanita phalloides. 15% din cazuri f iind mortale. somnolenta. Ciupe rca Omphalotus olearius care provoaca acelasi sindrom resinoidian mai poate. dilatarea pupilelor. Sindromul panterian (atropini c sau psihotic) – toxina principala continuta de ciupercile respective este muscar ina. nu ocoleste nici rinichii si nici inima. Sindromul coprinian (vas cular). In ace st caz toxina este muscarina. Sindromul orelanian este cauzat de toxina orela nina. in lipsa unei rapide interventii a medicului specialist. sunt urmatoarele: . puls incetinit. care produce greturi. scaderea tehnsiunii arteriale si incetinirea pulsul ui. frisoane. femeile si persoanele debile. Sindromul colinergic (sudoral sau muscarinian). care produc tulburari de atentie. uneori halucinatii. transpiratie abundenta. care actioneaza asupra sistemului nervos vegetativ. care produce tulburari gastrointestinale. transpiratie. Sensibilitatea mai mare la consumul de ciuperci prezinta copiii. care ataca cu predilectie ficatul. chiar daca nu prezinta simptomele intoxicatiei. astenie. substantelor minerale si organice. urmat de purgativ salin se aplica tuturor celor care au consumat ci uperci la aceeasi masa.golirea stomacului prin spalatu ri cu apa calda sarata sau prin administrarea de purgative puternice. din corpul uman. precum si a gazelor in celula. dureri epigastric e si colici abdominale. grave afectiuni renale. de zorientare in timp si spatiu. Sindromul narcotidian (halucinator). eruptii ale pielii si semnele un ei hepatite toxice acute.. Determina halucinatii vizuale. ca racteristice sindromului olearian. . INTALNITE IN LUCRARE Abso rbtie – proces fiziologic de patrundere a apei. .durata. DICTIONAR EXPLICAREA UNOR CUVINTE MAI PUTIN CUNOSCUTE. atunci cand se banuiest e o intoxicatie cu ciuperci.anunta rea celei mai apropiate unitati spitalicesti pentru interventie calificata compe tenta.tratamen tul gastric. sete intensiva. este pro vocat de toxinele psilocybina si psilocina. diaree sau constipatie. diaree.

P roprietati: are un gust acru. Auxiliar(a) – (despre materiale ) care indeplinesc un ro l ( o functie) secundar. Amoniac – gaz incolor. Carbon atul de calciu). respectiv ciupercilor (ex. introduse in corp pe cai diferite(digestie. inroseste hartia indicator de reactie. Amendament – subs tanta care se incorporeaza in substratul de nutritie cu scopul de a-I schimba un ele insusiri nefavorabile nutritiei plantelor. albastresc hartia indicator de reactie si care. Basidiofruct – sau ciupeca p ropriu-zisa. cu caractere inte rmediare intre bacterii si ciupercile inferioare. Autoincingere (a utoaprindere) – supraincalzirea materialelor care formeaza substratul nutritiv. prin combinarea hidrogenului cu azot. . capabile sa traiasca in absenta aerului. Alcalin(a) – (despre substante): care au proprietatile unei b aze. pr oces care duce la distrugerea partiala sau totala a substantelor nutritive neces are hranirii ciupercilor.Acid(a) – substanta chimica care. in solutie apoasa elibereaza ioni de hidrogen. inecacios. Aerob(a) – (despre organisme) care se dezvolta si traiesc numai in prezenta aerului. Pe cale naturala el rezulta din descompunerea substantelor care contin aceste elemente. care este formata din picior si palarie. ajutator. Actinomicete – grup de microorganisme larg raspandite in natura. Se obtine pe cale sintetica. Unele specii sunt patogene. Azbociment – material de construtie fabricat di ntr-un amestec de ciment Portland si fibre de azbest. pr oducand boli la animale si om. cu miros intepator. adica au gust lesios. Adeziv(a) – produs natural sau sintetic care adera. in co mbinatie cu un acid. formeaza o sare. intepator.). Anaerob( a) – (despre organisme). respiratie. Alergie – cresterea patologica a sensibilita tii sau reactivitatii organismului fata de substante straine. Acumularea amoniacului in mediul de crestere a plantelor este daunator. care se lipeste. pe care injectabila etc. solubil in apa.

Concomitent(a) – ( simultan). cee a ce se petrce in acelasi timp Contamina – A transmite agenti patogeni in mediul i nconjurator. cu rol de protejare a tesuturilor unor organe animale sau vegetale. lazilor. Buchet – grup de ciuperci care apar din acelasi postament micelian. realizand ziduri sau stalpi de brichete. cilin drica).03%. lucioasa. in amestec cu resturi minerale. calcit. Stadiul de dezvoltare in care principalele parti componente (picior si pala rie) nu sunt evident diferentiale. Camera tam pon – incapere mica situata la intrarea in spatiul de cultura a ciupercilor. Exemplu: pielita . Buton – ( la cipercile superioa re). a acoperi. Cuticula – pielita. polizahari da.. creta furajera. Se gaseste in lemn. fara miros. membrana alca tuita dintr-unul sau mai multe randuri de celule rezistente. alcatuita din resturi de glucoza. Carpofor – vezi basidiofruct. Creta furajera – carbonat de calciu. A capitona – a captusi. mar mira. Bricheta – forma geometrica ( prismatica. matasoasa. care poate fi manipulat cu usurinta. Compostare – ansamblul de operatiuni executate in procesul tehnologic de pregatire a compostului. Celuloza – substanta chimica. cu aspect amorf. data amestecului de substrat nutritiv impanzit cu miceliu. In cantitate mare. Carbonat de calciu – calcar ( piatra de var ). Este folosit de plantele cu clorofila la sintetizarea substantelor organice. folie din polietilena ( in acest caz).Bioxid de carbon ( CO2) – gaz incolor. Compos t – material rezultat in urma fermentarii lente a diferitelor resturi vegetale si animale. Intra in alcatuirea aerului din atmosfera in proportie de 0. mai greu decat aerul. In stare pura se prezinta ca o masa alba. cu o. paie etc. Are forma rotunda sau usor ovoida. unde are loc omogenizarea aerului de afara cu cel din interior. a izola o parte a rafturilor. bioxidul de carbon devine daunator vietii. Se foloseste ca substrat de cultura pen tru ciuperci ( diferite retete). stuf.

A dilu a – a micsora concentratia unei solutii. intr-un mediu solid. Fauna – totalitatea speciilor de animale dintr-o anumita regiune. aparat sau instalatie pentru separarea particul elor solide aflate in suspensie dintr-un fluid ( lichid sau gazos). care dirijeaza prin actiuni catalitice procese le de sinteza si degradare a substraturilor organice. Fanta – desc hidere stramta. Dezinfectare – operatiunea prin care se urmareste distrugerea germeni lor patogeni din afara organismului. Filtru – dispozitiv. Excesiv(a) – care intrece orice masura. lichid sau gazos. a suspensiilor de pa rticule solide dintr-un spatiu locuit sau dintr-un spatiu de cultura. cu producere si inmagazina re de energie in organism. prin otravire cu substante chimice sau prin culturi microbiene. . Dispersie – stare de imprastiere a unei sub stante in particule foarte fine. Emulsie – amestec din doua lichide insolubile unul in celalalt. Esenta – denumirea generica data diferitelor specii de arbori forestieri. Ecologie – sti inta care se ocupa cu studiul interactiunii dintre organisme si mediul lor de vi ata.de pe palaria ciupercilor. dintr-un anumit mediu sau di ntr-o anumita perioada geologica. crapatura care permite comunicarea unui spatiu inchis cu exterio rul. Enzima – compus organic prezent in celulele vii. Deratizare – operatiune de starpire a rozatoarelor daun atoare ( soareci. Drisca – u nealta manuala din lemn cu care se netezeste tencuiala sau betonul. Exhaustor – ven tilator utilizat pentru evacuarea fortata a aerului viciat. Exagerat. in scopul impiedicarii contaminarii. sobolani). dintr-o epo ca geologica. Flora – totali tatea plantelor dintr-o anumita regiune a globului.

For malina (formol) – solutie apoasa de aldehida formica. Un asemenea material se considera ji lav atunci cand. Glucide – grupa de substante organice naturale. de culoare albaargintie. in forma de tufa. Inoculare – transferul culturii pure de miceliu pe suport granulat de crestere. pana la aparitia primilor butoni fructife ri. s eptate sau neseptate. sintetizate de plante in procesul de fotosinteza . Jilav – despre starea de umiditate a solului. crescand. Determina fertilitatea unui sol. rezultat al activitatii microorganismelor din sol. a s ubstratului de nutritie. aceasta ramane umeda dar fara ca lichidul sa se scurga printre degete. ciuperca i nferioara. fiind strans in mana. inclusiv ciuperci de cultura. Humus – component principal al materiei organice din sol. Malt – produsul obtinut prin germinarea artificiala. Incubare (incubatie) – substratul de la insamanta rea miceliului in substratul nutritiv. Fr eatic(a) – apa subterana aflata pe primul strat impermeabil aproape de suprafata p amantului si care alimenteaza frecvent izvoarele.Fluorescenta – emisie de lumina de catre unele substante ( ex.) in cultura ciupercilor ( substrat. i n conditii sterile de laborator. a unor cereala ( mai ales orzoaica) uscate si . constituente fundamentale ale materiei vii. in instalatii adec vate. virus etc. folosita in industria farmaceutica pentru extragerea uleiulu i volatil. Fungicid – substanta care distru ge ciupercile daunatoare plantelor. Leventica – (Lavandula vera) – specie de planta perena . Impanzir e – reprezinta acel stadiu de dezvoltare a ciupercilor de cultura in care miceliul . Sulfura de zinc ) d atorita iluminarii lor sau iradierii cu radiatii ultraviolete ori cu raze X. Infectie – patrunderea si dezvoltarea unui agent patogen (bacterie. a compustului etc. Hifa – filament compus din celule. cuprinde intreg substratul nutritiv si are aspectul unei panze de pa ianjen. miceliu sau carpofor). utilizata ca dezinfectat. cu crestere apicala (terminala) care formeaza miceliul une i ciuperci.

Metabolism – ansamblu de proc ese complexe de sinteza si degradare. Patogen(a) – care se refera la boala.microorganism care produce infectie la om. constand dintr-o aglomerare de hi fe. Pasteurizare – procedeu termic care consta in incalzirea la 7580 ^C si racirea bru sca. aflata in substratul de nutritie. Postament micelian – partea bazla. Germen patogen. Scvama-(scuama) – rest de val de pe palarie sau de pe piciorul ciupercilor sup erioare. Simbioza – (scuama) – rest de val de pe palarie sau de pe piciorul ciuperci lor superioare.). lich ida. Microciupercarie – ciupercarie de dimensiuni reduse ( pana la 100 mp).macinate. lichenii. cu inmagazinare si eliberare de energie. folosite la fabricarea berii si spirtului. care isi duc viata impreuna. raze ultraviolete) sau chimice (dezinfectanti). ciupercarii etc. animale sau plant e. de obicei. a unor produse alimentare sau a unor materiale care se folosesc ca substrat de cultura in ciupercarii. intarita a piciorului ciupercilor superioare. Miceliu – ansamblu de filament e subtiri. temperatura si umuditate ce se cre aza in mod artificial in spatiile de cultura (sere. simbioza dintre o alga si o ciuperca). dintre care una este. ramificate (hife) de culoare alba. . Microclimat – conditii de aer. p e care la sufera substantele dintr-un organism viu. Sterilizare – actiune de distrugere a microbilor prin metode fizice ( caldura . care alcatuiesc aparatul vegetativ al majoritatii ciupercilor. care cauzeaza bo li. Pileus este denumirea stiintifica a palariei ciupercilo r superioare. Simbioza – asocierea a doua vietuitoare din specii diferite. solarii. la satisfacerea nevoilor de hrana cooperand ambele organ isme (ex. Solutie – amestec omoge n format din doua sau mai multe substante. Pesticide – nume generic dat substantelor chimice care combat daunatorii si bol ile culturilor agricile.

care consta in scaderea brusca a temperat urii cu 4-10 ^C fata de cea initiala. Velum – cuticula fina. Brasov 5. ICLF-Vidra. Se ubtine si pe c ale sintetica. Suspensie – sistem dispers so lid – lichid. SCPL Isalnita. incolor. Craiova 2. Este pr incipal produs de degradare finala a proteinelor din organism. judetul Prahova 4. judetul Olt 3. Soc termic – procedeu tehnologic in procesul de cult ura a ciupercilor Pleurotus ostreatus. Turba – roca sedim entara formata in mlastini neaerisite. schimbul de aer dintr-un spatiu de cultura). C AP-Bucov. CAP-Stoicanesti. formata prin acumularea si cosolidarea unor produse de eruptie vulcanica ( cenusa. pe partea inferioara a ciupercilor. Tal – corp vegetativ lipsit de vase conducat oare. care consuma lemn. Tu f – ( sin. Furnizori de mice liu 1. Ferma 6 Mogosoaia (ICLF) de langa Bucuresti . Uree – compus organic cristalin. IPIC-Fagaras. solubil in apa . montat intr-un sistem tehnic pentru indeplini rea unei anumite functiuni ( ex. putin stabila. Se foloseste ca ingrasamant agricol si la formarea compostului pe ntru ciuperci. constituita din resturi de plante partial necarbonizate. monocelular ( la bacterii si unele alge) sau pluricelular la ciuperci si a lge sau diferentiat in organe. nisip). AE Sere Arad. Viciat – (despre aer) – aer in care proportia gazelor care il compun este diferita de cea normala (cu concentratie ridicata de bioxid de carbon sau a lte gaze nocive). 6. jud. care aco pera lamelele.Stipes – denumirea stiintifica a piciorului ciupercii. asemanator dispersiei coloidale. substanta dispersata depunandu-se relativ repede. Tuf vulcanic) – roca vulcanogena – sedimentara. Xilofag(a) – referitor la modul de hranire a unor insecte sau a unor specii de ciuperci ( exemplu buretii). Tubulatura – ansamblu de tevi. care pot fi comparate cu cele al plantelor superi oare.

DIOTES COM SRL TG-MURES 4300.Bucuresti.R.INST. LEGUM. jud. 4 str. . Arad. sector1 021 / 2361 244 0744 / 348 422 Cauta www.7. PT.C.L 6. Agrosem. 9 Arad. Arad.300. Cluj 0740/ 230 623 tel: 0264/ 241 829 2.FLORICULTURA VIDRAFERMA MOGOSOAIA sos. Rares Petru. Gorj Gherla. jud. DE CERC.. ILIADA S. Oda i. Tudor Vladimirescu.profituri. 0257 /272 325 0257/ 287 058 0744 /896 249 0722 / 528 186 3.L str. jud.Toate drepturile rezervate.str. HARD MANAGER COMPANY 5. distribuitorii firmei italie ne ITALSPAWN S. NETWORK COMPANY S. Bucuresti 8. 117 str. 19 Motru. jud Arad.R. Calea Mosilor nr. SPOR ALFAR ARAD str. Muncii. AVRAM IANCU 47 Phone/Fax: +40/ 6 5/212191 Producatori si distribuitori de ciuperci 1.ro [Home] [Calivita] [Francize] [Web] [Comert Electronic] [Afaceri] [Afaceri Agrico le] [Dictionare] [Amway] COPYRIGHT © 2006 . 6. Macului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful