UNIVERSITATEA SPIRU HARET Florentina Popescu

BASCHET

EDITURA FUNDA IEI ROMÂNIA DE MÂINE

CUPRINS Capitolul 1. Domeniul jocului de baschet Capitolul 2. Tehnica jocului de baschet Capitolul 3. Tactica jocului de baschet Capitolul 4. Autoevaluarea Bibliografie

DOMENIUL JOCULUI DE BASCHET 1. Con inutul domeniului JOC SPORTIV COLECTIV • DE ECHIPĂ • INVENTAT SPORT DISCIPLINĂ SPORTIVĂ • de întrecere • de masă (loisir) • de performan ă • de mare performan ă MIJLOC AL EDUCA IEI FIZICE competi ii sportive na ionale interna ionale DISCIPLINĂ DE ÎNVĂ ĂMÂNT realizează func iile educa iei fizice SPORT COMPLEMENTAR • utilizat în metodologia învă ării obiect de învă ământ SPECTACOL SPORTIV altor ramuri şi probe sportive DISCIPLINĂ ŞTIIN IFICĂ SPORTIVĂ APLICATIVĂ INVESTIGA II PRIN • competi ie-spectatori virtuozitate în regim de dinamism motric documentare metoda observa iei metoda statistică metoda experimentului metoda testelor analiza rezultatelor metoda convorbirii metoda interviului metoda anchetei 1. Acest . atât în scop competi ional cât şi ca activitate fizică recreativă.1. Practicarea jocului de baschet contribuie la formarea şi perfec ionarea unor mişcări coordonate. Caracteristicile şi tendin ele jocului de baschet actual Baschetul – joc sportiv colectiv ce face parte din categoria mijloacelor de perfec ionare a dezvoltării fizice şi a aptitudinilor de mişcare ale oamenilor – reprezintă o formă de manifestare cu caracter ludic a exerci iului fizic. Baschetul este jocul sportiv ce poate fi practicat de copii şi tineri de ambele sexe şi chiar de oameni având vârstă ceva mai înaintată. prin cumulul unor influen e şi efecte pozitive cu caracter sanotrofic şi educativ. de ac iuni tactice de la cele mai simple până la cele mai complexe. este deci accesibil. Este jocul sportiv ce dispune de una dintre cele mai bogate game de procedee tehnice.2. la formarea capacită ii de angrenare rapidă în tempoul şi ritmul activită ilor sociale. de între inere sau ludică.Capitolul 1.

în România În anul 1891. la care a participat şi ara noastră – ocupând locul 12.3. A stabilit 13 reguli de bază. 1932 este anul înfiin ării FIBA (Federa ia Interna ională de Baschet Amator). Apari ia şi evolu ia jocului de baschet pe plan mondial. momente de o deosebită spectaculozitate. determină un dinamism al desfăşurării fazelor de joc. precum şi numărul mic de jucători ce se întrec în teren determină deplasări ale acestora şi o circula ie a mingii foarte rapidă. Primul joc de baschet s-a desfăşurat între două echipe de câte 9 jucători. dar în special publicului spectator. profesorul James A.8 şi 24 secunde. înso ită de asigurarea cursivită ii jocului cu ac iuni simple şi eficace. legate mai ales de conceptele morale ce dominau acele vremi. a pressing-ului. • jocul în adâncime. prin regulile de 3. Naismith. cu participarea unui număr de 22 de echipe. • folosirea parametrilor de joc ca factor în dirijarea antrenamentului sportiv. la Jocurile Olimpice de la Sant-Luis (SUA) baschetul îşi face apari ia ca joc demonstrativ. finala s-a desfăşurat între SUA şi Canada. iar România este membru fondator. se desfăşoară primul Campionat Masculin European de baschet la Geneva şi este câştigat de echipa Letoniei. alcătuind în mare parte principiile jocului de baschet. Multitudinea şi varietatea cu care se succed fazele de joc. toate oferă atât jucătorilor. profesorul James A. • înalta măiestrie în execu iile tehnice efectuate în mare viteză şi în condi ii de adversitate. 19: 18. deoarece clasa număra 18 studen i. diferitele rezolvări tactice ale fazelor de joc. eşalonarea treptată în predare a succesiunii de învă are şi perfec ionare a tehnicii şi tacticii acestui joc. la Jocurile Olimpice de la Berlin. 1. În 1904. Răspândirea baschetului feminin întâmpină unele impedimente. • ritmul rapid sus inut în ac iunile ofensive. cu sediul la Geneva (Elve ia). • creşterea numărului de ac iuni pe joc. În anul 1936. . iar profesorilor. Însuşi regulamentul de joc. aruncările acrobatice sau subtilitatea unor pase executate cu mare fine e. însuşi inventatorul lui. • eficien ă crescută în ac iunile de finalizare.5. desfăşurate în sală în anotimpul rece. care creează situa ii favorabile de finalizare. baschetul este introdus pentru prima dată în programul Jocurilor Olimpice. oferind mingea pentru începerea jocului. • folosirea apărărilor active. Dimensiunile relativ reduse ale terenului de joc. Ob inerea unor performan e la parametri superiori în marile competi ii au scos în eviden ă tendin ele jocului de baschet: • viteză mare de desfăşurare a ac iunilor tactice de atac şi apărare. jucătorii participând permanent şi în egală măsură atât la desfăşurarea atacului. alternarea rapidă a situa iilor ofensive cu cele defensive. În anul 1935. Naismith de la Colegiul Springfield din statul Massachusetts a inventat un joc denumit „basket-ball” pentru a atrage studen ii la orele de educa ie fizică. posibilită ile pe care le oferă jucătorilor de aşi etala fantezia şi capacitatea lor inventivă. din primul şi până în ultimul minut al unei partide. care au rămas şi astăzi.fapt solicită jucătorilor o pregătire continuă şi perseverentă. cât şi a apărării.

baschetul românesc a cunoscut o perioadă de afirmare. a fost predată şi învă area jocului de baschet. p. se organizează primul Campionat European Feminin de baschet la Roma (Italia). masculin şi feminin. Fran a fiind ara care-l adoptă prima. Sistematizarea tehnicii Tehnica jocului de baschet reprezintă „ansamblul ac iunilor şi structurilor motrice specifice pe care le execută un jucător în timpul practicării jocului.23-29). fiind prezentă la fiecare edi ie a acestor jocuri. p. a baschetului feminin. la Montreal (Canada). la baza cărora stau ELEMENTELE TEHNICE ale respectivului joc. În 1933. iau fiin ă primele echipe feminine care se vor întrece în competi ia „Liga Munteniei”. Abia în anul 1929 se organizează primul Campionat Na ional pentru echipe de cluburi. la început organizând activitatea cultural-sportivă a ostaşilor armatei române. Cum şi când a apărut jocul de baschet în România? (Răspuns: 1. În anul 1938. unde şi cum a apărut jocul de baschet? (Răspuns: 1. TEHNICA JOCULUI DE BASCHET 2. Condi iile de joc care apar în timpul desfăşurării lui şi în care sunt implicate elementele tehnice (respectiv. pe lângă alte activită i sportive.1. 16-20). câştigat de ara gazdă.1. să se organizeze pentru echipele şcolare prima competi ie de baschet din ară. Când. p. unde. 23-29). iar 1976 este anul introducerii în programul Jocurilor Olimpice. Răspândirea în mediul şcolar a acestui joc face ca. fazele fundamentale ale jocului sportiv: ATACUL şi APĂRAREA) au condus la formarea şi perfec ionarea unor PROCEDEE TEHNICE concrete (opera ionale) . 37-42. Capitolul 2. 2. Care a fost evolu ia jocului de baschet competi ional pe plan interna ional? (Răspuns: 1. p. în luna iunie 1922. activitate ce s-a desfăşurat de atunci permanent. Din primăvara anului 1950. 17-19).1). Întrebări pentru verificare: Care este con inutul jocului de baschet? (Răspuns: sinteză. Cum a evoluat jocul de baschet în ara noastră? (Răspuns: 1. se organizează Campionatul Na ional de Baschet (devenit ulterior Divizia Na ională A). Apari ia şi evolu ia jocului de baschet în România În anul 1920. în concordan ă cu regulile acestuia. cât şi la senioare. până în jurul anilor 1980. Care sunt caracteristicile şi tendin ele jocului de baschet actual? (Răspuns: 1. Fiecărui joc sportiv îi corespund forme generale de mişcare. societatea americană YMCA (Young Men’s Christians Association) îşi deschide filiala pentru România. p. precum şi cu sarcinile ridicate de participarea echipei sale în competi ie”. echipele reprezentative ale ării noastre ocupând locuri onorante în turneele finale ale Campionatelor europene atât la seniori.Baschetul feminin a fost introdus în Europa în preajma primului război mondial. perioada 1955-1980 fiind una de afirmare. Pe plan interna ional. 20-23). ca urmare a influen elor benefice ale conceptelor feministe de emancipare. Participarea la competi iile europene pentru echipele de cluburi a urmat aceeaşi traiectorie performan ială. p.

cu pământul Pasa cu două mâini de la piept.25 m schimbari de directie Tehnica cu minge TINEREA MINGII cu doua maini cu o mana simetrica asimetrica in dreptul umarului deasupra capului apucat in echilibru la piept deasupra capului in dreptul bazinului . plecari bruste cu sprint in 3. din deplasare Pasa cu o mână de la umăr Etc.10.15. prezentăm schema de mai jos: ELEMENT TEHNIC PROCEDEU TEHNIC Pasa cu două mâini de la piept.20. Spre exemplificare.pentru rezolvarea respectivelor sarcini ale jocului competi ional. Pasarea mingii Jocul fara minge ATAC Pozitie fundamentala APARARE inalta medie joasa inainte cu spatele lateral inainte inapoi de pe loc cu elan Alergarea Deplasarile alergarea Pasul adaugat Jocul de picioare Lucrul de brate Pirueta Sariturile cu variatii de ritm cu opiri. de pe loc Pasa cu două mâini de la piept.5.

u n t im p in d o i t im p i Pivotarea inainte (ofensiva) cu pasire 90 ° 180° cu intoarcere inapoi (defensiva) .PRINDEREA MINGII de pe loc din alergare din saritura Pasarea mingii de pe loc cu o mana de la umar din deplasare pe la spate peste umar deasupra capului in semicarlig cu pamantul cu doua maini din deplasare din saritura de la piept O p r ir e a in t r .

1.2. inainte. şi anume: pozi ia apărătorului la atacantul fără minge şi cea adoptată împotriva atacantului cu minge (Figura alăturată). în mod distinct se deosebesc două principale atitudini. .2.D ribling u l cu m ana d reap ta inalt. inap o i cu variatii d e ritm si schim bari d e d irectie cu trecerea m ing ii p e la sp ate inalt. lateral. 2. din punct de vedre tactic. m ed iu . jo s cu trecerea m ing ii p rintre p icio are cu p iru eta Aruncarea la cos de pe loc din deplasare din saritura din voleibolare cu o mana de la umar din dribling cu desprindere de pe loc cu o mana de sus din alergare cu doua maini de la piept cu oprire intr-un timp cu oprire in doi timpi semicarlig din pasa din dribling ¡  £ ¤      ¤ ©  © ¥ ¨ § ¦ ¥ ¤ £ ¢ ¡   2. Pozi ia fundamentală În adoptarea pozi iei fundamentale de către un apărător. jo s d in alerg are. m ed iu .

Umerii relaxa i. Figura 2. Gleznele îndoite. În general. aşezate paralel pe sol şi cu o orientare a vârfurilor uşor spre interiorul poligonului de sus inere. . genunchilor şi a şoldurilor. pregătite pentru a ac iona în toate planurile şi sensurile. privirea căutând să cuprindă o cât mai mare zonă din teren. Pozi ia fundamentală a apărătorului la atacantul cu minge Pozi ia fundamentală adoptată de apărătorul la atacantul cu minge este asemănătoare oarecum celei descrise mai sus. este uşor aplecat spre înainte. sunt depărtate în lateral. Trunchiul. coborârea centrului de greutate al corpului fiind realizată prin flexia articula iilor gleznelor. Pozi ia bra elor este determinată de situa ia tactică a plasamentului în teren a apărătorului. cu genunchii uşor îndoi i şi orienta i pu in spre interior. cu bra ele uşor depărtate în lateral Genunchii şi gleznele uşor îndoite Tălpile pe aceiaşi linie sau una înaintea celeilalte Figura 1. greutatea corpului repartizată egal pe întreaga suprafa ă a fiecărei tălpi. Picioarele. modificându-se distan a dintre tălpile picioarelor. aproximativ la proiec ia lă imii umerilor. cu bra ele uşor depărtate în lateral. Pozi ia fundamentală a apărătorului la atacantul fără minge În descrierea caracteristicilor de execu ie.Capul şi bărbia se men in în sus Umerii relaxa i. principalul îl constituie pozi ia trenului inferior. Capul şi bărbia se men in în sus. precum şi a planului de situare a acestora. arcuit.

începe mişcarea prin deplasarea spre înainte a piciorului din fa ă. prea pu in îndoite.). sărituri etc. • picioarele se duc mult prea înapoi. folosită în general pentru deplasarea jucătorilor în teren sau ca alergare de viteză. fără însă a fi ridicat de pe sol. Jucătorul se deplasează spre înapoi. talpa acestui picior fiind men inută cât mai . 2. jucătorul să aibă posibilitatea de a executa cu uşurin ă diferite procedee tehnice necesare rezolvării situa iilor jocului (schimbări de direc ie. Greşeli frecvente: • depărtarea exagerată a picioarelor sau apropierea lor. • se fac păşiri prea lungi. Alergarea specifică înainte reprezintă un procedeu cu totul aparte fa ă de celelalte jocuri sportive. Alergarea normală. se urmăreşte ca. Pasul adăugat lateral. Din pozi ia fundamentală de apărare. asemănătoare celei din atletism. Trunchiul este uşor aplecat înainte. reprezentând un mijloc de realizare a ac iunii tehnico-tactice individuale „marcajul”. pe lângă câştigarea unei viteze în deplasare. • se sare în timpul alergării. prin ridicarea în sus a bra ului.2. Bra ele rămân lângă corp. • se încrucişează picioarele prin depăşirea piciorului din fa ă de către cel din urmă. În aceste deplasări. Bra ul ridicat determină o pozi ie pu in oblică a trunchiului şi labei piciorului din spate. dar avansând cu lungimea pasului făcut. frânări. Pasul adăugat înainte sau înapoi face parte din bagajul tehnic cunoscut sub denumirea de „jocul de picioare al apărătorului”. Deplasările Majoritatea ac iunilor jucătorilor – cu minge şi fără minge – se efectuează din deplasare. uşor depărtate şi flexate din coate. Specificitatea constă în faptul că prin această alergare este men inută permanent pozi ia fundamentală a jucătorului în timpul deplasării. Aceasta. cu scopul de a intercepta eventuala pasă spre această direc ie. Greşeli frecvente: • deplasarea se face prin sărituri.mâna de pe partea piciorului mai avansat împiedică. • articula iile gleznelor şi ale genunchilor. în cazul ini ierii unei ac iuni tactice individuale de depăşire. Greşeli frecvente: • se aleargă cu trunchiul lăsat pe spate. păstrând contactul cu solul pe toată talpa. iar celălalt bra este îndreptat în lateral. Piciorul din urmă este tras cu repeziciune spre cel din fa ă. Deplasarea picioarelor se face prin alunecare. eventuala aruncare la coş a adversarului direct. Alergarea înapoi. obişnuită. sau. Deplasarea începe prin ducerea spre lateral a piciorului de pe direc ia deplasării. în situa iile de plecare pe contraatac sau de urmărire a jucătorului care contraatacă. Contactul cu solul se face prin rulare vârf-talpă-călcâi şi mult înapoi fa ă de proiec ia centrului de greutate pe sol. aflat în posesia mingii. apărătorul revenind din nou în pozi ia precedentă. având labele picioarelor uşor depărtate.2. fente. pentru a evita căderile pe spate. lucru cu mingea. pentru a men ine centrul de greutate înainte. Celălalt bra balansează în plan lateral. jucătorul. călcâiele orientate către afară. de a scoate mingea din driblingul adversarului.

celălalt picior se apropie. Figura 3. 2. După ce ia contact cu solul. corpul rămâne orientat lateral fa ă de direc ia de deplasare. Este reprezentat de o succesiune de procedee tehnice. 2. iar bra ele. Lucrul de bra e şi jocul de picioare Lucrul de bra e şi jocul de picioare reprezintă o asamblare a tuturor elementelor „mişcării în teren”. Pozi ia fundamentală este men inută prin îndoirea articula iilor gleznelor şi genunchilor. În momentul de contact.1. talpa acestuia alunecând pe suprafa a solului.aproape posibil de suprafa a solului. cât mai ales pentru jocul defensiv. men inând caracteristicile de execu ie ale fiecăruia.3.3. orientate lateral. atât pentru jocul ofensiv. Mingea este adusă în dreptul pieptului. Prinderea mingii cu două mâini de pe loc . Articula iile pumnilor cedează spre înapoi. trunchiul păstrând verticalitatea. Prinderea mingii Jucătorul se orientează cu linia umerilor spre direc ia de unde vine mingea cu greutatea corpului pe piciorul din fa ă. pu in îndoite din coate.3. Pozi ia finală este pozi ia fundamentală a jucătorului cu minge. În timpul deplasării.2. degetele se încordează pentru a amortiza prinderea mingii. ¡  £ ¤  © ¥ ¤ ©  © ¥ ¨ § ¦ ¥ ¤ £ ¢ ¡   2.

• Podul palmelor ia contact cu suprafa a mingii.2.3. inerea mingii Greşeli frecvente: • Orientarea palmelor cu degetele spre înainte sau în jos. inerea mingii cu două mâini în dreptul pieptului 2. Pasa cu două mâini de la piept de pe loc Figura 5. Figura 4. • Degetele mari sunt opozante sau prea apropiate în priza pe minge.3. aceasta fiind învârtită în palme. de pe loc .3. • Nu se men ine priza fermă pe minge. Pasa cu două mâini de la piept.2. • Coatele mult depărtate determină o inere prea lateral a mingii.

• se pierde controlul asupra mingii în faza finală. Mişcarea finală este activă. în principal. din lucrul articula iei pumnului.Din pozi ia fundamentală a jucătorului cu minge.4. Figura 6. Execu ia pasei cu o mână din dreptul umărului.3. ea găsindu-se – în faza intermediară a execu iei – cu fa a spre direc ia de pasare şi înapoia mingii. pasa din lateral. cursa bra ului se micşorează. de pe loc Greşeli frecvente: • mişcarea este executată asemănător celei de aruncare a greută ii (nu de azvârlire). . prin modificarea planului de ac ionare a momentului de impulsie a mingii: pasa împinsă. Priza pe minge rămâne permanent activă prin flexia dorsală a articula iilor pumnilor. • cotul bra ului care pasează nu este la nivelul umărului şi în lateral. urmând ca mişcarea să fie efectuată. de pe loc Caracteristici de execu ie: • palma bra ului de pasare constituie ultimul plan director al mişcării. Pasa cu o mână din dreptul umărului. „de biciuire”. Figura 7. • reprezintă procedeul din care au derivat alte forme de pasare a mingii cu o mână. pasa de jos. • pentru transmiterea mingii la distan e scurte. datorită apropierii mingii de umăr şi a îndoirii exagerate a genunchilor. Eviden ierea lucrului din articula iile pumnilor în cazul unei pase cu două mâini 2. bra ele se întind spre direc ia de pasare.

Pasarea mingii cu două mâini din alergare Din alergare. Alergarea se continuă în timp ce prinderea mingii este amortizată prin flexia bra elor. . care determină aducerea ei într-o pozi ie cât mai convenabilă pentru execu ia ulterioară a pasei. cel ce urmează să prindă mingea execută. Pasa cu două mâini de la piept din deplasare Figura 8. o păşire mai lungă. înainte ca celălalt picior să ia din nou contact cu solul.5. în momentul prinderii. Urmează a doua păşire în alergare.3. mingea fiind prinsă în momentul de „zbor” al acestei păşiri.2. după care se execută pasa.

2. .6. Pozi ia fundamentală men inută permanent dă echilibru corpului în timpul pivotării.3. Se protejează mingea prin lucrul bra elor. Oprirea într-un timp Figura 9. Pivotarea Figura 10.7.3. Execu ia opririi într-un timp 2. Pivotarea prin păşire Corpul se apleacă spre înainte.

8. Pivotarea prin întoarcere Piciorul oscilant este descărcat prin impulsul ce imprimă corpului rotarea în jurul piciorului pivot. Singura deosebire constă în unghiul sub care este impulsionată mingea spre sol. Dribling în ac iunea tactică individuală de „depăşire” a adversarului De pe loc sau din deplasare. acesta fiind determinat de viteza de deplasare a jucătorului. mecanismul de execu ie al mişcării este acelaşi. 2.3. Driblingul Figura 12.Figura 11. . Dribling pentru protec ia mingii (sau de aşteptare) Figura 13. Dribling de trecere din terenul de apărare în terenul atac Figura 14.

Execu ia aruncării începe printr-o triplă flexie a membrelor inferioare care fac ca centrul de greutate al corpului să coboare pu in. cu tălpile paralele şi eventual una înaintea celeilalte. Picioarele. Trunchiul pu in aplecat spre înainte. se execută o triplă extensie. cu bra ele îndoite şi coatele apropiate de corp. de pe loc Jucătorul. Piciorul de partea bra ului de aruncare este cu o jumătate de talpă înaintea celuilalt. orientat cu fa a pe direc ia aruncării. În continuare. mingea este trecută pe palma bra ului de aruncare şi părăseşte mâna ca urmare a unei ultime impulsii Figura 16.3. prin dreptul fe ei. cu degetele răsfirate şi cu cotul la nivelul umărului. Aruncarea la coş cu două mâini de la piept. Bra ele se întind din coate şi mingea părăseşte mâinile cât mai sus posibil şi. Aruncarea la coş cu două mâini de la piept.3. de pe loc 2. datorită mişcării „de biciuire” executată din articula iile pumnilor. Palma mâinii care execută aruncarea se află înapoi şi pu in sub minge. Aruncarea la coş din inerea mingii deasupra capului – în care mingea este dusă în timpul „elanului” pentru aruncarea deasupra capului. privirea trecând pe deasupra mingii. cealaltă mână sprijină mingea din lateral. execu ia solicitând mai mult for ă în bra ul de aruncare . Figura 15. Greutatea corpului este egal repartizată pe ambele picioare. pe întreaga suprafa ă a tălpilor. cu trunchiul pu in aplecat înainte. Mingea este inută în priză asimetrică cu două mâini. cu genunchii şi gleznele semiflectate. concomitent şi coordonat cu ducerea bra elor în sus. Aruncarea la coş cu o mână de sus Jucătorul – în pozi ie fundamentală medie este orientat către coş. Execu ia începe printr-un impuls al picioarelor înso it de ridicarea corpului şi ducerea mingii. cu tălpile paralele şi depărtate aproximativ la lă imea umerilor. Din această pozi ie intermediară în care mingea continuă să fie inută cu două mâini. fixează coşul. sunt depărtate la lă imea umerilor. aflat în pozi ie fundamentală medie. în sus şi spre înainte. cu articula iile pumnilor în flexie dorsală pentru a da o priză activă în inerea mingii. i se imprimă acesteia un ultim impuls de rotare în timpul traiectoriei.10.9. cu mingea inută în priză simetrică în dreptul pieptului.2.

care ia contact cu solul având rolul de a frâna şi bloca viteza de transla ie. să poată participa la recuperare. în alergare. Aruncarea la coş este executată în punctul maxim al săriturii. flexat din cot şi orientat spre în afară. În timpul „zborului” execută prinderea mingii cu două mâini.3. aceasta pentru ca jucătorul. Corpul şi piciorul „de bătaie” se extind. cu singura deosebire că mingea îi este pasată jucătorului care urmează să finalizeze (Figura 18 şi 19). aceasta să fie transformată în for ă de înăl are în săritură. Aruncarea la coş cu o mână de sus din dribling Driblând în alergare. Celălalt bra constituie element de protec ie pe ultima parte a aruncării. pentru a avea posibilitatea să efectueze o păşire mai lungă (cu piciorul de pe partea mâini de aruncare) decât cea normală. 2. în caz de nereuşită a finalizării. cu degetele întinse şi răsfirate. îşi coordonează astfel paşii ca momentul de prindere a mingii să coincidă cu o păşire ceva mai lungă decât în mod obişnuit pe piciorul mâinii de aruncare. Alergarea este continuată cu o a doua păşire – pe celălalt picior. mingea părăsind mâna ca urmare a unui impuls dat prin flexia palmară a articula iei pumnului. Aceasta determină un final în care palma.11. din timpul alergării. bra ul formând cu antebra ul un unghi aproape drept.12. bra ul orientat pe direc ia aruncării. jucătorul va da un impuls mai puternic mingii la ultimul dribling în sol. din alergare Acest procedeu are o biomecanică aproape identică celei descrise anterior. Desprinderea de pe sol este ajutată şi prin pendularea dinapoi spre înainte şi în sus a genunchiului celuilalt picior. bra ul respectiv. Aterizarea se face pe ambele picioare şi. corpul fiind întins.3. cât mai aproape de locul de desprindere în săritură. De aici succesiunea complexului de mişcări (păşire mai scurtă pe . Jucătorul. mişcarea de aruncare fiind începută de bra prin ducerea mingii deasupra capului – în dreptul frun ii. Figura 17. mişcarea „de biciuire”. cu ducerea coapsei acestuia până la orizontală. Aruncarea la coş din dribling cu o mână de sus 2. pe care o duce spre piept. Aruncarea la coş cu o mână de sus. este orientată în jos şi pu in în afară. se constituie element de protec ie a mingii în timpul aruncării propriu-zise. pe cât posibil. Din momentul în care mâna care sprijină mingea nu mai are contact cu aceasta.date printr-o flexie palmară pronun ată din articula ia pumnului. pentru ca prin rularea „călcâi-talpă-vârf” a labei piciorului „de bătaie”.

Gleznele şi genunchii se flexează ceva mai mult. spre reperul de pe panou. Figura 18 Figura 19 2. Mingea este recep ionată într-o fază „de zbor”.3. Aterizarea se face printr-o oprire într-un singur timp. aruncarea propriu-zisă şi aterizarea) este identic celui descris la aruncarea la coş din dribling. încât momentul prinderii mingii să corespundă cu intervalul dintre două păşiri. transformând viteza de transla ie în viteză ascensională. . Aruncarea la coş din săritură precedată de oprire într-un timp (procedeul de deasupra capului) Bătaia se execută simultan pe ambele picioare prin continuarea rulării călcâitalpă-vârf. pentru a se realiza o săritură cât mai echilibrată şi înaltă.13. Aruncarea la coş din săritură Jucătorul aflat în alergare sau în dribling. „bătaia”. într-o săritură. îşi coordonează paşii în aşa fel. Figura 20. „zborul”. picioarele luând simultan contact cu solul. desprinderea.piciorul „de bătaie” – timp în care privirea se îndreptă spre punctul de „ intire”. această aterizare prin amortizare determinând momentul imediat următor.

61-114. 46-48). folosite conştient de un jucător sau mai mul i jucători în lupta directă cu unul sau mai mul i adversari. p. 74-76). 88-91. 67-78. mişcarea fiind coordonată cu cea a bra elor care încep aruncarea propriu-zisă. 76-78). p. Aterizarea: se face în mod obişnuit pe ambele picioare. Care sunt procedeele tehnice ale inerii mingii? ( Răspuns: 1. Corpul rămâne cât mai echilibrat. p. ca urmare a extinderii articula iilor trenului inferior. Aruncarea la coş: este asemănătoare ca procedeu aruncării la coş de pe loc. 2. care în timpul săriturii au fost pu in depărtate tocmai în acest scop.Săritura: desprinderea de pe sol se face cât mai aproape de verticală prin impulsia puternică realizată din vârful picioarelor. Faze: • Intrarea în posesia mingii. • Men inerea posesiei mingii. p. TACTICA JOCULUI DE BASCHET Tactica reprezintă „ansamblul de ac iuni individuale sau colective. jucătorul va căuta să asigure „o plutire”. Ce procedee tehnice de oprire cunoaşte i? (Răspuns: 1. 2. 2. În timpul săriturii. p. Care sunt procedeele tehnice de pasare ale mingii? (Răspuns: 1. p. p. p. • Adaptarea atacului la specificul apărării. Întrebări pentru verificare: Care este con inutul tehnicii jocului fără minge? (Răspuns: 1. Care este con inutul tehnicii cu minge? (Răspuns: 1. vertical. 64-71). 2. Ce procedee tehnice de aruncare la coş cunoaşte i? ( Răspuns: 1. 2. Partea finală a aruncării se execută pe momentul în care corpul începe să recadă din săritură şi constă din mişcarea de „biciuire” făcută prin flexia puternică şi rapidă din articula ia pumnului. . p. 72-74). ¢ ¦ £ £ ¤ ¤ ¥ ¤ ¢ ¥ ¦ ¢ ¡  ¡ ¡ ¦   3. Care sunt procedeele tehnice de execu ie ale driblingului? Răspuns: 1. În punctul maxim al săriturii şi în timp ce se realizează acea „plutire”. p. pentru a pregăti finalul aruncării la coş. p. deasupra capului. p. 61-67. Capitolul 3. • Trecerea în terenul de atac.2. Care sunt procedeele tehnice de pivotare? (Răspuns: 1. 84-88. 2. • Provocarea apărătorilor să greşească şi valorificarea greşelilor. 52-77). 2. coordonate simultan. mingea va fi dusă în sus. p. Momentul de execu ie al „bătăii” corespunde pozi iei de inere a mingii în dreptul bărbiei sau deasupra capului. 52-53). 54-78.1. bra ul se destinde în sus şi înainte. în scopul realizării sarcinilor jocului”. 49-52). 81-84. 42-46. p. ¥ ¦ Principii: • Atacarea coşului advers. 2. 47-48. p. În timpul săriturii. adică o oarecare întârziere în punctul maxim al săriturii. 91-114. 5). Care sunt procedeele de deplasare în teren? (Răspuns: 1. p. p. p. • Ocuparea dispozitivului de atac.

• Atacul cu jucător centru şi pivot. • Anticiparea ac iunilor. ¡  ¦     ¦ £ £ ¤ ¤ ¥ ¤ ¢ ¥ ¦ ¢ ¡  ¡ ¡ ¦   . • Atac pozi ional. Factori: • Plasament. • Apărare în zonă. • Ac iuni individuale şi colective în apărare. • Intrarea în posesia mingii. Factori: • Plasamentul în atac şi anticiparea ac iunilor. • Finalizarea atacului. • Întrajutorarea. Faze: • Echilibrul defensiv. • Dirijarea jocului în teren. • Depăşirea numerică. • Apărarea propriu-zisă. • Recuperarea la panou. Principii: • Apărarea coşului. • Circula ia de jucători şi de minge. • Atacul cu jucător centru. • Adaptarea apărării la specificul atacului advers şi propriu. • Apărare activ-agresivă. Tipuri: • Apărare normală. • Ritmul de joc. • Urmărirea la panou. • Replierea (retragerea în apărare). Forme de organizare: • Apărare om la om. • Pierderea posesiei mingii. • Ocuparea şi organizarea dispozitivului. • Circula ia jucătorilor. 3. Forme de organizare: • Atacul fără pivo i. • Organizarea atacului şi folosirea terenului de atac. • Apărare combinată. • Apărare pressing. • Oprirea contraatacului advers. • Ac iuni tactice individuale şi colective.• Pregătirea atacului.2. • Determinarea adversarilor să greşească şi valorificarea greşelilor. • Atac rapid. • Atacul cu jucători pivo i (1-2-3-4). Tipuri: • Contraatac.

zonă sau variantele de pressing). • Urmărirea şi recuperarea mingii în atac. . a celui mai indicat complex de procedee tehnico-tactice. pătrunzătorul. • Urmărirea şi recuperarea mingii în apărare. • Depăşirea. în scopul realizării unei sarcini par iale a jocului”. • Marcajul agresiv.1. iar fiecare dintre ele trebuie văzute în cadrul rela iilor normale de joc. Pătrunderea Pătrunderea sau demarcajul „în adâncime” este ac iunea tehnico-tactică indivi-duală efectuată de atacantul fără minge. • Pozi ia triplei amenin ări. favorizând primirea mingii ce trebuie să-i fie pasată pe aşa-zisa „pozi ie viitoare” sau la „întâlnire”. Demarcajul lateral are scop de manevră. cât şi cele colective sunt ofensive şi defensive. O clasificare a principalelor ac iuni tehnico-tactice individuale pe fazele funda-mentale ale jocului ar fi următoarea: Ofensive: • Demarcajul individual. Are un caracter agresiv. • Pătrunderea. adică în lupta permanentă dintre atac şi apărare. respectiv intrarea în posesia mingii. cu direc ie de coş. în vederea pregătirii unei ac iuni cu caracter agresiv ulterior.Ac iunea tehnică-tactică individuală reprezintă „selec ionarea şi aplicarea conştientă de către un jucător. Defensive: • Marcajul normal. care caută să-şi depăşească apărătorul direct şi să străpungă apărarea. prin ac iunea sa. Figura 21.3. • Ieşirea la minge.3. Ac iunile tehnico-tactice individuale. Utilizarea tactică a pătrunderii: fiind o ac iune de demarcaj în adâncime se bucură de aceeaşi eficien ă tactică împotriva oricărui sistem de apărare (om la om. Ac iunea tactică individuală „pătrunderea” ¡  ¦     ¦ ¤ ¥ ¥ ¦ ¢ ¦ ¡ £ ¡  ¦ © £ ¤ ¤ ¤ £ £ ¤ ¡ ¥ ¤ ¢ ¥ ¦ ¢ ¢ ¨ ¥ ¤ £ ¢ ¡ ¢ ¤ £ © ¤ ¡ ¥   3. Trebuie să fie prezentă ori de câte ori marcajul apărătorului este foarte aproape de atacant sau la intercep ie. într-o fază de joc. 3.

Ac iunea tactică individuală de depăşire precedată de fenta de plecare în dribling pe partea opusă direc iei de execu ie a depăşirii 3. să împiedice ac iunile de demarcaj întreprinse de atacantul direct. alergările (în special cu spatele). fentele. în func ie de situa ia tactică (de plasamentul apărătorului fa ă de atacant). caută.2. folosind driblingul.3. folosind procedeele tehnice specifice şi nespecifice de deplasare în teren. respectiv coordonarea a două sau trei ac iuni tehnico-tactice individuale. pentru a ini ia o ac iune ofensivă. atacă coşul (sau pasează în continuare). El foloseşte un ansamblu de procedee şi mijloace.4. Plecarea în dribling trebuie să fie întotdeauna precedată de fentă de aruncare la coş sau de plecare pe partea opusă depăşirii.3. Marcajul Marcajul reprezintă ac iunea tehnico-tactică individuală de apărare. Depăşirea Depăşirea este ac iunea tehnico-tactică individuală de atac prin care jucătorul posesor de minge caută să iasă din marcajul apărătorului direct.3. frânările. prin care un apărător. în limitele regulamentului. Figura 22. ¡  ¦     Combina ia tactică reprezintă o ac iune de colaborare între doi sau trei jucători. .3. Procedeele tehnice prin care se realizează marcajul sunt cele ale deplasării în teren: pozi ia fundamentală medie şi joasă. de cele mai multe ori de finalizare a atacului. cu ajutorul cărora se demarcă şi. pasul adăugat în toate sensurile şi înso it de lucrul bra elor. ¦ ¡ £ ¤ ¥ ¥ ¦ ¢ ¦ ¡ £ ¡ ¤ ¤ ¢ ¥ ¡  ¨ ¥ ¡ ¥ ¤ ¢ ¥ ¦ ¢ ¤ ¤ ¡ ¦ £ ¤ ¡  ¨   3.

. Combina ia „dă şi du-te” între fundaş şi extremă 3. • alunecarea.4.1.2. • direct cu pasă la vârful de contraatac. El este considerat de unii autori şi sistem de joc şi poate fi finalizat în baschetul de mare performan ă printr-o aruncare de 3 puncte din săritură urmată de o recuperare ofensivă cu 1 sau 2 jucători la dublaj. • triunghiul de săritură. efectuată în cea mai mare viteză şi printr-un număr redus de pase. • atacul în superioritate numerică. • paravanul. Figura 23. • cu 1 sau 2 vârfuri de contraatac. 3.Combina ii tactice colective În atac: • dă şi du-te. • blocaj-ieşire din blocaj. • combina ii tactice la momente fixe ale jocului. • cu 1 sau 2 intermediari şi 1 sau 2 vârfuri. • apărarea în inferioritate numerică. după care execută o ac iune de demarcaj individual cu direc ie de coş (realizând o pătrundere) pentru a reprimi mingea şi a încerca să finalizeze printr-o aruncare la coş. • dublarea. ca urmare a realizării unui atac în superioritate numerică. • încrucişare. • aglomerarea. • apărarea la momente fixe. Dă şi du-te Combina ia tactică „dă şi du-te” se realizează între doi jucători: jucătorul aflat în posesia mingii o va pasa unui coechipier apropiat. În apărare: • închiderea culoarului de pătrundere. • flotarea.4. El urmăreşte o finalizare din apropierea coşului. • schimbarea de adversar. Tipuri de contraatac: • direct cu dribling pe linia mediană a terenului. Contraatacul Contraatacul reprezintă o formă de organizare a trecerii rapide din apărare în atac.

Din punct de vedere didactic. 78-102). tehnic şi tactic al contraatacului. 2. Ce este pătrunderea? 19. p. p. p. 78-102). p. Câte tipuri de contraatac cunoaşte i? 22. 2. Care este con inutul jocului de baschet? 2. Ce procedee tehnice de oprire cunoaşte i? 13. Ce este marcajul? 21. AUTOEVALUAREA ¡  ¦ ©  ¦ 1. p.115-165. 2.1. p. 104-108). Care sunt ac iunile tehnico-tactice individuale de apărare? 18. • Trecerea în terenul de atac. 4. p. Care sunt procedeele tehnice ale inerii mingii? 11. p. Întrebări pentru verificare: Care sunt ac iunile tehnico-tactice individuale în atac? (Răspuns:1. Care sunt fazele contraatacului? 23. p. 2. 193-194. unde şi cum a apărut jocul de baschet? 4. Care este con inutul tehnicii cu minge? 10. p. Care a fost evolu ia jocului de baschet competi ional pe plan interna ional? 5. 104-112). . Ce este depăşirea ? (Răspuns: 1. 104. Când. Care sunt ac iunile tehnico-tactice individuale de apărare? (Răspuns: 3. Care sunt ac iunile tehnico-tactice individuale în atac? 17. Capitolul 4. 115-165.72-75. Ce este depăşirea ? 20. Se poate vorbi astfel de con inutul fizic. p. Care sunt caracteristicile şi tendin ele jocului de baschet actual? 3. p. Care este con inutul contraatacului? ¤ ¡ ¨ ¢ © ¦ ¡ £  ¦ £ ¨ ¤ ¢   ¡ ¢   4. 187-194. p. 115-165. contraatacul prezintă o succesiune de faze în desfăşurarea lui: • Intrarea în posesia mingii. Ce este marcajul? (Răspuns: 1. 83-87. Ce procedee tehnice de aruncare la coş cunoaşte i? 16. Care sunt fazele contraatacului? (Răspuns: 1. 115165. Care sunt procedeele tehnice de pasare ale mingii? 12. Care sunt procedeele tehnice de execu ie ale driblingului? 15. 78-102). 115-165. Cum a evoluat jocul de baschet în ara noastră? 7. Ce este pătrunderea? (Răspuns: 1. Care sunt procedeele tehnice de pivotare? 14. p. 189-193. Care sunt procedeele de deplasare în teren? 9. Care este con inutul tehnicii jocului fără minge? 8.78-102). 2. Care este con inutul contraatacului? (Răspuns: 1.3240.78-102). 87-99. Cum şi când a apărut jocul de baschet în România? 6. p. 112-117). 2. • Finalizarea Realizarea în bune condi ii a contraatacului depinde de calită ile şi deprinderile tehnico-tactice însuşite de jucători. Câte tipuri de contraatac cunoaşte i? (Răspuns: 1. p. 4.

4. Bucureşti. Probe practice: a. Pregătirea fizică în jocurile sportive. 100-108). Structură de procedee tehnice: deplasare – prindere – oprire într-un timp – dribling – oprire într-un timp – pivotare – dribling oprire – pasă cu două mâini de la piept. Popescu. 104-116). Editura Funda iei România de Mâine. 36-37. Baschetul în şcoală. 3. Negulescu. 2003 (15-19. BIBLIOGRAFIE 1. Popescu. 81-106. 1999. 2004 (32-34. Baschet – Bazele generale ale teoriei şi practicii jocului. Editura Funda iei România de Mâine. Bucureşti. . 2. 92-96. 80-86. Vasilescu. 2001 (16-29. exerci ii. Pasa în trei cu schimb de locuri (criss-cross) pe toată lungimea terenului. d.. 80-98. Baschet – Antrenament.. L. F. 48-78.. Aruncare la coş din dribling. Bucureşti. 110-113.. cu o mână de sus de la linia de aruncări libere.. Editura Funda iei România de Mâine. c. 187-197). jocuri. Popescu. Bucureşti. 5. Editura Funda iei România de Mâine. Editura Funda iei România de Mâine.24. Metodologia învă ării tehnicii jocurilor sportive. F. 49-78. 60-74. 2003 (114-167). Bucureşti. C. F. 115-128. Aruncare la coş de pe loc. b. 46-48.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful