3 SURSELE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

3.1 PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR Perioada de executie

Principalele surse potenţiale de poluare a apei în timpul executiei sunt următoarele:  excavarea pământului  manevrarea materialelor de construcţie, în special a betoanelor şi acoperirilor asfaltice  circulaţia vehiculelor care vor transporta materiale de construcţie şi muncitorii  traficul utilajelor de construcţii  amplasamentul ales pentru organizarea de şantier. Astfel, lucrările de excavaţii pot determina poluarea apelor de suprafaţă cu particule de dimensiuni mici. Manipularea materialelor de construcţie determină emisii specifice de anumiţi compuşi chimici care, prin intermediul apelor pluviale, vor ajunge şi în albia apelor din zona. Accidental este posibil ca unele produse precum carburanţii sau uleiurile, sau alte produse folosite în construcţii în fază lichidă să se scurgă din recipientele de depozitare. Traficul vehiculelor grele va genera emisii ale unor poluanţi gazoşi (NOx, CO, SOx, compuşi din hidrocarburi, particule în suspensie etc.). În acelaşi timp, vor rezulta particule din frecarea dintre suprafaţa drumului şi a roţilor vehiculelor. Toate acestea vor fi spălate de precipitaţii şi depozitate pe sol, în apa subterană sau în corpurile de apă de suprafaţă. În acelaşi timp activităţile de tip şantier, depozitele intermediare (vrac) de materiale de construcţii (în special pulverulente) sunt spălate de apele pluviale, particulele fine fiind antrenate către terenurile adiacente, iar o parte din ele pot ajunge în cursurile de apa datorită morfologiei locale a terenului care are o influenţă deosebită în disiparea poluanţilor în zonă. De asemenea, lucrările de intervenţie în imediata apropiere a cursurilor de apă pot genera în mod inevitabil o creştere a turbidităţii apelor cu efecte negative asupra zonei fotice, respectiv asupra procesului de fotosinteză, dar şi asupra altor specii acvatice. În documentaţiile întocmite de proiectant pentru obţinerea acordului de gospodărirea apelor sunt analizate în detaliu lucrările executate, din analiza cărora rezultă următoarele:  Lucrările se referă (cu exceptia celor doua variante de ocolire) la reabilitarea unui drum si a unor poduri existente, la care nu se executa lucrari majore în albia propriu zisă;  Podurile existente evita perturbarea scurgerii apelor mari;  Doar podul peste raul Vedea propune executare unor pile in alibia raului insa, avand in vedere debitul redus al acestui rau in perioade hidrologice normale, executarea lucrarilor nu va ridica probleme deosebite  Pentru fiecare pod s-au efectuat verificări de debite de 1% pe baza datelor furnizate de S.N. Apele Române, precum şi a adâncimii de afluire. Ca urmare a celor precizate mai sus, nu se vor efectua lucrări majore, care să producă creşterea turbidităţii sau modificarea regimului de scurgere pe o perioadă îndelungată de timp.

Organizarea de santier va face obiectul unui set distinct de reglementari din punct de vedere al mediului. În cazul depozitelor temporare/permanente de materiale, care pot fi spălate de apele pluviale, se recomandă amenajarea platformelor de depozitare cu şanţuri perimetrale de gardă. Aceste şanţuri vor fi curăţate periodic pentru a se evita colmatarea lor. Impactul potential Se apreciază că emisiile de substanţe poluante (provenite de la traficul rutier specific şantierului, de la manipularea şi punerea în operă a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect în apele de suprafaţă sau subterane nu sunt în cantităţi importante şi nu modifică încadrarea în categorii de calitate a apei. Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 44 Cantităţile de poluanţi care vor ajunge în mod obişnuit în perioada de execuţie în cursurile de apă nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosinţele de apă. Numai prin deversarea accidentală a unor cantităţi mari de combustibili, uleiuri sau materiale de construcţii s-ar putea produce daune mediului acvatic. În ceea ce priveşte posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciază că şi aceasta va fi relativ redusă. Se va impune depozitarea carburanţilor în rezervoare etanşe, întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevăzute cu decantoare pentru reţinerea pierderilor). Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizările de şantier se va impune respectarea limitelelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în resursele de apă stabilite conform NTPA – 001, în cazul în care acestea se vor evacua după epurare într-un curs de apă din apropierea organizărilor. Dacă acestea se vor evacua în reţeaua de canalizare existentă a unei localităţi din vecinătate, concentraţiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA – 002 “Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor”. Impactul este caracterizat astfel:  minor advers;  termen scurt;  efect local sau regional. Distribuţia poluanţilor în bazinele de apă

prin săparea de gropi sau depozitarea de materiale şi balast în albiile apelor. atrag atenţia asupra pericolelor reprezentate de orice tip de poluare şi de schimbările survenite în biotop la transportarea materialelor de construcţie de pe un amplasament în albiile de râu. drept urmare a scurgerilor de petrol şi produse petroliere. unde debitul de curgere scade. actualizate. menţinând echilibrul ecologic şi posibilităţile de utilizare a apei. ele nu pot provoca un dezechilibru ecologic major.  Interzicerea oricărei forme de pescuit în zonă. se recomandă următoarele:  Evitarea adăugării de substanţe chimice sau materiale biogene.  anumitor pelicule formate pe apele de suprafaţă în apropiere de mal. Însă echilibrul ecologic din zona adiacentă şantierului de construcţii poate fi afectată prin:  transportul materialelor (pământ. organice sau toxice. nisip) necesare sau rezultate din lucrările de construcţie. Prejudicii aduse ecosistemelor acvatice şi folosinţelor de apă Nu se cunoaşte încă locul în care vor fi amplasate organizările de şantier sau depozitele permanente ce vor fi folosite pentru lucrarea analizată şi deci principalele surse de poluare de menţionat se referă la apele pluviale . ce pot reduce energia luminoasă ce străbate ecosistemul şi concentraţia oxigenului în apă  impactului direct asupra ecosistemelor acvatice al lucrărilor desfăşurate în zona cursurilor de apă. în măsura în care se respectă în totalitate măsurile de protecţie a mediului. Printr-o bună organizare a activităţilor de şantier se pot evita riscurile ecologice de mai sus. datorită:  creşterii încărcării apelor cu aluviuni. ca urmare a creşterii numărului de particule minerale în suspensie. balast. Obiectivele Legii Protecţiei Mediului şi ale Legii Apelor. prezenţa acestora în josul pârâului putând avea impact asupra unor zone depărtate de şantierul de construcţie.  tulburarea habitatelor locale ale biotopului acvatic. În timpul lucrărilor. pentru a reduce impactul asupra ecosistemelor acvatice.  poluare organică sau toxică.Lucrările de construcţii nu sunt extrem de vaste şi. prin spălarea utilajelor folosite pentru lucrări. în zona lucrărilor de excavare a cursurilor de apă.  Evitarea provocării unor modificări de adâncime sau debit al apei. Acest tip de accidente poate avea consecinţe grave asupra ecosistemului. astfel ocrotind biocenoza.

 evacuarea apelor poluate sau a compuşilor chimici generaţi prin accidentele de circulaţie în care sunt implicate cisterne ce transportă substanţe periculoase pe acest drum. Cantităţile de poluanţi ce pot ajunge de obicei în perioada construcţiei în apele de suprafaţă nu afectează în mod semnificativ ecosistemele acvatice sau celelalte folosinţe ale apei în aval. În acest caz anume. Desigur. ca de exemplu ape pluviale care spală drumul şi ajung în albia râului. prin spălarea particulelor solide şi a altor compuşi solubili depuşi temporar pe suprafaţa drumului. impactul asupra ecosistemelor acvatice va fi redus. . depozitarea carburanţilor în spaţii protejate). construcţia şoselei nu reprezintă un factor de risc din punctul de vedere al poluării.Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 45 colectate de la depozitele temporare de materiale de construcţie. poate provoca prejudicii mediului acvatic.  evacuarea apelor neepurate în cursurile de suprafaţă. nu este de aşteptat o îmbunătăţire a calităţii apei câtă vreme celelalte surse nu vor fi minimizate sau eliminate. Principala formă de poluare a corpurilor de apă de suprafaţă ca urmare a exploatării drumului se va produce în perioadele cu precipitaţii. produse petroliere sau materiale de construcţie. evacuarea unor cantităţi mari de combustibili. Se poate presupune că poluanţii generaţi din traficul la şi de la punctele de lucru ca şi cei generaţi prin manevrarea materialelor de construcţii nu vor determina o creştere semnificativă a poluării apelor de suprafaţă. Pentru orizonturile acvifere de profunzime. mai ales dacă stocurile de materiale de construcţie sunt bine protejate (canale exterioare perimetrale de drenaj. Perioada de exploatare Influenţa istorică a traficului asupra calităţii apelor curgătoare din zonă este considerată a fi redusă astfel că prin îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie şi de construcţie a infrastructurii. în acest caz apele uzate sunt considerate ape provenite din şiroirile de pe carosabil. şi deci nici o modificare a categoriei de calitate a corpului de apă. Principalele surse de poluare a apei în faza de exploatare a proiectului analizat sunt următoarele:  depunerea directă pe suprafaţa apei a poluanţilor generaţi de vehicule.

respectiv asupra poluării prin ape pluviale. Influenţa istorică a traficului asupra calităţii apelor curgătoare din zonă este considerată ca minoră. reziduuri rezultate din uzură. Debitul şi natura substanţelor poluante provenite din accidente de circulaţie. În caz de accidente. respectiv apele de suprafaţă traversate de drumul analizat. Problemele care pot apărea la “prima ploaie” sunt legate de spălarea suprafeţelor încărcate functie de intensitatea traficului cu substanţe poluante. Iarna pot exista de asemenea substanţe folosite pentru înlăturarea poleiului. respectiv prin reducerea noxelor emise. În condiţii normale de exploatare nu există evenimente care să producă un impact asupra resurselor de apă. precum şi produsele solide sau lichide care se împrăştie pe drum în urma accidentelor. mai ales în perioadele de precipitaţii abundente. poluanţi potenţiali ai apelor de suprafaţă şi subterane nu sunt uşor de calculat. din gazele de eşapament. Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 46  Creşterea fluenţei circulaţiei. Apele pluviale colectate de-a lungul drumului sunt principala sursă de poluare. a încărcării cu particule solide. (în special la frâne puternice). ameliorarea eroziunii solului. În anotimpul ploios. suprafaţa drumului şi a taluzurilor de umplutură acumulează o cantitate de apă care este dirijată spre şanţurile şi canalele laterale ale şoselei.2 PROTECŢIA AERULUI .Poluanţii transportaţi de apa din precipitaţii se scurg în canalele /şanţurile laterale şi apoi sunt evacuaţi în apele neutre. astfel că prin îmbunătăţirea condiţiilor de trafic. 3. scurgeri de uleiuri şi unsori minerale. reziduuri metalice din uzura vehiculelor. Substanţele poluante evacuate în cursurile de apă nu vor modifica clasa de calitate a acestora. reziduuri din uzura stratului carosabil. nu este de aşteptat o îmbunătăţire a calităţii apelor atâta vreme cât celelalte surse de afectare a acestora nu sunt eliminate sau minimizate. principala şu uneori singura măsură de minimizare a riscurilor de poluare a apelor constă din rapiditatea de adoptare a măsurilor de limitare a dispersiei şi de colectare a scurgerilor de poluant. precum: reziduuri de carburant nears. Exploatarea acestui drum poate avea efecte pozitive asupra sistemului hidrologic (îmbunătăţirea apelor subterane sau de suprafaţă):  Colectarea riguroasă a apelor pluviale. cu efecte benefice asupra reducerii emisiilor de poluanţi.

CO. funcţionează cu motoare Diesel. de asemenea. Lucrările de execuţie includ operaţii care se constituie în surse de emisie a prafului în atmosferă. particule cu metale grele (Cd. a unor substanţe cu potenţial cancerigen evidenţiat prin studii epidemiologie efectuate sub egida Organizaţiei Mondiale a sănătăţii şi anume: cadmiul. cromul şi hidrocarburile aromatice policiclice (HAP). Se remarcă astfel prezenţa. Se remarcă. au efecte la scară globală asupra mediului. aceste două elemente sunt reflectate de dinamica atât a Legislaţiei UE. reprezentate de motoarele utilajelor care execută operaţiile respective. metan (CH4). în perioada de execuţie: lucrări în amplasamentul obiectivului: . Zn). Complexul de poluanţi organici şi anorganici emişi în atmosferă prin gazele de eşapament conţine substanţe cu diferite grade de toxicitate. hidrocarburi policiclice (HAP).substanţă incriminată în epuizarea stratului de ozon stratosferic . amoniac (NH3). SO2.lucrări cuprinzând reabilitarea drumului. Aceste operaţii sunt aferente decaparii drumului. Aceste surse de praf sunt însoţite de surse de emisie a poluanţilor specifici motoarelor cu ardere internă. Sursele de emisie a poluanţilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau în apropierea .şi a metanului care. Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate. CO2). este amplasamentul drumurilor analizate. pe lângă poluanţii comuni (NOx. Se. tendinţa în lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cat mai restrictiv al emisiilor. CU. Ni. bioxid de sulf (SO2). prezenţa protoxidului de azot (N2O) . particule). Utilajele. O altă sursă de poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă este reprezentată de traficul auto de lucru (autovehiculele care transportă materiale şi produse necesare construcţiei). împreună cu CO. specifică realizării lucrărilor. compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm). Cr.lucrări colaterale traficul auto de lucru. indiferent de tipul lor.Perioada de constructie Realizarea investiţiei propuse implică. nichelul. fiind gaze cu efect de seră. oxizi de carbon (CO. . De altfel. cât şi a Legislaţiei SUA în domeniu. gazele de eşapament evacuate în atmosferă conţinând întregul complex de poluanţi specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx). Principala arie de emisie a poluanţilor în atmosferă.

1 23.solului (înălţimi efective de emisie de până la 4 m faţă de nivelul solului).1 13. Referitor la sursele mobile se prevăd norme la emisii pentru autovehicule rutiere.215 0.141 0. pentru colectarea si dispersia gazelor reziduale in atmosfera.0 138.164 0.235 0. Ca urmare.5  m 1 Decapare pământ vegetal 0. deschise (cele care implică manevrarea de asfalt) şi mobile.129 0.094 0. Tabel 3 Debite masice de particule emise în atmosferă în timpul lucrărilor de constructie Debite masice pe spectrul dimensional Nr.047 4 Îmbrăcare taluzuri cu pământ 0.8 46. Concentratii si debite masice de poluanti evacuati in atmosfera Normele legale în vigoare nu prevăd standarde la emisii pentru surse nedirijate şi libere.0 218. În Tabele 3-4 se prezinta debitele masice de poluanti emisi in atmosfera estimate pentru perioada de executie/reabilitare. elemente de dimensionare.055 6 Eroziune 0.108 0.7 1.088 0.evacuare în atmosferă a aerului impurificat şi a gazelor reziduale.4 98. nu se poate pune problema unor instalaţii de captare .157 0.117 0.039 5 Strat balast + strat agregate naturale 0.a Debite masice maxime orare de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje în timpul lucrărilor NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP g/h/km g/h/km*10-3 675. în categoria surselor liniare.137 0.031 2 Săpături 0.078 0.106 0.274 0. Se menţionează că emisiile de poluanţi atmosferici corespunzătoare activităţilor aferente lucrării sunt intermitente. în ansamblu. având cu totul alte particularităţi decât sursele Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 47 aferente unor activităţi industriale sau asemănătoare. Categorie lucrare / operaţie (kg/oră) d ≤ 30  m d ≤ 15  m d ≤ 10  m d ≤ 2.4 0.epurare .crt. Caracteristicile surselor şi geometria obiectivului înscriu amplasamentul.043 Tabel 4.098 0.8 2.0 0.117 0. Instalatii pentru epurarea gazelor reziduale si retinerea pulberilor.8 18.196 0.b Debite masice maxime orare de poluanţi emişi în atmosferă din traficul auto în timpul .035 3 Umpluturi + compactare + nivelare 0.5 0. diseminate pe suprafaţa pe care au loc lucrările.5 955. randamente Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în amplasamentul podului sunt surse libere. şi respectarea acestora cade în sarcina proprietarilor autovehiculelor care vor fi implicate în traficul auto de lucru.0 Tabel 4.176 0.

9 278. proiectul generand un impact semnificativ diminuat fata de situatia actuala.9 4.7 472.4 0.6 2. calculele de emisie de poluanţi s-au realizat în ipoteza existenţei la nivelul anului 2025 a unui parc auto predominant de tip EURO IV şi foarte puţin alcătuit din autovehicule EURO III.9 3.8 1.3 54.3 32.lucrărilor NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Cd Cu Cr Ni Se Zn g/h/km g/h/km*10-3 1374.8 0. Tabel 5 Debite masice maxime orare de poluanţi emişi în atmosferă în faza de exploatare NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Benzen Pb Cd Cu Cr Ni Se Zn g/h/km g/h/km*10-3 635. Pentru estimarea emisiilor din trafic la nivelul anilor 2030 au fost considerate prognozele referitoarea la traficul mediu zilnic pe tronsoanele studiate (în perspectiva unui scenariu mediu de exploatare) dar şi cele legate de modificările structurii parcului de autovehicule pe România. În realitate autovehicule dotate cu motoare EURO V. se poate afirma ca in situaţia impactului maxim asupra calităţii atmosferei în perioada de construcţie pentru proiectele analizate.3 74. pe termen scurt de mediere (24h) daca nu se iau masuri de de udare a suprafetelor de lucru neasfaltate si de reducere a proceselor tehnologice care produc mult praf cum este cazul umpluturilor de pământ.5 In baza experientei modelarilor efectuate pe proiecte similare.2 5. .8 141.3 0.7 0.6 21. se poate afirma ca in situaţia impactului maxim asupra calităţii atmosferei în perioada de operare pentru proiectele analizate.7 1.2 In baza experientei modelarilor efectuate pe proiecte similare. Aşadar ipoteza introdusă la calcul emisiilor ar fi putut conduce la uşoare supraestimări ale acestora.0 262. ceea ce presupune existenţa în majoritate a autovehiculelor echipate cu motoare EURO IV si EURO V şi foarte puţine motoare echipate EURO III.8 83. hibride sau funcţionând cu alt tip de carburant nepoluant despre care literatura nu propune deocamdată factori de emisie. De asemenea a fost luată în calcul modificarea compoziţiei carburanţilor în sulf şi plumb.8 2. vor exista în acea perioadă de operare. Perioada de exploatare Traficul rutier este singura sursă de poluare a atmosferei în perioada de exploatare a drumului analizat. Aşa cum s-a precizat anterior. în perioadele cu vânt puternic.7 1100.7 147. pot exista depăşiri ale valorilor limită pentru PM10.5 8.4 138.0 0.2 0. nu vor exista depăşiri ale Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 48 valorilor limită pentru poluantii normati.

3 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR Perioada de constructie Sursele actuale de zgomot si vibratii sunt reprezentate de traficul rutier (si feroviar). deorece nu se considera posibila depasirea limitei de 35db(A) in interiorul locuintelor. nivelele de zgomot la marginea şoselei vor fi de 74 -76 dB(A) in afara localitatilor. Deşi in intravilan pot exista case amplasate la circa 30-100 m de şosea. În cazul depăşirii limitei de zgomot. valoare limită impusă de STAS 10 144 / 1 – 80 şi pentru drumurile folosite (categoria I -III). În ceea ce priveşte traficul de lucru în eventualele localităţile traversate. de o serie de activităţi gospodăreşti din zonele locuite. in situatia in care nu este posibila asigurarea limitei de zgomot in interiorul caselor. se estimează că nivelurile de zgomot la marginea şoselelor nu pot atinge Leq. care au şi cu rol de rupere a vibraţiilor. existând în sistemul rutier straturi intermediare. nu se consideră necesară instalarea de pereţi fonoabsorbanţi în acest moment. deşi pot fi motive de apariţie a lor în structura terasamentului. drumul analizat nu este direct fundat în roca de bază.24h mai mari de 65dB(A). care se suprapun peste fondul descris anterior. . În 2030. vor fi montate panouri fonoabsorbante sau se vor institui restricţii de viteză. atat prin activitatea in punctele de lucru (amplasamentul drumurilor analizate) cat si prin deplasarile lor. Trebuie efectuată periodic o monitorizare a traficului şi a nivelurilor de zgomot.24h mai mari de 55dB(A). procesele tehnologice descrise anterior presupun folosirea unor grupuri de utilaje care. Utilajele de lucru genereaza intre 70dB(A) si 110dB(A) in regim normal de functionare. Se estimează că nivelurile de zgomot în zonele de lucru nu pot atinge Leq. în perioada de operare sunt reprezentate de vehiculele de toate categoriile de greutate aflate în circulaţie. în special în cazul circulaţiei utilajelor grele. precum şi de eventuale activităţi industriale din zonele adiacente. constituie surse de zgomot si vibratii. Perioada de exploatare Sursele de zgomot şi vibraţii. În ceea ce priveşte vibraţiile. 3.4 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR Perioada de constructie În cadrul obiectivului analizat în prezentul memoriu tehnic nu se vor folosi surse de radiaţii. In perioada de construire. Din aceasta cauză nu se consideră necesar să se pună problema apariţiei de niveluri ale intensităţii vibraţilor peste cele admise prin SR 12025:1994.3.

Înlăturarea/degradarea stratului de sol fertil în zonele unde vor fi realizate noi drumuri tehnologice. Izolarea unor suprafeţe de sol.Eventualele testari ale materialelor permanente se vor face de catre firme autorizate CNCAN. Pe timpul executării lucrărilor de construire. cu surse mici de radiatii gamma. Depozitarea necontrolată a deşeurilor. Pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvată a acestuia în haldele de sol rezultate din decopertări. reconstrucţia ecologică a zonelor ocupate fiind obligatorie. Perioada de exploatare În cadrul obiectivului analizat în prezentul memoriu tehnic nu se vor folosi surse de radiaţii. formele de impact identificate pot fi: Înlăturarea stratului de sol vegetal şi construirea unui profil artificial prin lucrările de terasamente executate pe ampriza drumului. Nu pot rezulta în condiţii normale de operare şi în situaţia actuală surse de radiaţii pentru personalul ce va lucra sau pentru populatie. in mijloace auto omologate ARR. Deteriorarea profilului de sol pe o adâncime de 3-5 m prin exploatarea gropilor de împrumut Apariţia eroziunii. Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 49 3. sol vegetal) etc. a materialelor de construcţie sau a deşeurilor tehnologice. impactul este considerat unul mediu.5 PROTECŢIA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI Perioada de constructie Principalul impact asupra solului în perioada de execuţie este consecinţa ocupării permanente de terenuri pentru variantele ocolitoare. zone de depozitare intermediara materiale inerte (de ex. . Impactul produs asupra solului de cumulul de activităţi desfăşurate în perioada de execuţie poate fi important in conditiile in care toate suprafetele ocupate vor induce modificări stucturale în profilul de sol. prin betonarea acestora. Deversări accidentale ale unor substanţe/compuşi direct pe sol. Desi se poate produce o ocupare provizorie pentru baze de aprovizionare şi producţie. faţă de circuitele ecologice naturale. Modificări calitative ale solului sub influenţa poluanţilor prezenţi în aer (modificări calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale). sau devieri ale actualelor căi de acces. organizări de şantier. Operarea si transportul se va face de catre personal autorizat.

prevederea unor rigole de dirijare a eventualelor scurgeri. trebuie avut în vedere ca platformele de întreţinere şi spălare a utilajelor să fie realizate cu pantă astfel încât să asigure colectarea apelor reziduale (rezultate de la spălarea maşinilor).Se recomandă ca platformele bazelor de producţie să aibă o suprafaţă de beton sau piatră spartă. cu debuşarea în başe impermeabilizate din care să se poată colecta operativ lichidele contaminante. pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi. care în timp se pot infiltra în subteran. . Tot pentru bazele de producţie. şi apoi introducerea acestora într-un decantor care să fie curăţat periodic. iar depunerile să fie transportate la cea mai apropiată staţie de epurare sau la un depozit de deseuri. care spală o suprafaţă mare. Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 50 refacerea structurii solului prin discuire si aşezarea solului vegetal. Evacuarea lor poate fi făcută la cel mai apropiat emisar sau chiar pe terenul înconjurător după trecerea printr-un bazin –decantor. înainte de construirea variantelor de ocolire. a uleiurilor. Pentru perioada de execuţie constructorul are obligaţia de a realiza toate măsurile de protecţie a mediului pentru obiectivele poluatoare sau potenţial poluatoare (bazele de producţie. În incinta organizărilor de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice. depozitele de materiale. a combustibililor. carierele de pământ). organizările de şantier. să asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului. Respectarea prevederilor mentionate şi monitorizarea din punct de vedere al protecţiei mediului constituie obligaţia factorilor implicaţi pentru limitarea efectelor adverse asupra solului şi subsolului în perioada execuţiei obiectivului. poluând solul şi stratul freatic. pe termen scurt. solul vegetal va fi excavat şi depozitat într-un depozit special astfel încât. Apele uzate menajere provenite de la organizarea de şantier trebuie introduse într-o fosă septică care va fi vidanjată periodic şi evacuată la o staţie de epurare din apropiere cu care s-a încheiat în prealabil un contract de servicii. la terminarea lucrărilor. Impactul pentru perioada de xecuţie este caracterizat astfel: negativ moderat. În acest sens o atenţie specială se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor: limitarea la minimul necesar a suprafeţei ocupate. stabilizata pentru a împiedica sau reduce infiltraţiile de substanţe poluante. Constructorul are de asemenea obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate. pentru a nu se forma bălţi.

Ni. Concentraţiile de Pb. determinate de intervenţiile din timpul iernii În timpul iernii. decât în cazul unor deversări accidentale semnificative şi a neintervenţiei la timp a celor abilitaţi.local ca arie de manifestare. În ţara noastră. pentru topirea gheţii de pe carosabil. reziduuri provenite din uzura drumului. cu componente pozitive. Perioada de exploatare După punerea în exploatare a drumului sursele de poluare a solului se constituie în: Surse de poluare sezonieră. Se apreciază că nu pot interveni schimbări în calitatea şi structura solului şi subsolui. creşterea duratei de exploatarea a autovehiculelor participante la trafic. Caracterizarea impactului este dată de următoarele atribute: minor. reducerea ambuteiajelor. reziduuri provenite din uzura pneurilor. Se apreciază că efectul poluării sezoniere asupra drumurilor ce urmează a fi reabilitate este redus. având în vedere fluentizarea traficului. 1-2 m3 de sare pe 1 km de şosea. reducerea timpului de deplasare. lichidă sau gazoasă evacuate în mediu prin circulaţia autovehiculelor în timpul reabilitării şi exploatării drumului. respectiv au rezultat mai mici decât pragurile de alertă pentru soluri mai puţin sensibile. Colectarea şi depozitarea acestora vor fi reglementate pentru fiecare unitate în parte atunci când acestea vor solicita Agenţiei de Protecţia Mediului teritoriale autorizaţia de mediu. Surse de poluare cronică specifică circulaţiei rutiere Poluarea cronică are în vedere substanţele poluante sub formă solidă. eventuale pierderi accidentale de uleiuri şi grăsimi minerale. termen lung. se împrăştie cca. impact regional. reziduuri metalice provenite de la uzura şi coroziunea vehiculelor. până în prezent nu s-a evidenţiat poluarea terenurilor ca rezultat al circulaţiei rutiere. În perioada de exploatare o problemă ar putea fi depozitarea ilegală pe sol a deşeurilor rezultate de la activităţile care se vor desfăşura la marginea drumului. efecte reversibile. . Această apreciere are în vedere lucrările de colectare şi evacuare a apelor din precipitaţii. lucrări care asigură reducerea poluării terenurilor adiacente lucrării. Zn în sol în vecinătatea drumurilor s-au încadrat în prevederile Ordinului 756/1997 privind evaluarea poluării mediului. minimizarea consumului de carburanţi. Poluanţii proveniţi din circulaţia rutieră au următoarele surse: reziduuri din combustibil nears.

conştientizare a participanţilor la trafic pentru menţinerea unui mediu curat şi protecţia acestuia.Pentru protecţia calităţii apelor subterane şi a solului. organizarea unui sistem de control prin care să poată fi depistate operativ depunerile clandestine de deşeuri sau orice alte materiale inutilizabile în vecinătatea drumului. in conditiile impunerii prin fisa tehnica a respectarii recomandarilor de la factorul aer. 3. semnalizarea traficului va fi riguros organizată astfel încât să asigure minimizarea accidentelor de circulaţie. Perioada de construire nu va implica riscuri ieşite din comun asupra infrastructurii prezente. descărcarea periodică a acestora. în proiect fiind prevăzute lucrări de mutare şi de protecţie a acestora. Se apreciază că. trebuie făcuta precizarea că o parte din emisiile de poluanţi sunt reprezentate de gaze agresive. Contribuţia poluanţilor emişi (gaze şi particule agresive) în perioada de construcţie la creşterea ratelor de coroziune a construcţiilor şi instalaţiilor este minoră. întreţinerea generală a spaţiilor de parcare prin curăţarea periodică.6 PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC Perioada de constructie Locuitorii din zonele imediat adiacente nu vor fi afectaţi prin expunerea la atmosfera poluată generate de lucrările din timpul fazei de construcţie. igienizarea acolo unde este cazul. chimice ce apar în perimetrul drumului ca urmare a traficului sau a accidentelor de circulaţie. dotarea echipelor de intervenţie cu mijloacele necesare remedierii oricăror degradări fizice. vopsirea. Adoptarea în legislaţia naţională a viitoarelor Directive EU privind emisiile de la autovehicule va conduce la diminuarea concentratiilor de poluanti in aerul ambiental. concentraţiile de SO2 şi NOx se situează în grupa A de agresivitate. În ceea ce priveşte obiectivele construite. Totodată traficul auto este responsabil de prezenţa particulelor slab . promovarea unui program de educare. Perioada de exploatare Nivelul de poluare generat de emisiile din traficul rutier imediat după terminarea lucrărilor de reabilitare şi în viitor nu va determina situaţii critice de sănătate a populaţiei. adminsitraţiei naţionale a drumurilor îi revin următoarele obligaţii: Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 51 dotarea parcărilor cu coşuri de colectare a deşeurilor. indiferent de intensitatea traficului.

Pentru alte categorii fenologice de păsări (migratoare) nu va exista un impact negativ evident. Desi pot exista unele specii care cuibăresc punctiform.solubile. si deoaece nu se vor expropria zonele apartinand zonelor de siguranta/protectia a drumurilor nationale. 3. in zona ROSPA0107 de pe DN6 Majoritatea păsări din zonă cuibăresc pe suprafeţe întinse şi sunt răspândite uniform pe întreaga suprafaţă a sitului. existenta pe marginile rambleului podului de pe partea stanga a Oltului.7 PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE Perioada de constructie O parte din arborii plantati de AND in zona de protectie/siguranta a drumurilor vor fi taiati definitiv. din considerente care tin de largirea drumului in zona care se afla in proprietatea CNADNR. Se considera necesara monitorizarea implementarii proiectului. considerăm impactul lucrarilor de reabilitare/constructie a drumului ca fiind neglijabil. Proiectul a fost evaluat din punct de vedere al biodiversitatii. Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 52 Fragmentarea habitatelor nu este importantă pentru aceste specii deoarece ele cuibăresc şi se hrănesc pe suprafeţe mari de o parte şi alta a drumului. Se apreciază că în perioadele caracterizate de umezeală ridicată a aerului atmosferic (în principal sezonul rece). in proximitatea drumului neexistand zone cu exces de umididate. acţiunea acestor particule poate fi considerată agresivă. in zona ROSPA0107 de pe DN6. Fragmentare produsă de lucrarea propusă este estimată a avea o intensitate redusă până la medie. deoarece aceste nu cuibăresc in proxmitatea drumului. conform legislatiei in vigoare. existenta pe marginile rambleului podului de pe partea stanga a Oltului. motiv pentru care se insita pe necesitatea conservarii plantatiei de Tamarix sp. Singurul aspect potenţial negativ ar putea fi reprezentat de o rată crescută de accidentare a acestora. proiectul nu isi poate propune plantare de perdele de protectie pe terenuri care apartin unor persone private. obtinand acordul . Prin proiect se va asigura conservarea/reinstalarea plantatiei de Tamarix sp. care nu poate conduce la pierderi semnificative de populaţii animale pe termen lung. care determină încadrarea mediului atmosferic de la slab agresiv până la agresiv. Impactul asupra eventualelor specii de amfibieni este considerat redus in conditiile in care se asigura continuumul tuturor cursurilor de apa. Cum in unele cazuri zonele respective se suprapun cu santurile noi de scurgere a apelor. inclusiv din punct de vedere al speciilor Natura 2000 semnalate in ROSPA0107.

Impactul asupra eventualelor specii de amfibieni este considerat redus in conditiile in care se asigura continuumul tuturor cursurilor de apa.02. Deoarece zona traversată este antropizata.CMN si avizul Natura 2000.04. existenta pe marginile rambleului podului. Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 53 17.01 lemn. deoarece aceste nu cuibăresc in proxmitatea drumului. materiale ceramice. care nu poate conduce la pierderi semnificative de populaţii animale pe termen lung. pentru protecţia sa nu se consideră necesară masuri suplimentare de diminuare a fragmentarii/impactului.01. Perioada de exploatare Majoritatea păsări din zonă cuibăresc pe suprafeţe întinse şi sunt răspândite uniform pe întreaga suprafaţă a sitului. . materiale plastice se încadreaza în categoria deseurilor menajere. Deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza: 01.02.02 sticla. alte elemente prefabricate. Fragmentarea habitatelor nu este importantă pentru aceste specii deoarece ele cuibăresc şi se hrănesc pe suprafeţe mari de o parte şi alta a drumului. Examinând lista de mai sus. Deseurile de lemn. caramida.04. Fragmentare produsă de lucrarea propusă este estimată a avea o intensitate redusă până la medie.03 materiale plastice. sticla. Pentru alte categorii fenologice de păsări (migratoare) nu va exista un impact negativ evident.09. Se are in vedere traficul extrem de ridicat din zona si gradul de antropizare deja atins de ecosistemele suport.02. 17. pe partea stanga a Oltului. sunt generate de personalul de executie a lucrarilor de constructii. 17. 17.07 beton. caramizi.8 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT Perioada de constructie Pentru imbracamintea rutiera si celelalte constructii se vor pune in opera produse ca betoanele de ciment sau asfaltice.07 amestecuri metalice. in proximitatea drumului neexistand zone cu exces de umididate. Singurul aspect potenţial negativ ar putea fi reprezentat de o rată crescută de accidentare a acestora. se constata ca nu apar deseuri periculoase întrucât aceasta categorie de deseuri nu se genereaza prin lucrarile de constructie proiectate. motiv pentru care se insita pe necesitatea conservarii plantatiei de Tamarix sp. Desi pot exista unele specii care cuibăresc punctiform. considerăm impactul drumului ca fiind neglijabil.08 deseuri de piatra si sparturi de piatra. 3. 17. 17.00 deseuri amestecate de materiale de constructie.

pungi. la o rampa ecologica apropiata (Alexandria. Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie. Toate aceste deşeuri inerte asimilabile deşeurilor de demolare. Caracal. 350 vor reprezenta cca. nu este necesară depozitarea în amplasament a acestora. Schimbarea lubrifianţilor si întreţinerea acumulatorilor auto se vor executa în ateliere specializate. 2%. Acestea urmează a fi curăţate periodic.9 GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR TOXICE ŞI PERICULOASE Perioada de constructie Substanţele toxice şi periculoase pot fi: carburanţii (motorina) si lubrifianţii necesari funcţionarii utilajelor. Deşeurile reciclabile şi cele de ambalaj vor fi colectate diferenţiat şi valorificate conform legislaţiei în vigoare.3 kg/om şi zi deci fata de numarul de personal de cca. Pentru acestea antreprenorul general al lucrărilor va trebui să încheie contracte cu operatorii de salubritate locali în vederea depozitării lor. 3t/luna. 75%. Date fiind distanţele reduse pana la eventualele puncte de aprovizionare. Alimentarea cu carburanţi a utilajelor va fi efectuată cu cisterne auto. iar potenţialul toxic este indus de concentraţia potential mare de metale grele. cu ocazia transportului. folii de plastic. butelii. Eliminarea lor se va efectua periodic prin grija executantilor. intre 100-500 t/lună. vor fi evacuate şi depozitate într-o groapă ecologică de deşeuri de pe traseu. piatra si sparturi de piatra. sunt de precizat următoarele: Materialul colectat în şanţuri şi camerele podeţelor este asimilabil nămolului provenit din epurarea apelor uzate. nămolul urmând a fi evacuat în localităţile de capăt într-un depozit amenajat corespunzător. depozitarii sau punerii in opera va fi de ordinul a cca. . 3. Se apreciaza ca nivelul de pierderi tehnologice inevitabile. beton sunt deseuri provenite de la excavatiile necesare pentru realizarea lucrarilor proiectate. ori de câte ori va fi necesar. având făcute reviziile tehnice şi schimburile de lubrifianţi. resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de munca in continua miscare si ele se estimeaza a fi de ordinul a 0. Slatina.Deseurile de pamânt si materiale excavate. Craiova). Rosiori de Vede. Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în şantier în perfectă stare de funcţionare. Perioada de exploatare Ca urmare a scurgerii apelor de pe suprafaţa carosabilului. Din acestea se vor putea folosii pentru a realiza diverse umpluturi locale cca.

diluanţi . să asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului. plantata la reabilitarea precedenta. Constructorul are de asemenea obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate. protecţie şi marcaje rutiere. În acest sens o atenţie specială se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor: limitarea la minimul necesar a suprafeţei ocupate. . afectate de lucrari. vaseline).carburant utilizat de utilaje şi în bună parte şi de vehiculele de transport. deoarece aceasta are rol de mascare vizuala si reducere a riscului de coliziune pentru fauna ornitologica din zona larga. benzina. la terminarea lucrărilor. înainte de construirea variantelor de ocolire. La podul peste raul Olt va fi mentinuta perdeaua de Tamarix sp.utilizate în cadrul lucrărilor de întreţinere. lacuri şi vopsele. Recipienţii folosiţi trebuie recuperaţi şi valorificaţi corespunzător. refacerea structurii solului prin discuire si aşezarea solului vegetal. Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 54 lubrifianţi (uleiuri. se va executa curatarea pneurilor de pamant sau de alte reziduuri din santier. Pot să apară probleme în timpul manipulării şi utilizării acestor produse de către unităţile specializate în lucrări de întreţinere şi reparaţii ale drumurilor. Prin caietele de sarcini se vor impune masuri de management corespunzator: datorita folosirii drumurilor publice pentru transportul betoanelor sau al altor materiale. Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 55 4 LUCRĂRI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI Vor fi acoperite cu sol vegetal si insamantate cu gazon toate acostamentele noi si terenurile adiacente. Personalul angajat al acestor unităţi trebuie să respecte normele specifice de lucru pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţa deplină a operaţiilor respective. utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni. solul vegetal va fi excavat şi depozitat într-un depozit special astfel încât. Aceste materiale sunt: motorina .Perioada de exploatare Lucrările de întreţinere a tronsonului de drum presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fi încadrate în categoria substanţelor toxice şi periculoase.

sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor. − de a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea. 5. a bazelor de productie. − de a obtine autorizatie de construire pentru lucrarile provizorii. − utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni. 5.2 FAZA DE EXPLOATARE Nu se consideră necesare acţiuni speciale de monitorizare.3 FAZA DE INCHIDERE A UNOR COMPONENTE SI DE REFACERE A MEDIULUI In acest domeniu se propune realizarea urmatoarelor: − datorita folosirii drumurilor publice pentru transportul betoanelor sau al altor materiale.se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere. odată cu solicitarea unei noi autorizaţii de mediu.1 FAZA DE CONSTRUCTIE In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate. se va executa curatarea pneurilor de pamant sau de alte reziduuri din santier. la sfarsitul saptamanii se va efectua curatirea fronturilor de lucru. calitatea apelor evacuate în receptori naturali şi zgomot) pot fi asigurate periodic. pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice. − de a reda terenurile ocupate temporar la forma initiala cu amenajarile stabilite de organele competente. procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic. constructorului ii va reveni obligatia − de a obtine certificatele de urbanism pentru lucrarile proprii. stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier. a gropilor de imprumut si a depozitelor de deseuri. Se face menţiunea că determinări ale nivelurilor de poluanţi specifici (noxe. care sa efectueze o monitorizare cu raportare trimestriala a performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului. eliminandu-se toate deseurile. Se mentioneaza totodata ca. . in conformitate cu legislatia actuala. precum si a celorlalte terenuri ocupate temporar se face de catre constructori la elaborarea ofertelor. Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 56 5 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI 5. In acest sens.

− procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic. eliminandu-se toate deseurile. in scopul de a diminua impactul asupra calitatii apelor − la sfarsitul saptamanii se va efectua curatirea fronturilor de lucru. CO. Ca2+.4 PLAN DE MONITORIZARE Faza Factor de mediu? Unde? Parametrii? Frecventa? Conditii iniţiale Nu este cazul Aer Cele mai afectate zone rezidentiale NOx. nu se consideră necesară evaluarea fazei de închidere finală a amplasamentului proiectat. SO4 2+. Având în vedere durata lungă de viaţă a proiectului. Mg2+. CCOCr Sol Cele mai vulnerabile zone la deversari TPH Zgomot Cele mai afectate zone rezidentiale Nivel de zgomot – dB(A) Constuire Fauna Cele mai afectate zone Zone Natura 2000 Specii protejate Trimestrial. Monitorizarea acestor activităţi se va asigura de către o firmă de specialitate. SO2. Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 57 5. CBO5. care va efectua totodată şi monitorizarea performanţelor activităţii antreprenorului general cu privire la protecţia mediului. sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor. pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice. precum şi probabilitatea extrem de ridicată de extindere ulterioară a duratei sale de viaţă. pulberi totale Apa Cele mai vulnerabile zone la emisii pH. − lucrările eventuale de reprofilare a albiei raurilor se vor efectua in perioadele secetoase. PM10.− se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere. suspensii solide. de catre o firma specializata Operare Zgomot Cele mai afectate zone rezidentiale .

frecventele ambuteiaje din sectorul DN6 amplasat in aceste municipii. Aceasta alternativa nu se exclude. Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 58 6 ANALIZA ALTERNATIVELOR Alternativele posibile au fost urmatoarele: − alternativa 0 (nerealizarea lucrarilor propuse). care consta in asternerea a maximum doua straturi de mixturi asfaltice. impreuna cu recensamantul de trafic Dezafectare Nu este cazul. cu menţinerea riscului pentru aciddente. cresterea disconfortului atât pentru participanţii la trafic cât şi pentru populaţia locală.1 ALTERNATIVA 0 Nerealizarea investiţíei va avea ca primă consecinţă deteriorarea în continuare a condiţiilor de trafic. etc). acostamente. inainte de receptia finala este efectuata de aceeasi firma specializata. Totodata. în condiţiile în care atât traficul actual cât şi cel prognozat este unul redus. 6.Nivel de zgomot – dB(A) Periodic. − solutii tehnice şi tehnologice. lungirea timpilor de parcurs. Avand in vedere pierderile de capacitate portanta ale drumului si degradarea accentuata a imbracamintii precum si a celorlalte elemente ale profilului transversal (drenaje. ambuteiaje cu emisii importante. cat nivelul minim . aceasta solutie nu a fost considerata viabila. împreună cu obligaţia antreprenorului de respecta legislaţia de mediu existentă la data semnării contractului sunt suficiente pentru adresarea majorităţii impacturilor semnificative identificate a apare în perioada de execuţie a lucrării. neaducand nici o imbunatatire conditiilor de trafic.5 IMPACTUL REMANENT Se apreciază că măsurile de atenuare şi eliminare a impactului. strangularea traficului la intrarea in municipiile Caracal si Alexandria. propuse în prezentul document. pentru toti factorii de mediu. Aceste măsuri vor fi cuprinse în caietele de sarcini. dar infrastructura propusa a fi reabilitata nu poate fi facuta functionala daca nu se aduce la caracteristicile tehnice si de exploatare care sa corespunda in totalitate normelor tehnice in vigoare in Uniunea Europeana. − alternativa de a realiza „minim”. 6. − alt moment pentru demararea proiectului. in cazul acestei alternative. nu se poate efectua o analiza fundamentata atata timp. incluzand managementul deseurilor 5.2 ALTERNATIVA DE A REALIZA „MINIM” Alternativa de a realiza „minim” s-ar fi rezumat doar la reabilitarea primara a acestui sector de drum. deteriorarea vehiculelor participante la trafic. Perioada de operare are un impact redus asupra mediului.

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 59 6. Lucrarile de arta au fost expertizate de catre experti tehnici autorizati. Pentru eliminarea acestor deficiente si avand in vedere cresterea prognozata a traficului rutier solutia optima pentru asigurarea continuitatii traficului la nivel admisibil este modernizarea drumului in cel mai scurt timp.Pe partea stanga a raului Vedea cu rosu Ambele variante au avut avantaje si dezavantaje dupa cum urmeaza Pe partea stanga avantaje: . odată cu asigurarea finanţării. iar finalitatea efortului investitional de cele mai multe ori nu este vizibil. necesitatea si oportunitatea investitiei este evidenta si cu repercusiuni pozitive atat pentru locuitorii localitatilor strabatute de drumul judetean cat si pentru agentii economici care isi desfasoara activitatea in prezent în zonele adiacente traseului DN6. studii hidraulice si topografice. Tinand seama de conditiile existente din teren.L. In vederea alegerii solutiilor tehnice optime au fost efectuate studii geotehnice. 6. fiind in acelasi timp o pierdere financiara pe termen lung.4.este perceput in mod diferit. investigatii de capacitate portanta prin incercari dinamice nedistructive. in functie de posibilitatile de largire.4 SOLUTII TEHNICE Solutiile tehnice au fost adoptate cu adaptarea la situatia existenta si in urma efectuarii studiilor si investigatiilor de teren. In concluzie. la proiectarea elementelor geometrice ale traseului in plan s-a urmarit ca axa proiectata sa se suprapuna pe cat posibil pe axa drumului existent. 6.3 ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA PROIECTULUI In conditiile in care executia lucrarilor de reabilitare a drumului se va face in cel mai scurt timp. un studiu de fezabilitate in care s-a studiat doaua variante de traseu ce sint evidentiate in planul de ansamblu dupa cum urmeaza: .C. Având în vedere aceste considerente. CONSITRANS S. investitia va fi mai redusa.R. proiectul va demara în anul 2009. Varianta de ocolire a municipiului Alexandria In 2005 a fost relizat de catre S. iar in cazul in care executia se amana lucrarea va fi mai costisitoare datorita degradarilor ce survin ulterior in structura sistemului rutier.Pe partea dreapta a raului Vedea cu albastru .1 TRASEU DN6 Intru-cat scopul temei de proiectare a fost reabilitarea DN6. au mai existat situatii unde s-au facut mici corectii in plan.

.este mai scurta cu cca.necesita un efort de investitie mult mai mare datorita volumului mare de rambleu. . o zona cu padure tanara si lastaris dar pe o lungime scurta de 475m. . dezavantaje: .. .Varianta se interpune intre Alexandria . traverseaza zona de extindere a localitatii Nanov in partea de NORD pana in raul Vedea. numai la traversarea raului Vedea.amplasamentul este situat in afara albiilor minora si majora ale raului Vedea cu exceptia traversarii acestui rau.amplasamentul variantei este situat complet in afara zonei de extindere a municipiului Alexandria si a localitatii Nanov. fata de varianta din dreapta. dezavantaje: . deoarece amplasamentul VARIANTEI este pe coasta.procentul cel mai mare din suprafata de teren ocupata este pasune. .lucrarile hidrotehnice de aparare sunt minime. . . Pe partea dreapta avantaje: .Nanov si raul Vedea . cu cantitati mult reduse si costuri mult mai mici. aceasta ducand la situatia ca drumul nou sa-si piarda rolul de VARIANTA Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 60 DE OCOLIRE.conform Planului de Urbanism General. .este necesar un singur pod ( peste raul Vedea ) si se evita cel de-al doilea pod peste paraul Adamesti. Solutia avizata de catre CNADNR a fost solutia pe partea stanga.mai exact in afara perimetrului construibil prevazut in cele doua Planuri de Urbanism General. .terenurile din amplasament sunt stabile nefiind traversate zone umede sau de balta.efortul de investitie este mult redus deoarece in lungul VARIANTEI nu sunt necesare volume mari de ramblee si lucrari de aparare pe lungimi mari. .nu traverseaza in plus o zona de padure tanara si cu lastaris comparativ cu varianta stanga. . deoarece se evita rambleele inalte din lungul raului.este mai lunga cu cca 530 de metri fata de varianta de pe partea dreapta .lucrarile de terasamente sunt echilibrate. 530 m decat varianta de pe stanga. volume mari de lucrari de aparare si lucrari pentru rectificarile de albii. .situatie neacceptata pentru dezvoltarea celor doua localitati.traverseaza in plus. situatie care nu este acceptata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania.

R. alcatuirea sistemului rutier existent (zestrea drumului). evitand a se expropia padurea de la marginea comunelor Nanov si Buzescu. dar a fost imbunatatit prin corectii ale traseului atat in plan cat si in profil longitudinal. solutia pe partea de nord nu a primit acceptul MapN solutia ales drept traseu a fost cea pe partea de sud. . cat si pentru traseele situate in afara acestora. precum si multitudinea de solutii de ranforsare pe diferite sectoare de drum au impus o mare varietate de profile transversale tip. La aceasta s-a adaugat limitarile impuse de punctele obligate (pasaj inferior pe sub CF si drum de centura) care au dus la nerespectarea standardelor in ceea ce priveste latimea caii de rulare si a elementelor de siguranta. 6.4. S-au studiat trei solutii de sistem rutier (cu aceeasi configuratie a straturilor prezentate in cadrul acestui memoriu) dar avand latimi de platforma diferite. traficul actual si de perspectiva si de starea tehnica a drumului.Prin partea de nord a municipiului Caracal cu albastru ..C. Traseul ales a fost analizat si prezentat autoritatilor locale care au fost de acord cu viitorul amplasament al variantei de ocolire. Perioada de perspectiva pentru care s-a facut acest calcul de dimensionare este de 15 ani.Tinand cont de acest lucru traseul ales (pe planul de ansamblu este cu verde) a fost amplasat tot pe partea stanga dar a fost imbunatatit prin corectii ale traseului atat in plan cat si in profil longitudinal. Tinand cont de acest lucru traseul ales (pe planul de ansamblu este cu verde) a fost amplasat tot prin partea de sud.Prin partea de sud a municipiului Caracal cu rosu Intru-cat la prezentarea ambelor variante. Traseul ales a fost analizat si prezentat autoritatilor locale care au fost de acord cu viitorul amplasament al variantei de ocolire.L.2 SISTEM RUTIER La stabilirea solutiei proiectate pentru sistemul rutier s-a tinut seama de clasa tehnica a drumului.3 PROFILE TRANSVERSALE Diversitatea dimensiunilor in profilele transversale existente. caracteristice atat pentru traversarea localitatilor. un studiu de fezabilitate in care s-a studiat doaua variante de traseu ce sint evidentiate in planul de ansamblu dupa cum urmeaza: .4. Varianta de ocolire a municipiului Caracal In 2005 a fost relizat de catre S. a) 7m parte carosabila (10m platforma) cu casete b) 7m parte carosabila (9m platforma) cu casete c) 7m parte carosabila (10m platforma) fara casete Intrucat actualul sector de drum studiat este drum european (E70) s-a ales solutia a) 6. CONSITRANS S.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful