You are on page 1of 213
IONESCU ION JANUS PETRE EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA BUCURESTI, 1969 Instalatii electrice in constructii MANUAL PENTRU LICEE DE SPECIALITATE ANUL IV Capitolul 1 INTRODUCERE Ca urmare a necesitatilor sporite de energie, izvorite din_nevoile mereu crescinde ale societatii moderne, energia ‘electrica a capatat 0 raspindire care li confer in stadiul actual al dezvoltarii societatii un. loc de frunte, Dezvoltarea si diversificarea rapidi a instalatiilor necesare produce- ri, transportului, distributici si utitizirii acestei forme de energie, are la baz avantajele sale deosebite, si anume : posibilitatea de a fi produs’ cu cheltuieli din ce in ce mai reduse, deci in conditii economice su- perioare, posibilitatea de a fi transportaté mai comod si cu_pierderi mici, la distante oricit de mari si in fine, posibilitatea de a fi usor si economic transformata in orice alte forme de energie, ca de exemplu : energie termica, mecanica, luminoasd, chimica cte Primele forme de utilizare si de producere a energiei electrice, au fost legate de curentul continuu, energia produsa fiind distribuité unor consumatori aflati la mici distanfe, in zona uzinei care producea energia. in anul 1890 s-a realizat prima instalatie de producerea si distri- butia energici electrice in curent alternativ, De atunci se realizeazi din ce in ce mai multe agemenea instalatii si o daté cu cresterea numarului centralclor electrice, creste si puterea lor instalata. Revolujia tehnicé impune necesitatea interconectirii centralelor elec- trice, in sisteme electroenergetice, capabile si transporte energia elec- tricd’ la distanfe mari si si acopere necesitatile mereu crescinde de energie ale unor consumatori tot mai importanti. In fara noastra, in anul 1944, puterea totalé instalatd in centrale electrice nu depisea 740 MW, din care efectiv erau folositi numai 600 MW. Aceastd putere era produsé de mici centrale, cu puteri sub 1000° kW ficcare ; cea mai mare dintre centralele electrice existente la inceputul anului 1945 era centrala de la Groziivesti, care avea o putere instalaid de 20 MW, Sprijinindu-se pe inviifitura marxist-leninista, potrivit careia elec- trihearea reprezinté © condifie hotiritoare pentru succesul constructiei socialiste, conducerea de partid si de stat, finind seama de slaba dez- voltare a energeticii din tara noastré, a inscris problema dezvoltarii ei inaintea celorlalte ramuri ale economiei nationale, ca o sarcind prin- ice in cldidirt 1 elaborat centralele ‘Coma- cipal a politicli sale eocictes. Booz Oe ee planuri de electrificare electrice de la Doicesti, Ov nesti, Hunedoara, Bicaz, Astilev. 3 Pind la sfirsitul primului plan de tura sistemului energetic national, inauz totalizind 23000 km de linii de transpor cu tensiuni de 110 kV. Le sfirgitul anului 1965, puterea instalata & trice interconectate in sistemul electroenergetic nasi si furniza economiei noastre nationale 17,7 miliarce In perioada 1960—1985 linile clecivice au 93000 km. Au fost electrificate 7000 sate; consumul de energie electric’ pe locuitor sian, indice sintetic in aprecierea rezultatelor tehnico-economice ale unei economii, ajungea la 925 kWh, Conform prevederilor planului actual, la sfirsitul anwlui 1975, pro- ductia anual de energie clectrici in fara noastri urmeaz’ si fie de 55—60 miliarde kWh. Din intreaga putere instalat&, o insemnata parte va fi distribuita din centralele clectrice de termoficare, care vor furniza in acelasi timp 40—45 milioane kcal energie termica. Consumul de energie clectrick va atinge 2850 kWh/an si locuitor. Pentru a se_asigura energia necesara electrificarii va fi instalat’ in perioada 1965—1975, 0 putere de 10000 MW, dintre care o prima parte de 4000 MW va intra in functiune pind la sfirsitul anului 1970. In anji .1970—1971, va fi pusé in functiune hidrocentrala de la Porfile de Fier, care va asigura pe partea romAneased, 0 putere insta lata. de 1000 MW si o productie anuald de energie de 5 miliarde kWh. Pe riurile interioare ale (arii — Lotru, Somes, Sebes, Olt, Cris, Siret — vor fi construite alte hidrocentrale, totalizind o putere insta~ lat& de 1800 MW. La sfirsitul anului 1975 in Republica Socialist’ Romania se va produce jn mai pufia de 12 zile, intreaga energie produsi in fara in amul 1928. Pentru transporiul acest sese 3500 MW ‘manual. energii pind in cele mai indepartate col- turi ale farii, in vederea ridicdrij economice a tuturor regiunilor sale, vor fi executate si date in exploatare 3000 km de Sinii cu tensiuni de 220,..400 KV si 30.000 km linii de 220.110 kV. Capitolul 2 PRODUCEREA, TRANSPORTUL SI DISTRIBUTIA ENERGIE! ELECTRICE 1. Forme de energie existente in natura ificate ip dowd mari categorii: ener- sul diferite forme, si energie intr-o forma iprimara Formele de energie pot fi clasi gie primara, care se giseste in natu; secundara, objinutaé print-un proces tehnic, d de enersic. Energia primara se gaseste in naturé sub urmiatoarele forme :ener- gia chimicd existent in combustibili (cdrbuni, gaze, titei), energia disponibild a apelor, energia hidraulicd — aga-zisul crbune alb —. energia termicd furnizata de Soare, energia disponibild a vintului si in ultima vreme energia rezultata din fisiunca atomului Din aceste forme de energie primara, prin diferite procese tehno- logice, se_obfine energia electricd care este o forma de energie se- cundara. In acest scop s-au creat centrale electrice corespunzatoare fiecirui gen de energie primara consumata: ccntrale termoelectrice, hidroelectrice, atomoelectrice, eoliene (folosind energia vinturilor) ete. Dintre aceste genuri de centrale electrice, uncle aut utilizare (cum sint cele termoelectrice si hidroclectrice cu un caracter istoric, foarte putin aplicate (cum alicle cum sint centralele atomoclectrice au perspective mari de dez= voliare, Energia objinutd in aceste centrale este transformata cu ajutorul transformatoarelor clectrice in energie electricd cu parametri ce inles- nese transportul energiei la mari distanje, prin Hinii electrice de trans- port, in condifii-cconomice si cu randamenie ridicate. Usurinta de a se transporta energia electrica la mari dis a airas dupa sine posibili- tatea amplasarii centralelor electrice in locuri apropiate de surscle de energie primera, disponibile (mine de c&rbuni, resurse hidraulice ete.), 2. Centrale termoelectrice Centraiele termoelectrice folosesc ca sursi primara de energie: cir- buni ca putere calorific mic si medic, gazele combustibile, titeiul, moto- rina, benzina etc, Centralele termoclectrice de putere instalati mic&i e Instalatis electrice in eldidiri folosese combustibili eu putere calorific’. mare — motorind, benzin’, gaze. Ele au cosiuri de exploatare mai ridicate si de aceea nu au o largé Pispindire, Sint ins& folosite ca centrale de virf, functionind un numac redus de ore pe an si acoperind anumite virfuri accidentale de putere. Centralele termoelectrice de putere mare, constituie baza obtinerii de energie clectried in fara noastra; cle folosesc cirbunii de calitate inferioara, Costu lor de investitii pe unitatea de putere instalata nu este asa de mare ca cel al centralelor hidroelectrice, dar costul energici objinute in acest gen de cen- fe trale este mai mare decit cel ob- finut in centrale hidroelectrice. ‘Asemenea centrale au un. pro- ces telinologic care este aratat simplificat in figura 2.1. Com- bustibilul este ars in focarul ca~ zanelor Cz; in cazan, agentul motor, apa se transforma in abur éu temperaturi 1 prestunt Lj ridicate. Aburul este suprain- a calzit_ mai departe in supra incdlzitorul Sp, de unde cu en- Fig, 24, Schema de principiu a unei cen- falpia ridicaté é este trimis trale termoclectrice + prin conductele de transportat Gio Seatac wranaport a agemsutue mee abr Cz la turbine. Ajungind ee T——™—C SEEMS Pt_MGGateatoe do chore “ceesce; —lovind paletele acestora si im- q — condensator; Pe ~ pompa de conden: primind o miscare de rotatie SR Pg Doe ee ome? Rr arborelui turbinei ; acesta antre- neazi generatorul de curent, care inc=pe sa debiteze energie clectricé. Astfel are loc o dubla trans- formare de energie: energia termici a aburului este transformat’ in energie mecanicé de rotatie la arborele turbinei iar aceasta este trans- format apoi in energie electricd. Dupa ce a cedat cea mai mare parte cin energie, aburul iese din turbin& si trece in condensatorul Cy, unde Se réceste si se condenseazé, pentru a putea fi mai departe vehiculat, cu ajutorul pompelor P. si P, si readus la cazanul C.; se inchide astfel cir- cuitul termic al centralei termoelectrice. Apa de racire este adusé cu 0 pompa la condensatorul C,, fie dintr-un riu sau lac — in circuit des~ chis — fie dintr-un circuit inchis prevazut cu turnurile necesare pentru racirea ci. Apa de ricire de ia aceste centrale poate fi utilizati pentru furni- zarea de energie termica (termoficare) consumatorilor industriali sau lo~ cuintelor si cladirilor social-culturale. Energia electrics se obfine la centralele termoelectrice cu anumite pierderi, Randamentul ceniralei depinde de randamentele clementelor componente ale intregului ansamblu al instalatiel, Astfel randamentul cazanului, al conductelor de abur, al turbinelor, al grupului turbo-ge- Producerea, transportul si distribufia energiei electrice 7 nerator, al transformatorului, al circuitului termic, se cumuleaza si al- suiese un randament general, de circa 350/ Pentru obfinerea energiei electrice la un randament cit mai ridicat, cu pierderi cit mai mici de energie, trebuie s se acjioneze in vederea imbunatatirii randamentelor partiale si in special a ran- oa damentului_ circuitului ter- roe ara mic; cu valoarea sa de sub yee 50%/, acesta face si scada be mult randamentul general al centralei termoelectrice. a Termocentrala de la Craiova, construité in ani socialismului are ca parame- tri inifiali: presiunea la in- tvarea in turbinaé 185 ata si temperatura 535°C, find e- chipata cu cazane de 1020 t abur/ora si cu turbine de 315 MW. Tot in anii sociatismu- Jui, au fost construite gi alte termocentrale foarte mari cum sint cele de la Borzesti, Ludus, Ovidiu, Singeorgiu e de P&dure, Doicesti si acum — eyp} e aC) in urma Bucuresti Sud si Deva. Pentru ridicarea tem- peraturii si presiunii cu care = & 6 aburul lucreazi in turbine, oe & |& ino) 7 fBr8 a se ridica aceste valori la cazan, si prin urmare f& e fe Law a utiliza cazane scumpe, se utilizeaz& suprainedlzirea in- ; ; vee Rig. 22. Scheme de supraincdlzire intermediara termediard a aburului intre M8 2% Scheme de sipraincalzire intermediara cazan si turbine. Accasta s¢ a — os oreincatzire intermeaiard irectd; > — eu roe cme eae din jnciiiitor “ae amestee; ecu cielu. suprapus? utilizeazd dupa schemele din soil Nreincalsiir | C; ~eazan $3; = suptainetiaie figura 2.2. Avantajele utili- tér intermeatar ; T.— turbini; 77 — turbina inaintaga j ae ee eee int; © ~ senerator :Cq — condensaee! P— pompa f zBrii acestei_metode sint: 5, genimbater de edidura; im — rexervor inte cresterea randamentului ge- mediar; CIP — cazan de inalt& presiune, neral al centralei si posibili- tatea folosirii utilajului existent in centralele ce urmeazé a se moderniza, reconstrui si extinde, intr-o perioadi foarte scurta. Preincalzirea generativa a apei de alimentare, se face prin interme- diul unor preincalzitoare P, instalate in circuitul termic, intre conden- sator si cazan; ridicarea temperaturii apei se realizeaci cu ajutorul Instalafié electrice in clidire sui luat din mai multe prize intermediare ale turbinelor 1, 2, 3, nt de o constructie speciala (fig. 2.3). Cu ajutorul acestor ‘prein= vere, apa de alimentare a cazanului ajunge le o temperaturi de a9n*C, cucerea mixtA de energie electric si cdlduré este o alta metod& cresterea randamentului general al centralei. Centralele de ter~ moficare produe si furnizeaza consu- matorilor energie electrica si energie termicd. Energia electric’ este pro- dusé de generatoarele antrenate de turbine prevazute cu prize, iar ener. gia termica provine de la apa de ra cire a condensatoarelor, temperatura acesteia fiind ridicaté cu ajuterul aburului preluat de la prizele inter mediare ale turbinei. Atanci cind cererea de caldur& este micd, cen- trala electrica de termoficare (CET) functioneazé cu un numar redus de cazane si turbine si produce o canti- tate mai mici de energie electricd, neacoperind nevoile consumatorilor hema efreuitulut tenmic, eu TACPdati Ja ea. Centrala find ins& calzitoare pentru apa de'ali, interconectat& fntr-un sistem ener- mentare : getic, acesta furnizeaza energia elec- ; T—turbind ou prize tric neacoperit’ de centralé. Cind 5 G _~ generator: Cu — com: necesarul de caldura este mare i pompa de conden ; Pua pompe de con CET functioneaz’ la intreaga sa = pompa de alimentare a eaza- capacitate, surplusul de energie elec- Fen sue Spams tic& rezultat este debitat in siste- aoa mie. ipiermeuiare do mul energetic la care centrala este “ racordata. uresti_ functioneaza centralele electrice de termoficare : CET . CET Grozivesti, CET Grivita Rosie iar alte centrale in di- e ale tirii, rale hidroelectrice Jele hidroelectrice foloscse energia disponibilé — cineticd si ‘2 — a apelor in migcare, cum sint cursurile de apa si marcele. a se folosi aceasta energie, in scopul transformarii ci sed, se executa amenajarile hidraulice necesare ; acestea asigura astante de apa si presiuni corespunzdtoare ; aceste amenajéri foarte castisitoare, Producerea, transportul si distribujia energied electrice 9 Dup& o formuld aproximativa, puterea obtinuti la arborele — unei turbine hidraulice este data de relafia : P= 981 Q Hone unde : Fy este puterca data de turbina, in kW ; @ — debitul de ap& ce trece prin turbina, in m%/s; H — diferenja de nivel dintre cota apei in amonte de centrala ¢i axul turbinei, in m ; 41 — vandamentul turbinei. Dup& marimea cursului de api, amenajiirile hidraulice pot fi mai mari sau mai mici, existind in mod obignuit mai multe tipuri de cen- trale : cu baraj, cu derivatie si mixte. Perajele se exccuta din pimint, anrocamente sau beton armat si au rept scop crearea unui bazin, in care se acumuleazi apa necesard functionarii centralei, Un baraj, executat sub forma unui dig drept sau concav, inchide o vale, ancorindu-se puternic cu ambele eapete in ma~ lurile acesteia pentru a suporta presiunea apei. Bazinele sau Jacurile de acumulare se intind pe distanfe marj inun- dind porfiuni intinse de teren si necesitind in acest fel costuri mari de investitie, in vederea amenajarilor hidraulice, a reconstructiei asezi- rilor ce trebuie evacuate, sccaterii din cireuitele agricole a terenurilor ete. Toate acestea sint ins& compensate de avantajele pe care le au aceste amenajari si anume : — utilizarea energici hidraulice in scopul obfinerii energiei electrice cu un pret de cost scazut ; — inlesnirea circulajiei fluviale — navigatie si plutarit — pe por- fiunile de riuri regularizate si pe lacurile de acumulare create ; — amenajari cficiente pentru dezvoltarea faunei si florei in zon’; — crearea unor rezerve de apa rezultate din acumularea apelor de primavara, co pot fi folosite pentru irigare si alimentarea unor zone industriale sau a localitatilor si pentru imbunatatirea climei ; — posibilitatea de asanare a regiuniler altadatd inundabile si eli- minarea calamitatilor provocate de viiturile de primivara ; — amenajari turistice si crearea de zone de agrement. Amenajarile de baraje cu inaltime mica, pot crea lacuri cu com- pensare vilnicd, apa acumulata in cursul zilei, find folositd in cursul unei perioade scurte de functionare. Aceste centrale functioneazd numai in anumite ore de virf, cind necesarul de energie electricd este mare si nu poate fi acoperit economic de sistemul energetic la care sint Tacordate. In figura 2.4 se vad principalele amenajiri ale unci centrale hidro- electrice. Barajul 2 inchide valea, creind lacul de acumulare J, Apa este Girijat& prin canalul de aductiune 3, previzut vu gratare pentru a refine corpurile plutitoare — arbori, crengi etc. Aceste gritare sint amplasate la prizele de apa aflate Ja intrarea in canalul de aductiune. Instalafié electrice In eliidire zialt capt al canalului de aducjiune, la iesire, apa trece intr-un 2 echilibru 4, care are rolul de a permite linistirea apel, de a za ,loviturile de berbec‘* (fenomene hidraulice provocate de in : si deschiderea vanelor aflate pe canal) precum si de a distri =izcum ‘uniform apa in conductele fortate 5. Aceste conductc, ex Fig, 24. Amenajarea hidraulied cu baraj : a ~ plan ae situatie ; » — seciiune (pro 1 — 126 de Reumutare | 2 bate] de Hewon arma # — ca hal do aducfiune | 4'— castel de’ echitbra y= con ucts sovjate sy @'—" contrala“bldroeiecttied eu vurbine | 7 SNeanaiul’ de tga 8 turbinele. hidroelectriee cutate din ofel sau beton puternic armat, sint astfel calculate incit s& reiste si ele la loviturile de berbec. Panta acestor conducte, foarte mare, asigura 0 mare cddere de nivel astfel ci apa ajunsa in centrale 6, loveste cu putere in paletele turbinelor 8, ale cdror rotoare se invirtese si antreneazd generatoarele de energie electric. In acest fel se trans- forma energia cinetic’ si potentiala a apei, in energie mecanici de rotatie si apoi in cnergie electricé. Dupa ce a cedat cea mai mare parte din energie, apa este evacuati in canalul de fuga 7, de unde trece in albia cursului de apa Centrala poate avea cladirea inglobaté in baraj, atunci cind pre- mca apei nu este prea mare, rezultind o centrala de importanta si Producerea, transportul si distribufia energiet electrice u putere nu prea mare; cladirea poate fi insi si separaté, amplasata in apropierea barajului, in cazul unor centrale de putere si impor- tanta mare. In corpul harajului sint practicate niste deversoare, care asiguré scurgerea mai departe a unui debit constant de ap’, necesar tuturor asezirilor din aval, cit si Ia irigare. La cédorea apei prin deversor se amenajeazi un disipator hidraulic, care amortizeazi caderea apei Ja picioarele barajului, impiedicind erodarea fundub In corpul barajului, la fundul sau, sint deschiceri cu vane, necesare spalarii_periodice a aluviumilor ce sc depun la picioarele barajului. Deschizind aceste vane, apa trece prin baraj si antreneazi cu putere aluviunile, evacuindu-le in aval, evitind in acest fel depunerea lor si colmatarea barajului. Purbincle hidraulice pot fi cu actiune si reactiune. Din prima cate- gorie fac parte turbincle Pelton si Banky, utilizate pentru centrale de puteri reduse. Din cea de-a doua categorie fac parte turbinele Kaplan si Francis; prima este utilizaté in contrale cu debite mari de apa dar cu c&deri mici, cea de-a doua are larg& utilizare atit in centrale -de puteri mici cit si in centrale de puicri mari, In fara noastra centralele hidroclectriee cele mai importante s-au construit in anii puterii populare : la Bicaz — hidrocentrala V. I. Lenin — la Arges, la Sadu si se aflé in lucru cea de la Lotru si cea de la Portile de Fier. 4, Centrale atomoelectrice Pentru obtinerea cnergiei clectrice, in centyalele atomice se foloseste energia existenté in structura interni a atomilor materialelor fisio- nabile, Prin u.termediul reactoarelor nucleare aceasta se transform’ in energie termicé, care se inmagazineazi intr-um agent motor, de exemply abur ; acesta se transport la turbine unde are loc transfor- marea clasica, de la centralele termoelectrice, iu energie mecanicd de rotatic $i apoi in energie electricd, De acvea, se poate considera o centrald atomoelectrica, ca o central termoelectrica, la care locul caza- nului — deci al generatorului de energie termicad — este Iuat de un reactor nuclear, care in fond are acelasi ro! Deoarece ins, acest generator in activitatea sa degaja radiaii_ peri- culoase pentru operatorii ce conduc gi supravegheazi procesele in ase- menea centrale, el a fost realizat intr-un mod special, pentru a se asi- gura protejarea organismeior vi Combustibilul folosit in reactoarele atomice in funcfiune, este unul din materiale fisionabile din familia uraniului si a plutoniului, cu izo- topii lor radioactivi. R Instalaiit electrice in cltidirt Ureniul, in starea sa naturald este un amesice de izotopi Ut, si U* in proportii diferite, poncerea predominanta avind-o U** (99,31/)). Cel mai important este inst izotopul U2 deoarece prin bombardarea sa cu neutroni se poate dezlintui o reactie de fisiume in lan}, cu declan- garea puternic& a cnergici atomice. Prin aceasta reactie in lant, numarul neutronilor care bombardcazi se mireste cu neutronii rezultati din reac- tie, fisiunea luind proportii din ce in co mai mari, energia degajata cres- cind la rindul ei vertigiios si Gind insofiti de radiatii «, § si 7. Energia termicd obfinut’ se fnmagazineazi in agentul motor, apa- abur si trece o daté cu acesta inspre turbine sau schimbatoare de caldur’, Cantitatea de energie termic& produsé in reactor este foarte mare ; astiel, dintr-un kilogram de {ine energie termica in cantitati de milioane de ori mai mari al unui kilogram de carbune, comtbustibil obignuit in centratcie termocievirice. © centrald atomoelectric’ cuprinde: sala reactoarelor atomoelectrice, sala turbinelor, sala schimbatoarclor de ciidura, stafia electricd si camera de comanda. Caracteristic centralcior nucleare este accea ca prin procesul de fisiuno, rezulté si un alt combustibil nuclear, plutoniu Pu™, care poate fi folosit in acceasi centrala sau in altele. Elementele principale ale reactorului nuclear sint daic in figura 2.5. Barele de uraniu 3, imbogatit cu un procent mai ridicat de izotopi U5, sint dispuse paralel, inglobate in moderaterul 5 care poate fi apa, apa grea, grafit etc, izolate impreuna intr-o ew inconjurata Ja exterior de un reflector 2, ce inchide zona activa, Inguntrul careia se desfagoa: reactia in Janf. Capsulind intregul proces de fisiune, eeranul de protectie biologied 1 protejeavi mediul inconjurator de o iradiere prea puternicd si periculoasa, Procesul de fisiune se regleazi cu ajutorul barelor de cadmiu sav bor 4, care au o mare putere de absorbtie a neutronilor ; barele acestea. pot fi introduse mai adine sau scoase mai in afara, pentru a regla astfel reacfia de fisiune nuclear in lent, din care rezult’ un numar din ce in co mai mare de neutroni, Rolul moderatorului este acela de a incetini viteza de deplasare a neutronilor, inlesnind prin aceasta acjitnea de bombardare a nucleclor. Moderatoarele uiilizate in reactoarele cu neutroni Jenti pot lipsi im cele cu neutroni rapizi. Reflectorul, care poate fi constituit din aceleasi materiale ca mode- ratorul, are rolul de a reflecta citre inteviorul zonei active neutronii care tind si asa in exterior, micsorind astfel picrderile de neutroni, Producerea, transporiul s¢ distributia enersi 13 Prin canalele practicate in reactor sf cave traverseazi zona central activa, trece agentul motor AM constituit din bioxid de carbon, apd, aer, ‘heliu, mereur sau azot; acest agent réceste reactorul absorbind energia 4 Pig, 25, Sectiune printr-un reactor nuclear : 1 SySeiR Se Prmtgee blolaset in beton, toma, ant 3 — efigtor ae Beat, apa Sau apa Gree? 3) — barele de uraniu imbowaqte ta Us a Bares de cadmsur sau bor penirw rogiatea Teucjel de fisiune’; 5 = mo- Geratoru? din grail, aah sat apa grea? AM! “'ogental t0tor (Dioxide carboa, ioe apa ete). ttermici rezultatdi din procesul de fisiune atomic, o inmagazineai si © transporté mai departe citre sala schimbatoarclor de cdldura, unde © cedeazii altui agent motor, Schemele termsice ale unor centrale nucieare sint de mai multe tipuri dupa natura agenjilor motori care circulé in reactor si dup’ numdrul lor, 4 Insta elect ice in clddlivt 5. Froducerea energiei electric in alte feluri de centrale a. Centrale eoliene. Pentru obtinerea energiei mecanice de rotatie © astfel de central folose i or. care punind in migcare paletele unei elice de marime convenabilA antreneaz’ prin intermediul unei axe si al unor pinioane, un generator de energie electrica. Deoarece folosirea acestor centrale este condifionaté de frecventa, continuitatea, taria si constanta vinturilor, obtinerea energiei electrice cu acest gen de centrale este o solutie cu un caracter limitat, fara ras- pindire, b. Centrale cu motoare Diesel, Aceste centrale echipate cu_motoare cu ardere interna folosind drept combustibil pacura sau fijeiul brut, int centrale in care randamentele sint ridicate dar costul unui kilowatt- ord produs este ridicat. Pe ling& acest dezavantaj p&cura care este un combustibil superior, poate fi utilizaté in alte scopuri, cu rezultate eco- nomice mult superioare. Acest fel de centrale se utilizeazi ca centrale provizorii de santier sub forma grupurilor mobiJe sau pentru alimentarea obiectivelor indus- triale izolate precum gi ca centrale de rezerva sub forma unitatilor fixe ; ele au avantajul cd pot intra in functiune repede pentru a acoperi ia nevoie virfuri de consum; in acest scop sint conectate in sisteme energetice, dar actioneaz o duratd limitata. c. Centrale echipate cu turbine cu gaze, In figura 2.6 este data schema de principiu a unei centrale folosind gazele combustibile si functionind in circuit deschis, Motorul de pornire J pune in functiune agrega- tul compresor 2, care aspira aer din at- mosfera si il comprima trimitindu-l in camera de ardere 5, unde ard gazcle combustibile ; rezulta gaze de ardere cu iemperaturi foarte ridicate. Acestea 6, Schema de principiu s wnei sint conduse si se destind in turbina 3, centrale cu turbine cu gaze, functio- fjind apoi evacuate in atmosferd; cir- rine an GeUly deschis: ox, cuitul de Zunctionare este de tipul des- 4 — moior de pornire : fl 4 = bindad gore sa" genattior ad chis. ‘energie electrica | 5 ‘dere, © parte a lucrului mecanic produs de turbina se consum pentru antrena- rea compresorului, care in functionare curenté nu mai este antrenat de motorul de pornire ci de turbini. Centralele, functionind in circuit inchis, au in plus un recuperator de célduré pentru gazele care iegind din turbina intré in compres Pe aceasta parte a circuitului termic mai intervine si wn racitor, cu scopul de a asigura gazelor la intrarea in compresor, 0 anumita tem- peratura; in acest fel se imbunatdteste randamentul de funcfionare a acestuia. Producerea, transportul si distribufia energiei electrice 15 Principalcle avantaje ale turbinei cu gaze sint: instaletie simpla, ocupind un spatiu redus, randamente ridicate chiar la sarcini reduse, instalatie clastica urmarind cererea de energie. Nu are prea mare raspindire deoarece pretinde materiale speciale rezistente ja temperaturi ridicate pentru constructia paletelor turbi- nelor, in contact direct cu gazele de ardere la temperaturi ridicate. 6, Exploatarea diferitelor centrale in cadrul sistemului energetic In Republica Socialist’. Romania, toate centralele electrice au fost interconectate, creindu-se astfel un sistem energetic. La acest sistem sint de asemenea legate centrele de consum : orase, combinate si in- areprinderi industriale, unitati agricole si comerciale etc. In cadrul acestui sistem care cuprinde categorii diferite de centrale, se impune adoptarea unor masuri tehnico-organizatorice de exploatare, pentru ca realizindu-se__ indict tehnico-economict superiori, pretul de cost al energici pe kWh pro- dusa s& fie cit mai coborit, iar in- vestitia, folosita judicios, s& poata fi recuperaté fn‘ termen cit. mai seurt. Aceste misuri urmirese sé se ob{ind un pret de cost optim pentru energie, prin repartizarea judicioasé a puterii cerute centra- lelor, prin aplatisarea curbelor de sarcina, in scopul maririi numa- rului de ore de folosire a puterii ES Se ee maxime, printr-un rational plan de revizii si reparatii a utilajului de haz, intocmit astfel incit $4 se asigure’ in permanenti rezerva de putere necesara acoperirii ce- rintelor consumatorilor. In figu- ra 2.7 este data repartitia putertior intre centrale, intr-o zi de functio- nare = unui ‘sistem energetic, la 4 8 @ 1 2 tae Repartitia economicd optima» intre centralele interconectate in- tr-un sistem energetic : 1 — partea din sarcind preluats de centrotele hidceleetriee, sara Tae de acumulare y 2 — pal tea de sareina preiwati de cenirae de term. fHicare ; “S™— partes de. sarcina prelath dec Uale hidrocleetrlee, “eu lncuri "de acumulan 4° partea preluata. de centralsie sermocice: ‘ice, Fig. 2 puteril care Sint interconectate mai multe tipuri de centrale. Din diagrama rezulta c partea intii este preluataé de centralele hidroelectrice fara lacuri de acumulare, care trebuie si fun fioneze la puterea maxima pe toaté durata zilei pentru a nu se pierde ni mic din energia disponibila a cursurilor de apa respective. Partea a doua a sarcinij este preluata de centralele electrice de termoficare, a ciror pro- ductie de energie electricd este conditionaté de productia de energie 48 Instalafié electrice in eldidiri termic’ ; prin urmare cantitatea de energie electric produsi trobuie con- sumata integral c&ci altfel se pierde. Partea a treia este preluati de cen- tralele hidroelectrice cu iacuri de acumulare, fiind sarcina cea mai mare, deoarece prejul de cost obtinut in aceste centrale este cel mai redus gi determina astfel, in cea mai mare misura, sciderea preyului de cost me- diu pe intregul ansamblu. Ultima parte este preluat de centralele termo- electrice mari si mici, acestea din urma functionind pe anumite perioade scurte si cu un numér corespunzator de agregate. © alt&é masura tehnico-organizatorica si anume aplatisarea curbelor de sarcina, se realizeazi prin urmirirea dezvolidrii si planificarea func- fionarii unor consumatori, in orele de gol de sarcina sau cu sarcind re- dus. In aceasia categorie intré in special consumatorii sezonieri : insta- latii de aspersiune si irigatii, exploatari locale de agregate pentru constructii ete, © misur& stimulatorie pentru abonati este tarifarea energiei elec- trice, cu anumite bonificatii, acordate celor care au un consum de ener- gie rajional. 7. Transportul si distribufia energiei electrice Energia electricA obfinut& in centralele clectrice trebule sf asigure “necesitajile energetice ale consumatorilor. Energia electrici trebuie transportata de la centralé pina la limita de proprietate a consuma- torilor. Consumatorii si producatorii de energie electricé sint legati intre ci, prin cdi conductoare de curent. La trecerea curentului prin conduc- toare, datorit& efectului termic, conductoarele se incdlzesc ; de-a lungul liniilor au loc pierderi de energie clectrica, care se transforma in energie termicd, imprastiatd in mediul inconjurator. Accasta energie picrduté webuie produsi in centralele respective, peste cea necesard consuma- torilor racordaji, Energia clectrica pierduta trebuic s& fie cit mai micd. Centralele de putere micd, avind un disponibil redus de energie, nu pot alimenta consumatori afiati la distante prea mari, tocnai pentru a se limita aceste pierderi. In aceste centrale, energia se objine la ten- siune joasi si de aceea, ea va fi distribuité consumatorilor aflati pe © razi de cel mult 1000 m prin lini de distribujie de joasA tensiune (fig. 2.8, a). Centrala electricé C# aflaté in centrul de consum, alimenteazi con- sumatorii C printr-o retea simpla de distributie radialé. In cazul unor consumatori concentrafi in anumite sectoare, se poate utiliza o schema, care cuprinde in distributia sa radials puncte de ali- mentare sectorizate, legate de centrala electricd prin linii principale, 4rd consumatori, numite fideri. Consumatorii sint alimentati prin. refele simple radiale din punctele de alimentare, aga cum arati schema rejclei de distributie in joasd tensiune cu puncte de alimentare din figura 2.8, b. AION AT we ANSEL oF ard voir — gra, ap fun grt erewaossuen op els ary | otmystay ap areeyeiodoo Peoisnaio, styoqaa top una wuraos =>! 3xen Pines eaane — ge sua} (S axzjuaury esa Instalatii electrice in cliidit Atunci cind consumatorii se gésese la distanje mai mari, schemele cu centrale electrice ce produc chergie electric’ de joasi tensiune nu mai satisfac necesitatile, pe de o parte din cauza pierderilor de ten- siune, care devin prea mari si [asi disponibilaé la consumatori o ten- siune maj mic& decit cca minim admisi si pe de altd parte din cauza pierderilor prin efect termic. In aceasta situatie, se utilizeaz’ o schem& in care centrala electricd produce energie electricd 1a tensiune inalta, de 6000 sau 10000 V (6—10 kV). Energia electricd este distribuita prin retele de fideri la posturile de transformare PY aflate fie in incinta consumatorilor (fabrici, institutii, blocuri mari de Iocuit), fie in centrul de greutate al consumatici unei zone (fig. 2.8, ¢). Transportul energici clectrice pe linii de inalté tensiune, prezinté. avantajul c& la aceeasi putere instalata, curentii de transport sint mai mici decit in cazul refelelor de joasé tensiune si de aceca sint necesare conductoare cu sectiuni mai mici, iar pierderile, la rindul lor, sint mai reduse. Posturile de transformare realizeazi transformarea energiei de la tensiunea de 6 sau 10 kV, cu care a fost produsi si distribuit& pe fideri, Ja tensiunea joasi a consumatorilor. In cazul cind centralele electrice sint amplasate in apropierea sur. selor de combustibili, energia, produsi tot sub tensiunea fnalli de 10 KV, este trecuta prin stafii ridic&toare de tensiune unde, cu ajutorul transformatoarelor, tensiunea este ridicata ; apoi energia este transpor- tat in condifii economice la foarte mari distante, cu pierderi_ minime In zonele de consum energia clectricd este supus’ unei coboriri de ten- siune in cascada, pind la nivelul tensiunii necesare a consumatorilor (fig. 2.8, a). Energia produsi fnir-o centralé hidroclectricd, in generatoare de 16 KV, este trecuti apoi pria stalia ridic&tcare SR, unde este ridicatt: Ja tensiunea de transport de 110 kV. De aici, prin linii de transport de foarte inaltA tensiune LT;, LT, energia electrica este dusi citre mai multe regiuni ale (aril. La capatul fiecdrei linli de transport, existé cite © Statie electricd coboritoare de tensiune SC de la 110 kV la 35 kV. De la aceste stati coboritoare, pornesc linii de distributie de inalté ten- siune de 35 kV pind Ia alte statii S, in care se realizeaz’ o alti cobo- tire de tensiune de la 35 kV la tensiunea de 6 kV. Apoi, printr-o distributie de inalt tensiune de 6 kV se ajunge la posturile de trans formare PT, care aduc energia clectrica ta joasd tenstune. In toate cazurile aritate, in schemele radiale si arborescente din figura 2.8, energia electricd era furnizati consumatorului dintr-o singura directie. Atunci cind consumatorii sint de o importanta deosebita, alimentarea trebuie s& fie asiguraté continu; se execut’, in consecint&, linii de Producersa, transportul si distribsqia energiei electrice 19 alimentare de rezerva. In aceste cazuri, schemele radiale sau arbores- cente, nu mai satisfac si de aceea, se folosesc sisteme de distributie buclate, ale cévor contururi inchise permit o alimentare din doud sau mai multe directii. In cazul aparifiei unui defect pe wna din alimentari, in mod automat sau chiar manual, se poate comuta cu ajutorul dispo- aitivelor speciale, alimentarea pe alta linie. Marile centrale electrice alcétuind sistemul energetic national sint astfel legate intre ele prin Iinii de interconexiune, incit existA in_per- manenta posibilitatea de transfer de energie dintr-o parte in cealalta, cu scopul acoperirii unor nevoi accidentale. Aceste linii de transport si distributie pot fi acrienc sau subterane. Cele mai multe sint ac- riene, deoarece sint mai ieftine, au o racire mai bund si permit o den- sitate de curent (in amperi/mm*) mai mare, In centrele populate si locuri aglomerate ins’, se prefer linii subterane, atit din motive de securitate cit si din motive arhitecturale. Capitolul 3 CONSUMATORI SI SARCINI ELECTRICE leme de curent si tensitini nominale folosite Dup& felul curentului folosit, retelele electrice se impart in : retele de curent alternativ si refele de curent continu, In refelele de curent, alternaliv, conform STAS 930-56, tensiunile nominale intre faze, uniformizate in Republica Socialist Romania, pen~ tru frecvena de 50 Hz, sint : 380, 500, 3.000, 6 000, 10 000, 15000, 35 000, 110 000 si 220000. Pentru tractiune electrics si in alte scopuri speciale se pot folosi si refele existente care functioneaz cu alte tensiuni decit cele prevazute. In instalafiile miniere pentru extractia carbunelui_sint de asemenea permise si refele cu tensiunea nominalé de 127 V intre faze. In cazuri speciale in refele locale din sisteme energetice regionale existente, in vederea dezvoltarii acestora se admite si tensiunea de 1000 V intre faze, acolo unde ea exist. In locurile cu pericol de elec- trocutare, de exemplu jn subsoluri, ta luerari subterane sau in reci- piente metalice etc., este obligatorie folosirea unei tensiuni nepericu- Joase de 12 V, 24 V sau 36 V, cu atit mai mica, cu cit pericolul este mai mare. in {ara noastra existi inst si refele functionind si cu alte tensiuni intre faze, in afara celor aratate. Toate tensiunile nominale nestandar- dizate vor fi desfiintate pe masura ivirii posibilitatii, iar rejelele res- pective sint trecute la tensiuni standardizate. Asa de exemplu, in unele cartiere ale municipiului Bucuresti sint in functiune retele eu tensiunea norainala de 110 V intre faz si conductorul neutru, lar in alte parti ale tirii continuA s4 existe si tensiuni de 208, 315, 5000, 25.000 si 60.000 V intre faze. Retelele trifazate, cu tensiune sub 1000 V intre faze, se executs fie cu patru_conductoare — rejele de distribufie de joasé tensiune de 380/220 V — fie cu trei conductoare, avind tensiunea intre faze de 500 V sau mai mare. Refelele cu patru fire au trei conductoare de faz, al patrulea find conductorul neutru. Ele sint cele mai folosite, prezentind mari avantaje economice in exploatare si investitie. In aceast& situatie, motoarele electrice trifazate se racordeazi la cele trei conductoare de fazi, legindu-se deci intre faze la tensiunea de 380 V, iar lampile si alfi consumatori monofaza}i — motoare, resouri, Consumatori si sarcini electrice a frigidere etc. — se leagi intre conductoarele de fazi si conductorul neu- tru, deci la tensiunea 220 V. Refelele de curent continuu, utilizate mai rar, se folosese de obicei pentru deservirea unor procese clectrochimice, pentru actionari clec- trice care necesit4 mvtoare de curent continu, pentru incdrearea acu- mulatoarelor ete. In practicd curentu] continuu se obfine prin redresarea curentului alternativ cu ajutorul redresoarelor sau cu ajutorul grupurilor conver- tizoare, centralele electrice de curent continuu fiind tot mai rare. 2. Clasificarea receptoarelor vlectrice Orice aparat sau dispozitiv creat pentru a efectua un lucru mecanic sau o operatie, folosind energia electrica, pe care o transforma intr-o alté forma de energie, se numeste receptor de energie electricé. Aga de exemplu, unele receptoare transforma energia electricd in energie me- canica de rotatie, cum este cazul tuturor motoarelor electrice, altele in energie chimica, ca de exemplu : baile de clectrolizé, galvanizare, galva- noplastie ete. Altcle o transforma pur si simplu tot in energie electricd, insa cu alte caracteristici decit cea primita, Dupé felul curentului receptoarcle electrice pot fi : — Ge curent alternativ : lémpi, motoare, transformatoare ete. ; — de curent continuu : lampi, motoare clectrice de curent continu, bai electrolitice ete. Dupa felul tensiunii receptoarele electrice pot fi : — de inaltd tensiune — motoare cu tensiune de 5 kV pentru pu- teri mari ; — de joasa tensiune — majoritatea consumatorilor ; -— de ‘tensiune redus&: limpi pentru iluminat de siguranta, unelte si dispozitive speciale pentru lucrul in condifii cu pericol de ‘electro- cutare. DupA scopul in care sint utilizate receptoarele pot fi: —— receptoare pentru iluminat ; —— receptoare folosite in telecomunicatii : radio, telegraf, telefon etc. ; — receptoare folosite in transporturi ; -- receptoare generatoare de radia{ii cu lungimi diferite de unda : aparate electromedicale, de laivorator ete. ; — receptoare folosite in procedee termice — cuptoare termice ; — receptoare folosite in procedee electrochimice : bai de galvanizare sau_galvanopiastie, bai de electroliza, folosite la objinerea pe cale elec- trochimicé a clorului, hidrogenului, oxigenului ete. ; — motoare clectrice folosite la acfionarea diferitelor utilaje din in- dustrie, constructii, agriculturd ete, 2 Instalafit electrice in elédirt 3. Clasificarea consumatorilor de energie electricé © locuinga, un atelier, 0 intreprindere, un teatru, o fabricd, un com- binat etc. este un consumator de energie electrica. Fiecare dintre acesti consumatori are o instalatie care cuprinde refelele sale interioare si, re- ceptoarele sale de energie electricda. In locuinte, energia clectricé este folosité pentru a satisface nevoile celor care ocup& locuinta. © intreprindere, 0 fabricé, un atelier, consuma energie clectricd, cx scopul de a realiza anumite produse, bunuri sociale care sint realizate pentru a satisface nevoile societalii. Acestea ocupé in economia najio- nal o pozitie mai important sau mai putin importanta, Exist astfel consumatori foarte importanti, a céror productie ocupi un loc de frunte in economia national a unei fari, conditionind Ja rindul lor productia unor unitati de mai mic& importanjé. Asa de exemplu, productia unui combinat siderurgic, cum este cel de la Hune doara, Roman sau Galati, care furnizeaz’ tuturor intreprinderilor me- talurgice prelucrétoare fagle, laminate, ofeluri etc., este un consumator de energie de cea mai mare importanta. Incetarea alimentarii cu ener; electric’. a unui asemenea consumator, nu numai cd impiedicd buna desfigurare a productici sale proprii, dar produce perturbatii si in ac~ tivitatea tuturor celorlalte intreprinderi prelucratoare. Economia natio- nal ar suferi o pierdere mai mare sau mai mic’, dup’ timpul de stag- nare a productiei acestai combinat, Dupa felul in care trebuie asiguraté continuitatea alimentarii cu energie electric’, consumatorii se impart in : consumatori de categoria I, de categoria a Il-a si de categoria a III-a. Consumatori de categoria I. In aceasta categorie intrd consumatorii cei mai importanti, pentru care intreruperea alimentarii cu energie elec- tried atrage dupa sine : dezorganizarea productiei proprii, perturbari in activitatea de productie a altor intreprinderi, sau chiar a centrelor mari Populate, defectiri grave ale echipamentului si utilajului industrial, pre~ cum si punerea in pericol a vielii personalului operator. Sint cuprinse in aceasta categorie : marile intreprinderi si combinatele — siderurgice (furnale, cuptoare), intreprinderile si combinatele chimice, instalatii mi- niere sau petroliere etc. Pentru acesti consumatori, se aleg asemenea scheme, care si prevada © dubla alimentare, de la doua surse diferite, cu posibilitati de comu- tare automata a alimentarii Consumatori de categoria a II-a. In aceasta categorie sint cuprinse uni t&i productive importante, pentru care intreruperea alimentarii cu energie elecirica atrage dupa sine stagnarea productiei dar nu se pe- ricliteazi nici viata personalului operator si nici starea echipamentului industrial. Consumatori sé sarcini electrice 23 categorie intra majoritatea fabricilor prelucratoare, de tesituri, confectii etc. sali de spectacole sau concerte, institufii sociale, de cultura, de invatamint ete. Alimentarea cu energie a acestor consumatori se realizeazé de la o singura sursa, fiind ins& previzuti o alimentare secundard fie printr-o legatura de rezerva facuté inaintea intrerupatorului general de pe ra- cordul de alimentare, fie printr-o sursé auxiliardé de energie, constituita dintr-o baterie de acumulatoare sau dintr-un grup electrogen, atunci cind aceasta solufie este economica. Consumatori de categoria a III-a. Aceasti categorie cuprinde consu- matori mai putin importanti, ia care intreruperea alimentarii nu produce importante de natura economica sau social, De asemenea alimentarii cu energie ciectricé nu pericliteazé viata oamenilor. In aceasta categorie intra intreprinderi mici, ateliere, locuinte, cluburi etc. 4, Determinarea puteri de consumatori stalate si cerute Instalatiile electrice ale consumatorilor cuprind un numar mai mic sau mai mare de receptoare, fiecare dintre acestea avind un rol bine determinat si ca atare o anumita putere nominal’, Aceastd putere no- minala st& scrisi pe plicuta indicatoare a respectivului receptor si este puterea utild (de ex, puterea dezvoltata la axul motorului). Totalitatea puteriior receptoarelor aledtuieste puterea instalaté a con- sumatorului, notat in general cu P;. Astfel, in cazul in care un consu- mator are un atelier, al cdrui iluminat este realizat prin 20 limpi fluo- rescente, avind fiecare cite 40 W, puterea instalaté pentru iluminat Py este: Py, = 20 - 40 = 800 W = 0,8 kW. Daca in acest atelier sint instalate trei strunguri cu putere instalata de 7 kW fiecare, dou’ freze cu putere instalaté de 3 kW fiecare, patru masini de gaurit, avind fiecare cite 5,5 kW si doua polizoare cu motoare de 1,5 kW fiecare, puterea instalaia a atelierului, pentru fora Pir este: Py —3-7T4$2-344-554+2-15—21 + 6 + 22 4 3— 52kW. Considerind acum atit iluminatul cit si forfa, puterea instalaté totalad in atelier este : Pi = Py t+ Py = 0,8 + 52 — 52,8 kW, La rindul s&iu, fiecare dintre receptoare are un anumit vandament, dupa marimea, puterea si tipul su, ceea ce duce la un randament mediu pe intregul grup de receptoare, 1. Pe de alta parte instalatia prin care sint racordate receptoarele, are gi ea un randament t, determinat de 24 Instalafii electrice in eliidiri materialele din care este realizaté, de felul in care sint racite con- ductoarele, de starea si felul izolatiel, de distanta dintre conductoare etc. Daca se fine seama de aceste randamente gi de puterea instalata P; sursa trebuie s4 furnizeze o putere mai mare, dati de formula : Ppuntzata = 5 Intr-un proces tehnologic nu este probabil ca toate utilajele 5 toate receptoarele sa lucreze in acelasi timp. Se defineste un coeficient de simultaneitate, care caracterizeazA puterea ce functioneazé simul- tan. Acest coeficient de simultaneitate variaz, dup& natura procesului tehnologic, dup& felul atelicrului, dupa specificul ramurii industriale din care face parte atelierul, dupa inzestrarea tehnicd a acestuia, dupa natura produselor etc. Coeficientul de simultaneitate C, este subunitar si exprima procentul din puterea instalaté care functioneaza in acclasi timp ; se exprima prin relatia Pr Pi unde : P, este suma puterilor instalate care functioneazi simultan ; P, — puterea totala instalata Unele dintre motoare constituie 0 rezerva, care intra fn procesul teh- nologic la 0 avarie a motoarelor de baz, sau pe durata efectu&rii revi- viilor periodice sau reparatiilor capitale ale acestora, De exemplu, intr-o statie de pompare, sint montate pompe de rezerva care nu functioneaz& in mod obisnuit. Acesti coeficienti de simultaneitate variazA foarte mult si sint dati in tabele, in functie de ramura de productie, de genul atelierelor ete. Pe de alta parte, trebuie si se tind seama cé motoarele, chiar da sint in functiunc, pot s& nu fic incarcate la puterea lor nominala, co- respunz&toare mersului in plina sarcina. Asa, de exemplu, un_ strung pomit poate s4 mearga in gol, in perioadele in care strungarul face ve rificri dimensionale, repeta cursa de aschiere sau face alte operatii. Insusi efortul masini variaz, deci incarcarea motorului, dup’ natura materialului ce se aschiazi, dupa unghiul de atac al cutitului etc. De toate acestea se fine seama printr-un coeficient de incarcare C;, care exprima gradul de in: motorului : unde : P,, este puterea real P, — puterea nominala in functiune. Consuratori st sarcini electrice 25. Cu acesti doi coeficienti puterea Pe ceruté de consumator retelei pu- blice devine : Ps Pe Ohya Ts Ordonata altfel, aceeasi formula devine : CoC ae Coe aH Reportul se noteazi cu C, si se numeste coeficient de cerere. Cum coeficientii de simuitaneitate si de inearcare sint foarte greu de determinat, date find conditiile extrem de diferite necesare stabilirii unei aprecieri cit mai apropiate de realitate, din activitatea practic’ a fost mai usor si se determine valori globale pentru coeficientul de cerere.. Astfel, au fost intocmite, pe baze statistice si pentru valori medii, tabele cu coeficienti de cerere, care pot fi gasiti in literatura de specialitate. Metoda coeficientului de cerere este aplicabilé in intreprinderj ale c&ror sectii productive au un numir mare de motoare de putere re- Jativ redusa. Pentru intreprinderile in care motoarele au puteri mari, prin metoda coeficientului de cerere se obtin rezultate nu intotdeauna juste. In acest caz se utilizeaz 0 metoda bazata pe doi coeficienti stabilifi si ei statistic, In acest caz puterea ceruté de consumator se obtine cu relatia : Peed Pyte Ps unde : b sic sint coeficienti luati din tabela 3.1; P;, — puterea instalata totala ; Pi,— puterea instalaté intr-un numar k din motoarele cele mai mari din atelier sow intreprindere, Veloarea indicelui k este motoare. Asa cum rozult& gi din tabela 3.1, coeficientii b gi ¢ stabiliti statis- tic, pe baza experientelor practice, jin seama de felul atelierului sau intreprinderii, de felul si volumul productici, de tehnologia aplicati in productie, de seria produselor ete, De aici se vede c& valoarea coeficientului b scade o data cu sciide- rea volumului productiei si cu sciderea tehnicitatii procesului tehnologic. Acclasi lucre se poate spune si despre coeficientul c. a Instalafit electrice in clédiri Tabela 3.1 Valorile coeficientilor sic pentru diferite categorii de consumatori » aeeateul Atelier de’ prelucrare lal cald_@ metalelor, cu o pro-| ductie. de mare serie, pe| Oe | ee banda ispozitive de actio[—.____] nara eeaividuald a'tie-| Ateliere de pretucrare tal Jinlloraclte pentea|rece @ metalelor, cu PYO-) gig | 0,50 | 0,50 ‘prelucrarea metalelor |ductig de mare serie, pe} Ateliore de _preluerare Imetalelor cu productie de se-| 0,14 | 0,40 ) 0,50 rie micd si individuald ‘Ventitatoace, pompe, grupuri motor-generator, trans- | 9 g5 0,80 misil : u b;, 7 Mecanisme de transport continuu 0,40 040 | 0,75 Sali de cazane, ateliere de, Iceparatii si de montas, ate-| 0,06 0,20 | 0,50 liere mecanice Macarale (in_functie de_ putere) tate I Dy eee TMPOTIMC 18) tctiere de turndtorie 0,09 0,39 Laminoare 0,18 0.30 | 0,50 La stabilirea puterii Pj, , se aleg dintre toate motoarele instalate un ‘numar de 3—5 motoare, care avind cea mai mare putere proprie insta~ lala, constituie receptoarele individuale cu cel mai mare consum de ener- gie. Aceste receptoare solicité la pornire puteri si curenti mari, Exemplul de calcul 3.1. Un atelier industrial de prefabricarea instalatitlor are © sectie de lic&tuséirie dotaté cu patru polizoare cu motoare de 1,7 kW, 4 prese cu motoare de 45 kW, dowd grupuri de sudura cu putere instalata de 10° kW, patru aeroterme de 0,6'kW, doud masini de gurit cu motoare de 4,5 KW si alté dlgua cu motoare de 3 kW, Youd pompe cu motoare de 28 KW fiecaré, doud strun- guri cu motoare de 7 KW ficcare. Atclierul are 0 productie de serie’ mic& de ar- Ucole tebnice necesare santierelor. Faciorwl de putere de calcul este cos p = 0.98 Cum dispozitivele de actionare a masinilor unelie sint individuale, aleticrul se incadreaza intre ateliere de prelucrare @ metalelor cu productie de serie mick ai individuala ; din tabela 3.1 rezulia valorile: b = 0,14 si e = 0,4. Consumaiori si sarcini electrice 27 Se aleg, pentru determinarea puterii Piq, 4 motoare cu puterea cea mai mare. Acestea sint: 2 grupuri de sudurd de 10 kW si 2 strunguri a 7 kW. Cu acestea puterea ceruta va fi: Pas 2-10) + 2-7) = 34 KW bs Pic Py = (O14 - 81,8) + 0.4» 34) = 25,1 KW Dae 5. Determinarea consumului de energie Consumul de energie in ateliere si uzine, pe functionare, se determina pe baza consumului speci Cu ajutorul acestui indice, se poate aprecia masura in care instalatiile sint exploatate economic, putindu-se analiza acest lucru, comparativ cu alte uni\a{i similare. Reducerea consumului specific atrage dupa sine economii importante in exploatare, determining o importanté economie ja pretul de cost. In acelasi timp o parte din energia electricé poate fi folosita pentru producerea unor bunuri suplimentare. Energia consumat& pentru a produce un volum oarecare de bunuri X! este exprimata matematic printr-o formulé simplificata : W-=a+ dX; anumitA perioadd de ste energia consumata ; a si b — constante pentru unitatea respectiva ; X — cantitatea de bunuri produse. Acceasi expresie mai poate fi scrisd si astfel : Wy este raportul dintre energia consumata si valoarea productiei obtinut’ cu aceasti energie, adicA energia consumatd pe unitatea de produs — deci consumul specific de energie. Pentru ca acest consum specific si fie cit mai mic, exist din punet de vedere matematic, mai multe posibilitati : — productia objinuté X trebuie s4 fie cit mai mare, in care caz, consumul specific de energie Wo va fi cit mai mic (X este la mumitorul primului termen, ay vi constanta a trebuie stante a termenului b ; — constanta b trebuie si fie cit mai mica. Constanta a este o parte @ consumului de energie, a sectiei sau uni- tfii respective, independenta de volumul de produse obfinut. Ea tn- sumeaz& consumul de cnergie Ja mers in go} al utilajelor 1g, consu- i fie cit mai mic& im cazul pastrarii con- 28 Instalafit electrice in cladiri mul de energie pentru regimuri nestationare, W, (incalziri ale captu- selii cuptorului clectrie dup o perioadd de nefunctionare, energia ne- cesar accelerarii maselor in miscare rotativ’, ca universale de strung etc.) si consumurile serviciilor auxiliare MW, (iluminat, incilzit, ventila~ ie ete). Dect : a=W, +W, + Wy. Reducind 1a minimum mersul in gol, organizind rational productia, fluxurile tehnologice, aprovizionarea etc, se poate acfiona pentru sca- derea termenului a. Valoarea constantei b este dependenta de volumul de produse ce trebuie obfinut, fiind proportionalé cu energia ce se consuma pentru obtinerea acestora. Acest termen se poate micsora, prin alegerea unor regimuri tehnologice rafionale, cu randamente ridicate, prin economia materialelor si a lucrarilor cu mare consum de energie. Volumul productiei X constituie principalul element care determina sciderea masiva a consunmului specific de energie Wo. Cu cit volumul productiei X este mai mare, cu atit se micsoreazi consumul specific. Acest lucru reiese din insisi formula matematicé a acestuia : Wo~ + In consecin{i, luind toate m&surile de a mari volumul productiei, pastrind constanté energia consumata sau chiar micgorind-o, consumul specific se micsoreaza, Consumul de energie se mai poate calcula si pe baza consumului specific, coneretizat in indici de consum specific aproximativi; acesti indici sint dati in literatura de specialitate pe specific de industrie. In tabela 3.2 sint dati indicii de consum specific pentru anumite produse. Pabela 3.2 Indici de consum specific de energie Industrie Skat | Industria ce ea a t _ { j f Filaturi de bumbac | 45 || vopitorie de fonts Tes de_bumber) 3 i} veche 0,05— 0,80 Fabricarea matasii |" Etenal inait electric 200— 2.25 artificiale | Fabricarea — ofelului Fabricarea hirtiei || special de seule 11 — 18 Macinarea griulut 7 | Topirea aramei 02 — 035 Ghiaté artificiala 1 Topires bronzu 0.3 — on Piclarie | Topirea plumbului 02 = 035 Cherestea (ge m’} Febricarea carbiduhi | 0 —i0 Fabricarea aluminiului | 90 Conswmatori sé sareini electrice 29 Cunoscindu-se consumul specific Wy {lust din tabele) si productia X in unitajile caractoristice ramurii industviale respective, se poate aprecia cantitatea de energie consumata cu formula : W—X- Wy. Exemplul de caleul 3.2. Intr-un atelier mecanic exist dou masini de gaurit cu motoare de 22 KW, trei sirunguri cu motoare de cite 55 kW fiecare si tre: prese cu motoare de cite 7 kW. Iluminarea ateliernfui se realizeazé prin 10 24mpi electrice de 300 W fiecare. S$ se calewleze puterea cerutd de accst ateliér, tintn- du-s¢ seama’ de coeficientul de cereve Ja instalatia de fori Cer, care esie egal cu 0,6 iar la lumina Cu cu 09, Puterea instalatd in insialatia de forta est 22) 4 B35) + B.D: 43 + 165 + ot = 449 KW. Py Py @- Tinind seama de C,f, puterea ceruta pentru for\& va ft Pope Cep> Pig 208 + 419 = 2514 RW, Puterca instalata pentru iluminat este: Pu = 10-03 = 3 KW. Puterea cerulé pentru ituminat, finind scama de Ca, Pa=Ca+ Py = 09.3 = 2.7 RW, Puterea totald cecutd pe atelier pentra fort si luming es! Peg a= Pep + Pet = 25,14 + 2,7 = 27,84 KW. Avest atelier tated in categoria atelierclor de pretucrare a metalelor eu pro- ducfie de serie mica gi individuald, cu dispozitive de aclionare individvalé a ma- sinilor, Deci, dacé so caiculéars puterca necesaraé pe baza coeficientilor, atunci t b Old sic OF Pip +G- B-D = 419 WW. Considerind cele mai mari moloase cele de 7 KW si 55 KW si Iutnd dintre cesta iri motoare de 7 kW si doud moioare de 5.5 kW se obtine Pi 2-38) +]. 1) = 92 kW. In aceasid situatie : Py + Pip +e» Pig O44 + 419) + © - 99) Popa 0 + 128 = 18,8 KW, Rezulta_eci ca, in prima situatie, unde metoda de calcul a folosit coeficientul de cerere Cy = 0.6, a rezultat o pulere ceruta de 25,14 kW, pe cind in cea de a doua situatie, puterea revultata a fost de 188 KW, mai mica decit in prima situatic, Aceasta se explicl prin fapiul c& acest cocficient de cerere de 06 este prea mare: valoares de 0,4 este mai apropiatd de realitate, deoarece numarul mo- Yoarelor find mic, simultaneitatea probabili fn functionare este mai mica. 30 Instalafié electrice in clédirs 6. Tarifarea energici clectrice Intreaga cantitate de energie elecivic’ livrat’ consumatorilor este inregistratd la punctul de alimentare al fiecdruia, cu ajutorul contoa- relor electrice. Evidenta cantitatilor de energie electricd este necesara, taints de toate, pentru decontarea costurilor energiei, intre intreprinderea de ex- ploatare a retelelor publice, care furnizeazd energia electricd si consu~ matorul care foloseste energia inregistrata. Evidenta cuprinde atit energia activi cit si energia reactiva, care pentru tarifare este tot atit de important ca si prima, indcosebi pentru aplicarea_penalizarilor (majorarilor) sau a bonificatiilor. Majorarile sau bonificatiile se acorda in functie de factorul de putere ce se realizeara in instalafia consumatorilor. Majorarea se aplicd pentru un factor de putere mai mic decit cel fixat de intreprinderea furnizoare de energie si de normativele in vigoare, care este cos g — 0.75, iar bonificatia, pentru realizarea unui factor de putere mai mare decit acesta. Pentru o grupa de consumatori, evidenta energiei livrate are si o alta semnificatie. Intreprinderea furnizoare livreazi energia pe baza. unor planuri de producfie aprobate. Evidenta energiei electrice trebuie s& asigure posibilitatea unui control asupra respectarii conditiilor fixate de intreprinderea furnizoare. Evidenta, care are ca scop determinarea cantitatii de energie li- vrata consumatorilor, pe baza clirela se face decontarea costurilor, se numeste eviden{é de calcul. Locul de instalare a contoarelor destinate masurdrilor se fixeazi de cAtve intreprinderea furnizoare in conformitate cu .,Prescriptiile pentru proiectarea si executarea coloanclor de alimentare cu energie electrica a Ddlocurilor de locuinte* si cu Normativul 1.7—68 privind instalatiile electrice (de utilizare) pind la 1000 V, in constructiile civile gi indus- triale. Pentru imbunatatirea factorului de putere, cu scopul de a evita pe- nalizarile, se folosesc masuri tehnico-organizatorice, precum si anumite mijloace, cum sint condensatoarele statice. Notind cu W, indicatia contorului de energie activi pe o durata anumita, de exemplu, o lund, si cu W,, indicatia contorului de energie reactivé in acelasi interval de timp, factorul mediu de putere pe in- tervalul de timp ales este : cos Majoririle sau bonificajiile se aplicé costului energiei pe perioade méasurata. Capitolul 4 ALIMENTAREA RETELELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE LA CONSUMATOR Transportul energiei electrice la distantd se face la tensiuni cu atit mai mari, cu cit distanta si puterea transportata este mai mare. Alimentarea consumatorilor cu energie electric la tensiuni foarte inalte, nu este practic posibilé. In consecinta, apare necesitatea coboririi tensiunii, cu una sau mai multe trepte, coborire ce se realizeaz3 cu ajutorul transformatoarelor, montate in stafii sau posturi de transfor- mare. In afara transformatoarelor sau altor echipamente electrice pentru: transformarea energiei, in posturile de transformare exist si instalatii de distributie, de comanda si instalatii auxiliare. Alimentarea sigura si continu cu energie clectrici depinde de ale gerea corecti a unei scheme potrivite pentru alimentarea consumato- Tului, de numarul si de amplasarea posturilor de transformare, de schema lor de comutare, de alegerea metodelor si a cchipamentului de protectie a elementelor postului ete Schemele de distributie si alimentare se aleg in functie de impor- tanta consumatorilor. De exemplu, pentru consumatorii din prima cate- gorie, este necesar a se alege acele scheme, care pentru asigurarea unei alimentari continue, au prevazute circuite de rezerva, folosindu-se, de asemenea, si scheme speciale cu conectarea automata a rezervei. Dupa sursa de energie la care se racordeaz consumatorii existé doua mari categorii de alimentare : alimentarea de la o centrala clectrica proprie, care poate furniza energie numai consumatorului respectiv sau poate fi si interconectata intr-un sistem energetic ; — alimentarea din refelele publice de dist treprinderi speciale. Intreprinderile se alimenteazi dintr-o centrala proprie numai atunci cind nu exist& posibilitatea racordarii la un sistem energetic, sau atunci cind procesul sau tehnologic necesita mari cantitiifi de abur industrial. In acest caz este mai economic si deci justificat, si se construiasci o central clectric& proprie de termoficare, racordata la sistemul energetic. ‘ibutie, exploatate de in- Instalatit electrice in eltidirt Tn general, interconectarea centralei proprii intr-un sistem enorget are avantaje foarte mari, permitind 0 exploatare mai rational’ a aces- teia, in conditii marite de sigurant& si de continuitatea alimentarii cu energie ciectrica a consumatorului. Cea mai generala ins& dintre solutii este aceea a alimentarii consv- matorilor din retelele publice, numérul acelor care au centrale proprii fiind mult mai mic. In ceca ce priveste distributia interioar’ la consumator, alegerea so- lutiei trebuie s& find seama de repartijia teritorial’ a receptoarelor si legat de aceasta de densitatea sarcinii. De obicei, se poate alege solutia cu o disiributic interioari de joasa tensiune, atunci cind intinderea suprafetei ocupata de consumator si deci de receptoare nu oste prea mare (de exemplu 1...3 km?) si la densitati de sarcina, ce nu depasese 300 KVA pe 1 km’, Cind densitatea sarcinii distribuite depiseste aceasta valoare si in acelasi timp consumatorul ocup’ 0 suprafa{A mai mare, atunci distributia cu curent de joasi tensiune nu mai este satisfacatoare. Pierderile de ener- gie (si de tensiune) crescind prea mult, 0 data cu acestea croste si con ssumu! de metal pentru conductoare, care trebuie si aib& sectiuni mai mari pentru ca pierderile de tensiune (deci de energie) si fie mici. In aceasta situajie este recomandabild alegerea unei distributii cu curent de inalt& tensiune (6 ; 10 sau chiar 15 kV). Alegerea tensiunii in rejcaua ce distributie interioar’ mai depinde de procesul tehnologic, de marimea puterii motoarelor si implicit de ten- siunea acestora. Astfel in normativul 1.7—68 se prevede ca pentru puteri peste 200 kW se folosese motoare de fnalta tensiune. In figurile ce urmeaz& sint date scheme @ E de alimentare cuprinzind solutiile eu cen- tral proprie sau cu alimentare din sisteme energetice. ae Consumatorul care nu ocupa o suprafata Fig. 41 Consumator racordat mare si nu este de categoria I si a Il-a, se Ja centrala electried proprie alimenteazA dintr-o central proprie, legata de joasa tensiune. la refeaua sa de distributie de joasi ten- - siune (fig. 4.1). Contrala electric ‘este echi- pata cu mai multe generatoare cu tensiuni de 0,5 kV, unele dintre aces- ‘tea functionind, altele find in rezerva, in revizie sau reparatie capitala. Aceasta solutie, astizi, cind in tara noastra exist un sistem energetic foarte dezvoltat, este utilizaté din ce in ce mai rar si numai pentru alimenterca unor consumatori izolati, imposibil de racordat in sistemul energetic; alimentarca aceasta este o solufie temporar’, cu o duratd limitati In figura 4.2 este aratata schema de alimentare a unui consumator de Ja o central electricl proprio, echipata cu generatoare de inalt tensiune de 6..10 KV, avind statie de transformare proprie SDP, in care se rea- lizeazi o coborire a tensiunii de la 6.10 kV, la 0,4/0,23 kV, tensiunea Alimentarea refelelor electrice de joasil tenstune la consumatori 33 retelei de distributic la care este racordata statia central de distributic In central tabloul general este prevazut cu dowd sectiuni 1, legate intre ele cu o cupla 2, fiecare sectiune primind cite un racord de alimentare. Statia poate functiona cu un racord de alimentare, celilalt fiind in re- zerva ; toate receptoarele celeilalte sectii sint alimentate din sectia al ce 6-10 Ky ‘ Ga7ae = 96/g23Ke ® son ©® Fig. 42. Consumator alimentat de la o centrala electric’ proprie cu generatoare de inalta tensiune, prin doud racor- duri de alimentare si sistem propriu de’ pare sectionat ca cupla eutomat in stalia proprie si la tabloul general : motoare ‘clecttice + SDP — static de dlsiribune prope; CE 1 — tntrerupator 2 = cupiay ae c&rui racord este in functie. tn cazul scurtcircuitului pe un racord, se comut& alimentarea pe celalalt. in cazul scurtcireuitului pe sectie, este intrerupté numai functionarea sectiei de bare defecte. Centrala poate debita energie electric si altor consumatori sau si sistemului energetic. Schema reprezinta o sigurant& sporita in alimentarea fati de cea de la Figura 4.1. In figura 4.3 se arata alimentarea unui consumator racordat la doud centrale proprii de inalta tensiune ; fiecare central {1 alimenteaza prin cite 0 linie in joasa tensiune. Siguranta si continuitatea alimentarii este mai mare. In figura 4.4, @ se arati o schema de alimentare a unui consumator, dintr-un sistem energetic existent. Alimentarea se face printr-o linie 3, previvuld cu intrerupatoarele 2 si 4 atit in statia sistemului, cit si in postul de transformare de la consumator 5. In cea de a doua varianta (fig. 4.4, b) s-a inlocuit intrerupatorul 4 din postul de transformare 5 cu un separator de sarcind 6, deoarece in cazul defectarilor, atit ale fiderului de alimentare 3 cit si ale echipamentului postului, declanseaz’ intrerup&torul 2 al statici sistemului, asigurindu-se in orice caz limitarea avariei ; in acest fel se face $i o economie in in- vestitie, intrerupatorul find mult mai scump decit un separator de sarcind. In figura 4.5 statia de distributie a consumatorului SDC este legati la sistemul energetic prin doi fideri F,, F, dintre care unul de rezerva ; acesta poate asigura asifel o conlinuitate sporité a alimentarii fata de schema cu un fider. utilizaté la consumatoril de micd important. a6 Instalatit electrice in elédiri tea Ek (/08ak Fig. 43. Consumator racordat la dou’ centrale clectrice proprii de inalta tensiune : CEA $i CBB — centrale electrice de, g/10 cv en trans formator dela G10 kV Ia 04/023 kV. Fig. 44. Schema de alimentare dintr-un sistem encrgetic, Pentru consumatori de mic& impor- ‘tank: 4 — variante eu tptrecupitoare ; > — varlanta ou se- Derator de sareina S''=bapele sttieltegonale Fer airerupator auions Ao lai ae ai maprare (elder) de 8 KY ister BS mostit’ de stansformare al-consumatort= fu @ vjod kv 6'™ separator de Sareinic 5 $06.7 610K) D8 -O2iKe Fig, 4.5. Consumator important, racordat prin doud li- nii de alimentare de 6..10 kV, din sistemul energetic : SDC — safle de disteibutie 1a consumator ; 1 — cupid; ‘Ry = fdeni “de. allmemare. Py Alimentarea rejelatar electrive de joasd tensiune la consumator! 35 In figura 4.6 este arétat schcma unui consumator racordat prin doua linii de alimentare, in sistem buclat, ia un sistem energetic existent. Potrivit acestei scheme, toate posturile de transformare ale consumatoru- lui, de aceasti dat& mult mai mare si mult mai important, sint legate intre ele si cu statia centrala de distributie a sistemului SCD printr-o linie buclaté de inaltd tensiune. Ficcare capat al liniei principale de sons. seas onal & 2 6:10ke o bees a Plo 20 on Pe Ps Fig. 46. Schema de alimentare a Fig. 47, Schemi de atimentare unui consumaior prin dou’ lini in sistem buclat : SCD — static centrali de. distrihutie : 1 mmirerupstoare in posturile de trans- formare; S$) eeparatoare de sarcina PR, PP, PT — gosta) de Wansior- mare din diferite ateltore. avind linia principald de rezerva : SCD — static central de_distribu- He: PT “pest ‘ee transformare ate Here; LPR linie principal de re- zea; PS —ilderi de serviett Ast bare speciale We Senator I. ty, fy — intrerupatoarele de pe ft Goni’ de “servic Fy tg — intrerae patorut lintel principale de rezerva. fnalta tensiune este legat la sectii diferite de bare ale SCD prin intre- rupiitoare in ulei, In vederea ieftinirii schemei este indicati folosirea liniei buclate £2r3 intrerupaioare, previzindu-se in locul lor, separatoare. fn figura 4.7 se arati schema de alimentare avind linie principald de rezerva, Rezulté din aceasta schema cA fiecare post de transformare este alimentat printr-un fider de serviciu F, de inal tensiune, de la stafia central de distribufie SCD. Linia principal de rezerva LPR se leagi la barele colectoare speciale de transfer BST, conectate cu barele postului prin separatoare. Linie principala de rezervi care, de obicei, este deconectati, se conectesz la aparijia unci avarii pe unul dintre fiderii de servieiu. Figura 4.8 reprezint& schema de alimentare cu energie, cu doud linii principale separate si cu o Jinie principalé comuni, de rezerva. 20 Instalagié electrice in clddirt Principiul acestei scheme este acela cA ea prevede mai multe cabluri de alimentare, fiecare dintre acestea alimentind un numér restrins de posturi de transformare. In schema 4.8 cablul 1 alimenteazi posturile trafo PT;, PT2, PT, iar cablui 3, posturile PT;, PTs, PT; si PT;. Re- zerva se realizeazd printr-o linie principalé comuna, cablul 2, ce se introduce in toate posturile, prin bare colectoare speciale, prevazute cu separatoare deschise, La avaria unuia dintre cele dou& cabluri de alimentare (I sau 3), eablul defect se separ& prin actiunea intrerupatorului aflat in SCD. Se cupleaz& mai inti separatoarele de pe racordul de rezerva — cablul 2— la toate posturile ce se alimentau din fiderul defect, dupa care se anclanseazi intrerupatorul cablului 2 — rezerva — in SCD, In felut acesta, posturile primesc tensiunea din linia de rezerva. In figura 4.9 este data schema radialé cu anclansare automat’ a rezervei (AAR), in care fiecare post de transformare este alimentat din circuite si sectii diferite de bare. La aparitia unui defect pe unul din fiderii de alimentare A sau 8, intrerupatorul sectiei /, sau Ip de- clanseaza si, la comanda automaté a AAR, intrerupatorul cuplé 3, an- clanseazi, restabilind alimentarea prin fiderul bun. AAR este un sistem complex si automat de relee, actionind in caz de defect asupra intrerupatoarelor, cu scopul de a conecta pe cele aflate in rezerva, comutind astfel alimentarea pe racordul aflat in rezerva. Elementul de pornire este comandat fie de protectia racordului prin- cipal, fie de contactele auxiliare ale intrerupitorului racordului_ prin- cipal, fie de un element principal — de exemplu releu de tensiune minima — aflat pe barele asigurate. sen Fig. 4.8 Schema de alimentere cu energie rT electricd cu liniile prineipale separate si 0 Tinie principald comund, de Tezerva | l K be Ph Fie Fis Alimentarea rejetelor elecirice de soastt tensiune la consumatori ar Anclansarea automati a rezervei trebuie si indeplineasea mai multe conditii, dintre care principalele sint : — sé fie cit mai rapida pentru a impiedica intreruperea functiondrii receptoarelor ; —s& se produci numai dup’ deconectarea racordului principal de alimentare, defect ; — sa excluda posibilitatea repetdrii indefinite a anclansarii in caz de defecte persistente ; — nu trebuie sa functioneze decit 0 data. Anclansarea automata a rezervei constituie wal din mijloaccle de automatizare a sistemelor energetice. Anclansarea are drept scop asigurarea continuit&{ii alimentarii cu energie a receptoarelor ; ea este o operatie prin care se realizeaza comu- cob Ds Sectia. y gay feelin I” Pre le 6-10K. Fig. 4.9. Schema radial cu ancian- sare automat a rezervei (cu sis tem AAR) SE ~ sistemul energetic de aimentare ; Tq ty — 3 = intrerypitor. cupid longitudinald + Pr'— posturi de transiormare. Fig, 4.J0. Schema in 1: nirerupatar suorat | 2 — eu Pe" ansiormatoave tA, B init do alimentare. rea rapid a alimentarii de pe o linie normal ce s-a defectat, pe 0 nie aflaté in rezerva, sub actiunca instantanee a dispozitivelor de pro- tectie. In figura 4.10 este avatata o schema in H, folosité pentru consuma- tori importanti, putind fi utilizati numa ja elimentrile cu linii duble ; ea permite multe posibilitati de functionare in caz de avarice. Cu ajutorul cupici 2 pot fi separate oricare din sectiile de bare I sau Tl in caz de defect, comutindu-se in acelasi timp alimentarea pe racordul secjiunii respective de bare Iastalafii electrice in elddiri Este posibil ca un transtormator al acestui racord, de exemplu Ty, s4 primeasca tensiune din sistem pe oricare din liniile de alimentare | A sau B, fiecare din transformatoarele T; sau Ts, avind accasti posi- bilitate. Prin aceste posibilitati de manevré se marste mult continuitatea si siguranta alimenticii, Schema mai are o variant, cu transformatoarele Ty si T» legate pe partea liniilor ce alimentare, adicd inaintea punctelor a si b. Din schemele aratate, reiese c& pentra consumatori din ce in ce mai importanti se folosese scheme din ce in ce mai complexe, cu costuri de investitie din ce in ce mai mari dar si cu o stabilitate, siguran}a 3 mobilitate sporite. Capitolal § INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE DE LUMINA Si FORTA A. CLASIFICAREA INCAPERILOR SI A CLADIRILOR DIN PUNCT DE VEDERE AL PERICOLULUI DE INCENDIU La executarea lucrarilor clectrice la consumator, trebuie si se tind seama de natura si starea fizicA a atmosferei in care se monteaz& aceste instalatii in masura in care procesul telmologic poate si genereze ex- plozii sau incendii. In funcjie de pericolul de in- cendiu, sint necesare anumite mate- tiale, aparataje, dispozitive ete. si anumité tehnologie de executie a in- stalatiilor electrice, cu scopul de a evita incendiile si exploziile. In normativele in vigoare NP.CL gi 1. 7.68, sint date pre- ‘scriptii in legtur& cu clasificarea in- cAperilor din punct de vedere al gra- duiui de pericol de incendiu, In ta- bela 5.1 se arata categoriile de inet peri, dupi caracteristicile mediului ambiant, stabilite de normativul 7.1.68, pentru projectarea si executa- rea instalatiilor electrice interioare eu tensiuni ping la 1000 V. Categoriile de inc&peri sau Jocuri, in raport cu gradul de pericol de electrocutare, definite prin STAS 8275-68 sint : — putin pericutoase la electrocutare ; — periculoase Ja electrocutare ; — foarte periculoase Ja electrocutare. Tavela 5.1 Calegoriiie de inciperi dupa caracteristicile mediulai Simboiul categoriet rineipata ar Uscate Umede cu intermi- tenga Umede Ude Cu degajari de prat incombustibil ‘Cu medii corosive Cu temperatur sate Bune conductoare: Speciale pentru echi- pamente electrice ridi- 4 Instalafié electrice in eladiré In categoria incdperilor uscate Uy sint cuprinse incdperile in care se produc condensatii pe pereti sau ceaja, umiditatea relativa. a aerului nedepasind in mod obisnuit 75%. Aceste incdperi se incadreazi in categoria incdperilor cu grad mic de pericol de electrocutare. Astfel de fncaperi sint: camerele de locuit, birourile, magazinele, sdlile de clasi din scoli, teatrele, cinematografele, muzeele, incaperile industriale cu procese tehnologice uscate etc. Categoria inctiperi umede cu intermitenti U; cuprinde incdperile in care, umiditatea aerului se poate manifesta, datorita destinatiei incdperii respective, sub forma de ceaté sau condensatii pe pereti, dar numai pentru perioade scurte de timp. Printr-o acrisire normala, incdperea. se usucd repede. In aceste incdperi umiditatea relativa a aerului nu depaseste timp indelungat 75%. In aceasti categorie intra si spatiile din exterior, acoperite, in care nu ajung stropii de ploaie. Incaperile umede cu intermitenta se incadreazi in categoria incd- perilor periculoase la electrocutare. Astfel de incdperi_sint : bucatariile, WC-urile individuale din apartamentele de locuit, cilcdtoriile, uscdto- riile, terasele acoperite, pivnifele aerisite ete. In categoria incdipert umede Uz sint cuprinse incaperile in care umi. ditatea aerului se manifesta freevent sub forma de ceata sau condensatii pe pereti, far aparitia insi a picdturilor mari si fard ca peretii si fie imbibati cu apa. In aceste incdperi umiditatea relativi a acrului este cuprinsé fntre 75 si 97%, aceste incdperi incadrindu-se in categoria incdperilor periculoase la electrocutare. Astfel de incdperi sint : camerele de bai din apartamentele de lo- cuit, spalatorii familiale, bucatariile din cantine si restaurante, sali de pompe, incaperile industriale cu procese tehnologice umede ete. Categoria incdperi ude Uz cuprinde inc&perile in care umiditatea ac- rului este permanenta sau pe periioade lungi fie sub forma de ceata, fie sub forma de vapori. In aceste incdperi, apar in mod frecvent picé~ turi mari de apa, datorité condensatiilor, peretii fiind astfel imbibati de apa, Umiditatea relativa a unor asemenea incaperi depageste cu- rent 970%. In aceasta categorie intra si acele ine&peri in care pardoselile si peretii se stropese cu apa, pentru curatirea lor. Din punct de vedere al pericolului de electrocutare, acestea sint incéperi foarte periculoase. In aceasta categorie intra camerele de bai, dusuri, spaltorii, comune sau industriale, WC-uri publice, camere fri- gorifice, inedperi pentru spalarea vehiculelor, incdperi din industri cu procese tehnologice ude etc. Inciiperile in care au loc degajari de praf incombustibil P sint din punct de vedere al pericolului de electrocutare, fie inc&peri putin pe- riculoase la clectrocutare, atunci cind praful nu este bun_conducator de electricitate, fie inciperi ,,periculoase* sau foarte periculoase“, cind praful este bun conduedtor de electricitate. Praful ce se degaja in acest inciperi se depune in cantitati mari pe elementele instalatiilor clectrice, putind afecta buna functionare a acestora, Instalatii electrice interioare de lumini si foryi 4k Incaperile ,periculoase“ sau foarte periculoase adic& cele fnca- drate in categoria K sint: incaperi in care, datorita proceselor tehno- logice, se degajé vapori, gaze, lichide, praf etc., acestea avind o actiune distructiva asupra materialelor utilizate Ia executia instalatiilor elec- trice. Exemple de asemenea incaperi : inciperile industriale in care sint bai galvanice, inc&perile pentru acumulatoare, grajdurile, WC-urile pu- blice ete. Inciperile sau piirtile din inctpert cu temperaturi foarte ridicate T sint acelea in care temperatura mediului ambiant, depaseste freevent +40 °C, mentinindu-se permanent o temperatura de peste 35°C. Ele se incadreazé in categoria incdperilor ,,foarte periculoase“ 1a electro- cutare. Categoria de inctiperi bune conduciitoare de electrictrate CE cu- prinde acele incdperi, in care pardoseala, peretii si obiectele din inte- rior sint bune conducatoare de electricitate, fie ca sint impregnate fie ca sint acoperite cu substante conducditoare de electricitate. Acestea sint incdiperi periculoase la electrocutare, in masura in care masele metalice in legatura cu pamintul, nu depasesc 60% din suprafata zonci de manipulare. Peste 60", determina incadrarea in categoria _,incdperilor foarte periculoase“. Locurile de munc& pentru controlul, reparatia, revizia si curatirea cazanelor termice sau a rezervoarelor metalice sint considerate foarte periculoase la electrocutare. Inc&perile servind exclusiv la exploatarea instalatiilor electrice, in- aceesibile persoanelor necalificate, sint considerate extrem de periculoase si denumite inciiperi speciale pentru echipamente electrice; cle fac parte din categoria ££. In aceasta categorie intra: camerele destinate tablourilor electrice, bateriilor de condensatoare, bateriilor de acumu- latoare, transformatoarelor, redresoarelor, camerele motoarelor ascen- soarelor, ale Jaboratoarelor de incercari electrice etc. B. REPARTIZAREA SARCINILOR ELECTRICE PE CIRCUITE DE LUMINA SI FORTA Problemele care trebuie rezolvate la imparfirea sarcinilor pe circuite, in instalatiile electrice, sint urmatoarele : —~ repartizarea cit mai uniforma a receptoarelor pe cele trei faze, astfel incit acestea sa fie cit mai egal inearcate ; — limitarea céderilor de tensiune, pentru ca tensiunea rémasi di ponibil& Ja bornele receptoarelor, sa nu coboare sub o anumita limita sub care, receptoarele riscd si se defecteze, Acest lucru se poate realiza. printr-o justa echilibrare si o rationala alegere a trascclor circultelor ; — posibilitatea detectarii rapide si a localizarii defectelor aparute in instalatii pe durata exploatarii, 42 Instalafit electrice in cladirit In acest scop, pentru instalafiile electrice pind la 1000 V, normati- vul 17-68 impune prevederea circuitelor separate pe categorii de re- ceptoare : de iluminat, de forti, de semnalizare. Lampife din magazine, magazii si depozite, se vor repartiza pe cel putin dowd circuite, in vederea asigurarii unui iluminat permanent, de- oarece dacd toate lampile ar fi repartizate pe un singur circuit, la apa- rifia unui defect, prin arderca sigurantelor, toate Mmpile se var stinge, ingreuind reparatia si mai ales iluminatul necesar securitatii si pazei marfurilor. Se recomand’ ca lampile din vitrine si fie dispuse pe circuite in~ dependente de celeiaite Limpi, din interioru) si exteriorul magazinelor, In cladirile de lecuit trebuie si existe circuite pentru locurile fi de Huminat st elreulte de_prizo, complet separate. Priza pentru trans- formatort) de pentru amplificator sc poate alimenta de la cireuitul cel mat vapropiat indiferent de feivi acestuia — de iluminat sau de prize. In cladiriie de jiocuit, cu apartamente tip, compuse din eci mult dong camere si dependintele respective, avind o putere instalaté de cel mult 1,3 kW, sint permise instalatiile ,mononul* in care circuitul de lumina si circuitul de prize au un nul comun. © asemenea instalatie cuprinde trei_conductoare pozate in acelasi tub, Toate cele trei conduc- toare sint asigurate cu sigurante fu- zibile, dispuse pe tablou, cele de faz& cu sigurante de 6 A iar conductorul de nul cu sigurant& de 10 A (fig. 5.1). Ficcare inedpere cu suprataté ce depgeste 5 m%, trebuie prevazuta cu cel putin un Joc fix de iluminat Fig. 9.1, Instalatie monowul tn aparta~ mente tip, cu putere instalald sub 13 kW: 4, 2 — conductoare ge faz : 3 ~ conductor de nal gemun etreuitelor Ge lumina st prize + flee de lampay P — toc de prich: Sy, S,— ‘sigutante de 6 6, pe sanductoarete ae fae j'S) — sigurantl ‘ee in" A, pe conduc. Yorul de nu, si un loc de priza. In ce priveste pri- zele, acestea nn se vor monta pe co- ridoare, in ciméri de alimente, came- re de baie sau vestiare, La stabilirea numarului de cir- cuite si repartizarea receptoarelor in locuinte, se tine seama ci in cazul tensiunilor de 1a 110 la 220 V pe fiecare cireuit de lumina se pot monta pina la 12 lampi, insumind o putere totala instalaté de maximum 1 000 W, iar pe circuitele de prize se pot provedea pind la opt prize monofazice simple sau dubie (fig. 5.2). Circuitele electrice speciale de lumina, monofazate sau trifazate, alimentind corguri de iluminat incandescente sau fluorescente, pot avea un numir maxim de 30 limpi fiecare, fiind ins dimensionate cores- punzitor. BUCATARIE. FI SS | py cone8 CAMERA DE Zi oon % 20S4Fd 218 [A scary wy aa i| butt ia nee |] casdow paw | 20-88 Sy ke ae. ~ 2.2SAAY IPD 15) >y r | | i bn 28ARY H 7 | Pree show ¥ | | DORMITOR | sue |e cagead | i i L (| | | t Lem Pig, 5.2 Instalajia electricd a unui apartament, cu repartizarea ampilor si prizelor, pe circvite separate, “ Instalatii electrice in cladir® Circuitele monofazate de prize din locuinte, c&rora nu li se poate aprecia cu exactitate incarearea, se socotesc incareate cu o sarcind stan- dard de 800 W pe circuit. Pentru circuitele de prizé cSrora li se poate aprecia exact incarca~ tura, nu se ia in nici un caz o sarcin’ mai mica de 800 W/circuit. C. PUNEREA 1N FUNCTIE A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE Motoarele electrice asincrone cu rotorul in scurtcireuit (in colivie} absorb la pornire directa, curenti mari, acest Iucru putind sé deranjeze functionarea cclorlalte receptoare. Acest deranjament este cu atit mai mare, cu cit puterea motorului ce se porneste direct, fara mijloace de micsorare a curentului de pornire, este mai mare. In consecinta, pu- nerea in functie a motoarclor legate direct la retea trebuie si se facd astfel incit st nu duc& la variatii de tensiune periculoase pentru ce- lelalte receptoare, care pot functiona numai avind la borne o anumit& tensiune minima, Motoarele electrice se aleg pentru a functiona la tensiunea retelei Ja care se racordeazi, aceasta putind fi: 220, 280, 500 V intre faze. In cazul retelelor de 208 V se utilizeazi motoare construite pentru ten- siuni de 220 V, Punerea in functic a motoarelor legate direct la retea se face dupa cum urmeazi : — motoarele electrice asincrone trifazate cu rotorul in scurtcireuit, a puteri pind la 3 kW inclusiv, pentru tensiunea de 220 V a retelei si pind la 5,5 kW, pentru tensiunea de 380 V, sint pornite direct fara mijloace de micsorare a curentului de pornire ; —— motoarele electrice asincrone trifazate cu rotorul in scurteircuit, cu puteri peste 3 kW pentra tensiunea de 220 V si 5,5 KW, la tensiunea de 380 V a retelei, sint prevazute neaparat cu dispozitive de pornire speciale care micsoreaz4 valoarea curentului de pornire. in ecest scop aparatele de pornire ce se pot utiliza, sint cormuta- toarele de pornire stea-triunghi si autotransformatoarele — utilizate im cazul motoarelor cu rotorul in scurtcircuit — si rezistentele de pornire, pentru motoarele cu rotorul bobinat si cu inele colectoare. Cind alimentarea este facut din centrale electrice sau posturi de transformare proprii, se admite si pornirea directa, fara aparate spe- ciale de micgorarea valorii curentilor de pornire, a’ motoarelor cu pu- teri ce nu depisesc 20%/ din puterea transformatoarclor functionind in patalel si inedreate aproape de limité. Pentru dimensionarea liniilor individuale de alimentare se va lua in calcul coeficienfii de simultaneitate C,, dup& cum urmeaza : i electrice interioare de lumina 3i fert Instalai civile (social-cul- — pentru iluminat normaj in cladiri industriale si turale, comerciale etc.) Cy = 08..0,9 5 — pentru iluminat de sigur — pentru cladiri de locuit coeficientii de simultancitate se aleg po- trivit prevederilor STAS 234-67. Pentru circuitele de forfé se considera i cazul unui receptor, cu- rentul nominal al receptorului, urmind ca sectiunea rezultaté din calcul fie verificata atit la densitatea de curent la pornire, cit si la pierde~ rea de tensiune la pornire In cazul conductoarelor de cupru, densitatea maxima admisé nu trebuie s& depaseasc’ 35 A/mm? iar la conductoarele de alumi- nia 20 A/mm: Pierderea de tensiune la pornire nu trebuie si fie mai mare decit ea maxima indicaté de fabrica de motoare electrice. Pentru dimensio- narea coloanelor, trebuie si se ini seama de coeficientul de cerere, corespunziitor naturii receptoarelor si felului industriei respective Pentru a evita pilpiirile produse in circuitele de iluminat de ca- derile de tensiune ce iau nastere la pornirea motoarelor, tablourile sint separate in tablouri de distributie de forta si tablouri de distributie de jumina. Acest lucru inlesneste si aplicarea tarifelor diferentiate in in- stalatiile industriale. La un tablou se recomanda sa fie racordate numai motoarele acelu- iasi proces tehnologic precum si macaralele respective, pentru ca in cazul avariei provenite de la un motor si nu se impiedice functionarea celorlalte procese tehnologice. Tablourile de distribute alimentind receptoare importante (pompe de incendiu, compresoare, ventilatoare) ca gi cele care deservese ser- vieii auxiliare ale salilor ‘de cazane, trebuie s& aib& si coloane de ali- mentare de rezervi, D. PIERDERI ADMISIBILE DE TENSIUNE In conformitate cu regulamentul de exploatare a energiei electrice, pierderea maxima in retelele publice este limitati la £59 din valoarea tensiunii nominale utilizate. In ceea ce priveste instalatiile electrice la consumator pierdorile de tensiune nu trebuie sé depaseascd 3% pentru iluminat intre tabloul general sau contor si cea mai artata dintre lampi, la sarcina maxima a instalatiei pentru care s-a dimensionat coloana de elimentare ; 5% pentru alte receptoare in afara celor pentru iluminat, intre ul general sau contor si cel mai indepartat receptor, de asemenea. a sarcina maxima a instalatiei pentru care s-a dimensionat coloana de imentare. rice in eliidiré 46 Istalafié e In cazul alimentérii din centrale electrice sau posturi de transfor- mare proprii, se admite ca pierderea de tensiune pe partea de joasi tensiune de la sursa respectiva — post sau centralé — pina la ultimul consumator 8 ajunga pind le : — 8% din tensiunea nominalé de utilizare pentru iluminat, la sar- cina maxima a coloanei de alimentare ; — 10% din tensiunea nominala de utilizare, pentru alte receptoare in afara celor pentru iluminat, tot la sarcina maxima a instalatiei pen- tru care s-a dimensionat coloana de alimentare. Normativul 1.7-68 mai prevede ci pierderea maxima de ten- siune si nu fie mai mare ca 100/ din tensiunea nominala de utilizare, atit pentru alimentarca limpilor de iluminat, aflate izolat si indepar— tate, cit si in cazul iluminatului cu tensiune redusé sub 42 V. E. SECTIUNI MINIME Conduetoarele instalatiilor clectrice sint supuse eforturilor mecanice, atit la executie cit si la exploatare. La tragerea conductoarelor pe tuburi, frecarea pe perefi a acestora impune conductoarelor, o sectiune mi- nim care s& preia eforturile astfel ineit conductoarele la montaj si nu se alungeasca gi deci sA nu se subtieze. In instalatiile aeriene, conductoarele sint solicitate de eforturi supli- mentare, date de vint, chiciura, polei cte., eforturi care le pot alungi s deci subtia. Aceasta subtiere este insofita de o crestere a rezistenfelor electrice a conductorului, pe portiunea subtiata, ceea ce duce la o incal- zire local mai mare, si la topirea conductorului, in acea zona. Normativul 1.7-68 prevede atit pentru conductoare montate in exte- rior cit si in interior sectiuni minime care trebuie respectate, chiar dacé din calculul electric rezulta sectiuni mai_mici, capabile si transporte curentul in conditii economice (tabela 5.2 si 5.3). F. SCHEME DE DISTRIBUTIE INTERIOARA Consumatorii de energie electric’ posed’ instalatii electrice, cuprin- zind mai multe receptoare de forta si de lumina. Distributia si concentratia acestora pe teritoriul consumatorului, este foarte diferita, specificd ramurii industriale din care acesta face parte, ca de exemplu, industria grea, industria usoara, industria alimentara etc. specifica gradului de tehnicitate a proceselor tehmologice etc. precum si produselor ce se fabrici si materiilor prime ce intra in procesul de fabricatie. Instalofii electrice interioare de lumina si forta Secfinile minime admisibile ale conductozretor in interiorul elidiritor Tabela 3.2 montate Ne Sectionea tn mim @ Senduetoarelor cet x Destbusia conduetoaretor unin 1 2 3 a 1 Pentru interiorul corpurilor de jluminat a | = 2 | — Pentru alimentarea unui singur loc de Jampa i 25 3 | Pentfu instalatii aeriene, in interiorul cladirilor, montate ‘pe jzolatoare tip’ pentru exterior, cu dis: tan{e intre ele | = de 1.2m ust 4 — de 2.6 m as | 6 = de 6.15 m lea to — peste 15 m 6 16 4| Pentru asevars in tuburi, circuitele Jecurilor de iampa de la tablov si pind la ukima ramificatie 15 | 28 5 Pentru alimentarea unei singure prize 116 z 6 Pentru circuitele prizelor fn apartamente ) 18 | 28 7 Pentru circuite primare, ce alimenteazi firmele cu gaze raretiate i 4 8 Pentru fortd la asezare in tuburi | 28 9 Pentru circuite monofazice. conductoral de nel va avea aceeast sectiune ca gi cel de fazi, La eisiributin cu _patru conductoare pentru iluminat, pind Ja sec qiuinea de 16 mm® a conductoarclor active, seefiunea sonductorului de nul este acecasi ca sia conducioa- relor de fava. Le distribufia cu patru conductoar= pentru iluminat, incepind cu sectiunea conduciora- lui activ de 25 'mm?, se adopté urmatoarele sec{iuni minime, pentru conductorul de nul de lucru : — pentru 25 mm? — pentru 35 mm? — pentru 50 mm2 — pentru 70 mm? — pentru 95 mm? — pentru 120 51 150 mm? — pentru 125 mm? — pentru 249 mm? 70 95, 120 48 Instalafis electrice in cldidiri (Continuare) Sectiunea in mma Ne Destinst conductosnelor contintonrtor te? cupru_] aluminis il A 3 4 0 Pentru coloane, intre tabloul principal $i cel se cundar, se va determina prin calcul, ins& minim 2.5 4 u Pentru legdtura intre contor si tabloul de distri- bulie al insialatiei interioare, pentru Jocuinte se va determina prin calcul, ins& avind retele cu tensia- nea de — 220. minimum 4 6 — 120 V minimum 10 16 a2 La instalatiile mononul sectiunile vor fi a) conductor de faz pentru iluminat si prize 15 | 25 b) conductor de nul comun 25 | 2,5 ©) conductor de Jegdtura Intre contor si tabloul de distributie al instalatie! 25 a B Pentru legaturi in interiorul tablourilor de distri- butie si automatizare = a) legaturi lipite 1 5 b) legaturi ea cleme la borne 13 25 4 Pentru circuitele secundare ale transformatoarelor de curent pentra masura 2.5 = 15 Pentru alimentarea utilajelor mobile satt portative, sectitmea cordonultti_ pentru un consum de curent al aparatului trebuie si fie : a) pind la 6 A. C7 by de la G Ala 10 A Lo} = 9) dela ia 6A 1.8 - d) de la 15 Ja 25. A 2.8 S ©) de la 95 1a 82. A 4 fh de ta 32 la 40 A 6 - #) de ta 40 la 83 A 10 - 16 Pentru alimentarea corpurilor de iluminat_portati- ve, sectiumea cordonului penira un consum de curent al gparatului irebuie sf fie : a) pind la 4A by dela 4 A pind la 10 A Instalafit electrice interioare de lumina si forfa 49 Tabela 5.3 Sectiunile (diametrete) minime admisibile ale conductoarelor montate in exteriorul eladiritor, pe izolatoare Sectintle iometreta ‘Sontiioste mauve sf Destinetia condvetoaretor | 1,| Pentru instalatii aericne in interiorul | | cladir montate pe izolaioare asezate ia distanta — pind la¢m 25 6 - Bs — deladlatm 4 10 - 3 —dela6lalim 4 ie _ 3 — poste 15 m 6 16, 16 Bs 2.| Pentru interiorul corpului de iluminat} 1 ~ _ = Cu toata diversitatea, instalatiile electrice la consumator au_citeva clemente comune. Unele dintre acestea sint comune tuturor instalatiilor, altele numai in grupe mari de instalatii, Asa, de pilda, toate instalatiile electrice interioare sint alimentate, fie cin refele publice, de inalt& sau joas tensiune, fie din. stati centrale sau posturi de transformare proprii. De Ja acestea, energia ajunge prin- tr-unul sau mai multe racorduri de alimentare, la un tablou general, care o primeste si o distribuie mai departe. Felul in ‘care energia electricd este distribuité in interiorul consu- ‘matorului, depinde in primul rind de suprafata ocupata si in al doilea rind, de distribuirea si concentrarea receptoarelor de energie. Cunoscindu-se faptul ca trecerea curentului prin conductoarele liniilor electrice, este insofité si de alte fenomene, ca de exemplu,. fenomenul termic — care atrage dupa sine pierderi de energie, mai mari sau mai mici — alegerea traseelor, lungimea acestora, grosimea conductoarelor ‘si felul instalatiei sint factori care se determina cu deosebita atentie, La alegerea acestor elemente se tine seama de criterii economice legate gi cle securitatea gi continuitatea in exploatare. Pentru a se reduce costul instalatiilor ca investitie gi cheituielile de exploatare se aleg trasee scurte si conductoare cu scctiuni corespun- zatoare. Pornindu-se de la aceste consideratii, in instalatiile electrice inte- vicare se pot folosi mai multe tipuri caracteristice de scheme de dis- tributie. c. Ba 80 Instalafié electrice in clédire © schema de distributic interioara cw coloanele distrilvuite radial, uti- lizata in halcle industriale, cuprinde un tablou general care prin coloane separate alimenteazi tablouri de distributie, amplasate in centrele de greutate ale unor procese tehnologice. Fiecare (ablou deserveste utilajele unui proces tehnologic si mijloacele de ridicat si transportat legate de Procesul tehnologic respectiv. Tablourile sint alimentate in cascada. Fie~ care dintre tablourile din schema au prevazute cirevite asigurate cu sigurante fuzibile corespunzitoare curentului nominal al receptorului pe care urmeazi a-l proteja. In figura 5.3 este ariitati o schema de distributie de joasi tensiune cu linie principala, utilizat& in instalajiile electrice din intreprinderile industriale. Aceasta cuprinde un tablou general TG, 0 linie princi- pali LP, din care sint alimentate tablourile de distributie T prevazute ca circuitele necesare receptoarelor. Tablourile sint alimentate din linia principala prin coloancle C, putind fi legate in cascada Fig 52. Schema de distributie Fig. 5.4. Schema de dis- ‘cu linie principala, iributie’ interioaré de joasé tensiune, arbores- cent4, cu tablouri princi- pale si secundare. Figura 5.4 reprezinta o schcma de distributie de joasa tensiune, ar- borescenté, avind tabiouri_de distributie principale TP si tablouri de distributie secundare T'S. Dintre toate tablourile, numai cele secundare sint prevazute cu circuite pentru receptoare, tablourile principale ali- mentind doar tablourile secundare si eventual consumatori importanti cum sint: macarale puternice, benzi transportoare, atunci cind motoa— rele sint amplasate in apropierea acestor tablouri. Tabloul general TG este amplasat in apropierea postului de trans- formare, avind pe el circuitele de alimentare ale tablourilor principale Acestea din urmi se amplaseazi in sectii diferite de productie, in con— trul de greutate al consumului pe sectie, Instalajii electrice interioare de tuminé st fort. St In figura 5.5, este reprezentaté o schema arborescenta utilizatA in cladirile civile cu mai multe niveluri, fiecace nivel avind acelasi numar de apartamente, sau incdperi cu aceeasi destinatie si acceasi impartire. Din tabloul general TG de la parter sint alimentate prin coloanele ce urca pe casa fiecrei sc&ri, tablourile principale TP, amplasate la fiecare nivel, Din tablourile principale sint alimentate tablourile mon- tate in fiecare apartament © alt& schema cu o alimentare mai sigura este aritata in figura 5.6. De la tabloul general TG, aflat la parter, coloanele Ci, Cs, Cy si Cy urci spre etajele superioare, trecind prin toate tablourile T amplasate pe etaje, alcdiuindu-se in acest fel circuite inchise pe fiecare scara Seral — Staral Seam Seara 7 Seara E a Ff tos dot _@ Te TY tay } ler 4 it + 4 el |e 7 sayy . [aw sh HE OH A de 7B 7p 72) taj» les 47 bt 4 At: he a 7P TY clays jai | rn @ |& la |G Ce prter TG Pacter Fig, 5.5. Schema arborescentd utit- Fig. 5.6. Schema de distributie bu- zata in cladiri, avind un tablou ge- clata, in blocuri de locuinte sau cli~ neral la parter si tablouri principale diti industriate ori comerciale, de distributie la fiecare eta}. (Co! ; Cy-C;). De retinut c& intve tablourile de pe acelasi nivel, exista un circuit de legatura care ofera posibilitatea transferuiui de energie fn acelasi nivel. Schema este folosit in institutii administrative cu © instelatie mai pretentioas’ si cu un cost de investi{ie mai mare. La alegerea schemelor se tine seama ca investitia s& aibé un pret de cost minim, fara a se neglija costurile de exploatare. Tablourile se amplaseazi in centrele de greutate ale consumului de energie si sint Instalafié electrice in cladiri prevazute cu circuite de alimentare, dimensionate la un coeficient cores- punzator de cerere (simultancitatea si incarcarea). Tablourile trebuie si alimenteze receptoarele legate intre ele prin procesul tehnologic, pentru ca la aparitia unui defect, stationarea uti- lajului defectat, care in orice caz stinjeneste functionarea liniei_tehno- logice respective, si nu stinjeneascd si alte linii tehnologice. De ase- menea, la alegerea schemei se are in vedere posibilitatea localizar si limitarii defectului, precum si rapida sa depistare fn vederea eli- minérii G. INSTALATIL DE ILUMINAT DE SIGURANTA, DE EVACUARE SI DE LUCRU IN REGIM DE AVARIE In anumite situatii, in care instalatiile de iluminat normal inceteaz& de a mai funciona, este necesar a se ilumina spatiile cu ajutorul unui dluminat special, chemat s& asigure o iluminare corespunzatoare locului respectiv, pe o anumité perioada, in care este necesar a se realiza evacuarea persoanelor ori continuarea lucrului sau executarea unor ma- nevre necesare opririi nor procese tehnologice. Acest fel de iluminat se cheama iluminat de siguranta si poate fi: iluminat pentru conti nuarea lucrului si iluminat de evacuare. Acolo unde datorita intreruperii iluminatului normal pot sa se iveasc& condifii, care s& genereze explozii, incendii, raniri sau otraviri de per. soane, acolo unde este necesaré efectuarea unor manevre obligatori in vederea opririi utilajelor sau dispozitivelor care pot duce la asemene: accidente, ca si in locurile unde se desfagoaré o activitate importanta si care nu poate fi intrerupta, este obligatoriu a se asigura iluminatul pentru continuarea lucrului Locurile unde este necesar a se executa aceste instalatii sint : — atelierele, spatiile industriale, laboratoarele etc., unde utilajele necesito supraveghere permanenta — grupurile operatorii ale spitalelor si clinicilor cuprinzind séli de pregatire pentru bolnavi si corp medical, sali de pansamente si steri- lizari, sali de operatii ; — camerele mari de aeraj minier sau sali electrice si centrale de termoficare, in servici centrale gi statiile electrice. In toate aceste cazuri energia electricd necesaré este asigurata din surse independente, sau prin racordare la tablou) statiei de pompe de incendiu ete, Lampile utilizate pentru iluminatu) de siguranfé se repartizeazi pe un numar corespunzator de circuite, acestea urmind de regulé alte trasee decit circuitele de iluminat normal. Se recomanda ca distanta de cazane in centrale ile interne ale acestor Instalafit electrice interioare de lumind sé fortd 53. dintre traseele circuitelor de iluminat normal si cele de iluminat de guranta sa nu fie mai mic& de 10 cm, Corpurile de iluminat folosite in instalatia de iluminat de siguranté trebuie si se distingi de celelalte corpuri de iluminat prin forma, cu- joare, marcare etc. La iluminatul de siguran{a pot fi wutilizate si lampi fluorescente dar numai de tipul cu aprindere instantanee (fara starter) si numai dac& corpurile au cel pufin doug tuburi fluorescente. Hluminatul de ‘siguranfa pentru continuarea lucrului in regim de avarie din grupurile operatorii din clinici si spitale, se asigura prin circuite separate de cele care alimenteaza iluminatul de evacuare prin puncte luminoase indicatoare. Pentru mercarea celor mai scurte trasee de evacuare a persoanelor din spatiile cu mare aglomerare, in cazuri de intrerupere a iluminatului normal si pentru evitarea intrarii acestora in panic&, se foloseste un iluminat de evacuare executat sub forma unor puncte indicatoare de lumina, alcdtuind o refea separata alimentata dintr-o sursa. indepen- denta de energie. Acest iluminat de evacuare este obligatoriu la : teatre, cinematografe, circuri, sali de concert, sali de conferinte si cdmine culturale cu mai mult de 400 locuri, localuri_ publice — res- taurante, magazine etc. — care au o suprafaté desfasurata de cel putin 1000 m? (exclusiv depozite si dependinte), crese, gradinite si ci- mine de copii ; — in spitale si sanatorii, in incdperi, coridoare, scari si iesiri in afara incaperilor auxiliare ca oficii, depozite de medicamente, depozite de rechizite si echipament etc. ; — blocuri de locuit cu maj mult de sase nivele ; — iesirile incdperilor in care prin destinatia lor se pot aduna un numéar mai mare de 50 persoane. Alimentarea iluminatului de siguranfi. Pentru alimentarea ilumi- natului necesar pentru continuarea lucrului, care trebuie s& fie asigurat corespunzator consumatorilor din categoria I, se adopt solutia cu surse independente de energie; acestea pot fi, ca si in cazul iluminatului de evacuare realizat prin indicatoare luminoase : — baterie centrala de acumulatoare ; — acumulatoare locale (luminoblocuri) ; — grup electrogen, preferabi] cu intrare automata in functiune; — transformator de putere, diferit de cel utilizat pentru alimentarea iluminatului obisnuit ; — tabloul general de distributie, inaintea intrerupatorului general de joas’ tensiune ; — tabloul de fort&, inaintea intrerupatorului general de joasi ten- siune ; — brangament diferit de cel care alimenteazi ci normal ; uitele de iluminat of Instalatié electrice in clédir: — in cazul unui singur bransament la clddirea respectiva, racor- darea iluminatului de siguran{a, inaintea intrerupatorului de la intrarea in tabloul general, sau inaintea sigurantelor generale In cazul alimentarii dintr-o baterie centralé de acumulatoare, pe tabloul principal este previzut un dispozitiv de comutare automata, care la intreruperea functionarii iluminatului normal, anclanseaza ali- mentarea din baterie, punind in functiune iluminatul de siguranta Capacitatea bateriei de acumulatoare se alege astfel incit sé asigure energie necesari punctelor luminoase din circuitele de iluminat de siguran{a, prevazute a functiona in regim de avarii, cel pufin 0 ora de funcfionare pentru iluminatul de evacuare gi trei ore pentru ilu- minatul de continuarea lucrului (acolo unde este cazul). Tluminatul de evacuare prin puncte indicatoare luminoase, poate si functioneze permanent, concomitent cu iluminatul normal, sau poate fi cuplat automat la intreruperea prin avarie a iluminatului normal. Se admite ca numai o parte a iluminatului de evacuare prin puncte indicatoare luminoase s& functioneze in acelasi timp cu iluminatul nor- mal, cu conditia ins% ca cealalta parte si intre automat in functie la in- treruperea iluminatului normal in caz de avarie, In salile de spectacol, in care prin natura destinatiei, apar mari concentrari de persoane, lémpile iluminatului de evacuare prin puncte indicatoare luminoase, trebuie prevazute pe trasecle de evacuare, in- cepind cu usile de evacuare ale salilor si continuind cu silile, cori- doarele, searile si iesirile din cladire, Ele trebuie astfel amplasate incit sa fie vizibile tot timpul, fara insa a-si trimite lumina, in cazul sdlilor de spectacol, direct catre spectator, deranjindu-l in vizionarea specta- colului, De asemenea, este obligatoriu s4 se prevadi puncte luminoase in in- teriorul hidrantilor de incendiu, pentru marcarea acestora, in cladirile publice cu regim de functionare in timpul noptii sau la lumina arti- ficial, acolo unde pot aparca aglomerari de persoane. Aceste lampi, trebuie protejate mecanic, pentru ca la manevrarea echipamentului hi. drantului si nu fie distruse si nici si nu se provoace o electrocutare. In sdlile de spectacol cu 0 capacitate mai mare de 400 locuri trebuie sf se prevada un iluminat special de evacuare, alimentat de la aceleasi surse de energie si realizat in incaperile aflate pe traseele de evacuare, prin cel putin doua lampi clare. Aceste lampi trebuie si se aprind& automat la defectarea iluminatului normal, De asemenea trebuie pre- vazuta si posibilitatea actionarii manuale din mai multe locuri accesibile personalului de serviciu al salilor de spectacol sau spectatorilor. De ‘obicei aceste locuri sint in garderobe sau foaiere. Stingerea lor trebuie s& se poati face ins’, numai dintr-un singur punct accesibil numai personalului de serviciu. Anstalapii electrice interioare de lumind si fort 98 Repartizarea pe circuite a lampilor se face astfel, incit in fiecare camera si existe cel putin doua circuite, limpile alternind, incit daca pe unul din cireuite apare un defect lémpile aflate pe celelalte circuite, s& asigure un iluminat necesar evacuarii in fiecare incipere, aflati pe traseul de evacuare pind la exteriorul cladirii. H. INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE DE FORTA. ALCATUIREA INSTALATIEI are. Instalatiile ex- exteriorul ilor sub- Instalatiile electrice pot fi: exterioare si inte: terioare, montate in incinta consumatorului abonat, dar in cladirilor acestuia pot fi realizate ingropat, de tipul instala terane sau aerian, de tipul retelelor electrice aeriene. Elementele componente principale ale instalafiilor electrice interioare de forti sint: tablourile de distributie, circuitele, aparatele si dispozi- tivele de protectie si manevra, aparatcle de masura si control (AMC) ‘si receptoarele de curent, care primind energia clectric& o transforma in alté forma de energie, necesaré in procesul tehnologic respectiv. Tablourile electrice, dupa rolul pe care-1 ocupa in instalafii, se pot asifica in mai multe categorii: tablouri generale, tablouri interme- diare si tablouri secundare. Tablourile generale primesc energia electricé de la surs8, care poate fi post trafo*, retea publicd sau centrala electrica proprie si o distri- buie catre receptoare, prin intermediul instalatiei interioare, care incepe de la tabloul general. Tablourile intermediare primesc energia de la tablourile generale si o distribuie mai departe prin c&i de curent, care concentreazi con- sumul de pe mai multe tablouri secundare, asigurindu-se astfel o cale de curent comun& mai multor tablouri secundare, cu un coeficient mai rational de cerere si un coeficient de simultaneitate mai ridicat. Tablourile secundare sint tablourile care concentreaza circuitele de alimentare a mai multor receptoare, legate in acelasi proces tehnologic. Acestea sint echipate cu dispozitive de protectie pentru fiecare re- cepto! Circuitele instalafiilor electrice interioare se realizeaz4 in mai multe feluri — cu conductoare izolate, montate fie aparent pe role sau pe izola~ toare, fie suspendate pe tendoane alctuite din cabluri de ofel ; —" cu conductoare izolate montate in tuburi de protectic, ingropate in tencuiali sau aparent pe tencuiala, pe dibluri, console sau stelaje de sustinere, executate dirY ofel profilat ; prescurtare a expresiei: post de transformare. 86 Instalatié electrice in cldidiré —cu bare, montate pe izolatoare libere, sau protejate in tubu- latura metalicd, cu sectiune poligonala ; cu cabluri, suspendate pe tendoane din cabluri de otel, intinse in interiorul halelor sau in exteriorul acestora la indlfimi si in locuri in care s& fie exclusd lovirea lor in cursul desfésurarii normale a pro- ceselor tehnologice ; —- cu cabluri montate aparent pe tencuiala, fie pe dibluri ingropate in aceasta fie pe console sau stelaje ; — cu cabluri sau conductoare protejate in tuburi si montate in ca- nale prevazute in pardoseala, accesibile sau vizitabile. La alegerea modului de montaj al circuitelor trebuie s& se find seama in primul rind de destinatia spatiului si de procesul tehnologic care urmeaza a se desfisura, Acolo unde procesul tehnologic poate duce la degajari de praf sau umezeala se prefera instalatii etanse, in masura in care umezeala este peste limitele admise si praful poate da amestecuri explozive sau incendiare. in hale industriale se pot alege solutii economice cu instalatii de distributie in bare, protejate in tubulaturd cu sectiunea _ poligonala. Aceasta solutie prezinté avantajul c& orice modificare ulterioar in am- plasarea utilajelor procesului tehnologic, permite o racordare flexibila si cu foarte mici cheltuicli, putindu-se oricind asigura, printr-o judi- cioasa alegere a sectiunii barelor principale, curentii necesari ce survin in urma modificdrii amplasamentelor, chiar in eventualitatea adaugirii unor noi receptoare, in vederea rationalizarii si perfectionarii procesului tehnologic. Pentru o functionare normala a instalatiilor de forté este necesar a se folosi atit aparataje care masoara parametrii de functionare a insta~ latici cit i aparatajul de manevra si de protectie, Cu ajutorul acestora din urma se pun in funetiune sau se intrerupe functionarea receptoa~ relor sau se protejeazi instalatia si receptoarele impotriva defectiunilor ce se pot ivi la avarii si deranjamente. In categoria aparatelor de manevra si protectie intra — aparatele de conectare, cum sint intrerupatoarele, separatoarcle, contactoarele, comutatoarele, controlerele, ruptoarele, prizele de curent cu fise, conectoare etc. Acestea se folosesc la manevra de inchidere si. de deschidere a ciferitelor circuite, pentru punerea sau scoaterea de sub tensiune a receptoarelor, adicA pornirea sau oprirea acestora ; — aparatele si dispozitivele de protectie, cum sint sigurantele fu- zibile, releele etc., care semnalizeazé sau comand declansarea automata a instalatici la aparitia unei situatii periculoase pentru functionarea normal a instalatici. Asa de exemplu, pot actiona prompt sau tem- porizat, la aparifia unui curent prea mare (de scurtcircuit), la scéderea tensiunii sub limita admisibila, la incélzirea peste temperatura maxima admisibilé a unui anume element al instalatiei ete. Instalatii clectrice interioare de lumina sé fortii 87 In afara aparatelor aratate se mai utilizeazi si alte aparate cum sint aparatele de reglaj — reostatele, aparate de limitarea curentilor de scurtcircuit — reactoarele etc. Aparatele pot fi montate fie concentrat pe panouri sau pe tablourile electrice, fie pe tablouri mobile legate de utilajul pe care il deservesc, ori pe stelaje metalice, amplasate in apropierea utilajului deservit si Ja indemina operatorului care supravegheaza functionarea acestuia, Intot- deauna se fine seama, ca aceste aparate s& nu poatd fi lovite in des- fasurarea normal a procesului tehnologic, Iuindu-se — atunci cind acest lucru este necesar — misurile potrivite de protectie. Sigurantele se prevad in urmatoarele cazuri : — la plecarile din tablouri ; la intrari in tablouri de distributie cu peste cinci circuite, legate direct la reteaua publica ; la ramificatiile spre receptoarele individuale, cu exceptia_celor cu putere mica, asigurate la plecarile din tablou pentru curenti sub 15 A la 220/380 V si 20 A la 220/127 V, in general corpuri de iluminat sau aparate de uz casnic ete. ; la intrarea in tablourile de distributie cu puteri instalate peste 8 kW, alimentate. prin coloane magistrale sau la plecarile din tablouri, pe circuitele receptoarelor de forta, inaintea intrerupatcarelor automate neprevazute cu relee electromagnetice ; — in toate punctele in care sectiunea conductoarelor liniei, deser: cu exceptia cazului cind sectiunea precedenta asigura sectiunea mai mic (a ramificatiei) ; — la iesirea din contorul de tarifare al intreprinderii furnizoare de energie, dac& lungimea coloanei dintre contor si tabloul general este mai mare de 12 m, Sigurantele se aleg astfel incit s& aib& valori descrescdtoare de la surs{ spre receptor, realizindu-se 0 protectie selectiva, in scara, de la receptor catre tabloul general si catre instalatia exterioara, a intre- prinderii distribuitoare. Circuitele protejate trebuie si aiba sigurante pe toate fazele. Nu se asigura ins& cu sigurante conductoarele de nul si neutru la circuitele bifazate cu trei conductoare gi la circuitele trifazate cu patru con- ductoare, Circuitele de masuré, semnalizare, control sau automatizare se asi gur& ca_niste consumatori obisnuiti, prevazindu-se insa controlu! continuitatii funetionarii circuitului. Sigurantele unipolare cu miner pot fi folosite si ca elemente de separare Intrerupatoarele automate cu contacte in ulei (Ditu) sint de executie inchisd cu intrarile si iesirile.executate etang, cu filet si cu presetuy sav; cu cap terminal, dupa felul cum sint executate circuitele de racord cu tuburi IPE sau cu cabluri, Ele se vor monta in orice medii si in locuri unde sint expuse loviturilor mecanice. 3B Instalatii electrice in clddiri Intrerupatoarele automate cu contacte in aer (Dita) executate cu cutie de font& (tip de protectie P 32 — STAS 5325-56) sau deschise (tip de protecjie P00) se pot monta fie in medii umede cu vapori sau praf, fie in inc&peri uscate si fra praf, dupa felul protectiei. Atit intrerupitoarele Ditu cit si cele Dita se pot actiona si de la distanta Contactoarele nut protejeaz’i consumatorii, Ele sint ins& folosite in instalatii de comand de Ja distanta. I. DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE IN CURENT CONTINUU Distributia energiei electrice in curent continuu se realizeaz& fie cu doua conductoare, fie cu trei conductoare. In cazul schemei cu doua fire (fig. 5.7) intre acestea exist o tensiune de servictu de 110 sau 220 V, utilizata atit la alimentarea locurilor de Jampi L, pentru ijuminat cit si a motoarelor electrice de curent con- tinuu M. O astfel de schema este foarte greu de echilibrat, orice receptor care se intercaleazi sau se scoate din refea, influenjind functionarea tuturor consumatorilor intr-o m&suré mai mare sau mai mica. Pentru a realiza o imbunatatire a distributiei in curent continuu se utilizeazé scheme de distributie cu trei conductoare avind dowd ten- pwn, 06. Vig. 5.7. Schema de distributie a energiei electrice in curent continuu cu doud fire: CH — centeala cleewick ; & — loc de lamp uminat: af —~ motor cleeirie | 1s) 4 Curengl ‘ce sirdbat conductoarele, siuni de serviciu separate, una pentru iluminat si alta pentru motoare (fig. 5.8). Aceste tensiuni pot fi pentru iluminat de 110 V si respectiv 220 V, iar pentru forta 220 V sau 440 V, Prin alegerea unei asticl de scheme, c&reia i se adaug& si un grup compensator, se realizeaza un randament sporit in exploatare, 0 investitie in condifii tehnico-economice mai avantajoase si o mult mai mare siguran{a si continuitate de ali- Instalafii electrice interioare de lumina forta mentare. Firul neutru O foloseste la realizarea unei echilibrari a refelei in functiune, prin compensare. El este parcurs de un curent I, = T4 — Ip, ce reprezinté diferenta dintre curenfii celor doua fire aflate la cea mai mare tensiune (440 V). Cind cei doi curenti J, si Ip z 4s + se T A oy TR “ ( Ro, as * § > ao |S «aO |. cE — a Z Fig. 5.8. Schema de distributie a energiei electrice in curent conti- nuu in trei fire: Gy, G — generatoare de curent continu ; E — loc de tampa; M = mo- tors Ig. peg ~ eurentii din condensator. sint egali, reteaua functioneaz& echilibrat si prin urmare prin conduc- torul neutru O circulé un curent I, — 0. AceastA situatie insd este foarte greu de realizat, cu atit mai greu cu cit refeaua este mai intinsd ; intr-adevér, prin scoaterea sau introducerea unui receptor in retea (prin punerea sau scoaterea sa din functiune), in conductorul neutru va putea oricind apare un curent I, diferit de zero, care va da nastere unor cAderi de tensiune (RI,) pe linie; aceasta atrage dupa sine o variatie de tensiune la bornele celorlalte receptoare. Pentru a elimina acest neajuns se recurge la intercalarea in refea a unui grup compensator, care echilibreazd sarcina pe linie, intre aceasta si centrala electricé, curentul din conductorul neutru réminind mereu egal cu zero (fig. 5.9 si 5.10). Grupul compensator functionind in apro- pierea centrului de greutate al consumului, poate fi constituit din dou& dinamuri-generatoare de compensare G, (fig. 5.9) egale ca putere, racor- date fiecare la o alt& punte, unul intre firele A si O celalalt intre firele B si ©. Ambele functioneazi cu acceasi turatie. In cazul in care refeaua este echilibrata deci prin firele A si B circulé curenti egali I, = Ip, prin firul neutru curentul va fi I, — 0 iar ambele dinamuri vor func- fiona in gol, ca motoare de curent continuu, alimentate din retea. La aparifia unui dezechilibru in retea, deci in cazul in care [4 este diferit de I, una din punti este mai mult incarcata decit cealalta si prin firul neutru circwlé un curent Jp diferit de 0. In acest caz, dinamul aflat pe puntea mai putin incdrcati functioneaz’ mai departe ‘ca motor Tes unde = I, este curentul nominal (efectiv) de exploatare ; — valoarea fuzibijului care proiejsazA cireuitul unai motor electric asincron, in cazul sigurantetor cu inerie termies micd, trebuie s& fie asifel incit sf nu sc topeasc& la trecerea curentului de pornire, deci: Igy @ unde = Igorn este curentul de pornire al fiecdrvi metor asineron luat din tabelele fabricilor de motoare. In general Fyon = (5.8) 1,5 8 Instalatit eieetrice fn elédiré « — coeficientul care caraeterizeazé conditiile de pornive ale motoa- relor, respectiv timpul pind la intrarea in regim nominal de tu- Tatie. Cind se determina sectiunea conductoarclor unui circuit alimentind un tablou, la care sint racordate mai multe receptoare, curental maxim in conductor — fe mex — care ia nastere, aiunci cind toate recop- toarele functioneazi la curen{i nominali iar cel mai mare motor, pus in functiune, absoarbe 1a pornire curentul maxim fpormmas , $¢ deter- mina cu formula ot omen = DS Ket Toure in care: m este un coeficient care fine seama céi nu loate receptoarele aflate pe circuitul c&ruia i se determina sectiunea $i care intra in calcul, sint incSreate a capacitatea nominal gi sint simul- tan in funetie ; 21 — gama curenfilor nominali ai tuturor receptoarelor ce se con- 20/, — sideré in functiune simultan, fri a cuprinde receptorul cu v cel mai mare curent de pornire (v-] receptori) ; Tporn-mes — curenial de gornire al celui mai mare motor. gh acest caz valoarea Tuzibilului care protejeazi tabloul se deter- raink asifel : Jap fn caleul prin urmare, se tine seama de cea mai grea situatie in care toate motoarele, cu exceplia celui cu cel mai mare curent de por- nie. functioneazi ‘in regim normal, in momentul in care acest din urma motor este pus in functiune si deci solicita refeava la cea mai mare sareing. jn cazol in care sectiunea caleulatd satisface conditiile impuse prin cel mai dificil regim de pornire, toate celelalte situayii, de dificultate mai mica, vor Ti neaparat satistécute Coeficientul a, care cararterizeaxd conditiile de pornire ale motoa~ Telor are urméatoarele valor — 2,5 pentru instalafii cu moteare asinerone im scurtcirewit, cu con difii normale de pornire (pornirl rare in gol si cu o duralé de pornire ce mu depageste 10 sec.) ; — 1,6 pina la 2 pentru instalatii ca motoare asinerone in scurt- circuit, cu condikii grele de pornire (deci porpiri in go! dese, sau por- niri in sarcind cu durata mai lungii, ajungind la 40 sec.). Sectiunea conductoarelor sc determin& pe baza incalzirii admisibile eu ajutorul unor tabele. Normalivul euprinde tahefe cu intensitati ma- xime admisibile de durati pentru conductoare, cabluri, bare ete. de cupry, aluminiy sau ol. Stabilind regimul nominal de lueru si cu- rentul de exploatare, se caiculewza apoi valoarea curentului nominal Justalatit eectrice interinare de tumina st forté al fuzibilutui, dupa care reyinind valoarea maxima se alege din tabele soctiunea corespunzatoare. Ewemplid de coleu 5.2. La postul de_teansformarc cn sensivnca A220 V pe pariea de joasd tensiune, se racordeazA reteava nud consumator inAistrial, care ave mai multe utilaic ‘acjionate cu ajvieru) motogrelor asincrone srupate Fe lablowl din figura 5.18 Tabloul de distributie al sbonatului se racordeszd ed enn? Sek ino? Bh Fic. 528. Tabloul si schema de cistributie 0A 9:25mn? aut copstunator indus jig 2P5en" ay trial. wumnat $$ ——— Ja barcle postuiut frafo, printrun cablu ce patry conducteare. ce urmenad a se instala aparent po zidurilc ieaperii in care temperafura aerilui este de 80°C. Din-acest tablow de distribute, se alimenteozs cela trei raotoare atectrice si instalatia de itvminat prin conductoace de cupru cv ivoatic de cautiue, mon tale apareni pe role. Prmvl si at teilea motor are puterea de 5 kW. fecars, avind rotorul in seneteiveuil, randamentul ta plind sercind @7, iar factorul de putere cot @ = 087, Coeficintuk séu de incdrcare este de 0. Cot de al doilea motor are puterea de 10 kW, randamentul 1 = 0,9, factorul de putere cos @ = 0,87, iar coeticientil ée inedireare 1.9. Cercetind normativut $1 tabelele fabricilor furnizoare se slabilese urma- toarele — moiearcle de Dee curentul tor de pornire, dat. in tabelele fabricii, are valoarea I, Seiainvaleule fp = 5 Ini <= motervl de 10 kW din considerente lesate de procesut twhinulogie are pornirea cu reosiat de pornire si deci curentul de porninm poate fi Wat fy = 2 Py Sa se deemine valoarca sigurantelor fueibile gi seciiunile cablulul in cons ifn ealcutulat pe bara incalzirit admisibite ‘Toate datcle probleme se trac in tabela §.4. 5 kW pot fi pornite direct avind @ tensiune de 390 V. 6.8) In Tabela 54 Recultaiul caleulelor excmpluiut 5.1 z skx| é 2 My 3 Shy 0.87 0.87 Og 10 a 20 o 7 25 My 10 2ta | 6,40 Oger] 1.0 19,4 JOA 0 my) + My. Sly 0,87 0.87 Og 16 q 20 gv] 25 Instalagii electrice in olitdtrt Curentii nominali ai motearelor : — motorul My i Me Jn BU neo @ unde PaaS kW = Son0W; U = B80 Vin = 0.875 cos p = O87, Devi: 5000 fy -0,87-0,87 = 104 Motoarele My si My au deci curentii aominati ty = 10 A Aceastd valoare se Lrece in tabaia 54 : = motortl Bie are curental nominal : 19.000 V8 - 880-0.87.0,9 Se trece gi aceasti valogre in tabelé Yinind sama de coeficienti de incarcare, se determina curentii nominati de exploatare [,. Astfel pentru motoarcle My 3 In 19,4 A Tq 299-102 9A, far pentre matoral My : fo = 10 + 104 = 194 AL Curentti nominali at jucibitetor + Dupi prima conditie, pentrn motoacele My si Mg: Fat ® lei dect: Ing = 9M. Dupa a dowa conditic legata de curentul de pornire Lye ft mae Moroatele Aly si Ms au pornire rara, eu duraté scurta si_deci coeficientwl a = 25. Pe de alt pare, dup datele Iwate din tabstele ‘fabricii furnizoare, eurentul de pormre este fy = 3 I Deci : Iq = 1eamas — 3:10 99 4 Comparind cele don’ sitviatii renultnie, se vede c& la pornire sitoatia este mai grea, cerind ua curent nominal al fuzibiluivi de 20 A. In consecinta, fuzibilul se dimensioneazi dupi acest conditie. Din tabele se alegs, un fusiéit de 20 A, care protejeari conductorul de cupru cu secliunea de 2.5 A! Umstalatéi electrice interioare de fuming si fort a Sacjivnes conductorului se datermin’, impunind conditia dupa care curentul admisibil din condvctor Je 58 depajeased cel puiin curentul normal de exploatare pe durata lung’ Ze Dect : ie i, sau f= OA. Din fabele resulta ¢& cea mai apropiata valoare pentru curentul admisibil din conductor ese 10 A. Acesiei valor ii corespunde 0 sectiune de conductor de 1,5 mm? Deoarece in instalatiile de fort, asa cum reautié din labela 52 (cu sectiuni xunime) se admit conductoare en secyiuvni de cel putin 25 mun® se alege aceastd seotiane, Se procedeazé la fel si peat motorul Me seriind condiuile + Ing DB fe, Ge unde revutté Iyp = (9d AL Deasrece acest motor se pornaste co Teostat, fuzibilul ve 6+ Japp Tbomes 219A a 2 unde: @ = 2) Ipmox =2in = 2+ 396 5 388 A. = 19,4 A a 20A, Se alege fuztbilul cu un cient nominal de 20 A, prolejind conductorul cu -sectiunea de 2,9 mm’ Delerminind secyiunea conductoruhi se objine : To fei deci Ie = DA. Se alege secthnea conductorului ¢ = 4 mm?, finind seama gl de faptul ed demperatura medjului este de +30°C. ‘Toate datele obtinute s¢ tree In tabela 8.4. Pentru dimensionarea {uzibilelor siguran{elor generale protejind intregul ta- plow, se procedeari asifel : mE At Epon. max Jnog e Heme QOF 10) + 2194 997 A; & ® 2.5 Inlocuind ” 1, deoarece nu foAte moloarele Sint incdreate 18 valoarea nositalés = 4 = + 10 suma curentilor nominal! ai celor dou motoare de 5 kW 1 Fiecare (My $i fy): Iporms mex = 2 Tn 2-194 — curentul de pornire al motorulai My pornit cu regstat, 4 = 28 pentru porniri ugoare. Se alege o sigucan{a de 25 A, protejind un conductor de cupru AFi de 4 mm? 2. Dimensionarea secfiunilor pe buza pierdeyii admisibile de tensiune Prin calculul secfiunit conductoarelor pe baza pierderii admisibile de tensiune, se uymareste a se determina o sectiune capabiia s4 transporte sarcina de serviciu, in condifii economice, astfel incit de la punctul de RB Instalatié electrice in eltidire alimerntare al consumatoruiui si pind ta receplor, pierderea de tensiune sé nu depiseasca o anumit valoare maxima, incadrindu-se astfel in ling iele admise de normativ. © sectiune mica de conductor atrage dupa sine o economie de metal, deci investijia are un pret de cost avantajos. Daca se tine seama de efectele ce insotese curentul electric, mai ales de efectul termic, se trage concluzia ci sectiunile mai mici prezint& rezis- tente mai mari, deoarece rezistenta este invers proportional’ cu sectiunea = n= 2h, 3 onde = A este rezistenta conductorului ; 5 — sectiunea conductorului parcurs de curent ; p — revistivitatea materialului conductorulu ; 1 — lungimea conductorului parcurs’ de curent. Deci pierderile de energie electric’, conform Jegii Joule-Lenz sint pro- portionale cu rezistenja, marindu-se ‘pe masura ce sectiunea desercste, pentru aceeasi_ putere transportata. Aceasta pierdere de energie elecirica are loe pe tot trascul dintre punctul de alimentare si receptor, pe toat& dureta functionarii acestuie, deci atita timp cit curentul parcurge con~ ductorul. La punctal de alimentare a recegtoruiui existi © tensiune disponi~ vila, condifionata de Zelul gi natura retcici publice si de felul in care acoastd rejea esie exploatata de consumatorii racordati. Cu eit pierderea de tensiunea pe coloana de alimentare este mai mare, cu alit scade tensiunea disponibild ia punctl de alimentare, rezultind pentru re- ceptor o amumité tensiune disponibilé la borne, Aceasté teasiune la borne, nu poate fi mai micé decit 0 anumita valoare minima, sud care, receptoru: functionind mai departe, se poate deteriora. Do aici rezulia obligativitatea limitarii c&derii de tensiune de-a lungul coloanel de ali- mentare, pentru ca scazindu-se din lensiuoea Ja punctul de alimentare aceastA cdidere admisibila de tensiune, sh ramin& totusi la bornele re- ceptorutni o tensiune ch o valoare care sé asigure functionarea sigura si fra pericol a receptorului. Pentru aceasta scctiunea conductoaretor se determina pe baza pier deri de tensiune admisibile, in baza urmatoarelor conditii si ipoteze = — pierderile de tensiune (cdderile) efective AU. pe cireuitele con- siderate <4 nu depageased picrdecile admisibile de tensiune AU ae, adica AU, © AU ase Ipotezele fn cave se determina sectiunile la pierderea de tensiune admisibila, sint : — plstrarca secfiunii Constante pentru conductoare in Jungul tron- soanelor retele} considerate ; Instalatii electrice interioare de tumina $i forta 13. — densitatea de curent constant in conductoarele retele? ; — volumul materiaiului folosit in conductor si tie minim, pentru a realiza o conditie optima a pretului de cost Tn acest fel, pierderea de tensiune pe o linie de curent continuu sau alternativ se defineste ca diferenta algebricé dintre tensiunile de Ja eapetele sale, Tn carl liniilor de curent alternativ, tensiunile de la capete pot diferi ov oumai prin valorile algebrice ‘ci si prin decelajele lor, La alegcrea sectiunii intereseazA insa numai diferenta algebricd a teasiu- nilor, deaarece aceasta deter min& valoarea eficace a ten- siunilor la boraele consume- torilor. a. Calewtul sectiunii in functie de ciderea de ten- siwae, in carent continu. So consider3 linia de curent. continu alimentata in punc- tele A gi B. De aici sint ali- mentati_ consumatorii Cr, Ce si Cs, ai carer curenti nomi nali sint: &, i si respectiz iy (fig. 5.19). Daca se noteaz’ cu bs, ly, ty lungimea diferitelor Via. 9.19. Schema bifilara a wnui circuit de eu tronsoane Aa, ab, be, co hy rent continu, In, Ia curentii pe fiecare din. tre acesie tronsoane, cu Li, Ly gi Ly distanta de la fiecare consumator ping Ja punctul de alimentare, pierderile de tensiune pe fiecare dintre aceste tronsoane vor fi : — pe tronsomul Ag: AUs + 2 Rats 5 — pe tronsonul ab : AUs — 2 Role; — pe tronsonul be = AUs = 2 Ras; unde Ay, Ke, Ra sint rezistenfele pe care curentu!l continu le intim~ pina la trecevea sa prin fiecare portiune de circuit, Cum, in general, la treceree unui curent printr-un cireuil revistenta ohmicd este : R= ot = rezulta : 4 ea eka. s 4 te AU, = 2EN AU, = OPE Gl Pierderea de tensiune admisibila maxima are loc inlre punclele A gi ¢ deci peniru consumatorut cel mai indepartat de punctul de ali- mentare, Aceasti pierdere de tensiunc reprezinté suma pierderilor de a4 Iustalajit electrice tn elddiri tensiune de pe fiecare portiune de circuit, deoarece curentul care ie- buie s4 ajung’ la consumatorul cel mai depactat strabate pe rind fiecare din portiunile de circuit aflate intre panctul de bransare 5% con sumatorul Cs, Curentului & i se adauga pe rind la fiecare punct de bransare curentii i si respectiv 4 ai celorlalfi consumatori C, si C). in acest fel, céderea totals de tensiune pe intregul circuit oste = QU, = AU, FAL, +AU, = 22h 74 2th yh 52 Deoarece revistivilatea materialului este aceeasi pe fiecere portiune, intrueit se presupune c& conductoarele sint din acelasi material si au aceeasi sectiune de-a lungul intregului circuit, ¢ si s se pot da factor comun si formula devine : Mp NAGI thd): ‘Ta parantezi sint trci termeni, fiecare reprezentind produsul dintre lungimea _tronsonului si curentul ce strabate tronsonul considerat. Tn general, in parantezi apar atifi tormeni cite tronsoane sint. In acest fel formula generala devine : 5.3 eS S a il 2 “Mea ‘onson si lun- termeni cite 1 ;, este suma produselor dintre curentul pe 11 gimea tronsonului respectiv, cuprinzind ati tronsoane sint. Dac& in aceasti formuld se Inlocuieste caderea de tensiune total& cu caderea de tensiune maxima admisibila, se poate afla sectiunea ca- pabilé, care asiguri a pierdere de tensiune mai micd decit cea ma- xima admisé ; T bt de unde : - 2% + = — 8 Sy. 55 . Mines ein a Cu formula 5.3 se poate face verificarea céderii de tensiune, pentru sectiuni de conductoare luate din tabelele aflate in uz. fn. cazul in_care cu sectiunea aleasi din tabele se obtine o cidere de tensiune AUp mai mare decit cea maxima admisibild, sc alege o sectinne imediat superioara gi se reface caleulul de verifivare. Se consi- dora seofitines optima, accea pentru care se obfine o eidore de tensiune apropiatii de valoarea celei maxime admisibile, fara ca si o depa- geasca. Instalatii electrice interivare de lumina. 2 jor} Formula 5.5 este o relatie de caloul, cu care se obtine sectiunca conductorului, punindu-se conditia ca si nu se depageasca cdderea de tensiune maxima admisibilé dupa normele in vigoare. Pentru a lncra cu aceasta formula este necesar a se cunoagte lun- gunile partiale ale tronsoanelor si curentii din aceste tronsoane. Cu- rentul care cicculé in fiecare tronson se obline prin insumarea curen- tilor consumatorilor aflati dupa tronsonul eonsiderat. T= tig bays is Fy iy, 4), & sint curentii nominali ai consumatoriler ; I, Ia, Fy — cutentii care ciecula in tronsoane. Inlocuind aceste vaiori in formula cAderii totale de tensiune se obfine : in und BUp= 7240, FAt ERE +46) 5.6 sau: AUr= 20h HAF FRGTE til 37 5 Deoarece : oy = Ty este distanja de ta punctui de alimentare pind la punctul de racord al consumatorutui C, ; tip = Lz, — distanja dintre punctul de ‘alimentare pind la punetul de racord al consumatorutul Cy, bly + ly = Ly — distanta de la punctul de alimentare si pink la racordul consumatoralui Cy, se obfine : AU pg 28 ib, FEL, LiL), 58 3 ‘si deci: AU, = 28 iL. 58 Fiecare din produsele af, reprezinti momentele sarcinilor electrics fata de punctul de alimentare. Intocuind pe AUp cu AU mag am 8€ oblin dowd formule : ~ formula de verificare 2 caderii de teastune : BU nas etn = 22 SLi 5 5.10 7 — formula de calcul a sectiunii conductoareior : 20 Boca 2e" 5.lt 6 Instalatit electrice tn clddiré Cireuitul de curent contingu mai poate fi ceprezentat gi prin schema din figura 5.20, Relatfile dintre intensitatea, puterea absorbitd si tensiunea curentului continuy sint — 2 et & fo | arr Fig, $20. Schema unifi- os lori € unui circuit de hk ale 1 be 407 ——-L Alle» Bsa Str - Inlocuind aceste valori in formula 5.8 se obfine : Aus [Rate L,4+ 7°14, 5.12 atu u u“ Desarcce tensiunea U este constanta pe flecare portinne de traseu, relatia devine AU y= SPL ret bape Lapd- 3.3 Jn acest caz formula de verificare a ciderii de tensiune va fi: 2p AU pax san = Te DD Li Pi 5.14 way DL Pie iar formula de calcul a sectiunii = 2p — =? __ > ham, 5.13 Bila ean SP Das intensitagile curcntilor din troasoane f,, Is, Ty sint dale de ve~ latiile = unde : = pat Petes! Pa= pe ps Pam Po ten interioare de lining sf forte a inlocuind in relatia 54 valorile curentilor fn functie de putere se -obtine Fy = 2B (py Peay Pe gy, Pa Apa EQ th tae]. 5.16 sau: Sor= Bh Pytily Py ly Ps)s BT 8 si in general, : 5.18 Din formula 5.18 se deduce : — formula de verificare a caderii de tensiune in functie de puterile ‘consumaicrilor : AU pan = 2 SOP 5.19 ts -— formula de calcul a sectiunii : —_* __. Pe 20 UB Umea nim 2h * 5 Evemphi de catcui 52. Fie o linie de curent continu functionind la ten- siunca U de UG V, care alimeateaz patra limpi, Conductoarele liniei proiccraie 1 Qo? se execuié din aluminia, care are 9 vezistivitaie de 57 So cere sectiunea mt conductoarefor lintel, constanté pe veetii jungimea acesteia, tinind seama de céde- rea Ge tensiune maxima admisibila care conform normativului esie de 3%, din sonsitinea de serviciu a lintel (fig. 8.2%), by BBV py BOD py fe pt Fig. 521. Schema unifiterd a unet binii de curent continu. ‘Caderca maxima dc tensiune admisibilé este + SS ie-aar. 100 A Uror ata 78 Instaiatié cieetrice tm eltidir? Pentru afierea seetiunii se aplicd formula 9.19 deoarece se cunose puterile indwviguale ale consumatorilor iar distanjele se pet afla cumulind iungimea seg- menigior f: 2e Se Ey pach hs Pat by Pat be Pad UA Cuae on 8 wae [40 - 200-4 (49 4-30) - 300+ (40+ 30 + 30) 100 + (49-+ 30-4 30+ 20) 200) 2.85 000 34-110 Sea ales scctiunea de 10 mm? find foarte apropiat de cea wesith din calcul, urmatoarea sectiune siandardizati find de 16 mm! Problema ar fi puiut 1 cezolvaté 91 in als mod, aflindu-se valorile curentilor nomingli ai Consumatoriter $f utihzindu-se formula 5.1. 10,15 man 2: 16 mnt b, Caleulul sectiunii in functie de caderea de tensiune in curentul alternatiy monofazat, Se considerA o linie electrica monotazata, alimen~ un 4 ae ie 4 one Fig. $22, Schema monofitar’ a _unet lirsi de ‘eurent alernativ sovofazat, tind consumator —monofazat (fig. 5.22). Schema este monofilera gi alimenteaz’ un recepior Re, care absoarbe un curent eficace /, avind factorul de putere cos g. Lungimea liniei este B. Pentre determinarea ciderii de fensiune de-a lungul liniei, de la punctul de alimentare A si pind la receptorul R,, se coustruieste grafic diagrama vectorial’ de functionare a liniei (fig. 5.23). Diagrama se con- strnieste eu vectorul tensiunii de linie U, Gnice conductoare) 1a borncle receptorului Ae, vectorul intensitatii curentului 7 absorbit de recepto- ral A,, faicind cu tensiunea la bornvle acestuia un unghi de defazaj @ si cu vectorul tensiunii U4, intre conductoare in punctul de alimentare 4. Adunindu-se vectorial vectoral G, ce reprezinta tensiunea }a bor- nele receptoruji gi vectorul cadere de tensiune AU , pe linie, se obtine vectornl U,, adica tensiunea necesara in pwnctul de alimentare, con- form relatici La trecerea unui curent printr-tn consumator monofazet de exemplu un motor electric, se produce o cadere de tensiune actim, in faz cu curentul, provocaté de trecerea acestuia prin revistentele itilnite in Grum, si 0 ciidere de tensiune reactivi decalaté cu > inaintea curen- tului. Deoarece linia monofazata este aleatuiti din doud conductoare de lungime L, avind fiecare rezistenja R, atunci rezistenta intimpinatd de vurent de-a lungul Hiniei este 2 R. in acest caz, cdderea de tensiune Instalasii electrice interioare de lumina si fort 19 activa esie proportionala cu rezistenfa 2 R si cu curentul J, m&rimce sa fiind 2 RI. Ea este fn fazd cu curentul / si se reprezinta in diagramé prin vectorul a cu marimea 2 RI Caderea de tensiune reactiva. provocaté de componenta reactiva @ curentului este Ja rindul ei proportionalé cu veactanta 2X gi curentul I, avindu-se in vedere 8 linia are douis conductoare de reactant X. Aceasti Fig. 6.23. Diagrama vectoriala de functionare a Hnie? mono- fazaie cu un singur receptor. cadere reactiva este reprezentatA in diagram’, prin vectorul be, de ma- rime 2 X, avind sensul ds le 6 etre ¢ gi flind decatat cu } inaintea curentuluj, deci perpendicular pe vectorul curent 1. Din diagrama se deduce ci vectorul ac care reprezinta caderea de tensiune tolalA pe linie, inte puneiul de alimentare si receptor, este tocmai rezultanta vectorilor @ $i be. Luind cu compasul marimea vectoruii J,, deci a segmentulvi Oc, si rotindu-l in jurul punctului O, centrul sistemuiui de axe Oxy, se obtine pe axa Ox, punctul d. Diferenta algebric3 dintre tensiunile Uy 3 U1 poate fi considerata estfel egala cu segmentul ad Mai simplu, coborind 0 perpendicular’ din punetul c pe_axa © x se obfine punctul e. Deoarece unghiul a, facut de vectorul (4 cu axe Oz, deci cu vectorul U; este in practic’ foarte mie, punctele e, ¢ gi d sint foarte apropiate, fe consecinti se poate neglija dilerenta foarte micd ed si se considera practic c& ae = ad = ac Dar ac este egal ca marime cu caderea de tensiune totald a liniei si deci BO Instadagi, etectrice in clddiri ‘Yinind seama c& af = ad cos @, giz fe = Oe sing rezulta ca: AU 2RI cos e+ 2XF sin g- 3.21 Accast mSrime scalara obtinuté prin aproximatie este denumita pierdere de tensiune sau cidere de tensiune. Inmulyind ambi membri zi egalitatii (5.21) cu valoarea tensiunii U se obtine : UAL =2RUT cos @ + 2XUT sin 9. 5.22 Cur ins in curent monofazat exist& relatiile : ae P=UI cos = pulere activi; Q=UT sin 9 = pulere reactivd, se obtine: UAU =2RP +20 AU Peg 5.23 Relajiile 5.22 si 5.23 se pot folosi la determinarea céderii de ten- slune intre punctul de alimentare si receptor, pe o linie monofaratd cu secfiune cunoscuta. Pentru determinarea secfiunii unei linti monofazate, se procedeazd astiel > — se alege in mod arbitrar o sectiune ; — se calevicazd cu aceast& sectiune, rezistenta si reactanja linici ; — cunoscindu-se vajoarea curentului absorbit de receptor gi fackorul sau de putere, se introdue aceste valori si valorile rezistenlei R si reac. tantei X in fermulele (5.22) sau (5.29), obtinindu-se o valoare pentra ei derea totala de tensiune fn conditiile sectiunii alese ; — se compari valoarea obtinutd, cu valoarea maximd admisA de prescripjii pentru caderea de tensiune. In practicé procesul se simplifies, deoarece ceactanta linisi variazi puin in functie de sectiune, De aceea, s¢ procedeeza astfel » — se aleve din tabelele ce dau reactanta, ia functie de distanta intre conductoare, o reactanta medie, prin apreciere ; — inlocuind in formutele de caleul AU cu AU maxim admisibil dup normativ, se caleuleaza rezistenta conduetorului ; — avindu-se lungimee linici, rezistenfa obtinutd si alegindu-se ma~ terialul pentru conductoare (deci rezistivitatea), sc poate determina sec- fiunea. Ensininfit electrice ‘intetioare de hemind 38 fort Es in retelele intericare se poate neglija reactanja X, ceoarece distanja ‘intre conductoare fiind mica, aceasta valoare este neglijabila. In aceasta situafie formula 5.22 devine : BU =2RL cos g- Deoarece : paw 5 se obtine : sau AU=2" 17 c05 9 sll Com se obfine : Inlocuind mai departe AU cv AU’ maxim admisibil dupi aerme se vobfin formulcle de caleul ale sectiunilor : L-feos@ 2p 5.25 e AVngaadm sau: = tee 5.26 TAU nan Exemphil de ealeul 53. Un atelier este pravaaut cu un venlilalor actionat de un motor monofazat, care absoatbe un curent T= 10 A, avind factorul de pu- fere cos @ = 0.87. Motorul trebuje etimentat cu o linie monotazalé avind tensitt= nea 290 V. Se cere sectivinea conductoareloc, asifel Sneit caderes de tenstume masi~ ma of mu depaseasck 5% din tensiunea ‘nominala a limes. Lungimea liniei 1 = 160 1a, Conductoarele se excculd din aluminiu eu rezistivitatea de = 0 meetin. Caderea de tensitme maximi admisibita este + ly, av sectiunea : Tf cos) = 697 mm. Ainge ev Se alege sectiunea imediat superioard, adic& 39 mm, ~ et 82 Instalatit electrice in eladiri Brempiul de cateul $4. Fie motorut electric monofazat cu ‘randamentul de 0,85 gi cu 9 putere P, In arbors de 7.5 kW, alimentat printr-o Line munoiazaid cy conductoare de aliminiu, avind luerimea de U3 m, tensiunea de abmentare fiind 220 V, S& se calculcze sec\iunea canduciearclor, pentry o cddere de ten~ siune maxima admisibila de 3%, CSderea de tensivae maximé admisibila va ti 3H 5B ied > Si, BU nas adn 65 Ve Tinind seama de randamentul mecani¢ al molorulut, puterea ceruté de motor ge la retea este: p,= Pe 7 si sectiumen : . 2ebP 2128.8 800 = 44,9 mm’. UB U mag aan 4.220.668, Se alege sectiunea imediat superioara. 90 mm’, c. Caleulul secfiunii in curent alteraativ monofazat, in functie de ca- derea de tensiune, in cazul unei fini alimentind mai multe receptoare. Se consider§ linia monofazata eu tensiunea nominala U’, care alimen- teazi doud receploare monofazate (lig, 5.24) absorbind fiecare curentil i, (i respectiv i. Receptoarele au fa torii de putere cas 9; $1 CoS ?:. Cu- bene 2) rentii pe cele doud tronsoane ale li- ate fe niej de lungime b respectiv le sint a ce Usil, Ge S-au notat cu li, rt, x1 gi ress ” ie Pecliv le, res a Iungimile, rezisten- | tal jele si reactantele unui conductor pe cos Yr ¥? tronson, iar cu L, R, X, lungizile, rezistentele si reactantele pe liniiie re. hak Sek oftaes ce ar alimenta flecare receptor se- Fig. 5: eina monofilacd a une! parat de la punctul A; suprapunin- nk onoteznte cu cout reospeare. Sen “Satreaga linie are access) sectiune. Diagrama vectorial de tunctionare a liniei este trasata in figura 5.25. Se porneste de la tronsonul cel mai indepartat BC din figura 5.24; se trascazi pe diagrama curentul absorbit de receptorul Ry, reprezentat, prin vectorul i, = /,, decalat fati de tensiunea I, de la bornele re- ceptorului Re. Pe tronsonul BC, cAderea de tengiune activa este repre- zentaté prin vectorul 2r2/z paralel cu vectorul 1, = /,, ou care este in aceeagi faz’. Pe acelasi tronson, caderea reactiva esie 2 ay Zp, decalata cu 2. Fe FP 2 fata de eurentull Jy si deci perpendicnlara pe acesta. Instalafii electrice interioore de tumine st fortd 83 Compunind acesti trei vector ; vectorul tensiune U2 cu vectorii ci- Bere de iensiune activa si cidere de tensiune reactiva pe tronsonul BC, se obfine vectorul tensiusc U, ta hornele primului receptor Ry, deci in punctul 8 din figura 5.24 Curentut f, din tronsonul AB, se obline compunind vectorial, cei doi curenfi care il aleatuiesc, i, $) f. C&derea de tensiune activa de pe tronconui AB pareurs de curentul T, = i, + iy este reprezentata in diagrama din figura 5.25, prin segmen- Fig, 8.25. Diagrama vectorialé de funcjionare a liniei rsonofazate alimentind doud receptoare Ry §1 Ra tul ¢d, paraicl cu veetorul curent al trousonului AB, voctorul 7). De retinal c& yectorul 7,, curentul primului receptor Ry, este decatat fait de tensiunea OU; de la boroele sale, cu unghiui g. Caderea de tensiune reactivé pe tronsonul AB este 22,7, reprezen- taid prin sogmentul de, perpendicular pe segmentel ed, deoarace caderea Ge tensiune veactiva este deealata cu inaintea cureniului care i-a dat nastere, deci A. Insumind vectorul tensiune la bornele receptorului F, cu vectorii céderii de tensiune activa si reactivé de pe _ambele tronsoane ale biniei AC se obtine un contr inchis prin vectortl Ge, care xeprezinia tensimmea necesar’ fa panctul de alimentare Uy. DOr Fy Oty Ty + Or t+ 2m, = Og 8s Instalafit electrive in clidini Luind in compas segmentul Or si trasind un ete de cere in jurul | punctului O, in sens orar, se obfine punciul f : Dac din tensiunea fa punctul de alimentare se scade tensiynea la jornele receptoruluk R, se objine o diferenté algebrica, a carei_marime este egald cu caderea de tensiune de-a lungul liniei, din punctul de ali- mentare A si pina in punctul C, de racordare al ultimului receptor Ry. ; Considerind si in acest caz ¢4 punctele e, f sig sint foerte apropiate, deoarece in realitate unghiu! « facut de vectorul tensiune G4 en axa Oz, deci cu vectoru! Uz este foarte mic, se poate face aceeasi aproximatie, neglijind segmentw gf, g fiind proiectia punciului e pe axa Ox. Tn acest caz uf aig. De asenienea in calcule se iau in consideratie unghiurite de defazaj ale curentilor receptoarelor 31 din tronsoane (é, &, I, f2) fay de acceasi tensiune Uy la bernele ultimului gi cel mai indepartat receptor. Tinind seamna de aceste aproximatii, din figura 5.25 se poate serie relalia: AU == ag a= ah 4 hk + em + ma, 627 Dar: hm 279 Ia cos gai om — 2 Koos as | dh we 22h singg i mn — 2 yf sina; si Ly 08 pS fog — curentul activ ; fy ain 2 = fy, — curentul reactiv Ty cos oy = Mig ~~ corentul activ; Ay Sia = fe ~ curentul reactiv Tnlocuind in relafia 6.27 se objine : AU HQ hog t Qaytag t Bry bg 29 lay, 5.28 san: AU 2 2 (ry Tag talent ha + als) Pentru cazul general relatia devine: AU =23 (01, + 0i,). 5,29 Dacd sc tine seama c& : La fae = le tae ae Fe Instalajti cleetrice interivare de lumind si Sorta as relatia 5.28 devine = AU = Bry ing + 2 ig, + 204 Cigg thee) + 22, (Ge Cum insa » eR nt Mem SX ty rezulta : AU = 2 (Brig + Xyie-} Reiss + Kain), 3.30 si pentru cazul general AU = 23 (Ri, + Xi) Daca se tine seama de notatiile = Pr Py % Ga~ puterile active gi puterile reactive ale receptoaretor ; P,, Py, Q,, Q, — puterile active gi reactive pe tronsoane, si inmuitind relatia 5.28 cu tensiunea U se obtine : UAU = 2U tale + Spee t raSse Cals) sau: UAT = 27 Tag Gq U log + ry Uy + Ula, Cum insa : Ula, = UF, cos 2 = Psi Uh. = US, cos = PLS Uy, = Uly sin o, = Osi Ulg~ Ul, sin = Gri relajia devine : UAE = 2(rgP y+ 24 0y + 4 Pi + 1Q) sau: AU = gthach Qi + rhs 20 u . siin general : ya 2. Bue + 2) 3.31 Acelasi lucru se obfine dacd se inmulteste relatia 5.30 cu U, la nue miiriitor $i aumitor > AU a Rip Xo t Rapet Xo ge u sau in general : Bike + X¢) > 5.82 86 Instalafii electrice in clidirt Pentrn determinarea sectiunii se procedeazi si de ‘aceasti dala la fel ca la capitolul precedent, prin incercari ca in cazul unei reele cu un singur receptor. ‘La fel ca la capitolut precedent, in cazul instala- jiilor interioare unde distanta intre conductoare este mic’, iar reactanta mu variazé prea mult cu sectiunea, se pot simplifica formulele, renun- findu-se la termenii de reactant : AU = 28 rf,= "2 BUS: Inlocuind pe AW cu ciderea maxima admisibilé dupa norme, AU war se obtin formulele de calcu! pentru sectiune s=—22- Sig = 22 sy, 5.33 Uns 8 Umce 22 _yip;s=2—2#_zrp UA Umax UAL os Exemplut de catcul 5.5. $i se execute linia monyfaata (lig. 526) care alimen- teazd cele patro receptoare monofazate cu caracteristicile = 30 Aj 605 15 A: COs Te ls Fett, = 20 A; c05 gy = 0,00; & = Ruri = 18 Aj cos gy = 0% ge Le 2000 2.0m (om be: eo Fr Re Rs we ij monofazate cu patru receptoare Fig, 5.26 Schema monofilard a uael 1h ‘Tensiunea nominald a Unie! este de 220 V, conductoarcle sint din abiminin, jar cfideraa de tensiune maxima admisibila este de 5%. Caderea maximé admisidila de iensiune este: 5 SS SV. Jnsinlojii eloetrice interioare de heming si forge er = 2m; he = 20-4 10 = 99 mi ht ht b= 204 104 8 = adm, ht bth+u—W+ + 104% > Gm 10,18 mm? Se lege sectites imediat supertoard, 16 mat, Bxemptul de calcul, 5.6, Intro inslatatre interioarA (fig. 5.27),.9 Minie cu doud sconductoare alimentea7i patru motoare elecirice monofazate cu’ caracteristicile, Ys ny motorul My : Fig. $27. Schema monofilera pentru exemplul de caleul $6 Lungimile de tronsoane care Je despart sint : 4 = mi b=BWm; hs Wmsih = 10m, ‘Tensiunea nominate 2 liniei este 220 V iar cdderea de tensiune AUnareste ti Cadezea de tensiune maxima admisibild este L724 kW. 74 W; 2961 W; 2.941 kW. 2,380 KW = 2380 WW. ee Instuiafié etectrice tn clidire Deourece : ty == 20mz = + B= Ab m; thy hs 04% +90 = 75m; FEHR EK = 0 + B34 30-4 10 = 85m; sectionea ve fi: Fag (OOD + 49-2720 + OB 20M) HBS - 28BOL; s = 19.73 mm, Se aleg conducioare de aluminit cu seelunea de 18 mm, d. Caleutul sectinn cazul, in functie de c&derea admisibild de tensiune in ici trifazate echilibrate, alimentind un receptor trifazat_echi- Kbrat, Se considera linia tritazala din figura §.28 ca trei_conduc— toare, alimentind un singur recep- LER. tor trifazat, cu fazele jnacdreate uniform, avind Jungimea ZL iar motorul absoacbe eurentul 1, a— { t vind un factor cu putere cos ¢. carp Diagrama vectorial @ fune- Fig, 6.28, Schema unei liait tifazate cu un Hloniirit liniei este reprezentata in Singur’ receptor trifazat echilibrat, figura 5.29, Vectorul curent [ este defazat cu urr unghi_ fafa de tensiunea Vs pe fazd, de la bornele receptorului. Vectorul Oa reprezinta tocmai aceasté lensiune. Vectorul cdere de tensine activa RZ. propor~ 4 » Fig. 0.29. Diasrama vectori#lt de functionare-a unei Hail alimen~ tind un receptor trifazal echilibrat, Insiwlojii electrice interioare de tumind 5¢ foryi an fionai cu rezistenta, pe distanta pia’ 1a punctul de alimentare, tn fazi cu. curentul J absorbit’de receptor se traseazai din_punctul a paralel cu vec- torul [. Yectorul cddere de tensiune reactiv’ « . fiind perpendicular pe vectorul /, se traseazi deci perpendicular pe vectorul cidere de tensiune activa RY ‘Tensiunile si caderile de tensiune sint cele pe faz’. Ca gi in cele- Jaite cazuri, tensiunea V,, din punctul de alimentere, se determin’ in- sumind vectorial diferenja algebricd dintre tensiuatie in punctul de eli- mentare si la bornele recepicrului, cu tensiunea pe faza le bornele acestuia ; Fy a v= Relatia se verifick si scalar AP = Vay ‘nd cantitatea micd reprezentata de segmentul ed se poate consic Reel A ne este tocmai ciderea de tensitine pe faza, cAci : cera Oa — Ga = ad eae. Printr-um rationament analog celui ficut la capitolele anterioare se poate serie = AV ae = Bl cose + XI sing. farnultind ambii membri ai egelitagi ca YFse obtine + Vs av = VER. f cose + VFX. 1 sing: spe m 5, = L te si Uinind seama c& tenstunea pe faz Vp — FU, fn cave U este ten siunea pe linie, se obtine : ° AU HRY TF cosptX Ss Casing. Inmaultind ambii membri ai relatiei cu U se obtine + UAT =RYSU-feosg+ XV TU sin p Dar \ SUP eos p= P si VOUT sin p= @, si relatia devine Ut = RP + XO, de unde se obtine céderea de tensiune AU : AUs AP+xe. Bak 90, Instolafié electrice in eladirt Pentru aflarea sectiunii in. refelele exterioare de transport se poate proceda la fel cum s-a aratat la capitolele anterioare, Jn cazul instalatiilor interioare, deoarece, reactanta este micd gi nu variazi mult cu sectiunea, s¢ poate neglija termenul legat de reactan{a si se obtine U=VER- Leos: si deci : AU = V3 e+ cos v de unde se scoate formula : YFetFeos@ , 3.35 BU rag adm 3 sau RP LP pak Pe , 4 oO Se si deci formula de calcul a seotiuni PEP 5.36 TB Vins ox Se remarci inlocuirea ciderii de tensiune oarecare AU cu ciderea ‘de tensiune maxima admisibila, dup’ norme, AU paxsdq iim acest caz cele doua formule de calcul ale sectiunii sint : VSp hi cos¢ 3 Uimag ple UA Umac” Fxemplut de calcul 5.7. Tntr-o instalatie electrics interioard trebuic sh se mon~ tere 0 linie (rifazata, cu conducioare dé aluminin $i cu tensiunea U Inline faze de 280 V. Accasté Unie in fungime de 100 m Urmeazi si alimenlcz un. motor trifazal, cu faacle egel inedrcate, avind pulerea la arbore de 10 EW si factorul de putere cos g de 0.86, randamentul s8u find 0.9. Sa se delermine ‘sectiuaea coaductoarclor $, dacd se limiteazd cfderea de fensiune [a maximun) 5%. Caderea de tensiune este = 3 5.37 BU macain = 5 2 = 5 89 2 oy 100” 100 Pulerea activl cerutt de receptor din rejea este # Paw eM Loew tla, cr iar sectiunea ep vo. 260 : @ LO 6. 45m. U8U nae rain 34-280.19 Se alege secjhunea imedial supesioard, de 6 mm. Instalatit electrice interiodre we lumina si forid on e, Caleulul secfiunii conductoarelor, in fanctie de c&derea de tensiune jntr-o linie cu mai multe receptoare trifazate echilibrate, Se consider’ linia trifazata arStat in figura 5.30, alimentind dou receptoare trifazate larete leaks a 7 é Fig. 5.40. Schema monofilars Red a unei isnii trifazate. LAM Eres t.c05 ya £2, fa Xe cu fazele egal incarcate. Facind acelagi rationament ca la curentul mono~ fazat, se obfin relatiile (vezi relafiile 5.29.,.5.32) : AU HVS E(r lat al); AU SVG TRigt Li; Ag = BiP+2Q) , 5.38 pe Ay — kee Xad eke, In cazul instalafiilor interioare se poate neglija termenu? legat de reactan{i folosindu-se urmatoarele expresii de calcul a sectiunii Beit a EAD Lin: BU mae 2 ° L Ta Une 22! Pi TB Ona YP Ezemplul de coicut 58. intr-um atelier se instaleaz’ patru wsilaje, actionate de patro motoare electrics, ce Sint alimentate printi~o relea trifazati cu con- ductoare de aluminiu, la lensiunea de servici de 280 V (fig. 591. Céderea de iensiune maximé ac 5.39 som 0m 48m 25m ¥Sg, 531. Schema mono- filard @ une! lini trite ate, . . . va ye a ore Pi hTKe ph 28Kw Pb B8 Kot py tS Kr G04 "ng 65 258584004 Puterile gi randamentele celor patru motoare la arbore strit py 2 1,7 kW, randamentul ay 2.8 kW, randamental tig Ba.kW, randameniut 1, 4,5 kW, randamentel oy Iasialapit electrice in clitdira Distantele sint urmétoarele ; ty = 30 mj fy = 30m; & = 49m gl = 25m. Caderea de tensiune este E8380 Teo 400 Apoi, se determin’ puterile nevesare motoarelor + NM mag = 5 = 19. = 2,023 kW = 2023W; = 3.294 kW = 3254, 3,837 kW = 3837 W, 1,785 kW = 1 785W. In continuare, se determina dislantele cumulate : = = 30m: =k tho om: Les thy = 108 m Ie=hth+ yt &= 133m $i sectiunea conductoarelor + L 34.380-19 130-2 GS-4 60-3 994+ 108-3 837+ 133.1 786) = 3,7 mm? Se gloge sectiunes superivara imediat uematoare, $ mm’. L. ALEGEREA APARATELOR DE PORNIRE SI A DISPOZITIVELOR DE PROTECTIE 1, Caracteristicile de functionare pentra motoare de curent continua Motoarele de curent continvu se consiruiese cu excitatie separata, cu excitatie in derivatie, serie sau mixta. Cele cu excitatia separatt au aceleasi criterii de functionare cu cele ou exeitatia in derivatie, dar sine foarte putin folosite, a, Motoarcle cu exeitatie in derivafie (fig. 5.32). Tensiunea la bornele motorului este dati de relatia : g Eb lg Ras 5.40 Unstelafii electrice inierioare de lumina sé fort 93 in care: U este tensiunea de alimentare ; Iq — curentul care circula ia bobinajele industlui ; Rq — rezistenta bobinajelor indusului ; EB — forta contraelectromotoare. For{a contraclectromoteare este proportionala cu fluxul inductor dupa velatia Bakn®, vunde : k este cocficient de proporlionalitate ; nm — turatia ; ®—~ fuxcul inductor, ‘Tinind seama de ‘ultima relabic, relatia 5.40 devine : U=haot lek, din care remalta : Ua fo Ra 5.4 © La funofionarea in gol a motorujui (fig. 5.33}, cind acesta mu_actio- neazi nici o sarcin’, curontul absorbit de indus f, este foarte mic. Re- ulti c& termenut /, #q de la numiritor este la vindul lui mic gi deci se poate neglija in raport cu tensiunea U. Variind curentul din bobinajut de excitatie é,, la functionarea in gol a motorului, turatia este cu atit mai mare cu eit acest curent scade. Cind cvrentul din bobinajul de ex- citaie este Zoarte mic, turatia devine foarte mare si deci periculoasd pentru motor : ve ep” Daca curentul i, scade, seade si fuxul @, cum tensiunea U este con- stanté, realla ca la seiderea numitorului, creste valoarea fractivi, deci 2 turatiei. La functionerea in sarcia& (fig. 5.34), po m&sura cresterii acesteia, la © yaloare constanté a curentilu de excitatic i, motorul absoarbe un curent Ig, din ee in ce mai mare. Tn acest caz, in formula $41 creste Valoarea termenuiui /, Re gi deci scade turafia, in conditiile ia care numitorul ramine constant. Cum ins& fenomenul reactiei indusului face si descreascd valoarea fluxului ®, de la un anumit moment, pumitorul nu mai rémine consiant, ei scade si deci se manifestii o crestere oarecare a turatiel, Efectul de scadere a turatiel ramine insd pe masura cresterii sarcinii. 4 Instalagit electrice tn eltidiré Motoarele cu excitatie in derivagic sint utilizate in constructii gi in. industrie, pentru actioaarea ascensoarelor, a unor masini-unclte, pompe, ventilatoare, compresoare si in general in actiondiri in care este necesard co turafie constant. ° ty e te Fig, 3:38. Caracteristica de mers in foi a motorulul eu excitatie In de~ rivetie. Fig. 5.32. Schema de monta} electric a Fig, $34 Curacteristica n=f (Ta), de movwtului cu excilatia in derivatie funetionare in sarcind 2 motoralut sp 7 Siguranie Bovibiie | ry — reosiat ee cu oxcitatie in derivatie, pore: 1, — ourenu de"exehatie | 7 y—— reomiaiul. entra regiajt tin al cpcertuiul de excltatie jy bebinaiyy de excratie ; Ag — Indusul ractozutai de ourent continuy | Ty cucemul abyorbie de ands. b, Motoarele cu excitafie in serie (fig. 5.35). Tensiumea la bornele motorului esie data de relatia = Um Eb s1 (Re + Re) 5.42 unde : U' este tensiunea la borne ; E — forta contraelectromotoare ; Re — rezistenta bobinajului indusului ; He — rezistenta bobinajului de excitatie ; 1 — curentul absozbil de motor Insiolajti elevtrice insertoare de kumink 9% forjd 9% Deca se fine seama de valoarea fortei contraelectromotoare B = atunci turatia este data de relatia : U (Ra Rel a@ Cum insé fluxul este proportional cu curen~ tul ce sarcind @ = 4,J, deoarece inductorel este strabatut de curentul absorbit Z, rezulté + A UA IRet Rel 5.43 fad ° Din aceasta relatie se vede c& turatia n scade pe masura cresterii numitorului, deci a curentu- lu J. Acest lucru apare la cresterea sarcinei moto~ rului, Turatia mai poate seidea gi prin cregterea celui de el doiléa termen, de la numarétor (Ro +R), dar aceastd scidere este micé deoa— rece ullint) termen este mic in raport cu ten- siunea U. La mersul in gol, curentul / este foarte mic (numitorul este mic 51 numMratoru! foarte mare) deci turatia poate ajunge foarte mare si pericu- Joasi. De aceea motorul nu se porneste niciodala in gol si nici nu este lsat si fnctioneze in gol; sarcina minima este de 23--20% din cea nominala. Cuplul motor este dat de relatia : Mok-L Din aceasté relatie se deduce c& cuplul creste 0 daté cu cresterea curentului absorbit de motor (ig. 5.36), La pornire, cind curentul de pornire fy este foarte mare, cuplul motor este si cl mare . aceasta este o calitate deosehita Datorita acestei proprietaji motortd cu excitatic serie este Zolosit in cazul porniritor in plind sar- sind si cu sarcini mari de virf, ca de exemplu, la ventilatoare de transport pneumatic, Ja unele magini de ridicat, 1a poduri rulante etc, In aceste conditii motorul face fatd variatiilor mari ale cupluiui, fr a se produce variatii importante ale puterii absacbite. n= a kn, xe lle A ‘p taviel = as Fig 939, Schema, 4 mentaj electric a moio- oli de curent continua S extitafle in serie: “Sy ~ swurante tusibile: ry) = ragstat de porniee j He — vowinafal de exerta~ Be. serie: af — smausut rotorwlud, ” @ / Fig. 9.30. Caracteristica cuplului moiound de cucent eontinuu, eu ex citatic in serie. c. Motoare de curent continuu cu excitatie mixta (fig. 5.37). Acest motor are o bobind de excitatic serie R, si o bobind de excitatie deri- vatic Rg, aleatuind impreund o excitetie mixta. Sensul de bobvinaj este astfel executat, incit fluxurile ambelor bebine se pot aduna, rezultind “6 Instalapii electrice in elidirt astiel o excitajie mixta adifianai’ sau se pot sc&dea, dind in acest fol -o excilatie mixta diferectiala, La motoral cv excitajie mixti adifionald. se obtine ua flux masit “® Ja poraire si deci wn cuplu motor mai mare (17 = KB7), dar viteza nu variazi prea moult, Deci motorul au se ambaleazd la mersul in gol da- toritt excitatiei derivatie, care produce un flux suficient pentru limitarea vitezei. Motoarele cu excitatie mixt& diferenfialé, sc foinsese atunei -cind este nevoie de o turatie constanté, efectul cresterii vitexei dalovita -excitatiei serie, hind anibifat de efectul excitatiei derivatic. Re ae ig, 887, Schema de mon taj cleciric a, motoralui de carent continuu cu excitatie mixta t 7o ny — reosiat de poroire : Ry = DOING de FxEAKE seme; i bowing ce exchatle dorivatie ; ry — reostat de eimp: 4, Pornirea motoarelor de curent continu, Pornirea motoaretor de -curent. continuy se poate face in mai multe feluri = — prin legarea direct la rejea, cu ajutorul unui intrerupiitor ; — prin reducerea tensiunii aplicate motorujui ta pornire ; — prin reglarea tensiunii sursei de alimentare. In primul caz, Ja legarea divecti fn retea a unui motor de cu- revi continun, motorul este alimentat direct Je tensitnea refelei, absor- bind un curent de pornire is Se produce un cuplu de pornire M,, ia timpul de pornire fp. Deoarece + Et Bale atunei : Instalofti electrive interioare de lumina sé forta or La pornize viteza este nuld (ne 0) si deoarece Fm kn. ® $i forta contraelectromatoare & este nula. In consecinta, in momentul pornirii curentul are valoarea ; L=4 Re Cum rezistenta Reare o valoare micd, rezultd c& la pornire direct’, ja intreaga tensiune a rejelei U, valoarea curentului de pornire poate ajunge foarte mare si deci periculoasé (pot aparea scinter pe colector, © inedlzire mare a indusului, o cddere de tensiune mare in rejea Impie- dicind buna functionare a celorlalti consumatori otc). In consecinté pornirea directa se poate face numai pentru motoare cu puteri foarte nici. Motoarele mari necesiti mijloace de micgorare a curentilor de pornire, Se folosese in acest scop rezistente suplimentare, ce se inter zaleaza In cireuitul indusului, in serie cu rezistenta Rp a acestuia. Aceste reaistente variabile sit mumite roostate de pornire. In acest caz = feo, Rat rep in care ry» cste revistenfa suplimentard variabild la pornire. Micsorarea curentului de pornire se mai poate face si prin scéderea valorii iensiunii de alimentare Ja pornire (micsorarea numiratorului tractiei din membrul al doitea). Aceasid metoda ‘exclude utilizarea reo- statului de pornire, fiind obignuita in cazul instaiatiilor de mare putere. Principalul dezavantaj al acastei metode este acela cd necesita instalatii suplimentare speciale. Pornivea motoarelor de curent continuy prin cea de a treia metoda, de reglare a tensiunii sursei de alimentare, are acelasi dezavantaj. In coneluzie, cea mai folositi metod% de pornire a motoarelor de ccurent continuu este accea prin reostat de pornire, folosindu-se in acest scop reostate metalice récite in ulei sau aer. Prin aceastd metod’, la conectarea motorulvi la rejea, se introduce in circuitul indusului, in- freaga rezistenta a reostatului. Pe masura cresterii .uratiei_motorului, se scot progresiv rezistentele din circuitul indusuli, pin& la scoaterea integrala, a acestora, cind motorul a capitat turatia nominala Reostatul este astfel dimensionat incit curentul cle pornire I, atinge © valoare de la 1,8 pina la 2,5 ori curentul nominal J,. Curentul de pornive nu poate fi ins mai mic, deoarece prin cuplal motor ce ia nas- tere, s-ar putea si nu fie invins cuplul rezistent si deci motorul si nu porneascd. Rezistenta maxima a reostatului R, se determina cu relatia R= LR, Imax In general acest reostat de pornire este combinat cu un reostat de cimp, folosit pentru variatia vilezei ees 98 Instalatié electrice In clddiri fn cazul motoarcloy cu excilatie in derivatie, reostatul de pornire nu twebuie sk micyoreze gi tensiunea excitatiel, pentru a nu reduce cu- plu! de pornire, care este proportional Gu fluxul, De aceea montajul este asifel realizat, incit la pornire, excitafia si fe alimentata la in— treaga (ensiune a retelei Operatia de pornirc a motoarvior cu excitatie in derivafie, incope cu asezarea reostatului pe contactal de intrerupere, continuindi-se apot ch inchiderea intrerupatorului principal. Dupé accea se manevreazd ma- neta reostatulti de pornire, mirindu-se teptat tensiunea aplicata in- dusului ping cind turajia a ajuns Ja valoarea sa nominal, cind atin- gindu-se ultimul contact al reostatutui, se scurtcircuiteaz’ rezistenta acestuia 2. Caracieristicile de functionare ule motorului asincron Fentru injelegerea fenomenelor ce insotesc pornirea gi functionaves: motoarelor asincrone, este necesar sé se studieze variatille vitezei d= rotatie, ale cuplului, ale randamentului si ale factorului de putere, in funclie de variatia puterii furnizate de motor la arbore, considerindu-se tensiunea si freeventa retele? de alimentare constante. Ta mersul in gol, viteza de rotatie are o valoare apropiata de viteza de sincronism, alunecarea avind 0 valoare foarte micd. O data cu eres- terea sarcinii, scade ms& pulin turatias ia sarcina nominala, aceasta scdere nu depaseste 51% din valoa~ rea vitezei de sincronism. In eoase- 7 cint&, caracterislica vitezi de rota- “eo LL] lie-putere, 1 — f{P). poate fi re 96 = prezentaté printr-o linie aproape » ed [Pe dreapta (fig. 5.38) De asemtenea cu- ae piul M variazi de la mersub ia gol a 7 pind la mersul in sercina plina. Ran— a2 damentul 0 este afectat ca la orice @ i | 2q — thasina electricd de pierderi elecirice : — in cupra, in fier 9} pierderi mecanice, Sig. 698, Carmeterisiel do functionere Se dependente de Sarclia, allele fh = caracterigtica vitensi de rotatic ; constante, asticl ineit cl variazd o TONNE ne cammeoentel Gees daté cu puterea, dupa 0 curbé. re Teterses euptuots mete prezentats de asemenea in figura 5.38, Valoarea sa maxima se obtine Ja circa 75%q din puierea nominalé. Tectoruh de putere cos u, care la mors in gol, are o valoare foarte mick (cel mult 0,2) variaz4 si el, crescind 0 data cu sarcina si afunge la o valoare maxims, ia sarcina nominalA. a. Cupful motorwiui asincron, Cupia} electromagnetic ai motorubai asincton M, irebuie s& invings, in regim stabil de fumctionare, cuplul rezisient M, compus din insumazea cupiulut la mers in gol, M, gi caplué rezistent util MT , : Instalajis electrice taterioare de lumind s¢ fort 90 Deck: Mos My + My = MY, Cupivl atl My se datoreste sarcinii ce urmeard a fi acionata, iar cuplul la mers in gol M, se datoreste pierderilor mecanice ale mote vului — pierderi prin freciri in lagdre, fveeari cu aerul ale veutilato- rului de acire, in migcare ete. In primul moment, in care motorul osie coneciat 1a retea, cind po- jorul nu se misc, cuplut este nul (M — 0) ior shmecarea a = 1. Cuplul ce pormize M,, care ia nagtere, pune motoru} in migcare, in- vingind cuplu) rezisteat M,., facind sd crease’ turagia n. Alunecarea este : uude + ny este vileza de siucronisin ; » — viteza de rotatie a rotorului. La wh moment dat, cind viteza de rotatie a cdpatat o valoare con~ stanté, alunecarea a devenit si ca constanta, iar regimval de functio- nare stabil, Vaviatia cuplului este dati in figura 5.39. Pe abscisi se reprezinth aiunecarea @ de la valoarea 0 la £ 1, Dia relajia Ge mai inainie se Wotan a Geoorgtoc jen Wig. 5.89, Diaprame yo. riatiel cuplulw tn dune- tig de alywecare, figs e M = fla), la motorni Bib We be te ue asineron, F i 1 1 1 | 1 L eat 2 0 8 1B deduce c& pentru punctul in care a = 1, 2 — 0 iar cind a = 0 avem n= m (ileza de sincronism). Cucba de veriatic continua, in stinga si in dreapta, pentru regimuti de functionare ca fciad (stinga) si gene- rator (dreapta), in ordonati se reprozint3 valorile cuplulur M. Din diagram remslti c& pe masura sefiderii alunecarli, valoarea cu- plului creste, Acest Jucra se petrece pind la o anumita valoare a alu necérii, alunecerea critict ce, cind cuplul atinge valoarea sa maxima xO instalotti electrice i cladiri Myex . Scizind tai departe aluncearea se ajunge la valoarea a — 0, cind viteza motorului este egal& cu viteza de sincronism. In acest in- terval cuplul a scizut pind la zero. In regim de generator, alunecarea vitezei negative descrescind, cuphil devine negativ. Aluncearea critic’ a, pentru care cuplut are valoare maxima, depiade de caracteristicle constructive ale motorului, variind in general intre 0,08 ‘$i 0,2 (20%), find cu atit mai mic&, cu cil motorul este de putere mai mare. Coeficientul de supraincarcare ky, este definit, ca raportul dintre cuplul maxim $i cupiul nominal, adic : = Mmos hy Cuphl Maus care se objine pentru valoarea critich a alunecarit ay se mai numesie gi cuplul de risturnare. Velorile obisnuite ale coeficien- {Hor de incareare ky, variazi de la 1,0 la 2,5. STAS 1893-50, prevede © valoare minima de 1,6. Alunccarea critica a, , pentru care cuplul este maxim, este propor- sionala cu rezistenta din circuitul rotorv)ui, adie’ : k Ry Ig Daci creste valoarea rezistunici R, din circuitul rotorului va creste si valoarea alunecdrii critice, acest lucre conslituind un mijloc de de plesare a cuplului maxim, intr-o posilie céreia sii corespunda noua valoare a alunecarii critice, obtinute prin “ — marirea rezisiente din circuitul rotoric. M& Findu-se revistenta onmic& a rotorutui s¢ le | le a poate ajunge la o astfel de alunecare critica, 4, = 1, pentro care cupi:l maxirn poate aver ‘oc chiar la pornire, aga cum este ard he} vat in curba 3 din figura 6.40. Curha 1 co- respunde cazului cind rotorul nu are rezis- Let tente exterioare. Cregterea cuplului de pornire conduce — ja o inicsorare a factorului de putere si a co- Fig, 540. Schimbaroa carae- —_eficiontuti de supraineSrcare Ky. Jeristiciy cupit-alunacare Gea), la un onotor asia Motoarele cu colivie dubla ea si cele cron, eo urmare a cresienit 3 ) au loc salturi atit la curen cit si ta cuplu, moterul irecind pe alt2 caractoristicd de funclionare. Ati cxpiut cit si turatia variazi din nox, pina i momentul in care cuplut motor este din nou egal cu cuplul rezistent (MW, = M,}, pentru noua turatic ta care $-a stabilizal motorul. De aceasta dat& turazia, curentu}, cuptul si alunecarca au alte valori realizate si anume cele norsinale de tunc- fionare, pornirea find terminata. La acest fel de pornire se recomandd ca motoru! si alinga 95% din turatia sa, find pe conexiunva stea. ‘Trebuje dati mult atentie alegerii_motorului pentru tensiunea re- telei la care urmeazd a fi conectat, Astfcl, pentru refeicle de 220/380 V, se aleg motoare de 380/650 V, iar pentra retelele de 500 V, motoare cu 500 V pe iaza Ja conexinnea in triunghi. Conform Normativului 17-68, pentru proiectarea si executarea in- stalafiilot electrice pini ia 1000 V, este obligatorie pornirea cu apa- yate de pornire, care s& asigure reducerca sub limitele admisibile a carentilor de pornire, pentru motoarele cu puteri de Ja 3 kW in sus — pentru tensiunea fntre faze de 220 V — si cu puteri de la 5,5 kW in sus, pentru tensiunea intre faze de 380 V. Comutatoareie stea- triunghi fac parte din aceast{ categorie de aparate de pomire. Acestea pot fi actionaie manual sau automat. La comutatoarele steatriunghi manuale, se aduce aparatul la po- aijia stea, rotindu-se manual maneta de actionare. Dupi ce motorul Instalayét electrice intericare dy lumind si for}d 302 a alins turatia stabilizatd pentru aceasta pozifie, se comut& pe pozitia trunghi. Aprecierea turatiei se face cel mai bine dae se priveste 91 pe ampermetru gi so constatd o scddere a curentului. Comutatoarcle automate sint actionate prin relee, nefiind nevoie de interventie manuald decit pentru apasarea pe butonml de pornire, ce 3¢ face initial. Pornirea cu cormutatoare stea-triunghi este folosita la moteare de aantrenare a grupuritor de sudura, a unor masini-unelte,- ventilatoare, As? Wig. 843, Pornirea unui motor asineron eu co- mutator stes-triunghi : “a 4m sehema; b= diageams cuptuloi a curentul a oT A as = a ULL temel | ah i a 7 Lary ae LP % ve te Was 05 Bier @ b pompe cenirifugale etc, la care cuplul rezistent ta pornire este foarte Talc, nedepisind 1/3 din cuplul rezistent nominal. Pornirea motoarelor asinerone cu rotorul bobinat si cu incle. Mo- zoavele asincrone cu rotorul bobinet, au bobinajele statorice cu cone- ximme in stea sau in triuaghi, corespunziitor tensiunii reyelet din care urmcezé a se alimenta. Bobinajele statorice sint conectate in genevat in stea. Inceputurile aceslor bobinaje fiind legate Impreunk (ig. 5.44, punctul A), sfirsi- turile sint scoasc afari la trei inele. cite unul pentru ficcare fazd. Pe incle alunecd trei perii de caroune, care au fegaturi scoase la o pia& de bronze. Daca la aceste perii se ieaga tret revistenfe de aceeasi valoare, cite una pe fiecare fazd, la pornirea motorulsi, curental absorbii de acesta din rejea este mai mie decit curentul pe care motorul bar fi abssorbit Lara aceste rezistente intercalate in circuitul rotorie 14, Instalstli electric im clitcive Reistentele conectale modificd caracteristica cupluivi de pornire, Se numese ,,caracteristici reastatice’, acele caracteristici ridicate in funcionarea’ motorului cu revistenfe intercalate in circuitel rotorie, REED x aS y y aed ESGSSE s Fig. 5.44. Motor cu retorul bopinat si cu Fig- 5.45. Variatia cupluriler la porni- incle, prezentat schematic rea unui motor asincron cu rotor bobi- A stator; 2 — legatunite statorutot; 2 — f0- nat si inele, cu ajutorui vrei rezistenje oP ale A ae ia et trepie "Sooty Ges REREAD ge — eupint senstent fy 0, df See eens Sota Coenen, rca eh Tad te Nona "eatacoit nds Sneleter ; cursory) reostatus. torului. spre deoschire de cele ridicate la functionarca tard aceste rezistente; care se numesc ,caracteristici naturale". Facindu-se mai multe ridicari de caracteristici reostative, dar de fie~ care clata utilizindu-se rezistenle de alta valoare, se obtine de tiecare daia © alté caracterislicd reastatica, corespunzitoare valorilor rezisten- elor utilizate. Acelagi Tucru se obtine si dacd pe fiecare faza din ciccuitul rotorie se Va utiliza cite © rezisien}a formata din mai multe trepte. In figura 5.45 este aratat un asemenea cez, in care s-au wtibizai trei rezistente in trei trepte, valorile Gecirci trepte liad egale intre ele pe toate trei fazele. La pornire, cind in cirewitul rotorie sint intercatate toate cele trei trepte de rezistentA pe fierare faz, cuplul motor are valoarea din pun- ctul @, evoluind apoi de-a lungul caractcristicii 1, corespunzatoare re- zisientei totale, pica in punctul & in care cuplul motor este egal cw cuplu! rezistent. In acest timp turatia n a capatat o anumité valoare. Daci in acest moment se seurtcircuiteazA prima treaplA de rezistent& de pe fiecare fazi rotorica, rezistoniele se micsoreaz’ brusc, ajungind 1a © rezistentS egalé cu cca a celorlalte trepie camulate (treapta a doua si wreapia 8 ircia), Datorita modificarli revistentei intercalate pe fiecare faza rotoried, funciionarea motorului trece pe o alli caracteristicA reo- static’, caracteristica 2 a cuplului motor, desfasurindu-se mai departe pe Instalagii electrice interioare de bemind st ford 105 aceasté a doua earacteristiea de la punctul e catre puncud d, pe masura cresterii turatiei x. In momentul in care cuplil motor devine iar egal cu cuplul rezistent (ca valoare, mésuraté pe ordonata), se manmree2’ reostatul astfel incit. si se scoata din circuitul rotorie cea de a doua treapt{ a rezistentei. Rezistenfa ramasi pe fiecare fazi rotoricd se seduce la valoarea treptei inti si functionarea se met pe o alti carac- tersitica reostaticd, Corespunzdtoare acestei _rezistente. in punctul_ &. Scurtcircuitind si ultima treapt& de rezistenta, in momentul egalitafii dintze cuphul motor si caplut rezistent — punctul f —, se ajunge pe caracteristica naturalé 4 ia punctul g, de unde evolutia functionarii se desfasoara de-a Iungul poriiuail gk a acestei caracicristici, pind ce cuplul motor egalizeazd eupiul rezistont si functionarca sq stabilizeaza Alegind corespunzator rezistentele reostatului, se poate ajunge, pe deo parte la o marime convenabili a saltului, lar pe de alfa, la sta~ dilitatea funefionarii motorului pe portiumea descencenta a curbei cu- plului motor, pentru valorile acestuia cuprinse intre cuplul maxim si zero, portiane caracterizaté prin regimul stabil de mers al motorului In cazul alegerii defectuoase a acestor rezistente, se poate intimpla ca salturile si fie mult prea mari si mai ales ca cle s& sc situcze in gone corespunzatoare unui regim instabil de funclionere a motorului, in care caz acesta se opreste. In figura 5.46 este avatati variatia curéntului absorbit de motor, Sn cazul eind pornirea sa facut cu un reostat cu trei trepte de revis- tent. Din figura se vede cA dac& motorul ar fi pornit fara nici o yezisten{ intercalat{ in cireuiiul rotoric, ei ar fi absorbit ja pornire ua curent fe mult mai mare, funetionarea sa fcindu-se estiel ineit va~ riatia de curent s-ar fi desfagurat de-a lungul ‘curbei R,. Aceasté va- loare a curentului de pornire, ar fi fost apropiata foarte mull de valoarea curentului de pornire a unui motor asincron cu rotorvl in’ scurtcircuit, pornit prin legarea directa la retea. Numarul de trepte se alege corespunzitor puterii motorului gi ma- rimii salturilor de cuplu admisibile dia punct de vedere al: actionarii. De exemplu, pentru un moior de 4 kW, se recamanda cel. putin trei trepte, in timp ce la un motor de 100 kW sint necesare sapte trepie. In afara acesier trepte ale rezistentei de pornire, se mai introdue uneori in cireuit si nigte rezistenfe de préegitire a acestor treple. tn. perioada anclangarii lor, motorul nu porneste ci pregateste pornirea (se intind curelele, se angreneaz’ pinioanele etc.). Valoarea acestor vezistenje de pregatire, so alege astfel incit la pornire, sé nu se producé un soc prea puternice, iar curentul. initial de conectare J,, care este absorbit, si fic mai mic decit 1, (v. fig. 5.48). In figura 5.47 este aritata schema de principia a unui reostat de pornire cu piloturi. La pornire, cele trei cursoare se gasese la sfirsitul rezistenjelor, astfel c& in fiecare fara rotoricd este introduss tntreaga rezistenja a fiecdrei ramuri a reostatului — in pozijia 1. Pe masura ce turatia creste, se muta povitia cursoarelor, rotindu-se manela reosta- 198 Instolatii electrice in claidiri Fig. 5.46, Variatia curen- tului_unyi motor asineron cu rotor bobinat i inele, in cazu)_pornieii cu aiuto: rol redistenjei in tei trepte T= valoscea curenmtt 40 scartciecuriare ; 1, — valoacea caventutus stomsnal al mgiory Ral) Hit y set suas; fe -valeuea cureniulul Initial de coneetaes, a—— vig. 947. Schema de prineipia a unui reostat ce ploluri. pen tru pornirea motoarelor asincrone isifazate cu roloru kobi- nat 31 cu incle. i = comtact Ge biucal i or — contact de semnalizare ; 3 — bobaa Tnviorupseornlny sveomar f Instulapit eloctiice interioare de kamina st ford 07 tului im sensul sigetii, astfet ed se scot po rind anumite poctivni din rezistente, pina ce in final, cursoru! 2 ajuns in povitie 2, ein din circei- tul fiecAri bobinaj votoric, a fost scoasd inteeaga rezistonié. Accastd po- zitie corespunde mersului normal in sarcina al motorului. Contactul de blocaj e, este inchis numai cind periile cursorului se gasesc la sfirsitul rezistenjelor. 1 fiind inseriat bobinci B a intrecupa- torului 1, no permite inchiderea acestuia, decit atunci cind contactul ¢ este scurtcircuitat, Contactul de semnalizare cp este scurtcireuitat si aprinde o lamp, sempalizind scoaterea rezistenjelor din cireuityl rotoric, la sfirsitul cursei periilor. a motoarelor asincrone 3. Aparate ulilizate la porni Aparatele ulilizate la poenirea motoacelor asincrone sint : introry- patoarele, contactoarele, comutatoarele stea-triunghi, autotransformatoa- rele de pornire, reestatele, rezis- tentele si controlerete. a. Intrerupatearele. Accs tea se folosese pentry pornirca diveeta de Ja rotea. Intreprinde> rea Eleclroaparata} Bucuresti; fabricd intrerupateare automa te in aer DITA sau in ulel DITU dndrerupitOrul automat in ger DITA (fig. 5.48) are relecle repartizate in wei blecuri dis~ tinete pe fiecare fazi; flecare bloc contine elemente termice si eleetromagnetice pentru pro- tectie. Releele termice au niste Gispozitive compensatoare ter- mice, pentru a reface reglajul {inied seama gi de temperatura a 8 6 Fig S48. Schema electricd cle principiu a vani intrerupator Dita: 1 = Goniecte principals ; 2 — relee electromagne meciulat ambiant gee ST ge renee eine 2 ~ Seetomuagicn de rormiacea 6 —notosne oe Butoanele de comanda sint seeitepenaa | 9° wonnets ‘ausaliar® prevézute. unul pentre tachi- Aerea coniactelor principale, altul pentru deschiderea acestora, realizin~ du-se totedatd si rearmarca releelor, La intrerupatoarele DITA 6) st DITA 109, semanalizarea se face cu un indicator optic de pozitie. Intrerupttoarele eutomate in wei DITU (fig, 5.49) au montate rele termice, clectromagnet de actionare, un contactor pentru tachiderea cir- cuitului principal, avind contactele in ulei sores — fo fsyout quurzoa sone np savuorioe ap juoing — fg “@ Wg | 9OnaIe SID yeanouLd gata © Au ig | yedioupsd rorMpnazTD B orapttiou) ap mde — Agug ap Inbmiomuoe vesuuo:toy 9p tHimeuRenanosy= wUged — My RD unaot yan) VIP “eIUMSTD MT Op "TAAD AULANRa Yo; ND epuMOD — Pf euMsIP MN OP maT uoA aC ppugues <9 ffo. ‘shuasap-stuous “uaay yORUSS Td spaeWON —~ g 1 peuTu ELM ImuorednsenTt; PouTWOD — » PONG Iynaogdnanay ae ferour ep ajowayos gry “SLs e Instalotit etectrive in eldairt Aceste automate pot A comendate in trei feluri : — prin maneta iniverupatorului ; — prin contact ferma, inchis-deschis ; — prin buton dublu de comand’ la distant’. Actionarea simpli prin pirghie (mancta) intreruptitorului este ara tata in figura 5.49, « Pentru actionarea prin contact ferm, twehis-doschis (fig. 5.49, 0), so desface punlea de legatura dintre contactul auxiliar 2 si contactul auxiliar 3. Butonul de comanda sau contactil exterior se leagé cu un conductor la contactul auxiliar 2 si,cu alt conductee la contactal au- xiliar 3. Actionarea cu contact ferm se face astfel: cireuitul de manevrd P-CNI— RB, — 2—C; — 3 — S, se imchide de la faza T la faza S, © data cu inchiderea contactului form. Aceasta determin apariia unui flux magnetic in bobina de anclansare a contactorabui principal C. care actioneaz contactorul, inchizind ‘circuitul principal (RA, SB, TC) iar motorul legat la bornele A, B, primeste curent de Ja rejea si incepe 88 functioneze, Pentru actionarea prin buton dublu (fig. 5.49, c), de comanda de ta distanta, se destac contactcle auxiliare 2 si 3, legdiura butonulni de comand facindu-se ag8 cum este aratat pe figur’, Circuitul de manevr’ T—CNI—#,, —2—B—3—S se inchide o dati cu apasarea pe butonul 7; curentul circulé de ta 0 feed la alta (T-S), ‘determinind fluxut megnetic care anclanseavd prin bobina 8,, contac- torul principal C. Acesta incbide circuitul principal, alimentind astfel motorul electric conectat Ja bornele A, B,C. La ridicarea degetului de pe dutonul normal deschis 1, de pornive, circuit de maneyré devine T-CNI-B,, -2-CM-1-B-3-S si functionarea continua, electromagactul By finind anclangzt mai departe eontactul principal C. Pentru oprire este suficient si se actioneze fie contactul ferm, fie butonul de eprire ©, care va inirerupe cireuitel de manevrd si asifei se va dezamorsa oobina magnetic’ &, , sind s& scape contactorul prin- cipal C, care tras de un resort, ‘deschide circuitul principal, intrerupind alimentarea motorwui recorciat in ABC. Acelasi lucra se intimpli Sn cazul unei curent mai mare (periculos), sind civcuitu) de manevrd va fi deschis de comtactul normal inchis CM, aciionat prin dilatarea relecloe termice Ry. b, Comutatoare stea-triunghi. In jara noasty& se fabricd comutatoare sies-triunghi de la 25 pin’ la 200 A, acestea asignrind pornirea motoa~ relor asincrone in scuctcirevit avind puter! intre 7—100 kW, la tenstuni de serviciu de 229 V, 380 V, 500 V. Instalafii electrice interioare de lumina $i forgé aM Aceste comutatoare sint ca actionare manuala sau automata. Cele cu actionare manuala au insemnate distinc poaifiile zero, stea si tri unghi ale rotorului mobil. In figura 5.50 esie aritaté schema de principiu a legarii unui_co- rautaior stea-triuaghi ke borncle unui motor asincvon, iar in figura 5.51, detalii de realizarea legaturilor Ja cutia de bore a motoratui La povitia zero cutia nu primesie curent. La pozifia stee, realizata. la prima rotire a comutatorului, se elimenteazd din retea borncle U,. de Ca Ps Kk q g Ly ~~! s . | TK, ee APO 8 | oO 3 Te ° C . Ny \ x _ S|} Ga | oan <= m a amt ped | ne vy we leeg i He ado Bowes sreorptacessiy op procing oy Instalajii electrice Intertaare de luminit 9 fork 188 4, Tablouri eapsulate Tablourile capsulate se confectioneazd sub forma de cutii etange din tabla de otel de 2—3 mm grosime, sudata, sau din fonia sau alu- miniu turnat. In aceste cutii sc monteazd toate clementele caracteristice ale tablourilor : bare de distributie, sigurante de tip LF{ sau cu miner, intrerupateare pachet sau cu pirghie ete, care in acest fel sint ferite de praf, umezeala, lovituri mecanice, Gradul de protectie al acestor tablouri poate Ai (P34, IP55, IP36, 3P69, IP6G, iPGT. In mod curent se folosese doud tipuri de tablouri capsulate si anume tablouri tip Electroaparataj si tablouri tip iAEC, dupa fabrica furni- zoare. Tablowrile capsulate tip Blectroaparetaj se fabricé in doua variante, prima vevianti pentru aparate pixd la 200 A, cea de a dows, pind Ja 630 A. Fig, 5.62. Cutie de bare tie Electrosparatai. Cutiile se asambleazi intre ele prin suruburi_mecamece, intercalin- du-se gamnituri de etangare din cauciuc, ansamblu) montindu-se pe un scheiet metalic din ofel profilat. Se produc urmitoarele tipuri de cutii: cutii de bare, cutii de sigu- ranje sau intrerupatoarc, cutii intermediare pentru legituri in spate gi capete terminale (fig. 9.62...5.65). Tablourile din cutii capsulate tip IABC. Intreprinderea LARC con- feclioneazs din tabli de ojel groasi de 2 mm, cutii interschimbabile cu una, dowd sau Wei icsizi. In figura 5.66 este aratatd o asemenea cutie. #4 Insialafii electrice in clédiri Ga si cele produse de Blectroaparataj, cutiile de tipul TAEC se asam— bleaza intre ele, ctangindu-se cu garnituri dc cauciuc, realizind gradul de protecfie prevazut (LP. 56). La acest tip, bavele de cupru sau aluminiu se monteazi in cutii CS. d. Fig. 8.63, Cutie de_siguranie sau fhtrerupatoare cpr Blestroaparatai. Capetcle terminale pentru distributii capsulate produse de [AEC sine realizaie in variantele aratate in figura 5.87, Tablourile capsulate pot euprinde toate felurile de eutii aratate mai sus, dar in unele tablouri pot lipsi unele din tipurile aratate. Asa de exemplu, pentru curenfii pind la 200 A pot lipsi cutille de bare, legi- turile facindu-se cu conductoare izolate. fn locuri umede sau cv acizi, izolarea capetelor de cabluri pin’ le 1 kY, la intrarea in tablouri, se poate face cu cutii de fonta sau tabla ciliindrice, de interior, tip ICI (S'VAS 1572-62) Intreprinderea IAEC confectioneazé si cutii terminate cu una, doud sau trei iesiri ca in figura 5.67, pentru unui, doua sau Wei cabluri. Cutiile care constituie tabloul capsulat de distrilbutie se monteazi astfel incit latura de jos a tablowlui sh fie Ja indllimea minima do 70 m de la pardoseali, cota maxima a parjii celei mai de sus a ta- Dloului putind fi 2,20 m de la pardoseala. Tabloul va fi astiel asumblat ancit si sc inserie intre aceste doud cote, pentru. a se asigura © exploa- tare comoda. Jn figura 5.68 este argtat un ansambiu de cutii capsulate aledtuind, un tablou capsulat, jaz schema sa de legitura este aritali in figura 5.69. 125, Instalagit electrice interioare de huminé si ford jie Sh t "ear T2e) Wig, 565. Capele terminale tip Electroaparata}. 128 Fig. £69. Cute inlerschimba- bila pentru tablouri capsolate lip TAEC. Wis, 58%. Cagete terminal penire tabloue cagsedate tip TABC Tage [a ec cie_\265| 2 23| Wig, 9.68, Table capsulat, Fig. 5.09. Schema de legituri 2 unui tablou capsulat. Fastalafit electrice interioare de lumina gi for} iat 5. Aparatajul tablourilor Pe tablourile electrice se monieazA mai multe feluri de aparate. Astiel, le ‘ablourile deschise sint utilizate sigurante de tip LS — ou legaturi in spate ~~ in timp ce pe panourile din tabli se monteazd sigurante de tipyl LF —- cu legaiuri in fata. Cind acesie panouri au in ele teblouri cu plici de marmura, se utilizeaz’ siguranie LS. Sigurantele LF se fixeaz’ pe benzile de oiel ale teblourilor, cu su- ruburi mecanice, legéturile clectrice fiind protejate prin capace dé portelan. Ta tablourile capsulate, se utilizeazA sigurante de tip LFi, fixindu-se pe bare metalice. Legiturile lor clecirice se fac pe aceeasi parte pe care se monieazi si socul. Pentru tablouri generale si circuite mai incdccate se utitizeaza sigu- rante cu miner de 4,5 kV si 350 A sau mai mari Pe tablourile deschise, se monteaz& intrerupdtoare cu pirghie gi in- trerupateare pachet, bipolare sau tripolare. La iabloutile inchise gi capsulate se pot monia intrerupatoare gi comutatoare pachet. Acestea sé pot fixa pe pariea din spate @ panoului frontal sau a capacului cutiei capsulate, menevrarea facindu-se din atara. Capitolul 6 EXECUTIA, EXPLOATAREA SI INTRETINEREA INSTALATIILOR ELECTRICE A. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA Conducdtorul Ioeulai de munca primind ordinal de inecperea lucraxti, irebuie s& faci mai intii un studiu al documentatiei de execujic, con- fruntind planurile ce previd ingialajiile de executat, cu situetia con- structici in care urmeazd a se realiza instalatia electrica, Aceasta confruntare se face de-a lungul traseelor instalafiei, la po- zifiile in care urmeazé a sc monta aparatele si agregatele elecirice etc. Impreund cu seful de echipa, se analizeazd siluatia utiiajelor care urmeaza a fi racordate la rejeaua electrica, pentru a se vedea daca solutia de racordare a fost bine aleasi, dact pozitia de montaj corespunde normelor in vigoare §.a. Maistru} executant, cate trebuie sé fie im acclagi timp gi cel care a depus dosarul preliminar, va studia cbservatiile facute de intreprin- derea furnizoare de energie, solutijle propuse pentru racord. distantele Ja punctele in care urmeazi a se racorda pentru a primi energie gi condifjile existente in aceste puncte. Tn urma acestei analize, va intocmi impreun& cu seful de lucrare, planul de destasurare a procesului tehnologic al lucrariiprecizind in amanunt ordinea in care aceste Incrri urmeazd a se executa si con- difiile ce se cer indeplinite in timpul desfasurrli procesului de montaj In vederea asigurarii condiflilor optime de desfasurare a lucrarilor, eunescind procesut tehnologic al acestora, conducttorul tehnic al luerSrit va intocmi on plan de aprovizionare pe etape caracteristice, avind grija s& stabileascd in mod judicios caniitatile de materiale, sortimentele com- plete si termenele in care trebuie sa soseasea. Odaté stabiliti desfagurarea procesuluj tchnoiogic, in canfermitate cu termenele de predare aflate in contractele semnate de intreprinderea de executie si de beneficiar, conducditorul tehnic al hucrarii va proceda la stabilirea formatiilor de lucru, cavlind a respecta cit mai bine, echi- Hibrul intre eategoriile luerarilor eo urmeazi a fi executate si catego- riile de incadrare a membrilor formatiilor de lucru. Frecufia, exploatarea si intretinerea instalafiilor etectrice 129) Anelizind metodele de executie care irebuie aplicate. va trage con- cluzii importante asupra utilajelor, ficind un plan de desfasurare a ac- tivitatii Jegate de aceste utileje. Aga de exempla dacd trebuie montat un cablu ingropat gi este necesar a se executa siipitura cu ajutorul unei_ masini de tiat santuri, sc va socoti cantitatea de pamint si cu noscind productivitatea utilajului, se va stabili numdrul de ore-utilaj neceser. Jn acest fel va putea planifica sosirea pe santier a utilajukn si numirul de ore de activilate Cunoscindu-se situajia din teren, se va putea solicita la vreme uti- Jajele de mick mecanizare necesare, c# de alifel gi celelalte seule gi dis pozitive necesare. Odat& stabilita tehnologia de executie, crdinea operatiilor si form fille de lucru, maistrul va trece la instructajul de tehnica securitalit muneii Se va face mai inti instructajul general, deobicei la angajarea mu citorilor, si care cuprinde ansamblai masurilor de technica securilatii muneli, a locui de mmed, pentru operatiile specifice maiestriei, ce ur- meazd a se executa. Se va intocmi si completa figa de instructaj, tre~ cindu-se in ea operatiile despre care s-a discutat si articolele prelucrate, Dup instructajul de tehnieca securitXti muncii, maistrul impreund ‘cu seful de cchiod, va proceda la trasarea instalatiilor conform planu- rilor de executie gi eventualelor obiecfii, rezalvate de organele bene- ficiarului si proiectantului, 3B. OPERATIT PREGATITOARE. EXECUTAREA INSTALATHLOR ELECTRICE In aceasta parte a lucrarilor, de-a lungul traseeler circuitelor, trebuie s& se treaci dup& caz, fic la montarea conductoarelor INTENC vizibil pe peretele de cSramida netencuit, fie la executarea ganturilor necesare Montajului ingropat al tuburilor IP, fie la montarea consolelor sau Giblurilor, atunei cind tuburi sau cabluri urmeazi a fi montate vizibit pe tencuiali. Operatia de executarea santurilor in zid&ria de céramidé se va face ye cit posibil mecanizat, cu o masind de spat in zidarie Santuvile se executé in rosturile dintre caramizi pentru a A mai usor de executat si a mu risca si se divime ziduriie. In solufiile actuale, zidiriile de c&rimida sint subjini, gi de aceea executarea gan{urilor se Tare cu multa aientic gi cu senle — dalti — bine ascutite. Trecerile prin ziduri se pot da cu aceeasi masind prevéasa cu echi- pamente potrivite acestui sop. Pentru tresecle circuitelor se folosese zidurile interioare. ferind astiet instalatia de eventualele condensiri, ce pot avea loc pe zidurite exte~ Set Instalatii etectrice in etddiré in anotimpurile reci. Apa condepsat# pe tuburile montate in rio: ¥daria exterioara, poate duce 1a seuricireuite in tuburile sau dozele aflate pe aceste trasee, datorit§ umezelii si maririi conductivitatii, Pentru fixarea consolelor pe ziduri sau plangee se poate folosi pistolut de jmpugcat dibluri. In timpul executarii santurilor gi strapengeritor, tuburile se progitesc pentru montaj. Fle trebuie increptate si curdtite la capete, iar pentru indoirea lor se folosese clesti speciali — pentru tuburile IP — si prese de indoit teava — pentru tuburile IPE. [ndoirea tuburilor din PCV se face la cald. © dat cu montarca iuburilor sub tenculala, se monteazi si dozale, jar conductoarele se trag pe tuburi dupa ce instalajia este terminata, si tencuiclile executate $i uscate Introducerea conductoaretor pe tub trebuie si se faced in aga fel ca acestea si ponta fi inlocuite in caz de neveie. Montaea dozelor trebuie ficuta la locuri accesibile iar dupa exe- cutarea legaturilor in doze trebuie montate capacele. Conectarea con- ductoarelor din cupru sc face prin nositorire iar a celor din sluminiv cu cleme Tablourile se monteaza Ja locurite stabilite prin proiect, find inchise jn cutii sau rame de lemn sau din tabli de otel, pentru a fi ferite de praf sau loviri. ‘Aparatele de manevra sc monteazi Ja locurile stabilite si Ja inal- fimile prescrisc, cupd anumile scheme de moniaj (fig. 6.1). Jn acelasi timp cu execttarea Jucrarilor de instalatii electrice se monteazé si circuttele instalapiilor de curenti slabi, telefoane, soncrii, radioficare, ceasuri electrice etc., insk pe Wasee diferite, cu tuburi si doze complet separate, Cc. ALEGEREA MATERIALULUI $I A MOBDULUI DE LUCRU Conform normativului CSCAS 1 7-68, alegerea materialului se face iinind scama de natura incdperii si mediul inconjarater. La inciperile uscate, instaletiile se pot execufa aparente cu cou- ductoare izolate sau neizolate, cu bare de cupru sau alummiu montate aparent sav ingropat, cu tuburi de protectie. 19, P, IPE sau fevi pentru instalatii de gaz. Conductoarele izolate sint de tipul F-800 sau AF-500, De asemenes s@ mai pot executa instalatii ca conductoare armate tip FA 1000, La instalatii ingropate sub tencuiala sc folosesc tuburile JP, IPE sau fevi petra jasialatii cu conductoare F 600 sau AF 560. Tmbinarea si eiangarea tuburilor IPE, eu mufe pentru ingurubare, se Jace cu cinepa si miniu de phamb. Brecutia, explosiaren si intreyineren instaiajtilor etectrice aL ey Derspinsa | Spero muttilions| _ Sthome uations 1 | datrocesobior onjpaor 2 | batrerutor x poker “ & 3] tatrerapctor tnolar of 4 | Craetotar t oe eee 6 S| oratstor- gene || Geretotoan [4 [om cnaeete penta non’ Lurmstrdoare| ? | oe capat ernte pont seve SUIT J - — Fig, 5.2. Scheme de conexiuni folosing Intrerupitoare gi comulatoare, 182 Iastalajit electrice in cldéddiri dn inchperi cu umiditate intermitentii sau continu’, instalatiile eleo- trice se pot executa aparent, pe izolatoare, cu conductoare nefzolete sau cu bare de cupru sau aluminiu In aceste incdperi instalafiile s¢ mai pot executa si cu tuburi IPE sau {evi pentra instalalii de gaze, cu conductoare F 500 sau AP 590, Etangarea trebuie realizeta cu multé grijé, facindu-se $i probe de pros siune. La instalatifle iagropate se folosese dupa caz tuburi IP gi IPE sau fevi pentru instaiatii de yaze, imbinate prin filet si ctangate cu cinepd gi miniu de phimb, cu conductuare F 500 sau AP 500 De asemenea, instalatiile mai pot fi executate in astiel de inedperi cu_cabluri cu izolatic de cauciue, cx cabluri de tipul CP, CPB, ACP, ACPS, ACYY ACYY, CYYB, ACYYB si cabluri cu izolatia de hirtie, de tipul CHP si CHPB fara stratul de iutd. La acest fel de inedperi apa- ratele si corpurile de ituminat sint de tipul impermeabil. In inedpérile ta care se degaji vapori corosivi, instalatiite electrice se executA la fel ca in incdperile cu umiditate continua, cu deosebirea c& borele si conductoarele montate pe izolatoare trebuie protejate cw vopsea antiacid’, Tuburile IPE si tevile de gaz sint si ele vopsite cu vopsea antiacida, iar cablurile suk plumb sint de tipul CPL CPBI, ACPI, cu invelis de protecjie contra mediului acid. Tablourile electrice, aparatele de manevré gi motoarele care nu pot fi instalate in afara acestor inc&peri, sint de tipul eapsulat iar Limpiie, cu aparatura etans8, sint protejate prin vopsire cu vopsea antacid In tmegperile unde au joc degaiari de vapori corosivi, cablurile si tuburile de protectie ale cablurilor se protejeazd cu vopsea anticorosiva, corpurile de iluminat si aparatele de manevrd trebuind si fie de tipul etang, In incéperile cu praf incendiar moioarele sint de tipul capsulat <@ si in incdperile in care se gasese lichide inflamabile, Ia inedperile in care exista perieol de sncenaia nu se monteaz’ aparate de manevra iar dac& stint absolut necesare se monteazi de tipui capsulat In inedperile cu pericol de oxplozis, tvebuie luate masuri speciale in ce priveste exploatacea instalatitlor, personalul operator trebuind sf cuncased caracteristicile instalatiilor yi imstructiunile de folosive, care trebuie aplicate intocmai, Acesle instructiuni por diferi in functie de gradul de periculozilate al unitatii respective D, CRITERI DE AMPLASAKE SI MONTARE A APARATAJULUL Aparatele de manevré ca: intrerupatoare, comutatoare sau prize se Pot monta eparent sav inyropat, Pe un perele din material combustibil s¢ agazd sub eparat o piacd de azvest, pentru ca sd mm existe pericohul de incendin, Se recomanda ca montarca acestor aparate si se fact la inaltimea de 1,50 m de la pardoseala finité. Exeoutia, expoaiarea sé intretineree instatatitior electrtee 488 in camercle de Jocuit, prizele sa recomend’ sf se morteve fa 0,40 m de la pardoseala iar in bucatarii gi pentru frigidere eleetriee la 1,20 m. in scoli, grédinije si in camere unde pot avea acces copili aparatele se monteazt ta taltimi de 1,50 — 1,80 m de la pardoseala, Corpurite de iluminat so monteaz’ Ja plafon fixate in console sau suspendate pe cirlige, iar ecle montale pe perete se fixeazi tn dibluri cu suruburi pentru lemn. fn ineaperile umede dibluriie sau consolele se tixeazi cu ciment. Motoarele clectries se monteazi pe fundafii de beten, pe posiamente metalice sau pe console fixate in perete Aparatele pentre comanda motoarelor se put monta pe un schelet metalic, amplasat ling uiilaj sau chiar pe corpul acestuia, Itindu-se toate masurile de protectic mecanica. Fundajiile si postamentele depagese 7! 10-25 cm fiecare laturd a suprafetei ocupate de pliciie sau plisicrole do fixare a maginilor si sint ridicate de la pardosealé cu 40--6C cm. Impoiriva zgomotelor si a vibratiilor insotite de zgomote se prevere un strat de pluia de 5—6 em jn fundatie (ig. 6.2). Motoarele electrice core sint euplate prin curele se fixeazé pe glisiere jar la motoarcle care sini cuplate direct trelie si se asigure coaxia- litatea cu utilajele respective. Tablourile de distribufie pe placi de rearmnsr& sau cele de fipul .Elee- troaparata}‘ folosite Ja construcfii civile, se monteazd la indljimea de Fig, 6.2. Motor eleciric montat pe fundatie: 1 — sats ae. plata. 1,80..2 m, La constructiile industriale tallouvife se fixeaz’i cu partea de sus pind Ia inalfimea de 2,20 m de la parcoseala, Piriile metalice alc instalatillor tablourilor, se leayd ia conductorul sau ia bara do protoctiv, Toate pirite metalice se vopsesc cu vopsea rezistenta. Tablourile capsulate se fixeaz& pe pereli sau pe pardoseald, in spa- tele jor lasindu-se spajiul necesar treceri) tuburior sau cablurilor ce se leagd ta tablou. Instaiajit wiectrice in cladiri E. EXECUTAREA INSTALATULOR ELECTRICE Coloanele de alimentare ale tablouritor gi cele de distributie se exe: eat din cabluri seu conductoare trase in tuburi de protectie sau tevi din Otel, montate in canale Hisate in pardoseala, acoperite cu tabla striata. Traseeie cireuitelor se executi in line dreapid, mumai orizontal sau vertical. Montarea triburilor se face la 30..40 em de la platon far intreru- pitoarele si comutatoarele la 15.20 em fafa de locul usil, Este inteezisti montarca unui aparat de manevra; intrerupator, commutator ote, in apropierea unei chinvete sau radiator de incdtziro, astiel incit s& poati fi atinse deodat& de acceas! persoana. Dozele de legaturi sc montcaz dupA uci coturi gi 0 lungime de tub de $m, la conductoare din cupru iar Ja conductoare din aluminiu dup’ doua coturi gi @ m de tub. Instalatiite electrice se execut& in interiorul cladirilor, evitindu-se folosirea poriuriior caselor pentru trecerca cirenitclor de la o dozd la alta. Golurile in diafvagree sau plangee de beton sint de obicei lisate din turnare. Daca ele au fost omise se vor realiza de cfitre electricien’, Acest, Incru trebuie Bicut cu mult alentie utilizindu-se seve potrivite penteu anu se slabi structura de seristenta 2 constructiel. a. Monotarea tubarilor HP. Tuburfle IP se monteazd aparent sau in- gropat. La montarea aparenia a buburilor se folosese pentru fixare scoabe, care so pun Ia distante de 70.80 om, La curbe sseabele se monteazd la 10...15 em, Fixa- rea scoabctor se face cu suruburi pentru Jema iar diblurile din lemn sint ingropate in zid gi fixate cu ipsos sau cu mortar de ciment, dupa natura inc&iperii 3i gradul de umiditate al aces- teia. tnnddirea tuburilor IP se poate face cu mansgozne (mufe} executete din inveligul me- talie desfacut de pe tub. Pentru indoirea tuburilor IP se foloseste un. clesie special (fig. 6.3), care prin apasare face cute pe tub. Marimea curbei este in funelie Fig. 63, Cleste de indoit de numérul de cute. Este bine ca raza de tub TP. curbura si fie cit mai mare, pentru a se trage conductoarele mai ujor. Tuburile montate pe plansee de beton se protejeazk cu mortar de ciment. Pentru mutigrea_mai multor tuburi fn acelasi sant, acesta se exe- cul pe zidarie, pe o lime corespunzitoare numérului de tuburi si diametrului acestora. Exevutia, exploatarea yi intrefinereu instolafiilor electrice 195 De pe capetele iuburilor care intr in dozele de derivatie sau de aparat se indeparteay mantaua metalic’ protectoare, iar la tablouri si Ja locurile de lampa. pentru protejarea conductoarclor, se montears tile sau pipe din PCV sau din porjelan, Dupa montarea iuburiler si a doze- lor, acestea se astup’ cu hirtie, pentru a se proteja impotriva pAtrun- derii indunicu a morterului wtilizat Ja executarea lucrarilor de tencuieli b. Montarea tuburilor din PCV. Tuburile din mase plastice PCV se folosesc ca inlocuitori de tub IP. Aceste tburi se fabricd cu diame- Uole : 16/14 ; 18/16, 25/21,8 ; 32/28,4 ; 39/85,4 ; 50/43 mm, Imbinavile lor se fac cu ajutoral mufelor iar la schimbérile de di- reetie se foloscse curbe executate de fabric’ si liveate la diametrele tuburilor. Pentru legaturi se folosese aceleasi doze ca la tuburile IP, sau doze din PCV. In rest, lehnologia de moniaj este asemanatoare cu cea a tuburilor JP, Aceste tuburi pot fi folosite atit la instalatiile ingropate cit si Ja cele aparente. In cazul in care mufele si curbele lipsese, acesiea pot fi executate pe santier. In acest scop se poate folosi lampa de benzind sau butctia de aragaz, Insi trebuie Juate misuri ca tuburile cu digmetre mari si fie mai intti umplule cu nisip fin si dup aceea curbate, altfel curbele se execulé cu cute sau ovalizate. Se va avea grije ca flackra 88 fie tinuta mai deparie de teava, pentru ca mate- rialul s& nu fie ars. ¢. Montarea tuburilor P (uburi | @ protectoare). Se monteard numai aparent ; tehnologia se aseam- n cu aceea de la montarea tu- ‘urilor IP, cu deosebirea ca mus fele, curbele, coturile si dozele, ‘sint aprovizionate pe santiere gata 1 = electromagnet; 2 = acmatnra meunied) 7 laind ae tome; 2 400500 vibratii pe socund’. Cind sunetul trebuie anzit la distanje mai mari se folosese irene in lecul elexoanelor ; acestea sint actionate de motoare electrice. Sunctul este produs de izbiturile de aer ce se produc in aparat, prin invirtirea foarte rapid’ a unei tobe, inchisA intr-o car- casé cilindrica, prevaizuti cu o serie de gauri oblico la periferie, prin care aerul trece. tiind impins in exterior sub presiune, Cu cit toba este Invirtita mai repede cu atit sunetui sirenci este mai ascutit, ‘Transformatoarele de sonerie sink construite pentru ur curent nomi- nal de 1 A astfel incit sé se poatd asigura coud sau trei tenstuni s cundare, Infégurarea primara esie legatd permanent la rejeaua electri eu freeventa de 30 Hz gi absoarbe a putere de 0,5 W. Penitu instalatiile cu mai multe clopote de sorerie, se construiese transformaloare de puteri mai mari, ‘Transformatoarele Ge sonerie ny pot fi inslalate in incdperi umede, cu pericol de explozic sau cu praf. La instalaiiile din locuinte, panoul de sonerie se monteaza in vestibul, lingd tabloul electric sau in tableul electric tip ¢lectroaparataj (bloc electric). Cu ajutoru) butoanelor de sonerie plasate in punctele necesare, instalajia poate fi pusd in functi La hoteluri, sanatorii, institujii ca mai mule etaje se folosese lablo- uri de sonerie prevazute cu clapete numerotate care indica locul vnae 5-2 ficut apelul. Tablourile de sonerie se construiese cu cinci mumere, in carcasi metalic, numirul de clapete trebuind sf fie egal cu eal al be- toanelor. Fiecare clapet& este actiowata de un declansetor electromagnetic. care esle comandat de butonul de apel resp.ctiv, Ridicarca numerclor se face manual cu ajutorul unai tije. Tablourile de sonerie sint fabricate pen- iru o tensiune de 6 V si un curent de 0,3 A. A instalatii de curensi slabi 143 Schemele electrice oie instatatiilor de soneric. In instalatiile de so- neri¢ butoanele de apcl sint legate in serie cu soneria 3i transformatorul, in figura 7.3 este veprezentati schema unui tableu de sonerie ca cinci Vig. 7.2. Teblou de sonerie} schema de saonte) : HH — buvoane de apels Hy — Cecrtornagnet cu plack céz&ioare ; 5 sonene electrics, numere. Fievare buton B inchide, prin apasare, circuitul unui clectr: magnet £,, ucesta elibereazi un zivor, care provoacd caderea unei clapete numerotate. Pentru a functions, 9 instalatie de semnatizare acusticé necesita cite dow’ conductoare pe ficcare circuit, iar aparatele de comandii si recep- tie trebuic legate in derivatie, pe diferitele circuite de semnaiizare thy. 7.4) C. INSTALATIL DE SEMNALIZARE OPTICA In intreprinderi industriale, cladiri social-culturale, institute de pro- iectare ete, unde fie c& Jinistea nu trebuic tulburaté de zgomotul sone- rillor fle cd zgomotul prodws in procesul de productie face ca soneriile s& nu fie auzite, se folosese semnalizaioare optice, Acestea sint folosite mai aies in hoteiuri, spitale gi sanatovii pentru comanda, controlul gi supravegheres serviciilor. Ip schema din figura 7.9 este reprezentata © instalatic de semmali- zare optic intr-un spital, Schema reprezinté trei camere, din care doutt de bolnavi si una de serviciu. Sn fiecare camera sint instalate butcane de apel T (lastere) si cite ua buton AT ée anulare a apelului, montate fntr-o dozi comund. Dac& se apasi, de exemplu, pe bylonul de apel Ty din camera /, se excita un mic releu electromagnetic de apcl R,, care inchide dowd circuite: primul comanda aprindcrca wnei lampi de ca- ne st 146 Instaiafii electrice in elédi weluav ad A i nv fey Fig. 74. Scheme ale instatatiilor de sonerie — + | ie) lee Th r a Comera H . Ah _ A As c 42. Lorene a fe Str a | 1R. A, | % Fig, 7.8. Instalatia de semmolizare optica pentru dou ca- mere dintr-un spital Jnstalafit de curenge stabi 47 mera 74,, instalata lateral sau deasupra camerei usii, indivind locul unde s-a facut apelul; al dollea, comand’ o a doug lampa, numita de recunoaslere Ri1, instalaté pe un tablou de semualizare in camera {iT, unde se aflé de serviclu, sora sau ingrijitoarea salonuluj respectiv, In camera de servicin mai este instalat si un clopet C, cu un reteu de scrmnalizare acustica R. care sun& o dati cu aprinderea lampilor ; in acest fel apelul va fi receptionat in mod sigur, Neleul Ry amine extitat datorita ravorutui A, si dup& ce a incetat apelul produs prin apa sarea pe bulonul 7). Releul A, actioneaz’ nurnai atita timp cit se apas& pe butonul Ty, iar cv ajulortl lampiide recunoastere RL; si alampii TL, Se giseste iocvl de unde s-a out chemarea. Yued ce agelul a fost sa- tisfacul, se apas pe butonul de anujare AT), care elibercesd ziverul Ay stingind lampile TY si RL, si readucind retoul Rj, in povitia de repaus, pregétit pentru un nou apel. Daca sora dg servicia a fost chemalé prin apasarea pe butoanele Ts sau Ty in camera i si intireie mai mult, ca introduce un buzzer de bu- zunar th priza Sty pentru @ fi avertizaté tn cazul unui apel dia ca- mera f. Instalarea botoanclar de anulare so face de obice} lingd us, pe nop~ tiere sat Hingé paturile bolnavilor, folosindy-se tuivawe tip para. In eldeiriie mai importante cu mai multe ctaje si culoare Jungi, se previd lampi de ghidare cenumite limpi de geupa, cere indica direcyia Ge unde s-2 facut apelul; aceasta peairu a Veni in ajutorul eaior care fac de serviciy (de garda). Dacd este nevoie de chemat persoane eu munci dilerite, ca: medic, sord, ingrijitoare sau ia hoteiurile de lux ; camerista, ingrijitoarea, baissita ete., schema se completeazi cu Menpi celorate di- terit, penisn fiecare persoand chematé Toate aparatele penisu instalatii de acest fel sint executate din ebo- nita albé, Sursa de curent necosaré funclion&rii instalatici este asiguraté deo baterio de acumulatoare saul din roeaua ce iluminat, printr-ua transformator cu o lensivne secundar’ de 12 sau 24 V. D. INSTALATIL PENTRU CAUTAREA PERSOANELOR In intreprinderile mari, unde precesul Lehmologic se des!Asoard pe ° suprafata mere, se folosese instalatii pentru cdutavea persoancler din conducere, clrora trebuie s4 li se Zack comuniciiri_urgeate. In acesi, scop sint instalate Mirap) colorate de semnalivare in ine&petite mai importante In Jocul [ampilor se mak pot folvsi sonerii ca cordoane si numere ind! cative, Dupi ee persoana a fost gasitaé. (webuie sf comunice prin telefon ja serviciul de céutare, care poate fi centrala telefonicd sau secretariatul iniveprindorii. Schemcle instaleliilor pentru cautarea persoanclor sint accleagi ca ale ingtlatiilor de semnalizare optick pentru mai multe persoane, 34a Instalagié electvice in ovidiri FE. INSTALATIL DE CEASORNICE ELECTRICE Trstalatiile de ceavornice actionate electric sint folosite in orase, in giri principale, in indusirii etc, in seapul de a indica ora exact ‘atit in interiorul cladiriloc, eit si in exterior. In acest scop sint folosite coud sisteme de instalatii : — instalafii cu ceas principal (ceas mama), care este o pendula ce masoara limpul si il transmits la distan}é unr ceasornice secundare, prin impulsuri clectromagnetice, cu ajutoral nor circuite electrice speciale ; — instalatii cu ccasomnice independente, actionate cu ajutorml unoc micromotoare sincrone levate direct la o retea de curent alternativ de joasd tensiune, Ceasul principal este prevdzut cu un dise dinfat, cu mai multe, con- lacte, cu ajutorul cétrora el dé impulsuri clecirice, clectromagaetilor cca~ surifor secundare, indiciud peatru toate eceeasi ord care pale ii veglath _. (a secund sau la minut. Insta- a = latiile miflocii si mari (peste & & 80 ceasornice) sint prevauute cu z vn ceas principal de rezerva, pentrit asigurarea unei Zunctio- , nari continue in caz de defec- be tare. Impulsurile in circuitele 4 de comanda sint trimise prin jotermediul unei centrale de € comanda, care evprinde o serie de mecanisme de contact, ds avertizare a defectelor pe cir- euitele clectrice si de conectare automata a ceasoraicului princi- pal prevazut ca rezervé. Ceasomicele principale sint previzute cu arc sau cu greu- i, care le poate actiona in zazul intreruperii aliraentacii ca energie clectried un timp de 24 ore, asigurindu-se in acest Fig. 76. Yastalatia de eeasornice clecirice SC°P © functionare continua cu contrat Ceasornicele principale Cy (tig. 7.6) sint instalate in mea- peri emenajate in acest scop, numite centraic de clasificare, de unde se comanda mai multe circuite. Pe fiecare circuit pot funciona pin’ 3a 0 de ceasuri secundare. Alimeniarea este asiguratd de Jao baterie de acummilatoare cu tensiuni de 12, 24 sau 60 V. Alegerea tensiunii se face Inseatapiy de exrengi siata 449 im funclie de numérul de ceasornice secundare gi de lungimea circuite- lor, Caderea de tensiune acinvisa este pind la 200%, din valourea tensity nii normale de functionare, Ceasomiceie secundare absorb un curent de 0,5 A ia o tensiune de i2 V. Pot fi iolosite gi surse de curent altcrnativ, cu transformatoare coboritoare de tensiune. Legarea ceasornicclor se face in derivatie pe circuitele de comand’, jar reteaua de distributie poate fi radjalé sau ramificata. Conductoarele folosite fa cirevitele principale sint de 2,8 sau 4 mm’, La cireuitele se~ cundare sint folasite canductoare de 1 sau 1,5 mm, din cupru, tip F 500. Schema cu legaturile electrice ale unei insialalii cu dou’ ceasornice principale este reprezeniaif jn figura 7.6, Ceasomnicele vecundare Cy sint de forma rotundii sau patraté, iar cacranele pot fi opace sau trans- parente, cu fata simpli sau dubia si laminate pentre a permite citirea orei pe intuneric. Montarea cvasornicelor poate fi facut& pe perete sau in consola, in aga fel incit s& poata fi vazute din mai malte directii. In. intreprinderile mari se folosesc si ceasornice pentre pontajul salariatilor, marcind pe 0 fisa, ora sosirii si ora plecarii, Tnstalatiile de ceasernice mai pot fi cempletate, dacd este necesar, cu Cispozitive de semnalizare opticd si acusticd 5, (fig. 7.8), pentru a comunica timpol la diferite intervale sau pentru a urméri procesul teh- nologic, semnalizind inceperea sau terminarea_unor operatii, sau pune- rea in functiane a unor masini, printr-un buton B. Instalafiile care au ceasornice principale necesita o ingrijire special’ fiind si mai costisiicaze. Mai economice si cu o precizie mai mica sint ceasornicele sincrone. Acestea insA au o functionare independenté si marcarea timpului depinde de variatiile freevenfei din rejeaua electrich de alimentare. In tehniea moderna sint folosite mecanisme de regiare a freevenjei si de corectare a functiondrii ceasornicelor sincrone, pentru 2 indica permanent ora exacid. Aceste mecanisme scumpese insd instalafia. F. INSTALATI] DE AVERTIZARE A INCENDIILOR In chidirite cate prezinté pericol de incendii gi in intraprinderile industriale cu suprafete ce depasese 25.000 m? este obligatoriu a se prevedea instalafi de avertizarte incendiiloe. Normetival de prevenire a incondiilor NPCT 1964 irebuie respectat gi aplicat de Loli factorii care concuré la proigciarea $i execulia une} cladici, in care sint necesare 4 stalatii de avertizare @ incendiilor. Acest gen de instala{ij este aleatuit dinir-o central de avertizare, o rejea electric’ cu unui sau maj multe cifcuite si aparate de avertizare si alarma, Instalarea acéstor centrale se face tnir-o cansera special de paz3, a pompieriler din intreprindere. in aceasta camera se monteazd un panou de semnalizare, aparate de alarma, sonerii, claxoane si aparate de mdgura si control ale refelet electrice 350 Instaiesit lecttice in clédiri Aparatele de avertizare trebuie instalate in inc4perile in care este posibila deciansarea unui incendiu, precum si in locurile unde so poate da diarma in cau] vind apare un incendiu, Legerea avertizoarelor se face in serie, pind la 30 avertizoare intr-o bucla, centralete putind avea 5—30 bucle, Alimentarea centcelei se realizeazi printr-o baterie de acu mmulatcare de 24 V, incdrcata printr-un redresor. Avertizoarele pot fi comandate manual sav automat, Actionarea avertizoarclor manuale se face prin apisarea unui dutoa Jegat in paralel cu o revistenta electriea. Refeaua elecirica pentru aver- tizoare poate fi executaté si in sistemul radial, Sistemul radial este fo- Josit pentru centralele de averlizare cu un numar de 16—100 circuite ; pe fiveare circuil se pot instala maximum trei avertizoare. Sistemul de retele buclate esie folosit la centralele cu 5-30 bucle iar fiecare bucl& poate deservi maximum. 30 de avertizoare Schema din figura 7.7 reprezinta o instalatie de avertizare a incen— diului cu comand manual 3i cu doud aparate de avertizare. Comanda se poate face de la butoaneie Ty si Ty, care sint inslalate in cutii cx geam. Butoanele functioneazi prin apSsare, avind forma unor chei de contact, care fn pozitie normala scurtcircuiteaz’ rezistentele R% si Ry de cite 1000 ohmi. La punerea in functiane a instalatict (manual) fcuta prin spargerea geamului, cind se apas& pe buton se intrerupe seurtel Pig. 7.7. Schema de principiu a enei insialalii de avertizare a incendiului. lor ; fn acest fel acestea sint introduse in circuit ficind ca rezistenta to- tald @ buciei 84 creased iar curentul de circulatin dintr-o bucla sa seada. Aceasti variajie a curentului este scmnelata in centralé pe panoul de aver- fizare, cu ajuiorul unci Limpi de semnalizare (nedesenaid) gi cu ejutorul unci soneri Sursa de energie este asigurali de o baterie BL, de 12 sau 24 V, care poate debita un curent de 40—50 mA. Pe cirevit mai esie prevazut si un ampermetru de control A, care indie’ valoarca curentului, Tnsiaiotti de curenji slabs am © altS surs’, tot baterie Bly, alimenteazd intr-un cireuit local un clopot pentru alarma C, , actionat de reteul R,, si un clopot de defect Cy. actionat de releul 2, Cind unul dintre butoanele 7, sau T, sint acjionate, ¢ data cu mic sorarea curentului de repaus se micgoreaza si forta de atractie a releu- lui Ra, care provoacd caderea armaturii a (extremitatea superioars sc deplaseazi spre dreapta) si inchide circuitul secundar care face ca s& sune clopotul C, si sé aprinda in acelasi timp si lampa de avertizare £4. In cazul in care in instalajie apare un defect de izolatie, cu a pier- dere mica de curent, care modifica valoarea curentului de repaus, re- ducindy-i cu pufin veloarea normal4, intrs in funcjiune releul mei sensibil Ry, care provoacd eiderea armaturii b (extremitatea superioara se deplascazi spre dreapta) si pune in functiune clopotul Cz, care sund si aprinde o alté lampa L,, semnalizind defectul. In oragele mari se pot executa instalafii mai complexe, care pot anunja incendiile din difecite cartiere ale oragutui, prin aparate de aver- tizare montate in cabine metatice pe strazi, pe peretii imobiielor, pe ‘stilpi, de unde se poate anunja incendiul. Se fabrica avertizoare auto- ‘mate de temperatura si avertizoare indicatoare de tum. Avortizorul de temperatura, inteind in functiune in momentul atin- gerii unei (emperaturi limita, deschide un contact normal-inchis al unui releu termic si introduce pe circuitul de avertizare o rezistenta supli- mentara. In acest fel intensitatea curentului de circulafie din banda de avertizare respectiva variez’, punind in functivne clopotul de alarm’. Tot in acest scop, se folosesc si avertizoere de temperatura cu actiunea diferentiala, care intra in functic numai cind temperatura se schimba bruss. Acestca insd nu pot acjiona la o modificare lenté a tomperaturii mediului inconjurator. Reglarea avertizoarelor de temperatur’ se face pentru a aciona intre 40 si 90°C. Montarea avertizoareler se face in interiorul cladirilor, pe traseul de circulatie a aerului cald din incdperi, cit mai aproape de usi si ferestre, in locurile unde pericolul de incendiu esie mai mere. Pentru fiecare 20 m? de suprafata protejata se instaleazd cite un avertivor, sau cel putin cite dowd in fiecare tncdpere. Stabilirea jocului de unde s-a semnaiat incendiul se face ca ajutorel unui dis- pozitiv de ceasornicarie ale&tuit dintr-un dise cu crestQturi si are, mon- iat alaturi de reieul termic al avertizorulul. In momertul actionarii re~ Jeului, discul se roteste si produce un anurait numar de impulsuri, care se inregistreara la centrala de avertizare. Fiecare disc este prevazut cu un alt numar de impulsuri, care precizeaz’ locul unde s-a declangat incendiul In intreprinderile mai importante centraiele de avertizare sint, com- pietate cu aparaturd inregistratoare cu band’ de hirtie rulanta, pe care se imprima impuisurile si sc inregistreazd ora la care s-a dal alarma fig. 7.8). 152 Instalafit electrice in clislirt Avertizoarvle aufomate de fom intra in funefiune in momentul cind apare fumul produs de un incaput de incendiu. Montarea lor se face in inedperile in care se pastreazé valori in documente si obiecte. Instalarea aparatelor s¢ face in inedperi, montindu-se pentru fiecare 20 m* cite Fig. 7.8. Centrala de averlizare: 2 = vedere generala; 6 — schema etectried = 1 centrale de"avertiniee | 2" buon de avernaare RoOMmela ; 2 — contact be averngare gutomuc un aparat legat in derivayie pe cireuitele de semnalizere ale instalatici. Un cireuit de semnalizare poate deservi maximurn 20 de avertizoare de fum, Alimentarea centraiclor de avertizare se face in curent continun de 220 V. Instalagii de eurengi stabi 153: G INSTALATIL DE TELEFOANE ‘Transmiterea pe cale electric la distant @ vorbirii se rcativeani ca ajutorul instalafiilor de teleioane (fig. 7.9), alcdtuite dintro coniralé gi 0 serie de receptoare, dispozitive de apel ete., necesare unei convorhiri telefonice. Legiturile telefonice in instalatiile moderne se objin prin centrale telefonice, a caror capacitate depinde de numarul de convorbiri si de Ielul deservirii. Din acest punct de ve- dere, centralcle telefonice sint de doua 261 categorit: ca deservire manualé $i cu deservire automata, La executarea instalaliilor interi- gare de telefoane trebuie respectate normele si normativele in vigoare. In- stalatia se realizeazA in tuburi de pro- tectie mgropate sau pe iencuiala, in aceleasi Conditii ca si instalatiile elec trice interjoarc. Se folosesc in acest scop tuburile TP in inedperi cu orice destinatie, cu exceptia celor cu. umidi- taie exccsivd sau cu emanatii de gaze, unde trebule folosite tubnrile ctanse de tip IPB, Tn inc&perile in care ume- zeala este permanenta irebuie folosite cablurile cu manta de plumb tip CP, iar in medi cu_acid si cu actiune co- rosivé asupra plumbulus, se va folosi Fis: 7.9, Jnstaletie de telefonne : cable cu manta de plumb gi invelis pro- schemé de disttibulje. tector tip CPL. Condactoarele folosite in instalayiile telefonice sint de obicei din cupru, cu izolatic de cauciue tip F 500, cu sectiunea Ge 1 mm, sau con- ductoare din ofel tip Fu 250, cu sectiunea de 0,75 mm? In incaperile uscaie se mai pot folosi si conductoare iolate ou. policloruré de vinil, cu diametrul de 1,2 mm. Numarul de conductoare necesare unei instalatii de telefoane detcrmind diametrul tubului protector, stiut Bind cS pentru fiecare post de telefon sint necesare cel putin dove conduetoare Posturile de telefon se Jeagi in derivatie pe circuitele instalatici s distribujia interioarii dinte-o cladire este formals dintr-o celoan’ prin. Gpalé si mai multe circuite secundare, care sint adunate pentru a fi legate le releaua publick sau Ha réjeaua Jovelli de telefon. ‘Toate cirenitele telefonice sint concentrate inir-o niga de racord, care se monteaza ingropat’i in zid cu latura stperioaré la 1,80 m de le pat- goseala [inité Niga are dimensiunile de 600X600%150 mm si trebuie instalata in locuri usor accesibile (de obicei pe coridoare comune seu 154 Instatagié electtice in etddirt pe casa scéivitor), In cazul cladicilor cu mai multe nivele, niscle de ra- cord se monteazi pe aceeasi vertical si se leaga intee ele cu un tub de tip P cu diametru de 37 mm. Intrarile conductoarelor in nise se fac pe la partea infericaré iar iesicile pe Ja partea superioara. In interiorul nigei, pe o placa de lemn uscat si vopsit. se monteaza riglela, Ia care sint legate plecdrite circuitelor. La posturite telefonice legate direct ta reteaua orasului, sint necesare doud conductoare, iar pentru cizeuitele posturilor de tclefoane secundare legate Ja centrala de interior sint ne- cesare trei conductoare, un conductor fiind comun pentru toate postu- vile de telefoane. H. INSTALATH DE DISPECER Instalatiile de dispecor sint folosite in intreprindert pentru commun cari operative cecule de procesul de productie. In acest scop se folosese instalatii speciale telefonice numite de dispecer* Cu ajutorul acestei instalatii se face coordonarea productici, verificgrea efectivelor de miun- citori si tehnicieni, controlul starii utilajelor etc. Insialatia de dispecer se compune dinir-o centrala cu dowd aparate operatgare, un microfon, ‘un amplificator si un distribuitor, alimentarea flind asiguratd de o ba- terie de acumulatoare sau prin redresoare. Aparatele pentru coraunicari telefonice sint de tipul BC, iar refeaua de dispecer este comuna cn re- teaua telefonic’. O centralé de dispecer are 0 capecitate de 20 si 50 lini, T. INSTALATI DE RADIOFICARE Instalajiile de radioficare servese Ja transmiterea printr-o relea de radioficare a programeior statiilor de radiodifuziune, a diverselor co- mxunicari in interiorul sau in exteriorul cifidiviior (fig. 7.10). Programele sini transmise cu ajuiorul unui ansamblu de aparate difuzoare si amptificatoare, iar pentru transmiterea diversclor comuni- cari, sonorizate prin amplificare, sint folosite difwzoare de puteri: mari si statii de radioamaptificare. Instalatiile de racioficare si radioamplifi- care sint exccutate, ca marime, in functie de numarui de difuzvare in- stalate si de puterea lor. De asemenea se ia in consideratie destinatia si volumpl ineaperilor sau spatiilor libere ce trebuie radioficate. Difuzoarele folosite pentru radioficarea inc&perilor inchise smt de 9,25 We: se repartizeaza la ficcare 250 m# eite un difvzor. Pentru in- sialatiile cu un numar de peste 20 difuzoere este neceserd montarea unui transformator de radioficare Ja intrarea bransamentuiui de radio~ ficare in cladire iar pentru instalatiite care depasesc 100 de difuzoxre sint necesare dow’ bransamente ce radiofivare, fiecare cu nise qi trans- Tormator de inirare. Instalatiile de radioficare racordate la rejeaua unei Anstalajit de curenté slabi 158 intreprinderi sau la reteaua publica trebuie sk respecte prescriptiile STAS 4690-50 cu privire la brangamentele de radioficare, Executarea instalatiilor interioare s¢ face in mod similar cu cele de telefon, iar distantele intre inburile cireuitelor de radioficare si cele de ‘eurenji tari trebuic si fie do 20 em. . Blower TG BL i fol Pig. 7.40. Schema uaei | Boo RABI Anstalorid “de radiotracer a lity care. _ we te herp bicrtion | [eT lhe ob De be claire se toctokne Lira Fr eeewont ‘Tensiunea de alimentare a unci_instalatii de radioficare se face cu -cprent alternativ monofazat de 110 V sau 220 V, cu variatii maxime de + Wom si la freeventa de 50 Hz, cx variatii ce na twebuie 34 depa- seascd + 2%, Instalatiile de radioficare sau de radioamplificare au un echipament alcatait dintr-o antena de receplie si o privé de pimint. Antenele sint montate pe suporfi metalici pe acoperigul cladirii ; distanta dintre su- porti trebuie sé fie de cel putin 15 m, iar indltimea de cel putin 3 mo deasupra acoperisului, Prizele de pamint trebuie executate la fel ca pentry centralele telefonice, din tevi de otel zincat si cin benzi galvani- vate, conform STAS 3951-53, iar cebkul microfonului trebuie si fie veoranat si legat ta paint. K. INSTALATIH DE TELEVIZIUNE Instalasiile de televiziune servese Ja receptionarea programelor de ielevisiune, programe ce sint captate cu ajutorul antenelor colective, cmontate pe terasele biocurilor. Executarea instalatiilor se face conform proiectelor_primite, folosind wburi IP sau IPY (PCV) montate sub tencuial. O dali cu montarea tuburilor se introduce pe tuburi sirma de ote galvanizetd pentru tra- gerea cablului coaxial. Indljimea de montare a prizei pentru televizor trebuie 84 fie la fel ca gi a prizei electrice, la 0,30 m de la pardoseala ‘finita, Antena colectiva (fig. 7.11) poate fi folosita in afaré de televizor si ‘pentru radio. Montarea antenei se face la partca cea mai inalldiacla- 156 Instalayié electrice in chidire Sivilor, oricniata citre postul care emite programele. La montaj ‘trubuic s& sc jin seama de toate detaliile din proiecte. Maierialcle mai importante din care se cumpune o instalatie de te- leviziune sint: antena colectiva de radio si tcleviziune. ansamiblu) al- ternator pentru entena colectiva de radio si televiziune, grup amplifi- cator pentru antena colectivé de radio si (eleviziune, compusa din amplificator radio $i amplificator televizor, bloc alimentar, cutie metalic’ de 4303805105 mm, protector de pol (parafulger), cablu coaxial pen- iru introdus pe tb, prize pentru autend de radio si televizor normala, prizd terminala, manson din jeava de o- 7 tel galvanizatd de 2° pentru prinderea Lo suporailui de anien§, fixat pe console, cu trecere prin tnveliloare ete a Fiecare antend cotectiva teebuie 3 tie legat’ la priza de pamint a blocului. In acest scop se poate lega suportul de an~ tend [a ofclul beton al constructiei, care Ja subsol se leaga la priza de pamint sau se poate cobori cu conductaare de provec- tic de Ja anten’, protector paraiulger si i, . amplificatur, pind la niga de proteciie, le- \ gata la pamint. ies Grupul de amplificatoare se monteaz’ inty-o nisa, amplasaiz sub placa terasei, care face legditura cu antena prin interme- diui_suporiului de antens. Conductoareie _ de Ja apartamentele eare sini le o distanta mai mare falé de antend, sint protejate che — in tuburi TPE, montate pe placa terasei s a I lig, 7.12, @, D). LB laches LIM mie poh at. Sewral Sore E Fig. 711, Schema insialajiet de antend coleetiva: ~ parstrisnet; 213 — amene; 4 — ya amienes 5 5 — nigh de ampbticare; @ ~ cue de distribusie 5 7 si 8 S prize, a pu ‘ wnrjous — q ttet oo cue cinas akin Bre Sta Capitoinul § RETELE ELECTRICE EXTERIGARE DE JOASA TENSIUNE A. GENERALITATI In cadrul sistemului energetic, liniile electrice reprezinta legatura: Intre centralele clectrice producitoare de energie electrici gi consu- maiori. Dupa felul in care aceste linii se instaleaz’ pot exista dowd mari ca- tegorii : linii electrice aeriene si Jinii electrice subterane in cabluri. Cea mai mare parte 2 liniilor clectrics, fie ele aeriene sau subteranes se construiesc pentra a fi folosite in curert alternaliv trifazat, pentru avantajele pe care le prezinté acest fel do curent, legate de posilnli- ialea sa de transportare si transiormare cu pierderi mici. Datorita faptului cA in ultimul timp s-au exccutat masini gi dispo— zitive care lac posidil acest lucru gi la curentul continuu, cregte intere~ su] pentru liniile electrice folosite ‘si Ja acest tip de curent, Dup& numarul de conductoare, liniile electrice pot fi: eu dou con- ductoare, cum sint cele de curent continuu sau de curent aliernativ monotazat Gluminat sau receptoare de fora}, linii cu irei conductoare, ta cele de curcnt alternativ bifazal, sau ucle folosite in retele de trans- port ori in anumite scheme de distributie de joasd tensiune si Tinli cu pair) conductoare, folosite in curent alteraativ trifazat, peairu retele de distribute de joas& tensiune. Acestea din urma, datorita avantajului de a putea alimenta atit consurnavori trifazati, cit gi eonsumatori_ mono- fazali de lumin& si fort, au cea sai larg’ raspindire. Dupa configuratia retelelor, liniile clectrice sint de fou’ mari cate- gorii : retele deschise, ramificate sau radiale si relele inchise sav buclate. Retelele deschise, radiate sau ramificate, an o largé raspindire. Sint, folosite la alimentarea consumatorilor mai putin importanti, a cror con tinuitate in alimentare au reprezinid o obligalie pentru intreprinderca furnizoare de energie electric’. Retete electrice exit joare de Joost tonsiune 150 Refelele tnchise sau buclate, se folusese ins%, acclo unde este necesar a se asigura o alimeutare sigur si continua’ a unor consumatori de mace importanta Dupa criteriile araiate mai imainte, liniile electrice exterioarc sint aloatuite dupa diferite scheme de baz, care le confer’ conditiile de calilate nevesare, fo figura 8.1 este ardtaté o schema radiald a unci retcle exterieare. In aceasta schema, consumatorli — motoarele electric: —~ sint alimen- tate dintrun tablou de joasi tensitms, prin iinii individuale. Avantajul we 7s ica we ~ Fig. 82. Schema redial cy tablouri de radiol& cu lini chstributle secundare = ‘separate : 73 — sablouxt secundare; 7G — tsbloy ge a motor. eral. unei asemenea scheme consti in aceea cé la aparitia unui defect la unul din motoare, celelaite dova vor continua s& functioneze, necondi- fionaie de motorul ce s-a defectat. Dezavantajul principal constA in pretul de cost, cova mai ridicat, daloril cantitajii mai mari de conductoare, tuburi ete, necesare In ali- mentarea prin linii individuale. In figura 82 este aratata o schema radialii cu tablouri de cistributie secundare TS alimentate radial dintr-un tablou general TG. Schema aceasta prezinté avantaje faté de prima solufie, castul investitie! find mai rric, deoarece pe liniile de alimentare ale tablevriler sccundare, din care se distribuie curent unui numar oarceare de receptoare, ra- cordate Je acelasi tabtou secundar, se poate lua un coeficient de eerere mai mie, rezultind 0 sectiune mai mic de conductor, Aceasta schema se foloseste atunci cind distributia receptoarsior este concentrali in jurv) unor puncte, centre de greutate de consum. In acest cag se re- comandé a se lega la acelasi tablou secunday receptoarele legate intr-un acelagi proces tehnologic. In figura 8.3 este arataté o schem4 ramificalé cu Jinit principale LF. alimentate dintr-un tablou general 7G. Tn aceasta schem& din. liniile principale LP sint alimentate direct diferitele receptoare, legate in de- 100 dnstalatié etectriew an olédirt rivatie, Schema are avantajul c& poate crea posibilitatea folosirii wnwi coeficient de cerere mai redus, cu consecinte imediate asupra pretului de cost Spre deoscbire de schema aratata in figura 8.3, schema din figura 84 este previzuté ca lisii principale LP, si alimentare in cascada amai multor tablouri T. Aceasta schema face trecerea de la scheme ra~ a r % LE “ep ‘7 7 2. 89.Schema ca lini prinerpale Fig. 8A, Schema cu linit prinei- za! veolou seagate di phnctoae: pale EP si albmentare in cascada : 1 — moxor. if ~ tablou general; T — tabou. dialé Ja o schema buclata, inchisé, deoarece prin adiugarea unei legi- turi suplimentare inive ullimele tablouri, se ajunge la o schema buclata, cum e cea ardiatd in figura 8.5. Schema refelei inchise, aratati in figura 85, asigurd fiectrot tablou T, © alimentare dublé din dowd directii. Prin acvasta se realizeeza con- difii mai sigure pentru funclionarea continu’ a consumatorilor racordati Ja tablonrile T. Consumatorii mai importani, cérora trebuie s& li se ofere o ali. ‘mentare siguri si permanent, folosesc scheme mai complicate, cuni este cea aratata in figura 6.6. Aceasti schema buclasa ofera posibilitatea ali- Ll anal 7 wil & pf 1 4 a @ n @ Fig. 29. Schema de ali- menlare de la dowd surse rT Sy Sy — surse TD —iablou Ge ststrthutie ; Fig 85, Schema bucité, alimentala de la o Feed, Ee sursé gliuemas. r Rejeie electrice exterioare de joasé tensiune set aceste surse putind fi, doud centrale mentirii de [a doua surse S, si diferite avind ficcare tvansformatoare electrice separate, sau doud stati proptii. Schema cuprinde doi fideri de alimentare, care pot asigura fiecare iin parte alimentarea tabloului de distributie TD. Fiecare din acesti fi- deri este prevdzul cu ua intrerupalor automat cu relee, cu ajutorul SGrora se poate separa fiderul respectiv in caz de avarie Fis, 87, Schema unei iinii principale atimentaté pe la doud capete + Si 8 Sauter; CD — cutie de distribute, ‘eabloul de distribujic este Ja rindul lui prevazut cu un intrerupitor cupli longitudinal CL, care poate separa tn dou’ seetiuni sistemul de bare propriv. Aventajele unei asemenea scheme rezulté din posibilitatea asig Yi unei alimentari continue, si din localizarea si limitarea unei avarii gi a micsorarii numarului de consumatori afectati de avarie. Astiel, dack defectul apare pe ramura 4 sau # a tabloului, rémin nealimontayi nu- ‘mai conswmatorii racordali a ramura avariaté, evilalti putind functiona mai departs, protejati prin intrerupatorul cuplé longitudinala, prevazut ou relee de protectie. Schemele buclate, inchise (fig. 8.7), preziaté o siguranté mai mare in functionare si o sensibilitate nai micd fat de mutarea sau schim- barea consumatorilor, in schimd sint roai putin clare, defectele ce se ivese in aceste scheme se depisieazA mai greu si sint mai dificil de protejat contra avariilor. B. RETELE AERIENE DE JOASA TENSIUNE 1. Elementele componente ale xejelelor de joasi tensiune Retelele electrice de lumina gi forta au un caracter mixt gi sint exe- culate cu scopul de a alimenta consumatorii de forté silumin’, cu energia electricé necesara In general, se executi lini electrice trifazate cu conductor nentru Retelele monofazate se folosese numai pentru iluminatul exterior, pen- tru derivatii din liniile principale tvifazate si peatru racorduri scurte Ja consumatori mongfazati cu o putere instalata mica, 1 @. 834 102 Instalasit electrice in. cladirt Hejelele de joasé tensiuse vrmarese in general trascele cilor de comunicatii ; stilpii se monteazi de-a lngul straziler, fiind uneori folo- siti si pentru alte ce{ele, ca radioficare, telecomunicatii etc Conform normativelor, pe stilpii cu utilizare commun’ se pot mopia refele clectrice cu © tensiune intre £224 si pamint pind la 250 V inclu siv, finfi de teleconmunicatic urbana, linii de alimentare pontra radiofi- care cu tensiuni pind la 86 V inclusiv yi lini de tractiune electric, cu tensiunee pind la 1 000 V. Ordinea de montare a tetglelor electrice pe stilpii de utilizare co- muna trebitie si find seama de o exploatare sigura si o interventic ugoara in caz de nevoie. In acest scop, conductoarele rejelelor de tele— comunicalii se monteazd sub cele ale liniilor de energie electric’, iar liniile de tractiuny electric’ (tramvaie sau troleituze) sub liniile de telecomunicatii, pentru a se putea asigura contactul cu dispozitivele de caplare ale curentulwi In punctele de fixare pe stilpi, distanta intre conductoarele Hiniei de energie electricé gi cele ale lintilor de telecomunicatii trebuie sa fe de cel putin 1,2 m, iar sligetile conductoarelor, la temperaturi de 15°C fara vint, nu trobuie sai depageased. 1m. Pe stilpii pe care sint montate retelele rurale de inalt& tensiupe pind la 15 kV, se pot monta si retelele de joasi tensiune, eu conditia ca linia de inaltz tensiune si fie montata deasupra celei de joasé ten- siune iar distan{& pe vertical inire conductorul interior al retelei de malt tensiune si conductorul superior el retelei de joasi tensiine st fie de cel putin, 1,3 m. Pentru securitatea oamenilor si pentru protectia rejelei de joasi tensiune irebuie luale mésuri speciale de protectic. 2, Alegerea materialelor Conductoarele jolosite in rojelcle exterioare de joasi tensiune sint cele din cupru, din aluminin, funie din ofel, din ojel si aluminiu, dia apra cx izolatic din cauciue sau material plastic, rezisient la intem- perii, din alumini: cu izolatie din cauciue sau material plastic, rezis- tenti Ja intemperi Conductoarele din cupra se utilizeazS in medii corosive, irr cazuile in care stabilitatea cuprului este superieara celor ale aluminiului saw opelului. Conductele cu izolatie rezistenté la intemperii, se utilizeark in at- mosferd corosiva sau pe traseele in care, in cazuri exceptional, nu se pot respecta distantole prescrise pentru conduetele neizolate. Rejele elecirice exterioare de jaast tensiune 183 Conductoarele din capru sint superioare fati de conductoarele din alurainiu atit din punct de verere electric cit si mecanic, ins’ cuprat Sind un metal deficitar, cste in cele maj multe cazuri inlocvit cu alu- miniu, Folosirea conducteareler cin cupru este insé obligatorie in zo- nele supuse emanatiilor acide ale uzinclor chimice si in zone marine. Rezistenta la Intindere a conductoarclor din aluminiu poate sa scada Gatorita vibratiilor ce se produc pe Yoiile electice, sub actiunea vin- tului, Pentru a se evita ruperea conductoarelor, care se produce de obi- i la clemele de sustinere, este indicat a se folosi cleme speciate si conductoare de aldrey (aliaj de aluminiu cu magnezia, silicia si fier), cave eu o rezisten{é la rupere de dows ori mai mare. In locul conductoarctor din cupru sau aluminiu pot fi folosite eon- Guetoarcle din ofel, care au ins o conductivitate de sapte ori mai mick decit 2 cuprului, ccca ce condure la wtilizaree unor sectiuni mari. Con- ductoarele din ofel trebuje protejete impotriva coroziunii prin zincare Ja cald. Conductwarele din ofel revista foarte bine Ja variatiile mari de tem- peraiura astfel incit chiar la iemperatwra de +100°C cle tsi pastreaz’ rezisienta mecanicd. Stilpii folosifé 1a liviie aeviene serves 1a sustinerea conductoare- Jor, $i a izolatoarctor montato pe suporti sau pe console Alegerea stil- pilor se face in funcjie de importanta liniai electrice, de sectiunea con ductoarser, de distanta dintre stilpi si dup’ locul de plantare Pentru a mari durata de serviciv a stilpilor din Jean si pentru a in- cetini procesul lor de putrezire, stilpii de brad se impregneaz’. Pentru operatia de impregnars se folosese soiufii antiseptice uleioase ; ulei de antracer. {carbolineum), ulei de creozot sau un amesice de creozot cu pacura, Se mai folosese bitum petrolicr, séruri ehimice, clorura de zinc in amestee cu Tmorurd de zine gi fenol otc, Impregnarea se face prin cujundarea stilpilor in bai umplute cu soluyia respectiva, seu sub pr siune, i vase inchise in care s-a facut mai intii vid. Stilpii de brad impregnati cu ereozot eu o durata de serviciu de citca 30 ani. Stilpii de stejar se pot folosi s1 neimpregnai numai arsi sau ciitri- niti la partea inferioard care se ingroapa in pamint Tipurile de stipi din temn sint stabilite dupa felvl constructiei prin STTAS 28787: — stilp simply format dintr-o singur& bucaiA (simbol SLS, fig. 8.8); — stilpul dublu este format din doi stilgi sumpli legaji in hing prin buloane si pene (fig. 6.9) 5 — stilpul cu proptea se formeaz’ dintr-un slilp veriieal si unl in- clinat (simbol SLAP) si se confectioneaz’ coud tipuri: eu proptea la 16s Instalasii electrice in eltidirt virf (simbol SLAP,) si cu proptea fixaté sub nivelul izolatoarelor la 20 cm (simbol SLAP), stilpii cu proptea sint folosifi ca stilpi de capat seu de col iar pentru a impiedica smulgerea lor din pamint proptelele sint ingropate la partea inferinara (fig. 8.10) ; Pi05 los Bade = Tp SAP 2. Fig. 88. Sifip Fig, 89 Stilo Fig, 8.40. Seilpt simplu de sus- dublu, din lesnn de cu. proates pind finere din tema, rasinoase : Io) bY, tp SLAP, tip SES: Belt si SLAP) Tot aoe ie in som: Pon: 2 in Cae on x — stilpul cu ancor& este format dintr-un stilp vertical si o ancora din sirma din ofel zincat, Iniinsa intre partea superioara a_stilpulut si o travers din lemo fixatA in pamint ia o adincime de circa 1,20—~1,50 m (fig. 8.11). ‘Acesti stilp! sint instalafi la capete sau la schimbarile de directie ale unei linii, pentru ca aceasta sii rediste la diferitele efortuni ale con- -ductoarelor. Stilput A confectionat din doi stilpi, Jegati_printr-o traversii, se execuld in doua variante : cu stilp de intindere, tip SLA. cu un picior Veriical si unul inclinat gi ca stilp de colt sau de capat, tip SLAC, cu cele doud picioare sub aceeasi inclinare fata de verticala (fig. 8.12). Ambele tipuri s¢ executa in dou variante : cu chituei ingropati SLAL, gi SLAG), sau cu traversd ingropata SLA) si SLAC) (fig. 8.12) tn STAS 257—87 sint stabilite dimensiunile stilpilor din lena, inal- fimea lor variard de Je 3 m la [4 m_, iar diameteul de vir de la 12 em Retele eiectrice exterioare de justi tensinne 165, Ja 18 cm, dupa esenii si cascgorii, Folosirea stilpilor din lemn este recomandaiA la retelele clectrice urbane gt rurale de joasd tensiane gi Ja liniile de televomunicatii cu deschideri pind ia 60 m. Plantarea stilpilor tn terenuri siintoase se face prin simplé ingro- pore si baterea pamintulwi in jurul sau far in tevenurile slabe, {inin— Fig. 441. Stflp 470 Instwlafit electrice fia elitdirt Clemele de legatura folosite la rejelele lintilor electrice aeriene ser- gi mecanice intre conducivaee. conductoarelor si trebuic vese pentru realizarea legiturii electeiee Sucivnva clomelor corespunde sectium — cind © cazui — sh suporle efortul de intindere wangmis de conduc ‘loare. Clemele de iegétur’ se pot impiirti in: cleme de imbinare, cleme de legare Ja igolatoare de tractiune sau cleme universale (ig. 8.22; 8.23 si 8.24). Confectionarca clemelor de logSturd (v. Hg. 8.22) se face din. tuburi ovale de cupru, aluminiu sau din ojel zincat. In interiorul acestor cleme s@ introduc capetele conductoarelor innidite, iar legitura mecanicé se obtine prin stringerea suruburilor sau a niturilor din ofel, sau prin presare, Cigmele unjversale (v. fig. §.23) sint confectionate din alama cu guru- buri de stringers din ofel; ele sint folosire ta legarea conductoarelor de Fig. 822. Cleme de ‘egiturd pentru inaadixe + Fig, 8.28, Clema uni- a viem& eu surubuel; B ~ cloend presatd. Versalé, cupru cu sectiuni pind la 95 mm dac& ou sint supuse la eforturi de intindere. Piesele confectionate din otel (suruburi, saibe, piulife) intrind ea clemelor, se proiejeavi impotriva coroziunii, prin vincare in aleditu ja cald. Rejeis electrice extertoarr de joast tomeiune ra La innddirea conductetor funie, de sectinni_mai mari, se folosese cleme de legitur plate sau drepte (fig. 8.24,,6). Realizarea unei derivatii de la un conductor la un aperat electric montat in exterior se obtine prin montarea unei cleme plate de derivatie, cu suruburi de stringere fig. 8.24,c). hy i, chm Fig, 824 Cleme plate si drepio pentru legaiuri si derivatii fo clon plath da legatura: & — clams creapta de lepdturh ; ¢ — clemé dreantd de devavatie 3. Caleutel Liniilor electrice acricne de joas& tensiune Dimensionarea refelelor clectrice acriene se face astiel incit si se asigure functionarca lor contiqué $i cor2spunzétoare in orice conditii at mosferice, finindy-se seama in acclasi timp de o sore de criterii tehnice gi ecanomice. Conducloarele se dimensioucazé astfel ineit s& corespunda att din punct de vedere mecanic, cit si din punct de vedere electric ; rezistenta lor mnecanic& trebuie sf fie suficient de mave, pentru a nu se rupe in {impul montajului si al exploatarii, sub intluenta eforturitor de tractiune ce apar. Stilpii sint dimensionati finindu-se seama ca din punct de vedere mmecanic s& preia toate sarciniie statice si dinamice ce pot sa apara in 472 Instalagii electrice in ctidire timpul explostarii cum sint cele procuse de actiunea greutalii proprii a lniei, a terapereturii, a vintului si a chiciusi. In general calcului tiniilor electrice aeriene se efectueazd pe baza unor norme si prescrip\ii in care se precizeaza conditiile lor de func- fionare gi gratiud de sigurantA care trebuie asigurat in exploatare (STAS. R. 1444-50 ; BR. 4953-51, R. 1832-50 i 2092-51). a. Caleulul mecanic al conductoarelor liniilor aeriene, Sub actiunea conjugataé 2 greulatii peoprii 2 conductoarelor, a chiciurii, a poleiului si 4 Vintului, in conductoarcle liniilor clecirice aeriene, aflate in ex- ploalare, pol aparea eforturi care sé ducd la ruperea conductoarelor. In, tiopul montajului, la fitinderea conductoareler, pentrn a se yealiza anumita distanta prescrisa intre cea mai joasé parte a conduectelor si pa- mint, pot aparea de asomenca eforturi mecanice insemnate. Cu cit conduciorul este mai intins. adicé solicitas mai puternic, cu atit sigeata — distanta pe verlicala de la linia orizontala care uneste cele dowd puncte de sustinere a conductorului gi iangenta orizontala ite punctul séu inferior —- va fi mai mic. Prin urmare, intre sigeti si efor- turile de intindere, exist o legétura biunivocd (unei sigeli ti cores- punde vn anumit cfort si invers) Aceasta permite reduccrea calculului eforturilor din conductoare, ta caleulul sagetii. Dac& prin proiect se stabileste o sageaté mare, deci conductoare cu eforturi miei, rezulté necesitatea utilizivii unor siilpi inalii, ceea ce poate face ca pe timp de furtuna, prin balansare, conductoarele s& se atingd dind nasvere Ja scurtcircuite. O sdgeaté mica conduee dimpotriva ja eforturi mari de iniindere in conductoare, astfel inctt la variafii de temperatura, in timpul functionarii cforturile upitare ce epar in cor ductoare si depigeascd rezisteata maxim’ de rupere a acestora. De aceea, prin caleule trebuic si sc determine forja de intindere a conduc- toarelor Ja montarea liniei, corespunzitoare unei anumite sageti, astfel cit. la orice varialie ulterioara a temperaturii si la orice sarcin’ terioara, si nu aper’ in conductoare, un efort care si depiseascii va~ loarea maxim& admisibiié (labela 6.1). Prin SAS 1832-50 teritoriul \avii noastre esle impartit in cout re- giuni geografice, cu condilii meteorologice asemantoare : — Regiunea I cuprinde finuturile aflate Ja sud si ta est de lantul muntilor Carpati, adicd — Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Moldova ; — Regiunea a U-a, cuprinde tinuturile aflate la vest si la nord de munji, adjcd Banatul si Transilvania. In reeiunea I cu condijii metcorologice mai grele, grosimea stratului de chiciura’, depus freevent pe conductoarele Jiniflor aeriene, se con- sidera — 2,0 cm pentru linii importante, de categoria 1, alimentind regiuni intinse ale Yarii ; x Retele electrice exterioare de joasit tensiune 3 Tabela 4.1 Valorile_sigetii_la finite aeriene eu conductoare de cupru si_aluminiu gare [esentmnn Sugeais, cm la lermperaturie: cout i ere - we) oc | sine] rare ape] | sare ca; PS 8 20 s| nj} is] 20 on) 20 a) oF) aa} 40 4 | 8 48 | 53 | 63] 70 m% | a 86 st ¢ tor} tos | its | 12 0 433 | tt | sag | 136 [7 FeH | 169 of cu 8 8} It] 25) 20 28 29 | oe] aa | oan a | 4a ag | 46 § SE] ot os | 74 a lol | 108 too jug | iz6 |ase | 2 | 49 Ten cu; 80 8 att og | 45 | 83 eo | 8? 86] 64) 73) st a | 96 — sa_| oe | tor | ue | ia | 139 cu; 70 8 a] ug 1b) 20 25 29 wf a) ar) at ao | 45 40 ea] at} 42) 50 sz | 6 - 50 4g | st} 63 | 74 | ot Cu, 8 8 20 sf ou] i] 2 oY 29 30} a | 2) 2) ae 40 | 46 40 | 3) 47) 81 Be | 65. so | 44 | 52] ot | 70 ns | 87 AL, 25 5,5 30 wo] 15) 23 | 33 ee 80 40 ai} ae | a7) a7 w% | & 50 vo | 90} i | in 120 | 198 60 as | sas | asr | tes | ara | 12 Aly 5.5 30 8) | 16 | 25 35 a 40 19 | a8 | 40 | st e la 74 Fnstalagié elootriea tn ehidirt Tabela 8.1 (continuare) Saget, ow th temperate tert, etgtut nar Des ie |]-——— etn ers condtetorata dni ske Flees ime FE NP oe] we [rime] rare [PET | +e o jas} of mals | oo fur co jo fans | ur | 9 | uo | 150 30 5,5 2% | s | wl i] | x | ss 4 | a} oe] a) wo) 5 | oe so | 9 | ao} 33) ez | ow | so | ss | om] as tor | a | i25 Al; 3.5 wo fae fs] os) a) on | a wo | ig | or] ae} so | 60 | 70 so | as | 52) 66) 78 | 90 | 108 oo | mf x6) i) lie | aes | ts Al: 9 5.5 go | eft} a) a | ae | a so | at | @ | 33) a6 i — 1,7 cm pentru linii mai putin importante, judefene, ordgenesti si comunale, intrind in categoriile a li-a sia Ia. In regiunea a If-a, cu conditii meteerviogice mai ugoare, grosimea stratului de chiciura se ia : — 17 em pentru linii de categoria 1 ; — 13 en pentra lini intrind in categortile TI si TT In ceea ce priveste presiunea vintului, atunci cind ea intré in calcule, se ia: 30 kgifm? la limi de categoria I gi 14 kgf/m® la lini de categoria all-asiaIl-a. Fata de cele de mai sus, STAS 1833-50, stabilesie trei ipoteze de calcul. si anume Tpoteza i, corespunzitoare situatici in care temperatura exterioara este de —9°C. In aceasié ipotezdi, conductorul se consideré soticitat, de greutatea sa proprie, de greutatea stratului de chiciuré si de presiunea vintului. . Chiciura are o greulate specifica de 0,9 kgi/dm®, volumul ei stabi- lindu-se corespunz&tor categoriei linici si prescripfiilor aratate mai sus. Daca diametrul conductorului este g, iar al covductoralui cu strat de chiciura dj, volumul chiciurii pe lungimes J, cuprinsd intre doi stilpi invecinati este : V,=S.f= - at (amy, 4 unde S, este secifunea chiciurli, Retele electrice exterivore de joast tenstene Greutatea straiului de chiciuci va fi: Ges Veg. = 09M fke), unde 5 @ este yrentatea specific’ a chiciurii V. — volumui chiciurii depusi pe conductor ; G, — greutatea chiciurii depusa pe conductor. Pentru alegerea presiunii vintului, suorafaja solicitata de vint este egalé cu jumatatea proiectiei conductorului incadrcat ev chicivrd, pe un plan perpendicular pe directia viniului. Dacdi diametru] conducterului fncdrcat cu chiciura este dy, pe lungimea de conductor considerati J, suprafata ce se opune vintuluf.va fi : s,* apt (ne). tn aceastd situatie, efortul dat de viat, ce wmeazi a fi considerat in caloul, este : Po= By Se (isl), unde : Pp este presivnea vintului, corespunzétoare categorici linici, tn kgf/m?s Sy — suprafata de conductor, ce se opune vintului, tininduese seams. de chiciur’, in m?. Ypoteza a Tl-a, corespuncitoare situatiei in care temperatura exierivard este —30°C gi in care vintul $i chiciura sint absente. In aceasté ipotez’ conductorul se considera solicitat numai de greutatea propric. Tpoteza a Iil-a, corespunzatoare situafiel in care teraperavura exterioara ‘ esie maaximé (de vara) si In care conductorul se considera solicitat de asemonea numsi de greutatea sa proprie, STAS 1833-40 indica’ 440°C, temiperalura maxind de vara, a tuturor regiunilor, cu exceptia sudului Oleeniei, Munteniei si Dobrogei, unde se va considera o temperatura _—~ maxima de |. 40%! ‘ = “[Caleutat_sagett Se considera un conductor suspendat pe doi stiipi. AcéSta ia forma nei paraboie, iar din ccuatia de momente fai de punciul A rezulté (fig, 8.25) : de unde + ais Instatatii etectrice in etadtiri in care : 5 este scofiunea conductorului ; d — deschiderea dintre cele dowd puncte de suspendare @ con- [ ductorului, in m ; | G —sarcina totali a conduetorului, in kef, conform ipotezei f ce calcu! considerata ; p — efortul de tractiune admisibil in conductor, in kgf/mm’. Fig, 86.25, Conductor suspendat in oud puncte; f — sdgeata, + °3 Pentru a calcula deci sigeata se alege una din ipotezele de calcul aritate mai sus. Se vor Ia cele mai defavorabile vatori_meteorologice, care av fost ooservate in zona in care este amplasata linia ce urmeaza a se monta; pentre lini de categoria a [-a sia in consideratie © pe- Tioadd de timp de cinci ani, iar pentru lini de categoria 7, 0 perioada de 10 ani. In cazul in care nu se cunosc datele meteorologice din perioadele de limp din ultimii 5 respectiv 10 ani, dupi caz, se vor folosi datele arditate mai inainte, la ipotezcie de calcul. Dacé in urma chservajiilor meteorologice vor rezulia velori mai mici deceit cele aratate, mai inainte, pentru grosimea stratuln de chiciora, pentru temperatura sau presiunea vintului, se vor Jua in calcul valorile aratale mai Snainte, evident superioare celor rezultate din observatii. In formula de calcu! a sdgetii, sarcina totala G a conductorului se afli cumulind sarcinile date de greulatea proprie a conductorului cu cea data de grevtatea stratului de chiciué si de prosiusea vintului, corespunza- toare hmgimii de conductor cuprinsi intre dou’ puncte aldturate de suspensic ©= goa + Gat Po [ket]. Bfortul unitar p se ia pentru lini industriale astfel ; \ p— 8,0 kg/mm? pentru conductoare din cupru tare; p= 53 kg/mm pentru conductoare din aluminiu ; P — 12,0 kglmm® pentru condurtoare din ofel, Refele electrice exterioare de jus tensiwne ar Celelalte clemente inirind tn cakcuiul s&gctii, sint cumoscute, fic ca elemenie dimensionale ale traseelor cum esw crud distanjei Mite stilpi, indicata in preseriptii, fie ca elementele romiltate din alte caleule, cum este cazul secliunii conductorului, rezultati din cateulole la jncalzire sau la cddere de tengiune, - La montarca kinici, conductoarele se intind in condifii atmosferice diferite de cele rezultate din calcul si de aceea, sgeata in momentul montarii liniei este diferita faja de cea caleulata. De aceee pentru a intesni rapidilatea determindrii sagetii, finind searna de condiliile meleorolegice din timpul montajului, au fost in- tocmite tabele, care dau valori aproximative dar accgptabile, pentru si- gefi, in funelic de natura si sectiunea conductocului, de deschiderea din- ire stilpii de sustinere alaturati si de temperatura zilei, cilita la termo- metry, in momental intinderii Hiniei (v, tabela 6.1), Tabelo 82 Intensitifi de duralit admisibite in conducteare nsizolate, moniaie in ace Iber, peoteu temperatuea mediului ambiant de) -+25°C ven conductonulu, Ie son Pe efoalulsj=lelels=]e= 1 Cupru zo] 95| 930] to} 220/ 2707 ao] sts] aap 150} 185 | 240] 300] 900) 500] 600 Exempiu de catevi. Teebuie execuiati o Tinie electricé aerian’ cu conductoare de cupru de 25 mm*, cu distanja inte stilpi de 60m. in- tr-o 2i de varé cu temperatura ¢ — 430°C, Din tebela 6.1 se deduce valoarea ce urmeazd a se da sigetii, = 163 cm. b. Calewlul termic al eonductoarelor. 1a dimensionarea liniilor elec- irice aeriene cu conductoare neizolate, se face si un calcul termic, care se reduce Ja determinarea sectiunii pe taza inedlzirli maxime admisibilc. In tabela 8.2 sint date valori pentru intensitatile admisibile de durata, in conductoarele de cupru sau aluminiv, neizolate, monlate in aer liber, penttu temperatura mediului ambiant de +- 25°C, stabilite pe baza cal- ‘culului Ja ineélzire a conductoarelor, c. Caleulul c&derii de tensiune, Pentrs a tine scame de reactanta in- ductiva a liniei avriene, datoraté influentei reciproce a contuctoarelor parcurse de curent, s¢ aplie’ formula : Ag — RPAXO aan tn care: _ 5 Je Date bg — x= o[ 46 Ig Sa 40.5 w|i 4 1) ape a ee) aa Ingtalatit eleeirice & olédirit unde : X, este reactanta unci faze, in Qk + 2nf — pulsatia curentului de frecventa f Dingg — distanja medie geomotricd dinive axele conductoarelor dacd se notcaza cu Dy, D2, Dy distantele dintre axele celor trei conduetoare ale unci linii aeriene trifazate : atunei : Pas = SVB, Dy Dy: r — vaza conductorului, in aceleasi unitali de miisura c8 34 Yheat iN — permeabilitaies magnetica relativa a materialului dia care este confecyonat conductorul (pentra cupru si aluminiw w= 2). La conductoarele din ofel, pentru care permeabililaiea magnetic: re~ Jativa nu mai este cgalé cu unitatea si depinde de valoarea curentul, relatia 8.1 so poate scric sub forma 4.60 1g 2 10 Xx, 140,50 6107) (Qfem}. Expresia X,, = 0,5 0 10 ~4 se numesie reactanga inductivd internd, D, ei : iar expresia X,g ~ 4,5 oly —*%-19-%se numeste reactanja inductive externa. De unde rezulta : X= Xu t Xe. Exemple de calewl Si se afte cdderea aq tensivne pe o Vinie apriand tri Iazata de 330 V, 50 Hz, a cSrei schema este reprezentavs in Figura 8.26, Conduciaarele sfat din aluminiu si agezate Ciila __| jn agelasi plan vertical, Ta distanta de 35 om, jar sects nes conductoarelor este de 50 mm, Lamgimen linie: a L = 450 m Mie 9 5 ‘ wet Caderea Ge tensive se determing eu refatia : ig. 8.26. Linie wifazata eu © sattind echilibrata. Yn care Qu Ptae Daeg 8 YD) Dy Dy = 3 VST 44 om = 440 mm. Rofels eiectrice exturivare de joasi Censiune 89 £5 mm, veeulla: vfs 1g BE Powiru r x sn |0rs i 107 > 6,203 Qo Xe oesof 61g Lo a VY - y b= 0,508 36 045 0,196 2. Rewili: AY 0.26-20000 + 0 136-15 000 gv 380 13 seu, In prosente: A L9)s = 42.100 = 50%. eves a) Veniry a ff mai user de lucrat, sau Intgomit tabele cu vatorile reagtantelor inductive ale liniier, timinduse seama de sucliunes conducieevelor 4 de distanta, medic geometric, dinsre acastea. Pentri conductoarele din ofe| sa luat in calcul si voloaren curentoluy 3p cazul finiilor efectrice tifezaie cu palen conducioere, penice conductorul Ge nbl se gloge seepiumea imedial ioferoard acelin a condyctorulul de faz, penlku o secitune a acestsia pind la 36 mm, lac In cazul coniuctoarctor de fazd cu section) mai mari pentru condi J de nul se va tua a egald cit jundtate din-ceo-a CantUCoATeor WC Tazz a", Calculul stitpilor Uniilor acriene. Stilpii folesiti la retesole aeriene se calouleazé pentru ca acestia s& reziste la cforturile mecanice ee apar atit in regirn normal de funetionare cit si in caz de avaric, cine o parte din conductoare sint Tupte. Stilpii sint supusi la eforturi de compresiune care actioneaza supra Jor de sus in jos, datorita greutatii proprii a stilpului, a traverselor, & izolatoareler cu suport ele. Caleutal solicitarii la compresiume nu se face Ta stilpii din beton sas Jemn, Acest coleul se face numai in cazul stilpilor melalici cu o tmalti- me de peste 13 m, Fortele care produc incovoierea stilpilor actioneaz’ orivonial, in directia intinderli concuctoaretor gi depind de sarcinile permanente si accidentale ale lined electrics. La liniile clectrice montate pe teren plan gi cu deschideri egale intre stilpi, eforturile de intindere se compertseazd fi cele doug deschideri aldiurate, La stilpii de colt, ta core conductoarele fae in evle dowd des- P # ne sle_ceL-pasig—————— 180 Instalatié etectrice in elddiré chideri un unghi oarecare, efortul revultant’ se caleuleazé cu ajutorul paralelogramului ferfelor. Notind cu n,,[in cm) fnditimea medie la care se aplicé vezultanta fortelor de tracthme F fin kgf] s Fig 827, Inco voierca unui stilp Simpl care acjioneaza asupra unui stilp cv mai multe conductoare, momentul Ge incoveiere va avea valoarea : My = F bem ('sylfon). Tn figura 8.27, tn care este arStata distributia momen- telor de incovoiere de-a lungul partii ingropate a stil- pului, se observd ci momentul este maxim in sectionea de incastrare, la nivelul solului. Acest moment deter- mind sectiuea stifpului S, in acest loc, Efortul uniiar ofectiv de tractiune au Lrebuie sa depigeascd rezisten- ja admisibili ia iractiune a materialului, in aceasta sectiune. fn. cazul liniitor electrice ou deniveliri calculu} stil- pilor metalici sau de beton se efectuear’ pe baze meto- delor generale de calcul 2 constructiilor metalice sau ein betor armat. in tabela 8.3 sint indicate numérul si scctiunea eon- ductoarelor, care se pot monta pe stilpii de lema de sustinere Tebela 83 Conductoarele care pot fi montate pe stiipi de lems de sustincre Nominal < setioea /gorgut dm |Dictanta tee tunainen | Gemimen | Atineimes de aoc tor | gute one” | Shut evn” | Saepste Conductoare de cupeu 4350 8 | 800 9 1537 16° 4X50-}2316 8 500 9 Isr us Conducioare de aluminits 4300 58 00 9 15-7 16 4X 80-425025 5.5 60 19 1B-I7 ns 4x70 45 600 2 1818 6 4x70 a5 609 10 16-18 V8 4x95 38 00 9 rar Ne 4X99 +2 85 | 3's | 800 10 n-19 us _4ERecutarea liniilor electrice aeriene de joasii tensiune Exceutarea unei lint eculie, inj care sint aratate ; trascul liniei, cotele terenului gi locul de eiectrice aeriene se face dupa un proicct de ampiasare 4 fiecdrui stilp in lungul trasculul. Profilul longitudinal al H- nici se reprezinta pe o plansd, ta scara J 906 sau 1 : 100. N\ # Rejoie elective extenoare de joarg tenstune 181 In orase, iraseele lintilor electrice aeriene pot intersecta linti_ae- Tiene de alia natura, ca de exempiu linii de telefonie, radioficare sau linii elecitice cu tensiuni diferite. Pentre a climina posibilitatile de accidentare ce se pot ivi la rupe- rea unora dinire acesie lini, prin project treboic date, ow evizul intre- prinderior care exploateaza aceste Hinii, solutiile si detaliite de interscetie. Inainie de inceperea iuerariior, se face mai inti o recunoastere a waseului, dupa care se execula pichetarea, prin baterea unor {arusi in jocuri unde vor fi plantati stiipii pentru retea, Urmeaza apoi siparea gropilor, plantarea stilpiler si legarea conductoarelor pe izolatoare, Operatia de sapare a gropilor se poate fece mecanic, eu masini spe- ciale prevazute cu burghie cilindrice de diferite diametre, san manual cu lopeti si cazmale, Daca lucrarile de sapare se executé manual, este bine ca gropile sé fie sapaie in dowd sau trei trepte, acest lucru ajutind Ja plantarea stilpilor 1 1a baterea pamintului de umplatura, Gropile pentru stiipii de tip A sau dubli trebule execulate cu o 1atime de 0,8—1 m. Adincimea de ingropare a stilpilor este de 1/5—1/é din lungimea Jor, si se determina cu ajutorul formulei k= 150+ 458 Fm in cate L reprezinta lungimea stilpvlui, in metri. Pentrti montaj, stilpii simpli de sustinere si de intindere se aduc pe leren pata echipati. Stilpit combinati se transporti partial sau total demoniati La ridicarea stilpilor simpli se folosese furci de lemn ier pentru @ aluneca mai usor in groapa, pe perelele vertical al accsteia se asazd © scindura uns cu pacur’, pe care aluneca in groapa baza stitpului. In timpul plantarii stilpilor, se mai folosese gi capre mobile, care im- piedicd c&derea stiipulai, Accste capre sint aleStuite din doud bile din jemn rotund, legate la Viefuri cv guruburi De virful caprei se leagd cu unt cablu eapatul de sus al stilpului care se ridica, Pentru ridicarea stiipilor de tip A sau combinati, se folosese vinciuri sau scripeti, mo fati pe o capré mobila. Stilpii din beton, a caror ridicare e mai difieita datorita greutatii si fragilitatii lor, se vor ridica cu ajuterul automaca- ralelor speciale, sau al macaralelor moniate pe tractoare, Dupa iniroducerea in gropi a stitpilor, acestia se xotese pentru a fi orientati in pozitia normsla tn elinisment, verificindy-se prin vizere cu firul de plumb, pozitia lor in lungul refelei $i verticaittates. Daca sint stilpi care prezinté curburi, acestia tebuie montati cu corbura in lungul liniei clectrice. Gropile trobule astupaic imediat cup& verificares plantdrli, Ja acest scop se foloseste pamintul rezultal de ja sAparea gropilor. Acesta se 189 Instalagit electric im citidiri hate in straturi de 10--.15 em, cu un mai din ofel saz din Jemn. Conso- lidarca stilpilor este oldigatorie in terenurile slabe, aceasta realizindu-se prin agozarea de pietris in jurul stilpului, la fiecare 1/3 din adincimea Ge ingropare, in doua sirauri de 30—40 cm grasime, sau prin adaosuri din jeran, legate de stilp cu bandaje din siema galvanizeta La stilpii din beton armat, plantati in terenuri normaie, se foloses¢ fendatii urate cu pietrig si nisip iar ta terenuri slabe se folosesc fundatit din, beion sau placi prefabricate din beton, fixate de stilpi cu buloane din ofel. Pentru intindersa conductorului pe stilpi, acesta se desfagoars de pe tambur. In timpul desfasurarii trebuie s4 se evite orice frecare a con- ductorvlai cu peretii tamurului sau cu solul, De aseienea desfigurarea se va face cu grijé evitindwse formarea de noduri gau_ochiuri, in spe- cial la conductoarele de aluminiu care find ductil trebuie ferit de zgirieturi, joviri, Indoiri etc. Ridigarea conductoarelor pe stilpi se face ev ajutorul unor scripeti de intin- dave, cu role (Lig, 8.28), care se asap de suporiurile izolatosrelor, Rolele se ung cu vasclind specialé neutré pe supra- fata de contact a acestora eu conduc- ioarele. Operatia de ridicare a conductoare~ Joe It ieostoave ae face in acelasi tip, pentru toate fazele, In acest scop, se adue tamborii cu conductoarele necesare tuturor faze jor si conductorului de nul si se des- figoard de-a lungul taseului, asezin- ig. 028. Scripet® pentru intinderen dU-8e i paralel toate conductoarele conducioareior Tink 2 ~ sertpere de sustinere; @ — patos, Dupii_ aceasta, se ridici pe rind la fieeare stilp toate conductearele co ur nieazi a fi mentate la acesta Dupa destSsurarea conducioarelor, inaintea ridicarii, se va fixa la stil- pul de capat, prin legatura cu ochi gi clema, toate conductoarele. Dupa fixare, conductoarele ridicute 1a izolatoare si asezate pe rolele scripetilor, se prind pe rind cu o clema broascé speciala folosité la in- tinderea conductoarelor. ‘Intinderea conductoarelor se fare, resoectindu-se tabeta de montaj, pind ce se objine sayeata corespunzatoare sau efortu) prescris in con~ dueteare. Acest efort se mascara cu ajutorul unui dinamometrn fixaf la conductoare la capatul de care se intinde. Valoares sigetii vealizate se verified prin vizare intre doi stlipi algturati, Daci pe acelesi stilp se gasese conductoare cu sectiuni diferite, la intinderea lor se alege sageata conductoruiui cu e2a mai mare scctiune. Revele cleetrice exterioare de joasa iensiune 183 Dacd la 9 retca se folosese conductoare din cupru si aluminiu intinse pe aceiasi stilni, conductoarele din cupru se vor monta snb cete de alu- miniu, La deschideri mari innadirea conductoarclor sv face numai ex cleme de innadire. La montarea conductoarelor, uebuie si se pistreze deasupra selului © distanjA minim de 5,0 m, pentru linii aeriene cu conductaare neizolale trecind peste zone nclocuite $1 de 6,0 m pentru aceeasi Tinie, trecind ins& peste zone locuiic, Aceste gabarite sint obligatorii conform permativului 1. 788, pentru linii eu tensiune prea la 1.000 V. Normative! 1, 7—68 da 0 serie de tabele, continind toate elementele obligaiorii in montajul liniitor electrice acricne. Legarce conductoarelor la izolatoare se face numai dupé terminarea intinderii Aceasté operelie trebuie fScuta conform STAS 1117-50, care preci- zeaz& cd conductoarele din cupru cu sectiunea pind la 35 mm? se leagd cu sirma cin cuprn de 4 mm? sectitme, iar cele cu sestiunca mai mare decit 39 mmm? se Jeaga cu sirma avind sectiunea de 6 mm’, Inainte de a fi legate, conductoerele de alurainin sint protejate im- potriva crodarii, prin infagurarea cu o banda do alumsinix groasd de 2 am si lat de 10 mm. Aceasta band se bobineaz’ in spiralé pe conductorut de aiwuniniu, uns th prealabil ou vaselind neutrd, inelele aldturate find ja o distanya de 1 mm. Daioriti vibrafiilor conduetoareler, datorele actiunii vintului, conduc- toarele s@ freacd de izolator. Cum aluminiul are o duritate foarte mica, cl s-at eroda, daca nu ar fi protejat ca banda de aluminiu, Aceasta, prin frecare se va subtia si se va mpe, trebuind a fi inlocuita atuoci cind se constata, la verificarile nicl, cuperee ef si jocul conductorului de jeutura la izolator. Legarea la izolator a conduclearelor se face prin legatura simpla sau Sniarita, in cruce — ,) ©. RETELE DE CABLURI SUBTERANE / DE JOASA TENSIUNE 2. Generalititi Cablurile, utilizate in rcfelele electrice subterane de transport si dis- tributic, sint protejate printr-o izolatie continud contra umevelli pa- miniultl, influentelor chimice si loviturilor mecanice. Acoste cabiuri se “monteaza fie ingropate tn paint, fie in canale din tuburi sau zidirie, accesibile sau circulabile. in interioral chadirilor, cablurile pot £! montate alit fn canals prevazate in pardosealé, cit si vidibil, pe ziduri sau stclaje, ae Instalafii electrice in clédirt Din. punct de vedere al siguranjei in exploatare, cablurile subterane sint superioare linilor electrice aeriene, deoarece se gasese la adapost. ce acliunea agentilor atmosferici : ploaie, furtund, trasnet, chiciura, po- Tei ete. Montarea cablurilor subterane necesita ins cheltuieli de investitic mai mari decit fn cazul liniilor electrics acrione. Conductele retelelor subjerane au costuri de expluatave mai mici dar un defect intr-un cablu, provoacd o intrerapere mai mare in funetionarea rejelci si deci un de- Yanjament mai suparator. Datoritd avantajelor pe care le au liniile electvice subterane de ca~ bluri, acestea au capatat o larg raspindire, mai ales in incinte indus- triale, cu circulatia mare 9i necesitdti de securitate sporite. De asemenea se folosesc in localiti{ile mai importante si pretentioase din punct de vedere arhitectonic. Cele mai importante elemente ale refelelor subterane de cabturi sint: cablurile, mangoanele de innadire si derivatie gi cutiile terminaie. In afara acestor importante elemente, sai sint utilizate si alte ma~ teriale auxiliare, uneori specifice, cum sint masa neagra de cabla, masa galbena, clemele de innadire a conductoarelor, distantiere ete., materiale miirunte dar a edtor calitate si tehnologie de montaj, find mai preten- fioase decit la Uniile aeriene, solicité o progatire superivaré personalulai ce cxecuti atit montajel cit si Intnefinerea. 2. Cabluri pentru refele subterane Un cablu este aledtuit din conductoare de cupru sau de aluminin, izo- latia din hirtic inpregaaté, din cauciue sau PCV, mantaua de plumb si benzite metalice de proiectie. Cablurile ce se monteaz’ in subsoluri, vizibil sau in canale in pardo- 4, in locuri fra pericol de lovire, nu tecbuie s& aiba obligatoriu, benzi metalice de protectic. Cablurile folosite in subsoluri nu au nici invelis de iuta Ga exierior peste benzile metalice), deoarece ivta asfaltaté arde, dezveltind fum mult si infep&tor, propagind arderea si ingreuind respiratia celor cave incearcd, s& sling’ incendiul. Armatura de ofel din beni, este In orice cez evitata la cabluri de curenti alterbativ cu un singur conductor; cind este necesar se aphiea w armaturé din ofel amagnetic. In acest fel se evita o picrdere de ten- siwme mult prea mare. Conductoarele sini masive pind la‘o secfiune de 10 mm?, pentru cu- pru 5i 16 mm®, pentru aluminiu, Pentry sectiuni mai mari acestea siat alc&tuite din inai smulte conduetoare, sub forma de funic Rejele electrive extenioare de yoasd tensiune 485 Sectiunea conductoruluk poate fi cireulara sau de forma unui sector de cere de 90", 120° sau 180° ca in figura 8.29, dup cum are 4, 3 sau 2 conductoare. Forma de sector conduce lao cconomie de material fara ca instsivile electrice s& sufere. Din contra, sectorul acuperd mai bine seetiunca cablului si micgoreazA cantitatea cle hictie impregnata folositd ca umplutura intre conductoare, cea ce climind o parte din defec\innile Srecvente ia. cablori Jeolatia cablurilor poate fi ales tuit din hirtie de celulozi sugativa, impregpata in ulei mineral amestecat cu 15-20% colofoniu, Acest ames- zee are © viscozitate mai mare decit aceca a uleiului mineral. La trecerea curentulvi prin con- ductors; apor cimpuri eleetrostatce care prilejuiese aparitia de sarcint |. eagut“ate corldlandl clectrice negative gi pozilive, ce se “iS 89% Seefivni ale conductoarcior acumuleai pe supratetele conduc~ a — circulars ssonotiara masina) «6 — mon toarelor si ale mantalei de plumb, — Atard (unis) °e —"Geetor ge. 180, mule separate prin masa dicletricA a hir- OS eects 9, matter ticl izolatoare impregnate. Dersitatea ineArcarii este mai mare pe conductorsi mai mica pe mantaua de plumb, deci si cimpul este mai concentrst ling’ conductor si mai putin concen- tral citre mantava de plumb. Intensitatea cimpului produce in dielectric — hirtia impregnata — © solicitare, deptasind atomii izolatiei. Cind din fabrieatie in, inieriorul izolajiei au ramas goluri care contin get sau gaz, situatia se complics. Un astiel de gol reaulth pe o anumita portiune, din desprinderea straturilor de hirtie ce se bobineaz’, Perefii goluii ali aceeasi form cu conductorul deci forma circulara. In acest caz. ditectia fortei ce solicita izolatia esie dea tungu) razelor conduc- torului, porpendicularé pe peretii golurilor astfel formate in jurul con- ductoarclor. Davi intensitatea cimpului depiiseste 0 agumitd veloare, electronil gin atomii diglectricului pirdsesc. orbitele lor gi scapii ia aceste goluri de ace, unde clocnindu-se intre ei produe céldurs. Cigeninda-s¢ in cu molecule de gaz, are loc o smulgere de electroni din aceste mol formindu-se astfel foni care alcatuiesc un curent electric care stv spatiul gazos. Datorita ionizdrii gi inedlzirii, portiunea de cablu se distruge prin catbonizarea jzolafiel din acea zona. Tata de ce golurile de aer formaic in cabluri sint periculoase pentru existenta acestore. Talatia cablurilor este insi supusd uneori si la cforturi diferite, da- torita incdircérif ncuniforme a fazelor. ule, (bate 188 Instalajié elecirice In elitziet Caldura din vinele conductoare, se iransinite prin izolajie la mantaua de plumb. Ca a consecinfa, are loc o dilatare a acesteia, mantaua c&patind astfel deformafii permanente. Locul liber raémas intre mantaua de plumb dilatat’ si izolatie, fa- ciliteszi aparijia fenomenelor arélate mai inainte ducind astfel la dis- s trugerea cablului, Bineinteles ci acest lueru se intimplé in ‘timp, ca- yp) LL-vactevizind fenomenul de imbateiaire a cablului, if] a, Tipuri_de cabluri, Datoritti unor caracteristic’ de Labricatie si de / utitizare, cablurile pot ti impartite in mai multe grupuri, dupa eriteril comune acestora, ca de exemplu: forma conductorului, numarul vine- Jor conductoare, felul izolatiei, felul pro- tectiei, tensiunea etc, Se pot deosebi — dupé forma conductorului : cabluri cu conductoare rotunde (cu sectiune cir culerd) si cabluri cu conductoare in forma de sector ; — dupa numarul canductoarelor : cab- lori cu unul, dowd, trei sau patru conduc- toare ; — dupa felul izolatiei cablurile pot fi cu briu izclater de hirtic, cu izolatic de PCY, cu izolatie de cauciue, cu vine me- “Fig, 920, Sectiune peintram cabla _talizate si cabluri speciale ; ex'beie lator ew tei conduc: — dupa felul protectiei mecanice cab- re f= vind condeece matures Letile sint : cu manta de plumb si fara ar 2 = strat de izolatic ee hist matara metelicé sau cu manta de plumb si Bittodse 75° Bytes 324 Pe cu armiituri metalice. Sg nee Pooeepealh Ce utond be b. Cablurt cu briu tzolator de hirtie. SU kon: Wolter; 2 etal iaohecr In figura 8.30 este ardtai un cablu cu tre ‘Steines ba yereate, ee eases? vine conductoare, cu briu izolater, benzi Ge plum marsind Concuc intma ae motalice de protecic 1 iu asfaltata, FaPtndroe hes Peeander emesis Vinele conductoare 1, formate ca Luni Faas cteeae, dieteuewve, a "dner= conductoare cu sectiune ‘circvlara, sint fie sBnouny de hits aeéeita‘si'un nnd din cupra moale, fie din aluminiv moale. tecue Impoteiva eloriurie meena Fiecare vind conductoare este izolaté in gett ia Benn “aciance or table tie de celulova sugativa 2, constituind Foy Mal oe ptotedia oewitor telat un strat izolator de o anumita grosime. Sf Ee ale tan seas iat Hirtia din care a fost aledituit acest strat, a iost in prealabil uscata si impregnala cu ulei si colofonin _ Grosimea acestui strat se stabileste in functie de tensiunea de ser- viciu (nominela) a cablulut, Iwindu-se ca baz’ o anumita jimitd pentru soliciteres admisibita, Cu cele trei vine conductoare aleat Jurile ce rezulti la mijloc gi la colful a ite In tunie $i umpiindu-se go- cu sfoara iropregnata 3, se for~ Kejele eleeiwe cuterware de y00%4 tenstune meazi aja visa ,inima de cablu’, ‘steinsé in briul izolator de hive avind forma unui cilindru. Grosimea briulai izolator se dimensioncezi pe baza tensiunii dintre eonductorul de faz3 si mantaua de plumb. Cum tsi cablurile pot folosite in refele in care neutrol sistemului nu este pus la pamint, gro~ simea izolatiei de briu trebuie s& fie egala cu acece dinire conductea- velo de faza, Hirtia folosita la conlectionarea befului este gi ca in prealabil uscats tn vid i izapregnata Inima de cablu astfel pregatité este acoperita cu mantaua de plumb moale 5, aplicaté eu ajutorel umei prese. In cazuri speciale, mantaua este confeclionata din plumb alial cu cositor si antimoniu, aliaje cu @ registonta meécanicd mai mare ca coa a plamintui moale. La cablurile cu briv igolator de hirlie, peste manta sini lipite dows straiuri de hirtie asfaltaidl, avind drept scop protectia eablului, impo- triva curentilor vagabonzi, Curen\ii vagabonzi care se intore prin pa mint la subsiafiile de (eactiune electric’ corodeaz’ elecirolitic cable. vile. In cazul rofelelor de cabiuri subterane apace procesui de coredare electrolitic al cabluriter, datorifA curentilor vagabonzi. Curentii vagabonzi din pamint igi cautS drumurile cele mai scurte ‘cdire subslatii, alegind caile intimplatoare de scurgere ce pot fi: con ductcle metalice, mantalele de protectie ale cablurilor etc, Pémintal in care esic ingropat cablul, parcurs de curentul vagabond, este umed si bogat tn diferite siruri si baze alcdtuind un electrolit si ducind La iormarea unui element galvanic in locul in care curcntul iese din eom- ducté si intra in pamint, Aceast& coreziune electrolitica na consuma uniform materialul’ — plumbul, ci este concentrati in anumite piri in care se produc géuri, Pentru a ferj cablurile de actiunca distrugitoare a curentilor va- gabonzi este necesar a se lua uncle m: — mirirea rozistenfei intce sincle de transport electric gi cable prin lipirea pe mantalele de plumb, a straturilor de hirtie asfaltats — protectia catodied a tubutai sau cablului de protejat, prin tinerea acesiuia la im poienjial mai sedzut ete. Peste aceste dou straturi de hirtie asfaltat, se lipeste un alt stat, de aceasta dati de tuté asfaltaté, alcituind impreuna cu primele, stta- tul de protectie 6, Urmeas’i stratul 7 aledtuit din wei bengi de ofl eu grosimea Ge 0.5—1 mm, inldyerate io spiral&, astlel incit stratul urmdior s& acoper= spatinl rames imtre dowd spire alaturate ale stratului de dedesubt. Peste benzile de ofel, pentru protectia ecestora tmpotriva corozium chimige, se aslerne un strat de iut& aslaltava 8. Asa cum s-a vazul la clesificarea cablurilor, din structura generals a unora din acexte cabluri, pot lipsi dup& caz, unul sau mai multe straturi, Cablui duscris mai sus, ave cca mai completa stractura, 188 Insialosii electrice in cliidiné c. Cabluri cu izolatie de couciue sau PCV. Aceste cabluri se fabrica mai ales pentru tensiune joas8. In locul ivolatiei de Nirtie, ficeare vind conductoare este infajurata introun, strat de cauciue vuleanizat. Toate vinele sint fixate prinir-o manta de cauciue sau banda impregnata, dup’ eare urmeazé, dupa caz, mantaua de plumb, benzile mctaiice ce pro- tectic mecanicd si iuta asfaltatS, unete putind lipsi. De asemenea sint gi cadluri la care cauciucul este Inlocuit de PCV. d, Cleme de legatura pentra conductoare. Pentru innddirea conduc- toarelor din cabluri se folosesc mai multe metode, specifice materialu- lui dia care este aledtuit conductorul. Asifel, conductoarele de cupra se innadese prin cierne de legatur’, De cind conductoarele de aluminiu se sudeaza sau se lipese utilizindu-se: mai multe genuri de imbinare. ef: 3. Iunadirea cablurilor din cupru La tnnadirea cablurilor principalele operafii sint - innadirea conduc- toarelor 5) montarea. a. Inniidiren conductoarelor de eupru din cabluri, Pentra innadirea conductoarelor de cupru cu sectiune circulara mai mare de 6 mm®, se utilizeazi cleme de legalur8, normale sau luagi. Tipul de cleme lungi, (fig. 8.31) se utilizeazd in cazul conductoarelor scuriate din cauza ar- derii accidentale a cablurilor. Clemele normale de legiturs (STAS 1231--50) au cimensinai diferite, corespunzitoare sectiunii conductoare- Jor, ce urmeazii a se indi (fig. 8.32} Legitarile incre conductoarele de cabluri cu sectiuni diferite sc fac cu clome de legatura si reducere (STAS 1252-50) ca i Figura 8.33. Pentru lipirea clemelor si conductoarelor cablurilor se utilizeazd un alia] cu cel putin. 71% cositor. Pentru innadire, capetele de conductoare se desizoleaxé pe o lun- gime egalé cu juratatea clemei de innadire. Dupa curative, degresa- rea gi cosilorirea capetelor desizolate, acestea se introduc in clema gi apoi se string guruburile, fixind slrins conductorvi, Pini aici legitura este med demontabild si accesibil’. Dacd se doreste o legdtura perma nenté, aga cum este cezvl col mai general, se tarn& in orificiul central al clemei, aliajul de lipit, pind ce clema se umple; dupi cceusta se Jasii & se riceasc’ gi se ajusteezi eventualole sourgeri. Se procetieaza similar la toate conducloareiv ce urmeaza a se innddi. >. Mentarea mangoanelor penti cableri, intre dou porfiuni de ca blu se folosese dupa ca, mansoane de derivatie sau de innddire. Complexitatea lucrarilor de imbinare a cablurilor cere din partea muncitorului un inalt grad de calificare gi specializare. Rujelo vlecirice extertoare de joasd tensiune 339 La executarea imbinarilor de cablu trebuie s& se find scama de ur- matoarele : — s& fic asigurat un contact perfect al circuitalui electric ; — izolajia conductoarclor trebyie executati cel pufin tot atil de bine ca izolatia cabiului respectiv ; a) Fid_832, Clema aor- mali de Jeratard J feeb Lasts pot lrrrea cosiberoker Fig, 833, Clemé de legtturd gi recueere pentru conducicare de jaminin, — s& se realizexe o etangare cit mai porfecta, in interiorul manso- nului fay de mediul exterior 5 — la execularea lucrarit de imbinare trebuie sé existe o curiienie periecti, sk se tereascd de umiditate gi sf so respecte proces tehno- logic de montaj ; — luerarea ineeputa nu trebuie oprita pind la terminarea ei, lui du-sc masuri pe linie de pazii contra incendijlor si protectie a muncii. Cea mai mare parte a lucrdrilor de imbinare se executé la exterior, in ganjurile in care sint intinse cablurile, Locul in care urmeagi si se 90 Instalatii electrice im cladirt execule mangonarea se pregtitvste periru pozarea mar Virgin- du sc santul pind la 1,50 m, pe o hingime de 2,5 m (fig. 8.78). Mansoa~ nele nu se monteaz’ in portitnile in cere trasoul cablului face un vot, in pante, sub partile carosabile ale strazilor, sub caile ferate, in dreptal Z Big. 834. Dimensiunite 91 forma — gropiipentra moniarea mangonului de Jonctiune. a distants inte asic 180 Siranitue ost a mansonwlas 2 Sanit ia amoping abl? P= juagsonul de onctye hey 3 gona de mantay 2 ohaigomuius (iti 3d anh intrarii in curfile caselor, la interscctiile strazilor si in alte Jocuri, tn care interventia in cazul avarier se face cy grentale sau in care se stinje- nesi¢ activitatea curepta Pentxu executerea mangonérilor Je inaljime, se constrniese platforme speciale cu balustrade de sprijin si seari de acces. Deasupra loculni de montaj se instaleava un cort special de di- mensiuni corespunzéteare, care s& apere locul pentru execufia mangonu- lui de ploaie, Vint, praf vic. Ivtraree in inéeriorel cortului trebuie orien tat inspre pariea ferita de vint. Pe timp rece, cortul se inailzcgte cu aeroterme, cu rezistenje electrice say radianti cu gaze, asigurindu-se Ja interior o temperatucd de +10°C De asemenea, la 2..3 m de groapa, se instateazd un alt cort, in care se preparS masa izolanta de cablu. Aci stut depozitate si alte materiale cure necesita o proteciie deoscbita impotriva apei, a pratului etc. Ast- fel de materiale sint: roleie de hittie imapregnats, masa de cablu etc. Pentru a se evita solicit&ri La trac{iune im gulercle mangoanolor, axa acestora si axa capetelor cablului se deplaseaaa, fata de axa santurilor cu 0,5... m (v. fig. 6.34). Capetele cablurilor, care se innddese, se su- prapun pe ¢ lungime de circa 0,5 mm; se inseamna mijlocul mangonului, apol se faie lungimile de capt prea mari gi se inlatura Pentru destacerea capetelor de cabluri, se execvtd indepirtarca suc- cesiva a straturilor de protectic -~- ivta impregnata, benvile metatice de profectie mecanicd, streturile de iula gi hirtic esfaltata, maiiaua de plumb, briul izolator si izolajia pe condnctoarele de fax%, Lungimea 1 de pe cave se desfac invelisurile (fig, 8.35) este egala cu jumatatea lungimii interioare a mangonului. Pe o hungime K egalé cu 15 mm se pasireazd toate siraturiie pind Ia henzile metalive, inclusiv. Acest Jucru este nocesar pentru legarea Ja pamint a benzilar si a mantalei de plumb. Lungimea acestei porjiuni estc dc 15 mm. Pe lungimea a se piistreazd Rojeie visetrice exterioare de joast: tensiune 188 toate straturile pind la mantaua de plumb, inclusiv. Pe aceastA portiune se pastreazé si Se lipeyte eonductorul de punere la pamint a mantalei de plumb. Lungimca acostet portiuni este de ia 45 la 73 mm, peatru ca- blurile de joasa tensiune si de 85.100 mm, pentru cablurile de inalta tensiune. Pe porfiunea > cu o lungime de 10 mm se pastreaz% stratu- Fig. 835, Desfacerea ca- pavulus de cabla, in ve Gerea eperalie: “de. su- dave: S36 galvantiat Savnignl de ima ogcaiana BO asise) de Sea ce ter ‘alvasdeat. setting Beauité mnetatiee } 3— Marr face plumb |¢ — ben wi “metalic | de ofl 5) — Bitw Wotator de tebe imprrgnaya; 8 = matisat de Sear finpregnats, sirinssna ‘print Zolaior casa nu se destacg 7) —izolatia de Mcite de be conductor 2 Suter, do. ster regulate, sixingane aenla eninge “de pe coagure fearey vise comes rile pina la briul izclator, Mantaua de plumb de pe accast& portiune se indeparteazd inaintea inchiderii cutiet _mansonului, Pe lungimea x ¢ eurbeazi conductoarcle. Pe aceasté portiune se pistreazé izdlatia de hirtic. Partea de conductoare, iirA nici o izolatie, urmeaz& sA intre in clema de legaturi si are Tungimea egalé cy jumatate din luagimea clemei utilizate + 10 ram. Operatiile care se execuié ia desfaccrea capetelor de cable sint : — ascvarea in gantul presatit a parti inferioare a mangonului, pe pozitia de moataj ; — asezarea peste aceasta a capetclor de cablu, deviate asa cn 5-2 aratal in figura 8.34 ; — insembarea mijloculai mansonulni pe ambele capete ale cublului De la aceste seme, capetcle taiate se indeparteaza, verificindu-se ined 0 data, de aceasta data asezate exact cap la cap, in prelungire ; -- se inseamna lungimea i, care este cgala cu jumatatea Iungimi spajiului intezior al mangonuful. care reprezinté partea din cablu, allata dupa montaj, in interforul mangonutui (fig. 8.36.0) : — se matiseaz’ cu sirma zincati de ofel de 1,8 mm, circa 10 spire legate sixins pentru a fixa iuta impregnata (¥. fig. 8.35); se indepartes succesiv straturile incepind cu juta impregnatd, de Ja matisaj 91 pind la capital vaiat al cablului; ~ la distanta & de matisaj, se cresteazi cu o pila triunghivlard, benzile metalice, care apoi se rup gi se imdeparteazd pind la capatul cablului, sind s8 se vada straturilo de iutk saw hirtie asfallaté de pe briul izlator. Se va efectee cu grija operafia de cresiere, pentru a nu 492 Instalatié electrice in ettidiri atinge manteva do plumb, Se matisesz’ cu sirm& zincaté capeiele ben- zilor, pentru 2 nu se desfagura mai departe (v. fig. 8.30) ; ~— se indeparteaza straturiie de hirtic asfallatd de pe mantava de plumb, utilizindu-se © lampa de benzind, cu care se va incélai aceasta portimme, pentru inmuicrea asfalrulai, cu care este impregnata hirtia. Fig. 826, a. Partea inferioaré a mac- gonuiui, cu cele doua capete de cabluri asezate, pentru ase fscivina ungimea 2, de pe care urmeaz’ a se lia gi in Fig. 825, b, Indeplrtares, mantalei de plumb de pe cablu 3 wats agialtard = 25 4 Ge ohel gatvanianta: 3 Shanks ce plumb = § — Ge plumb dat nim lalione. rieioaty eu eres Aeie” patunt : 7 ~ befu) iaolator rcoas “3b imantava de plum. de mamta departe ivta asfaliata a — capstele de eabin; 2 fora “a ioaasonutc, f= ‘ah mangoratut, pactes inter pau interior Se desfisoar& stratul de hirtie pind Ja (dietura benzilor metalice si se taie cu griji pentru a nu atinge mantana de phimb, Se spald apoi cu benzind mantaua de plumb, degresind-o de asfaitel ramas ; — la distanfa ¢, de Ja loen! de taiere al benzitor (v. fig. 8.38), se inseamnd pe mantaua de plumb locul de la care aceasta se va indeparta ‘Cu un cutit se va face o crestaluré circulara in jure) cabhului, la li- mita porfiunii¢ + 2, de Ja capatul cabhiui fara ins& a strapunge ‘ioalé grosimea manialei de plumb, pentru a nu atinge si briul izolator aflat dedesubt. Se fav apo), cu aceeagi precaufie si dou’ crest&turi lon- gitudinale, la distanta de 10 mm una de alta, de-a Iungul porjiunii de manta de plumb, ce urmeazé a se indeparia de la crestatura transver- sald circularé pind la cap, Se prinde capiitu) acestei fight 6 de 19 mm, cu un cleste patent si se indeparteaz’ pind la crestatura tranaversala In spatiul rémas, dup indepartarea fisici, se vede briul izolator de sub mantaua de plumb {v. fig. 8.35.8). se apucé cu mina mantaua de plumb, de la aceasté crestatura longitudinala si se smmige de peste briul izolator, rupindu-se de la erestatura transversala ; — se curaja cu pila, eventualele asporititi, ramase Ja mantaua de plumb la taietura circular’, dup& care se pate cu un ciocan de lemn, de jur tprejurul capdtului de cablu, pentru a presa marginea rémasd a mantalei de plumb, peste briul igclator ; Rejele electrice exterioare de foasli wensiane 193 ~ se induparleazd apoi, pe porthines rimasi a capatulii de cabhy briul izolator — lipirea cu flacara ; — Lpizca prin turnare — metalizarea fir cu fir si lipi rea in manunchi a conductoarelor. Lipirea se execita in dowd cta+ pe: metalizarea si lipirea 1a un toe a ¢apetctor conductsarslor si lipivea propriu~isé. Metalizarca se executt fir cu fir Capetele conductoarelor, cu izolatia de hirtie indepiriata, se spala ev neofalina, degresindu-se. Sirmele din conductor, aflatc in straturi concen- itive, se desfac si se indoaie tn for ma de rozeta (fig, 8.39). Sirmele ast- fel desficute se curaja bine cu neo- Fig. 628, Cleste de ricire : falind sai alcool si apoi cu petie de fon 22 Laas indies woe Tabela 8.4 inntidire si montare a papucitor Domeniul de aplicare a metodelor de niu Ta cabluri de 1.25 kV Ia conductoare de cupru, si alum aluminiu gi tensiuni Je) — sudare eleciried — sudare Cleetricé ~Hpire, ca clome de] — lipire logavuss | Cablui de toate tipu- rile, cu conductoare de eupru si tensiuni de 15,95 kV’ age Install #4 electrice im ciddiri sirma. Tzolatia de hivtie a conduvtorului se protejeazé, mfdgurindi-se strins cu banda lacuit%, peste care apoi se infésoara strins un strat de sfoard do azbest, peste caro se montcazi eerane de protectic. Cu ajutorul unei lampi cu berzind, so incalzeste fiecare fir pint fa 0 tempiraturs de circa 880°C. In acest timp se freacd suprafata firului de conduc- tor cu o vergea de aliaj pentru metalizare, din aluminiu si zine, pie’ ce pe suprafata fivului s-2 depus um strat de alia. Pentru uniformizarea stratului si indepirtarea stralului de oxid de aluminit, se freacd in cele din urmi si cu o porie de sfrma. Tndep&rtindu-se apoi firele, se comti- nog metalizerea in acclasi mod, de jar Pig. 8299. Pregitivea conducto- imprejurul fieearul fir, care in final tre volt muliifiler, pent meta hale sh fle complet acoperil pe porfiunea Meare fie ou fir. cou alia (v. fig. 8.35) Se roface apoi capktul de eanductor, stringindu-se ficeare strat de fire la un loc, incepind cu cele aflate in interior] conductorului, O data sirinse firele sivetului central se lipesc intre ele cu aliaje de lipit Ly 82, dupa care se continud cu straturile imediat urmatoare, care se lipesc la rindul lor peste simburele central obtinut mai inainte. Dupa ce s-au lipit toate straturile, refacindu-se cap&tul de conductor, se procedeaza la fel si pentru celiilalt capa O data progitite ambele eapeie ce urmeazA a se inndi, se intraduc intr-o clema de alam de innadire, de tipul pormal sau img (STAS 1235-50), Operatia in continuare este similara innddirii conductoarclor de cupru prin cle. Accste cleme se ineSlzese cu lampa de benzina pind la tem- peratura de lopive a aliajului de lipit Ly 60 (circa 230°C), introducinda-se in orificiul superior, aliaj de topit, pind Ia umplerea clemei. Aliaju! nu poate sf se scurgi pe line’ clem&. in izolatia conductorulai, deoarece in prealabil la capetelé clemei au fost infasurate strins dou straturi de sfoard dr azbest. In timp ce se toarnd aliaj de lipit, se ciocdneste usor in clema pen- tru ca aliajul s§ patrund’ intre conductor si peretele clemei, in toate spatiile goale. Dupa racire, se demonteazi ecranele de protectic, so inlaturs ban- dajele de azbest si se ung lipiturile cu mask de cablu, incalzité la 120-130°C. fp. Imbinarea conductearclor de aluminia prin sudare. Pentru sudare, Beeettatd la cald pein topire saul turnare, cu sau fird materiel ste edaos, se topeste in ucedsti zoné maierialal conductoar ior. Prin imbinari su- Gate se realizeaz’ un contact electric gi mecanic foarte bun, tote elecsrion @ foure de yossi tensiune Sudarea vonducloarelor de aluminin ev factirs oxiecelilenicd, este meterla de tphinare a conductoarelor de siuminiu, prin caro. cu aju- toral fldcdnii oxfacctiienice, capetele condwetoarclor ce wrmeazd a se imbina sc Mmeklzese, topindu-se, In Tocul de imbinare se completeaz’ apoi ca material de acelagi fel, astfel tneit la ricire se obtine un con- ueter continu, cu calitati cleetrice si moeanice asemSndtoare conduc- toarclor an sau: innddit, Existd mei multe metode uctoarstor de aluminix si anume sudarea in form’ deseliisa, fard masivizate ; — sudarea in forma deschisé, cu tupirea la un loc a capetclor cone ductoarelor ; — sudarea in forn — sidarea prin turnare : — sudarea papucilor de cablu cu tijo, cu toaed — sudarey clectrin’ prin rezistenti de contact. I Sudarea in form deschis8, fark masivizarc. La capetele conductoa~ relor desizolate, se resfira conductoarele, spilindu-se ca aleaol sau neo- falina, dupa care se cura cu perie de sivma gi apoi se pisucese Sa Joe. Dup' aceasta, capetele se taie in pend si sc asazt intr-o forma se mirotund, din 1abla sau java de ole! iietd longitudinal, uns m pre- alabil cu a emulsie de grafit si alcool sau ou humé, pentru a se impie- sudare ct flacira oxiacctilenica a con- dics lipirea formei de conductor, la sudare. igolatia de hirtic de pe vincte . conductoare se protejeazd In 5 dreapta si stinga formei, cu banda Taeniia gi azbest, infagurete sirins peste izolatic, z Apai se monicazl, intr-o parte si in alfa @ formei, ecranele me- falice de protectic. Capetele con- ductoarslor se ung cu pest de Fis, fondant si se string de forma cut nctoarclor de alwinieta ree be are, fu term “ae “50a creh Ser prec’ Matorialul, de completare se. #\— ‘este de rivine ;"¢ "nein eonductwure Gccapeazi, sc dogrescazA si se i" —"Iuatieas ge, slonea inipeegnatd quate ta carat cu peria de siema, upd G0, eS “bandaie de, sine isjod Leon care s& unge eu past de fondant FT sine pe ‘conductor, In continuiarc, s¢ fnedilzese ca~ petelo canductoarclor aflate in forma si apei forma, eu Hacked oxiace- Uienica, dupd care cu vergeaua de matcrial de adans topit, se sudeart capetcle conductnarelor. Durata operaliel miu trebuie si depascases 2 minute, depinzind de sectiunca conductorului. La conductoaro de 70 mam, dupa terminarea gudurii se monteazd imediat clesti de racire ; udavea in forma gescl a8 Instalasii electrics im ladtiri in acest scop, intro parte si alia 2 formei, se last cite 30 mm conduc tor liber, de care se prinde clapet: de ricire, care primegte cdldura, prin contact cu suprefata conductovului din acest spatiu. Dupa rScire, se scot clestii si ccranele de protectie si se pretucrenda sudura cu o pilé, netezindu-se asporitatile ramase. Sudarea in forma desckisi cu topirea la un loc a capetelor con- ductoarelor si ‘masivizaren lor. Capetele conductoarelor multifilare se desizoleazi pe 0 abumité Iungime, se desfac $i se curA(A cu neofalind si peria de sirmé, dupa care se rasucesc 1a loc. Dupa protejarca izolatiei executatA ca gi la cealalta metoda, pe ca- patul conductorului uns cu fondant, agezat In pozitie vertical&. so in- troduce 9 bucali de feavi cu diametrul interior corespunzator, consti- tuind forma de turnare, Aceasta a fost In prealabjl uns& cu emusic de grafit le partca interioaré. pentru a nu se lipi de conductor, in imediata apropiere a focmnei, se infagoari pe conductor sfoara de azbest, pentru a impiedica scurgerea materiaiuiui topit in izolatie, pe Ving vina conductoare, Sub acest bandaj de azbest se monteazi ecranul de protectie (fig. 8.41). Apoj se incalvesie forma la partea ei su- perinara, pind cind conduciorul se topeste pe » Tungime de pind la 20 mm, amestecindu-se tot timpul cu 6 sirmA de otel, pentru ca agura formaia la topirea alurniniului, sub actiunea pastei de fondant, cu care s-a uns capital de conductor, s& se ridice la suprafata. In acest timp, se adaugi material de adaos, degresat si el'si uns cu fondant, ping ce topitura umple complet teava (forma). Dupa incetarea tuedlvirii, po conductoarcle cu sectivni mai mari de 50 mm’, se monteaza cleste de racize, Dupa ricire, capetele se de- greseazi si se prelucreaz4 cu pila. Capetele astfel obfinute se bandajeazi cu sfoara de azbest (fig. 842.) si se agazi ta- Pig. 841. Masivizarea ca~ plifului de conductor + Pegrma din teat oe UO alt forms deschisé (fig, $42, bj, ca cea net worse desctisd la metoda precedentd, Lxat pe con- ‘voile se hme ac ductor cu sitm’, Forma a fost in prealabil Be cerucions + men? unsd cu emulsie de grafit si Misatd si se usuce. oS csrituctor Inte conductoare se pasteeazd o distant’ egald cu jumatate din diametrul d al conductorului, La metodcle sudarii cu forma deschisd calitatea imbinarii este su- perioard, operatie Hind perfect controsabilS tot timpul, prin observarea eu ochiuh liber. 199 ele olectrice exterinare di Sudarea tn forrnd inchist, Operatiile pregétitoare sint similare pri- melor doua metode. Dups pregditirea capetelor si protojarea fvolatiei conductoarelor, pen- éru etangarea formei de sadare, sv execuld pe conductoare, dow’ infa- guréri de sfoara de az- best, care tapiedici sourge- ‘ rea materialului topit din form’, pe ling concuctoare (fig. 8.43), F Poste aceste infiguriri se monteaza cctatele de protec tic si forma de sudare, alcd- #32 tuita din dowd parti. In prea- labil, capetele conductoarclor au fost une cu o pasth de fondant, iar forma a fost tra~ 6 ss tata la interior cu eraulsie \ de arafit. In continuare forma se ineAlzeste cu o flacira oxi- - te acetilenica, dup& care prin f h pilnia farmei se introduce ; ii vergeaua de material de 2. —7- Ra i daos, degresatd, curstata cu peria de sirma si unsd cu £ ane pasta de fondant. Dupa topirea materialelor si umplerca formei se ames- tecd cu o sirma de otel in interiorul formei, pentru a 6 omogeniza materialul din su- Pin. 642, Sudarea fm forma deschisA, ott masivi- pentru a face ca 7gura " aa prealabil dune Ja suprefath. Gaaqai™itesny, meet mip ny +o ats Dupa ineetarva operatic, Sy “ecwhmia: 5M Untceutacey ay aabemt, ouansing etangina 2 SIeREAELE. ch forms pentru aa «6 seurge metaiun tell; — ran 88 pun clestit de récire, cind peti ae conaumat maeivtan in peeaabe 3 — wera) este cazul, so last sh se r- Ge proteciie fia suns peste dunda de Anbest t ee : o “Giese ae meine io forma penis sadarea cone ceascd si apoi se degajeaz% austoncelur jaeschiss) : 8 ~ lalugurarea de aitust gon sudura si se prelucreard cq"! morela iota We fine, ae" pe “Shaler pila, Sudarea prin turnare. La accasti metod’, capetele vonductoarrlor pregittite ca mai inainte, unse cu fondant ¢i introduse in forma etan— sata cu sfoard de azbest, se topese cu ajuterul aluminiului topit, co se toami in forme prin pilnia superioard (ig. 8,44), Aluminiul, treeing pe ding’ capetcle conductoare, le incdlueste yi topeste, Aliminiul se scurge mai departe printr-un orificit aflat ta 200 Tnstalorté electrice in eladiri fundul forme’, find colectat intr-un vas de grafit, Cind capetele sint topife se astupa orificiu! din fundul formei si aceasta se umple cu alu a mA mr Fig, 843, Sudarea tn forma inchisd t~ bandas de sfoard do szbest Qe poute izolatig 42 niria ae Be Boniinctor erotejtaden Dre Bewiva ducrorin ee tgeary BPS panda? Ge" aubest. alan Sind fuma; 2 — seolane ae Brue dz. pe conducwcach 5 PS cagatul eoadyororund ee Se fmbun | So elesth dere Cire 18 oprane de profectie ; 1° Ger Seeks ° o ne Fig, $44. Sudarea prin tine are 1 = inolatla. din hictie impre- 2 7 nats, Ge pe sirele eonducioare : 2 = Snatisay aig stoara reenati ponies nil se des free banda ce hierie. ininiee Gata ea biosust de vices (cleat) ? ¢— forma de tue nares formats deus park Soo panaal dln steed, “ate gto Jumataple de forma ae Bonayerer ; 6 wansay cle Stoaes de azbesk eare elansene ? Po Horme ‘apledwind “sie2e fea “qhiminiweul inpit. pe am forma, came izotaia ‘eure tourelbe | 7 —- capeteie condi. Yoare te armeagh a ge Ieblns. 23 6 Fae miniv topit, amestecindu-se cu o yergea de ofel pentru ca zgura si se adune Ja suprefa(é. Restul este asemandtor celeilalte metode, descrise mai sus. In tabelete 8.5..8.19 se dau elementele necesare alegerii dimensiuni- Jor pentru indepSrtarea izotaliei si pregiitirea operatilior de Kpire si sudare a conductoarelor, Retete electrice exterioare de pcistt tensiune 208 Pabeta 8.5 Teniidivea conduetoarelor, Tamgimen de dosizoiars 7 Twngines de dessa a 4 Sue [ee tee os 1 SEF | itn | cob | sof | ese | onelii | em 18 25 50) 45 | 25 35 50 4g 35, a5 50 45 50 40 50 50, 70 40 50 50 55 40 50 50 ai 320 45 80 60 45 150 45 60 60 45 185 50 80 80 50 240 50, iS 70 50 Bay ncaore Tabela 86 Progiitirea conductoarelor pentru sudare (dimensiuni> es | | conduct i6 | 25 | 35 | 50 | 70 425 | 180 | 185 | 20 Diamereul cone | } ductoruiui, ia mm | $1 | 6,3 | 7,3 a 10,5 | 12.5 | 14 | th.8| 7.5 , 19,6 Dimensiunile, in } 2 | si | 33 | 55 | 9 | 9) 95 | 95 ) 100 | 100 | 200 b io 10 1S 15 1d 20 20 a 20 20 © 45 2 20 29 22 22 23 35 2 Bo ef |B ] se | a) ae | at | ao} oo) € 2 3 5 & 7 8 gs 1 Observatii : | Nuselolesescctestiderieice) Nu se folesese clesti bo Tabela 82 Fabela BS Sectinmea conductonrelor de puncre la Durata operatiei propriu-zise de sudare, painint & mantalelor de plumb, Ja sudarea prin. turnare {a exblorisds RY Section catslustonreter | Seebines Seetienes esbluror ce ar anidese | femoris sau | (ein | to} 15 | 20 | 30 | as de la 50 la 95 10 keclin= : ie esi 05 6 aaa Durata it pind la 60 é t de | Instalatit electriee im cladirs Yavela 8.9 Lungimile mantalei de plumb si a briuiui izolator din eutia ferminala eilindrics Lapse Secttonen ronintes de Longines conditeterulit plumb sta bral ‘din esol bdulor al ator veainter roe tad) mm ‘an pina ta 36 » Ss Intre 50 5) 120 % Ils de la 150 la 400 30 20 i Nota: de pe lmgimea b se sconte mentaua de plumb oumai dupt pregatirea turnami mase) negra de oabiu, matisiadi-se cu sfoard. im pregoald, pentru a opri desfacerea mai departe a ivolatiet Drivin reser 410 Moniacea pepueiior Corgi esse © eas | ain | Pa | ht [atta] rem 16 35 50 45 5a Sb 3b 26 3S 50 4a 33 55 3a 35 35 50 45 35 5D oa wn 40, 60 50) 33 90 40 TO 40 60 50 60 90 40, of 40 60 50 60 95 40 120 8 60 60 65 93 45 150 45 60 60 65 100 AS 185 50 60 68 70, 300, 50, 240 oO 65 70 70 300 5 ‘X ¢. Montarea mansoanclor de legiturd pentru cabluri de L kV (fig. 8.45). Dup& alegerea locului si largirea sanjului, se bataioreste fundul gropii, se sprifuiesc peretii acesteia si se acoperé cu un cort, sau nu, dupa caz La montarea mai multor cabluri paralele in acelasi sant, locul de asezare al mansoanetor de legaturd se decaleazé, Idsindu-se intre man- soancle inveciaale o distant minima de 2m. tn interiorul clédirilor, mangoancle se agazii im partea cea mai de jos a instalatiei Inainie de montare se verificd mangonul, ca dimensivne si_ca inte- gritate; cl nu trebuic s& aib& crapaturi si trebuie si se inchid& bine. Rejele rleciriee exterivure ie oust tensinne 208 Daci Ja ititerior are bavuri ramase de le sudare acustea se polizeazk sau se foltura cu dalte si ciocanul, Mangenul se spalé cu benzind sau petrol, Ja interior. stergindu-se apoi bine cu o ciepa In continuare se progiitesc capetele de cablu si so sudeazi sau se Uipese conduetoarele. Inainte de lipirea conductoarclor se introduc pe Fig. 846. Manson de textures pentru . 8.45, Distautiere din 1 cabluri de L kV: fra conducioare din cabh 3 = parlee wtencacd 2 mangonulut B Ia mangoune de lecainta Sa baren superiors ; 3 ee 1 = sguet de teegre penin vite eandse Se feted cu suruburt: @ — bekers de Linge ee Thee Seo Srsiderea cabiuicl 8 = sucud oe toca ara) Sa = geile os fon conduetorulim ee panere 1a pédnint elo distantierele (fig. 8.46) care menfin intre conductoare o anumiis distanfa, pentr: ca in cursul montarii sau cxploatarii, acestea si mu ajunga in contact gi sa se scurteircuiteze Tazvie. Apoi, se lipeste conductorul de punere la pamint, pe mantaua de plumb a cablurilor. Pentru lipire cu cositor, se curaj4 mantaua de plumi, degresind-o ch benzind si apoi se lipese pe manta 3—4 spire de con- ductor. Secliunga conductorului de punere la pamint este data in ts bela 8.8, Tn continuaye se introduc in partea inferioar’ a mangouului Le turile conductoarelor sudate si se verifica agezarea lor Pe cablu, in gulerek: de tz intrarca acestuia in mangon, se inf intr-o parie si in cealalld carton asfaltat, care etanseaz4 mai furul cablului pentru a no lésa masa moagra si se scurga afara Apol se string suruburile de prindere a bridelor de fixare a cablu- tilor de cutie; se pune garnitura de sfoara impregnata in ulucul pavtii inferieare a mangonului gi se scot, prin orificiile speciale ale parti perioate a mansonului, ecle dou’ conductoare de punere la pimint a mantaleior de plumb. $c monteaed apoi jumalatea superioaré a man- nului de font, ou capacul desiéicul, \ 0: i 202 mr eatalatit electrice fe eh vasa neagrai de cablu. Accasta este in eutii cilindnice. So sparge masa in luca\i mai miu gi se in troduce in cazamul special de topit, Temperatura masci negre topite no trebuie 64 depiigeasea L20—130°C usa neagra trebuie si fie cit_mai omegent si compact. s& nu con- tind apa, sf aiba un cooficiont mic de dilatare, 84 ru atace chimic ca- blul. Se interzice folosirea masei negre care la topire a flert, a aceleia care @ luat foc, precum si a celet provenind din mangoane vechi. ‘Masa neagré so ioarna pind la jumitatea mangonului gi astfel_ se prind in masa IngGlurile conductoarelor. Se incdlzeste apoi in. exterior, cu o laimpa cu benzina, si jumBiatea superivard a mansonului, turnin- du-se mai departe masa neagra pind se umple cutia, Se pune eapavul fara ins a-l stringe, pentru a lasa aerul sa jasa din manson. Apai se cositorest: Ja guruburile speciale si intro ele conductoarcle de punere. ja pamint. fn golui rimas prin racirea si contractarea masei negre se mai adaiy’ apoi mask neagra si, cind cutia s-a umplut, se pune capaci! si se string definitiv toate suruburite. In final se ung sacuburile si lecurile de imbinare cu mask neagca de cablu, in strat izolant sudtire. Dupa turnarea masei, nu se mai migca mangonul, pentru a nu se slabi legit urile in interior. d. Montarea cutiilor termivale de joas4 tensiung, Cullile terminale realizeaz inchiderea ctang a cablului la sfirsitul traseutui, acolo unde se execufa legdtura acestuia la wn tablou, panou, capit terminal al unci reqole acriene ote. Cablul se introduce in cutia montaté in locul definitiv gi se seoate prin pavica sa superivard, msomnindu-se lungimea necesard pind la tabloul fa caie wemeazd a se racorda. Rste recomandabil ca 1a intrerea in cutia terninala s& fie lasaté o bucld de rezervé, colac ce se va ingropa la intrare in cl&dire. Cutiile terminate se monteazd de obicci la intrarea in cladize, de- carece cablul ingropat in exterior se racordeazi Ja um cofret sau tablou aflat pe poretelo exterior sat interior, cel mai apropiat de intrurca c. blului in cladire. Cablul se preyateste indepiirtindu-se toate straturile pind Ja izolatia de pe contictoare, Apoi se curheazi usor vinele conductoare indopar- tindu-se uncle de altele (fig. 8.47). Ivolatia de hirtie se indeparteazi. de pe vinele conductoars peo Junyime de 30 mm ea in figura 8.47, mdepirtindu-se gutin firele din viha conductoare. Izolatia de pe conductoare se matiseadi oa sfoar impregnata, acolo uncle a fost taiet, pontra a nu so desface me: parte. Depa ce se fixeaz’ cu suruburi culia Ja tocul sdu definitiv, se etar geazi cu certon asfaltat intrsrea cabilui in cutia terntinald, penira a nu Kisa masa neagré si curga afara din cutie. Accasta se monteazA in porific vertical, Rejele vivetiice extertsare de joast tensiune ms Fie. 9.47. Sectinne printr-o culic lernijnalé cilinériea de joa tensinne : 1 cabint ou toate stenturste de feotafe 22 mantana avy plamb de pe caply $= conduetorul a funces Ta pamin: q mantalel de Plumb pia cutie; @ —cutin fem Impreenaté ; 6 ingtisa) de stra galvanvata ‘cia otel. penta men Binezea Goittes, ath “stoart de {ute imprecnaté 7 conductoare ou tirele daxtgelle, pone a D2 Grinds prinwey oie nasa saws abl. ca uit don, hte 88 oDEeased Tegiren qin cabhé 9 giewier ; Breche peyre dare euslel 1a Gonsol fs imotiany ia drotagie GE" tame ain cloaee hesprepnare fe ciate Ge necewa conduc. foagelir prin capat ones le iolant ; ~~ papue de cablu. Masa neagré de cablu se pro: te ca la mangoane gi sé toarnd fm cutia terminald, {ra a 6 umple complet. Apoi se monteazd capacul prim care ati fost scoase conductoarele cu izolatie de hirtie pe ele; se He xeavi capacul si izolatoarele de irecore a conductoarelor prin capas, alunci cind acestea sint prevazute a trece in sus, in continuare. Se Lipeste cu cositor de cutie sj de mantaua de plumb firul de punere ia pamiot si sc sudeav% sau se lipesc papuci la concuctoarele cablului, Dupa accea se infagoara-fiveare conductor, de la cutie si pind Ie papue, cu banda uleiat, vopsindu-se apoi cu lac izolant. Sudarea papucilor de aluminiu, Pentru racordarea cablului, la aa post de transformare, la un tablou, sau pentru trecerea dintr-o linie de: cavlu intr-o linie aeriana, este necesar a se suda la conductoarele ca diului papuci, cu ajutorul carora cablurije si poatd fi racordate im instalatii, Dupii forma papucilor de aluminiu, se disting doug metode pringix pale de sudare si anumie = —. sudarea papucilor de aluminiucu teacd. — sudarca papucilor de aluminiu cu tijA 208 Instalatit electrice in eliidirt Fig. 848. Sadacea papuvilor ‘din aluminin ev teack : 4 — papue: 2 —ecran de tec ES forma Ss B= ge de proba: 6 — cond fora 7 sim ae aos. Pentru sudarea papucilor de aluminiu cu teacd este necesar a fn- cepe operatia, prin alegerca Jungimii portiunii de conductor, ce urmeazi. a sv desizola. Aceasta ungime depinde de felul lipirii san sudarii papu- culut la cablu $i de scefiunea conductorului, pe care urmeacd a se monta papucul, care este daté in tabela 8.10. Dupa alegerea lungimii, se inseamna pe vina conductoare locul pind la care trebuie indepirtaid izolatia de hirtie, apoi la acest semn se ma- tiseaza cu citeva spire de sfoara impregnata, legindu-se strins izolalia de hirtie pe conductor. Abia dupa aceea se incepe a se indeparta izolatia de pe conductor Firele capitutui de conductor se desrasucese pentra @ putea fi mai bine degresate si se spald cu neolalind. stergindu-se si rasucindu-se apoi la lov. Papucul cde dimensiunea corespunzitoare se intreduce pe capatul de cablu (fig. 8.48) dupa ce in prealabil a fost si el depresat si curajat cu peria de sirma, pe partea sa interioara unde wrmeazd @ sc introduce capitnl conductorului. Capatul conductorului se unge cu pasta de fon- dant, inainte Ge introducerea papucului, iar sub teaca papucului se asaza o forma de teava gi se infasuara strins citeva spire de sfoara de arbesl, protejind conductorul si izolatia sa de eventuala seurgere a matcrialului topic. ‘Apoi se Incdlzese capeiele conductoarelor cu o flacird, pind ineep a se tpt capetele si se completeazi cu material de adaos, degresat si curajat cu peria de sirma, uns cu fondant pind se umple golul Durata sudarit nu trebuie sé depageascA 1-2 minute. Dupa torminares spcliirii, se pune clestele de racire, fn cazul cablului cu vina conduc- joure cu secliune mai mare de 50 mma’. Resets elecirice exteripere & aves nductorului Sydura papucilor