You are on page 1of 10

REFERAT

Motivatia in alegerea temei

Am optat pentru prezenta tema, deoarece lucrez in domeniul asistentei sociale pentru persoane varstnice din
Bucuresti, sectorul 1, de 3 ani. Zilnic ne confruntam cu persoane in varsta care au diferite probleme existentiale, care au
diverse nevoi, care doresc sprijin.
Pentru a veni in intampinarea nevoilor identificate, analizam cazurile in profunzime, cu interes, empatie, dorind
sa le ajutam, tinand insa cont de cadrul legislativ si de resursele materiale si umane de care dispunem, nu intotdeauna
exista posibilitatea sa intervenim cu eficacitate.

TEMA:

ABUZUL SI VIOLENTA DOMESTICA FATA DE PERSOANA VARSTNICA

Motto: “Niciodata sa nu razi, niciodata sa nu plangi,niciodata sa nu judeci,


intotdeauna sa intelegi. “ Spinoza
“ Nimeni nu este atat de batran, ca sa nu aiba dreptul sa mai spere
macar la o zi”. Seneca

Intr-o lume in care violenta este un fenomen social care tinde din nefericire, sa devina
banal, persoanele varstnice fiind o categorie a populatiei vulnerabila, nu puteau sa nu devina
victime, una dintre tintele cele mai usoare ale abuzului.
De asemenea sociogeneza abuzului si violentei contra persoanelor varstnice ia in
considerare, alaturi de evolutia in general a fenomenului si accentuarea binecunoscutului
conflict dintre generatii.
Dimensiunea fenomenului este intr-o crestere subestimata, chiar ignorata si este explicata
de mutatii proprii societatii contemporane precum: cresterea numerica a persoanelor varstnice
(imbatranirea demografica - “feminizarea imbatranirii”, cresterea numarului de femei in grupul
de persoane varstnice si “imbatranirea batranilor”, cresterea accentuata a numarului de persoane
foarte in varsta), mutatiile in structura si relatiile psiho-afective intrafamiliale, urbanizarea,
restrangerea conditiilor de locuit, inegalitatea sociala, migrarea rural-urban.*1
Adesea, abuzul contra persoanelor varstnice,este generat de catre o ruda( membru al
familiei)care locuieste impreuna cu o persoana varstnica sau de catre persoane care nu au
calitatea de rude, dar care fac parte din anturajul varstnicului sau care vin intamplator in contact
cu acesta.La aceste doua categorii se adauga si categoria institutiilor care nu tin cont de conditia
de persoana umana defavorizata a persoanei varstnice.
Exista urmatoarele categorii de abuz asupra persoanelor varstnice:atacul(violenta fizica),
alimen-
tatia insuficienta (privarea de hrana), administrarea necorespunzatoare a
medicamentelor(nead-
…………………………………………………………….

*1 Miftode,V.,(coord.), “Populatii vulnerabile si fenomene de auto-marginalizare. Strategii de interventie si efecte perverse”,


Ed.Lumen,Iasi,2002

1
-ministrarea celor prescrise), abuzul emotional, psihic si verbal, abuzul sexual,abuzul financiar,
izolarea voluntara(sau tinerea varstnicului in captivitate), neacordarea ajutorului in activitatile
zilnice de ingrijire.*2
Autorii Constantin Bogdan si Serban Stoianovici(1997)*3 considera ca urmatoarea
structura de tipuri de abuz corespunde cel mai bine realitatii, inclusiv celei din tara noastra,
din pacate ignorata. Astfel ca exista:

• abuzul moral, caracterizat prin nerespectarea demnitatii persoaneivarstnice,marginalizare


si excludere sociala,ignorarea drepturilor si libertailor sale,discriminare pe motiv de
varsta; de altfel abuzul moral se regaseste in toate celelalte tipuri de abuzuri.
• neglijenta(abuz disimulat)ca abuz in familie, la domiciliu dar si in cadrul
institutionalizat(camin de batrani sau camin-spital), este un abuz disimulat, greu
evidentiabil si de aceea ignorat in dimensiunile sale reale si cu grave repercursiuni asupra
existentei varstnicului.
Abuzul prin neglijenta poate fi: involunta (varstnicul poate fi lasat singur,izolat,uitat fara
ajutor);intentionat (varstnicul este privat, cu intentie, de alimentatie, hidratare, ingrijire,
igiena corporala si a spatiului de locuit;
• abuzul comportamental (psihologic),este un tip de abuz frecvent intalnit, el macinand
lent rezistenta( si asa slaba) a varstnicului, il intimideaza, determinandu-lsa se lase
dominat in interesul abuzatorului.Abuzul psihologic este ca o distrugere lenta fara urme.
Se manifesta sub forma lipsei de rabdare in a-l asculta pe batran, intoleranta fata de note-
-le negative proprii procesului de imbatranire, lipsa comunicarii, injuriile,
violentele verbale, teroarea psihologica;
• abuzul fizic(violenta), devine din ce in ce mai frecvent si apare sub forme variate, de la
imbranciri, loviri, batai, pana la crime.Este frecvent in sanul familiei, abuzatorii fiind
rudele- copii,ginerii,nurorile, urmati de celelalte rude mai indepartate si persoane din
afara familiei;
• abuzul sexual,este din ce in ce mai frecvent in cazul persoanelor de sex feminine
varstnice, supuse violului de catre barbate tineri sau adulti cu tulburari de comportament
sexual, complexati, perversi, in asociere cu infractiunea de talharie;
• abuzul financiar, denumit si deturnarea bunurilor persoanelor varstnice, intrucat varst-
nicii sunt considerati tinte usoare pentru infractori, in raport cu posibilitatile reduse de a
se apara, atat fizic cat si privind posibilitatile de a sesiza intentiile ascunse ale abuzato-
rului, falsificarea unor acte, retinerea pensiei sub pretextul efectuarii cumparaturilor etc;
• abuzul de institutionalizare, adica internarea intr-un camin pentru persoane varstnice sau
camin-spital, impotriva vointei varstnicului si chiar cind are conditii de a ramane in
familie, la domiciliul sau.
• abuzul medical, consta in privarea de ingrijiri, refuzul de a da medicamente, ignorarea
durerii, excesul de utilizare a neurolepticelor si hipnoticelor pentru “a se asigura linistea”
in institutie.Ex.cazurile infirmierelor criminale din Austria si Germania si al medicului
din SUA care euthanasia batranii.

………………………………………..

*2 Radu Demetrescu,”Drepturile omului de varsta a treia”,Ed.I.R.D.O.,Bucuresti,1994,p.82


*3 Constantin Bogdan,Serban Stoianovici,”Ghid de nursing geriatric”,Ed.Zecasin,Bucuresti,1997,p.63-101

2
Prevenirea violentei in familie si a abuzurilor in general, este o responsabilitate atat a
serviciilor comunitare cat si a membrilor comunitatii, intrucat ““familia este prima si cea mai
importanta scoala a relatiilor interpersonale “, dupa cum afirma P.Osterrieth*4, aceste aspecte fiind
reglementate prin continutul Legii nr.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie,
respectiv prin Legea nr.272 / 2007 unde se prevede responsabilitatea Serviciului public de asistenta
sociala pentru depistarea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de parintii sai,
precum si pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale parintilor si combaterea violentei in familie.
Alaturi de Serviciul public de asistenta sociala, un rol important in combaterea fenomenului
violentei in familie il au :
• politia – rol important in stoparea mecanismelor sociale de perpetuare a violentei .Politistii
pot facilita interventia timpurie in producerea violentei si pot sesiza situatiile cu risc mare de
producere a violentei;
• profesorii – sunt o buna sursa in furnizarea de informatii familiilor care se confrunta cu
probleme de violenta in familie;
• preotul – poate acorda ajutor familiilor din comunitate si poate disemina informatii cu privire
la producerea si consecintele violentei, cu deosebire asupra varstnicilor sau a femeilor
insarcinate;
• medicii si asistentele medicale comunitare – in timpul consultatiilor la cabinet si al vizitelor
la domiciliu pot identifica diversele probleme cu care se confrunta familiile si copiii acestora;
Astfel membrii comunitatii pot sprijini initiativele diversilor profesionisti si pot informa,
serviciile de asistenta sociala, asupra existentei factorilor de risc in producerea violentei .*5 Toate
aceste fenomene de respingere si violente fata de varstnic trebuie cunoscute si combatute.
Familia in care exista varstnici poate avea comportamente variate, mergand de la cooperare,
hiperprotectie, culpabilitate, angoasa, pana la abandon si uneori pana la respingere.*6
In sensul celor de mai sus voi prezenta patru studii de caz din activitatea practica de zi cu zi si
masurile care s-au luat astfel ca varstnicul sa nu mai fie victima a diverselor forme de abuz:

CAZUL nr.1 - caz de abuz financiar si psihologic

Nume: H.S
Sex: F
Varsta: 88ani
Domiciliul: Bucuresti, Sector 1
Componenta familiei: vaduva, are o fiica adoptata stabilita in Polonia T.M in varsta de 53ani cu care
pastreaza legatura telefonic.
Date profesionale: pensionara
Conditii materiale si de locuit: d-na H.S. locuieste intr-o casa la curte proprietate personala ,

……………………………………………….
*4 Voinea, Maria, Sociologia familiei, Editura Universitatii, Bucuresti, 1993
*5 Ghid de interventie privind violenta in familie,elaborat de Ministerul Muncii,Familiei si Egalitatii de Sanse, Agentia Nationala pentru
Protectia Familiei, Centrul de Informare si Consultanta pentru Familie, Centrul Pilot de Asistenta si Protectie a Victimelor
*6 Hanibal Dumitrascu,Curs“Dezvoltare Umana”, Ed.Universitatii, Bucuresti, 2008, p.66

3
Locuinta este compusa din 5 camere si se afla in Sector 1, Bucuresti. Imobilul este dotat cu bunuri de
folosinta indelungata, mobilat clasic si are acces la toate utilitatile(gaze, apa, canalizare,electricitate)
Venitul d-nei H.S.se compune din pensia de asigurari sociale in valoare de 880 lei .
Date medicale:d-na H.S a suportat un in urma cu un an un accident la mana dreapta avand nevoie de o tija
metalica.Dna H.S se deplaseaza cu greutate din cauza varstei si a problemelor de coloana.
Aspecte particulare ale cazului:o echipa alcatuita din asistent social, medic generalist si psiholog ne-am
deplasat la domiciliul d-nei H.S.ca urmare a unei sesizari scrise primita din partea vecinilor, care ne
relatau faptul ca o persoana de sex masculin impreuna cu mama acestuia i-a luat casa dnei H.S in
schimbul ingrijiri de care dna H.S ar fi trebuit sa beneficieze.
Datorita faptului ca dl. S.A. si mama acestuia nu au mai respectat prevedererile prevazute in contractul de
vanzare-cumparare, aceasta a hotarat sa deschida proces impotriva lor pentru recuperarea imobilului
vandut cu clauza de habitatie viagera.

Evaluarea situatiei d-nei H.C.: din discutiile avute cu batrana s-au confirmat relatarile vecinilor,
d-na H.S recunoscand ca intr-adevar Dl. S.A si mama dansului au agresat-o verbal, dansa chemandu-i in
instanta pentru recuperarea imobilului.In prezent dna H.C se afla in proces cu acestia, cazul fiind
mediatizat si tv.
Planul de interventie:
- s-au acordat Servicii sociale de ingrijire la domiciliu, cuprinzand atat sevicii de baza cat si servicii de
suport, constand in plata facturilor, efectuarea de cumparaturi, legatura cu medicul de familie, prestate
de catre un ingrijitor la domiciliu;
- s-au acordat Servicii de asistenta medicala oferite de un medic generalist/asistenta medicala;
- s-au acordat Servicii de consiliere psihologica oferite de catre un psiholog.
-
Opinia : d-na H.S. este foarte multumita de servicile oferite de catre institutia noastra si a semnat cu
multa incredere contractul care se incheie intre beneficiar si prestatorul de servicii sociale (in prezent in
sectorul 1, servicile sociale de ingrijire la domiciliu pentru persoanele varstnice sunt gratuite, indiferent
de venitul varstnicului, ca urmare a unei conventii incheiate de consiliul local cu D.G.A.S.P.C.-ul)

CAZUL nr.2 - caz de abuz sexual

Date biografice
Nume: D.E.
Sex: F
Varsta: 75ani
Domiciliul: Bucuresti, Sector 1
Componenta familiei: vaduva, fara copii, nu are rude in viata
Date profesionale: pensionara
Conditii materiale si de locuit: d-na D.E. locuieste singura intr-un imobil la curte, cu chirie la stat.In
aceeasi curte locuiesc mai multe familii cu chirie la stat. Locuinta se compune din doua camere,baie si o
bucatarie improvizata, mobilate cu strictul necesar;casa este racordata la reteaua de utilitati.
Date medicale:d-na D.E. este diabetica(insulinodependenta),cardiaca, in antecedente a avut cateva
fracturi la unul dintre membrele inferioare, se deplaseaza cu greutate si in exteriorul locuintei dar si in
spatial de locuit;

Evaluarea situatiei d-nei D.E.:


Serviciul de ingrijire la domiciliu persoane varstnice a fost sesizat de catre Spitalul Universitar de
Urgenta Floreasca ca trebuie externata din spital o pacienta varstnica care a fost victima unui viol in

4
urma cu 10 zile; spitalul aprecia ca batrana s-a refacut astfel incat poate fi externata, insa la domiciliul
sau nu se afla in siguranta, intrucat din declaratiile verbale ale batranei, reiesea ca cineva din mediul de
acasa (un vecin) sub inflenta alcoolului a fost autorul violului.Batrana doreste sa se intoarca la domiciliu
dar se teme de un nou asemenea act.
Medicii i-au sugerat internarea intr-un camin pentru varstnici, cel putin pentru o perioada de o luna de
zile, batrana refuza intrucat considera ca la revenirea la domiciliu nu si-ar mai gasi in casa mare parte din
bunurile proprii.
In final batrana si-a dat acordul pentru internarea intr-un camin pentru varstnici, ulterior urmand
sa revina la domiciliu si sa beneficieze de servicii sociale de ingrijire la domiciliu.

Planul de interventie a cuprins:

- servicii de asistenta medicala acordate de catre medicul caminului;


- servicii sociomedicale de baza constand in ajutor pentru igiena corporala, igiena eliminarilor,
imbracare, dezbracare, mobilizare;
- servicii sociomedicale de suport constand in prepararea si servirea hranei, sprijin pentru deplasarea in
interiorul camerei, conversatie;
- servicii sociomedicale conexe constand in masaj, gimnastica medicala, chinetoterapie si fizioterapie;
- consiliere psihologica pentru depasirea temerilor privind un nou viol;
- servicii sociale de ingrijire la domiciliu constand in servicii de baza si de suport prestate de catre un
ingrijitor la domiciliu;

CAZUL nr.3: - caz de abuz fizic si psihic

Date biografice
Nume:M.L.
Sex: F
Varsta: 75ani
Domiciliul: Bucuresti, Sector 1
Componenta familiei: vaduva, fara copii, are un nepot C.A.(52ani) si o nepoata C.E.
(57ani) din partea surorii mele;
Date profesionale: pensionara

Conditii materiale si de locuit: in urma cu 15 ani, a detinut un apartament proprietate personala pe care l-
a vandut deoarece acumulase datorii mari la intretinere.Dupa ce a achitat aceste datorii, a hotarat sa se
mute la nepoata sa in varsta de 42 de ani, care nu avea familie, celalalt nepot avand familie si domiciliu
separate de al surorii sale.
Nepoata detinea o locuinta proprietate personala la parterul unui imobil.Aceasta locuinta se
compune din camera de locuit, hol, baie si bucatarie.Este racordata la retelele de apa, gaze, curent electric
si canalizare.

5
Venitul d-nei M.L.consta in pensia de urmas in valoare de 180 lei si restul de bani rezultat in
urma achitarii datoriilor dupa vanzarea locuintei si care de fapt fusese pus la dispozitia nepoatei sale.
Date medicale: La data sesizarii cazului de catre vecini, d-na M.L. se afla intr-o situatie foarte dificila din
cauza faptului ca era sechestrata in casa, nehranita si nehidratata, legata de pat cu o franghie care ii
permitea doar sa ajunga la galeata in care isi facea nevoile.Casa ajunsese un focar de infectie din cauza
gunoiului depozitat si a excrementeleor celor celor doua locatare
Deseurile si gunoiul menajer ocupau integral spatiul de locuit, iar mirosul de nesuportat, facandu-
se simtit in tot imobilul .Nepoata d-nei M.L. nu mai permisese, de luni de zile, accesul in casa, nimanui,
nici macar fratelui sau care in ultimul timp le aducea de mancare intr-o sacosa pe care o lasa langa usa.

Evaluarea situatiei d-nei M.L.: La prima interventie a asistentilor sociali nu s-a putut sta de vorba cu d-
na M.L. si nici cu nepoata acesteia deoarece nu au deschis usa. De la vecini s-a obtinut
numarul de telefon al d-lui C.A. – nepotul d-nei M.L. cu care s-a luat de urgenta legatura si care a fost
cooperant.Din discutiile purtate cu acesta au reiesit urmatoarele: viata d-nei M.L.este pusa in pericol de
catre C.E.- sora lui deoarece aceasta este diagnosticata cu schizofrenie, nu si-a mai luat tratamentul de
mult timp, are un comportament violent, iar pe fratele ei il uraste cel mai mult pentru ca acesta a internat-
o de cateva ori in spital, acest fapt deranjand-o foarte mult.

Planul de interventie a fost stebilit impreuna cu d-l C.A.

In prima etapa:

- s-a solicitat un echipaj de la Politia Comunitara;


- s-a solicitat o ambulanta cu medic si echipament pentru preluarea unui bolnav violent;
- s-au solicitat vecinii,conform principiului solidaritatii, pentru a sprijini actiunea
respectiva;
- fratele, ajutat de catre agentii de politie a reusit sa deschida usa care era blocata cu saci cu
gunoi; in acelas timp convingad-o pe sora lui sa vina sa stea de vorba cu el, a intervenit echipajul de
pe ambulanta care i-a administrat un calmant, aceasta devenind foarte violenta intre timp, dupa care, a
urmat internarea intr-un spital de specialitate;
- fratele, ajutat de catre agentii de politie a reusit sa deschida usa care era blocata cu saci cu
gunoi; in acelas timp convingad-o pe sora lui sa vina sa stea de vorba cu el, a intervenit echipajul de
pe ambulanta care i-a administrat un calmant, aceasta devenind foarte violenta intre timp, dupa care, a
urmat internarea intr-un spital de specialitate;
- sotia d-lui C.A. impreuna cu asistentul social au patruns in casa cu foarte mare dificultate,
accesul fiind blocat de deseurile respective.
Batrana era constienta, dar foarte slabita si si-a exprimat clar acordul pentru a fi internata in
Complexul de Servici Sociale “Odai”-Sectia Infirmerie.

In etapa a doua i s-au acordat d-nei M.L.:

- servicii sociomedicale de baza constand in: dezbracare, igienizare, imbracare, hidratare si hranire;
- servicii medicale acordate de catre un medic generalist : s-au efectuat analizele uzuale, s-
a prescris un tratament pe baza de vitamine,minerale si unguente pentru ranile de pe corp;
- servicii conexe acestora constand in mesaj si gimnastica medicala;

6
- prin adresa oficiala a fost solicitat un echipaj de la ADP-Sectorul 1, care impreuna cu
d-nul C.A. au efectuat igienizarea locuintei d-nei M.L.;.
- d-na M.L. s-a intors la domiciliu,dupa refacerea starii de sanatate a acesteia;
- d-na C.E. a fost transferata intr-un Centru de Ingrijire si Asistare din cadrul D.G.A.S.P.C.- Sector 1,
dosarul fiind intocmit de fratele sau, la recomandarea medicilor specialisti;

In etapa a treia:
- d-nei M.L. i s-a desemnat un ingrijitor la domiciliu pentru a-i acorda servicii sociale de
suport constand in efectuarea unor cumparaturi,plata facturilor si sprijin in gospodarie;
- s-a desemnat un psiholog la domiciliu, pentru a o ajuta pe d-na M.L.sa invinga teama
de nepoata sa;
Monitorizarea cazului:

Dupa 8 saptamani de la revenirea la domiciliu,d-na M.L., a reusit sa-si invinga teama pe


care o resimtea fata de nepoata sa, ajutata fiind de psiholog, nepotul sau si vecini.

CAZUL nr. 4 – caz de abuz moral

Date biografice:
Nume :B.I.
Sex: F
Varsta: 79ani
Domiciliul: Bucuresti,Sector 1
Date profesionale: pensionara
Componenta familiei: nu mai are sot deoarece acesta a decedat in urma cu 10 ani, are
o fiica C.E. in varsta de 47 de ani, fara ocupatie, casatorita cu C.E.- subofiter.Acestia, au
impreuna o fiica, in varsta de 22 de ani, studenta, nepoata d-nei B.I., care are si ea, la randul ei,
un baietel in varsta de1 an si 6 luni rezultat in afara casatoriei.
Conditii materiale si de locuit: d-na B.I. detine, la parterul unei vile, un apartament proprietate
personala alcatuit din doua camere de locuit, hol, baie, bucatarie, racordat la toate utilitatile
necesare.
O camera este ocupata de catre d-na B.I., iar cealalta de catre fiica si ginerele ei.
Fiica si ginerele au avut o casa proprietate personala pe care au pierdut-o in favoarea unei
banci de la care au luat un credit ipotecar.
Pentru nepoata si stranepot a fost transformata, in camera de locuit, boxa de la demisolul imobilului.
Venitul familiei consta in salariul d-lui C.E. si pensia d-nei B.I.in valoare de 320 RON.

Date medicale: d-na B.I. suferise o fractura de sold care fusese operata. In urma operatiei, aceasta
nu a mai avut curajul sa se deplaseze, de teama altei fracturi, cu toate ca ii fusese procurat un
cadru metalic, la recomandarea medicului ortoped.Astfel a juns o persoana dependenta.Cea care ii acorda
ingrijirile la pat este fiica sa. Aceasta, din cauza situatiei create si mai ales din cauza conditiilor de locuit,
a facut o depresie si a fost nevoita sa se interneze in spital.
In acest interval de timp, d-na B.I. a fost ingrijita de catre ginerele sau si de nepoata sa.

7
Aspecte particulare ale cazului: d-na C.E., la externarea din spital, a solicitat D.G.A.S.P.C.-Sector 1, prin
cerere scrisa, ajutor pentru ingrijirea mamei sale. La domiciliul acesteia s-a deplasat o echipa alcatuita din
asistent social, medic generalist si psiholog.

Evaluarea situatiei d-nei B.I. :


Din discutiile purtate cu d-na B.I. a reiesit faptul ca doreste sa fie internata intr-un camin pentru persoane
varstnice,deoarece nu mai doreste sa fie o povara pentru fiica ei, dorind sa evite discutiile din familia
fiicei sale si totodata sa creeze pentru nepoata si stranepot, un spatiu adecvat de locuit. S-a mai constatat
ca starea de sanatate era precara inca, deoarece nu se putea deplasa, necesitand ingrijire la pat, in schimb
era lucida, fiind capabila sa-si intocmeasca singura cererea de internare intr-un camin pentru personae
varstnice dependente.
Ulterior, fiica d-nei B.I. a fost indrumata, pas cu pas, de catre asistentul social, in vederea
intocmirii dosarului de internare a d-nei B.I..In scurt timp, dosarul a fost aprobat de catre Primarul
Sectorului 1, iar batrana a fost insotita de catre nepoata si asistentul social la caminul respectiv.

Planul de interventie a cuprins:


- servicii de asistenta medicala acordate de catre medical caminului;
- servicii sociomedicale de baza constand in ajutor pentru igiena corporala, igiena eliminarilor,
imbracare, dezbracare, mobilizare;
- servicii sociomedicale de suport constand in prepararea si servirea hranei,sprijin pentru deplasarea in
interiorul camerei, conversatie;
- servicii sociomedicale conexe constand in masaj, gimnastica medicala, chinetoterapie si fizioterapie;
- consiliere psihologica pentru depasirea temerilor privind o noua fractura sip e cele privind
institutionalizarea;

Concluzii asupra studiilor de caz prezentate

Cazul 1:batrana, pensionara cu venituri, singura, locuinta proprie, abuzata financiar si emotional de
catre vecinii sai care ar fi trebuit sa se ocupe de ingrijirea ei.Au fost necesare servicii sociale de consiliere
psihologica, asistenta medicala si ingrijire la domiciliu.

Cazul 2: batrana, pensionara cu venituri mici, singura, locuinta cu chirie la stat, abuzata sexual si
emotional de catre un vecin, aflat in stare de ebrietate, care profita de imposibilitatea ei de a se apara si de
a se deplasa.Au fost necesare servicii de consiliere si ingrijire atat intr-o institutie cat si la domiciliu.

Cazul 3: batrana, pensionara cu venituri mici, cu familie, fara locuinta proprie, abuzata fizic si emotional
de catre ruda care ar fi trebuit sa se ocupe de ingrijirea ei, dar ruda este bolnava psihic.Au fost necesare
servicii de consiliere si ingrijire atat intr-o institutie cat si la domiciliu.

Cazul 4: batrana, pensionara cu venituri mici, cu casa proprie, cu familie, bolnava care se sacrifica
(accepta institutionalizarea) de dragul si pentru binele familiei.Batrana fusese abuzata moral si a necesitat
servicii de consiliere si ingrijire intr-un centru de plasament.

Analizand cazurile de mai sus distingem urmatoarele aspecte:

• cu cat batranul inainteaza in varsta cu atat calitatea vietii lui scade: se constata ca in
toate cazurile prezentate, batranii nu mai au relatii de munca, de familie, de prietenie, de
dragoste, in plus exista suferinta fizica si psihica pentru diferite pierderi, iar toate de
acestea influenteaza in mod direct calitatea vietii lor.
8
• cu cat batranul are varsta mai inaintata cu atat gradul de dependenta creste si de asemenea
posibilitatea de a fi abuzat: in cazurile prezentate, batranii devin dependenti de serviciile sociale
deoarece, fie nu au familie, fie cei din familie nu-i mai doresc, fie devin indiferenti sau ii
abuzeaza, fie batranii nu doresc sa devina povara pentru familiile lor.De aceea sunt necesare
infiintarea si organizarea in fiecare sector/ judet a unor servicii sociale care sa raspunda nevoilor
persoanelor varstnice
• cu cat nivelul de trai al comunitatii este mai scazut atunci nevoile persoanei
varstnice sunt mai putin satisfacute si de asemenea este mai frecvent intalnita forma de abuz: am
constatat ca de fiecare data cand un caz social din afara sectorului 1( pentru ca aici lucrez de
peste 11 ani) este sesizat pentru a fi preluat de catre Directia de Asistenta Sociala din sectorul/judetul
in care isi are domiciliul batranul respectiv, se comunica faptul ca nu exista centre ( sau au un
nr.foarte mic de locuri) care sa primeasca astfel de cazuri, din cauza ca nu dispun de fonduri
pentru organizarea unor astfel de centre.

Masuri ce trebuie intreprinse cu privire la combaterea violentei asupra varstnicilor

Lupta impotriva violentei contra persoanelor varstnice este ingreunata din cauza a ceea ce unii autori
au numit “legea tacerii”, demers de autoprotectie instituit atat de abuzator cat si de agresat, evident din
motive diferite fiecare;pentru a se depasi acest obstacol in unele tari (SUA)
s-au creat organisme speciale de investigatie compuse din personae specializate.
• prima masura este, dealtfel ca si pentru alte domenii, educatia opiniei publice, a populatiei,
privind respectful si protectia pe care o datoram semenilor nostrii varstnici, de care vom
beneficia cu toti, copii, tineri, adulti cand vom ajunge la o varsta inaintata;
• pe de alta parte educatia persoanelor varstnice care trebuie invatate cum trebuie sa-si ia
masurile de protectie necesare, cu deosebire in cazurile de abuz sau violenta ;
• elaborarea de charte ale drepturilor persoanelor varstnice/ ale persoanelor varstnice
dependente/ ale persoanelor cu afectiuni incurabile, dupa modelele existente in tarile civilizate,
adaptandule specificului de la noi si respectarea acestor drepturi;
• initierea unei legislatii protective, privind protectia bunurilor persoanelor varstnice, urmand
modele ale legislatiei din tari in care exista aceasta legislatie, fireste adaptand-o specificului
nostru;
• sensibilizarea opiniei publice prin mediatizarea studiilor si observatiilor privind
abuzul si violenta si stimularea studiilor in aceasta directie;

Experienta arata ca mediul cel mai prielnic pentru batran ramane familia, aceasta fiind si dorinta
varstnicilor in general, astfel ca intoarcerea la domiciliul avut este un deziderat, mai ales in cazurile in
care conditiile de la domiciliu sunt optime convietuirii.
“Pentru batrani, familia constituie factorial vital fundamental.De aceea resursele familiei trebuie
valorificate intotdeauna.Conflictul dintre generatii exista, dar nu este o regula.”* 7
In concluzie, institutiile statului, societatea civila, comunitatea si fiecare dintre noi trebuie sa
reflectam mai mult asupra sintagmei filozofului Seneca, redata in motto, “Nimeni nu este atat de batran
ca sa nu aiba dreptul sa mai spere macar la o zi”.*8

………………………………………..............................................
*7 Hanibal Dumitrascu , Curs “Dezvoltare Umana”, Ed.Universitatii, Bucuresti,2008, p.66

9
*8 Felicia Stef , “Dictionar de expresii juridice latine”, Ed.Oscar Print, Bucuresti,1995, p.19

BIBLIOGRAFIE

• Miftode,V.,(coord.), “Populatii vulnerabile si fenomene de auto-


marginalizare. Strategii de interventie si efecte perverse”,Ed.Lumen, Iasi,
2002

• Felicia Stef , “Dictionar de expresii juridice latine”, Ed.Oscar Print,


Bucuresti,1995

• Radu Demetrescu,”Drepturile omului de varsta a treia”,


Ed.I.R.D.O.,Bucuresti, 1994

• Constantin Bogdan,Serban Stoianovici,” Ghid de nursing geriatric”,


Ed.Zecasin,Bucuresti, 1997

• Voinea, Maria, Sociologia familiei, Editura Universitatii, Bucuresti, 1993

• Ghid de interventie privind violenta in familie,elaborat de Ministerul


Muncii,Familiei si Egalitatii de Sanse, Agentia Nationala pentru Protectia
Familiei, Centrul de Informare si Consultanta pentru Familie, Centrul Pilot
de Asistenta si Protectie a Victimelor

• Hanibal Dumitrascu, Curs“ Dezvoltare Umana”, Ed.Universitatii, Bucuresti,


2008

• Mary Marshal, “Asistenta sociala pentru batrani”,Ed.Alternative,


Bucuresti,1993

10