You are on page 1of 446

GLORIOSUL DEZASTRU

I

TRAVERSÎND UNGARIA

I n sfîrşit, v e n i şi c l i p a c î n d f u r ă î n g h e s u i ţ i î n va-
ine ; c î t e p a t r u z e c i şi d o i d e o a m e n i la o p t cai.
D a t f i i n d c ă p u t e a u să d o a r m ă î n p i c i o a r e , c a i i că­
lătoreau, desigur, m a i c o m o d decît trupa. D a r ăsta
era ujl amănunt de care nu se s i n c h i s e a n i m e n i !...
Trenul militar ducea un nou transport de oameni
spre a b a t o a r e l e din G a l i ţ i a .
Şi t o t u ş i , f i i n ţ e l e a c e s t e a s i m ţ i r ă p a r c ă o oarecare
u ş u r a r e î n c l i p a c î n d t r e n u l se p u s e î n m i ş c a r e ; e r a
puţin un lucru sigur, în t i m p ce î n a i n t e vreme
fuseseră chinuite de nesiguranţă; de panică, între-
bîndu-sc mereu dacă plecarea sc v a întîmplă chiar
în z i u a a c e e a , a d o u a zi s a u a b i a a treia zi. Unii
r c a s e r ă s e n t i m e n t u l c o n d a m n a ţ i l o r la m o a r t e c a r e
aşteaptă înfricoşaţi v e n i r e a c ă l ă u l u i s p r e a-i d u c e la
locul d e e x e c u ţ i e . A p o i se l ă s a s e o l i n i ş t e , ca după
un greu impas.

D e aceea, la plecarea trenului, un ostaş strigase
d i n v a g o n ca ieşit d i n m i n ţ i :

5
— Plecăm, plecăm î
Din care se vede că plutonierul de adminis­
traţie Vanek avusese dreptate cind îi spusese lui
Svejk c ă n u - i nici o g r a b ă .
P î n ă să sc v a d ă î m b a r c a ţ i în v a g o a n e , m a i trecu­
seră, î n t r - a d e v ă r , c î t e v a zile î n c a r e t i m p n u se v o r ­
bise d e c î t d e c o n s e r v e , ceea ce-1 făcuse p c încercatul
Vanele să d e c l a r e r i t o s că a s t a - i v o r b ă r i e g o a l ă : „ D c
unde şi p î n ă unde conserve ? Mai degrabă o litur­
ghie c u m s-a făcut la c o m p a n i a de marş dinaintea
n o a s t r ă . D a c ă se d a u c o n s e r v e , n u se m a i face s l u j b ă .
Şi v i c e v e r s a , slujba î n l o c u i e ş t e c o n s e r v e l e . " '
Aşa se f a c e că în locul conservelor de gulaş îşi
făcu apariţia oberfeldkuratul Ibl, care răpuse trei
iepuri dintr-un foc, oficiind simultan pentru trei
companii. D o u ă primiră binecuvîntarea pentru Ser­
b i a şi u n a p e n t r u R u s i a .
Cu a c e s t p r i l e j , s f i n ţ i a sa r o s t i o c u v î n t a r c plină
dc însufleţire, pc care o şterpelise din calendarele
militare. C u v î n t a r e a fusese a t î t d c m i ş c ă t o a r e , încît
la intrarea trenului în Moion,' Svejk, care sc afla
î m p r e u n ă c u Vanc-k î n vagonul unde fusese impro­
vizată cancelaria companiei, îşi aminti dc ca şi-i
spuse plutonierului de a ţ ă :
— O să. fie o a d e v ă r a t ă p l ă c e r e , v o r b a feldkura­
tului, să a u z i p e c î m p u l d e b ă t ă l i e , a t u n c i c î n d ziua
se v a î n g e m ă n a cu n o a p t e a , i a r s o a r e l e cu razele-i
aurii va s c ă p a t a în spatele m u n ţ i l o r — c u m spunea
cl — u l t i m a s u f l a r e a m u r i b u n z i l o r , n e c h e z a t u l cai­
l o r î n a g o n i c , g e m e t e l e r ă n i ţ i i l o r şi b l e s t e m e l e popu-

6
laţiei v ă z î n d u - ş i c a s e l e î n f l ă c ă r i . G r o z a v î m i place
mic cînd oamenii sc p r o s t e s c la pătrat.
Vanek încuviinţă, dînd din cap :
— A fost teribil d c m i ş c ă t o r .
— Frumos şi instructiv, reluă Svejk. Am băgat
şi c u d e s c a m a şi, d a c ă m - o i î n t o a r c e d i n r ă z b o i , a m
s-o p o v e s t e s c la „Potirul". In t i m p ce ne vorbea,
domnul feldkurat sc r ă s c r ă c ă r a s e aşa d c f r u m o s , ca
mi-era teamă să n u - i a l u n e c e o c o t o n o a g ă şi să nu
sc prăbuşească cumva peste altarul dc campanie,
să-şi s p a r g ă s c ă f î r l i a d c a r t o f o r . N c d ă d e a p i l d e atît
dc înălţătoare din istoria armatei noastre, de pc
vremea lui Radecky ; rumcneala amurgului sc îm­
preuna cu flăcările care sc ridicau din hambarele
aprinse pe cîmpul d c bătălie ; vorbea de parcă fu­
sese p e a c o l o şi v ă z u s e cu o c h i i l u i .
în aceeaşi z i , ober feldkuratul Ibl sc şi afla la
Vicna, unde povestea altui batalion dc m a r ş aceeaşi
i s t o r i e î n d u i o ş ă t o a r e , d c c a r e a m i n t i s e Svejk şi c a r e
îi p l ă c u s e a t î t d e m u l t .
— I u b i ţ i o s t a ş i — s p u n e a feldkuratul Ibl — luaţi
aminte, închipuiţi-vă că sîntem la paşopt cînd, la
Custozza \ d u p ă o luptă crîncetiă care a d u r a t zece
ani, regele Italici, Ameţi*, a trebuit să părăsească
c î m p u l î n s î n g e r a t în faţa părintelui ostaşilor noştri,
mareşalul Radecky, c a r e la o p t z e c i şi p a t r u de ani

Localitate în nordul Italici, unde au avut loc două bătălii
1

între armatele italiană si austriacă (23 iulie 1848 >i 24 iunie
1866), terminate cu înfrînjjerea italienilor.
Cat ol Albctt
2
( 1 7 9 8 — 1 8 4 9 ) , rcye aJ Sardiniei între 1831
fi 1849.
a cucerit o victorie atît dc măreaţă. Gîndiţi-vă,
d r a g i ostaşi ! Pe o înălţime din faţa Custozzei cu­
c e r i t e s-a oprit venerabilul conducător de oşti, în­
c o n j u r a t d e c r e d i n c i o ş i i lui c o m a n d a n ţ i . . . T o ţ i cei d i n
juru-i sînt pătrunşi dc măreţia clipei, căci, dragi
ostaşi, nu d e p a r t e , în f a ţ a fcldmarcşalului, u n ostaş
se l u p t ă c u m o a r t e a . C u m î i n i l e şi p i c i o a r e l e semă­
nate pe câmpul de onoare, ostaşul simte aţintite
asupră-i privirile mareşalului Radeck^. Rănit de
m o a r t e , chinuit de durere, b r a v u l ostaş m a i strînge
cu e n t u z i a s m î n m î n a d r e a p t ă , a p r o a p e încremenită,
m e d a l i a d e a u r . V ă z î n d c h i p u l î n ă l ţ ă t o r al mareşa­
l u l u i , i n i m a Si z v î c n e ş t e c u p u t e r e , î n trupu-i înţe­
penit reînvie ultimele rămăşiţe de vlagă şi printr-o
sforţare supraomenească muribundul încearcă să sc
târască întru întâmpinarea mareşalului : „Pc loc
r e p a u s , b r a v u l m e u o s t a ş " , i se adresează mareşalul
care, descălccînd, îi î n t i n d e m î n a . „ I e r t a ţ i - m ă , dom­
nule mareşal — spune m u r i b u n d u l — m i - a m pierdut
amîndoua mîinile. D a r v-aş ruga un singur lucru :
spuneţi-mi adevărul adevărat, a m c î ş t i g a t b ă t ă l i a ?"
„Am c î ş t i g a t , c a m a r a d e , îi r ă s p u n d e c u bunăvoinţă
fcldmareşalul. Păcat că bucuria ţi-c tulburată de
durerea rănilor". „Cc-i drept, înălţimea ta, cu mina
s-a sfîrşit", încuviinţează cu glasul stins ostaşul,
z î m b i n d m ă g u l i t . „ Ţ i - e s e t e ?" îl î n t r e a b ă Radecky.
„A fost o zi dogoritoare, domnule mareşal, peste
t r e i z e c i d e g r a d e . " A u z i n d a s t a , R a d c c k y ia bidonul
dc la u n aghiotant şi—I î n t i n d e muribundului, care
trage o duşcă z d r a v ă n ă . „Bogdaproste, de o mie de

B
o r i " , s t r i g ă cl î n c c r c î n d d i n r ă s p u t e r i să s ă r u t e mîna
comandantului său. „De cînd eşti î n a r m a t ă ?" îl
întrebă mareşalul. „ D e mai bine de patruzeci de ani,
domnule mareşal ! La Aspcrn am cucerit medalia
d e a u r . A m fost şi la L i p s e a ; a m c ă p ă t a t şi c r u c e a
dc r ă z b o i ; d e cinci ori am fost rănit de moarte ;
da* a c u m s-a i s p r ă v i t c u m i n e . E o m a r e c i n s t e şi
fericire c ă a m a p u c a t z i u a d e a z i ! N u - m i pasă de
moarte, dacă a m cucerit o victorie atît de strălucită
şi î m p ă r a t u l şi-a redobîndit pămînturile." In clipa
asta, dragi ostaşi, din tabără se a u d înălţătoarele
cuvinte ale imnului nostru „ I a - n e D o a m n e sub p a z a
t a I" E l e a c o p e r ă p u t e r n i c şi p l i n d e m ă r e ţ i e cîmpul
d e b ă t a i e . O s t a ş u l c ă z u t , c a r e îşi i a r ă m a s b u n d e la
viaţă, mai încearcă o dată să se r i d i c e . „Trăiască
Austria ! — strigă el cu însufleţire — slavă ei I
Cîntaţi mereu acest eîntec m i n u n a t ! Slavă coman-*
(Untului nostru ! T r ă i a s c ă a r m a t a I" M u r i b u n d u l se
mai apleacă o dată spre dreapta mareşalului, pe
c a r e o s ă r u t ă , a p o i se l a s ă u ş o r l a p ă m î n t şi, în tă­
c e r e , n o b i l u l său s u f l e t se î n a l ţ ă l a c e r . C o n d u c ă t o r u l
d e o ş t i s t ă cu c a p u l d e s c o p e r i t î n f a ţ a trupului ne­
însufleţit al unuia din cei mai viteji ostaşi. „Un
sfîrşit m i n u n a t , în a d e v ă r d c i n v i d i a t " , s p u n e m i ş c a t
mareşalul, c u p r i n z î n d u - ş i faţa în p a l m e . D r a g i ostaşi,
vă doresc tuturora să a v e ţ i p a r t e d e u n sfîrşit atît
de frumos.
Aşa încît, adueîndu-şi aminte de această cuvîn-
tare a oberfeldkuratidui Ibl, Svejk era într-adevăr

9
îndreptăţit să-1 numească vită încălţată, fără a-1
p o n e g r i cîtuşi de p u ţ i n .
După asta, Svejk începu să sporovăiască despre
faimoasele ordine care le fuseseră citite î n a i n t e de
îmbarcare: un ordin pc armată semnat de Franz
J o s e f şi un al d o i l e a i s c ă l i t d c a r h i d u c e l e Fcrdinand
J o s e f , c o m a n d a n t u l s u p r e m al a r m a t e l o r d e p c f r o n t u l
răsăritean. In amîndoua era vorba de evenimen­
tele p e t r e c u t e în ziua de 3 aprilie 1 9 1 5 , la trecă­
toarea Dukla, cînd două batalioane din regimen­
t u l 2 8 , cu o f i ţ e r i cu t o t , au t r e c u t d c p a r t e a ruşilor
în s u n e t e l e f a n f a r e i regimentului.
Amîndoua fuseseră citite cu glasul tremurînd şi
s u n a u aşa :

„Ordin pe armată din 17 aprilie 1915
' Adine îndurerat ordon ca, pentru laşitate si tră­
dare în faţa inamicului, regimentul de infanterie
cbczaro-crăiesc nr. 28 să fie şters din controalele
armatei. Drapelul regimentului va fi luat şi predat
Muzeului Militar. înccpînd de astăzi, acest regiment
care, cu moralul otrăvit încă din patrie, a plecat pe
front pentru a săvîrşi actul de înaltă trădare, înce­
tează să mai existe.
l'ranz Josef l*

O r d i n u l p c a r m a t ă al a r h i d u c e l u i F c r d i n a n d J o s e f :
„Trupele cehe n-au fost la înălţime în timpul
campaniei, şi mai ales în ultimele lupte. Trebuind să
apere poziţii bine întărite şi pe care sc aflau stabi­
lite dc mai multă vreme, ele au fost mai prejos de

10
orice aşteptări, fapt de care inamicul a profitat pen­
tru a restabili relaţii fi legături cu elemente josnice
din rindurile acestor trupe.
După care duşmanul, sprijinit de aceşti trădători,
fi-a îndreptat atacurile împotriva poziţiilor ocupate
dc aceste trupe.
De mai multe ori duşmanul a izbutit să ia prin
surprindere unităţile noastre fi, aproape fără să in­
tim pine rezistenţă, a pătruns în liniile noastre fi a
capturat un mare număr de apărători.
Ruşine, de o mie de ori rufine fi dispreţ acestor
mi/.erabili fă)ă onoare care s-au făcut vinovaţi de
trădarea împăratului fi a imperiului, pălind astfel
nu numai onoarea drapelelor glorioasei noastre
armate, ci fi pe aceea a naţiunii căreia îi aparţin.
Mai devreme sau mai tîrziu, glonţul sau ftrcangul
călăului îi va ajunge.
Datoria oricărui soldat ceh care fi-a păstrat
simţul onoarci este să divulge comandantului său
pe ticălofii aţăţători fi trădători care se află prin­
tre ei.
Cel care nu va proceda aşa se va dovedi el însuşi
un trădător fi un ticălos.
Prezentul ordin va fi citit în faţa tuturor solda­
ţilor dm regimentele cehe.
Prin decizia monarhului nostru, regimentul cbe-
zaro-crăiesc nr. 28 se fterge din controalele armatei,
iar toţi prizonierii, fugari din regiment, vor plăti cu
sînge crima gravă de care s-au făcut vinovaţi.
Arhiduce Joscf Ferdinand"

11
— Ni l-au citit cam tîrzior, îi s p u s e Svejk lui
V a n 6 k . M ă m i r c ă ni l-au c i t i t a b i a a c u m , c ă doar
majestatea sa î m p ă r a t u l a dat „bcfelul" încă la
17 a p r i l i e . S - a r p ă r e a c ă a u a v u t m o t i v e să n u dea
s ă ni-1 c i t e a s c ă i m e d i a t . D a c ă eu aş fi î m p ă r a t , n-aş
îngădui, Doamne fereşte, asemenea amînări. Dacă
dau „bcfelul" la 17 a p r i l i e , a p o i , tunc-fulgere-trăs-
n e a s c ă , m u s a i să fie c i t i t t o t la ş a p t e s p r e z e c e aprilie
în toate regimentele.
D e p a r t e a c e a l a l t ă a v a g o n u l u i , î n f a ţ a lui V a n S k ,
s t ă t e a b u c ă t a r u l o c u l t i s t d e la p o p o t a o f i ţ e r e a s c ă şi
scria ceva. în s p a t e l e lui e r a u o r d o n a n ţ a locotenen­
tului Lukăs, bărbosul uriaş Baloun şi telefonistul
a t a ş a t p c l î n g ă c o m p a n i a a 11-a d e m a r ş , C h o d o u n s k y .
B a l o u n m e s t e c a u n c o l t u c d e p î i n e c a z o n ă şi-i s p u n e a
înspăimîntat telefonistului Chodounsky că cl n-are
nici o v i n ă că î n î n v ă l m ă ş e a l a î m b a r c ă r i i n u i z b u t i s e
să r ă z b e a s c ă p î n ă la v a g o n u l c o m a n d a m e n t u l u i , u n d e
se a f l a locotenentul lui.

C h o d o u n s k y c ă u t a să-1 s p e r i e şi m a i t a r e , s p u n î n -
d u - i c ă o f ă c u s e l a t ă r ă u şi c ă s-ar p u t e a alege c u
plutonul de execuţie.
— Of, de s-ar sfîrşi o dată cu chinul ăsta, se
t î n g u i a B a l o u n . A m m a i p ă ţ i t - o eu o d a t ă î n timpul
m a n e v r e l o r d e la V o t i c e , c î n d e r a cît p e c e să mă
curăţ. E r a m aşa d e î n f o m e t a ţ i şi m o r ţ i d e sete, că
nu mai puteam şi c î n d a venit la n o i aghiotantul
batalionului, am strigat : „Daţi-nc apă şi p î i n e !"
D u m n e a l u i a î n t o r s c a l u l c ă t r e m i n e şi m i - a s p u s că
d a c ă l u c r u l s-ar fi î n t î m p l a t î n t i m p de război, ar

12
fi t r e b u i t să fiu scos d i n r î n d u r i şi î m p u ş c a t : „Da'
a c u m , z i c e a el, ai să faci cunoştinţă cu a r e s t u l co-
menduirii ; am avut însă noroc p e n t r u că î n timp
ce c ă l ă r e a spre comandament, unde se ducea să
a n u n ţ e c a z u l , c a l u l s-a s p e r i a t , d u m n e a l u i a c ă z u t şi,
cu a j u t o r u l lui D u m n e z e u , şi-a r u p t gîtul".
B a l o u n o f t ă d i n g r e u şi se î n e c ă t o t î n f u l c c î n d la
p î i n e ; c î n d îşi r e v e n i , se u i t ă cu j i n d la cei d o i saci
ai l o c o t e n e n t u l u i L u k a S , p e c a r e îi a v e a î n pază.
— E h e i , ce d e - a m a i c o n s e r v e d c f i c a t şi salam
u n g u r e s c au r i d i c a t d o m n i i o f i ţ e r i , u r m ă el c u o b i d ă .
U i t e aşa o b u c a t ă !
Şi s o r b e a d i n o c h i p a c h e t e l e l o c o t e n e n t u l u i , c a un
c î i n e h ă m e s i t la u ş a u n e i mezelarii.
— N - a r strica — spuse C h o d o u n s k y — dacă nc-ar
aştepta barem o masă bună. La începutul războiului
cînd ne î n d r e p t a m spre Serbia, peste tot e r a m os­
pătaţi şi c r ă p ă m pînă nu mai puteam. Tăiam din
pulpişoarele de gîscă bucăţelele cele mai bune şi
j u c a m cu ele ţ i n t a r p e t a b l e t e d e ş o c o l a t ă . L a Osek,
în C r o a ţ i a , d o i d o m n i n e - a u adus în vagon un ca­
zan m a r e cu fripturi de iepure, ca din p a r t e a ve­
teranilor ; dar, ghiftuiţi cum eram, n i , s-a făcut
g r e a ţ ă şi l e - a m răsturnat cazanul în c a p . T o t dru­
mul am borît. Caporalul Matejka, din vagonul nos­
t r u , se î n d o p a s e aşa d e r ă u că, p î n ă nu i-am aşe­
z a t o s e î n d u r ă p e b u r t ă şi n - a m ţ o p ă i t p e el c a la
c r a m ă , n u s-a u ş u r a t ; ţ î ş n e a d i n cl şi p c sus şi p e
jos. C î n d a m trecut prin Ungaria, la f i e c a r e staţie
ni sc a r u n c a u î n v a g o a n e g ă i n i f r i p t e . D a r n u mîn-

13
cam din ele d e c î t creierii. L a Kaposfalva, ungurii
ne-au b o m b a r d a t cu h a l c i î n t r e g i d e p o r c f r i p t . Un
camarad s-a a l e s c u u n c a p d e p o r c în s c ă f î r l i c şi
s-a m î n i a t aşa d c rău, că a început să gonească
donatorul peste şine, cu centironul în mîna. în
schimb, în Bosnia nici măcar apă n-am căpătat.
Dar pînă în Bosnia, cu toate c ă era interzis, am
avut tot felul dc rachiuri, după pofta inimii. Cît
despre vin, curgea gîrlă. Mi-aduc aminte că într-o
staţie, un cîrd dc cuconiţe şi domnişoare a venit
s ă n e c i n s t e a s c ă cu b e r e şi n o i ne-am pişat în e a !
S ă le fi v ă z u t c u m f u g e a u ! C î t a ţ i n u t d r u m u l , t o ţ i
a m fost a f u m a ţ i ; eu n u m a i ş t i a m b a r e m n i c i c a r e - i
asul d e p i c ă . D a r c î n d n i - e r a l u m e a m a i d r a g ă , h o -
d o r o n c - t r o n c , p e n e p u s ă m a s ă , ne ajunge un o r d i n ;
n-apucasem să isprăvim jocul dc cărţi şi a trebuit
să c o b o r î m cu toţii din vagoane. U n nenorocit de
c a p o r a l , a m şi u i t a t c u m îi z i c e , z b i e r a la o a m e n i să
e î n t e : „Und die Serben miissen seben, dass wir Oes-
terreicher Sieger, Sieger sind" '. D a r c a r e v a d i n s p a t e
i-a a l t o i t u n p i c i o r c ă s-a p r ă v ă l i t p e şine. A p o i a
zbierat să aşezăm armele în piramidă şi imediat
trenul, golit, a făcut calc î n t o a r s ă în direcţia din
care venise; şi c u m era de aşteptat, în zăpăceala
aceea, a plecat cu hrana noastră pc două zile. Şi
c u m s ă - ţ i s p u n , la o d i s t a n ţ ă c î t d e - a i c i p î n ă la c o ­
p a c i i d e c o l o , a u şi î n c e p u t să ş u i e r e ş r a p n e l e l e . C o ­
m a n d a n t u l b a t a l i o n u l u i a v e n i t în g r a b ă şi a a d u n a t

Şi sîrbii să înţeleagă că noi austriecii, sîntem
1
învingători,
învingători (germ.).

14
pe toţi ofiţerii la o c o n s f ă t u i r e , d u p ă c a r e a apărut
l o c o t e n e n t u l M a c e k , ceh g e t - b c g e t , d a r c a r e n u vor­
b e a d e c î t n e m ţ e ş t e . E r a a l b ca v a r u l şi n e - a s p u s c ă
mai d e p a r t e nu p u t e m p l e c a , p e n t r u că l i n i a fusese
a r u n c a t ă în a e r d e s î r b i c a r e , p e s t e n o a p t e , t r e c u s e r ă
n u l şi a c u m se a f l a u i n f l a n c u l n o s t r u s t î n g . S î n t î n c ă
destul d e d e p a r t e d e n o i , zicea ; d a r c u m ne sosesc
î n t ă r i r i l e , îi f a c e m h a r e c a - p a r c e a . N e s f ă t u i a să n u n e
predăm, Doamne fereşte, dacă cumva o fi să ne
batem, fiindcă sîrbii se poartă, cică, sălbatic cu
prizonierii, lc taie urechile, nasul şi le s c o t ochii.
De şrapnelele care explodau ia cîţiva paşi de noi
z i c e a să n u n e fie n i c i o t e a m ă . E r a , p a r e - s e , tirul
artileriei noastre. Deodată. însă, dc undeva, din
spatele c o l i n e i , s-a auzit o rafală, tatatatatatatata.
Astea, zicea, sînt mitralierele noastre. După care,
din stînga, a răsunat o canonadă puternică ; noi
am auzit-o cel dintîi şi ne-am trîntit pe burtă ;
pe deasupra au zburat cîteva grenade şi în spa­
tele n o s t r u g a r a a î n c e p u t să a r d ă . î n aceeaşi clipă,
pe d e a s u p r a capetelor noastre au început să şuiere
gloanţe din flancul drept, iar din depărtări venea
un zgomot surd dc salve şi zăngănit de arme.
Obcrlaitnantul Macek ne-a dat ordin să desfacem
piramidele şi să încărcăm armele. DicnstfUbrcndc-
>:il s-a apropiat şi cl şi i-a spus că ordinul nu
putea fi executat din cauză că nu aveam la noi
nici un fel dc muniţii, că ştii doar şi dumneata
f o a r t e b i n e , z i c e a , că m u n i ţ i i l e t r e b u i a să le r i d i c ă m
la e t a p a următoare, înainte de a ajunge pe poziţii.

15
I-a mai spus că înaintea noastră plecase un tren
cu muniţii, dar că, de bună scamă acum era în
niîinile sîrbilor. Obcrlaitnantul Macck a rămas o
clipă înlemnit apoi, fără să stea mult pc gînduri,
a o r d o n a t „baionct auf" ' . D c ce ? N i c i cl n u ştia,
dar în desperarea aceea trebuia, cît d e c î t , să fa­
cem ceva. N e - a ţ i n u t aşa, în stare de a l a r m ă , pînă
cînd a trebuit să n e a s c u n d e m din nou în şanţuri,
pentru că apăruse un aeroplan ; gradaţii zbierau
cît îi ţinea gura : „Allcs deckcrt, decken!" - Pe
urmă s-a aflat că avionul era de-al nostru şi că
din greşeală a fost doborît de artileria noastră. Şi
iarăşi n e - a m s c u l a t î n p o z i ţ i e d e d r e p ţ i , d a ' nimeni
nu ne-a ordonat „Ruht!" *. S t ă t e a m aşa, c î n d de­
odată am văzut venind în g a l o p m a r e s p r e n o i un
cavalerist. încă de departe se auzea cum striga :
„Wo ist das Batalionskommando f 4
Comandantul
batalionului i-a ieşit în î n t â m p i n a r e , c a v a l e r i s t u l i-a
d a t o h î r t i e şi f ă r ă să m a i aştepte, a gonit înainte
spre flancul drept. Comandantul batalionului a ci­
tit o r d i n u l d i n m e r s şi d e o d a t ă p a r c ă şi-a ieşit din
m i n ţ i . A scos s a b i a d i n t e a c ă şi a î n c e p u t să a l e r g e
n e b u n e ş t e s p r e n o i : „Alles zuriick, allcs zuriick l" 5

zbiera către ofiţeri. „Dircktion Mulde, cinzcln ab-
fallcn!" 0
î n stînga noastră era un lan de porumb.

Baioneta la armă (i*erm.).
1

9
Adăpostiţi-vă toţi, adapostiţi-vă ! (Germ.)
3
Pc loc repaus (germ.).
4
U n d e - i postul dc comandă al batalionului ? (Germ.)
1
înapoi, înapoi cu toţii ! (Germ.)
• Direcţia Mulda, unul cîtc unul, retragerea ! (Germ.)

10
In c o m a n d a n t p a r c a i n t r a s e s t r e c h e a . A m l e p ă d a t ra­
n i ţ e l e în p l a t a Domnului, în şanţurile acelea afuri­
site şi n e - a m t î r î t î n p a t r u l a b e p î n ă î n v a l e . Ober-
Uitnantul Macck s-a a l e s c u u n p l u m b î n ţ e a s t ă şi
n - a m a i a p u c a t să s p u n ă n i c i D o a m n c - a j u t ă : p î n ă să
ajungem în vale, cîmpul se umpluse de morţi şi
răniţi. I-am l ă s a t să z a c ă a c o l o şi a m fugit ca ne­
bunii pînă seara. Lanurile din faţa noastră erau
făcute una cu pămîntul de ostaşii care trecuseră
înainte, călcînd totul în picioare. N - a m întîlnit decît
un convoi dc căruţe de la aprovizionare, întoarse
cu s u s u - n j o s . î n cele d i n u r m ă am ajuns la staţia
d e c a l e f e r a t ă , u n d e sosiseră n o i o r d i n e : î m b a r c a r e a
şi î n t o a r c e r e a la c o m a n d a m e n t . N - a m p u t u t executa,
însă, ordinul dat, fiindcă întregul c o m a n d a m e n t că­
z u s e p r i z o n i e r c u o zi m a i î n a i n t e , l u c r u p e c a r e l - a m
aflat abia dimineaţa. A ş a se f a c e c ă a m rămas ca
n i ş t e o r f a n i d e c a r e n i m e n i n u v o i a să ş t i e , c a pînă
Ia u r m ă să fim a t a ş a ţ i p e l î n g ă r e g i m e n t u l 7 3 , p e n ­
t r u a n e r e t r a g e cu el, c e e a c e a m şi f ă c u t c u d r a g ă
inimă, d a r mai întîi a trebuit să mărşăîuim o zi
î n t r e a g ă p î n ă să-i d ă m de urmă.

Nu-1 mai asculta n i m e n i ; Svejk şi V a n £ k jucau
tabinet, bucătarul ocultist de la p o p o t a ofiţerească
continua să-i scrie soţiei, c a r e î n l i p s a lui începuse
să s c o a t ă o nouă revistă teozofică. Baloun moţăia
pe bancă. Aşa că telefonistului Chodounsky nu-i
m a i r ă m ă s e s e a l t c e v a d e f ă c u t d e c î t să r e p e t e :
— D a , d a , n - a m să u i t cît oi t r ă i . . .

2 17
A p o i sc r i d i c ă şi sc d u s e să c h i b i ţ e z e la p a r t i d a de
tabinet.
— Tot faci tu p c c h i b i ţ u l , a p r i n d e - m i măcar lu­
l e a u a , îl r u g ă p r i e t e n e ş t e S v e j k . T a b i n e t u l c o t r e a b ă
mai delicată decît războiul şi d e c î t t o a t e aventurile
d c la g r a n i ţ a s î r b e a s c ă . O f , c c p r o s t i e a m f ă c u t , îmi
vine să-mi t r a g p a l m e I N u p u t e a m să m a i a ş t e p t cu
riga ? Uite, m i - a picat valetul. Mare dobitoc mai
sînt !
î n t r e t i m p , b u c ă t a r u l o c u l t i s t îşi t e r m i n a s e scrisoa­
r e a şi d c b u n ă s e a m ă c ă , r e c i t i n d - o , e r a s a t i s f ă c u t de
felul c u m o a d u s e s e d i n c o n d e i p e n t r u c a să n u a i b ă
dilicultăţi cu c e n z u r a militară.

„Scumpa mea soţie,
Cind ai să primeşti aceste rînduri, eu am să fiu
de cîteva zile în tren, deoarece plecăm pe front.
Nu mă bucur prea mult, pentru ca în tren trebuie
să lince/.csc şi nu pot să fiu folositor. In tren nu
există bucătărie pentru ofiţeri, iar aprovizionarea
cu alimente se face în gările unde ne oprim. Aş fi
fost tare bucuros ca, în trecere prin Ungaria, să pot
prepara domnilor ofiţeri un gulaş dc Segbcdin ; dar
n-a fost chip. Poate, însă, că atunci cînd om ajunge
în Galiţia am să le pot găti o mîneare galiţiană ade­
vărată : «şolet» — gîscă înăbuşită în crupe sau orez.
Credc-mă, dragă Ilelenko, că fac tot ce pot ca să
mai îndulcesc domnilor ofiţeri viaţa plină de griji
şi necazuri. Am fost trecut de la regiment la bata­
lionul de marş, aşa că am să-mi pot înfăptui dorinţa

ii
mea cea mai fierbinte, aceea de a avea prilejul,
chiar cu puţinele noastre mijloact de aici, să pun pe
'oate bucătăria ofiţerească de campanie. Iţi amin­
teşti, dragă Helenko, că la încorporare mi-ai urat
să am parte de superiori cumsecade. Dorinţa ţi s-a
împlinit şi nu numai că nu pot să mă plîng, dar pot
spune chiar că domnii ofiţeri sînt adevăraţi prieteni
at noştri şi mai cu scamă cu mine se poartă părin­
teşte. Cit de curînd am să-ţi trimit numărul oficiu­
lui nostru poştal..."

î m p r e j u r ă r i l e îi d i c t a s e r ă b u c ă t a r u l u i a c e a s t ă scri­
soare, d u p ă ce-şi m î n c a s e l e f t e r i a faţă de colonelul
S c h r b d e r , c a r e p î n ă a t u n c i îl p r o t e j a s e . L u c r u r i l e se
petrecuseră cam aşa : la m a s a de adio a ofiţerilor
batalionului de marş, dintr-o regretabilă inadvertenţă,
colonelul Schrodcr rămăsese din nou fără omletă cu
r i n i c h i d c v i ţ e l şi, d r e p t p e d e a p s ă , b u c ă t a r u l ocultist
a fost t r i m i s p e f r o n t c u b a t a l i o n u l d e m a r ş , i a r b u ­
c ă t ă r i a p o p o t e i o f i ţ e r e ş t i a fost î n c r e d i n ţ a t ă u n u i n e ­
fericit dc învăţător dc la Institutul dc orbi din
Klarov.
B u c ă t a r u l m a i reciti o d a t ă s c r i s o a r e a şi c o n ţ i n u t u l
ci i se p ă r u f o a r t e d i p l o m a t i c ; i m p o r t a n t e r a să se
menţină cît mai depărtişor de cîmpul de luptă, fi­
i n d c ă , o r i c e s-ar z i c e , „ o m u l v r e d n i c şi p e f r o n t se-n-
• î r t e ş t e " . E d r e p t că în civilie scrisese, î n c a l i t a t e de
redactor şi p r o p r i e t a r al unei reviste ocultiste, un
studiu cuprinzător în care afirmase că nimeni nu

2* 19
t r e b u i e să se t e a m ă d e m o a r t e şi u n studiu despre
metempsihoză...
T c r m i n î n d d e c i t i t , sc a ş e z ă şi el să f a c ă p c c h i ­
biţul l î n g ă Svejk şi V a n e k . î n c l i p a a c e e a î n t r e cei
doi jucători se ştersese o r i c e d e o s e b i r e d e g r a d . De
altă parte nici nu mai jucau în doi : Chodounsky
i n t r a s e şi cl î n p a r t i d a d c t a b i n e t .
Ordonanţa companiei, Svejk, îl lua peste picior
fără nici o sfială pe plutonierul de administraţie
Vanei :
— Stau şi mă întreb cum dracu joci aşa de
prost. Vezi d o a r că el j o a c ă , eu n-am nici u n as,
şi d u m n e a t a nu întorci optul şi a r u n c i , c a cel mai
nătîng dintre dobitoace, valetul dc treflă şi gola­
nul ăsta cîştigă.
— C c z b i e r i a t î t a p e n t r u uri v a l e t p i e r d u t — i-o
întoarse politicos plutonierul — dumneata nu joci
ca un i d i o t ? Şi d e unde vrei să s c o t un opt de
treflă, cînd n-am nici umbră de treflă ? N-aveam
d e c î t u n as d e p i c ă şi u n u l d e t o b ă , nătărăule.
— Păi dacă-i aşa, trebuia să joc atu-ul, nene,
spuse z î m b i n d Svejk. Asta îmi aminteşte dc o în-
t î m p l a r c c a r e se a s e a m ă n ă . O d a t ă , în restaurantul
„La Valsu" era tot aşa un neisprăvit care avea
a t u - u l , d a r n u - 1 j u c a şi a m î n a î n t r - u n a p c cele mai
m i c i . Şi ce c a r t e fi c ă d e a ! D i n toate culorile, cele
mai mari. Aşa cum nu m-aş alege cu n i m i c acum
d a c ă d u m n e a t a ai j u c a a t u , la fel şi a t u n c i nici e u ,
nici c e i l a l ţ i n - a m f ă c u t nici o i s p r a v ă ; o r i c î t a m fi
jucat, tot a m fi p i e r d u t . P î n ă la u r m ă t o t eu i-am

20
fcus-o : „ A s c u l t ă d o m n u l e H e r o l d , fi t e r o g aşa de
ban, joacă atu-ul şi n u m a i face p e p r o s t u l " . Dar
i u m n c a l u i s-a răstit la m i n e z i c î n d c ă a r e dreptul
s i joace cc-i p l a c e şi să n e ţ i n e m g u r a , că d u m n e a l u i
i f ă c u t u n i v e r s i t a t e a . E i , a s t a l-a c o s t a t c a m scump.
C î r c i u m a r u l e r a d e - a i n o ş t r i , c h c l n c r i ţ a şi ea intimă,
c h i a r f o a r t e , cu n o i , aşa că p a t r u l a m i l i t a r ă a fost
lămurită cum se c u v i n e : î n p r i m u l r î n d că este o
neobrăzare să tulburi liniştea nopţii chemînd pa­
trula, cînd cazi în faţa cîrciumii pe gheaţă şi-ţi
tjrteşti nasul. Apoi, că nici n u ne-am atins dc cl
cînd a m ă s l u i t cărţile, d a r cînd a fost p r i n s , a în­
t i n s - o a ş a d c i u t e că s-a î m p i e d i c a t şi a c ă z u t . Cîr­
c i u m a r u l şi c h e l n e r i ţ a a u a r ă t a t şi ci că într-adevăr
n e - a m p u r t a t f a ţ ă d e d î n s u l ca n i ş t e g e n t l e m e n i , m a i
i r u m o s c h i a r d e c î t s-ar fi c u v e n i t . L a d r e p t vorbind
nici n u m e r i t a a l t ă s o a r t ă . S t ă t e a î n c î r c i u m ă d e la
ş a p t e s e a r a p î n ă la m i e z u l n o p ţ i i , c o n s u m a o b e r c şi
un sifon şi făcea pe boierul, zicînd că-i profesor
u n i v e r s i t a r ; şi se p r i c e p e a la j o c u l d c c ă r ţ i ca pi­
sica la a l g e b r ă . . . C i n e î m p a r t e ?

— Hai să j u c ă m j o c k e r , p r o p u s e b u c ă t a r u l ocul-
tist. Şase şi d o i .
— Mai bine povesteşte-nc despre metempsihoză,
c u m i-ai p o v e s t i t d o m n i ş o a r e i d e la b u f e t , c î n d ţi-ai
r u p t nasul, spuse p l u t o n i e r u l de a d m i n i s t r a ţ i e Vanek.
— D e s p r e m e t e m p s i h o z ă a s t a a m a u z i t şi eu, in­
terveni Svejk. Cu ani în urmă îmi închipuiam că
am să m ă , p a r d o n , autoinstruiesc, ca să n u rămîn
d c c ă r u ţ ă . A ş a c ă m ă d u c e a m la b i b l i o t e c a p u b l i c ă a

21
„Societăţii Industriale" din Praga; dar, cum eram
jerpelit şi cu g ă u r i la p a n t a l o n i , şi-au închipuit ci
veneam să fur p a l t o a n e şi n u m - a u l ă s a t să intru,
aşa că nu m-am putut instrui. Văzînd cum stau
lucrurile, mi-am p u s h a i n e l e d e s ă r b ă t o a r e şi m-am
dus la biblioteca unui muzeu, de unde am îm­
p r u m u t a t , î m p r e u n ă cu un prieten, o c a r t e în care
era vorba despre imigrarea sufletelor şi am citit
a c o l o că un împărat indian, după cc a m u r i t , s-a
p r e f ă c u t î n p o r c şi c î n d p o r c u l a f o s t î n j u n g h i a t , s-a
p r e f ă c u t în m a i m u ţ ă , din m a i m u ţ ă a d e v e n i t bursuc
şi din bursuc, ministru. Mai tîrziu, în milităric,
•mi-am d a t s c a m a că u n pic d e a d e v ă r t o t t r e b u i e să
fie î n p o v e s t e a a s t a , p e n t r u c ă o r i c e n e c i o p l i t care
a v e a o s t e l u ţ ă îi n u m e a p e o s t a ş i b a p o r c i d e c î i n e ,
ba alt soi de dobitoace necuvîntătoarc ; judecînd
după asta, mi-am zis că s-ar p u t e a c a î n u r m ă cu
mii d e ani aceşti ostaşi de rînd să fi fost cumva
vestiţi c o n d u c ă t o r i dc oşti. D a r în timp de război
s t r ă m u t a r e a asta a sufletelor c o m a r e prostie. D r a c u '
ştie p r i n cîte prefaceri t r e b u i e să t r e a c ă o m u l pînă
să a j u n g ă , să z i c e m , telefonist, bucătar sau simplu
infanterist şi a p o i d e o d a t ă să-1 s f î r t e c e o g r e n a d ă şi
s u f l e t u l să-i i n t r e î n t r - u n c a l d c a r t i l e r i e , c a p e u r m ă
o nouă grenadă să e x p l o d e z e p e s t e î n t r e a g a baterie
î n t i m p cc o c u p ă o c o t ă , să u c i d ă c a l u l î n c a r e s-a
reîncarnat răposatul şi sufletul lui să intre într-o
vacă de la aprovizionare, din care se face gulaş
p e n t r u t r u p ă , şi d i n v a c ă să sc m u t e d i n n o u î n t r - u n
t e l e f o n i s t şi d i n t e l e f o n i s t i a r ă ş i . . .

22
— Nu înţeleg — spuse jignit telefonistul Cho­
d o u n s k y — d e ce t o c m a i eu t r e b u i e să fiu ţ i n t a a c e s ­
tor bancuri tâmpite.
— Nu te s u p ă r a ; nu cumva eşti rudă cu Cho­
dounsky, ăla cu biroul particular de detectivi, care
are un ochi cc a d u c e c u S f î n t a T r e i m e ? îl întrebă
cu u n aer de nevinovăţie Svejk. Grozav îmi plac
mic detectivii p a r t i c u l a r i . C u ani în u r m ă a m făcut
serviciul militar împreună cu un detectiv particu­
l a r : îi z i c e a S t e n d l c r . A v e a u n c a p aşa d e lunguieţ,
î n c î t fcldiccbclul nostru întotdeauna îi z i c e a că în
cei d o i s p r e z e c e a n i d c c î n d e r a în m i l i t ă r i c m a i vă­
z u s e cl m u l t e c a p e t e lunguieţe, d a r că o asemenea
tărtăcuţă nici prin minte nu-i trecuse că ar putea
să existe. „Ascultă Stcndlere — îi zicea — dacă
anu ăsta n-ar fi manevre, capul dumitale lunguieţ
n - a r a v e a c e c ă u t a î n m i l i t ă r i c ; aşa, î n s ă , tărtăcuţă
dumitale va putea fi folosită pentru orientarea ti­
rului d c artilerie, în lipsă dc alt punct de reper."
Şi c î t c a l t e n - a î n d u r a t s ă r m a n u l ! U n e o r i , î n timpul
m a r ş u l u i , e r a t r i m i s la cinci s u t e d c m e t r i î n a i n t e şi
după aceea fcldwebelul o r d o n a : „Direktion tărtă­
cuţă !" Dar domnul ăsta, Stendlcr, a avut mare
ghinion şi c a detectiv particular. Cîtc nu ne po­
vestea la cantină despre nocazurile lui. A v e a mi­
siunea, d e pildă, să u r m ă r e a s c ă dacă nevasta vre­
u n u i c l i e n t n u sc a d u n a cu a l t u l şi d a c ă se a d u n a , cu
c i n e se a d u n a , u n d e şi c u m se a d u n a . S a u i n v e r s . C î t e
o f e m e i e g e l o a s ă v o i a să ştie c u c i n e u m b l ă bărbatul
ei, c a să p o a t ă f a c e a c a s ă şi m a i m a r c t ă r ă b o i . S t c n d l c r

23
era un om învăţat, vorbea numai în cuvinte alese
despre încălcarea fidelităţii conjugale şi aproape
că-i d ă d e a u lacrimile cînd ne povestea cum fiecare
c l i e n t v o i a c a s o ţ u l sau s o ţ i a să fie s u r p r i n ş i î n fla­
g r a n t d e l i c t . A l t u l p o a t e că s-ar b u c u r a d a c ă a r da
peste o pereche în f l a g r a n t d e l i c t şi a r h o l b a ochii,
d a r d o m n u l ă s t a S t e n d l e r , d u p ă c u m z i c e a , se p i e r ­
d e a cu firea. B a s p u n e a c h i a r că nici n u - i v e n e a să
se u i t e l a a s e m e n e a s p u r c ă c i u n i . N o u ă însă ne lăsa
g u r a a p ă , aşa cum lasă b a l e cîinele c î n d adulmecă
mirosul de şuncă fiartă, ori de cîte ori dumnealui
ne povestea despre feluritele poziţii în care găsea
perechile. D e fiecare d a t ă c î n d eram consemnaţi în
cazarmă, ne povestea a m ă n u n ţ i t : „Uitaţi-vă — zi­
cea el — aşa a m -văzu t - o p e d o a m n a c u t a r e c u d o m ­
n u l c u t a r e . . . " P î n ă şi a d r e s e l e n i le s p u n e a . Şi era,
s ă r m a n u l , aşa d e t r i s t . „ C î t e p a l m e n - a m c ă p ă t a t —
zicea — şi d i n t r - o parte şi d i n cealaltă ; dar mai
m u l t m ă d u r e a că p c d e a s u p r a p r i m e a m şi b a c ş i ş . D c
u n bacşiş d i n a s t e a n - a m să u i t p î n ă l a m o a r t e . El
g o l , e a g o a l ă ; la h o t e l ; şi, î n c h i p u i ţ i - v ă , i d i o ţ i i , n u
î n c u i e uşa ! N u î n c ă p u s e r ă p e d i v a n a m î n d o i , f i i n d c ă
e r a u g r a ş i , aşa că p r e a c u r v e a u p e c o v o r , c a p i s i c i l e .
Covorul era gros, plin dc praf şi d e m u c u r i d e ţ i ­
gară. Cînd am intrat, au sărit amîndoi ca fripţi :
d u m n e a l u i s-a p r o p t i t î n f a ţ a m e a , a c o p e r i n d u - ş i r u ­
ş i n e a c u o m î n ă p c c a r e o ţ i n e a ca p e o f r u n z ă de
smochin ; dumneaei s-a întors cu spatele la m i n e ;
p e p i e l e i se v e d e a i m p r i m a t m o d e l u l c o v o r u l u i , ca
n i ş t e z ă b r e l e , i a r p c şira s p i n ă r i i i se lipise u n muc

24
ii ţigară. — «Scuzaţi, v ă rog, d o m n u l e Z e m c k , cu
lâat d e t e c t i v u l p a r t i c u l a r S t e n d l e r , d e la c a s a Cho-
j.-»jnsky şi a m avut misiunea oficială să v ă prind
b flagrant delict, pe baza înştiinţării primite din
p a r t e a soţiei d u m n e a v o a s t r ă . D o a m n a c u c a r e între-
: . n e ţ i aici r e l a ţ i i n c p c r m i s e e s t e d o a m n a Grotovâ.»
D e cînd m ă ştiu n - a m v ă z u t o m aşa d e calm. «Da-
ţ i - m i v o i e — m i - a r ă s p u n s c u u n a e r f o a r t e firesc —
să m ă î m b r a c . D e v i n ă e n u m a i s o ţ i a m e a , c a r e c u
g e l o z i a ei n e î n t e m e i a t ă m - a î m p i n s s p r e a s e m e n e a r e ­
laţii n e p e r m i s e ; m î n a t ă d e s i m p l e b ă n u i e l i îşi j i g n e ş t e
soţul, u r m ă r i n d u - 1 p e s t e t o t şi a r ă t î n d u - i o neîncre­
dere ruşinoasă. A c u m , însă, ruşinea nu m a i p o a t e fi
tăinuită... Unde îmi sînt i n d i s p e n s a b i l i i ?» m a i mă
întrebă el, f o a r t e liniştit. « P e p a t » , îi r ă s p u n d eu.
>i î n timp ce-şi t r ă g e a indispensabilii, continua să
vorbească : «Aşa că d a c ă ruşinea nu m a i poate fi
tăinuită, nu-mi rămîne altceva decît divorţul. Dar
cu a s t a r u ş i n e a t o t n u p o a t e fi a s c u n s ă . I n general,
divorţul e o treabă serioasă, continuă el îmbră-
cîndu-sc. Cel m a i bine e atunci cînd, înarmîndu-se
cu r ă b d a r e , s o ţ i a n u d ă o c a z i a d e s c a n d a l p u b l i c . I n
ceea ce v ă p r i v e ş t e , f a c e ţ i c e v r e ţ i ; e u v ă las aici
singur cu d o a m n a . » Intre timp, doamna Grotovd se
băgase în p a t ; domnul Zcmek mi-a strîns m î n a şi
a plecat." Nu-mi mai aduc bine aminte ce ne-a
mai povestit pe urmă domnul Stendler, fapt e că
dumnealui a avut cu doamna, în pat, o discuţie
foarte s p i r i t u a l ă ; i-a s p u s că d e f a p t căsătoria nu
a fost i n s t i t u i t ă s p r e a d u c e p c f i e c a r e d e - a dreptul

25
la f e r i c i r e , că d a t o r i a f i e c ă r u i a î n c ă s ă t o r i e este să-şi
p o t o l e a s c ă p o f t e l e şi să-şi p u r i f i c e t r u p u l . „ I n timp
ce d i s c u t a m aşa — nc-a spus d o m n u l Stendler —
a m î n c e p u t p e n e s i m ţ i t e să m ă d e z b r a c şi c î n d eram
g a t a d e s p u i a t , z ă p ă c i t d c t o t şi s ă l b a t i c c u m c c e r ­
bul în poiană, deodată intră în odaie bunul meu
prieten Stach, şi el detectiv particular la firma
Stern, concurenta n o a s t r ă , la c a r p se a d r e s a s e dom­
nul G r o t , în chestiunea legăturii amoroase a soţiei
d u m i s a l c . - A h a , c a r e v a să z i c ă , d o m n u l Stendler e
în flagrant delict cu doamna Grotovă ! Felicitările
mele!» Atît a apucat să spună domnul Stach. A
închis discret uşa şi a p l e c a t . «Acum e totuna —
a fost d e - p ă r e r e d o a m n a G r o t o v ă — n u t r e b u i e să
vă grăbiţi cu îmbrăcatul ; aveţi loc destul lîngă
m i n e . » « î n t r - a d e v ă r , s t i m a t ă d o a m n ă , t o c m a i la p r o ­
blema locului mă gîndesc», i-am răspuns eu zăpă­
cit, ncmaiştiind ce v o r b e s c . A t î t doar îmi amintesc
că i-am spus, că neînţelegerile dintre soţi au ur­
mări nefaste asupra educaţiei copiilor." Nc-a mai
povestit pe" u r m ă cît d c repede s-a î m b r ă c a t , cum
şi-a luat picioarele la s p i n a r e cu g î n d u l să-i spună
totul şefului, domnului Chodounsky ; dar că mai
î n t î i s-a d u s să p r i n d ă niţel curaj şi c î n d a ajuns,
a a j u n s ca c i u p e r c i l e d u p ă ploaie. între timp fusese
pe acolo domnul Stach, care, primind dispoziţiile
d e la d o m n u l S t e r n , şeful lui, să l o v e a s c ă î n d o m n u l
Chodounsky, îi s p u s e s e a c e s t u i a ce fel d c subaltern
a r e în b i r o u l lui d e d e t e c t i v i p a r t i c u l a r i . L a rîndul

2<>
IÂ-J, d o m n u l C h o d o u n s k y n-a găsit altceva mai bun
. u t d e c î t să t r i m i t ă r e p e d e d u p ă s o ţ i a domnu-
. S t c n d l c r , c a să se r ă f u i a s c ă ca cu cl şi să-l în-
Î r ţ ; m i n t e cc î n s e a m n ă să fie t r i m i s u n d e v a î n mi-
ctae oficială şi d u m n e a l u i să fie g ă s i t în flagrant
delict de c o n c u r e n ţ ă . „ D e atunci — ne-a spus dom-
• ri S t c n d l c r — fiindcă veni vorba, am capul şi
ani lunguieţ..."
— Ei, jucăm pc cinci sau pc z e c e ? Şi reluară
îocuî.
Trenul opri in g a r a Moson. Era s c a r ă şi nimeni
a ~ a v c a v o i e să c o b o a r e d i n v a g o a n e .
Cînd trenul se puse din nou în mişcare, din-
tr-un vagon răsună un glas • p u t e r n i c ce voia să
acopere parcă duduitul roţilor. în atmosfera du­
ioasă a î n s e r ă r i i , u n o s t a ş d i n m u n ţ i i K a s p c r , intona
cu z b i e r e t e î n f r i c o ş ă t o a r e , un imn de laudă nopţii
liniştite care se a p r o p i a dc pusta ungară :

„Gute N a c h t ! Gute Nacht !
Allen Miidcn sci's gcbr'acht.
N c i g h t der T a g sich still zu Ende,
Ruhcn alic flciss' gen H a n d e
Bis der Morgen ist erwacht.
G u t e N a c h t ! Gute N a c h t !" 1

1
Noapte buni I Noapte buni I
Pc la ca»e sc aduna
Lin sc apropie ziua oV-asfinţit,
Miinile vrednice t r u d a au »fîr|it.
P i n i zorii se r ă / b u n ă , .
Noapte bună ! N o a p t e bună f (Germ.)

27
— Halfi Mani, du Elenderîl întrerupse ci­
neva pe sentimentalul cîntăreţ, care amuţi.
D u p ă c a r e fu s m u l s d e l a f e r e a s t r ă .
Vrednicele mîini nu se odihniră, însă, pînă în
z o r i . L a fel c a p r e t u t i n d e n i în t r e n , l a l u m i n a slabă
a l u m i n ă r i l o r , şi a c i , la l u m i n a u n e i l ă m p i ţ e c u g a z ,
a t â r n a t ă î n p e r e t e , se j u c a j o c k e r şi, o r i d e c î t e o r i
intra mesa cîte unul cînd se d ă d e a u cărţile, Svejk
declara că a c e s t a este cel m a i cinstit d i n t r e jocuri,
deoarece fiecare poate să schimbe cîte cărţi pof­
teşte.
— L a j o c k e r — s u s ţ i n e a Svejk — t r e b u i e să r i d i c i
n u m a i asul şi ş o p t a r u l , p c u r m ă p o ţ i să r e n u n ţ i . Nu
m a i eşti o b l i g a t să iei a l t e c ă r ţ i . D a c ă v r e i s-o faci,
o faci p e riscul t ă u . #

— Hai să tragem o duşcă, propuse Van&k, în
aprobarea tuturor.
— Şapte roşu, anunţă Svejk, tăind cartea. Cîte
un bănuţ f i e c a r e şi c î t e p a t r u c ă r ţ i . F a c e ţ i j o c u l , să
n e a l e g e m cu c e v a .
Şi p c feţele t u t u r o r a sc c i t e a a t î t a m u l ţ u m i r e , de
p a r c ă n i c i n - a r fi f o s t v o r b a d e r ă z b o i , i a r ei s-ar
fi a f l a t nu î n t r - u n tren carc-i ducea pe front, spre
m a r i b ă t ă l i i şi m a s a c r e s î n g e r o a s e , ci u n d e v a într-o
c a f e n e a d i n P r a g a , la m a s a d e j o c .
— Nu m i - a ş fi î n c h i p u i t — o b s e r v ă Svejk după
încheierea unei partide — că j u c î n d la întîmplare
şi s c h i m b î n d toate cărţile, o să-mi pice asul. Cre-

1
Tacă-ţi fleanca, nefericitule! (Germ.) ,.

28
d e a ţ i că m ă d a ţ i g a t a c u r i g a ? E h e i , cu a s u l meu
fac h a r c e a - p a r c c a o r i c e r e g e .
Şi în t i m p ce î n vagon regele e r a t ă i a t cu asul,
departe pe front, regii se t ă i a u î n t r e ei cu ajutorul
supuşilor.

în vagonul comandamentului, unde sc a f l a u ofi­
ţerii b a t a l i o n u l u i de marş, domnea d c la începutul
călătoriei o tăcere ciudată. Cei mai mulţi ofiţeri
e r a u c u f u n d a ţ i în l e c t u r a u n e i c ă r ţ u l i i l e g a t e î n p î n z ă
şi a v î n d t i t l u l : Die Siinden der Vater *, r o m a n de
Ludwig Ganghofcr , 2
cu t o ţ i i ţ i n e a u d e s c h i s ă cartea
la p a g i n a 1 6 1 . C ă p i t a n u l S a g n e r , c o m a n d a n t u l bata­
l i o n u l u i , s t ă t e a î n p i c i o a r e l î n g ă f e r e a s t r ă şi a v e a î n
mînă aceeaşi cărticică, deschisă tot la p a g i n a 161.
Privea peisajul şi sc g î n d e a cum să e x p u n ă , cît
m a i p e î n ţ e l e s , ce a n u m e t r e b u i a u să f a c ă o f i ţ e r i i cu'
această carte. D e altfel acesta era un lucru strict
secret.
între t i m p , ofiţerii îşi s p u n e a u în gînd că colo­
nelul S c h r o d e r î n n e b u n i s e d e - a binelea.
E drept, cam într-o u r e c h e e r a el d c m a i multă
vreme ; dar nimeni nu sc a ş t e p t a ca scrînteala să
izbucnească deodată. înainte de plecarea trenului
îi c h e m a s e la ultimul besprechung. Cu acest prilej
le a d u s e s e la c u n o ş t i n ţ ă că u r m a u să c a p e t e cu toţii
cîte un exemplar din cartea Die Siinden der Vătcr
1
Păcatele părinţilor (germ.).
* Scriitor german ( 1 8 5 5 — 1 9 2 0 ) , autor a unor mult gustate
romane si povestiri.

29
de Ludwig Ganghofcr şi că volumele fuseseră tri­
m i s e la c a n c e l a r i a b a t a l i o n u l u i .
— Domnilor — le s p u s e s e c o l o n e l u l , cu un aer
foarte misterios — să nu uitaţi niciodată dc pa­
g i n a 161 !
D a r cu t o a t ă l e c t u r a a t e n t ă a acestei p a g i n i , o f i ­
ţ e r i i n u r e u ş i r ă să t r a g ă nici o c o n c l u z i e . E r a vorba
de o oarecare Marta, care se a p r o p i a de o masă
de scris, s c o t e a din sertar textul unui rol dintr-o
p i e s ă şi f i l o z o f a cu glas t a r e c u m că publicul tre­
buie să participe la d u r e r e a eroului. Pc urmă, tot
la aceeaşi pagină, apărea un oarecare Albert, care
încerca mereu să fie s p i r i t u a l , g l u m e ţ . . . T o a t e aces­
tea rupte de acţiunea necunoscută care preceda, pă­
reau atît de lipsite de sens î n c î t , de furie, locote­
n e n t u l L u k â s îşi s f ă r î m ă î n t r e d i n ţ i ţigaretul.

— A î n n e b u n i t b o ş o r o g u l , îşi z i c e a u cu t o ţ i i . S-a
i s p r ă v i t cu cl. A c u m c s i g u r că a r c să fie transferat
la M i n i s t e r u l d e R ă z b o i .
C ă p i t a n u l S a g n e r se î n t o a r s e d e la f e r e a s t r ă , după
ce sc g î n d i s e bine la ce voia să spună. Nu avea
prea mult talent pedagogic, din care pricină îi şi
t r e b u i s e a t î t a v r e m e ca să-şi a l c ă t u i a s c ă în m i n t e p l a ­
nul expunerii despre însemnătatea paginii una sută
ş a i z e c i şi u n a .
î n a i n t e d c a-şi î n c e p e e x p u n e r e a , li sc a d r e s ă cu
„Mcinc Hcrrcn", cum făcea şi b ă t r î n u l c o l o n e l , deşi
d e o b i c e i şi c h i a r î n a i n t e d e î m b a r c a r e a în t r e n , le
spusese „Kamcraden".

30
— A ş a d a r , „meinc Herren", r e p e t ă cl şi î n c e p u să
Ic s p u n ă c ă î n a i n t e cu o scară primise din partea
c o l o n e l u l u i i n s t r u c ţ i u n i r e f e r i t o a r e Ia p a g i n a 161 d i n
Siintten de Văter de L u d w i g Ganghofcr.
— Aho, meinc Herren — c o n t i n u ă cl cu glas s o ­
lemn — i n f o r m a ţ i u n i strict confidenţiale, î n legătură
cu n o u l sistem de cifrarc a telegramelor pc front.
C a d e t u l Biegler scoase c a r n e t u l d e n o t e şi c r e i o n u l
şi d e c l a r ă cu un zel n e o b i ş n u i t :
— Sînt gata, #
domnule căpitan.
Se u i t a r ă cu toţii la a c e s t i m b e c i l , al cărui zel.
c u n o s c u t î n c ă d e la ş c o a l a d c g r a d a ţ i , se î n v e c i n a c u
t S m p c n i a . I n t r a s e v o l u n t a r în a r m a t ă şi, cu cel d i n t î i
prilej, d u p ă ce se p u s e s e la c u r e n t cu o r i g i n e a ele­
vilor, p o v e s t i s e c o m a n d a n t u l u i şcolii d c g r a d a ţ i cum
că strămoşii lui sc i s c ă l e a u de fapt Biegler von
L e u t h o l d şi că a v e a u p c b l a z o n o a r i p ă d e c o c o s t î r c
cu coadă dc peşte.
De atunci — elevii îl p o r e c l i s e r ă , d u p ă blazonul
.1.1. şi „ A r i p a d e b a r z ă cu c o a d ă d c p e ş t e " — înce­
p u s e să fie c r u n t p e r s e c u t a t , d e v e n i n d b r u s c a n t i p a t i c ,
d e o a r e c e p a l a v r e l e lui n u p r e a se p o t r i v e a u cu n e g o ­
ţ u l c i n s t i t cu piei d e i e p u r i al t a t ă l u i său ; a c e s t r o ­
mantic entuziast îşi d ă d e a silinţa să înghită toata
jiunţa militară, sc r e m a r c a prin sîrguinţă şi prin
cunoaşterea nu numai a tot ce-1 o b l i g a programul
d c î n v ă ţ ă m î n t , d a r şi p r i n a c e e a că-şi î m p u i a capul,
din proprie iniţiativă, cu studierea pătimaşă a lu­
crărilor dc strategie şi istoria războaielor, despre
c a r e îi p l ă c e a să v o r b e a s c ă şi n u r e n u n ţ a p î n ă cînd

y.
nu era d o b o r î t şi n i m i c i t . In cercurile ofiţereşti se
s o c o t e a cel p u ţ i n egal ca valoare cu gradele supe­
rioare.
— Sic, Kadctt — i se a d r e s ă c ă p i t a n u l S a g n e r —
cît t i m p nu-ţi dau v o i e să v o r b e ş t i , t c r o g să taci,
fiindcă nimeni nu te-a întrebat nimic. Dc altfel,
n-am cc spune, eşti u n militar grozav de deştept.
F u îţi a d u c la c u n o ş t i n ţ ă informaţii s t r i c t s e c r e t e şi
d u m n e a t a găseşti cu c a l e să le n o t e z i î n c a r n e t u l de
î n s e m n ă r i . D a c ă p i e r z i c a r n e t u l , c o n s i l i u l d c r ă z b o i te
mănîncă.
D a r c a d e t u l B i e g l e r m a i a v e a şi p r o s t u l obicei de
a căuta să c o n v i n g ă pc oricine, prin tot felul de
scuze, că c bine intenţionat.
— C u respect v ă raportez, d o m n u l e căpitan — răs­
p u n s e el — că în cazul unei eventuale pierderi a
carneţelului, nimeni n-ar desluşi ce-am scris, de­
oarece stenografiez şi nimeni n-ar putea înţelege
p r e s c u r t ă r i l e melc. Folosesc stenografia engleză.
C u t o ţ i i îi a r u n c a r ă n i ş t e c ă u t ă t u r i d i s p r e ţ u i t o a r e ;
căpitanul Sagner dădu din mînă p l i c t i s i t şi-şi con­
tinuă expunerea.
— A m amintit, aşadar, de noua m e t o d ă de cifrarc
a telegramelor pe front ; dacă cumva nu sînteţi lă­
m u r i ţ i p e n t r u ce a n u m e v - a fost r e c o m a n d a t d i n r o ­
m a n u l lui L u d w i g G a n g h o f e r Die SUndcn der Văter,
tocmai pagina 1 6 1 , a t u n c i a f l a ţ i , d o m n i l o r , că aici
sc a f l ă c h e i a p e n t r u n o u a m e t o d ă d e d e s c i f r a r e care
i n t r ă în v i g o a r e p e b a z a noii d e c i z i i a comandamen­
tului corpului d e a r m a t ă , pe lîngă care sîntem ata-

32
saţi. D u p ă c u m ş t i ţ i , p e f r o n t e x i s t ă m a i m u l t e m e ­
tode de descifrare a comunicărilor importante. Cea
mai nouă, p c care o folosim n o i , este m e t o d a prin
c o m p l e t a r e . O d a t ă cu i n t r a r e a în v i g o a r e a acestei
m e t o d e , se a n u l e a z ă d i n o f i c i u c i f r u r i l e şi i n s t r u c ţ i u ­
nile p r i v i t o a r e la d e s c i f r a r e a lor, primite săptămîna
t r e c u t ă d e la c o m a n d a m e n t u l regimentului.
— Erzher/.og-Albrccht-System, bolborosi pentru
line zelosul cadet Biegler ! 8922 — R, preluat din
metoda lui Gronfeld.
— Noul sistem este foarte simplu, răsună în t o t
vagonul glasul căpitanului. Am primit personal de
la d o m n u l c o l o n e l v o l u m u l d o i şi i n f o r m a ţ i i l e cores­
punzătoare.
— Dacă, de pildă, am avea de primit ordinul :
„Auf Kote 228, Maschincngeivebrfcucr links ricbten",
ni sc v a t r i m i t e , d o m n i l o r , următorul mesaj cifrat :
.Jiacbe - mit - uns - Ufir - auf - seben - in - die -
verspraeben - die - Martba - zvir - den - ivir - Dank -
Wohl - Regickollegium - Ende - wir - verspraebeu -
Wnt - gebessert - verspreeben - nirklicb - denkc -
Idee - ganz - herrscht - Stimme - letzten". Aşadar,
f o a r t e s i m p l u , f ă r ă nici o c o m p l i c a ţ i e i n u t i l ă . D c la
comandament, prin t e l e f o n l a b a t a l i o n ; d e la b a t a ­
lion, t o t p r i n telefon la c o m p a n i e . Imediat ce p r i ­
m e ş t e a c e s t m e s a j , c o m a n d a n t u l îl d e s c i f r e / a ă în m o ­
d u l u r m ă t o r : ia v o l u m u l Die Siinden der Vater, des­
c h i d e la p a g i n a 1 6 1 şi î n c e p e să c a u t e la pagina
160, d e sus î n j o s , c u v î n t u l „Sacbe". Poftiţi, dom­
nilor, c u v î n t u l „Sacbe" apare pentru p r i m a o a r ă la

J - Soldatul 5vu,k, voi. III 33
pagina 160 u n d o e s t e al 52-lea cuvînt ; aşadar se
c a u t ă în p a g i n a v e c i n ă , 1 6 1 , a 5 2 - a l i t e r ă , c i t i n d do
sus. O b s e r v a ţ i c ă e s t e l i t e r a „ A " . C u v î n t u l următor
în mesaj este „mit". La pagina 160, în rîndul al
şaptelea există cuvîntul care la pagina 161 cores­
p u n d e literei „ u . A p o i u r m e a z ă î n m e s a j „ u n s " ; a s t a
u

înseamnă, fiţi atenţi, vă r o g , al 88-lea c u v î n t ea re
corespunde cu a 88-a literă din pagina vecină 161,
c a r e este „f". Am descifrat deci c u v î n t u l „auf". Şi
aşa m a i d e p a r t e p î n ă c î n d d e s c i f r ă m o r d i n u l : „ A s u ­
p r a cotei 2 2 8 , dirijaţi focul mitralierelor spre stân­
ga'. După cum vedeţi, domnilor, foarte ingenios,
s i m p l u şi i m p o s i b i l d e d e s c i f r a t f ă r ă c h e i a c a r e este :
pagina 161 din cartea lui Ludwig Ganghofer, D/e
Siinden der Văter.

Ofiţerii priveau tăcuţi nefericitele pagini şi pă­
reau vădit contrariaţi. D u p ă un moment de linişte,
u.erea fu deodată întreruptă de strigătul deznă­
dăjduit al cadetului Biegler :
— Hcrr liatiptmann, icb melde geborsam, Jesus
M.nia ! £j stimmt nicht t 1

Şi, î n t r - a d e v ă r , lucrurile erau foarte misterioase.
O r i c î t s-ar fi t r u d i t , n i m e n i î n a f a r ă d c căpitanul
Sagncr n u g ă s e a la p a g i n a 160 cuvintele şi literele
cu care începea cheia la pagina 161.
— Meine Herren, bîigui căpitanul Sagner, după
ce se convinse că strigătul desperat al cadetului
Biegler e x p r i m a un a d e v ă r i n c o n t e s t a b i l . C e s-a în-

D o m n u l e căpitan, cu respect v i raportez, D o a m n e
1
huse
>i M.iic.1 Precistl ! N u se potriveşte de loc ! (Germ.)

34
tîmplat ? In exemplarul meu din Die Siinden der
Viiter al lui G a n g h o f c r , e x i s t ă şi în ale d u m n e a v o a s ­
tră nu există ?
— îmi daţi voie, d o m n u l e c ă p i t a n ? se a u z i din
nou glasul cadetului Biegler ; î m i permit să atrag
a t e n ţ i a că r o m a n u l lui l . u d w i g G a n g h o f c r are două
v o l u m e . B i n e v o i ţ i să v ă u i t a ţ i p e c o p e r t ă : „Roman
in 2 Banden"... N o i a v e m v o l u m u l I şi d u m n e a v o a s ­
tră aveţi volumul II, continuă metodicul cadet
Biegler ; d e a c e e a c l i m p e d e ca l u m i n a zilei c ă pa­
gina 1 6 0 d e la n o i n u p o a t e să c o r e s p u n d ă cu pa­
gina 161 de la dumneavoastră. La n o i c cu totul
a l t c e v a . P r i m u l c u v î n t al m e s a j u l u i d e s c i f r a t , trebuie
să fie la d u m n e a v o a s t r ă „Auf, i a r n o u ă n e - a ieşit :
„Ucu!"
C e e a cc îi f ă c u p c t o ţ i să-şi s p u n ă că B i e g l e r nu
e r a în d e f i n i t i v c h i a r a ş a d e tîmpit.
— E u a m p r i m i t v o l u m u l I I d c la s t a t u l - m a j o r al
brigăzii, spuse căpitanul Sagner. Trebuie să fie o
e r o a r e la m i j l o c . D o m n u l c o l o n e l a c o m a n d a t pentru
dumneavoastră volumul I. După toate aparenţele
— c o n t i n u ă c l , c a şi c u m l u c r u r i l e a r fi f o s t c l a r e şi
sigure şi cl l e - a r fi c u n o s c u t mai de mult, înainte
c h i a r d e a fi ţ i n u t e x p u n e r e a despre metoda foarte
simplă de descifrare — lucrurile s-au încurcat la
statul-major al brigăzii. Au uitat să comunice la
r e g i m e n t că e v o r b a d e v o l u m u l I I , a s t a - i t o t .

I n a c e s t t i m p , c a d e t u l B i e g l e r îi p r i v e a p c t o ţ i c u
u n a e r d e t r i u m f , i a r l o c o t e n e n t u l D u b îi ş o p t e a l o -
cotcnentului-major Luki!» că „Aripa de barză cu

05
c o a d ă d c p e ş t e " i-a d a t p e s t e n a s c u m sc c u v i n e c ă ­
pitanului Sagncr.
— Un caz foarte ciudat, domnilor, relua căpita­
nul Sagner, dorind să reia discuţia, deoarece tăce­
r e a c a r e se a ş t e r n u s e era cam penibilă. Cei de la
cancelaria brigăzii sînt nişte imbecili.
— î m i p e r m i t să o b s e r v — se a u z i d i n n o u gla­
sul neobositului cadet Biegler, care voia să-şi mai
e t a l e z e o d a t ă c u n o ş t i n ţ e l e — că astfel d e c h e s t i u n i
c u c a r a c t e r secret, s t r i c t secret, n u a r t r e b u i sa p l e c e
de la d i v i z i e prin cancelaria brigăzii. O chestiune
care priveşte cele mai confidenţiale probleme ale
corpului de a r m a t ă ar putea fi transmisa, printr-o
circulară strict confidenţială, numai comandanţilor
d e d i v i z i e , b r i g ă z i sau r e g i m e n t e . C u n o s c un sistem
d e cifru c a r e a fost folosit î n r ă z b o a i e l e p e n t r u c u c e r i ­
r e a S a r d i n i e i şi S a v o i e i , în c a m p a n i a anglo-franceză
d i n C r i m e e a şi S e v a s t o p o l , î n t i m p u l r ă s c o a l e i boxe­
r i l o r d i n C h i n a şi în ultimul război ruso-japonez.
Acest sistem a fost dus mai departe...

— Puţin ne pasă nouă de toate astea, cadet
Biegler, îi c u r m ă vorba cu un ton dispreţuitor şi
dezgustat căpitanul Sagner. U n lucru e s i g u r : sis­
temul, despre care v-am vorbit eu, este nu numai
unul d i n t r e cele m a i bune, dar putem spune chiar
că este i m b a t a b i l . Toate serviciile de contraspionaj
ale duşmanilor noştri se v o r dovedi neputincioase.
Chiar d a c ă şi-ar p u n e gheaţă la c a p , t o t n-ar pu­
t e a desluşi m e s a j e l e n o a s t r e c i f r a t e . E u n sistem cu
totul nou. Aceste cifruri n-au precedent.

36
Zelosul cadet Biegler tuşi cu subînţeles.
— îmi îngădui, domnule căpitan, să vă atrag
a t e n ţ i a a s u p r a c ă r ţ i i lui K e r i c k h o f f , despre codurile
cifrate militare. Oricine îşi p o a t e comanda cartea
la Editura Dicţionarului Ştiinţific-Militar. Acolo,
domnule căpitan, puteţi găsi descrisă foarte bine
metoda despre care ne-aţi vorbit. Inventatorul ei
este c o l o n e l u l Kirchcr, care a slujit pe vremea lui
N a p o l e o n I î n a r m a t a s a x o n ă . Metoda cuvintelor ci­
frate de Kirchcr, domnule căpitan. Fiecare cuvînt
d i n m e s a j este e x p l i c a t î n p a g i n a v e c i n ă , cu ajutorul
cheii. A c e a s t ă metodă a fost p e r f e c ţ i o n a t ă de loco­
t e n e n t u l - m a j o r F l e i s s n e r în c a r t e a Handbucb der mi-
litdriscben Kryptograpbic, p e care oricine şi-o p o a t e
p r o c u r a d c la E d i t u r a A c a d e m i c i M i l i t a r e d i n Wic-
ner-Neustadt. Poftiţi, domnule căpitan.

Cadetul Biegler c o t r o b ă i p u ţ i n în servietă, scoase
cartea despre care amintise şi continuă :
— F l e i s s n e r d ă a c e l a ş i e x e m p l u , fiţi, v ă r o g , a m a ­
bili şi v ă convingeţi cu toţii. Acelaşi exemplu pe
care l-am auzit.
Mesajul : „Auf Kote 228 Maschinengewcbrfcuer
links ricbtcn".
C h e i e : „ L u d w i g G a n g h o f c r , Die Siindcn der Văter.
Zweitcr Dând."
Şi c i t i ţ i , v ă r o g , m a i d e p a r t e . C i f r u l : „Sacbc - mit -
uns - das - wir - auf - seben - in - die - verspraeben -
die - Martba..." şi a ş a mai departe. Exact cc-am
auzit acum o clipă. ,

31
U n e i d o v e z i a t î t d e z d r o b i t o a r e n u i se m a i putea
aduce nici un fel de contraargument. Mucosul de
„Arjpă de b a r / ă cu coadă de peşte" avea dreptate.
Vreun domn g e n e r a i d e la s t a t u l - m a j o r al arma­
tei îşi u ş u r a s e , probabil, misiunea. D e s c o p e r i s e , , se
v e d e , c a r t e a Jui F l e i s s n c r d e s p r e c o d u r i l e c i f r a t e mi­
litare şi dc aici tot pocinogul.
I n t o t a c e s t t i m p se p u t e a v e d e a că locotenentul-
major Lukăs c prada unui marc zbucium sufletesc,
îşi m u ş c ă b u z e l e , v o i să z i c ă c e v a , d a r p î n ă la urmi
se r ă / . g î n d i şi s p u s e cu totul altceva decît avusese
de gînd :
— Nu t r e b u i e s ă f a c e m d i n a s t a c h i a r aşa o tra­
g e d i e , o b s e r v ă el î n c u r c a t . C î t am stat în cantona­
ment Ta B r u c k , p c L i t a v a , s-au s c h i m b a t m a i multe
sisteme de descifrare a mesajelor. Pînă să ajungem
pe front, sc v o r g ă s i , p u t e ţ i s ă fiţi s i g u r i d c asta,
alte sisteme noi, d a r , d u p ă părerea mea, pe cîmpul
de l u p t ă nu-i v r e m e p e n t r u dezlegarea u n o r aseme­
nea criptograme. Pină să descifrezi mesajul, ia de
unde nu-i compania, batalionul, chiar brigada.
Fleacurile astea n-au nici un folos practic !
Căpitanul Sagner încuviinţă din cap cu vădită
nemulţumire.
— I n p r a c t i c ă — s p u s e el — cel p u ţ i n d i n p r o p r i a
m e a . experienţă dc pe frontul sîrbcsc, v ă pot con­
f i r m a că n i m e n i n - a a v u t v r e m e să d e s c i f r e z e mesaje.
Nu vreau să s p u n că c i f r u l n-ar avea însemnătate
în cazul unei perioade dc şedere mai îndelungată
î n t r a n ş e e , c î n d n e - a m î n g r o p a t î n p ă m î n t şi t r e b u i e

38
si aşteptăm. Dar că sistemele se s c h i m b ă e iarăşi
adevărat.
Căpitanul Sagner bătea în retragere pc toată
linia. ,
— O mare p a r t e din vină pentru faptul că sta-
tclc-majore folosesc astăzi în tot mai mică măsură
mesajele cifrate p e front, o poartă telefoanele de
c a m p a n i e , care nu s î n t p r e c i s e şi n u reproduc lim­
p e d e f i e c a r e s i l a b ă î n p a r t e , m a i ales în t i m p u l tiru­
lui d c a r t i l e r i e . N u se a u d e n i m i c şi d i n c a u z a asta
se creează un haos.
O clipă amuţi.
— Z ă p ă c e a l a , d o m n i l o r , este t o t c e p o a t e li mai
rău pc front, adăugă apoi, cu un aer profetic şi
iar tăcu.
— D i n t r - o clipă î n a l t a , mcinc Ilerren — reluă
după un răstimp, privind pe fereastră — ajungem
la Raab. Trupa primeşte cîtc o sută cincizeci de
g r a m e d c s a l a m u n g u r e s c d e c a p şi j u m ă t a t e d e o r ă
repaus !
Se uită pe itinerar :
— La orele 4,12 plecarea. La 13,58 t o a t ă lumea
In v a g o a n e . Aşadar, se c o b o a r ă pc companii. Mai
î n t î i a u n s p r e z e c e a , şi a ş a m a i d e p a r t e . Zugsweisc,
Dirvktion Vcrpflcgsmagazin nr. 6 '. D e s e r v i c i u în
timpul distribuirii, cadet Biegler !
Se u i t a r ă cu t o ţ i i la c a d e t u l B i e g l e r cu o privire
d i n c a r e sc c i t e a : „ E h e i , p u ş t i u l c , n u t e v e d e m b i n e :
militărie ţi-a t r e b u i t !"

* Pc companii, spre magazia dc aprovizionare nr. 6 (germ.).

39
Dar zelosul cadet Biegler scoase numaidecît din
servietă o coală de hîrtie şi r i g l a şi î n c e p u să li-
nicze. împărţi coala pe companii de marş şi ceru
fiecărui comandant î n p a r t e să-i c o m u n i c e efectivul
companiilor respective. Nici unul nu cunoştea, însă,
situaţia pe dinafară şi n u izbuti să dea cadetului
Biegler decît nişte cifre destul d e vagi, d u p ă datele
a p r o x i m a t i v e din carnetele lor de î n s e m n ă r i .
în desperare de cauză, căpitanul Sagner începuse
să răsfoiască între timp Păcatele părinţilor şi, în
c l i p a c î n d t r e n u l se o p r i î n g a r a R a a b , î n c h i s e car­
t e a c u z g o m o t şi f ă c u remarca :
— Nu scrie r ă u L u d w i g G a n g h o f e r ăsta 1
Locotenentul-major L u k â s ' o z b u g h i cel d i n t î i din
vagonul comandamentului şi sc î n d r e p t ă grăbit spre
vagonul în care sc afla Svejk.

*
Svejk şi c e i l a l ţ i î n c e t a s e r ă d e m u l t j o c u l , i a r Ba­
loun, ordonanţa locotenentului Lukâs, suferea din
n o u a t î t d e c r u n t d e f o a m e , î n c î t î n c e p u s e să uite
de disciplina militară şi să spună că ştie el prea
b i n e c u c e se î n d o a p ă d o m n i i o f i ţ e r i . E m a i r ă u ca
p e v r e m e a robotei, zicea. î n a i n t e v r e m e , în militărie
nu era aşa. După cum ştia de la bunicu-său, în
războiul din şaizeci şi şase o f i ţ e r i i au împărţit cu
ostaşii g ă i n a şi p î i n e a . V ă i c ă r e l i l e şi b l e s t e m e l e lui
n u m a i c o n t e n i r ă , p î n ă c î n d , în cele d i n u r m ă , Svejk
găsi cu c a l c să l a u d e s i t u a ţ i a d i n a r m a t ă , î n războiul
actual :

40
— E i , da* t î n ă r mai trebuie să fie b u n i c u l tău,
observă el foarte prietenos, cînd intrară în Raab.
A ş a d c t î n ă r că n u p o a t e să-şi a d u c ă a m i n t e decît
d e r ă z b o i u l d i n ' 6 6 . D a , c u n o s c eu p e u n u , R o n o v s k ^ ,
ea u n b u n i c c a r e a fost î n I t a l i a î n c ă p e timpul
r o b o t e i , a f ă c u t a c o l o d o i s p r e z e c e a n i d e m i l i t ă r i e şi
s-a î n t o r s a c a s ă c a p o r a l . N u a v e a u n d e m u n c i şi b u ­
nicul d e c a r e v ă s p u n l-a l u a t p e t a i c ă - s ă u să mun­
cească la el. î n t r - u n rînd s-au d u s la c l a c ă să în­
c a r c e b u ş t e n i şi u n b u ş t e a n — după cum povestea
b u n i c u l , c a r e f ă c e a s l u j b ă la t a i c ă - s ă u — e r a aşa d e
greu că n u puteau nici m ă c a r să-l m i ş t e d i n loc...
c î n d a v ă z u t şi a v ă z u t şi-a z i s : „ S ă - l l ă s ă m dracu­
lui, a i c i , d o a r n - o să ne r u p e m şalele d c d r a g u l l u i " .
P ă d u r a r u l , c a r e e r a p e a p r o a p e şi a a u z i t , a î n c e p u t
să z b i e r e la ei şi să-i a m e n i n ţ e cu b ă ţ u l , ca musai
să î n c a r c e b u ş t e a n u l . B u n i c u l lui R o n o v s k y i-a răs­
puns doar atît: „Ascultă m ă , m a r d c i a ş u l e , eu sînt
o m cu m i l i t ă r i a f ă c u t ă . . . " Şi ce să v e z i : p e s t e o s ă p -
tămînă a căpătat o r d i n d e c h e m a r e şi a trebuit să
plece d i n n o u î n I t a l i a , u n d e a m a i s t a t z e c e a n i şi
de u n d e scria mereu a c a s ă că la î n a p o i e r e a r e să-l
pocnească pe p ă d u r a r cu s e c u r e a î n c a p . Ghinionul
lui c ă , î n t r e timp, pădurarul a murit.

I n u ş a v a g o n u l u i se ivi l o c o t e n e n t u l - m a j o r L u k a l :
— I a v i n o î n c o a ' , Svejk — s p u s e el — l a s ă b a l i ­
v e r n e l e d u m i t a l e şi v i n o să m ă l ă m u r e ş t i î n t r - o c h e s ­
tiune.
— L a o r d i n , să t r ă i ţ i , d o m n u l e oberlaitnant /

41
Locotenentul-major Lukăs îl trase pc Svejk în­
tr-o parte şi p r i v i r i l e cu care-1 săgeta erau foarte
bănuitoare.
în timpul expunerii căpitanului Sagner, care se
t e r m i n a s e cu b i n e c u n o s c u t u l fiasco, locotenentul-ma­
j o r L u k ă s ajunsese la a n u m i t e c o n c l u z i i d e detectiv,
care nu-i d ă d u s e r ă de altfel p r e a m u l t d e furcă, d e ­
o a r e c e , c u o zi î n a i n t e d e p l e c a r e , S v e j k îi r a p o r t a s e :
„Domnule oberlaitnant, la b a t a l i o n sînt nişte cărţi
p e n t r u d o m n i i laitnanţi. Le-am adus de la regiments-
kanzlei."
D e a c e e a , c î n d t r e c u r ă p e s t e l i n i a a d o u a şi a j u n ­
s e r ă în s p a t e l e u n e i locomotive neîncălzite care aş­
t e p t a d e o s ă p t ă m î n ă un tren cu muniţii, locotenen­
t u l - m a j o r L u k ă s îl î n t r e b ă d i r e c t , f ă r ă o c o l i ş u r i :
— A s c u l t ă , S v c j k u l c , c u m a f o s t cu c ă r ţ i l e ?
— C u respect v ă r a p o r t e z , d o m n u l e oberlaitnant,
că c o poveste cam lungă, şi d u m n e a v o a s t r ă bine­
voiţi întotdeauna să v ă p i e r d e ţ i r ă b d a r e a c î n d vi le
spun t o a t e cu de-amănuntul. Ca atunci, de pildă,
c î n d a ţ i v r u t s ă - m i d a ţ i o p a l m ă , p e n t r u că aţi rupt
h î r t i a în c a r e era v o r b a de î m p r u m u t u l de război,
şi cu v - a m s p u s ca a m c i t i t o d a t ă î n t r - o c a r t e , că
î n a i n t e v r e m e , în timp dc război, oamenii trebuiau
să p l ă t e a s c ă impozit pc ferestre : cîte douăzeci de
bănuţi dc fiecare f e r e a s t r ă ; şi p c gîşte...
— A p o i aşa, Svcjkulc, nu mai isprăvim niciodată,
i-o reteză locotenentul-major continuînd interogato­
riul şi f i i n d f o a r t e a t e n t să n u s c a p e o v o r b ă despre
lucrurile strict confidenţiale p e c a r e le a u z i s e , p e n -

42
t r u ca n ă t ă r ă u l do Svejk să n u - i f a c ă i a r vreo bo­
roboaţa.
îl cunoşti pc Ganghofer ?
— C e meserie a r e ? î n t r e b ă Svejk plin de interes.
— E un scriitor g e r m a n , tîmpitule, răspunse loco­
tenentul-major Lukăs.
— V ă j u r p e l e g e a m e a , d o m n u l e oberlaitnant —
spuse Svejk cu o e x p r e s i e d c m a r t i r — că nu cu­
nosc «ici un scriitor g e r m a n , personal. Personal n-am
cunoscut decît o singură dată un scriitor ceh ; îi
zicea L a d i s l a v I i a j e k şi e r a d i n Domazlice. Era re­
d a c t o r la Lumea animalelor şi i - a m v î n d u t o d a t ă o
spurcăciune de cotarlă, pe care i-am dat-o drept rasă
pură. Era un om tare vesel şi c u m s e c a d e . Venea
m e r e u la o c î r c i u m ă u n d e - m i c i t e a p o v e ş t i t r i s t e , d e
care ne tăvăleam de rîs ; n u m a i el p l î n g e a şi ne
cinstea pc urmă pe t o ţ i , şi n o i trebuia să c î n t ă m :
„Pridvorul din Domazlice, e frumos-frumos vopsit ;
cel c a r e - 1 vopsi — se z i c e — multe fete a iubit...
Din păcate nu mai este, 1-a-nghiţit de mult pă-
mîntul."
— U n d e t e t r e z e ş t i , S v e j k u l e , la t e a t r u ? Z b i e r i c a
un cîntăreţ de operă, îl întrerupse speriat locote­
n e n t u l - m a j o r L u k ă s , în t i m p cc S v e j k i n t o n a ultimele
cuvinte : „Din păcate nu mai este, 1-a-nghiţit dc
mult pămîntul". Nu asta te-am întrebat. A m vrut
numai să ş t i u d a c ă ai b ă g a t dc seamă că erau de
Ganghofer c ă r ţ i l e d e s p r e c a r e m i - a i a m i n t i t . Şi acu
r ă s p u n d c - m i ce s-a î n t î m p l a t cu ele, ai î n ţ e l e s ? i z ­
bucni furios locotenentul-major.

43
— Cu care ? Cu alea pc care le-am a d u s la ba­
talion dc la regimentskanzlei ţ întreba Svejk. Să
t r ă i ţ i , d o m n u l e obcrlaitnant, chiar de ăla erau scrise
de care m-aţi întrebat dacă-1 c u n o s c . Ştiţi, a m pri­
mit atunci o telefonogramă, direct de la regi­
mentskanzlci. V o i a u d e f a p t să t r i m i t ă c ă r ţ i l e la ba-
talionskanzlei, dar acolo nu era nimeni, nici măcar
dienstfubrendcrul', se v e d e c ă e r a u cu t o ţ i i la can­
tină, fiindcă se p l e c a p c f r o n t şi n i m e n i nu putea
să ştie d a c ă are să m a i aibă vreodată prilejul să
m e a r g ă la c a n t i n ă . Şi a ş a c u m v ă s p u n e a m , domnule
obcrlaitnant, d u m n e a l o r ş e d e a u a c o l o , ş e d e a u şi b e a u
şi t e l e f o n u l z b î m î i a p c la t o a t e c o m p a n i i l e şi n i m e n i
nu răspundea nicăieri ! D a t fiind că dumneavoastră
m i - a ţ i o r d o n a t să r ă m î n d c p l a n t o n la t e l e f o n , p î n ă o
să fie r e p a r t i z a t p e n t r u t r e a b a a s t a t e l e f o n i s t u l Cho­
dounsky, am r ă m a s a c o l o şi a m aşteptat pînă mi-a
v e n i t şi m i c r î n d u l . C e i d e la regimentskanzlci în­
j u r a u c ă n u r ă s p u n d e n i m e n i la t e l e f o n şi că ei a u
de transmis o telefonogramă în care se s p u n e ca
marşbatalionskanzlei trebuie să ridice de la regi­
mentskanzlci nişte cărţi p e n t r u d o m n i i ofiţeri de la
marsbatalion. Şi c u m ş t i u , d o m n u l e oberlaitnarit, că
î n a r m a t ă t r e b u i e să sc l u c r e z e r e p e d e , a m telefonat
numaidecît la regimentskanzlci că m ă duc personal
să r i d i c c ă r ţ i l e , ca să le d u c la batalionskanzlei. Acolo,
m i - a u d a t o r a n i ţ ă m a r c , p e c a r c cu c h i u cu v a i a m c ă ­
r a t - o p î n ă la n o i , la kompanickanzlei, unde m-am ui-

1
Caporalul dc serviciu (germ.).


t a t şi eu p r i n c ă r ţ i . Şi să v e d e ţ i ce m i - a m zis. Regi'
mentsfcldivcbelul d e la rcgimentskanzlei mi-a spus că
cei d e la b a t a l i o n ştiu d i n t e l e f o n o g r a m ă ce a u d e f ă c u t
c u c ă r ţ i l e şi c a r e v o l u m a n u m e t r e b u i a a l e s . Ş t i ţ i , c ă r ­
ţile erau în d o u ă v o l u m e . P r i m u l v o l u m separat, al
doilea separat. D e cînd mă ştiu n-am rîs c u atîta
poftă, că d o a r î n v i a ţ a m e a a m c i t i t d e s t u l e cărţi,
d a r n i c i o d a t ă n - a m î n c e p u t să c i t e s c c e v a d e la v o l u ­
m u l d o i . Şi d u m n e a l u i î m i şi r e p e t a : „ U i t e — zicea
— aici ai v o l u m u l î n t î i , a i c i v o l u m u l doi. Ştiu ei,
domnii ofiţeri, care din ele t r e b u i e să-1 citească."
M i - a m z i s î n g î n d c ă s-au î m b ă t a t cu t o ţ i i , pentru
c ă cu ştiu u n a şi b u n ă : că a t u n c i c î n d ai d e c i t i t o
carte, un r o m a n ca acela pc care l-am adus, Siinden
der Viiter, c ă ştiu şi cu n e m ţ e ş t e , a p o i t r e b u i e să î n ­
c e p i cu p r i m u l v o l u m , că d o a r n u s î n t e m o v r e i c a să
citim dc-andoaselea. De aceea v - a m şi î n t r e b a t pe
dumneavoastră, domnule oberlaitnant, la telefon,
a t u n c i c î n d v - a ţ i î n t o r s d e l a c a z i n o u şi v - a m r a p o r t a t
despre cărţile acelea, d a c ă nu c u m v a , în a r m a t ă , s-a
s c h i m b a t s o c o t e a l a şi c ă r ţ i l e se citesc î n a l t ă ordine,
m a i î n t î i v o l u m u l d o i , şi p e u r m ă v o l u m u l î n t î i . Şi
d u m n e a v o a s t r ă m i - a ţ i s p u s că t r e b u i e să fiu b e a t ca
u n p o r c , d a c ă n u ştiu n i c i m ă c a r c ă la r u g ă c i u n e se
spune întîi „Tatăl nostru" şi p e urmă „amin". Ce
s-a î n t î m p l a t , n u v ă s i m ţ i ţ i b i n e , d o m n u l e oberlait­
nant ? întrebă Svejk mirat, văzînd că locotenentul
L u k ă s ' se f a c e a l b c a v a r u l şi se s p r i j i n ă p e tampo­
nul locomotivei.

45
O b r a z u l p a l i d al l o c o t e n e n t u l u i n u t r ă d a nici u r m ă
d e r ă u t a t e . E r a m a i d e g r a b ă expresia unei m a r i dez­
nădejdi.
— Spune... spune m a i d e p a r t e , Svejkulc... a c u m e
totuna, mi-e bine...
— Şi c u m v ă s p u n e a m — r ă s u n ă dulce glasul lui
S v e j k , î n s p a t e l e l o c o m o t i v e i p ă r ă s i t e — eu e r a m de
aceeaşi p ă r e r e . într-o zi am cumpărat o carte de
aventuri despre banditul Rozsa Savaft din pădurea
Bakony, din care tot aşa lipsea prima parte, pe
c a r e a t r e b u i t s-o g h i c e s c şi p o t să v ă s p u n că n i c i
î n t r - o c a r t e cu b a n d i ţ i n u t e p o ţ i d e s c u r c a f ă r ă volu­
m u l î n t î i . A ş a că a m î n ţ e l e s r e p e d e că n u se p o a t e
ca d o m n i i ofiţeri să î n c e a p ă a citi volumul doi şi
p c u r m ă v o l u m u l u n u , şi m - a m g î n d i t că m - a ş face
d e rîs d a c ă aş c o m u n i c a la regimentskanzlci, că ştiu
ei, domnii ofiţeri, care volum trebuie să citească.
D c a l t f e l , d o m n u l e obcrlaitnant, toată povestea asta
c u c ă r ţ i l e m i s-a p ă r u t c a m deocheată şi încurcată.
E u u n u ştiam că, în general, d o m n i i ofiţeri nu prea
citesc şi m a i c u s e a m ă î n t i m p d e r ă z b o i c î n d e...
— Tîmpeniilc astea păstrcază-le pentru dum­
neata, Svejkule, oftă locotenentul-major LukăS.
— Dc altfel, domunle obcrlaitnant, dumneavoa­
stră ştiţi că eu v-am întrebat numaidecît, la tele­
f o n , d a c ă d o r i ţ i a m î n d o u ă v o l u m e l e d e o d a t ă şi d u m ­
neavoastră mi-aţi răspuns, c a şi a c u m , să păstrez,
t î m p e n i i l c a s t e a p e n t r u m i n e , că d o a r n - o să n e a p u ­
c ă m să m a i c ă r ă m şi c ă r ţ i d u p ă n o i . A t u n c i , mi-am
z i s că d a c ă a s t a c p ă r e r e a d u m n e a v o a s t r ă , c u sigu-

16
ranţă c a şi ceilalţi domni ofiţeri socotesc la fel.
L - a m î n t r e b a t , c a să fiu m a i s i g u r , şi p e V a n e k al
n o s t r u , c ă ştiu c ă a r e d e s t u l ă e x p e r i e n ţ ă d c f r o n t şi
el m i - a s p u s că la î n c e p u t d o m n i i o f i ţ e r i c r e d e a u că
r ă z b o i u l e o j u c ă r i e şi ş i - a u l u a t c u d î n ş i i p e front
toată biblioteca, cum se o b i ş n u i e ş t e în vilegiatură.
Unii au c ă p ă t a t c h i a r în d a r d c Ia d o a m n e l e arhi­
ducese, operele complete ale multor poeţi, aşa că
ţ u c ă l a r i i sc c o c o ş a u s u b p o v a r a l o r şi b l e s t e m a u ziua
c î n d s-au n ă s c u t . D a r V a n e k m i - a s p u s c ă , d e fapt,
cărţile n - a u fost de nici un folos p e n t r u f u m ă t o r i de­
oarece hîrtia, deşi e r a foarte frumoasă, era prea
g r o a s ă , a ş a c ă la p r i v a t ă o m u l îşi n e n o r o c e a , să-mi
fie c u iertare, tot curul cu acele poezii. De citit
n-aveau vreme, fiindcă trebuiau să f u g ă , mereu,
a ş a c ă le a z v î r l c a u cît colo : pe u r m ă s-a şi împă­
m â n t e n i t o b i c e i u l c a , d e î n d a t ă c e se a u z e a u n bom­
b a r d a m e n t , ţ u c ă l a r u l să se d e s c o t o r o s e a s c ă u r g e n t de
toate cărţile distractive. Aşa că d u p ă toate astea, a m
v r u t să a f l u şi p ă r e r e a d u m n e a v o a s t r ă , d o m n u l e ober­
laitnant, şi c î n d v-am întrebat la t e l e f o n ce să fac
cu cărţile, d u m n e a v o a s t r ă mi-aţi răspuns că mie cînd
îmi intră ceva în c ă p ă ţ î n ă , nu m ă las p î n ă n u mă
a l e g cu u n a p e s t e b o t . V ă z î n d , c a r e v a să z i c ă , c u m
s t a u l u c r u r i l e , d o m n u l e oberlaitnant, a m d u s la ba-
taliqnskanzlci numai primul volum din roman, iar
volumul al doilea l-am lăsat provizoriu la noi la
kompaniehanzlci. Eu voiam numai binele, domnule
oberlaitnant :• m i - a m zis că d u p ă cc d o m n i i ofiţeri
v o r c i t i v o l u m u l î n t î i , li sc v a î m p ă r ţ i şi v o l u m u l al

Al
d o i l e a , c a la b i b l i o t e c ă , d a r d e o d a t ă , p e neaşteptate,
a v e n i t o r d i n u l d c p l e c a r e şi o t c l e f o n o g r a m ă p e î n ­
tregul b a t a l i o n c u m c ă t o t cc este d e prisos trebuie
p r e d a t n u m a i d e c î t l a rcgimentsmagazin. Atunci l-am
întrebat şi p e domnul Vanek dacă nu socoteşte ca
lucru de prisos, v o l u m u l al doilea din roman şi
mi-a s p u s că d e c î n d c u e x p e r i e n ţ a tristă din Ser­
b i a , d i n G a l i ţ i a şi d i n U n g a r i a , n i c i u n fel d e c ă r ţ i
d i s t r a c t i v e n u se m a i c a r ă p c f r o n t şi c ă n u m a i cu­
tiile a c e l e d e p r i n oraşe în c a r e sc adună ziarele
vechi p e n t r u o s t a ş i s î n t d c folos f i i n d c ă î n z i a r e se
poate răsuci bine tutunul sau fînul uscat pe care-1
fumează ostaşii în tranşee. V o l u m u l întîi din roman
a fost î m p ă r ţ i t d o m n i l o r ofiţeri, la b a t a l i o n , iar v o ­
l u m u l d o i l - a m d u s la m a g a z i e .
Ş i d u p ă ce t ă c u o c l i p ă , c o n t i n u ă :
— Acolo în magazie, d o m n u l e obcrlaitnant sînt
tot felul dc l u c r u r i : c h i a r şi c i l i n d r u l cu care s-a
î n c o r p o r a t capelmaistru din Budejovice.
— Ascultă, Svejkule, am să-ţi spun ceva, oftă
din rărunchi locotenentul-major Lukâs\ Dumneata
nici nu-ţi dai scama dc gravitatea isprăvii dumi­
t a l e . M i e , u n u l , m i s-a u r î t să t e m a i f a c p r o s t . N i c i
nu există calificative pentru t î m p e n i a dumitale. C î n d
îţi spun „tîmpit", înseamnă că s î n t f o a r t e bun. Ai
săvîrşit un lucru îngrozitor, atît de îngrozitor încît
cele m a i î n f i o r ă t o a r e c r i m e p c c a r e l e - a i s ă v î r ş i t , d c
cînd te cunosc, sînt un fleac, o a d e v ă r a t ă floare la
ureche pc lîngă această ultimă ispravă... O h , Svcj-
k u l e , d a c ă ai şti c c ai f ă c u t . . . D a r d u m n e a t a n - a i s-o
ştii n i c i o d a t ă . . . Şi d a c ă cumva ar veni vorba vreo­
dată dc c ă r ţ i l e acelea, să n u îndrăzneşti să trăncă­
n e ş t i că eu ţ i - a ş fi s p u s la t e l e f o n ca volumul doi
să-1... A u z i , d a c ă sc î n t î m p l ă v r e o d a t ă să v i e v o r b a
c u m a fost c u v o l u m u l u n u şi c u v o l u m u l d o i , d u m ­
n e a t a t e faci că n u a u z i . N u ştii n i m i c , n - a i habar
de nimic, nu-ţi aminteşti dc nimic. N u cumva să-ţi
treacă prin minte să m ă vîri în vreo încurcătură,
păcăto...
Glasul locotcncntului-major L u k a s era stins, ca al
u n u i o m b o l n a v s c u t u r a t d e f r i g u r i . S v e j k folosi c l i p a
dc tăcere c a r e sc a ş t e r n u s e , pentru a pune o între­
bare nevinovată :
— Mă iertaţi, vă r o g cu respect, d o m n u l e ober­
laitnant, d a r d e ce, m ă rog n - a m să a f l u niciodată
de grozăvia pc care am săvîrşit-o ? Eu, domnule
oberlaitnant, n u m a i d c a c e e a a m î n d r ă z n i t să v ă în­
t r e b , p e n t r u c a p e v i i t o r s ă ş t i u să m ă feresc d c a s t ­
fel d e l u c r u r i c ă , n u - i a ş a , se s p u n e că o m u l d i n g r e -
şală învaţă, ca t u r n ă t o r u l Adamec, d c la fabrica
D a n e k , care din greşală a b ă u t acid clorhidric...

N-apucă î n s ă să termine, că locotenentul-major
L u k ă s îi r e t e z ă p i l d a cu a c e s t e c u v i n t e :
— N u - ţ i e x p l i c n i m i c , n ă t ă r ă u l e ! M a r ş la vagon
şi s p u n c - i lui Baloun că p î n ă o m a j u n g e la Buda­
p e s t a s ă - m i a d u c ă l a c o m a n d a m e n t o c h i f l ă şi p a t e u l
d e ficat d i n v a l i z ă , î m p a c h e t a t în staniol. P e urmă
să-i s p u i lui V a n e k c ă c u n i m b e c i l . D e t r e i o r i i - a m
cerut să-mi dea efectivul e x a c t al t r u p e i şi astăzi,
cînd mi-a trebuit, n-am avut Ia î n d e m î n ă d e c î t ve­
chea situaţie, de s ă p t ă m î n a trecută.
— Zu Bcfebl, Hcrr Obcrlaitnant , i
urlă Svejk şi
se î n d r e p t ă a g a l e s p r e v a g o n u l lui.
P l i m b î n d u - s e p r i n t r e şine, l o c o t e n e n t u l - m a j o r Lukâs
îji s p u n e a : „ I a u i t e , î n l o c să-i fi d a t c î t e v a pere­
c h i d e p a l m e , a m s t a t şi a m v o r b i t c u e l , c u m aş fi
făcut-o cu un vechi prieten".
Svejk u r c ă î n v a g o n u l lui c u u n a e r g r a v . Simţea
un respect deosebit faţă de propria-i persoană. Doar
n u se î n t î m p l ă în f i e c a r e zi s ă s ă v î r ş e ş t i o ispravă
aşa d e î n f r i c o ş ă t o a r e , î n c î t n i c i să n - a i v o i e m ă c a r s ă
afli c e - a i făptuit.

*

— Domnule rccbnungîjeldwcbel — spuse Svejk
d u p ă ce sc a ş e z ă l a l o c u l l u i — d o m n u l obcrlaitnant
Lukâs pare a fi astăzi într-o dispoziţie grozav dc
b u n ă . M i - a s p u s să v ă t r a n s m i t c ă s î n t e ţ i u n i m b e c i l ,
f i i n d c ă d e t r e i o r i v - a c e r u t p î n ă a c u m să-i d a ţ i s i ­
tuaţia adevărată a trupei.
— Herrgott! s ă r i a r s Vanfck. L e a r ă t cu s e r g e n ţ i ­
lor... E u sînt v i n o v a t că derbedeii ă ş t i a îşi fac de
c a p şi n u - m i trimit situaţia exactă a grupelor ? D e
u n d e să s c o t cu s i t u a ţ i a , d i n burtă ? N - a m ce z i c e ,
bine m a i merg lucrurile în c o m p a n i a noastră ! Aşa
c e v a n u se p o a t e î n t î m p l ă d e c î t la m a r ş c o m p a n i a a
unsprezecea. A m ştiut eu, a m fost sigur. N u m-am

1
La ordin, d o m n u l e locotcnent-major (germ.).
îndoit o clipă că la noi trebuie să fie debandadă.
I n t r - o zi lipsesc l a b u c ă t ă r i e p a t r u p o r ţ i i , a d o u a zi
a p a r trei în p l u s . B a r e m d a c ă n ă t ă r ă i i n c - a r anunţa,
să ştiu şi cu c î n d i n t r ă v r e u n u l î n s p i t a l . C h i a r luna
trecuta l-am dus p e unu N i k o d e m l a s p i t a l şi a b i a
la soldă a m aflat că d u m n e a l u i a m u r i t la Budejo­
v i c e , d e f t i z i e g a l o p a n t ă . D a r r a ţ i i l e lui s-au ridicat
î n c o n t i n u a r e . A m r i d i c a t şi o t u n i c ă , d a r Dumnezeu
m a i ştie p e u n d e o fi... C a p î n ă la u r m ă .tot m i e
să-mi mai facă mustrări domnul oberlaitnant că
s î n t u n i m b e c i l c î n d , v e z i b i n e , n u - i î n s t a r e să p u i e
ordine în c o m p a n i a lui.
Plutonierul contabil Vanek umbla nervos, d e colo
pînă colo, prin vagon :
— S ă fiu cu kompanickomtnandant, toate ar zbîr-
n î i ! A ş şti c e f a c e f i e c a r e o s t a ş ! G r a d a ţ i i a r trebui
să-mi înainteze de d o u ă ori p c zi efectivul trupei.
D a r g r a d a ţ i i n u fac n i c i c î t o c e a p ă d e g e r a t ă ! Şi cel
mai afurisit c sergentul Zyka. Numai g l u m e l e şi
s n o a v e l e - s d c c a p u l l u i , d a r c î n d îi a t r a g a t e n ţ i a c ă
Kolafik a fost detaşat la a p r o v i z i o n a r e , dumnealui
î m i r a p o r t e a z ă a d o u a zi a c e l a ş i e f e c t i v , c a şi c î n d
Kolafik ar trîndăvi mai departe la companie, în
g r u p a lui. Şi a s t a se î n t î m p l ă în f i e c a r e z i . . . d a ' de
s p u s d e s p r e m i n e sc s p u n e c ă s î n t u n imbecil... Păi
aşa nu-şi p o a t e cîştiga prieteni d o m n u l oberlaitnant.
Recbnungsjcldzvcbelul companiei nu-i un fruntaş
o a r e c a r e , c u c a r e o r i c i n e p o a t e să-şi şteargă...
Baloun, care ascultase cu gura căscată, completă
în l o c u l lui Vanek frumosul cuvînt pe care acesta

4« M
nu apucase să-1 rostească, încereînd, probabil, pe
a c e a s t ă c a l e să i n t r e şi el î n vorbă.
— D u m n e a t a s ă - ţ i ţii g u r a , i - o r e t e z ă s c u r t p l u t o ­
nierul de aţă.
— Ascultă Baloun, se a u z i S v e j k . Ţie am a-ţi
transmite din partea domnului oberlaitnant, să-i
a d u c i . . . c î n d o m a j u n g e la B u d a p e s t a , o c h i f l ă şi p a ­
t e u l d c f i c a t p c c a r e îl a r e j o s , î n v a l i z ă , î n v e l i t î n
staniol.
Uriaşul Baloun lăsă să-i a t î r n e , lipsite d e vlagă,
m î i n i l e l u n g i c a d c c i m p a n z e u , îşi p l e c ă g r u m a z u l şi
rămase aşa, o b u c a t ă d e v r e m e .
— N u - 1 m a i a m , î n g ă i m ă el c u g l a s u l s u g r u m a t d e
deznădejde, privind ţintă duşumeaua murdară a va­
gonului.
N u - 1 m a i a m . . . — r e p e t ă cl, î n r ă s t i m p u r i — eu...
eu a m c r e z u t . . . î n a i n t e d e p l e c a r e l - a m despachetat...
L - a m m i r o s i t . . . să v ă d d a c ă n u s-a s t r i c a t . . . L - a m g u s ­
tat, strigă d e o d a t ă deznădăjduit, şi cu a t î t a sinceri­
t a t e , î n c î t t o ţ i î n ţ e l e s e r ă c c se î n t â m p l a s e .
— L - a i î n g h i ţ i t cu s t a n i o l cu t o t , se o p r i în faţa
lui plutonierul de administraţie Vanei, îneîntat că
n u m a i t r e b u i e să-şi a p e r e p u n c t u l de v e d e r e , după
c a r e el n - a r fi s i n g u r u l i m b e c i l , a ş a c u m îi t r i m i s e s e
vorbă locotenentul-major şi c ă pricina instabilităţii
efectivului îşi a r e r ă d ă c i n i m a i a d î n c i î n a l ţ i imbe­
cili ; e r a f e r i c i t c ă d i s c u ţ i a i n t r a s e a c u m p e a l t fă­
gaş, î n v î r t i n d u - s e în jurul veşnicului nemîncat Ba­
l o u n , î n j u r u l n o u l u i şi t r a g i c u l u i eveniment. Vanei
a v e a o p o f t ă g r o z a v ă să-i s p u n ă lui B a l o u n cîteva c u -

52
• i n t e u s t u r ă t o a r e , şi b i n e ţ i n t i t e , d a r fu î m p i e d i c a t d e
bucătarul ocultist Jurajda care lăsînd deoparte cartea
lui preferată, traducerea străvechiului tom indian
Pragnâ — Paramitâ, se î n t o a r s e s p r e n e f e r i c i t u l Ba­
l o u n , n i m i c i t cu t o t u l s u b p o v a r a destinului.
— B a l o u n , a r t r e b u i să v e g h e z i s i n g u r a s u p r a du­
mitale, ca să nu-ţi pierzi încrederea în propria-ţi
p e r s o a n ă şi î n s o a r t ă . N - a r t r e b u i s ă - ţ i î n s u ş e ş t i c e e a
ce se c u v i n e a l t o r a . O r i de cîte ori te afli î n faţa
u n e i p r o b l e m e a s e m ă n ă t o a r e , p e c a r e ai înfulecat-o,
pune-ţi întrebarea : „In cc r a p o r t se a f l ă faţă de
m i n e p a t e u l d e ficat ?"
Svejk socoti cu c a l e să î n t r e g e a s c ă a c e a s t ă medita­
ţie cu u n e x e m p l u p r a c t i c :
— Ţii minte, Baloun, că n u d c m u l t , chiar tu
m i - a i s p u s că la v o i a c a s ă a r e să se t a i e p o r c u l , a u
să I a c ă a f u m ă t u r i şi că i m e d i a t c e - o m a j u n g e la d e s ­
t i n a ţ i e şi ai să ştn n u m ă r u l p o ş t e i m i l i t a r e , ai t ă i a u
să-ţi t r i m i t ă o şuncă întreagă. închipuie-ţi acum că
cei d e la felii post ar trimite şunca la c o m p a n i e ; şi
că f i e c a r e d i n t r e n o i , î m p r e u n ă cu d o m n u l rechnun-
gsfeldwebel, a m t ă i a la î n c e p u t c î t e o b u c ă ţ i c ă , aşa
d e g u s t a r e , şi că n c - a r p l a c e şi a p o i a m t ă i a a l t ă b u ­
c ă ţ i c ă şi p e u r m ă î n c ă o b u c ă ţ i c ă , p î n ă ce d i n ş u n c a
t a s-ar alege ce s-a ales dintr-un cunoscut de-al
m e u , K o z e l , c a r e e r a f a c t o r p o ş t a l . I se m ă c i n a u oa­
sele a ş a c ă m a i î n t î i i - a u t ă i a t p i c i o r u l d e la fluier,
p e u r m ă d c la g e n u n c h i , p e u r m ă c o a p s a , şi d a c ă n - a r
fi m u r i t l a v r e m e , l - a r fi t ă i a t t o t în b u c ă ţ e l e , aşa
c u m se î n t î m p l ă c î n d a s c u ţ i u n c r e i o n cu m i n a ruptă.
î n c h i p u i e - ţ i , c a r e v a sa z i c ă , B a l o u n , c ă n o i ţi-am
înghiţi toată şunca, aşa cum ai înghiţit tu pateul
de ficat al d o m n u l u i obcrlaitnant.
Uriaşul Baloun îi. privea pe toţi, cu o nespusă
durere. '
— Numai datorită mie — se a d r e s ă plutonierul
d c a ţ ă lui B a l o u n — ai r ă m a s o r d o n a n ţ ă la domnul
obcrlaitnant. Trebuia să fii transferat la s a n i t a r i şi
să c a r i r ă n i ţ i i d u p ă Gefecbt '. L a t r e c ă t o a r e a Dukla,
s a n i t a r i i n o ş t r i s-au dus de trei o r i d u p ă un T'ahn-
ricb * r ă n i t , c a r e sc alesese c u u n Baucbscbuss :t
lîngă
s î r m a g h i m p a t ă , şi a u r ă m a s c u t o ţ i i a c o l o , cu c î t e u n
A'opf >i /.'>•> A b i a a p a t r a e c h i p ă a r e u ş i t să-l aducă,
da' pînă să a j u n g ă cu el l a Uilfsplatz 3
Fabnricb-u\
s-a c u r ă ţ a t .
Baloun n u se m a i p u t u s t ă p î n i şi i z b u c n i într-un
p l î n s d e s p e r a t , cu s u g h i ţ u r i .
— Mă mir că nu ţi-e r u ş i n e , îi spuse Svejk cu
d i s p r e ţ . S o l d a t eşti t u ?...
— C e să f a c , eu n u - s f ă c u t p e n t r u a r m a t ă , sc tî:;-
guia Baloun. Aşa sînt eu, un hămesit, un n c m î n c a t , fi­
indcă nu d u c o viaţă tihnită. Aşa-i t o t neamul nostru.
Răposatul tata a pus o dată rămăşag într-o cîrciuma
la P r o t i v i n c ă m ă u î n c ă l a b o t u l c a l u l u i c i n c i z e c i de
cîrnaţi şi d o u ă pîini m a r i , şi a c î ş t i g a t rămăşagul.
O d a t ă , tot la un rămăşag, cu a m mîncat patru

1
Atac (germ.).
* Stegar (germ.).
3
Ciunte în burta (germ.).
* G l o n t e în c a p ( g e r m ) .
• Post de prim ajutor (germ.).
g î ş t c şi d o u ă c r ă t i ţ i cu g ă l u ş t e cu v a r z ă . C î n d sînt
a c a s ă , d u p ă m a s a d e p r î n z , m i se n ă z a r e întotdeauna
să m a i g u s t c e v a . I n t r u î n c ă m a r ă , t a i o b u c a t ă de
carne, trimit după u n u l c i o r c u b e r e şi î n g h i t două
chile de carne a f u m a t ă . Aveam acasă un argat bă-
t r î n , îi z i c e a W o m e l a ; t o t d e a u n a î m i s p u n e a să fiu
c u b ă g a r e d e s e a m ă , sa n u î n f u l e c a t î t a şi să n u mă
î n d o p , că cl îşi a m i n t e ş t e că b u n i c u - s ă u i-a povestit
o d a t ă c e - a p ă ţ i t u n n e s ă t u l ca m i n e , c î n d a venit
r ă z b o i u l şi n u s-au f ă c u t o p t a n i d e zile nici u n fel
d e b u c a t e şi p î i n c a se c o c e a d i n p a i e şi e r a s ă r b ă t o a r e
m a r e c î n d p u t e a u să a m e s t e c e î n l a p t e c î t e v a fărîme
d e b r î n z ă , în l i p s ă d e p î i n e . Şi b i e t u l g o s p o d a r , de
c a r e v ă s p u n e a m , a m u r i t la o s ă p t ă m î n ă d u p ă ce a
d a t f o a m e t e a , f i i n d c ă p î n t c c e l e lui n u e r a î n v ă ţ a t c-o
lipsă ca a c e e a . . .
Baloun îşi î n ă l ţ ă privirea deznădăjduită.
— D a r eu c r e d c ă D u m n e z e u pedepseşte numai,
d a ' nu părăseşte omul.
— Dumnezeu a adus flămînzii p c l u m e şi t o t el
a r e g r i j ă d e ei, o b s e r v ă S v e j k . L e g a t ai f o s t o dată,
a c u m ai m e r i t a să fii trimis în prima linie ; cînd
e r a m eu o r d o n a n ţ ă la d o m n u l oberlaitnant, apăi pu­
t e a să se b i z u i e p c m i n e î n t o a t e şi n i c i n u i - a r fi t r e ­
c u t p r i n m i n t e c ă i-aş p u t e a c i o r d i d i n r a ţ i e . D e c î t c
ori sc d i s t r i b u i a ceva mai deosebit, dumnealui îmi
spunea : „Păstrează asta pentru dumneata, Svcjkule",
sau : „ A s t a n u p r e a î m i p l a c e ; d ă - m i şi m i c o b u c ă ­
ţică şi c u r e s t u l fă c e v r e i " . C î n d e r a m la P r a g a şi
mă trimitea după m î n c a r c la restaurant, pentru ca

53
dumnealui să n u - ş i î n c h i p u i e că p o r ţ i a c p r e a mică
d i n c a u z ă că eu i-aş fi mîncat jumătate pe drum,
m a i c u m p ă r a m o p o r ţ i e din bănuţii mei d a c ă nu mi
se p ă r e a d e a j u n s , n u m a i să sc s a t u r e d o m n u l ober­
laitnant şi să n u c r e a d ă despre mine cine ştie ce.
î n t r - o zi, însă, m-a d i b u i t şi d e - a t u n c i îi aduceam
î n t o t d e a u n a lista d e b u c a t e d c la r e s t a u r a n t şi d u m ­
n e a l u i îşi a l e g e a . Şi a ş a , î n t r - o b u n ă zi şi-a a l e s o
friptură de porumbel umplut. Cînd mă uit mai bine,
văd că-mi dă numai jumătate de porumbel. Ce-mi
zic ? D o m n u l oberlaitnant a r e să c r e a d ă c ă cealaltă
j u m ă t a t e a m m î n c a t - o eu, a ş a c ă a m m a i cumpărat
o porţie din banii mei şi i-am adus o fripturică
f r u m o a s ă , d e a m î n c a t d i n ea şi d o m n u l oberlaitnant
S c b a , c a r e î n z i u a a c e e a n - a v e a d e m î n c a r e a c a s ă şi
picase în vizită la obcrlaitnanlul meu, tocmai la
v r e m e a p r î n z u l u i . D a r î n t i m p ce m î n c a , n u m a i ce-1
a u d că s p u n e : S v e j k , să n u - m i s p u i m i e c ă aici e o
s i n g u r ă p o r ţ i e . N i c ă i e r i n u se d ă u n p o r u m b e l întreg
la un m e n i u . Bagă d e seamă, d a c ă fac rost de b a n i ,
c h i a r azi t r i m i t s ă - m i a d u c ă u n p r î n z d e la restau­
rantul t ă u I H a i , spune d r e p t , aşa-i că-i porţie du­
b l ă ? Şi m - a p u s d o m n u l oberlaitnant să mărturisesc
a c o l o , în f a ţ a lui, că m i - a d a t b a n i n u m a i p e n t r u o
porţie, neştiind că a r e să a i b ă m u s a f i r . A m răspuns
că a m p r i m i t b a n i p e n t r u u n p r î n z o b i ş n u i t . „ V e z i ?
— i-a s p u s o a s p e t e l u i oberlaitnantul meu — şi a s t a
n u - i n i m i c . Z i l e l e t r e c u t e , Svejk mi-a sosit la prînz
cu d o u ă p u l p e d e g î s c ă . V e z i şi t u : s u p ă c u tăiţei,

51
carne dc vacă cu sos de s a r d e l e , două pulpe de
g î s c ă , g ă l u ş t e c u v a r z ă la d i s c r e ţ i e şi c l ă t i t e !"
— ...tui m a i c a mă-sii ! plcscăi Baloun.
Svejk c o n t i n u ă :
— Asta m i - a p u s capacul. A d o u a zi, chiar, d o m ­
nul oberlaitnant S e b a şi-a t r i m i s ţ u c ă l a r u l să-i a d u c ă
prînzul de la restaurantul nostru şi nefericitul a
VCoit c u o m o v i l i t ă d e p i l a f d e p a s ă r e , c a m c î t c a c ă
în p e l i n c i un prunc d e şase s ă p t ă m î n i ; să tot fi
fost două linguriţe. D o m n u ' oberlaitnant Seba l-a
luat îndată în tărbacă, pentru că i - a r fi mîncat,
cică, j u m ă t a t e d i n p o r ţ i e . D a r ţ u c ă l a r u l o ţinea î n -
tr-una că-i nevinovat. Pînă la u r m ă , d o m n u l ober­
laitnant l-a a t i n s b i n e p e s t e b o t şi m - a d a t e x e m p l u
pe mine, arătînd că cu a d u c porţia întreagă dom­
n u l u i oberlaitnant Lukâî». Şi a ş a se f a c e c ă a d o u a
z i , c î n d s-a d u s să ia p r î n z u l la r e s t a u r a n t , ostaşul
s-a i n t e r e s a t c u m d e v i n e c a z u l şi p e u r m ă i-a s p u s
lui stăpînu-său, care la rîndul lui a povestit tă­
r ă ş e n i a oberlaitnantului m e u . Şi c u m s t ă t e a m s e a r a l i ­
n i ş t i t şi c i t e a m î n z i a r c o m u n i c a t e l e c o m a n d a m e n t e l o r
d u ş m a n e , m ă t r e z e s c d e o d a t ă c u oberlaitnantul meu,
g a l b e n ca c e a r a şi n u m a i ce-1 a u d c ă se r ă s t e ş t e la
m i n e , ca să-i s p u n — zice — c î t c p o r ţ i i d u b l e am p l ă ­
t i t la r e s t a u r a n t , c ă el ştie t o t , c ă o r i c î t aş î n c e r c a să
tăgăduiesc, tot nu-mi a j u t ă , că d e p r o s t mă ştia el
p r o s t , dar că aş fi şi n e b u n , la asta n u se g î n d i s e .
L-am f ă c u t de r u ş i n e în aşa hal — z i c e a — î n c î t îi
v e n e a să mă î m p u ş t e mai î n t î i pe m i n e şi pe u r m ă şi

57
p e el. „ D o m n u l e oberlaitnant i - a m zis e u , — v ă a d u ­
c e ţ i a m i n t e că î n p r i m a z i , c î n d a m v e n i t l a d u m n e a ­
voastră, mi-aţi spus că toţi ţucălarii sînt hoţi şi
p u ş l a m a l c . C c p u t e a m să f a c d a c ă la r e s t a u r a n t dă­
deau cu adevărat porţii aşa de mici, că dumnea­
v o a s t r ă a ţ i fi p u t u t să c r e d e ţ i că şi cu s î n t o l i c h e a ,
că v - a m mîncat..."
— Ah, Dumnezeule din ceruri ! şopti Baloun şi
aplecîndu-se după valiza locotenentului Lukai», sc
r e t r a s e în f u n d u l vagonului.
— E i , şi d u p ă a c e e a — u r m ă Svejk — locotenen­
t u l L u k ă s a î n c e p u t să sc s c o t o c e a s c ă p r i n t o a t e b u ­
z u n a r e l e ; d a r d u p ă ce a v ă z u t că n - a j u n g e la n i c i u n
rezultat, a băgat mîna în buzunarul vestei şi mi-a
î n t i n s c e a s u l lui d e a r g i n t . E r a m i ş c a t p î n ă la l a c r i m i .
„ A s c u l t ă , Svcjkule, m i - a zis. La soldă să-mi faci, tc
r o g , o listă cu c î t î ţ i d a t o r e z . . . C e a s o r n i c u l ă s t a p ă s -
t r e a z ă - 1 , p e d e a s u p r a . Şi p e v i i t o r să n u t c m a i ţii d e
prostii." Pe u r m ă , î n t r - o b u n ă zi, nc-a ajuns p e - a m î n -
d o i o s ă r ă c i e că a t r e b u i e să m ă d u c cu c e a s u l l a c a s a
de amanet.
— I a a s c u l t ă , ce t o t faci a c o l o î n f u n d , îl î n t r e b ă
în clipa aceea pe Baloun, p l u t o n i e r u l d e a d m i n i s t r a ţ i e
Vanei.
î n loc d e r ă s p u n s , n e f e r i c i t u l B a l o u n s u g h i ţ ă . D e s ­
chisese î n t r e t i m p v a l i z a l o c o t e n c n t u l u i - m a j o r Lukăs
şi î n f u l e c a u l t i m a chiflă...

58
P r i n g a r a t r e c u , f ă r ă să o p r e a s c ă , u n t r e n î n c ă r c a t
d e sus p î n ă j o s cu u n d e t a ş a m e n t d e deutscbmaiştri,
trimişi p e frontul sîrbesc.
Î n c ă n u - ş i r e v e n i s e r ă d i n e n t u z i a s m u l d e s p ă r ţ i r i i şi
dc l a V i e n a p î n ă aici o ţ i n u s e r ă î n t r - u n răcnet :
„Prinz Eugenius, dor cdlc Ritter,
Wollt dem Kaiscr wiedrum kriegen
Stadt und Fcstung Belegrad.
Er liess schlagen cincn Bruckcn,
Dass man ktînnt hiniiberrucken
• » Mit d'cr Armec wohl fiir die Stadt." 1
.

U n c a p o r a l cu m u s t a ţ a î n furculiţă, apleeîndu-se,
s p r i j i n i t cu c o a t e l e d e o s t a ş i i c a r e îşi b ă l ă b ă n e a u pi­
cioarele afară din vagon, bătea tactul şi u r l a cît îl
ţinea g u r a : • \
„ A l s . die Bruckcn war geschlagen
Dass man kunnt mit Stuck und Wagen
N Frei passicr'n den D o n a u f l u s s ' '
Bei Scmlin schlug man das Lagcr
A l i c Serbcn 7u verjagen...".*

D e o d a t ă , î n s ă , îşi p i e r d u e c h i l i b r u l , z b u r ă d i n va-
ţpn şi n i m e r i cu b u r t a d r e p t în pîrghja d e la ace,
1
P n n ţ .Eugen, nobil cavaler
Vru -mpăratului din nou t - a d u d *
Ora»- cetatea i Băligrad. . • .
Porunci dădu un pod i-arunce
Pe-ty care •»! i r u m p ] . .
Cu armata în orat (germ.-).

* Iar cînd podul . fu durat • •
Pe d a t ă f-a »i terminat
A Dunării trecere
T a b i r a la Semlin - fu a>c/a»t
Pe toţi tirbii ca să-i bată... (germ.).

59
unde rămase agăţat ca într-o ţeapă ; trenul nu ză­
b o v i î n s ă n i c i o c l i p ă şi d i n v a g o a n e l e d i n s p a t e se
auzea un eîntec nou :

„Graf Radecky, edlcr D c g c n ,
Sehwur's des Kaisers Feind zu fegen
Aus der falschen Lombardei.

In Vcrona langcs H o f f e n
Als mehr Truppcn eingctroffen
Fiihlt und riilirt der I leld sieh frei..." 1

î n f i p t în p î r g h i a n e r o a d ă d c la a c e , v a j n i c u l c a p o r a l
îşi d ă d u s e s u f l e t u l . N u d u r ă m u l t şi u n t î n ă r ostaş
d c la c o m a n d a m e n t u l g ă r i i fu p o s t a t de gardă lîngă
e l , cu b a i o n e t a l a a r m ă şi, l u î n d u - ş i m i s i u n e a î n s e ­
r i o s , s t ă t e a î n p o z i ţ i e d e d r e p ţ i l î n g ă a c e , cu u n aer
atît de victorios, dc parcă accidentul caporalului ar
fi fost o p e r a l u i .
E r a m a g h i a r şi s t r i g a d e - a l u n g u l ş i n e l o r c î t îl ţ i ­
n e a g u r a , c ă t r e cei d i n e ş a l o n u l r e g i m e n t u l u i 91 c a r e
v e n e a u p e a c o l o să v a d ă c e se î n t î m p l a s e :
— Nan szabad! Nem szabad! Komission Militar
nan szabad l 2

— Ă s t a a s c ă p a t , fu d e p ă r e r e b r a v u l s o l d a t Svejk
c a r e e r a şi el p r i n t r e c u r i o ş i . S-a î n v î r t i t el d c o b u ­
c a t ă d c fier î n b u r t ă , d a r a r c cel p u ţ i n a v a n t a j u l că
1
Graf Radecky, paloi ce nu sc frînRe,
Jură împăratului pe vrăjmaş a-l itrînge
' Din Lombardia felonă.
Şi cînd în cea Veronă
Multe irupe «e adunară
Se finiţi stăpîn pe ţ a r ă . (Germ.)
» Nu | voit I N u c voie ! Comisia militară nu c voie ! (Magh.)

BO
t o a t ă l u m e a ştie u n d e c î n g r o p a t . E c h i a r l î n g ă linia
f e r a t ă , a ş a c a ai l u i a u sa ştie u n d e să-1 g ă s e a s c ă . E
f o a r t e a p r o a p e d e g a r a şi d e c i n u t r e b u i e să-1 c a u t e
p e t o a t e c î m p u r i l e d e l u p t ă . S-a î n ţ e p a t a t î t c î t c n e ­
v o i e — m a i o b s e r v ă cl cu u n a e r d e c u n o s c ă t o r , d î n d
tîrcoalc în jurul c a p o r a l u l u i — m a ţ e l e s-au lăsat î n
pantaloni.
— Nem szabad! Nem szabad ! striga mereu tînărul
ostaş maghiar. Komission Militar Babnbof! Nem
szabad!
în s p a t e l e lui S v e j k sc a u z i u n g l a s a s p r u :
— Ce faceţi aici ?
C î n d sc î n t o a r s e , d ă d u cu o c h i i d e c a d e t u l B i e g l e r .
Svejk salută :
— CAI respect vă raportez, domnule cadet, ne
uităm la răposatul...
— Ce căutaţi aici ? C i n e - a stîmit toată agitaţia
asta ?
— C u respect vă raportez, d o m n u l e cadet — răs­
p u n s e c a l m şi d e m n Svejk — c ă în v i a ţ a m e a n-am
s t î r n i t nici u n fel d e a g i t a ţ i e . . .
în spatele c a d e t u l u i Biegler, cîţiva ostaşi p u f n i r ă în
rîs, iar d i n faţă se a p r o p i e d e c a d e t p l u t o n i e r u l de
administraţie VanSk :
— D o m n u l e c a d e t , i se a d r e s ă cl. D o m n u l oberlait-
nant şi-a t r i m i s aici o r d o n a n ţ a , p e S v e j k , c a să v a d ă
l-a î n t î m p l a t şi să-i r a p o r t e z e . E u v i n c h i a r a c u m
d e la v a g o n u l c o m a n d a m e n t u l u i şi ştiu că ordonanţa
talionului, Matusiiî, vă caută de urgenţă din par-

:
tea domnului bataliomkomandant. Trebuie să vă
p r e z e n t a ţ i n u m a i d e c î t la d o m n u l c ă p i t a n Sagner.
Se î n d r e p t a u cu t o ţ i i s p r e v a g o a n e l e l o r , c î n d d e o ­
d a t ă sc a u z i s e m n a l u l d e îmbarcare.
Mergînd alături de Svejk, Vanek îi spuse:
— Cînd eşti între oameni, Svejkule, fă bine şi
mai lasă-te de înţelepciunea dumitale... S-ar putea
să-ţi iasă o dată pc nas. Caporalul ăla e de Ia
deutscbmaistri şi s-ar putea s p u n e că te-ai bucurat
de moartea lui. Biegler ăsta m ă n î n c ă c e h i cu pîine.
— B i n e , da* n - a m spus nimic, răspunse cu can­
doare Svejk. Am spus numai c ă s-a înţepat foarte
bine şi că i-au căzut maţele în nădragi... Ar fi
putut...
— Termină o dată, S v e j k u l c ! şi plutonierul de
aţă scuipă scîrbit.
— D e f a p t — o b s e r v ă Svejk — p e n t r u maiestatea
sa î m p ă r a t u l e totuna dacă maţele îi a t î r n ă aici
sau în altă p a r t e . O r i c u m , se c h e a m ă c ă o m u l şi-a
făcut datoria... A r fi putut la fel d c bine...
— I a tc u i t ă , S v e j k u l e , îl î n t r e r u p s e V a n e l e . I a t e
uită cum goneşte batalionsordonanz Matusic spre
v a g o n u l c o m a n d a m e n t u l u i . S t a u şi m ă m i n u n e z cum
nu s-a împiedicat încă de şine.
Cu puţin timp înainte, între căpitanul Sagncr şi
zelosul cadet Biegler avusese loc u n schimb dc- cu­
vinte foarte tăios.
— Am fost f o a r t e m i r a t c a d e t B i e g l e r — spusese
căpitanul Sagner — că n-ai venit să-mi comunici
i m e d i a t că n u se m a i d i s t r i b u i e cele o s u t ă cincizeci

62
d c g r a m e s a l a m u n g u r e s c d e c a p . A t r e b u i t să ies e u
d i n v a g o n c a să a f l u d e c e sc î n t o a r c e t r u p a d e la
m a g a z i e . L a fel şi d o m n i i o f i ţ e r i , ca şi c î n d ordinul
n - a r fi o r d i n . A m s p u s l i m p e d e d o a r : „ L a magazie
zugswcise, companie după companie". Asta înseamnă
că d a c a l a m a g a z i e n - a m primit nimic, întoarcerea
v a g o a n e t r e b u i a să se fac t o t zugsweise, companie
după companie. Dumitale, cadet Biegler, ţi-am dat
•rdinul să vezi d e o r d i n e , d a r d u m n e a t a ai l ă s a t t o ­
tul baltă. Te-ai bucurat că n-a mai trebuit să te
î n g r i j e ş t i d e n u m ă r ă t o a r e a p o r ţ i i l o r d e s a l a m şi t e - a i
dus foarte calm, după cum am putut vedea pe fe­
reastră, — să te uiţi la caporalul mort de la
deutscbmaiftri. Asta, ca pc urmă, cînd te c h e m , să
nu găseşti n i m i c m a i b u n de făcut decît să-mi trăn­
c ă n e ş t i , cu f a n t e z i a d u m i t a l e d e c a d e t , ca t e - a i dus
a c o l o să t e c o n v i n g i d a c ă î n j u r u l r ă p o s a t u l u i caporal
n u se f a c e v r e o a g i t a ţ i e . . .
— A m o n o a r e a să v ă r a p o r t e z c ă o r d o n a n ţ a com­
paniei a 11-a, Svejk...
— Lasă-1 în p a c e p e Svejk, strigă c ă p i t a n u l Sag­
n e r . S ă n u - ţ i î n c h i p u i , c a d e t B i e g l e r , că o s ă - ţ i reu­
şească vreo intrigă împotriva locotenentului-major
L u k â s . N o i l - a m t r i m i s p e S v e j k . . . V ă d c ă t e u i ţ i la
m i n e c u a e r u l c ă m - a ş fi p u s p e c a p u l d u m i t a l e . . . E i
b i n e , d a , m - a m p u s , c a d e t B i e g l e r . . . D a c ă n u ştii s ă - ţ i
respecţi superiorul şi t e î n c u m e ţ i să-l î n f r u n ţ i , apoi
ţine minte, cadet Biegler, că eu te p o t face să nu
u i ţ i s t a ţ i a R a a b c î t e z i l e îi a v e a . . . T e î n v ă ţ e u m i n t e
să faci p c g r o z a v u l cu c u n o ş t i n ţ e l e dumitale tcore-

63
tice... Ai răbdare numai, pînă ajungem pe front...
Cînd ţi-oi da ordin să m e r g i în of fiilcr patrule în
faţa gardului dc sîrmă g h i m p a t ă . . . U n d e ţi-c rapor­
tul ? Nici măcar raportul nu mi l-ai dat cînd ai
venit... Nici măcar teoretic nu eşti î n stare, cadet
Biegler, să...
— Cu respect vă raportez, domnule căpitan că
în loc d e o sută cincizeci dc grame de salam un­
g u r e s c , s-au dat trupei cîte d o u ă cărţi poştale ilus­
trate, dc cap. Poftiţi, domnule căpitan...

Şi c a d e t u l Biegler întinse c o m a n d a n t u l u i dc bata­
lion d o u ă cărţi p o ş t a l e ilustrate, e d i t a t e de Direcţia
arhivei militare de război din Viena, aflată sub con­
ducerea generalului de infanterie Woinowich. Pe una
d i n cele d o u ă c ă r ţ i p o ş t a l e sc p u t e a v e d e a caricatura
unui soldat rus, a unui mujic cu barbă mare, pc
care îl îmbrăţişează un schelet. Sub caricatură, un
text:

„Der Tag, an dem das perfide Russland krepieren
ivird, xvird cin Tag der Erlbsung fiir unsere Mo-
narebie sein." 1

A doua ilustrată provenea din Reichul german.
Era un d a r german pentru ostaşii austro-ungari.
S u s se p u t e a c i t i i n s e r p ţ i a Viribus Unitis sub care
se v e d e a o s p â n z u r ă t o a r e , d c al c ă r u i ş t r e a n g atîrna

Toate convorbirile între ofiţeri au loc, bineînţeles, în limbr
1

germană (n.a.).
* Ziua cînd perfida Rusia se va prăbuşi, va fi o zi salva
toare pentru monarhia noastră (germ.).
$ir Edwftfd Grey 1
; jos, s u b el, salutau vesel doi
Dataşi < u n a u s t r i a c şi un german.
Versurile care însoţeau p o z a erau culese din cartea
lui G r c i n z : Pumnul dc fier, un v o l u m d e e p i g r a m e
la a d r e s a i n a m i c i l o r n o ş t r i , d e s p r e c a r e z i a r e l e ger­
mane scriau că sînt adevărate ştiehiuituri de bici,
ld t o t o d a t ă p ă t r u n s e d e un n e s t ă v i l i t u m o r şi d e
un spirit neîntrecut.
I a t ă c u m s u n ă , în t r a d u c e r e , t e x t u l d e s u b s p î n z u -
rătoare :

„G r e v ,

Orke pedeapsă-ţi are ceasul ci,
Şi iată a sunat fi ecasu-n care
Sâ te înalte în sp'nnurătoare
Afa cum se cuvine, Edward Grey.
Insă pc lumeţ asta nu-i stejar
Pe-un falnic ram să te-o<pitalitezc,
De-aceea va să spînturi de-un arţar
Spre gloria republicii franceze."

A b i a a p u c a s e c ă p i t a n u l S a g n e r să t e r m i n e lectura
-i.stor versuri pline „de nestăvilit umor şi d e un
spirit neîntrecut", cînd pe uşa vagonului de stat-
ijor i n t r ă grăbit Matusic', o r d o n a n ţ a batalionului.
Fusese t r i m i s d e S a g n e r la c e n t r a l a t e l e g r a f i c ă de
la c o m a n d a m e n t u l m i l i t a r al g ă r i i , p e n t r u a a f l a d a c ă
nu v e n i s e r ă c u m v a n o i o r d i n e . A v e a în m î n ă o t e l e -
. î i a d e la b r i g a d ă . T e l e g r a m a e r a n e c i f r a t ă şi s u n a

* O m de stat englez ( 1 8 6 2 — 1 9 3 3 ) . ministru al afacerilor
vraine între 1905—IV16.

5 - SOIJAIUI ivi K, voi. III 6.
s i m p l u : „Rascb abkocben, dann Vormarscb nach So-
kal". Căpitanul Sagncr dădu din cap îngîndurat.
— Cu respect vă raportez, domnule căpitan —
s p u s e Matusic* — că c o m a n d a n t u l gării vă roagă să
poftiţi pînă la d u m n e a l u i . Zicea că mai are o te­
legramă.
Drept care, între comandantul gării şi căpitanul
Sagner a avut loc o convorbire cu caracter strict
confidenţial.
Prima telegramă fusese înmînată deşi, d u p ă cum
a m v ă z u t , avea un cuprins foarte ciudat, ţinînd seama
d c f a p t u l că b a t a l i o n u l sic a f l a în s t a ţ i a R a a b :

„Pregătiţi repede mincarea, si direcţia Sokal".

T e l e g r a m a e r a n e c i f r a t ă şi a d r e s a t ă b a t a l i o n u l u i dc
m a r ş al r e g i m e n t u l u i 9 1 , cu o c o p i e p e n t r u batalionul
d e m a r ş al r e g i m e n t u l u i 7 5 , c a r e se a f l a în urmă-i.
Iscălitura era autentică : C o m a n d a n t u l brigăzii Ritter
von Herbert.
— Foarte confidenţial, d o m n u l e căpitan, şopti mis­
terios c o m a n d a n t u l m i l i t a r al g ă r i i . O telegramă se­
c r e t ă d e la d i v i z i a d u m n e a v o a s t r ă . C o m a n d a n t u l b r i ­
găzii d u m n e a v o a s t r ă a î n n e b u n i t . A fost transportat
la V i e n a d u p ă cc a t r a n s m i s d e la b r i g a d ă c î t e v a d u ­
zini d e telegrame a s e m ă n ă t o a r e , în toate părţile. La
Budapesta veţi găsi o n o u ă telegramă. Telegramele
Iui s-ar c u v e n i d e f a p t să fie a n u l a t e , d a r p î n ă acum
n - a m p r i m i t n i c i o d i s p o z i ţ i e î n a c e s t sens. A m doar
un ordin d e la d i v i z i e î n c a r e se s p u n e ca telegra­
mele necifrate să nu fie luate în consideraţie. De

66
fnrrtînat, î n s ă , t r e b u i e să le î n m î n e z , d e o a r e c e refe­
r i t o r la a c e s t l u c r u n - a m p r i m i t încă răspuns d e la
instanţele mele superioare. Prin intermediul instan­
ţ e l o r mele, m - a m i n f o r m a t la c o m a n d a m e n t u l corpu­
lui d e a r m a t ă , care a deschis o anchetă... A m fost
o f i ţ e r a c t i v , g e n i s t b ă t r î n — a d ă u g ă el — a m parti­
cipat la construirea liniei noastre strategice din
Galiţia...
D o m n u l e c ă p i t a n , u r m ă el cu t r i s t e ţ e d u p ă o c l i p a
de tăcere. P e ăştia b ă t r î n i i , ne t r i m i t p c front ! D a r
M i n i s t e r u l d e R ă z b o i p u t e d c i n g i n e r i civili d c la c a ­
lea f e r a t ă , c a r e n - a u d e c î t e x a m e n u l d e t e t e r i ş t i . . . D c
altfel, peste un sfert d e ceas p u t e ţ i pleca mai de­
p a r t e . . . î m i a m i n t e s c că o d a t ă , la ş c o a l a d e cădeţi
din Praga, te-am ajutat să t e salţi la b a r a fixă, ca
u n u l cc e r a m d i n c u r s u l s u p e r i o r . î n z i u a a c e e a e r a m
amîndoi consemnaţi. Dumneata te bătuseşi cu co­
legii germani din clasă. Era cu dumneata acolo şi
unul LukâS. Eraţi cei mai buni prieteni. C î n d am
p r i m i t t e l e g r a m a cu t a b e l u l o f i ţ e r i l o r c a r e t r e c prin
staţie cu marşbatalionul, mi-am adus aminte... Ei,
dar de atunci au trecut cîţiva anişori... Pe vremea
aceea, c a d e t u l Lukâs mi-era foarte simpatic...

C o n v o r b i r e a a v u d a r u l să-l î n t r i s t e z e p e căpitanul
S a g n e r . II c u n o ş t e a f o a r t e b i n e p e cel cu c a r e vor­
bea. La şcoala de cădeţi fusese c o n d u c ă t o r u l opozi­
ţiei a n t i a u s t r i e c e , d a r cu timpul gîndul la avansare
îl l ă c u s c să r e n u n ţ e la a c e a s t ă i d e e . C e l m a i m u l t îl
întristară însă cuvintele referitoare la locotenentul-

5« 07
major Lukăs, din c a r e reieşea c a , indiferent din ce
motive, acesta fusese îndepărtat de pretutindeni.
— Locotenentul Lukăs' — s p u s e el a p ă s a t — este
un ofiţer foarte bun. Cînd pleacă trenul ?
C o m a n d a n t u l g ă r i i se u i t ă la ceas :
— P e s t e şase m i n u t e .
— A m plecat, spuse Sagncr.
— C r e d e a m c ă ai s ă - m i m a i s p u i , c e v a , S a g n e r .
— Aho, Nazdar! r ă s p u n s e S a g n e r şi ieşi.

*

I ' n t o r c î n d u - s e în v a g o n u l c o m a n d a m e n t u l u i , căpita­
n u l S a g n e r îi găsi p c t o ţ i o f i ţ e r i i la l o c u r i l e l o r . J u c a u
p e g r u p e ,,1'risclic V i e r e " . Singurul care nu juca era
cadetul Biegler.
R ă s f o i a un v r a f d e m a n u s c r i s e , î n c a r e î n c e p u s e să
d e s c r i e s c e n e d e r ă z b o i , d e o a r e c e d o r e a să se r e m a r c e
n u n u m a i p e c î m p u l d e l u p t ă ci şi c a f e n o m e n literar,
în calitate de cronicar al evenimentelor de război.
O m u l „ c u c o a d ă d e p e ş t e " , n ă z u i a să d e v i n ă u n m a r e
scriitor de război. încercările sale literare începeau
cu titluri foarte promiţătoare, în care se oglindea
s p i r i t u l m i l i t a r al v r e m i i , d a r c a r e n u e r a u î n c ă ter­
m i n a t e , aşa încît pe h î r t i e nu erau trecute decît ti­
t l u r i l e l u c r ă r i l o r c a r e u r m a u să ia n a ş t e r e .

„Caracterele luptătorilor din marele război — Cine
a "început războiul — Politica Austro-U ngariei si ori­
ginea războiului mondial — însemnări de război —
Austro-U ngaria si războiul mondial — foloasele raz-
boiului — Conferinţă populară despre i/.bucnirca răz­
boiului — Consideraţii politice ţi militare — O zi
glorioasă a Austro-Ungariei — Imperialismul slav şi
războiul mondial — Documente din războiul mondial
— Contribuţii la istoria războiului mondial — în­
semnări zilnice din războiul mondial — Primul război
mondial — Dinastia noastră in războiul mondial —
Naţiunile imperiului austro-ungar sub arme — Cro­
nica campaniei melc — Cum luptă duşmanii Austro-
Ungariei — A cui va fi victoria f" — 'Ofiţerii şi
ostaşii noştri — Eap'.ele măreţe ale soldaţilor mei
— Din vremea marelui război — In toiul luptei —
Cartea eroilor austro-ungari — Brigada de fier —
Culegere din scrierile mele de război — Eroii marş-
batalionnlui nostru — Manual de front pentru ostaşi
— Zile de luptă şi de victorie — CV am văzut şi
cc am învăţat pe front — în tranşee — Povesteşte
Un ofiţer... — Cu fiii Austro-Ungariei, înainte! —
Aeroplanele inamice şi infanteria noastră — După
luptă — Artileriştii noştri, fii credincioşi ai patriei
— De-ar fi să vină toţi dracii peste noi... — Războ­
iul defensiv şi ofensiv — Sînge şi fier — Victorie
sau moarte — Eroii noştri in prizonierat."

A p r o p i i n d u - s e d c c a d e t u l B i e g l e r şi c i t i n d titlurile,
p i t a n u l S a g n e r nu se p u t u s t ă p î n i şi-1 î n t r e b ă d e ce
scrisese toate acestea şi ce a n u m e urmărea.
Poarte bucuros, cadetul Biegler răspunse că fiecare
t i t l u a r ă t a u n a d i n c ă r ţ i l e p e c a r e v o i a să le scrie.
Cîtc titluri atîtea cărţi.

6')
— Dorinţa mea, domnule căpitan, este să l a s o
amintire după mine, în caz că voi cădea în luptă.
M o d e l u l m e u este p r o f e s o r u l g e r m a n U d o K r a f t . S-a
n ă s c u t î n a n u l 1 8 7 0 , s-a p r e z e n t a t v o l u n t a r î n r ă z b o i
şi a căzut în ziua de 22 august 1 9 1 4 , la Anloy.
î n a i n t e d e a m u r i a p u b l i c a t c a r t e a : Cum să înveţi
a muri pentru împărat. 1

C ă p i t a n u l S a g n c r îl p o f t i p e B i e g l e r l î n g ă f e r e a s t r ă .
— A r a t ă - m i , c a d e t Biegler, t o t cc m a i ai ; m ă i n t e ­
resează grozav a c t i v i t a t e a d u m i t a l e , îl î n d e m n ă iro­
n i c c ă p i t a n u l S a g n c r . I a să v ă d c a i e t u l p e c a r e l-ai
ascuns sub bluză...
— încă nu-i nimic, domnule căpitan, răspunse ca­
d e t u l Biegler roşind ca u n copil. Poftiţi să v ă c o n ­
vingeţi.
Caieţelul avea înscris p e c o p e r t ă , u r m ă t o r u l titlu :

Schiţele celor mai importante şi mai celebre bătălii
ale oştilor austro-ungare, alcătuite după studii istorice
de ofiţerul imperial şi regal (K.u.K.) Adolf Biegler.
Cu observaţii şi explicaţii de ofiţerul (Kai.K.)
Adolf Biegler.

O s a t u r a lucrării era foarte simplă. Aceasta începea
cu b ă t ă l i a d e l a N o r d l i n g e n din 6 septembrie 1634
şi c o n t i n u a c u b ă t ă l i a d e l a Z e i i t a d i n 11 s e p t e m b r i e
1697, b ă t ă l i a d e la C a l d i e r a d i n 31 o c t o m b r i e 1 8 0 5 ,
Aspcrn — 22 mai 1809, bătălia popoarelor d e Ia
Lipsea — 1813, după care veneau la rînd bătăliile

U d o Kraft : Selbsterziehung
1
zum Tod fur Kaiser, C.F.
Amclang's Vcrlag, Leipzig (n.a.).

70
d e la S a n t a L u c i a — m a i 1 8 4 8 şi T r a u t e n a u 2 7 i u n i e
1866 şi î n sfîrşit cucerirea Sarajevo-ului, la 9 au­
gust 1878. Schemele şi d e s e n e l e p l a n u r i l o r semănau
î n t r e ele c a d o u a picături de apă. Cadetul Biegler
desenase peste tot nişte dreptunghiuri : de o parte
goale, reprezentînd forţele austro-ungare, dc alta
haşurate : d u ş m a n i i . în ambele tabere exista o aripă
stînga, un centru şi o aripă dreaptă. în spatele
dretpunghiuriior e r a u d e s e n a t e r e z e r v e l e şi p e s t e tot
se v e d e a u s ă g e ţ i . B ă t ă l i a d e la N o r d l i n g e n , c a şi c e a
d e la S a r a j e v o , a r ă t a u ca u n t e r e n d e f o t b a l înaintea
începerii jocului, iar săgeţile indicau parcă direcţia
în care trebuia bătută mingea.
D e a l t f e l şi c ă p i t a n u l u i S a g n e r îi v e n i numaidecît
în m i n t e a c e s t l u c r u şi î n t r e b ă :
— Cadet Biegler, dumneata joci fotbal ?
Biegler roşi şi mai mult şi începu să clipească
n e r v o s ; p ă r e a că a r e v e d e n i i .
Căpitanul Sagner continuă, însă, să răsfoiască
zîmbitor prin caiet şi se o p r i la însemnările care
Niţeau s c h e m a b ă t ă l i e i d e la T r a u t e n a u , î n timpul
:a/boiului pruso-austriac.
Cadetul Biegler scrisese următoarele :

„Bătălia de la Trautenau n-ar fi trebuit să aibă
, deoarece terenul muntos nu îngăduia desfăşu-
I ea diviziilor de sub comanda generalului Mazzu-
cbeli, ameninţate de puternicele coloane prusace
aflate pe colinele din jurul aripii stîngi a diviziilor
noastre".

71
— C a r e v a să z i c ă , d u p ă p ă r e r e a d u m i t a l e , c a d e t
B i e g l e r — îi s p u s e c ă p i t a n u l S a g n e r , cu acelaşi zîm-
bet batjocoritor, întinzîndu-i caietul — bătălia ar ti
t r e b u i t să a i b ă loc n u m a i d a c ă T r a u t e n a u a r fi fost
aşezat în cîmpie. E foarte frumos din partea du­
mitale, cadet Biegler, că în s c u r t u l răstimp de cînd
te afli în armată, te-ai străduit să te remarci ca
strateg, numai că strategia dumitale e aidoma cu
a c o p i i l o r c a r e se j o a c ă d e - a s o l d a ţ i i şi se c r e d ge­
nerali. D c altfel, cum văd, dumneata te-ai avansat
singur, dc mai marc dragul. Ia te uită : K.u.K.
Of fi/ier Adolf Biegler ! P î n ă la Budapesta ajungi
cu siguranţă feldmareşal. Alaltăieri, mai eîntăreai
î n c ă , la t ă t i c u a c a s ă , p i e l e d e v a c i , K.u.K. Lcutnant
Adolf Biegler !... A s c u l t a , omule, deocamdată dum­
neata nu eşti ofiţer. Eşti un simplu cadet, care
atîrnă în aer între fiibnricb şi s u b o f i ţ e r . Eşti încă
departe de a te putea numi ofiţer ; comportarea
dumitale seamănă cu aceea a unui caporal care
ar porunci cîrciumarului să-i spună „domnule ser-
gent-major". Şi adresîndu-se locotencntului-major :
Asculta 1 iik.is, c a d e t u l Biegler ţ i n e de c o m p a n i a ta ;
vezi dc-1 iuţeşte. Dumnealui se dă drept ofiţer,
ajută-l să-şi cucerească acest drept în luptă. Cînd
o să î n c e a p ă Trummclfcm r-\\\ 1
ţi v o m t r e c e la a t a c ,
să-l trimiţi cu grupa lui să taie DrabtbinJcniisse,
der gute Junge A p r o p o , Z i k a n , îţi t r a n s m i t salu­
tări de la comandantul gării din Raab.

1
Focul dc artilerie (germ.).
8
Sîrma ghimpată, bunatau-a asta dc băiat (germ.).
Cadetul B i e g l e r îşi d ă d u s c a m a ca c o n v o r b i r e a cu
cl se t e r m i n a s e , s a l u t a şi, r o ş u ca un rac, străbătu
vagonul pînă la capitul lui, pe culoar.
Deschise ca un lunatic uşa closetului şi privind
inscripţia, în germană şi maghiară : „A se folosi
numai in timpul mersului", seînci, sughiţă şi sc
porni pe un plîns înfundat. Apoi îşi lăsă în jos
p a n t a l o n i i . . . P e u r m ă sc s c r e m u ş t e r g î n d u - ş i lacrimile
şi, în sfîrşit, găsi o folosinţă potrivită caietului cu
inscripţia : Schemele celor mai importante şi mai
idchrc bătălii ale oştilor austro-ungare, alcătuite de
KJI.K. Ofi/ier Adolf Hicglcr. P î n g ă r i t e , foile dispă­
reau în gura closetului şi se î m p r ă ş t i a u , în cădere,
printre şinele peste care gonea trenul militar.
Cadetul Biegler î>i s p a l ă la robinet ochii Înroşiţi
de plîns, apoi ieşi pe culoar, spunîndu-şi în gînd
că t r e b u i e să se ţ i n ă t a r e , al dracului dc tare. Dc
dimineaţă îl dureau şi c a p u l şi burta.
Trecu pe lîngă ultimul compartiment în c a r e or­
donanţa batalionului, Matusivf, juca „şnops" 1
cu
Batzer, ordonanţa comandantului.
A r u n c î n d o privire în c o m p a r t i m e n t , prin uşa în­
tredeschisă, Biegler tuşi. Cei dinăuntru îi întoarseră
s p a t e l e şi-şi c o n t i n u a r ă jocul.
— Nu ştiţi ce t r e b u i e să faceţi ? î n t r e b ă cadetul
Biegler.
— Ş t i u , d a r nu p u t u t , r ă s p u n s e o r d o n a n ţ a căpita­
nului Sagner, în îngrozitorul dialect nemţesc din
munţii KaSpcr : Mi'is'd'Trump' ausganga...

1
S.xu „şaizeci şi şase", joc M cărţi vienez.

73
r
— S-ar fi c u v e n i t , domnule cadet, să joc treflă,
u r m ă cl, d u p ă o s c u r t ă p a u z ă . T r e f l e l e m a r i şi i m e ­
diat să pun riga de tobă... Asta ar fi trebuit să
fac...
C a d e t u l B i e g l e r n u m a i s u f i ă n i c i o v o r b ă şi p l e c ă
cu coada între picioare, să se a ş e z e în colţul lui.
Ceva mai tîrziu, venind să-l cinstească cu coniac
d i n s t i c l a p e c a r e o c î ş t i g a s e la c ă r ţ i , fănhrich Pc-
s c h n e r sc m i n u n ă dc zorul cu care Biegler citea din
cartea profesorului Udo K r a f t : Cum să înveţi a
muri pentru împărat.
Pînă să ajungă la Budapesta, cadetul Biegler se
îmbăta în aşa hal încît, apleeîndu-se pe fereastră,
s t r i g a c î t îl ţ i n e a g u r a , î n pustiu :
— Friscb drauj! Im Gottes Namen, jriscb
drauf 1
Din ordinul căpitanului Sagner, o r d o n a n ţ a batalio­
n u l u i , Matusic", îl t r a s e î n a p o i în c o m p a r t i m e n t , u n d e ,
î m p r e u n ă cu B a t z e r , o r d o n a n ţ a c ă p i t a n u l u i , îl î n t i n ­
seră p e c a n a p e a . Şi în t i m p c e d o r n i c a , c a d e t u l Biegler
avu următorul vis :

Visul cadetului Biegler înainte dc Budapesta

Se f ă c e a că a v e a „signum landis", crucea dc fier,
e r a m a i o r şi sc d u c e a să i n s p e c t e z e u n i t ă ţ i l e d i n b r i ­
g a d a c a r e îi fusese î n c r e d i n ţ a t ă . N u se d u m e r e a de
C C , a v î n d sub c o m a n d a lui o b r i g a d ă î n t r e a g ă , con­
t i n u a totuşi să r ă m î n ă numai m a i o r . B ă n u i a că fu-

1
Pc ci ! In numele Domnului, pc ei ! (Germ.)

74
scsc n u m i t g c n c r a l - m a i o r , d a r că g r a d u l d e „ g e n e r a l "
se p i e r d u s e undeva în debandada care domnea la
poşta militară.
î i v e n e a să r î d ă a m i n t i n d u - ş i c ă î n t i m p c e c ă l ă ­
t o r e a u s p r e f r o n t , c ă p i t a n u l S a g n e r îl a m e n i n ţ a s e că-1
v a t r i m i t e să t a i e g a r d u r i l e d c s î r m ă g h i m p a t ă . Dc
altfel, d î n d ascultare p r o p u n e r i i lui, comandamentul
d i v i z i e i îl m u t a s e p c c ă p i t a n u l S a g n c r la a l t r e g i m e n t
î m p r e u n ă cu l o c o t e n e n t u l - m a j o r Lukas. La altă divi­
zie, c h i a r , c a r e ţ i n e a d e a l t c o r p d c a r m a t ă .
C i n e v a îi şi p o v e s t i s e c ă a m î n d o i sc î n e c a s e r ă un­
d e v a î n t r - o mlaştină, în t i m p ce fugeau.
Sc î n d r e p t a c u a u t o m o b i l u l spre front spre a in­
s p e c t a u n i t ă ţ i l e d i n b r i g a d a lui şi d e o d a t ă s i t u a ţ i a i se
limpezi. E r a trimis de cartierul general al armatei.
Foarte aproape dc cl treceau soldaţi, cîntînd o
m e l o d i e a l c ă r u i t e x t îl c i t i s e î n c u l e g e r e a d e c î n t e c e
m i l i t a r e a u s t r i e c e , Es gilt:

„ H a l t cuch brav, ihr tapf'ren Briider,
werft den Feind nur hcrzhaft nieder,
lasst des Kaiscrs Faime wcli'n..." 1

Peisajul s e m ă n a cu t a b l o u r i l e reproduse în Wiener
Illnstricrte Zeitung.
î n d r e a p t a , l î n g ă u n ş o p r o n , sc v e d e a o b a t e r i e d c
artilerie c a r e deschisese focul asupra tranşcclor duş­
m a n e , a f l a t e în a p r o p i e r e a şoselei p c c a r e t r e c e a cl c u
a u t o m o b i l u l . î n s t î n g a e r a o c a s ă d i n c a r e se t r ă g e a
1
l'iţi viteji, voi fraţi eroi,
D j ; i cluţmanul înapoi,
I'îli'îic steagul împăratului... (Germ.)
c u a r m a , î n t i m p ce- d u ş m a n u l î n c e r c a sa f o r ţ e z e u ş a
c u p a t u l c a r a b i n e l o r . A p r o a p e d e şosea, a r d e a u n a e ­
r o p l a n i n a m i c . L a o r i z o n t se z ă r e a u u n i t ă ţ i d c c a v a ­
lerie şi s a t e în f l ă c ă r i . A p o i tranşeele unui batalion
d e m a r ş şi o m i c ă î n ă l ţ i m e d c p e c a r e m i t r a l i e r e l e t r ă ­
g e a u în d u ş m a n . C e v a m a i d e p a r t e , d e - a l u n g u l şose­
lei se î n t i n d e a u t r a n ş e e l e i n a m i c u l u i . Şi ş o f e r u l gonea
m e r e u p e şosea, a p r o p i i n d u - 1 t o t m a i m u l t d e d u ş m a n .
Strigă prin pîlnie către şofer :
— ineotro mergem ? N u v e z i că d ă m peste d u ş ­
man ?
Şoferul îi r ă s p u n s e :
— Domnule general, ăsta-i singurul drum ca lu­
m e a . ŞotOSUia e în s t a r e b u n ă . P e d r u m u r i l e lătural­
nice nu m-ar ţine cauciucurile.
P e m ă s u r ă ce se a p r o p i a d e d u ş m a n , focul devenea
tot mai puternic. Grenadele explodau d e jur î m p r e ­
jurul tranşeelor, de a m î n d o u ă p ă r ţ i l e aleii d e pruni.
Toarte calm, şofertd îi s p u n e a î n s ă :
— Grozavă, şoseaua asta, domnule general, alu­
necăm ca p e u n t . D a c ă a m c o t i î n c î m p s-ar duce
(Iracului cauciucurile. Uitaţi-vă, domnule general,
z b i e r ă d e o d a t ă î n p î l n i e ş o f e r u l . Ş o s e a u a a s t a e aşa
de bine construită că nici obuzele de treizeci de
centimetri nu ne fac vreun rău. E netedă, ca-n
p a l m ă ; pe drumurile pietruite dc cîmp cauciucurile
ar exploda n u m a i d e c î t ; şi d c a l t f e l , o r i c u m , n u ne
putem întoarce, domnule general !
, , ! > / / - B u m !*' a u z i deodată Biegler şi automobilul
făcu un salt uriaş.

76
— Nu v-am spus cu, d o m n u l e general — striga
şoferul î n p î l n i e — că ş o s e a u a e al d r a c u l u i d e b i n e
tiuită ? Acum a explodat în fata noastră unul
d e treizeci şi o p t . D a r p r e c u m v e d e ţ i nici o g a u r ă ;
şoseaua c ca în p a l m ă . Dacă am lua-o, însă, pesto
cimp, gata cauciucurile. Acum trag asupra noastră
de la patru kilometri.
— Dar încotro mergem ?
— Vedem n o i , r ă s p u n s e ş o f e r u l . C î t ţ i n e aşa şo­
seaua, garantez.
Un z b o r , u n z b o r u r i a ş şi a u t o m o b i l u l se o p r i .
— Domnule general — strigă şoferul — nu aveţi
la d u m n e a v o a s t r ă o hartă de campanie ?
Generalul Biegler aprinse lanterna şi observă ca
a r e o h a r t ă d e c a m p a n i e p e g e n u n c h i . D a r ce folos :
era o h a r t ă m a r i n ă din 1864. a ţ ă r m u r i l o r Helgolan-
d u l u i , d e pe v r e m e a războiului purtat d e A u s t r i a şi
Prusia împotriva Danemarcii, pentru Schleswig.
— A m a j u n s la o r ă s p î n t i e , îi s p u s e ş o f e r u l . A m î n -
doua drumurile duc spre poziţiile duşmanului. Aş
v r e a să ştiu c a r e - i m a i b u n , ca să n u s u f e r e c a u c i u c u ­
rile, d o m n u l e general... Eu răspund de automobilul
comandamentului...
în clipa aceea se a u z i o bubuitură, o bubuitură
asurzitoare şi deodată apărură nişte stele mari cît
roata. Calea Laptelui e r a ca smîntîna.
Biegler se î n a l ţ ă în h a o s a l ă t u r i d c ş o f e r , p e p e r n a
din laţă. Restul automobilului fusese retezat parca
cu f o a r f e c e l e , aşa î n c î t d i n v e h i c u l n u r ă m ă s e s e d e c î t
p a r t e a din faţă, în plin clan ofensiv.

77
— Noroc că v - a ţ i aplecat să-mi arătaţi harta, îi
s p u s e ş o f e r u l . A ţ i z b u r a t l î n g ă m i n e . . . R e s t u l s-a d u s
p e a p a s î m b e t c i . E r a unu* d e p a t r u z e c i şi d o i . . . M i - a m
d a t cu s e a m a că o d a t ă a j u n ş i la răscruce, şoseaua
n u m a i face d o u ă p a r a l e . D u p ă ă l a d e t r e i z e c i şi o p t ,
n u p u t e a să v i n ă d e c î t u n u ' d e p a t r u z e c i şi d o i . A l t ­
c e v a p î n ă a c u m nici n u e x i s t ă , d o m n u l e general.
— î n c o t r o o iei ?
— Z b u r ă m s p r e c e r , d o m n u l e g e n e r a l , şi t r e b u i e să
ocolim cometele. Astea-s mai afurisite decît obuzul de
p a t r u z e c i şi d o i . V e d e ţ i , s u b n o i sc a f l ă a c u m M a r t e ,
continuă iar şoferul după o lungă pauză.
B i e g l e r îşi r e c ă p ă t a s e l i n i ş t e a şi s i g u r a n ţ a d c sine.
— D u m n e a t a cunoşti istoria bătăliei p o p o a r e l o r d e
l a L i p s e a ? sc a d r e s ă cl ş o f e r u l u i . C u m a p o r n i t s p r e
L i e b e r t k o v i c e , l a 14 octombrie 1813, feldmareşalul
duce de Schwarzcnbcrg şi c u m la 16 o c t o m b r i e s-a
d a t b ă t ă l i a p e n t r u L i n d e n a u , bătălie c o n d u s ă dc gene­
ralul Merweldt, cum armatele austriacc se a f l a u la
W a c h a u , şi c u m la 19 o c t o m b r i e a c ă z u t L i p s e a ?...
— D o m n u l e g e n e r a l — îl î n t r e r u p s e ş o f e r u l — am
ajuns la poarta raiului ; coborîţi, d o m n u l e general.
N u p u t e m trece p c p o a r t a raiului din cauza aglome­
raţiei. E plin de ostaşi.
— T r e c i p e s t e u n u l d i n ei, se r ă s t i Biegler l a ş o f e r .
A i să vezi c u m se d a u p e u r m ă la o p a r t e .
Şi a p l e c î n d u - s e a f a r ă din a u t o m o b i l , strigă cît îl
ţinea gura :

78
— Acbtung, sie Scbiveinebandc ! 1
Dobitocii, văd
u n g e n e r a l şi n u c a t a d i c s e s c să f a c ă rcchtsschaut *.
F o a r t e c a l m , ş o f e r u l îl l i n i ş t i :
— G r e u , d o m n u l e g e n e r a l , cei m a i m u l ţ i d i n t r e ei
au capul retezat.
A b i a a c i u n b ă g ă d c s c a m ă g e n e r a l u l B i e g l e r c ă cei
c a r e se î n g h e s u i a u la p o a r t a r a i u l u i e r a u i n v a l i z i dc
tot felul, carc-şi p i e r d u s e r ă în r ă z b o i a n u m i t e părţi
ale c o r p u l u i p e c a r e le a d u c e a u , î n s ă , cu ci î n r a n i ţ ă :
capete, mîini, picioare.
U n a r t i l e r i s t c u m s e c a d e , c a r e se î m b u l z e a l a p o a r t a
raiului, î m b r ă c a t într-o m a n t a z d r e n ţ ă r o a s ă , îşi du­
cea î n r a n i ţ ă b u r t a s f î r t c c a t ă , d i m p r e u n ă cu m e m b r e l e
inferioare.
în altă raniţă, aparţinînd unui vrednic ostaş din
landwcbr, generalul Biegler v ă z u o bucă pc care b r a ­
vul ostaş o pierduse în b ă t ă l i a d e l î n g ă Lvov.
— Ş t i ţ i , a s t a - i p e n t r u b u n a r e g u l ă , i se a d r e s ă d i n
nou ş o f e r u l , d e s p i e î n d m u l ţ i m e a . D e b u n ă s c a m ă p e n ­
tru supracomisia cerească.
Nu puteai trece prin p o a r t a raiului decît pe b a z a
u n u i c u v î n t d c o r d i n e , d c c a r e g e n e r a l u l B i e g l e r îşi
aduse numaidecît a m i n t e : „Fiir Gott und Kaiser".
Automobilul intră în rai.
— D o m n u l e g e n e r a l — îl î n t â m p i n ă u n o f i ţ e r - î n g e r
cu a r i p i o a r e c î n d t r e c u r ă p r i n f a ţ a unei c a z ă r m i cu
r e c r u ţ i - î n g e r i — t r e b u i e să v ă p r e z e n t a ţ i la c a r t i e r u l
general.

1
Drepţi, adunătură de porci ! (Germ.)
1
Pentru onor la dreapta (germ.).

79
A p o i ocoliră un e î m p d c exerciţii, u n d e un furnicar
d e îngeri-recruţi învăţau să s t r i g e : „ A l e l u i a " .
T r e c u r ă p e l î n g ă o g r u p ă d e o s t a ş i î n c a r e un c a p o -
ral-înger, roşcovan, luase în tărbacă pe un tont dc
recrut-înger ; îi căra orbeşte pumni în burta şi-i
striga :
— C a s c ă rîtul mai tare. m.i, p o r c d e Bctleem. Aşa
sc s t r i g ă „ A l e l u i a " ? P a r c ă ai a v e a găluşte în gură.
G r o z a v a ş v r e a să ştiu c a r e a fost b o u l d e ţ i - a dat
d r u m u l în r a i . d o b i t o c u l e ! H a i , m a i î n c e a r c ă o d a t ă . . .
C u m , m ă , H h a h l c h l u i a ? î ţ i a r ă t eu ţ i e , b e s t i e , s ă - m i
fornăi mie aici, în Rai... încă o dată, cedru dc
Liban...
Şi în t i m p ce se î n d e p ă r t a u , în u r m a lor m a i răsu­
n a r ă m u l t ă v r e m e zbieretele sinistre ale îngerului-re-
crut cu voce r ă g u ş i t ă : „ H h a h l c - h l u i a !" şi urletele
îngerului-caporal : „A-le-lu-ia, a-le-lu-ia, vacă de
I o r d a n i a !"
Se t r e z i r ă d e o d a t ă în faţa unei lumini puternice,
c a r e s t r ă l u c e a d e a s u p r a u n e i c l ă d i r i cc a d u c e a cu c a ­
z a r m a M a r i a n s k a din C e s k c Budejovice ; pe acoperiş
erau două a e r o p l a n e , u n u l în p a r t e a s t î n g a , celalalt
în d r e a p t a , i a r la m i j l o c , î n t r e ele, e r a î n t i n s ă o p î n / a
uriaşă p e c a r e se v e d e a o inscripţie cu litere gi­
gantice :

K. u K. C O T r F S H A L T T Q U A R T I l I

General]]] Biegler fu coborlt din avion de doi în­
geri în u n i f o r m ă d e j a n d a r m i , c a r e îl a p u c a r ă d e g u ­
ler şi-1 d u s e r ă î n c l ă d i r e , la e t a j u l întîi.

80
— SS fiţi c u v i i n c i o s cu D u m n e z e u , îi r e c o m a n d ă r i i
I n t e r i i în d r e p t u l uşii, f â c î n d u - i a p o i v î n t înăuntru.
in m i j l o c u l o d ă i i , p e p e r e ţ i i c ă r e i a a t î r n a u tablou­
rile lui F r a n z - j o s e f şi W i l h e l m , al lui K a r l Franz-Jo-
sef, moştenitorul tronului, al generalului Viktor
DankI al a r h i d u c e l u i F r e d c r i c şi al şefului cartieru­
lui general, Konrad von Hot/endorf, stătea
Dumnezeu.
— Cadet B i e g l e r , i se a d r e s ă D u m n e z e u , apăsînd
p e f i e c a r e c u v î n t . N u m ă c u n o ş t i ? E u s î n t fosrul d u ­
m i t a l e c ă p i t a n , S a g n e r , d e la c o m p a n i a a u n s p r e z e c e a
de marş.
Biegler î n l e m n i .
— Cadet B i e g l e r , *e a u z i d i n n o u glasul Domnu­
lui. C u ce d r e p t ţ i - a i î n s u ş i t t i t l u l d e g e n e r a l - m a i o r ?
C A I c e d r e p t ai t r e c u t , c a d e t B i e g l e r , cu automobilul
statului-major prin poziţiile duşmanului ?
— A m o n o a r e a să v ă raportez...
— Gura, cadet Biegler, cînd îţi \ orbeşte
Dumnezeu.
— A m o n o a r e a să vă... bîigui din nou Biegler.
— Bine, care va să z i c ă d u m n e a t a n-ai de gînd
să-ţi ţii g u r a ? SC răsti la el D u m n e z e u . B i n e . . . D e s ­
chise u ş a şi s t r i g ă : „ S ă vie d o i î n g e r i !"
în sală i n t r a r ă doi îngeri CU c a r a b i n e l e petrecute
peste aripa stînga. Biegler îi recunoscu p e • M.misie!
şi B a t z c r .

Din gura Domnului răsunară sonor cuvintele :

1
General de cavaleria în armata aostro-ungari*

6 fii
— Z v î r l i ţ i - 1 în p r i v a t ă !
Şi c a d e t u l Biegler se p r ă v ă l i într-o duhoare în­
grozitoare.

*

P c b a n c a d i n f a ţ a celei p e c a r e d o r m e a c a d e t u l B i e ­
g l e r , M a t u s i c şi B a t z e r , o r d o n a n ţ a p e r s o n a l a a c ă p i ­
tanului Sagner, jucau înainte „şaizeci şi şase".
— Stink azver da Kerl wie a'Stockfiscb, exclamă
B a t z e r c a r e u r m ă r e a c u m se f r ă m î n t a î n s o m n cade­
t u l B i e g l e r . Muss d'Hosen voii hamn... 1

— Sc p o a t e întîmplă oricui, răspunse filozofînd
M a t u s i £ . L a s ă - 1 în p l a t a D o m n u l u i , că n - a i cc-i f a c e .
D o a r n - a i d c g î n d să-1 p r i m e n e ş t i . M a i b i n e î m p a r t e
cărţile.
î n c e p e a u să sc v a d ă l u m i n i l e B u d a p e s t e i . D e a s u p r a
D u n ă r i i săltau jucăuş razele unui reflector.
C a d e t u l B i e g l e r î n c e p u s e d e b u n ă s e a m ă să v i s e z e
altceva ; vorbea prin somn :
— Sagcn Sie meiner tapjeren Armce, dass Sie sicb
in me'mem Jîcr/.cn cin unvergânglicbes Dcnkmal der
Licbc tind Dankbarkeit crricbtct bat.2

C u m , în t i m p c c r o s t e a a c e s t e c u v i n t e , î n c e p u din
nou să sc s u c e a s c ă , Batzer simţea acum mai bine
m i r o s u l , ceea ce îl f ă c u să s c u i p e şi s ă f a c ă urmă­
toarea remarcă :
1
Pute ca o altă aia... trebuie să aibă pantalonii plini
(germ.).
2
Spuneţi vitezei mele armate că ji-a înălţat în suflet un
nepieritor monument dc dragoste şi recunoştinţă (germ.).

B3
— Stinkt Ufie a'IIaislputza, vie a'bcscbeissena
Haislputza.
I a r c a d e t u l B i e g l e r sc z v î r c o l e a d i n cc î n c e m a i
t a r e în n o u l şi f a n t a s t i c u l lui vis.
Se făcea că era apărătorul oraşului Linz în
războiul pentru moştenirea Austriei. Vedea redutele,
retranşamentele şi palisadelc din jurul oraşului.
Cortul lui fusese transformat într-un spital uriaş.
Pretutindeni în preajmă-i zăceau bolnavi care se
ţineau dc burtă. Sub palisadelc oraşului Linz treceau
cavaleriştii francezi ai lui N a p o l e o n I.
Deasupra m u l ţ i m i i , ţ i n î n d u - s e şi el d e b u r t ă , co­
m a n d a n t u l oraşului striga unui p a r l a m e n t a r francez :
„Comunicaţi împăratului dumneavoastră că nu
mă predau..."
Apoi, pc neaşteptate, durerea de burtă p ă r î n d a-1
fi l ă s a t , p o r n i cu b a t a l i o n u l la a s a l t şi t r e c î n d peste
p a l i s a d e ieşi d i n o r a ş p e d r u m u l g l o r i o s a l v i c t o r i e i ;
îl văzu pe locotenentul-major Lukăs acoperind cu
pieptul lovitura de paloş a unui cavalerist francez
c a r e îl a m e n i n ţ a p c cl : c o m a n d a n t u l B i e g l e r , apără­
torul Linz-ului încercuit.
După cîteva clipe, locotenentul-major Lukăs îşi
dădu ultima suflare la p i c i o a r e l e l u i , r o s t i n d aceste
vorbe :
— Ein Mann wie Sie, Herr Oberst, ist notiger als
cin nicbtsnutziger Oberlaitnant! 1

1
U n bărbat ca dumneavoastră, domnule colonel, e mai
folositor decît un netrebnic locotcncnt-major (germ.).
A d i n e m i ş c a t , a p ă r ă t o r u l o r a ş u l u i L i n z sc î n t o a r s e
s p r e m u r i b u n d , c î n d d e o d a t ă o schijă îl n i m e r i d r e p t
în m u ş c h i i ş e z u t u l u i .
Biegler îşi d u s e i n s t i n c t i v m î n a la s p a t e , îşi pipăi
p a n t a l o n i i şi s i m ţ i c e v a u m e d , l i p i c i o s . S t r i g ă :
— Saniuit ! Samilit! ' şi se p r ă b u ş i de pc cal...
B a t z c r şi Matusic" îl r i d i c a r ă de pe duşumea şi-1
a ş e z a r ă d i n n o u p e b a n c ă , la locul l u i .
D u p ă care, Matusic 1
se d u s e să r a p o r t e z e căpitanu­
lui Sagner ciudăţeniile care sc petrec cu cadetul
Biegler.
— Eli n u c r e d c ă d i n c o n i a c i se t r a g e , o p i n a el.
Mai degrabă ar putea să fie h o l e r ă . D o m n u l cadet
B i e g l e r a b ă u t a p ă în t o a t e s t a ţ i i l e .
— M a t u s i t i — i-o t ă i e c ă p i t a n u l — h o l e r a n u v i n e
aşa cu u n a , cu d o u ă . S p u n e - i d o c t o r u l u i , e în c o m p a r ­
t i m e n t u l v e c i n , să se d u c ă să-1 v a d ă . . .
P c l î n g ă b a t a l i o n fusese a t a ş a t m e d i c u l m i l i t a r W c l ­
f c r , un d o c t o r b ă t r î n şi m a r e ş m e c h e r . Bea b i n e şi l o ­
v e a r ă u , d a r ştia c a r t e . T r e c u s e prin m a i m u l t e facul­
t ă ţ i d e m e d i c i n a a l e i m p e r i u l u i a u s t r o - u n g a r şi făcuse
p r a c t i c ă în t o t felul d c s p i t a l e ; c u t o a t e a s t e a , W e l r e r
n u - ş i luase d o c t o r a t u l d i n c a u z ă că u n u n c h i al lui
a v u s e s e g r i j ă să a m i n t e a s c ă în t e s t a m e n t u l p e c a r e îl
lăsase m o ş t e n i t o r i l o r , că s t u d e n t u l în m e d i c i n ă Friedc-
nch Wclfcr va c ă p ă t a o bursă anuală p î n ă în ziua
c î n d îşi v a lua d i p l o m a d e d o c t o r în m e d i c i n ă .

1
Sanitar, lamtax I (Germ.)

M
Bursa era c a m d e p a t r u ori mai m a r e decît salariul
unui nfedic dc spital, aşa încît M.U.C. Friedcrich
V e l fer îşi d ă d e a , p e b u n a d r e p t a t e , s i l i n ţ a să s t u d i e / e
mai departe.
M o ş t e n i t o r i i t u r b a u d e f u r i e . 11 d e c l a r a r ă i d i o t , î n ­
cercară să-l î n c u r c e cu o n e v a s t ă b o g a t a , n u m a i sa
v . a p e d e el. D i n s p r e p a r t e a lui, î n s ă , p e n t r u a-i în­
t ă r i t ă şi m a i m u l t , M . U . C . W e l f e r , m e m b r u a c t i v î n
vreo douăsprezece asociaţii studenţeşti, publică cîteva
c u l e g e r i d e p o e z i i f o a r t e n e v i n o v a t e , la V i e n a , L i p s e i
şi B e r l i n . S c r i a la i c v i s t a Simplicissimus şi-şi vedea
liniştit de studii, ca şi cum nimic nu s-ar fi
întîmplat.
Izbucnirea războiului a însemnat o ruşinoasă lovi­
t u r ă p e la s p a t e d a t a lui M . U . C . F r i e d c r i c h Welfer...
Autorul \olumelor de poezii : Lachende Ucdc*,
Krîig und Wissenschaft, Marcheri nud Parahcln 1
fu
l u a t cu j a p c a în a r m a t ă , i a r u n u l d i n t r e m o ş t e n i t o r i ,
funcţionar la Ministerul dc Război, avu grijă ca
l i î t r u l b u n d c g l u m e F r i e d e r i c h W e l f e r , să-şi ia „ d o c ­
toratul de război". Lxamcnul l-a d a t î n scris. I s-a
dat un c h e s t i o n a r cu o scrie d e î n t r e b ă r i , la care
Welfer a răspuns s t e r e o t i p : „Lcc'tcn Sie viich am
Arsch !" - P e s t e trei z i l e , c o l o n e l u l îi a d u s e la c u n o ş ­
tinţa că-şi luase d i p l o m a d e d o c t o r în m e d i c i n ă ge­
n e r a l ă şi-i m a i s p u s e c ă , d e f a p t , d e m u l t e r a copt
p e n t r u d o c t o r a t , c ă m e d i c u l şef îl r e p a r t i z a s e la un

1
Kîs ţi eîntee. Ulciorul si ştiinţa, llatmc şi parabole
(germ.).
* Pupati-niă în cur (germ.).

83
s p i t a l d e r e f a c e r e şi c ă a v a n s a r e a lui v i i t o a r e v a d e ­
p i n d e n u m a i d c p u r t a r e a pc c a r e o v a a v e a ijla c a r e
m a i a d a u g ă c ă sc ş t i a t o t u l d e s p r e el, d e s p r e duelu­
rile a v u t e cu ofiţerii în diferite oraşe universitare,
dar că acum, în timp de război, ele vor fi date
uitării.
A u t o r u l v o l u m u l u i d c p o e z i i Ulciorul ţi ştiinţa îşi
m u ş c ă b u z e l e şi p l e c ă să-şi f a c ă datoria.
D u p ă c o n s t a t a r e a c î t o r v a cazuri în care d ă d u s e d o ­
vadă de prea multă bunăvoinţă faţă dc pacienţii
militari, p r c l u n g i n d u - l e cît p u t u m a i m u l t şederea în
s p i t a l , t o c m a i în p e r i o a d a c î n d s t ă p î n i r e a l a n s a s e c u -
v î n t u l d c o r d i n e : „ D e c î t să z a c ă în s p i t a l e , m a i b i n e
să p i a r ă în t r a n ş e e — d e c c să p i a r ă î n s p i t a l e şi n u
î n l i n i a î n t î i " — d o c t o r u l W e l f e r fu t r i m i s p e front
c u b a t a l i o n u l 11 d e m a r ş .

O f i ţ e r i i a c t i v i ai b a t a l i o n u l u i îl c o n s i d e r a u u n om
d e nimic. D a r nici rezerviştii nu-i d ă d e a u p r e a mare
atenţie, refuzîndu-i prietenia, pentru c a să n u lăr­
g e a s c ă şi m a i m u l t p r ă p a s t i a c a r e e x i s t a î n t r e ei şi
ofiţerii activi.

Cum era şi firesc, căpitanul Sagner se considera
m u l t superior faţă d c fostul M . U . C . , c a r e în cursul
îndelungatei sale studenţii spintecase atîţia ofiţeri.
In clipa cînd „medicul militar" Welfer trecu pe
l î n g ă c l , sc f ă c u a nu-1 o b s e r v a şi c o n t i n u ă să p ă l ă ­
v r ă g e a s c ă cu l o c o t e n e n t u l - m a j o r I ukăS d e s p r e t o t f e ­
lul d e f l e a c u r i , s p u n î n d u - i , d e p i l d ă , c ă la B u d a p e s t a
sc c u l t i v ă d o v l c c i . L a a c e a s t ă a f i r m a ţ i e locotenentul­

ui.
>r 1 uk.is îi răspunse că pc vremea cînd faftW
d e v î n a n u l trei al şcolii d e c ă d e ţ i , f ă c u s e , î m p r e u n ă
ca cîţiva prieteni „civili", o vizită în Slovacia, la
a n p r e o t e v a n g h e l i c , c a r e , z i c e a e l , le s e r v i s e c a g a r -
n . r u r i la f r i p t u r a d e p o r c , v a r z ă c u d o v l e a c , şi t u r -
a â t t d u - I c în p a h a r e , le s p u s e s e :

„Porcului, cu dovleac
Să-i venim de bac."

l u c r u d e c a r e e l , L u k â s , se s i m ţ i s e f o a r t e jignit. 1

— N - o să v e d e m p r e a m u l t d i n B u d a p e s t a , c o n ­
stată căpitanul Sagner. Cum văd, o ocolim. După
i t i n e r a r , a r t r e b u i să r ă m î n c m aici d o u ă orc.
— Cred că manevrează, răspunse locotenentul-
major Lukâs. N e d u c e la t r i a j , Ia Transport-Mili-
tăr-Bahnhof.
Tocmai atunci sc a p r o p i e de ci medicul militar
Welfer.
— N-arc nimic, li se adresă el rîzînd. Domnii
c a r e v o r să d e v i n ă o f i ţ e r i în a r m a t a n o a s t r ă şi c a r e
la C a z i n o u l d i n B r u c k se m a i f ă l e a u î n c ă cu c u n o ş ­
t i n ţ e l e l o r î n ale s t r a t e g i e i şi istoriei a r t r e b u i aver­
t i z a ţ i că e p r i m e j d i o s să î n f u l e c e d i n t r - o d a t ă t o t p a ­
chetul cu dulciuri trimis de mămica, pc front. De
cînd am părăsit B r u c k - u l , c a d e t u l Biegler a mîncat
treizeci de r u l a d e cu c r e m ă , aşa c u m singur a recu­
n o s c u t , şi a b ă u t î n t o a t e g ă r i l e n u m a i apă fiartă ;

Convorbirea între căpitanul S\gner
1
si locotenentul ma­
jor l.ukâl avea loc în limba cehă (n.a.).
a s t a î m i a m i n t e ş t e , d o m n u l e c ă p i t a n , d e u n VCT3 al
lui S c h i l l e r :

„...Wer sagt von..."

— Ascultă, doctore — îl întrerupse căpitanul
Sagner — aici n u - i v o r b a d e S c h i l l e r ; p e m i n e mă
interesează ce se î n t î m p l ă cu c a d e t u l Biegler.
Medicul militar Welfer zîmbi.
— Aspirantul la g r a d u l de ofiţer, cadetul dum­
n e a v o a s t r ă B i e g l e r , s-a c ă c a t p c cl... N u - i v o r b a nici
d e h o l e r ă , nici d e d i z e n t e r i e , ci p u r şi s i m p l u d e cu-
jurcala. Domnul aspirant la g r a d u l de ofiţer a bă­
u t n i ţ e l m a i m u l t c o n i a c şi s-a c ă c a t p e el... A s t a - i
t o t . . . D e a l t f e l , a m i m p r e s i a c ă s-ar fi s c . t p a t şi Liră
coniacul dumneavoastră. A înghiţit atîtea rulade cu
c r e m ă , p r i m i t e d e acasă... E un copil... La cazino, pe
cît ştiu, nu bea niciodată mai mult de un sfert.
Abstinent.
Ş i d o c t o r u l W e l f e r s c u i p a cu d i s p r e ţ . A p o i u r m a :
— îşi cumpără întotdeauna rulade de Linz...
— Care va să zică, nu-i nimic grav ? interveni
căpitanul Sagner. C u toate astea... dacă povestea s-ar
afla...
locotenentul-major L u k â s se r i d i c ă în p i c i o a r e şi-i
s p u s e lui S a g n e r , p l i c t i s i t :
— Halal comandant de g r u p ă !...
— E u l - a m p u s niţel p e p i c i o a r e , o b s e r v a Welfer,
c o n t i n u î n d să z î m b e a s c ă . M a i d e p a r t e r ă m î n e să h o ­
tărască domnul comandant de batalion... Aş putea
să-l p r e d a u pe cadetul Biegler s p i t a l u l u i din locali-

B8
...... cliberîndu-i un certificat ca suferă de di/cn-
.-rie. U n caz grav de dizenterie, izolare uigcntă...
|i cadetul Biegler a r fi i n t e r n a t în b a r a c a contagio-
şilor...
— C r e d că aşa a r fi m u l t m a i b i n e , u r m ă Welier
c a acelaşi z î m b e t n e s u f e r i t . A v e ţ i d e ales î n t r e un c a -
eVt c a c ă c i o i şi u n u l a t i n s d e dizenterie...
Căpitanul Sagner sc a d r e s ă prietenului Lukâs pc
un ton foarte oficial :
— Domnule locotenent-major, cadetul Biegler din
compania dumneavoastră s-a î m b o l n ă v i t d e d i z e n t e ­
rie şi v a ramînc la Budapesta pentru îngrijire me­
dicală...
( apiranul Sagner avu impresia că Wclfcr rîdea
foarte sfidător, dar, uitîndu-se la medicul militar,
c o n s t a t ă că a v e a o m i n ă f o a r t e indiferentă.
— Aşadar, c-n regulă, domnule căpitan, i sc
adresă Wclfcr toarte calm. Aspirantul la g r a d u l dc
o f i ţ e r . . . în d e f i n i t i v — c o n t i n u ă el d î n d p l i c t i s i t d i n
m i n ă — o r i c e b o l n a v d c d i z e n t e r i e se s c a p ă în pan­
taloni...

Aşa se f a c e că b r a v u l cadet Biegler fu transpor­
tat la s p i t a l u l m i l i t a r d e i z o l a r e d i n U j B u d . i . P a n ­
t a l o n i i săi c u f u r i ţ i se p i e r d u r ă în v i i t o a r e a războiu­
lui mondial. Iar visurile cadetului Biegler despre
marile victorii fură închise între pereţii uncia din
barăcile spitalului de izolare.
Cînd află că are dizenterie, cadetul Biegler sc
simţi n e s p u s d e bucuros.

O'i
L a u r m a u r m e i îi e r a i n d i f e r e n t d a c ă , î n t i m p ce-şi
f ă c e a d a t o r i a , fusese r ă n i t s a u sc î m b o l n ă v i s e pentru
Maiestatea sa împăratul.
Sc î n t î m p l ă însă o mică încurcătură. Din cauză
că t o a t e locurile pentru bolnavii de dizenterie erau
ocupate, cadetul Biegler fu transportat în baraca
holcricilor.
în t i m p ce-i f ă c e a u b a i a şi-i p u n e a u termometrul
s u b b r a ţ , v e n i să-l v a d ă u n m e d i c m a g h i a r . Privind
termometrul, dădu din cap îngîndurat şi e x c l a m ă :
— T r e i z e c i şi ş a p t e d e g r a d e !
La bolnavii de holeră, scăderea bruscă a tempera­
t u r i i e r a s i m p t o m u l cel m a i g r a v . I n a c e a s t ă s t a r e b o l ­
navul devine apatic.
Şi într-adevăr, cadetul Biegler nu dădea de loc
s e m n e d e e n e r v a r e . E r a f o a r t e c a l m şi-şi r e p e t a m e ­
reu î n g î n d c ă , o r i e c - a r fi, cl pentru împărat su­
feră.
D r e p t c a r e , m e d i c u l p o r u n c i să i se i n t r o d u c ă ter­
mometrul în rect.
— Ultimul s t a d i u al h o l e r e i , îşi s p u s e el. S e m n u l
sfîrşitului ; bolnavul slăbeşte la maximum, pierde
simţul mediului înconjurător, nu-şi m a i d ă s e a m a ce
face decît aşa, ca p r i n vis... R î d e în spasmele a g o ­
niei.
Ş i , c a să fim d r e p ţ i , c a d e t u l B i e g l e r z î m b i c a un
m a r t i r , se p u r t ă eroic cînd i se i n t r o d u s e termome­
t r u l î n r e c t . N i c i n u sc c l i n t i .

90
— D a , d a — îşi u r m a g î n d u l m e d i c u l m i l i t a r —
ascea-s s e m n e l e c a r e l a h o l e r a duc încetul cu înce­
t u l la m o a r t e s i g u r ă : o a p a t i e t o t a l ă . . .
11 m a i î n t r e b ă p c s u b o f i ţ e r u l sanitar dacă Biegler
vomitase sau avusese scaune diareice în cadă.
Primind un r ă s p u n s n e g a t i v , se u i t ă l u n g la Bie­
gler. D a c ă în timpul holerci încetează diareca şi
vărsăturile, ăsta-i încă un semn care a r a t ă , p c lîngă
cele d i n a i n t e , c e sc î n t î m p l ă cu b o l n a v u l î n ultimele
ceasuri, înainte dc moarte.
Scos d i n b a i a c a l d ă şi î n t i n s p c p a t g o l p u ş c ă , B i e ­
g l e r î n c e p u să t r e m u r e d c f r i g . D i n ţ i i îi clănţăneau
şi t o t c o r p u l i se î n c r e ţ i ca p i e l e a d e g ă i n ă .
— V e d e ţ i , spuse în limba m a g h i a r ă medicul mili­
t a r . F r i s o a n e p u t e r n i c e , m e m b r e l e reci... S f î r ş i t u l .
Aplecîndu-se asupra cadetului P>i;glcr, îl întrebă
pe nemţeşte :
— Also, ivie gebt's t'
— S-sssc-hr — gu-gu-tt, clănţăni din dinţi Bie­
g l e r : ...ci-ne De-dcck-ke... 3

— C u n o ş t i n ţ a în p a r t e p i e r d u t ă , în p a r t e p ă s t r a t ă
— spuse p c ungureşte medicul — trupul foarte slă­
b i t . A r t r e b u i s ă a i b ă b u z e l e şi u n g h i i l e n e g r e . . . D a ,
d a , ă s t a - i al t r e i l e a c a z c î n d î m i m o a r e u n u l d c h o l e r ă
f ă r ă să i s c - n n e g r e a s c ă u n g h i i l e şi b u z e l e . . .
A p l e c î n d u - s e d i n n o u a s u p r a lui B i e g l e r , continuă
pe ungureşte :
— A d o u a bătaie a inimii a încetat...
1
C u m te simţi ? (Germ.)
* Foarte bine. O pîtură... (Germ.)

n.
— Li-ei-uc-ne Dc-dc-de-dc dccke, ke-kc, clănţă­
nea cadetul Biegler.
— A s t e a - s u l t i m e l e lui c u v i n t e , se a d r e s ă medicul
subofiţerului sanitar. Mîine îl îngropam împreună
cu maiorul K o c h . N u m a i a r e m u l t şi-şi p i e r d e c u ­
noştinţa. Hîrtiile-i s î n t la c a n c e l a r i e ?
— A c o l o t r e b u i e să fie, r ă s p u n s e c a l m subofiţerul
sanitar.
— Ei-ne-nc-ne De-dc-de-dcckc-kc-kc, clănţăni des­
perat cadetul B i e g l e r în u r m a c e l o r ce se depărtau.
Din cele ş a i s p r e z e c e p a t u r i c î t c e r a u î n încăpere,
numai cinci e r a u ocupate. Unul dintre bolnavi dă­
d u s e o r t u l p o p i i . M u r i s e c u d o u ă o r c m a i î n a i n t e şi
acum era acoperit cu un cearşaf ; m o r t u l p u r t a nu­
mele descoperitorului bacililor holerei. Era maiorul
Koch, despre care medicul militar s p u s e s e că v a fi
î n m o r m î n t a t a d o u a z i , î m p r e u n ă cu c a d e t u l Biegler.
C a d e t u l B i e g l e r sc r i d i c ă î n c a p u l o a s e l o r şi p e n ­
t r u p r i m a o a r ă a v u p r i l e j u l să v a d ă c u m se m o a r e d-
holeră pentru împărat, căci din cei patru bolnavi
r ă m a ş i î n v i a ţ ă d o i e r a u î n a g o n i c ; se s u f o c a u şi sc
î n v i n e ţ e a u , scoţînd în acelaşi t i m p nişte sunete î n t r - u n
soi d e l i m b ă n e c u n o s c u t ă , m a i d e g r a b ă un Ici d e h o r -
căieli d e glas sugrumat.
Ceilalţi doi, cu vădite semne dc însănătoşire,
aminteau de b o l n a v i i de tifos în plin delir. Strigau
v o r b e f ă r ă şir şi s c o t e a u d e s u b . p ă t u r i n i ş t e p i c i o a r e
slăbănoage. Deasupra lor stătea aplecat un sanitar
cu mustaţă, care încerca sa-i mîngîie vorbindu-le

'ti
%m\ m\ dialect german din Stiria, după cum pută
m-m. d e a s c a m a B i e g l e r .
— Şi eu a m a v u t h o l e r ă , d r ă g ă l a ş i i m e i , d a r n - a m
. ' : cu p i c i o a r e l e . A c u m c b i n e d e \ o i . O sa p r i -
• B Q concediu pînă... N u te m a i zbengui a t î t a , strigă
el l a a n u l c a r e lovise p ă t u r a cu piciorul şi o î n -
• r w c p c d o s . A i c i n u - i v o i e să faci a ş a c e v a . Fii
ftacuros c ă ai c ă l d u r i şi că n - a u să t e s c o a t ă d c aici
«a muzică militară. Aţi scăpat amîndoi.
pa c a r e îşi r o t i p r i v i r e a prin o d a i e , şi u r m ă :
— Vedeţi, ceilalţi s-au şi c u r ă ţ a t . Nc-am aştep­
tat la a s t a , a d ă u g ă el b i n e v o i t o r . Fiţi bucuroşi că
. : . >capat. l i ţ i c u m i n ţ i , t r e b u i e să m ă d u c d u p ă cear­
şafuri.
v ţnapoie numaidecît. ii î n v e l i în cearşaturi pe
cei d o i c a r e m u r i s e r ă , cu b u z e l e n e g r e ca t ă c i u n e l e ;
l e s c o a s e m î i n i l e cu unghii negre, cu care, în u l t i ­
mele clipe ale a g o n i e i , îşi a c o p e r i s c r ă cu înverşu­
n a r e r u ş i n e a , se c ă z n i să Ic b a g e l i m b a în g u r ă , a p o i
î n g e n u n c h e şi î n c e p u să sc î n c h i n e :

— Hciligc Maric, Muttcr Gottcs...
Şi în t i m p c e se r u g a , bătrînul sanitar, originar
d i n S t i r i a , se u i t a la p a c i e n ţ i i săi p o r n i ţ i p e însănă­
t o ş i r e , al c ă r o r d e l i r î n s e m n a drumul spre o viaţa
nouă.
— Hciligc ALiric, Muttcr Gottcs, reluă sanitarul
r u g ă c i u n e a , c î n d d e o d a t ă un b ă r b a t în p i e l e a g o a l ă îl
bătu pe umăr.
1 ra c a d e t u l Biegler.
— Ascultă, eu... am fă-făcut baie... Adică... dc
fapt, mi-au fă-fă-cut b-baie... îmi trebuie o pătură...
Mi-c frig...
— D u m n e a t a eşti u n c a z a p a r t e , îi s p u s e c u o j u ­
m ă t a t e d c o r ă mai tîrziu c a d e t u l u i Biegler, c a r e a c u m
sc o d i h n e a sub pătură, acelaşi medic militar carc-1
declarase pierdut. Dumneata, domnule cadet, eşti
rcconvalcscent ; m î i n e te t r i m i t e m la s p i t a l u l d e r e ­
z e r v ă d i n T a r n o v . Eşti p u r t ă t o r d e b a c i l i holerici...
Am ajuns aşa d c d e p a r t e cu ş t i i n ţ a , că a c u m ştim
toate... D u m n e a t a eşti d i n r e g i m e n t u l 9 1 . . .
— B a t a l i o n u l 13 d e m a r ş — r ă s p u n s e în locul c a ­
detului Biegler, subofiţerul sanitar — compania a
unsprezecea...
— S c r i e ! i se a d r e s ă m e d i c u l :

„Cadetul Biegler, batalionul 13 de marş, compa­
nia 11-a de marş, regimentul 91, se trimite spre su­
praveghere la spitalul de holerici din Tarnov. Pur­
tător de bacili boieriei..."

Şi în felul a c e s t a , c a d e t u l B i e g l e r , e n t u z i a s t luptă­
tor pentru cauza împăratului, deveni un primejdios
p u r t ă t o r d e bacili holerici.
II
LA BUDAPESTA

In g a r a m i l i t a r ă din B u d a p e s t a , Matusie a d u s e că­
1

pitanului Sagner o t e l e g r a m a d c la comandament,
semnată d e nefericitul general care nu de m u l t fu­
sese t r a n s p o r t a t l a b a l a m u c . A v e a a c e l a ş i c u p r i n s c a
şi t e l e g r a m a p r i m i t ă î n s t a ţ i a precedentă.
„Gătiţi repede mîncarea ţi apoi spre Sokal."

La care mai era adăugat :

„Trenul regimentar rămîne ia gruparea din loca­
litate. Recunoaţterca se suspendă. Batalionul trei­
sprezece de marţ comtruicţte un pod peste Bugk
Amănunte în ziare."

Căpitanul Sagner porni numaidecît spre c o m a n d a ­
m e n t u l g ă r i i , u n d e fu î n t â m p i n a t d c u n o f i ţ e r scund
şi g r a s c a r c - i z î m b i prieteneşte.
— O r d i n u l a fost d a t d e g e n e r a l u l dumneavoastră
— îi r ă s p u n s e acesta rîzînd în hohote — dar de
t r a n s m i s , a t r e b u i t sa v ă t r a n s m i t eu t î m p e n i a asta,
î n t r u c î t p î n ă a c u m n - a m p r i m i t nici o dispoziţie î n

9 5
c a r e sa se s p u n ă că t e l e g r a m e l e n u t r e b u i e s c p r e d l
adresanţilor. Ieri a trecut p r i n gară b a t a l i o n u l 14 d e
marş din regimentul 75. Comandantul batalionului
a v e a a i c i o t e l e g r a m ă î n c a r e i sc f ă c e a c u n o s c u t c i
toţi ostaşii trebuie să primească cîte şase coroane
drept recompensă speciala pentru Przemysl şi în
acelaşi timp că din cele şase c o r o a n e fiecare ostaş
e o b l i g a t să d e p u n ă aici la c a n c e l a r i e c î t c d o u ă c o ­
roane pentru împrumutul de război... După infor­
maţii din surse demne de crezare, generalul dum­
n e a v o a s t r ă de b r i g a d ă suferă de p a r a l i z i e cerebrală...
— Domnule maior — se a d r e s ă c ă p i t a n u l Sagner
comandantului gării militare — conform ordinului
p r i m i t d e la r e g i m e n t şi c o n f o r m itincrariului, bata­
lionul nostru se î n d r e a p t ă spre G o d o l o . T r u p a ur­
mează să p r i m e a s c ă aici o s u t ă cincizeci de grame
de brîn/.ă F.mental, d e c a p . L a u l t i m a h a l t ă trebuia
să p r i m e a s c ă c î t c o s u t ă c i n c i z e c i d e g r a m e d e s a l a m
unguresc. Dar n-a primit nimic.
— M i se p a r e că şi aici a r e să se î n t î m p l e la fel,
răspunse maiorul, continuînd să surîdă binevoitor.
Nu ştim n i m i c "despre u n a s e m e n e a o r d i n p e n t r u re­
gimentele Jin Cehia. D e altfel, asta e o chestiune care
nu mă priveşte ; adresaţi-vă Biroului de aprovi­
zionare.
— Cînd urmează să p l e c ă m domnule maior ?
— înaintea dumneavoastră c u n t r e n cu artilerie
gi\a pentru Galiţia. îi dăm drumul peste un ceas.
Pc linia a treia e un tren sanitar, care pleacă la
douăzeci şi c i n c i d e m i n u t e d u p ă a r t i l e r i e . Pe linia
a douăsprezecea a v e m un tren cu muniţii. Pleacă la
wmm m i n a t e d u p ă trenul sanitar, iar peste douăzeci
•ute pleaea şi t r e n u l dumneavoastră.
Bineînţeles, dacă între timp nu intervine vreo
^ . . . ulăuga el cu . u c l a ş i z î m b e t . c a r e î! lacu
« 4 - f i p i a r d ă o r i c e s i m p a t i c în o c h i i c ă p i t a n u l u i Sag-

— îmi îngăduiţi, domnule maior — îl întreba
Sqpcr — să v ă cer l ă m u r i r i în l e g ă t u r ă cu faptul
au ştiţi n i m i c î n privinţa ordinului referitor la
• r-irea a o sută cincizeci de grame de brînză
f Mintal pentru regimentele din Cehia ?
— E u n s e c r e t , ii r ă s p u n s e cu acelaşi zîmbet co-
•jnrlantul gării militare din Budapesta.
— A m f ă c u t - o d e o a i e , se m u s t r a în g î n d capita­
la! Sagncr, ieşind din clădirea comandamentului.
Cioe dracu' m-a p u s să-i s p u n lui L u k ă s să adune
" c o m a n d a n ţ i i şi t r u p a de c a r e a u n e v o i e şi sa p i e c e
A ci Ia m a g a z i e să r i d i c e cele o s u t ă c i n c i z e c i de
v de b r î n z ă Lmtntal de c a p ?
Dar î n a i n t e ca l o c o t e n e n t u l - m a j o r LukâS, coman­
d a n t u l c a m p a n i e i a 1 1 - a , să fi d i s p u s t r i m i t e r e a tru­
p e i la m a g a z i e p e n t r u cele o s u t ă c i n c i z e c i d e g r a m e
d e brînză E m e n t a l , aşa c u m ordonase căpitanul Sag­
n e r , în faţa lui îşi f ă c u r ă apariţia Svejk şi neferi­
citul Baloun.
Baloun t r e m u r a ca varga.
— Cu respect vă raportez, domnule oberluitrunt
— i sc a d r e s ă S v e j k cu obişnuita-i candoare — că
chestiunea dc care vreau să v ă vorbesc este foarte

f - Soldatul Sv k,
kJ voi. III 97
importantă. V-aş ruga, d e aceea, d o m n u l e oberlait­
nant, d a c ă s-ar p u t e a s ă rezolvăm această chestiune
undeva mai la o parte, c u m z i c e a şi b u n u l m e u p r i e ­
ten Spatina din Zhora, cînd — fiind martor la o
cununie — l-au apucat deodată nevoile în biserică.
— H a i , S v e j k u l c , s p u n e o d a t ă , c c s-a î n t î m p l a t ?
— îl î n t r e r u p s e l o c o t e n e n t u l - m a j o r Lukăs', c ă r u i a de
a l t f e l i sc f ă c u s e d o r d e S v e j k , la fel c a şi a c e s t u i a
dc locotenent ; dă-i înainte.
B a l o u n îi u r m a , m a i m u l t mort decît viu. Mata­
h a l a a s t a d c o m îşi p i e r d u s e cu d e s ă v î r ş i r e e c h i l i b r u l
sufletesc şi-şi bălăbănea mîinile într-o deznădejde
cumplită.
— Ce s-a întîmplat, Svcjkulc, îl întrebă locote­
nentul-major cînd sc depărtară.
— Cu respect v ă r a p o r t e z , d o m n u l e oberlaitnant,
c ă c m a i b i n e să m ă r t u r i s e ş t i f a p t a î n a i n t e d e a ieşi
la i v e a l ă . D u m n e a v o a s t r ă a ţ i o r d o n a t , d o m n u l e ober-
laitant, c a o d a t ă a j u n ş i la B u d a p e s t a , B a l o u n să v ă
a d u c ă p a t e u l d e f i c a t şi o c h i f l ă .
A i p r i m i t o r d i n u l s a u n u ? se î n t o a r s e S v e j k către
Baloun.
Baloun începu să-şi a g i t e şi m a i m u l t m î i n i l e , ca
şi c î n d a r fi v r u t să se a p e r e î m p o t r i v a ameninţării
unui duşman nevăzut.
— D i n p ă c a t e — u r m ă Svejk — o r d i n u l n - a p u t u t
fi e x e c u t a t , d o m n u l e oberlaitnant. Eu am înghiţit pa­
teul d u m n e a v o a s t r ă d e ficat... Da, l-am mîncat —
spuse Svejk, înghiontindu-1 pe desperatul Baloun —
p e n t r u c ă . . . ş t i a m c ă p a t e u l d c f i c a t sc p o a t e s t r i c a .

96
A m c i t i t d c m u l t e o r i î n g a z e t e că f a m i l i i î n t r e g i s-au
o t r ă v i t cu p a t e u de ficat. O d a t ă , la Z d c r a z , altă
d a t ă la B e r o u n , p e u r m ă la T â b o r , la M l a d a B o l e s î a v ,
la Pfîbram... Toţi otrăviţii au m u r i t . Ştiţi, pateul de
ficat e cea m a i primejdioasă conservă...
T r e m u r î n d d i n t o t c o r p u l , B a l o u n sc î n t o a r s e î n t r - o
p a r t e , îşi b ă g ă d e g e t u l p e gît şi î n c e p u să v e r s e c u
scurte icneli.
— C c - i cu d u m n e a t a , B a l o u n ?
— B o - b o - r ă s c e, c, d o - d o - m n u - l e o b r . . . c, e, ober­
laitnant, e, c , ober-lait-nant c, e ! s t r i g a nefericitul
B a l o u n î n c l i p e l e d e r ă g a z . E u - e u l - a m m î n - e e - c a t , e,
e, c u - e e - s i n g u r , ie...
Din nefericitul Baloun ţîşncau pc gură pînă şi
bucăţile de staniol în care fusese înfăşurat pateul.
- — D u p ă c u m v e d e ţ i , d o m n u l e oberlaitnant — in­
t e r v e n i S v e j k , f ă r ă să-şi p i a r d ă c î t u ş i d e p u ţ i n .«.în gel c
rece — o r i c e p a t e u î n g h i ţ i t p e furiş iese la suprafaţă
ca untdelemnul deasupra apei. Eu am vrut să iau
totul asupra mea, dar dumnealui se d ă de gol ca
u n t î m p i t . D e a l t f e l să ştiţi că e u n o m cumsecade,
n u m a i că î n g h i t e t o t cc i se î n c r e d i n ţ e a z ă . Am mai
cunoscut o d a t ă un om ca ăsta. E r a servitor la o
b a n c ă . P u t e a să-i d e a p c m î n ă cu t o a t ă încrederea,
m i i şi mii d c c o r o a n e . O d a t ă , c h i a r a r i d i c a t nişte
b a n i d c la o a l t ă b a n c ă , u n d e i-au d a t d i n g r e ş e a l ă cu
o m i e d e c o r o a n e m a i m u l t , d a r el, c i n s t i t , i-a dat
p e loc î n a p o i ; să-1 fi t r i m i s în s c h i m b s ă - ţ i c u m p e r e
d e c i n ' s p r e z c c e c r e i ţ a r i o b u c a t ă d e c a r n e e r a s i g u r că
j u m ă t a t e o î n f u l e c a p c d r u m . E r a aşa d c h u l p a v , c ă

7 <)')
d a c ă f u n c ţ i o n a r i i îl t r i m i t e a u d u p ă c î m a ţ i el îi c r e s t a
pe d r u m cu briceagul şi d u p ă ce g u s t a d i n ei lipea
g ă u r i l e c u englisflaster, c a r e la c i n c i c î m a ţ i îl c o s t a
mai mult decît un cîrnat întreg.
Locotenentul-major L u k ă s o f t ă a d î n c şi se d e p a n a .
— Binevoiţi a-mi transmite vreun ordin, domnule
obtriutnaiit ? strigă Svejk în u r m a l u i , î n t i m p cc
nefericitul B a l o u n c o n t i n u a să-şi v î r e d e g e t e l e în g î t .
Lukăs dădu plictisit din mîna şi o porni spre
m a g a z i a cu p r o v i z i i . P e d r u m îi v e n i î n g î n d ciudata
idee că a t î t a t i m p c î t o s t a ş i i î n f u l e c ă p a t e u l d e ficat
al o f i ţ e r i l o r , A u s t r i a n u p o a t e c î ş t i g a războiul.
intre t i m p , Svejk îl t r ă s e s e pe Baloun în dosul
gării militare şi î n c e r c a să-1 l i n i ş t e a s c ă , spunîndu-i
c ă sc v o r d u c e î m p r e u n ă în o r a ş d e u n d e îi v o r a d u c e
l o c o t c n e n t u l u i - m a j o r c î r n a ţ i d e D e b r e ţ i n . î n m i n t e a Iul
S v e j k , n o ţ i u n e a a c e s t e i s p e c i a l i t ă ţ i se î m b i n a î n c h i p
firesc c u i m a g i n e a c a p i t a l e i regatului ungar.
— M i - i c ă să n u s c ă p ă m t r e n u l , se t î n g u i Baloun,
c a r e p e l î n g ă c ă e r a v e ş n i c n e s ă t u l , m a i e r a şi l a c o m .
— Cînd pleci p c front — declară cu c o n v i n g e r e
Svejk — a f l ă d e la m i n e c ă n u scapi n i c i o d a t ă n i m i c ,
pentru că orice tren care merge spre front îşi a r e
r o s t u l lui şi a r e grijă să n u a j u n g ă la s t a ţ i a d e d e s t i ­
naţie cu j u m ă t a t e d c eşalon. D e altfel, d r a g ă Baloun,
te-am g h i c i t : eşti u n zgîric-brînză.
N i c i n - a r m a i fi a v u t , î n s ă , c î n d să p l e c e , căci se
dăduse semnalul d e î m b a r c a r e . O s t a ş i i c a r e sc î n a ­
p o i a ţ i d c la m a g a z i e , u r c a u din n o u în v a g o a n e cu
m î i n i l e g o a l e . In locul r a ţ i i l o r d e o s u t ă c i n c i z e c i d e
p r a m c d c b r î n z ă E m c n t a l d c c a p , c a r e t r e b u i a sil fie
A v i b u i t ă a c i , c ă p ă t a s e fiecare c î t c o c u t i e d c c h i b r i -
e c r i «i o c a r t e p o ş t a l ă i l u s t r a t ă , e d i t a t ă d e C o m i t e t u l
pentru mormintele de război din Austria, Viena X I X ,
ţŞmmsiusgasse 4 . i n loc d e o s u t ă cincizeci de grame
de brînză, ţineau cu t o ţ i i în m î n ă c i m i t i r u l militar
Şm Scdlisk 1
cu monumentul nefericiţilor oitaşi din
Ur.ducbr, confecţionat la iuţeală de un sculptor
J i i u l a n g i u , sergentul teterist Scholtz.
Ş: în v a g o n u l c o m a n d a m e n t u l u i d o m n e a o frămîn-
tare neobişnuită. Ofiţerii batalionului de marş erau
a d u n a ţ i î n j u r u l c ă p i t a n u l u i S a g n e r , c a r e le p o v e s t e a
c e v a f o a r t e e n e r v a t . V e n i s e c h i a r a t u n c i d e la c o m a n ­
d a m e n t u l g ă r i i şi ţ i n e a în m î n ă o t e l e g r a m ă , d e d a t a
aceasta reală şi foarte confidenţială, sosită de la
s t t t u l - m a j o r al b r i g ă z i i . E r a f o a r t e l u n g ă , c u p r i n z â n d
i n s t r u c ţ i u n i şi o r d i n e l e g a t e d e n o u a s i t u a ţ i e în care
se a f l a A u s t r i a , î n c c p î n 1 d e la 2 3 m a i 1 9 1 5 .
Brigada telegrafia că Italia declarase război
Austro-Ungarici.
î n c ă d e p e v r e m e a c î n d se a f l a s e r ă la B r u c k , pe
Litava, ofiţerii vorbeau în g u r a mare la c a z i n o , în
t i m p u l p r î n z . u l u i sau al c i n e i , d e s p r e a t i t u d i n e a ciu­
d a t ă a I t a l i e i , d a r , la d r e p t v o r b i n d , n i m e n i n - a r fi
c r e z u t că sc v o r î m p l i n i c u v i n t e l e p r o f e t i c e ale c a d e ­
t u l u i Biegler, a l e a c e s t u i i d i o t , c a r e î n t r - o s e a r ă , !a
cină, dăduse dc o parte farfuria cu m a c a r o a n e , de-
clarînd :

1
Localitate în Galiţia vestici.
— Astea am să le mănînc sub porţile Veronei.
D u p ă ce s t u d i e i n s t r u c ţ i u n i l e p r i m i t e d e la b r i g a d ă ,
c ă p i t a n u l S a g n e r o r d o n ă să se s u n e alarma.
Imediat ce se a d u n ă , t r u p a batalionului de marş
fu a ş e z a t ă î n c a r e u i a r c ă p i t a n u l S a g n e r c i t i o s t a ş i l o r ,
foarte grav, ordinul telegrafic p e care-1 p r i m i s e de
la b r i g a d ă :

„Minat dc o laşitate fără seamăn, regele Italiei a
uitat de legăturile frăţeşti şi de îndatoririle sale de
aliat al imperiului nostru. De la izbucnirea războiului,
în care ar fi trebuit să fie alături dc bravii noştri os­
taşi, regele Italici s-a comportat ca un criminal mas­
cat care loveşte pe la spate, av'.nd o atitudine de
duplicitate şi ducînd tratative secrete cu duşmanii
noştri. Această acţiune trădătoare a culminat în noap­
tea de 22 spre 23 mai, cînd Italia a declarat război
imperiului nostru. Comandantul nostru suprem este
convins că glorioasele şi curajoasele sale oştiri vor
răspunde la josnica trădare a inamicului necredincios
printr-o asemenea lovitură, încît trădătorul să-şi dea
scama că începînd războiul în mod ruşinos şi trădă­
tor, cl şi-a hotărît propria-i pieirc. Sîntem ferm încre­
dinţaţi că cu ajutorul lui Dumnezeu, nu va trece
mult şi cîmpiile Italiei vor vedea din nou pe învin­
gătorii de la Santa Lucia, Vicenza, Navarra, Cus-
toz/.a. Vrem să învingem, trebuie să învingem şi cu
siguranţă vom învinge I"

A p o i u r m ă o b i ş n u i t u l „dreimal bocb" şi ostaşii f u r ă
d i n n o u î m b a r c a ţ i în v a g o a n e , d c d a t a a s t a p u ţ i n d e s -

102
c u m p ă n i ţ i . î n locul celor o sută cincizeci de g r a m e de
rinză Lmental se aleseseră cu războiul împotriva
italiei.

*

în vagonul în c a r e sc a f l a Svejk, plutonierul de
administraţie V a n e k , telefonistul C h o d o u n s k y , Baloun
şi b u c ă t a r u l J u r a j d a , se î n c i n s e o d i s c u ţ i e a p r i n s ă în
• e g ă t u r ă cu i n t r a r e a I t a l i c i î n război.
— L a fel s-a î n t î m p l a t la P r a g a , în s t r a d a Tabo-
roskă, începu Svejk. Locuia acolo un negustor,
Hofejsi ; ceva mai încolo, dc p a r t e a cealaltă a străzii,
i;i a v e a p r ă v ă l i a negustorul P o s m o u r n y ; şi î n t r e ei
era băcanul Haviasa. I n t r - o b u n ă z i , lui Hofejs» îi
v i n e în m i n t e o i d e e g r o z a v ă : să se î n t o v ă r ă ş e a s c ă cu
băcanul Haviasa împotriva lui Posmourny. Zis şi
f ă c u t . I m e d i a t a i n t r a t î n v o r b ă cu el, g î n d i n d să-şi
unească p r ă v ă l i i l e sub o singură firmă : „Hofejsa şi
H a v i a s a " . D a r b ă c a n u l H a v i a s a , u n ş m e c h e r şi j u m ă -
, s-a d u s p e a s c u n s la n e g u s t o r u l P o s m o u r n y şi i-a
s p u s că H o f e j s i îi d ă o m i c d o u ă s u t e p e b ă c ă n i a lui
şi p e d e a s u p r a m a i v r e a să i n t r e cu el î n tovărăşie.
D a r că d a c ă el, P o s m o u r n y , îi d ă o m i e o p t s u t e , a r
ii mai b u c u r o s să m e a r g ă în t o v ă r ă ş i e cu el c o n t r a lui
H o f e j s i . A ş a se şi î n v o i r ă şi H a v i a s a s-a î n v î r t i t un
t i m p mieros în jurul lui H o f e j s i , p e care-1 trădase,
pretăcîndu-se c ă - i cel m a i b u n prieten al l u i . Cînd
v e n e a v o r b a d e t o v ă r ă ş i a p r i m i t ă îi s p u n e a : „ N i c i o
g r i j ă , n u m a i e m u l t . D u p ă b ă i . " Şi î n t r - a d e v ă r , c î n d

103
se î n t o a r s e r ă d c la b ă i , t o t u l e r a în o r d i n e , a ş a cum
îi f ă g ă d u i s e mereu lui H o f c j s i . într-o dimineaţă, în
t i m p ce se d u c e a să d e s c h i d ă p r ă v ă l i a , H o r e j S î văzu
o firmă nouă deasupra prăvăliei concurentului său,
o firmă cît t o a t e zilele : „ P o s m c u r n y şi Havlasa".
— Şi la noi — i n t e r v e n i p r o s t e ş t e B a l o u n — a fost
u n c a z d i n t r - ă s t a : a m v r u t să c u m p ă r u n j u n c a n d i n
satul vecin, mă învoisem şi, c î n d să-1 i a u , mi l-a
umflat de sub nas măcelarul din Uticc.
— A c u m — r e l u ă Svejk n e t u l b u r a t — c î n d avem
p e c a p î n c ă un r ă z b o i , c î n d m a i a v e m u n d u ş m a n şi
un front n o u , a r e să t r e b u i a s c ă sa f a c e m economie
d e m u n i ţ i i . „ C î n d ai m a i m u l ţ i c o p i i , î ţ i t r e b u i e mai
multe nuiele", spunea moş C h o v a n c c din Motol, care-i
croia pe copiii din vecinătate, treabă pentru care
primea un ban de buzunar.
— M i e m i - e t e a m ă n u m a i că din p r i c i n a I t a l i e i o
să ne dea porţii m a i mici, spuse Baloun trcmurînd
din tot corpul.
P l u t o n i e r u l d e a d m i n i s t r a ţ i e c ă z u p c g î n d u r i şi a p o i
r ă s p u n s e cu t o a t ă s e r i o z i t a t e a :
— N-ar ti d e m i r a r e , p e n t r u că acum victoria
n o a s t r ă o să m a i î n t î r z i e n i ţ c l u ş .
— Ehei, acum a m a v e a nevoie de un nou R a d e c k y ,
fu d e p ă r e r e S v e j k . A l a c u n o ş t e a b i n e l o c u r i l e pc a c o l o ,
ştia c a r e - i p a r t e a s l a b ă a i t a l i e n i l o r , ce t r e b u i e l u a t cu
a s a l t şi d i n c a r e p a r t e . N u - i c h i a r aşa d e uşor să p ă ­
t r u n z i u n d e v a . M ă r o g , d e i n t r a t e în s t a r e să i n t r e
o r i c i n e , d a r t o t u l e să ştii c u m să ieşi ; a s t a - i adevă­
rata ştiinţă militară... C î n d intră omul undeva, tre-

104
b u i c să ş t i e t o t cc se p e t r e c e în j u r u l lui, ca să n u sc
p o m e n e a s c ă n i t a m - n i s a m în f a ţ a unei î n c u r c ă t u r i din
u c l e a c a r e se c h e a m ă catastrofă. La noi a c a s ă , pc
v r e m e a c î n d s t ă t e a m în v e c h e a l o c u i n ţ ă , a f o s t prins
în p o d un h o ţ ; ş m e c h e r u l b ă g a s e d e s e a m ă , în timp
cc se c ă ţ ă r a în p o d , că z i d a r i i reparau luminatorul.
Aşa că d u m n e a l u i s-a s m u l s d i n b r a ţ e l e o a m e n i l o r , a
b u ş i t - o p e n e v a s t a i n t e n d e n t u l u i şi şi-a d a t d r u m u l în
l u m i n a t o r , d a r d e a c o l o n - a m a i ieşit. Tătucul nostru
R a d c c k y c u n o ş t e a o r i c e p o t e c ă ; n i m e n i n - a p u t u t să
p u n ă m î n a p c cl. i n t r - o c a r t e d e s p r e g e n e r a ! scria c u
dc amănuntul c u m a l u a t - o la s ă n ă t o a s a d e la S a n t a
L u c i a , î n t i m p ce i t a l i e n i i fugeau şi ei şi c u m a b i a a
d o u a z i , c î n d îi c ă u t a cu o c h e a n u l , şi-a d a t s c a m a că
i t a l i e n i i n u e r a u p e c î m p u l d c b ă t a i e şi că cl c î n v i n ­
g ă t o r u l ; p r o f i t î n d de ocazie, a o c u p a t S a n t a Lucia ră­
m a s ă d e i z b e l i ş t e . A ş a a fost n u m i t m a r e ş a l .
— I n i m o a s ă ţ a r ă I t a l i a , i n t r ă în v o r b ă bucătarul
Jurajda. Am fost şi cu o d a t ă la V e n e ţ i a şi ştiu că
i t a l i a n u l îl face p e o r i c i n e p o r c . C î n d se î n f u r i e , o r i ­
c i n e e „porco maledctto". C h i a r şi P a p a e p o r c p e n t r u
el şi .anadona mia c porco", „papa c porco".
In l e g ă t u r ă cu cele d e m a i sus p l u t o n i e r u l d e ad­
ministraţie Vanele se e x p r i m ă şi el în t e r m e n i foarte
b i n e v o i t o r i d e s p r e I t a l i a . L a d r o g h e r i a lui d i n K r a l u p y
a v e a un a p a r a t d e p r e p a r a t s i r o p d e l ă m î i e , p e care-1
t ă c e a din l ă m î i s t r i c a t e , i a r l ă m î i l e cele m a i i e f t i n e şi
cele mai s t r i c a t e le c u m p ă r a î n t o t d e a u n a din Italia.
A c u m s-a i s p r ă v i t cu t r a n s p o r t u l l ă m î i l o r d i n I t a l i a la
K r a l u p y . N u î n c a p e nici o î n d o i a l ă că r ă z b o i u l cu I t a -

105
l i a v a a d u c e t o t felul d c î n t î m p l ă r i n e a ş t e p t a t e , c ă c i
A u s t r i a v a c ă u t a să sc r ă z b u n e .
— A s t a - i u n fel d e a s p u n e : să t e r ă z b u n i ! zise
S v e j k . S î n t unii c a r e îşi î n c h i p u i e c ă sc r ă z b u n ă , d a r
p î n ă la u r m ă o a l e l e s p a r t e le p l ă t e ş t e cel p c c a r e d u m ­
n e a l u i şi 1-a ales ca u n e a l t ă a r ă z b u n ă r i i . P e v r e m u r i ,
cînd stăteam î n c ă la V i n o h r a d y , la p a r t e r l o c u i a in­
t e n d e n t u l i m o b i l u l u i , c a r e ţ i n e a în g a z d ă u n m i c f u n c -
ţ i o n ă r a ş d e la nu ştiu c a r e b a n c ă ; o m u l e ţ u l ă s t a o b i ş ­
n u i a să f r e c v e n t e z e o c î r c i u m a d i n s t r a d a Kramcrov*,
u n d e s-a l u a t la h a r ţ ă o d a t ă cu u n d o m n c a r e a v e a
la Vinohrady un laborator pentru analiza urinei.
D o m n u l nu se g î n d e a la a l t c e v a şi n u v o r b e a d e c î t d e s ­
p r e a n a l i / e l e l u i . U m b l a cu b u z u n a r e l e p l i n e d e s t i ­
c l u ţ e cu u r i n ă , p e c a r e le d ă d e a c u n o s c u ţ i l o r p e la n a s ,
î n d e m n î n d u - i să-şi d e a u r i n a la a n a l i z ă , p e n t r u că d e
a s t a a t î r n a — z i c e a el — f e r i c i r e a o m u l u i , a f a m i l i e i .
N u c o s t ă m a i n i m i c — z i c e a — n u m a i şase c o r o a n e .
T o ţ i c l i e n ţ i i c î r c i u n u i . b a c h i a r şi c î r c i u m a r u l şi c î r c i u -
m ă r c a s a , ş i - a u d a t u r i n a la a n a l i z ă , n u m a i funţionă-
r a ş u l se ţ i n e a t a r e , cu t o a t e că d o m n u l îl u r m ă r e a m e ­
r e u la p i s o a r , a d r e s î n d u - i - s e cu b u n ă v o i n ţ ă : „ N u ştiu
c u m să-ţi s p u n , d o m n u l e S k o r k o v s k y , d a r m i e n u - m i
p r e a p l a c e c u m a r a t ă u r i n a d u m i t a l e ; fii b u n şi u r i ­
n e a z ă în s t i c l u ţ ă cît m a i e v r e m e ! P c u r m ă să n u fie
p r e a t î r z i u !" î n cele d i n u r m ă , a r e u ş i t să-l c o n v i n g ă .
A s t a 1-a c o s t a t p e f u n c ţ i o n ă r a ş şase c o r o a n e , i a r d o m ­
n u l a c e l a a a v u t grijă să-i î n d u l c e a s c ă c h e l t u i a l a , s p e -
r i i n d u - 1 aşa c u m făcuse cu toţi muşterii, ca şi cu
b i e t u l c î r c i u m a r , c ă r u i a îi a l u n g a s e c l i e n ţ i i , d e o a r e c e

106
fiecare a n a l i z ă e r a a p o i i n t e r p r e t a t ă v e r b a l c u c o n c l u ­
z i a că e v o r b a d e u n c a z g r a v . D u p ă el t o a t ă lumea
t r e b u i a să b e a n u m a i a p ă , să n u f u m e z e , să n u se î n ­
s o a r e , i a r cît d e s p r e m i n c a r e , n u m a i z a r z a v a t ! F u n c -
ţ i o n ă r a ş u l n o s t r u , c a şi c e i l a l ţ i d e a l t f e i , s-a înfuriat
g r o z a v şi, ca u n e a l t ă a r ă z b u n ă r i i lui,, s-a g î n d i t l a i n ­
t e n d e n t , ş t i i n d u - 1 b r u t a l d i n f i r e . A ş a se f a c e c ă î n t r - o
b u n ă zi îi s p u s e domnului cu analizele că d e la o
vreme intendentul n u se s i m ţ e a t o c m a i b i n e şi că-1
r o a g ă să v i n ă a d o u a zi d e d i m i n e a ţ ă p c la o r e l e ş a p t e ,
să-i ia u r i n a p e n t r u a n a l i z ă . D u m n e a l u i s-a d u s . I n ­
t e n d e n t u l d o r m e a î n c ă . D o m n u l 1-a t r e z i t , s p u n î n d u - i
prieteneşte : „ A m onoarea, domnule Malek, bună dimi­
n e a ţ a . P o f t i ţ i , a v e ţ i aici. s t i c l u ţ a , b i n e v o i ţ i să u r i n a ţ i
şi d a ţ i - m i şase c o r o a n e . " D o a m n e ! C î n d a s ă r i t o d a t ă
i n t e n d e n t u l d i n p a t , n u m a - n i z m e n e şi c î n d m i ţi 1-a-n-
şfâcat d e beregată, ferească D u m n e z e u ! L-a buşit de
d u l a p , p î n ă a t r e c u t cu el p r i n u ş ă . D u p ă ce l-a scos
d i n d u l a p , a l u a t v î n a d e b o u şi d ă - i şi d ă - i p î n ă !-a
p u s p e g o a n ă a ş a î n i z m e n e c u m e r a , la v a l e p e s t r a d a
C e l a k o v s k y . S c h e l ă l ă i a s t i m a b i l u l ca u n c î i n e c ă l c a t p e
c o a d ă şi î n s t r a d a H a v l i £ k o v ă , ţ u ş t i în t r a m v a i ; p e
i n t e n d e n t l-a î n h ă ţ a t p o l i ţ a i u l cu c a r e s-a l u a t la p ă ­
r u i a l ă . F i i n d c ă e r a î n i z m e n e şi c u cele d e r u ş i n e la
v e d e r e , l - a u r i d i c a t c u d u b a p e n t r u a t e n t a t la b u n e l e
m o r a v u r i . Şi î n d r u m s p r e p o l i ţ i e , t o t m a i s t r i g a d i n
d u b ă ca u n a p u c a t : „ F i r c - a ţ i ai d r a c u l u i d e d e r b e d e i ,
v ă a r ă t eu v o u ă s ă - m i a n a l i z a ţ i m i e u r i n a " . A s t a t la
r ă c o a r e şase l u n i p e n t r u a g r e s i u n e şi u l t r a j . D u p ă p r o ­
nunţarea s e n t i n ţ e i , a î n c e p u t să i n s u l t e c o r o a n a , aşa

107
c ă n - a r fi d e m i r a r e d a c ă a r z a c e şi a c u m în p u ş c ă r i e ;
d e a c e e a s p u n e a m eu că a t u n c i c î n d vrei să t e r ă z b u n i
p e c i n e v a , o a l e l e s p a r t e le p l ă t e ş t e u n o m nevinovat.
î n t i m p ce a s c u l t a , p e B a l o u n îl f r ă m î n t a un gînd.
î n cele d i n u r m a se a d r e s ă î n g r i j o r a t lui V a n e k :
— Mă rog frumos, d o m n u l e rccbntitr'sieldwebcl.
dumneavoastră credeţi că d i n pricina războiului cu
J t a l i a ni se v o r d a r a ţ i i m a i m i c i ?
— E limpede ca lumina zilei, răspunse prompt
Vanek.
— M a i c a t a C r i s t o a s c , i z b u c n i B a l o u n şi. ! ă s î n d u - ş i
c a p u l în p a l m e , r ă m a s e t ă c u t în c o l ţ u l lui.
C u a c e a s t a , d i s c u ţ i a d e s p r e I t a l i a luă sfîrşit.

*

în vagonul c o m a n d a m e n t u l u i , discuţia despre noua
situaţie creată prin intrarea Italiei î n r ă z b o i s-ar fi
desfăşurat, cu s i g u r a n ţ ă , f o a r t e a n o s t î n lipsa vesti­
tului teoretician militar, cadetul Biegler, d a c ă bineîn­
ţeles nu s-ar fi g ă s i t c i n e v a c a r e să-l î n l o c u i a s c ă în­
tr-o oarecare măsură. Înlocuitorul era locotenentul
D u b d e la c o m p a n i a a t r e i a .
Locotenentul Dub era în civil profesor de limba
c e h ă şi d o v e d i s e o i r e z i s t i b i l ă înclinaţie de a-şi ma­
n i f e s t a l o i a l i t a t e a o r i d c c î t e o r i a v e a o c a z i a . L a lu­
c r ă r i l e scrise d ă d e a e l e v i l o r s u b i e c t e d i n i s t o r i a fami­
liei H a b s b u r g . Pe cei din clasele i n f e r i o a r e ii s p e ­
r i a eu î m p ă r a t u l M a x i m i l i a n , c a r e s-a c ă ţ ă r a t pe o
s t î n c ă şi n - a m a i p u t u t să c o b o a r e , cu J o s e f al 11-lea,

I0B
p l u g a r u l , si cu F c r d i n a n d cel B u n . î n c l a s e l e superi-
o a r e , s u b i e c t e l e e r a u b i n e î n ţ e l e s m a i c o m p l i c a r e , ca d e
p i l d ă t e m a p e n t r u cei d i n a ş a p t e a : împăratul I r.in/.
Josef I, sprijinitor al ştiinţei ţi ariei, lucrare care a
a v u t d r e p t u r m a r e e x c l u d e r e a u n u i elev d i n t o a t e ş c o ­
lile m e d i i ale i m p e r i u l u i a u s t r o - u n g a r ; e l e v u l scrisese
că cea m a i lăudabilă o p e r ă a acestui m o n a r h a fost
construirea podului Î m p ă r a t I r a n z Josef I din Praga.
Profesorul D u b nu u i t a n i c i o d a t ă să-şi p u n ă elevii
să c î n t e cu e v l a v i e i m n u l a u s t r i a c d e z i u a î m p ă r a t u l u i
şi la a l t e s ă r b ă t o r i i m p e r i a l e şi regale. în societate
n u e r a i u b i t , d e o a r e c e se ştia p r e c i s că t ă c e a o f i c i u l d e
denunţător al c o l e g i l o r săi. î n o r a ş u l unde profesa,
parte din „sfînta treime" a celor mai mari t î m -
piţi şi i m b e c i l i , c o m p u s ă din : prefecţii 1
judeţului,
directorul gimnaziului şi el. in acest cerc restrîns,
D u b î n v ă ţ a s e să f a c ă p o l i t i c a i m p e r i u l u i austro-ungar
şi a c u m îşi d e b i t a î n ţ e l e p t e l e idei, cu g l a s u l şi i n t o n a ­
ţ i a lui d e p r o f e s o r ticăit.

— La d r e p t v o r b i n d , pe m i n e nu m ă m i r ă d e loc
pasul făcut de Italia. Mă aşteptam la a s t a î n c ă dc
ICUtn trei l u n i . L c l a r că I t a l i a a d e v e n i t f o a r t e m ; n -
d r ă în u l t i m a v r e m e , d u p ă v i c t o r i a a s u p r a t u r c i l o r , î n
r ă z b o i u l p e n t r u T r i p o l i t a n i a . în a f a r ă d e a s t a , se b i -
z u i c c a m p r e a m u l t p e m a r i n a m i l i t a r ă şi p e s t a r e a d e
spirit a p o p u l a ţ i e i n o a s t r e d i n r e g i u n i l e d e l i t o r a l şi
din T i r o l u l d e s u d . î n c ă î n a i n t e d e r ă z b o i a m discutat
d e s p r e a s t a cu p r e f e c t u l j u d e ţ u l u i n o s t r u şi i - a m spus
că g u v e r n u l n o s t r u n u t r e b u i e să s u b e s t i m e z e m i ş c a r e a
iredentistă din sud. Prefectul mi-a dat toată drepta-

109
tea p e n t r u că şi cl, c a o r i c e o m c l a r v ă z ă t o r căruia
menţinerea acestui i m p e r i u îi s t ă la inimă, trebuie
să sc fi g î n d i t d e m u l t e o r i u n d e ne poate dace o
i n d u l g e n ţ ă e x a g e r a t ă f a ţ ă d e astfel dc elemente. îmi
a d u c foarte bine a m i n t e că a c u m doi ani, în timpul
războiului balcanic, cînd afacerea Prohazska era toc­
m a i în t o i , î n t r - o c o n v o r b i r e c u d o m n u l p r e f e c t am
s p u s că i t a l i a p î n d e ş t e p r i l e j u l cel m a i a p r o p i a t pen­
t r u a n e lovi p c la s p a t e .
Şi uite că aşa s-a şi î n t î m p l a t ! s t r i g ă D u b cu
a t î t a v e h e m e n ţ ă , d c p a r c ă s-ar fi c e r t a t cu t o ţ i cei d e
f a ţ ă deşi, în t i m p cc cl v o c i f e r a , o f i ţ e r i i a c t i v i d i n v a ­
g o n îşi z i c e a u î n g î n d : „ P i s ă l o g u l ă s t a a r f a c e b i n e
să n e m a i s c u t e a s c ă c u pălăvrăgeala".
Şi a p o i — reluă D u b pe un ton m a i m ă s u r a t —
d e cele m a i m u l t e o r i nici c h i a r în m a n u a l e l e d e ş c o a l ă
n u s-a v o r b i t d e v e c h i l e n o a s t r e r a p o r t u r i cu Italia,
dc zilele glorioase ale a r m a t e l o r noastre b i r u i t o a r e din
a n u l u n a m i e o p t s u t e şi p a t r u z e c i şi o p t şi d i n a n u l
u n a m i e o p t sute şi şaizeci şi şase, d e s p r e c a r e se a m i n ­
t e ş t e a s t ă z i în o r d i n u l d e b r i g a d ă . E u u n u l , î n s ă , m i - a m
f ă c u t î n t o t d e a u n a d a t o r i a şi î n c ă î n a i n t e d e t e r m i n a ­
r e a a n u l u i ş c o l a r , a ş a d a r , c h i a r la î n c e p u t u l r ă z b o i u l u i ,
a m d a t la c o m p o z i ţ i e e l e v i l o r m e i u r m ă t o a r e a t e m ă :
Utiscrc Ucideri in Italicii, von Vincenia bis zur Cus-
tozza, oder... 1

Şi z e v z e c u l locotenent D u b adăugă solemn :
1
Lroii noştri din Italia, dc la Vincenza pînă la Custozza,
«au... (Germ.)

110
— ...Blut und Lebcn fiir Habsburg ! Fiir cin Ostcr-
reich, ganz, einig, gross! 1
D u p ă care tăcu, aştcptînd,
p e s e m n e c a şi c e i l a l ţ i o f i ţ e r i din vagonul comanda­
m e n t u l u i să-şi s p u n ă p ă r e r e a d e s p r e n o u a s i t u a ţ i e , c e e a
ce i - a r fi d a t p r i l e j u l să le d o v e d e a s c ă î n c ă o d a t ă , c ă
î n c ă cu a n i î n u r m ă p r e v ă z u s e c u m se v a comporta
I t a l i a f a ţ ă d e a l i a t u l ei. M a r e îi fu î n s ă d e z a m ă g i r e a
cînd căpitanul Sagncr, căruia o r d o n a n ţ a batalionului,
M a t u 5 i c \ îi a d u s e s e d i n g a r ă e d i ţ i a d e s c a r ă a z i a r u l u i
Pcster Lloyd, exclamă răsfoind ziarul :

— I a te uită, W e i n c r , pe care a m v ă z u t - o la B r u c k
î n r e p r e z e n t a ţ i e , a j u c a t ieri aici la T e a t r u l Mic.
Şi cu a c e a s t a , d i s c u ţ i a d e s p r e I t a l i a sc î n c h e i e în
vagonul comandamentului.

«

Ordonanţa b a t a l i o n u l u i , Matusic" şi o r d o n a n ţ a că­
p i t a n u l u i S a g n c r , B a t z c r , c a r e ş e d e a u la c a p ă t u l va­
g o n u l u i , p r i v e a u r ă z b o i u l cu I t a l i a d i n t r - u n u n g h i d e
v e d e r e s t r i c t u t i l i t a r , î n t r u c î t , c u a n i în u r m ă , p c v r e ­
m e a c î n d îşi f ă c u s e r ă s e r v i c i u l a c t i v , l u a s e r ă p a r t e l a
n i ş t e m a n e v r e în T i r o l u l d c s u d .
— O să fie c a m g r e u să u r c ă m m u n ţ i i d e a c o l o ,
constată Batzer. Căpitanul Sagner are o g r ă m a d ă dc
c u f e r c . O i fi cu d c la m u n t e , d a r a l t ă b r î n z ă - i >a iei
f l i n t a s u b m a n t a şi sa a ş t e p ţ i s ă - ţ i p i c e u n i e p u r e p c
moşia ducelui Schwartzenbcrg.

'^Sîngelc şi viaţa pentru Habsburgi ! Pentru o Austrie
indivizibilă, unită, mare ! (Germ.)

111
— A s t a c a m aşa a r fi, d a c ă n c - a r t r i m i t e î n I t a l i a .
N i c i m i c n u m i - a r c o n v e n i s-o i a u r a z n a , c u o r d i n e ,
p e s t e m u n ţ i şi g h e ţ a r i . Şi a p o i , d a c ă stai să tc g l n d c ş t i
la h a l e a l ă , ă i a n u c r a p ă d e c î t p o l e n t a şi ulei, s p u s e
Matusic" î n t r i s t a t .
— La urna u r m e i , d e ce să n e t r i m i t ă tocmai pc
n o i în m u n ţ i , se î n f u r i e B a t z e r . R e g i m e n t u l n o s t r u a
m a i fost în S e r b i a , în C a r p a ţ i , ş i - a m m a i c ă r a t c u f e -
r e l c c ă p i t a n u l u i p r i n m u n ţ i ; d c d o u ă ori l e - a m şi p i e r ­
d u t ; o d a t ă în S e r b i a , a d o u a o a r ă în C a r p a ţ i , î n t r - o
b ă t ă l i e , şi s-ar p u t e a să m i se î n t î m p l e a t r e i a o a r ă
acelaşi lucru chiar la f r o n t i e r a italiană ; cît despre
haleală acolo...
S c u i p ă cu s c î r b ă , se a p r o p i e m a i m u l t d e Matusic"
şi-i s p u s e o a r e c u m c o n f i d e n ţ i a l :
— L a n o i , în m u n ţ i i KaSper, facem nişte găluşte
m i c i d e t o t cu a l u a t d i n c a r t o f i c r u z i ; fierbi cartofii,
îi t ă v ă l e ş t i î n o u , îi p r e s a r i f r u m u ş e l cu p e s m e t şi p c
u r m ă îi p r ă j e ş t i în s l ă n i n ă . C u v î n t u l s l ă n i n ă îl r o s t i
s o l e m n , p e un t o n a p r o a p e r e l i g i o s .
— Dar cel m a i bine merg cu v a r z ă acra călită,
a d ă u g ă d u p ă o c l i p ă d e m e l a n c o l i e . P o ţ i <ă a s v m u i e ş t i
a s t a cu s ă r ă c i a ceea d e m a c a r o a n e ?
A ş a se î n c h e i e şi aci d i s c u ţ i a d e s p r e I t a l i a . . .

î n celelalte v a g o a n e , care aşteptau de mai bine de
d o u ă c e a s u r i î n g a r ă , c i r c u l a z v o n u l că t r e n u l v a fi
î n t o r s d i n d r u m şi î n d r e p t a t s p r e Italia.
Zvonul părea î n t ă r i t şi d c î m p r e j u r a r e a că între
t i m p se p e t r e c u s e r ă l u c r u r i c i u d a t e cu e ş a l o n u l . T r u p a

112
fusese c o b o r î t ă d i n n o u d i n v a g o a n e , iar s a n i t a r i i şi
echipele de d e p a r a z i t a r e stropiră p e s t e t o t c u lisol ;
peraţia fu primită cu profundă nemulţumire, mai
ales î n v a g o a n e l e u n d e e r a u d e p o z i t a t e r e z e r v e l e de
pîine cazona.
Dar ordinul n u se d i s c u t ă , ci se e x e c u t ă ; c o m i s i a
s a n i t a r ă d ă d u s e o r d i n să fie d e z i n f e c t a t e t o a t e v a g o a ­
nele e ş a l o n u l u i 7 2 8 şi e c h i p a s t r o p e a cu lisol, f ă r ă p i c
d e r e m u ş c a r e , m o r m a n e l e d e p î i n e c a z o n ă şi sacii cu
o r e z . T o t l u c r u r i d i n c a r e o r i c i n e p u t e a să v a d ă că se
petrecea ceva neobişnuit.
D u p ă a s t a , o s t a ş i i f u r ă d i n n o u g o n i ţ i în vagoane,
p e n t r u c a p e s t e o j u m ă t a t e d e o r ă să fie iar minaţi
afară, din pricină că un general b ă t r î n , căruia Svejk
îi găsi p c loc o p o r e c l ă p o t r i v i t ă , v e n i s e să i n s p e c t e z e
e ş a l o n u l . P i t i t în s p a t e l e f r o n t u l u i Svejk ş o p t i pluto­
n i e r u l u i d c a d m i n i s t r a ţ i e V a n £ k , c a r e e r a l î n g ă el :
— E - u n besc-n c i z m e !
B ă t r î n u l g e n e r a l se p l i m b ă în f a ţ a f r o n t u l u i , î n s o ţ i t
d e c ă p i t a n u l S a g n e r ; a p o i , ca să m a i „însufleţească"
t r u p a , sc o p r i în d r e p t u l u n u i o s t a ş m a i t i n e r e l şi-1 î n ­
t r e b ă d e u n d e c, d c c î ţ i a n i e s t e şi d a c ă a r e c e a s . î n -
c h i p u i n d u - ş i că g e n e r a l u l v o i a să-i d ă r u i a s c ă u n u l , o s ­
t a ş u l d e c l a r ă că n u a r e c e a s , deşi a v e a . D r e p t care,
b ă t r î n u l b e s e - n c i z m e îi r ă s p u n s e cu z î m b c t u l b l e g p e
«are-1 a r b o r a î m p ă r a t u l P r â n z Josef cînd se adresa
v r e u n u i p r i m a r d i n t r - u n o r a ş al împărăţiei.
— B i n e e e , b i n e , a p o i îl c i n s t i cu o v o r b ă p c c a p o ­
r a l u l d c a l ă t u r i , î n t r e b î n d u - 1 d a c ă s o ţ i a îi e r a sănă­
toasă.

s 113
— C u respect vă r a p o r t e z — zbieră caporalul —
că nu sînt î n s u r a t . La c a r e generalul, cu acelaşi z î m -
bet ramolit, repetă stereotip :
— Bineee, bine.
A p o i , generalul c ă z u t în m i n t e a copiilor, ceru c ă p i ­
t a n u l u i S a g n c r să-i a r a t e c u m ştiu o s t a ş i i să numere
d i n d o i î n d o i . P e s t e o c l i p ă se p u t e a a u z i :
— Un'—doi, un'—doi, un'—doi.
T r e a b a asta plăcea g r o z a v generalului besc-n cizme.
A v e a a c a s ă d o i ţ u c ă l a r i p e c a r e - i a l i n i a î n f i e c a r e zi
şi-i p u n e a să n u m e r e : „ u n ' — d o i . . . " un'—doi..."
G e n e r a l i d i n ă ş t i a e r a u î n A u s t r i a cu duiumul.
D u p ă c e se t e r m i n ă cu b i n e i n s p e c ţ i a , î n t i m p u l c ă ­
reia g e n e r a l u l n u fu d e loc z g î r c i t cu l a u d e l e la a d r e s a
c ă p i t a n u l u i S a g n e r , t r u p a fu î n v o i t ă să se p l i m b e p r i n
p r e a j m a g ă r i i , d a t f i i n d că î n t r e t i m p v e n i s e v e s t e a că
t r e n u l v a p l e c a a b i a p e s t e t r e i o r c . O s t a ş i i sc p l i m b a u
p r i n a p r o p i e r e a g ă r i i şi c ă s c a u g u r a î n c ă u t a r e a u n u i
f i l a n t r o p d i n cei c a r e se găsesc t o t d e a u n a p e p e r o a n e l e
g ă r i l o r şi d e la c a r e se p o a t e cerşi o ţ i g a r ă .
Se v e d e a b i n e că e n t u z i a s m u l d e la î n c e p u t , c a r e se
v ă d i s e în p r i m i r e a sărbătorească făcută eşaloanelor
prin gări, scăzuse mult, dcgcnerînd p î n ă la u r m ă în
cerşetorie.
C ă p i t a n u l S a g n e r se p o m e n i cu o d e l e g a ţ i e a „ A s o ­
ciaţiei pentru î n t î m p i n a r e a eroilor", c o m p u s ă din d o u ă
b a b e p o c i t e , c a r e îi î n m î n a r ă d a r u l A s o c i a ţ i e i pentru
e ş a l o n u l l u i , a d i c ă d o u ă z e c i d e c u t i u ţ e cu p a s t i l e p e n ­
tru p a r f u m a t u l gurii, reclamă a unei fabrici dc p r o d u s e
zaharoase din Pesta. Cutiuţele de metal care a d ă p o s -

114
tcau pastilele p l ă c u t m i r o s i t o a r e e r a u g r o z a v d e fru­
moase : pe capac era un h o n v e d maghiar care d a m î n a
u n u i o s t a ş d i n lundilurmul austriac, iar deasupră-le
strălucea c o r o a n a sfîntului Ştefan. D e jur-împrejurul
p o z e i se v e d e a i n s c r i p ţ i a , în l i m b i l e g e r m a n ă şi m a ­
g h i a r ă : ,JFiir Kaiscr, Gott mul Vatcrlatid" '.
Fabrica dc zaharicale era atît de devotată tronului,
încît d ă d e a întîietate î m p ă r a t u l u i , lăsîndu-1 pe D u m ­
n e z e u p e p l a n u l al d o i l e a .
Fiecare c u t i u ţ ă avea optzeci d e pastile, adică cinci
p a s t i l e la t r e i o a m e n i . î n a f a r ă d e a s t a , cele d o u ă b a b e
pocite m a i aduseseră un p a c h e t m a r e cu nişte rugi
ciuni t i p ă r i t e , al c ă r o r a u t o r e r a a r h i e p i s c o p u l Ge/a
Budafala de Szatmdr. Rugăciunile erau publicate în
limbile g e r m a n ă şi m a g h i a r ă şi c u p r i n d e a u cele m a i
î n f r i c o ş ă t o a r e b l e s t e m e la a d r e s a d u ş m a n i l o r imperiu­
lui a u s t r o - u n g a r . E r a u c o m p u s e cu a t î t a p a t i m ă , î n c î t
nu lipsea d e c î t să li se m a i a d a u g e la sfîrşit colorata
înjurătură ungurească: „Hus/.om a Krisztitsmârjât !'".
P r e a c u c e r n i c u l a r h i e p i s c o p e r a d e p ă r e r e că m i l o s t i -
\u\ D u m n e z e u t r e b u i a să-i s l î r t e c e în b u c ă ţ e l e p c r u ş i ,
englezi, sîrbi, francezi şi j a p o n e z i şi să f a c ă d i n ci
tăieţei şi g u l a ş cu p a p r i c a ş . Şi t o t g r a ţ i e p r e a c u c e m i -
cului a r h i e p i s c o p , Dumnezeu t r e b u i a să se s c a l d e în
sîngele d u ş m a n i l o r şi să-i u c i d ă p c t o ţ i , aşa c u m fă­
c u s e I r o d cu c o p i i i .
N o b i l u l a r h i e p i s c o p al B u d a p e s t e i f o l o s e a , î n r u g ă ­
c i u n i l e sale, v o r b e m i n u n a t e c a a c e s t e a : „ B i n c c u v î n -

1
„Pentru împărat, Dumnezeu şi patrie" (germ.).

115
teze D o m n u l b a i o n e t e l e v o a s t r e , c a sa t a i e a d î n c î n
b u r ţ i l e d u ş m a n i l o r . F i e c a b u n u l şi dreptstăpînitorul
să î n d r e p t e focul a r t i l e r i e i s p r e c a p e t e l e - c o m a n d a n ţ i l o r
d u ş m a n i . D e i e m i l o s t i v u l D o m n ca t o ţ i v r ă j m a ş i i să se
î n e c e în s î n g c l c cc se v a s c u r g e d i n r ă n i l e d e la v o i
purcese."
D c a c e e a , r e p e t , a c e s t o r r u g ă c i u n i n u le m a i lipsea
altceva d e c î t să li se a d a u g e la sfîrşit : „Bas/om a
Kris/.titsm.hj'it /"
D u p ă ce p r e d a r ă d a r u r i l e , d o a m n e l e e x p r i m a r ă c ă ­
p i t a n u l u i S a g n c r d o r i n ţ a d e a fi d e f a ţ ă la î m p ă r ţ i r e a
l o r . U n a d i n ele a v u c h i a r c u r a j u l să d e c l a r e că a r fi
d i s p u s ă , cu a c e s t p r i l e j , să v o r b e a s c ă o s t a ş i l o r p e c a r e
n u - i n u m e a d e c î t „uttscrc braven Fclcigrattcn" l
.
A m î n d o u ă sc s i m ţ i r ă , î n s ă , j i g n i t e f o a r t e c î n d c ă p i ­
t a n u l S a g n c r r e f u / ă să le s a t i s f a c ă d o r i n ţ a . P e n t r u m o ­
m e n t , d a r u r i l e f u r ă t r a n s p o r t a t e în vagonul-maga/.ie.
Cinstitele d o a m n e trecură printre şirurile de ostaşi
şi u n a d i n ele m î n g î i c p r i e t e n e ş t e p e o b r a z p c un s o l ­
d a t cu o b a r b ă m a r e , un o a r e c a r e Simck din Bude­
jovice, care neştiind nimic despre înalta situaţie a
acestor d o a m n e declară camarazilor, după plecarea
lor:
— D a ' n e r u ş i n a t e m a i s î n t c u r v e l e p e aici ! D a c - a r
fi cel p u ţ i n c e v a d c c a p u l lor, aş m a i z i c e . D a r c a l c ă
ca b e r z e l e ş i - a d u c ca n i ş t e s p e r i e t o r i . Ş i - o c u r s ă ca
a s t a r î v n e ş t e la o s t a ş i !
î n g a r ă e r a a n i m a ţ i e m a r c . I n t r a r e a I t a l i c i în r ă z b o i
provocase panică ; două eşaloane dc artilerie fuseseră

1
Vitejii noştri ostaşi (germ.).

110
r e ţ i n u t e şi t r i m i s e î n S t i r i a . U n eşalon de bosnlcci,
u i t a t a c o l o din m o t i v e n e c u n o s c u t e , s t a ţ i o n a î n g a r ă
vie d o u a zile. l o t d e d o u ă zile b o s n i e c i i n u m a i p r i m i ­
seră r a ţ i i l e şi c e r ş e a u p î i n e î n P e s t a N o u ă . P e s t e t o t
se a u z e a u v o r b e l e a p r i n s e ale b o s n i e c i l o r uitaţi care
înjurau î n t r - u n a , gesticulînd mînioşi :
— Jeben ti boga — jeben ti (inşii, jeben ti maicii I
In s f î r ş i i . b a t a l i o n u l d e m a r ş n r . 91 fu d i n n o u a d u ­
n a t şi ostaşii îşi r e l u a r ă l o c u r i l e în v a g o a n e . PeSM o
clipă, însă, o r d o n a n ţ a b a t a l i o n u l u i , Matusic\ veni dc
'.a c o m a n d a m e n t u l g ă r i i c u v e s t e a că p l e c a r e a v a a v e a
loc a b i a peste trei o r e . D e a c e e a , o s t a ş i i c ă p ă t a r ă d i n
nou p e r m i s i u n e a să c o b o a r e d i n v a g o a n e . P u ţ i n î n a i n t e
d e p l e c a r e a t r e n u l u i , în v a g o n u l c o m a n d a m e n t u l u i i n ­
tră foarte e n e r v a t locotenentul D u b , care ceru căpita­
n u l u i S a g n e r să o r d o n e n e î n t î r z i a t a r e s t a r e a lui S v e j k .
L o c o t e n e n t u l u i D u b , v e c h i u l şi c u n o s c u t u l denunţă­
t o r în c a l i t a t e a lui d e p r o f e s o r d e g i m n a z i u , îi p l ă c e a
>â i n t r e î n v o r b ă cu o s t a ş i i , p e n t r u c a să le a f l e p ă r e ­
r i l e şi a î n c e r c a t o t o d a t ă să-i î n v e ţ e şi să-i l ă m u r e a s c ă
p e n t r u c i n e şi d c cc l u p t ă .
In t i m p ce se p l i m b a s e î n s p a t e l e g ă r i i , îl zărise
l i n g ă u n f e l i n a r p e S v e j k , c a r e se u i t a cu i n t e r e s la
p d - r e c l a m ă al u n e i l o t e r i i m i l i t a r e cu s c o p d e b i n e ­
facere. Afişul î n c h i p u i a u n s o l d a t a u s t r i a c înjunghind
^ n g ă u n z i d un c a z a c b ă r b o s , c u o î n f ă ţ i ş a r e s p e r i a t ă .
L o c o t e n e n t u l D u b îl b ă t u s e p e Svejk p r i e t e n e ş t e p e
u m . t r şi-1 î n t r e b a s e d a c ă - i p l a c e a f i ş u l .
— Am o n o a r e a să v ă raportez, domnule laitnant
— r ă s p u n s e s e Svejk — că e o p r o s t i e . L a v i a ţ a mea

117
a m m a i v ă z u t a f i ş a t e d e s t u l e tî n i p o n i i , d a r o d o b i t o c i e
c a a s t a î n c ă n u m i - a f o s t d a t să v ă d .
— D a ' c e , m ă r o g , n u - ţ i p l a c e ? îl î n t r e b a s e d i n n o u
locotenentul Dub.
— M i e , d o m n u l e laitnant, î n afişul ă s t a n u - m i p l a c e
c u m ţ i n e o s t a ş u l a r m a ; n u v e d e ţ i că p o a t e să frîngă
b a i o n e t a d e z i d ? D e c e s-o f a c ă , c î n d ştie c ă p e n t r u
a s t a p o a t e să fie p e d e p s i t ? N u v e d e ţ i c ă r u s u l a r i ­
d i c a t m î i n i l e sus şi se p r e d ă ? E p r i z o n i e r , c a r e v a să
z i c ă , şi cu p r i z o n i e r i i t r e b u i e să n e p u r t ă m o m e n e ş t e ,
c ă şi ei sînt o a m e n i ca şi n o i .
P o r n i n d d e a i c i , l o c o t e n e n t u l D u b c ă u t a s e sa c e r c e ­
t e z e m a i a d i n e f e l u l d e a g î n d i al l u i S v e j k şi d e a c e e a
îl î n t r e b a s e :
— A ş a d a r , d u m i t a l e ţi-c milă de rus ?
— D e - a m î n d o i m i - e m i l ă ; şi d e r u s f i i n d c ă e î n ­
j u n g h i a t , şi d e s o l d a t , f i i n d c ă p o a t e să fie a r e s t a t p e n ­
t r u a s e m e n e a i s p r a v ă . S i n t s i g u r că î n o p e r a ţ i a asta,
d o m n u l e laitnant, b a i o n e t a s-a, c a s ă z i c aşa, frînt;
z i d u l î n c a r e a î n f i p t - o o s t a ş u l p a r e d e p i a t r ă şi o ţ e l u l
e fragil. î n a i n t e d e război, cînd e r a m în serviciul a c ­
t i v , a m a v u t la c o m p a n i e u n d o m n l o c o t e n e n t . N i c i u n
t a m b u r b ă t r î n n u ş t i a să se e x p r i m e ca d o m n ' l o c o t e ­
n e n t al n o s t r u . P e t e r e n u l d c eserciţ ne spunea : „ C î n d
e habt acht, să căşti o c h i i c a m o t a n u l c a r e se c a c ă î n
paie". încolo era un o m tare cumsecade. O dată, în
seara d e ajun, a î n n e b u n i t ; a c u m p ă r a t p e n t r u com­
p a n i e u n v a g o n întreg cu nuci dc cocos ; d e atunci
ştiu eu c î t s î n t d c f r a g i l e b a i o n e t e l e . J u m ă t a t e de com-

118
p a n i e şi-a f r î n t b a i o n e t e l e î n n u c i l e a l e a şi oberlait-
nantul a dat ordin sa fie î n c h i s ă toată compania ;
trei Juni d e z i l e n - a m a v u t v o i e să ieşim d i n c a z a r m a ,
i a r d o m n u l laitnant a fost c o n s e m n a t în c a m e r ă .
L o c o t e n e n t u l D u b se u i t a s e m î n i o s la f a ţ a nevino­
v a t a a b r a v u l u i s o l d a t Svejk şi-1 î n t r e b a s e i r i t a t :
— D u m n e a t a m ă cunoşti pe m i n e ?
— Se p o a t e să n u v ă c u n o s c , d o m n u l e laitnant ?
L o c o t e n e n t u l D u b h o l b a s e o c h i i m a r i şi b ă t u s e d i n
picior :
— Ba încă nu m ă cunoşti.
Svejk r ă s p u n s e s e d i n n o u cu acelaşi c a l m impertur­
b a b i l , cu c a r e se r ă s p u n d e la r a p o r t :
— V a i d c m i n e , d o m n u l e laitnant, vă cunosc ! Va
r a p o r t e z s u p u s că s î n t e ţ i d c la b a t a l i o n u l n o s t r u de
marş.
— D u m n e a t a încă nu m ă cunoşti, strigase pentru a
doua oară locotenentul Dub. Dumneata îmi cunoşti
p o a t e n u m a i p a r t e a cea b u n ă , d a r a ş t e a p t ă să m i - o c u -
I ; i pc cea r e a . . . E u s î n t r ă u , să fii s i g u r d e a s t a ,
eu ştiu să f a c p e o r i c i n e să p l î n g ă . L i , şi acum» s p u n e ,
m ă c u n o ş t i sau n u m ă c u n o ş t i ?
— Vă cunosc, d o m n u l e laitnant.
— iţi spun p e n t r u u l t i m a d a t ă că nu m ă cunoşti,
m ă g a r u l e . M a i ai c u m v a f r a ţ i ?
— Cu respect vă raportez, d o m n u l e laitnant, ca
am unui.
L o c o t e n e n t u l D u b îşi ieşise m a i t a r e d i n fire p r i v i n d
î a ţ a c a l m ă şi s e n i n ă a lui Svejk şi n e p u t î n d u - s e s t ă -
pini, zbierase :

119
— A t u n c i , cu s i g u r a n ţ ă că f r a t e l e d u m i t a l e e şi cl
o v i t ă ca d u m n e a t a ! C e m e s e r i e a r e ?
— P r o f e s o r , d o m n u l e laitnant. A fost şi el la m i l i ­
t ă r i c şi a d a t e x a m e n u l d e o f i ţ e r .
Locotenentul îl f u l g e r a s e cu 0 p r i v i r e nimicitoare.
Svejk o s u p o r t a s e î n s ă cu d e m n i t a t e ţi s î n g e rece, aşa
că d e o c a m d a t ă întreaga discuţie cu locotenentul se
terminase printr-un scurt :
— Ahtreten ! '
D u p ă c a r e se d e s p ă r ţ i r ă , v ă z î n d u - ş i f i e c a r e d e d r u m
şi g î n d i n d f i e c a r e la ale s a l e .
L o c o t e n e n t u l D u b v o i a să c e a r ă c ă p i t a n u l u i aresta­
r e a lui S v e j k , i a r S v e j k , la r î n d u - i , îşi s p u n e a că vă­
z u s e el m u l ţ i o f i ţ e r i t î m p i ţ i , d a ' u n u l ca locotenentul
D u b nu m a i p o m e n i s e .
L o c o t e n e n t u l D u b , c a r e în î m p r e j u r ă r i ca acestea
s o c o t e a că t r e b u i e să se o c u p e d e e d u c a ţ i a ostaşilor,
d e s c o p e r i î n s p a t e l e g ă r i i a l t e v i c t i m e . Lr.ui d o i s o l ­
d a ţ i d i n acelaşi r e g i m e n t , d a r d i n a l t a c o m p a n i e , c a i c
se t o c m e a u pe î n t u n e r i c , î n t r - o g e r m a n ă s t î l c i t ă , cu
d o u ă din p r o s t i t u a t e l e c a r e m i ş u n a u cu d u z i n e l e p r i n
preajma gării.
D e p ă r t î n d u - s c , Svejk m a i auzi foarte desluşit ria­
l i i ] t ă i o s al l o c o t e n e n t u l u i D u b :
— M ă c u n o a ş t e ţ i ? !... Ba eu v ă s p u n că n u m ă c u ­
n o a ş t e ţ i !...
— A ş t e p t a ţ i n u m a i p î n ă o să m ă c u n o a ş t e ţ i !...

1
Rupeţi rîiulurilc (germ.).
— î m i c u n o a ş t e ţ i p o a t e n u m a i p a r t e a b u n ă . D a r sa
v a ţ i n e ţ i , c î n d m i - ţ i c u n o a ş t e - o şi p e cea rea !...
— A m să v ă fac să p l î n g e ţ i , m ă g a r i l o r !...
— M a i a v e ţ i f r a ţ i p e a c a s ă ?...
— O r fi şi ei t o t n i ş t e d o b i t o c i c a şi voi !... C e m e ­
serie a u a v u t ?... C u m ? L a a p r o v i z i o n a r e ? !... Ei b i n e ,
ţ i n e ţ i m i n t e că s î n t e ţ i ostaşi... S î n t c ţ i cehi ? Ş t i ţ i voi
că P a l a c k y a s p u s că d a c ă A u s t r i a n - a r fi, a r trebui
i n v e n t a t ă . . . Abtrcten !
C u t o a t e a c e s t e a , p r i v i t ă în g e n e r a l , i n s p e c ţ i a l o c o ­
tenentului D u b n u se s o l d a s e cu r e z u l t a t e satisfăcă­
t o a r e . M a i a c o s t a s e v r e o trei g r u p e d e o s t a ş i , d a r s t r ă ­
d a n i a lui e d u c a t i v ă „ d e a-i f a c e să p l î n g ă " e ş u a s e cu
desăvîrşire. M a t e r i a l u l u m a n trimis pe front era a c u m
d e a s e m e n e a c a l i t a t e , î n c î t l o c o t e n e n t u l D u b p u t e a să
c i t e a s c ă în ochii fiecărui i n d i v i d în p a r t e că t o ţ i l a o ­
l a l t ă g î n d e a u d e s p r e el c e v a f o a r t e n e p l ă c u t . S i m ţ i n -
d u - s e a ş a d a r j i g n i t în a m o r u - i propriu, căută să se
r ă z b u n e , şi d e aici c e r e r e a a d r e s a t ă c ă p i t a n u l u i S a g n e r
d c a d i s p u n e a r e s t a r e a lui S v e j k . P e n t r u a m o t i v a n e -
..vtuea izolării bravului soldat Svejk, D u b expuse
a t i t u d i n e a lui t o a r t e c i u d a t ă şi i m p e r t i n e n t ă , c a r a c t e r i ­
zând r ă s p u n s u r i l e s i n c e r e a l e lui Svejk la u l t i m a î n t r e ­
b a r e cu o b s e r v a ţ i i f o a r t e c a u s t i c e şi s u b l i n i i n d că d a c ă
lucrurile vor continua să meargă aşa, corpul ofi-

I K îşi v a p i e r d e t o a t ă a u t o r i t a t e a î n f a ţ a trupei,
f a p t d e c a r e , f ă r ă î n d o i a l ă , nici u n u l d i n t r e domnii
o f . ţ c r i nu se î n d o i e ş t e .
A m i n t i , d e a s e m e n e a , că î n a i n t e d e r ă z b o i vorbise
penonal cu d o m n u l prefect d e s p r e a c e a s t a şi-i spu-

121
scse că s u p e r i o r u l t r e b u i e să ştie să e x e r c i t e o a n u m i t ă
autoritate fată dc inferiorii s ă i . Şi, f i r e ş t e , domnul
p r e f e c t fusese d e a c e e a ş i p ă r e r e . M a i cu s e a m ă în t i m p
d c r ă z b o i , cu cît te a p r o p i i m a i m u l t d e i n a m i c t r e ­
b u i e să ştii să te faci t e m u t d e o s t a ş i . I a t ă temeiurile
p e n t r u c a r e c e r e c a Svejk să fie p e d e p s i t disciplinar.
C ă p i t a n u l S a g n e r c a r e , c a o r i c e o f i ţ e r a c t i v , îi u r a
p e toţi rezerviştii, de orice profesie a r fi fost ci î n
viaţa civilă, atrase atenţia locotenentului D u b că ase­
m e n e a c o m u n i c ă r i sc fac n u m a i s u b f o r m ă d c r a p o r t şi
î n nici un c a z în felul î n c a r e t e t o c m e ş t i p e z a r z a ­
v a t în p i a ţ ă . î n c e e a ce-1 p r i v e ş t e în s p e c i a l p e S v e j k ,
îi a m i n t i că p r i m a i n s t a n ţ a d e c a r e d e p i n d e Svejk este
domnul locotcnent-major LukâS. Singura cale de ur­
m a t e r a p o r t u l , d e la c o m p a n i e la b a t a l i o n şi aşa m a i
d e p a r t e . A c e s t l u c r u a r fi t r e b u i t să fie c u n o s c u t şi d e
domnul l o c o t e n e n t . D a c ă Svejk a s ă v î r ş i t în adevăr
c e v a g r a v , v a fi c h e m a t la kovipanienraport, iar dacă
v a f a c e a p e l , c h e s t i u n e a v a a j u n g e la batalionsrapurt.
Dacă domnul locotenent-major LukâS va dori acest
l u c r u şi v a s o c o t i ca c c a z u l să p r i m e a s c ă rcclamaţia
domnului locotenent D u b drept o comunicare oficială,
e l , c ă p i t a n u l S a g n e r , n u a r c n i m i c î m p o t r i v ă ca Svejk
să fie c h e m a t şi i n t e r o g a t .
Locotenentul-major LukâS nu a v u nimic d e obiec­
t a t ; ţ i n u d o a r să s u b l i n i e z e că d i n c o n v o r b i r i l e avute
cu S v e j k ş t i a că f r a t e l e lui e r a î n t r - a d e v ă r p r o f e s o r şi
ofiţer de r e z e r v ă .
L o c o t e n e n t u l D u b î n c e p u să b a t ă în r e t r a g e r e , a f i r -
m î n d că el c e r u s e p e d e a p s a n u m a i a ş a , d e f o r m ă , şi

122
că s - a r p u t e a , tic b u n ă s c a m ă , c a r e s p e c t i v u l S v e j k să
n u ştie s ă sc e x p r i m e , a s t f e l î n c î t r ă s p u n s u r i l e lui să
lase i m p r e s i a că a r fi i m p e r t i n e n t e şi l i p s i t e d e r e s p e c t
faţă d c superiori. în afară de asta, î n t r e a g a înfăţişare
a a c e l u i S v e j k a r a t ă l i m p e d e că c s l a b d c m i n t e .
î n felul a c e s t a , f u r t u n a t r e c u p e s t e c a p u l lui S v e j k
f ă r ă c a f u l g e r e l e să se d e z l ă n ţ u i e .
î n v a g o n u l c a r e slujea d r e p t c a n c e l a r i e şi m a g a z i e
a batalionului, plutonierul dc administraţie Bautanzel
î m p ă r ţ e a cu m u l t ă d ă r n i c i e c e l o r d o i c o n ţ o p i ş t i ai s ă i ,
b o m b o a n e p a r f u m a t e d i n c u t i i l e ce t r e b u i a u d i s t r i b u i t e
trupei. Era de altfel un obicei bine statornicit ca t o t
ce e r a d e s t i n a t t r u p e i , să fie s u p u s î n c a n c e l a r i a b a t a ­
l i o n u l u i u n e i o p e r a ţ i u n i a s e m ă n ă t o a r e cu a c e e a la c a r e
erau supuse nefericitele acelea dc b o m b o a n e a r o m a t e .
Fenomenul devenise pretutindeni atît dc frecvent în
t i m p u l r ă z b o i u l u i , î n c î t c h i a r d a c ă se c o n s t a t a la o i n ­
s p e c ţ i e că n u se f u r ă , p l u t o n i e r u l d e a d m i n i s t r a ţ i e e r a
t o t u ş i s u s p e c t a t d e f o r u r i l e s u p e r i o a r e că d e p ă ş e ş t e b u ­
g e t u l , d a r c ă m u l ţ u m i t ă p o t l o g ă r i i l o r p c c a r e le face,
iese b a s m a c u r a t ă .
î n lipsă d c c e v a m a i b u n , î n d o p î n d u - s c cu p a s t i l e l e
a r o m a t e sustrase trupei, Bautanzel v o r b e a despre con­
d i ţ i i l e n e n o r o c i t e î n c a r e sc d e s f ă ş u r a c ă l ă t o r i a :
— Am însoţit pînă acum două batalioane dc marş,
da* n i c i o d a t ă n - a m î n d u r a t m i z e r i e ca a s t a . E h e i , m ă
băieţi, pe v r e m e a ceea pînă să fi a j u n s la PreSov
a v e a m cu d u i u m u l t o t cc-ţi d o r e a s u f l e t u l . A v e a m p u s e
deoparte zece mii d e ţigări „ M e m f i s " , două roţi de
b r î n z ă E m c n t a l , trei sute d e cutii de c o n s e r v e — şi

123
sĂ t e ţii p c u r m ă a f a c e r i c î n d , d u p ă c e - a m c o b o r î t î n
t r a n ş e e , ruşii d i n P r c S o v n e - a u t ă i a t l e g ă t u r i l e cu M u -
s i n o . D i n t o a t ă p r o v i z i a p e c a r e o f ă c u s e m , a:n p r e d a t ,
n u m a i aşa d e ochii l u m i i , a z e c e a p a r t e p e n t r u m a r ş -
b a t a l i o n , z i c î n d că a m f ă c u t e c o n o m i i , i a r r e s t u l l - a m
v î n d u t cu h u r t a la a p r o v i z i o n a r e . A v e a m u n maior,
S o j k a , m a r e p o r c ! N u p r e a sc a v e a el b i n e cu f r o n t u l ,
f i i n d c ă p e a c o l o ş u i e r a u g l o a n ţ e l e şi p o c n e a u ş r a p n e -
lele. A ş a că m a i t o t t i m p u l se î n v î r t e a la n o i , la a p r o ­
v i z i o n a r e . D e c î t c o r i v e n e a , s p u n e a c ă t r e b u i e să se
convingă, chipurile, dacă gătim mîncarc bună pentru
o s t a ş i i b a t a l i o n u l u i . D e o b i c e i v e n e a p e la n o i o r i d e
c î t e o r i a f l a că ruşii p r e g ă t e s c c e v a ; t r e m u r a ca v a r g a
d e frică ; t r ă g e a m a i î n t î i o d u ş c ă z d r a v ă n ă d e rom
la b u c ă t ă r i e şi d u p ă a c e e a î n c e p e a să i n s p e c t e z e t o a t e
bucătăriile de campanie instalate în jurul trenului
r e g i m e n t a r , p e n t r u că n u se p u t e a a j u n g e sus p e p o z i ţ i i
şi m î n c a r e a se ducea n o a p t e a . î m p r e j u r ă r i l e erau pe
a t u n c i d e aşa n a t u r ă , î n c î t nici v o r b ă n u p u t e a să fie
dc h r a n ă specială p e n t r u ofiţeri. Singurul drum liber
c a r e m a i f ă c e a l e g ă t u r a cu s p a t e l e f r o n t u l u i e r a o c u ­
p a t d e n e m ţ i i d i n R e i c h , c a r e p ă s t r a u p e n t r u ei şi SJ
î n d o p a u cu t o t cc e r a m a i b u n d i n ce ni se t r i m i t e a
n o u ă d i n s p a t e , aşa că la n o i a j u n g e a m a i n i m i c şi t e
m i r i ce ; c h i a r şi n o i , cei d e la a p r o v i z i o n a r e , rămă-
seserăm fără hrană ofiţerească. în tot timpul ăsta
n-am i z b u t i t să p u n deoparte pentru n o i , cei d c la
cancelarie, nimic ; d o a r un purceluş pe care l-am pus
la a f u m a t . Şi ca sa n u nc dibuiască maiorul Sojka,
I - a m p u s b i n e , la u n b u n p r i e t e n d e - a l m e u , c a r e e r a

124
fcuerzi'crkcr la a r t i l e r i e , c a m la v r e o o r ă d e p ă r t a r e d e
n o i . M a i o r u l ă s t a , o r i d e c î t e o r i v e n e a p e la n o i , î n ­
c e p e a mai î n t î i să g u s t e d i n c i o r b ă . E d r e p t că prea
multa carne n-aveam de unde b ă g a în cazan ; abia
dacă găseam prin î m p r e j u r i m i c î ţ i v a p o r c i şi c î t e - o
v a c ă j i g ă r i t ă . Şi u n d e m a i p u n e ţ i c ă p r u s a c i i n e fă­
ceau c o n c u r e n ţ ă m a r e ; p l ă t e a u de d o u ă ori mai mult
d e c î t n o i la r e c h i z i ţ i o n a r e a v i t e l o r . Şi a ş a , î n t o t t i m p u l
cît a m s t a t l î n g ă B a r d e n o v , n - a m p u t u t să p u n d e o ­
p a r t e d e c î t v r e o d o u ă mii şi c e v a d e c o r o a n e d e la
c u m p ă r ă t u r i l e d e v i t e ; şi c î n d stai şi t e g î n d e ş t i că d e
cele m a i m u l t e o r i în loc d e b a n i a m d a t b o n u r i cu
..itanpclnl" regimentului, mai cu seamă în ultima
v r e m e , c î n d ş t i a m că s p r e r ă s ă r i t ruşii e r a u la Rad-
v a n , i a r la a p u s în P o d o l i n . E g r e u să l u c r e z i cu o n a ­
ţie n e n o r o c i t ă ca cei d e p e - a c o l o , c a r e n u ştiu nici să
pitească, nici să scrie, şi iscălesc n u m a i cu trei c r u c i ,
lucru prea bine ştiut de i n t e n d e n ţ a noastră, aşa că
atunci cînd trimiteam după bani nu p u t e a m anexa
c h i t a n ţ e false, c u m că aş fi p r i m i t b a n i i ; a s t a poţi
s-o t a c i n u m a i a c o l o u n d e n o r o d u l e m a i î n v ă ţ a t şi ştie
să sc i s c ă l e a s c ă . Şi p e u r m ă , c u m v - a m s p u s , p r u s a c i i
p l ă t e a u m a i b i n e şi b a n i p e ş i n , a ş a că la noi se u i t a u
Ca la t î l h a r i şi, c o l a c p e s t e p u p ă z ă , i n t e n d e n ţ a m a i v e ­
nise şi c u d i s p o z i ţ i a ca t o a t e chitanţele iscălite cu
. r a c e să se p r e d e a s p r e c o n t r o l c o n t a b i l i t ă ţ i i d e c a m ­
panie. U n d e te-ntoreeai, numai de controlori dădeai.
a cîtc unul şi d u p a ce se g h i l t u i a şi b e a p c r u p t e ,
w d u c e a a d o u a zi să n e d e n u n ţ e . M a i o r u l S o j k a , c u m
spuneam, dădea toată ziulica tîreoalc bucătăriilor de

125
c a m p a n i e , şi u i t e , m ă j u r , c ă o d a t ă a scos d i n c a z a n
c a r n e a p e n t r u u n sfert d e c o m p a n i e . A î n c e p u t c-un
c a p d e p o r c : a z i s c ă n u - i b i n e f i e r t , aşa că şi 1-a p u s
să m a i f i a r b ă niţel ; e a d e v ă r a t c ă p e a t u n c i multa
c a r n e n u se p u n e a la fiert ; p e n t r u t o a t ă c o m p a n i a să
t o t fi fost d o u ă s p r e z e c e p o r ţ i i c i n s t i t e d e c a r n e , d c p e
v r e m u r i ; d a r d u m n e a l u i a î n f u l e c a t t o t , ca p e u r m ă
să g u s t e d i n c i o r b ă şi să î n c e a p ă să z b i e r e c ă - i apă
c h i o a r ă , că u n d e s-a mai pomenit ciorbă de carne
f ă r ă c a r n e ; p î n ă la u r m ă a s p u s să-i m a i b a g e r î m a ş
şi m i - a aruncat î n ca u l t i m e l e m e l c m a c a r o a n e , pe
c a r e a b i a i z b u t i s e m să Ic a d u n . D a r a s t a n u m - a r fi
d u r u t aşa d e t a r e d a c ă în sosul ă s t a n u m i s-ar fi d u s
p c c o p c ă şi cele d o u ă c h i l e d e u n t special p e n t r u c e a i ,
p c c a r e le p u s e s e m b i n e î n c ă d e p e v r e m e a c î n d a v e a m
p o p o t ă o f i ţ e r e a s c ă . H ţ i n e a m p e u n fel d c p o l i ţ ă d e a ­
supra patului. Cînd a d a t d e el, a î n c e p u t să u r l e ;
v o i a să ştie al cui e r a . A t u n c i i - a m s p u s c ă , conform
bugetului pentru hrana trupei şi conform ultimului
o r d i n p c d i v i z i e , f i e c a r e o s t a ş a r c d r e p t u l la u n s u p l i ­
ment de cincisprezece g r a m e d e u n t sau d o u ă z e c i şi
u n u d c g r a m e d c u n t u r ă şi c ă , î n t r u c î t c a n t i t a t e a d i s ­
p o n i b i l ă nu e s u f i c i e n t ă , r e z e r v e l e d e u n t au r ă m a s Ia
m a g a z i e p î n ă c î n d s u p l i m e n t u l d c u n t v a p u t e a fi d i s ­
tribuit trupei în c a n t i t a t e a ordonată. Maiorul Sojka
s-a f ă c u t foc şi p a r ă şi a î n c e p u t d i n n o u să u r l e Ia
m i n e că ştie el că a ş t e p t să v i n ă ruşii şi m i - a l u a t u l t i ­
m e l e d o u a c h i l e d c u n t ; a p o r u n c i t să sc b a g e untul
n u m a i d e c î t în c i o r b ă , î n c a z c ă c i o r b a e f ă r ă carne.
A ş a m i s-au d u s d r a c u l u i t o a t e p r o v i z i i l e şi v ă r o g să

126
m ă c r e d e ţ i că m a i o r u l ă s t a î m i a d u c e a g h i n i o n , o r i d e
c î t c o r i î m i ieşea î n c a l c . î n c e t u l cu î n c e t u l mirosul
i sc d e z v o l t a s e î n aşa h a l , c ă î m i a d u l m e c a p c loc t o a t e
rezervele. O d a t ă pusesem d e o p a r t e nişte ficat dc v a c a
d i n r a ţ i a t r u p e i , şi t o c m a i n e g î n d e a m să-1 f a c e m î n ă ­
b u ş i t , c î n d i n t r ă d u m n e a l u i şi mi-1 s c o a t e d c s u b p a t .
L a z b i e r e t e l e lui d c f i a r ă i - a m r ă s p u n s c ă f i c a t u l u r m a
s ă fie î n g r o p a t î n p ă m î n t , a ş a c u m n e î n v ă ţ a s e d c d i ­
m i n e a ţ ă u n p o t c o v a r d e la a r t i l e r i e , c a r e f ă c u s e ş c o a l a
d c v e t e r i n a r i . M a i o r u l a c h e m a t u n f l ă c ă u d e la a p r o ­
v i z i o n a r e şi l-a l u a t cu d î n s u l sus î n m u n ţ i , u n d e a u
pus ficatul la f i e r t î n t r - u n c e a u n , d u p ă n i ş t e s t î n c i .
A s t a i-a p u s c a p a c , f i i n d c ă ruşii a u v ă z u t f o c u l ş i - a u
repezit u n o b u z d r e p t în ceaunul maiorului. Ne-am
d u s şi n o i a c o l o să v e d e m ce s-a î n t î m p l a t , d a r n u m a i
dracul mai ştia u n d e era ficatul maiorului.

*

A p o i v e n i ş t i r e a că p l e c a r e a v a a v e a loc a b i a p e s t e
p a t r u o r c . P î n ă la H a t v a n , l i n i a e r a b l o c a t ă d e trenuri
c u r ă n i ţ i . I n g a r ă se r ă s p î n d i s c z v o n u l că l î n g ă J ă g c r
u n t r e n s a n i t a r , cu b o l n a v i şi r ă n i ţ i , sc c i o c n i s e c u u n
tren care transporta o unitate dc artilerie. Şi sc
m a i s p u n e a că d i n P e s t a se trimiseseră trenuri cu
echipe de ajutor.
Fantezia întregului batalion începu r e p e d e să lu­
c r e z e . Sc v o r b e a d c d o u ă m i i d c m o r ţ i şi r ă n i ţ i şi c ă
c i o c n i r e a fusese a r a n j a t ă p e n t r u a sc a c o p e r i matra­
pazlâcurile de la a p r o v i z i o n a r e a bolnavilor.

127
F a p t u l s t î r n i o a s p r a c r i t i c a î n l e g ă t u r a cu p r o a s t a
a p r o v i z i o n a r e a b a t a l i o n u l u i şi î n j u r ă t u r i la adresa
p u n g a ş i l o r d e la c a n c e l a r i e şi m a g a z i e .
Cei mai mulţi erau de părere că Bautanzel, p l u t o ­
n i e r u l d e a d m i n i s t r a ţ i e al b a t a l i o n u l u i , î m p ă r ţ e a to­
tul pe din d o u ă cu ofiţerii.
In vagonul comandamentului, căpitanul Sagner
a n u n ţ a că, potrivit i t i n e r a r i u l u i , la o r a a c e e a a r fi
t r e b u i t să fie d e m u l t la g r a n i ţ a G a l i ţ i e i . La Jăger,
conform p r o g r a m u l u i , a r fi t r e b u i t să r i d i c e pentru
t r u p ă p î i n e şi c o n s e r v e p e t r e i z i l e . D a r p î n ă la J ă g e r
mai erau încă zece ore de d r u m . D e altă parte, la
Jăger staţionau atîtea trenuri cu răniţi din ofensiva
d e la L v o v , î n c î t , p o t r i v i t t e l e g r a m e i p r i m i t e , n u m a i
r ă m ă s e s e nici u r m ă d e p î i n e c a z o n ă sau d c c o n s e r v e .
P r i m i s e o r d i n c a , în loc d c p î i n c şi c o n s e r v e , să p l ă ­
t e a s c ă t r u p e i c î t c 6 c o r o a n e şi 7 2 fileri d e c a p , c a r e
u r m e a z ă a fi a c h i t a ţ i p e n o u ă z i l e , î m p r e u n ă cu s o l d a ,
b i n e î n ţ e l e s d a c ă v a p r i m i b a n i i d c la b r i g a d ă , i n c a s ă
nu avea decît 12.000 de coroane.
— Asta-i c u r a t ă porcărie din partea regimentului !
se î n f u r i e locotenentul-major L u k a s . Să ne lase si
p r i b e g i m în v o i a s o a r t e i .
î n t r e j'Ăhnrkb-\x\ W o l f şi l o c o t e n e n t u l - m a j o r Kolâr
se î n c i n s e o d i s c u ţ i e în ş o a p t ă . A m î n d o i pretindeau
c ă î n u l t i m e l e t r e i s ă p t a m î n i c o l o n e l u l S e h r o d e r a r fi
d e p u s la B a n c a V i c n a , î n c o n t u l său p e r s o n a l , 1 6 . 0 0 0
de coroane.
Locotenentul-major Kolar arătă cu acest prilej
c u m se pot face e c o n o m i i : furi din vistieria r e g i m e n -
tului 6.000 dc c o r o a n e şi le b a g i î n b u z u n a r , apoi
f o a r t e l o g i c d a i u n o r d i n c ă t r e t o a t e b u c ă t ă r i i l e să r e ­
d u c ă c î t e trei g r a m e d c m a z ă r e d i n raţia zilnică a
f i e c ă r u i o s t a ş . î n t r - o l u n ă se a d u n ă n o u ă z e c i d e g r a m e
d e c a p , i a r p e c o m p a n i e sc f a c e o r e z e r v ă d c cel p u ţ i n
şaisprezece kilograme de mazăre de care bucătarul
t r e b u i e să sc d e s c o t o r o s e a s c ă .
L o c o t e n e n t u l - m a j o r K o l â r şi W o l f îşi p o v e s t i r ă r e ­
ciproc despre diverse cazuri dc a c e s t fel p e c a r e le
observaseră.
Un l u c r u e r a m a i ales s i m r : că a s e m e n e a matra-
p a z l î c u r i se f ă c e a u cu d u i u m u l în t o a t ă administraţia
m i l i t a r ă . î n c e p î n d d e jos, d e la p l u t o n i e r u l d e a d m i ­
n i s t r a ţ i e al unei companii n e n o r o c i t e şi p î n ă la cei
cu epoleţi de g e n e r a l , care-şi a d u n a u p r o v i z i i pentru
iarna postbelică.
R ă z b o i u l c e r e a c u r a j c h i a r şi în m a t e r i e d e furt...
Cei d e la i n t e n d e n ţ ă se p r i v e a u m i e r o s d e p a r c ă a r
fi v r u t să s p u n ă : „ S î n t e m t r u p şi s u f l e t , camarade,
f u r ă m p e r u p t e , f r ă ţ i o a r e , e s t o r c ă m , d a r n - a i ce f a c e ,
t e - m i u . E g r e u să l u p ţ i î m p o t r i v a c u r e n t u l u i . D a c ă
n u iei t u , ia a l t u l şi p e d e a s u p r a se m a i s p u n e d e s ­
p r e t i n e că t e - a i l ă s a t d e f u r a t f i i n d c ă ai a d u n a t d e s -
tmJ."
In v a g o n i n t r ă u n d o m n cu v i p u ş c ă roşie şi a u r i e
a p a n t a l o n i . E r a u n a l t g e n e r a l , d i n cei c a r e se p l i m ­
b a u în inspecţie pe t o a t e liniile.
— L u a ţ i l o c , d o m n i l o r , ş e d e ţ i , o r d o n ă el binevoi-
l o r , b u c u r o s că s u r p r i n s e s e u n e ş a l o n d e s p r e c a r e n u
r-ia că s t a ţ i o n e a z ă a c o l o .

9 — Soldatul Svejk. voi. III 129
C î n d c ă p i t a n u l S a g n e r v o i să-i d e a r a p o r t u l , g e n e ­
r a l u l îl o p r i cu u n g e s t :
— Nu, nu, eşalonul dumneavoastră nu c în or­
dine... Eşalonul nu d o a r m e ! Eşalonul dumneavoastră
a r fi t r e b u i t să d o a r m ă d c a c u m . E ş a l o a n e l e c a r e s t a ­
ţ i o n e a z ă î n g ă r i t r e b u i e să d o a r m ă — c a şi î n c a z ă r m i
— la o r a nouă.
V o r b e a t ă i o s şi s a c a d a t .
— P u ţ i n înainte dc o r a nouă, t r u p a trebuie scoasă
la l a t r i n ă , î n s p a t e l e g ă r i i — şi p c u r m ă trimisă la
culcare. Altminteri, peste n o a p t e soldaţii murdăresc
calea ferată. Aţi înţeles, d o m n u l e căpitan ? Repetaţi
v ă r o g c e - a m s p u s . . . S a u . . . m a i b i n e n u r e p e t a ţ i şi f a ­
ceţi t o t u l î n t o c m a i c u m doresc : a l a r m a , fuga la l a ­
t r i n ă , s u n a ţ i s t i n g e r e a , şi la c u l c a r e ; a p o i controiaţi
c i n e n u d o a r m e şi p e d e p s i ţ i ! S-a î n ţ e l e s ? A s t a - i tot.
M a s a d c s c a r ă la o r a şase !
T r e c u a p o i la o p o v e s t e d i n t r e c u t c a r e s-ar fi î n ­
tâmplat aiurea, undeva pe alte meleaguri. Stătea acolo
ca o f a n t o m ă c o b o i î t ă d i n s f e r e l e c e l e i d e - a p a t r a d i ­
mensiuni.
— M a s a d e s e a r ă la o r a ş a s e , c o n t i n u ă el uitîn-
d u - s e la ceas c a r e arăta o r a 11 şi z e c e m i n u t e . Um
balb ncune Alarm, Latrinenscbeissen, dann scblafcn
geben. 1
L a m a s a d e s c a r ă , a d i c ă la o r e l e şase : g u l a ş
cu c a r t o f i î n loc d c o s u t ă c i n c i z e c i d e g r a m e d c b r î n z ă
Emcntal.

1
La ora opt şi jumătate alarma, vizitarea latrinei si apoi
culcarea (germ.).

130
A c e s t e a zise, d ă d u o r d i n să se f a c ă o d e m o n s t r a ţ i e .
Căpitanul Sagncr porunci, aşadar, pentru a doua oara
să sc s u n e a l a r m a , i a r g e n e r a l u l , d u p ă cc a s i s t ă la î n -
c o l o n a r c a b a t a l i o n u l u i , î n c e p u să sc p l i m b e de colo
p î n ă colo cu ofiţerii după cl, e x p l i c î n d u - l e î n t r - u n a
c u m şi cc t r e b u i e să f a c ă , d c p a r c - a r fi a v u t d e - a f a c e
c u n i ş t e i d i o ţ i i n c a p a b i l i să p r i c e a p ă l u c r u r i l e d i n t r - o
d a t ă . î n t i m p ce v o r b e a , a r ă t a c u d e g e t e l e s p r e a c e l e
ceasornicului :
— Aho, schen Sic! um halbneune scheissen, ttnd
rutch ciner balben Stunde scblafen. Das gcniigt voll-
kommcn. 1
î n această perioadă, t r u p a a r e oricum scaun
rar. E u p u n a c c e n t u l principal pe somn. Somnul îi
• reşte p c o s t a ş i pentru marşurile care vin. Atîta
t i m p c î t sc a f l ă î n t r e n , o s t a ş i i t r e b u i e să doarmă.
D a c ă n u - s l o c u r i d e s t u l e în v a g o a n e , t r u p a t r e b u i e să
doarmă partienweisc *. O t r e i m e se c u l c ă c o m o d în
vagoane şi d o a r m e d e l a n o u ă p î n ă la m i e z u l n o p ţ i i ,
«ar c e i l a l ţ i s t a u î n p i c i o a r e şi se u i t ă l a ci. A p o i p r i m i i ,
c a r e s-au o d i h n i t , f a c l o c a l t e i t r e i m i , c a r e d o a r m e d e
l a m i e z u l n o p ţ i i p î n ă la o r e l e t r e i d i m i n e a ţ a . A t r e i a
p a r t e d o a r m e d e la t r e i la şase ; p e u r m ă se s u n ă d e ş ­
t e p t a r e a şi t r u p a se s p a l ă . I n t i m p u l m e r s u l u i n u - s e -
sa-re d i n v a g o a n e ! P o s t a ţ i î n f a ţ a e ş a l o n u l u i patrule
pentru ca trupa să-nu-sa-ră din vagoane în timpul
m e r s u l u i ! D a c ă u n u i ostaş îi frînge piciorul duşma-

O r c v a să zică, !a ora o p t şi jumătate aşezarea p e
1

lime fi după o jumătate dc oră culcarea. E absolut suficient
(germ.).
' Pc rînd (germ.).

f 131
nul... — rostind aceste cuvinte generalul se l o v i cu
bahna p e p i c i o r — ...ăsta e u n l u c r u v r e d n i c d e l a u d ă ,
d a r c a să sc s c h i l o d e a s c ă s ă r i n d f ă r ă nici u n r o s t d i n
v a g o a n e în plină viteză, asta c o faptă condamna­
bilă.
Aşadar, ăsta-i batalionul d u m n e a v o a s t r ă ? îl în­
t r e b ă p e c ă p i t a n u l S a g n e r , p r i v i n d fetele s o m n o r o a s e
ale o s t a ş i l o r , d i n t r e c a r e m u l ţ i , s c u l a ţ i d i n s o m n pe
n e a ş t e p t a t e , n u se p u t e a u r e ţ i n e şi c ă s c a u cu poftă,
t r e z i ţ i d e a c r u l p r o a s p ă t al n o p ţ i i . A s t a , d o m n u l e c ă ­
p i t a n , e un batalion d e căscălăi... Trupa trebuie să
m e a r g ă la c u l c a r e la o r a n o u ă .
Generalul se o p r i î n d r e p t u l companiei a unspre-
z e c e a , u n d e în f l a n c u l stîng stătea Svejk, care căsca
d c z o r ţ i n î n d u - ş i , c u v i i n c i o s , m î n a la g u r ă . C u toate
a c e s t e a , d e s u b m î n ă se a u z e a u asemenea zgomote,
î n c î t l o c o t e n e n t u l m a j o r L u k ă s se c u t r e m u r ă la g i n d u l
că g e n e r a l u l a r p u t e a d a i m p o r t a n ţ ă a c e s t u i f a p t . B a
m a i m u l t , i se p ă r u c h i a r că Svejk c ă s c a intenţionat.
Tar g e n e r a l u l , c a şi c î n d l - a r fi c u n o s c u t p e S v e j k ,
se î n t o a r s e c ă t r e el şi-1 î n t r e b ă :
— Bohm oder Dcutscbcr f
— Bohm, mcldc gchorsamst, Hcrr Ccncralmajor *.
— Dobrjc ,1
spuse g e n e r a l u l , care era polonez şi
c u n o ş t e a p u ţ i n l i m b a c e h ă . R a g i ca v a c a la fîn. Stul
pysk, drj gttbu :i
, n u b e h ă i ! Ai fost la l a t r i n ă ?
1
— Rocmian sau german ?
— Bofmian," raportez supus, domnule general-maior (germ.).
1
Rine ( p o l ) .
• Ţinc-ţi gura (in cehă stricată, a m e s t e c a u cu poloneză).

132
— C u respect vă r a p o r t e z , d o m n u l e genera-l-nuior,
c ă n - a m fost.
— D e ce n u te-ai d u s la c ă c a r c cu c e i l a l ţ i ?
— C u respect vă r a p o r t e z , d o m n u l e general-maior,
că în t i m p u l m a n e v r e l o r d e la P i s c k , c o l o n e l u l W a c h t l
n e s p u n e a , în t i m p u l r e p a u s u l u i , c î n d o s t a ş i i sc î m ­
p r ă ş t i a u p r i n l a n u r i l e d e s e c a r ă , că s o l d a t u l n u t r e ­
b u i e să se g î n d e a s c ă mereu la „şaiserai" ; soldatul,
z i c e a d u m n e a l u i , t r e b u i e să sc g î n d e a s c ă la l u p t ă . D e
a l t f e l , m ă r o g f r u m o s , ce să f a c e m n o i la l a t r i n ă ? N i c i
n - a v e m ce s c o a t e . D u p ă p r o g r a m , a r fi t r e b u i t să p r i ­
m i m p î n ă a c u m c i n a în c î t e v a s t a ţ i i , d a r n - a m primit
n i m i c . E s t e o v o r b ă : „ C u b u r t a g o a l ă n u t e î n f i g e la
l a t r i n ă !"
I n t i m p ce e x p l i c a domnului g e n e r a l , în cuvinte
s i m p l e , c a r e e r a s i t u a ţ i a , Svejk îl p r i v e a cu a t î t a î n e r c -
. . : e . încît ace>.n c u i in ochii lui r u g ă m i n t e a d e a le
da o m î n ă d e a j u t o r . E d o a r la m i n t e a c o c o ş u l u i că
a t u n c i c î n d d a i o r d i n să sc m e a r g ă la l a t r i n ă î n m o d
organizat, ordinul trebuie s u s ţ i n u t cit d c c î t şi p c
«Crăuntru.
— T r i m i t e ţ i - i p e t o ţ i în.ipoi în v a g o a n e , se a d r e s ă
- .i'ul c.ipit.inului S a g n e r . C u m sc face ca n-au
primit masa dc scară ? Eşaloanelor care trec prin gară
t r e b u i e să li se d e a m a s a d e s e a r ă . Aici e h a l t ă de
ajustare. ' N i c i n u se p o a t e altfel. Există un plan
precis.
Generalul rosti a c e s t e c u v i n t e cu a t î t a siguranţă,
• - . •! se p u t e a t r a g e c o n d u / i a c a . deşi erau o r e l e un­
sprezece n o a p t e a , masa d c scară trebuia servită la

133
o r e l e şase, a ş a c u m a r ă t a s e la î n c e p u t , astfel că nu
m a i r ă m î n c a a l t c e v a d c f ă c u t d e c î t să fie r e ţ i n u t t r e ­
n u l p e s t e n o a p t e , p î n ă a d o u a zi la o r e l e şase s e a r a ,
p e n t r u a se p u t e a d i s t r i b u i g u l a ş u l cu c a r t o f i .
— N i m i c n u - i m a i gTav î n r ă z b o i — s p u s e g e n e r a ­
lul c u o n e m a i p o m e n i t ă g r a v i t a t e — d e c î t să uiţi d e
a p r o v i z i o n a r e a t r u p e i în t i m p u l t r a n s p o r t u l u i . D a t o r i a
m e a c să a f l u a d e v ă r u l , să c o n s t a t c a r e este situaţia
exactă la c o m a n d a m e n t u l g ă r i i . C ă c i , să ştiţi d e la
m i n e , d o m n i l o r , c ă u n e o r i sînt v i n o v a ţ i c h i a r c o m a n ­
danţii eşaloanelor. I n s p e c t î n d staţia Subotişta, pc li­
nia ferată d i n sudul Bosniei, a m putut constata că
şase e ş a l o a n e n u l u a s e r ă m a s a d e s e a r ă , d i n pricină
că d o m n i i c o m a n d a n ţ i u i t a s e r ă să o c e a r ă . D e şase o r i
gătiseră în staţie gulaş cu c a r t o f i şi n i m e n i n u v e n i s e
să-1 r i d i c e . L - a u v ă r s a t l a g u n o i . D u p ă c u m vedeţi,
d o m n i l o r , s-a f ă c u t jaf c u g u l a ş u l d c c a r t o f i , pentru
ca t r e i s t a ţ i i m a i d e p a r t e , aceiaşi s o l d a ţ i c a r e se î n -
vîrtiseră în jurul m o r m a n e l o r d e cartofi la S u b o t i ş t a
să c e r ş e a s c ă î n g a r ă un c o d r u d c p î i n e . După cum
v e d e ţ i şi d u m n e a v o a s t r ă , î n a c e s t c a z n u administra­
ţia m i l i t a r ă a fost d c v i n ă . F ă c u u n gest violent cu
m î n a . D a , c o m a n d a n ţ i i eşaloanelor nu şi-au făcut d a ­
t o r i a . Să m e r g e m la c a n c e l a r i e .

O f i ţ e r i i îl u r m a r ă t ă c u ţ i , î n t r e b î n d u - s c î n g î n d de
ce au î n n e b u n i t subit toţi generalii.
L a c o m a n d a m e n t a f l a r ă că n u se ş t i a n i m i c d e s p r e
g u l a ş . E r a a d e v ă r a t că î n z i u a a c e e a a r fi t r e b u i t să
sc g ă t e a s c ă p e n t r u t o a t e e ş a l o a n e l e ce t r e c u s e r ă prin

134
g a r ă , d a r u l t e r i o r v e n i s e u n o r d i n c a să se s c a d ă d i n
socoteala hranei cuvenite fiecărui soldat cîtc 72 de
helleri d e c a p , astfel î n c î t fiecare u n i t a t e c a r e trecea
p r i n s t a ţ i e a v e a un d i s p o n i b i l d e 7 2 d c h e l l e r i d c f i e ­
c a r e o s t a ş , s u m ă p c c a r e a v e a s-o p r i m e a s c ă d e la i n ­
t e n d e n ţ a d e c a r e d e p i n d e , la cea m a i a p r o p i a t ă plată
a soldei. O î t p r i v e ş t e p î i n e a , t r u p a t r e b u i a s-o r i d i c e
la s t a ţ i a W a t i a n a — c î t c o j u m ă t a t e d e b u l c ă d c c a p .
C o m a n d a n t u l centrului de aprovizionare, un om
c a r e n u se l ă s a i n t i m i d a t cu u n a , c u d o u ă , s p u s e f ă r ă
ocol g e n e r a l u l u i că o r d i n e l e se s c h i m b ă d c la u n c e a s
la a l t u l . C u m g ă t e ş t e p e n t r u e ş a l o a n e , v i n e un t r e n s a ­
n i t a r , c a r e a d u c e u n o r d i n s u p e r i o r , aşa că t r u p a sc
trezeşte în faţa cazanelor goale.
G e n e r a l u l î n c u v i i n ţ ă d i n c a p şi d e c l a r ă că s i t u a ţ i a
se î m b u n ă t ă ţ e a v ă z î n d c u o c h i i . L a î n c e p u t u l războ­
iului fusese m u l t m a i r ă u . N u se p o t f a c e t o a t e a ş a ,
deodată. Trebuie experienţă, trebuie practică. Teoria
ţ i n e a d e s e a în loc p r a c t i c a . C u cît r ă z b o i u l v a dura
m a i m u l t , cu a t î t se v a p u t e a p u n e m a i m u l t ă o r d i n e
in toate.
— Să v ă d a u u n e x e m p l u p r a c t i c , s p u s e el în c o n -
t.nuare, trădînd n e s p u s a p l ă c e r e d e a fi a d u s discu­
ţ i a pe acest făgaş. C u d o u ă zile în u r m ă , eşaloanele
care au trecut prin staţia H a t v a n n-au primit pîinc.
Aflaţi, domnilor, că dumneavoastră mîine o veţi
p r i m i . E i , ş i - a c u m a să m e r g e m la r e s t a u r a n t u l g ă r i i .
L a r e s t a u r a n t u l g ă r i i , d o m n u l g e n e r a l îşi r e l u ă e x ­
p u n e r e a c u p r i v i r e la l a t r i n ă , î n c e r e î n d să a r a t e cît

135
e s t e d c d i s g r a ţ i o s c î n d pretutindeni d e - a l u n g u l liniei
f e r a t e se v ă d „ k a k t u ş i " . M î n c a u n b i f t e c şi t u t u r o r
c e l o r d i n p r e a j m ă - i li se p a r c a c ă m e s t e c ă î n g u r ă u n
kaktus.
D ă d e a atîta importanţă iatrinelor de parcă de ele
a r fi a i î r n a t v i c t o r i a m o n a r h i e i austriece.
în legătură cu n o u a situaţie care intervenise o d a t ă
cu i n t r a r e a î n război a Italiei, generalul declară că
latrinele armatei noastre constituie un avantaj de n e ­
t ă g ă d u i t în c a m p a n i a d i n Italia.
Victoria Austriei izvora d i n latrină.
Pentru domnul general totul e r a c î t se p o a t e d e
simplu. Marşul s p r e v i c t o r i e se d e s f ă ş u r a după pre­
s c r i p ţ i a : l a o r e l e şase s e a r a o s t a ş i i c a p ă t ă gulaş cu
c a r t o f i , cu o j u m ă t a t e d e o r ă m a i t î r z i u t r u p a se u ş u ­
r e a z ă la l a t r i n ă , i a r la o r e l e n o u ă se d u c e la c u l c a r e .
In faţa unei asemenea oştiri, d u ş m a n u l i n t r ă î n p a ­
nică.
G î n d i t o r , g e n e r a l u l - m a i o r îşi a p r i n s e o ţ i g a r ă d e foi
şi r ă m a s e m u l t ă v r e m e c u p r i v i r i l e a ţ i n t i t e în t a v a n ,
c ă z n i n d u - s c să-şi a d u c ă a m i n t e cc a n u m e s-ar m a i
c ă d e a să s p u n ă , c a o f i ţ e r i i e ş a l o n u l u i să se a l e a g ă c î t
d e c î t c u c e v a d e p e u r m a i n s p e c ţ i e i sale.
— Miezul batalionului dumneavoastră e sănătos,
s p u s e el d e o d a t ă , b ă g î n d d e s c a m ă c ă cei d i n j u r u - i sc
a ş t e p t a u să stea m a i d e p a r t e a ş a , f i x î n d p l a f o n u l , şi
să t a c ă . E f e c t i v u l d u m n e a v o a s t r ă e s t e î n p e r f e c t ă o r ­
dine. Soldatul cu care a m stat d e vorbă ne îndrep­
t ă ţ e ş t e — d a t ă f i i n d s i n c e r i t a t e a şi ţ i n u t a lui m i l i t a r ă

136
— să n ă d ă j d u i m cS î n t r e g u l b a t a l i o n v a l u p t a pînă
la ultima picătură dc sînge.
T ă c u , îşi î n ă l ţ ă p r i v i r i l e s p r e t a v a n , r e z e m a t cu s p a ­
tele d e s p e t e a z a scaunului şi î n a c e a s t ă poziţie îşi
c o n t i n u ă e x p u n e r e a , în t i m p ce l o c o t e n e n t u l D u b , s u b
impulsul spiritului său s e r v i l , îl i m i t a c ă s c î n d şi cl
o c h i i în t a v a n .
— Batalionul dumneavoastră are nevoie, însă, de
f a p t e c a r e să n u p o a t ă fi u i t a t e . B a t a l i o a n e l e b r i g ă z i i
d i n c a r e f a c e ţ i p a r t e îşi au f i e c a r e i s t o r i a l o r , şi b a t a ­
lionul d u m n e a v o a s t r ă t r e b u i e s-o d u c ă m a i departe.
D a r d u m n e a v o a s t r ă v ă l i p s e ş t e o m u l c a r e să ţ i n ă p r e ­
cis în e v i d e n ţ ă e v e n i m e n t e l e şi să scrie i s t o r i a bata-
î . o n u l u i . T o a t e firele t r e b u i e să d u c ă c ă t r e el ; o m u i
I t r e b u i e să c u n o a s c ă a c t e l e d e vitejie a l e fiecărei
c o m p a n i i . T r e b u i e să fie u n o m i n t e l i g e n t , î n v ă ţ a t , n u
•-n d o b i t o c o a r e c a r e , sau o v a c ă . D o m n u l e căpitan,
dumneata t r e b u i e să n u m e ş t i pe lîngă batalion un
bjialionsgescbicbtsscbrcibcr 1
,
Se u i t ă a p o i la c e a s u l d i n p e r e t e , ale c ă r u i ace a d u ­
seră a m i n t e s o m n o r o a s e i s o c i e t ă ţ i că e r a momentul
să se d e s p a r t ă .
G e n e r a l u l îi r u g ă pc d o m n i i ofiţeri să-l conducă
p î n ă la v a g o n u l său d e d o r m i t , a t a ş a t la t r e n u l d e i n ­
f e c ţ i e c a r e s t a ţ i o n a în g a r ă . î n u r m a lui, c o m a n d a n -
- gării o f t ă d i n g r e u : g e n e r a l u l u i t a s e d e p l a t a c o n ­
s u m a ţ i e i , u n b i f t e c şi o sticlă d e v i n , şi a c u m trebuia
s-o p l ă t e a s c ă c l , d i n b u z u n a r u l l u i . A v e a c î t e v a v i z i t e

1
Cronicarul batalionului (germ.).

137
d e a s t e a p e z i . A ş a s-au d u s p e a p a s î m b e t e î cele doua"
v a g o a n e cu fîn p e c a r e p u s e s e să le t r a g ă p e linie
m o a r t ă , d u p ă cc lc v î n d u s e f i r m e i L 6 w e n s t e i n , f u r n i -
z o a r c a d e furaj a a r m a t e i . Bineînţeles, v a g o a n e l e fu­
seseră din nou v î n d u t e statului d a r , p e n t r u orice e v e n ­
t u a l i t a t e , el le l ă s a s e m a i departe acolo. Cine ştie,
p o a t e c ă î m p r e j u r ă r i l e îl v o r sili să lc m a i vîndă o
d a t ă firmei Lowcnstein !
î n s c h i m b t o a t e i n s p e c ţ i i l e îi d ă d e a u c e r t i f i c a t de
b u n ă p u r t a r e , î n c î t se d u s e s e v e s t e a c ă l a c o m a n d a n ­
tul gării principale din P e s t a sc b e a şi se mănîncă
bine.

*

D i m i n e a ţ a , cînd sună deşteptarea, eşalonul era tot
î n g a r ă . O s t a ş i i se s p ă l a r ă l a c i ş m e a , cu a p a strînsă
î n g a m e l ă . G e n e r a l u l n u p l e c a s e n i c i el ; t r e n u l cu c a r e
v e n i s e e r a î n g a r ă ; p o r n i d e c i să i n s p e c t e z e p e r s o n a l
l a t r i n e l e , u n d e o s t a ş i i sc d u c e a u , î n c o n f o r m i t a t e cu
o r d i n u l d c zi p e b a t a l i o n : „Sclnvarmzveise unter Kom-
mando der Scbwarmkommandanten" O r d i n u l fusese
d a t de c ă p i t a n u l S a g n e r , p e n t r u a face o b u c u r i e d o m ­
n u l u i g e n c r a l - m a i o r . A p o i , c a să-i f a c ă p l ă c e r e şi l o c o ­
t e n e n t u l u i D u b , c ă p i t a n u l S a g n e r îl n u m i s e în ziua
aceea d e serviciu pc b a t a l i o n . ,
Aşadar, locotenentul Dub inspecta latrinele.

1
Pe grupe, sub conducerea comandantului dc grupă (germ.).

138
In l a t r i n a c a r e sc î n t i n d e a n c s f î r ş i t ă de-a lungul
linie f e r a t e î n c ă p e a f ă r ă n i c i o g r e u t a t e î n t r e g e f e c t i ­
vul a d o u ă p l u t o a n e .
Ostaşii stăteau frumos pe vine, unul lîngă altul, pe
taluzul şanţului, ca rîndunclelc p e firele de telegraf,
t o a m n a , c î n d se p r e g ă t e s c să-şi ia z b o r u l s p r e ţ ă r m u ­
rile c a l d e ale Africii.
Li se z ă r e a u g e n u n c h i i d i n p a n t a l o n i i l ă s a ţ i , şi c u
t o ţ i i îşi a t î r n a s e r ă c e n t i r o n u l î n j u r u l g î t u l u i d e p a r c ă
a r fi v r u t , d i n t r - o c l i p ă î n t r - a l t a , să se s p î n z u r e şi
nu a ş t e p t a u d e c î t c o m a n d a p e n t r u e x e c u t a r e a funes­
tului act.
T o a t e a c e s t e a v ă d e a u s p i r i t d e o r g a n i z a r e şi o d i s ­
c i p l i n ă m i l i t a r ă d c fier.
In flancul s t î n g s t ă t e a S v e j k , c a r e se p r i p ă ş i s e şi
el p r i n p a r t e a l o c u l u i şi c i t e a cu i n t e r e s u n p e t i c de
h î r t i e r u p t . D u m n e z e u ştie d i n c a r e r o m a n al R u z e n c i
Jcsenskă :
...cnsionatul dc aci, din p ă c a t e , d o a m n e l e ,
ut nesigure, p o a t e c h i a r m a i mult.
t e î n cea m a i m a r c p a r t e î n c h i s e , p i e r d ,
cu p r î n z u l î n c a m e r ă , s a u se
d i s t r a c ţ i e s u i - g e n c r i s . I a r d a c ă s-au
se d u c e a o m u l n u m a i şi n u m a i d e d
d e v e n e a m a i b u n ă , sau nu voia c h i a r
c e a ş c ă , a ş a c u m ele î n s e l e a r fi d o r i t ,
nu era nimic pentru tînărul Kricka.
L a u n m o m e n t d a t îşi r i d i c ă o c h i i d c p e h î r t i e şi sc
uită într-o doară spre ieşirea latrinei, d a r deodată

139
încremeni. îl văzuse chiar pc d o m n u l gcncral-maior,
d i n a j u n , în ţ i n u t ă d e p a r a d ă , î n t o v ă r ă ş i t d c a g h i o t a n ­
t u l lui ; cu u n zel n e o b i ş n u i t , l o c o t e n e n t u l D u b le d ă ­
dea explicaţii.
Svejk îşi r o t i p r i v i r e a î n j u r . O s t a ş i i c o n t i n u a u să
stea l i n i ş t i ţ i p e v i n e , f i e c a r e la locul lui, şi n u m a i g r a ­
daţii păreau oarecum stingheriţi.
Svejk s i m ţ i n u m a i d e c î t g r a v i t a t e a momentului.
S ă r i î n p i c i o a r e , a ş a c u m e r a , cu p a n t a l o n i i lăsaţi,
c u c e n t i r o n u l în j u r u l g î t u l u i , l o l o s i n d u - s e p î n ă în u l ­
t i m a c l i p ă d e p e t i c u l d e h î r t i e , şi z b i e r ă c î t îl ţ i n e a
gura:
— I'instellen ! Auf! llabacbt ! Rccbtsicbaut I ' şi
salută în poziţie de d r e p ţ i .
Gencralul-maior zîmbi părinteşte şi binevoi să
spună :
— Ruht, weiter maeben ! 1

Caporalul Malek fu cel clintii c a r e d ă d u exemplu
plutonului său, reluîndu-şi poziţia iniţială. Numai
Svejk r ă m a s e î n p i c i o a r e , c o n t i n u î n d să s a l u t e , î n t r u -
c î t , d i n t r - o p a r t e se a p r o p i a d e el l o c o t e n e n t u l Dub,
ihr din cealaltă p a r t e , cu a c e l a ş i zîmbet, gencralul-
maior.
— Pe d u m n e a t a parcă te-am mai văzut azi-noapte,
se a d r e s ă g e n c r a l u l - m a i o r lui S v e j k , c a r e r ă m ă s e s e în
ciudata-i postură. Furios, locotenentul Dub se în­
toarse către gencralul-maior şi-i r a p o r t ă umil :

încetarea ! Sculau' ! Drepţi ! Pentru
1
onor, la dreapta !
(Germ.)
2
Pe loc repaus, continuaţi ! (Germ.)

un
— Icb melde gchorsatn, Hcrr Gcncralmajor, 'der
Marin ist blodsinnig und als Idiot bckannt, saghaftcr
Dummkopf. 1

— Was sagen Sic, Hcrr Lcutnant ? - striga sur­
prins g e n e r a l u l - m a i o r câtrc locotenenţiiI D u h şi-i d e ­
m o n s t r a , r ă s t i t , că sc fatală, c ă în r e a l i t a t e e r a v o r b a
d c u n o s t a ş c a r e ştia cc t r e b u i e să f a c ă c î n d v e d e u n
s u p e r i o r şi g r a d a ţ i c a r e n u - l b a g ă în s e a m a . A ş a - i şi
pe front, i n c l i p e d e p r i m e j d i e , c h i a r şi un simplu
s o l d a t p o a t e să ia c o m a n d a . I n c a z u l d e f a ţ ă tocmai
el. locotenentul Dub, ar li trebuit sa comande :
„Linstcllcn ! Auf .' Habtacbt! Recbtsscbaut /"
— T c - a i şters la c u r ? îl î n t r e b ă p c Svejk g e n e r a l u l -
maior.
— A m o n o a r e a să v ă r a p o r t e z , d o m n u l e gcneral-
m a i o r , c ă t o t u l e în o r d i n e .
— N u t e m a i caci ?
— Am onoare să vă raportez că sînt complet
fertig.
— A t u n c i t r a g e - ţ i p a n t a l o n i i şi p e u r m ă stai Habt
Acbt.
Şi pentru că generalul-maior rostise acest Il.ibt
Acbl c u glasul c e v a m a i r i d i c a t , t o ţ i cei d i n p r e a j m ă - i
începură să ia p o z i ţ i a d e d r e p ţ i .
Generalul-maior le făcu un semn a m i c a l şi c u o
b l î n d ă şi p ă r i n t e a s c ă v o c e lc s p u s e :

1
Cu respect v.i raportez, domnule general-maior, c3 indi­
vidul c timpii şi cunoscui ca idiot, un dobitoc căruia i-a mers
rattea (germ.).
* Sc poate, domnule locotenent ? (Germ.)

IJJ
— Aber nein, rubt, rubt, nur iveitcr machcn!1

S v e j k e r a a c u m î n ţ i n u t ă r e g l e m e n t a r ă şi g e n e r a l u l -
m a i o r îi a d r e s ă o s c u r t ă c u v î n t a r e î n l i m b a g e r m a n ă :
— Respectul faţă dc superior, cunoaşterea regu­
lamentelor şi p r e z e n ţ a de spirit înseamnă totul în
a r m a t ă . I a r c î n d t o a t e a c e s t e a se î m b i n ă c u vitejia,
a t u n c i n u e x i s t ă p e l u m e d u ş m a n d e c a r e sa n e fie
teamă.
Şi î n t o r e î n d u - s e spre locotenentul Dub, îi spuse,
împungîndu-1 pe Svejk prieteneşte, cu degetul în
burtă :
— N o t e a z ă cc-ţi spun : c u m ajungeţi pe front să
fie înaintat ncîntîrziat; şi cu prima ocazie să-1
d e c o r a ţ i cu m e d a l i a d e b r o n z , p e n t r u s e r v i c i u c o n ş t i ­
incios şi cunoaşterea... Wissen Sie docb, wass icb
schon meinc... Abtrctcn ! 2

Acestea spuse, generalul-maior părăsi latrina unde
locotenentul D u b d ă d e a comenzi cu glas tare, în aşa
fel c a sa le a u d ă şi s u p e r i o r u l său.
— Erstcr Scbwarm, auj! Doppeîreihcn... Zzveiter
Schwavm... 1

î n a c e s t t i m p , Svejk ieşise d i n c o l o a n ă şi, t r e c î n d
pe lîngă locotenentul Dub, îi dădu, reglementar,
onorul ; locotenentul Dub găsi însă cu calc să-i
spună: Ilersteît! 4
şi Svejk se v ă z u silit să-1 s a l u t e

N u , staţi liniştiţi, staţi liniştiţi, continuaţi ! (Germ.)
1

* Ştiţi doar cc cred... Rupcţi rîndurilc ! (Germ.)
Grupa întîi, drepţi ! Pc două rînduri... Grupa a doua...
3

(Germ.)
* La loc comanda ! (Germ.)

142
încă o d a t a , d î n d u - i astfel o n o u ă d o v a d ă dc disci­
plină :
— M ă c u n o ş t i ? N u m ă c u n o ş t i ! M i - o i fi c u n o s c u t
t u p a r t e a b u n ă , d a r să t e ţ i i c î n d ai să m i - o c u n o ş t i
şi p e cea r e a . . . A m să t e f a c să p l î n g i !
Indrcptîndu-se spre vagonul lui, S v e j k îşi aminti
d e o î n t î m p l a r c : „ C î n d e r a m î n c ă la K a r l i n , î n c a ­
zarmă, era acolo un laitnant, Chudavy ; cînd îl
a p u c a u n ă b ă d ă i l e z i c e a : «Să ş t i ţ i , m ă b ă i e ţ i , să vă
feriţi d e m i n e c ă e u s î n t p o r c şi a m să r ă m î n porc
c î t t i m p o să fiţi î n companie»".
Trccînd pe lîngă vagonul c o m a n d a m e n t u l u i , Svejk
fu s t r i g a t d c l o c o t e n e n t u l - m a j o r L u k d S c a r e îi o r d o n ă
să-i a m i n t e a s c ă lui B a l o u n să d e a z o r cu c a f e a u a şi să
î n c h i d ă b i n e c u t i a c u l a p t e c o n s e r v a t , c a n u c u m v a să
sc s t r i c e .
In vagonul în c a r e se a f l a plutonierul de admi­
nistraţie Vanek, pe o lămpiţă dc spirt Baloun pre­
para într-adevăr cafea pentru locotenentul-major
LukâS. Dar intrînd pentru a-i transmite ordinul,
Svejk b ă g ă d e s c a m ă c ă , î n l i p s a lui, t o t v a g o n u l se
înfruptase din proviziile locotenentului.
Cutiile de cafea şi l a p t e c o n s e r v a t ale locotcnen-
tului-major Lukal e r a u p c j u m ă t a t e golite, iar Baloun,
sorbind cafea din ceaşcă, u m b i a din nou cu linguriţa
p r i n l a p t e l e c o n s e r v a t c a să ş i - o m a i d r e a g ă niţcluş.
B u c ă t a r u l o c u l t i s t J u r a j d a şi p l u t o n i e r u l d e admi­
nistraţie Vanele făgăduiscră să a c o p e r e p a g u b a ime­
d i a t ce v o r sosi p r o v i z i i l e d e c a f e a şi l a p t e c o n s e r v a t .

143
Ii o f e r i r ă o c e a ş c ă d e c a f e a şi lui S v e j k , c a r e re­
f u z ă , î n s ă , s p u n î n d u - i lui B a l o u n :
— Chiar acum a venit un ordin d e la cartierul
g e n e r a l al a r m a t e i , î n c a r e se s p u n e c ă ţ u c ă l a r u l c a r e
se î n f r u p t ă d i n c o n s e r v e l e d e c a f e a şi l a p t e a l e o f i ­
ţ e r u l u i l u i , să fie s p î n z u r a t î n d o u ă z e c i şi p a t r u de
ore. îţi transmit asta din partea domnului ober­
laitnant, care vrea să t e v a d ă î n t r - o clipită cu ca­
f e a u a la el.
înspăimîntat, Baloun smulse din mîna telegrafis­
tului C h o d o u n s k y ceaşca d e cafea pe care abia i-o
u m p l u s e , o p u s e să se m a i î n c ă l z e a s c ă , m a i adăugă
puţin lapte conservat şi se n ă p u s t i s p r e v a g o n u l c o ­
mandamentului. Cu ochii holbaţi dc spaimă, întinse
l o c o t e n c n t u l u i - m a j o r L u k ă s c a f e a u a , î n g r o z i t la g î n d u l
că acesta ar putea bănui c e v a în legătură cu felul
c u m îi g o s p o d ă r i s e el c o n s e r v e l e .
— Am... a m î n t î r z i a t — bîigui Baloun — pentru
că n - a m p u t u t d e s c h i d e c u t i i l e . . .
— Ai v ă r s a t l a p t e l e c o n s e r v a t , n u ? — îl întrebă
locotenentul-major Lukăs, gustînd din cafea. Sau î-ai
î n g h i ţ i t , l i n g u r i ţ ă cu l i n g u r i ţ ă , ca s u p a . Ştii ce te a ş ­
teaptă ?
B a l o u n s l o b o z i u n o f t a t şi î n c e p u să sc t î n g u i c :
— A m trei c o p i i , cu r e s p e c t v ă r a p o r t e z , domnule
oberlaitnant.
— B a g ă d e s e a m ă , B a l o u n , îţi a t r a g d i n n o u a t e n ­
ţia să tc iaşi de lăcomia ta. Svejk nu ţi-a spus
nimic ?

144
— B a d a . C ă - n d o u ă z e c i şi p a t r u d e o r e aş p u t e a
sa fiu s p î n z u r a t , r ă s p u n s e B a l o u n , p i e r d u t şi t r e m u -
rînd din tot corpul.
— L a s ă t r e m u r a t u l , g o g o m ă n i i l e , şi f ă - t e m a i bine
om dc treabă, îi s p u s e zîmbind locotenentul-major
Lukâs. Scoate-ţi din cap hămeseala asta şi spunc-i
lui S v e j k să v a d ă p r i n g a r ă , sau p r i n a p r o p i e r e , dc
ceva bun dc mîneare. Ţine, dă-i zece coroane. Pe
tine nu te m a i trimit nicăieri. Ai să mergi numai
c î n d o să fii s ă t u l să c r a p i . N u mi-ai topit cumva
cutia dc sardele ? H a i ? Zici că nu ? Bine... Ad-o
s-o văd.
B a l o u n îi î n m î n ă lui Svejk h î r t i a d e z e c e c o r o a n e ,
transmiţîndu-i dorinţa domnului oberlattnarit de a-i
face rost p r i n g a r ă d e c e v a b u n de mîneare. Apoi,
o f t î n d a m a r n i c scoase d i n c u f ă r u l locotencntului-ma­
j o r c u t i a cu s a r d e l e şi, cu u n s e n t i m e n t d e profundă
părere de rău, o duse spre control stăpînului său.
B i e t u l d e cl, se b u c u r a s e a t î t d e m u l t la g î n d u l că
locotenentul-major L u k â s u i t a s e d e s a r d e l e . . . şi c î n d
c o l o , s-a lins p e b o t . A c u m locotenentul le v a opri
la el în v a g o n şi-1 v a lăsa cu b u z a u m f l a t ă . Se s i m ţ e a
jefuit.
— Aici sînt, să trăiţi, sardelele dumneavoastră,
d o m n u l e oberlaitnant, spuse cu jale în glas, predînd
cutia proprietarului ei. S-o d e s c h i d ?
— Bine, B a l o u n , foarte bine ; nu deschide nimic !
D u - t e şi p u n e - o la loc. A m v r u t n u m a i să m ă con­
v i n g d a c ă n u c u m v a t e - a i u i t a t p r i n e a . M i s-a părut,

10 145
cînd mi-ai adus cafeaua, că ţi-era gura cam unsu­
roasă. C c - a făcut Svejk, a plecat ?
— C u r e s p e c t v ă r a p o r t e z , a p o r n i t , sc l u m i n ă la
faţă B a l o u n . A s p u s că d o m n u l oberlaitnant are să
fie m u l ţ u m i t , c ă t o a t ă l u m e a o să-1 i n v i d i e z e p e d o m ­
nul oberlaitnant. S-a dus undeva dincolo dc gară.
Z i c e a că c u n o a ş t e p e - a i c i l o c u r i l e , p î n ă la Răkospa-
l o t a şi c ă d a c ă t r e n u l a r p l e c a c u m v a f ă r ă el, se b a g ă
î n c o l o a n a d e a u t o m o b i l e şi n e a j u n g e d i n u r m ă la
staţia următoare. Să n-avem nici o grijă, a zis, c ă
ştie cl ce-i a i a d a t o r i e . . . c h i a r d c - a r fi să ia o b i r j ă •
p c s o c o t e a l a lui şi să v i n ă cu c a p î n ă î n G a l i ţ i a . A ş a
a s p u s . . . P e u r m ă , a s p u s , a ţ i p u t e a să-i r e ţ i n e ţ i d i n
s o l d ă . O r i c e - a r fi, să n u v ă f a c e ţ i n i c i o g r i j ă d i n p r i ­
c i n a lui, d o m n u l e oberlaitnant.

— M a r ş d c - a i c i , îi c u r m ă v o r b a locotenentul-major
Lukăs\ întunceîndu-se deodată.
D e la b i r o u l c o m a n d a m e n t u l u i se a n u n ţ ă că t r e n u l
va pleca spre Godolo-Aszod abia la două după-
a m i a z ă şi că î n g a r ă se v o r d i s t r i b u i c î t e d o i l i t r i d e
v i n r o ş u şi o s t i c l ă d e c o n i a c p e n t r u d o m n i i ofiţeri.
Se s p u n e a că e r a v o r b a d e u n t r a n s p o r t r ă t ă c i t , c a r e
iniţial fusese d e s t i n a t „ C r u c i i R o ş i i " . O r i c u m , trans­
p o r t u l p i c a s e c a d i n c e r şi î n v a g o n u l comandamen­
tului domnea o bună dispoziţie generală. Coniacul
avea trei s t e l u ţ e şi v i n u l era dc Gumpoldskirchcn.
Numai locotenentul-major Lukăs' era a b ă t u t . Tre­
cuse u n c e a s şi Svejk t o t n u se a r ă t a s e . D u p ă o a l t ă
j u m ă t a t e de oră văzu, însă, îndreptîndu-sc spre va-

146
gonul comandamentului un cortegiu foarte ciudat,
c a r e ieşise d i n b i r o u l p o l i ţ i e i d i n g a r ă .
In f r u n t e p ă ş e a S v e j k , g r a v şi d e m n , c a o d i n i o a r ă
martirii creştini cînd erau tîrîţi în arenă.
D a o p a r t e şi d e a l t a e r a î n s o ţ i t d e c î t c u n h o n -
ved cu b a i o n e t a la a r m ă ; î n f l a n c u l stîng era u n
caporal de la c o m a n d a m e n t u l gării şi î n u r m a lor
o femeie î n fustă roşie c u f a l d u r i şi u n b ă r b a t cu
cizme, cu pălărie r o t u n d ă pc c a p , a v î n d un ochi î n ­
v i n e ţ i t şi în m i n ă o g ă i n ă speriată care cotcodăcea
de zor.
Procesiunea dădu să i n t r e î n vagonul comanda­
mentului, d a r caporalul strigă în ungureşte omului
cu g ă i n a şi femeii să r ă m î n ă j o s .
Z ă r i n d u - 1 p e l o c o t e n e n t u l - m a j o r Lukăs', Svejk c l i p i
din ochi cu tîlc.
C a p o r a l u l c e r u să v o r b e a s c ă c u c o m a n d a n t u l com­
paniei a 11-a de marş. Locotenentul-major LukăS
luă din mîna lui d o c u m e n t u l eliberat de coman­
d a n t u l gării, în c a r e citi, p ă l i n d :

„Comandantului companiei a 11-a de mars a ba­
talionului dc mars N., din regimentul 91 infanterie,
spre noi cercetări,
Se predă infanteristul Svejk Josef, conform decla­
raţiei sale ordonanţă a acestei companii N., bata­
lionul de mars N., regimentul 91 infanterie, învi­
nuit dc crima de furt, săvîrşită în dauna soţilor
Istvan din Isatarcsa, în raza comandamentului gării.
Faptele: Infanteristul Svejk Josef, capturînd o

10* 147.
găină care alerga în spatele casei proprietatea so­
ţilor Istvan din Lsatarcsa, raza comandamentului gării,
găina fiind de asemenea proprietatea soţilor Istvan
fi, surprins de proprietar care voia să-i ia găina, nu­
nului s-a împotrivit lovindu-l pc proprietarul Istvan
cu găina peste ochiul drept fi, reţinut dc patrula
chemată de urgenţă, a fost transportat la unitatea lui,
iar găina înapoiată proprietarului ci.
Semnătura ofiţerului de serviciu".

î n t i m p ce s e m n a a d e v e r i n ţ a d e p r i m i r e a i n c u l p a ­
tului, locotenentul-major Lukăs simţi c ă i se m o a i e
genunchii.
Svejk stătea atît d e a p r o a p e încît băgă dc seamă
că Lukăs uitase să c o m p l e t e z e data.
— C u respect vă raportez, d o m n u l e oberlaitnant,
că a s t ă z i s î n t e m î n d o u ă z e c i şi p a t r u . Ieri a fost î n
23 m a i , cînd Italia ne-a declarat război. A m fost
p r i n o r a ş şi a c o l o n u se v o r b e ş t e d e c î t d e a s t a .
H o n v e z i i şi c a p o r a l u l p l e c a r ă . R ă m a s e r ă d o a r soţii
Istvan, care ţineau m o r ţ i ş să se u r c e î n v a g o n .
— D a c ă a ţ i m a i a v e a la d u m n e a v o a s t r ă , domnule
oberlaitnant, o m o n e d ă dc cinci, a m putea cumpăra
g ă i n a . N e r o d u l ă s t a v r e a p e ea c i n c i s p r e z e c e c r e i ţ a r i ,
d a r socoteşte în preţ zece creiţari p e n t r u v î n ă t a i a d c
la o c h i , e x p l i c ă S v e j k , f o a r t e c a l m . E u , î n s ă , d o m n u l e
oberlaitnant, socotesc c ă z e c e c r e i ţ a r i p e n t r u u n o c h i
dc idiot c cam mult. Pentru douăzeci de creiţari,
mi-aduc a m i n t e , la c î r c i u m ă „ L a fata b ă t r î n ă " i-au
scos s t r u n g a r u l u i M a t e i t o t m a x i l a r u l c u şase d i n ţ i ;

148
m pe vremea aceea banii aveau mai multa valoare
.- - - u / i . W'ohlschlăger spin/ura şi el num.ii pen­
am p a t r u creiţari.
— Ia v i n o - n c o a , făcu s e m n Svejk o m u l u i cu o c h i u l
t ji eu g ă i n a în m î n ă . T u , b a b o , r ă m î i a c o l o !
B ă r b a t u l urcă în vagon.
— O r u p e n i ţ e l u ş p e n e m ţ e ş t e , a d ă u g ă cl. î n ţ e l e g e
toate înjurăturile şi ştie c h i a r d e s t u l d e b i n e să s u ­
duie.
— Aho zehn Gulden, sc a d r e s ă apoi ungurului.
r
« Gulden llenne, fiinf Auge .
1
Pricepi ? Of jorint
Ukiriki, ot forint kukuk, igen t A i c i e ,jtab$vagon",
ijule. Dă găina, mă !
faltinse omului, luat prin surprindere, o hîrtie de
li luă g ă i n a , îi suci p e loc g î t u l , şi-1 î m p i n s e p e
ungur afară din vagon, strîngîndu-i prieteneşte m î n a :
— ]6 napot, bar atom -', adieu, cară-te la babor-
r..;ă, d a c ă nu vrei să z b o r i .
— C a să v e d e ţ i , d o m n u l e oberlaiinant, că t o a t e sc
pot aranja, — s p u s e Svejk a p o i , î n t o r e î n d u - s e către
locotenentul-major LukâS. Cel mai bine c cînd lucru-
r.le se l ă m u r e s c f ă r ă scandal, fără a l a i . A c u ' îl iau
p e B a l o u n şi v ă f a c e m o s u p ă d e g ă i n ă , să-i meargă
vestea pînă în Transilvania.
Scos din sărite, locotenentul-major L u k â s îi s m u l s e
g ă i n a d i n m î n ă şi r ă c n i :

Vi s.i /.ic.î /cec galbeni : cinci pentru
1
găina, >i cinci
pentru ochi (germ.).
* Salutare, prietene (magh.).

149
— Ş t i i , S v e j k , ce p ă ţ e ş t e o s t a ş u l c a r e î n t i m p de
război jefuieşte p o p u l a ţ i a p a ş n i c ă ?
— M o a r t e o n o r a b i l ă , cu p u l b e r e şi p l u m b , r ă s p u n s e
Svejk s o l e m n .
— D u m n e a t a însă, Svejkule, meriţi ştreangul, pen­
t r u c ă eşti cel d i n t î i c a r e a î n c e p u t cu j a f u l . Dum­
neata — zău dacă mai ştiu c u m să-ţi spun — ai
uitat de jurămînt. Ah, simt că-mi plesneşte capul...
Svejk sc u i t ă ţ i n t ă l a L u k â s şi, l u î n d u - ş i o î n f ă ţ i ­
şare d e o m nedumerit, rosti :
— C u respect v ă r a p o r t e z că n-am uitat de jură-
mîntul p e c a r e t r e b u i e să-l p ă z e a s c ă neamul nostru
de războinici. C u respect v ă r a p o r t e z , d o m n u l e obcr­
laitnant, că am jurat solemn credinţă şi supunere
l u m i n a t u l u i m e u s t ă p î n F r a n z Josef I ; c r e d i n c i o s şi
s u p u s v o i fi şi g e n e r a l i l o r m a i e s t ă ţ i i s a l e şi tuturor
s u p e r i o r i l o r m e i , p e c a r e îi v o i a s c u l t a , îi v o i cinsti
şi a p ă r a . Voi împlini întocmai ordinele şi dispozi­
ţiile lor în toate împrejurările, împotriva oricărui
d u ş m a n , o r i c a r e a r fi cl, şi o r i u n d e a r s u n a porunca
m a i e s t ă ţ i i s a l e i m p e r i a l e şi r e g a l e , p c a p ă , p e uscat,
î n a e r , z i u a şi n o a p t e a , î n b ă t ă l i i , l a a t a c , î n lupte
şi î n o r i c a r e a l t e a c ţ i u n i , o r i u n d e . . .
Svejk r i d i c ă d e jos g ă i n a şi c o n t i n u ă t o t a ş a , s t î n d
în poziţie de drepţi şi p r i v i n d u - 1 pe locotenentul-
m a j o r L u k â s d r e p t în ochi :
— . . . t o t d e a u n a şi c u o r i c e p r i l e j v o i l u p t a c u v i ­
t e j i e şi b ă r b ă ţ i e , n u v o i p ă r ă s i n i c i o d a t ă a r m a t a , d r a ­
pelul şi s t i n d a r d u l , nu voi intra niciodată în vreo
înţelegere cu duşmanul, mă voi purta întotdeauna

150
«fa c u m cer legile militare şi c u m se c u v i n e unui
b u n o s t a ş şi v o i t r ă i şi m u r i î n c i n s t e şi o n o r , aşa
sâ-mi ajute Dumnezeu. Amin. Iar găina asta, cu
respect vă raportez, n-am furat-o, n-am jefuit pe
n i m e n i şi m - a m p u r t a t c u m se c u v i n e , cu g î n d u l la
jurămîntul făcut.
— Lasă găina, dobitocule, zbieră locotenentul-ma­
jor Lukâs, lovindu-1 pc Svejk peste mîna în care
ţinea mortăciunea. Uite ce scrie în actele astea,
negru p e alb. „Se p r e d ă infanteristul Svejk Josef,
conform declaraţiei sale, o r d o n a n ţ ă a acestei com­
panii... învinuit de crima de furt"... Şi mai ai
nasul să-mi spui, fiară sălbatică, hienă... ah, o data
şi-o d a t ă t o t a m să t e u c i d ! S p u n e , t î l h a r tâmpit,
cum de ţi-a dat prin minte una ca asta... spune !
— Cu respect v ă raportez — r ă s p u n s e Svejk cu
glas blajin — că la m i j l o c e o neînţelegere. Cînd
am primit ordinul dumneavoastră, să vă fac rost
de ceva bun de mîncarc, am stat şi m-am gîndit
c a m cc a n u m e a r p u t e a fi m a i b u n . P e l î n g ă gară
n - a m g ă s i t n i m i c , n u m a i s a l a m d c c a l şi u n fel de
pastrama de măgar. Dar cu respect vă raportez,
d o m n u l e obcrlaitnant, a m s t a t şi m - a m g î n d i t b i n e . . .
Şi cc m i - a m zis ? P c f r o n t e n e v o i e d e c e v a hrănitor
pentru ca să p o ţ i îndura mai bine greutăţile răz­
b o i u l u i . Şi m - a m g î n d i t să v ă fac o b u c u r i e o r i z o n ­
tală. A m vrut să v ă fac, d o m n u l e obcrlaitnant, o
supă de găină.
— S u p ă d c g ă i n ă , r e p e t ă d u p ă el L u k â s , l u î n d u - s e
cu m î i n i l e d e c a p .

1 'î l
— D a , să t r ă i ţ i , o s u p ă d c g ă i n ă , d o m n u l e ober-
laitnatit : am cumpărat c e a p ă şi c i n c i z e c i d e grame
d c f i d e a . S a r e şi p i p e r a v e m la c a n c e l a r i e . N u mai
rămînca decît să cumpăr găina. M-am dus aşadar
d i n c o l o d e g a r ă , p î n ă la I s a t a r c s a . D e f a p t c u n sat,
nici n u a d u c e a o r a ş , m ă c a r că p e p r i m a s t r a d ă scrie
Isatarcsa vârosTrec pe o stradă cu g r ă d i n i , apoi
pe a d o u a , pe a treia, pe a p a t r a , pc a cincea, pe a
şasea, pe a şaptea, pe a o p t a , pe a n o u a , pe a zecea,
p e a u n s p r e z e c e a , şi a b i a p c a t r e i s p r e z e c e a , c h i a r la
capătul străzii, unde în spatele unei case începea
izlazul, ciuguleau plimbîndu-sc agale, cîteva găini.
M - a m a p r o p i a t şi a m o c h i t - o p c cea m a i m a r c şi m a i
g r e a ; b i n e v o i ţ i a v ă u i t a la c a , d o m n u l e obolaitnant,
e n u m a i u n t u r ă ; nici n u - i n e v o i e s-o c ă u t a ţ i la t î r -
t i ţ ă ; d e la p r i m a o c h i r e se v e d e că a fost îndopată
cu grăunţe, nu glumă. Am luat-o, aşadar, foarte
p u b l i c , d e f a ţ ă cu t o a t ă l u m e a c a r e , ce-i d r e p t striga
ceva la m i n e p e u n g u r e ş t e şi c u m o ţineam de pi­
c i o a r e , a m î n t r e b a i c î ţ i v a o a m e n i şi p c c e h e ş t e şi p c
n e m ţ e ş t e , a cui e, ca s-o p o t c u m p ă r a ; d e o d a t ă , î n s ă ,
din casa aceea m ă r g i n a ş ă d e care vă s p u n e a m , vin în
fuga m a r c s p r e m i n e u n b ă r b a t şi o f e m e i e şi î n c e p
să m ă î n j u r e m a i î n t î i p c u n g u r e ş t e , p e u r m ă p e n e m ­
ţ e ş t e , c u m că l e - a m f u r a t g ă i n a z i u a î n a m i a z a m a r e .
L e - a m s p u s să n u z b i e r e a ş a la m i n e , că cu sînt t r i m i s
s-o c u m p ă r pentru dumneavoastră şi l e - a m povestit
cum devine cazul. Afurisita de găină, cum o ţineam

1
Oraşul Isatarcsa (magh.).

152
Mm d e p i c i o a r e , a î n c e p u t d e o d a t ă sa b a t ă d i n aripi
.i î n c e r c e să / b o a r e ; şi c u m eu o ţ i n e a m u ş u r e l ş i
s t r i n g e a m , m i - a r i d i c a t m î n a ţi a vrut să se ajeze
pe nasul stă pinului ei. O m u l a î n c e p u t să u r l e că a m
« r u t — zicea — să-1 a t i n g cu g ă i n a p e s t e b o t . Mu-
se smiorcâia şi striga mccii la g ă i n a : . . p u t a ,
ama. puta, pută". N i ş t e dobitoci, care nu pricepu*
u r i n i m i c d i n t o t c e se î n t î m p l ă , s-au d u s să c h e m e
:i d e h o n v e z i şi c h i a r eu i-am r u g a i sa meargă
C B m i n e la bahnhofkommando, ca n e v i n o v ă ţ i a mea
vi iasă ca untdelemnul deasupra apei. D a r cine să
• t î n ţ e l e a g ă cu d o m n u l laitnant d e serviciu ; n - a v r u t
s i ştie d e n i m i c , nici c h i a r atunci cînd l-am rugat
.'. î n t r e b e p e d u m n e a v o a s t r ă dacă-i adevărat sau
v i m - a ţ i t r i m i s să vă c u m p ă r c e v a b u n . B a a m a i
V ţ i p a t la m i n e s ă - m i ţin g u r a ; că o r i c u m a r fi, n u
n i a ş t e a p t ă d e c î t o c r e a n g a g r o a s ă şi u n ş t r e a n g b u n .
. mi sc p a r e , în t o a n e f o a r t e rele p e n t r u că mi-a
«pus că n u m a i u n o s t a ş c a r e jefuieşte p o a t e fi aşa d c
i e v d u l i u . Au venit, în staţie, zicea, m a i m u l t e piîn-
ţeri ; a l a l t ă i e r i , c i c ă , a r fi d i s p ă r u t c u i v a un c u r c a n ;
şi c î n d a m s p u s că în v r e m e a a c e e a n o i e r a m 11 R a a b ,
m i - a r ă s p u n s că t e r t i p u r i d i n a s t e a n u p r i n d la d u m ­
n e a l u i . A ş a că m - a t r i m i s la d u m n e a v o a s t r ă . Şi, d u p ă
t o a t e , u n c a p o r a l s-a r ă ţ o i t şi cl la m i n e , că z i c e a c ă
m - a m f ă c u t că nu-1 v ă d şi m ă î n t r e b a d a c ă ştiu cu
cine a m d e - a f a c e . E u i - a m s p u s c ă e gefreiter că

1
C.tpova! (germ.).

153
dacă a r fi d e la v î n ă t o r i , a r fi pa.trolljUbrcr ' , iar
la a r t i l e r i e obcrkanonier s
.
— Svejkule — spuse d u p ă un răstimp locotenen­
tul-major Lukăs' — dumneata ai t r e c u t pînă acum
prin a t î t c a î n t î m p l ă r i şi n e p l ă c e r i , s a u , c u m le spui
d u m n e a t a , „ î n c u r c ă t u r i " şi n e î n ţ e l e g e r i , î n c î t p î n ă la
u r m ă p o a t e că n u m a i u n ş t r e a n g g r o s î n j u r u l g î t u l u i ,
cu t o a t e o n o r u r i l e m i l i t a r e , î n c a r e u , t e - a r a j u t a să
scapi dc necazurile astea. înţelegi ?
— Da, să t r ă i ţ i , d o m n u l e obcrîaitnant, un careu
s a u u n gcscblossencs batalion 3
, se f o r m e a z ă d i n p n t r u
companii şi n u m a i î n m o d excepţional din trei sau
c i n c i . . . D o r i ţ i să v ă p u n în s u p a d e g ă i n ă m a i m u l ţ i
tăiţei, domnule obcrîaitnant, ca să fie mai deasă ?
— A s c u l t ă , S v e j k u l e , fă b i n e şi d i s p a r i c î t m a i re­
p e d e cu g ă i n ă cu t o t , î n a i n t e s ă - ţ i d a u c u ea î n c a p ,
dobitoculc...
— L a o r d i n , d o m n u l e obcrîaitnant, d a r sa ştiţi că
ţ e l i n ă n - a m g ă s i t , şi nici m o r c o v . . . să t r ă i ţ i ! A m să
pun car...
N - a p u c ă să t e r m i n e şi z b u r ă cu g ă i n ă cu t o t din
vagonul comandamentului. După care locotenentul-
major Lukăs' bău pe nerăsuflate un pahar mare dc
c o n i a c . I a r S v e j k , o p r i n d u - s e la f e r e a s t r a vagonului,
s a l u t ă şi a p o i se d e p ă r t a .
R e g ă s i n d u - ş i l i n i ş t e a s u f l e t e a s c ă , f e r i c i t că t o a t e se
t e r m i n a s e r ă cu b i n e , B a l o u n se p r e g ă t e a să deschidă

1
Şef dc patrukt (germ.).
* Comandant de tun (germ.).
8
Batalion cu efectivul complet (germ.).

154
mmx c u sardele a locotenentului-major, cînd Svejk
făcu apariţia cu găina în m î n ă , prilejuind o fi-
• K i e m o ţ i e t u t u r o r c e l o r d i n v a g o n . N u le v e n e a
«Vfi c r e a d ă o c h i l o r şi t o a t e p r i v i r i l e v r o i a u să s p u n ă
p a r c ă : de undc-ai ciordit-o ?
— A m c u m p ă r a t - o p e n t r u d o m n u l obcrîaitnant, le
c;k, s c o ţ î n d d i n b u z u n a r e c e a p a şi fideaua.
I de g î n d să-i fac d i n ea o s u p ă , d a r d u m n e a l u i
• B s u i v r e a , aşa c ă mi-a d ă r u i t - o m i e .
— N u cumva era moartă ? întrebă îngrijorat plu-
•aacrul dc administraţie Van£k.
— Eu personal i-am sucit gîtul, răspunse Svejk,
'• " -p c c - ş i scutea c u ţ i t u l d i n b u z u n a r .
F i m d c r e c u n o ş t i n ţ ă şi r e s p e c t p e n t r u S v e j k , B a l o u n
lacepu să p r e g ă t e a s c ă î n t ă c e r e l a m p a d e s p i r t a l o -
••BJMntului-major. Apoi luă găleţile şi se duse
i a t ă după apă.
T e l e g r a f i s t u l C h o d o u n s k y , c a r e se o f e r i să a j u t e l a
j a s a u l i t , se a p r o p i e d c S v e j k ş o p t i n d u - i la u r e c h e î n
a u r e taină :
— E departe d e aici ? T r e b u i e să s a r i pîrleazul
aa umblă pc stradă ?
— Am cumpărat-o.
— C e t o t î n d r u g i ? Z ă u , p a r c ă n u m i - a i fi p r i c -
aea ! C r e z i c ă n o i n - a m v ă z u t c î n d t c - a u a d u s s u b
a n o r t ă ? A j u t ă , t o t u ş i , c u m u l t zel la j u m u l i t u l g ă i n i i ,
•acăurul ocultist J u r a j d a îşi d ă d u şi el c o n c u r s u l ,
efiad c a r t o f i şi c e a p ă p e n t r u supă.

t55
Penele aruncate din vagon trezirii atenţia loco­
t e n e n t u l u i D u b , c a r e îşi f ă c e a inspecţia în jurul tre­
nului.
S t r i g ă s p r e v a g o n să se a r a t e la f a ţ ă cel c a r e j u ­
m u l e ş t e g ă i n a ; î n uşa v a g o n u l u i a p ă r u S v e j k , p e al
cărui chip se c i t e a o imperturbabilă mulţumire de
sine.
— C e - i a s t a ? sc r ă s t i l o c o t e n e n t u l Dub, ridicînd
capul de găină.
— C u r e s p e c t v ă r a p o r t e z , d o m n u l e laitnant, că e
un c a p de g ă i n ă , de rasă n e a g r ă , tiroleză. Sînt foarte
b u n e o u ă t o a r e , d o m n u l e laitnant. F a c p î n ă la două
s u t e şaizeci d e o u ă p e a n . P o f t i m , v ă r o g să vedeţi
ce o u ă t o a r e plină a a v u t .

Şi Svejk î n t i n s e s u b n a s u l l o c o t e n e n t u l u i D u b ma­
ţ e l e şi c e l e l a l t e m ă r u n t a i e ale g ă i n i i .
D u b s c u i p a s c î r b i t . D ă d u să p l e c e , d a r p e s t e o c l i p ă
se î n t o a r s e :
— Pentru cine o preparaţi ?
— Pentru n o i , să t r ă i ţ i , d o m n u l e laitnant. Uita-
ţ i - v ă ce d e u n t u r ă are pe ca.
Locotenentul Dub sc î n d e p ă r t ă bombănind :
— N e m a i î n t î l n i m n o i la F i l i p p i
— C e ţ i - a zis ? î n t r e b ă b u c ă t a r u l Jurajda.
— E i , n c - a m d a t şi noi î n t î l n i r e u n d e v a , la F i l i p p i .
Domnii ăştia î n v ă ţ a ţ i au o b i c e i u r i proaste.

1
Filippi era un oraş din Tracia, unde în anul 42 î.c.n. A n ­
ton iu >i Octavi.mus au învins pc Brutus şi Casius. Aici expre­
sia are sens de „Va veni ceasul răzbunării."

156
"hr Jurul ocultist ţinu însă să atragă atenţia că
. :.; :
sînt h o m o s e x u a l i , l u c r u lâr.i dc c a r e nici
a m ac poate închipui estetica.
tonicrul de a d m i n i s t r a ţ i e Vun'l; folosi pri-
kpl pentru a sorbi despre batjocorirea tetelor dc
d a * pedagogi în mănăstirile spaniole.
f i i n t i m p c c a p a d i n c e a u n î n c e p e a să c l o c o t e a s c ă
f a i a a t p a d e s p i r t , Svejk îşi a m i n t i d c i s t o r i o a r a cu
mm e d u c a t o r c ă r u i a îi fusese î n c r e d i n ţ a t ă la V i e n a o
« • I n e de copii părăsiţi şi c a r c - i necinstise pe toţi.
— C e să-i f a c i , a s t a - i o b o a l ă , d a r m a i r ă u e c î n d
ar a ş o c ă p e f e m e i . A c u m c î ţ i v a a n i , e r a u î n P r a g a II
- ...coane, părăsite de b ă r b a ţ i p e n t r u ca fuseseră
mnmt haimanale, una Mourkovâ şi una Souskovă.
har-o zi — c a m p e t i m p u l c î n d î n f l o r e a u cireşii d i n
. — d u m n e a l o r au g ă b j i t în a m u r ; ; , un
de o suta d c a n i . un flaşnetar impotent, l-au
• W r p î n ă în c r î n g u l d e la R o z t o k y şi i-au f ă c u t felul.
V ce I-au chinuit, sărmanul ! U n domn profesor,
Aaamit din Zi/.kov, făcea săpături în crîng ; căuta
wkmt s c h e l e t e d e p i t i c i şi f ă c u s e c î t e v a g r o p i ; î n t r - o
. . de astea l-au t î r î i javrele pe bietul flaşnetar,
I-a* chinuit şi l-au batjocorit. A doua zi, vine la
. . .ului profesorul Axamit şi v e d e ca în groapă
« orva. G r o z a v s-a mai bucurat. D a r c î n d c o l o , ce
m% v e z i ? E r a flaşnetarul sleit d e p u t e r i şi c h i n u i t ca
irtir de c u c o n i ţ e l e d i v o r ţ a t e . UI jurul lui erau
• B a n i a ş c h i i . A c i n e c a zi şi-a d a t d u h u l ; j a v r e l e de
flacoane a u a v u t n e r u ş i n a r e a să se d u c ă şi la înmor-
• S a t a r e . A s t a - i p e r v e r s i t a t e , cc m a i . . .

157
A i p u s s a r e ? sc î n t o a r s e Svejk c ă t r e B a l o u n care,
profitînd dc interesul general pentru cele povestite,
ascunsese ceva în raniţa lui. Ia să vedem ce faci
acolo ?
A s c u l t a B a l o u n , îl m u s t r a Svejk cu un t o n grav.
C e v o i a i să faci c u p u l p a a s t a d e g ă i n ă : ia u i t a ţ i - v ă ,
n e - a ş t e r p e l i t a p u l p ă c a a p o i să şi-o f i a r b ă p e furiş.
Ş t i i , B a l o u n , cc-ai f ă c u t ? Ştii cc p e d e a p s ă îl a ş t e a p t ă
p e cel care-şi jefuieşte, p e f r o n t , c a m a r a d u l d c a r m e ?
E l e g a t d e o g u r ă d c t u n şi i sc t r a g e u n o b u z . A c u m
e p r e a t î r z i u să o f t e z i . C u m î n t î l n i m p e f r o n t prima
u n i t a t e d e a r t i l e r i e , t e p r e z i n ţ i n u m a i d e c â t l a cel d i n -
tîi oberfeuer-werker l
. P î n ă a t u n c i , c a p e d e a p s ă , ai să
faci i n s t r u c ţ i e . Ieşi a f a r ă !
N o r o c o s u l B a l o u n c o b o r î , i a r Svejk d i n u ş a v a g o ­
n u l u i îi c o m a n d ă :
— Habt Acht! Ruht ! Flubt Acht l Rechts schaut!
Ihibt Acht / U i t ă - t e d r e p t l a m i n e ! Ruht l A c u m ai
să faci m i ş c ă r i p c l o c . Rechts um! C e faci o m u l e ?
Eşti o vacă. C o a m e l e trebuie să-ţi ajungă acolo u n d e
aveai înainte umărul drept. Ilcrstcllt! Rechts um l
Links um ! Halbrecbts l Nu a ş a , b o u l e ! Hcrstellt I
Halbrecbts! Vezi, prostănaculc, că merge?! Hal-
blinks! Links um ! Links ! Front t Front, dobitoculc !
n u ştii ce-i a i a Front t Gradaus! Kehrt cuch ! Kniet l
Nicdcr ! Setzcn ! Auf ! Setzen ! Nicdcr ! Auf! Nic-
der ! Auf ! Setzen ! Ruht! Auf ! Ruht •' A ş a B a l o u n ,
v e z i , a s t a - i s ă n ă t o s ; a c u m ai să m i s t u i c a l u m e a !

1
Artificicr-scf (germ.).

158
l i ţar î n c e p u s e r ă să sc a d u n e g r u p u r i c o m p a c t e d c
4MMmjsl S e p r o d u s e rumoare.
— Fiii b u n i şi f a c e ţ i v ă r o g l o c , s t r i g ă S v e j k . C a -
taatadul o să m ă r ş ă l u i a s c ă . H a i B a l o u n , fii a t e n t , c a
•4 • • t r e b u i a s c ă să berstellen. M i e mf-mi place să
ahmaiex trupa, fără r o s t . A ş a d a r : Direktion Bahn-
«•* U i t e , c u m î ţ i a r ă t e u . Marschieren marsch l Glied-
Jbfr." S u i , fir-ai al d r a c u l u i , c ă t c b a g la r ă c o a r e !
----- Slavă Domnului, dobitoculc, că t e ai
oprit, Kurzer Schritt! 2
Nu ştii ce-i a i a K u r z e r

irhnu t Te învăţ eu m i n t e , d e - o să-ţi iasă ochii !
Vaier Schritt I Wechselt Schritt I Ohne Schritt!*.
h > i '. C î n d c o m a n d „Ohne Schritt", bate cotonoa-
p f t t p e l o c , ai î n ţ e l e s ?
l a j u r se s t r î n s e s c r ă cel p u ţ i n d o u ă companii.
• ..a n ă d u ş e a , se p i e r d u s e cu firea, iar S \ c j k n u
| -tenea sa c o m a n d e :
— Glcicher Schritt! Glied riickwdrts marsch l
— Glied halt!
— Lan)schritt !
— Glied marsch !
— Schritt!
— Glied halt !
— Rubt!
— flabt! Acht! Direktion Bahnhof. L a u j schritt
marsch ! Halt I Kebrt eucb ! Direktion Wagon ! L a i t f -

akritt marsch ! Kurzer Schritt ! Glied halt! Rubt l

W pasul ! (Germ.)
' Paiul mic ! (Germ.)
• lariade pasul ! Schimbă pasul ! Fără pas ! (Germ.)
159
Ei, şi-acum răsuflă niţel ! P e urmă o luăm de la
c a p ă t . D a c ă e b u n ă v o i n ţ ă , t o a t e se f a c .
— C e - i aici ? se a u z i d e o d a t ă g l a s u l locotenentului
D u b care venea în g r a b ă , foarte agitat.
— Cu respect vă raportez, domnule laitnant —
r ă s p u n s e Svejk — că f a c e m şi n o i p u ţ i n t i c ă i n s t r u c ţ i e ,
c a să n u u i t ă m d e e x e r c i t şi să n u p i e r d e m dc po­
mană un timp atît de preţios.
— Dă-te jos din vagon, îi porunci locotenentul
D u b . D e d a t a a s t a , î n t r - a d e v ă r m - a m s ă t u r a t ! A i să
m e r g i cu m i n e la d o m n u l batalionskomandant.
C î n d îl z ă r i p e Svejk i n t r î n d î n v a g o n u l comanda­
mentului locotenentul-major Lukâs coborî p e partea
Cealaltă şi se d u s e p c peron.
î n t i m p ce a s c u l t a r a p o r t u l l o c o t e n e n t u l u i D u b d e s ­
pre ciudatele „năzbîtii" ale bravului soldat Svcik
( c u m sc e x p r i m a s e l o c o t e n e n t u l ) c ă p i t a n u l S a g n e r e r a
foarte bine dispus ; vinul dc Gumpoldskirchen era
într-adevăr minunat
— A ş a d a r , d u m n e a t a n u v r e i să p i e r z i d e p o m a n ă
t i m p u l p r e ţ i o s , f ă c u cl cu t î l c . M a t u s i c \ v i n o î n c o a c e !
O r d o n a n ţ a b a t a l i o n u l u i p r i m i o r d i n sâ-1 c h e m e p e
p l u t o n i e r u l N a s a k l o , d e la c o m p a n i a a 12-a, c u n o s c u t
p r i n t r e o s t a ş i d r e p t cel m a i m a r e t i r a n , şi totodată
să-i f a c ă r o s t lui Svejk d c o c a r a b i n ă .
— O m u l ăsta — se a d r e s ă c ă p i t a n u l S a g n e r plu­
t o n i e r u l u i N a s a k l o — n u v r e a să p i a r d ă b u n ă t a t e d c
t i m p d e p o m a n ă . Ia-1 t e r o g î n s p a t e l e v a g o n u l u i şi
fă d u m n e a t a c u cl u n c e a s d c e x e r c i ţ i i cu a r m a . Dar
fără milă, fără repaus, c o m a n d ă d u p ă c o m a n d ă , fru-

161)
• K H : <ct/.t ab, an, setzt ab l A i sa v e z i S v e j k u l e c u m
• »ă-ţi t r e a c ă d e u r î t , îi s p u s e c ă p i t a n u l la plecare.
C u r î n d , d i n s p a t e l e v a g o n u l u i se a u z i o comandă
:• : i • i i i i i u l peste c a l e a f e r a t a . P l u t o n i e r u l Nasaklo
c a r e fusese r i d i c a t d e la o p a r t i d ă d e d o u ă z e c i şi u n u ,
••Mie t o c m a i ţ i n e a b a n c a , z b i e r a d e p a r c ă a r fi vrut
o se a u d ă în t o a t ă î m p ă r ă ţ i a D o m n u l u i :
— Beim Fuss ! Schultert! Beim FuSi l Schultert! 1

Apoi, pentru o clipă amuţi şi se a u z i glasul lui
Svejk, liniştit şi m u l ţ u m i t :
— A s t e a , l e - a m î n v ă ţ a t cu a n i în u r m ă , p c v r e m e a
cînd eram militar activ. La c o m a n d a „beim Fuss , a

r jca stă s p r i j i n i t ă de piciorul drept. Ascuţişul pa­
i u l u i v i n e în linie d r e a p t ă cu v î r f u l p i c i o r u l u i . M i n a
d r e a p t ă , se î n ţ e l e g e d e la s i n e , e î n t i n s ă şi ţ i n e p u ş c a
în aşa fel, c ă d e g e t u l gros cuprinde cocoşul ; c e l e ­
l a l t e d e g e t e t r e b u i e să î n c h i d ă p a t u l în faţă, iar la
comanda „Scbultert l" puşca trebuie ţinută uşor de
curea pc umărul drept, cu laujmUndu,.gul - în sus
şi cocoşul la s p a t e . . .
— Termină cu trăncăneala, sc a u z i din nou co­
manda plutonierului Nasaklo. llabt Acht! Rechts
sebaut ! P e n t r u D u m n e z e u , ce faci...
— Sînt în poziţia de „scbultert" şi la „rccbts
sebaut" m î n a d r e a p t ă a l u n e c ă p e c u r e a î n jos, apuc
gîtul patului şi zvîrl capul la dreapta ; la Habt
Acht! apuc din nou cureaua cu mîna dreaptă şi
aduc capul înainte cu ochii la dumneata.

1
La picior ! La umăr ! La picior ! La umăr ! (Germ.)
* Gura ţevii (germ.).

| | — SoIJaiul Svejk. voi. III 361
Şi d i n n o u r ă s u n ă g l a s u l p l u t o n i e r u l u i :
— In die Balanz l Beim Fuss! In die Balanzl
Scbul-tert ! Bajonett auf ! Bajonett ab ! Falit das Ba-
jor.ctt ! Zum Gcbet! Vom Gebct! Kniet nicdcr zum
Gcbct ! Laden ! Schiessen ! Scbiessen halb recbts ! Zici
Stabswagon! Distanz 200 Scbritt... Fertig! An l
Fcncr ! Sctzt ab ! An ! Feuer I An l Feucr ! Sctzt
ab I Aufsatz normal! Patronen versorgcn ! Rubt!
Plutonierul îşi r ă s u c i o ţ i g a r ă .
I a r Svejk c i t i p c p a t u l c a r a b i n e i n u m ă r u l d e serie
şi i z b u c n i :
— 4 2 6 8 ! N u m ă r u l ă s t a 1-a a v u t o l o c o m o t i v ă de
cale ferată de pe linia şaisprezece din gara Pcciky.
T r e b u i a d u s ă la d e p o u l d i n L y s a p e E l b a , p e n t r u r e ­
p a r a ţ i e , d a r n - a f o s t c h i a r aşa d c u ş o r , d o m n u l e p l u ­
tonier, pentru că mecanicul care urma s-o conducă
p î n ă a c o l o a v e a s l a b ă ţ i n e r e d e m i n t e la c i f r e . I m p i e ­
g a t u l d e m i ş c a r e 1-a c h e m a t l a cl î n c a n ţ e l a r i c şi i-a
s p u s : „ P e l i n i a ş a i s p r e z e c e sc a f l ă l o c o m o t i v a cu n u ­
m ă r u l 4 2 6 8 . E u ştiu că d u m n e a t a n - a i ţ i n e r e d e m i n t e
la c i f r e şi că a t u n c i c î n d ţi se scrie u n număr pe
hîrtie, pierzi hîrtia. D a r fii cu b ă g a r e d c s e a m ă la
c e - ţ i s p u n , d a c ă n u ţii m i n t e c i f r e l e : a m s ă - ţ i arăt
ce u ş o r e să ţii m i n t e o r i c e c i f r ă . Numai să fii cu
b ă g a r e d e s e a m ă : l o c o m o t i v a p c c a r e t r e b u i e s-o d u c i
la d e p o u l din Lysa pe Elba, are numărul 4268. Va
să z i c ă , a t e n ţ i e : p r i m a c i f r ă e p a t r u , a d o u a d o i . Ţ i i
minte 42, adică 2 ori 2 ; asta înseamnă că dacă
î n c e p i d c la s t î n g a ai m a i î n t î i 4 p e care-1 î m p ă r ţ i

162
l i 2 şi-ţi d a 2, a ş a c a i a r ai f r u m o s a r a n j a t unul
B a g i a l t u l 4 şi 2 . E i şi a c u m să n u te s p e r i i . C î t f a c e
«Ir d o i o r i 4 , o p t , n u ? B u n , î n t i p ă r e ş t e - ţ i î n minte
c i d i n n u m ă r u l 4 2 6 8 , c i f r a o p t e s t e u l t i m a la rînd.
Daci ţii m i n t e c ă p r i m a e s t e 4 , a d o u a 2 , a p a t r a 8,
r. m a i r ă m î n e decît sa iii d e ş t e p t şi sa ţii minte şi
pe 6, c a r e v i n e î n a i n t e d c 8. L u c r u - i la m i n t e a c o c o -
faiui : p r i m a c i f r ă e s t e 4 , a d o u a d o i , p a t r u şi c u d o i
fac şase. C a r e v a să z i c ă , a c u m eşti s i g u r c ă a doua
«le l a c a p ă t e s t e şase ; d c a c u m î n c o l o o r d i n e a cifrelor
an-ţi m a i iese d i n m i n t e . I ţ i r a m î n c î n c a p numărul
4 2 6 S . S a u , p u t e m a j u n g e la a c e l a ş i r e z u l t a t , p c o c a l e
fi m a i simplă..."
Plutonierul isprăvi ţigara şi holbînd ochii spre
S v e j k , a p u c ă d o a r să b î i g u i c :
— Kappe ab! 1

Svejk î n s ă îşi c o n t i n u a e x p u n e r e a , i m p a s i b i l :
— Şi a t u n c i a î n c e p u t să-i e x p l i c e o m e t o d ă mai
• m p l ă , c a să-şi a m i n t e a s c ă d e n u m ă r u l 6 8 . 6 f ă r ă 2
f a c 4 , c a r e v a să z i c ă a r e 4 - 6 8 , n u m a i r ă m î n e d e c î t
«i-l b a g e p c d o i şi g a t a : 4 - 2 - 6 - 8 . D e a l t f e l n u - i p r e a
g r e u d a c ă s o c o t e a l a sc face şi a l t f e l : c u a j u t o r u l în­
mulţirii şi î m p ă r ţ i r i i . Se a j u n g e la a c e l a ş i rezultat.
„ Ţ i i m i n t e — i-a s p u s i m p i e g a t u l — c ă d e 2 o r i 4 2
fac 84. A n u l a r c 12 luni. Se scade 12 d i n 84 şi n e
ramînc 72, din care mai scădem 12 l u n i şi rămînem
cu 6 0 . A ş a d a r p c şase îl a v e m a s i g u r a t , i a r p e zero
îl ş t e r g e m . V a să z i c ă a v e m aşa : 42, 6 8 , 4. Dacă

1
Descoperiţi ! (Germ.)

II» 16.1
l - a m t ă i a t p e z e r o îl t ă i e m şi p c p a t r u d i n c o a d a p
ht asiguram iarăşi, foarte uşor, 4 2 6 8 , n u m ă r u l loco­
motivei p e c a r e t r e b u i e s-o d u c i la d e p o u l d i n I.ysa
p e E l b a " . Şi c u m îţi s p u n e a m , cu î m p ă r ţ i r e a e la lei
de uşor. Socotim coeficientul după tariful vamal...
Dar cc s-a î n t î m p l a t , v-a venit rău domnule jcld-
iccbl ? Dacă doriţi, pot să încep cu : „GencraUie-
tharge i Fertig ! Hoch an ! Fctier!" Afurisită treabă !
Domnul căpitan n-ar fi trebuit să ne trimită în
soare ! Trebuie să mă duc după o targa.
Adus la f a ţ a locului, medicul opina că ar putea
să fie o i n s o l a ţ i e p u t e r n i c ă sau o c o n g e s t i e cerebrală
acută.
Cînd plutonierul îşi veni în fire, §vejk se afla
l î n g ă el şi-i s p u s e :
— Ei şi-acum să v ă povestesc şi r e s t u l . Credeţi,
d o m n u l e p l u t o n i e r , că m e c a n i c u l a ţ i n u t m i n t e ? A ş !
Dc u n d e ! S-a încurcat şi a î n m u l ţ i t totul eu trei,
f i i n d c ă şi-a a d u s a m i n t e d e s f î n t a t r e i m e : aşa că l o ­
c o m o t i v a t o t n - a g ă s i t - o şi m a i e şi a c u m t o t p e l i ­
nia şaisprezece.

Plutonierul dădu din nou ochii peste cap.
C î n d se î n a p o i e în v a g o n u l lui, la î n t r e b a r e a unde
z ă b o v i s e a t î t a , Svejk r ă s p u n s e :
— C i n e î n v a ţ ă p e a l t u l Lauftcbritt, face d e o s u t ă
de ori Scbul-tcrt!
în fundul vagonului, î n t r - u n colţ, Baloun tremura
ca varga.

164
I n lipsa lui S v e j k , c î n d g ă i n a î n c e p u s e să f i a r b ă , îi
scase j u m ă t a t e d i n p o r ţ i e .

î n a i n t e d e p l e c a r e a t r e n u l u i , e ş a l o n u l fu a j u n s din
. .ie un t r e n m i l i t a r m i x t , cu t o t telul d e ramă-
fiţe de unităţi. Erau fie î n t î r z i a ţ i , fie soldaţi ieşiţi
Sa s p i t a l , c a r e sc î n t o r c e a u la u n i t ă ţ i l e l o r sau alţi
••livizi suspecţi, î n a p o i a ţ i din permisie sau eliberaţi
din arest.
D i n a c e s t t r e n c o b o r î şi a s p i r a n t u l M a r e k , acuzat
•ară d e răzvrătire deoarece refuzase să cureţe
- ic c. Tribunalul
:
m i l i t a r al d i v i z i e i găsise cu cale
« i - l e l i b e r e z e şi să-i c a s e z e p r o c e s u l . A ş a î n c î t tete-
nsul M a r e k îşi f ă c u apariţia în vagonul comanda*
s a e n t u l u i , p e n t r u a se p r e z e n t a c o m a n d a n t u l u i d c b a ­
t a l i o n . T e t e r i s t u l n u f ă c u s e p î n ă a c u m p a r t e d i n nici
o u n i t a t e ; fusese p u r t a t d i n a r e s t î n arest.
C i n d sc t r e z i c u c l . c ă - i a d u c e a c t e l e p c c a r e se p u ­
t e a citi i n d i c a ţ i a s t r i c t s e c r e t ă : „Politiscb Vcrdăcbtig l
Vorssicbt I" c ă p i t a n u l S a g n c r n u se a r ă t ă p r e a b u c u ­
ros, d a r din f e r i c i r e îşi a d u s e a m i n t e d e „latrinen-
feneral", c a r e îi r e c o m a n d a s e c u a t î t a i n t e r e s com­
pletarea batalionului cu un Batullionsgescbitsscb^ci-
fcr.
— Dumneata, t e t e r i s t u l e , eşti foarte neglijent, îi
s p u s e S a g n c r . L a ş c o a l a d e t e t e r i ş t i ai fost o adevă-

* Suspect politiceşte. A sc ţine sub supraveghere ! (Germ.)

165
r a t ă m a z e t ă ; î n loc să fi c ă u t a t să t e d i s t i n g i şi să-ţi
cîştigi r a n g u l la c a r e î ţ i d ă d r e p t u l i n t e l i g e n ţ a d u m i ­
t a l e , ai umblat din arest în arest... Acum ai 1I
ocazia să-ţi î n d r e p ţ i greşeala, d a c ă p r i n t r - o îndepli­
nire exemplară a îndatoririlor te vei reîncadra în
rîndurile ostaşilor merituoşi. închină batalionului pu­
t e r e a d u m i t a l e d e m u n c ă , cu t o a t ă d r a g o s t e a . E u v o i
î n c e r c a să t e a j u t . E ş t i u n o m t î n ă r şi i n t e l i g e n t şi
f ă r ă î n d o i a l ă că t e p r i c e p i să scrii, să r e d a c t e z i . U i t e
a c u m d e s p r e ce e v o r b a . F i e c a r e b a t a l i o n a r c n e v o i e
p c f r o n t d c u n o m c a r e să ţ i n ă , c r o n o l o g i c , e v i d e n ţ a
faptelor de arme care privesc direct acţiunea bata­
lionului respectiv pe cîmpul de luptă. T o a t e c a m p a ­
n i i l e v i c t o r i o a s e , t o a t e m o m e n t e l e g l o r i o a s e şi î n s e m ­
n a t e la c a r e p a r t i c i p ă b a t a l i o n u l şi î n c a r e a r e u n rol
p r e c u m p ă n i t o r t r e b u i e să fie d e s c r i s e , p e n t r u c a , î n ­
c e t u l cu î n c e t u l , să d e v i n ă o c o n t r i b u ţ i e Ia î n t o c m i r e a
istoriei î n t r e g i i n o a s t r e a r m a t e . î n ţ e l e g i c e v r e a u să
spun ?

— A m o n o a r e a să v ă r a p o r t e z , d o m n u l e căpitan,
că înţeleg. E v o r b a de episoade din viaţa unităţilor.
N u - i aşa ? B a t a l i o n u l îşi a r c i s t o r i a l u i . R e g i m e n t u l
îşi a l c ă t u i e ş t e i s t o r i a lui, p e b a z a i s t o r i e i b a t a l i o a n e ­
lor sale. R e g i m e n t e l e creează apoi istoria brigăzii,
i s t o r i a b r i g ă z i l o r p c a c e e a a d i v i z i i l o r , şi a ş a m a i d e ­
parte. Vă asigur, domnule căpitan, că-mi voi da
t o a t ă silinţa.
Tcteristul Marck îşi d u s e m î n a la i n i m ă şi con­
tinuă :

166
— Voi însenina cu sinceră d r a g o s t e evenimentele
m ă r e ţ e ale b a t a l i o n u l u i n o s t r u ; m a i c u s c a m ă acum,
cînd ofensiva e în plină desfăşurare, cînd luptele
*or fi c r î n c e n e , c î n d batalionul nostru va acoperi
c a e r o i c i i săi fii c î m p u l d e b ă t ă l i e . V o i c o n s e m n a cu
grijă evenimentele ce v o r urma, pentru ca paginile
istorici b a t a l i o n u l u i n o s t r u să fie p l i n e d c l a u r i .
— Ai să fii a t a ş a t p c l î n g ă c o m a n d a m e n t u l bata-
; ri s i ţii e v i d e n ţ a c e l o r p r o p u ş i p e n t r u de-
• ; ai si consemne/i — bineînţeles în confor­
m i t a t e cu r e c o m a n d ă r i l e n o a s t r e — m a r ş u r i l e c a r e v o r
a t e s t a î n m o d d e o s e b i t c l a n u l d c l u p t ă şi d i s c i p l i n a d e
fier a b a t a l i o n u l u i n o s t r u . N u - i c h i a r a ş a d e u ş o r , t e -
t e r i s t u l e , d a r s p e r c ă t a l e n t u l şi s p i r i t u l d u m i t a l e de
o b s e r v a ţ i e , s u s ţ i n u t e d c d i r e c t i v e l e p c c a r e ţi le v o i
d a , t e v o r a j u t a să r i d i c i b a t a l i o n u l n o s t r u deasupra
c e l o r l a l t e u n i t ă ţ i . A m să t e l e g r a f i e z c h i a r a c u m la r e ­
giment că tc-am numit Batallionsgcscbitsscbrciber.
P r c z i n t ă - t c la p l u t o n i e r u l de a d m i n i s t r a ţ i e V a n e k , de
la c o m p a n i a 1 1 - a , ca să tc cartiruiasca în vagon.
A c o l o ai să g ă s e ş t i m a i u ş o r u n loc ; p c u r m ă spunc-i
să v i n ă n u m a i d e c î t l a m i n e . B i n e î n ţ e l e s că ai să fii
p u s î n s u b z i s t e n ţ ă la c o m a n d a m e n t u l b a t a l i o n u l u i . Se
• a d a u n o r d i n d c zi p c batalion.

*

Bucătarul ocultist dormea. Baloun tremura, deoa­
rece d e s c h i s e s e şi c u t i a dc sardele a locotenentului-
major, plutonierul dc administraţie V a n e k sc dusese

1G7
l i căpitanul Sagner, iar telegrafistul C h o d o u n s k y , care
s e - n v î r t i s e p r i n g a r a d c o s t i c l u ţ ă d e b o r o v u î k a şi o
t r ă s e s e p e g î t , d e v e n i s e m e l a n c o l i c şi c î n t a :

„Hoinar fără grija sub cerul senin,
Cu inima pururi voioasa
Treceam prin viată, voios pelerin,
Şi via(a-mi părea mai frumoasă.

Acum fi credinţa si dragostea-i scrum
Căci viafa-i ca valul si marea,
Trădarea-n tot locul pindcsle pc drum
Şi greu ne loveşte trădarea."

A p o i se s c u l ă d c p e s c a u n , se d u s e la m a s a d e l u ­
c r u a p l u t o n i e r u l u i d e a d m i n i s t r a ţ i e şi scrise p e o b u ­
c a t a d e h î r t i e , cu l i t e r e m a r i :

„Prin prezenta, va rog cu respect să fiu numit fi
avansat în rangul de trompet al batalionului.

Cbodounsky, telegrafist."

*

C ă p i t a n u l S a g n e r n u se î n t i n s e p r e a m u l t la v o r b ă
cu p l u t o n i e r u l d e a d m i n i s t r a ţ i e V a n e k . li a t r a s e d o a r
a t e n ţ i a că d e o c a m d a t ă Batallionsgcscbicbtsscbreibcrul
Marek v a r ă m î n e în v a g o n c u Svejk.
— P o t s ă - ţ i s p u n n u m a i c ă M a r e k e s t e , c a să z i c
a ş a , u n t i p s u s p e c t . Politiscb vcrdăcbtig. D a r , ca să
fiu d r e p t , l u c r u l n u m i sc p a r e c h i a r aşa d e c i u d a t .
D e s p r e c i n e n u se s p u n e î n z i u a d c a z i că c s u s p e c t ?
culă t o t felul dc bănuieli. D u m n e a t a înţelegi ce
v r e a u să s p u n . Iţi a t r a g a t e n ţ i a că d a c ă s-ar întîmplă
«i scape c u m v a vreo v o r b ă care, înţelegi dumneata...
vi ai g r i j ă să i-o c u r m i c a , D o a m n e f e r e ş t e , să n-am
fi e u v r e o n e p l ă c e r e d e p c u r m a lui. Să-i spui, pur
)' s i m p l u , să n u t r ă n c ă n e a s c ă . A t î t . Ş i - o să t i c b i n e .
Asta nu înseamnă c ă t r e b u i e să vii s ă - m i raportezi
toate fleacurile^ înţelegc-te bine cu el, p r i e t e n e ş t e ;
mai bine o c o n v o r b i r e a m i c a l ă , decît un d e n u n ţ pros­
t e s c . I n t r - u n c u v î n t , ce s-o m a i l u n g i m , eu n - a m c h e f
t i a u d n i m i c , p e n t r u că... î n ţ e l e g i , o c h e s t i u n e d e a s t a
*e r ă s f r î n g e întotdeauna asupra întregului batalion.
C î n d se î n t o a r s e î n v a g o n , V a n e k îl l u ă deoparte
pe teteristul M a r e k şi-i s p u s e :
— A s c u l t ă , d u m n e a t a eşti u n o m s u s p e c t , d a r lu­
crul n - a r e nici o i m p o r t a n ţ ă . Ai g r i j ă n u m a i să nu
vorbeşti v r u t e şi n e v r u t e f.iţă d c t e l e g r a f i s t u l Cho­
dounsky.
N - a p u c ă să i s p r ă v e a s c ă b i n e v o r b a şi C h o d o u n s k y
t n t r â î m p l e t i c i n d u - s c ; căzu în b r a ţ e l e plutonierului
d e a d m i n i s t r a ţ i e şi cu u n g l a s r ă g u ş i t , ca d u p ă b e ţ i e ,
m o r m ă i c e v a cc v o i a să a d u c ă a e î n t e c :

„De to(i fi toate părăsit,
Cu inima zdrobită.
Eu alinare am găsit
La sinul tău, iubită.
In ochii tăi un joc ceresc
Ca steaua se ivi
Şi gura-O de mărgean şopti:
Eu nu te părăsesc'

169
— Nu vă părăsesc, urla C h o d o u n s k y . A m să vă
s p u n t o t c c - a m să a u d la t e l e f o n . M ă c a c p e j u r ă m î n t .
I n t r - u n c o l ţ B a l o u n îşi f ă c e a c r u c e î n g r o z i t , şi î n ­
c e p u să sc r o a g e c u g l a s t a r e :
— Prcasfîntă născătoare dc Dumnezeu, asculta
r u g a m e a a p r i n s ă , a s c u l t ă - m ă m i l o s t i v ă şi m î n g î i e - l
p c robul c a r e te c h e a m ă cu c r e d i n ţ ă vie, cu n e ţ ă r m u ­
r i t ă n ă d e j d e şi d r a g o s t e f i e r b i n t e , d i n a c e a s t ă v a l e a
plîngerii. Pogoară, regină a cerului, harul tău asu-
p r ă - m i p e n t r u c a d i n m i l a D o m n u l u i şi s u b o c r o t i r e a
t a să-mi pot duce p o v a r a p î n ă la c a p ă t .
Şi p r e a c u r a t a Fecioară Măria pogorî într-adevăr
asupră-i harul divin : căci peste o clipa, d i n sărăcă-
cioasa-i r a n i ţ ă , tcteristul M a r c k scoase cîteva cutii de
sardele, î m p ă r ţ i n d fiecăruia cîte una.
B a l o u n d e s c h i s e , f ă r ă să ş o v ă i e , v a l i z a locotencn­
tului-major L u k â s şi p u s e l a l o c s a r d e l e l e p i c a t e ca
din cer.
P u ţ i n mai tîrziu, însă, cînd ceilalţi desfăcură cu­
t i i l e şi î n c e p u r ă să g u s t e d i n s a r d e l e , c ă z u d i n n o u î n
i s p i t ă , d e s c h i s e v a l i z a , s c o a s e s a r d e l e l e şi lc înfulecă
pe nerăsuflate.
Şi i a t ă că d e o d a t ă , p r e a c u v i o a s a şi p r c a s f î n t ă Mă­
r i a îl p ă r ă s i , c ă c i t o c m a i î n c l i p a c î n d d ă d e a p e g î t
ultimii stropi dc ulei din c u t i e , a p ă r u în uşa v a g o n u ­
lui o r d o n a n ţ a b a t a l i o n u l u i , M a t u S i 2 , c a r e s t r i g ă :
— B a l o u n , ia s a r d e l e l e şi d u - t c c u ele la domnul
obcrlaitnant.
— A o l e u , o să p l o u ă cu palme.

170
— Ascultă, Baloun, cu mîinile goale m a i bine nu
t e d u c e , îl s f ă t u i S v e j k . I a c u t i n e m ă c a r c i n c i c u t i i
goale.
— C e - i fi p ă c ă t u i t d u m n e a t a , c ă te pedepseşte
D u m n e z e u aşa dc rău, interveni tcteristul. T r e b u i e că
există un p ă c a t m a r c d e t o t în v i a ţ a d u m i t a l e . N - ă i
fi s ă v î r ş i t , c u m v a , v r e u n f u r t d e o b i e c t e s f i n t e sau să
fi m î n c a t p o p i i ş u n c a a t î m a t ă î n coş la a f u m a t ? N u
c u m v a i-ai b ă u t d i n p i v n i ţ ă vinul sfinţit ? Ai sărit,
c u m v a , c î n d erai copil, p î r l e a z u l , în l i v a d a parohiei,
ca să furi p e r c ?
Baloun se c l ă t i n ă p c p i c i o a r e şi f a ţ a - i îngrozită
arăta o deznădejde fără margini. Cu buzele tremu-
rînd, şopti desperat :
— Cînd o să se i s p r ă v e a s c ă o dată cu chinurile
m e l e ?...
— E i , v e z i , aici e a i c i , s p u s e t e t e r i s t u l , c a r e a u z i s e
cuvintele nefericitului Baloun. Dumneata, amice, ai
p i e r d u t l e g ă t u r a cu D u m n e z e u . N u m a i ştii n i c i să
te închini cum trebuie, ca Dumnezeu să te adune
cît m a i r e p e d e d c p c l u m e a asta.
L a care Svejk a d ă u g ă :
— A ş a - i el. N u - i î n s t a r e să ia o d a t ă h o t ă r î r c a c a
v i a ţ a lui d c o s t a ş , g î n d u r i l e d c o s t a ş , v o r b e l e , faptele
şi m o a r t e a lui o s t ă ş e a s c ă să lc lase t o a t e î n v o i a i n i ­
mii milostive, de m a m ă , a prcasfîntului Dumnezeu,
cum z i c e a feldkuratul meu Otto Katz, cînd o lua
niţel razna şi d i n g r e ş e a l ă se c i o c n e a pc stradă de
vreun ostaş.

171
Baloun declară oftînd că-şi p i e r d u s e î n c r e d e r e a în
Dumnezeu v ă z î n d c a z a d a r n i c îl r o a g ă să-i d e a pu­
t e r e a să-şi s t ă p î n e a s c ă p î r d a l n i c u l lui d e s t o m a c . '•
— N u d i n r ă z b o i u l ă s t a m i se t r a g e , se v ă i e t a e l .
E o b o a l ă v e c h e : s î n t l a c o m , n u p o t să fac-nimic.
N e v a s t ă - m c a şi c o p i i i sc d u c m e r e u la h r a m u l - d e la
Klokoty să se r o a g e pentru mine, "dar degeaba !
— D a , d a , spuse Svejk. E lîngă T â b o r . A u acolo
o Sfinţi Fecioară împodobită eu briliante false. Un
paracliser de prin Slovacia a vrut o dată s-o fure.
E r a u n o m f o a r t e c u c e r n i c . A v e n i t la h r a m şi şi-a
z i s că i s p r a v a a r e m u l ţ i s o r ţ i d e i / b î n d ă d a c ă sc cu.-
r a ţ ă r a a i î n t î i d c t o a t e p ă c a t e l e v e c h i , aşa că s-a d u s
la p o p ă să se s p o v e d e a s c ă şi i-a m ă r t u r i s i t c ă a d o u a
z i a v e a d e g î n d s-o f u r e pe Sfînta Fecioară Măria.
D a r n - a a v u t nici c î n d să z i c ă v a l e u , că pînă să
spună el d e t r e i s u t e d c o r i „Tatăl nostru", cum îl
î n d e m n a s e s f i n ţ i a sa, c a să n u a i b ă c î n d s-o şteargă,
c e a u ş i i şi p a r a c l i s e r i i l - a u şi î n ş f ă c a t şi l-au dus la
postul de j a n d a r m i .
B u c ă t a r u l o c u l t i s t şi t e l e g r a f i s t u l Chodounsky dis­
c u t a r ă a p r i n s d a c ă t r ă d a r e a t a i n e i s p o v e d i t e este sau
nu o faptă strigătoare la c e r , s a u dacă* n u cumva
t o a t a p o v e s t e a e r a o p r o s t i e , d a t f i i n d că e r a vorba
dc briliante false... î n cele d i n u r m ă , . b u c ă t a r u l iz­
buti să-i d e m o n s t r e z e lui C h o d o u n s k y că la mijloc
fusese un blestem, adică o soartă predestinată din
negurile trecutului, cînd nefericitul paracliser din
Slovacia era, poate, încă o caracatiţă pe-o altă pla­
n e t ă şi c ă , ' o r i c u m , d e s t i n o l h o t ă r î s c d e m u l t , poate

172
.. \ rcmea c i n d p r e o t u l din k l o k o t y nu cr.i d e -
H f c u n p u i d e dinosaur c u p u n g ă — m a m i f e r dispă-
' - : astă/i — că e! v a n e s o c o t i t a i n a s p o v e d a n i e i , c u
• ••ace că d i n p u n c t de vedere al d r e p t u l u i canonic
* da absolvire c h i a r cînd e vorba de bunuri bise-
Ifkeşti.
la a c e a s t ă p l e d o a r i e , Svejk ţ i n u să a d a u g e şi cl o
I observaţie :
— A ş a - i . N t f e x i s t ă o m p e l u m e a a s t a c a r e să ş t i e
năzdrăvănii o să facă peste cîteva milioane de
I a n i ; şi nici n u t r e b u i e să-şi f r ă m î n t e m i n t e a cu aşa
a. C î n d făceam serviciul la K a r l i n , e r a la erken-
I menskotnmando u n obcrîaitnant, K v a s n i c k a ; la f i e c a r e
o r ă d c t e o r i e , n e s p u n e a : „Să n u v ă î n c h i p u i ţ i , m ă , c a -
cănarilor, că milităria sc i s p r ă v e ş t e pe lumea asta,
ix)i şi p o r c i s ă l b a t i c i ce s î n t e ţ i . N e m a i î n t î l n i m n o i
fi p c l u m e a c e a l a l t ă şi a m să v ă fac d i n p o r c i , mă­
gari. "
I a r B a l o u n , c a r e în d e s p e r a r e a l u i îşi î n c h i p u i c a
tot d e s p r e cl e v o r b a îşi c o n t i n u a spovedania pu­
blică :
— Nici Klokoty n-a putut să-mi potolească lă-
nia. C u m s-a î n t o r s n e v a s t a c u c o p i i i d c la h r a m ,
a şi î n c e p u t să n u m e r e g ă i n i l e . L i p s e a u u n a s a u d o u ă .
I>ar ce e r a să f a c , d a c ă nu m - a m putut stăpîni ?
u n b i n e c ă le ţ i n e a p e n t r u o u ă , d a r c î n d ieşeam
ifârl şi m ă u i t a m la e l e , s i m ţ e a m c u m m i se c a s c ă
0 p r ă p a s t i e î n p î n t e c şi p î n ă n u d ă d e a m gata găina
n u mă p o t o l e a m . O d a t ă , c î n d ai m e i e r a u d u ş i la
Klokoty să sc r o a g e p e n t r u m i n e , ca să mă a p ă r şi

173
să n u mai fac vreo nouă pagubă, am ieşit să mă
plimb prin curte, dar necuratul mi-a scos î n cale
un curcan. De data asta era s-o p l ă t e s c cu viaţa.
M - a m î n e c a t c - u n os c a r e î m i r ă m ă s e s e î n g î t , şi d a c ă
nu era argatul, u n flăcău m ă r u n ţ e l , care să-mi scoată
o s u l , n u m a i ş e d e a m eu a z i aici şi n i c i r ă z b o i u l nu-1
mai apucam. Aşa zău ! E r a dibaci argatul. E r a mic,
spătos, gros...
S v e j k se a p r o p i e d e B a l o u n .
— Scoate limba !
B a l o u n c ă s c ă o g u r ă cît o ş u r ă şi-i a r ă t ă limba :
— Ş t i a m eu că l-ai î n g h i ţ i t şi p c a r g a t . H a i , m ă r ­
t u r i s e ş t e , c î n d l-ai î n g h i ţ i t ? î n t i m p ce ai t ă i e r a u la
K l o k o t y , nu-i aşa ?
B a l o u n îşi î m p r e u n ă m î i n i l e şi s t r i g ă , d e z n ă d ă j d u i t :
— Lăsaţi-mă, c a m a r a z i ! A m destule necazuri, nu
m ă m a i n e c ă j i ţ i şi v o i !
— N o i nu te o s î n d i m p e n t r u asta, interveni tcte­
r i s t u l . D i m p o t r i v ă , a s t a d o v e d e ş t e c ă a i să fii u n b u n
ostaş. î n t i m p u l r ă z b o a i e l o r lui N a p o l e o n , c î n d fran-
ţujii a u î n c e r c u i t M a d r i d u l , c o m a n d a n t u l c e t ă ţ i i a s e ­
d i a t e şi-a m î n c a t a g h i o t a n t u l f ă r ă s a r e , c a să n u fie
silit să p r e d e a o r a ş u l d e f o a m e . A s t a z i c şi eu s a c r i ­
ficiu ; d a c ă - 1 s ă r a e r a , s i g u r , m a i u ş o r d e m i s t u i t . C u m
îl c h e a m ă pc aghiotantul batalionului nostru, dom­
n u l e rcchmmgsfeldwcbcl f C u m ? Zicgler ? D a c ă l-ai
tăia în p o r ţ i i , c u sfrijitul ăsta n u p o ţ i h r ă n i ca lu­
m e a nici o c o m p a n i e .
— Ia uitaţi-vă, oameni buni — strigă plutonierul
de administraţie Van£k — Baloun are mătănii.

174
î n t r - a d e v ă r , în clipele sale d e m a r c p o c ă i n ţ ă , Ba-
x : n îşi c ă u t a izbăvirea în micile mărgele d e fistic
abricatc de firma M o r i t z Lowenstcin din Viena.
— T o t d e la K l o k o t y le a m , s p u s e m e l a n c o l i c Ba­
na, P î n ă sa m i l c - a d u c ă a m d a t g a t a d o i b o b o c i d e
îscă ; d a r a s t a - i c a r n e ? Z g î r c i .
I n t r e t i m p sosi o r d i n c a t r e n u l să p l e c e p e s t e un
Fert d e o r ă . . . C u m n i m e n i n u c r e d e a , se î n t î m p l ă ca
a c i u d a p a z e i î n t ă r i t e p c ici, p e c o l o , c î ţ i v a să mai
oinărcască. A ş a . s e face că în clipa plecării lipseau
p t s p r c z c c c o a m e n i , p r i n t r e c a r e şi p l u t o n i e r u l Na-
i k l o d e la m a r ş c o m p a n i a a 1 2 - a , c a r e în t i m p c e t r e -
u l g o n e a d i n c o l o d c I s a t a r c s a , sc c i o r o v ă i a î n pă-
uricea dc duzi din spatele gării, într-un şanţ nu prea
d î n c , cu o t î r f ă c a r c - i c e r e a c i n c i c o r a o a n c ; p l u t o n i c ­
ul îi o f e r e a d r e p t p l a t ă p e n t r u s e r v i c i u l f ă c u t o c o -
>ană sau o p e r e c h e d e p a l m e , la a l e g e r e . P î n ă la
r m ă se o p r i la u l t i m a s o l u ţ i e , şi a s t a c u a t î t a insis-
m ţ ă , î n c î t Ia ţ i p e t e l e f e m e i i l u m e a d i n g a r ă începu
L a l e r g e s p r e l o c u l cu p r i c i n a .
III

D E LA I I A T V A N LA G R A N I Ţ A GALIŢIIT

T o t t i m p u l cît a d u r a t t r a n s p o r t u l p c c a l e a ferată
al b a t a l i o n u l u i , c a r e a p o i u r m a să străbată pe jos
t o a t ă G a l i ţ i a r ă s ă r i t e a n ă — d c la L a b o r k a s p r e f r o n t ,
c a să sc a c o p e r e d e g l o r i e , î n v a g o n u l î n c a r e c ă l ă t o ­
reau teteristul şi Svejk discuţiile a v u r ă un caracter
m a i m u l t sau m a i p u ţ i n s u b v e r s i v ; d i s c u ţ i i asemănă­
toare, dar într-o m ă s u r ă , cc-i d r e p t , mai mică, au
a v u t loc şi î n a l t e v a g o a n e ; b a c h i a r şi î n vagonul
comandamentului domnea o atmosferă dc nemulţu­
m i r e , d e c î n d la F u z c s - A b o n y v e n i s e d c la regiment
u n o r d i n p e a r m a t ă , p r i n c a r e sc f ă c e a c u n o s c u t că
raţiile de vin pentru ofiţeri au fost r e d u s e cu una
o p t i m e d e l i t r u . Sc î n ţ e l e g e că nici t r u p a n u fusese
u i t a t ă . R a ţ i a d c t a p i o c a fusese r e d u s ă cu z e c e g r a m e
de cap. Ordinul s t î r n i cu a t î t m a i m u l t e nedumeriri
cu cît nimeni nu văzuse nici urmă de tapioca în
batalion.

Cînd află de toate acestea, plutonierul de admi­
n i s t r a ţ i e B a u t a n z e l sc s i m ţ i n u n u m a i j i g n i t , d a r j e -

17G
(uit chiar, L x p r i m î n d u - ş i d e z a p r o b a r e a , el a r ă t ă , pc
h u n ă d r e p t a t e , că în t i m p de război tapioca c u n a r ­
ticol d e l u x si că a r fi p u t u t l u a cel p u ţ i n 8 c o r o a n e
pe kilogram.
La Fuzes-Abony u n d e u r m a să se p r e g ă t e a s c ă gu­
laşul c u c a r t o f i pc care punea atîta preţ „latrincn-
general"-ul, aflai .1 c ă o companie îşi p i e r d u s e bu­
cătăria de campanie. Făcîndu-sc cercetările dc rigoare,
se d o v e d i că nefericita bucătărie de campanie nici
n e p l e c a s e d i n B r u c k şi c ă î n c l i p a a c e e a se m a i afla
încă depozitată undeva în spatele barăcii 186, pă­
r ă s i t ă şi rece.
Cu o zi î n a i n t e d e p l e c a r e a eşalonului, bucătarii
acestei c o m p a n i i fuseseră î n c h i ş i la c o m e n d u i r e pen­
t r u a t i t u d i n e t u r b u l e n t ă în o r a ş şi ş t i u s c r ă să se î n -
vîrtească în aşa fel, încît să rămînă arestaţi pînă
cînd compania de marş de care ţineau pornise să
traverseze Ungaria.
C o m p a n i a c u p r i c i n a fu r e p a r t i z a t ă Ia o a l t ă bu­
c ă t ă r i e de c a m p a n i e ; c u m era d e a ş t e p t a t , e v e n i m e n t u l
n u se p e t r e c u f ă r ă c e r t u r i , d e o a r e c e o s t a ş i i d i n amîn-
d o u ă c o m p a n i i l e î n s ă r c i n a ţ i cu c u r ă ţ a t u l c a r t o f i l o r s o ­
c o t i r ă că „ n u - s c h i a r aşa d e t î m p i ţ i ca sa se s p e t e a s c ă
p e n t r u a l ţ i i " . P î n ă la u r m ă sc d o v e d i că p o v e s t e a c u
gulaşul nu era de altfel decît u n exerciţiu p e n t r u a-i
deprinde pe ostaşi cu gîndul că pe front, dacă în
t i m p cc se g ă t e ş t e g u l a ş u l , vine ordinul „Allcs ZH-
riick", gulaşul să fie vărsat fără ca nimeni să-i fi
aflat gustul.

12 177
T o a t ă p o v e s t e a fusese, a ş a d a r , o p r e g ă t i r e d e l u p t ă ,
dacă nu p r e a tragică ca u r m ă r i , în orice caz foarte
i n s t r u c t i v ă . L u c r u r i l e s-au p e t r e c u t c a m a ş a : î n c l i p a
c î n d g u l a ş u l u r m a să fie d i s t r i b u i t , sc a u z i o r d i n u l :
„ î n v a g o a n e !" şi t r e n u l p o r n i n u m a i d e c î t s p r e M i s -
k o l c . D a r n i c i aici n u fu î m p ă r ţ i t g u l a ş u l , deoarece
în g a r ă era u n tren cu v a g o a n e ruseşti, fapt pentru
c a r e fu i n t e r z i s o s t a ş i l o r să c o b o a r e d i n v a g o a n e , î n
s c h i m b li sc p e r m i s e să l a s e frîu l i b e r f a n t e z i e i l o r . Şi
o s t a ş i i îşi s p u s e r ă că g u l a ş u l v a fi d i s t r i b u i t a b i a la
c o b o r î r c a d i n t r e n , în G a l i ţ i a . A c o l o î n s ă se v a c o n ­
stata că gulaşul s-a acrit şi, c a atare, fiind neco­
mestibil, va fi aruncat.
într-adevăr, gulaşul fu transportat mai departe
la T i s / a l a k - Z o m b o r şi c î n d n i m e n i n u se m a i g î n d e a
la el, t r e n u l opri la N o v e " M e s t o pe Şiator, unde
focul fu d i n n o u î n c i n s s u b c a z a n e , g u l a ş u l încălzit
şi în cele d i n u r m ă distribuit.
Gara era supraaglomerată ; mai întîi trebuiau să
plece două trenuri cu muniţii, după ele d o u ă eşa­
l o a n e d c a r t i l e r i e şi u n t r e n c u u n i t ă ţ i d e pionieri.
Se a d u n a s e r ă , aşadar, trenuri cu g r u p ă r i aparţinînd
celor mai diverse unităţi ale armatei.
î n spatele gării, nişte husari honvezi se d i s t r a u
cu d o i e v r e i polonezi, cărora le g o l i s e r ă sticlele cu
rachiu şi a c u m , bine dispuşi, d r e p t p l a t ă îi loveau
peste gură, fapt îngăduit pare-se^ deoarece în ime­
d i a t a l o r a p r o p i e r e se a f l a rittmaistcritl lor c a r e p r i ­
v e a s a t i s f ă c u t s c e n a , î n t i m p cc d u p ă o m a g a z i e , a l ţ i

178
husari honvezi umblau sub fustele oacheşelor fete
ale e v r e i l o r loviţi.
T o t î n g a r ă m a i e r a u n t r e n cu o u n i t a t e d e a v i a ­
ţie. N u p r e a d e p a r t e e r a u a l t e a e r o p l a n e şi tunuri,
dar de data asta într-o stare de plîns : avioane
d o b o r î t e , ţ e v i d c t u n p l e s n i t e . î n t i m p c e t o t ce e r a
proaspăt şi n o u se î n d r e p t a spre cîmpul de luptă,
a c e s t e r ă m ă ş i ţ e ale g l o r i e i se î n t o r c e a u p e n t r u refa­
c e r e şi r e c o n s t r u i r e î n i n t e r i o r u l ţarii.
Locotenentul D u b explica tocmai ostaşilor adunaţi
î n j u r u l t u n u r i l o r şi a e r o p l a n e l o r d i s t r u s e , c ă acestea
e r a u — se î n ţ e l e g e — t r o f e e d c r ă z b o i , c î n d deodată
observă că c e v a m a i d e p a r t e , în mijlocul u n u i grup
c o m p a c t , S v e j k d ă d e a şi el a n u m i t e l ă m u r i r i . Se a p r o ­
p i e deci d e l o c u l cu p r i c i n a şi a s c u l t ă g l a s u l potolit
al lui Svejk :
— O r i c u m a m l u a - o , p î n ă la u r m ă tot pradă dc
r ă z b o i se c h e a m ă c ă e. E d r e p t că la p r i m a vedere,
cel c a r e c i t e ş t e p c a f e t u l t u n u l u i K.u.K. Artillerriedi-
vision n u p r i c e p e n i m i c . D a r l u c r u r i l e se v e d e c ă s-or
fi p e t r e c u t a ş a : t u n u l t r e b u i e să fi c ă z u t î n mîinile
r u ş i l o r şi n o i a t r e b u i t să-l c u c e r i m d i n n o u ; şi a-
fla.ţi d c la m i n e că o a s e m e n e a p r a d ă a r c u n p r e ţ m u l t
m a i m a r e , f i i n d c ă . . . f i i n d c ă , — a d ă u g ă el s o l e m n c î n d
îl z ă r i p c l o c o t e n e n t u l D u b — n u - i v o i e să laşi n i ­
mic în mîna duşmanului. Asta-i la fel ca şi cu
P f z c m y s l sau cu s o l d a t u l c ă r u i a la u n a t a c d u ş m a n u l
i-a smuls b i d o n u l . E o chestie veche de pe timpul
lui N a p o l e o n , d u p ă c î t e se s p u n e ; o s t a ş u l a intrat
n o a p t e a în t a b ă r a d u ş m a n u l u i şi s-a î n t o r s cu b i d o -
n u l . Şi u n d e m a i p u i c ă a ieşit şi cu c î ş t i g , pentru
că d u ş m a n u l p r i m i s e p e s t e n o a p t e r a ţ i a d e r a c h i u .
L o c o t e n e n t u l D u b spuse n u m a i :
— A s c u l t ă S v e j k , ş t e r g e - o în g a l o p şi a l t ă d a t ă să
nu te m a i prind pc aci.
— I a o r d i n , d o m n u l e laitnant, r ă s p u n s e s c u r t Svejk
şi p l e c ă s p r e alt şir d e v a g o a n e . D a c ă locotenentul
D u b a r fi a u z i t î n s ă ce m a i a d ă u g a s e î n ş o a p t ă , cu
s i g u r a n ţ ă că ş i - a r fi ieşit d i n fire, deşi î n f o n d n u e r a
vorba decît de o nevinovată zicală biblică : „încă
puţin şi-ai să m ă v e z i şi iarăşi p u ţ i n şi n - a i să mă
mai vezi".
D u p ă p l e c a r e a Iui S v e j k , l o c o t e n e n t u l D u b se p r o s t i
î n a s e m e n e a hal î n c î t a t r a s e s o l d a ţ i l o r a t e n ţ i a a s u p r a
unui aeroplan austriac doborît, p e al c ă r u i fuzelaj
scria cu l i t e r e c i t e ţ e şi m a r i : „ W i e n e r Neustadt".
— V e d e ţ i — s p u s e el — a v i o n u l ă s t a rusesc l-am
doborît la Lvov.
Cuvintele lui fură, însă, auzite de locotenentul-
m a j o r l u k â s c a r e , a p r o p i i n d u - s e , a d ă u g ă cu glas t a r e :
— Şi a m î n d o i aviatorii ruşi a u fost carbonizaţi.
D u p ă c a r e p l e c ă d e a c o l o f ă r ă să m a i s p u n ă ceva,
s p u n î n d u - ş i că l o c o t e n e n t u l D u b e r a un d o b i t o c fără
pereche.
In spatele unui v a g o n d ă d u cu o c h i i d e Svejk şi
încercă să-l o c o l e a s c ă pentru că la vederea locotc-
nentului-major LukâS, Svejk făcuse o m u t r ă din care
se p u t e a v e d e a că a v e a m u l t e p e i n i m ă şi v o i a să le
împărtăşească.

180
. F ă r ă să s t e a î n s ă . p c g î n d u r i , Svejk îi ieşi î n a i n t e .
— Icb mcldc gcborsamst, Konipanicnordonanz.
Svejk aşteaptă noi ordine. Cu respect, vă raportez,
domnule obcrîaitnant, că v - a m mai căutat în v a - •
. gonul comandamentului.
— A s c u l t ă , Svejk — îi r ă s p u n s e locotenentul-ma­
j o r LukăS- t ă i o s şi cu d u ş m ă n i e — ştii c u m te nu­
m e ş t i ? S a u ai u i t a t c u m t e - a m b o t e z a t ?
— Cu respect vă raportez, domnule obcrîaitnant,
că n - a m u i t a t ; eu n u s î n t ca t e t e r i s t u l Z e l e z n y ' . C u
m u l t î n a i n t e d e r ă z b o i n e a f l a m a m î n d o i în cazarma
d e la K a r l i n , u n d e e r a c o l o n e l u n u ' F i e d l e r v o n Bu­
m e r a n g , sau aşa c e v a . . .
Fără să v r e a , locotenentul-major Lukă? rîse de
acest „ a ş a c e v a " , î n t i m p ce Svejk îi d a î n a i n t e :
— Cu respect vă raportez, domnule obcrîaitnant,
că c o l o n e l u l ă s t a , c u m v ă s p u n e a m , e r a p e jumătate
cît d u m n e a v o a s t r ă şi p u r t a o b a r b ă l u n g ă ca ducele
d e L o b k o v i t z , aşa că a r a t a ca u n m a i m u ţ o i ; şi, p e n ­
t r u că la m î n i e avea obiceiul să s a r ă dc două ori
mai sus decît u n d e - i sta c a p u l , l-am poreclit „bo­
ş o r o g u l d e g u m ă " ! Şi c u m vă spuneam, era într-o
zi d e î n t î i m a i şi a v e a m „bereitsebaft" ; cu o "seară
î n a i n t e nc-a ţinut în curtea regimentului o c u v î n t a r e
m ă r e a ţ ă , s p u n î n d u - n c că a d o u a zi t r e b u i e să rămî-
n e m cu t o ţ i i î n c a z a r m ă şi să n u n e u r n i m d e a c o l o ,
p e n t r u c a la n e v o i e să p u t e m î m p u ş c a d i n o r d i n su­
perior toată banda socialistă. O s t a ş u l — ne-a spus

1
Fierarii (cehă).'

181
— care se v a b r o d i î n v o i t şi n u sc v a î n a p o i a la
t i m p la c a z a r m ă , p r e l u n g i n d n o a p t e a cu d c la sine
p u t e r e p î n ă a d o u a z i , sc v a f a c e v i n o v a t d c t r ă d a r e
d e ţ a r ă , p e n t r u că un asemenea ostaş — zicea — în
stare d c beţie fiind, nu v a m a i p u t e a să n i m e r e a s c ă .
ţinta la c o m a n d a foc, t r ă g î n d — zicea — pe de­
asupra, adică în aer. Teteristul Z e l e z n y , d e care vă
v o r b e a m , c u m s-a î n t o r s î n d o r m i t o r n e - a c o m u n i c a t
c ă b o ş o r o g u l d e g u m ă i-a d a t o i d e e g r o z a v ă . B ă i a t u l
avea dreptate : dat fiind că a doua zi i n t r a r e a în
cazarmă e r a o p r i t ă , m a i c u m i n t e e r a n i c i să n u tc
p r e z i n ţ i . Şi a ş a c u m v ă s p u n , să t r ă i ţ i d o m n u l e obcr­
îaitnant, aşa a f ă c u t . Dar obcrstul ăsta Fiedler era
o javră fără pereche, D u m n e z e u să-1 i e r t e ; a doua
zi a început să h o i n ă r e a s c ă prin P r a g a în căutarea
f u g a r i l o r ; a ş a se f a c e c ă l î n g ă p o a r t a „Pulberăriei"
l-a g ă b j i t pe Zelezny. C u m l-a z ă r i t s-a şi repezit
la el : „ T c î n f a ţ e u , i n t u l c e s c e u l a t i n e f i a ţ a , t e t o u ă
ori!" I - a m a i s p u s el şi a l t e l e şi p î n ă la u r m ă au
pornit amîndoi spre c a z a r m ă . Pe d r u m l-a t o t des-
c î n t r . t , î n t r c b î n d u - 1 m e r e u c u m îl c h e a m ă . „ A h a , Ş s -
lesnei, Ş c l e s n c ţ . ! T u cacarisit, cu bucuros că prins
la t i n e . A r a ţ eu la t i n e « d e n ersten M a i » , Şclcsny,
Ş e l c s n y , t u î n c h i s , f a i n î n c h i s !" D a ' lui Z e l e z n y n u - i
p ă s a d e loc ; şi c u m t r e c e a u p e s t r a d a P o r i c c , a p r o a p e
d e R o z v a r i l , a z b u g h i t - o î n t r - u n g a n g , s-a f ă c u t ne­
v ă z u t p r i n m u l ţ i m e şi l-a l ă s a t p e b o ş o r o g c u gura
căscată. Şi a ş a d e rău s-a înfuriat domnul obert
că i-a s c ă p a t p r i n t r e d e g e t e , că d e s u p ă r a r e a u i t a t C U
îl c h e m a . A j u n s l a c a z a r m ă a început să ţ o p ă i e de

182
c u i d a ; şi m u l t s-a m a i m i n u n a t c a p o r a l u l d c s e r v i c i u
pc batalion c î n d s-a t r e z i t c u el u r l î n d şi răcnind
î n c e h e a s c a lui p o c i t ă : „ M c d e n e i (Arămaru) închis,
nu Medcnei închis, Olofenei (Plumbaru) închis, Ci-
nofei (Zincarul) închis I" 1
A ş a O l o f e n e i şi C i n o v y . A
scos c h i a r la r a p o r t tot regimentul, dar între timp
Zelezny, despre care toată lumea ştia că era omul
cu p r i c i n a , a f o s t t r i m i s î n r ă s p î n d i r e la infirmerie
c a t e h n i c i a n d e n t a r ce e r a . î n t r - o b u n ă zi u n u l din
regimentul nostru a înjunghiat un dragon la cîr­
ciumă „U Bucku" pe motiv că-i curta amurcaza.
N c - a a d u n a t p c t o ţ i î n c a r e u , c h i a r şi p e cei d c la
infirmerie. Cei p r e a betegi erau susţinuţi d e doi ca­
marazi. Dacă n-a a v u t î n c o t r o , a trebuit să iasă şi
Z e l e z n y . N i s-a c i t i t u n o r d i n p c r e g i m e n t c a r e s u n a
cam aşa : „ A v î n d în vedere că dragonii s î n t şi ei
o s t a ş i şi c a a t a r e f i i n d u - n c c a m a r a z i , este a s p r u o p r i t
a se î n j u n g h i a d r a g o n i . . . " î n t i m p c c u n t e t e r i s t t ă l ­
măcea ordinul, colonelul rotea priviri dc fiară la
pîndă. A trecut prin faţa frontului, a trecut prin
s p a t e , a o c o l i t c a r e u l şi d e o d a t ă a d a t cu o c h i i de
Zelezny, care era înalt cît un munte. E r a mai mare
dragul cînd l-a scos î n m i j l o c u l careului. Teteristul
se o p r i s e d i n c e t a n i e , i a r c o l o n e l u l a î n c e p u t să s a r ă
în f a ţ a lui Z e l e z n y , î n c o p e e d e p r e p e l i c a r , zbierînd
ca u n ieşit d i n m i n ţ i : A h a , t u l a m i n e n u s c ă p a t , t u
la m i n e n u f u g i t , a c u m t u s p u s e s t e Ş e l e s n e i , şi e u
mereu spus Medcny, Cinofy, O l o f c n y ; cl Şelcsny

1
Toate numele sînt pronunţate într-un argou ceh, stricat.

183
e s t e , el t e r b e t e u Ş e l e s n y , i n f a ţ eu la t i n e m i n t e Olo-
feny, Cinofy, Medeny, du Mistwiech, du Schwcin,
d u Ş e l e s n y !" I - a d a t cl n u - i v o r b ă o l u n ă d e arest,
d a r peste vreo d o u ă săptămîni l-a apucat o durere
d e m ă s e a , şi şi-a a m i n t i t că Z e l c z n y e t e h n i c i a n den­
t i s t . A ş a că l-a a d u s d e la a r e s t la i n f i r m e r i e , ca să-i
scoată măseaua. A tras Zelezny nu-i vorba de măsea
cam o j u m ă t a t e d e o r ă , c l d e t r e i o r i a t r e b u i t să-1 s t r o ­
p e a s c ă p c c o l o n e l c u a p ă să-1 r e a d u c ă î n s i m ţ i r i dar
pînă la urmă s-a muiat boşorogul şi l-a iertat de
restul p e d e p s e i . A ş a se î n t î m p l ă c î n d s u p e r i o r u l uită
n u m e l e interiorului ; i n t e r i o r u l u i , î n s ă , nu-i este în­
g ă d u i t n i c i o d a t ă să u i t e d e n u m e l e s u p e r i o r u l u i , c u m
b i n e n e z i c e a oberstul d e c a r e v ă v o r b e a m , şi aşa şi
e s t e căci c î t e z i l e o m a v e a n - o să u i t ă m că a m avut
un c o l o n e l p e c a r e îl c h e m a Fiedler... — N-a fost
cumva prea lungă povestea, domnule obcrîaitnant f
— Ascultă Svejk, îi răspunse locotenentul-major
l.ukâs\ Cu cît t e a s c u l t m a i mult, cu atît îmi dau
m a i b i n e s e a m a că d u m n e a t a , d e f a p t , n u - ţ i respecţi
s u p e r i o r i i . S o l d a t u l e d a t o r să-i v o r b e a s c ă numai de
bine pc foştii lui superiori.
Locotenentul-major Lukas începea să se dispună.
— Cu respect vă raportez, domnule obcrîaitnant
— îl î n t r e r u p s e Svejk, pocăit — domnul colonel
Fiedler e de mult p e ceea lume. D a r dacă domnul
obcrîaitnant doreşte, pot să v o r b e s c d e el n u m a i de
b i n e . A f l a ţ i , d o m n u l e obcrîaitnant, că e r a u n adevă­
r a t î n g e r b i n e f ă c ă t o r al o s t a ş i l o r . E r a l a fel d e b u n
şi c u m s e c a d e c a s f î n t u l M a r t i n , c a r e î m p ă r ţ e a gîştele
b cei s ă r m a n i şi f l ă m î n z i . Dumnealui îşi împărţea
bcafea de prtnz d e la p o p o t a ofiţerească eu pri-
H U I o s t a ş c a r e îi ieşea în c a l c , şi c î n d n o u ă , tuturor,
• sc făcuse l e h a m i t e d c g ă l u ş t e l e c a z o n e , a o r d o n a t
tă ni se facă la p o p o t ă „grcnadicrnnirţ" cu c a r n e d e
p o r c . D a r a b i a î n t i m p u l m a n e v r e l o r şi-a a r ă t a t dum­
nealui toată mărinimia. La Doini Karlovicc a po­
r u n c i t să b e m p e s o c o t e a l a lui t o a t ă f a b r i c a d e b e r e
d e a c o l o , şi c î n d e r a z i u a lui o n o m a s t i c ă sau d e n a ş -
:.-e punea să se g ă t e a s c ă pentru tot regimentul ie­
p u r e cu s m î n t î n ă şi g ă l u ş t e . E r a a ş a d e b u n cu t r u p a ,
că o d a t ă , să v e d e ţ i , d o m n u l e obcrhutnattt...
Locotenentul-major L u k â s îl lovi u ş o r p e s t e u r e c h e
s p u s e cu u n t o n p r i e t e n o s :
— A c u m l a s - o b a l t ă şi p l e a c ă , secătură.
— 7M Bcfchl, H&rr Obcrluitrutit!
In t i m p ce Svejk i n t r ă î n v a g o n u l lui, în f a ţ a eşa­
lonului, lîngă vagonul în care erau depozitate sub
lacăt telefoanele şi s î r m a telefonică, se p e t r e c e a ur­
m ă t o a r e a scenă : c u m d i n o r d i n u l c ă p i t a n u l u i Sagner
t o t u l t r e b u i a sa fie feldmăssig ' , se p u s e s e r ă s a n t i n e l e .
Acestea e r a u p o s t a t e d e o p a r t e şi d e a l t a a t r e n u l u i ,
iar p a r o l e l e şi c o n s e m n e l e se d ă d e a u la c a n c e l a r i a b a ­
talionului.
In ziua aceea „fedruf" - era c u v î n t u l „ K a p p e " iar
..losung" , , , H a t v a n " . Ostaşul
:l
care păzea aparatele
d e t e l e f o n şi t r e b u i a s ă ţ i n ă m i n t e a c e s t e v o r b e era
1
Pc picior dc război (germ.).
8
PaiWt
(germ.).
' Consemnul (germ.).

185
un polonez din K o l o m e i a , pripăşit la r e g i m e n t u l 9 1 ,
p r i n c i n e ştie cc î n t î m p l a r c ciudată.
H a b a r n - a v e a cc î n s e a m n ă „ K a p p c " ; d a r p e n t r u că
a v e a idee d e m n e m o t e h n i c ă , îşi a d u s e a m i n t e c ă p a ­
r o l a î n c e p e a cu l i t e r a „ k " ; aşa se f a c e că l o c o t e n e n ­
t u l u i D u b , c a r e e r a d e s e r v i c i u p e b a t a l i o n , şi c a r e
sc a p r o p i e d c cl c e r î n d u - i c u v î n t u l d e o r d i n e d i n z i u a
a c e e a îi r ă s p u n s e foarte mîndru :
— Kaffee !
E r a d c f a p t f o a r t e firesc să sc î n t î m p l c a ş a ; p o l o ­
n e z u l d i n K o l o m e i a se g î n d e a m e r e u la c a f e a u a de
d i m i n e a ţ ă şi s e a r ă , c a r e li se d ă d u s e î n c a n t o n a m e n t ,
la Bruck.
Şi d u p ă ce z b i e r ă p e n t r u a d o u ă o a r ă „Kaffe" iar
l o c o t e n e n t u l D u b c o n t i n u ă să se a p r o p i e t o t m a i m u l t
d c el, p o l o n e z u l , a d u e î n d u - ş i a m i n t e d c j u r ă m î n t u l p e
c a r c - 1 făcuse şi d e f a p t u l c ă e r a î n p o s t , s t r i g ă ame­
ninţător : „Halt ! M
iar cînd locotenentul Dub mai
făcu doi paşi ccrîndu-i într-una parola, ostaşul în­
d r e p t ă s p r e cl c a r a b i n a şi c u m n u c u n o ş t e a p r e a b i n e
l i m b a g e r m a n ă , folosi u n a m e s t e c c i u d a t d e p o l o n e z ă
şi n e m ţ e a s c ă , s t r i g î n d c î t îl ţ i n e a g u r a :
— Bcnzc saisn, benze saisn i
.
L o c o t e n e n t u l D u b p r i c e p u şi î n c e p u să b a t ă î n r e ­
tragere, strigînd :
— Wacbkomandant, Wacbkomandant !*
S e r g e n t u l J e l i n c k a p ă r u î n g r a b ă şi îl d u s e p e b i e ­
t u l p o l o n e z î n c o r p u l d e g a r d ă , u n d e a t î t el cît şi l o -

1
Fugi dc tc caca (germ.).
• Comandantul t â r z i i (germ.).
c o t e n c n t u l D u b îi c e r u r ă p e r î n d c u v î n t u l d e o r d i n e ,
la care p o l o n e z u l d i n K o l o m c i a spuse d e s p e r a t cu u n
s t r i g ă t c a r e sc a u z i î n t o a t ă g a r a :
— Kaffce, Kaffee I
Ostaşii din toate eşaloanele d ă d u r ă b u z n a cu g a ­
m e l e l e , p r o d u c î n d o î n v ă l m ă ş e a l ă c a r e n u l u ă sfîrşit
d e c î t î n c l i p a c î n d c i n s t i t u l o s t a ş , d e z a r m a t , fu t r a n s ­
p o r t a t în vagonul d e arestaţi.
L o c o t e n e n t u l D u b a v e a î n s ă a n u m i t e b ă n u i e l i în l e ­
g ă t u r ă cu S v e j k , p e c a r e îl v ă z u s e s ă r i n d cel d i n t î i d i n
v a g o n cu g a m e l a î n m î n ă şi a r fi p u t u t să j u r e c ă - 1
auzise strigînd :
— Ieşiţi c u g a m e l e l e , ieşiţi c u g a m e l e l e .
D u p ă miezul nopţii, trenul o p o r n i spre Ladovko
şi T r e b i s o v , u n d e , d i n g r e ş e a l ă , fu î n t â m p i n a t î n z o r i
d e o a s o c i a ţ i e d c v e t e r a n i d i n l o c a l i t a t e , ce v o i s e d c
f a p t să f i r i t i s c a s c ă u n b a t a l i o n d e m a r ş d i n r e g i m e n ­
tul 14 d c h o n v e z i m a g h i a r i , c a r e t r e c u s e p r i n s t a ţ i e î n
cursul nopţii. U n lucru era, însă, sigur : veteranii e r a u
c h e r c h e l i ţ i şi c u z b i e r e t e l e l o r : „Isten âld meg a ki-
râlyt" 1
treziră d i n somn întregul eşalon. C î ţ i v a os­
t a ş i , m a i s u s c e p t i b i l i , se p l e c a r ă afară din vagoane
şi-1 s f ă t u i r ă :
— Pupaţi-ne în c u r ! Zljcn! 1

L a c a r e , v e t e r a n i i î n c e p u r ă , d r e p t r ă s p u n s , să z b i e r e
d e se c u t r e m u r a r ă f e r e s t r e l e d i n g a r ă .
— Eljen! Eljen a tizennegyedik regiment /'
1
Binccuvîntează, D o a m n e , pe rege (magh.). f
' Trăiască ! (Magh.)
• T r ă i a s c ă ! Trăiască regimentul 14 ! (Magii.)"
D u p ă cinci m i n u t e , trenul plecă mai d e p a r t e spre
1 lumenna. D c aici î n c e p e a u să se v a d ă desluşit ur­
mele luptelor ce avuseseră loc în timpul ofensivei
ruse d i n v a l e a T i s e i . Pe p o v â r n i ş u r i se î n t i n d e a u tran­
şee s ă p a t e în g r a b ă , iar din cînd în c î n d se vedea
c î t e o casă d c ţ a r ă m i s t u i t ă d e f l ă c ă r i , î n apropierea
căreia o cocioabă proaspăt clădită dovedea că stă-
p î n i i se şi î n a p o i a s e r ă .
S p r e a m i a z ă , c î n d i n t r a r ă în g a r a H u m e n n a , î n c e ­
p u r ă să se f a c ă pregătiri pentru masa de prînz. în­
t r e t i m p ostaşii din eşalon d e s c o p e r i r ă u n secret pu­
b l i c , şi a n u m e c u m se c o m p o r t a u autorităţile, după
p l e c a r e a r u ş i l o r , cu p o p u l a ţ i a l o c a l ă c a r e p r i n limbă
şi r e i i g i e e r a î n r u d i t ă cu o s t a ş i i ruşi.
Pe peron, înconjuraţi de jandarmi maghiari, sc
a*fla un grup de ruşi-unguri arestaţi. Erau printre
e i - c î ţ i v a p o p i , î n v ă ţ ă t o r i şi ţ ă r a n i d c p r i n împrejurimi.
A v e a u m î i n i l e l e g a t e cu f u n i i la s p a t e şi e r a u prinşi
perechi-perechi, unui de altul. Cei mai mulţi aveau
n a s u l z d r o b i t şi c u c u i e î n c a p , d e p e u r m a loviturilor
căpătate de la j a n d a r m i , cînd fuseseră arestaţi.
C e v a mai d e p a r t e , un j a n d a r m u n g u r petrecea cu
un p o p ă . îi legase p i c i o r u l s t î n g cu o f u n i e , p e c a r e
o ţinea de celălalt capăt, şi-1 î n d e m n a cu bîta să
j o a c e e c a r d a ş . î n t i m p ce p o p a j u c a , j a n d a r m u l tră­
gea d e f u n i e . P o p a c ă z u î n n a s şi, a v î n d m î i n i l e l e ­
g a t e la s p a t e , n u se m a i p u t u ridica d e jos. Acum
f ă c e a î n c e r c ă r i d e s p e r a t e să se î n t o a r c ă p e s p a t e , î n
n ă d e j d e a ca se v a p u t e a t o t u ş i r i d i c a . J a n d a r m u l rîdea
cu l a c r i m i şi c î n d popa izbutea să sc r i d i c e într-o

188
r i n ă , t r ă g e a f u n i a şi - p o p a i a r c ă d e a î n n a s . I n cele
din urmă spectacolul fu întrerupt de un ofiţer de
•andarmi care porunci ca, d e o c a m d a t ă , pînă la şo­
ca t r e n u l u i , a r e s t a ţ i i să fie d u ş i în spatele gării,
într-o magazie goală. Acolo fură snopiţi în bătaie,
lără martori oculari.
in legumă cu acest episod avu loc o discuţie
aprinsă în vagonul comandamentului şi î n genera'
se p o a t e s p u n e că cei m a i mulţi condamnau aceste
atrocităţi.
Fahnrich K r a u s e r a d c p ă r e r e că d a c ă e r a vorba
de trădători de ţară, a p o i să fie s p î n z u r a ţ i pe loc,
dar fără s c h i n g i u i r i ; în schimb locotenentul Dub
Era î n t r u t o t u l d e a c o r d cu cele î n t î m p l a t e şi a d u s e
numaidecît vorba despre atentatul de la Sarajevo
d e m o n s t r î n d că j a n d a r m i i u n g u r i d i n s t a ţ i a Humenna
n u fac d e c î t să r ă z b u n e a s a s i n a r e a a r h i d u c e l u i Franz
I erdinand şi a s o ţ i e i sale. P e n t r u a da mai multă
greutate cuvintelor sale, Dub arătă că era abonat
la o r e v i s t ă în c a r e citise, î n c ă î n a i n t e de izbucni­
rea r ă z b o i u l u i şi a n u m e în n u m ă r u l d i n iulie, c u m ca
a t e n t a t u l d e la S a r a j e v o , a c e a s t ă c r i m ă o d i o a s ă şi f ă r ă
s e a m ă n , v a lăsa î n i n i m i l e o a m e n i l o r , pentru multă
vreme o rană n e v i n d e c a t ă , cu a t î t m a i d u r e r o a s ă cu
cît p r i n a c e a s t ă c r i m ă fusese c u r m a t ă n u n u m a i viaţa
u n u i r e p r e z e n t a n t al p u t e r i i e x e c u t i v e a s t a t u l u i , d a r
şi v i a ţ a c r e d i n c i o a s e i şi i u b i t e i sale s o ţ i i ; p r i n distru­
g e r e a a c e s t o r d o u ă vieţi fusese t u l b u r a t ă o viaţă fe­
r i c i t ă şi e x e m p l a r ă d e f a m i l i e , i a r c o p i i i lor, i u b i ţ i d e
noi t o ţ i , au rămas orfani.

189
L o c o t e n e n t u l - m a j o r L u k â s b o d o g ă n i c e v a ca p e n t r u
sine, o b s e r v î n d că jandarmii din Humcnna trebuie
să fi c i t i t şi ei r e v i s t a î n c a r e fusese p u b l i c a t acest
impresionant a r t i c o l . Şi d e o d a t ă îl c u p r i n s e o leha­
mite din care simţea că numai băutura l-ar putea
scoate. Ieşi deci din v a g o n şi p o r n i î n c ă u t a r e a lui
Svejk.
— A s c u l t ă , S v c j k u l e , n u ştii c u m v a u n d e s-ar p u t e a
găsi o s t i c l ă d e c o n i a c ? N u mă simt tocmai bine...
— A s t a , să t r ă i ţ i , d o m n u l e oberlaitnant, vi sc t r a g e
d e la s c h i m b a r e a v r e m i i . S - a r p u t e a c a p e c î m p u l de
b ă t ă l i e să v ă fie şi m a i r ă u . C u c î t se d e p ă r t e a z ă o m u l
d c b a z a m i l i t a r ă d c c a r e ţ i n e , cu a t î t se s i m t e mai
r ă u . A ş a s-a î n t î m p l a t şi cu u n g r ă d i n a r d i n S t r a ş n i c e ,
u n o a r e c a r e J o s e f K a l c n d a . A p l e c a t d e - a c a s l d e la
S t r a ş n i c e , la V i n o h r a d y , u n d e s-a o p r i t la cîrciuma
„Na z a s t a v c e " *. N - a v e a n i c i p e d r a c u ' , d a r c u m a
ajuns în s t r a d a C o r o a n e i , a p r o a p e d e castelul de a p ă ,
a l u a t l a r î n d , p î n ă la b i s e r i c a S f î n t a L u d m i l a , toate
c î r c i u m i l c şi d e o d a t ă a s i m ţ i t u n fel d e m o l e ş e a l â . N u
s-a s p e r i a t eJ d e a t î t a l u c r u , m a i ales c ă î n a i n t e cu o
s e a r ă făcuse p r i n s o a r e c u u n v a t m a n dc t r a m v a i în
c î r c i u m a „ U R e m i s y " d e l a S t r a ş n i c e că a r c să facă
înconjurul lumii p e jos în trei s ă p t ă m î n i . A început
a ş a d a r să sc d e p ă r t e z e t o t m a i m u l t d e c a s a lui, p î n ă
c î n d a n i m e r i t la , 3 c r ă r i a n e a g r ă " , î n p i a ţ a Carol.
de u n d e p r i n M a l a S t r a n a , a ajuns la fabrica dc berc
S f î n t u l T o m a s şi d e aici p r i n r e s t a u r a n t u l „ L a l u n e a " ,

1
„La popasul".

100
şi m a i d e p a r t e , p r i n c î r c i u m a „ L a regele B r a b a n t u l u i " ,
I p o p o s i t la „ P r i v e l i ş t e a f r u m o a s ă " şi d c aci la f a b r i c a
de b e r e d e la m ă n ă s t i r e a S t r a h o v . A p o i , m e r g î n d t o t
a ş a , a a j u n s t o c m a i î n p i a ţ a L o r e t h a . A c o l o i-a v e n i t
d e o d a t ă d o r d e c a s ă . S-a t r î n t i t la p ă m î n t , a î n c e p u t
să se z v î r c o l e a s c ă p e t r o t u a r şi să u r l e ca ieşit din
minţi : „ O a m e n i buni, nu merg mai departe. M ă piş
— m ă i e r t a ţ i d o m n u l e obcrlaitnant, d a r aşa a spus —
m ă piş p c c ă l ă t o r i a î n j u r u l l u m i i . " D a c ă d o r i ţ i , d o m ­
n u l e obcrlaitnant, v ă fac eu r o s t d e c o n i a c , n u m a i c a
m i - c t e a m ă să n u p l e c e t r e n u l p î n ă m ă înapoiez.
Locotenentul-major L u k â s îi d ă d u t o a t e a s i g u r ă r i l e
că t r e n u l a v e a să p l e c e a b i a p e s t e d o u ă c e a s u r i şi îi
d e z v ă l u i s e c r e t u l că e x i s t ă n i ş t e c o n i a c d e v î n z a r e , p e
sub m î n ă , imediat în spatele gării, unde căpitanul
Sagner îl t r i m i s e s e p c Matus'ic', c a r e - i şi a d u s e s e cu
c i n c i s p r e z e c e c o r o a n e o sticlă d e c o n i a c d e s t u l d c b u n .
Ii d ă d u deci cincisprezece coroane şi-i spuse să se
d u c ă cît m a i r e p e d e , a t r ă g î n d u - i t o t o d a t ă atenţia să
nu s p u n ă n i m ă n u i că e p e n t r u l o c o t e n e n t u l - m a j o r Lu-
kâ? sau că el l - a r fi t r i m i s , p e n t r u c ă , d c f a p t , treaba
asta nu-i permisă.

— L ă s a ţ i p c m i n e , d o m n u l e obcrlaitnant — îl asi­
g u r ă Svejk — fiţi p e p a c e că t o t u l v a fi în ordine.
M i e g r o z a v î m i p l a c l u c r u r i l e n e î n g ă d u i t e şi n u ştiu
c u m sc f a c e că î n t o t d e a u n a a m p a r t e d c ele şi c h i a r
f ă r ă m ă c a r să ş t i u . O d a t ă la c a z a r m a d i n K a r l i n , ni
s-a interzis...

191
— Kebrt tticb — tnătscbUrtn — marscb! 1
i-o
curmă locotenenţii!-major Lukâs.
Svejk porni, aşadar, în spatele gării, recapitulîn-
d u - ş i p c d r u m m i s i u n e a : c o n i a c u l t r e b u i e să fie b u n ;
d e aceea trebuie mai întîi gustat ; apoi e interzis —
prin urmare trebuie să fie foarte prudent.
I n c l i p a c î n d t o c m a i d ă d e a s-o c o t e a s c ă în spatele
p e r o n u l u i , sc c i o c n i d i n n o u d c l o c o t e n e n t u l Dub.
— Unde h o i n ă r e ş t i ? îl întrebă locotenentul. Mă
cunoşti pc mine ?
— C u r e s p e c t v ă r a p o r t e z — îi r ă s p u n s e Svejk sa-
l u t î n d — că n u ţin să v ă c u n o s c p a r t e a rea.
L o c o t e n e n t u l D u b î n l e m n i d e s p a i m ă ; Svejk stătea,
însă, calm, ţinînd mai departe mîna la cozorocul
capelei :
— C u r e s p e c t v ă r a p o r t e z , d o m n u l e laitnant, că eu
v r e a u să v ă c u n o s c n u m a i p a r t e a b u n ă , ca să n u mă
f a c e ţ i să p l î n g , aşa c u m m i - a ţ i s p u s u l t i m a d a t ă c î n d
ne-am văzut. i
î n f a ţ a acestei o b r ă z n i c i i n e m a i p o m e n i t e , l o c o t e n e i 1

t u l u i D u b î n c e p u să-i j o a c e t o r u l î n f a ţ a o c h i l o r şi n .
i z b u t i să r e a c ţ i o n e z e altfel d e c î t p r i n t r - u n s t r i g ă t săi
batic :
— P l e a c ă , m i z e r a b i l e , o să m a i s t ă m n o i d e v o r b
Svejk t r e c u d i n c o l o d e p e r o n , i a r l o c o t e n e n t u l D L
r e v e n i n d u - ş i î n fire, p o r n i p e u r m e l e l u i . I n spate,
g ă r i i , c h i a r l a m a r g i n e a şoselei, e r a u n şir d e c o ş u r i -
t a r a b e î n t o a r s e cu f u n d u l î n sus, p e c a r e , î n p a n c r a ş e
1
Stînga împrejur. înainte, marţ ! (Germj

192
mici erau expuse bunătăţi absolut inofensive, ca şi
d n d t o t u l a r fi fost p r e g ă t i t p e n t r u n i ş t e ş c o l a r i v e n i ţ i
in e x c u r s i e . Se p u t e a u v e d e a b o m b o a n e f o n d a n t e , c o r ­
n e t e d e c o c ă , g r ă m e z i d e b o m b o a n e a c r i ş o a r e ; ici şi
c o l o , se m a i v e d e a u în u n e l e p a n e r a ş e şi felii d e p î i n e
n e a g r ă cu c î t c o b u c ă ţ i c ă d c s a l a m , p e c a r e d e d e p a r t e
11 m i roşeai c ă e r a d e c a l . S u b c o ş u r i , î n s ă , e r a u do­
site b ă u t u r i a l c o o l i c e ; sticle d e c o n i a c , r o m , rachiu
d e s c o r u ş e şi a l t e b ă u t u r i s p i r t o a s e .
D i n c o l o d e ş a n ţ u l şoselei, în i m e d i a t ă a p r o p i e r e , e r a
0 g h e r e t ă în c a r e se f ă c e a d e f a p t n e g o ţ u l clandestin
cu băuturi.
O s t a ş i i se t o c m e a u m a i î n t î i la t a r a b ă , d u p ă care
un o v r e i cu p e r c i u n i s c o t e a d e s u b coş sticla d c b ă u ­
t u r ă , cu î n f ă ţ i ş a r e n e v i n o v a t ă şi o d u c e a s u b caltan
în g h e r e t a d e l e m n , u n d e o s t a ş u l o s t r e c u r a c u b ă g a r e
d c s e a m ă în b u z u n a r u l p a n t a l o n i l o r sau s u b manta.
A ş a d a r , î n t r - a c o l o se î n d r e p t ă S v e j k , în t i m p c e d i n
;ară locotenentul Dub îl u r m ă r e a cu deosebitul lui
talent de detectiv.
Svejk se o p r i la p r i m a t a r a b ă . îşi alese n i ş t e b o m ­
b o a n e p c c a r e le p l ă t i şi le b ă g ă în b u z u n a r , iar d o m ­
nul cu perciuni îi şopti discret :
— Scbnaps bab'icb attcb gnSdiger llcrr Soldat. 1

T î r g u l fu î n c h e i a t r e p e d e ; Svejk se d u s e în g h e r e t a
1 nu scoase b a n i i p î n ă c î n d d o m n u l cu p e r c i u n i n u - i
d e s c h i s e s t i c l a ca să g u s t e d i n b ă u t u r ă . G ă s i n d c ă c o ­
n i a c u l c b u n , p o r n i î n a p o i s p r e g a r ă , d u p ă ce a s c u n s e
sticla sub manta.

1
A m >i rachiu, stimate domnule soldat (e,crm.).

|3 — Soldatul Svejk, voi. III 193
— Unde mi-ai fost, m i z e r a b i l e ? îi t ă i e drumul,
c î n d d ă d u sa i n t r e pe p e r o n , l o c o t e n e n t u l Dub.
— Cu respect vă r a p o r t e z , d o m n u l e laitnant, am
fost sa cumpăr bomboane.
Şi d u s e m î n a în b u z u n a r , s c o ţ i n d un p u m n d e b o m ­
boane murdare, pline de praf.
— D a c ă d o m n u l u i laitnant nu-i e sila... l'.u le-am
gustat, nu-s rele. A u un gust foarte p l ă c u t , ca de
magiun, domnule laitnant.
Sub manta se c o n t u r a forma r o t u n d a a sticlei.
Locotenentul Dub îi pipăi mantaua şi izbucni:
— C e ai a i c i , m i z e r a b i l e ? S c o a t e - o a f a r ă !
Svejk soase sticla cu lichid g a l b e n , pe a c ă r e i eti­
c h e t ă se p u t e a c i t i f o a r t e d e s l u ş i t : „Coniac". .
— Cu respect va raportez, domnule laitnant —
r ă s p u n s e Svejk c u r a j o s — -că a m lost d e a m pompat
n i ţ i c ă a p ă d e b ă u t î n sticla a s t a g o a l a d e c o n i a c . A m
r ă m a s cu o sete c u m p l i t a d u p ă g u l a ş u l d e ieri. N u m a i
•că a p a d e la p o m p a a s t a , aşa c u m vedeţi, domnule
laitnant, c c a m g a l b e n ă : o fi v r e o a p a m i n e r a l a cu
fier. A p e l e a s t e a sînt f o a r t e s ă n ă t o a s e şi b i n e f ă c ă t o a r e .
— Bine, Svejkule, daca t i - e aşa d c sete — spuse
locotenentul D u b zâmbind diabolic şi v o i n d să pre­
lungească cît mai mult această s c e n ă , în c a r e avea
c o n v i n g e r e a ca se va c o n s u m a d e f i n i t i v pierderea lui
S v e j k — a t u n c i b e a . d a r a ş a , g o s p o d ă r e ş t e . Bea t o a t ă
sticla dintr-o suflare !
î n n u n t e a lui, l o c o t e n e n t u l D u b îşi t ă c e a , cu anti­
cipaţie, următoarea socoteală : d u p ă p r i m e l e înghiţi­
t u r i Svejk nu va m a i p u t e a să b e a , i a r e l , l o c o t e n e n t u l

1*4
D u b , v a d o b î n d i a s u p r a - i o g l o r i o a s ă v i c t o r i e şi-i v a
«pune :
— D ă - m i şi m i e s t i c l a , să b e a u şi cu n i ţ e l , că şi n u e
mi-e se l e .
Şi î n c e r c ă să-şi î n c h i p u i e ce m u t r ă avea să facă
S\ ejk în c l i p a a c e e a î n s p ă i m â n t ă t o a r e ; a p o i v a urma
raportul şi aşa mai departe.
Svejk desfuniră s t i c l a , o d u s e la g u r ă şi, î n g h i ţ i ­
t u r ă cu î n g h i ţ i t u r ă , c o n ţ i n u t u l sticlei îi l u n e c ă p e g î r .
L o c o t e n e n t u l D u b in .:v:m.:ii. S u b ochii lui, Svejk b a u
t o t c o n i a c u l f ă r ă să c l i p e a s c ă . LXipă c a r e a r u n c ă sticla
iii p e s t e şosea. în iaz, s c u i p ă şi s p u s e ca şi c î n d
ar fi b ă u t un pahar cu apă minerală :
— Cu respect vă raportez, domnule laitnant, că
a p a a s t a a v e a î n t r - a d e v a r u n gust d e t i e r . L a K a i n y k ,
p e V l t a v a , e r a un c î r c i u m a r c a r e , p e n t r u o a s p e ţ i i lui
d i n t i m p u l v e r i i , p r e p a r a a p ă f e r o a s ă a r u n e î n c i în f î n -
tînă potcoave vechi.
— Iţi d a u e u ţie p o t c o a v e vechi ! Mie să-mi arăţi
tintîna din care ai luat apa asta.
— E a i c i , n u m a i d e c î t , d o m n u l e laitnant, chiar în
spatele gheretei de lemn.
— I a - o î n a i n t e , m i z e r a b i l e , să t e v ă d c u m ţii p a s u l ,
„într-adevar, foarte ciudat — îşi zise locotenentul
D u b — d u p ă c u m m e r g e p ă c ă t o s u l , n u s-ar zice ca a
băut r
Svejk o luase î n a i n t e , l ă s î n d u se în voia Domnului.
Cu toate acestea, îşi s p u n e a ca t r e b u i e să fie vreo
l î n t î n a p e a c o l o ; cL: a c e e a nici nu se a r ă t a surprins
cînd dădu d e ea. Ba e r a c h i a r un p u ţ cu p o m p ă şj

13* 195
c u m a j u n s e r ă l i n g ă el, Svejk î n c e p u să p o m p e z e ; d i n
ţ e a v a c u r g e a î n t r - a d e v ă r o a p ă g ă l b u i e , a ş a că putu
să declare foarte solemn :
— Vedeţi, asta-i a p a aceea feroasă, d e care vă v o r ­
beam, domnule laitnant.
Î n f r i c o ş a t , b ă r b a t u l c u p e r c i u n i sc a p r o p i e d e cl şi
Svejk îi s p u s e p e n e m ţ e ş t e să a d u c ă u n p a h a r , deoa­
rece domnul laitnant dorea să bea.
Intîmplarea a v u d a r u l să-1 u l u i a s c ă în aşa h a l pe
locotenentul D u b , încît bău un p a h a r întreg din apa
a c e e a , c a r e îi lăsă în g u r ă u n g u s t a m e s t e c a t d e u r i n ă
d c c a l şi b ă l e g a r ; î n d o b i t o c i t d e - a b i n c l e a d e a c e a s t ă
p ă ţ a n i e , d ă d u evreului cu perciuni cinci coroane pen­
t r u p a h a r u l cu a p ă , a p o i î n t o r e î n d u - s c c ă t r e S v e j k , îi
spuse :
— C e m i t e - a i p r o ţ ă p i t aci ? Ş t e r g e - o a c a s ă !
D u p ă c i n c i m i n u t e Svejk îşi f ă c u a p a r i ţ i a în v a g o ­
n u l c o m a n d a m e n t u l u i u n d e , c u u n gest t a i n i c , îl a t r a s e
pe locotenentul-major L u k ă s a f a r ă , u n d e îi r a p o r t ă :
— Cu respect vă raportez, domnule obcrîaitnant,
c ă î n c i n c i m i n u t e — m a x i m u m zece — v o i fi b e a t
turtă ; am să z a c î n vagonul meu şi v - a ş ruga pc
d u m n e a v o a s t r ă , d o m n u l e obcrîaitnant, ca t i m p d e trei
c e a s u r i cel p u ţ i n să n u m ă c h e m a ţ i şi să n u - m i daţi
nici u n o r d i n , ca să-i p o t t r a g e u n p u i d e s o m n şi să
m ă trezesc din beţie. E u a m executat o r d i n u l , dom­
n u l e obcrîaitnant, numai că m-a găbjit domnul lait­
nant D u b şi a t r e b u i t să b e a u în f a ţ a lui t o a t ă s t i c l a
d e c o n i a c , ca să-i d o v e d e s c c ă e r a a p ă . î n c o l o , t o t u l
e în o r d i n e , n - a m d e s t ă i n u i t n i m i c , aşa c u m a ţ i d o r i t ,

1 %
şi a m f o s t cu b ă g a r e d e s e a m ă , d a r a c u m , să trăiţi
domnule obcrîaitnant, eu sînt învăţat cu băutura,
liindcă eu şi domnul feldkurat Katz...
— P l e a c ă , b e s t i e ! îl î m p i n s e L u k ă s , f ă r ă să se s u ­
1

pere. In s c h i m b , din p r i c i n a acestei î n t î m p l ă r i , anti-
patia-i pentru locotenentul D u b c r e s c u şi m a i mult.
Svejk se sui î n c e t i ş o r în v a g o n şi d u p ă ce se î n t i n s e
p e m a n t a , c u c a p u l s p r i j i n i t d c r a n i ţ ă , se a d r e s ă plu­
tonierului de administraţie şi celorlalţi :
— O d a t ă , c i n e v a s-a î m b ă t a t şi a r u g a t să n u fie
trezit...
Şi r o s t i n d a c e s t e v o r b e sc lăsă p e o r î n ă şi î n c e p u
să sforăie.
G a z e l e p e c a r e le e l i m i n a o d a t ă cu rîgîielile um­
plură pe d a t ă întreaga încăpere, aşa încît bucătarul
ocultist, adulmecînd aerul, declară furios :
— Aici miroase a coniac.
In f a ţ a u n e i m e s e p o r t a b i l e ş e d e a t e t e r i s t u l volun­
t a r M a r e k , a j u n s , în sfîrşit, d u p ă t o a t e n e c a z u r i l e şi
suferinţele, batalion$°cschn btstcbreibcr.
Ş e d e a la m a s ă şi t i c l u i a cu a n t i c i p a ţ i e f a p t e l e de
eroism ale batalionului. Se vedea bine că această
incursiune în viitor îi făcea plăcere.
P l u t o n i e r u l d e a d m i n i s t r a ţ i e Vanc-k îl u r m ă r e a cu
i n t e r e s c u m scrie şi r î d e a cu h o h o t e . L a u n moment
d a t se sculă d e p c s c a u n şi se a p l e c ă d e a s u p r a tete-
ristului, care începu să-i dea lămuriri :
— Ş t i i , c t e r i b i l d e n o s t i m să scrii i s t o r i a batalio­
n u l u i cu a n t i c i p a ţ i e . T o t u l e să p r o c e d e z i m e t o d i c . I n
toate trebuie metodă...

197
— O m e t o d a m e t o d i c ă , ţ i n u să r e m a r c e p l u t o n i e r u l
d e a d m i n i s t r a ţ i e , cu u n s u r î s m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n
dispreţuitor.-
— D a , r ă s p u n s e CU n e p ă s a r e t e t e r i s t u l . E n e v o i e d e
o metodă metodică metodizata p e n t r u a scrie istorii
batalionului. N u putem începe chiar din capul locu­
lui cu victorii m a r i . N u t r e b u i e să f o r ţ ă m lucrurile,
totul t r e b u i e să m e a r g ă d u p ă un p l a n bine stabilit.
B a t a l i o n u l n o s t r u n u p o a t e să c î ş t i g c a s a , d i n t r - o d a t ă ,
r ă z b o i u l m o n d i a l , „h'ibil nin bene." ' Principalul pen­
tru un istoriograf serios, c u m s î n t e u , e să-şi întoc­
m e a s c ă m a i î n t î i un p l a n d e v i c t o r i i v i i t o a r e . S ă z i ­
cem că descriu cum batalionul n o s t r u — a s t a -se v a
î n t î m p l ă p r o b a b i l p e s t e v r e o d o u ă luni — t r e c e f r o n ­
tiera rusească, toarte puternic apărată, să z i c e m de
c a z a c i d e la D o n , în t i m p c e c î t e v a d i v i z i i a l e i n a m i ­
c u l u i n e a t a c ă din f l a n c . La p r i m a v e d e r e s-ar părea
că b a t a l i o n u l n o s t r u e p i e r d u t , c ă v o m fi f ă c u ţ i har-
cea-parcea, dar pe neaşteptate căpitanul Sagncr di
următorul ordin d e zi p e b a t a l i o n : „ D u m n e z e u nu
v r e a p i e i r e a n o a s t r ă , s-o l u ă m la s ă n ă t o a s a " . Batalio­
n u l n o s t r u o ia, a ş a d a r , la s ă n ă t o a s a , iar d i v i z i a d u ş ­
m a n ă , c a r e e în s p a t e l e n o s t r u , v ă z î n d că n e n ă p u s t i m
a s u p r a ci, î n c e p e să fugă î n g r o z i t ă şi c a d e , f ă r ă nici o
î m p u ş c ă t u r ă , în m î i n i l e t r u p e l o r noastre de rezervă.
Aşa începe istoria batalionului nostru. D i n t r - u n eve­
niment n e î n s e m n a t , ca să v o r b e s c p r o f e t i c , i a u apoi
naştere, domnule Vanek, acţiuni de marc amploare.

' NuTASU ilc bine (lat.).

IM
B a t a l i o n u l m e r g e d i n v i c t o r i e în v i c t o r i e , f o a r t e inte-
nmmt o sa fie c î n d b a t a l i o n u l a r e să a t a c e d u ş m a n u l
care d o a r m e ; bineînţeles, p e n t r u asta e nevoie d e sti­
lul r e v i s t e i Corespondentul de tazboi ilustrat, pc ca­
r e - o s c o t e a V i l i m e k In t i m p u l r ă z b o i u l u i ruso-japonez.
B a t a l i o n u l n o s t r u ia p r i n s u r p r i n d e r e t a b ă r a d u ş m a n u ­
lui, c a r e d o a r m e . F i e c a r e o s t a ş d e - a l n o s t r u îşi cauu
un a d v e r s a r şi îi î n f i g e b a i o n e t a î n p i e p t cît poate
m a i a d î n c . D a c ă eşti d i b a c i , b a i o n e t a a s c u ţ i t ă intră
ca î n b r î n z ă şi n u m a i p c ici-colo m a i t r o s n e ş t e cîte
o c o a s t ă ; d u ş m a n i i s o m n o r o ş i se d a u d e c e a s u l mor­
ţii, h o l b e a z ă ochii împăienjeniţi, horcăie scurt şi-şi
d a u d u h u l . P c b u z e l e d u ş m a n u l u i se i v e ş t e u n firicel
dc salivă însîngcrat. D a r şi m a i b i n e a r c să fie, să
z i c e m , p e s t e trei l u n i , c î n d b a t a l i o n u l n o s t r u îl v a f a c e
prizonier pc ţarul Rusiei. D e s p r e asta, însă, domnule
Vanek, o să vorbim mai încolo ; d e o c a m d a t ă , trebuie
să s c o t d i n t o l b ă î n t â m p l ă r i m a i m ă r u n t e , m ă r t u r i i d e
lirism f ă r ă p e r e c h e . A r fi n e v o i e , c r e d , să n ă s c o c e s c
o nouă terminologie militară. O e x p r e s i e a m şi gă­
sit-o : a m să scriu despre spiritul dc sacrificiu al
o s t a ş i l o r n o ş t r i , î m p r o ş c a ţ i d c schijele g r e n a d e l o r d u ş ­
mane'. Din cauza exploziei unei mine aruncate de
d u ş m a n , u n u l d i n f r u n t a ş i i n o ş t r i , să z i c e m d i n c o m ­
p a n i a a t r e i s p r e z e c e a sau a p a i s p r e z e c e a , se a l e g e c u
Capul retezat.
A p r o p o s , continuă tcteristul lovindu-se peste c a p .
Era cît p c ce sa uit, domnule rechiungsjeld-u.'ebel,
sau m a i b i n e z i s , î n t e r m e n i c i v i l i , d o m n u l e V a n e k ;
trebuie să-mi faci rost d e o listă cu toţi gradaţii.

199
Spune-mi, te rog, numele unui sergent de la com­
pania a douăsprezecea. Houska ? Bun ! Va să zică
I fouska rămîne în urma exploziei fără cap, carc-i
z b o a r ă d e p a r t e d e t r u p ; t r u p u l , însă, m a i face c î ţ i v a
p a ş i , ţ i n t e ş t e şi m a i apucă să d o b o a r e u n aeroplan
inamic. Bineînţeles, răsunetul peste vremi al acestor
victorii va trebui sărbătorit în s î n u l familiei impe­
r i a l e , la S c h o n b r u n n . A u s t r i a a r c f o a r t e m u l t e bata­
l i o a n e , d a r s i n g u r u l c a r e se v a d i s t i n g e a ş a d e mult,
î n c î t în c i n s t e a lui să fie o r g a n i z a t ă o mică festivi­
t a t e i n t i m ă d e f a m i l i e a casei i m p e r i a l e , e s t e b a t a l i o ­
nul nostru. După cum reiese d i n însemnările mele,
cu o c a z i a a s t a f a m i l i a a r h i d u c e s e i M ă r i a Valeria vi
p ă r ă s i W a l l sec şi sc v a m u t a la S c h o n b r u n n . Festivi­
t a t e a a r c u n c a r a c t e r s t r i c t i n t i m şi se d e s f ă ş o a r ă în
s a l o n u l v e c i n cu d o r m i t o r u l monarhului, luminat cu
luminări de ceară albă pentru că, c bine ştiut, la
c u r t e a i m p e r i a l ă nu s î n t a g r e a t e b e c u r i l e e l e c t r i c e d i n
pricina scurtului circuit, faţa de care bătrînul monarh
e foarte pornit.

Festivitatea o r g a n i z a t ă în cinstea b a t a l i o n u l u i nos­
t r u î n c e p e la o r e l e şase s e a r a . E x a c t la o r a şase s î n t
introduşi în salon, c a r e d e fapt ţine de apartamen­
tele neuitatei î m p ă r ă t e s c , nepoţii m a i e s t ă ţ i i sale. A c u '
se p u n e î n t r e b a r e a c i n e a r e să m a i fie i n v i t a t , î n a f a r ă
d e f a m i l i a i m p e r i a l ă . T r e b u i e să fie d e f a ţ ă şi a r c să
fie, g e n e r a l u l - a d j u t a n t al monarhului, contele Paar.
Intrucît la a s e m e n e a festinuri familiare şi i n t i m e sc
î n t î m p l ă c î t e o d a t ă ca u n u i a d i n t r e o a s p e ţ i să i se f a c ă

200
r ă u — n u v r e a u să s p u n p r i n a s t a c ă c o n t e l e P a a r o
să b o r a s c ă p c el — se c e r e , n e a p ă r a t , p r e z e n ţ a medi­
cului personal, a ş a d a r a consilierului curţii imperiale,
doctorul Herzl. Pentru buna regulă, ca nu cumva
c u r t e n i i să-şi î n g ă d u i e v r e o i n t i m i t a t e f a ţ ă d e doam­
n e l e d c o n o a r e a l e c u r ţ i i , p r e z e n t e la f e s t i n , îşi vor
face a p a r i ţ i a m a r e l e bofmeister, baronul Ledcrer, con­
tele ş a m b e l a n B c l l e g a r d e şi p r i m a d o a m n ă d e o n o a r e a
curţii imperiale, contesa Bombelles, care joacă p r i n t r e
d o a m n e l e de o n o a r e ale curţii rolul m a d a m e i d c la
b o r d u l u i „ U S u h u " . D u p ă cc se a d u n ă d i s t i n ş i i oas­
p e ţ i , e î n ş t i i n ţ a t î m p ă r a t u l , c a r e îşi f a c e a p a r i ţ i a î n s o ­
ţit d c n e p o ţ i i săi, se a ş e a z ă la m a s ă şi r o s t e ş t e un
toast în cinstea m a r ş b a t a l i o n u l u i n o s t r u . A p o i ia c u -
vîntul arhiducesa Măria V a l e r i a , c a r e se e x p r i m ă în
t e r m e n i e l o g i o ş i , m a i cu s e a m ă d e s p r e d u m n e a v o a s t r ă ,
d o m n u l e rccbnungsfeldwcbcl. Bineînţeles că, conform
î n s e m n ă r i l o r melc, b a t a l i o n u l nostru v a suferi p i e r d e r i
g r e l e şi s i m ţ i t o a r e , p e n t r u c ă u n b a t a l i o n f ă r ă morţi
nu-i b a t a l i o n . A r c să t r e b u i a s c ă să c o n f e c ţ i o n e z un
a r t i c o l şi d e s p r e m o r ţ i i n o ş t r i . Tstoria b a t a l i o n u l u i nu
p o a t e fi a l c ă t u i t ă n u m a i d i n d a t e seci d e s p r e c e l e p a ­
t r u z e c i şi d o u ă d e v i c t o r i i p c c a r e l e - a m c o n s e m n a t cu
anticipaţie. D u m n e a t a , de pildă, d o m n u l e Vanek, ai
să c a z i u n d e v a l î n g ă un p î r î i a ş , i a r B a l o u n , c a r e s t ă
aici şi se h o l b e a z ă la n o i , o să p i a r ă d c o moarte
c a r e n - a r e n i m i c d e - a f a c e cu g l o n ţ u l , ş r a p n e l u l sau
g r e n a d a . V a fi s t r a n g u l a t cu u n l a s s o , aruncat dc

201
d u ş m a n d i n a e r o p l a n t o c m a i în c l i p a c î n d se v a în-
d o p a eu p r î n z u l oberlaitnantului Lukăs, a cărui or­
donanţă este.
Baloun dădu înapoi, gcsticulînd deznădăjduit şi
spuse cu tristeţe:
— C c - s cu d e v i n ă că a m o fire a ş a d e p ă c ă t o a s ă ?
î n c ă d e p e v r e m e a c î n d e r a m a c t i v se î n t î m p l a să m ă
î n f ă ţ i ş e z d e c î t e trei o r i la b u c ă t ă r i e p e n t r u mîncare,
pînă cînd m - a u d i b u i t şi m - a u î n c h i s . . . O dată am
a v u t la p r î n z t r e i c o a s t e , p e n t r u c a r e a m s t a t o l u n a .
Făcă-se voia Domnului...
— Nu-ţi fie t e a m ă , B a l o u n e — î n c e r c ă să-l mîn-
g î i c t c t e r i s t u l — în i s t o r i a b a t a l i o n u l u i n - a i să fii t r e ­
cut cum că ai pierit mîncînd raţia stăpînului, pe
d r u m u l d e la p o p o t a o f i ţ e r e a s c ă s p r e t r a n ş e e . Ai să fii
pomenit laolaltă cu toţi ostaşii batalionului nostru
care au c ă z u t eroic p e n t r u gloria imperiului nostru,
ca, de pildă, domnul plutonier Vanek.
— M i e ce m o a r t e î m i p r e v e s t e ş t i , M a r e k ?
— î n c e t i ş o r , d o m n u l e rcclmungs)vidurbei, d e ce v ă
grăbiţi ? Nu se poate aşa repede !
Şi d u p ă ce s t ă t u p u ţ i n p e g î n d u r i , t c t e r i s t u l u r m ă :
— Dacă nu mă înşel, d u m n e a v o a s t r ă sînteţi din
Kralupy. Scrieţi, aşadar, acasă la K r a l u p y , c ă veţi
d i s p a r e f ă r ă u r m ă , d a r scrieţi a ş a , m a i p c - n c o n j u r . S a u
p o a t e d o r i ţ i să c ă d e ţ i g r a v r ă n i t şi să z ă c e ţ i în drubt-
bindermsse 1
o zi întreagă ? Peste noapte inamicul
l u m i n e a z ă c u r e f l e c t o r u l p o z i ţ i i l e n o a s t r e şi v ă d e s c o -
1
Reţeaua de sîrnu ghiaipatl (germ.).

202
p e r ă ; îşi î n c h i p u i e că s î n t e ţ i d e r e c u n o a ş t e r e şi î n c e p e
să v ă b o m b a r d e z e cu şrapncle şi g r e n a d e . I n felul
ăsu aţi a d u s a r m a t e i un i n c o m e n s u r a b i l folos, d e o a ­
rece i n a m i c u l a chcluit pentru dumneavoastră atîta
m u n i ţ i e cît a r fi a j u n s p e n t r u u n î n t r e g b a t a l i o n . în
unn.i acestor explozii, rămăşiţele d u m n e a v o a s t r ă plu­
tesc l i b e r î n aer, străbat văzduhul învîrtindu-sc şi
cîntă un imn despre m a r e a victorie. într-un cuvînt,
ca să n - o m a i l u n g i m , n i m e n i n - a r e să fie u i t a t şi f i e ­
c a r e o m d i n b a t a l i o n u l n o s t r u sc v a d i s t i n g e î n l u p t e ,
aşa că p a g i n i l e istorici n o a s t r e a u să fie p l i n e d c v i c ­
torii — d e ş i , î n t r e noi fie v o r b a , aş fi m a i b u c u r o s să
n u t r e b u i a s c ă să le c o m p l e t e z , d a r n - a m î n c o t r o ; t r e ­
b u i e să î n t o c m e s c t o t u l t e m e i n i c , c a să r ă m î n ă d e la
n o i u n d o c u m e n t , î n a i n t e ca — să z i c e m î n l u n a s e p ­
tembrie — din batalionul nostru să nu mai existe
absolut nimic în afară de aceste glorioase pagini de
i s t o r i c , c a r e v o r m e r g e Ia i n i m ă t u t u r o r austriecilor,
i n c r e d i n ţ î n d u - i că cei c a r e n u - ş i v o r m a i v e d e a n i c i o ­
dată căminul s-au b ă t u t cu o e g a l ă v r e d n i c i e şi c r e ­
d i n ţ ă . I n sfîrşit, ca să fim m a i s i g u r i , d o m n u l e Vanele,
am alcătuit şi necrologul :

„Cinste amintirii celor căzuţi ! Dragostea lor pen­
tru imperiu este sfintă, deoarece însufleţiţi de această
iubire au păşit ei spre moarte. lie ca numele lor să
fie rostite cu veneraţie, ca de pildă numele lui Vanik.
Aceia pe tare pierde)ea capului familiei i-a îndurerat
cel mai mult, să-fi şteargă cu mindrie lacrimile, căci
cei cc-au căzut au fost croi ai batalionului nostru."

203
Telefonistul Chodounsky şi b u c ă t a r u l Jurajda as­
c u l t a u cu mult interes această e x p u n e r e despre viitoa­
rea istorie a batalionului.
— V e n i ţ i m a i a p r o a p e , d o m n i l o r , îi c h e m ă t e t e r i s ­
t u l şi răsfoi î n s e m n ă r i l e s a l e . P a g i n a 15 :

„Telefonistul Chodounsky a căzut în ziua dc 3 sep­
tembrie, o data cu bucătarul batalionului, Jurajda".
Dar ascultaţi mai departe :

„Eroism fără seamăn. Cel dinţii, fără să fie schim­
bat la telefon timp de trei zile, salvează cu preţul vie­
ţii sirma de telefon în adăpostul lui. Al doilea, văzînd
primejdia ameninţătoare a încercuirii din flancuri, sc
năpusteşte asupra duşmanului cu cazanul de ciorbx
în clocot, semănînd groază şi opărcli în rîndurilc /;;.:-
micului. Amîndoi au avut parte de o moarte eroică.
Cel dinţii, sfirtecat dc o mină, iar al doilea sufocat
dc gaze toxice, pe care i le-au vîrît sub nas, cînd n-a
mai avut cu ce să sc apere. Amîndoi şi-au dat sfii-
şitul strigînd: «Es lebe unser Batalionskomman-
r i a n t !» Comandamentul
1
suprem ne aduce zilnic mul­
ţumiri prin ordine de zi, spre a face cunoscute şi altor
unităţi ale armatei vitejia batalionului nostru, dc la
care să ia exemplu. Pot să vă citesc, dacă vreţi, un
paragraf din ordinul de zi pe armată cu faimosul or­
din dat de arhiducele Kavl, in anul 1805, cînd se afla
cu oştirile sale in faţa cetăţii Padova, iar a doua zi
s-a ales cu o chelfăncală clasa întii. Ascultaţi, aşadar,
ce sc va citi oştilor noastre despre batalionul nosDi:,

1
Trăiască comandantul batalionului nostru ! (Germ.)

204
formaţie eroica, pilduitoare : «...Nădăjduiesc că în­
treaga armată va lua exemplu de la sus-numitul ba­
talion, că mai cu scamă îţi va însuşi spiritul său de
încredere în forţele proprii, neînfricarea, dirzenia sa
în faţa primejdiei, pilduitoarele acte dc eroism, dra­
gostea şi credinţa faţă de superiori, virtuţi care au
caracterizat respectivul batalion şi l-au dus la acte
de vitejie demne de admiraţie, spre fericirea şi biru­
inţa imperiului nostru. Să-i urmăm pilda...»"

D i n s p r e locul u n d e d o r m e a Svejk r ă s u n ă u n c ă s c a t
z g o m o t o s , a p o i se a u z i c u m S v e j k v o r b e ş t e p r i n s o m n :
— D a , da, aveţi dreptate, d o a m n ă Mullerovâ ; oa­
m e n i i s e a m ă n ă î n t r e ei. La K r a l u p y era un instalator
de p o m p e , unul Jaros, care semăna ca d o u ă picături
d c a p ă cu c e a s o r n i c a r u l L c i h a n z d i n P a r d u b i c c ; ă s t a
la r î n d u l lui s e m ă n a leit cu u n u l P i s k o r d i n Jican şi,
t o ţ i p a t r u la u n loc p a r c ă a r fi f o s t r u p ţ i d i n t r - o b u ­
c a t a cu u n s i n u c i g a ş g ă s i t s p î n z u r a t şi c o m p l e t m u t i ­
lat î n t r - u n i a z d c l î n g ă J i n d r i c h u v H r a d e c , c h i a r la
m a r g i n e a liniei f e r a t e , u n d e p e s e m n e se a r u n c a s e î n a ­
intea trenului.

Şi d i n n o u se a u z i u n c ă s c a t z g o m o t o s , d u p ă care
urmă această completare :
— Toţi ceilalţi d e care vă spuneam a u fost con­
d a m n a ţ i la o a m e n d ă m a r e , i a r p e n t r u m î i n e , d o a m n ă
Mullerovă, să-mi faceţi tăiţei scăzuţi...
Şi Svejk se î n t o a r s e p e c e a l a l t ă p a r t e şi continuă
sa s f o r ă i e , în t i m p cc b u c ă t a r u l o c u l t i s t J u r a j d a şi t e -

205
teristul M a r e k începură O discuţie interesantă despre
viitoarea evoluţie a evenimentelor.
O c u l t i s t u l J u r . i j d a e r a d e p ă r e r e c i , deşi la prima
vedere ar putea să p a r ă lipsit de sens c a o m u l sa
scrie, aşa d e florile m ă r u l u i , despre lucruri care ||
v o r p e t r e c e în v i i t o r , n u î n c a p e nici o î n d o i a l ă c ă o
astfel dc glumă cuprinde adesea profeţii, deoarece
ochiul spiritului poate răzbate, sub influenţa unor
forţe oculte, vălul viitorului necunoscut. Din această-
c l i p ă , e x p o z e u l lui J u r a j d a fu î m p î n z i t d e v ă l u r i . î n
fiecare frază era vorba de vălul viitorului, p î n ă cînd,
în sfîrşir, t r e c u la r e g e n e r a r e , a d i c ă la r e f a c e r e a t r u p u ­
lui o m e n e s c ; a j u n s a i c i , făcu o e x p u n e r e d e s p r e t e o r i a
capacităţii de refacere a corpului la i n f u z o r i şi t e r ­
mină dccjarîhd că şopîrlei, dacă-i «.mulgi coada, îi
creşte la loc. .
L a . cele d e m a i sus, t e l e f o n i s t u l Chodounsky ţinu
sa r e m a r c e că o a m e n i i s-ar b u c u r a f o a r t e m u l t daci
li s-ar î n t î m p l ă şi lor a ş a c u m sc î n t î m p l ă cu c o a d a
ş o p î r l e i . D a c ă în a r m a t ă , d e p i l d ă , u n d e o r i c u i i se
p o a t e î n t î m p l ă să r ă m î n ă fără c a p sau altă p a r t e a
t r u p u l u i , a r fi l a fel, n - a r m a i e x i s t a i n v a l i z i , c e e a ce
ar b u c u r a foarte m u l t a d m i n i s t r a ţ i a m i l i t a r ă . U n sol­
d a t a u s t r i a c , Căruia să-i c r e a s c ă d e f i e c a r e d a t ă la Ioc
picioarele, mîinile, capul, ar preţui desigur mai mult
decît o întreagă brigadă.
T e t e r i s t u l d e c l a r ă că în z i l e l e n o a s t r e , d a t o r i t ă per­
f e c ţ i o n ă r i i t e h n i c i i d e r ă z b o i , d u ş m a n u l p o a t e fi t ă i a t
cu succes, c h i a r şi în trei p ă r ţ i diagonale. Există o
lege în l e g ă t u r ă cu refacerea corpului unei anumite

206
specii d i n f a m i l i a i n i u z o r i l o r , s u b a c ă r e i a c ţ i u n e fio -
ea re p a r t e d e z m e m b r a t ă se r e g e n e r e a z ă , c a p ă t ă o n o u a
î n f ă ţ i ş a r e şi se d e z v o l t ă ca o v i e t a t e î n t r e a g a . Ptiu
a n a l o g i e , d u p ă fiecare b ă t ă l i e , o s t i l e a u s t r i e c e c a r e a r
p a r t i c i p a la l u p t e l e r e s p e c t i v e , s - a r p u t e a î n m u l ţ i d e
trei o r i , d c z e c e o r i , d i n fiecare p i c i o r d e z . v o l t î n d u - s e
cîte un nou şi proaspăt infanterist.
.— Dacă v - a r a u z i Svejk — i n t e r v e n i plutonierul
d e a d m i n i s t r a ţ i e V a n e k — n e - a r d a c u s i g u r a n ţ ă cel
puţin un exemplu.
Auzindu-şi n u m e l e , Svejk r e a c ţ i o n a şi m o r m ă i în
s o m n : „Hicr .'" 1
Dar după această d o v a d ă d e res­
pect faţă dc disciplina militară, continuă să s f o r ă i e .
Prin uşa. î n t r e d e s c h i s ă sc v ă z u capul locotenentu­
lui Duh.
— Svejk e aici ? întrebă el.
— D o a r m e , să t r ă i ţ i , d o m n u l e laitnant, îi r ă s p u n s e
tetcristul.
— C î n d întreb-dc cineva, tetcristule, datoria d u m i ­
t a l e c să t e r e p e z i n u m a i d e c î t şi s ă - l c h e m i .
— D a r nu pot, d o m n u l e lait/ian!, doarme.
— P ă i , trczeştc-1 ! M ă m i r , t e t c r i s t u l e , Că n - a i î n ­
ţeles ? !... A r li t o t u ş i d e d a t o r i a d u m i t a l e să d a i d o ­
vadă dc mai multă serviabilitatc faţă dc superiori !
D u m n e a t a î n c ă n u m ă c u n o ş t i ? F.i b i n e , c î n d ai li
mă cunoşti...
T e t e r i s t u l . s e duse să-l trezească pc Svejk.
— Svcjkulc, scoală că arde!
1
l'rc/cm ! (Germ.)

207
— P c v r e m u r i , c î n d au a r s m o r i l e d e la Odkolek
— m o r m ă i Svejk, întorcîndu-se pe cealaltă p a r t e —
a u v e n i t p o m p i e r i i t o c m a i d e la V y s o c ' a n y . . .
— B i n e v o i ţ i a o b s e r v a — se a d r e s ă t e t e r i s t u l ama­
b i l , l o c o t e n e n t u l u i D u b — că fac e f o r t u r i să-1 t r e z e s c ,
dar nu izbutesc.
Locotenentul Dub se supără foc.
— C u m te numeşti d u m n e a t a , teteristule ? M a r e k ?
A h a , v a să z i c ă d u m n e a t a eşti f a i m o s u l teterist Ma­
rek, care a trecut prin toate închisorile, nu-i aşa ?
— D a , d o m n u l e laittiant. Am f ă c u t — c a să z i c
a ş a — ş c o a l ă d e t e t e r i ş t i în p u ş c ă r i e şi a m fost d e g r a ­
d a t . A d i c ă , d u p ă eliberarea mea de c ă t r e consiliul d e
r ă z b o i al d i v i z i e i , u n d e s-a d o v e d i t c ă s î n t n e v i n o v a t ,
a m fost n u m i t batalionsgescbitsscbreibcr, păstrîndu-mi
gradul de teterist.
— M u l t ă v r e m e n - a i să m a i fii, z b i e r ă l o c o t e n e n t u l
D u b , r o ş i n d u - s e t o t la f a ţ ă şi t r e c e r e a b r u s c ă d e la o
culoare la a l t a lăsă impresia că schimbarea s-ar ti
p r o d u s în u r m a unei perechi d e p a l m e z d r a v e n e p r i ­
m i t e p e s t e o b r a z . A m să a m eu grijă d c a s t a !
— V ă r o g , d o m n u l e Littnant, să fiu scos la r a p o r t ,
ripostă grav, teteristul.
— N u t e j u c a c u m i n e , se î n f u r i e şi m a i t a r e l o c o ­
t e n e n t u l D u b . î ţ i a r ă t cu d u m i t a l e r a p o r t . . . N o i doi
o să n e m a i î n t î l n i m , d a r t e a s i g u r că o să-ţi p a r ă al
dracului de rău, pentru că ai să m ă cunoşti, dacă
acum nu mă cunoşti încă !
Şi l o c o t e n e n t u l D u b ieşi m î n i o s d i n v a g o n uitînd,
în mînia lui, d c S v e j k , deşi cu c î t e v a clipe înainte

208
avusese cea m a i bună intenţie d e a-l chema şi a-i
spune : „Suflă s p r e m i n e !", s u p r e m u l mijloc pentru
constatarea antireglementarei stări de ebrietate. A c u m
e r a î n s ă p r e a târziu c ă c i , d u p ă o j u m ă t a t e d e o r ă c î n d
reveni în vagon, chestiunea era consumată ; trupa
p r i m i s e î n t r e t i m p c a f e a u a c u r o m . Svejk se t r e z i s e şi
l a c h e m a r e a l o c o t e n e n t u l u i D u b sări d i n v a g o n c a o
ciută.
— S u f l ă s p r e m i n e ! z b i e r ă la el l o c o t e n e t u l Dub.
Svejk s u f l ă cu t o a t ă n ă d e j d e a , d i n r ă r u n c h i , făcînd
p a r c ă să a d i e u n v î n t i c e l c ă l d u ţ c a r e î m p r ă ş t i e p e s t e
cîmpie mirosurile unei fabrici de spirt.
— Ei, a ce miroşi, băiete ?
— Cu respect vă raportez, domnule laitnant, că
miros a rom.
— Bravo, băieţaşule — strigă triumfător locote­
nentul Dub — în sfîrşit te-am prins !
— E x a c t , d o m n u l e laitnant, î n c u v i i n ţ ă Svejk cu a c ­
rul cel m a i c a l m . T o c m a i ni s-a d i s t r i b u i t r o m p e n t r u
cafea, şi eu am băut întîi romul. Dar dacă există
c u m v a v r e o d i s p o z i ţ i e , c u m că să b e m î n t î i c a f e a u a şi
p c u r m ă r o m u l , v ă r o g , d o m n u l e laitnant, să m ă ier­
taţi ; n-are să se mai întîmple altădată.
— D a ' d e cc m ă r o g s f o r ă i a i , acu* o j u m ă t a t e d e
oră, cînd am fost pe-aici ? N i m e n i nu te-a putut
trezi.
— Să t r ă i ţ i , d o m n u l e laitnant, n-am dormit toată
n o a p t e a ; m - a m g î n d i t la m a n e v r e l e p e c a r e l e - a m fă­
c u t o d a t ă l î n g ă V e s p r i m . C o r p u r i l e d e a r m a t ă u n u şi
doi au s t r ă b ă t u t S t i r i a , şi p r i n U n g a r i a a p u s e a n ă au

1i 209
încercuit corpul nostru, n u m ă r u l patru, care era c a n ­
t o n a t la V i e n a si în î m p r e j u r i m i , u n d e f ă c u s e m peste
t o t t r a n ş e e ; n e - a u o c o l i t şi au a j u n s p î n ă la p o d u l p c
eare-1 f ă c u s e r ă p i o n i e r i i d c p e m a l u l d r e p t al D u n ă r i i .
N o i t r e b u i a să t r e c e m la o f e n s i v ă şi a ş t e p t a m să n e
sosească în a j u t o r trupe dinspre miazănoapte şi m a i
t î r z i u c h i a r şi d i n s p r e m i a z ă z i , d e la V o s e k . . . A ş a ni
s-a c i t i t în o r d i n u l d c zi că î n a j u t o r u l n o s t r u se î n ­
d r e a p t ă c o r p u l trei d e a r m a t ă , c a să n u fim zdrobiţi,
între lacul Bal a ton şi P r e s s b u r g , . c î n d om porni la
a t a c î m p o t r i v a c o r p u l u i d o i d c a r m a t ă . D a ' ce f o l o s , ,
t o t u l a fost în z a d a r ; t o c m a i c î n d e r a m g a t a să c î ş -
t i g ă m , a s u n a t s f î r ş i t u l b ă t ă l i e i şi a u ieşit b i r u i t o r i c e i
eu vipuşca alba.
Locotenentul D u b r a m a s e cu g u r a c ă s c a t ă şi p l e c ă
z ă p ă c i t ; cînd ajunse, însă, în d r e p t u l v a g o n u l u i co­
mandamentului, se înapoic repede şi-i spuse lui
Svejk :
— Să ţineţi m i n t e cu t o ţ i i , că o să v i n ă vremea
cînd o sa schelălăiţi în faţa mea.
M a i m u l t nu i z b u t i î n s ă să s p u n ă şi o p o r n i d i n n o u
spre vagonul c o m a n d a m e n t u l u i , unde căpitanul Sag­
ner îl d e s c o s e a p e u n n e f e r i c i t d i n c o m p a n i a a d o u ă ­
sprezecea, pe care i-1 a d u s e s e sergentul Stmad; pc
m o t i v că o s t a ş u l c a r e î n c e p u s e d e p e a c u m să se o c u p e
d e s e c u r i t a t e a lui în t r a n ş e e , f u r a s e în g a r ă , d c la u n
c o t e ţ d e p o r c i , o uşă b ă t u r ă în t a b l ă . H o l b a o c h i i d e
s p a i m ă şi sc j u r a că în i n t e n ţ i a lui fusese să ia u ş a cu
el în t r a n ş e e , c a s ă - l a p e r e d c şrapnele.

210
Locotenentul Dub folosi prilejul pentru i ţine O
predică l u n g ă d e s p r e felul c u m t r e b u i e să se poarte
un ostaş, despre îndatoririle sale faţă de patrie şi
monarh, care este c o m a n d a n t u l suprem şi cel mai
î n a l t d e m n i t a r al a r m a t e i . D a c ă e x i s t a u î n s ă în b a t a ­
lion a s e m e n e a e l e m e n t e , p ă r e r e a lui e r a că trebuiau
extirpate, pedepsite, arestate.
T r ă n c ă n e a l a lui e r a a t î t d e d e z g u s t ă t o a r e , î n c î t c ă ­
pitanul Sagner îl bătu pe inculpat prietenos peste
umăr şi-i spuse :
— Chiar daca ai fost b i n e i n t e n ţ i o n a t , altă data
să nu m a i faci. E o c o p i l ă r i e . Şi a c u m , d u uşa la loc
d e u n d e ai l u a t - o , şi să lipseşti d i n ochii mei î
L o c o t e n e n t u l D u b îşi m u ş c a b u z e l e şi în g î n d u l lui
îşi s p u s e c ă , d e f a p t , el e r a s i n g u r u l o f i ţ e r d e care
d e p i n d e a s a l v a r e a d i s c i p l i n e i b a t a l i o n u l u i , c a r e se d e s ­
t r ă m a . D e a c e e a m a i f ă c u î n c ă o d a t a o c o l u l g ă r i i şi
d e s c o p e r i l î n g ă o m a g a z i e p e c a r e s c r i a cu l i t e r e m a r i ,
în l i m b i l e g e r m a n ă şi u n g a r ă , c ă f u m a t u l e r a o p r i t —
u n s o l d a t ce-şi c i t e a l i n i ş t i t z i a r u l , c a r e îl - a c o p e r e a
în aşa fel î n c î t n u i se v e d e a u p e t l i ţ e l e . Z b i e r ă la el :
ILibt Acbt! ; soldatul era d i n t r - u n regiment ungu­
resc, aflat în rezervă la Humenna.
Locotenentul D u b îl z g î l ţ î i , d a r o s t a ş u l ungur se
ridica şi, f ă r ă să se s i n c h i s e a s c ă , îşi b ă g ă ziarul în
b u z u n a r şi o p o r n i a g a l e s p r e şosea. L o c o t e n e n t u l Dub
se luă d u p ă el, p r a d ă p a r c ă u n u i c o ş m a r ; s o l d a t u l iuţi
p a s u l , a p o i î n t o r e î n d u - s e b r u s c r i d i c ă m î i n i l e î n sus,
în b ă t a i e d e JOC, p e n t r u ca l o c o t e n e n t u l D u b s ă n u se
î n d o i a s c ă nici o c l i p ă c ă - ş i d ă d u s e s e a m a i m e d i a t c ă

14* 211
face p a r t e d i n t r - u n r e g i m e n t ceh. D u p ă c a r e , m a g h i a ­
r u l se m i s t u i r e p e d e p r i n t r e c o c i o a b e l e d c l a margi­
nea şoselei.
C a să lase i m p r e s i a că n u a v e a n i m i c d c a f a c e cu
această scenă, locotenentul D u b intră grav î n t r - o p r ă ­
vălioară, aflată l î n g ă şosea, şi a r ă t ă z ă p ă c i t s p r e u n
m o s o r m a r e ; d u p ă cc-1 b ă g ă î n b u z u n a r , p l ă t i şi se
î n a p o i c în v a g o n u l comandamentului, unde porunci
ordonanţei batalionului să-l cheme pe Kunncrt —
o r d o n a n ţ a lui p e r s o n a l ă — c ă r u i a î n m î n î n d u - i moso­
rul dc aţă, îi spuse :
— D c t o a t e t r e b u i e să a m g r i j ă n u m a i cu ; s î n t si­
gur că ai uitat de aţă.
— Cu respect v ă raportez, domnule laitnant, că
avem o duzină de mosorclc.
— D a ? A t u n c i d u - t e r e p e d e şi v i n o c u ele, să le
văd. N-am încredere în dumneata.
C î n d K u n n e r t sc î n t o a r s e c u o c u t i e p l i n ă d e m o ­
soare de aţă albă şi neagră, locotenentul Dub îi
spuse :
— E i , c c z i c i , b ă i e t e ? U i t ă - t c b i n e la a ţ a p e c a r e
ai l u a t - o t u şi la m o s o r u l m e u ! V e z i , c î t d c subţiri
s î n t firele tale ? O dată sc r u p ! D a ' ia înccarcă-1
p e - a l m e u , să v e z i c î t î ţ i d ă d e f u r c ă p î n ă să-l r u p i .
Pe cîmpul de bătălie n-avem nevoie de cîrpc, — totul
t r e b u i e să fie s o l i d . I a - ţ i î n a p o i a ţ e l e şi a ş t e a p t ă o r d i ­
nele m e l e ; şi p e v i i t o r , ţ i n e m i n t e , să n u m a i faci n i ­
m i c d e c a p u l t ă u şi să vii să m ă î n t r e b i c î n d ai d c
g î n d să c u m p e r i c e v a ! N u - ţ i d o r i să m ă c u n o ş t i ; î n c ă
n - a i a v u t p r i l e j u l s ă - m i c u n o ş t i şi p a r t e a r e a .

212
După plecarea lui Kunnert, locotenentul Dub se
adresă locotenentului-major LukâS :
— V i s t a v o i u l meu e un t i p f o a r t e d e ş t e p t . M a i face
el p e ici, p e c o l o c î t e o g r e ş e a l ă , d a r în g e n e r a l e u n
o m cu c a r e t e p o ţ i î n ţ e l e g e . Şi cel m a i m u l t î m i p l a c e
că-i c i n s t i t . L a B r u c k a m p r i m i t un p a c h e t d e la c u m ­
natul meu, de la ţ a r ă , cîţiva boboci de gîscă fripţi ; te
r o g să m ă c r e z i c ă n i c i n u s-a a t i n s d c ei şi c u m eu
nu i-am p u t u t m î n c a aşa d e repede, a preferat să-i
lase să se î m p u t ă . C a să v e z i c e p o a t e să f a c ă discir
plina. Ofiţerul t r e b u i e să ştie să f a c ă educaţia sol­
daţilor.
Pentru a-l f a c e să p r i c e a p ă c ă n u - i a s c u l t a pălă­
vrăgeala, locotenentul-major L u k â s ' se î n t o a r s e spre
fereastră şi spuse într-o doară :
— Da, da, azi e miercuri...
V ă z î n d că c n e g l i j a t , d a r s i m ţ i n d t o t u ş i n e v o i a să
v o r b e a s c ă c e v a , l o c o t e n e n t u l D u b se a d r e s ă căpitanu­
lui S a g n e r p e u n t o n f o a r t e i n t i m , c a m a r a d e r e s c :
— A s c u l t ă , c ă p i t a n e S a g n e r , cc c r e z i despre...
— P a r d o n , u n m o m e n t , i-o r e t e z ă s c u r t S a g n e r şi
ieşi din vagon.

*

T o t atunci, Kunnert şi Svejk v o r b e a u despre stă-
pînii lor.
— P e u n d e t o t u m b l i , că n u t e m a i v e z i , o m u l e ? îl
întrebă Svejk.

213
— P a r c ă t u n u ştii, o f t ă K u n n c r t . C u n e b u n u l m e u
am dc furcă, nu glumă. T o a t ă 7âua, b u n ă z i u a mă
c h e a m ă şi m ă î n t r e a b ă ce nici n u g î n d e ş t i . O d a t ă m - a
î n t r e b a t c h i a r d a c ă s î n t p r i e t e n c u t i n e şi i - a m răs­
puns că nu prea ne vedem.
— ii f r u m o s d i n p a r t e a lui că î n t r e a b ă de mine.
M i e m i - e f o a r t e d r a g laitnantttl t ă u . E aşa d e b u n şi
i n i m o s c u o s t a ş i i , ca u n t a t ă , s p u s e Svejk f o a r t e serios.
— B a a s t a s-o c r e z i t u , sc î n f u r i e K u n n e r t . E u n
p o r c ce n u s-a v ă z u t şi-i p r o s t ca u n c ă c a t . M i s-a
f ă c u t l e h a m i t e d e cl ; t o a t ă v r e m e a m ă c a n o n e ş t e .
— E i a s t a - i ! sc m i n u n ă S v e j k . Şi eu c a r e c r e d e a m
că-i un o m cumsecade. Vorbeşti cam curios despre
laitnantul tău, dar ăsta-i un lucru înnăscut la toţi
ţ u c ă l a r i i . A ş a e r a şi ţ u c a l a r u l m a i o r u l u i Wenzl ; nu
ş t i a să s p u i e a l t c e v a d e s p r e s t ă p î n u - s ă u d e c î t c ă - i o
p r o b ă d e i d i o t cu c i z m e ; ţ u c a l a r u l c o l o n e l u l u i S c h r o -
d e r nu-1 s c o t e a nici el d i n , , j a v r ă p i ş ă c i o a s ă " şi „ p u ­
toarea p u t o r i l o r " , dc cîte ori venea vorba dc colonel.
Dar... cum e sluga a ş a - i şi s t ă p î n u l . D a c ă stapînul
n - a r î n j u r a , a p o i nici ţ u c a l a r u l n - a r a v e a c e să r e p e t e
d u p ă el. L a B u d e j o v i c e , p e v r e m e a c î n d e r a m activ,
aveam u n laitnant, Prochazka, care nu prea înjura.
Nu-i spunea ţucalarului decît : „ V ă c u ţ ă drăgălaşă".
Hibman, ţucalarul lui, a l t ă î n j u r ă t u r ă n-a auzit de
la cl. Şi c c să v e z i : H i b m a n s-a î n v ă ţ a t să v o r b e a s c ă
şi el a ş a , şi l a e l i b e r a r e îi s p u n e a lui t a i c ă - s u , m ă - s i
şi s u r o r i l o r : „ V ă c u ţ ă d r ă g ă l a ş ă " , ba aşa-i spunea şi
n e v e s t i i , c a r e 1-a l ă s a t şi 1-a d a t şi-n j u d e c a t ă pentru
j i g n i r e , c ă v o r b e l e a s t e a i le-a s p u s şi ei, şi lui t a i c ă - s u

214
şi m ă - s i la o petrecere cu dans, de faţa cu toata
Uimea. Şi n u l-a i e r t a t şi la i r i b u n a l a declarat c$
d a c ă a r li l ă c u t - o v a c ă î n t r e p a t r u adu, mai-mai că
s-ar fi î m p ă c a t , d a r a ş a - i u n s c a n d a l e u r o p e a n . Intre
n o i fie v o r b a , d r a g ă K u n n e r t , n - a ş li c r e z u t n i c i o d a t ă
u n a ca a s t a d e s p r e lailnantul t ă u . C î n d a m s t a t cu cl
de vorbă p r i m a d a t ă , m i - a f ă c u t o i m p r e s i e aşa de
b u n ă , zău, ca un cîrnat abia afumat ; dar a doua
oara mi-am dat scama că am a f a c e şi cu u n om
î n v ă ţ a t şi b u n la s u f l e t . D a r ia s p u n e - m i , d e u n d e eşti
d c fel ? C h i a r clin B u d e j o v i c e ? M i e - m i p l a c oamenii
d e a c o l o , şi u n d e stai c u c a s a ? S u b a r c a d e ? E e e i ,
g r o z a v ; v a r a , cel p u ţ i n , e r ă c o a r e . Ai f a m i l i e ? N e ­
v a s t ă şi t r e i c o p i i ? S ă - ţ i t r ă i a s c ă ; a s t a zic şi e u feri­
cire, c a m a r a d e ; m ă c a r o să a i b ă c i n e să t e plîngă,
v o r b a fcldkuratului m e u , O t t o K a t z ; şi să ştii c ă - i
a d e v ă r a t , f i i n d c ă eu a m m a i a u z i t o d a t ă p e u n c o ­
lonel la B r u c k spunînd rezerviştilor care plecau în
Serbia că ostaşul care lasă acasă familia şi cade
pe c î m p u l d e l u p t ă î n s e a m n ă că r u p e p r i n a s t a o r i c e
legătură d e familie... D a stai, să-mi amintesc mai bine
cum a / i s : . . C î n d a m u r i t , este u n m o r t al familiei
şi deci e a d e v ă r a t c ă r u p e o r i c e l e g a t u r i f a m i l i a l e , d a r
s t e şi e r o u , p e n t r u că şi-a d a t v i a ţ a p e n t r u familia
mai m a r c , p e n t r u Valertând"... L o c u i e ş t i la etajul pa­
t r u ? C u m ? L a p a r t e r ? Ai d r e p t a t e , a c u ' m i - a m adus
a m i n t e că în p i a ţ ă m a r e d i n B u d e j o v i c e n u există nici
o casă cu p a t r u e t a j e . C e I a c i , pleci ? A h a , a m î n ţ e l e g
stăpînu-tău e în f a ţ a vagonului comandamentului şi
se u i t ă î n c o a c e . D c te î n t r e a b ă cumva dacă despre

215
el v o r b e a m , s p u n c - i f ă r ă g r i j ă c ă d a , şi n u u i t a să-i
a m i n t e ş t i c î p d e f r u m o s a m v o r b i t d e s p r e el, că n u d c
m u l t e o r i a m î n t î l n i t u n o f i ţ e r c a r e să sc p o a r t e aşi
d e p ă r i n t e ş t e şi d e o m e n o s c a d î n s u l . N u u i t a să-i spui
c ă - m i p a r c u n o m cu m u l t ă c a r t e , şi m a i s p u n e - i că e
şi f o a r t e d e ş t e p t . Şi n u u i t a să a d a u g i c ă t e - a m î n v ă ­
ţ a t s ă t e p o r ţ i f r u m o s şi să-i î m p l i n e ş t i o r i c e d o r i n ţ ă
i-ai c i t i î n o c h i . A i să ţii m i n t e ?
S v e j k u r c ă î n v a g o n , î n t i m p c e K u n n e r t sc d u s e , c u
aţa, înapoi în culcuşul lui.
D u p ă un sfert de o r ă trenul porni spre N o v ă Ca?
byna, traversînd satele pîrjolite, Brcstov şi Veliky
R a d v a n , care mai păstrau urmele u n o r lupte crîncene.
Povîmişurile Carpaţilor erau muşcate de tranşee
c a r e d u c e a u d i n t r - o v a l e î n t r - a l t a , d c - a l u n g u l căii f e ­
r a t e c u t r a v e r s e n o i - n o u ţ e : d c o p a r t e şi d e a l t a a li­
niei sc v e d e a u g r o p i a d î n c i , r ă s c o l i t e d e g r e n a d e . D i n
loc î n l o c , p e s t e p î r a i e l c c e sc v ă r s a u î n L a b o r k a , se
zăreau poduri noi şi traversele arse ale vechilor
poduri.

T o a t ă v a l e a M e d z i l a b o r k a e r a r ă s c o l i t ă şi î n t o a r s ă
cu d o s u l î n sus, d c p a r c ă fusese d e v a s t a t ă d e - o a r m a t ă
de cîrtiţe uriaşe. Şoseaua care şerpuia de partea cea­
l a l t ă a r î u l u i e r a d e s f u n d a t ă şi d i s t r u s ă . D e a m î n d o u ă
p ă r ţ i l e se v e d e a u ş l e a u r i l e b ă t ă t o r i t e p e u n d e trecu­
seră armatele.
T o r e n t e l e şi p l o i l e scoseseră la i v e a l ă , p e m a r g i n i l e
gropilor provocate dc explozia grenadelor, bucăţi fer­
feniţite de uniforme austriece.

216
Dincolo dc N o v a C a b y n a într-un pin bătrîn, pîrjo-
lit, atîrna într-o învălmăşeală dc crengi, bocancul
unui infanterist austriac, cu o bucată de picior.
U n d e tc uitai, zăreai n u m a i p ă d u r i desfrunzite, fără
c e t i n ă , a ş a c u m le z b u r ă t ă c i s e f o c u l a r t i l e r i e i , c o p a c i
fără coroane şi c ă r u ţ e c i u r u i t e dc gloanţe.
Trenul înainta încet pe terasamentul p r o a s p ă t con­
struit, aşa c ă b a t a l i o n u l avu p r i l e j u l să s i m t ă şi să
guste d i n p l i n b u c u r i a r ă z b o i u l u i , i a r la v e d e r e a c i m i ­
tirelor cu c r u c i a l b e c a r e s t r ă l u c e a u p r i n p o i e n i l e şi p e
costişele p u s t i i t e , să sc p r e g ă t e a s c ă sufleteşte, încet
d a r s i g u r , p e n t r u c î m p u l d c g l o r i e c a r e se sfîrşeştc cu
un c h i p i u a u s t r i a c î m p r o ş c a t d c n o r o i , b ă l ă b ă n i n d u - s e
pe o cruce albă.
N e m ţ i i d i n m u n ţ i i K a s p e r , c a r e se a f l a u în v a g o a n e l e
din s p a t e şi c a r e l a ieşirea d i n staţia Milovice mai
cîntau încă : „Wann icb kumm, ivann icb wicd.i
k'umm...", începînd d e la H u m e n n a , amuţiseră dc-a
binelca cînd îşi a m i n t i r ă că m u l ţ i d i n cei ale căror
tapele a d r n a U p c m o r m i n t e c î n t a s e r ă şi ci c î t d e fru­
mos v a fi c î n d se v o r î n t o a r c e d i n n o u a c a s ă şi v o r
limîne lîngă iubitele lor.
L a M c d z i l a b o r k a , o p r i r e a se f ă c e a d i n c o l o d e g a r a
p î r j o l i t ă , d i n ale c ă r e i z i d u r i a f u m a t e sc p r o f i l a u bîme
arse.
Baraca lungă, de lemn, construită în g r a b ă c a să
înlocuiască gara mistuită de foc, e r a acoperită cu
afişe t i p ă r i t e în t o a t e l i m b i l e : „ S u b s c r i e ţ i la împru­
m u t u l d e r ă z b o i al A u s t r i e i !"

217
Tn a l t ă b a r a c a , la f d d e l u n g ă , sc v e d e a un p o s t d e
Crace Roşie, d e unde ieşiră, însoţite de un medic
m i l i t a r g r ă s u n , d o u ă s u r o r i d c c a r i t a t e r î z î n d în h o ­
h o t e d e g r ă s u n u l c a r e , p e n t r u a le î n v e s e l i , i m i t a aut-'
r i t e a n i m a l e . î n c l i p a a c e e a c e r c a să g r o h ă i e .
La poalele terasamcntului de calc ferata, în valea
pîrîului, zăcea răsturnată o bucătărie de campanie.
Ar : t î n d î n t r - a c o l o , Svejk îi s p u s e lui B a l o u n :
— I a t e u i t ă , B a l o u n , c e n e a ş t e a p t ă şi p e n o i , f o a r t e
c u r î n d . P r i v e ş t e , " t o c m a i t r e b u i a să se d i s t r i b u i e m a s a ,
cînd a zburat o grenadă şi a a r a n j a t - o aşa c u m se
vede.
" — E îngrozitor, oftă Baloun. Eu unul nu mi-am
închipuit niciodată că ar putea să m ă aştepte aşi
ceva, d a r asta-i n u m a i din p r i c i n a fuduliei melc : m a r e
dobitoc m a i sînt ; a s t ă - i a r n ă m i - a m c u m p ă r a t î n t i r g
la B u d c j o v l c e m ă n u ş i d c p i e l e . N u m a i e r a , c h i p u r i l e ,
d c nasul meu să port, pe labele mele ţărăneşti,
m â n u ş i l e v e c h i d e l î n ă , î m p l e t i t e , a ş a c u m a p u r t a t şi
răposatul taică-meu ; nu, mie mi se s c u r g e a u ochii
după mănuşi de piele, de oraş. Tata mînca „pu-
cialka" d a ' cu, să n u v ă d m a z ă r e c ă - m i v i n e r ă u ;
m i e n u m a i c a r n e a d e p a s ă r e î m i p r i e ş t e . Ba s t r î m b a m
d i n n a s şi la f r i p t u r a de porc, J a c ă era făcută aşa,
obişnuit ; morărcasa — D o a m n e iartă-mă — trebuia
să m i - o f a c ă c u b e r e .

In c u l m e a d e z n ă d e j d i i , B a l o u n î n c e p u să se s p o v e ­
dească :

' Mîncarc dc mazăre uscată.
— M i - a m b ă t u t joc d c sfinţii şi sfintele D o m n u l u i ,
Sa c i r c i u m ă la M a l s a , b a c h i a r la D o i n i Z a h a j i l-am
s n o p i t în b ă t a i e p c un d i a c o n . In D u m n e z e u m a i c r e ­
d e a m cu, n u zic, d a r d e s f î n t u l Iosif m ă î n d o i a m . P e
t o ţ i sfinţii i - a m s u f e r i t în c a s ă , n u m a i i c o a n a sfîntulu:
Iosif n u p u t e a m s-o v ă d ; a m dat-o afară şi acum
D o m n u l m - a p e d e p s i t p e n t r u t o a t e p ă c a t e l e şi t i c ă l o ­
şiile m e l e . C î t e f a p t e u r î t c n - a m s ă v î r ş i t la m o a r ă ;
l-am înjurat pe tata, am amărît viaţa meşterului
a»orar şi a m c h i n u i t - o p e n e v a s t ă . . .
Mrajk r a m a t e o c l i p ă p e g î n d u r i : 9

— A h a , d u m n e a t a eşti m o r a r ? A i fi p u t u t atunci
să a t l i şi să ştii c ă m o r i l e D o m n u l u i m a c i n ă î n c e t i ş o r ,
d a r s i g u r , şi că d i n p r i c i n a d u m i t a l e a i z b u c n i t răz­
boiul mondial.
T c t c r i v t u l sc a m e s t e c ă în d i s c u ţ i e :
— Ş t i i , B a l o u n , cu b a t j o c o r i r e a şi n e s o c o t i r e a sfin­
ţ i l o r şi s f i n t e l o r nu p r e a ţ i - a i f ă c u t un b u n s e r v i c i u ;
d u m n e a t a a r t r e b u i să ştii că a r m a t a n o a s t r ă austriacă
este d c c î n d l u m e a o a r m a t ă c a t o l i c ă , c a r e a r c cea m a i
m i n u n a t ă p i l d ă d e m o r a l i t a t e în p e r s o a n a comandan­
tului n o s t r u s u p r e m . C u m ai p u t u t c u t e z a să î n d r e p ţ i
o t r a v a urii î m p o t r i v a u n o r sfinţi şi s f i n t e a l e D o m n u ­
lui, c î n d M i n i s t e r u l d e r ă z b o i a i n t r o d u s p r i n c o m a n d a ­
mentele g a r n i z o a n e l o r predicile iezuite pentru domnii
ofiţeri şi c î n d a m a s i s t a t cu t o ţ i i la c e r e m o n i a î n v i e r i i
m i l i t a r e . î n ţ e l e g i , B a l o u n , c e v r e a u să s p u n ? î ţ i d a i
seama că, dc fapt, d u m n e a t a necinsteşti spiritul glorios
al s l a v i t e i noastre a r m a t e ? Şi a p o i t r e a b a cu sfîn­
tul Iosif, d e s p r e c a r e z i c e a i c ă nu-1 p u t e a i s u f e r i să

219
a t â r n e în o d a i a d u m i t a l e . D a c ă ai fi s t a t şi t c - a i fi g î n -
d i t b i n e , ai fi a f l a t , B a l o u n , c ă d e f a p t s f î n t u l Iosif e
p a t r o n u l c e l o r c e v o r să s c a p e d e a r m a t ă . A fost t î m -
p l a r , şi c u n o ş t i z i c a l a : „ S ă v e d e m u n d e a l ă s a t tîm-
plarul gaura". Cîţi n-au ajuns în prizonierat pînă
acum cu v o r b a asta, cînd, înconjuraţi din toate păr­
ţ i l e , a u c ă u t a t să-şi s a l v e z e p i e l e a , n u d i n t r - o pornire
e g o i s t ă , ci d i m p o t r i v ă , ca o s t a ş i c r e d i n c i o ş i , p e n t r u c a
a p o i , c î n d se v o r î n t o a r c e d i n c a p t i v i t a t e , să-i p o a t ă
s p u n e m a i e s t ă ţ i i sale î m p ă r a t u l u i : „ A m v e n i t şi a ş t e p ­
tam n o i o r d i n e !" N ă d ă j d u i e s c că d e d a t a a s t a m-ai
înţeles, nu-i aşa, B a l o u n ?

— N u , s u s p i n ă B a l o u n . E u sînt c a m g r e u d e c a p .
D a c ă n u m i sc r e p e t ă d e z e c e o r i , nu p r i c e p nimic.
— N - a i v r e a să faci o r e d u c e r e ? îl î n t r e b ă Svejk.
A m s ă - ţ i e x p l i c cu î n c ă o d a t ă . C a r e v a să z i c ă , ai a u ­
z i t c ă t r e b u i e să u r m e z i s p i r i t u l c a r e d o m n e ş t e în a r ­
m a t ă ; a s t a î n s e a m n ă să c r e z i î n s f î n t u l Iosif şi, c î n d
t c - o î n c e r c u i d u ş m a n u l , să c a u ţ i g a u r a p e c a r e a lă­
s a t - o t â m p l a r u l , c a să t e s a l v e z i p e n t r u m a i e s t a t e a sa
î m p ă r a t u l şi p e n t r u v i i t o a r e l e r ă z b o a i e . N ă d ă j d u i e s c că
d e d a t a a s t a ai p r i c e p u t şi n - a r s t r i c a d a c ă n c - a i p o ­
v e s t i m a i p e l a r g c u m a fost cu f ă r ă d e l e g i l e p e c a r e
l e - a i s ă v î r ş i t la m o a r a t a . D a r să n u faci c a f a t a din
p o v e s t e , la s p o v e d a n i e , c a r e , d u p ă cc a î n ş i r a t p r e o t u ­
lui o s e a m ă d e p ă c a t e m ă r u n t e , a p r i n s - o d e o d a t ă ruşi­
n e a , m ă r t u r i s i n d că î n f i e c a r e n o a p t e a s ă v î r ş i t p ă c a t
t r u p e s c . A u z i n d u n a ca a s t a , p o p i i i-a l ă s a t g u r a apa
şi a g r ă i t s f i n ţ i a sa c ă t r e d î n s a : „ N u t e r u ş i n a , c o p i l a ,
c ă d o a r eu locul D o m n u l u i - D u m n e z e u l u i t ă u îl ţ i n ;

220
i p u n c - m i f ă r ă s f i a l ă şi d e - a fir a p ă r c u m ai p ă c ă t u i t
c u f a p t a ?" F e t i ţ a a î n c e p u t a p l î n g e z i c î n d că r u ş i n e - a i
m a r e si p ă c a t u l c u m p l i t . P o p a o ţ i n e a î n a i n t e c ă nu
a r e d c cc sc r u ş i n a î n a i n t e a f ă p t u r i i l u i d u h o v n i c e ş t i .
D u p ă m u l t e n a z u r i şi c o d c l i , f a t a i-a s p u s c ă î n fie­
c a r e s c a r ă sc d e z b r ă c a şi sc b ă g a î n a ş t e r n u t . Ş r i a r a
a m u ţ i t . D a r s f i n ţ i a - s a n u sc d a b ă t u t . Şi a s f ă t u i t fata
s i lase r u ş i n e a d e o p a r t e , că o m u l este o f i i n ţ ă păcă­
t o a s ă , d a r c ă m i l a D o m n u l u i c f ă r ă d c sfîrşit. A u z i n d
a s t a , f a t a a m a i p r i n s i n i m ă şi p r i n t r e l a c r i m i şi h o ­
h o t e i-a s p u s : „ D u p ă c c m - a m î n t i n s , g o a l ă , în pat,
a m î n c e p u t să a d u n m u r d ă r i a d i n t r e degetele d c la
p i c i o a r e şi p e u r m ă a m m i r o s i t - o " . Ă s t a a f o s t p ă c a t u l
ei t r u p e s c . T r a g n ă d e j d e , B a l o u n , că t u n - a i f ă c u t la
fel l a m o a r a t a şi c ă ai să n e i s t o r i s e ş t i , c e v a mai
aproape d e adevăr, un păcat adevărat.
A f l a r ă a s t f e l că î n t r - a d e v ă r , d u p ă c u m s i n g u r r e c u ­
n o ş t e a , B a l o u n p ă c ă t u i s c la m o a r ă c u t ă r ă n c i l e , a m e s -
tecîndu-le f ă i n a , şi nu altfel. în nesfîrşita lui can­
d o a r e , el n u m e a a s t a i m o r a l i t a t e . C e l m a i dezamăgit
d e s p o v e d a n i a lui B a l o u n fu t e l e g r a f i s t u l Chodounsky
care-1 î n t r e b ă d a c ă î n t r - a d e v ă r n u p ă c ă t u i s c la m o a r ă
cu ţ ă r a n c e l e p e sacii cu f ă i n ă , la c a r e B a l o u n răspunse
stingher, b ă l ă b ă n i n d din mîini :
— L a d c - a l d e a s t e a nu m ă t ă i a c a p u l .
î n t r e t i m p sosi v e s t e a c ă t r u p a v a p r i m i m a s a dc
p r î n z d i n c o l o d e P a l o t a , în t r e c ă t o a r e a L u p k o v . La
M e d / . i l a b o r k a , p l u t o n i e r u l d e a d m i n i s t r a ţ i e al b a t a l i o ­
nului împreună cu bucătarii companiilor şi locote­
nentul Cajthaml, c a r e sc o c u p a d e g o s p o d ă r i a bata*

221
H o n u l u i , p l e c a r ă î n sat î n s o ţ i ţ i d e o p a t r u l ă formata
din patru oameni.
S c î n a p o i a r . i în mai p u ţ i n d e j u m ă t a t e d e c e a s c u
t r e i p o r c i l e g a ţ i d e - u n p i c i o r d e la s p a t e , î n s o ţ i ţ i de
a l a i u l z g o m o t o s a.l familiei u n u i r u s d i n U n g a r i a , d e
la c a r e fuseseră r e c h i z i ţ i o n a t e a n i m a l e l e şi d e m e d i c u l
grăsun d e la b a r a c a C r u c i i Roşii, c a r e explica ceva
l o c o t e n e n t u l u i C a j t h u m l , în t i m p c e a c e s t a r i d i c a d i n
umeri.
I n c i d e n t u l a a j u n s la p u n c t u l c u l m i n a n t î n f a ţ a v a g o ­
nului c o m a n d a m e n t u l u i , u n d e medicul militar afirmi

cu t.iric c ă p i t a n u l u i S a g n e r că p o r c i i respectivi erau
destinaţi spitalului de C r u c e Roşie, f a p t infirmat c u
î n v e r ş u n a r e de ţăran, care nu voia sa ştie d e nimic
şi ţ i n e a m o r ţ i ş să i s« d e a porcii înapoi, declarînd
că erau ultima lui a v e r e p e c a r e n u p u t e a s-o lase
nici în î u p t u l c a p u l u i cu p r e ţ u l c a r e îi fusese plătit.
In t i m p ce v o r b e a , ţ ă r a n u l c ă u t a să d e a î n a p o i c ă p i ­
tanului banii primiţi pentru p o r c i , p e c a r e îi ţinea
strînşi în p u m n , iar n e v a s t a ţ ă r a n u l u i îi a p u c a s e c e l ­
la! t ă m î n ă , s ă r u t î n d u - i - o cu umilinţă, după obiceiul
pămîntuliu.
Neştiincl ce sa f a c ă , c ă p i t a n u l S a g n e r r ă m a s e c î t e v a
c l i p e d e s c u m p ă n i t , p î u ă i z b u t i sâ se d e s c o t o r o s e a s c ă
de bătrîna ţărancă. Dar fără f o l o s , c ă c i î n l o c u l ci
s o s i r ă f o r ţ e t i n e r e , c a r e p r i n s e r ă d i n n o u să-i sărute
mîinile. Locotenentul Cajthaml r a p o r t ă , î n s ă , cu un
t o n s t r i c t oficial :
— O m u l m a i a r e d o i s p r e z e c e p o r c i şi d e p l ă t i t i s-a
p l ă t i t c î t se c u v i n e , c o n f o r m ultimului ordin pe divi-

222
zio, numărul 1.2420 aliniatul economic. Conform pa-

jrafului 16, în regiunile care nu au avat dc suferit

de pc urma războiului, porcii sc vor cumpăra la un

preţ caic să nu depăşească suma dc 2 coroane şi 16

...'Ier; kilogramul, greutate sie; în ţinuturile năpăs­

tuite de război se v a adaugă la fiecare kilogram greu-

te vie încă 36 dc helleri. urmînd să se plătească.

. 2 coroane şi 52 lullcri de kilogram. Ia asta se

. adaugă următoarea menţiune : Daca în locurile

. .«uite de război se c o n s t a t a ca gospodăria respectivă

rămas neatinsa, cu un etccti\ de porc: cari- poate

folosii pentru apnoi/ionarc i imitaţilor în trecere,

pentru carnea dc porc achiziţionată urmează să se

itea.se.i acelaşi preţ ca în regiunile care nu au avut

de suferit dc pe urma războiului, cu un supliment

special de 12 helleri de fiecare kilogram greutate vie.

Dacă situaţia nu c destul de clară, sc va constitui !a

faţa locului o comisa formată din partea interesată,

comandantul unităţii militare respective şi d i n ofiţerul

sau plutonierul dc administraţie (-daca e vorba dc o

formaţiune mai mica) însărcinat cu aprovizionarea.

Cele de mai sus fura citite d c locotenentul Cajthaml

după copia ordinului pc divizie, pe care o ţinea în

permanenţă asupra Lui ş i aproape că ştia pc dinafară

în teritoriile diu imediata apropiere a frontului se

prevede o alocaţie suplimentară dc 15,30 helleri la

kilogramul dc morcovi, In timp cc preţul unui kilo­

gram dc conopidă pentru Offiziersmcnagckiicbcitbtci-
i*ng în zonele din preajma frontului se ridică la 1 co­

roană şi 75 de helleri.
C e i c a r e d ă d u s e r ă la V i c n a n u m i t u l o r d i n îşi î n c h i -
puiseră probabil că z o n a frontului e un teren fertil,
b o g a t în c u l t u r i d e m o r c o v i şi c o n o p i d e .
L o c o t e n e n t u l C a j t h a m l c i t i s e b i n e î n ţ e l e s o r d i n u l în
l i m b a g e r m a n ă ; d e a c e e a se î n t o a r s e s p r e reclamant
şi-1 î n t r e b ă d a c a a î n ţ e l e s ; v ă z î n d că ţ ă r a n u l d ă d i n
c a p în s e m n că n u p r i c e p u s e , z b i e r ă la el :
— A ş a d a r , vrei comisie, hai ?
înţelegînd n u m a i c u v î n t u l comisie, ţăranul d ă d u din
c a p în s e m n c ă e r a d e a c o r d , aşa î n c î t în t i m p ce p o r c i i
erau transportaţi spre bucătăria de campanie pentru
e x e c u ţ i e , o m u l fu î n c a d r a t d e ostaşii l u a ţ i p e n t r u re-
c h i z i ţ i i cu b a i o n e t a la a r m ă , şi c o m i s i a o p o r n i spre
gospodăria lui s p r e a c o n s t a t a d a c ă e r a c a z u l sa se
p l ă t e a s c ă 2 c o r o a n e şi 5 2 d e h e l l e r i sau n u m a i 2 c o ­
r o a n e şi 2 8 d e h e l l e r i d e k i l o g r a m .
N-apucară să a j u n g ă nici măcar la ş o s e a u a care
ducea spre sat, cînd din direcţia bucătăriilor de c a m ­
p a n i e se a u z i t r i p l u l g u i ţ a t d c m o a r t e al p o r c i l o r .
Ţăranul înţelese că ireparabilul se produsese şi
strigă deznădăjduit :
— Davaite tune za hajeijin sziniu dva rynshija ! 1

C e i p a t r u o s t a ş i îl î n c e r c u i r ă m a i s t r î n s , î n t i m p ce
f a m i l i a a ţ i n u c a l e a c ă p i t a n u l u i S a g n c r şi l o c o t e n e n t u ­
lui Cajthaml, î n g e n u n c h i n d în p r a f u l şoselei.
N e v a s t a şi cele d o u ă fete le î m b r ă ţ i ş a r ă r u g ă t o r p i ­
cioarele, numindu-i binefecători, pînă cînd ţăranul
s t r i g ă la ele în d i a l e c t u l u c r a i n e a n al r u ş i l o r d i n Un-
1
Daţi-mi doi guldeni dc fiecare porc (ucr.).

224
fjaria să se r i d i c e , că s o l d a ţ i i n - a u d e c î t să mănînce
p o r c i i şi să le r â m î i e în g î t .
C o m i s i a ' se d i z o l v a , d a r cum ţăranul începuse să
se r e v o l t e şi să a m e n i n ţ e cu p u m n u l , u n o s t a ş îl p o c n i
patul armei peste spinare, făcînd să-i r ă s u n e c o ­
jocul c a o b u b u i t u r ă d e t u n e t . î n g r o z i t ă , î n t r e a g a fa­
milie o l u ă Ia fugă cu t a t ă l în c a p .
D u p ă zece m i n u t e , p l u t o n i e r u l d e a d m i n i s t r a ţ i e ;i
>rdonanţa batalionului, Matusi£, se înfruptau cu
•ttă, în v a g o n u l lor, din c r e i e r u l p o r c u l u i . I n timp
M î n d o p a ţ i , p l u t o n i e r u l se a d r e s a d i n c î n d î n c î n d ,
cu r ă u t a t e , c o n ţ o p i ş t i l o r :
— C e - a ţ i m a i î n f u l e c a şi v o i , h a i ? D a r ce să v ă f a c ,
băieţi, asta-i pentru g r a d a ţ i . Bucătarilor rinichii
>i ficaţii, c r e i c r a ş u l şi c e a f a d o m n i l o r rechnungsfeld-
tvcbcli, iar conţopiştilor o porţie d u b l ă dc la trupă.
I n t r e t i m p , c ă p i t a n u l S a g n e r d ă d u s e şi el u r m ă t o a ­
rea d i s p o z i ţ i e pentru popota ofiţerească : „Friptură
d e p o r c cu c h i m i o n ; să fie a l e a s ă c a r n e a c e a mai
b u n ă şi n u p r e a g r a s ă !"
Şi a ş a sc f a c e că în c l i p a c î n d , la t r e c ă t o a r e a Lup-
kov se d i s t r i b u i masa t r u p e i , ostaşii avură plăcuta
s u r p r i z ă d c a n u găsi în g a m e l a cu c i o r b ă d e c î t c î t e
d o u ă b u c ă ţ e l e i n f i m e d e c a r n e , i a r cei n ă s c u ţ i î n z o d i e
rea, n u m a i o b u c ă ţ i c ă d e ş o r i c .
La bucătărie stăpînca obişnuitul nepotism militar,
d a r n i c cu t o ţ i cei a p r o p i a ţ i d e clica s t ă p î n i t o a r c . T ~ u

c ă l ă r i i îşi f ă c u r ă a p a r i ţ i a î n t r e c ă t o a r e a Lupkov cu
gurile unse de grăsime. A v e a u cu toţii burţile umflate
ca n i ş t e p o l o b o a c e . Se p e t r e c e a u l u c r u r i înfiorătoare.

15 - Soldatul Svejk, voi. III 225
Tetcristiil Marek îşi a p r i n s e s e p a i c - n c a p la bucă­
t ă r i e p e n t r u ca î n c e r c a s e sa i i e d r e p t ; c î n d bucătarul
îi s t r e c u r a s e în c i o r b a o b u c a t a bună de carne fiartă
cu observaţia : „Asta-i pentru gvsi hu ht v ( hreiberu!
n o s t r u " , M a r e k d e c l a r a s e ca în r ă z b o i nu e x i s t a nici o
d e o s e b i r e î n t r e o s t a ş i şi că t o ţ i sînt e g a l i , f a p t care
îi a d u s e a p r o b a r e a u n a n i m ă şi fu un p r i l e j d e înjură­
turi la adresa bucătarilor.
TcteristuJ .v/vîrli deci b u c a t a d c c a r n e î n a p o i , d e -
c l a r î n d că nu a r e n e v o i e d e nici u n iei d e proiecţie.
C e i d c la b u c ă t ă r i e i n t e r p r e t a r ă însă greşit gestul lui,
î n c h i p u i n d u - ş i că batalionsgi\c/jnhts<cbrcibcrn! t i u era
m u l ţ u m i t ; b u c ă t a r u l îi ş o p t i d i s c r e t să v i n ă m a i t î i v i u ,
d u p ă c c v a t e r m i n a cu î m p ă r ţ i t u l , şi a r c să-i d e a o
bucată de picior.
Contopişiilor, d e a s e m e n i , le lucea rîtul, sanitarii
gîfîiau d c fericire, d a r în p r e a j m a acestei binecuvîn-
l ă r i d i v i n e , p r e t u t i n d e n i în j u r z ă c e a u n e i d u n a t e î n c ă
a m i n t i r i l e ultimelor lupte. Peste tot n u m a i cartuşiere,
cutii goale de conserve, z d r e n ţ e dc u n i f o r m e ruseşti,
a u s t r i e c e şi g e r m a n e , rămăşiţe de vehicule stricate,
p a n s a m e n t e şi vată.
într-un pin, lîngi fosta clădire a gării, din care
rămăsese d n a - un m o r m a n d e m o l o z , se în lipsesc o
grenadă care nu explodase. Pretutindeni s vedeau
schije <L g r e n a d e şi u n d e v a , î n a p r o p i e r e , fuseseră de
b u n ă s e a m ă î n g : a p a ţ i o s t a ş i c ă z u ţ i , d e o a r e c e se s i m ­
t e . un m i r o * gre i d e p u t r e / i c . u n e .
î>: c u m t r e c u s e : i t r u p e şi cantonaseri în \ , in
m a i p e s t e t o t sc v e d e a u şi nişte m o v i l i t e u r î t mirosi-
\>:i.\ de provenienţa internaţională, aparţin înd po­
p o a r e l o r A u s t r i e i , G e r m a n i e i şi R u s i e i . C ă c a ţ i i o s t a ş i ­
lor d e t o a t e n a ţ i o n a l i t ă ţ i l e şi d e t o a t e c o n f e s i u n i l e z ă ­
ceau g r ă m a d a , în cea m a i p e r f e c t ă înţelegere.
Rezervorul de apa pe jumătate d ă r ă p ă n a t , ghereta
a c a r u l u i d e c a l e f e r a t ă şi în g e n e r a l t o t ce m a i avea
v r e u n p e r e t e , e r a c i u r u i t d e g l o a n ţ e ca o s i t ă .
P e n t r u a d a o i m p r e s i e şi m a i c o m p l e t ă d e s p r e f e r i ­
c i r e a r ă z b o i u l u i , d i n s p a t e l e unei c o l i n e d i n apropiere
î n ă l ţ a u m u n ţ i u r i a ş i d e f u m , d e p a r c ă a r h a r s un
sat î n t r e g , a f l a t în c e n t r u l u n o r m a r i o p e r a ţ i u n i m i l i ­
t a r e . Fuseseră i n c e n d i a t e , se s p u n e a , b a r ă c i l e d e h o l e -
iici şi dizenteriei, spre marea bucurie a domnilor
c a r e - ş i f ă c u s e r ă d c l u c r u cu a m e n a j a r e a unui pretins
spital, sub înaltul patronaj al arhiducesei M ă r i a , " şi
care furaseră şi-şi u m p l u s e r ă buzunarele, .prezentîml
note de p l a t ă p e n t r u nenumărate barăci inexistente.
O singură b a r a c ă p ă t i m e a a c u m p e n t r u toate cele­
l a l t e şi o d a t ă cu d u h o a r e a î n e c ă c i o a s ă a s a l t e l e l o r d e
p a i e , c a r e a r d e a u , se î n ă l ţ a s p r e cer t o a t ă nelegiuirea
patronajului arhiducal.
In spatele gării, p e o stîncă, nemţii din Reich se
grăbiseră să r i d i c e b r a n d e n b u r g h e z . l o r căzuţi o sta­
t u i e c u u r m ă t o a r e a i n s c r i p ţ i e : „Den helden von Lup-
k.ipa$s" ', deasupra căreia veghea vulturul german
turnat în b r o n z . P e soclul s t a t u i i se c o n s e m n a s e cu
ostentaţie c i respectiva emblema fusese confecţionată
din tunurile- ruseşti capturate cu prilejul eliberării
C a r p a ţ i l o r de către regimentele g e r m a n e .

' Eroilor dc la trecătoarea Lupka (germ.).

15* 227
I n a c e a s t ă a t m o s f e r ă c i u d a t ă şi n e o b i ş n u i t ă pentru
cl, se o d i h n e a b a t a l i o n u l , d u p ă - m a s ă , în v a g o a n e , î n
t i m p c e c ă p i t a n u l S a g n c r şi a g h i o t a n t u l lui se t r u d e a u
să d e s c u r c e t e l e g r a m e l e cifrate v e n i t e d e la coman­
d a m e n t u l b r i g ă z i i , în l e g ă t u r ă c u v i i t o a r e l e a c ţ i u n i ale
batalionului. Dispoziţiile erau aşa d e neclare, încît
p ă r e a că d e f a p t b a t a l i o n u l nici n - a r fi t r e b u i t să se
afle în trecătoarea Lupkov, ci s-o fi a p u c a t de la
Nove Mcsto în cu totul altă direcţie, deoarece în
t e l e g r a m e se p o m e n e a m e r e u d e l o c a l i t ă ţ i l e :
Csap-Ungvar, Kis-Berezna-Uzsok.

D u p ă z e c e m i n u t e se d o v e d i că o f i ţ e r u l d e s t a t - m a j o r
c a r e e r a d c s e r v i c i u la b a z a b r i g ă z i i e r a u n nătărău,
d e o a r e c e sosi o t e l e g r a m ă c i f r a t ă c a r e î n t r e b a d a c ă la
a p a r a t e r a b a t a l i o n u l 8 d i n r e g i m e n t u l 7 5 (cifru m i l i ­
t a r G . 3). O f i ţ e r u l rămase uluit de răspunsul primit,
î n c a r e i se făcea c u n o s c u t c ă e r a v o r b a d e b a t a l i o n u l
d e m a r ş n r . 7 d i n r e g i m e n t u l 9 1 , şi î n t r e b ă : c i n e - i
d ă d u s e o r d i n s-o a p u c e s p r e M u n k a c s , c î n d i t i n e r a r i u l
era : trecătoarea L u p k o v spre Sanok în Galiţia. O f i ­
ţerul se m i n u n ă g r o z a v că r ă s p u n s u l îi v e n e a d e !a
t r e c ă t o a r e a L u p k o v şi z ă p ă c i t , d e t o t t r a n s m i s e o n o u ă
telegramă cifrată :

„Itinerariul neschimbat, trecătoarea Lupkov-Sanok
unde veţi primi noi ordine".

D u p ă înapoierea c ă p i t a n u l u i Sagncr în v a g o n u l c o ­
m a n d a m e n t u l u i neregulile d e la statul-major fură c o ­
m e n t a t e c u a s p r i m e , m e r g î n d u - s e p î n ă a c o l o î n c î t să
se a f i r m e că d a c ă n - a r fi n e m ţ i i d i n R e i c h , armatele

228
de pe frontul răsăritean şi-ar pierde cu desăvîrşire
capul.
L o c o t e n e n t u l D u b î n c e r c ă să s c u z e i m b e c i l i t a t e a c o -
- u n d a m e n t u l u i , s u s ţ i n î n d c a în u r m a u l t i m e l o r lupte
t e r e n u l fusese a t î t d e r ă v ă ş i t î n c î t n u se p u t u s e fixa
încă un itinerar d e f i n i t i v .
Compătimirea din privirile t u t u r o r voia p a r c ă sa
spuie : „ C e v i n a a r e , d a c ă - i t î m p i t ?" V ă z î n d c ă n ; -
Jpeni nu-i răspunde, locotenentul Dub continuă sa
pălăvrăgească despre minunata i m p r e s i e p c c a r e i*t>
• .cea a c e a s t ă r e g i u n e d i s t r u s ă ; m ă r t u r i e i m p r e s i o n a n t ă
a forţei c u c a r e ştie să l o v e a s c ă p u m n u l d e fier al
o ş t i l o r a u s t r i e c e . N e p r i m i n d nici d e d a t a a s t a r ă s p u n s ,
Dub mai repetă o dată :
— D a , d a , n u î n c a p e nici o î n d o i a l ă , ruşii s-au r e ­
tras de-aci într-o panică nebună.
D r e p t care, căpitanul Sagncr luă h o t ă r î r e a ca la
p r i m a o c a z i e , c î n d p r i m e j d i a v a fi m a i m a r e , să-1 t r i ­
m i t ă p e l o c o t e n e n t u l D u b c a ojfizicrspatrollc dincolo
de reţeaua d e sîrmă g h i m p a t ă , în recunoaşterea pozi­
ţiilor i n a m i c e — şi-i ş o p t i l o c o t e n e n t u l u i - m a j o r L u k ă s ,
c a r e s t ă t e a l î n g ă el, la f e r e a s t r a v a g o n u l u i :
— C i n e d r a c u n c - a m a i t r i m i s şi civilii ă ş t i a ? C u
cît s î n t m a i î n v ă ţ a ţ i , cu a t î t s î n t m a i d o b i t o c i .
D a r locotenentul D u b avea chef dc v o r b ă . Începuse
să p o v e s t e a s c ă o f i ţ e r i l o r ce citise î n z i a r d e s p r e l u p ­
tele d i n C a r p a ţ i şi d e s p r e b ă t ă l i a pentru trecătorile
C a r p a ţ i l o r , în t i m p u l o f e n s i v e i a u s t r o - g e r m a n e p e r î u l
Son.

229
Ş i p o v e s t e a d e p a r c ă n u n u m a i că a r ii l u a t parte
l a t o a t e l u p t e l e , d a r a r fi c o n d u s p e r s o n a l t o a t e o p e ­
raţiile.
Cele mai nesuferite fraze sunau c a m aşa :
— A p o i , n e - a m î n d r e p t a t s p r e B u k o v s k o , ca să n e
a s i g u r ă m linia B u k o v s k o - D y n o v , p ă s t r î n d t o t timpul
l e g ă t u r a cu g r u p a r e a a f l a t ă la B a r d e j o v , l î n g ă Velkc
P o l a n k y , unde am nimicit divizia din S a m a r a a ina­
micului.
• Ixxrotenentul-major L u k i s n u se m a i putu stăpîni
şi î n t r e b ă :
D a c ă n u m ă înşel, ai v o r b i t d e a s t a î n c ă î n a i n t e
d e r ă z b o i cu p r e f e c t u l dumitale.
S u r p r i n s , l o c o t e n e n t u l D u b îi a r u n c ă o p r i v i r e d u ş ­
m ă n o a s ă şi ieşi d i n v a g o n .
. J o s , la c î ţ i v a m e t r i d e b a / a t e r a s a m c n t u l u i p e c a r e
staţiona trenul militar, zăceau tot soiul d c obiecte
a r u n c a t e c l a i e p e s t e g r ă m a d ă d e s o l d a ţ i i ruşi c a r e , se
vede, se retrăseseră prin şanţul terasamcntului. Se
puteau vedea ceainice ruginite, gamele, cartuşiere,
a p o i , a l ă t u r i d e cele m a i v a r i a t e o b i e c t e , r o ţ i d c s î r m ă
g h i m p a ţ i şi, i a r şi i a r fîşii î n s î n g e r a t e d e pansament
Şi v a t a . L a b u z a ş a n ţ u l u i , î n t r - u n l o c , sc a d u n a s e un
g r u p d c s o l d a ţ i , în m i j l o c u l c ă r o r a l o c o t e n e n t u l Dub
îl d e s c o p e r i şi p c S v e j k , c a r e p o v e s t e a c e v a .
Sc î n d r e p t ă d e c i s p r e el.
— C c faceţi aici i r ă s u n ă a s p r u g l a s u l lui şi l o c o ­
t e n e n t u l D u b se o p r i d r e p t în f a ţ a lui S v e j k .
— C u r e s p e c t v ă r a p o r t e z , d o m n u l e laitnant, că ne
u i t ă m , r ă s p u n s e Svejk în n u m e l e t u t u r o r .

230
— Şi fa ce v ă u i t a ţ i m ă r o g ? u r m ă el i n i m o s .
— C u r e s p e c t vă r a p o r t e z , d o m n u l e luittunt, că ne
u i t ă m in jos, s p r e ş a n ţ .
— C i n e v - a d a t v o i e s-o faceţi ?
— C u r e s p e c t v ă r a p o r t e z , d o m n u l e laitnant, că asta
este d o r i n ţ a d o m n u l u i obent S c h l a g e r d i n B r u c k . 10 -
\ î n t ă r e a d e d e s p ă r ţ i re,-eu o c a z i a p l e c ă r i i n o a s t r e p e
f r o n t , n e - a s p u s că o r i d e c î t e o r i v o m t r e c e p r i n l o c u r i
p e u n d e s-au . d a t b ă t ă l i i , să n u p i e r d e m prilejul de
a le p r i v i cu t o a t ă a t e n ţ i a , p e n t r u a p u t e a t r a g e în -
. aţăminte. Privind acest ş a n ţ am tras- î n v a ţ ă m î n t u l
- 1 s o l d a t u l r ă u face c î n d c a r ă cu el t o t felul d e c i u ­
r u c u r i şi o b i e c t e d e p r i s o s . A s t a îl î n g r e u n e a z ă şi îl
o b o s e ş t e f ă r ă n i c i u n r o s t şi se î n ţ e l e g e că împovărat
de atîta calabalîc, e mai puţin a p t pentru luptă.
In m i n t e a locotenentului D u b încolţi speranţa de
a-l t r i m i t e , în fine, p e Svejk în f a ţ a Consiliului de
război pentru propagandă subversivă şi antiostă-
şească ; d e a c e e a îl î n t r e b ă r ă s t i t :
— A ş a d a r , d u m n e a t a s o c o t e ş t i că s o l d a t u l trebuie
să a r u n c e c a r t u ş e l e sau b a i o n e t a , c u m se v e d e a c o ! o
jos, în ş a n ţ ?
— N i c i g î n d , d o m n u l e laittutnt, r ă s p u n s e Svejk c u
un z î m b e t i n e f a b i l : U i t a ţ i - v a n u m a i în v a l e la ţ u c a l u l
acela d e t a b l ă .
Şi î n t r - a d e v ă r , jos la p o a l e l e i e r a s a m e n t u l u i zăcea
d e m o n s t r a t i v o o a l ă d e n o a p t e cu s m a l ţ u l c r ă p a t , m î n -
cată d c rugină, în mijlocul unei g r ă m e z i d e cioburi
şi o a l e s t r i c a t e c a r e , scoase d i n u z u l c a s n i c , fuseseră

231
d e p o z i t a t e a c o l o d e şeful d c g a r d ă , f ă r ă d o a r şi p o a t e
cu g î n d u l d e a f u r n i z a m a t e r i a l d e d i s c u ţ i e p e n t r u a r ­
heologii veacurilor viitoare, care, descoperind aceasta
a ş e z a r e , v o r f a c e p e g r o z a v i i şi-i v o r î n v ă ţ a p e c o p i i i
d e şcoală despre era o a l e l o r de n o a p t e s m ă l ţ u i t e .
L o c o t e n e n t u l D u b r ă m a s e c u o c h i i ţ i n t a la o a l a d e
n o a p t e , î n c r e d i n ţ î n d u - s e c ă în a d e v ă r era vorba de
u n u l d i n a c e l e o b i e c t e c a s n i c e c a r e î n c o p i l ă r i a lui îşi
a v e a u locul s u b p a t .
C u toţii fură p r o f u n d înduioşaţi de această prive­
lişte şi, p r o f i t î n d d e t ă c e r e a l o c o t e n e n t u l u i D u b , Svejk
reluă :
— Cu r e s p e c t v ă r a p o r t e z , d o m n u l e laitnant, că o
d a t ă , l a b ă i l e d i n P o d e b r a d y , u n ţ u c a l c a ă s t a a stâr­
n i t o v î l v ă n e m a i p o m e n i t ă . A m a f l a t p o v e s t e a în c î r ­
c i u m ă d e la V i n o h r â d y : E r a p e v r e m e a c î n d î n c e p e a
sa a p ă r ă la P o d e b r a d y , r e v i s t a Independenţa, director
e r a f a r m a c i s t u l d i n P o d e b r a d y şi r e d a c t o r u n u ' L a d i s -
lav Hăjek Domazlicky. rarmacistul e r a un o m ciu­
d a t ; a a d u n a t o a l e v e c h i şi a l t e f l e a c u r i p î n ă c î n d şi-a
f ă c u t un a d e v ă r a t m u z e u . î n t r - o b u n ă z i , redactorul
H â j e k D o m a z l i c k y a p o f t i t la b ă i l e d i n P o d e b r a d y u n
prieten, şi el g a z e t a r şi, c u m nu se v ă z u s e r ă de-o
s ă p t ă m î n ă , s-au î m b ă t a t d e b u c u r i e . C a să-i mulţu­
mească pentru ospitalitate, prietenul i-a f ă g ă d u i t sa
scrie u n f o i l e t o n la Independenţa, revista aceea inde­
pendentă d e c a r e d e p i n d e a . Z i s şi f ă c u t ; şi a scris
prietenul ăsta un foileton g r o z a v , despre un colecţionar
c a r e a g ă s i t în n i s i p , p e m a l u l E l b e i , u n ţ u c a l v e c h i d c

232
t a b l ă şi c r e z î n d c ă e r a coiful s f î n t u l u i V â c l a v a f ă c u t
atîta t ă r ă b o i , încît însuşi episcopul B r y n y c h din Hra-
d e c s-a d u s să-l vadă în p r o c e s i u n e şi c u prapuri.
Farmacistul din Podcbrady şi-a z i s c ă î n foiletonul
a c e l a e r a v o r b a d e cl, a ş a că a m î n d o i , g a z e t a r u l şi
domnul H ă j e k , au feştelit-o.
L o c o t e n e n t u l D u b l-ar fi a r u n c a t d i n t o a t ă i n i m a p e
Svejk în şanţ, dar se s t ă p î n i şi z b i e r ă la ceilalţi :
— Ce tot căscaţi gura dc p o m a n ă ! N u m ă cunoaş­
teţi î n c ă , d a r c î n d o să m ă c u n o a ş t e ţ i . . .
— D u m n e a t a S v e j k r ă m î i a i c i , se s t r o p ş i a p o i , c î n d
Svejk d ă d u să p l e c e c u c e i l a l ţ i , s p r e v a g o a n e .
Ramaseră p c loc, f a ţ ă î n f a ţ ă şi l o c o t e n e n t u l Dub
îsi f r ă m t n t ă c r e i e r u l c e să-i s p u n ă c a să-l s p e r i e .
D a r Svejk i-o l u ă î n a i n t e :
— C u r e s p e c t v ă r a p o r t e z , d o m n u l e laitnant, că a r
fi b i n e d a c ă t i m p u l a r ţ i n e - o t o t a ş a ; z i u a n u - i prea
c a l d şi n o p ţ i l e s î n t f o a r t e p l ă c u t e ; e, c u m să s p u n ,
vremea cea mai p o t r i v i t ă p e n t r u război.
L o c o t e n e n t u l D u b s c o a s e r e v o l v e r u l şi î n t r e b ă :
— Ştii ce-i ă s t a ?
— Cu respect v ă raportez, domnule laitnant, că
ştiu. D o m n u l obcrlaitnant Lukâs are unul, namlich,
la fel.
— Atunci bagă-ţi minţile-n c a p , n ă t ă r ă u l e ! spuse
g r a v şi cu d e m n i t a t e l o c o t e n e n t u l , cu r e v o l v e r u l î n t i n s
— c ă d e u n d e n u , a r p u t e a să ţi se î n t â m p l e ceva
foarte neplăcut. Mai încet c u . p r o p a g a n d a , ţinc-ţi gura !
L o c o t e n e n t u l D u b se î n d e p ă r t ă b o d o g ă n i n d :

233
— Acu' i-am z i s - o cel m a i b i n e ; d a , cu propa­
g a n d a , d a , d a , cu p r o p a g a n d a !...
î n a i n t e d e a se u r c a î n v a g o n , Svejk se m a i plimba
puţin, muncit de o întrebare : „Cel fel d e pocitanie
e a s t a ?" Şi p e m ă s u r ă ce se î n t r e b a , îşi d ă d e a seama
c ă a c e s t u i soi d e o m i se p o t r i v e a cel m a i b i n e d e n u ­
m i r e a la c a r e se şi o p r i , d e : „ b a ş i n o s n e i s p r ă v i t " .
î n d i c ţ i o n a r u l m i l i t a r , c u v î n t u l „ b ă ş i n o s " a fost fo­
losit cu m u l t a d r a g o s t e d i n v r e m u r i l e cele m a i vechi,
această vorbă d c cinste descnmînd m a i ales p e c o l o ­
n e i , c ă p i t a n i i m a i b ă t r î n i şi p c m a i o r i , c o n s t i t u i n d o
treaptă superioară d u p ă calificativul dc „boşorog afu­
r i s i t " . F a r a acest a d a o s c u v î n t u l boşorog" era apela-
ţ i u n e a a m a b i l ă a u n u i c o l o n e l sau m a i o r m a i în v î r s t a ,
care zbiera ca un desperat, dar în acelaşi timp
îşi i u b e a soldat,ii şi îi a p ă r a faţă de alte regimente,
m a i c u s e a m ă c î n d e r a v o r b a d c p a t r u l e s t r ă i n e ce r i ­
d i c a u d c p r i n c î r c i u m i şi t a v e r n e p c o s t a ş i i lui, c î n d
nu a v e a u bilet de voie. Bosorogul a v e a grijă d e ostaşii
lui, le asigura o m î n c a r c o m e n e a s c ă , d a r avea întot­
deauna o „păsărică" a lui ; a v e a trăsneala lui ; d e
aici, p o r e c l a d c „ b o ş o r o g " .

C î n d b o ş o r o g u l e r a insa c i c ă l i t o r f ă r ă nici u n rost
şi făcea z i l e f r i p t e t r u p e i şi g r a d a ţ i l o r , i n v e n t î n d e x e r ­
ciţii d e n o a p t e şi a l t e a i u r e l i d e soiul asta, devenea
„boşorog afurisit".
D i n e x p r e s i a „ b o ş o r o g a f u r i s i t " , ca t r e a p t a superi­
oara pentru definirea t i c ă l o ş i e i , r ă u t ă ţ i i şi p r o s t i e i , a
a p ă r u t c u v î n t u l „ b a ş i n o s " . A c e s t c u v î n t s p u n e t o t u l şi

aM
«te o marc deosebire între un băşinos civil şi un
b ă ş i n o s din armata.
Cel d i n t î i , c i v i l u l , e s t e şi el u n s u p e r i o r p o r e c l i t a ş a
în i n s t i t u ţ i a l u i d c s e r v i t o r i şi d e f u n c ţ i o n a r i i subal­
t e r n i . E b i r o c r a t u l - f ilistin c a r e f a c e , d e p i l d a , m i z e r i i
p e n t r u c ă c o n c e p t u l n - a fost d e s t u l d e b i n e u s c a t cu
w g a t i x a şi a ş a m a i d e p a r t e . I n d i v i d u l c, în general,
o a p a r i ţ i e s t u p i d ă , un a n i m a l t â m p i t în s î n u l s o c i e t ă ţ i i
• .icneşti, d e o a r e c e un astfel d e i p o c h i m e n p o z e a z ă î n
tun d e ş t e p t , p r e t i n d e ca î n ţ e l e g e t o t u l , ştie să e x p l i c e
o r i c e şi se s i m t e j i g n i t eu o r i c e p r i l e j .
C ine a t ă c u t a r m a t a va î n ţ e l e g e , t a r a î n d o i a l ă , c a r e
c d e o s e b i r e a î n t r e un a s t f e l d e s p e c i m e n şi b ă ş i n o s u l
în u n i f o r m ă . In a r m a t ă , a t r i b u t u l e a l ă t u r a t u n u i „ b o -
sorog 44
afurisit, un afurisit în adevăratul înţeles ai
c u v î n t u l u i , a d i c ă f a n f a r o n c u o r i c e p r i l e j , d a r laş î n ­
d a t ă c e sc p o t i c n e ş t e d e v r e u n o b s t a c o l ; n u iubeşte
s o l d a ţ i i , c î n v e ş n i c ă h a r ţ ă şi se r ă z b o i e ş t e î n zadar
c u c i , c ă c i n u c n i c i o d a t ă î n s t a r e să-şi c î ş t i g e a u t o r i ­
t a t e a d e c a r e se b u c u r a „ b o ş o r o g u l " sau c h i a r „ b o ş o -
rogul afurisit".
i n a n u m i t e g a r n i z o a n e , c a d e p i l d ă la T r i d e n t , în loc
ilc „ b a s i n o s " , se v o r b e a d e „ c ă c a n a r u l n o s t r u r a m o l i t " ,
in t o a t e c a z u r i l e e r a v o r b a d e u n o m m a i î n vîrstă,
d e a c e e a a t u n c i c î n d , în g î n d u l l u i , Svejk îl p o r e c l i s e
pe locotenentul Dub „băşinos neisprăvit", Jucrul se
î n t e m e i a p e o logica f a r ă c u s u r , î n t r u e î t , a t î t î n c e e a
c e p r i v e ş t e v î r s t a , g r a d u l şi î n g e n e r a l t o a t e c a l i t ă ţ i l e
a m i n t i t e , l o c o t e n e n t u l u i D u b îi m a i lipsea c i n c i z e c i la
s u t ă p î n ă să a j u n g ă cu a d e v ă r a t un „ b ă ş i n o s " .

235
F r ă m î n t î n d a c e s t e p o d u r i î n d r u m s p r e v a g o n u l lui,
îl î n t î l n i p e ţ u c ă l a r u l K u n n e r t . A v e a o b r a j i i u m f l a ţ i şi
d i n cele cc î n g ă i m a , S v e j k î n ţ e l e s e c ă sc î n t î l n i s e p e
n e a ş t e p t a t e cu l o c o t e n e n t u l D u b c a r c - 1 l u a s e la p a i m c
p c n e p u s ă m a s ă , p e m o t i v c ă a f l a s e c ă - i p r i e t e n c u el.
— D a c ă c aşa — s p u s e S v e j k l i n i ş t i t — i e ş i m la
raport. Soldatul a u s t r i a c t r e b u i e s ă se l a s e pălmuit
numai în anumite împrejurări. D a r jupînul ăsta s-a
cam întrecut cu g l u m a : v o r b a b ă t r î n u l u i Eugen dc
S a v o i a : „ D c - a i c i şi p î n ă - a i c i " . E d e d a t o r i a t a să c e r i
să fii scos la r a p o r t şi d a c ă n - a i s-o f a c i , a m s ă - ţ i t r a g
e u c î t e v a p e r e c h i d e p a l m e c a să ţii m i n t e c e v a să
zică disciplina în a r m a t ă . L a c a z a r m a din K a r l i n era
u n laitnant, H a u s n e r ; şi ă s t a a v e a t o t a ş a u n ţ u c ă l a r
p e c a r e n u m a i î n p a l m e şi-n p i c i o a r e îl ţ i n e a . I n t r - o
z i , d u p ă ce a fost s n o p i t î n b ă t ă i , ţ u c ă l a r u l a c e r u t să
fie scos l a r a p o r t . D a ' s-a fîstîcit, n - a m a i ştiut cc
s p u n e a şi a d e c l a r a t c ă a f o s t c ă l c a t î n p i c i o a r e . S t ă -
p î n u l a d o v e d i t u ş o r c ă s o l d a t u l m i n t e şi c ă î n ziua
a c e e a nu-1 c ă l c a s e î n p i c i o a r e , m ă r g i n i n d u - s c să-i tragă
n u m a i c î t e v a p e r e c h i d e p a l m e — ce-i d r e p t z d r a v e n e .
A ş a sc f a c e c ă b i e t u l ţ u c ă l a r a fost b ă g a t t r e i s ă p t ă m î n i
la c a r c e r ă p e n t r u declaraţii mincinoase. Dar asta-i
altă p o v e s t e , u r m ă Svejk. U n u H o u b i £ k a , s t u d e n t în
m e d i c i n ă n e s p u n e a c ă e t o t u n a d a c ă la I n s t i t u t u l d e
patologie tai cadavrul unui spînzurat sau al unui
o t r ă v i t . M e r g cu t i n e . . . I n a r m a t ă , o p e r e c h e d e p a l m e
c chestie gravă.
Năucit de-a binelea, Kunnert se lăsă condus de
Svejk spre vagonul comandamentului.

236
Văzîndu-i, locotenentul D u b z b i e r ă la ei, a p l c c î n -
du-sc în a f a r ă :
— C e c ă u t a ţ i aici, n ă t ă r ă i l o r ?
— Fii d e m n , îi a t r a s e Svejk atenţia lui Kunnert,
impingîndu-1 în vagon.
IV c u l o a r îşi făcură apariţia locotenentul-major
L u k â s şi, în s p a t e l e l u i , c ă p i t a n u l Sagner.
U i t î n d u - s c la S v e j k , l o c o t e n e n t u l - m a j o r L u k â s , c a r e
e r a p ă ţ i t , fu foarte mirat deoarece de d a t a aceasta
c h i p u l lui S v e j k n u m a i e r a s o l e m n şi b i n e v o i t o r , c a
d e o b i c e i , ci p r e v e s t e a m a i d e g r a b ă furtună.
— C u r e s p e c t v ă r a p o r t e z , d o m n u l e obcrlaitnant —
«puse S v e j k — c ă a m v e n i t la raport.
— L a s ă p r o s t i i l e , S v e j k u l c , c ă m - a m s ă t u r a t d e ele.
— B i n e v o i ţ i s ă - m i d a ţ i a s c u l t a r e , insistă S v e j k . Lu
sînt o r d o n a n ţ a companiei dumneavoastră ; dumnea­
voastră, d a c ă î m i î n g ă d u i ţ i , b i n e v o i ţ i a fi koinpanicn-
komandantul c o m p a n i e i a 11-a. Ştiu că lucru-i g r o z a v
de caraghios, d a r d o m n u l laitnant Dub se a f l ă sub
ordinele dumneavoastră.

— A i î n n e b u n i t d e t o t , S v e j k — îi c u r m ă v o r b a l o ­
c o t e n e n t u l L u k â s — eşti b e a t t u n şi ai face m a i b i n e
dacă ai p l e c a p u ş c ă ! I d i o t u l c , d o b i t o c u l e !
— Cu respect v ă r a p o r t e z , d o m n u l e obcrlaitnant,
răspunse Svejk, î m p i n g î n d u - 1 înainte pe K u n n e r t . Si­
t u a ţ i a se a s e a m ă n ă c u a c e e a c î n d s-a f ă c u t la Prag.i
prima probă cu grătarul dc protecţie la tramvaie.
D o m n u l i n v e n t a t o r s-a s a c r i f i c a t p e r s o n a l , p r i m i n d să
fie v i c t i m a p r o b e i sale. P r i m ă r i a a fost o b l i g a t ă să
plătească despăgubiri văduvei.

237
Căpitanul S a g n e r , c a r e nu ş t i a c e a t i t u d i n e să ia,
îi f ă c u s e m n să urineze, în t i m p C C locotenentul-major
L u k â s sc s c h i m b a la f a ţ ă d e d e s p e r a r e .
— Trebuie să ieşim la raport, să t r ă i ţ i domnule
obcrlaitnant, continuă Svejk neînduplecat. Dacă vă
a m i n t i ţ i , la B r u c k m i - a ţ i s p u s c ă , î n c a l i t a t e d e o r d o ­
n a n ţ ă a c o m p a n i e i , eu m a i a m şi a l t e î n d a t o r i r i în
a f a r ă d c t r a n s m i t e r e a o r d i n e l o r ; z i c e a ţ i că t r e b u i e să
fiu b i n e i n f o r m a t d e t o t c c se î n t î m p l ă în c o m p a n i e .
Pe temeiul acestui ordin îmi îngădui, d o m n u l e obcr­
laitnant, să v ă a d u c la c u n o ş t i n ţ ă că d o m n u l laitnam
Dub şi-a luat netam-uesam la p a l m e ţueâlarul. Eu
u n u l , să t r ă i ţ i d o m n u l e obcrlaitnant, poate nici nu
v - a ş fi s p u s - o , d a r d e v r e m e cc d o m n u l laitnant Dub
sc a f l ă sub c o m a n d a dumneavoastră, mi-am zis că
c h e s t i u n e a t r e b u i e să a j u n g ă l a raport.
— Cazul c cam ciudat, interveni căpitanul Sagner.
A s c u l t ă S v e j k , d e ce-1 t o t î m p i n g i î n a i n t e p e K u n n e r t ?
— C u respect vă r a p o r t e z , d o m n u l e batallionsko-
mamlant, că c c a z d e r a p o r t . K u n n e r t c t î m p i t ! A fost
pălmuit dc domnul laitnant D u b şi se t e m e să iasă
singur la raport. Cu respect vă raportez, domnule
baiiptman, c ă , d a c ă v - a ţ i u i t a l a el, a ţ i v e d e a c u m îi
t r e m u r a genunchii. S-a z ă p ă c i t d e tot. D a c ă nu e r a m
e u , p o a t e că n i c i n - a r fi ieşit l a r a p o r t , la fel c a u n u '
K u d e l a d i n B y t o u c h o v , care p e v r e m e a cînd făcea ser­
v i c i u l a c t i v a ieşit d e a t î t e a o r i la r a p o r t p î n ă a fost
t r e c u t la m a r i n ă , u n d e a d e v e n i t g o r n i s t şi a p o i a d e ­
v e n i t c u n o s c u t ca d e z e r t o r u n d e v a , p e o insulă din
O c e a n u l P a c i f i c . A c o l o s-a î n s u r a t şi d u p ă un t i m p a
« a i c h i a r d c v o r b a cu e x p l o r a t o r u l H a v l a s a , c a r e n i c i
• - a b ă g a t d e scamă că nu c băştinaş. Sigur, e foarte
trist c î n d c i n e v a t r e b u i e să iasă la r a p o r t , p e n t r u c î t e v a
n e n o r o c i t e d c p e r e c h i d e p a l m e . D a r ş t i ţ i , el nici n - a
v r u t să v i n ă , f i i n d c ă m i - a zis c h i a r că n u v i n e . A c ă ­
p ă t a t a t î t e a p a l m e , c ă nici el n u ştie d e c a r e palme
e v o r b a a c u m ; şi nici p r i n g î n d n u i-ar fi t r e c u t si
r i e a i c i , n - a v r u t î n r u p t u l c a p u l u i să iasa la r a p o r t ;
d a c ă a r fi d u p ă el, s-ar l ă s a c î r p i t şi d e - a c u ' î n c o l o .
Cu respect vă r a p o r t e z , d o m n u l e bauptman, poftiţi
n u m a i d c vă u i t a ţ i , d e frica s-a c ă c a t p e cl. P e de
a l t ă p a r t e , a r fi t r e b u i t să se p l î n g ă n u m a i d e c î t de
p e r e c h i l e d e p a l m e p c c a r e le-a p r i m i t , d a r n u s-a î n ­
c u m e t a t , p e n t r u c ă a ş t i u t că C m a i b i n e să fii o i l o a r e
m o d e s t ă . . . Ş t i ţ i , face s e r v i c i u l la d o m n u ' laitnant Dub.
Şi î m p i n g î n d u - 1 p c K u n n e r t î n a i n t e , Svejk îi s p u s e :

— C e te t o t clatini ca un stejar 1
pe vreme de
furtuna ?
C ă p i t a n u l S a g n c r îl î n t r e b ă p e K u n n e r t c u m a l o s t .
Trcmurînd t o t , K u n n e r t d e c l a r ă c ă a r fi m a i bine
să fie î n t r e b a t d o m n u l laitnant D u b . Ii a a c e s t Iudă
merse chiar pînă acolo încît, tremurînd ca varga,
a f i r m ă c ă la m i j l o c n u - i d e c î t o i n v e n ţ i e a lui S v e j k .
A c e s t e i n e p l ă c u t e s i t u a ţ i i îi p u s e c a p ă t î n s u ş i l o c o ­
tenentul D u b , care a p ă r u pe neaşteptate zbierînd cît
î! ţ i n e a g u r a . Ia K u n n e r t :
— I a r ţi s-a f ă c u t d e o p e r e c h e d e p a l m e ?
Chestiunea era, aşadar, limpede ca lumina zile:,
î n c î t S a g n c r îi s p u s e p u r şi s i m p l u l o c o t e n e n t u l u i D u b :

1
Stejar dub în limba cehă.

239
— C u î n c e p e r e d e a s t ă z i , K u n n e r t c d e t a ş a t la b u ­
c ă t ă r i a b a t a l i o n u l u i . î n ce priveşte n o u a ordonanţă,
a d r e s c a z ă - t c rcchnungsfcldivcbelnlui Vanek.
Locotenentul D u b s a l u t ă şi î n a i n t e d e a p l e c a se
î n t o a r s e c ă t r e S v e j k şi-i s p u s e :
— F a c p r i n s o a r e că î n t r - o b u n ă zi t o t l a s p î n z u r ă -
t o a r e ai s-o sfîrşcşti.
D u p ă plecarea lui, Svejk sc a d r e s ă locotenentului-
m a j o r c u un ton de nespusă blîndcţc :
— La M n i c h o v o Hradiste era un d o m n care vor­
b i n d c a m t o t aşa c u u n a l t u l , cel d e - a l d o i l e a i-a r ă s ­
p u n s : „Să ne v e d e m cu bine p c locul d c execuţie".
— S v e j k u l e — îi s p u s e l o c o t e n e n t u l - m a j o r L u k â s —
m a r e t â m p i t m a i eşti, d a r mu c a r e c u m v a s ă - m i răs­
p u n z i iar aşa c u m ţi-e obiceiul : „ C u respect vă ra­
p o r t e z c ă s î n t t î m p i t !"
— Extraordinar ! exclamă căpitanul Sagner care,
a p l e c a t î n a f a r a v a g o n u l u i , a r ii fost î n c l i p a aceea
f e r i c i t să se r e t r a g ă d e l a f e r e a s t r ă , d a r n u m a i avu
c î n d , c ă c i c a t a s t r o f a sc î n t â m p l a s e : l o c o t e n e n t u l Dub
sc a f l a s u b f e r e a s t r a vagonului.
L o c o t e n e n t u l D u b î n c e p u p r i n a-şi e x p r i m a r e g r e t u l
c ă S a g n e r p l e c a s e f ă r ă să-i fi a s c u l t a t e x p u n e r e a de
m o t i v e în l e g ă t u r ă cu ofensiva p e frontul răsăritean.
— C a să î n ţ e l e g e m b i n e a c e a s t ă u r i a ş ă o f e n s i v ă —
s t r i g a D u b î n sus s p r e f e r e a s t r ă — t r e b u i e să n e d ă m
s e a m a î n p r e a l a b i l c u m s-a d e s f ă ş u r a t o f e n s i v a d e la
s f î r ş i t u l l u n i i a p r i l i e . A t r e b u i t m a i întâi să spargem
frontul rusesc şi a m g ă s i t l o c u l cel m a i p o t r i v i t pen­
t r u a c e a s t ă s p ă r t u r ă , î n t r e C a r p a ţ i şi V i s t u l a .

240
— N u t e c o n t r a z i c d c fel, îi r ă s p u n s e sec c ă p i t a n u l
S a g n e r şi p l e c a d c la f e r e a s t r ă .
D u p ă o j u m ă t a t e de oră, cînd trenul porni mai de­
parte spre Sanok, căpitanul Sagncr se întinse în
vagon pe o b a n c h e t ă , prefăcîndu-se că d o a r m e , nă­
d ă j d u i n d c ă î n t r e t i m p l o c o t e n e n t u l D u b a v e a să u i t e
de răsuflata lui concluzie în legătură cu ofensiva.
D i n v a g o n u l în c a r e se a f l a S v e j k , lipsea Baloun.
C e r u s e , cc-i d r e p t , p e r m i s i u n e a d e a ş t e r g e cu pîine
i n u l î n c a r e se g ă t i s e g u l a ş u l , şi a c u m e r a î n va­
gonul b u c ă t ă r i e , î n t r - o s i t u a ţ i e n e p l ă c u t ă , î n t r u c î t la
pornirea trenului, din cauza smuciturii neprevăzute,
fusese p r o i e c t a t cu capul în jos în cazan şi numai
p i c i o a r e l e îi ieşeau afară. Sc o b i ş n u i î n s ă r e p e d e şi
cu a c e a s t ă p o z i ţ i e şi d i n c a z a n se a u z i o f o r f o t e a l ă ca
d e a r i c i la v î n ă t o a r c d c g î n d a c i şi, c e v a m a i tîrziu,
1 t î n g u i t o r al l u i B a l o u n :
— Oameni buni, pentru Dumnezeu, mai arunca­
ţ i - m i , v ă r o g , o b u c a t ă d e p î i n e , că m a i c sos.
A c e a s t ă i d i l ă ţ i n u p î n ă la p r i m a s t a ţ i e , u n d e ajun­
seră cu cazanul companiei a 1 l-a gata curăţat şi
lucind luni.
— D u m n e z e u să v a r ă s p l ă t e a s c ă , p r i e t e n i , le m u l ­
ţ u m i B a l o u n d i n i n i m ă . D e c î n d m ă ştiu în armată,
p e n t r u p r i m a d a t ă m i - a z î m b i t şi m i e n o r o c u l .
Şi î n t r - a d e v ă r n - a v e a d e ce să se p l î n g ă . L a tre­
cătoarei Lupkov avusese parte dc două porţii dc
gulaş ; locotenentul-major L u k ă s îşi m a n i f e s t a s e mul­
ţ u m i r e a p e n t r u f a p t u l c ă B a l o u n îi a d u s e s e mîncarca

II 241
d c Li p o p o t a ofiţereasca n e a t i n s ă , şi d r e p t răsplată
ii lăsase o b u n ă j u m ă t a t e d e p o r ţ i e .
î n c u l m e a f e r i c i r i i . B a l o u n şedea a c u m la m a r g i n e a
\ atonului, bălăbănindu-şi p i c i o a r e l e în afară şi d e ­
o d a t ă r ă z b o i u l î n c e p u să-i p a r ă u n l u c r u m a i plăcut,
mai tamiliar.
Bucătarul companiei începu sa-şi bată joc d e cl
s p u n î n d că la S a n o k urmează să se d e a la m a s a de
scară încă un prînz, drept compensaţie pentru vre­
mea cînd nu primiseră nimic. Baloun încuviinţa, d î n d
d i n c a p , şi s p u s e î n ş o a p t ă :
— O să v e d e ţ i , p r i e t e n i , că D u m n e z e u n u n e l a s ă .
K î s c r ă t o ţ i cu p o f t ă , i a r b u c ă t a r u l , c ă ţ ă r a t p e m a ­
ş i n a d c g ă t i t , î n c e p u să c î n t e :

„Ittpaidia, itfâian.
Dumnezeu nu ne-o iasă.
Şi din greutatea toata
tot el are si ne sco+tâ.
Din nevoie, din desiş,
cl ne scoatc-n luminiş,
lupaidia, iupaida,
Dy.tnnizcu nu ne-o lăsa."

Dincolo de staţia Scevna î n c e p u r ă d i n n o u să sc
ivească, prin văi, cimitire militare. în vale, lîngă
S c e v h a , se v e d e a d i n t r e n o c r u c e d e p i a t r ă cu un
C h r i s t o s al c ă r u i c a p fusese r e t e z a t d e t i r u l a r t i l e r i e i .
T r e n u l îşi iuţi v i t e z a , g o n i n d r e p e d e p r i n d e f i l e u , la
v a l e s p r e S a n o k ; o r i z o n t u r i l e se l ă r g e a u şi o d a t ă cu
ele a p ă r e a u t o t m a i m u l t e s a t e d i s t r u s e , d e o p a r t e şi
d e a l t a a căii f e r a t e .

242
L a K u l a s n a , j o s î n a p a r î u l u i , sc v e d e a un t r e n sa-
aitar distrus, r ă s t u r n a t nu d e m u l t , d e pe linia ierata.
B a l o u n h o l b ă o c h i i m a r i şi se m i n u n ă , m a i ales d e
teiul c u m erau împrăştiate diferitele părţi ale loco­
m o t i v e i ; coşul se înfipsese în terasament şi ieşea
a i a r â ca o g u r ă d e t u n d e c a l i b r u l 28.
A c e a s t ă a p a r i ţ i e t r e z i şi a t e n ţ i a c e l o r d i n vagonul
in c a r e se a f l a S v e j k . C e l m a i i n d i g n a t e r a bucătarul
jurajda :
— Unde s-a mai pomenit să tragi în vagoanele
de C r u c e R o ş i e ?
— V o i e nu este, d a r s-a p o m e n i t , îl l ă m u r i Svejk.
L o v i t u r a n - a fost r e a ; şi cu t o ţ i i f u r ă d e p ă r e r e ca
a t a c u l se î n t î m p l a s e n o a p t e a şi c ă , p r o b a b i l , d i n pri­
c i n a î n t u n e r i c u l u i n u se z ă r i s e c r u c e a r o ş i e . C î t e lu­
c r u r i o p r i t e n u - s p e l u m e a a s t a , p e c a r e le faci to­
tuşi. V o i e , n e - v o i e , t o t u l c să r e u ş e ş t i . L a manevrele
n n p c r i a l e d e l î n g ă P i s e k a v e n i t o d a t ă un o r d i n c a r e
i n t e r z i c e a ca s o l d a ţ i i să fie legaţi în t i m p u l marşului.
C ă p i t a n u l n o s t r u n - a ţ i n u t s e a m ă d e el, z i c î n d c ă o r ­
d i n u l e o p r o s t i e : e la m i n t e a c o c o ş u l u i c ă un soldat
legat n u p o a t e m ă r ş ă l u i . A ş a c ă cl, f ă r ă să c a l c e n i c i
un o r d i n , c o n t i n u a să-i lege, a r u n e î n d u - i în căruţele
eşalonului d e a p r o v i z i o n a r e . D a r chiar p e s t r a d a noas­
t r ă , a c u m c i n c i sau şase a n i , s-a î n t î m p l a t u n a l t caz.
î n t r - o c a s ă , la e t a j u l î n t î i l o c u i a un d o m n K a r l î k . C u
u n e t a j m a i sus s t ă t e a u n o m t a r e c u m s e c a d e ; îi z i c e a
M i k e s şi e r a d e la c o n s e r v a t o r . îi p l ă c e a u g r o z a v fe­
m e i l e şi, p e l î n g ă a l t e l e , î n c e p u s e să d e a t â r c o a l e fiicei
d o m n u l u i K a r l i k , c a r e a v e a o f i r m ă d c e x p e d i ţ i i şi c o -

243
f e t ă r i c , şi p c u n d e v a , p r i n M o r a v i a , p c a l t n u m e , o
l e g a t o r i e d e c ă r ţ i . C î n d d o m n u l K a r l i k a a f l a t că c o n -
s c r v a t o r i s t u l u m b l ă d u p ă f a t a lui, s-a d u s la el a c a s ă
şi i-a s p u s : „ D u m n e a t a să ştii că n - a i s-o iei p c fiica
m e a , l e p ă d ă t u r ă ; n u ţ i - o d a u !" „ B i n e — i-a r ă s p u n s
d o m n u l M i k e s — d a c ă n - a m v o i e , n - a m v o i e , cc să
fac ? N - a m să m ă o m o r . . . " P e s t e d o u ă l u n i , d o m n u l
K a r l i k a v e n i t d i n n o u la el ; d e d a t a a s t a a v e n i t cu
soţia şi a m î n d o i i-au s p u s î n t r - u n g l a s : „ N e m e r n i c u l e ,
ne-ai necinstit fiica". „ A d e v ă r a t — le-a r ă s p u n s el
a t u n c i f ă r ă o c o l — m i - a m î n g ă d u i t să-i fac f e l u l , s t i ­
mată doamnă." Domnul Karlik a început atunci să
z b i e r e , a m i n t i n d u - i că-1 p r e v e n i s e c ă n u i - o d ă ; c o n ­
servatorism! i-a răspuns, pe bună dreptate, că nici
n - a v e a d c g î n d s-o ia şi că a t u n c i c î n d d o m n u l Karlik
a v e n i t la el, în a f a r ă d e c ă s ă t o r i e n u - i i n t e r z i s e s e n i ­
m i c . L e - a m a i s p u s c ă , d e a l t f e l , sa n u a i b ă nici o
g r i j ă , că el e o m d c c u v î n t , c ă n u sc g î n d e ş t e la c ă s ă ­
t o r i e şi că sc p o t b i z u i p e c u v î n t u l lui. D a c ă v a fi u r ­
m ă r i t — z i c e a — d i n p r i c i n a a s t a , lui p u ţ i n îi p a s ă ,
ş t i i n d u - s e cu c u g e t u l c u r a t , c ă m a m a lui i-a c e r u t p e
p a t u l d c m o a r t e să n u m i n t ă n i c i o d a t ă , că el jurase
şi că n u e î n s t a r e să c a l c e u n a s e m e n e a j u r ă m î n t . în
familia lui n i m e n i n - a m i n ţ i t n i c i o d a t ă şi el a a v u t
î n t o t d e a u n a în ş c o a l ă cea m a i b u n ă n o t ă la e d u c a ţ i a
m o r a l ă . Vedeţi aşadar că există lucruri neîngăduite,
d a r c a r e se p o t f a c e şi c a d r u m u r i l e p o t fi d i f e r i t e , n u ­
m a i v o i n ţ a t r e b u i e s-o a v e m cu t o ţ i i a c e e a ş i .
— S c u m p e p r i e t e n e , i n t r ă în v o r b ă t c t e r i s t u l , c a r e
l u c r a d e z o r la n o t e l e sale — t o t r ă u l s p r e b i n e . T r e -

244
nul ă s t a s a n i t a r aruncat în a e r , p c j u m ă t a t e a r s şi
r ă s t u r n a t d e p e linie, v i n e să î m b o g ă ţ e a s c ă glorioasa
istorie a b a t a l i o n u l u i n o s t r u c u î n c ă o f a p t ă d e v i t e ­
jie v i i t o a r e ; î n c h i p u i e ş t e - ţ i c ă l a 16 s e p t e m b r i e , sa z i ­
c e m , c u m m i - a m î n s e m n a t eu, din f i e c a r e c o m p a n i e a
••talionului n o s t r u se p r e z i n t ă v o l u n t a r cîţiva ostaşi,
>jb c o n d u c e r e a u n u i c a p o r a l şi c e r să li se d e a voie
s i a r u n c e î n a e r u n t r e n b l i n d a t al i n a m i c u l u i care
trage asupra noastră şi n e î m p i e d i c ă trecerea peste
riu. Şi-au împlinit cu cinste misiunea, travestiţi în
ţărani...
— D a ' ia t e u i t ă c c m i - c d a t sa v ă d , s t r i g ă t e t e r i s ­
t u l r ă s f o i n d p r i n î n s e m n ă r i l e s a l e . C u m d e s-o fi r ă t ă ­
cit pe aici domnul Vanik al nostru ?
Ascultă, domnule recbnungsfcldwebcl, se adresă
el lui V a n e k , c c a r t i c o l a ş frumos va a p a r e despre
d u m n e a t a î n i s t o r i a b a t a l i o n u l u i . A m i m p r e s i a că m a i
figurezi o dată, pe undeva, dar aici c-aici.

Teteristul citi cu glas tare :
„Eroica moarte a plutonierului de adminis­
traţie Vanek

Pentru îndrăzneaţă acţiune de aruncare în aer a
:> cnuliii blindat al inamicului s-a prezentat pluto­
nierul dc administraţie Vanek, îmbrăcat la fel ca fi
ceilalţi, în straie ţărăneşti. Asurzit de explozie, a le­
şinat ; cînd fi-a revenit în fire, s-a pomenit înconju­
rat de inamic, care l-a transportat numaidecît la co­
mandamentul diviziei dufmanc, unde, defi ameninţat

245
cu moartea, a refuzat cu înverşunare să divulge vreun
amănunt în legătură cu poziţia şi efectivul armaţili>>
noastre. îutriuît era travestit, a fost judecat şi con­
damnat, ca spion, la moarte prin spinzurălourc, pe­
deapsă cure, ţintndu-se seama de gradul lui impor­
tant, a fost comutată în moarte prin împuşcare. I xe-
cu(ia a avut loc imediat, lingă zidul cimitirului ; vi-
tcuzul plutonier de administraţie Vanele a refuzat sa
i se lege ochii. La întrebarea dacă mai avea vreo do­
rinţă a răspuns : «Transmiteţi batalionului meu, prin
mijlocirea unui parlamentar, ultimul meu salut şi spu-
uc[i-i că mor cu credinţa că batalionul va continua
marşul lui victorios. Mai transmiteţi, dc asemenea,
domnului căpitan Sagner că, în conformitate cu ulti­
mul ordin pe brigadă, raţia zilnică de carne se spo­
reşte la două cutii şi jumătate de conserve de cap.»
Aşa a murit plutonierul de administraţie Vanek, stîr-
nind cu ultima lui frază panică şi spaimă în rînduri/e
duşmanului care îşi închipuia că, împiedicînd trece­
rea noastră peste rîu, ne va tăia punctele de aprovi­
zionare, nădăjduind astfel să provoace înfometare şi
prin aceasta demoralizare în rîndurile noastre. Calinul
cu care a privit moartea în faţă ne este vădit în mod
grăitor de împrejurarea că înainte de execuţie a ju­
cat jocker cu ofiţerii inamicului. «Suma cîştigată de
mine vă rog s-o predaţi Societăţii ruse dc Cruce Ro­
şie», a spus, înfruntînd cu demnitate ţevile de puşcă.
Această nobilă generozitate a mişcat pînă la lacrimi
întreaga asistenţă."

246
— I e r t a ţ i - m ă , d o m n u l e V a n e k — se î n t r e r u p s e te-
: I ia mi-.ini î n g ă d u i t sa d i s p u n d e b a n i i d u m -
[ « e a v o a s t r ă . A m s t a t şi m - a m g î n d i t d a c ă nu e r a m a i
hmtt să-i fi p r e d a t , p o a t e , C rocii R o ş i i a u s t r i e c e , d a r ,
la a r m a u r m e i , socotesc că din p u n c t ere v e d e r e u m a n
t u n a ; p r i n c i p a l u l e r a să fie p r e d a ţ i unei i n s t i t u ţ i i
«•unitare.
— R ă p o s a t u l n o s t r u — i n t e r v e n i Svejk — a r ti p u -
M : să-i p r e d e a , d e p i l d a , a z i l u l u i d e n o a p t e , d a r p a r c ă
• o c aşa-i m a i b i n e ; d o m n u l p r i m a r a r fi fost în s t a r e
c u m p e r e cu b a n i i ăştia cîrnaţi pentru gustarea
dc la ora zece.
— Ei, d e f u r a t sc f u r ă p e s t e t o t , s p u s e telefonistul
Chodounsky.
— D a ' m a i a l e s la C r u c e a R o ş i e , d e c l a r ă profund
i n d i g n a t b u c ă t a r u l J u r a j d a . L a B r u c k a v e a m un p r i e ­
ten b u c ă t a r c a r e g ă t e a p e n t r u s u r o r i l e d e la baraca
C r u c i i Roşii ; şi m i - a p o v e s t i t c u m s u p e r i o a r e l e şi in-
firmicrelc-şefe trimit acasă lâ/.i î n t r e g i d e m a l a g a şi
c i o c o l a t ă . D a , a s t a se î n t î m p l ă p r i n f o r ţ a împrejură-
rilor ; e o problemă de a u t o d e t e r m i n a r e a omului. Fie­
c a r e o m t r e c e în v i a ţ a lui n e s f î r s i t ă prin nenumărate
transformări şi o d a t ă şi-o d a t ă t o t t r e b u i e să apari
p e l u m e a a s t a în c h i p d e h o ţ . A m t r e c u i şi eu p r i n t r - o
asemenea ipostază.
B u c ă t a r u l o c u l t i s t J u r a j d a scoase d i n r a n i ţ ă o sticlă
de coniac.
— V e d e ţ i aici — r e l u ă el d e s f u n d î n d sticla — o d o -
radă d e n e t ă g ă d u i t . Sticla asta am luat-o, înainte de
p l e c a r e , d c la p o p o t a o f i ţ e r e a s c ă . C o n i a c u l e d e c a l i -

247
t a t c a cea m a i b u n a şi t r e b u i a folosit la s i r o p u l d e z a ­
h ă r p e n t r u t o r t u l d e L i n z . D e s t i n u l însă a h o t ă r î t să-l
fur, d u p ă c u m t o t el a h o t ă r î t să d e v i n hoţ.
— E u s o c o t e s c că n - a r fi r ă u — i n t e r v e n i Svejk —
d a c ă d e s t i n u l a r h o t ă r î c a n o i să fim c o m p l i c i i dumi-
t a l e ; d e a l t f e l , p r e s i m t că a ş a o să se şi î n t î m p l c .
Şi într-adevăr, presimţirea lui Svejk sc a d e v e r i .
Sticla trecu din mînă în m î n ă , î n c i u d a protestelor
plutonierului de administraţie, care susţinea că co­
n i a c u l t r e b u i e b ă u t d i n g a m e l ă şi î m p ă r ţ i t cu d r e p t a t e
căci f i i n d c i n c i p e - o s t i c l ă , e g r e u d e ş t i u t d a c ă unul
nu î n g h i t e m a i m u l t d e c î t c e i l a l ţ i , m a i a l e s că sînt î n
n u m ă r fără soţ.
La această întîmpinare, Svejk observă :
— Lucru-i drept ; dacă domnul V a n e k d o r e ş t e sa
a i b ă n u m ă r c u soţ, n - a r e d e c î t să se r e t r a g ă d i n c o m ­
b i n a ţ i e , ca să n u se i v e a s c ă c e r t u r i şi n e p l ă c e r i .
V a n e k îşi r e t r a s e deci p r o p u n e r e a şi p r e z e n t ă alta,
mărinimoasă, potrivit căreia dăruitorul Jurajda urma
să se p l a s e z e a s t f e l la r î n d , î n c î t să p o a t ă b e a d e d o u a
o r i . A c e a s t ă p r o p u n e r e s t î r n i u n val d c p r o t e s t e v e h e ­
mente, deoarece Vanek trăsese o duşcă de cum se
desfundase sticla.

î n cele d i n u r m ă , fu a d o p t a t ă propunerea teteris-
t u l u i , d e a se b e a în o r d i n e a a l f a b e t i c ă ; el îşi m o t i v ă
p r o p u n e r e a cu a r g u m e n t u l c ă însuşi n u m e l e fiecăruia
era o chestiune dc predestinare.
A ş a d a r , sticla fu î n c e p u t ă d e C h o d o u n s k y , primul
î n o r d i n e a l f a b e t i c ă , c a r e se u i t a cu g r o a z ă la V a n e k ,
făcîndu-şi socoteala c ă , fiind ultimul, plutonierul va
a» ea p a r t e d e o î n g h i ţ i t u r ă m a i m u l t . S ă v î r ş i î n s ă cu
acest p r i l e j o greşeală marematică grosolană, deoa-
p î n ă la u r m ă se d o v e d i c ă a u fost d o u ă z e c i şi u n a
de înghiţituri.
J u c a r ă a p o i u n j o c k e r o b i ş n u i t c u trei c ă r ţ i , care
-iadu p r i l e j t e t e r i s t u l u i să c i t e z e d i n S f î n t a Scriptură,
b fiecare l e v a t ă . R i d i c î n d valetul strigă, dc pildă :
— D o a m n e , lasă r o b u l u i t*ău a c e s t v a l e t şi a c e a s t ă
d a m ă , c a s ă p î n d u - l e şi î n g r i j i n d u - l e să le c u l e a g ă roa­
dele.
C î n d i se r e p r o ş a , î n s ă , c ă a v u s e s e î n d r ă z n e a l a să
r i d i c e şi o p t a r u l , t e t e r i s t u l r e p l i c ă c u glas t u n ă t o r :
— D a r s-a v ă z u t u n d e v a f e m e i e c a r e a v î n d z e c e b a ­
r a ţ i şi p i e r z î n d u n u l , n u a p r i n d e l u m î n a r e a şi nu c a u t ă
cu o s î r d i e p î n ă îl g ă s e ş t e ? I a r d a c ă - 1 g ă s e ş t e , a t u n c i
c h e a m ă vecinii şi p r i e t e n e l e şi le s p u n e : „ B u c u r a ţ i - v ă
î m p r e u n ă c u m i n e căci a m r i d i c a t o p t a r u l şi a m tăiat
riga cu asul !" A ş a c ă d a ţ i c ă r ţ i l e î n c o a c e , că v-aţi
ars cu toţii.
Teteristul Marek avea într-adevăr marc noroc la
c ă r ţ i . î n t i m p c c c e i l a l ţ i îşi t ă i a u a t u - u r i l e î n t r e ci,
el le t ă i a p c t o a t e c u a t u - u l cel m a i m a r c , astfel î n c î t
u n u l d u p ă a l t u l p i e r d e a u , i a r cl r i d i c a p o t d u p ă pot,
strigînd de fiecare dată către cei biruiţi :
— Şi m a r i c u t r e m u r e v o r fi p e a l o c u r i , şi f o a m e t e ,
}i c i u m ă , şi m a r i m i n u n i c e r e ş t i se v o r a r ă t a .
I n c e l e d i n u r m ă se s a t u r a r ă d e j o c şi-1 î n t r e r u p ­
seră, d u p ă ce t e l e f o n i s t u l C h o d o u n s k y îşi p i e r d u s e c u
anticipaţie solda pe j u m ă t a t e d c an. E r a fiert. T e t e ­
ristul îi c e r u o c o n f i r m a r e scrisă în c a r e să d e c l a r e c ă

249
plutonierul de administraţie Vanek urma să-i plă­
t e a s c ă lui, t i m p d e şase Urni, s o l d a lui Chodounsky.
— N u - ţ i fă sîrrge r ă u p e n t r u a s t a , C h o d o u n s k y , îl
m î n g î i c â v e j k . D a c ă ai n o r o c , c a / i la p r i m u l a t a c şi
M a r e k se linge pe U n d e lolnmng-u\ t ă u : aşa că s e m ­
n e a z ă , fără frică.
Perspectiva aceasta îl impresiona foarte neplăcut
pe Chodounsky care spuse sigur de sine :
— Eu .nu p o t sa c a d , f i i n d c ă sînt telefonisr >i t e l c -
KMtiftii s t a u î n t o t d e a u n a î n a d ă p o s t u r i , i a r s î r m e l e se
întind şi se repară numai după \>efccht.
T e t e r i s t u l ţ i n u să s u b l i n i e z e c ă , d i m p o t r i v ă , telefo-
niştii s î n t e x p u ş i c e l o r m a i m a r i p r i m e j d i i şi c ă mai
cu s e a m ă a s u p r a lor e s t e î n d r e p t a t , î n t o t d e a u n a , t i r u l
a r t i l e r i e i d u ş m a n e . N i c i u n t e l e f o n i s t nu p o a t e fi si-
g u r în a d ă p o s t u l lui. C h i a r d a c ă a d ă p o s t u r i l e a r fi la
zece m e t r i s u b p ă m î n t , a r t i l e r i a d u ş m a n ă t o t îi p o a t e
nimeri. Telefoniştii — zicea — p i e r ca g r i n d i n a în
p l o a i a d e v a r ă , d o v a d ă că î n a i n t e d e a p l e c a el d i n
B r u c k se d e s c h i s e s e a c o l o al d o u ă z e c i şi o p t c l e a c u r s
pentru t e l e f o n işti.
Chcxlounsky privea pierdut undeva dyparte, fapt
c a r e p e Svejk îl m i ş c ă p r o f u n d şi-1 f ă c u să-i a d r e s e z e
un cuvînt de mîngîiere :
— N-am ce zice, mare ghinion ai avut !
Chodounsky răspunse amabil :
— Ţine-ţi gura, ţaţo. .
— Ia să m ă uit Ia l i t e r a „ C h " în n o t e l e m e l e p e n t r u
istoria batalionului... Chodounsky... Chodounsky,
m d a , a h a , l - a m găsit : „ T e l e f o n i s t u l Chodounsky în-

250
;ropat dc o mină. Telefonează din mormînt la c o ­
mandament : «Mor şi felicit batalionul pentru vic­
torie !»"
— A s t a a r t r e b u i să t e m u l ţ u m e a s c ă — s p u s e Svejk
— sau p o a t e că v r e i să m a i a d a u g i c e v a ? I ţ i a m i n ­
teşti d e t e l e f o n i s t u l d e p c „ T i t a n i c " , c a r e , în c l i p a c î n d
v a p o r u l se s c u f u n d a , t e l e f o n a m e r e u jos, la bucătarii
inundată, întrebînd -dacă prînzul e gata?
— Mie mi-c totuna, interveni tetcristul. S-ar pu­
t e a î n t r e g i e v e n t u a l c u v i n t e l e d i n u r m ă a l e lui C b o -
dounsky prin tirmătoarca f r a z a p e c a r e o s t r i g a la t e ­
lefon : „ S a l u t a ţ i din parte-mi brigada noastră da
fier-. _
IV

M A R S C H I E R E N ! MARSCH I

S o s i n d la Sanok, a f l a r ă c ă , fii a d e v ă r , cei d i n v a g o ­
nul în c a r e e r a instalată bucătăria de campanie a
c o m p a n i e i a 1 1 - a , u n d e n e î n d e s t u l a t u l B a l o u n sc ba­
şca d c f e r i c i r e , a v u s e s e r ă d r e p t a t e c î n d s p u s e s e r ă că
a c i li se v a d i s t r i b u i m a s a d e s c a r ă . î n a f a r ă d c a s t a ,
u r m a să li se m a i d i s t r i b u i e în p l u s r a ţ i a d e p î i n e p e n ­
t r u t o a t e z i l e l e în c a r e b a t a l i o n u l n u c ă p ă t a s e n i m i c .
D e a s e m e n i , c o b o r î n d din v a g o a n e , a f l a r ă c ă la S a n o k
era instalat c o m a n d a m e n t u l „brigăzii de fier", de care
d e p i n d e a b a t a l i o n u l 9 1 , p o t r i v i t a c t u l u i său d c b o t e z .
C u t o a t e c ă l e g ă t u r i l e d e c a l e f e r a t ă s p r e L v o v şi m a i
d e p a r t e s p r e n o r d , p î n ă la g r a n i ţ ă , n u e r a u î n t r e r u p t e ,
p ă r e a t o t u ş i c i u d a t că c o m a n d a m e n t u l sectorului ră­
s ă r i t e a n d ă d u s e d i s p o z i ţ i a ca „ b r i g a d a d e fier" îm­
p r e u n ă cu s t a t u l ci m a j o r să-şi c o n c e n t r e z e batalioa­
n e l e d c m a r ş la o s u t ă c i n c i z e c i d e k i l o m e t r i în s p a t e ,
c î n d l i n i a f r o n t u l u i se î n t i n d e a d c la B r o d p î n ă la B u g
şi d e - a l u n g u l r î u l u i , s p r e n o r d , p î n ă la S o k a l .

Această foarte interesantă p r o b l e m ă strategică fu
r e z o l v a t ă î n t r - u n m o d c î t sc p o a t e d e s i m p l u , î n c l i p a

252
c î n d c ă p i t a n u l S a g n e r sc p r e z e n t a la comandamentul
brigăzii din Sanok, p e n t r u a a n u n ţ a sosirea batalio­
nului de marş.
O f i ţ e r d e serviciu era a g h i o t a n t u l brigăzii, căpita­
nul Tayrle.
— M ă m i r — s p u s e c ă p i t a n u l T a y r l e — că dum­
neavoastră n-aţi primit a n u m i t e instrucţiuni. M a r ş r u t *
. precisă. în ce p r i v e ş t e d e s f ă ş u r a r e a marşului dum­
n e a v o a s t r ă , a r fi t r e b u i t , a ş a c u m era firesc, să ne
anunţaţi dinainte. D u p ă dispoziţiile cartierului gene­
r a l , d u m n e a v o a s t r ă aţi sosit cu două zile mai devreme.
Căpitanul S a g n e r roşi p u ţ i n , d a r n u se g î n d i să-i
repete cuprinsul telegramelor cifrate p e c a r e le p r i ­
mise în cursul călătoriei.
— Mă m i r de d u m n e a t a . . . reluă a g h i o t a n t u l T a y r l e .
— C r e d e a m — îi r ă s p u n s e i r i t a t c ă p i t a n u l Sagner
— că ofiţerii se tutuiesc între ci.
— Din partea mea, spuse c ă p i t a n u l T a y r l e . Dar.
ia s p u n e - m i , te r o g , eşti a c t i v sau r e z e r v i s t ? A c t i v ?
P ă i s p u n e a ş a , f r a t e . . . A s t a - i cu t o t u l a l t c e v a . . . A z i e
greu să-i mai deosebeşti... Pc aici au trecut atîţia
l o c o t e n e n ţ i d e r e z e r v ă i d i o ţ i . I n r e t r a g e r e a d e la I . i -
manov şi K r a s n i k , toţi „locotenenţii" ă ş t i a îşi pier­
deau capul cum zăreau o patrulă căzăcească. Noi,
ă ş t i a d e la c o m a n d a m e n t , n u - i p r e a a v e m la stomac
pe aceşti î n c u r c ă - l u m e . N i ş t e dobitoci de intelectuali
c a r e sc a c t i v e a z ă sau îşi d a u e x a m e n u l d e o f i ţ e r i în
civil şi c o n t i n u ă să fie i m b e c i l i d e c i v i l i p î n ă vine
ră/.boiul şi se scapă pe ci, căcăcioşii !
Căpitanul Tayrle scuipă cu dispreţ şi-1 b ă t u pe
u m ă r cu f a m i l i a r i t a t e p e c ă p i t a n u l S a g n c r .
— O să r ă m î n c ţ i aici p r o b a b i l d o u ă z i l e . V a iau
pe toţi s u b p r o t e c ţ i a m e a , o să m a i d a n s ă m . Avem
aici n i ş t e c u r v u l i ţ e g r o z a v e , î n t r e a l t e l e f a t a u n u i g e ­
n e r a l c a r e î n a i n t e v r e m e e r a l e s b i a n ă . C a s-o a ţ î ţ ă m ,
ne î m b r ă c ă m cu toţii în r o c h i i d e d a m ă şi sa t e ţii
p e u r m ă , ce c a r t e ştie ! S c r o a f a e aşa d e slăbănoaga,
î n c î t p a r c ă nici n u - ţ i v i n e să c r e z i că a r fi î n stare
de ceva. Dar se p r i c e p e , frăţioare... de altfel ai sa
vezi... P a r d o n ! şi r ă m a s e o c l i p ă încurcat. Trebuie
să m ă d u c i a r să b o r ă s e ; pentru a treia oară azi...
După ce se î n t o a r s e , d e s t ă i n u i c ă p i t a n u l u i Sagner,
pentru a-i d o v e d i atmosfera d e veselie c a r e domnea
acolo, ca vărsaturile de care suferea erau urmările
c h e f u l u i d i n a j u n , la c a r e p a r t i c i p a s e r ă şi o f i ţ e r i i u n i ­
tăţii d e pionieri.
Pc comandantul a c e s t e i u n i t ă ţ i c ă p i t a n şi ei, S a g ­
n e r a v u p r i l e j u l să-1 c u n o a s c ă f o a r t e c u r î n d . î n can­
celarie intră un lungan în uniformă cu trei steluţe
a u r i i şi o a r e c u m mahmur ; nebăgînd în s e a m ă pre­
z e n ţ a c ă p i t a n u l u i S a g n c r , se a d r e s ă p c u n t o n foarte
f a m i l i a r lui T a y r l e :
— Ce faci, mă, porcule ? Frumos ai aranjat-o
aseară pe contesa n o a s t r ă . Se a ş e z ă p e s c a u n şi l o -
v i n d u - s e cu o v a r g a subţire peste pulpe, începu să
r î d ă cu h o h o t e :
— C î n d m i - a m i n t e s c că i-ai b o r î t în p o a l e . . .
— D a — încuviinţă Tayrle — m - a m distrat bine
aseară.

254
Abia d u p ă a c e e a îl p r e / e n t a pc Sagner ol.ţerului
cu v a r g a în m î n a şi t u s t r e i părăsiră cancelaria, în-
d r c p t î n d u - s c spre cafeneaua care răsărise peste n o a p t e
p e r u i n e l e unei f o s t e b e r ă r i i .
In t i m p ce t r a v e r s a u c a n c e l a r i a , c ă p i t a n u l Tayrle
împrumuta v a r g a d e la c o m a n d a n t u l unităţii d e pio­
nieri şi lovi cu ca în m a s a l u n g ă în j u r u l c ă r e i a , la
a c e a s t ă c o m a n d ă , se r i d i c a r ă în p o z i ţ i e d e d r e p ţ i d o i ­
sprezece conţopişti. Aceştia erau partizani ai muncii
l i n i ş t i t e şi lipsite d e p r i m e j d i e d i n s p a t e l e frontului,
şi a v e a u nişte b u r ţ i respectabile. îmbrăcate în uni­
forme extra.
A c e s t o r d o i s p r e z e c e a p o s t o l i ai c h i u l u l u i , căpitanul
Tayrle le s p u s e , v r î n d să facă pe grozavul faţă de
S a g n e r şi c e l ă l a l t o a s p e :
— S a n u v ă î n c h i p u i ţ i , p o r c i l o r , c ă sînteţi aici la
c u r ă d e î n g r ă ş a r e . M a i p u ţ i n ă m î n c a r e şi b ă u t u r ă şi
mai multă a l e r g ă t u r ă !... Şi acum să vă mai arăt
un n u m ă r d e d r e s a j , îi a n u n ţ ă Tayrle.
L o v i d i n n o u c u v a r g a î n m a s ă >i-i î n t r e b ă p e cei
doisprezece, care stăteau smirnă :
— C î n d a v e ţ i d e g î n d să c r ă p a ţ i , n e i s p r ă v i ţ i l o r ?
C e i d o i s p r e z e c e r ă s p u n s e r ă în u n i s o n :
— La o r d i n u l d u m n e a v o a s t r ă , d o m n u l e căpitan.
D u p ă c a r e , r î / . î n d d e p r o p r i a - i t î m p e n e, c . p . t a n u l
T a y r l e ieşi d i n c a n c e l a r i e , î n s o ţ i t d e o a s p e ţ i i săi.
A ş e z î n d u - s e c u ei l a o m a s ă î n c a f e n e a , T a y r l e c o - .
manda o sticlă c u lichior d e s c o r u ş e şi p o r u n c i să
f i e a d u s ? c î t e v a d o m n i ş o a r e d i n cele c a r e e r a u libere.
Astfel Sagner află că î n realitate cafeneaua era un

255
t r a c t i r . C î n d a u z i c a n i c i u n a d i n d o m n i ş o a r e nu e r a
l i b e r ă , c ă p i t a n u l T a y r l e se î n f u r i e p e s t e m ă s u r ă şi în-
t î l n i n d - o pe m a d a m ă în sala de aşteptare, o înjură
grosolan, întrebînd-o apoi cine e r a la domnişoara
E l l a . I a r c î n d i se s p u s e că e r a o c u p a t ă c u u n loco­
t e n e n t , î n c e p u să z b i e r e şi m a i t a r e , c a ieşit d i n m i n ţ i .
L a d o m n i ş o a r a E l l a se a f l a î n c l i p a a c e e a domnul
l o c o t e n e n t D u b , c a r e , d u p ă c a n t o n a r e a b a t a l i o n u l u i în
c l ă d i r e a g i m n a z i u l u i , a d u n a s e t o a t ă u n i t a t e a sa şi î n ­
tr-o lungă expunere atrăsese luarca-aminte ostaşilor
c ă , î n r e t r a g e r e , ruşii a u î m p î n z i t b o r d e l u r i l e cu p e r ­
sonal c o n t a m i n a t d c boli venerice, p e n t r u a provoca
în felul a c e s t a p i e r d e r i g r e l e a r m a t e i a u s t r i e c e . A t r a s e
aşadar atenţia ostaşilor să n u frecventeze asemenea
localuri şi adăugă că el însuşi va inspecta aceste
c a s e , p e n t r u a se c o n v i n g e p e r s o n a l d a c ă o r d i n u l n-a
fost c ă l c a t ; ţ i n î n d s c a m ă că a c u m se a f l a u în zona
f r o n t u l u i , cel c a r e v a fi d e s c o p e r i t a c o l o v a fi t r i m i s
în f a ţ a C o n s i l i u l u i d e r ă z b o i .

Locotenentul D u b sc d u s e d e c i să se c o n v i n g ă la
faţa locului d a c ă ordinul lui fusese respectat şi-şi
alese c a p u n c t d e p l e c a r e al c e r c e t ă r i l o r sale cana­
p e a u a d i n o d ă i ţ a E l l e i , a f l a t ă la e t a j u l î n t î i al a ş a - z i -
sei „ C a f e n e l e " a o r a ş u l u i , u n d e se d i s t r a d e m i n u n e .
î n t r e t i m p , c ă p i t a n u l S a g n e r se î n a p o i e la b a t a l i o n .
Societatea lui T a y r l e trebui să sc r i s i p e a s c ă , acesta
f i i n d c h e m a t d e u r g e n ţ ă la b r i g a d ă , u n d e c o m a n d a n ­
t u l îşi c ă u t a d e m a i b i n e d c o j u m ă t a t e d e o r ă a g h i o ­
tantul.

256
V e n i s e r ă o r d i n e n o i d e la d i v i z i e şi t r e b u i a s t a b i l i t ă
definitiv marşruta regimentului 91 abia sosit, de­
oarece, după noi ordine primite, pc vechiul lui
i t i n e r a r u r m a s ă se î n d r e p t e a c u m b a t a l i o n u l d e m a r ş
al r e g i m e n t u l u i 102.
Situaţia era foarte încurcată ; ruşii se retrăgeau
tn grabă spre nord-estul Galiţici, f o r m a ţ i u n i austriece
se a m e s t e c a u î n t r e ele, i a r unităţi germane pătrun­
deau, p e a l o c u r i , în liniile lor ca nişte s ă g e ţ i ; toate
a c e s t e a d ă d u r ă n a ş t e r e u n u i h a o s , c a r e fu s p o r i t a p o i
d e sosirea î n z o n a f r o n t u l u i a unor noi batalioane
d e m a r ş şi a a l t o r u n i t ă ţ i m i l i t a r e . O s i t u a ţ i e a s e m ă ­
n ă t o a r e e r a şi î n z o n e l e d i n s p a t e l e f r o n t u l u i , c a de
p i l d ă chiar aici, la S a n o k , u n d e pe n e a ş t e p t a t e sosi­
seră rezervele unei divizii germane hanovreze, sub
c o m a n d a unui colonel cu o c ă u t ă t u r ă atît de crîn-
c e n ă , î n c î t g e n e r a l u l d e b r i g a d ă îşi p i e r d u cumpătul.
Colonelul comandant al rezervelor diviziei hano­
v r e z e î i a r ă t ă o d i s p o z i ţ i e scrisă — d a t ă d e statul-
major al a r m a t e l o r g e r m a n e — î n c a r e se a r ă t a că
o a m e n i i lui t r e b u i a u c a r t i r u i ţ i î n c l ă d i r e a g i m n a z i u l u i ,
u n d e fuseseră c a z a ţ i ostaşii din r e g i m e n t u l 9 1 . P e n t r u
instalarea statului său major, ceru evacuarea clădirii
„Băncii Cracoviene", în care se s t a b i l i s e comanda­
mentul brigăzii.
Comandamentul chemă la telefon divizia, înfăţi-
ş î n d s i t u a ţ i a e x a c t ă ; a p o i v o r b i c u d i v i z i a şi h a n o -
vrezul cu căutătura crîncenă şi, d r e p t urmare, la
b r i g a d ă sosi u r m ă t o a r e a d i s p o z i ţ i e t e l e g r a f i c ă : „ B r i ­
g a d a părăseşte o r a ş u l la orele şase seara în direcţia

17 - Soldatul Svejk. voi. III 257
Turow — Volsk — Liskowicc — Starasol — Sam-
bov, u n d e va primi noi dispoziţii. O d a t ă cu ca va
pleca şi batalionul de marş 91, care va forma
ariergarda ; patrulele d e recunoaştere vor pleca din
Turow la o r e l e cinci şi j u m ă t a t e ; î n t r e detaşamen­
t e l e d e a p ă r a r e a f l a n c u r i l o r s u d i c şi n o r d i c , d i s t a n ţ ă
3 k i l o m e t r i . A r i e r g a r d a p ă r ă s e ş t e oraşul la orele şase
şi u n s f e r t ! " '
în clădirea gimnaziului era marc forfotă. La adu­
narea ofiţerilor, convocata ad-hoc de comandantul
b a t a l i o n u l u i nu lipsea d e c î t locotenentul D u b ; Svejk
p r i m i o r d i n u l să-1 c a u t e .
— Cred că dumneata ai să-1 găseşti uşor — îi
spuse locotenentul-major Lukâs — că ştiu că vă
a v e ţ i c a p i s i c a şi cuinele.
Şi î n t i m p ce locotenentul-major Lukâs scria pe
o foaie de hîrtie ordinul prin care locotenentul Dub
era chemat să se p r e z i n t e d e urgenţă la gimnaziu,
unde avea loc adunarea, Svejk continua să-i ra­
porteze :
— D a , d o m n u l e obcrîaitnant, n - a v e ţ i nici o g r i j ă .
Vi-I găsesc eu n u m a i d e c î t , p e n t r u c ă o s t a ş i i n - a u v o i e
să i n t r e în bordel, aşa că dumnealui e mai mult
ca sigur a c o l o , ca să se c o n v i n g ă dacă nu cumva
v r e u n o s t a ş d i n u n i t a t e a d u m i s a l e d o r e ş t e să ajungă
î n f a ţ a C o n s i l i u l u i d e r ă z b o i . D o m n u l laitnant Dub,
personal, a declarat în faţa mansaftului că va in­
specta bordeiele şi v a i şi a m a r d e cei c a r e îi vor
cunoaşte şi paroea rea. De altfel, ştiu unde e. E
aici, a p r o a p e , în c a f e n e a u a dc peste d r u m ; oamenii

2 5 8
dumnealui l-au urmărit să v a d ă u n d e se d u c e mai
i itii.
Localurile u n i t e d e d i s t r a c ţ i e şi „ C a f e n e a u a oraşu­
lui", despre c a r e amintise Svejk, e r a u î m p ă r ţ i t e in
două secţii. C i n e nu voia să treacă prin cafenea,
i n t r a p r i n s p a t e l e c l ă d i r i i , u n d e se î n c ă l z e a la soare
o b a b ă , c a r e se a d r e s a v i z i t a t o r i l o r î n limbile ger­
m a n ă , p o l o n e z ă şi u n g a r ă , c a m a ş a :
— H a i , drăgălaşule, avem fetiţe drăguţe.
D a c ă o s t a ş u l i n t r a , b ă t r î n a îl c o n d u c e a , printr-un
c o r i d o r , î n t r - u n fel d e s a l ă d e p r i m i r e u n d e chema
cîte o domnişoară, care venea fuga, în cămăşuţă ;
c e r e a b a n i i î n a i n t e şi p e l o c , şi î n t i m p c e s o l d a t u l
îşi d e s c i n g e a baioneta, suma respectivă era vărsată
madamei.
Ofiţerii intrau prin cafenea ; pentru domnii ofi­
ţeri d r u m u l era m a i c o m p l i c a t , p e n t r u că ducea către
separeurilc din fundul localului, unde erau domni­
şoarele m a i selecte, în c ă m ă ş u ţ e cu d a n t e l e , anume
alese p e n t r u g r a d e l e o f i ţ e r e ş t i şi u n d e se s e r v e a vin
şi l i c h i o r . De altfel, madama nu îngăduia nici un
gest uşuratic în cafenea ; totul se p e t r e c e a sus, în
c ă m ă r u ţ e . I n t r - u n astfel d e p a r a d i s , plin d c ploşniţe,
se a f l a tolănit pc un divan, numai în izmene, şi
locotenentul Dub, în timp ce domnişoara Ella îi
povestea, aşa cum se întîmplă de obicei în ase­
m e n e a î m p r e j u r ă r i , t r a g e d i a v i e ţ i i ei ; c u m că t a t ă l ei
fusese f a b r i c a n t şi d î n s a p r o f e s o a r ă d e liceu l a P e s t a
şi că s i t u a ţ i a î n c a r e se g ă s e a a c u m e r a o c o n s e c i n ţ ă
a unei d r a g o s t e n e f e r i c i t e .

17* 259
Lîngă pat, în spatele locotenentului Dub, pe o
măsuţă, sc v e d e a u o sticlă cu lichior de scoruşe şi
d o u ă p ă h ă r e l e . A v î n d î n v e d e r e că s t i c l a e r a numai
p e j u m ă t a t e g o l i t ă şi c ă d o m n i ş o a r a E l l a şi locote­
nentul D u b n u m a i ş t i a u c e v o r b e s c , se p u t e a uşor
trage încheierea că locotenentul Dub nu ţinea de
fel l a b ă u t u r ă . D i n cele ce s p u n e a se v e d e a limpede
că începuse să î n c u r c e totul, confundînd-o pe Ella
c u o r d o n a n ţ a lui, K u n n e r t ; v o r b e a şi îl a m e n i n ţ a pe
i m a g i n a r u l K u n n e r t a ş a c u m îi e r a o b i c e i u l :

— Kunncrt, Kunnert, bestie, ţine m i n t e , cînd ai
să-mi cunoşti p a r t e a rea...
Svejk ar fi trebuit să se s u p u n ă aceleiaşi proce­
duri ca şi ceilalţi ostaşi care intrau prin spatele
clădirii ; el se s m u l s e î n s ă amabil din braţele unei
fetiţe în cămăşuţă, l a al c ă r e i s t r i g ă t sosi î n grabă
madama, o poloneză grasă, care t ă g ă d u i cu neruşi­
n a r e c ă s-ar a f l a p e a c o l o , c a m u s a f i r , v r e u n domn
locotenent.
— Nu z b i e r a ţ i a ş a la m i n e , c u c o a n ă — îi spuse
S v e j k z î m b i n d p o l i t i c o s — d a c ă v r e ţ i să n u v ă ating
peste bot. L a noi p c strada Platncrska, o madamă
a încasat odată o chclfăncală că n-a mai ştiut pe
c e l u m e e. U n b ă i a t îl c ă u t a acolo pe taică-su, un
oarecare Vondrac'ek, care avea prăvălie cu cauciucuri
dc automobil. Pe madamă o chema Krovaîiova;
după ce a u r e a d u s - o în s i m ţ i r i şi a u î n t r e b a t - o , la
spitalul d c urgenţă, cum o cheamă, dumneaei a spus
ceva care începea cu „Ch"... Dar dumneavoastră
cum vă numiţi, stimată doamnă ?

2G0
Drept orice răspuns, venerabila matroană începu
s i u r l e ca ieşită d i n m i n ţ i , c î n d S v e j k , d u p ă aceste
c u v i n t e , o î m b r î n c i d e o p a r t e şi u r c ă g r a v s c ă r i l e d e
l e m n c a r e d u c e a u la e t a j u l î n t î i .
L a s e m n a l u l ei îşi f ă c u a p a r i ţ i a î n s u ş i proprietarul
tractirului, un nobil polonez uscăţiv la înfăţişare,
c a r e se r e p e z i pe scară după Svejk şi î n c e p u să-l
t r a g ă cu d e s p e r a r e d e b l u z a , s t r i g î n d la el, p e nem­
ţeşte, că s o l d a ţ i i n - a v e a u acces sus, e t a j u l fiind re-
rervat pentru domnii ofiţeri, iar parterul pentru
ostaşi.
Svejk îi a t r a s e a t e n ţ i a c ă cl v e n e a î n interes de
s e r v i c i u şi c ă a v e a m i s i u n e a să g ă s e a s c ă p e u n domn
locotenent fără de care a r m a t a nu putea porni spre
dmpul de luptă, iar cînd patronul deveni agresiv,
Svejk îi d ă d u brînci pe scări şi îşi v ă z u mai de­
parte de inspecţia încăperilor de sus. S e convinse
astfel c ă t o a t e o d ă i ţ e l e e r a u g o a l e ; a b i a la capătul
c o r i d o r u l u i u n d e , d u p ă ce b ă t u s e d i s c r e t , a p ă s a s e pc
c l a n ţ ă şi c r ă p a s e u ş a , a u z i d i n t r - o c a m e r ă g l a s u l p i ţ i ­
g ă i a t al d o m n i ş o a r e i E l l a c i r i p i n d „Besctzt" 1
şi î n ­
dată după aceea glasul profund al locotenentului
D u b , c a r e se c r e d e a , p r o b a b i l , î n c ă î n c a m e r a lui d c
la c a n t o n a m e n t strigînd: „Hcrreinf" 2

Svejk i n t r ă , se a p r o p i e d e d i v a n şi î n m î n î n d loco­
tenentului Dub ordinul raportă, trăgînd cu coada
ochiului spre uniforma aruncată într-un colţ al
patului :
1
N u - i voie (germ.).
1
Intră ! (germ.).

261
— Cu respect va r a p o r t e z , d o m n u l e laitnant, că
trebuie să v ă î m b r ă c a ţ i şi să v ă p r e z e n t a ţ i numai­
decît — după cum spune ordinul pe care vi-1 î n -
mînez — la c a z a r m a noastră de la g i m n a z i u unde
avem o consfătuire importantă.
Locotenentul D u b h o l b ă la el o c h i i împăienjeniţi,
d a r îşi d ă d u s e a m a c ă n u era chiar atît d e ameţit
încît să n u - 1 r e c u n o a s c ă pe Svejk. în ameţeala lui
îşi î n c h i p u i a c ă S v e j k fusese trimis la cl, la raport,
şi d c a c e e a i i s p u s e :
— Imediat mă răfuiesc eu cu tine, Svejkule.
Ve-vezi-tu-ce-păţcşti... — Kunnert — strigă către
Ella — m - m a i toa-toarnă-mi u-un pă-hărel !
Bău, şi î n timp ce rupea ordinul scris, rîdea
sarcastic :
— C e - i a s t a — m o t i v a r e ? L a - n o i - n u se p r i n d c - c u
m o t i v a r e . A i c i sin t e m — l a - l a m i - m i l i t ă r i e , n u — la
ş c o a l ă . C a r e v a să z i c ă — t e - a m — a g ă ţ a t , î n b o - b o r -
del ? V i - v i n o î n c o a Svc-Svejk, a p r o p i e - t e — să-ţi t r a g
o p c - p e r e c h e d e p a l m e . I n ce a n i-a î n v i n s F i l i p —
Macedoneanul — pe romani ? Nu ştii — armă-
sarule î
— C u r e s p e c t v ă r a p o r t e z — c o n t i n u ă Svejk neîn­
d u p l e c a t — c u n o r d i n s u p e r i o r d e la b r i g a d ă c a t o ţ i
d o m n i i o f i ţ e r i să se î m b r a c e şi să v i n ă l a batalions-
bespreebung , trebuie să plecăm şi acum se hotă-
r e ş t e c a r e c o m p a n i e v a fi jorbut, saitnbut sau nacb-
but. S o c o t e s c c ă şi d u m n e a v o a s t r ă aveţi un cu vin t
de spus în treaba asta.

202
Această intervenţie diplomatică avu darul sa-1
trezească oarecum pe locotenentul Dub, care în­
c e p e a să-şi d e a s e a m a c ă t o t u ş i n u e r a î n cazarmă
şi d i n p r u d e n ţ ă î n t r e b ă c h i a r :
— U n d e sînt ?
— Domnul locotenent binevoieşte a se afla la
bordel. Căile Domnului sînt nenumărate.
Locotenentul Dub ofta din greu, coborî de pc
s . v a n şi î n c e p u să-şi c a u t e u n i f o r m a . Svejk îi dădu
o m î n ă d e a j u t o r şi î n cele d i n u r m ă , d u p ă c e l o c o ­
tenentul izbuti să se îmbrace, ieşiră amîndoi din
o d ă i ţ ă . D a r , p e s t e o c l i p ă Svejk se î n a p o i e g l o n ţ —
fi fără să ţ i n ă s e a m a d e p r e z e n ţ a Ellei, c a r e dădu
întoarcerii lui a l t a i n t e r p r e t a r e , î n t i n z î n d u - s e în pat
— b ă u în g r a b ă r e s t u l d e l i c h i o r r ă m a s î n s t i c l ă şi
o luă d i n n o u în u r m a locotenentului.
In stradă, locotenentul Dub îşi pierdu din nou
m i n ţ i l e , d a t f i i n d c ă e r a m a r c z ă p u ş e a l ă şi p o v e s t i
t o t felul d e p a r a s c o v e n i i , f ă r ă nici o l e g ă t u r ă între
ele. S p u s e c ă are acasă o carte poştală din insula
Helgoland şi c ă , d u p ă examenul dc bacalaureat, se
d u s e s e c u c o l e g i i să j o a c e b i l i a r d şi nu-1 salutaseră
pe profesorul diriginte. L a fiecare frază adăuga :
— Sper că m ă înţelegeţi bine...
— Se p o a t e să n u v ă î n ţ e l e g ? îi r ă s p u n s e Svejk.
Dumneavoastră v o r b i ţ i la fel c a t i n i c h i g i u l Pokorny
din Budejovice. Pc ăla cînd oamenii îl întrebau :
..V-aţi s c ă l d a t î n M a l s a el r ă s p u n d e a : „ N u m-am
s c ă l d a t , în schimb anul ăsta o să fie foarte multe
prunc". Sau cînd îl întrebau : „Aţi mîncat anul

263
asta c i u p e r c i ?", cl le răspundea: „N-am mîncat,
d a r s e z i c e c ă n o u l s u l t a n al M a r o c u l u i a r fi u n om
foarte cumsecade".
L o c o t e n e n t u l D u b se o p r i î n loc şi i z b u c n i :
— Sultanul Marocului ? Cc mai, o cantitate ne­
glijabilă...
îşi ş t e r s e s u d o a r e a de pe frunte şi u i t î n d u - s e la
Svejk cu ochi tulburi, m o r m ă i :
— în halul ăsta, n - a m t r a n s p i r a t nici iarna. Sîn-
tcţi de acord ? M ă înţelegeţi ?
— î n ţ e l e g , d o m n u l e laitnant, cum să n u înţeleg.
La noi, în cîrciumă „La Potirul" venea mereu un
d o m n b ă t r î n , u n consilier î n retragere. Zicea întot­
d e a u n a , ca şi d u m n e a v o a s t r ă , c ă n u î n ţ e l e g e cc d e o s e ­
bire este î n t r e temperatura din timpul v e r i i şi cea
d i n t i m p u l i e r n i i . Şi i se p ă r e a t a r e c i u d a t c ă o a m e ­
nii n u - s î n s t a r e să a f l e a c e s t l u c r u .
în poarta gimnaziului, Svejk îl părăsi pe loco­
tenentul D u b care, împleticindu-se pe scară, urcă la
etaj îndreptîndu-se spre sala unde avea loc con­
sfătuirea şi unde raportă numaidecît căpitanului
Sagner că era beat turtă. In tot timpul consfătuirii
r ă m a s e cu capul p l e c a t şi n u m a i din cînd în cînd
s e r i d i c a şi s t r i g a :
— Aveţi perfectă d r e p t a t e , d o m n i l o r , d a r cu s î n t
beat criţă.
Cînd fixarea d i s p o z i t i v u l u i d c m a r ş fu terminată
şi compania locotcnentului-major LukăS desemnată
ca avangardă, locotenentul D u b tresări p e neaştep­
t a t e , se r i d i c ă î n p i c i o a r e şi s p u s e :

264
— îmi amintesc, domnilor, dc dirigintele nostru
d i n clasa întîi. B r a v o lui, de trei ori b r a v o !
Locotenentul-major LukâS avu buna idee să-l
cheme pe Kunncrt, ca să-l transporte deocamdată
p e l o c o t e n e n t u l D u b î n s a l a d e f i z i c ă , la u ş a căreia
itea î n p e r m a n e n ţ ă o santinelă ce p ă z e a colecţiile
de minerale, pe jumătate jefuite. Brigada atrăgea
mereu atenţia asupra acestui lucru unităţilor aflate
în trecere p r i n oraş.
M ă s u r a fusese luată de p e vremea cînd un băta­
ia de honvezi, cazat în gimnaziu, dăduse iama
p r i n l a b o r a t o r . H o n v e z i l o r le p l ă c u s e m a i c u seamă
colecţia d e m i n e r a l e , c o m p u s ă din cristale în multe
c u l o r i şi p i r i t e , p e c a r e le b ă g a s e r ă î n raniţe.
I n m i c u l c i m i t i r m i l i t a r se p o a t e citi şi a s t ă z i pe
u n a d i n c r u c i l e a l b e , i n s c r i p ţ i a : „Lâszlo Gargany".
Acolo îşi doarme somnul de veci honvedul care,
a t u n c i c î n d s-au f u r a t c o l e c ţ i i l e g i m n a z i u l u i , a băut
spirtul d e n a t u r a t din borcanele în care erau depuse
s p r e p ă s t r a r e t o t soiul d e r e p t i l e .
Dc unde se v e d e că războiul mondial a nimicit
speţa omenească c h i a r şi c u rachiu de şarpe.
După ce se risipiră cu toţii, locotenentul-major
L u k d S p o r u n c i să fie c h e m a t K u n n e r t , c a r e f ă c u stă-
p î n u l u i său p a t u l p e c a n a p e a . C u acest prilej, loco­
tenentul Dub căzu deodată în mintea copiilor; îl
apucă pe Kunnert de mînă şi î n c e p u să-i c a u t e în
p a l m ă , s p u n î n d c ă - i g h i c e ş t e n u m e l e v i i t o a r e i lui s o ţ i i .
— Cum vă numiţi d u m n e a v o a s t r ă ? Fiţi bun şi
scoateţi-mi din buzunarul d e sus al t u n i c i i carnetul

265
'de n o t e şi c r e i o n u l . V ă n u m i ţ i c a r e v a să z i c ă Kun-
n e r t ; f o a r t e b i n e , v e n i ţ i d u p ă u n sfert d e o r ă şi v e ţ i
găsi u n b i l e ţ e l cu n u m e l e soţiei dumneavoastră.
A b i a a p u c ă , î n s ă , să r o s t e a s c ă a c e s t e c u v i n t e şi c ă z u
într-un somn adînc ; după puţin timp se t r e z i din
nou şi î n c e p u să r ă s f o i a s c ă c a r n e ţ e l u l ; scrise ceva,
apoi rupse fila, o aruncă jos, şi ducînd misterios
d e g e t u l la g u r ă b o l b o r o s i :
— încă nu, abia peste un s f e r t d c oră. C e l mai
b i n e a r fi să c ă u t a ţ i h î r t i a cu o c h i i legaţi.
Kunnert care era şi el un dobitoc fără pereche,
v e n i î n t r - a d e v ă r d u p ă u n s f e r t d e c e a s şi, d e s f ă c î n d
hîrtia, descifra în hieroglifele locotenentului Dub :

„Numele viitoarei dumneavoastră sofii va fi:
Doamna Kunnertovă".

K u n n e r t îi a r ă t ă h î r t i a lui S v e j k , c a r e îl s f ă t u i s-o
ţină bine, căci asemenea documente căpătate de la
conducători militari trebuie păstrate cu toată cins­
tea cuvenită.
— î n a i n t e v r e m e — a d ă u g ă el — n u se p o m e n e a
ca ofiţerul să î n t r e ţ i n ă corespondenţă cu ordonanţa
j i să i se a d r e s e z e c u „ d o m n u l e " .

*

După ce t o a t e p r e g ă t i r i l e d e p l e c a r e fură termi­
nate, conform ordinelor date, generalul de brigadă
p e c a r e îl l u c r a s e a t î t d e f r u m o s c o l o n e l u l hanovrez,
o r d o n ă a d u n a r e a b a t a l i o n u l u i în c a r e u , p e n t r u a r o s t i
o cuvîntare. Generalului îi p l ă c e a grozav sa vor­
b e a s c ă şi, d u p ă cc b ă t u c î m p i i p î n ă l a i s t o v i r e , îşi
aminti de poşta militară.
— O s t a ş i — t u n ă el î n c a r e u — n e a p r o p i e m de
trontul inamicului, de care ne mai despart doar
c î t e v a zile d e m a r ş . P î n ă a c u m , o s t a ş i , f i i n d î n m a r ş ,
n-aţi p u t u t să indicaţi celor dragi p e care i-aţi pă­
răsit adresa voastră, ca să ş t i e şi cei de departe
u n d e să v ă s c r i e , şi c a , la r î n d u l v o s t r u să v ă mîn-
g î i a ţ i cu s c r i s o r i d e l a cei apropiaţi.
Se î n c u r c ă î n a c e s t p o t o p d e c u v i n t e d i n c a r e nu
m a i ştia c u m să i a s ă şi r e p e t ă dc nenumărate ori :
„scumpii voştri de-acasă, rudele voastre dragi, iu­
biţii v o ş t r i u r m a ş i " şi a ş a m a i departe, pînă cînd,
în sfîrşit, i z b u t i să spargă acest cerc vicios cu un
strigăt t r i u m f ă t o r :
— D e aceea a v e m pc front poşta militară !
Restul cuvîntării sale lăsa să se d e s p r i n d ă ideea
că o s t a ş i i n - a r a v e a altă d o r i n ţ ă mai arzătoare de­
cît să se l a s e m ă c e l ă r i ţ i dc dragul poştei militare
• D t t e n t e p e f r o n t şi d a c ă o g r e n a d ă a r r e t e z a c u m v a
vreunuia amîndouă picioarele, moartea i-ar părea
frumoasă la g î n d u l c ă o f i c i u l lui p o ş t a l arc numă­
r u l 7 2 , şi c ă , d a t o r i t ă acestei instituţii ar putea să
primească, eventual, o scrisoare de acasă, din partea
c e l o r d r a g i „ d c d e p a r t e " , şi u n p a c h e t c u o bucată
d e c a r n e a f u m a t ă , s l ă n i n ă şi p e s m e ţ i d e c a s ă .

267.
După cuvîntare, fanfara brigăzii intona imnul
imperial, ostaşii strigară de trei ori „ura" pentru
î m p ă r a t şi u n i t ă ţ i l e s a c r i f i c a t e p e n t r u abatoarele de
d i n c o l o d e Bug p o r n i r ă u n a d u p ă alta la d r u m , d u p ă
c u m glăsuiau ordinele primite.
Compania a 11-a părăsi oraşul la o r e l e c i n c i şi
jumătate, în direcţia Turow-Wolsk. Svejk zăbovea
la coada coloanei lîngă statul-major al companiei
şi echipa dc sanitari, iar locotcnentul-major Lukă5
c ă l ă r e a d c - a l u n g u l c o l o a n e i şi se î n t o r c e a m e r e u la
urmă pentru a v e d e a c e se m a i î n t î m p l ă p e la sa­
nitari — c a r e î n t r - o c ă r u ţ ă , s u b c o v i l t i r , îl duceau
p c l o c o t e n e n t u l D u b spre noi acte d c vitejie în v i i t o ­
r u l n e c u n o s c u t — şi t o t o d a t ă p e n t r u a-şi m a i omorî
t i m p u l s t î n d d c v o r b ă c u S v e j k , c a r e îşi p u r t a raniţa
şi p u ş c a cu m u l t ă răbdare, povestind plutonierului
d e a d m i n i s t r a ţ i e V a n S k c î t d c p l ă c u t fusese c u ani
î n u r m ă , la m a n e v r e l e d e l î n g ă Velkc' Mezine*.

— Locurile semănau leit c u cele d e aici, numai
c ă n o i n u e r a m a ş a d e „feldmăsig", fiindcă p e vre­
m e a aceea nu ştiam încă cc-s a l e a c o n s e r v e d c re­
zervă ; cînd n i se d i s t r i b u i a vreo conservă o înfu­
l e c a m l a cel d i n t î i p o p a s d e n o a p t e şi b ă g ă m la loc
în r a n i ţ ă o c ă r ă m i d ă . I n t r - u n sat a venit o inspecţie
şi n e - a u scos d i n r a n i ţ ă t o a t e c ă r ă m i z i l e : e r a u a t î t e a ,
c ă m a i t î r z i u u n ţ ă r a n şi-a d u r a t d i n ele o c ă s u ţ ă . . .
După puţin t i m p , Svejk se t r e z i mergînd ţanţoş
alături dc calul locotenentului-major Lukâ? şi în­
c e p u să-i v o r b e a s c ă d e s p r e p o ş t a m i l i t a r ă :

268
— A fost frumoasă cuvîntarca şi sigur că ori-
DM sc s i m t e b i n e c î n d primeşte pe front o scriso-
rici d r ă g u ţ ă d e acasă. C u ani în u r m ă , p e vremea
r!nd făceam î n c ă militărie la Budejovice, o singură
dată am primit la c a z a r m ă o s c r i s o a r e , şi a c u m o
mi păstrez.
Şi s c o ţ î n d d i n t r - u n p o r t o f e l d e p i e l e , soios, o sen­
ioare u n s u r o a s ă , î n c e p u să citească, ţ i n î n d pasul cu
calul l o c o t e n e n t u l u i - m a j o r LukâS, c a r e m e r g e a î n t r - u n
cap domol :

„Ma, nenorocitule, mă criminal si secătură! Domnu*
căprar Kriz a venit la Praga în « u r l a u b » şi am dan­
sat cu dînsul la «Kocan» şi el mi-a spus că tu petreci
Budejovice «La broasca verde» cu o fleandură şi că
m-ai părăsit de tot. Ca să ştii, scrisoarea asta ţi-o
scriu la privată, pe seîndura de lingă gaură şi am ter­
minat cu tine. Fosta ta Bozena. Ca să nu uit: capora­
li poate şi are să-ţi facă mizerie, eu l-am rugat. Şi
tot ca să nu uit: cînd ai să vii în « u r l a u b » n-ai să
mă mai găseşti printre cei vii."

— Se î n ţ e l e g e , î n s ă — c o n t i n u ă S v e j k , m e r g î n d în
pas cu calul — că atunci cînd m - a m dus în „urlaub",
d u m n e a e i e r a p r i n t r e v i i , şi î n c ă p r i n t r e c c v i i . A m g ă ­
sit-o t o t l a „ K o c a n " ; o î n g h e s u i a u d o i o s t a ş i d e la a l t
r e g i m e n t şi u n u l d i n ei e r a a ş a d e v i u c ă îi u m b l a î n
ochii l u m i i , cu m î n a , p e s u b c ă m a ş ă , d c p a r c ă a r fi
v r u t , a m o n o a r e a d o m n u l e obcrlaitnant, să-i smulgi
polenul nevinovăţiei, c u m zicea VSnceslava Luzickâ,

269
s a u c u m a zis o d a t ă , c a m t o t a ş a , d a r s u g h i ţ î n d p r i n ­
t r e l a c r i m i , o f e t i ş c a n ă d e v r e o ş a i s p r e z e c e a n i , la o r a
de dans, unui licean, cînd băiatul a ciupit-o d e u m ă r :
„ D u m n e a t a , d u m n e a t a , mi-ai luat polenul fecioriei".
Se î n ţ e l e g e c ă t o a t ă l u m e a s-a s t r î m b a t d e rîs şi m ă ­
m i c a ei, c a r e o p ă z e a , a s c o s - o p e c o r i d o r la „Bescda"
şi i-a c ă r ă b ă n i t c î t e v a . c u m scrie la c a r t e . E u unu,
d o m n u l e obcrlaitnant, a m a j u n s la p ă r e r e a c ă fetele d e
la ţ a r ă s î n t m a i c i n s t i t e d e c î t f î r î i t e l e a s t e a d e dom­
n i ş o a r e d e o r a ş , c a r e u m b l ă p c la şcolile d c d a n s . C u
ani în u r m ă , c î n d e r a m c a n t o n a ţ i lîngă Mnisek, mă
d u c e a m şi eu să d a n s e z la S t a r y K n i n ; m i - a m ales
a c o l o o f a t ă , u n a K a r l a V e k l o v ă , d a r c r e d că cu n u
prea-i plăceam. O d a t ă , într-o duminică seara a m în­
s o ţ i t - o la i a z , n c - a m a ş e z a t p c d i g şi în t i m p cc a s f i n ­
ţ e a s o a r e l e a m î n t r e b a t - o d a c ă şi ea m ă i u b e ş t e . Cu
respect vă r a p o r t e z , d o m n u l e obcrlaitnant, că aerul
e r a c ă l d u ţ , p ă s ă r e l e l e c î n t a u şi f a t a m i - a r ă s p u n s , r î -
z î n d c u r ă u t a t e : „ T e i u b e s c c a p c u n d o p în c u r , n u
v e z i că eşti p r o s t ca n o a p t e a ?" Şi d a c ă v r e ţ i să ş t i ţ i ,
a a v u t d r e p t a t e : e r a m p r o s t , aşa d c p r o s t , domnule
obcrlaitnant, c ă a m u m b l a t c u d î n s a p e c î m p p r i n Li­
nuri înalte de grîne, unde nici d r a c u n u e r a *i n u
n e - a m a ş e z a t m ă c a r 0 d a t ă ; îi a r ă t a m numai mana
c e r e a s c ă şi-i s p u n e a m eu, fetei de la ţ a r ă , ca uite.
asta-i secară, ăsta-i grîu, ăla-i ovăz.

Şi c a o c o n f i r m a r e , p a r c ă , a a c e s t o r c u v i n t e , d i n s p r e
capul coloanei răsunară glasurile ostaşilor care cîn­
tau, în c o n t i n u a r e , cîntecul cu c a r e regimentele din

270
C e h i a m a i p l e c a s e r ă şi a l t a d a t ă să s î n g e r e z e p e n t r u
Austria, la Solferino :

„Cînd ceasul bate miezul nopţii
Trece ovăzul pragul porţii,
lupaidia. iupaida.
Orice fată zice da.../'

Şi numaidecît, alţii le ţinură isonui :

„$i mi rog de ce n-ar da,
Uite-asa si uite-asa.
Di doi pupi în loc de unul
Tare de răsun' ca tunul,
lupaidia, iupaida.
Orice fati zice da!
Uite-asa si uite-asa
Şi mă rog de cc n-ai da~*

Apoi începură nemţii să cînte acelaşi eîntec, în
germană.
E un vechi eîntec ostăşesc, pe care soldâţimca I-a
c î n t a t se p a r c , î n t o a t e l i m b i l e , î n c ă p e t i m p u l răz­
boaielor napoleoniene. Acum cîntecul răsuna puter­
nic p e ş o s e a u a p r ă f u i t ă s p r e T u r o w - W o l s k , î n c î m p i a
Galiţiei unde, p î n ă h ă t departic, spre m i a z ă z i , pînă
la c o l i n e l e înverzite, lanurile erau d o b o r î t e la p ă -
m î n t , c ă l c a t e î n p i c i o a r e s u b c o p i t e l e c a i l o r şi t ă l p i l e
miilor şi miilor de bocanci grei, cazoni.
— L a fel — s p u s e Svejk r o t i n d u - ş i p r i v i r i l e în j u r
— a m a r a n j a t o d a t ă c î m p u l şi î n t i m p u l manevrelor
din regiunea Pisek. E r a cu noi acolo un d o m n arhi­
duce, un o m t a r e d r e p t ; aşa d e d r e p t c ă d u p ă ce a

271
trecut cu suita printr-un lan de grîne, din motive
strategice, aghiotantul d u m n e a l u i a făcut îndată so­
c o t e a l a la c î t se r i d i c ă p a g u b a p r i c i n u i t ă . U n ţăran,
un oarecare Picha, nu s-a b u c u r a t d e fel d e vizita
î n ă l ţ i m i i s a l e şi a r e f u z a t să p r i m e a s c ă d c la s t a t o p t ­
s p r e z e c e c o r o a n e c a d e s p ă g u b i r e p e n t r u cele c i n c i p o ­
g o a n e d e g r î n e c u l c a t e la p ă m î n t ; a zis c ă cl se j u ­
d e c ă ; şi c c c r e d e ţ i d o m n u l e obcrîaitnant t S-a a l e s c u
optsprezece luni de puşcărie. Eu socotesc, d o m n u l e
obcrîaitnant, că d e f a p t a r fi t r e b u i t să se b u c u r e c ă
c i n e v a d i n s p i ţ a î m p ă r a t u l u i i-a f ă c u t o v i z i t ă p e p ă -
m în t u l l u i . U n a l t u l , m a i d e ş t e p t , ş i - a r fi îmbrăcat
f e t e l e î n r o c h i i a l b e , o a d r u ş c c l e , l e - a r fi p u s î n m î n ă
c î t e u n b u c h e t d e flori şi l e - a r fi î n ş i r a t p e o g o r c a
să-1 s a l u t e pe înaltul oaspe, aşa c u m a m citit eu
d e s p r e I n d i a , u n d e s u p u ş i i u n u i p r i n ţ s-au l ă s a t c ă l ­
caţi în picioare de elefantul stăpînului.
— C e t o t v o r b e ş t i , Svejk ? îl î n t r e b ă d e p e c a l l o -
cotenentul-major Lukăs'.
— A m o n o a r e a să v ă r a p o r t e z , domnule obcrîait­
nant, că m ă gîndcam la e l e f a n t u l c a r e l-a dus în
spinare pe prinţul despre care am citit.
— N o r o c c ă t c p r i c e p i , S v c j k u l e , s ă le lămureşti
p c t o a t e , s p u s e Lukâi» şi d ă d u p i n t e n i c a l u l u i .
I n f a ţ ă , c o l o a n a sc d e s t r ă m a s c ; d i n p r i c i n a m a r ş u ­
lui, n e o b i ş n u i t a c u m d u p ă o d i h n a d i n t r e n — cu e c h i ­
pamentul dc război — pe oameni începuseră să-i
d o a r ă b r a ţ e l e şi f i e c a r e îşi u ş u r a p o v a r a c u m putea.
U n i i îşi s c h i m b a u p u ş c a d e p e u n u m ă r p e a l t u l ; d e
a l t f e l cei m a i m u l ţ i n u o m a i ţ i n e a u d c c u r c a , ci s p r i -
. p j u m ă r , c u m sc p o a r t ă g r e b l a sau f u r c a . Unii
I ţ i î n c h i p u i a u că le v i n e m a i u ş o r să m e a r g ă p r i n ş a n ţ
sau p e r ă z o a r e , u n d e p ă m î n t u l li se p ă r e a m a i m o a l e
decît pe şoseaua prăfuită.
C e i m a i m u l ţ i m e r g e a u c u c a p e t e l e p l e c a t e şi pe
t o ţ i îi c h i n u i a o sete c u m p l i t ă , pentru că deşi soa­
r e l e a s f i n ţ i s e , e r a la fel d c c a l d şi d e î n ă b u ş i t o r ca
p e s t e zi şi n i m e n i n u m a i a v e a s t r o p d c a p ă î n bi­
don. E r a cea dintîi zi d e m a r ş şi a c e a s t ă situaţie,
• « o b i ş n u i t ă , u n fel d e p r e l u d i u la n i ş t e c h i n u r i din
c e în ce m a i grele, îi f ă c e a p c t o ţ i , p e m ă s u r ă ce î n a ­
intau, m a i molatici, mai fără v l a g ă . U n i i se a ş e z a u
î n ş a n ţ şi, p e n t r u a s a l v a a p a r e n ţ e l e , îşi d e s f ă c e a u g h e ­
t e l e v r î n d să lase i m p r e s i a c ă n u - ş i î n f ă ş u r a s e r ă bine
o b i e l c l e şi a c u m le a r a n j a u c a să n u - i m a i r o a d ă b o ­
c a n c i i . A l ţ i i s t r î n g c a u sau p r e l u n g e a u c u r e a u a d e la
a r m ă sau îşi d e s f ă c e a u r a n i ţ e l e şi-şi p u n e a u î n o r d i n e
l u c r u ş o a r e l c c a u n fel d e s c u z ă f a ţ ă d c ei înşişi c ă f ă ­
ceau asta p e n t r u a p r o p o r ţ i o n a m a i bine g r e u t a t e a r a ­
n i ţ e i , c a să n u le a p e s e m a i m u l t u n u m ă r d e c î t c e l ă ­
l a l t . C î n d se a p r o p i a d e ei l o c o t e n e n t u l - m a j o r Lukâs,
sc r i d i c a u şi r a p o r t a u c ă îi a p a s ă s a u îi î n c u r c ă c u t a r e
lucru — bineînţeles dacă mai înainte nu-i goneau ca-
d e ţ i i sau s e r g e n ţ i i c î n d z ă r e a u d i n d e p ă r t a r e i a p a l o -
cotenentului-major.
T r e c î n d p e l î n g ă ei, L u k â S îi î n c u r a j a şi îi î n d e m n a
p r i e t e n o s să sc r i d i c e , s p u n î n d u - l e că p î n ă la T u r o w -
W o l s k n u m a i e r a u d e c î t trei k i l o m e t r i şi c ă a c o l o se
vor odihni.

li) 273
I n t r e t i m p , d e a t î t a h u r d u c ă i t şi z d r u n c i n a t , î n c ă ­
r u ţ u l cu d o u ă r o ţ i sc t r e z i şi l o c o t e n e n t u l D u b . E d r e p t
c ă n u - ş i r e v e n i s e c h i a r d e t o t , d a r găsi p u t e r e a să se
r i d i c e , să se a p l e c e d i n c ă r u ţ ă şi să z b i e r e la o a m e n i i
d i n ş t a b u l c o m p a n i e i , c a r e sc m i ş c a u în v o i e î n jurul
lui, d e o a r e c e t o ţ i , î n c c p î n d c u B a l o u n şi s f î r ş i n d cu
C h o d o u n s k y , îşi d e p u s e s c r â r a n i ţ e l e î n c ă r u ţ u l cu d o u ă
r o a t e . N u m a i Svejk p ă ş e a î n a i n t e n e î n f r i c a t , c u r a n i ţ a
î n s p i n a r e şi p u ş c a t r e c u t ă p e s t e p i o p t , c a d r a g o n i i ;
f u m a d i n p i p ă şi c î n t a d e z o r , b ă t î n d c a d e n ţ a :

„Cum mergeam spre Jaromer
Creadă ime-o vrea.
Doar sosit-am in cvartir
Cînd la masă ne chema...'

La o d e p ă r t a r e de m a i bine d e cinci sute de paşi de
locotenentul D u b , se î n ă l ţ a u p e şosea n o r i d e praf,
p r i n t r e c a r e se z ă r e a u s i l u e t e l e s o l d a ţ i l o r ; l o c o t e n e n t u l
D u b , c ă r u i a îi r e v e n i s e d i n n o u entuziasmul, scoase
capul de sub c o v i l t i r şi î n c e p u să s t r i g e răscolind
parcă mai tare praful şoselei :
— Ostaşi, nobila voastră misiune c grea ; vă aş­
t e a p t ă m a r ş u r i o b o s i t o a r e , l i p s u r i şi s u f e r i n ţ i de tot
f e l u l . D a r eu a m t o a t ă î n c r e d e r e a î n r e z i s t e n ţ a voas­
t r ă şi î n v o i n ţ a v o a s t r ă d e neînfrînt.
— N i c i boii n u - ţ i d a u c r c z ă m î n t , versifică pentru
sine Svejk.
Locotenentul Dub continuă :
— P e n t r u v o i , o s t a ş i , n u e x i s t ă p i e d i c ă p e c a r e să
n-o puteţi înfrînge ! încă o d a t ă v-o repet, ostaşi ! N u

274
* i conduc spre biruinţi uşoare ! Veţi avea de făcut o
a r a b ă grea, d a r veţi izbuti ! Istoria v ă va nemuri !
— B o r ă ş t e şi n u g r e ş i , găsi Svejk rima pentru a
doua oară.
Ş i , ca şi c î n d a r fi a u z i t p o v a ţ a lui S v e j k , l o c o t e n e n ­
tul D u b începu deodată să v o m i t e , a ş a c u m e r a c u
. a p u l p l e c a t , î n p r a f u l şoselei. D u p ă c e se u ş u r a , î n ­
cepu iar să strige :
— înainte, ostaşi !
D a r căzu din nou peste raniţa telegrafistului Cho-
d o u n s k y şi d o r m i p î n ă la T u r o w - W o l s k , u n d e , în sfîr-
f k , d i n o r d i n u l l o c o t e n c n t u l u i - m a j o r L u k â s , fu c o b o r î t
d m c ă r u ţ ă şi p u s p e p i c i o a r e . L u k â s a v u cu el o c o n ­
v o r b i r e î n d e l u n g a t ă şi f o a r t e p e n i b i l ă , d u p ă c a r e l o c o ­
t e n e n t u l îşi r e v e n i în a s e m e n e a m ă s u r ă î n c î t d e c l a r ă :
— Logic judecind, a m săvîrşit o m a r e prostie, pe
c a r e o voi r e p a r a în faţa inamicului.
S e v e d e , t o t u ş i , c ă n u se t r e z i s e c h i a r d e - a b i n e l e a ,
d e o a r e c e î n a i n t e d e - a sc î n d r e p t a s p r e p l u t o n u l s ă u , îi
spuse locotencntului-major Lukâ?:
— D u m n e a t a î n c ă n u m ă c u n o ş t i , d a r c î n d ai să
mă cunoşti
— Svejk v ă p o a t e d a t o a t e i n f o r m a ţ i i l e d e s p r e is­
prăvile dumneavoastră.
D c îiceea, î n a i n t e d e a-şi lua î n p r i m i r e p l u t o n u l , l o ­
c o t e n e n t u l D u b sc d u s e să-l v a d ă p e S v e j k , p c c a r e îl
găsi î n t o v ă r ă ş i a lui B a l o u n şi a p l u t o n i e r u l u i d e a d ­
ministraţie Vanele.
B a l o u n p o v e s t e a t o c m a i că la ci la m o a r ă , a v e a î n ­
t o t d e a u n a b ă g a t ă î n f î n t î n ă o sticlă d e b e r e . B e r e a e r a

18* 275
aşa d e rece, de trosneau dinţii— L a alte m o r i , la o
b e r e d i n a s t a d ă d e a u g a t a o rozhuda ', d a r cl, î n l ă ­
c o m i a l u i , p e n t r u c a r e D u m n e z e u îl p e d e p s e a acum,
după rozhuda, m a i înfuleca d e fiecare d a t ă o halcă
z d r a v ă n ă d c c a m e . A c u m , d r e p t a t e a lui D u m n e z e u îl
p e d e p s i s e c u a p ă c a l d ă şi p u t u r o a s ă d i n f î n t î n i l c Tu-
r o w - W o l s k u l u i , î n c a r e t o a t ă l u m e a t r e b u i a să t o a r n e ,
d i n p r i c i n a h o l e r e i , a c i d c i t r i c , c a r e t o c m a i li se d i s t r i -
b u i s c p e g r u p e , o d a t ă c u a p a d c f î n t î n ă . B a l o u n îşi
e x p r i m ă părerea că acidul ăsta citric era făcut, fără
d o a r şi p o a t e , n u m a i p e n t r u î n f o m e t a r e a o a m e n i l o r . E
a d e v ă r a t că l a S a n o k m î n c a s e o a r e c u m şi c h i a r ober-
laitnantul L u k a s îi l ă s a s e o b u n ă j u m ă t a t e d e porţie
d i n f r i p t u r a d e v i ţ e l t r i m i s ă d e la b r i g a d ă , d a r a c u m
s i t u a ţ i a e r a î n g r o z i t o a r e c ă c i el n ă d ă j d u i s e t o t t i m p u l
c ă o d a t ă a j u n ş i a i c i , u n d e u r m a u să î n n o p t e z e , li se
v a pregăti din nou ceva de mîncarc. N u se î n d o i s e
n i c i o c l i p ă d e a s t a , cu a t î t m a i m u l t c u c î t îi v ă z u s e
p c b u c ă t a r i a d u n î n d a p ă î n c a z a n e . Se şi d u s e s e n u ­
maidecît la b u c ă t ă r i e să se i n t e r e s e z e c u m devenea
c a z u l , d a r b u c ă t a r i i îi r ă s p u n s e r ă că d e o c a m d a t ă nu
p r i m i s e r ă a l t o r d i n d e c î t să u m p l e c a z a n e l c şi c ă t o t
aşa d e b i n e p o t c ă p ă t a în orice clipă o r d i n u l să le
deşerte.

T o c m a i a t u n c i sc ivi şi l o c o t e n e n t u l D u b şi î n t r u c î t
n u e r a n i c i cl s i g u r d e s i n e , î n t r e b ă ş o v ă i t o r :
— Vă distraţi ?

1
Fel dc mîncarc compus din brînză dc vaci cu smîntîni,
unt şi verdeaţă.

276
— N e d i s t r ă m , d o m n u l e laitnant, răspunse pentru
t o ţ i S v e j k . E r a m î n p l i n ă d i s t r a c ţ i e . S ă ştiţi d c la m i n e
u n l u c r u , c ă cel m a i b i n e e s t e să t e d i s t r e z i b i n e , î n ­
totdeauna. Acum, tocma' ne distram pe seama acidului
citric. F ă r ă distracţie nici un soldat nu p o a t e exista ;
cel p u ţ i n aşa u i t ă m a i u ş o r d e t o a t e n e c a z u r i l e .
L o c o t e n e n t u l D u b îl r u g ă s ă f a c ă c î ţ i v a p a ş i cu el,
p e n t r u c ă a v e a să-l î n t r e b e c e v a . C î n d sc d e p ă r t a r ă
p u ţ i n , i sc a d r e s ă c u f o a r t e m u l t ă ş o v ă i a l ă î n g l a s :
— N u c u m v a v-aţi distrat pe socoteala mea ?
— S e p o a t e ? Dimpotrivă, d o m n u l e laitnant ! Era
v o r b a n u m a i d e a c i d u l c i t r i c şi d c c a r n e a afumată.
— M i - a s p u s obcrlaitnantul Lukâi> c ă aş fi f ă c u t n u
ştiu c e i s p r a v ă şi c ă d u m n e a t a S v e j k a i fi l a c u r e n t c u
ce s-a întâmplat.
F o a r t e s o l e m n şi a p ă s a t , S v e j k îi r ă s p u n s e :
— N - a ţ i f ă c u t n i c i o i s p r a v ă , d o m n u l e laitnant ;
a ţ i fost n u m a i î n v i z i t ă î n t r - o c a s ă d c t o l e r a n ţ ă . Dar
eu c r e d că la m i j l o c t r e b u i e să fi f o s t o g r e ş e a l ă . P e
t i n i c h i g i u l P i m p r d i n p i a ţ a C a p r e l o r t o t a ş a îl c ă u t a u
ai lui d c f i e c a r e d a t ă c î n d se d u c e a să c u m p e r e t a b l ă
în o r a ş şi m e r e u îl g ă s e a u î n t r - u n l o c a l a s e m ă n ă t o r , la
„ S u h u " s a u la „ D v o r a k " , c u m v - a m g ă s i t şi c u . J o s
e r a c a f e n e a u a i a r s u s , c u m a r fi î n c a z u l n o s t r u , f e t e l e .
E u c r e d , î n s ă , c ă d u m n e a v o a s t r ă v - a ţ i î n c u r c a t şi n u
\ aţi d a t s c a m a u n d e v ă a f l a ţ i d e f a p t , p e n t r u c ă e r a
t a r e c a l d , şi c î n d o m u l nu-i deprins cu b ă u t u r a , se
ameţeşte repede p c o asemenea căldură chiar şi c u
r o m o b i ş n u i t , d a r ă m i t e , d o m n u l e laitnant, cu rachiu
de s c o r u ş e . Şi c u m v ă z i c , a m p r i m i t o r d i n să v ă î n -

277
minez invitaţia la besprccbung, ştiţi, înainte de a
p l e c a ; şi, c u m v a s p u n , v - a m g ă s i t a c o l o sus Ia f a t a
a c e e a ; d c a t î t a z ă p u ş e a l ă şi r a c h i u d e s c o r u ş e nici n u
m - a ţ i r e c u n o s c u t şi s t ă t e a ţ i î n t i n s p e c a n a p e a , d e z b r ă ­
c a t . N u ştiu să v ă fi v ă z u t f ă c î n d p e a c o l o v r e o p o z n ă
şi nici m ă c a r n u m i - a ţ i s p u s c a d e o b i c e i : „ D u m n e a t a
î n c ă n u m ă c u n o ş t i . . . " , d a r u n a c a a s t a i sc p o a t e î n ­
tîmplă oricui, cînd e tare cald. E cîtc unul care o ţine
v î r t o s la b ă u t u r ă şi n - a r e nici p c d r a c u ' , d a r a l t u l n i c i
n - a p u c ă să b e a ca l u m e a şi c a d e c a m u s c a . D a c ă l - a ţ i
fi c u n o s c u t , d o m n u l e laitnant, pc bătrînul Vejvoda,
m e ş t e r z i d a r d i n V r S o v i c e . . . ei, ă s t a , d o m n u l e laitnant,
şi-a zis î n t r - o b u n ă zi c ă în v i a ţ a lui n - a r e să beie n i c i
u n fol d c b ă u t u r ă c u c a r e s ă se î m b e t e . A t r a s o m u l
o d u ş c ă d e r a c h i u , c a să a i b ă p u t e r e la d r u m şi a p l e ­
c a t d c a c a s ă c a să c a u t e b ă u t u r i f ă r ă a l c o o l . S-a o p r i t ,
aşadar, mai întîi la cîrciumă „La barieră" ; a tras
a c o l o u n s f c r t u l e ţ d e v e r m u t şi a ş a , î n t r - o d o a r ă , s-a
a p u c a t să-1 î n t r e b e p c c î r c i u m a r c a m c e a n u m e beau
a b s t i n e n ţ i i . Îşi s p u n e a în g î n d u l lui că a p a c h i o a r ă e
o băutură prea nesuferită, chiar pentru abstinenţi. C î r -
ciumarul l-a l ă m u r i t c ă a b s t i n e n ţ i i b e a u sifon, limo­
n a d a , l a p t e , v i n f ă r ă a l c o o l , şi a l t e b ă u t u r i nealcooli-
zatc. Din toate astea, bătrînului Vejvoda parcă tot
v i n u l f ă r ă a l c o o l i-a m i r o s i t m a i b i n e . A m a i î n t r e b a t
d a c ă e x i s t ă şi r a c h i u r i f ă r ă a l c o o l , a m a i b ă u t u n s f e r -
t u l e ţ şi i a r a m a i s t a t d e t a i f a s c u c î r c i u m a r u l , z i c î n d
c ă , î n t r - a d e v ă r , c m a r e p ă c a t să t e î m b e ţ i p r e a d e s ,
la c a r e c î r c i u m a r u i i-a r ă s p u n s c ă n i m i c n u - i m a i u r î t
p c l u m e a a s t a d e c î t o m u l b e a t c a r e se î m b a t ă î n a l t ă
p a r t e şi v i n e sa se t r e z e a s c ă Ia el c u o s t i c l ă d e s i f o n ,
a" pe deasupra mai face şi scandal. „Imbată-te la
« i n e — i-a s p u s c î r c i u m a r u l — şi eşti o m u l m e u , a l t -
fd n u t c c u n o s c . " B ă t r î n u l V e j v o d a a d a t p a h a r u l p e
p t şi a p l e c a t m a i d e p a r t e p î n ă c î n d , d o m n u l e lait-
%*nt, a a j u n s î n p i a ţ a K a r o l , î n t r - o p r ă v ă l i e c u vi­
n a r i , u n d e -se d u c e a el d i n c î n d î n c î n d , şi a î n t r e b a t
dacă n-au c u m v a acolo vin fără alcool. „ V i n fără al­
cool n - a v e m , d o m n u l e V e j v o d a , i-au răspuns vînză-
•orii. D a r avem vermut sau shcrry." Bătrînului i-a
fost r u ş i n e să p l e c e f ă r ă să c o n s u m e , a ş a c ă a băut
a n s f e r t d c v e r m u t şi u n s e f e r t d e s h e r r y ; şi c u m şe­
d e a a ş a , la m a s ă , d o m n u l e laitnant, a făcut cunoştinţă
c u u n a l t a b s t i n e n t , şi t o t a ş a , d i n v o r b ă î n v o r b ă , a u
mai b ă u t cîtc un sfert fiecare, ca p î n ă la u r m ă să
iasă l a i v e a l ă c ă d o m n u l a c e l a c u n o ş t e a u n loc unde
K bea vin fără alcool. „Localul e pc strada Bolza-
n o v â ; c o b o r i p e o s c a r ă ; a u a c o l o şi gramofon..."
Pentru această informaţie preţioasă, bătrînul Vejvoda
a m a i d a t o s t i c l ă d e v e r m u t şi p e u r m ă au luat-o
amîndoi spre strada B o l z a n o v ă , u n d e vă spuneam că
sc c o b o a r ă p c s c a r ă şi a u g r a m o f o n . . . Ş i , c u adevărat,
a c o l o n u se s e r v e a d e c î t v i n d e f r u c t e şi f ă r ă alcool.
A u l u a t f i e c a r e c î t e o j u m ă t a t e d e v i n d e a g r i ş e şi
d e o d a t ă a u s i m ţ i t c ă li se î n m o a i e p i c i o a r e l e d i n p r i ­
c i n a v e r m u t u r i l o r şi s h e r r y - u r i l o r b ă u t e m a i înainte,
aşa că a u început să s t r i g e î n gura marc să li se
a d u c ă o a d e v e r i n ţ ă o f i c i a l ă c u m că c e e a c e b e a u ei
a c o l o e v i n f ă r ă a l c o o l . Şi u r l a u c ă ei s î n t a b s t i n e n ţ i
şi c ă d a c ă n u li se a d u c e i m e d i a t a d e v e r i n ţ a , a p o i f a c

279
praf toată prăvălia cu gramofon cu tot. Pînă la
urmă poliţaii a u t r e b u i t să-i t r a g ă î n sus, p e scări,
p î n ă î n s t r a d a B o l z a n o v ă , c a s ă - i b a g e î n d u b ă şi s ă - i
d u c ă să se t r e z e a s c ă l a r ă c o a r e — d u p ă c a r e a m î n d o i
a b s t i n e n ţ i i a u fost c o n d a m n a ţ i p e n t r u b e ţ i e .
— D c ce-mi îndrugi toate astea, zbieră locotenen­
t u l D u b , p e c a r e p o v e s t e a l u i Svejk îl t r e z i s e d e - a b i -
nelca din mahmureală.
— A m o n o a r e a să v ă r a p o r t e z , d o m n u l e laitnant,
că d e fapt n-au nici o legătură u n a cu alta, d a r d a c ă
tot stăteam de vorbă...
Locotenentului D u b îi trecu în clipa aceea prin
m i n t e c ă S v e j k î ş i b ă t e a d i n n o u j o c d e el şi c u m îşi
revenise de tot sc s t r o p ş i la el :
— A i să m ă c u n o ş t i t u o d a t ă ! C u m s t a i î n f a ţ a
mea ?
— C u respect v ă r a p o r t e z , d o m n u l e laitnant, că
n u s t a u b i n e ; e u , să t r ă i ţ i , a m u i t a t s ă l i p e s c c ă l c î i e l e .
Dar se f a c e numaidecît.
Şi S v e j k l u ă c e a m a i p e r f e c t ă p o z i ţ i e d e Habt Acht.
L o c o t e n e n t u l D u b îşi m u n c i m i n t e a c a să g ă s e a s c ă
c a m c e a r m a i fi t r e b u i t s ă s p u n ă , d a r p î n ă l a u r m a
se mulţumi numai cu aceste cuvinte:
— Bagă de seamă, că ţi-o spun pentru ultima
o a r ă . L a care d r e p t c o m p l e t a r e , p a r c ă , rectifică v e ­
c h e a lui zicală : „ T u p e m i n e n u m ă c u n o ş t i încă, d a r
eu te cunosc..."
Şi, p a r ă s i n d u - 1 p e S v e j k , l o c o t e n e n t u l D u b g î n d i î n
supărarea lui :

2 8 0
„Poate că mai marc efect a r fi avut asupra lui
cocă i-aş fi s p u s : « B e s t i e , d e m u l t î ţ i c u n o s c eu p a r -
tea rea» .
A p o i îl c h e m ă p e K u n n c r t , o r d o n a n ţ a , c ă r u i a îi p o ­
r u n c i s ă - i f a c ă r o s t d e u n u l c i o r cu a p ă .
S p r e m a r e a c i n s t e a lui K u n n c r t , t r e b u i e să spu-
a e m c ă fu n e v o i t să c u t r e i e r e t o t T u r o w - W o l s k u l ca
a i g ă s e a s c ă u n u l c i o r şi a p ă .
P î n ă l a u r m ă reuşi să ş t e r p e l e a s c ă u n u l c i o r p ă r i n ­
telui, iar a p a o trase d i n t r - o fîntînă, b ă t u t ă în seîn-
d u r i d e j u r î m p r e j u r . P e n t r u a i z b u t i , t r e b u i d e c i să
smulgă cîteva seînduri, fîntîna fiind închisă, din p r i ­
cina apei contaminate de tifos.
Locotenentul D u b bău, însă, t o a t ă a p a din ulcior
f ă r ă n i c i u n fel d e u r m ă r i , c o n f i r m î n d astfel zicala :
„Porcului de rasă de nimic nu-i pasă".

Sc î n ş e l a s e r ă c u t o ţ i i a m a r n i c , c î n d îşi î n c h i p u i s c r ă
că v o r r ă m î n e s ă î n n o p t e z e la T u r o w - W o l s k . Locote­
n e n t u l - m a j o r L u k â s ' p o r u n c i să fie c h e m a ţ i telefonis­
tul C h o d o u n s k y , p l u t o n i e r u l d e a d m i n i s t r a ţ i e Vanck,
curierul companiei Svejk şi B a l o u n . Ordinele erau
f o a r t e s c u r t e şi p r e c i s e : t o ţ i p a t r u îşi l a s ă e c h i p a m e n ­
t u l l a s a n i t a r i şi o p o r n e s c n u m a i d e c î t p e s t e c î m p s p r e
M a t y Polanoc, apoi de-a lungul p î r ă u l u i în jos, spre
sud-est, pînă la Liskowiec.
S v e j k , V a n £ k şi C h o d o u n s k y sînt numiţi kvartir'
maiştri. T u s t r e i a u m i s i u n e a să a s i g u r e c a z a r e a p e s t e
n o a p t e a c o m p a n i e i , c a r e v a v e n i în u r m a lor, după
u n c e a s , cel m u l t u n c e a s şi j u m ă t a t e . î n t r e t i m p , B a -

281
l o u n a r e m i s i u n e a s ă se î n g r i j e a s c ă ca a c o l o u n d e va
fi g ă z d u i t el, l o c o t e n e n t u l - m a j o r L u k â S , s ă i se p r e ­
g ă t e a s c ă o gîscă f r i p t ă , i a r c e i l a l ţ i să v e g h e z e c a nu
c u m v a B a l o u n să-i î n f u l e c e j u m ă t a t e . I n a f a r ă d e a s t a ,
V a n c k şi S v e j k v o r f a c e r o s t d e u n p o r c p e n t r u c o m ­
panie, i v i n d în vedere c a n t i t a t e a d e carne t r e b u i t o a r e
pentru hrana ostaşilor. Gulaşul sc va găti peste
n o a p t e . C o n d i ţ i i l e d e c a z a r e a t r u p e i t r e b u i e să fîc
d i n cele m a i b u n e ; t r e b u i e o c o l i t e c o c i o a b e l e cu pă­
d u c h i , c a o a m e n i i să se p o a t ă o d i h n i c a l u m e a , de­
o a r e c e c o m p a n i a p ă r ă s e ş t e L i s k o w i c c - u l l a o r e l e şase
şi j u m ă t a t e d i m i n e a ţ a , d e u n d e se v a î n d r e p t a spre
Starasol, trecînd prin Krotienka.
Batalionul nu mai era sărac. I n t e n d e n ţ a brigăzii din
S a n o k plătise un a v a n s a s u p r a viitorului măcel. C a ­
sieria c o m p a n i e i a v e a a c u m m a i bine d e o sută de mii
de coroane, iar plutonierul de administraţie Vanek
p r i m i s e o r d i n ca a t u n c i c î n d v o r a j u n g e la d e s t i n a ţ i e ,
a d i c ă î n t r a n ş e e sau, m a i b i n e z i s , în i n c i n t a d e d e c i ­
m a r e a c o m p a n i e i , să facă socoteala şi s ă plătească
neîntîrziat trupei solda cuvenită pentru raţiile de
pîinc cazonă şi hrana nedistribuită.

Şi în t i m p cc t u s p a t r u o p o r n e a u la d r u m , la c o m ­
p a n i e îşi f ă c u a p a r i ţ i a p r e o t u l d i n l o c a l i t a t e şi î m p ă r ţ i
o s t a ş i l o r , d u p ă n a ţ i o n a l i t a t e a l o r , n i ş t e foi v o l a n t e p e
care era t i p ă r i t , în mai m u l t e limbi, un i m n pentru
p e l e r i n i i d e la L o u r d e s . P r e o t u l avea un m a l d ă r dc
e x e m p l a r e , p e c a r e i le l ă s a s e u n î n a l t d e m n i t a r al

282
b;sericii c c s t r ă b ă t u s e cu a u t o m o b i l u l G a l i ţ i a p u s t i i t ă ,
in tovărăşia unui cîrd dc curve.

„Acolo unde muntele %pre tiu ie înclini,
Un clopot anunfă solia divini.
Ave, ave, ave Măria ! — Ave, ave, ave, Măria I.

Bernardo, fetifo, un duh te avinti,
Acolo spre nu, în lunca cea sfîntă. — Ave f.

Zăreşte pe stînci o strălucire de stea,
Şi-un chip luminos oglindindu-se-n ea. — Ave!

Frumos. mai sade, alb, vesmîntu* pe ea
Şi-ncinsă-i la mijloc cu brîu de peruzea. — Avei.

Cu mîinile-amîndouă mătănii împresoară,
Aşa stă Măria, preamilostiva Fecioară. — Avei

Ah, Bernardei chipul nezunovat i se schimb',
O mare lumină i-aduce pe faţă, un nimb. — Ave I

Ea ingenunche. Măria o priveşte
Şi intr-o limbă cerească, astfel îi grăieşte. — Ave!

— Aş vrea, fetifo, o taină marc să-fi destăinuiesc
Să ştii că eu născut-am fără să păcătuiesc. — Ave I

Drept care veni-va aici norodu-n puhoi
Ca lauda s-aducă la ce vorbit-am noi. — Ave I

Spre aducere aminte, lăcaş de marmură sfint
Îmi va dura norodul pc acest pămînt. — Avei

283
Izvorul de har care aici a ţîsnit f

Tuturora le zice: Bine-aţi venit. — Avei

O, slava (ie, luncă prea milostiva
Ce Fecioara Măria o făcu fericită. — Ave I

Acolo în stîncâ, în peştera ta minunata
Tu raiul ni l-ai dat, în veci preacurată. — Avei

Şi de vrut-ai să vezi adunate noroade — furnici
Nu ne uita nici pe noi cei de-aici. — Avei

O stella maris! Tu numai ne îndeamnă,
Şi binele de rău va ;:i să se cearnă. — Avei

O, preasfintă Fecioară, de Dumnezeu milostivită
lartă-ne păcatele nouă, celor căzufi în ispită. — Ave I'

L a T u r o w - W o l s k e r a u m u l t e l a t r i n e şi î n t o a t e z ă ­
ceau împrăştiate hîrtii cu imnul pelerinilor de la
Lourdcs.
Caporalul Nachtigal, de fel din munţii Kaspcr,
făcu rost dc o sticlă d c rachiu, d e la un evreu speriat,
a d u n ă î n j u r u l l u i c î ţ i v a c a m a r a z i şi c u t e x t u l g e r m a n
î n m î n ă , î n c e p u r ă să f r e d o n e z e i m n u l p e l e r i n i l o r fără
refrenul „ A v e I", p c m e l o d i a c î n t e c u l u i Prinz Eugen.

Cînd se î n t u n e c ă şi cei p a t r u c a r e t r e b u i a u să sc
îngrijească de cazarea, peste noapte, a compa­
niei a 1 1 - a , i n t r a r ă î n p ă d u r i c e a d e d i n c o l o d c p î r î i a ş ,
pe drumul spre Liskowiec, mersul deveni foarte
anevoios.

284
B a l o u n , c a r e p e n t r u p r i m a o a r ă în v i a ţ a lui e r a p u s
ia i de a înfrunta n e c u n o s c u t u l şi c ă r u i a toate
— întunericul, cazarea — i se p ă r e a u l u c r u r i peste
- . de t a i n i c e , fu c u p r i n s d e o d a t ă d e b ă n u i a l a î n ­
grozitoare că lucrurile nu erau chiar atît de simple.
— C a m a r a z i — li se a d r e s ă el c u g l a s u l s u g r u m a t ,
aWpîedicîndu-se d c un ciot pe p o t e c a de d e a s u p r a p î -
sasdui — s ă ştiţi c ă a m fost sacrificaţi.
— Cum adică ? se răsti Svejk.
— Camarazi — îi i m p l o r ă Baloun — nu faceţi
z g o m o t ; a m şi î n c e p u t să s i m t î n şale... să ş t i ţ i c - o r
st n e a u d ă şi a u să î n c e a p ă să t r a g ă î n n o i . S î n t s i g u r .
N e - a u t r i m i s î n a i n t e c a să c e r c e t ă m d a c ă duşmanul
află c u m v a c u i b ă r i t p e u n d e v a p e aici şi i m e d i a t
oe a u să a u d ă focuri d c a r m ă , a u să ştie c ă n u se
p o a te trece mai departe. Ascultaţi-mă pe mine, c a m a ­
r a z i , s î n t e m o for patrolă, cum mi-a spus caporalul
Terna.
— A t u n c i , m î n ă t u î n a i n t e , îi s p u s e S v e j k . N o i o să
v e n i m f r u m u ş e l î n u r m ă , c a să p u t e m f a c e nieder la
T r e m e . C e să z i c , g r o z a v s o l d a t m a i eşti ; a u z i ţ i , d u m ­
n e a l u i îi e t e a m ă c - a u să t r a g ă î n el. P ă i t o c m a i asta
trebuie să d o r e a s c ă u n s o l d a t ; orice ostaş t r e b u i e să
I t i e c ă c u c î t d u ş m a n u l t r a g e m a i d e s a s u p r a lui c u
a t î t i se î m p u ţ i n e a z ă m u n i ţ i i l e . F i e c a r e foc p e care
s o l d a t u l d u ş m a n îl t r a g e a s u p r a t a s l ă b e ş t e p u t e r e a l u i
d e l u p t ă . U n d e m a i p u i că şi cl se b u c u r ă că p o a t e sa
t r a g ă în t i n e , p e n t r u c ă î n felul ă s t a s c a p ă d e p o v a r a
c a r t u ş e l o r şi îi v i n e m a i u ş o r să fugă.
Baloun suspină din greu :

285
— C e să f a c , d a c ă cu a m a c a s ă g o s p o d ă r i e .
— Da* m a i d ă - o d r a c u l u i d e g o s p o d ă r i e — îl p o -
v ă ţ u i Svejk — d ă - ţ i v i a ţ a p e n t r u î m p ă r a t . C e d r a c u ,
chiar nimic n-ai învăţat la militărie ?
— D e s p r e a s t a n c - a u v o r b i t n u m a i a ş a , în t r e a c ă t ,
se p r o s t i d e t o t B a l o u n . N e - a u d u s la exeţirplaţ şi
p e u r m ă n - a m m a i a u z i t v o r b i n d u - s e d e aşa c e v a , c ă
m-au făcut ţucălar... Măcar dacă împăratul ne-ar
hrăni ceva mai bine.
— Scroafă afurisită ! Înainte de gefecbt, ostaşul
n - a r e v o i e să m ă n î n c e d e loc ; a s t a n c - a s p u s - o î n c ă
c u a n i î n u r m ă , la ş c o a l ă , c ă p i t a n u l U n t c r g r i e z . D o m ­
nul c ă p i t a n m e r e u ne zicea : „ M ă , băieţi, m ă , d a c ă o
fi c u m v a să i z b u c n e a s c ă v r e o d a t ă r ă z b o i u l şi să i n ­
t r a ţ i î n gefecbt, n u c a r e c u m v a să v ă î n d o p a ţ i î n a i n t e
de luptă. Cel care ghiftuit f i i n d , se v a a l e g e cu u n
g l o n ţ î n b u r t ă , s-a zis cu e l , c ă — d u p ă o a s e m e n e a
l o v i t u r ă — t o a t ă c i o r b a şi p î i n e a c a z o n ă sc s c u r g d i n
m a ţ e şi g a t a c o n g e s t i a . D a c ă a r e î n s ă s t o m a c u l gol,
r a n a la b u r t ă c u n f l e a c , c ca şi c u m t e - a r î n ţ e p a o
viespe; mai mare plăcerea...
— E u d i g e r r e p e d e , s p u s e B a l o u n . L a m i n e în s t o ­
m a c nu r ă m î n e n i c i o d a t ă m a r e lucru. Iţi înghit, ca­
m a r a d e , o o a l ă d c g ă l u ş t e cu f r i p t u r ă d e p o r c şi v a r z ă
şi d u p ă j u m ă t a t e d e c e a s n u m ă c a c m a i m u l t d e t r e i
l i n g u r i d e c i o r b ă ; r e s t u l se p i e r d e în m i n e . Da* e c î t e
u n u l , d e p i l d ă , c a r e a t u n c i c î n d m ă n î n c ă b u r e ţ i îi d ă
a f a r ă c u m a u fost ; d o a r să-i speli şi să-i faci d i n n o u
c u o ţ e t ; la m i n e e t o c m a i p e d o s . D a c ă u n a l t u l a r
î n g h i ţ i a t î ţ i a b u r e ţ i a r p l e s n i da* eu u n u l c î n d m ă d u c
b privată abia scuip afară o ţîră dc zeamă galbenă,
c a d e c o p i l ; restul se t o p e ş t e în m i n e . I n m i n e , c a m a ­
rada — îi d e s t ă i n u i în ş o a p t ă Baloun lui Svejk.—
- : p c * . c h i a r şi o a s e l e d c p e ş t e şi s î m b u r i i d c p r u n e .
CMată am s t a t î n a d i n s şi a m numărat. Am mîncat
faptezeci d e g ă l u ş t e cu p r u n e , cu s î m b u r i cu t o t şi
d a d m - a a p u c a t b u r t a m - a m d u s în s p a t e l e b ă t ă t u r i i ;
pc urmă am s c o c i o r î t cu o s u r c i c ă , a m d a t sîmburii
d e o p a r t e şi i - a m n u m ă r a t . D i n ş a p t e z e c i d c sîmburi
mai b i n e d e j u m ă t a t e sc t o p i s e r ă î n m i n e .
Şi s p u n î n d a s t a , b u z e l e lui B a l o u n l ă s a r ă să se s t r e ­
coare un suspin duios şi prelung.
— M o r ă r i ţ a m e a f ă c e a g ă l u ş t e l e cu a l u a t d e c a r t o f i
Si m a i p u n e a şi o l e c u ţ ă d e b r î n z ă , ca să fie m a i s ă -
p o a s e . Ei îi p l ă c e a u m a i m u l t p r e s ă r a t e cu m a c d e c î t
b r î n z i c ă , d a r m i c t o c m a i p e d o s , aşa că d i n pri­
cina asta i-am a r s o d a t ă o p e r e c h e d e palme... D a , d a ,
«-am ştiut să-mi preţuiesc fericirea în familie...
Sc o p r i , p l e s c ă i şi, t r e e î n d u - ş i l i m b a p e c e r u l g u r i i ,
spuse cu glas domol şi trist :
— Ştii, m ă i c a m a r a d e , a c u m a , c î n d d u c d o r u l d u p ă
a » t c a s t e a , î m i p a r c că n e v a s t a a a v u t d r e p t a t e , că
m a i b u n e s î n t p a r c ă cele cu m a c . . . A t u n c i m i se p ă r e a
,:1 m a c u l î m i r ă m î n e î n t r e d i n ţ i , d a r a c u m m ă g î n d e s c
că b i n e a r fi d a c ă m i - a r m a i r ă m î n e . . . E i , n e v e s t i c a
m e a , m u l t e n e c a z u r i a m a i a v u t cu m i n e . . . D c c î t c o r i
n-a b o c i t c î n d îi s p u n e a m să b a g e m a i m u l t e m i r o a s e
în c î r n a ţ i şi îi s c ă p ă m şi c î t e o l a b ă . . . O dată, săr-
• I n i r a , a m s t î l c i t - o aşa d e r ă u că a z ă c u t d o u ă z i l e ,

237
p e n t r u că n - a v r u t s ă - m i t a i e l a c i n ă u n c u r c a n ; z i c e a
că jTji-ajunge un cocoş.
— E h , m ă i c a m a r a d e — se t î n g u i B a l o u n — acum
m - a ş m u l ţ u m i ş i cu u n c o c o ş şi c u u n c î r n a t f ă r ă m i ­
r o a s e , n u m a i d c - a r fi... I ţ i p l a c e sosul d e m ă r a r ? C a
s ă v e z i , d i n p r i c i n a a s t a ieşea m e r e u scandal şi a z i
l-aş bea cum beau cafeaua.
î n c e t u l cu î n c e t u l , B a l o u n u i t ă d c p r i m e j d i a ima­
g i n a r ă c a r e îl p ă ş t e a şi, î n t ă c e r e a n o p ţ i i , în t i m p ce
coborau spre Liskowiec, continua să-i povestească,
f o a r t e m i ş c a t , lui S v e j k , ce n u ş t i u s e cl să p r e ţ u i a s c ă
î n a i n t e şi cc a r fi m î n c a t a c u m , că t e p o d i d e a u la­
crimile.
în urma lor veneau telefonistul Cliodounsky şi
plutonierul de administraţie, Vanek.
Chodounsky îi a r ă t a lui V a n e k că, d u p ă părerea
lui, r ă z b o i u l m o n d i a l e o p r o s t i e . î i d e m o n s t r a cît de
l i p s i t d c sens e s t e c a a t u n c i c î n d u n d e v a se î n t r e r u p e
o l e g ă t u r ă t e l e f o n i c ă , să t r e b u i a s c ă s-o r e f a c i c h i a r î n
t i m p u l n o p ţ i i ; d a r cel m a i r e p r o b a b i l i se p ă r e a fap­
t u l c ă , s p r e d e o s e b i r e d e a l t e t i m p u r i c î n d în r ă z b o a i e
n u se ş t i a d c r e f l e c t o a r e , a c u m , t o c m a i î n c l i p a c î n d
r e p a r i n e n o r o c i t e l e d e fire, d u ş m a n u l t e d e s c o p e r ă c u
r e f l e c t o a r e l e şi d e s c h i d e a s u p r a t a f o c u l întregii ar­
tilerii.
J o s în s a t , u n d e a v e a u să se î n g r i j e a s c ă d e c a z a r e a
c o m p a n i e i , e r a î n t u n e r i c b e z n ă şi c î i n i i l ă t r a u î n c o r ,
c e e a c e sili e x p e d i ţ i a s ă se o p r e a s c ă şi să mediteze
a s u p r a m o d u l u i c u m a r p u t e a să î n f r u n t e javrele.
— C e - a r fi d a c ă n c - a m î n t o a r c e , ş o p t i B a l o u n .

2:;u
— O h , B a l o u n , B a l o u n , d a c a te-am d e n u n ţ a ai fi
O s i g u r a n ţ ă î m p u ş c a t p e n t r u l a ş i t a t e , îi r e p l i c ă S v e j k .
G i n i i l ă t r a u d i n ce în cc m a i t a r e ; b a p î n ă la
• r i fură s t î r n i ţ i şi cei d e d i n c o l o d e rîul R o p a , s p r e
asLizăzi, în K r o t i e n k a şi în a l t e s a t e v e c i n e , d e o a r e c e
SWejk sc a p u c a s e să s t r i g e în p u t e r e a n o p ţ i i :
— C u l c a t , c u l c a t , c u l c a t ! c u m s t r i g a o d i n i o a r ă !a
« x a r l e l e lui, p c vremea cînd mai făcea comerţ cu

iii se î n f u r i a s c r ă a t î t d e r ă u , - î n c î t p l u t o n i e r u l d e
administraţie Vanek îi spuse lui Svejk :
— L a s ' - t e p ă g u b a ş , n u m a i u r l a a t î t a la ei, că a s -
aauţi asupra noastră toată Galîţia.
— C a m aşa c e v a — r ă s p u n s e Svejk — ni s-a î n ­
t î m p l a t şi î n t i m p u l m a n e v r e l o r , în regiunea Tâbor.
o n o a p t e n e - a m p r i p ă ş i t î n t r - u n sat şi clinii a u
put să f a c ă z a r v ă m a r e . P e a c o l o împrejurimile
•M peste t o t b i n e p o p u l a t e , a ş a c ă l ă t r a t u l c l i n i l o r s-a
dus frumos din sat în sat, mereu aşa, tot m a i de­
p a r t e ; şi c î n d cu c h i u c u v a i au a m u ţ i t cîinii din
satul n o s t r u , u n d e e r a m c a n t o n a ţ i , din d e p ă r t a r e , d e
u n d e v a , p a r c ă t o c m a i d e la P e l h f i m o v , s-a a u z i t un
alt l ă t r a t şi i a r s-au p u s p c l ă t r a t ai n o ş t r i şi d u p i
puţin timp lătra toată regiunea Tâbor, Pelhrimov,
Budcjoviec, H u m p o l e c , Tfebon şi J i h l a v a . Căpitanul
n o s t r u e r a u n b o ş o r o g n e r v o s ; nu s u f e r e a l ă t r a t u l d e
cîine. N - a d o r m i t t o a t ă n o a p t e a , s-a foit d e c o l o p î n ă
c o l o şi î n t r e b a m e r e u p a t r u l a : „ C i n e l a t r ă , ce l a t r ă ?"
Ostaşii i-au r ă s p u n s respectuos că l a t r ă cîinii ; t r e a b a
a s t a l-a scos d i n s ă r i t e a ş a d e t a r e , că d u p ă c e n e - a m

|f — SoIJatu! Svejk, voi. III
î n a p o i a t clin m a n e v r e , p e toţi cei c a r e a u fost în p a ­
trulare în noaptea aceea i-a băgat la c a r c e r ă . De
atunci, d c fiecare d a t ă alegea o „echipă p e n t r u cîini"
pe care o trimitea înainte. Echipa avea misiunea să-
i n t r e în satele în c a r e u r m a să fim cantonaţi şi să
a n u n ţ e p o p u l a ţ i a c ă n i c i un c î i n e n u a r e v o i e să l a t r e
î n t i m p u l n o p ţ i i , a l t m i n t e r i v a fi ucis. A m f ă c u t şi eu
p a r t e o d a t ă d i n t r - o e c h i p ă şi c î n d a m a j u n s într-un
s a t d e p e l î n g ă M i l e v s k o , nu ştiu c u m d r a c u * s-a f ă c u t
că m-am încurcat şi a m spus primarului că orice
p r o p r i e t a r de cîine care va l ă t r a în t i m p u l nopţii va
fi î m p u ş c a t d i n m o t i v e s t r a t e g i c e . P r i m a r u l s-a spe­
r i a t , a î n h ă m a t caii la c ă r u ţ ă şi s-a d u s la c o m a n d a ­
mentul general să ceară îndurare pentru satul lui.
Acolo nici nu l-au lăsat să intre, santinelele erau
g a t a - g a t a să-1 î m p u ş t e , aşa c ă o m u l s-a r ă z g î n d i t şi
s-a î n t o r s a c a s ă ; şi p î n ă să i n t r ă m î n s a t , l a sfatul
lui, t o ţ i ţ ă r a n i i şi-au l e g a t (finii cu c î r p e Ia b o t , c a
trei din ei au şi turbat.

P o r n i r ă s p r e sat, d u p ă cc l u a r ă c u n o ş t i n ţ ă d e î n v ă ­
ţ ă t u r a lui Svejk că n o a p t e a cîinii sc t e m d e f o c u l de
ţ i g a r ă a p r i n s ă . D i n n e f e r i c i r e , î n s ă , nici u n u l d i n ei n u
f u m a , a ş a î n c î t s f a t u l lui Svejk n u a v u u r m ă r i prac­
t i c e . M a i a p o i se d o v e d i d e a l t f e l că l ă t r a t u l clinilor
e r a d e b u c u r i e , d e o a r e c e îşi a d u c e a u cu d r a g aminte
d e t r u p e l e în t r e c e r e c a r e , d e f i e c a r e d a t ă , le l ă s a s e r ă
cîtc ceva de mîncare.
S i m ţ i s e r ă d e d e p a r t e că se a p r o p i a u c r e a t u r i l e c a r e
l ă s a u î n u r m a l o r o a s e şi h o i t u r i d c c a i . D i n t r - o d a t a .
c a din p ă m î n t , în jurul lui S v e j k se a d u n a r ă patru
d u l ă i , c a r e î n c e p u r ă să s a r ă p e el c u c o z i l e î n c î r l i g a t e
de bucurie.
Svejk îi m î n g î i a , îi b ă t e a p r i e t e n e ş t e p e s p i n a r e şi
< vorbea ca unor copii.
— Ei, vedeţi, a m venit, .da, d a , am venit să vă
W i m la p l i m b a r e , să v ă d ă m p ă p i c ă , o s c i o a r e , c o j i ţ e
.. dimineaţa plecăm iar după duşman.
P r i n s a t î n c e p u r ă să se a p r i n d ă lumini. La prima
c a s ă u n d e b o c ă n i r ă la u ş ă ca să a f l e l o c u i n ţ a prima­
r u l u i , lc r ă s p u n s e d i n ă u n t r u u n glas p l î n g ă r c ţ şi p i ţ i ­
g ă i a t d e f e m e i e c a r e , î n t r - o l i m b ă c c n u a d u c e a nici c u
p o l o n e z a n i c i c u u c r a i n e a n a , Ic făcu c u n o s c u t c ă a v e a
b ă r b a t u l p l e c a t î n a r m a t ă şi c o p i i i b o l n a v i d e v ă r s a t ;
m u s c a l i i o j e f u i s e r ă d c t o t şi b ă r b a t u l ei, z i c e a , î n a i n t e
d e a p l e c a , îi p o r u n c i s e să n u d e s c h i d ă n i m ă n u i n o a p ­
tea. N u m a i după cc îşi î n t e ţ i r ă atacul asupra uşii,
d î n d în a c e l a ş i t i m p a s i g u r ă r i că s î n t kvartirmaisri,
o m î n ă n e c u n o s c u t ă le d e s c h i s e u ş a , şi i n t r î n d înăuntru
se d o v e d i c ă , d e f a p t , a c o l o l o c u i a p r i m a r u l , c a r e î n
z a d a r se s t r ă d u i să-l c o n v i n g ă p c Svejk că n u el i m i ­
t a s e g l a s u l p l î n g ă r c ţ d e f e m e i e . Se s c u z ă c ă el d o r m e a
li fîn şi c ă femeia lui, a t u n c i cînd e trezită din
somn p e n e a ş t e p t a t e , n u m a i ştie cc v o r b e ş t e . C î t d e s ­
p r e c a z a r e a c o m p a n i e i , s a t u l e r a a ş a d e m i c c ă nici
măcar pentru un soldat nu e r a loc. N i c i vorbă să
d o r m i în s a t . D c c u m p ă r a t , a ş i j d e r e a ; n u e r a nimic.
Muscalii prădaseră tot.
Dar dacă pc domnii binefăcători nu i-ar supară,
i-ar c o n d u c e chiar el p î n ă la K r o s i e n k a , unde sînt

!9« 291
gospodării mari şi nu-i prea departe, numai trei
sferturi de ceas ; acolo sînt locuri, slavă Domnului,
fiecare ostaş se v a putea acoperi cu un cojoc de
b l a n ă d e o a i e ; v a c i s î n t a t î t e a , că f i e c a r e o s t a ş va
c ă p ă t a c î t e o g a m e l ă d e l a p t e ; a u şi a p ă bună de
b ă u t ; domnii ofiţeri ar putea să d o a r m ă î n castel,
p c c î n d aici în Liskowiec ? numai sărăcie, rîic şi p ă ­
d u c h i . Şi cl a a v u t c î n d v a c i n c i v a c i , d a r muscalii
i-au l u a t t o t şi a c u m , c î n d a r c n e v o i e d e l a p t e p e n t r u
c o p i i i b o l n a v i , el, p r i m a r i i , t r e b u i e să se d u c ă t o c m a i
1

p î n ă la K r o s i e n k a .
P e n t r u a î n t ă r i a c e s t e s p u s e , d i n g r a j d se a u z i un
m u g e t c o l e c t i v , a p o i u n glas p i ţ i g ă i a t d c f e m e i e c a r e
ţipa la v a c i , blcstcmîndu-le să d e a holera în ele.
P r i m a r u l n u sc î n c u r c ă î n s ă şi c o n t i n u ă nctulburat,
trăgîndu-şi cizmele :
— S i n g u r a v a c ă î n sat o a r e v e c i n u l V o j c i c k ; a s t a
pc care aţi binevoit, domnii mei binefăcători, s-o
auziţi mugind... E o vacă bolnavă, tristă. Muscalii
i-au l u a t v i ţ e l u l . D e a t u n c i n u m a i d ă l a p t e , d a r g o s ­
p o d a r u l u i n u - i v i n e s-o t a i e , d e m i l ă ; se g î n d e ş t e şi
cl c a M a i c a Domnului preacinstită o avea ea grijă
şi or să se î n d r e p t e iar lucrurile...
Şi î n t i m p ce v o r b e a a ş a , îşi t r a s e p c el s u m a n u l :
— Să mergem, domnilor binefăcători, la Kro­
sienka ; nici trei sferturi dc ceas nu facem pînă
a c o l o ; d a r cc s p u n cu, p ă c ă t o s u l d c m i n e ; d a c ă o fi
j u m ă t a t e d c o r ă . . . Ş t i u cu u n d r u m peste p î r ă u , pe
urmă printr-un crîng de liliac, pe lîngă un stejar...
S a t u l c m a r c şi e a c o l o o v o d c ă . . . S ă m e r g e m , dom-

292
mior b i n e f ă c ă t o r i ! D e cc să p i e r d e m v r e m e a ? D o m -
«u soldaţi din regimentul dumneavoastră au nevoie
Ar a n c u l c u ş b u n , să sc o d i h n e a s c ă . D o m n u l soldat
« • p e r i a l şi r e g a l c a r e se b a t e e u m u s c a l u l a r c n e v o i e ,
:a ? d e un pat curat, cpmod... La noi cc-aţ-
' P ă d u c h i , rîie, \ a r s a t d e v î n t şi h o l e r ă . Chiar
tai, s-au înnegrit trei băieţi de holeră... Bunul şi
•Mlostivul D u m n e z e u a b l e s t e m a t L i s k o w i e c - u l . . .
!n c l i p a a c e e a , Svejk făcu un gest maiestuos cu
«tina :
— D o m n i l o r b i n e f ă c ă t o r i , î n c e p u el, i m i t î n d g l a s u l
p r i m a r u l u i . A m citit o d a t ă î n t r - o c a r t e că p e v r e m e a
t i z b o a i e l o r s u e d e z e , c î n d sc d ă d e a o r d i n ca o a s t e a s i
fir î n c a r t i r u i t ă în c u t a r e sau c u t a r e s a t , i a r primarul
î n c e r c a s-o f a c ă p c p r o s t u l şi n u d ă d e a o m î n ă d e a j u ­
t o r , îl s p î n z u r a u p c loc d e cel d i n t î i c o p a c . P e u r m a ,
diiar astăzi, la Sanok, un caporal polonez mi-a
p o v e s t i t c ă a t u n c i c î n d v i n kvartirmaiştrii, primarul
t r e b u i e s ă - ş i a d u n e n u m a i d e c î t t o ţ i s f e t n i c i i , cu care
s i m e a r g ă d i n casă în c a s ă şi să s p u n ă doar atît:
Aici î n c a p trei, aici p a t r u , la p a r o h i e a u să stea
d o m n i i o f i ţ e r i şi î n t r - o j u m ă t a t e d e ceas t o t u l trebuie
să fie pregătit...
Domnule binefăcător — sc adresă Svejk foarte
g r a v p r i m a r u l u i — u n d e - i c o p a c u l cel m a i a p r o p i a t ?
P r i m a r u l n u î n ţ e l e s e ce î n s e a m n ă c u v î n t u l „copac'
şi d e a c e e a Svejk îi e x p l i c ă c u r ă b d a r e v o r b i n d u - i de
m e s t e a c ă n , s t e j a r , p ă r , m ă r , î n t r - u n c u v î n t îi d ă d u de
înţeles că era vorba de un lucru care avea crengi
g r o a s e . D a r p r i m a r u l n u p r i c e p u n i c i d e d a ţ a a s t a şi

293
c î n d SUIZJ p o m e n i ţ i p o m i i f r u c t i f e r i , se s p e r i e d e o a r e c e
c i r e ş e l e t o c m a i sc c o p s e s e r ă şi r ă s p u n s e c ă n u ştie d c
aşa ceva şi c ă arc numai un stejar în faţa casei.
— Foarte bine, spuse Svejk — făcînd cu mîna
semnul internaţional al spînzurării — te spînzurăm
c h i a r aici î n f a ţ a c o c i o a b e i , ca sa ştii şi t u că e r ă z b o i
şi c ă n o i a v e m o r d i n să d o r m i m aici şi n u la K r o -
sienka, sau m a i ştiu eu unde. N-ai să te apuci tu
acum să schimbi planurile noastre strategice sau
poate, cumva, v r e i să t c legeni î n t r - u n copac, cum
zice î n c a r t e a a c e e a d e s p r e r ă z b o a i e l e s u e d e z e . . . Am
cunoscut u n c a z la fel, d o m n i l o r , în timpul mane­
vrelor de lîngă Velky Mezifii...
Plutonierul d c administraţie V a n e k îi t ă i e v o r b a :
— A s t a ai să n e - o p o v e s t e ş t i m a i t î r z i u , Svejkule.
A p o i , - î n t o r e î n d u - s e c ă t r e p r i m a r îi s p u s e : Şi acum,
repede alarma şi aranjaţi cartiruirea.
P r i m a r u l î n c e p u sa t r e m u r e ; b î i g u i c e v a d i n care
se p u t e a d e s l u ş i că cl a v u s e s e i n t e n ţ i i l e cele m a i b u n e .
c u d o m n i i b i n e f ă c ă t o r i , d a r d a c ă a l t f e l n u sc p o a t e ,
a r e să î n c e r c e să g ă s e a s c ă c e v a şi î n sat, ca să fie t o ţ i
d o m n i i m u l ţ u m i ţ i , a ş a că sc d u c e n u m a i d e c î t să a d u c ă
un felinar.
C î n d ieşi d i n o d a i a f o a r t e s l a b l u m i n a t ă d e o l ă m -
piţă cu petrol, agăţata sub icoana unui sfînt cu
c h i p u l c h i n u i t ca al u n u i s c h i l o d î n u l t i m u l g r a d , sc
auzi deodată s t r i g ă t u l lui C h o d o u n s k y :
— Unde a dispărut Baloun ?
D a r mai înainte dc a începe o cercetare mai temei­
nică, din spatele cuptorului se d e s c h i s e încetişor o
«fiţi ce d ă d e a u n d e v a î n a f a r ă şi p r i n deschizătura
•fi lungi trupul B a l o u n ; îşi roti privirea să vadă
...i nu era cumva primarul, şi rosti cu im glai
kihîit de p a r c ă ar fi a v u t cel m a i feroce guturai :
— Ham fost în chamhară, am cothrobăit prin
c r v h a şi h a m b ă g h a t în gură şi a c h u m thothul mi
dfce l i p h e ş t e de cehrul guhrii. Nhu-i nhici shărat,
duci dhulec, e alhuat pentrhu phîine.
Plutonierul de administraţie Vanek îndreptă asu­
p r a l u i l a n t e r n a e l e c t r i c ă şi c u t o ţ i i c o n s t a t a r ă c ă î n
viaţa lor nu văzuseră ostaş austriac în aşa hal de
«wrdărie. Apoi se speriară, deoarece băgaseră dc
a r a m ă că b l u z a lui B a l o u n e r a u m f l a t ă , d e p a r c ă ar
lost gravid în ultima lună.
— Ce-ai păţit, B a l o u n ? îl întrebă compătimitor
Wjk, pipaindu-i burta umflată.
— Aştia-s castraveţi, hîrîi Baloun sutoeîndu-sc cu
aluatul care nu se m i ş c a nici în sus, nici în jos.
A v e ţ i g r i j ă , c ă s î n t s ă r a ţ i . A m m î n c a t t r e i la i u ţ e a l a
fi r e s t u l vi i-am adus vouă.
Si î n c e p u să s c o a t ă d i n sîn c a s t r a v e ţ i , u n u l după
altul, împărţindu-i celor din jur.
Intre timp, primarul se ivise în p r a g cu felinarul
a p r i n s şi v ă z î n d s c e n a îşi f ă c u s e m n u l c r u c i i şi s p u s e
cu un glas plîngărcţ :
— Muscalii au luat şi ai noştri adună...
I e ş i r ă c u t o ţ i i î n sat, î n s o ţ i ţ i d e o h a i t ă de cinci
câini c a r e se ţ i n e a u scai d e B a l o u n şi-i d ă d e a u mereu
târcoale p e l a b u z u n a r e l e d e la p a n t a l o n i , u n d e Ba­
loun dosise o b u c a t ă de slănină, şterpelită tot din

295
c ă m a r ă şi p c c a r e , d i n l ă c o m i e , o a s c u n s e s e d e c a m a ­
razii săi.
— C c a u c î i n i i d e sc î n g h e s u i e m e r e u la t i n e ? îl
întrebă Svejk.
După c c se g î n d i c î t e v a c l i p e , B a l o u n răspunse :
— Au simţit că-s om bun.
Nu spuse însă că, în acelaşi t i m p , ţinea strîns în
buzunar slănina şi c ă un cîinc tot t r ă g e a cu d i n ţ i i
de ca.
I n r a i t a f ă c u t ă p r i n s a t p e n t r u c a z a r e , sc c o n v i n ­
seră că Liskowicc-ul era o comună marc, dar care
fusese î n t r - a d e v ă r g r e u î n c e r c a t ă d c u r g i a r ă z b o i u l u i .
E drept că nu fuseseră incendii ; ca prin minune,
părţile beligerante nu o încadraseră în sfera opera­
ţiunilor dc r ă z b o i ; în schimb în sat sc refugiase
populaţia din multe alte sate învecinate : Chyrow,
G r a b o w , H o l u b a ş.a., d i s t r u s e d e r ă z b o i .
In unele cocioabe trăiau în cea m a i c r u n t ă sărăcie
chiar cîtc o p t familii, aciuate acolo d u p ă atîtca pa­
gube pricinuite de războiul distrugător care trecuse
p e s t e ele c u f u r i a t o r e n t e l o r s ă l b a t i c e şi p u s t i i t o a r e a l e
unui rîu revărsat.
Compania fu încartiruită în mica făbricuţă de
spirt, m i n a t ă şi e a , d c la c e l ă l a l t c a p ă t al satului,
în ale c ă r e i ateliere d e fermentaţie încăpu cam ju­
m ă t a t e din efectiv. Ceilalţi ostaşi fură plasaţi pe la
cîteva ferme, în care d o m n i i bogătaşi nu îngăduiseră
cazarea gloatelor de pălmaşi năpăstuiţi.
Statul-major al c o m p a n i e i : o f i ţ e r i i , p l u t o n i e r u l de
administraţie Van6k, o r d o n a n ţ e l e ofiţerilor, telcfonis-

296
tu!, e c h i p a d e s a n i t a r i , b u c ă t a r i i şi Svejk se i n s t a l a r ă
li casa p o p i i , c a r e n u c a t a d i c s i s e n i c i el să adăpos-
• . ..i vreo familie de năpăstuiţi din împrejurimi ;i
deci avea loc destul.
E r a u n o m î n t r e d o u ă v î r s t e , î n a l t şi u s c ă ţ i v , c a r e
a m b l a c u o s u t a n ă s o i o a s ă şi r o a s ă şi c a r e d c atîta
X£Îrccnie nici să mănînce nu se îndura. Fusese
crescut dc taică-său î n t r - o ură c u m p l i t ă f a ţ ă d e ruşi,
a r ă ce-i t r e c u s e , î n s ă , s u b i t la r e t r a g e r e a r u ş i l o r şi s o ­
area armatelor austriece carc-i mîncascră gîştclc şi
g ă i n i l e l ă s a t e n e a t i n s e d c ruşii c e nu-1 d e r a n j a s e r ă d c -
d t p r i n c î ţ i v a c a z a c i cu p ă r u l z b î r l i t , d e d i n c o l o d e
Baikal.
Mînia preotului î m p o t r i v a oştilor austriece crescu
fi m a i m u l t c î n d i n t r a r ă î n s a t m a g h i a r i i şi-i s t o a r s c r ă
t o a t ă m i e r e a d i n s t u p i . A c u m sc u i t a c u o u r ă î n v e r ş u ­
n a t ă la o a s p e ţ i i n e p o f t i ţ i şi sc s i m ţ e a g r o z a v d e b i n e
f i i n d c ă p u t e a să sc î n v î r t c a s c ă în j u r u l l o r , să s t r î n g i
din umeri şi să repete mereu :
— N-am nimic. Sînt sărac lipit pămîntului ; la
•inc, la mine nu găsiţi, domnilor, nici măcar un
codru dc pîine.
A ş a c u m c lesne d c î n ţ e l e s , cel m a i t r i s t e r a Ba­
loun, care sta mai-mai să plîngă de desperare. In
mintea lui d ă i n u i a î n c ă imaginea înceţoşată a unui
purccluş de lapte, a cărui crustă rumenă trosneşte
i n t r e d i n ţ i şi î m b a t ă cu a r o m a ei. O r d o n a n ţ a loco-
tenentului-major Lukâs moţăia în bucătăria dom­
n u l u i p ă r i n t e , u n d e d i n c î n d în c î n d v e n e a să tragă
c u o c h i u l u n c o p i l a n d r u u s c ă ţ i v şi d e ş i r a t , c a r e - i ţi-
nea părintelui loc şi d e a r g a t şi d e b u c ă t ă r e a s ă , şi
avea poruncă aspră să fie c u o c h i i î n patru peste
tot, ca să nu se f u r e ceva.
D e altfel, Baloun nici n u găsise nimic în bucă­
tărie ; d o a r în solniţă p u ţ i n c h i m i o n î n f ă ş u r a t într-o
h î r t i u ţ ă , p e care-1 b ă g ă î n g u r ă şi al c ă r u i m i r o s îi
s t î r n i şi m a i m u l t h a l u c i n a ţ i a g u s t a t i v ă a p u r c c l u ş u l u i
de lapte.
în curtea făbricuţii d e s p i r t , în spatele parohiei,
focul p ă l ă i ă i a sub cazanul bucătăriei de campanie,
a p a d ă d u s e în c l o c o t şi c l o c o t e a aşa f ă r ă n i c i u n r o s t .
P l u t o n i e r u l d e a d m i n i s t r a ţ i e şi b u c ă t a r i i cutreieraseră
t o t s a t u l în c ă u t a r e a u n u i p o r c , d a r t r u d a le fusese
z a d a r n i c ă . P r e t u t i n d e n i se aleseseră cu a c e l a ş i r ă s p u n s
stereotip : „Muscalii au luat şi au mîncat totul".
il treziră deci pe cîrciumarul evreu, care începu
p r i n a-şi s m u l g e p e r c i u n i i şi a-şi e x p r i m a r e g r e t u l că
n u p o a t e să fie d e folos d o m n i l o r s o l d a ţ i , d a r p î n ă l a
urmă îi f ă c u să c u m p e r e d e l a ci o v a c ă bătrînă,
s l a b ă şi p r ă p ă d i t ă , n u m a i o a s e şi p i e l e . C e r u pentru
c a o s u m ă f a n t a s t i c ă şi, t r a g î n d u - s e d e b a r b ă , se j u r ă
că o astfel d e vacă n u se a f l ă în t o a t ă G a l i ţ i a , în
t o a t ă A u s t r i a şi G e r m a n i a ; în t o a t ă E u r o p a şi c h i a r
î n l u m e a î n t r e a g ă ; î n a c e l a ş i t i m p u r l ă , p l î n s e şi se
j u r ă p e legea lui c a e r a c e a m a i g r a s ă v a c ă d i n cîte
veniseră vreodată pe lume, din porunca lui lehova.
Se j u r ă p e t o ţ i strămoşii lui că p e vaca a c e e a se
d u s e s e c ă l a r e p î n ă la W o l o ^ i s k o , că î n t o a t ă regiunea
se vorl>ea d e s p r e ea c a d e s p r e o m i n u n e dumnezeiască
şi e | d e f a p t nici n u e r a v a c ă , ci cel m a i g r a s b i v o l

2'W
...ne. III cele din urni.i înghenunche în l a ; a lor
fi. î m b r ă ţ i ş î n d u - l e pc rînd picioarele, strigă :
— Omorîţi-mă daca vreţi, dar nu plecaţi fără
«aci.
ti ameţi în aşa hal c u bocetele lui, că porniră
apre b u c ă t ă r i a d c c a m p a n i e cu această g l o a b ă d e c a r e
»-ar fi fost s c î r b ă şi u n u i h i n g h e r . M u l t timp încă
d u p ă c e se v ă z u cu b a n i i în b u z u n a r , c î r c i u m a r u l c o n ­
t i n u a să p l î n g ă în f a ţ a l o r şi să se b l e s t e m e că-1 l ă ­
saseră s ă r a c l i p i t p ă m î n t u l u i , că s i n g u r se n e n o r o c i s e
«înzîndu-lc o vacă atît de b u n a p e un p r e ţ atît de
a t i c . îi r u g a să-1 s p î n z u r e , p e n t r u că c l , o m bătrîn,
tăcuse o asemenea prostie de care strămoşii se vor
rwfina în mormintele lor.
Dar chiar în timp cc sc tăvălea încă în praf,
înaintea l o r , îşi s c u t u r ă d e p c cl t o a t ă părerea dc
r ă u şi c î n d se d u s e a c a s ă , îi s p u s e n e v e s t i i :
— Elsală dragă, soldaţii-s proşti, dar noroc dc
Nathan al tău că-i deştept foc...

A v u r ă d e f u r c ă cu v a c a , n u g l u m ă . T r e c u r ă prin
pe c î n d se p ă r e a că n i c i n u v a p u t e a fi desfăcută,
în sfîrşit, cînd izbutiră să-i sfîşie în cîteva locuri
p i e l e a , ieşiră la i v e a l ă n i ş t e m u ş c h i î n c h i r c i ţ i aducînd
i odgoane uscate dc vapor.
Cineva reuşi să f a c ă rost d c un s a c d e cartofi şi
bucătarii puseră ia fiert, fără prea mari speranţe,
. g î r c i u r i l e şi o a s e l e ; p u ţ i n m a i î n c o l o , la o b u c ă t ă r i e
m a i m i c ă , un b u c ă t a r se c ă z n i , cu d e s p e r a r e , să p r e -
g ă t e a s c ă d i n t r - o b u c a t ă din scheletul vacii m a s a ofi­
ţerilor.
A c e a s t ă v a c ă n e f e r i c i t ă , d a c ă în g e n e r a l a c e s t f e n o ­
men al n a t u r i i poate fi n u m i t astfel, rămase adînc
întipărită în amintirea participanţilor la festin şi,
f ă r ă nici o e x a g e r a r e , se p o a t e s p u n e c ă d a c ă m a i t î r -
z i u , î n a i n t e a b ă t ă l i e i d c la S o k a l , c o m a n d a n ţ i i a r fi
a m i n t i t ostaşilor d e v a c a din Liskowiec, c o m p a n i a a
u n s p r e z e c e a s-ar fi n ă p u s t i t , u r l î n d d e furie, asupra
duşmanului.
Atît dc neruşinată fusese a c e a s t ă vacă, încît nici
măcar o supă dc vacă n-a ieşit d i n t r - î n s a . Cu cît
f i e r b e a m a i m u l t , cu a t î t c a r n e a se p r i n d e a m a i tare
d c o a s e , f o r m î n d u n t o t şi î m p i e t r i n d u - s c ca un b i r o ­
crat care jumătate din viaţă trăise numai printre
hîrţoage şi se h r ă n i s e numai cu acte.
Svejk, c a r e în c a l i t a t e a lui d c c u r i e r menţinea o
legătură permanentă între comandament şi b u c ă t ă r i e
pentru a anunţa dacă-i gata mîncarea, raportă în
cele din urmă locotenentului-major Lukâs :
— Domnule obcrlaitnant, e în. r e g u l ă , s-a făcut
p o r ţ e l a n . V a c a a r e o c a m e a ş a d e t a r e că sc p o a t e
tăia sticlă cu ea.
C î n d v o i s e r ă s-o g u s t e , b u c ă t a r u l P a v l i c e k îşi r u p s e
un dinte din faţă, iar Baloun o măsea din fundul
gurii.
A p r o p i i n d u - s e solemn de locotenentul-major LtikaS,
B a l o u n îi î n t i n s e , v ă i c ă r i n d u - s e , d i n t e l e r u p t , învelit
în textul imnului pelerinilor de la Lourdes :

300
— A m onoarea să v ă r a p o r t e z , domnule obcr-
liitnant, că a m făcut t o t cc-am putut. D i n t e l e s-a
n
: la ofiţirmenaj cînd a m vrut să î n c e r c ă m dacă
a u s-ar p u t e a totuşi face u n biftec d i n c a r n e a aceea.
La auzul acestor cuvinte, d i n fotoliul d e lîngă fc-
tră sc r i d i c ă o m u t r ă p e s t e m ă s u r ă d e t r i s t ă . E r a
l o c o t e n e n t u l D u b , p e c a r e e c h i p a d e s a n i t a r i îl t r a n s ­
portase cu căruţa, ca p c un o m sfîrşit:
— V ă r o g faceţi l i n i ş t e — îi i m p l o r ă cl c u u n
jlas deznădăjduit — mi-e rău !
D u p ă c a r e se lăsă d i n n o u î n f o t o l i u l u z a t , î n a l e
c ă r u i c r ă p ă t u r i se c u i b ă r i s e r ă m i i d c o u ă d c p l o ş n i ţ e .
— Sînt obosit — continuă D u b c u aceeaşi voce
t r a g i c ă . S î n t b o l n a v şi s u f e r i n d şi r o g să n u p o m e n i ţ i
in f a ţ a m e a d c m ă s e l e r u p t e . A d r e s a m e a c : S m i c h o v ,
Kralovskd 18. Dacă nu apuc ziua de mîine, vă rog
H î n ş t i i n ţ a ţ i f a m i l i a cu m e n a j a m e n t e şi să n u u i t a ţ i
si pomeniţi p c m o r m î n t u l m e u că înainte d e război
a m fost şi p r o f e s o r d e g i m n a z i u A'. u. K.
A d o r m i a p o i sforăind uşor, astfel că n u m a i a p u c ă
vi a u d ă c u m Svejk îl p r o h o d i c u c î t e v a v e r s u r i d i n
pomenirea morţilor :

„Măriei i-ai iertat păcatul
Păcătosului i-ai alinat oftatul
Fă ca si-n mine nădejdea să-nflorcască..."

Tocmai atunci plutonierul d e administraţie Vanek
a n u n ţ ă c ă f a i m o a s a v a c ă m a i t r e b u i a să f i a r b ă încă
două o r e la b u c ă t ă r i a ofiţerilor, c ă nici vorbă nu

301
p u t e a fi d e b i f t e c şi ca î n loc d e b i f t e c se v a g ă t i u n
gulaş.
Se l u ă h o t ă r î r c a ca p î n ă va suna gornistul masa,
trupa să t r a g ă un p u i d e s o m n d e o a r e c e c i n a v a fi
oricum gata abia în zori.
V a n e k îşi c ă r ă d e u n d e v a u n b r a ţ d e fîn, îl î n t i n s e
p e jos î n sufrageria p a r o h i e i şi, r ă s u c i n d u - ş i nervos
m u s t a ţ a , îi s p u s e l o c o t e n e n t u l u i - m a j o r L u k â s , c a r e se
odihnea lîngă el pe o canapea veche :
— V ă r o g să m ă c r e d e ţ i , d o m n u l e oberlahnant, că
aşa vacă n-am înghiţit în viaţa mea.
în bucătărie, la lumina unui muc de luniînare
Şterpelit din biserică, telefonistul Cliodounsky scria
acasă o scrisoare p e care v o i a s-o a i b ă g a t a c a să
nu-şi măi b a t ă capul cu treaba asta cînd, în sfîrşit,
li se va anunţa numărul oficiului poştal militar.
Scria :

,JScumpă ţi iubită soţie, draga mea Bozena !
E noapte ţi mă gîndesc fără încetare la tine, iu­
bita mea, ţi te văd ţi pc tine cum te gîndeşti la mine
cînd te uiţi la patul gol, lîngă tine. Să mă ierţi dacă
atunci cînd mă gîndesc la asta, îmi trec prin mintj
uncie lucruri. Ştii bine că sînt concentrat chiar de la
începutul războiului ţi am auzit cîte unele de pe la
camarazii răniţi care au căpătat concediu ţi cînd au
ajuns acasă ar fi fost mai bucuraţi să intre în pă-
mint decît să afle că un potlogar sc ţinea dc fusta
nevestei lor. Mă doare, crede-mă, dragă Bozena, ca
trebuie să-ţi scriu aţa. Nici n-aţ fi pomenit de una

302
C i asta, dar ştii foarte bine că chiar tu mi-ai spus
. .:. >-i.ii just in i <»ba iu ancei şt ca Înaintea mea
ie-a avut domnul Kraus din strada Miknlasska.
Acum, iu noaptea asta, cînd mă gîndesc că beteagul
acela ar mai putea, îri lipsa mea, să ridice vreo pre-
zenţie faţă de tine, îmi zic, dragă Bozeno, că l-as
mgruma pe loc. Multa vreme am ţinut-o în mine,
ier cînd mă gîndesc că s-ar putea da iar la tine, mi
ie strîngc inima şi-ţi atrag atenţia că nu înghit lîngă
mine o scroafă care s-ar curvăsări cu oricine şi mi-ar
face numele de rîs. Iartă-mi, dragă Bozeno, cuvintele
prea aspre, dar bagă de seamă ca nu cumva să aflu
eeva rău despre tine ; altminteri m-aş vedea silit să
:i ucid pe amîndoi, pentru că eu unul sînt gata la
orice, chiar dacă ar fi să mă coste şi viaţa. Te sărută
de o mie de ori şi urează sănătate tatei şi mamii
Al tău,
Tonous.

P.S, Nu uita că porţi numele meu."

Apoi mai scrise încă o scrisoare de rezervă :

„Prea scumpa mea Bozena !

Cind vt\ primi aceste rînduri, sa ştii că sîntem
după o mare bătălie, în care norocul războiului s-a
:ors de partea noastră. Printre altele, am doborît
vreo zece avioane inamice şi am împuşcat un ge­
neral cu o ciupercă marc pe nas. Im mijlocul luptei,
cind deasupra noastră explodau şrapnclele, m-am
gindit la tine, scumpa mea Bozena, cc-i fi făcînd,

303
cum o duci ţi cc-o mai fi nou pc acasă ? Dc fiecare
data cînd îţi scriu îmi amintesc cum am fost îm­
preună la berăria 'U Tomase», cum m-ai dus în
circă acasă fi cum te-a durut a doua zi mîna de
atita trudă. Acum plecăm iar înainte, afa că nu-mi
mai ramîne vreme să continui scrisoarea. Nădăj­
duiesc că m\-ai rămas credincioasă, că ftii bine că în
privinţa asta nu iert nimic. Ei, dar acum a sosit clipa
plecării! Te sărut de o mie de ori, dragă Bo/cna, fi
nădăjditicfte că totul se va sfirfi cu bine.
Al tău credincios,
Tonous."

T e l e f o n i s t u l C l i o d o u n s k y î n c e p u să m o ţ ă i c şi a d o r m i
cu capul p c m a s ă .
Părintele, care nu dormea şi u m b l a d e c o l o pînă
c o l o p r i n p a r o h i e , d e s c h i s e uşa b u c ă t ă r i e i şi, d i n spi­
r i t d e e c o n o m i e s u f l ă şi stinse m u c u l d e l u m i n a r e ce
p î l p î i a încă, pe sfîrşite, lîngă C l i o d o u n s k y .
I n s u f r a g e r i e , î n a f a r ă d e l o c o t e n e n t u l D u b , nu d o r ­
mea nimeni. Plutonierul de administraţie Vanek stu­
d i a cu grijă u n n o u o r d i n î n l e g ă t u r ă cu aprovizio­
narea trupei, pe care-1 primise la Sanok de la
cancelaria b r i g ă z i i , şi b ă g ă d e s e a m ă că p c m ă s u r ă ce
sc a p r o p i a u d e f r o n t , r a ţ i i l e s c ă d e a u . C î n d a j u n s e la
sfîrşit, îl p u f n i rîsul c i t i n d un paragraf din noul
o r d i n , p r i n c a r e se i n t e r z i c e f o l o s i r e a ş o f r a n u l u i şi a
c i m b r u l u i la d r e s u l c i o r b e i p e n t r u t r u p ă . O r d i n u l mai
spunea de asemeni că bucătăriile de c a m p a n i e trebuie
să s t r î n g ă t o a t e o a s e l e şi să le t r i m i t ă , în spate, la

304
Magaziile diviziei respective. F r a z a era puţin cam
o b s c u r ă , d e o a r e c e n u se specifica dacă era vorba dc
o s e m i n t e o m e n e ş t i sau d e o a s e l e a l t o r a n i m a l e măce­
lărite.
— A s c u l t ă Svejk — i se a d r e s ă locotenentul-major
Lukâs cascînd de plictiseală — pînă c ă p ă t ă m ceva de
n i î n c a r e ai p u t e a să n e p o v e s t e ş t i v r e o î n i î m p l a r e .
— F.i, p î n ă să c ă p ă t ă m c e v a d c n i î n c a r e , d o m n u l e
obcrliiitnant, a r t r e b u i să v ă p o v e s t e s c t o a t ă istoria
p o p o r u l u i c e h , r ă s p u n s e S v e j k . D a r p î n ă u n a a l t a ştiu
o istorioară scurtă despre o doamnă diriguiţi dc
poştă din Sedlceansk, care, d u p ă moartea bărbatului
ei a p u s m î n a p c p o ş t ă . M i - a v e n i t în m i n t e atunci
c î n d a m a u z i t v o r b i n d u - s e d e s p r e oficiile p o ş t a l e m i ­
l i t a r e , cu t o a t e că n u a r c n i m i c nici în clin nici î n
m î n e e ă cu jcldpoşta.

— Svejk — sc a u z i d c p e sofa g l a s u l locotcnentu-
l u i - m a j o r — i a r î n c e p i cu t î m p e n i i l e d u m i t a l e . . .
— D a , să t r ă i ţ i , d o m n u l e obvrLutnant, c h i a r aşa s ă
ş t i ţ i , c o p o v e s t e g r o z a v d e t î m p i t ă . S t a u s i n g u r şi m ă
m i r c u m d e m i - a v e n i t î n m i n t e să v ă s p u n aşa c e v a ;
o fi d i n c a u z ă d e t î m p e n i c d i n n ă s c a r e , o r i d i n c a u z a
u n o r amintiri din tinereţe. Ştiţi, d o m n u l e obcrbtitintnl,
pc globul nostru p ă m î n t e s c sînt t o t felul d c firi şi
p î n ă la u r m ă t o t a a v u t dreptate bucătarul nostru
J u r a j d a , c î n d s-a î m b ă t a t c r i ţ ă a t u n c i la ftruck, de-a
c ă / u t în p r i v a t ă , d e u n d e n - a m a i p u t u t să i a s ă , şi
• r i g a î n t r - u n a : „ D e s t i n u l şi m e n i r e a o m u l u i e s t e să
c u n o a s c ă a d e v ă r u l , să s t ă p î n e a s c ă cu s p i r i t u l lui u n i ­
v e r s a l , să se p e r f e c ţ i o n e z e şi să se f o r m e z e neîncetat
şî t r c p t a t - t r e p t a t sa i n t r e în sferele m a i î n a l t e a l e unei
lumi m a i frumoase, mai pline de d r a g o s t e " . C î n d ani
v r u t să-1 s c o a t e m d e a c o l o , a î n c e p u t să z g î r i e şi sa
m u ş t e . Se c r e d e a la cl a c a s ă şi a b i a d u p ă cc l-am
a z v î r l i t d i n n o u în l a t r i n ă a î n c e p u t să sc sclifosească
c ă să-1 s c o a t e m afară.
— D a r cu d i r i g i n t a a i a d e p o ş t ă cc a fost ? s t r i g ă
desperat locotenentul-major LukăS.
— A , e r a o f e m e i u ş c ă t a r e c u m s e c a d e , d a r şi o j a ­
v r ă , d o m n u l e obcrîaitnant. F ă c e a f a ţ ă la îndatoririle
de serviciu, d a r avea un cusur : cr e de a că toată lumea
se ţ i n e d e c a p u l ei, că t o ţ i au b o a l ă p c d î n s a şi, d e
aceea, î n f i e c a r e zi d u p ă s l u j b ă , făcea rapoarte la
a u t o r i t ă ţ i , d u p ă c u m e r a c a z u l . O d a t ă , s-a d u s d i s - d e -
dimineaţă la p ă d u r e să s t r î n g ă c i u p e r c i şi, trecînd
p r i n f a ţ a şcolii, a o b s e r v a t că d o m n u l î n v ă ţ ă t o r era
t r e a z şi c ă i-a d a t z i u a b u n ă , î n t r e b î n d - o c h i a r unde
sc d u c e aşa cu n o a p t e a în c a p . C î n d i-a r ă s p u n s că sc
d u c e la c i u p e r c i , d u m n e a l u i i-a zis c ă v i n e şi el în
u r m ă . Din asta, dumneaei, babă afurisită, a tras con­
c l u z i a că d u m n e a l u i avea nişte g î n d u r i n e c u r a t e şi
a p o i , c î n d l-a v ă z u t c ă î n t r - a d e v ă r iese d i n desiş şi
se î n d r e a p t ă s p r e d î n s a , d u m n e a e i s-a s p e r i a t , a f u g i t ,
şi n u m a i d e c î t a făcut un raport la consiliul şcolar
l o c a l , c u m c ă î n v ă ţ ă t o r u l a v r u t s-o v i o l e z e . învăţă­
t o r u l a fost t r i m i s s p r e c e r c e t a r e î n f a ţ a c o m i s i e i d i s ­
c i p l i n a r e şi p e n t r u c a n u c u m v a d i n p o v e s t e a a s t a să
iasă v r e u n s c a n d a l p u b l i c , a v e n i t să f a c ă cercetările
c h i a r i n s p e c t o r u l ş c o l a r în p e r s o a n ă , c a r e s-a adresat
şefului d c p o s t c a să a p r e c i e z e el d a c ă î n t r - a d e v ă r î n -
«aţâtorul e r a în stare de o asemenea faptă. Setul de
p o s t , d u p ă c e s-a u i t a t î n a c t e , a s p u s c ă n u e r a c u
p a u n ţ ă u n a ca asta, fiindcă î n v ă ţ ă t o r u l în c a u z ă mai
««esc învinuit o d a t ă de preot că s-ar fi ţ i n u t de
a r p o a t a lui c u c a r e se c u l c a el, p ă r i n t e l e , d a r c ă î n v ă ­
ţătorul adusese d c la medicul de plasă o adeverinţă
o m c ă e r a n e p u t i n c i o s d e la v î r s t a d e şase a n i , c î n d
i ă/ut r a s e r a e a r . i t din p o d , d r e p t în oiştea căruţei.
J a v r a d r a c u l u i n u s-a l ă s a t şi a f ă c u t p l î n g c r e î m p o ­
t r i v a şefului d e p o s t , a d o c t o r u l u i d e p l a s ă şi a i n s p e c ­
t o r u l u i ş c o l a r , c u m că a r fi fost c u t o ţ i i m i t u i ţ i de
i a v i ţ ă t o r . D a c ă a u v ă z u t d u m n e a l o r a s t a , a u d a t - o şi
ci în j u d e c a t ă şi a fost c o n d a m n a t ă ; d a r d u m n e a e i a
ticni a p e l , z i c î n d că e i r e s p o n s a b i l ă . A f o s t c e r c e t a t ă
fi d e m e d i c i i l e g i ş t i , c a r e i-au d a t c e r t i f i c a t c ă , deşi c
d n p i t ă , poate t o t u ş i să o c u p e orice fel de slujbă
la stat.

L o c o t e n e n t u l - m a j o r L u k â s s t r i g ă c a ieşit d i n m i n ţ i :
— M a i c a ta Cristoase ! la care m a i a d ă u g ă : Ţ i - a ş
«pune eu u n a d u m i t a l e , S v c j k u l e , d a r n u v r e a u s ă - m i
stric m a s a d c s c a r ă . L a c a r e S v e j k , r ă s p u n s e : .
— Păj, nu v-am spus dinainte, d o m n u l e obctlait-
r~vit, c ă e o p o v e s t e g r o z a v d c t î m p i t ă . . .
L u k d § f ă c u d o a r u n g e s t p l i c t i s i t cu m î n a şi s p u s e :
— D e ş t e p t ă c i u n i d i n a s t e a a m m a i a u z i t eu m u l t e
d e la d u m n e a t a .
— N u o r i c i n e p o a t e să fie d e ş t e p t , d o m n u l e ober-
Uinunt, o b s e r v ă Svejk c o n v i n g ă t o r . P r o ş t i i fac e x c e p ­
ţ i e , p e n t r u că a l t f e l , d a c ă o r i c i n e a r fi d e ş t e p t s-ar
a d u n a p e l u m e a a s t a a t î t a d e ş t e p t ă c i u n c c ă f i e c a r e al

307
d o i l e a o m a r fi t î m p i t . D a c ă , d e p i l d ă , să z i c e m , d o m ­
n u l e obcrîaitnant, fiecare din noi ar c u n o a ş t e legile
n a t u r i i şi a r şti să s o c o t e a s c ă distanţele cereşti, i-ar
s t i n g h e r i p e cei d i n j u r u l lui, aşa cum făcea unul
C a p c k , un d o m n care venea dc multe ori pe la
c i r c i u m a „ L a P o t i r u l " şi c a r e , c î n d se lăsa noaptea,
ieşea d i n b o d e g ă , se u i t a la c e r u l î n s t e l a t şi c î n d se
î n t o r c e a în c î r c i u m ă , u m b l a d e la unul la a l t u l şi
spunea : „ J u p i t c r străluceşte astăzi grozav dc frumos,
d a r tu h a b a r n - a i , b ă i e t e , c e ai d e a s u p r a c a p u l u i . î n ­
ţelegi t u , m ă d c r b e d e u l e , ce d i s t a n ţ e s î n t a s t e a ? D a c ă
t c - a r î m p u ş c a d i n t r - u n t u n , a p o i a r t r e b u i să z b o r i cu
v i t e z a unei g h i u l e l e m i l i o a n e şi m i l i o a n e d e a n i c a s ă
ajungi acolo." Era atît dc grosolan şi d e s p u r c a t l a
g u r ă c î n d s p u n e a d e - a l d e a s t e a , că d c cele m a i multe
o r i z b u r a el d i n c î r c i u m ă , c u v i t e z a t r a m v a i u l u i e l e c ­
t r i c , d o m n u l e obcrîaitnant, a d i c ă cu c i r c a z e c e k i l o ­
m e t r i p e o r ă . S a u să l u ă m , d c p i l d ă , d o m n u l e obcr­
îaitnant, furnicile...
L o c o t e n e n t u l - m a j o r . se r i d i c ă î n c a p u l oaselor pe
sofa şi î m p r e u n î n d u - ş i m î i n i l e s t r i g ă :
— M ă m i r cu s i n g u r , S v e j k , d e ce s t a u cu dum­
n e a t a la t a i f a s , c î n d t c c u n o s c d o a r d e a t î t a v r e m e . . .
Svejk î n c u v i i n ţ ă c u c a p u l :
— A s t a - i o b i ş n u i n ţ a , d o m n u l e obcrîaitnant, vedeţi,
v i n e d e aici că noi n e c u n o a ş t e m d e m u l t şi a m t r e c u t
î m p r e u n ă p r i n m u l t e . A m î n d u r a t î m p r e u n ă a t î t e a şi
d e fiecare d a t ă n e - a m regăsit, ca c u r c a chioară cu
curcanul ci. C u respect vă raportez, domnule ober-
laitnant, că a s t a sc n u m e ş t e s o a r t ă . . . . C e e a cc m a i e s t a -

308
tea sa î m p ă r a t u l a hotărît o dată c bine hotărît;
d u m n e a l u i n e - a l e g a t u n u l d e a l t u l şi d e a l t f e l nici n u
d o r e s c a l t c e v a d e c î t să v ă fiu c î n d v a d e folos. N u vă
« t e f o a m e , d o m n u l e obcrlaitnant f
Lukas', c a r e î n t r e t i m p se î n t i n s e s e d i n n o u p e s o ­
f a u a v e c h e , îi r ă s p u n s e lui Svejk că u l t i m a întrebare
era cea m a i înţeleaptă soluţie p e n t r u terminarea pa­
l a v r e l o r t â m p i t e d e p î n ă a t u n c i şi-1 s f ă t u i să se d u c ă
s i v a d ă c e se m a i a u d e cu m a s a . A r fi, c a t e g o r i c , m a i
b i n e d a c ă Svejk s-ar m a i d u c e p u ţ i n şi p e a f a r ă şi l - a r
scuti d e t â m p e n i i l e p e c a r e i le î n d r u g ă şi c a r e îl o b o ­
sesc m a i m u l t d e c î t t o t m a r ş u l d e la S a n o k p î n ă a i c i .
li m a i s p u s e că a r fi f o a r t e b u c u r o s să a ţ i p e a s c ă pu­
ţin, d a r că nu p o a t e .
— Asta-i din pricina ploşniţelor, d o m n u l e obcrlait­
nant. Ş t i ţ i , e o v e c h e s u p e r s t i ţ i e c u m că p r e o ţ i i nasc
p l o ş n i ţ e . N i c ă i e r i n u găsiţi a t î t e a p l o ş n i ţ e ca la pa­
rohii. Părintele Zamastil de la parohia din Horni
S t o d u l k y a scris c h i a r o c a r t e î n t r e a g ă d e s p r e ploş­
niţe ; u m b l a u ploşniţele pe el chiar şi în timpul
predicii.
— A s c u l t ă , S v e j k , p a r c ă ai s p u s c e v a ? T e d u c i la
b u c ă t ă r i e , sau n u t e d u c i ?
Svejk ieşi, şi-n u r m a lui, d i n t r - u n c o l ţ , sc d e s p r i n s e
ca o u m b r ă , călcînd după el în vîrful picioarelor,
Baloun...

Dimineaţa, cînd părăsiră satul Liskowiec şi por­
n i r ă s p r e S t a r a s o l şi S a m b o v , l u a r ă cu ci î n cazanul
bucătăriei de campanie şi n e f e r i c i t a vacă care încă

300
n u fierscse. F u s e s e l u a t ă h o t ă r î r e a d e a se continua
fiertul în timpul marşului, urmînd ca masa să fie
servită la p o p a s u l de la j u m ă t a t e a drumului, între
L.iskowiec şi S t a r a s o l .
Pentru d r u m , trupa căpătă cafea neagră.
L o c o t e n e n t u l D u b fu u r c a t d i n n o u î n t r - u n furgon
s a n i t a r , d a t f i i n d ca se s i m ţ e a şi m a i r ă u c h i a r d e c î t
cu o zi î n a i n t e . C e l mai mult avu dc suferit din
pricina asta ordonanţa, care trebui să alerge tot
t i m p u l p e l î n g ă f u r g o n şi să a s c u l t e c u m locotenentul
Dub îl porcăia într-una, pentru că în ziua prece­
d e n t ă nici n u s-ar fi s i n c h i s i t d e el, d r e p t c a r e , c î n d
v o r a j u n g e la d e s t i n a ţ i e , v a a v e a el grijă să se răfu­
iască. T o t mereu c e r e a să i se a d u c ă a p ă , p e care
cum o bea, o bora numaidecît.
— De cine... d e cine rîdeţi ? zbiera din furgon.
V ă î n v ă ţ eu m i n t e , cu m i n e n u vă j u c a ţ i ; o să a f l a ţ i
voi cine sînt !
L o c o t e n e n t u l - m a j o r Lukăs mergea c ă l a r e , iar Svejk,
c a r e îi ţ i n e a tovărăşie, bătea pasul atît dc convins,
de parcă n - a r fi a v u t r ă b d a r e să a ş t e p t e c l i p a cînd
a v e a să d e a o c h i i cu i n a m i c u l . î n a c e l a ş i t i m p , po­
vestea :
— Aţi băgat de scamă, d o m n u l e obcrîaitnant, că
unii d i n o a m e n i i n o ş t r i sînt c a m u ş t e l e ? N u d u c n i c i
m ă c a r t r e i z e c i d e k i l o g r a m e î n s p i n a r e şi n u m a i a u
p u t e r e să r ă s u f l e . A r t r e b u i să li sc ţ i n ă şi l o r con­
ferinţe, aşa cum ne ţinea nouă răposatul dom'ober-
laitnant Buchanek, care s-a împuşcat din pricina
acontului dc zestre pe care l-a luat de la viitorul
acru şi p e care dumnealui 1-a făcut praf cu alte
iawvc. P c u r m ă a l u a t a l t ă a r v u n ă , d e l a u n al d o i l e a
wiitor s o c r u ; cu a s t a a u m b l a t m a i g o s p o d ă r e ş t e , a
p i p a t - o p c î n d e l e t e l a c ă r ţ i şi n i c i n u s-a u i t a t la
o r v e . Se î n ţ e l e g e c ă b a n i i n u i - a u a j u n s t o t u ş i p e n t r u
a a i l t a v r e m e , a ş a c ă a t r e b u i t să a t a c e u n a l t r e i l e a
fiilor socru, p e n t r u a l t ă a r v u n ă . C u a s t a şi-a cum­
p ă r a t un cal ; un a r m ă s a r arăbesc, d a r nu era un p u r -
unge...
Locotenentul-major Lukăs* s ă r i f u r i o s de pc cal:
— Svejk — tună el cu un glas ameninţător —
dacă încerci să-mi vorbeşti şi despre al patrulea
a c o n t , să ştii că t e z v î r l î n şanţ.
Apoi încalecă d i n n o u , i a r Svejk continuă foarte
grav :
— A m o n o a r e a să v ă r a p o r t e z , d o m n u l e obcrlait-
njnt, că nici v o r b ă nu poate fi d c u n al patrulea
acont, pentru că d u p ă al t r e i l e a d u m n e a l u i s-a îm­
puşcat.
— Slavă D o m n u l u i , oftă uşurat locotenentul-major
LuUs\
— D a r , c a să n u u i t ă m d e s p r e c e v o r b e a m , reluă
Svejk. C o n f e r i n ţ e d i n a c e l e a p c c a r e ni le ţ i n e a d o m ­
n u l obcrlaitnant B u c h a n e k , c î n d se î n t î m p l a c a sol­
daţii să cadă de oboseală în timpul marşului, ar
trebui, d u p ă modesta m e a p ă r e r e , să sc ţie î n faţa
ostaşilor, aşa cum o făcea dumnealui. Dumnealui
d ă d e a rast, ne a d u n a pe toţi c a puii în jurul cloştii
şi î n c e p e a să n e s p u n ă : „ B ă , n ă t ă r ă i l o r , v o i n i c i n u
s î n t e ţ i î n s t a r e să p r e ţ u i ţ i a v a n t a j u l c ă m ă r ş ă l u i ţ i pe

311
globul p ă m î n t e s c , fiindcă sînteţi o a d u n ă t u r ă de go­
lani neciopliţi, de-i v i n e o m u l u i să b b r a s c ă c î n d sc
u i t ă l a v o i ; ce v - a ţ i f a c e d a c ă v - a ş lăsa să m ă r ş ă l u i ţ i
aşa p r i n soare, unde omul care pc planeta noastră
n e n o r o c i t ă a r e şaizeci d c k i l e e î n t ă r e ş t e a c o l o p e s t e o
m i e ş a p t e s u t e d c k i l o g r a m e ; a t u n c i să v ă v ă d cum
aţi mărşălui dacă aţi avea în spinare două sute
o p t z e c i d c k i l c , a p r o a p e t r e i s u t e , şi a r m a a r cîntări
c a m vreo d o u ă sute cincizeci d c kilc ; aţi pieri dra­
cului. Aţi gîfîi şi a ţ i scoate limbile dc-un cot, ca
cîinii h ă i t u i ţ i . E r a p r i n t r e n o i u n n e n o r o c i t d c î n v ă ­
ţ ă t o r , c a r e a a v u t î n d r ă z n e a l a să c e a r ă şi el c u v î n t u l :
„ D a c ă î m i d a ţ i v o i e , d o m n u l e oberiaitnant: în lună,
u n o m d c şaizeci d c k i l o g r a m e e î n t ă r e ş t e n u m a i t r e i ­
s p r e z e c e k i l o g r a m e . î n l u n ă ni s-ar p ă r e a m a r ş u l mai
u ş o r , p e n t r u că p o v a r a n o a s t r ă a r c î n t ă r i a c o l o nu­
mai patru kilograme. în lună, dc fapt, am zbura,
n - a m m ă r ş ă l u i . " „ A s t a - i a c u m a — i-a r ă s p u n s răpo­
satul d o m n obcrlaitnant Buchanck — păi bine, mi­
z e r a b i l e , î ţ i a r d e d c o p a l m ă ; să fii bucuros că-ţi
d a u u n a pămîntcască, obişnuită : d a c ă ţi-aş cîrpi una
din acelea din lună — de care ziceai — uşor cum
eşti, ai z b u r a t o c m a i p î n ă î n A l p i şi t e - a i f a c e z o b .
Şi d a c ă ţ i - a ş a r d e u n a grea, solară, apoi tc-ai face
t e r c i , şi c a p u l ţ i - a r z b u r a p î n ă î n A f r i c a . " I-a cîrpit
dc aceea o labă obişnuită, pămîntcască : atotştiu­
t o r u l s-a p u s p e b o c i t şi n o i a m m ă r ş ă l u i t mai de­
parte. Tot timpul cît a d u r a t d r u m u l , s-a smiorcăit
şi s-a a p u c a t , d o m n u l e obcrlaitnant, să n e v o r b e a s c ă
d e s p r e n u ştiu care demnitate omenească şi că sc

312
î - •. .eie.l/.i eu el ca faţa de o fiinţă neeuvîntătoare.
Dopa a c e e a , d o m n u l obcrlaitnant 1-a t r i m i s l a r a p o r t ,
« c o l o i - a u d a t p a i s p r e z e c e z i l e d e î n c h i s o a r e şi şase
m p t ă m î n i d c serviciu peste t e r m e n , p c care însă n u
Ir-a f ă c u t p e n t r u c ă a v e a h e r n i e şi d u m n e a l o r l - a u
mut să sc s u c e a s c ă c a m p r e a m u l t p e t r a p e z şi el n - a
rezistat şi a m u r i t ca simulant, la spitalul militar.
— M i se p a r e f o a r t e i n t e r e s a n t , S v e j k , s p u s e l o c o -
a e n c n t u l - m a j o r Lukâi», c ă d u m n e a t a — a ş a c u m ţ i - a m
spus-o î n r e p e t a t e r î n d u r i — a i o b i c e i u l să iei î n t r - u n
a a u m e fel p e s t e p i c i o r c o r p u l ofiţeresc.
— D a ' de u n d e , răspunse sincer Svejk. E u a m v r u t
loar să vă povestesc, domnule obcrlaitnant, cum
i a a i n t e v r e m e , l a m i l i t ă r i c , o a m e n i i se b ă g a u singuri
în n e n o r o c i r e . O m u l a c e l a îşi î n c h i p u i a c ă e m a i î n ­
v ă ţ a t d e c î t d o m n u l obcrlaitnant, voia să-l înjosească
cu l u n a l u i în f a ţ a ntanţaftitlui şi d a c ă v r e ţ i să ş t i ţ i ,
d n d 1-a a t i n s c u a i a p ă m î n t e a s c ă p e s t e b o t , a u r ă s u ­
flat c u t o ţ i i u ş u r a ţ i , n i m ă n u i n u i-a p ă r u t rău ; ba
din c o n t r a s-au b u c u r a t cu toţii că d o m n u l obcrlait­
nant a f ă c u t o g l u m ă aşa d c b u n ă cu hiba aia p ă ­
mîntcască. Asta se cheamă să salvezi o situaţie.
Omului trebuie să-i treacă p c loc ceva prin minte,
fi t o t u - i î n r e g u l ă . P e s t e d r u m d e m ă n ă s t i r e a C a r m e -
liţilor d i n P r a g a , d o m n u l e obcrlaitnant, a v e a cu a n i
în u r m ă o p r ă v ă l i e c u i e p u r i d c c a s ă şi a l t e păsări,
un d o m n J c n o m . . . l n t r - u n t i m p a intrat în v o r b ă cu
fiica legătorului d e cărţi Bilek. Lui dom'Bilek nu-i
e r a p e p l a c c u n o ş t i n ţ a a s t a şi c h i a r a şi s p u s - o p u ­
blic l a c i r c i u m ă , c ă d a c ă c u m v a domnul Jenom ar

313
v e n i sa c e a r ă m î n a fiicei lui, l-ar a z v î r l i p e s c ă r i „ce
n-a văzut lumea". Domnul Jcnom a băut zdravăn
şi s-a d u s la d o m n u l Bilek, c a r e 1-a întîmpinat în
a n t r e u , cu un cuţit m a r c în m î n a — d i n a c e l e a cu
c a r e se r o t u n j e s c marginile cărţilor şi a r a t ă a satîr
d e t o c a t b r o a ş t e . A z b i e r a t o d a t ă la el î n t r e b î n d ce
d o r e ş t e , şi d o m n u ' Jcnom, drăguţul d e el, s-a băşit
aşa d e t a r e , că s-a o p r i t şi p e n d u l a din perete. Pe
d o m n u l Bilek 1-a p u f n i t a t u n c i r î s u l , i-a î n t i n s n u m a i -
d e c î t m î n a şi n - a m a i ş t i u t c u m să fie m a i g e n t i l :
„Poftiţi, intraţi, d o m n u l e J e n o m , luaţi loc, vă rog,
sper că n u v - a ţ i c u f u r i t , d o a r nu sînt chiar aşa dc
r ă u ; e d r e p t că a v e a m d c g î n d să v ă d a u a f a r ă , dar
a c u m v ă d că s î n t e ţ i u n o m f o a r t e simpatic, un ori­
ginal. Eu sînt legător de cărţi ; a m citit m u l t e r o m a n e
şi n u v e l e , d a r n i c ă i e r i n - a m v ă z u t c a u n m i r e să sc
prezinte aşa." Şi î n t r e timp rîdea de se ţ i n e a de
burtă şi z i c e a c u n e s p u s ă b u c u r i e c ă p a r c ă s-ar cu­
n o a ş t e d e c î n d s-au n ă s c u t , c a şi c î n d a r fi f r a ţ i b u n i ,
i-a umplut numaidecît pipa, a trimis după b e r e şi
c î r n a ţ i , şi-a c h e m a t s o ţ i a şi 1-a d e s c r i s î n t o a t e a m ă ­
n u n t e l e eu b ă ş i n i l e p e c a r e l c - a t r a s . D o a m n a a s c u i ­
p a t s c î r b i t ă şi s-a r e t r a s . P e u r m ă şi-a c h e m a t fiica
şi i-a spus : „ U i t e , vezi, d o m n u l ăsta a venit să-ţi
c e a r ă m î n a în c u t a r e şi c u t a r e î m p r e j u r ă r i " . Fata a
i z b u c n i t î n p l î n s şi a d e c l a r a t c ă nu-1 c u n o a ş t e , că
nici n u v r e a să ştie d c el, a ş a că n u lc-a r ă m a s alt­
c e v a m a i b u n d e f ă c u t d e c î t să b e a a m î n d o i berea,
să mănînce cîrnaţii şi să sc d e s p a r t ă . Apoi, după
a s t a , d o m n u l J e n o m s-a m a i f ă c u t d c rîs în c î r c i u m a

314
m d c se d u c e a d o m n u l Bilek ; a ş a c ă , p î n ă l a
L- p e s t e t o t , în tot c a r t i e r u l nu i se m a i zicea a l t ­
fel d e c î t „ J e n o m căcăciosul" şi t o a t ă lumea vorbea
«V felul c u m a v r u t să s a l v e z e cl s i t u a ţ i a . V i a ţ a o m e -
• e a v ă — să t r ă i ţ i — d o m n u l e obcrlaitnant, c aşa dc
«•mplicată, încît viaţa unui singur o m c un fleac
faţă d e ea. L a cîrciuma noastră, „La Potirul", din
« r a d a Bojistc, veneau, î n a i n t e d e război, un poliţai,
• t u ' H u b i c k a , şi u n d o m n r e d a c t o r c a r e u m b l a după
r â o a r c rupte, oameni c ă l c a u de t r a m v a i e , sinucigaşi,
c a să a i b ă ce scrie l a z i a r . E r a u n o m t a r e vesel, m a i
• s t i h îşi p i e r d e a v r e m e a p e la p o l i ţ i e d e c î t î n r e d a c ţ i a
V;i. Intr-o zi, dumnealui l-a î m b ă t a t pe poliţaiul
H u b i c k a , l-a d u s î n b u c ă t ă r i e şi. a u s c h i m b a t î n t r e ei
t a i n e l e , astfel c ă p o l i ţ a i u l a r ă m a s î m b r ă c a t î n c i v i l ,
iar d o m n u l redactor a devenit poliţai... a acoperit
rrumuşel numărul revolverului şi a p o r n i t - o a ş a î n
• p e c ţ i e prin Praga. î n strada Rcsslovă, dincolo d e
fostul penitenciar, a întîlnit în liniştea n o p ţ i i un
d o m n m a i î n v î r s t ă , în c i l i n d r u şi p a l t o n c ă p t u ş i t c u
U l i i i , c a r e m e r g e a la b r a ţ c u o d o a m n ă t o t a ş a , m a i
• • ' i s t a , ş; t o i in h a i n a dc b l a n ă . Se g r ă b e a u a m î n d o i
s p r e c a s ă şi n u s c o t e a u o v o r b ă . R e d a c t o r u l a i n t r a t
in ci şi s-a s t r o p ş i t la d o m n u l c u j o b e n : „ î n c e t a ţ i o
d a t ă c u z b i e r a t u l , că v ă a r e s t e z !" I n c h i p u i ţ i - v ă . d o m ­
n u l e oberUtitnant, spaima bătrînilor. Zadarnic au î n ­
c e r c a t să-i s p u n ă că t r e b u i e să fie l a m i j l o c o gre­
şeală, c ă v e n e a u d c l a u n d i n e u , d e la d o m n u l g u -
n a t o r . T r ă s u r a i-a a d u s p î n ă d i n c o a c e d e T e a t r u l
Naţional, dc unde au luat-o p e j o s c a să m a i i a

315
puţin aer ; locuiau aproape, pe strada Morani : 1
e r a c o n s i l i e r s u p e r i o r la g u v e r n ă m â n t iar d o a m n a —
s o ţ i a sa. „ P e m i n e n u m ă duceţi de nas — a con­
t i n u a t să t u n e la el r e d a c t o r u l t r a v e s t i t — a r trJmi
să v ă fie r u ş i n e , d a c ă î n t r - a d e v ă r s î n t e ţ i — a ş a c u m
spuneţi — consilier superior la g u v e r n ă m â n t şi va
p u r t a ţ i ca un b ă i e ţ a n d r u . V ă u r m ă r e s c d e m u l t şi a m
văzut cum a ţ i c i o c ă n i t cu b a s t o n u l î n toate obloa­
nele m a g a z i n e l o r p c care le-aţi întîlnit în d r u m , iar
soţia dumneavoastră, cum o numiţi — v-a dat o
m î n ă d e a j u t o r . " „ D a r , d u p ă c u m v e d e ţ i , nici n u a m
b a s t o n ! P o a t e că a fost a l t c i n e v a î n a i n t e a noastră",
s-a apărat consilierul. „ C u m să-l mai aveţi — i-a
r ă s p u n s p e loc r e d a c t o r u l t r a v e s t i t — c î n d l - a ţ i r u p t ,
aşa cum am v ă z u t , colea d u p ă colţ, pe spinarea unei
babe care umblă prin cîrciumi cu cartofi copţi şi
castane."
Doamna, nici să p l î n g ă n u m a i p u t e a d e spa-ma,
i a r d o m n u l c o n s i l i e r s u p e r i o r s-a î n f u r i a t aşa d e t a r e ,
î n c î t a î n c e p u t să-i s p u n ă c e v a d e s p r e o b r ă z n i c i e ; î n
c o n s e c i n ţ ă a fost a r e s t a t şi p r e d a t p r i m e i p a t r u l e în-
tîlnitc în raza comisariatului din strada Salmovă,
c ă r e i a r e d a c t o r u l t r a v e s t i t i-a o r d o n a t să d u c ă pere­
c h e a la c o m i s a r i a t , d e o a r e c e el f i i n d d e la c i r c a sfîn-
tul Jindfich şi t r c c î n d în interes d c serviciu pe la
V i n o h - a d y , îi s u r p r i n s e s e p e cei d o i î n t i m p c e t u l ­
burau liniştea nopţii, într-o încăierare, şi insultau
g a r d i a n u l d i n p o s t . A m a i a d ă u g a t că el se d u c e să
r e z o l v e t r e b u r i l e la c o m i s a r i a t u l lui d i n s f î n t u l Jin-
d r i c h şi p e s t e u n ceas a r e să v i n a la c o m i s a r i a t u l din

316
Salmovă. A ş a că patrula i-a dus p c cei d o i şi i-a
: la r ă c o a r e , u n d e a u a ş t e p t a t p î n ă d i m i n e a ţ a să
râu poliţaiul care, între t i m p , cu ocoluri m a r i , s-a
bapoiat „La Potirul", în strada Bojistf, unde l-a
zrczlt pe H u b i c k a şi, c u m a r i precauţiuni, i-a spus
^ s-a î n t î m p l a t şi cc u r m ă r i a r p u t e a să a i b ă dara-
*era dacă nu-şi ţine gura...
Locotcnenul-major Lukăs părea obosit dc atîta
• orbărie, d a r înainte de a da pinteni calului, ca sa
a j u n g ă d i n u r m ă a v a n g a r d a , îi s p u s e lui Svejk :
— Dacă ai vorbi pînă seara, ai spune tâmpenii
c-n ce în ce m a i mari.
— D o m n u l e obcrlaitnant — s t r i g ă Svejk î n urma
îocotcnentului-major, c a r e sc î n d e p ă r t a în galop —
n u v r e ţ i să ştiţi c u m s-a t e r m i n a t ?
Locotencntul-major L u k â s smuci nervos frîul.

Starea locotenentului Dub se î m b u n ă t ă ţ i atît dc
mult, încît coborî din furgonul sanitar, adună în
j u r u l lui î n t r e g u l s e r v i c i u a u x i l i a r al c o m p a n i e i şi c a
prin vis începu să-i facă educaţie. Ţinu un logos
l u n g , c a r e îi a p a s ă p e o s t a ş i m a i m u l t d e c î t r a n i ţ a şi
arma. ^
Era un amestec dc tot soiul d e imitaţii. începu
aşa :
— Dragostea ostaşilor faţă de domnii ofiţeri este
u n i m p u l s p e n t r u sacrificii d e n e c r e z u t , d a r c î n d d r a ­
gostea a s t a n u e î n n ă s c u t ă în s o l d a t , ea t r e b u i e im­
pusă. In viaţa civilă, dragostea cu sila a unui om
; i de altul, să zicem, de pildă, a intendentului

3!7
f a ţ ă d e c o r p u l p r o f e s o r a l , d u r e a z ă a t î t a t i m p c î t ţine
şi p u t e r e a care o impune ; în armată se întîmplă,
însă, altfel, deoarece ofiţerul nu poate îngădui sol­
datului nici cea m a i m i c ă slăbire a d r a g o s t e i carc-l
leagă de superiorul lui. Dragostea asta nu este o
simplă dragoste, ca este de fapt respect, frică şi
disciplină.
Svejk se ţ i n e a p e a p r o a p e , în s t î n g a locotenentului
Dub şi î n t i m p cc acesta vobca, stătea smirna, cu
f a ţ a î n t o a r s ă s p r e el, în p o z i ţ i a rccbtsscbaut.
La început, locotenentul Dub nu-1 b ă g ă î n seamă
şi îşi v ă z u mai departe dc cuvîntarea lui :
— D i s c i p l i n a şi î n d a t o r i r e a d c a s c u l t a r e , d r a g o s t e a
obligatorie a ostaşului faţă dc ofiţer oglindeşte o
marc realitate, căci raportul dintre soldat şi ofiţer
este f o a r t e s i m p l u : u n u l ascultă, celălalt porunceşte.
In cărţile de artă militară am citit că laconismul,
simplitatea m i l i t a r ă s î n t v i r t u ţ i p e c a r e t r e b u i e să şi
le î n s u ş e a s c ă o r i c e s o l d a t c a r e fie c ă v r e a , fie c ă n u
v r e a , îşi i u b e ş t e s u p e r i o r u l , c a r e în o c h i i lui trebuie
s ă fie o b i e c t u l cel m a i marc, mai desăvîrşit şi mai
p u r al u n e i v o i n ţ e h o t ă r î t e şi d e neclintit.

Abia acum observă rccbtsscbant-xA lui S v e j k , care
îl privea ţintă ; lucrul îi era foarte neplăcut, de­
o a r e c e simţi d e o d a t ă că se c a m î n c u r c a s e în vorbăria
l u i şi n u g ă s e a o ieşire d i n a c e s t f ă g a ş al dragostei
o s t a ş u l u i f a ţ ă d e s u p e r i o r . D e a c e e a z b i e r ă la Svejk :
— C e t o t c ă ş t i g u r a la m i n e , c a v i ţ e l u l la poarta
nouă ?

310
— La ordin. să trăiţi, domnule laitnant, chiar
.\oastră aţi binevoit odată să-mi atrageţi
a t e n ţ i a că a t u n c i c î n d v o r b i ţ i s î n t d a t o r să v ă ur.na-
aesc b u z e l e cu p r i v i r e a . D a t f i i n d c ă o r i c e o s t a ş t r e -
kue să execute ordinele superiorului său şi să lc
t e i i m i n t e o d a t ă p e n t r u t o t d e a u n a , a t r e b u i t s-o f a c .
— U i t ă - t c în p a r t e a c e a l a l t ă — strigă locotenen­
t a ! D u b — n u te h o l b a la m i n e , t î m p i t u l e ; ştii b i n e
c i nu te p o t suferi şi că nu-mi face plăcere să te
i ; m ă p u n eu o d a t ă p c c a p u l tău...
Svejk î n t o a r s e c a p u l „ l a s t î n g a " şi c o n t i n u ă să r ă -
m î n ă a t î t d e ţ e a p ă n , în p r e a j m a locotenentului Dub,
încît acesta izbucni :
— Unde te uiţi, cînd îţi vorbesc ?
— Cu respect vă raportez, domnule laitnant, că
potrivit ordinului dumneavoastră, sînt linksscbaut.
— Ah, Dumnezeule — oftă locotenentul D u b —
m a r e p a c o s t e m a i eşti. U i t ă - t e d r e p t î n a i n t e şi s p u -
ne-ţi î n g î n d : s î n t a ş a d e p r o s t că n - a r c să fie nici
o p a g u b ă d a c ă c r ă p . A i să ţii m i n t e ?
Svejk îşi a ţ i n t i p r i v i r e a d r e p t î n a i n t e şi s p u s e :
— Cu respect vă raportez, domnule laitnant, c
n e v o i e să r ă s p u n d la a c e a s t ă î n t r e b a r e ?
— C u m îţi p e r m i ţ i , t u n ă locotenentul Dub. Cum
îndrăzneşti să v o r b e ş t i cu m i n e ; c e v r e i să s p u i cu
asta ?
— Cu respect vă raportez, domnule laitnant, că
mă gîndesc la un ordin al dumneavoastră, într-o
|ară, u n d e m - a ţ i o c ă r î t şi m i - a ţ i s p u s să n u m a i r ă s -

310
pund niciodată după ce d u m n e a v o a s t r ă aţi isprăvit
dc vorbit.
— Ţ i - e frică d e m i n e , h a i ? sc b u c u r ă locotenen­
t u l D u b . B i n e , d a r să ştii că î n c ă n u m - a i cunoscut.
I n f a ţ a m e a a u t r e m u r a t şi a l ţ i i m a i d i h a i c a t i n e ;
ţ i n e m i n t e a s t a . A m m a i î m b l î n z i t eu şi p c alţii ; d e
a c e e a , ţ i n c - ţ i g u r a şi r ă m î i f r u m u ş e l î n u r m ă ; să n u
te mai văd !
Svejk r ă m a s e deci î n u r m ă şi c ă l ă t o r i comod, în
f u r g o n u l s a n i t a r , p î n ă la l o c u l d e s t i n a t p e n t r u popas
u n d e , în sfîrşit, a v u r ă b u c u r i a s ă sc î n f r u p t e d i n n e ­
fericita vacă.
— V a c a a s t a — ţ i n u să o b s e r v e Svejk — a r fi t r e ­
buit ţinută cel puţin paisprezece zile în oţet sau,
d a c ă nu vaca, m ă c a r o m u l care a c u m p ă r a t - o .
D e la b r i g a d ă sosi în g a l o p u n c u r i e r cu noi dis­
poziţii pentru compania a 11-a; brigada ordona
schimbarea marşrittci, compania urmînd să se în­
d r e p t e s p r e F e l s t y n , o c o l i n d WoralycY" şi S a m b o r - u l ,
deoarece nu p u t e a fi cazată în nici u n u l d i n aceste
sate, din cauza a două regimente din Poznan.
I.ocotcncntul-major Lukâs dădu imediat dispozi­
ţiile d c r i g o a r e : p l u t o n i e r u l de administraţie Vanek
şi Svejk să p l e c e î n a i n t e spre a se a s i g u r a cazarea
companiei la Felstyn.
— Nu cumva, Svejk, să faci vreo năzbîtic pc
drum, îi atrase atenţia locotenentul-major. Şi mai
a l e s să t e p o r ţ i c u v i i n c i o s cu p o p u l a ţ i a !
— C u respect vă raportez, d o m n u l e pbcrLuDi.vit,
că a m să m ă s t r ă d u i e s c . E d r e p t că a m a v u t u n vis

320
tare urît cînd am aţipit niţel, spre dimineaţă. Am
visat despre o albie dc rufe care s-a scurs toată
o.iptea p e c o r i d o r , î n c a s a u n d e l o c u i a m , şi a p a I
r ă z b i t în a p a r t a m e n t u l p r o p r i e t a r u l u i , c a r e a d o u a zi
dimineaţă mi-a reziliat contractul. Ştiţi, domnule
tkfrlaitnant, un c a z ca ăsta s-a întîmplat cu ade­
v ă r a t , la K a r l i n , d i n c o l o d c viaduct...
— Svejk, scuteşte-ne, te rog, de prostiile dumitale
fi p r i v e ş t e m a i b i n e î m p r e u n ă cu V a n e k h a r t a , ca să
.1 î n c o t r o aveţi de mers. Vedeţi satele astea ; d c
aici o ţ i n e ţ i t o t la d r e a p t a s p r e r î u , a p o i d e - a l u n g u l
iilui, p î n ă a j u n g e ţ i iar î n t r - u n sat şi d e a c o l o , d i n
locul u n d e se v a r s ă cel d i n t î i pîrîu pe care o sa-I
aveţi pcmîna dreaptă, o luaţi peste c î m p în suţ
m e r e u s p r e m i a z ă n o a p t e şi n i m e r i ţ i d r e p t î n Felstyn.
O să ţ i n e ţ i m i n t e ?

Svejk p o r n i a ş a d a r la d r u m cu p l u t o n i e r u l d e a d ­
ministraţie Vanek, călăuzindu-sc d u p ă dispoziţiile pri­
mite.
E r a p e la a m i a z ă ; n a t u r a r e s p i r a d i n g r e u î n ar­
şiţa î n ă b u ş i t o a r e , i a r m o r m i n t e l e p r o a s p e t e , acoperite
în g r a b ă , î m p r ă ş t i a u o d u h o a r e de hoit descompus.
Svejk şi V a n e k t r a v e r s a u o r e g i u n e î n c a r e se d ă d u ­
seră l u p t e g r e l e în c u r s u l î n a i n t ă r i i s p r e P r z c m y s l şi
unde mitralierele seceraseră batalioane întregi. Prin
. n o a i e se v e d e a u l i m p e d e i s p r ă v i l e a r t i l e r i e i . P c su­
p r a f e ţ e î n t i n s e şi p e p o v î r n i ş u r i , în loc d e a r b o r i ie­
şeau d i n p ă m î n t un fel de cioate negre, şi toată
această pustietate era b r ă z d a t ă de tranşee.

2| — SoIJaiuI Swjk, \»\. III 321
— Aici a r a t ă niţel a l t f e l d e c î t la n o i la P r a g a , î n ­
c e p u S v e j k , c a să r u p ă tăcerea.
— La noi, acum s-a i s p r ă v i t secerişul, s p u s e plu­
tonierul de a d m i n i s t r a ţ i e V a n S k . La K r a l u p y î n c e p e m
d e v r e m e cu secerişul.
— După r ă z b o i o să fie aici o r e c o l t ă grozavă,
c o n t i n u ă Svejk d u p ă o c l i p ă d e t ă c e r e . Ă ş t i a n - a u să
t r e b u i a s c ă să c u m p e r e f ă i n ă d e o a s e ; e f o a r t e avan­
t a j o s p e n t r u ţ ă r a n i c î n d lc p u t r e z e ş t e u n r e g i m e n t î n ­
treg pe p ă m î n t u r i l e lor ; e un î n g r ă ş ă m î n t b u n . Mic,
n u m a i d e un singur lucru mi-c t e a m ă : ca nu cumva
ţ ă r a n i i d e p e aici să sc l a s e d u ş i d e n a s şi să vîndă
o a s e l e la f a b r i c a d e z a h ă r . L a c a z a r m a d i n K a r l i n e r a
u n obcrlaitnant, H o l u b , c a r e e r a aşa d e î n v ă ţ a t , ca
t o ţ i d e la c o m p a n i e îl s o c o t e a u t î m p i t , f i i n d c ă dum­
nealui, din pricina învăţăturii n u ş t i a să î n j u r e sol­
d a ţ i i şi t o a t e lc r e z o l v a n u m a i d i n p u n c t d c vedere
ştiinţific. într-o zi, • ostaşii i-au raportat că pîinea
d i s t r i b u i t ă n u se p u t e a m î n c a . A l t o f i ţ e r s-ar fi mî-
n i a t d c o a s e m e n e a o b r ă z n i c i e , d a r el n u ; a rămas
f o a r t e l i n i ş t i t , n - a f ă c u t p e nici u n u l p o r c sau s c r o a f ă ,
nici m ă c a r o labă peste b o t n-a ars nimănui ! Şi-a
adunat numai băieţii şi le-a s p u s cu v o c e a lui bla­
j i n ă : „ M a i î n t î i d e t o a t e , o s t a ş i , t r e b u i e să v ă daţi
seama de faptul că aici î n cazarmă nu vă treziţi
î n t r - u n «delihatessen handlung», u n d e să p u t e ţ i a l e g e
marinată de tipar, sardele în ulei sau sendviciuri.
O r i c e o s t a ş t r e b u i e să fie d e s t u l d e d e ş t e p t ca să î n ­
g h i t ă f ă r ă să c r î c n e a s c ă t o t ce i se d ă şi să s i m t ă în
el a t î t a d i s c i p l i n ă c î t să nu-1 f a c ă să se r e v o l t e îm-

322
potriva calităţii produselor căpătate pentru mîncarc.
î n c h i p u i ţ i - v ă , o s t a ş i , că a r v e n i u n r ă z b o i . P ă m î n t u l u i
în c a r e , d u p ă b ă t ă l i e , v e ţ i fi î n g r o p a ţ i , îi e a b s o l u t
«diferent c u cc fel de pîine cazonă v-aţi îndopat
înainte de moarte. Tătucul p ă m î n t v ă î n g h i t e şi vă
.nistuie cu b o c a n c i c u tot. în lumea asta nimic nu
se p i e r d e ; d i n v o i , o s t a ş i , v o r c r e ş t e a l t e g r î n e , d i n
c a r e sc v a f a c e p î i n e p e n t r u a l ţ i o s t a ş i , c a r e , poate,
la fel c a şi v o i , n u v o r fi m u l ţ u m i ţ i , se v o r d u c e să
se p l î n g ă şi v o r d a d c u n u l c a r e să-i b a g e l a î n c h i ­
soare p î n ă în vecii vecilor, fiindcă are dreptul s-o
facă. Acum, ostaşi, că v-am lămurit totul aşa de
f r u m o s , n ă d ă j d u i e s c c ă n u v a m a i fi n e v o i e să v a r e ­
a m i n t e s c d i n n o u , i a r cel c a r e î n v i i t o r v a m a i avea
d e g î n d să se p l î n g ă , v a s t a şi v a c h i b z u i m a i întîi
f o a r t e b i n e . " „ C e l p u ţ i n d a c ă n e - a r î n j u r a " , îşi s p u ­
n e a u s o l d a ţ i i î n t r e ei şi t o ţ i e r a m g r o z a v d c m î n i o ş i
dc vorbele delicate ale d o m n u l u i obcrlaitnant. Aşa
s-a făcut că într-o zi, băieţii din companie m-au
ales p e m i n e ca să-i s p u n că t o ţ i îl iubesc, d a r c ă a s t a
nu-i milităric, d a c ă nu înjură. M-am dus atunci la
el a c a s ă şi l - a m r u g a t să lase d e o p a r t e o r i c e sfială,
că m i l i t ă r i a t r e b u i e să fie m i l i t ă r i c şi că o s t a ş i i sînt
î n v ă ţ a ţ i să li se r e a m i n t e a s c ă m e r e u că s î n t p o r c i şi
c î i n i , p e n t r u că a l t f e l îşi p i e r d r e s p e c t u l f a ţ ă d e s u ­
perior. La început, dumnealui s-a a p ă r a t , m i - a spus
ceva despre inteligenţă, despre p r i n ţ i p u l că în ziua d e
azi nu-i îngăduit să ţii ostaşii la respect cu nu­
i a u a , d a r p î n ă la u r m ă s-a d a t p e b r a z d a ; m i - a c î r -
p i t o l a b ă şi m - a d a t p c uşă a f a r ă , a ş a c a să-i c r e a s c ă

21* 323
autoritatea. Cînd am comunicat băieţilor rezultatul
tratativelor m e l e , s-au bucurat grozav cu toţii, dar
dumnealui lc-a s t r i c a t b u c u r i a c h i a r a doua /.i. De
f a ţ ă cu t o ţ i , a v e n i t d u p ă m i n e şi m i - a s p u s : „ S v e j k ,
a m e x a g e r a t ieri, ţ i n e u n g a l b e n şi bca-1 î n sănăta­
tea m e a . T r e b u i e să ştii c u m să t e p o r ţ i cu o s t a ş i i . "
Svejk îşi r o t i p r i v i r e a p e s t e împrejurimi.
— Cred că a m l u a t - o greşit, a n u n ţ ă el. Domnul
obcrlaitnant ne-a explicat doar foarte limpede. Să
m e r g e m î n sus, în jos, p e u r m ă la s t î n g a şi la d r e a p t a ,
apoi i a r la d r e a p t a şi i a r la s t î n g a — şi noi îi tot
dăm mereu înainte. Sau te p o m e n e ş t i că a m trecut
p r i n t o a t e a s t e a , în t i m p cc v o r b e a m ? E u u n u l văd
în faţa mea două drumuri care duc spre Felstynul
n o s t r u . Aş fi d e p ă r e r e s-o a p u c ă m pe drumul ăsta
c a r e o ia la stînga.
Aşa cum se î n t î m p l ă î n d e o b ş t e , c î n d d o i a j u n g la
o răspîntie de drumuri, plutonierul de administraţie
Vanek începu să d e m o n s t r e z e că a r t r e b u i s-o ia la
dreapta.
— Drumul m e u , îi r e p l i c ă Svejk, e m a i lesnicios
d e c î t al d u m i t a l e . E u m e r g p e l î n g ă p î r ă u , u n d e cresc
floricele de „nu-mă-uita", dumneata n-ai decît să
baţi d r u m u l prin arşiţă. Eu ascult d e vorbele d o m n u ­
lui obcrlaitnant că î n nici u n c a z nu putem rătăci
şi d a c ă t o t n u p u t e m r ă t ă c i , d e cc m ă r o g m - a ş o s ­
t e n i la d e a l ; o iau f r u m u ş e l prin luncă, îmi pun o
floricică la c a p e l ă şi a d u n un buchet întreg pentru
domnul obcrlainiant. La u r m a urmei putem să în­
c e r c ă m , să v e d e m c a r e d i n noi a r e d r e p t a t e şi sper

324
ci ne despărţim aici c a b u n i c a m a r a z i . L o c u r i l e p e
aici sînt a ş a fel f ă c u t e , c ă t o a t e d r u m u r i l e t r e b u i e să
ducă la F c l S t y n u l nostru.
— N u t e p r o s t i , S v e j k , insistă V a n e k . A ş a c u m a m
/ u t p e h a r t ă , d e aici t r e b u i e s-o l y ă m la d r e a p t a .
— H a r ţ i ? Se m a i î n ş a l ă şi c a , r ă s p u n s e Svejk,
c o b o r î n d în v a l e s p r e p î r ă u . î n t r - u n rînd, mezelarul
Kfenek din Vinohrâdy, a pornit-o noaptea, călăuzit
dc planul oraşului Praga, d c la l o c a l u l „Montagu"
din Mala Strana, spre casă, la Vinohrâdy, şi spre
d i m i n e a ţ ă a a j u n s t o c m a i la R o z d c l o v , l î n g ă Kladno,
u n d e o a m e n i i l - a u găsit m o r t d e o b o s e a l ă , î n t r - u n l a n
d e s e c a r ă . A ş a d a r , d o m n u l e rt'cbnungifcldivcbcl, dacă
d u m n e a t a te î n c ă p ă ţ î n e z i şi n u v r e i să ştii d e v o r b ă
b u n ă , a p o i n - a m ce-ţi f a c e , t r e b u i e să n e d e s p ă r ţ i m
şi n c - o m î n t î l n i la d e s t i n a ţ i e , în F e l s t y n . Fiţi b u n şi
u i t a ţ i - v ă la c e a s , c a sa ş t i m c a r e o a j u n g e m a i î n t î i .
Iar dacă c u m v a v - a r a m e n i n ţ a vreo primejdie, trageţi
f ă r ă t e a m ă în a e r c a să ştiu şi e u u n d e v ă a f l a ţ i .
D u p ă - a m i a z ă , Svejk a j u n s e l î n g ă u n i a z m i c , u n d e
d ă d u p e s t e u n p r i z o n i e r r u s f u g a r , c a r e se s c ă l d a î n
iaz ; z ă r i n d u - 1 p c S v e j k , prizonierul o l u ă la fuga,
gol, a ş a c u m ieşise d i n a p ă .
Svejk c u r i o s să v a d ă c u m i*ar ş e d e a în uniforma
r u s e a s c ă , c a r e z ă c e a a c o l o la u m b r a s ă l c i i l o r , se d e z ­
b r ă c ă şi îşi t r a s e p e el u n i f o r m a nefericitului prizo­
n i e r , r ă m a s în p i e l e a goală, care o tulise d i n co­
loana dc prizonieri cantonată în satul din spatele
p ă d u r i i . î n d o r i n ţ a lui d e a sc o g l i n d i d i n t o a t e p ă r ­
ţile în a p a i a z u l u i , se p l i m b ă multă vreme pe dig

325
î n c o a c e şi î n c o l o p î n ă c î n d dădu p e s t e el o patrula
dc jandarmi pedeştri, care umbla în c ă u t a r e a fuga­
rului rus. Ostaşii din patrulă erau maghiari şi, cu
t o a t e p r o t e s t e l e lui S v e j k , îl d u s e r ă î n s p a t e l e fron­
t u l u i , la C h y r o v v , undc-1 b a g a r ă într-o coloană de
p r i z o n i e r i r u ş i , d e s t i n a ţ i s ă l u c r e z e la r e p a r a r e a tra­
s e u l u i d c c a l e f e r a t ă cc d u c e a s p r e Przemysl.
Totul se p e t r e c u cu o a s e m e n e a repeziciune încît,
a b i a a d o u a zi îşi d ă d u s e a m a Svejk d e s i t u a ţ i e şi, c u
o b u c a t ă d e c ă r b u n e d e l e m n , scrise p e z i d u l a l b al
odăii dc şcoală, u n d e erau cazaţi o p a r t e din prizo­
nieri :

„Aici a dormit Joscj Svejk din Praga, kompa-
nicnordonam al companiei a 1 l-a de marş din re­
gimentul 91 infanterie, care în calitate dc kvar-
tirmacher a căzut din greşeală în captivitate
austriacă, lîngă Felstyn."
CONTINUAREA
GLORIOSULUI DEZASTRU
I
IVEIK IN COLOANA DE PRIZONIERI RUŞI

Aşadar, atunci cînd Svejk, î m b r ă c a t în uniformă
r u s e a s c ă şi c o n s i d e r a t d i n g r e ş e a l ă p r i z o n i e r rus, fu­
git d i n t r - u n sat din preajma I'clstynului, îşi scrise
pe perete, cu o b u c a t ă de cărbune, strigătele sale
desperate, rjimeni nu-1 l u ă în serios ; iar cînd li
Chyrow v r u să e x p l i c e t o t u l , a m ă n u n ţ i t , u n u i oliţer
care trecea î n t î m p l ă t o r p e a c o l o (se î m p ă r ţ e a u toc­
mai prizonierilor nişte turte de mămăligă uscată),
un o s t a ş m a g h i a r d i n g a r d a c o l o a n e i îl l o v i c u p a t u l
p u ş t i i p e s t e u m ă r şi-şi î n s o ţ i l o v i t u r a c u următoarea
observaţie :
— Baszom az e/e/, înapoi în r î n d , scroafă ru­
sească !
Gestul se i n t e g r a î n m o d firesc în a t i t u d i n e a g e ­
nerală a ungurilor faţă d e prizonierii ruşi, a c ă r o r
limbă nu o înţelegeau.
Svejk îşi r e l u ă aşadar locul în c o l o a n ă , unde se
adresă celui m a i a p r o p i a t prizonier :
— A s t a îşi face d a t o r i a , d a r d c f a p t se p u n e s i n ­
g u r în p r i m e j d i e . C e s-ar î n t î m p l ă d a c ă c u m v a puşca

329
a r fi î n c ă r c a t ă şi ferslusul deschis ? S-ar putea ca,
aşa cum loveşte omul peste umăr cu lauful 1
în­
d r e p t a t s p r e el, kverul* să se d e s c a r c e , t o a t e gloan­
ţ e l e să-i z b o a r e î n g u r ă şi să m o a r ă , f ă c î n d u - ş i da­
toria. Prin părţile Şumavei, într-o carieră dc piatră,
muncitorii furau chibrituri de dinamită ca să aibă
de rezervă iarna pentru spartul buturugilor. Paznicul
c a r i e r e i a p r i m i t o r d i n să-i b u z u n ă r e a s c ă p e pietrari
cînd ieşeau d e la l u c r u şi a f ă c u t - o cu m u l t ă dra­
goste ; a pus m î n a numaidecît p e cel d i n t î i pietrar
î n t î l n i t î n c a l e şi a î n c e p u t să-1 s c o t o c e a s c ă a ş a dc
sălbatic prin buzunare, pînă cînd chibriturile dc
dinamită s-au î n c i n s şi c u m amîndoi au sărit fru­
m u ş e l î n a e r , î n u l t i m a c l i p ă p ă r e a c ă s-ar fi ţinut
unul de gîtul celuilalt.
Prizonierul rus, căruia Svejk îi povestea întîm-
p l a r c a , sc u i t ă la cl f o a r t e înţelegător, dat fiindcă
n u p r i c e p e a o i o t ă d i n t o t ce-i spunea.
— Ne ponimat, ia krtmski tatatin, Allab ah pe*.
D u p ă c a r e sc a ş e z ă p c p ă m î n t , cu picioarele încru­
cişate sub cl şi d u e î n d u - ş i mîinilc la p i e p t , începu
să sc î n c h i n e :
— Allab ah per — Allah ah per — bezmila —
arahman — arahim — malinhin mustajir.
— Aha, care va să zică eşti tătar, — îi spuse
Svejk c o m p ă t i m i t o r — d a r să ştii c ă - m i p l a c i . A p o i ,
d a c ă - i v o r b a p e a ş a , t u ai să m ă î n ţ e l e g i p c m i n e şi
cu p c t i n e . H m . . . a s c u l t ă , îl ştii p c I a r o s l a v v o n S t e r n -

1
Ţeava puştii.
* Arma (în germani! incorectă).
bcrg ? N - a i auzit dc numele ăsta, frăţioare ? N u ?
Păi, v-a snopit curul în b ă t a i e lîngă H o s t y n . In pas
alergător aţi şters atunci p u t i n a din M o r a v i a noastră,
tătăraşilor. Pesemne că în cărţile voastre dc citire
n u se p o m e n e ş t e d e t r e a b a a s t a , d a ' n o i a m învăţat.
D a ' d c f e c i o a r a M ă r i a ai a u z i t ? C r e d şi cu că n-ai
a u z i t — a f o s t şi ca a t u n c i d e f a ţ ă ; d a r să n-aveţi
nici o g r i j ă , m ă i t ă t ă r a ş i l o r , că a i c i î n p r i z o n i e r a t a u
să v ă b o t e z e ei p e t o ţ i .
A p o i Svejk sc î n t o a r s e s p r e a l t p r i z o n i e r :
— Şi t u , t o t t ă t a r eşti ?
Interpelatul înţelese cuvîntul tătar, dădu din cap
şi s p u s e :
— Tatarin nict, cerkc/., rodneia cerkcz, golovi
rejit.
Svejk avusese, aşadar, n e n o r o c u l , să intre într-o
s o c i e t a t e c o m p u s ă d i n cei m a i feluriţi reprezentanţi
ai p o p o a r e l o r din Orient. In coloana de prizonieri
erau tătari, gruzini, ccrkezi, mordvini şi kalmuci.
Din p ă c a t e î n s ă , n u i z b u t i să se î n ţ e l e a g ă cu ni­
m e n i şi a s t f e l fu tîrît împreună cu c e i l a l ţ i p î n ă la
Dobromil ; de acolo trebuia să înceapă repararea
liniei ce t r e c e a p r i n P r z e m y s l şi Nijankovice.
L a D o b r o m i l , î n c a n c e l a r i a e t a p e i , sc f ă c e a înre­
gistrarea prizonierilor, dar lucrul mergea greu din
pricină că n i c i u n u l d i n cei t r e i . s u t e d c prizonieri
aduşi acolo nu pricepea ruseasca plutonierului d e la
masă, care sc d ă d u s e cîndva drept cunoscător al
l i m b i i r u s e şi o f ă c e a a c u m p c t ă l m a c i u l î n Galiţia
O r i e n t a l ă . E a d e v ă r a t c ă î n u r m ă cu trei săptămîni

331
: i c o m a n d a s e un d i c ţ i o n a r g c r m a n o - r u s şi o c a r t e d e
}

conversaţie elementară, dar deocamdată nu-i intrase
n i m i c în c a p , astfel că în loc d c l i m b a rusa, vorbea
o slovacă stîlcită, pe care o prinsese ca vai de lume,
p e v r e m e a c î n d , în c a l i t a t e d e r e p r e z e n t a n t al unei
firme vieneze, vindea în Slovacia icoane cu chipul
sfîntului Ş t e f a n , m ă t ă s u r i şi m ă t ă n i i .
I n f a ţ a a c e s t o r f ă p t u r i c i u d a t e , c u c a r e n u se p u ­
t e a î n ţ e l e g e d e l o c , s t ă t e a cu ochii h o l b a ţ i ca viţelul
la p o a r t a n o u ă . . . I n cele d i n u r m ă ieşi a f a r ă şi s t r i g ă
spre grupul de prizonieri :
— Wcr Itann ileutscb ţprecbtn l
D i n g r u p se d e s p r i n s e Svejk şi, cu f a ţ a înseninată
d e b u c u r i e , se r e p e z i c ă t r e p l u t o n i e r , c a r e îi o r d o n ă
să-I î n s o ţ e a s c ă n u m a i d e c î t la c a n c e l a r i e .
Aici p l u t o n i e r u l sc a ş e z a p c u n s c a u n în f a ţ a unui
maldăr de dosare cu chestionare privind numele,
naţionalitatea şi c e t ă ţ e n i a prizonierilor şi î n c e p u o
convorbire însufleţită cu S v e j k , în limba germană :
— T u , eşti o v r e i , h a i ?
Svejk c l ă t i n ă d i n cap.
— Nu-i nevoie să t ă g ă d u i e ş t i , continuă sigur de
sine p l u t o n i e r u l - t ă l m a c i . T o ţ i p r i z o n i e r i i c a r e a u ş t i u t
nemţeşte au fost ovrei şi b a s t a . Cum zici că tc
c h e a m ă ? Svejk ? P ă i v e z i ? C e r o s t a r e sa m a i tă­
g ă d u i e ş t i , c î n d p î n ă şi n u m e l e ţi-i o v r e i e s c ? L a noi
n u t r e b u i e să-ţi fie t e a m ă s-o m ă r t u r i s e ş t i . L a noi î n
A u s t r i a nu există p o g r o m u r i î m p o t r i v a ovreilor. De
u n d e eşti ? A h a , P r a g a , d a , d a , ş t i u , a s t a v i n e lîngă
Varşovia. A m mai avut acu' o săptămînă doi ovrei

332
4m P r a g a , d c l î n g ă V a r ş o v i a ; şi d e la ce regiment
«puneai că e ş t i ? A h a , 9 1 . . .
Plutonierul l u ă un r e g i s t r u , îl r ă s f o i , a p o i reluă :
— Aha, regimentul nouăzeci şi u n u , d i n Erevan,
Caucazia cu b a z a la T i f l i s ; t e m i n u n e z i şi t u cum
le ş t i m aici p e t o a t e , h a i ?
Svejk se m i n u n a î n t r - a d e v ă r d e t o a t ă t ă r ă ş e n i a , i a r
plutonierul continua să p e r o r e z e pc un ton foarte
grav, întinzîndu-i lui Svejk ţigara fumată pe ju­
mătate :
— Ei, ă s t a - i a l t t u t u n d e c î t m a h o r c ă v o a s t r ă . Ş t i i ,
mă ovreiaşule, aici eu sînt stăpînul suprem... Cînd
s p u n eu c e v a , a p o i t o ţ i t r e b u i e să t r e m u r e şi să sc
a b u n d ă . La noi e altă disciplină în a r m a t ă decît la
N O I ; ţ a r u l v o s t r u e un n ă t ă i ă u , d a ' î m p ă r a t u l nostru
e o m i n t e l u m i n a t ă . A m s ă - ţ i a r ă t a c u m c e v a , ca să
ştii şi t u ce î n s e a m n ă la noi disciplină.
D e s c h i s e uşa s p r e î n c ă p e r e a a l ă t u r a t ă şi s t r i g ă :
— H a n s Lofler !
Se a u z i u n hicr p u t e r n i c şi în c a n c e l a r i e i n t r ă un
s o l d a t cu g u ş ă , d e fel d i n S t i r i a , cu o m u t r ă d e c r e ­
tin s a d e a , c a r e e r a un fel d e f a t ă la t o a t e , p e l î n g ă
cancelarie.
— Hans Lofler, îi porunci plutonierul ; ia lu­
l e a u a , b a g - o î n g u r ă şi ţ i n c - o ca u n c î i n e c a r e lace
aport, pe urma să-mi a l e r g i în patru labe în jurul
mesei, p î n ă oi s t r i g a buh! Să l a t r i , d a r î n aşa fel
ca să n u - ţ i c a d ă l u l e a u a d i n g u r ă , că d e n u t e leg
la s t î l p .

313
G u ş a t u l s t i r i a n î n c e p u să u m b l e î n p a t r u l a b e şi să
latre. Plutonierul se u i t ă la S v e j k triumfător :
— Ei, ce zici, o v r e i a ş u l e , d e d i s c i p l i n a noastră ?
Apoi continuă să se u i t e , r a d i i n d de bucurie, la
m u t r a a c e e a i n e x p r e s i v ă , v e n i t ă d e u n d e v a d c la v r e o
stînă din Alpi.
— Halt! s t r i g ă în cele d i n u r m ă ; a c u m fă frumos
şi a p o r t . B i n e , şi a c u m să c î n ţ i î n t r i l u r i , ca l a v o i . . .
încăperea răsună de un puternic : Holario, ho-
lario...
D u p ă cc r e p r e z e n t a ţ i a l u ă sfîrşit, p l u t o n i e r u l s c o a s e
d i n s e r t a r p a t r u ţ i g ă r i , p c c a r e m ă r i n i m o s i le o f e r i
lui I l a n s ; Svejk folosi prilejul pentru a-i povesti,
în germana lui s t î l c i t ă , o i s t o r i c c u un ofiţer care
avea o ordonanţă a t î t d c supusă, î n c î t făcea t o t cc
poftea stăpînul ; întrebat odată dacă ar fi î n stare
să m ă n î n c e cu l i n g u r a c h i a r şi c ă c a t u l s t ă p î n u l u i . în
caz că ar primi porunca, această ordonanţă ar fi
răspuns : „Dacă domnul laitnant mi-ar porunci, aş
f a c e - o şi p e a s t a , d a r f e r e a s c ă D u m n e z e u să d a u dc
u n fir d e p ă r ; aşa c e v a n u p o t să î n g h i t ; m i s-ar
face rău pe l o c " .
P l u t o n i e r u l risc :
— V o i o v r e i i a v e ţ i a n e c d o t e n o s t i m e , d a r aş pu­
t e a să j u r QĂ d i s c i p l i n a la v o i î n a r m a t ă n u - i a ş a d c
puternică ca la n o i . Ei, da, să revenim la miezul
c h e s t i u n i i : eu t e fac şef p e s t e t o a t ă c o l o a n a ! P î n ă
d e s e a r ă î m i scrii n u m e l e la t o ţ i p r i z o n i e r i i ! T u ai să
r i d i c i r a ţ i i l e d e m î n c a r e , ai să-i î m p ă r ţ i în g r u p e d c
c î t e z e c e şi r ă s p u n z i cu c a p u l d a c ă v r e u n u l o ş t e r g e !

334
Afli ovreiaşulc, ca dacă-ţi scapă vreunul, te îm­
puşcării !
— A ş v r e a să s t a u d e v o r b ă cu d u m n e a t a , dom-
cule p l u t o n i e r , s p u s e S v e j k .
— M i e să n u - m i î n c e p i cu t o c m e a l a , r i p o s t ă plu­
tonierul. N u - m i place. D a c ă nu termini, te trimit în
l a g ă r . D a * r e p e d e t e - a i m a i o b i ş n u i t la n o i , î n A u s ­
tria ! Ia te u i t ă ! D u m n e a l u i v r e a să s t e a d e vorbă
cu m i n e î n p a r t i c u l a r . . . C u m c o m u l m a i cumsecade
n u - i b i n e . . . E i , şi a c u m ş t e r g e - o ; ţ i n e aici h î r t i e şi
c r e i o n şi s c r i e t a b e l u l !... C c m a i v r e i ?
— Ich melde geborsamst, Ilerr l'eldzvebcl...
— Hai, hai, întinde-o ! Vezi cîtă treabă am pc
cap !
Şi, î n t r - a d e v ă r , c h i p u l p l u t o n i e r u l u i c ă p ă t ă e x p r e s i a
unui om istovit dc muncă.
S v e j k s a l u t ă şi sc î n d r e p t ă s p r e p r i z o n i e r i , spunîn-
du-şi în gînd că r ă b d a r e a în slujba î m p ă r a t u l u i va
da roade.
M a i g r e u fu, fireşte, c î n d t r e b u i să a l c ă t u i a s c ă ta­
belul, deoarece prizonierii nu înţelegeau că trebuie
să-şi d e c l i n e n u m e l e . Svejk t r e c u s e p r i n m u l t e î n v i a ţ a
lui, d a r n u m e l e a c e s t e a t ă t ă r e ş t i , g r u z i n e şi m o r d v i n c ,
n u - i i n t r a u d e loc în c a p .
— N i c i d r a c u n - o să m ă c r e a d ă , îşi zise î n sinea
lui, c ă c i n e v a a r p u t e a să se n u m e a s c ă c a t ă t a r i i ă ş t i a :
Muhlahalei Abdrahamov, Beimurad Allahali, Dzcr-
dze Cerdcdzc, Davlatbalci N u r d a g a l a i e v etc. La noi
avem p a r c ă totuşi n u m e mai frumoase ca, dc pildă,
p r e o t u l acela d i n Z i d o h o u s t p e care-1 c h e m a Vobejda.

335
Şi aşa t r e c u m a i d e p a r t e p r i n t r e ş i r u r i l e d e p r i z o ­
n i e r i c a r e îşi s t r i g a u p c rîn 1 n u m e l e şi p r o n u m e l e :
— D z i n d r a l e i H a n e m a l e i , B a b a m u l e i M i r z a h a l e i şi
aşa mai d e p a r t e .
— V e z i sa n u - ţ i m u ş t i l i m b a , a p o s t r o f a Svejk bi­
n e v o i t o r , p c f i e c a r e în p a r t e . N u - i m a i b i n e la noi
cînd p e o m îl c h e a m ă Bohuslav Stepanek, Jaroslav
Matousek sau Ruz.ena S v o b o d o v . î ?
C î n d în cele d i n u r m ă , d u p ă c h i n u r i îngrozitoare,
i z b u t i să-i î n r e g i s t r e z e p e t o ţ i B a b u l a 1 lallei şi Hu-
dji M u d j i , Svejk se g î n d i să m a i î n c e r c e o d a t ă să
explice plutonierului-tălmaci că e r a v i c t i m a u n e i n e ­
î n ţ e l e g e r i ; d a r la fel c a p e d r u m , z a d a r n i c c e r e a el
să i sc f a c ă dreptate.
P l u t o n i e r u l - t ă l m a c i , c a r e nici î n a i n t e n u fusese p r e a
t r e a z , îşi p i e r d u s e î n t r e t i m p t o a t ă p u t e r e a d e jude­
cată.
A v e a î n f a ţ a lui, p c m a s ă , p a g i n a d e p u b l i c i t a t e a
unui ziar german şi culta pe m e l o d i a m a r ş u l u i Ra-
decky, textele anunţurilor :
— Schimb gramofon pentru cărucior de copil ! —
C u m p ă r c i o b u r i d e s t i c l ă , p l ă c i a l b e şi v e r z i ! — O r i ­
cine p o a t e î n v ă ţ a contabilitatea şi b i l a n ţ u l , urmînd
c u r s u l p r i n c o r e s p o n d e n ţ ă — şi aşa m a i departe.
L a u n e l e a n u n ţ u r i n u sc p o t r i v e a r i t m u l d e m a r ş ;
plutonierul v o i a , î n s ă , să î n f r î n g ă cu forţa această
p i e d i c ă şi d e a c e e a îşi b ă t e a t a c t u l cu p u m n u l în m a s ă
şi b o c ă n e a din picioare. Mustăţile lui, năclăite de
kontusovka e r a u z b î r l i t c d e p a r c ă c i n e v a i - a r fi î n ­
f i p t d c o p a r t e şi d e a l t a a o b r a z u l u i d o u ă pensule

336
4c g u m ă A r a b i c ă , u s c a t e . O c h i i l u i , c o n g e s t i o n a ţ i , îl
«cunoşteau — ce-i d r e p t — pe Svejk, dar această
« c u n o a ş t e r e n u e r a u r m a t ă d e nici o r e a c ţ i e d i n p a r -
tc-i ; d o a r a t î t , î n c e t ă să m a i b a t ă cu p u m n i i şi să ţ o -
p i . e . A c u m b ă t e a t o b a în s c a u n , cu d e g e t e l e , c î n t î n d
pe m e l o d i a „Ich weiss nicbt, was soli cs bedeuten..." 1

anunţul : „ K a r o l i n a D r e g e r , m o a ş ă , stă la dispoziţia
« i m a t e l o r d o a m n e , în orice împrejurări".
C î n t a t o t m a i î n c e t , d i n cc î n c c m a i î n c e t , pînă
cînd în cele d i n urmă amuţi de tot, cu privirile
pierdute peste p a g i n a de publicitate, d î n d astfel lui
v.cjk p r i l e j u l să-şi e x p u n ă pe îndelete oful în nem­
ţ e a s c a lui s t î l c i t ă .
Svejk î n c e p u a ş a d a r p r i n a a r ă t a că t o t u ş i avusese
dreptate cînd o luase spre l-eUtyn dc-a lungul pî-
r ă u l u i şi că n - a r e nici o v i n ă d a c ă u n o s t a ş r u s , n e c u ­
n o s c u t , a fugit d i n c a p t i v i t a t e şi s-a d u s să se s c a l d e
t o c m a i în iazul prin preajma căruia el, S v e j k , tre­
b u i a să t r e a c ă ; a s t a e r a d a t o r i a lui, a v î n d î n vedere
că t r e b u i a să m e a r g ă la E e l s t y n , p e d r u m u l cel mai
scurt, î n c a l i t a t e d e kiatticrnuichcr. Cum l-a zărit,
rusul a ş t e r s - o , l ă s î n d u - ş i u n i f o r m a în t u f i ş . E l , S v e j k ,
vuzisc ca p e f r o n t u n i f o r m e l e d u ş m a n i l o r c ă z u ţ i sînt
folosite în s c o p u r i d e s p i o n a j şi d c a c e e a a îmbrăcat
d e p r o b ă u n i f o r m a l ă s a t ă a c o l o , c a să v a d ă c a m c u m
i-ar v e n i , î n t r - u n a s e m e n e a c a z , î n u n i f o r m ă străină.

D u p ă ce l ă m u r i astfel t o a t ă g r e ş e a l a , îşi d ă d u î n s ă
s c a m a că-şi bătuse gura zadarnic ; plutonierul dor-

1
Eu nu >tiu cc poate sit însemne (germ.).

21 337
m e a d u s , d e m u l t , m a i î n a i n t e c h i a r ca Svejk sa fi
ajuns C U povestirea la i a z u l cu p r i c i n a . Svejk sc
a p r o p i e d e el şi-1 a t i n s e p e u m ă r cu u n gest fami­
l i a r , c a r e fu d e a j u n s p e n t r u ca p l u t o n i e r u l să c a d ă
de p e scaun p e p o d e a , unde îşi continuă liniştit
somnul, g
— Icrtaţi-mă do deranj, domnule plutonier, spuse
S v e j k . A p o i s a l u t ă şi p ă r ă s i cancelaria.
A d o u a zi, în zori, c o m a n d a n t u l construcţiilor mi­
l i t a r e îşi s c h i m b ă g î n d u r i l c şi h o t ă r î ca g r u p u l d e p r i ­
z o n i e r i , î n c a r e se a f l a S v e j k , să fie t r a n s p o r t a t de-a
dreptul la P r z e m y s l , s p r e a l u c r a la r e f a c e r e a tra­
seului P r z e m y s l - L u b a c z o w .
A ş a d a r , t o a t e r ă m a s e r ă ca d e la î n c e p u t şi S v e j k
îşi c o n t i n u ă o d i s e e a lui p r i n t r e p r i z o n i e r i i r u ş i . S a n ­
t i n e l e l e u n g u r e ş t i îi m î n a u m e r e u î n a i n t e , î n t r - u n z o r
nebun.
La intrarea într-un sat u n d e trebuia să se odih­
nească, coloana dc prizonieri dădu peste o unitate
de a p r o v i z i o n a r e . In faţa u n u i şir d e c ă r u ţ e e r a un
o f i ţ e r c a r e se u i t a la p r i z o n i e r i . Svejk ţîşni din co­
l o a n ă şi l u î n d p o z i ţ i a d c d r e p ţ i s t r i g ă :
— Hcrr Lcutnant, icb melde geborsamst...
M a i m u l t n - a p u c ă î n s ă să s p u n ă , d e o a r e c e c a din
p ă m î n t a p ă r u r ă d o i s o l d a ţ i u n g u r i , c a r e îl î m p i n s e r ă
în p u m n i î n a p o i printre prizonieri.
Ofiţerul îi z v î r l i un muc de ţigară nestins, pe
c a r e u n a l t p r i z o n i e r îl r i d i c ă r e p e d e şi-1 f u m ă mai
departe. Apoi, adresîndu-se caporalului de lîngă el,

338
i e x p i i c ă ca î n R u s i a s î n t c o l o n i ş t i g e r m a n i , siliţi să
l a p t e în a r m a t a rusă.
T o t d r u m u l p î n ă la P r z c m y s l , Svejk n u m a i î n t î l n i
Treun alt prilej d e a se p l î n g e c u i v a că, de fapt,
d era o r d o n a n ţ a m a r ş c o m p a n i c i a 11-a din regimen-
« • 1 9 1 . S p r e s e a r ă , la P r z c m y s l , c î n d f u r ă m i n a ţ i î n ­
t r - u n f o r t d ă r ă p ă n a t d i n z o n a i n t e r i o a r ă , în c a r e e r a u
amenajate grajdurile p e n t r u caii artileriei d i n fortă­
r e a ţ ă , s p e r a n ţ a îi s u r î s e d i n nou.
P r i n p a i e l e a ş t e r n u t e p c jos, p ă d u c h i i f o i a u c u m i i l e ,
m i ş c î n d firele m a i s c u r t e c a o a r m a t ă dc furnici ce
căra material pentru construirea muşuroiului.
Prizonierilor li sc d i s t r i b u i puţină zeamă neagră
d e c i c o a r e şi c î t c u n c o d r u d e p î i n e d c m ă l a i .
Apoi fură l u a ţ i în p r i m i r e d e m a i o r u l W o l f , ca-
rc-şi î n t i n d e a s t ă p î n i r e a asupra tuturor prizonierilor
ce m u n c e a u la lucrările dc reparaţii în fortăreaţa
P r z c m y s l şi î n î m p r e j u r i m i . E r a u n o m f o a r t e meti­
c u l o s şi a v e a u n a d e v ă r a t c o m a n d a m e n t de tălmaci
cu misiunea să recruteze din rîndurile prizonierilor
specialişti în c o n s t r u c ţ i i , d u p ă c u n o ş t i n ţ e l e şi califi-
Cirea l o r anterioară.
Maiorul Wolf avea ideea fixă c ă p r i z o n i e r i i ruşi
tăgăduiesc ştiinţa dc carte, deoarece la întrebarea
lui „ Ş t i i să construieşti o cale f e r a t ă ?", transmisă
prin intermediul t ă l m a c i u l u i , d e cele m a i m u l t e ori
p r i z o n i e r i i îi r ă s p u n d e a u stereotip : „ N u ştiu nimic,
nici n - a m a u z i t d e a ş a c e v a , a m t r ă i t c i n s t i t şi c u r a t " .
Aşadar, cînd d u p ă încolonare stăteau smirna î n faţa
maiorului şi a statului său major, Wolf sc adresă

22* 339
prizonierilor m a i îiuîi în limba germana, întrebînd
c a r e d i n ci ştia nemţeşte.
Svejk ieşi h o t ă r î t d i n t r o n t , l u ă p o / i ţ i a d c d r e p ţ i
î n f a ţ a m a i o r u l u i şi, d u p ă cc-i d ă d u o n o r u l cuvenit,
îi r a p o r t ă c ă ştie nemţeşte.
B u c u r o s , m a i o r u l W o l f îl î n t r e b ă numaidecît dacă
n u c u m v a era inginer.
— Cu respect vă raportez, domnule maior —
dădu r ă s p u n s Svejk — că n u sînt i n g i n e r ; s î n t or­
donanţa marşcompaniei a 11-a d i n regimentul 91.
A m c ă z u t p r i z o n i e r la ai n o ş t r i . S ă v e d e ţ i , d o m n u l e
m a i o r , c u m s-a întîmplat...
— C u m ? tună maiorul Wolf.
— Cu respect vă raportez, domnule maior,
că l u c r u r i l e s t a u a ş a . . .
— Care va să zică, d u m n e a t a eşti ceh — con­
t i n u ă m a i o r u l să z b i e r e — şi te-ai î m b r ă c a t în u n i ­
formă rusească ? !
— Cu respect vă raportez, domnule maior, ca
l u c r u r i l e s t a u î n t o c m a i c u m aţi s p u s dumneavoastră
şi m ă b u c u r c ă d o m n u l m a i o r a î n ţ e l e s aşa d e r e ­
pede situaţia mea. S-ar putea ca ai mei să lupte
a c u m p e u n d e v a şi eu să s t a u şi să p i e r d v r e m e a d e
pomană pînă la sfîrşitul războiului. Dacă mi-aţi
da voie, d o m n u l e maior, v-aş mai spune o dată
toate, pe rînd, a ş a c u m s-au petrecut...
— Ajunge ! ordonă maiorul Wolf, şi c h e m ă doi
soldaţi, cărora le p o r u n c i să-l d u c ă numaidecît la
bauptiiacbc, apoi o porni şi el î n c e t i ş o r în urma
lui Svejk î n s o ţ i t d e u n a l t o f i ţ e r , şi în t i m p c e v o r -

MO
l a cu ct m a i o r u l d ă d e a furios d i n m î i n i . L a fiecare
fcsxi p c c a r e o r o s t e a , a m i n t e a c î t e c e v a şi d e s p r e
••iii d e c e h i " , l u c r u d i n c a r e o f i ţ e r u l cc-1 î n s o ţ e a
••prinse marea bucurie a maiorului ca, datorită
. . n a ţ i i sale e x t r a o r d i n a r e , d e s c o p e r i s e u n a d i n
•arie păsări rare despre ale căror acţiuni trădătoare,
pesce h o t a r e , se v o r b i s e cu c î t e v a luni în u r m ă în
»i$te o r d i n e secrete trimise către comandanţii uni-
ior m i l i t a r e , în c a r e se a r a t a ca : t r ă d ă t o r i din
rsfc-mentclc cehe, uitînd dc jurămîntul depus, trec
• e p a r t e a r u ş i l o r şi se p u n în slujba d u ş m a n u l u i , o f e -
n a d u - ş i s e r v i c i i l e m a i ales p e n t r u spionaj.
Ministerul de interne austriac nu era încă sigur
dacă în rîndurile dezertorilor la ruşi fusese creată
o organizaţie de luptă. Nu ştia î n c ă nimic precis
despre organizaţiile revoluţionare din străinătate şi
abra p r i n a u g u s t p r i m i r ă c o m a n d a n ţ i i d e batalioane
de pe linia Sokal-Miliaiin-Bubnovo, ordine confi-
ile în c a r e se a r ă t a că fostul p r o f e s o r austriac
ryk fugise peste hotare, de unde desfăşura o
p r o p a g a n d ă a n t i a u s t r i a c ă . U n i m b e c i l o a r e c a r e d e la
comandamentul diviziei adăugase la ordinul secret
următoarea recomandare : „în caz dc arestare, să
fie i m e d i a t transportat la s t a t u l - m a j o r al diviziei".
Maiorul Wolf nu cunoştea pe atunci încă nimic
\ - p r c felul c u m a c ţ i o n a u î m p o t r i v a A u s t r i e i fugarii
c a r e . m a i t î r z i u , c î n d se v o r î n t â l n i la K i e v s a u î n
|ke p ă r ţ i , la î n t r e b a r e a : „ C e faci aici vor răs­
punde veseli : „ L - a m trădat pe maiestatea sa îm­
păratul".

341
EI cunoştea numai ordinele secrete în care era
vorba dc fugarii spioni d i n t r e care u n u l , care toc­
mai era dus spre bauptwacbe, îi picase în mînă
a t î t d e uşor. M a i o r u l Wolf era un o m v a n i t o s ; se
şi v e d e a l ă u d a t d c o r g a n e l e s u p e r i o a r e şi d i s t i n s p e n ­
t r u v i g i l e n ţ a , p r u d e n ţ a şi t a l e n t u l său deosebit.
C u c î t se a p r o p i a d e bauptwacbe, c u a t î t sc c o n ­
vingea mai mult că dinadins întrebase : „Cine ştie
n e m ţ e ş t e ?" şi că d i n prima clipă cînd sc u i t a s e la
prizonieri, individul i se p ă r u s e suspect.
O f i ţ e r u l c a r c - 1 î n s o ţ e a î n c u v i i n ţ ă d i n c a p şi-şi e x ­
primă părerea că arestarea prizonierului ar trebui
comunicată la comandamentul garnizoanei, pentru
continuarea cercetărilor şi t r i m i t e r e a i n c u l p a t u l u i în
faţa unei instanţe militare superioare, deoarece nu
se p u t e a , a ş a c u m s p u n e a d o m n u l m a i o r , să i se ia
i n t e r o g a t o r i u l la bauptwacbe şi a p o i să fie s p î n z u r a t ,
p e loc. D c s p î n z u r a t v a fi el s p î n z u r a t , d a r p e c a l e
l e g a l ă , în c o n f o r m i t a t e cu c o d u l m i l i t a r î n v i g o a r e ;
m a i î n t î i a r t r e b u i , î n s ă , a f l a t e l e g ă t u r i l e lui c u alţi
trădători de neam, printr-un interogatoriu strîns. Cine
ştie ce m a i p o a t e să i a s ă la i v e a l ă d i n p o v e s t e a asta.
M a i o r u l W o l f fu c u p r i n s d e o î n e ă p ă ţ î n a r e s u b i t ă ,
de o bestialitate pînă atunci nercvclată şi o ţinea
m o r ţ i ş că s p i o n u l va fi s p î n z u r a t i m e d i a t d u p ă i n t e ­
r o g a t o r i u , p e r ă s p u n d e r e a lui. L a u r m a u r m e i , p u t e a
să-şi î n g ă d u i e atîta lucru ; avea cunoştinţe suspuse
şi n u t r e b u i a să sc t e a m ă d e u r m ă r i . A ş a c u m sc face
şi p e f r o n t . D a c ă l - a r fi d e s c o p e r i t în s p a t e l e fron­
t u l u i , n u l - a r fi i n t e r o g a t şi s p î n z u r a t p e loc, f ă r ă a l t e

342
« o f t u r i ? Şi la u r m a u r m e i , d o m n u l c ă p i t a n a r t r e b u i
• t ştie c ă î n z o n e l e d e o p e r a ţ i i o r i c e c o m a n d a n t , în-
c e p î r . d d e la c ă p i t a n î n sus, a r c d r e p t u l să spînzure
f e suspecţi.
M a i o r u l W o l f se î n c u r c a s e , î n s ă , o a r e c u m în cc p r i ­
i t e a t r i b u ţ i i l e i e r a r h i e i m i l i t a r e în l e g ă t u r ă cu e x c -
caţiile.
In G a l i ţ i a o r i e n t a l ă , c u c î t t e a p r o p i a i d c fronr,
zcaic p r e r o g a t i v e erau a s u m a t e de g r a d e din cc în
or m a i i n f e r i o a r e , b a s-a î n t î m p l a t c h i a r ca u n sim-
p-'j c a p o r a l , şef d c p a t r u l ă , să p o r u n c e a s c ă spînzura-
s r a u n u i b ă i e ţ a n d r u d c d o i s p r e z e c e a n i , c a r e i se p ă -
m c s u s p e c t p e n t r u c ă , î n t r - u n s a t p ă r ă s i t şi p u s t i i t ,
c u t e z a s e să-şi f i a r b ă n i ş t e coji d e c a r t o f i î n t r - o ma-
jkerniţă dărăpănată.
D i s p u t a d i n t r e c ă p i t a n şi m a i o r d e v e n e a d i n c c î n
ce m a i a c u t ă .
— N - a v e m d r e p t u l să o f a c e m , s t r i g a e n e r v a t că­
ii. A r e s t a t u l t r e b u i e s p î n z u r a t p e b a z a sentinţei
tribunalului militar.
— A i să v e z i c ă se p o a t e şi f ă r ă s e n t i n ţ ă , şuieră
maiorul Wolf.
Svejk, c a r e m e r g e a s u b e s c o r t ă î n a i n t e a l o r şi a u ­
zise a c e a s t ă i n t e r e s a n t ă d i s c u ţ i e , găsi d c c u v i i n ţ ă să
s p u n ă î n s o ţ i t o r i l o r săi d o a r a t î t :
— P e jos e c a şi în s p a t e l e c ă r u ţ e i . O d a t ă , î n c i r ­
c i u m a „ N a Z a v a d i l c e " , d i n Libert, n e - a m t o t sfătuit
cum să-1 a r a n j ă m pe pălărierul VaSak, care avea
obiceiul să facă t ă r ă b o i la t o a t e p e t r e c e r i l e ; să-1 z v î r -
• i afară c u m o i n t r a p e u ş ă , să a ş t e p t ă m să-şi c o -

343
m a n d e o b e r c , s-o p l ă t e a s c ă şi s-o b e a , sau să-1 d e s -
călţăm după primul tur de dans. Cîreiumarul era di
p ă r e r e să-1 d ă m a f a r ă p c la m i j l o c u l p e t r e c e r i i , d u p ă
ce a r e să c o n s u m e şi el m a i d e D o a m n c - a j u t ă , apoi
să p l ă t e a s c ă şi să-şi ia v a l e a . Da* n u ştiţi cc figură
ne-a făcut nătărăul ! N-a venit. Ei, c e s p u n e ţ i dc
asta ?
Cei doi soldaţi, originari de prin Tirol, răspunseră
î n t r - u n glas :
— Nix bobmisch.
— Vvrstcben sic deutscb ? îi î n t r e b ă Svejk calm.
— Jdwom, îi răspunseră amîndoi, la care Svejk
ţ i n u să a d a u g e :
— A s t a - i b i n e ; cel p u ţ i n n - o să v ă p i e r d e ţ i nici­
o d a t ă p r i n t r e ai v o ş t r i .
T o t convertind aşa p r i e t e n e ş t e a j u n s e r ă cu t o ţ i i la
btUtptwacbe, unde maiorul Wolf şi c ă p i t a n u l con-
tinuară discuţia în legătură cu soarta lui S v e j k , în
t i m p ce a c e s t a ş e d e a t ă c u t şi u m i l p c b a n c a d i n fun­
dul odăii.
I n cele d i n u r m ă , m a i o r u l W o l f î n c l i n ă t o t u ş i s p r e
p ă r e r e a c ă p i t a n u l u i , a c c e p t î n d i d e e a că i n d i v i d u l t r e ­
buia spînzurat după o procedură mai îndelungată,
c ă r e i a a t î t d e f r u m o s i se s p u n e : c a l c legală.
D a c ă l-ar fi î n t r e b a t p e Svejk ce c r e d e d e s p r e î n ­
t r e a g a p o v e s t e el l e - a r fi r ă s p u n s :
— Să vă spun drept, domnule maior, mie îmi
p a r e r ă u , p e n t r u că d u m n e a v o a s t r ă sînteţi mai mare
în g r a d decît domnul căpitan, dar domnul căpitan
are dreptate. Sa ştiţi dc la mine că graba strică

344
t r e a b a . O d a t ă , la un t r i b u n a l d i n P r a g a , a î n n e b u n i t
»n j u d e c ă t o r . M u l t ă v r e m e n u s-a o b s e r v a t la el n i c i
«n s e m n d e ( i c n e a l ă , d a r î n t r - o b u n ă z i , a izbucnit
î a t i m p cc j u d e c a u n c a z d e i n s u l t ă . U n u ' Zname-
-.îcck îl î n t î l n i s e p e p ă r i n t e l e H o r t i k , c a r e - i cîrpisc
bdorul la o r a d e r e l i g i e şi s-a a p u c a t să-i s t r i g e în
plină s t r a d ă : „Boule, bestie neagră, tembel habot­
nic, p o r c d e c î i n e , c a p r ă p a r o h i a l ă , d e f ă i m ă t o r al î n ­
v ă ţ ă t u r i i lui C r i s t o s , i p o c r i t şi ş a r l a t a n î n s u t a n ă !"
Judecătorul nebun era un om tare credincios. Avea
:rv; s u r o r i şi t o a t e trei e r a u b u c ă t ă r e s e la p r e o ţ i ; la
toţi c o p i i i l o r el le fusese n a ş ; a ş a sc f a c e că po­
vestea asta 1-a scos d i n fire, şi-a pierdut deodată
Dţile si a î n c e p u t să z b i e r e la i n c u l p a t : „ î n nu­
de m a i e s t ă ţ i i sale î m p ă r a t u l şi regele, se c o n d a m n ă
la m o a r t e p r i n ş t r e a n g . ( F ă r ă d r e p t d e a p e l . ) Dom­
nule Iîoracek — a strigat către paznic — huţi-i
d c aici p e o m u l ă s t a şi s p î n z u r a ţ i - 1 , ştiţi u n d e , a c o l o
u n d e se b a t c o v o a r e l e ; d u p ă aceea veniţi înapoi să
vă c i n s t e s c cu o b e r c !" Sc î n ţ e l e g e că d o m n u l Zna-
fcajnaCek şi p a z n i c i i a u î n c r e m e n i t pe loc, d a r jude­
c ă t o r u l a b ă t u t cu p i c i o r u l în p o d e a şi a t u n a t : „ M ă
a s c u l t a ţ i sau n u ?" P a z n i c u l e r a aşa d c înspaimîntat
că î n c e p u s e să-l t r a g ă p e d o m n u l Z n a m c n a c c k afară
>» d a c ă n - a r fi fost a v o c a t u l c a r e să se a m e s t e c e şi
vi c h e m e s a l v a r e a , nu ştiu z ă u , c c s-ar fi întîmplat
cu d o m n u l Z n a m e n a c e k . î n t i m p ce-1 b ă g a u în tră-
vura s a l v ă r i i , d o m n u l j u d e c ă t o r t o t m a i s t r i g a : „ D a c a
c u m v a n u găsiţi f u n i e , s p î n z u r a ţ i - l cu un c e a r ş a f şi-l
d e c o n t ă m în s i t u a ţ i a semestrială..."

345
Svejk fu dus deci sub escortă la comandamentul
garnizoanei ; mai întîi semnă însă procesul-vcrbal
a l c ă t u i t d e m a i o r u l W o l f , c a r e a r ă t a c ă o s t a ş al ar­
matei austriacc fiind, îmbrăcase uniformă rusească
c u b u n ă ş t i i n ţ ă şi n e s i l i t d e n i m e n i şi fusese arestat
d e p o l i ţ i a m i l i t a r ă î n s p a t e l e f r o n t u l u i , d u p ă ce ruşii
s-au r e t r a s .
Acesta era adevărul gol-goluţ şi Svejk, ca om
c i n s t i t cc e r a , n u - ş i î n g ă d u i să p r o t e s t e z e împotriva
l u i . E a d e v ă r a t că în t i m p ce sc t r a n s c r i a procesul-
v c r b a l , î n c e r c a s e să m a i a d a u g e , p e ici p e c o l o , c î t c
o v o r b ă c a r e , p o a t e , a r fi l ă m u r i t m a i b i n e s i t u a ţ i a ,
d a r d o m n u l m a i o r i n t e r v e n i s e p r o m p t şi p o r u n c i t o r :
— Dumneata să-ţi ţii gura ; nu te-am întrebat
n i m i c ! C h e s t i u n e a e c î t sc p o a t e d e c l a r ă !
Svejk saluta respectuos de fiecare dată şi încu­
viinţa :
— C u respect vă r a p o r t e z , d o m n u l e maior, că-mi
ţin g u r a şi c ă c h e s t i u n e a c c î t se p o a t e d e c l a r ă .
Adus la c o m a n d a m e n t u l b r i g ă z i i , fu aruncat în­
tr-un fel de copcă, care servise mai înainte drept
m a g a z i e d e o r e z şi p e n s i o n p e n t r u ş o a r e c i . P e s t e tot
erau împrăştiate b o a b e d e o r e z şi d c a c e e a şoarecii
nici n u sc s i n c h i s i r ă d c cl, ci c o n t i n u a r ă să zburde
veseli ciugulind din boabe. Svejk trebui să-şi care
s i n g u r o s a l t e a d e p a i e şi c î n d i z b u t i în sfîrşit să se
p r i z ă r e a s c ă p r i n î n t u n e r i c , b ă g ă d c s c a m ă că î n c u l ­
c u ş u l lui sc m u t a s e o î n t r e a g ă f a m i l i e ş o r i c e a s c ă . Nu
î n c ă p e a nici o î n d o i a l ă că oaspeţii i n t e n ţ i o n a u să-şi
înfiripe un nou cuib în ruinele gloriei austriece pe

346
care o reprezenta în î n c h i s o a r e aceasta saltea mu­
cegăită. D c aceea începu să b a t ă cu p u m n i i î n uşa
aacuiată şi c î n d , d u p ă cîtva t i m p , sc a r ă t ă un ca­
p o r a l , p o l o n e z d e o r i g i n ă , S v e j k îi c e r u să fie m u t a t
. ;i încăpere, deoarece şoareeii cuibăriţi ta •**-
«saua lui, a r p u t e a p r i c i n u i p a g u b e i n v e n t a r u l u i mi-
£tar, dat fiind că d u p ă cum se ştie, t o t cc se află
l i depozitele m i l i t a r e este p r o p r i e t a t e a s t a t u l u i .
Polonezul pricepu în parte vorbele lui Svejk ; îl
a m e n i n ţ ă cu p u m n u l , d e d i n c o l o d e u ş a î n c u i a t ă , şî
dopa cc m a i prohodi ceva despre „după zasrană"
p a n căcăcios) se d e p ă r t a bombănind furios şi b l e s -
tnnînd cu „holera", dc parcă Svejk l-ar fi jignit
•eroic marc.
Svejk p e t r e c u n o a p t e a în l i n i ş t e ; ş o a r e c i i n u ară­
tară pretenţii exagerate faţă de ci ; după cît sc
pirea, îşi a v e a u programul lor de noapte pe care
8 respectau întocmai, a l ă t u r i , în magazia dc man­
t a l e şi c h i p i e m i l i t a r e , d i n c a r e r o n ţ ă i a u liniştiţi şi
PJ mare siguranţă ; abia după un an îşi aduse
aminte intendenţa să ia măsuri şi să introducă în
a u g a z i i l e m i l i t a r e pisici o f i c i a l e , f ă r ă d r e p t d c p e n -
• e , care în scriptele de administraţie fură înregis­
t r a t e la r u b r i c a : „K. u. k. Militărmagazinkatze a x
.
Acest g r a d pisicesc reînnoda, de fapt, o veche tra­
diţie părăsită d u p ă războiul din 1866.

înainte vreme, sub domnia Măriei Tcrcza, pisi­
cile erau introduse în magaziile militare în timp

* Pisici militare imperiale ji regale, pentru magazii (germ.).

347
dc război, cînd domnii dc la intendenţă obişnuiau
să a r u n c e v i n a p e n t r u m a t r a p a z l î c u r i l c l o r cu efecte
militare pe seama bieţilor şoareci.
D e m u l t e o r i , p i s i c i l e K. u. k nu-şi f ă c e a u datoria
şi odată, pe timpul împăratului Leopold, la ma­
gazia militară din Pohofelec, şase pisici reparti­
z a t e acolo au fost s p î n z u r a t e pc b a z a unei sentinţe
a tribunalului militar. Drept care, sînt convins ca
cei c a r e a u a v u t a t u n c i d e - a f a c e c u r e s p e c t i v a ma-
gazie militară trebuie să-şi fi r î s , cu mult înţeles,
în b a r b ă . . .

*

O dată cu cafeaua dc dimineaţă, în copca lui
Svejk fu introdus'un individ cu capelă şi manta
militară rusească.
Individul vorbea celicştc cu accent polonez. Era
un nemernic în slujba serviciului de contraspionaj
d e pe lîngă c o r p u l de a r m a t ă , care-şi avea cartierul
general la Przemysl. Făcea parte, care va să zică,
din poliţia secretă militară şi de altfel nici nu-şi
dădu osteneala să se folosească de o introducere
p r e a o c o l i t ă , s p r e a-1 iscodi p e S v e j k . începu chiar
foarte direct :
— U r î t a m m a i i n t r a t la a p ă d i n c a u z a nechibzu-
inţei m e l e . E r a m în r e g i m e n t u l 2 8 şi C U p r i m a o c a z i e
a m t r e c u t la ruşi şi a m i n t r a t în slujba l o r ; şi a c u m
m-am l ă s a t p r i n s aşa d e p r o s t e ş t e . . . A u z i dumneata,
m ă p r e z i n t la ruşi şi le cer să m ă t r i m i t ă c a jorpa-

3 4 8
troU... A m f ă c u t p a r t e d i n d i v i z i a a 6 - a , d e la K i e v .
D-r t u , m ă c a m a r a d e , în ce r e g i m e n t ai slujit î n R u ­
sa ? Nu mai ştiu bine, dar parcă ne-am văzut
• • d e v a p r i n R u s i a . L a K i e v a m c u n o s c u t m u l ţ i cehi
>arc a u fost cu noi p e f r o n t şi a u t r e c u t la ruşi, d a r
aa-mi mai a d u c aminte de numele l o r şi de unde
e r a u ; p o a t e - ţ i a m i n t e ş t i t u d e v r e u n u l ; cu c i n e e r a i
şe acolo, măi frăţioarc, aş fi b u c u r o s să ştiu cine
a u i c din regimentul nostru, 28 ?
Drept răspuns, Svejk îi aplică grijuliu mîna pe
f r u n t e , a p o i îi luă p u l s u l şi în cele d i n u r m ă îl t r a s e
l e g ă f e r e s t r u i c ă şi-1 r u g ă să s c o a t ă l i m b a . Individul
aa sc împotrivi cîtuşi de puţin, închipuindu-şi
p e s e m n e că t r e b u i e să fie v r e u n semn conspirativ.
I X i p ă a c e e a , Svejk î n c e p u sa b a t ă cu p u m n i i î n uşă
fi c î n d s a n t i n e l a v e n i să-l î n t r e b e d e ce face t ă r ă b o i ,
i i c e r u m a i î n t î i în c e h ă şi a p o i în g e r m a n ă să c h e m e
•maidecît un doctor, deoarece omul pe care îl
fcigaseră lîngă el a v e a năluci.
I n t e r v e n ţ i a lui r ă m a s e , î n s ă , f ă r ă r e z u l t a t ; n i m e n i
-j veni să-l s c o a t ă p c i n d i v i d , c a r e r ă m a s e m a i d e ­
p a r t e a c o l o f o a r t e c a l m şi c o n t i n u ă să p ă l ă v r ă g e a s c ă
v r u t e şi n e v r u t e d e s p r e Kiev, susţintnd morţiş că-1
r i z u s e p c Svejk m ă r ş ă l u i n d p r i n t r e ostaşii ruşi.
— D e b u n ă s e a m ă că d u m n e a t a ai b ă u t m u l t ă a p ă
d i n m l a ş t i n i , îi spuse S v e j k . A ş a s-a î n t î m p l a t şi cu
r ' n a r u l T y n e c k v d e la n o i , o m d e a l t f e l cu s c a u n la
cap ; într-o zi a plecat, însă, la drum şi a ajuns
tocmai în (talia... Şi c î n d s-a î n t o r s , tot aşa, nu
. v a d e c î t d e I t a l i a ; zicea ca t o t ce se p o a t e v e d e a
p e acolo sînt nişte mlaştini. A l t c e v a nu-şi mai a m i n ­
t e a . Ş i , d a c ă v r e ţ i să ş t i ţ i c h i a r s-a şi î m b o l n ă v i t dc
friguri d e la a p a aceea din mlaştini. îl a p u c a u de
patru ori pe an. D e patruzeci dc sfinţi, d e sfîntul
losef, d e s f i n ţ i i P e t r u şi P a v e l şi d e î n ă l ţ a r e a M a i c i i
D o m n u l u i . C î n d îl a p u c a , a p o i t o t aşa c a şi d u m n e a t a
zicea că-i cunoaşte p e t o ţ i o a m e n i i , c h i a r şi p e cei
străini, pe care nu-i văzuse nicieînd. I n t r a în vorbă
î n t r a m v a i cu u n o a r e c a r e şi-i s p u n e a că-1 c u n o a ş t e
din gară d e la V i e n a . Pe toţi oamenii p e c a r e îi
î n t î l n e a p e s t r a d ă z i c e a c ă i-a v ă z u t o r i î n g a r ă la
M i l a n o , o r i că b ă u s e c u ci u n p a h a r d c v i n în p i v n i ţ a
p r i m ă r i e i d i n G r a z . D a c ă î n t i m p u l c î n d îl apucau
f r i g u r i l e a c e l e a d e b a l t ă sc î n t î m p l a să fie l a c î r c i u m ă ,
a t u n c i îi r e c u n o ş t e a p e t o ţ i m u ş t e r i i şi s p u n e a că îi
v ă z u s e p e v a p o r u l c u c a r e p l e c a s e el la V e n e ţ i a . La
b o a l a a s t a n u e x i s t ă a l t leac d e c î t a c e l a folosit d e u n
paznic nou d e la b a l a m u c u l d i n Katcfinka. Avea
omul în grijă un b o l n a v d e c a p , care cît era ziulica
d e m a r e n u f ă c e a d e c î t să ş a d ă î n t r - u n u n g h e r şi să
n u m e r e î n t r - u n a : „Un*, doi, trei, p a t r u , cinci, şase",
a p o i o l u a i a r d c la î n c e p u t : „ U n \ d o i , t r e i , p a t r u ,
cinci, şase". B o l n a v u l ăsta era profesor. Paznicului
îi v e n e a să-şi ia l u m e a î n c a p , aşa d e r ă u sc î n f u r i a
c î n d v e d e a că n e b u n u l lui n u - i î n s t a r e să t r e a c ă dc
şase. L - a l u a t m a i î n t î i cu b i n i ş o r u l , î n d c m n î n d u - 1 să
s p u n ă : „ ş a p t e , o p t , n o u a , z e c e " . Da«^ n i m i c ! P r o f e ­
s o r u l nici n u se s i n c h i s e a ; s t a î n c o l ţ i ş o r u l lui şi n u ­
măra d e z o r : „ u n ' , d o i , t r e i , p a t r u , c i n c i , ş a s e " , şi
i a r d e l a c a p ă t : „ u n " , d o i , t r e i , p a t r u , c i n c i , şase I"

350
fiml cînd într-o zi, paznicul n-a m a i p u t u t răbda,
t - a r e p e z i t l a p r o t e j a t u l lui şi c u m a zis „ ş a s e " i-a şi
d r p i t u n a p e s t e c a p . „ Ţ i n e ş a p t e , i-a s p u s , ţ i n e şi o p t ,
p n o u ă , şi z e c e " . D c fiecare c i f r ă , c î t c u n a p e s t e b o t .
Profesorul s-a l u a t c u m î i n i l c d e c a p şi a întrebat
« o d e se a f l ă . C î n d i-a r ă s p u n s c ă e r a la b a l a m u c , ş i - a
« n r e n i t î n fire şi şi-a a d u s a m i n t e c ă a j u n s e s e acolo
±-n p r i c i n a u n e i c o m e t e c a r e , d u p ă s o c o t e l i l e l u i , t r e ­
s t i a să a p a r ă în z i u a d e 18 i u n i e , la o r a şase d i m i ­
n e a ţ a , d a r i se d o v e d i s e c ă c o m e t a lui sc stinsese c u
m i l i o a n e d e a n i în u r m ă . P e p a z n i c l - a m c u n o s c u t şi
eu. D u p ă ce s-a î n z d r ă v e n i t d e - a b i n c l c a , profesorul
?-a l u a t cu d î n s u l să-i fie s e r v i t o r . N - a v e a a l t c e v a d e
: i c u t decît sâ-i scape d o m n u l u i profesor în fiecare
dsnincaţă patru scatoalce peste b o t , treabă p e c a r e
• e x e c u t a cu c o n ş t i i n c i o z i t a t e şi p r e c i z i e .
— li ştiu p e t o ţ i p r i e t e n i i d u m i t a l c d i n K i e v , c o n -
v-nuă neobosit agentul serviciului de contraspionaj.
N u e r a cu d u m n e a t a a c o l o u n u , a ş a , g r a s şi u n u , a ş a ,
n a i slab ? N u m a i ţii m i n t e c u m îi c h e m a şi d i n ce
•jjment erau...
— Da* l a s ă , f r a t e , n u t e o m o r î p e n t r u a t î t a l u c r u ,
n m î n g î i e S v e j k . O r i c u i i se p o a t e î n t î m p l a să n u - ş i
a m i n t e a s c ă c u m îi c h e a m ă p e t o ţ i o a m e n i i s l a b i şi
f^aşi. Sc ştie c ă d e o a m e n i i s l a b i î ţ i a d u c i a m i n t e c e l
mai greu, fiindcă s î n t şi cei m a i mulţi pe lume.
A d i c ă c u m se z i c e f o r m e a z ă majoritatea.
— E i , m ă i c a m a r a d e — se jeli s e c ă t u r a chezaro-
crâiască — n - a i î n c r e d e r e în m i n e . N u t e g î n d e ş t i
c i ne a ş t e a p t ă aceeaşi s o a r t ă !

351
— P ă i , dc a i a s î n t e m ostaşi — r e p l i c ă Svejk c u u n
aer d e totală indiferenţă — d e aia ne-au născut m a ­
mele n o a s t r e , c a să f i m f ă c u ţ i harcea-parcea, cînd
p u n e m p e n o i m u n d i r u l . Şi o f a c e m c u d r a g ă inimă,
f i i n d c ă ştim că o a s e l e n o a s t r e n - a u să p u t r e z e a s c ă d e
pOlIlSUlă. M u r i m pentru maiestatea sa î m p ă r a t u l şi
f a m i l i a sa, p e n t r u c a r e a m c u c e r i t H e r ţ e g o v i n a . D i n
o a s e l e n o a s t r e a r e să se f a b r i c e f ă i n a p e n t r u fabricile
d e z a h ă r ; î n c ă cu a n i î n u r m ă ne-a vorbit despre
t r e a b a a s t a d o m n u l laitnant Zimmcr : „Bă, adunătură
d e porci — zicea d u m n e a l u i — vieri neciopliţi, b ă
m a i m u ţ e leneşe şi f ă r ă folos, v ă î n c u r c a ţ i în c o t o n o a g e
d e p a r c ă n - a r a v e a nici u n p r e ţ . D a c ă o fi să cădeţi
v r e o d a t ă în r ă z b o i , a p o i să ştiţi c ă d i n fiecare labă
d e - a v o a s t r ă a r c să se f a b r i c e j u m ă t a t e k i l o g r a m d e
făină, adică la un loc, din t o a t e mădularele, mai
b i n e d e d o u ă k i l o g r a m e d c c a p şi a u să f i l t r e z e prin
voi, idioţilor, zahăr în fabricile dc zahăr. Habar
n - a v e ţ i c e f o l o s i t o r i o să fiţi d u p ă m o a r t e urmaşilor
voştri. Băieţii voştri o r să b e a c a f e a îndulcită cu
z a h ă r care a trecut prin ciolanele voastre, nătărăilor."
Eu am rămas atunci pe gînduri şi d u m n e a l u i m-a
întrebat la c c m ă g î n d e s c . „ C u r e s p e c t v ă r a p o r t e z ,
i-am r ă s p u n s , m ă gîndesc că făina d i n oasele d o m n i ­
lor ofiţeri trebuie să fie m u l t mai scumpă decît
aceea tăcută din ciolanele ostaşilor dc rînd". Pen­
t r u t r e a b a a s t a m - a m a l e s c u trei z i l e d e c a r c e r ă .
Interlocutorul lui Svejk ciocăni la u ş ă . D u p ă o
scurtă discuţie cu santinela, acesta c h e m ă p e cineva
d e la c a n c e l a r i e .

352
Peste puţin timp, veni un plutonier-major care-1
w u a s c p e i n d i v i d d i n c e l u l a şi S v e j k r a m a s e d i n nou
nogur.
C î n d sa iasă, l i g h i o a n a se a d r e s ă cu g l a s t a r e p l u -
t-xiierului-major, a r ă t î n d spre Svejk :
— li u n v e c h i c a m a r a d dc-al meu, ne cunoaştem
6c l a K i e v .
D o u ă z e c i şi p a t r u d e o r e în şir r ă m a s e S v e j k sin-
f u r , cu e x c e p ţ i a c l i p e l o r c î n d i sc a d u s e d c m î n c a r c .
I n c u r s u l n o p ţ i i , a j u n s e la c o n v i n g e r e a că m a n t a u a
rusească e mai călduroasă şi m a i marc decît cea
a u s t r i a c ă şi că a d u l m e c a t u l ş o a r e c e l u i p e la urechile
o m u l u i , în t i m p cc d o a r m e , n u - i u n lucru neplăcut,
lt p ă r u c h i a r ca u n soi d e m u r m u r duios, din care
fu t r e z i t î n s ă î n a i n t e d e a sc crăpa de ziuă, cînd
meniră să-1 ia.
A s t ă z i , S v e j k nu-şi m a i a d u c e a m i n t e ce fel d e for
j u d e c ă t o r e s c a fost a c e l a în f a ţ a c ă r u i a a fost t î r î t î n
dimineaţa aceea de tristă amintire. Nu încape, însă,
nici o î n d o i a l ă că e r a o c u r t e m a r ţ i a l ă . D i n comple­
tul d e j u d e c a t ă făcea parte un g e n e r a l , u n colonel,
un maior, un locotenent-major, un locotenent, un
plutonier şi u n simplu infanterist, care de fapt nu
a altceva d e c î t să a p r i n d ă celorlalţi ţigările.
P r e a m u l t e n u fu î n t r e b a t Svejk.
Se p ă r e a că din toţi mai mult i n t e r e s îşi dădea
m a i o r u l , care de altfel ş t i a şi e c h e ş t e .
— Dumneata l-ai trădat pc maiestatea sa împă­
r a t u l , t u n ă el la Svejk.

353
23 — SoIJaiul Svejk, voi. III
— Maica ta, Cristoase, cînd ? izbucni Svejk. Eu
l - a m t r ă d a t p e m a i e s t a t e a sa î m p ă r a t u l , p e l u m i n ă ţ i a
sa m o n a r h u l nostru, pentru care am îndurat atîtea
pînă acum ?
— L a s ă - t c d e prostii, i-o tăie m a i o r u l .
— C u respect vă raportez, d o m n u l e maior, că nu-i
o p r o s t i e să t r ă d e z i p e m a j e s t a t c a s a î m p ă r a t u l . N o i ,
o s t ă ş i m e a , a m j u r a t î m p ă r a t u l u i c r e d i n ţ ă şi j u r ă m î n -
t u l , a ş a c u m l - a m c î n t a t l a t e a t r u , cu l - a m împlinit
ca un ostaş credincios.
— P o f t i m — spuse m a i o r u l — a r a t î n d u - i un v r a f
d e h î r t i i , aici s î n t d o v e z i l e v i n o v ă ţ i e i dumitale.
Materialul de bază era furnizat de individul care
fusese i n t r o d u s în c e l u l a lui S v e j k .
— E i , t o t n u v r e i să m ă r t u r i s e ş t i ? îl î n t r e b ă m a i o ­
r u l . L a u r m a u r m e i , c h i a r d u m n a t a ai d e c l a r a t că ai
îmbrăcat de bună voie uniforma r u s e a s c ă , deşi eşti
o s t a ş al a r m a t e i a u s t r i e c e . T e î n t r e b î n c ă o d a t ă şi
p e n t r u u l t i m a o a r ă : t c - a silit c i n e v a s-o f a c i ?
— N u , n u m - a silit nimeni.
— De bunăvoie ?
— Dc bunăvoie.
— Nesilit... ?
— Nesilit!
— I ţ i d a i s e a m a c ă eşti p i e r d u t ?
— î m i d a u , c u m să n u . A i m e i , d c la regimentul
9 1 , m ă c a u t ă cu s i g u r a n ţ ă , d a r d a c ă binevoiţi, dom­
nule maior, îngăduiţi-mi o mică observaţie despre
felul c u m o a m e n i i îmbracă de bunăvoie haine stră­
ine, î n anul 1908, c a m p r i n luna iulie, legătorul dc

354
cărţi B o / c t c c h d i n P r a g a , s t r a d a P r î c n a , se s c ă l d a la
Z W a s l a v î n v e c h i u l b r a ţ al r î u l u i B c r o u n k a . î n t i n s e s e
l a i a e l e s u b sălcii şi se d e s f ă t a d e u n u l s i n g u r , c î n d ,
deodată, în apă mai sare u n domn şi, d i n vorbă
t i v o r b ă a u î n c e p u t să se h î r j o n c a s c ă , să se s t r o p e a ­
scă cu a p ă şi a ş a s-au s c ă l d a t p î n ă î n a s f i n ţ i t . A t u n c i
« W n n u l a c e l a s t r ă i n a ieşit d i n a p ă z i c î n d că sc g r ă ­
beşte la c i n ă . D o m n u l Bozctcch a mai rămas puţin
î i a p ă şi p e u r m ă s-a d u s şi el să sc îmbrace ! dar
i i loc d e h a i n e a găsit sub sălcii nişte z d r e n ţ e şi o
•crisorică.

.Multă vreme am stat si am cumpănit: s-o jac
%MM sa n-o fac, finind seama că ne-am distrat împre­
ună, aşa de bine, în apă ; pînă la urmă am rupt o
românită fi ultima petală smulsă era s-o f a c ! Afa că
SMI schimbat hainele cu ale dumneavoastră. Nu vă
fae teamă să le îmbrăcaţi pe ale melc. Au fost des-
făduchiate chiar acum o săptămînă, la penitenciarul
din Dobfis. A doua oară să fiţi mai atent cu cine vă
scăldaţi. In apă, orice om gol arată ca un deputat,
chiar dacă e un asasin. Nici nu ştiţi cu cine v-aţi
scăldat. Dar baia a fost grozavă. Acum spre seară,
spa e mai bună. Mai intraţi o dată ca să vă reveniţi."

D o m n u l B o z c t c c h a a ş t e p t a t să se î n t u n e c e , a î m ­
b r ă c a t z d r e n ţ e l e v a g a b o n d u l u i şi a p o r n i t s p r e P r a g a ,
ocolind şoseaua judeţeană şi u m b l î n d pe poteci re­
t r a s e p e s t e i z l a z ; a i c i s-a î n t î l n i t î n s ă c u p a t r u l a de
j a n d a r m i d i n C h u c h l e , c a r e l-a a r e s t a t şi a d o u a zi

23* 355
dimineaţa 1-a dus la tribunalul raional Zdraslov,
p e n t r u că — n u - i aşa ? — o r i c i n e p u t e a să se d e a d r e p t
losef Bo/.ctcch legător de cârti din Praga, strada
I * n e u a u r . 16.
Grefierul, care nu ştia o b o a b a ceheşte, a crezut
că i n c u l p a t u l m ă r t u r i s e ş t e a d r e s a u n u i c o m p l i c e d e - a l
lui şi d e a c e e a 1-a m a i î n t r e b a t o d a t ă :
— Ist cias genau, Prag, nr. 16, losef Bo/.etccb f 1

— Dacă mai locuieşte acolo, nu ştiu — adăugă
Svejk — d a r p e v r e m e a a c e e a , î n 1 9 0 8 , l o c u i a . Lega
f r u m o s c ă r ţ i l e , d a r le şi ţ i n e a m u l t , c ă î n a i n t e d e a se
a p u c a d e l u c r u m a i î n t î i le c i t e a şi a p o i le lega d u p ă
c u p r i n s . D a c ă s t r o p e a m a r g i n i l e f o i l o r cu n e g r u , a p o i
c a r t e a nici n u m a i t r e b u i a c i t i t ă . O r i c i n e ş t i a că r o ­
manul nu face d o u ă parale. Mai doriţi poate unele
amănunte suplimentare ? A, da, era cît pe ce să
uit : a v e a obiceiul să vină în fiecare zi la berăria
„U F l e k u " , u n d e p o v e s t e a cuprinsul cărţilor pe care
tocmai le p r i m i s e la legat.
Maiorul se a p r o p i e de grefier şi-i s p u s e c e v a în
ş o a p t ă , d u p ă care acesta şterse din d o s a r adresa pre­
supusului conspirator, Bozctech.
Apoi, această judecată ciudată continuă, după me­
toda tribunalului ad-lioe instituit de preşedinte, ge­
neralul Fink von Finkenstein.
Aşa c u m unii o a m e n i au mania de a colecţiona
cutii de chibrituri, acest domn distins avea mania
organizării tribunalelor a d - h o c , cu t o a t e că d e cele

1
I .\.ut,
:
Praga, nr. 16. Ioscf llo^-ltcch ? (Germ.)

! ...
m a i m u l t e o r i ele e r a u î n c o n t r a d i c ţ i e c u c o d u l pe-
ud militar.
G e n e r a l u l s u s ţ i n e a că n u a r e n e v o i e d e n i c i u n fel
4e j u d e c ă t o r i d e i n s t r u c ţ i e şi c ă d u p ă t r e i o r e d e la
pronunţarea sentinţei, individul trebuie spînzurat.
Gti vreme fusese pe front, sc î n ţ e l e g e , nu dusese
lipsi d e asemenea t r i b u n a l e improvizate.
D u p ă c u m u n i i s i m t n e v o i a să j o a c e c u regulari-
u : e , în fiecare z i , o p a r t i d ă d e ş a h , d e b i l i a r d sau
de cărţi, faimosul general instituia z i l n i c , la repc-
aeală, curţi marţiale p c c a r e le prezida anunţînd
f o a r t e g r a v şi r a d i o s ş a h - m a t , inculpatului.
D a c ă c i n e v a a r fi s e n t i m e n t a l , a r s p u n e c ă acest
« n avea pe conştiinţă multe duzini de oameni, mai
O i seamă în răsărit, unde, cum spunea, avusese dc
kiptat cu agitaţia velicorusă în rîndurile ucrainic-
ailor galiţieni. Privind însă chestiunea din punctul
k n d c vedere, n u s-ar putea spune că avea pe ci­
neva pc conştiinţă.
D e f i e c a r e d a t ă c î n d p o r u n c e a să fie s p î n z u r a t u n
Î n v ă ţ ă t o r , o î n v ă ţ ă t o a r e , u n p o p ă sau o f a m i l i e în­
treagă, p c b a z a sentinţei p r o n u n ţ a t e de curtea mar-
liali instituită ad-hoc, d u m n e a l u i pleca acasă netul­
b u r a t , ca un jucător de cărţi pasionat care, întors
satisfăcut d e la circiumă, după o partidă dc cărţi,
• g î n d e ş t e la d e s f ă ş u r a r e a j o c u l u i , la felul c u m cei­
lalţi au î n c e r c a t să-1 t a i e î n c h i p şi fel, d a r el a
g a t t o t u ş i c u o s u t ă şi ş a p t e . . . G e n e r a l u l consi­
dera s p î n z u r ă t o a r e a d r e p t un lucru f o a r t e s i m p l u şi
sc, ca p î i n e a c e a d e t o a t e z i l e l e , şi î n c l i p a pro-

357
m m ţ i r i i sentinţei de m u l t e ori uita d c p e r s o a n a îm­
păratului şi f ă r ă să m a i s p u n ă : „ I n numele maies­
tăţii sale sc condamnă la moarte prin spânzură­
toare" declara foarte simplu : „Te condamn la
moarte..."
Uneori, găsea în actul spînzurătorii şi o latură
comică, despre care a scris c h i a r soţiei, la V i c n a :

„...de pilda, draga mea, nici nu poţi să-şi închi­
pui cum m-am tăvălit dc rîs, acum cîteva zile, cînd
am condamnat pe un învăţător acuzat de spionaj.
Omul care spînzură e un plutonier instruit fi cu
practică îndelungată ; face treaba asta de plăcere,
dc dragul sportului. Eram aşadar în cortul meu cînd,
după pronunţarea sentinţei, plutonierul vine la
mine şi mă întreabă unde să-l spînzure pe învăţăto­
rul cu pricina, l-am spus să-l spînzure de primul
copac ; şi acum înebipuie-ţi ce situaţie comică! Ne
aflam în plină stepă şi cit vedeai cu ochiul nu se
zărea decît iarbă, dar nici urmă de copac. Dar, or­
dinul c ordin : plutonierul l-a luat pe învăţător sub
escortă şi au pornit cu toţii în căutarea copacului.
S-au înapoiat abia spre seară, cu învăţătorul după
ei. Plutonierul a venit din nou la mine şi m-a în­
trebat : «Unde să-l spînzurăm pe omul ăsta ?» L-am
ocărit şi i-am repetat că ordinul meu fusese lim­
pede : de copacul cel mai apropiat. Mi-a răspuns
atunci că va încerca din nou a doua zi; dimi­
neaţa, însă, a venit la mine alb ca varul, să-mi ra­
porteze că peste noapte învăţătorul dispăruse. Si-

353
tuaţia mi-a părut aţa dc comică, încît i-am iertat
pe toţi cei care l-au păzit si pc deasupra am mai si
glumit, spunîndu-lc că învăţătorul a plecat, se vede,
si caute singur copacul. După cum vezi, draga mea,
aici nu ne plictisim ; spune-i lui Vili că tăticu îl
sărută fi că în curînd arc să-i trimeata un rus viu,
pe care să călărească asa cum călăreşte pc căluţ.
Mi-am mai adus aminte chiar acum, draga mea, de
o altă întîmplare nostimă... Am spînzurat cîndva un
ovrei, tot pentru spionaj. Individul nc-a aţinut dru­
mul desi n-avea ce căuta pe acolo, sub pretext că
vindea ţigări. Aşadar, l-am spînzurat, dar după
cîteva secunde ştreangul s-a rupt fi ovreiul a căzut ;
flf crezi, fi-a revenit numaidecît în fire fi a început
sâ zbiere la mine : 'Domnule general, mă duc acasă,
m-aţi spînzurat o dată, fi după lege nu puteţi să
mă mai spînzuraţi a doua oară pentru acecafi vină».
St-a pufnit rîsttl fi l-am lăsat să plece. La noi, draga
mea, e vesel..."

După cc fusese numit comandant al fortăreţei
P r z e m y s l , generalul Fink nu mai avusese p r e a multe
prilejuri să o r g a n i z e z e astfel de spectacole de circ ;
aceea p r e l u a cu m a r c b u c u r i e c a z u l Svejk.
Aşadar, Svejk stătea acum în faţa acestui tigru
care, p r o ţ ă p i t în prim-plan, la masa lungă, fuma
ţigară după ţigară, poruncind să i se t r a d u c ă răs­
p u n s u r i l e l u i Svejk şi d î n d d i n c a p , cu s u b î n ţ e l e s .
Maiorul p r o p u s e să sc t r i m i t ă la b r i g a d ă o tele­
g r a m ă î n c a r e să sc î n t r e b e u n d e sc a f l a compania

353
a II-a dc marş a regimentului 9 1 , de care depindea
Acuzatul, p o t r i v i t declaraţiilor sale.
Generalul, î n s ă , se î m p o t r i v i , d e c l a r î n d ca î n fe­
lul acesta s-ar întîrzia acţiunea curţii marţiale şi,
deci, s-ar falsifica adevăratul sens al acestei insti­
tuţii. La dosar există m ă r t u r i s i r e a c o m p l e t ă a a c u z a ­
t u l u i , c a r e r e c u n o a ş t e că a î m b r ă c a t u n i f o r m a rusea­
scă, precum şi o mărturie foarte importantă din
c a r e reiese că a c u z a t u l a r e c u n o s c u t că a f o s t la K i e v . . .
Cere deci ca tribunalul să se r e t r a g ă în deliberare,
p e n t r u ca s e n t i n ţ a să p o a t ă fi p r o n u n ţ a t ă şi e x e c u ­
tată imediat.
Maiorul se m e n ţ i n e a , însă, morţiş pe poziţia că
trebuia stabilita mai întîi identitatea acuzatului, în-
trueît afacerea are o marc importanţă politica. Prin
stabilirea identităţii acestui individ s-ar putea des­
coperi legăturile acuzatului cu foştii camarazi, din
unităţile prin care a trecut.
M a i o r u l e r a u n v i s ă t o r r o m a n t i c . C o n t i n u a să p l e ­
d e z e c ă , d e f a p t , e i m p o r t a n t să se d e s c o p e r e firele
şi că n u - i d e a j u n s să condamni omul. Condam­
narea, afirma el, e s t e numai ultimii! act al unor
c e r c e t ă r i c a r e î n s u m e a z ă a c e s t e fire.
Curtea nu ştia c u m să mai iasă din aceasta în­
c u r c ă t u r ă d e f i r e ; t o t u ş i e r a e v i d e n t că m a i o r u l c î ş -
t i g a t e r e n . C e i l a l ţ i m e m b r i ai c u r ţ i i d ă d e a u d i n cap
aprobativ, iar în cele d i n urmă încuviinţă chiar şi
generalul, căruia firele începură să-i placă atît de
m u l t , î n c î t , în m i n t e a lui v e d e a c u m d e firele ma­
iorului atîrnau alte curţi marţiale ad-hoc. De aceea

360
»u se m a i ridică împotriva propunerii dc a sc l u a
legătura cu brigada, spre a se c o n s t a t a dacă într-
iJesar Svejk făcuse parte din regimentul 91 şi in
cc p e r i o a d ă a n u m e trecuse de partea ruşilor.
In t i m p u l dezbaterilor, Svejk fu păzit pe culoar
dc două santinele ; a p o i fu d i n nou adus în faţa
tribunalului şi î n t r e b a t din ce r e g i m e n t tace parte.
După care fu transportat iar la î n c h i s o a r e a garni­
zoanei.
Intorcîndu-se acasă după eşecul curţii marţialc-
fulger, generalul Fink se î n t i n s e pe canapea şi în­
cepu să se g î n d e a s c ă , cum ar putea să grăbească
procedura.
E r a c o n v i n s că r ă s p u n s u l a v e a să sosească c u r î n d ;
t o t u ş i , el v a î n t î r z i a r i t m u l rapid de funcţionare al
tmnalului sau, întrucît după sentinţă ar urma
abia binecuvîntarea duhovnicească dată condamna­
t u l u i , ceea c e - a r p r i c i n u i o i n u t i l ă întârziere a exe­
c u t ă r i i s e n t i n ţ e i , cu c i r c a d o u ă o r e .
— L a u r m a u r m e i — îşi s p u s e g e n e r a l u l Fink —
îi p u t e m d a b i n e c u v î n t a r e a d u h o v n i c e a s c ă î n a i n t e d c
pronunţarea sentinţei, chiar acum, pînă să primim
r ă s p u n s u l d e la b r i g a d ă .
P o r u n c i deci să fie c h e m a t la el feldkuratul Mar­
tinec.
Martinec era un catihet nefericit, dc undeva de
p r i n M o r a v i a ; d i n c a u z ă că p r e o t u l p e c a r c - 1 avu­
sese î n f r u n t e a p a r o h i e i s u f e r e a d c p ă c a t u l p r e a c u r v i e i ,
p r e l e r a s c să intre în a r m a t ă . . . Era un om protund
religios şi n u m a i cu d u r e r e î n suflet îşi a m i n t e a de

351
p r e o t u l lui care, încet d a r sigur, m e r g e a p e drumul
p i e r z a n i e i , d e felul c u m s u g e a ş l i b o v i ţ a c a u n burete
şi c u m î n t r - o n o a p t e îi b ă g a s e c u t o t d i n a d i n s u l în
p a t o ţigancă vagabondă, pe care o întîlnise în sat,
î n t i m p c e se î n t o r c e a a c a s ă p e t r e i c ă r ă r i .
Feldkuratul M a r t i n e c credea că d î n d pe front binc-
cuvîntarca duhovnicească răniţilor şi muribunzilor,
v a r ă s c u m p ă r a şi p ă c a t e l e p r e o t u l u i s ă u c a r e , v e n i n d
tîrziu noaptea acasă, îl trezise de nenumărate ori
c a să-i s p u n ă :
— Jenicfku, Jenitîku ! Fetele... asta-i slăbiciunea
vieţii mele.
S p e r a n ţ e l e lui M a r t i n e c n u se î m p l i n i s e r ă î n s ă . F u ­
sese t r i m i s din garnizoană în garnizoană, unde nu
f ă c e a d e c î t să ţ i n ă c î t c o p r e d i c ă o s t a ş i l o r , o d a t ă la
paisprezece zile, î n a i n t e de slujbă, şi să reziste la
ispita care izvora din cazinoul ofiţerilor ; în com­
paraţie cu discuţiile purtate aici, fetele preotului
păreau o rugăciune nevinovată închinată îngerului
păzitor.

D e o b i c e i , e r a c h e m a t la g e n e r a l u l F i n k în timpul
luptelor importante, cînd trebuia să fie sărbătorită
v r e o v i c t o r i e a a r m a t e l o r a u s t r i a c c ; a t u n c i , cu a c e e a ş i
plăcere cu c a r e i n s t i t u i e c u r ţ i l e m a r ţ i a l c - f u l g c r , ge­
neralul Fink aranja cu mare pompă slujbele reli­
gioase.

Acest Fink era un patriot austriac atît de înflăcă­
rat, încît nu se r u g a şi p e n t r u victoria armatelor
n e m ţ e ş t i sau t u r c e ş t i . D a c ă n e m ţ i i d i n R e i c h dobîn-

362
d e a u u n d e v a v r e o v i c t o r i e a s u p r a f r a n c e z i l o r sau e n ­
g l e z i l o r , cl o t r e c e a s u b t ă c e r e î n f a ţ a altarului.
Orice m ă r u n t ă h ă r ţ u i a l ă a unei p a t r u l e austriece cu
•a a v a n p o s t rusesc, p c c a r e s t a t u l - m a j o r avea grijă
s-o u m f l e c a p e - u n u r i a ş b a l o n d e s p u m ă , transfor-
r m n d - o î n t r - o înfrîngcrc a întregii a r m a t e ruseşti, p r i -
lejuia generalului Fink organizarea unor pompoase
servicii d i v i n e ; a ş a î n c î t n e f e r i c i t u l kurat Martinec
avea i m p r e s i a c ă g e n e r a l u l e r a î n a c e l a ş i t i m p şi c a p u l
bisericii c a t o l i c e d i n P r z e m y s l , căci tot cl h o t ă r a la
a s e m e n e a p r i l e j u r i ce fel d e s l u j b ă se v a ţ i n e şi d e
cele m a i m u l t e o r i îşi e x p r i m a d o r i n ţ a d e a se o f i c i a
serviciul d i v i n c a r e se o b i ş n u i e ş t e d e î n ă l ţ a r e a Dom­
nului.
Generalul F i n k m a i a v e a d e asemenea obiceiul ca
în t i m p u l slujbei, c î n d se t e r m i n a p r e d i c a , să i n t r e c u
c a l u l î n g a l o p p e c î m p u l d e e x e r c i ţ i i , să se a p r o p i e
d e a l t a r şi să s t r i g e d e t r e i o r i : „ U r a , u r a , u r a \ u

Feldkuratul Martinec, suflet credincios şi drept,
u n u l d i n p u ţ i n i i c a r e m a i c r e d e a u î n D u m n e z e u , se
ducea cu strîngere de inimă la g e n e r a l u l Fink.
D e f i e c a r e d a t ă , d u p ă cc-i d ă d e a i n s t r u c ţ i u n i l e , c o ­
mandantul g a r n i z o a n e i p o r u n c e a să f