You are on page 1of 151

95

NORME TEHNICE
PENTRU

AMENAJAREA PÃDURILOR

5

96

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE

TITLUL LUCRĂRII: “ Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor (5)”.
Proiect

Ciclul de cercetare: 2002
Beneficiarul cercetărilor: Ministerul Agriculturii, AlimentaŃiei şi Pădurilor

Responsabilul lucrării: ing. Gheorghe MARIN
Autori: ing. George BUMBU
Dr. ing. Filimon CARCEA
Prof. dr. ing. Victor GIURGIU
ing. Gheorghe MARIN
Dr ing. Ioan SECELEANU
Dr. ing. Nicolae PĂTRĂŞCOIU
Colaboratori: ing. Traian IVANSCHI
Prof. dr. ing. Ioan MILESCU
Dr. ing. Constantin ROŞU

Ajutoare tehnice: Tehn. pr. pr. Dorina VĂDUVA

DIRECTORUL INSTITUTULUI: Ing. Gheorghe DUMITRIU
DIRECTOR ŞTIINłIFIC: Dr. ing. Gheorghe PÂRNUłĂ

97

PREFAłĂ

Potrivit legislaŃiei în vigoare, modul de gospodărire a fondului forestier
naŃional, indiferent de natura proprietăŃii pădurilor şi terenurilor ce-l compun, se
reglementează prin amenajamente silvice. În sensul acestei prevederi legale, Normele
tehnice pentru amenajarea pădurilor constituie o componentă de bază a regimului
silvic şi, în concordanŃă cu precizările Art.9 din Codul silvic trebuie să vizeze prin
toate reglementările ce le sunt specifice ,,asigurarea gospodăririi durabile a
ecosistemelor forestiere.”
Urmărindu-se ca amenajarea pădurilor să răspundă, în continuare, obiectivelor
majore privind apărarea, conservarea şi dezvoltarea fondului forestier, la elaborarea
ediŃiei de faŃă a normelor tehnice s-au avut în vedere :
- modificările ce survin în regimul proprietăŃii pădurilor din Ńara noastră ca
efect al reconstituirii drepturilor de proprietate asupra terenurilor forestiere;
- rezultatele cercetării ştiinŃifice efectuate, în amenajament şi în celelalte
domenii ale silviculturii, de la apariŃia ultimei ediŃiile a normelor tehnice;
- experienŃa acumulată în Ńara noastră în domeniul amenajării pădurilor, cu
preluarea adecvată, din ediŃilele anterioare ale instrucŃiunilor şi normelor tehnice de
profil (1949, 1951, 1953, 1959, 1969, 1980, 1986, 2000), a unor concepte, metode şi
procedee tehnice verificate în condiŃiilele Ńării noastre;
- progresele realizate pe plan mondial în domeniul amenajării pădurilor şi a
altor discipline care îi condiŃionează dezvoltarea.
De asemenea, la elaborareia normelor tehnice, o preocupare de bază a
constituit-o alinierea amenajamentului silvic românesc la noile orientări apărute pe
plan mondial şi european în domeniul gestionării pădurilor în concordanŃă cu
,,Principiile forestiere” adoptate la ConferinŃa NaŃiunilor Unite pentru Mediu şi
Dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992). AtenŃie specială s-a acordat promovării
conceptului gestionării durabile a pădurilor, definit şi conturat la conferinŃele
ministeriale pentru protejarea pădurilor Europei de la Helsinki (1993), Lisabona
(1998) şi Viena (2003), precum şi problemei conservării biodiversităŃii ecosistemelor
forestiere, ca latură esenŃială a durabilităŃi lor.
Noile norme tehnice pentru amenajarea pădurilor au fost atent corelate cu
prevederile celorlalte norme din silvicultură, urmărindu-se evitarea unor reglementări
contradictorii sau cu implicaŃii nefavorabile asupra altor domenii de activitate
forestieră.
FaŃă de ediŃia din 2000, normele tehnice cuprind reglementări noi privind:
- aspecte legate de organizarea teritoriului şi de cadastru forestier în
concordanŃă cu noile condiŃiile sociale şi economice;
- realizarea unei acurateŃi sporite a studiului condiŃiilelor staŃionale şi de
vegetaŃie;
- analiza mai atentă a modului de gospodărire a pădurilor în etapele
anterioare;

precum şi cu unele circumstanŃe economice şi sociale locale/zonale. în noul context al regimului de proprietate şi al administrării şi gestionării fondului forestier. 98 . Sunt de menŃionat. modalităŃile de stabilire a posibilităŃii pădurilor. cu natura proprietăŃii. conŃinutul orientativ al studiilor sumare de amenajare pentru păduri cu suprafeŃe restrânse etc. zonal şi naŃional. conŃinutul planurilor de amenajament. îmbunătăŃiri substanŃiale legate de: alegerea tratamentelor şi preocupări pentru diversificarea structurii arboretelor. în acest sens. . diferenŃierea bazelor de amenajare şi a reglementării procesului de producŃie lemnoasă în raport cu funcŃiile pădurii. Punerea în aplicare a noilor norme tehnice pentru amenajarea pădurilor. impune o implicare responsabilă a tuturor factorilor interesaŃi în protejarea mediului şi în dezvoltarea economică la nivel local.

... 16 1... asociaŃia de proprietari …………………… 16 2...........2...…….............1...2.......... 22 2.... 18 2............... 15 1................6...1......... 12 1..1....... 23 3.............................…….........2.1.......... Aspecte de ordin general ……………………………………………….......1...2.....................2... UNITĂłI TERITORIALE DE AMENAJAMENT ŞI UNITĂłI DE 16 GOSPODĂRIRE ………………………………………………………………… 2......... 99 CUPRINS Pag. 21 2........5.... Regimul juridic al fondului forestier naŃional………………………… 11 1.......... 27 3..3.............. 30 ...2........ LIMITELE..................2... Unitatea de amenajament de bază ........... 30 4..2................. Lucrări de teren privind studiul staŃiunii şi vegetaŃiei forestiere .1.....1.... Planuri topografice şi hărŃi amenajistice ……………………………… 23 3......... 30 4.........…...... Parcela .............. HărŃile amenajistice …………………………………………………… 25 3. 29 4......................….......2.........3..1................1. 22 3.... proprietatea........... 21 2.....3........... Unitatea de gospodărire ………………………………………………...3. Sistemul de evidenŃa informatizată a terenurilor forestiere………..S.................... BAZA CARTOGRAFICĂ A AMENAJAMENTELOR SILVICE........1........... ALCĂTUIREA. Subunitatea de amenajament de bază.. UTILIZAREA ÎN AMENAJAMENT A SISTEMULUI 23 INFORMATIC GEOGRAFIC…………………………………………………… 3.1........................ STUDIUL STAłIUNII ŞI AL VEGETAłIEI FORESTIERE ..1.2............2............................ 27 3... EvidenŃa bazei cartografice …………………………………………… 26 3. UnităŃi teritoriale de amenajament …………………………………… 16 2.......... Clarificări privind suprafaŃa şi limitele fondului forestier naŃional…… 11 1........... 29 4.....3... SISTEMUL DE EVIDENłA INFORMATIZATĂ A TERENURILOR FORESTIERE .............. InformaŃii de teren privind studiul staŃiunii ........1........2............I......... ConŃinutul şi scopul studiului ......4.....1.............1................ Subparcela . Ocolul silvic... Seria de gospodărire . Modul de folosinŃă a fondului forestier .........3. Administrarea fondului forestier naŃional..................................2. Planuri topografice …………………………………………………….. FUNCłIILE ŞI ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER ……………………………… 11 1.......... Utilizarea în amenajament a sistemului informatic geografic (G........ FuncŃiile pădurii . 17 2.. Aspecte privind organizarea activităŃii de amenajarea pădurilor……… 16 2............ Amenajamentul şi unităŃile teritoriale de referinŃă ale cadastrului forestier ……………………………………………………………… 28 3.... Tipuri de unităŃi de gospodărire………………………………....1...) ................. FOLOSIREA...... 3 PREFAłĂ PRINCIPII GENERALE ALE AMENAJĂRII PĂDURILOR 10 1....... Lucrări pregătitoare .…… 29 4..........................4........ 19 2.......2.........

.....2.......2............... 46 6....... 59 7. 47 6..2.....3... 53 7......4................................... 38 4.......................…………………………………. GeneralităŃi ..... Stabilirea posibilităŃii .... Planuri de amenajament ....................................... Regimul .........2................ Stabilirea posibilităŃii .. Structura şi mărimea fondului de producŃie ............ economice şi sociale .. 33 4............ 39 4.......1..... Inventarierea fondului de producŃie .................4.... Reglementarea procesului de producŃie în codru grădinărit ....... Exploatabilitatea .4............... 45 6........... InformaŃii de teren privind vegetaŃia forestieră .......................................... Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor .3.. 53 7..................... 71 7..3................ Obiectivele ecologice..............................................4.................................... 61 7.......1..4..................1.... Reglementarea procesului de producŃie în codru regulat ................4...1.... ECONOMICE ŞI SOCIALE ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE ........... 59 7....... Indicatorul de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare (P1) … 62 7....1................. 45 6... 58 7..................3...4........................................……….........3...... Indicatorul de posibilitate prin intermediul aproximaŃiilor succesive ..... Stabilirea funcŃiilor pădurii .........................4...................... 46 6.................. Tratamentul .. CompoziŃia .........2...........2.......……...2..6........2...........3..... Planul de recoltare a produselor principale ..............2.........1.1.........3. Planul lucrărilor de regenerare ........3.........................3........ 70 7........2................................. 48 6..... 39 4......3............ Sensul şi scopul reglementării ..1.........…….2......4......................1............................ GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR .................Ńel .. STABILIREA FUNCłIILOR ECOLOGICE......3......1................ 68 7..........................................................3... Stabilirea bazelor de amenajare ……………………………………… 46 6....2............................. 61 7............ 59 7................ 61 7.............. 45 6..2........................ 72 ............2................................ Reglementarea procesului de producŃie în unităŃi de gospodărire de codru cvasigrădinărit .............1.................... 58 7..................4.............2.. 52 7.......……………………………………………........................4......3.. 66 7................... Biodiversitatea ………………………………………………………… 41 5.................... Stabilirea posibilităŃii .................... 59 7.1. Ciclul ..........2.......... 61 7........ 40 4....5...............3.......2...4........ 50 6......... Studiul vegetaŃiei .......2..2.3...2.................................................................................3.... REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCłIE LEMNOASĂ ............ Planuri de amenajament .... 43 6.............. 55 7... 54 7.....3.................... Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă (P2) ………............3...... Studiul condiŃiilelor staŃionale .................................. Redactarea studiului privind condiŃiilele staŃionale şi de vegetaŃie ... Planul de recoltare a produselor principale ..... Planul lucrărilor de regenerare .......3....2...3.................................................1.................2............. Planuri de amenajament ................3......………………................... Planul lucrărilor de îngrijire ..................... Planul de recoltare a produselor principale ....................... Adoptarea mărimii posibilităŃii ...... 71 7..........3..............................3......................4.........................4.........1........ 54 7..3................4..............1.............. 61 7.3................................... 100 4.....................2................... 61 7... Planul lucrărilor de îngrijire ...............

......5................................. 82 7. 88 8..................................... 93 9..2............…………………....11.............. 91 9..... 78 7....4.........5................................................... Planul lucrărilor de îngrijire ................ 94 9.................... PRECIZĂRI SUPLIMENTARE PRIVIND AMENAJAREA PĂDURILOR CU FUNCłII SPECIALE DE PROTECłIE …………………………………… 87 8....... Planuri de amenajament .. Materii prime pentru colofoniu ..6............ 82 7............................................ 93 9........1...................................................................8. 92 9........ 91 9... 82 7...10... Păduri de interes ştiinŃific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier ... ConsideraŃii generale .............. 88 8. Materii prime pentru industria tananŃilor.......................................... VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A PRODUSELOR NELEMNOASE ALE FONDULUI FORESTIER ....... Materii prime pentru împletituri ............ Precizări privind situaŃiile în care se poate exploata lemn din pãdurile supuse regimului de ocrotire integralã şi celui de conservare deosebită...........5.................7.................... 91 9............................................9.......2..................................2........1....3... RestricŃii privind stabilirea recoltelor de lemn pentru pădurile supuse regimului de ocrotire integrală şi celui de conservare deosebită ……… 85 7................................... ProducŃia de fructe de pădure ..................1.5.........................................8............................6............. ProducŃia salmonicolă ............................ 83 7...5...........4.................................... Planul lucrărilor de regenerare ...................................... ProducŃia cinegetică ..............................10......... Planuri de amenajament ....................3. Reglementarea procesului de producŃie în crâng ......................2..2.. 82 7........2.... Păduri cu funcŃii speciale de protecŃie a apei şi solului ………………............ 94 9... SeminŃe forestiere ..5................................... Păduri cu funcŃii speciale de recreere ………………………………… 89 8...3................................ uleiurilor vegetale şi coloranŃilor .................7........... 90 9..............................................................7.3... 84 7..... Alte produse . Planul lucrărilor de regenerare ......6.. Reglementarea procesului de producŃie la pădurile de interes silvocinegetic …………………………………………………………. 87 8........5........................................ ProducŃia de ciuperci comestibile ... Resurse melifere ... 101 7.. 78 7....................................... Stabilirea posibilităŃii . 89 8.1.................................. 93 9....... 86 8..............7.................. Reglementarea procesului de producŃie pentru unităŃile de gospodărire alcătuite din culturi de plopi euramericani şi sălcii selecŃionate …….................1............ 83 7.................................................................9................ Planul de recoltare a produselor principale . 92 9.....2..... 76 7........2...2.........5............... Păduri cu funcŃii speciale de protecŃie contra factorilor climatici dăunători ……………………………………………………………….. Aspecte generale ………………………………………………………............. 92 9..... 83 7................. Reglementări privind conversiunea la codru a arboretelor provenite din lăstari ………………………………………………………………........................ Stabilirea posibilităŃii ......................4....... 94 ............................................ Păduri aflate sub influenŃa poluării industriale ……………………….... 82 7...............

. 96 10................2........…………… 103 14...2..3... 135 .3......2....... CONSTRUCłII FORESTIERE………………………………………………… 100 11.. 99 11.....1... 112 16... Vârstele exploatabilităŃii tehnice pentru arboretele gospodărite în codru regulat cu funcŃie prioritară de producŃie........…......................... EvoluŃia stării de sănătate a pădurilor ………………………………… 96 10................................1...................... subgrupe şi categorii funcŃionale. PROBLEME TEHNICO-ORGANIZATORICE.... 116 16..........3.........……………. 102 12.... 117 16.. 96 10... Tipuri de unităŃi de gospodărire ………………………………….......... Alegerea tratamentelor şi a altor intervenŃii pentru asigurarea funcŃionalităŃii arboretelor ……………………………………… 131 Anexa 4.............. Măsuri de gospodărire în pădurile cu fenomene de uscare anormală ...…………… 113 16. Încadrarea vegetaŃiei forestiere în grupe.. 101 11. Protejarea împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zăpadă ………………………………………………………………......................... AtribuŃiile proprietarilor şi/ sau administratorilor de fond forestier referitoare la amenajarea pădurilor …………………………………… 113 16..1.... 97 10.............. 130 Anexa 3..... Precizări de ordin general …………………………………………… 113 16..2.........2...…......... 100 11.. BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………................................................ Anexa 1.........2.................….. 97 10..2...............2......3.... RecepŃia şi avizarea amenajamentelor........ InstalaŃii de transport ........1.........2...2............. ConŃinutul orientativ al studiului sumar de amenajare ……………….. ProtecŃia împotriva incendiilor ............1...1.......1......... 106 15... AtribuŃiile proprietarilor/ administratorilor altor păduri decât cele proprietate publică a statului ………………………………………….............….. 102 10.1..………….. AtribuŃiile Regiei NaŃionale a Pădurilor şi ale unităŃilor sale teritoriale 114 16...... Tehnologii de exploatare .................. 106 15.. ANALIZA EFICACITĂłII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR ……………………………………………………………………… 105 15...... ProtecŃia împotriva dăunătorilor şi bolilor ..... ConŃinutul orientativ al amenajamentului ……………………………..1....... 124 Anexa 2....... INSTALAłII DE TRANSPORT.... ConstrucŃii forestiere..... 120 123 ANEXE ……………………………………………………………….. CONTROLUL ŞI REVIZUIREA AMENAJAMENTULUI.. 95 10.................... 118 EvidenŃa aplicării amenajamentelor..4........... TEHNOLOGII DE EXPLOATARE........... Măsuri de protejare a fondului forestier ………………………………. STAREA DE SĂNĂTATE A PĂDURILOR ŞI MĂSURI DE PROTEJARE A FONDULUI FORESTIER ………………………………………………………............... CONłINUTUL AMENAJAMENTULUI SILVIC ŞI AL STUDIULUI SUMAR DE AMENAJARE …………………………………………………….... PRELUCRAREA AUTOMATĂ A INFORMAłIILOR ÎN AMENAJAMENT 102 13.....................

147 148 TERMINOLOGIE …………………………………………………………..... Categorii de lucrări de regenerare ……………………………… 144 Anexa 10...... 137 Anexa 6.. Criterii pentru încadrarea arboretelor pe urgenŃe de regenerare .……............ 140 Anexa 7.. BilanŃ economic-financiar ……………………………………… 146 Anexa 11...9-1... Indici de recoltare prin lucrări de îngrijire-rărire (în procente faŃă de voluul anterior intervenŃiilor) pentru arboretele parcurse sistematic cu asemenea lucrări şi având indici de densitate 0............. Vârsta exploatabilităŃii absolute pe specii şi clase de producŃie pentru arboretele cu funcŃie prioritară de producŃie ……………. grupe funcŃionale şi sortimente-Ńel .. 103 Anexa 5......... Cicluri pentru pădurile din România pe formaŃii forestiere.0 141 Anexa 8.... Periodicitatea lucrărilor de îngrijire pentru arborete parcurse sistematic cu asemenea intervenŃii silviculturale (valori orientative pentru scopuri de programări pe deceniu ………… 143 Anexa 9.... ..

economic şi social.în mod continuu – produse lemnoase şi de altă natură. la nivel local. Totodată.funcŃionale a pădurilor în conformitate cu cerinŃele ecologice. regional şi mondial. . în scopul maximizării stabilităŃii şi al potenŃialului polifuncŃional al pădurilor. se bazează pe conceptul dezvoltării durabile∗. ∗ Prin dezvoltare durabilă se înŃelege “ capacitatea de a satisface cerinŃele generaŃiei prezente fără a compromite capacitatea generaŃiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”. precum şi pentru valorificarea optimă a produselor acestora. b) Principiul eficacităŃii funcŃionale. sănătatea şi să li se asigure pentru prezent şi viitor capacitatea de a exercita funcŃiile multiple ecologice. Tratarea problemelor de amenajament se va realiza în concepŃie sistemică. respectînd următoarele principii. cît şi la permanenŃa şi ameliorarea funcŃiilor de protecŃie şi sociale. deci. vizînd nu numai interesele generaŃiei actuale. Se are în vedere creşterea productivităŃii pădurilor şi a calităŃii produselor. capacitatea de regenerare. 104 PRINCIPII GENERALE ALE AMENAJÃRII PÃDURILOR Amenajarea pădurilor. precum şi asigurarea unui echişibru corespunzător între aspectele de ordin ecologic. astfel încât să li se menŃină şi amelioreze biodiversitatea. cu luare în considerare a condiŃiilelor ecologice. cu cele mai mici costuri. ameliorarea funcŃiilor de protecŃie ale arboretelor. potrivit acestui principiu. fără a genera prejudicii altor ecosisteme. Prin acest principiu se urmăreşte conservarea şi ameliorarea biodiversităŃii la cele patru niveluri ale acesteia (diversitatea genetică intraspecifică. Acest principiu reflectă preocuparea permanentă de a asigura prin amenajament condiŃiile necesare pentru gestionarea durabilă∗∗ a pădurilor. vitalitatea. astfel încît acestea să ofere societăŃii . ∗∗ Prin gestionarea durabilă a pădurilor se înŃelege administrarea şi utilizarea ecosistemelor forestiere. dar şi pe cele de perspectivă ale societăŃii. economice şi sociale din zonă. vizând realizarea unei eficienŃe economice a gospodăririi pădurilor. economice şi sociale. atît la continuitatea în sens progresiv a funcŃiilor de producŃie. amenajamentul va acorda o atenŃie permanentă asigurării integrităŃii şi dezvoltării fondului forestier. a) Principiul continuităŃii. precum şi servicii de protecŃie şi sociale cît mai mari şi de calitatesuperioară. productivitatea. diversitatea speciilor. ca ştiinŃă şi practică a organizării şi conducerii structural . Prin acest principiu se exprimă preocuparea permanentă pentru creşterea capacităŃii de producŃie şi de protecŃie a pădurilor. ecosistemelor şi peisajelor). economice şi sociale ale silviculturii. c) Principiul conservării şi ameliorării biodiversităŃii. El se referă. urmărind totodată integrarea amenajării pădurilor în acŃiunile mai cuprinzătoare de amenajare a teritoriului.

Ele pot fi dobândite şi înstrăinate prin modalităŃile stabilite de legislaŃia civilă şi cu respectarea dispoziŃiilor Codului silvic. acestea sunt. se evidenŃiază în amenajamentele silvice ca enclave. constituie litigii sau ocupaŃii. fondul forestier naŃional. Limitele fondului forestier proprietate publică sunt cele din amenajamentele silvice în vigoare. 1. dacă nu sunt situate la drumuri publice. dreptul de proprietate se stabileşte pe bază de acte legale. pădurile. cu modificările legale înregistrate în intervalul de aplicare a acestora. Terenurile din fondul forestier proprietate privată sunt şi rămân în circuitul civil. Terenurile din fondul forestier incluse în amenajamentele silvice şi deŃinute fără titlu. cele stabilite pe baza documentelor care atestă în mod legal dreptul de proprietate asupra pădurilor respective. indiferent de natura proprietăŃii. acŃiuni deschise în justiŃie. Regimul juridic al fondului forestier naŃional Potrivit art. producŃie ori administraŃie silvică. În ceea ce priveşte limitele pădurilor proprietate privată. FUNCłIILE ŞI ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER 1.25 ha cuprinse în fondul forestier naŃional. Operarea în noul amenajament a mişcărilor de suprafaŃă se face numai pe baza de acte legale. Pentru fondul forestier proprietate privată. iazurile. fondul forestier naŃional este format din fond forestier proprietate publică (a statului şi a unităŃilor administrativ teritoriale) şi din fond forestier proprietate privată (persoane juridice şi fizice) şi constituie bun de interes naŃional. în condiŃiilele legii . terenurile destinate împăduririi. proprietarul/administratorul este obligat să prezinte în teren limitele proprietăŃii care fac obiectul amenajamentului. precum şi terenurile neproductive. LIMITELE. FOLOSIREA. Clarificări privind suprafaŃa şi limitele fondului forestier naŃional Identificarea terenurilor care constituie fondul forestier proprietate publică a statului se face.1. După natura proprietăŃii. din circuitul civil. la data amenajării. Terenurile din fondul forestier naŃional care fac parte din domeniul public sunt scoase. Sunt considerate păduri terenurile acoperite cu vegetaŃie forestieră cu o suprafaŃă mai mare de 0. ALCÃTUIREA. incluse în amenajamentele silvice. În cazul terenurilor forestiere pentru care nu există intabulare. cele care servesc nevoilor de cultură.1 al Codului silvic. pe bază de amenajamente silvice. în condiŃiilele legii constituie.2. potrivit prevederilor Codului silvic. în condiŃiilele legii. la prima amenajare. ceea ce face ca dreptul de proprietate asupra lor să fie imprescriptibil. iar la . de diferite persoane fizice sau juridice. SuprafeŃele de teren din interiorul fondului forestier având alte folosinŃe şi care nu aparŃin proprietarului fondului forestier respectiv. 105 1. albiile pâraielor. după cum au sau nu.

terenuri care servesc nevoilor de cultură. 3. limitele fondului forestier sunt cele stabilite prin aceste lucrări. emitentul. În situaŃia în care lucrările de amenajare sunt precedate de cele de întocmire a cadastrului forestier sau general. Potrivit acestor norme. inclusiv plantaŃiile cu reuşită definitivă.1. care va cuprinde: documentele în baza cărora s-au operat intrările sau ieşirile în şi din fondul forestier. În amenajament se foloseşte clasificarea utilizată în evidenŃele silvice.2.1. Tot aici se va prezenta fişa mişcărilor de suprafeŃe din fondul forestier. fiecare operaŃie înscrisă în fişa menŃionată va fi confirmată. terenurile respective au următoarele folosinŃe: păduri şi terenuri destinate împăduririi. caracterizată prin următoarele categorii de folosinŃe: A. Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general precizează că fondul forestier naŃional cuprinde terenurile cu destinaŃie forestieră incluse în amenajamentele silvice (TDF). perdele de protecŃie şi tufărişuri-mărăcinişuri. producŃie şi administraŃie silvică. 1. În toate amenajamentele întocmite după reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere potrivit legislaŃiei referitoare la fondul funciar. sub raportul legalităŃii.3. După intrarea în vigoare a amenajamentului. pentru pădurile private. cu indicarea unităŃilor teritoriale de referinŃă ale cadastrului forestier precizate la paragr. Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi pentru care se reglementează recoltarea de produse principale. În cazul în care şeful de proiect are reŃineri în legătură cu legalitatea mişcărilor de suprafaŃă sau cu mărimea suprafeŃelor în cauză. unitatea amenajistică şi suprafaŃa).2. Pãduri şi terenuri destinate împãduririi sau reâmpãduririi A. cu toate informaŃiile necesare (felul actului. Modul de folosinŃă a fondului forestier Fondul forestier naŃional este o componentă a fondului funciar.1. A. precum şi modul de alcătuire a fondului forestier. numărul şi data emiterii. Păduri. Amenajamentele ulterioare vor cuprinde. 106 amenajările ulterioare. . un paragraf intitulat “Modificări de limite şi de suprafaŃă survenite de la data ultimei amenajări“. Operarea în noul amenajament a mişcărilor de suprafaŃă din fondul forestier se va face de către şeful de proiect. acestea vor fi prezentate în scris la avizarea soluŃiilor amenajistice. în care se va face o analiză referitoare la integritatea fondului forestier. prin semnătura conducătorului unităŃii silvice sau a proprietarului. atât în partea generală cât şi la fiecare unitate de producŃie. pe baza modificărilor legale intervenite de la data ultimei amenajări. amenajamentele vor cuprinde o situaŃie clară privind documentele în baza cărora s-au produs modificări ale regimului de proprietate. numai după ce acesta le-a verificat şi însuşit.

A.8.1.7. Pepiniere.1. Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reâmpăduririi pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale. E. A. Terenuri din fondul forestier deŃinute de persoane fizice sau juridice fără aprobările legale necesare. inclusiv plantaŃii cu reuşită definitivă. pentru cariere.4. mlaştini. Terenuri cultivate pentru nevoile administraŃiei. A.5. Litigii (cu acŃiuni pe rol la instanŃe judecătoreşti). Răchitării naturale ori create prin culturi.6. B.3.7. D. E. 107 A. E. B. depozite etc.1. a doborâturilor produse de vânt sau a altor cauze.2. sărături. ravene etc. B. Regenerări pe cale naturală cu reuşită parŃială.9. Culturi de arbuşti fructiferi. Se va prezenta o evidenŃă a fondului forestier pe categorii utilizate în evidenŃa fondului funciar: . Linii de vânătoare şi terenuri pentru hrana vânatului.1. B. Terenuri transmise temporar. petroliere sau hidroenergetice. Ape care fac parte din fondul forestier.5. care nu au realizat încă reuşita definitivă.2.5.1. uscătorii de seminŃe etc. A. C.2.1. OcupaŃii (pentru care nu sunt începute acŃiuni de justiŃie).1. Regenerări pe cale artificială cu reuşită parŃială.3. A.2. A. curŃi şi depozite permanente. nisipuri. plantaŃii semincere şi culturi de plantă mamă. A. Linii parcelare principale. A. centre de prelucrare a fructelor de pădure.1.2. prin acte normative.2. Terenuri de reâmpădurit în urma tăierilor rase.2.10. B. Clădiri.4. B.1. B. B. InstalaŃii de transport forestiere: drumuri. Terenuri degradate prevăzute a se împăduri. A. Poieni sau goluri destinate împăduririi.4. Culuare pentru linii electrice de înaltă tensiune. Terenuri afectate gospodãririi pãdurilor B.Terenuri neproductive: stâncării. B. căi ferate şi funiculare permanente.3. A. râpe.2. păstrăvării. Poieni sau goluri destinate împăduririi.2. de plante medicinale şi melifere etc. Păduri. pentru instalaŃii electrice. în folosinŃă altor persone juridice. Terenuri degradate destinate împăduririi. Terenuri cu fazanerii.6. B. Terenuri de reâmpădurit în urma doborâturilor produse de vânt sau a altor cauze. A.2. Terenuri împădurite pe cale naturală ori prin plantaŃii.

4.11 PSa SecŃii şi puncte apicole 1.1.3. pietrişuri 1. Simbol Denumirea indicatorului crt.2 PAf Căi ferate forestiere 1.1 PD Terenuri acoperite cu pădure 1.6 PSf Fazanerii 1.6 PN Terenuri neproductive 1.4 PNr Râpe.6.5 PI Terenuri afectate împăduririi 1.9 PSu Puncte achiziŃie fructe.3 PS Terenuri care servesc nevoilor de producŃie silvică 1.3.5.2 PIf Terenuri intrate cu acte legale în fondul forestier 1.1.7 PSb Crescătorii animale cu blană fină 1.3 PDs Răchitării (cultivate şi naturale) 1.8 PSd Centre fructe de pădure 1.5 PAz Depozite forestiere 1.4.3.3 PSr Ape curgătoare 1.1 PSz Arbuşti fructiferi (culturi specializate) 1. ciuperci 1.4 PA Terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră 1.6.13 PSc Ciupercării 1. abrupturi 1.6 PAg Diguri 1.3.6.4. ravene .1 PCp Pepiniere 1.3 PCd ColecŃii dendrologice 1.3.3.4 PSl Ape stătătoare 1.3 PAd Drumuri forestiere 1.2 PDf Foioase 1.2 PC Terenuri care servesc nevoilor de cultură 1.1.1 PAs SpaŃii de producŃie silvică şi cazare personal silvic 1.1 PNs Stâncării.3.2.4.3.1 PIr Clasa de regenerare 1.3 PNn Nisipuri (zburătoare marine) 1.7 PAc Canale 1.4.3.10 PSi Ateliere împletituri 1.4 PAp Linii de pază contra incendiilor 1.2 PSv Terenuri pentru hrana vânatului 1.12 PSs Uscătorii şi depozite de seminŃe 1. 108 Nr.5.3.4.8 PAa Alte terenuri 1.2 PNp Bolovănişuri.4.2 PCj Plantaje 1.3.4.1 PDr Răşinoase 1.6. 1 Fond forestier total P 1.2.3.5 PSp Păstrăvării 1.2.3.

pădurile din grupa I se încadrează în următoarele subgrupe funcŃionale: 1.9 PO OcupaŃii. Subgrupele conŃin mai multe categorii funcŃionale stabilite în raport cu funcŃia prioritară atribuită arboretului. 2. 96/ 1998.păduri de interes ştiinŃific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier. 5. economice şi sociale şi a investigaŃiilor de teren.6.4. Trecerea pădurilor dintr-o grupă funcŃională în alta se face la propunerea justificată a administratorului fondului forestier şi a amenajiştilor. . FuncŃiile pãdurii Pădurile îndeplinesc funcŃii multiple ecologice. subgrupe şi categorii funcŃionale se aprobă de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. aprobată prin Legea 141/ 1999 şi modificată şi completată prin Legea 75/ 2002. subgrupe şi categorii funcŃionale. În raport cu funcŃiile prioritare. smârcuri 1. economice şi sociale. potrivit prevederilor Codului silvic.7 PE Fâşie frontieră 1.7 PNg Gropi de împrumut şi depuneri sterile 1. Administrarea fondului forestier naŃional Administrarea fondului forestier naŃional se realizează potrivit Codului silvic şi în concordanŃă cu prevederile OrdonanŃei Guvernului nr. 1. . litigii 1.păduri cu funcŃii de protecŃie a solului.6.grupa I .păduri cu funcŃii de protecŃie contra factorilor climatici şi industriali dăunători. Cu ocazia revizuirii amenajamentelor se verifică repartizarea pădurilor pe grupe. pe baza modificărilor survenite în ceea ce priveşte obiective ecologice. 4. odată cu aprobarea amenajamentului. În raport cu natura funcŃiei atribuite.păduri cu funcŃii de producŃie şi protecŃie. . Încadrarea în categorii funcŃionale se face potrivit criteriilor din anexa 1. prin ordin al ministrului.6. . . 1.grupa a II-a . . 109 Nr.păduri cu funcŃii de recreere.8 PT Terenuri scoase temporar din fondul forestier şi nereprimite 1.5. 3.păduri cu funcŃii speciale de protecŃie. . în vederea adaptării ei la noile condiŃiile create. pădurile se împart în două grupe: . Încadrarea pădurilor în grupe.6 PNm Mocirle.păduri cu funcŃii de protecŃie a apelor.5 PNc Sărături cu crustă 1. Simbol Denumirea indicatorului crt.

limitele fondului forestier şi natura proprietăŃii se confruntă cu evidenŃele şi planurile cadastrului general conform precizărilor de la subcap. Ocolul silvic. în cazul pădurilor proprietate publică aparŃinând unităŃilor teritorial- administrative şi al pădurilor proprietate privată aparŃinând persoanelor fizice şi juridice. pe asociaŃii de proprietari sau pe ocoale silvice. b) suprafaŃa ocoalelor silvice să se înscrie în limitele prevăzute în actele normative în vigoare. 2.dacă există două sau mai multe unităŃi de bază . 110 1. În situaŃia în care suprafaŃa proprietăŃii sau suprafaŃa aparŃinând unei asociaŃii de proprietari pentru care se solicită amenajarea nu permite constituirea unui ocol silvic. UnităŃi teritoriale de amenajament Sub raport tehnic.6. parcela şi subparcela. proprietatea.1.2. pe cât posibil. .B).se întocmeşte la nivelul proprietăŃii sau asociaŃiei respective∗). când situaŃia o impune. 2. unităŃi teritoriale de amenajament sunt considerate unitatea de amenajament de bază (U. studiul respectiv .1. contractarea şi organizarea lucrărilor de amenajare se face pe ocoale silvice. pe linii artificiale permanente la câmpie şi pe limita de proprietate.1. asociaŃia de proprietari Ocolul silvic. Limitele ocoalelor silvice existente sau nou constituite se analizează de către proprietarii sau deŃinătorii de păduri. Premergător amenajării pădurilor.B). proprietatea sau asociaŃia de proprietari constituie. bazate pe informaŃiile şi datele de la nivelul unităŃilor de amenajament de bază (U. pe linii naturale la munte şi coline. 1. obiectul activităŃii de amenajare a pădurilor. Ńinând seama de următoarele criterii: a) limitele respective să se suprapună. În situaŃiile când în cadrul unei proprietăŃi sau a unei asociaŃii de proprietari pot fi constituite unul sau mai multe ocoale silvice. după caz. UNITÃłI TERITORIALE DE AMENAJAMENT ŞI UNITĂłI DE GOSPODĂRIRE 2. la nivelul cărora se întocmesc şi studiile generale de amenajament. Aspecte privind organizarea activităŃii de amenajarea pădurilor Activitatea de amenajare a pădurilor se organizează pe ocoale silvice în cazul pădurilor proprietate publică a statului şi pe proprietăŃi.

Parcela Prin parcelă se înŃelege diviziunea cu caracter permanent a fondului forestier. formată în cadrul unei unităŃi de amenajament de bază cu ocazia amenajării pădurilor. pe perioada de valabilitate a amenajamentului.2). precum şi la nivelul fostelor unităŃi de producŃie.2. proprietarilor în indiviziune.1.2.întinderea minimă a unităŃilor de amenajament de bază să corespundă suprafeŃei minime a proprietăŃilor avute în vedere. funcŃiile şi administrarea fondului forestier. al proprietăŃilor sau al asociaŃiilor de proprietari. Dacă suprafaŃa unităŃilor constituite conform precizărilor de mai sus este de până la 30 hectare. în vederea organizării teritoriale a acesteia. 3. În cadrul ocolului silvic. inclusiv.2 şi pct. pe cât posibil. folosirea. limitele. 6 000 ha la munte.să se respecte limitele de proprietate.3. iar întinderea maximă să se încadreze.) este unitatea teritorială pentru care se elaborează un amenajament silvic. 1 000 ha. 2. în regiunea de câmpie. în următoarele limite: 1 500 ha în zona de luncă. Este interzisă schimbarea limitelor U. corespunzător “studiului sumar de amenajare”.să se păstreze limitele fostelor unităŃi de producŃie / protecŃie în toate situaŃiile în care acest lucru este posibil. . amenajamentul va avea un conŃinut restrâns. de regulă. Aceasta se constituie la nivelul asociaŃilor de proprietari. în cazul fondului forestier proprietate publică a statului. la capitolul privind alcătuirea. unităŃile de amenajament de bază vor purta indicative numerice şi denumiri proprii care se vor păstra nemodificate de la o amenajare la alta. ∗ Potrivit politicii de promovare a gestionării durabile a pădurilor. limite naturale evidente în regiunea de munte şi de deal şi artificiale permanente. .1. 4 000 ha la dealuri.unitatea respectivă să aibă. . se vor indica unităŃile cadastrale din care fac parte structurile teritorial- administrative şi proprietăŃile respective (a se vedea subcapitolul 1. 2 500 ha la câmpie.B. dacă legea nu dispune altfel. pentru pădurile tratate în codru gradinărit mărimea unităŃii nu trebuie să depăşească. La constituirea unităŃilor de amenajament de bază se vor avea în vedere următoarele condiŃii: . 2. . eventual naturale.trupurile de pădure care alcătuiesc unitatea respectivă să fie cât mai omogene din punct de vedere al condiŃiilelor naturale. statul încurajează constituirea asociaŃiilor de proprietari şi respectiv a unor unităŃi teritoriale de amenajament care să permită asigurarea continuităŃii şi eficacităŃii funcŃionale a pădurilor. 111 În cazul ocoalelor silvice. al proprietăŃii sau al asociaŃiei de proprietari. Unitatea de amenajament de bază Unitatea de amenajament de bază (U. .B. pe cât posibil.

indiferent de categoria de folosinŃă a terenurilor ori de funcŃiile şi de structura arboretelor. din aval în amonte. oraşelor şi municipiilor. linii deschise etc.baltă 20 coline 30 25 munte 50 Modificări în structura parcelarului se pot face numai în cazul când se constituie noi unităŃi de amenajament de bază. căi ferate. Numerotarea actuală a parcelelor se păstrează în toate cazurile în care acest lucru este posibil. începând cu versantul drept tehnic. 2. .).). potrivit prevederilor de la pct. precum şi limitele de proprietate vor constitui. în care se adoptă parcelar geometric. Amenajamentul va cuprinde o evidenŃă din care să rezulte corespondenŃa dintre parcelarul actual şi cel din vechiul amenajament. încadrându-se în parcelarul existent şi se vor numerota în continuare. obligatoriu. culmi etc. în regiunea de coline şi de munte. numerotarea parcelarului se face pe bazinete hidrografice.1. Liniile parcelare separă parcelele între ele şi pot fi deschise sau numai pichetate. La revizuire se păstrează parcelarul existent. numerotarea parcelelor este cea obişnuită . limite de parcelă. În situaŃiile în care în perioada de amenajament expirată au fost înglobate în fondul forestier noi terenuri. servind ca unitate de organizare a teritoriului.2. Dacă în perioada de amenajament expirată anumite parcele au fost scoase din fondul forestier. Cu prilejul lucrărilor de amenajare se urmăreşte starea liniilor deschise şi a pichetajelor existente. numărul lor se radiază din amenajament. 112 Criterii de constituire. Pentru asigurarea condiŃiile de încadrare a parcelei de amenajament în unităŃile teritoriale ale cadastrului general. acestea se vor constitui sau se vor împărŃi în parcele separate. în care parcelarul este determinat de oro-hidrografia terenului. În cazul în care se constituie noi unităŃi de amenajament în regiunea de câmpie sau coline joase. fie prin linii artificiale cu caracter permanent (drumuri. Parcela este o suprafaŃă de teren bine delimitată. În zona de luncă parcelarul se constituie în aşa fel încât liniile parcelare principale să fie perpendiculare pe direcŃia generală a cursului de apă. limitele de hotar ale comunelor. Mărimea maximă a parcelelor ce se vor constitui este următoarea (ha): Tabelul 1 Forma Crâng şi codru Codru de relief cu tăieri localizate grădinărit câmpie . fie prin forme de relief ale terenului (văi.de la sud la nord şi de la vest la est. propunându-se măsuri pentru întreŃinerea sau împrospătarea lor. analizându-se totodată oportunitatea şi urgenŃa deschiderii de noi linii parcelare.

“b” şi “c” se vor constitui în parcele. curăŃiri sau rărituri. Bornele se amplasează la intersecŃiile liniilor parcelare.a arborilor de limită: între parcele cu o bandă verticală de vopsea de culoare roşie. la intersecŃiile acestora cu limita pădurii şi a proprietăŃii precum şi pe limita pădurii. proprietate) prin semnul H. se pot constitui în subparce şi dacă au . la limita de UB cu două benzi verticale de vopsea. operaŃiunea de deschidere a liniilor se face în arborete tinere (de 20-30 ani). În zona inundabilă. biometric. Deschiderea liniilor parcelare care mărginesc parcelele în curs de tăiere se va executa odată cu tăierile de regenerare din aceste parcele. limita de ocol (stat. Marcarea punctelor caracteristice ale limitelor parcelelor se face prin borne de beton sau piatră cioplită. de regulă. având forme şi dimensiuni normate. 2. amplasate pe platforme de pământ sau piatră.1991 se va păstra numerotarea existentă la data respectivă. în punctele de contur caracteristice. astfel încât să se vadă de la un semn la altul. Subparcela Unitatea teritorială elementară pentru studiul arboretelor şi pentru planificarea şi executarea lucrărilor silvice. în pădurile de interes cinegetic. bornele se semnalizează prin balize. Deschiderea liniilor parcelare în arboretele tinere necesar a fi parcurse cu lucrări de îngrijire se va efectua odată cu executarea lucrărilor de degajări. 113 Axa liniilor parcelare din cadrul parcelarului geometric se fixează de amenajist. dar poate coborâ până la limita impusă de proprietatea asupra terenurilor. Terenurile afectate gospodării silvice. În pădurile de molid. omogenă din punct de vedere staŃional. b) linii parcelare de 8 m (somiere). Pentru toate bornele existente la data de 01.în consecinŃă . SuprafaŃa minimă a subparcelei este.01. Bornele de piatră naturală se admit numai în locurile unde nu se pot transporta bornele de beton sau piatră cioplită.. În cazul deschiderii liniilor. prin marcarea cu vopsea pe arbori. lăŃimea acestora trebuie să fie: a) linii parcelare de 4 m în pădurile tratate în codru şi de 3 m în pădurile de foioase tratate în crâng. terenuri goale şi cele degradate.Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor". Liniile parcelare de la pct.reclamă aceleaşi măsuri de gospodărire. ca şi în pădurile de luncă. funcŃional şi al folosinŃei şi care . 0.4. În regiunile inundabile sunt indicate borne adânc îngropate în pământ.din loc în loc .1. iar în cazul parcelarului sprijinit pe linii naturale. c) linii de vânătoare de 10 -15 m. iar limita proprietăŃii sau asociaŃiei de proprietari prin semnul T. Pichetarea liniilor constă în însemnarea vizibilă .unitate amenajistică" este subparcela sau parcela nedivizată în subparcele. Precizări suplimentare privind numerotarea bornelor vor fi cuprinse în .5 ha. numită convenŃional . Subparcela reprezintă o porŃiune din parcelă care aparŃine unui singur proprietar..

de pădure sau de ecosistem. 114 suprafeŃe cuprinse între 0.o singură categorie de productivitate. . înscrise după numărul parcelei.a.cel mult două clase de calitate. zăpadă.acelaşi mod de regenerare. pietrişuri. stâncării. vânt. tipul de pădure sau tipul de ecosistem. . În ceea ce priveşte rezervaŃiile seminologice şi resursele genetice se va urmări păstrarea nemodificată a numărului de parcelă şi a indicativului de subparcelă care figurează în studiile de constituire a rezervaŃiilor respective.). numărul exemplarelor de aceeaşi provenienŃă să nu difere cu mai mult de 30 % pe o suprafaŃă de minimum 1 ha. din distanŃă în distanŃă. Dacă măsurile de gospodărire sunt aceleaşi suprafeŃele respective pot fi grupate în aceeaşi subparcelă. .aceeaşi compoziŃie (proporŃia speciei principale sau majoritare să nu varieze în limite mai largi de 2 unităŃi pe o întindere de minimum 2 ha).1. Criteriile de constituire a subparcelei sunt următoarele: a) să fie formată dintr-o singură unitate de ecosistem sau unitate staŃională. IntersecŃiile dintre limitele subparcelare.cel mult 2 grade de vătămare. mlaştini. iar dacă aceasta este mixtă. când numărul parcelei poate suferi modificări.peste 30g).3. sărături. relativ plurien sau plurien). .aceeaşi consistenŃă cu variaŃii de cel mult 2 zecimi. a cărei omogenitate să fie mai mare sau echivalentă cu cea a tipului de staŃiune.o structură de acelaşi tip (echien. relativ echien. vânat. nisipuri şi pietrişuri . . rezinaj neorganizat.). a arborilor de limită. etajul de vegetaŃie. găuri de ger). . cu o bandă orizontală de vopsea de culoare roşie.vârsta medie să nu difere cu mai mult de 20 ani la codru regulat şi 5 ani la crâng şi codru convenŃional. condiŃiile climatice (zone vântuite.5 ha. emanaŃii industriale nocive. Subparcelele se notează prin litere mici. nisipuri ş. Marcajul. excepŃie făcând cazurile menŃionate la paragraful 2. Indicative. regimul hidric. flişuri.1 şi 0. După acest principiu se vor delimita subparcele în toate situaŃiile în care se modifică tipul genetic de sol. b) să conŃină un arboret care pe toată întinderea lui să prezinte: . Delimitarea subparcelelor se face prin marcarea vizibilă. . îndeosebi atunci când aceasta devine o condiŃie de includere a arboretelor în regim de conservare (peste 35g.să aibă aceeaşi folosinŃă sau aceeaşi funcŃie prioritară. tipul de staŃiune. se vor delimita subparcele după criteriul staŃional în situaŃiile în care se modifică substratul litologic (apariŃia de marne. SuprafaŃa maximă a subparcelei nu poate depăşi 20 ha. uscare a arboretului etc. alunecări etc. La constituirea subparcelelor vor fi folosite pentru orientare cele mai recente materiale fotogrammetrice. înclinarea terenului. pe flişuri. . ori când apar zone cu grohotişuri. eroziuni. în raport cu diverşi factori dăunători (incendii. în cazul pădurilor şi al terenurilor destinate împăduririi şi cu litere majuscule în celelalte situaŃii. precum şi intersecŃiile acestora cu liniile parcelare se marchează pe arbori cu o bandă inelară de vopsea de culoare roşie. .

Tipurile de unităŃi de gospodărire ce se pot constitui sunt prezentate în anexa 2. ca subunităŃi de amenajament. Potrivit anexei respective. o mlaştină. UnităŃi de gospodărire pot fi organizate fie la nivelul unităŃilor de amenajament de bază. . Această împărŃire se face când în interiorul lor sunt porŃiuni de pădure.). 2.2. o linie de funicular sau alte elemente de acest fel. identificarea lor urmând a se efectua după fotograme.) care determină cicluri distincte (cu diferenŃe mai mari de 25 %). să se aplice un regim de gospodărire diferit de cel al celorlalte porŃiuni de pădure. lemn de rezonanŃă. deosebite de restul pădurii. crâng etc.. 2. Unitatea de gospodărire Prin unitate de gospodărire se înŃelege subunitatea de amenajament pentru care se stabilesc baze de amenajare distincte şi pentru care se reglementează separat fie procesul de producŃie lemnoasă (cu luarea în considerare a necesităŃii promovării şi a altor funcŃii atribuite arboretelor). care după mărime şi formă nu pot constitui subparcele. nu se mai organizează unităŃi speciale de conversiune de la crâng la codru. economic sau social.ocrotirea unor păduri în sistemul rezervaŃiilor (rezervaŃii ştiinŃifice. Subunitatea de amenajament de bază UnităŃile de amenajament de bază (U. o poiană. lemn pentru celuloză etc.2. dar care impun totuşi o tratare specială sau pot servi la orientare. rezervaŃii naturale.B.2. concomitent cu descrierea subparcelelor. ca serii de gospodărire. De exemplu: o stâncărie. 115 Anumite suprafeŃe de teren din interiorul unor subparcele. grupate sau dispersate. .2. rezervaŃii peisagistice). .stabilirea unor Ńeluri de protecŃie care necesită gospodărirea lor aparte. un drum.6. în subunităŃi (SUB). Tipuri de unităŃi de gospodărire 2. Constituirea subunităŃilor se face la avizarea temei de proiectare şi se definitivează la avizarea soluŃiilor amenajistice. fie la nivelul ocolului silvic. o râpă. în care este necesar şi justificat sub raport ecologic.alegerea unor regimuri de gospodărire tranşant diferite: codru grădinărit.1. este indicat să fie figurate pe hărŃile amenajistice prin semne distincte şi să fie menŃionate la date complementare. codru regulat. se împart din punct de vedere amenajistic. SubunităŃi de amenajament se vor constitui în cazul când se impune: . în funcŃie de necesităŃi. fie acŃiuni/ măsuri speciale de ocrotire /conservare a unor ecosisteme forestiere de interes deosebit.adoptarea unor Ńeluri de producŃie diferite (lemn pentru furnire. Arboretele supuse conversiunii se includ direct în unităŃile de gospodărire de codru în care urmează a fi integrate şi se tratează conform precizărilor de la paragraful 7. Limitele acestora nu este necesar să fie marcate cu vopsea. al proprietăŃii sau al asociaŃiei de proprietari. .

avându-se în vedere şi diferenŃierile privind modul de gospodărire respective. . tei. pentru fiecare serie. plopi selecŃionaŃi. 150 ha la codru grădinărit. se vor constitui în subunităŃi distincte.promovării unor tratamente intensive pentru arboretele destinate să îndeplinească funcŃii importante de protecŃie sau de producŃie.). paltin.organizării pădurilor pentru îndeplinirea în condiŃiile superioare a funcŃiilor de protecŃie atribuite. în cadrul studiului general al amenajamentului. gârniŃă. stejar pedunculat. Pădurile supuse regimului de ocrotire şi conservare deosebită. Seriile vor primi.B.3. serii de gospodărire (S).producerii de lemn de rezonanŃă şi claviatură. Bazele de amenajare. inclusiv la culturile de plopi euramericani şi sălcii selecŃionate. Constituirea lor se hotărăşte la avizarea temei de proiectare şi la preavizarea soluŃiilor de amenajare. în raport cu modul de reglementare a procesului de producŃie. evitându-se fărămiŃarea prea mare în situaŃiile în care nu se impun baze de amenajare diferite. posibilitatea şi măsurile de gospodărire se vor stabili. se vor constitui pe ocol sau la nivelul proprietăŃii silvice. SuprafaŃa minimă a unei subunităŃi este. 2. codurile corespunzătoare subunităŃilor de amenajament. mai puŃin cele tratate la nivelul seriilor în studiul general al amenajamentului. de: 300 ha la codru regulat (inclusiv codru cvasigrădinărit). . . Serii de gospodărire se pot organiza şi în cadrul ocoalelor silvice constituite din păduri cuprinzând proprietăŃi dispersate. . frasin. de regulă. cer. 100 ha la crâng.producerii de lemn pentru furnire estetice şi tehnice. la molid şi brad. . acolo unde este cazul şi extrase de amenajament pe unităŃi de amenajament de bază.2. sălcii selecŃionate. De asemenea. după aceleaşi criterii. Din motive de organizare administrativ-silvică şi în vederea facilitării Ńinerii evidenŃelor statistice se vor elabora. 116 .conservarea pădurilor pentru care nu este admisă sau posibilă recoltarea de masă lemnoasă. atât în cadrul unităŃii de amenajament de bază cât şi pe ocol/ proprietate.conservării genofondului forestier în sistemul rezervaŃiilor seminologice. Serii de gospodărire se vor constitui. Seria de gospodãrire În cazul în care suprafaŃa minimă de constituire a subunităŃii prevăzută mai sus nu poate fi asigurată în cadrul unităŃii de amenajament de bază (U. cu precădere. vor fi constituite în subunităŃi pădurile destinate să fie scoase din fondul forestier potrivit legislaŃiei în vigoare. În cazuri bine justificate se pot constitui şi subunităŃi de întinderi mai mici. în scopul: . Constituirea de subunităŃi se va face cu respectarea criteriilor de mai sus. fag. la gorun. inclusiv rezervaŃiile seminologice. având în vedere arborete şi staŃiuni adecvate acestui Ńel de producŃie. Acestea vor cuprinde toate capitolele. indiferent de suprafaŃa lor.

117 3. Geodezie şi Cartografie. Planuri topografice şi hărŃi amenajistice 3.Cu ocazia confruntării planurilor. la stabilirea corectă a limitelor fondului forestier şi a altor limite amenajistice sau administrative. cu respectarea reglementărilor oficiale (apariŃia unor obiective de importanŃă deosebită etc. se pot folosi şi planuri topografice fără curbe de nivel (fotoplanuri). Pentru suprafeŃele aparŃinând fondului forestier în care detaliile orografice sunt sub + 50 m faŃă de nivelul mediu. d) Să fie cartografiate potrivit standardelor în vigoare. precum şi la reambularea planului de bază. planurile topografice de bază cele mai recente şi la scara cea mai mare. În funcŃie de necesităŃi. modificări fiind indicate numai în cazuri bine justificate. se vor solicita zboruri speciale pentru obŃinerea de fotograme noi. ale amenajamentului anterior.3 mm la scara planului şi o precizie altimetrică de 1/3 din echidistanŃa curbelor de nivel.1. BAZA CARTOGRAFICĂ A AMENAJAMENTELOR SILVICE. clădiri etc. existente pentru zona respectivă. b) Relieful şi formele de teren specifice să fie reprezentate prin curbe de nivel cu echidistanŃa de 1/1. în faza de teren a lucrărilor de amenajare se vor folosi obligatoriu fotograme recente. reŃeaua hidrografică. SISTEMUL DE EVIDENłA INFORMATIZATĂ A TERENURILOR FORESTIERE .1. se identifică şi eventualele nepotriviri privind limitele fondului forestier. UTILIZAREA ÎN AMENAJAMENT A SISTEMULUI INFORMATIC GEOGRAFIC 3. Planurile topografice de bază pentru lucrările de amenajare a pădurilor trebuie să îndeplinească următoarele condiŃiile: a) Să conŃină detaliile topografice necesare amenajamentului şi anume: formele de relief. Geodezie şi Cartografie. În afara planului topografic de bază.Concluziile rezultate în urma confruntării planurilor topografice de bază vor fi consemnate într-un proces verbal care se va analiza la avizarea temei de proiectare. Premergător lucrărilor de amenajare şi înainte de avizarea temei de proiectare. inclusiv prin mijloacele specifice cartografiei digitale.). la scări corespunzătoare. Planuri topografice Pentru întocmirea bazei cartografice a amenajamentului trebuie să se utilizeze.000 din numitorul scării. ca regulă generală. existente între planurile deŃinute de unităŃile silvice şi cele aflate în dotarea Oficiul JudeŃean de Cadastru. c) Toponimia va fi cea din materialele cartografice ale cadastrului general. reprezentate prin semnele convenŃionale prevăzute în standardele în vigoare. la scări potrivite. planurile topografice de bază care urmează să fie folosite în amenajament vor fi confruntate de către delegaŃii proprietarilor sau ai deŃinătorilor de păduri cu planurile cadastrale existente la Oficiul JudeŃean de Cadastru. cu o precizie planimetrică de 0. instalaŃiile de transport. . limitele fondului forestier. Fotogramele se vor folosi la organizarea teritoriului.1. de calitate superioară (eventual spectrazonale).

bornele.preluarea directă de pe alte materiale cartografice existente (cu luarea în considerare a eventualelor deosebiri de proiecŃie şi de scară).3 mm la scara planului. Vizele vor avea lungimi cuprinse între 30 şi 150 m. iar lecturile la eclimetru cu o toleranŃă de + 5c. PoziŃia acestora se determină prin coordonate cu o precizie de + 15 cm. cum sunt: limitele de ocol silvic.000. sau se execută ridicări în plan în cadrul cadastrului forestier. folosind teodolitul electronic. se vor introduce schiŃe de plan la scările admise de cadastru: 1:1. va servi ca document primar la elaborarea hărŃilor .ridicarea în plan şi transpunerea prin mijloace adecvate a detaliilor amenajistice care nu apar pe fotograme ori pe materialele cartografice existente. Drumuirea trebuie să se sprijine pe cel puŃin două puncte ale căror coordonate sunt cunoscute. 118 Planul topografic amenajistic se obŃine din planul topografic de bază pe care se transpun detaliile amenajistice ce se referă la organizarea în spaŃiu a fondului forestier.5 la 1. 1:500 sau 1:200. drumuirile nu trebuie să depăşească o lungime desfăşurată de 4 Km. utilizându-se procedeul staŃiilor sărite. Transpunerea prin metode fotogrammetrice a detaliilor amenajistice pe planul topografic de bază se va face la aparatele de stereorestituŃie fotogrammetrică pentru zonele de deal şi de munte şi cu camera clară sau fotoredresator pentru zona de câmpie. Planul topografic de bază. precum şi alte detalii cu specific forestier. ToleranŃa grafică de transpunere a detaliilor este de 0. limitele unităŃilor de amenajament.4 n − 1 va fi exprimată în milimetri.5 cm. măsurarea perimetrului fondului forestier se face prin procedeul staŃie cu staŃie. pentru ridicarea şi transpunerea pe planurile topografice de bază a detaliilor amenajistice se foloseşte busola topografică. Echiparea planului topografic de bază cu detaliile amenajistice necesare se realizează prin : . . Eroarea de neânchidere planimetrică a drumuirilor se va încadra în toleranŃa dată de relaŃia Tp ≤ 0. DistanŃa optimă între puncte este de 500 m iar precizia de la 0. indiferent de metoda prin care s-a făcut transpunerea. SuprafaŃa se determină pe cale analitică. Pentru pădurile particulare cu suprafeŃe mici. În cazul în care se urmăreşte să se obŃină precizii sporite. unde n reprezintă numărul aliniamentelor. n având aceeaşi semnificaŃie ca şi în formula precedentă. completat cu detaliile amenajistice. Utilizarea şi păstrarea planurilor topografice. pentru vizele mai scurte luându-se măsuri speciale de vizare.3 n exprimată în mm. subparcelarul. În acest caz.exploatarea corespunzătoare. prin procedee specifice. . Eroarea de neânchidere altimetrică Th ≤ 0. Transpunerea detaliilor amenajistice de pe planurile topografice mai vechi se va face prin metode cartografice clasice. Cu ocazia ridicării în plan se vizează toate semnele de hotar (borne parcelare şi perimetrale). cu respectarea semnelor din atlasele de semne şi a standardelor în vigoare. a celor mai recente fotograme aeriene. după verificarea prealabilă a materialelor respective. parcelarul. citirile orientărilor se vor face în ambele poziŃiile ale lunetei cu o toleranŃă de + 25c. Dacă terenurile forestiere ce se amenajează nu sunt afectate de perturbaŃii magnetice. pe baza coordonatelor punctelor de limită.

consistenŃa şi clasa de producŃie). Ele constituie documente cartografice derivate. SuprafaŃa fondului forestier din fiecare trapez se va determina prin planimetrare sau prin utilizarea mijloacelor de calcul automat (G. El constituie.S) ca şi suprafeŃele ce nu aparŃin fondului forestier. a proprietăŃii sau a asociaŃiilor de proprietari (la scara 1:50.000 “S” fiind exprimat în metri pătraŃi. faŃă de suprafaŃa mai mare planimetrată. care va reprezenta structura optimă a arboretelor.2. în funcŃie de coordonatele colŃurilor acestuia. 119 amenajistice. urmând ca păstrarea şi utilizarea lui să se facă prin institutul central de profil. Harta lucrãrilor de culturã şi exploatare prezintă grafic principalele lucrări planificate a se executa în primul deceniu. iar a subparcelelor dintr-o parcelă să se închidă pe suprafaŃa parcelei. cu respectarea reglementărilor în vigoare. Se determină apoi suprafeŃele unităŃilor amenajistice (parcele şi subparcele). în cadrul toleranŃelor. în afara detaliilor topografice şi amenajistice de pe planul topografic amenajistic. va fi înaintat de executant la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. pe suprafaŃa determinată analitic a trapezului respectiv. prin reducerea la scară a planului topografic amenajistic şi se realizează prin pantografiere sau fotografiere. în cazul trapezelor la scara 1:10. La nivelul unităŃilor de amenajament de bază. Determinarea suprafeŃei fiecarui trapez se va face analitic. Harta arboretelor redă grafic. la nivelul unităŃilor de amenajament de bază (la scara 1:10. 3. folosind culori şi semne standardizate şi consemnate în normativele de lucru. HãrŃile amenajistice HărŃile amenajistice sunt materiale cartografice specifice amenajamentului şi servesc pentru punerea în evidenŃă a unor caracteristici ale pădurilor. materialul cartografic ce va servi la determinarea suprafeŃelor şi ca document la stabilirea limitelor şi hotarelor fondului forestier. principalele caracteristici dendrometrice ale arboretelor (compoziŃia. echipat cum s-a arătat mai sus. în special sub . ToleranŃele de mai sus sunt cele în care trebuie să se încadreze cele 2 planimetrări. ToleranŃele de planimetrare sunt date de următoarele relaŃii: T = + 3 S .000 sau 1:20.000) şi la nivelul ocolului silvic. În cazul unor unităŃi de gospodărire de interes deosebit se va întocmi şi harta pădurilor de viitor. precum şi a principalelor lucrări ce trebuie executate în fondul forestier. ca şi cele în care trebuie să se încadreze suma suprafeŃelor obŃinute. în cazul trapezelor la scara 1: 5. în cadrul toleranŃei. astfel ca suma suprafeŃelor parcelelor să se închidă pe suprafaŃa fondului forestier din trapezul respectiv. verificându-se ca suma lor să se închidă. de asemenea.000 T = + 2 S . efectuate pentru fiecare suprafaŃă. vârsta. Determinarea suprafeŃelor se face cu două zecimale.1. principalele hărŃi tematice sunt: harta arboretelor şi harta lucrărilor de cultură şi exploatare.000).I. Un exemplar al planului topografic de bază. HărŃile amenajistice constituie hărŃi tematice şi se întocmesc.

În raport cu particularităŃile pădurilor supuse amenajării şi cu solicitările beneficiarului.principalele detalii topografice. b) HărŃile amenajistice (modul de elaborare. împreună cu un tabel al suprafeŃelor trupurilor de pădure ce alcătuiesc fondul forestier. a proprietăŃii sau a asociaŃiilor de proprietari. Se admite şi stabilirea unor hărŃi tematice cera se vor stabili la ConferinŃa a II a de amenajare. se pot întocmi şi alte hărŃi tematice care să răspundă cerinŃelor unei ilustrări semnificative a caracteristicilor fondului forestier respectiv. conŃinut. precizie.. se trimit oficiilor judeŃene de cadastru. se întocmeşte o hartă generală. precizia de reprezentare a detaliilor topografice şi amenajistice. modul în care au fost utilizate). proiecŃia cartografică. în funcŃie de condiŃiilele naturale de vegetaŃie şi cerinŃele ecologice.3.2. d) Fotogramele aeriene (scara medie. toleranŃe). EvidenŃa bazei cartografice Pentru evidenŃa bazei cartografice a amenajamentului. Această cartogramă trebuie să cuprindă: . care se va referi la următoarele: a) Baza cartografică folosită (provenienŃa. metoda de elaborare. staŃiunile forestier. toleranŃe).1. aceasta se va evidenŃia în cartograma întocmită.2. toleranŃe). 3. Aspecte de ordin general Sistemul de evidenŃa informatizată a terenurilor forestiere (cadastru forestier) constituie un sistem de evidenŃă tehnică. economică şi juridică prin care se realizează identificarea şi înregistrarea. economice şi sociale de perspectivă. limitele silvice şi administrative din cuprinsul fiecărei foi.Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor".conŃinut. 3. Detalii în legătură cu întocmirea planurilor şi cu cartografia amenajistică se prezintă în . Sistemul de evidenŃa informatizată a terenurilor forestiere 3. scara. scara. . anul elaborării.1. pe harta de ansamblu a ocolului se va trasa caroiajul trapezelor în proiecŃia planurilor de bază folosite.în cazul în care în cadrul unui ocol silvic se folosesc baze cartografice diferite. anul executării zborului. precizie. 120 raportul compoziŃiei şi productivităŃii.scara. În studiul general al amenajamentului se va face o prezentare succintă a materialului cartografic folosit. ConŃinutul acestora este reglementat prin standarde şi normative de lucru. Copia hărŃii de ansamblu cu caroiajul trapezelor. pentru analiză şi legalizare a bazei cartografice şi a suprafeŃei fondului forestier. . cantitativ şi valoric. La nivelul ocolului silvic.foile proiecŃiei cartografice (nomenclatură şi aşezare) ce acoperă suprafaŃa ocolului ce se amenajează. precum şi hărŃi tematice privind: solurile. precum şi reprezentarea pe hărŃi şi . c) HărŃi speciale (modul de elaborare.

corp. În acest scop este necesar ca: . Acest sistem poate fi folosit şi la materializarea limitei dintre fondul forestier proprietate publică şi pădurile proprietate privată. cu materiale nedegradabile (cărbune.identificarea proprietarului bunului imobiliar. . potrivit Legii cadastrului şi publicităŃii imobiliare. amenajamentele furnizează date şi informaŃii necesare elaborării cadastrului respectiv.unităŃile de amenajament să se încadreze în unităŃile cadastrale (parcelă.).limitele fondului forestier să fie materializate prin borne de hotar.coordonatele punctelor de hotar (pentru ca ridicările în plan să se sprijine pe acestea).amplasarea unităŃilor de amenajament în cadrul unităŃilor teritoriale ale cadastrului general. al calităŃii suportului şi lizibilităŃii. fragmente de Ńiglă.o copie după planurile de bază. În situaŃia în care cadastrul forestier a fost întocmit înaintea revizuirii amenajamentelor. la elaborarea acestora se vor prelua din cadastru următoarele date şi informaŃii: . după caz. iar poziŃia lor să fie determinată prin coordonate. Organizarea cadastrului forestier . ale căror poziŃiile vor fi determinate prin coordonate topografice.care reprezintă un subsistem al cadastrului general .suprafaŃa fondului forestier şi suprafeŃele care alcătuiesc parcela cadastrală. . .categoriile de folosinŃe şi de calitate ale terenurilor.folosirea planurilor şi hărŃilor de amenajament la întocmirea planurilor şi hărŃilor cadastrale. corp. Pentru a se putea reconstitui bornele de hotar. 121 planuri. Potrivit acestei precizări. acestea trebuie să îndeplinească unele condiŃiile de calitate şi precizie. . stabilite prin metodologia pentru introducerea cadastrului forestier. Pentru ca datele din amenajament să poată fi folosite la întocmirea cadastrului forestier. a bunurilor imobiliare (terenuri şi clădiri) din fondul forestier. sector). Baza cadastrului forestier o constituie amenajamentele silvice. Acestea se referă la : . cărămidă etc.unităŃile de cadastru (parcelă. . acestea vor constitui obligatoriu limite de parcelă sau subparcelă. materializarea poziŃiei acestora se va face la o adâncime de 30-40 cm. . autorităŃii publice centrale care răspunde de silvicultură. În cazul în care bornele de amenajament se folosesc ca semne de hotar. în caz de dispariŃie sau de schimbare abuzivă a locului lor.proprietarii fondului forestier şi vecinii acestuia.planurile topografice de bază pe care s-au transpus elementele de cadastru forestier să corespundă din punct de vedere al conŃinutului cadastral.delimitarea fondului forestier să fie însuşită de comisia de delimitare cadastrală locală. . În toate situaŃiile în care limitele unităŃilor administrative locale care traversează fondul forestier sunt clare şi materializate pe teren. . sector) şi suprafaŃa acestora. . . . acestea trebuie să fie amplasate pe limita de proprietate.revine.

existente deja în formă digitală (program AS). 3. problema neconcordanŃelor respective se soluŃionează prin proceduri asemănătoare celor prevăzute în cazul litigiilor sau ocupaŃiilor. . cât şi sub cel al amenjamentului silvic.2. după caz. bazele de date respective vor permite realizarea în mod automat a hărŃilor tematice specifice amenjamentului.2. în special sub raportul modificărilor privind regimul de proprietate. care va preciza în sistem numeric: inspectoratul silvic. ocolul silvic. 122 În cazul în care se înregistrează diferenŃe între suprafaŃa fondului forestier din amenajament şi cea din evidenŃele cadastrale. se consideră ca unităŃi teritoriale de referinŃă ale cadastrului forestier şi sunt categorisite după cum urmează: . Bazele de date GIS vor face posibilă exploatare rapidă şi eficientă a informaŃiilor ce le sunt proprii. în amenajament.unităŃi cadastrale elementare (UE) reprezentate de parcele din cadrul unităŃilor de producŃie/ protecŃie menŃionate. la nivel superior.01. unităŃile teritoriale de amenajament existente la data începerii procesului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere potrivit legislaŃiei referitoare la fondul funciar.1991. Printre alte aplicaŃii.1991.unităŃi cadastrale superioare (US). 3. mediu sau elementar. pentru fiecare unitate amenajistică (subparcelă sau parcelă nedivizată în subparcele) se va înscrie codul cadastral forestier.3. Utilizarea în amenajament a sistemului informatic geografic (GIS) Pe măsura transpunerii planurilor topografice de bază şi a elementelor cartografice specifice amenajamentului silvic din forma clasică existentă în formă digitală (care oferă posibilitatea prelucrării datelor cu ajutorul mijloacelor de calcul automat). Amenajamentul şi unităŃile teritoriale de referinŃă ale cadastrului forestier În scopul urmăririi evoluŃiei fondului forestier naŃional. la capitolul 1 privind alcătuirea şi limitele fondului forestier se vor preciza unităŃile teritoriale cadastrale de referinŃă din care face parte fondul forestier respectiv.01. . respectiv la data de 01. în general. Pentru fiecare proprietate şi pentru fiecare ocol silvic care se amenajează. Aceste baze se vor realiza prin conectarea logică a cartografiei digitale cu elementele de caracterizare a staŃiunilor şi a vegetaŃiei forestiere. reprezentate de unităŃi de producŃie/ protecŃie existente la data respectivă. De asemenea. SuprafaŃa unităŃilor teritoriale de amenajament se confruntă cu suprafaŃa unităŃii teritoriale de referinŃă a cadastrului forestier.unităŃi cadastrale medii (UM). .01. unitatea de producŃie/ protecŃie şi parcela din care făcea parte unitatea în cauză la data de 01. atât sub raportul cadastrului forestier. se va trece la realizarea şi utilizarea bazelor de date GIS. reprezentate de ocoale silvice cu limitele stabilite prin amenajamentele silvice în vigoare la data de 01.1991.

Datele de teren se consemnează în fişa unităŃii amenajistice şi în fişa privind condiŃiilele staŃionale. solurile. Lucrãri pregãtitoare Lucrările de teren pentru amenajarea pădurilor se vor desfăşura pe baza unei documentări prealabile şi a unei recunoaşteri generale. a caracteristicilor arboretului actual.2. ele constituind documentele primare ale sistemului informatic al amenajării pădurilor. alte lucrări cu implicaŃii în gospodărirea fondului forestier.realizarea controlului prin amenajament privind exercitarea de către pădure în ansamblu şi de către fiecare arboret în parte a funcŃiilor ce le-au fost atribuite. tipurile de staŃiuni şi de ecosisteme forestiere. caracterizări. zonarea şi regionarea ecologică a pădurilor din România. Descrierea unităŃilor amenajistice se execută obligatoriu prin parcurgerea terenului.stabilirea măsurilor de gospodărire în acord cu condiŃiilele ecologice şi cu cerinŃele social-economice. subregiunii şi sectorului ecologic. ca material ajutător de orientare se vor folosi fotograme. prin coduri şi denumiri oficializate. precum şi măsuri de gospodărire corespunzătoare condiŃiilelor respective. 4.000) privind: geologia şi litologia. solurile. Pe baza acestei documentări se întocmesc schiŃe de plan (scara 1:50. studii de sinteză referitoare la diferite aspecte ale gospodăririi pădurilor. etajele fitoclimatice. harta geologică (scara 1:200. lucrări de cercetare şi proiectare executate în teritoriul studiat. pentru zona de studiu. diagnoze. Amenajamentul va conŃine studii pentru caracterizarea condiŃiilelor staŃionale şi de vegetaŃie. acestea provin din zboruri recente. clima. STUDIUL STAłIUNII ŞI AL VEGETAłIEI FORESTIERE 4.1. în situaŃia în care. tema de proiectare pentru amenajarea pădurilor din ocolul silvic respectiv. cuprinzând evidenŃe cu date statistice. ConŃinutul şi scopul studiului Studiul staŃiunii şi al vegetaŃiei forestiere se face în cadrul lucrărilor de teren şi al celor de redactare a amenajamentului şi are ca scop determinarea şi valorificarea tuturor informaŃiilor care contribuie la: . iar datele se determină prin măsurători şi observaŃii. . a potenŃialului productiv al staŃiunii şi a capacităŃii actuale de producŃie şi protecŃie a arboretului. . geomorfologia. De asemenea. evidenŃe privind aplicarea amenajamentului anterior.000) pentru teritoriul studiat.cunoaşterea condiŃiilelor naturale de vegetaŃie. Vor fi avute în vedere clasificările oficializate privind: clima. . Aceste studii se vor realiza cu luarea în considerare a zonării şi regionării ecologice a pădurilor din România. cu precizarea regiunii.000) si harta pedologică (scara 1:200. Documentarea prealabilã se realizează prin consultarea următoarelor materiale de lucru: amenajamentul şi hărŃile amenajistice anterioare. flora indicatoare. 123 4.

tipurile natural fundamentale de pădure. urmărindu-se respectarea densităŃii canevasului profilelor de sol corespunzătoare scării la care se întocmeşte studiul staŃional. Amplasarea profilelor de sol va fi corelată cu punctele reŃelei de monitoring forestier naŃional (4x4 km). Aceste lucrări se vor executa de către specialişti în domeniul studiilor staŃionale. arborete de salcâm. de asemenea. .3.arborete afectate de poluare industrială. starea fitosanitară a pădurilor. cu procese de degradare a mediului forestier. brad. afectate de fenomene de uscare. Asemenea cartări se vor efectua cu precădere în: . formele specifice de relief. . InformaŃiide teren privind studiul staŃiunii Lucrările de teren privind condiŃile staŃionale au ca scop elaborarea de studii staŃionale la scară mijlocie (1:50. Recunoaşterea generalã a terenului se face înaintea începerii lucrărilor de teren propriu-zise şi are ca scop o primă informare privind: geologia. etajele fitoclimatice. .arborete păşunate intensiv. Această recunoaştere serveşte. cu probleme dificile legate de regenerare şi reconstrucŃia ecologică etc.) se vor executa cartari staŃionale la scară mare şi foarte mare (1:20. În situaŃii speciale (ocoale silvice sau părŃi de ocoale cu complexitate fizico- geografică mare. 124 proiectul de canevas al profilelor principale de sol. Lucrări de teren privind studiul staŃiunii şi vegetaŃiei forestiere 4. Studiile staŃionale se întocmesc de colectivele de amenajişti. În situaŃiile în care există studii naturalistice prealabile. molid şi fag) prin procesul de uscare intensă cauzat de poluare. 4. cu participarea specialiştilor în domeniu. concomitent cu lucrările de amenajare.arborete de răşinoase din afara arealului natural de răspândire şi a culturilor de plopi euramericani (monoculturi ecologic instabile care trebuie gospodărite în regim special sau substituite). şi la organizarea cât mai eficientă a lucrărilor de teren. precum şi lista provizorie a tipurilor de pădure natural fundamentale şi ale tipurilor de staŃiuni forestiere. în strânsă colaborare cu inginerii amenajişti.zăvoaie şi şleauri de luncă.1. condiŃiilele de regenerare naturală. respectiv 1:5. . intensitatea proceselor de degradare a terenurilor etc. cu efecte destabilizatoare asupra condiŃiilor staŃionale etc. .000 şi. frasin şi stejar din câmpie. staŃiunile intra şi extrazonale. principalele tipuri de sol. 1:10.000. canevasul profilelor de sol elaborat cu ocazia studiilor respective se va îndesi corespunzător necesităŃilor de rezolvare integrală a cartării staŃionale. cu producŃie şi longevitate mici şi care reclamă conversiunea lor la codru (regenerare din sămânŃă). .000).000). .3. secetă şi defolieri produse de insecte.arborete puternic afectate de factori climatici dăunători.arborete provenite din lăstari cu o stare de vegetaŃie lâncedă. tipurile de floră indicatoare.arborete destructurate (de stejar. particularităŃile climatice.

.7 profile.zona de munte: 0. Studiul solului se realizează prin amplasarea în teren a canevasului profilelor de sol şi prin studierea atentă a acestora. 7.1 profile.zona de luncă şi terenuri degradate: un număr corespunzător de profile. 10.6 profile.7 profile de sol pentru 1000 ha fond forestier.6 profile. rezultatele acestora se preiau în noul amenajament.C.6 profile.2 4. 5.1:10.zona de luncă şi terenuri degradate: un număr corespunzător de profile. profile secundare de control se vor amplasa în fiecare unitate amenajistică. .000. . 8. stabilit în funcŃie de variaŃiile edafice şi staŃionale ale terenului.000). canevasul va cuprinde un număr de profile principale de sol care să asigure următoarele densităŃi la 100 ha.zonă de câmpie 2.zona de luncă şi terenuri degradate: un număr corespunzător de profile.zona de deal: 0.000 1:5.zona de câmpie: 0. stabilit în funcŃie de variaŃiile edafice şi staŃionale ale terenului. 5. stabilit în funcŃie de variaŃiile edafice şi staŃionale ale terenului.zona de câmpie: 0.7 profile.000 .A.8 profile de sol pentru 100 ha fond forestier. Pentru întocmirea studiului pe bază de cartări staŃionale la scară mare (1:20.1 profile.zona de munte: 0. . La amplasare se va urmări ca. .9 profile de sol pentru 100 ha fond forestier. potrivit normelor I.P. Scara: 1:20.0 .000).000 1:10.0 profile de sol pentru 1000 ha fond forestier.000). 125 În situaŃiile în care s-au efectuat studii de fundamentare naturalistică de către colective de specialişti.zona de câmpie: 2.zona de munte: 2.5 9.8 profile. şi foarte mare (1:5. .7 profile de sol pentru 1000 ha fond forestier. Numărul de profile de sol la 1000 ha din care se recoltează probe pentru analize de laborator va fi: Scara: 1:20.000 1:5. 8. . Pentru întocmirea studiului staŃional la scară mijlocie (1:50. dar care să nu depăşească de 5 ori numărul de profile din zona de câmpie. Se va urmări să se realizeze astfel de analize pentru cel puŃin un profil din fiecare tip şi subtip de sol reprezentativ ca întindere şi/sau sub raportul diferenŃierii măsurilor silviculturale*). canevasul profilelor de sol va avea următoarele densităŃi: .8 profile de sol pentru 100 ha fond forestier. să se execute profile principale de sol.0 profile. Numărul de profile principale din care se recoltează probe de sol pentru analize de laborator este: . urmînd ca decizia în această privinŃă să se ia cu ocazia avizării temei respective.zona de deal: 1. . anterior executării lucrărilor de amenajare.zona de deal: 2.000 1:10.000 . în toate situaŃiile distincte sub raportul condiŃiilelor staŃionale. În tema de proiectare se vor propune suprafeŃele pentru care studiul staŃional urmează să se întocmească pe bază de cartări staŃionale la scară mare şi foarte mare. .

zonă de luncă şi terenuri degradate: un număr corespunzător de profile. configuraŃia terenului. tipul. grosimea şi culoarea lor. .zonă de munte 2. compactitatea. sulfaŃi. Clasificarea se va face după sistematica tipurilor de staŃiuni (ed. conŃinutul în CaCO3 şi săruri solubile. conŃinutul în humus. potenŃialul productiv. orizonturile diagnostice. stabilit în funcŃie de variaŃiile edafice şi staŃionale a terenului. în cazul poluărilor rezultate din activitatea petrolieră. subtipul şi conŃinutul de humus. conŃinutul de reziduri petroliere şi alte substanŃe nocive. structura. procese de degradare. înclinare.0 . Stabilirea tipurilor de staŃiuni forestiere se face în raport cu factorii fizico- geografici. Analiza probelor de sol se va face în mod diferenŃiat. împreună cu rezultatul analizelor de laborator.zonă de deal 3. Zn. __________________________________ *) În cazul în care pentru unele din profilele respective există analize de laborator efectuate cu ocazia amenajărilor anterioare. coroborate cu altitudinea. în zonele afectate de poluarea industrială. compoziŃia granulometrică şi după caz.. În descriere. Datele de caracterizare a staŃiunilor forestiere se înscriu în fişa unităŃii amenajistice şi fişa staŃională şi se referă la: -factorii fizico-geografici (substrat litologic. subtipul şi varietatea de sol. baze de schimb.2 .Cu) şi S. obligatoriu.Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor". în afara analizelor menŃionate.0 6. carbonaŃi.5 9. conŃinutul de schelet. se va evidenŃia variabilitatea sub raportul tipurilor şi subtipurilor de sol. vor servi la determinarea tipului şi subtipului de sol. Modul de recoltare a probelor de sol se face conform prevederilor din . determinări privind : pH. se vor efectua.2 4. Descrierea profilelor de sol efectuată pe teren. Fiecare profil principal de sol descris şi analizat în laborator se va figura pe harta solurilor şi harta staŃiunilor forestiere. 1977). -caracteristicile solului (litiera. expoziŃie. altitudine.P. volumul edafic util. textura. forma de relief. 126 . aciditate hidrolitică. conŃinutul în metale grele (Pb. tendinŃa de evoluŃie). se vor efectua şi analize privind conŃinutul de N.K. Datele privind studiile staŃionale vor fi temeinic verificate. cu solul şi cu vegetaŃia. pH. grosimea fiziologică. bicabonaŃi) în terenurile salinizate /alcalizate . după o verificare prealabilă făcută de către un specialist pedolog. tipul.0 1. adâncimea apei freatice. în vederea constituirii băncii de date a solurilor forestiere. Pentru stabilirea tipului de staŃiune se folosesc şi date de climă generală (zonală) şi locală (topoclimat). drenajul. determinări privind: conŃinutul de săruri solubile (cloruri. 1972. particularităŃi climatice). Cd. regimul hidrologic şi de umiditate. informaŃiile respective vor fi preluate în noul studiu. precum şi compoziŃia granulometrică (numai la solurile cu diferenŃiere texturală pe profil). b) în arboretele afectate de factori destabilizatori. după cum urmează : a) în arboretele neafectate de factori destabilizatori. relieful şi vegetaŃia.

2. din aceeaşi generaŃie şi constituind rezultatul . arboret tânăr . în vederea prelucrării lor în sistemul informatic al amenajării pădurilor..3. relativ echien. se vor face folosind instrumente şi aparate performante.structuri unietajate şi bietajate. Detalii referitoare la caracterul tipului de pădure sunt prezentate în “Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor”. care să asigure precizie ridicată. de interes amenajistic. Sub raportul vârstelor se deosebesc următoarele tipuri: echien. Se vor face determinări asupra următoarelor caracteristici: Tipul fundamental de pãdure. inclusiv inventarierea arboretelor. se fac deasemenea determinări şi asupra subarboretului şi seminŃişului. precum şi stocarea şi transmiterea automată a informaŃiilor. dendrometric. Stabilirea caracteristicilor de mai sus se face pe etaje şi elemente de arboret. total derivat.” După realizarea sistemului unic de ecosisteme forestiere se va trece la utilizarea lui în amenajarea pădurilor.nedefinit sub raportul tipului de pădure. InformaŃii de teren privind vegetaŃia forestierã Descrierea vegetaŃiei forestiere se referă cu precădere la arboret. Se determină după sistematica tipurilor de pădure în vigoare. precum şi indicarea măsurilor necesare în deceniul următor pentru fiecare unitate amenajistică. relativ plurien si plurien. iar din punct de vedere al etajării. natural fundamental de productivitate mijlocie si natural fundamental de productivitate inferioară.3. artificial (de productivitate: superioară. Ńinându-se seama de starea arboretului şi de funcŃiile atribuite acestuia. din populaŃiile de arbori şi arbuşti. parŃial derivat.Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor.3. Tipul de structurã. natural fundamental subproductiv. Caracterul actual al tipului de pãdure. de aceeaşi specie. mijlocie. precum şi pe ansamblul arboretului în baza sondajelor menŃionate la pct. Elementul de arboret este format din totalitatea arborilor dintr-o unitate amenajistică. Măsurarea şi înregistrarea caracteristicilor respective. Tehnica de lucru privind descrierea staŃiunii este detaliată în . -alte caracteristici specifice. în principal. 4. la nevoie. Studiul şi descrierea arboretului cuprinde determinarea şi înregistrarea caracteristicilor de ordin ecologic. silvotehnic şi fitosanitar. pentru alte componente ale biocenozei forestiere. tipul de floră indicatoare şi tipul de staŃiune. se fac determinări suplimentare cu înscrierea informaŃiilor la “date complementare”. bazate pe tehnologia informaŃiei. Acesta reprezintă partea biocenozei ecosistemului forestier constituite. Se va folosi următoarea clasificare: natural fundamental de productivitate superioară. 127 -tipul natural fundamental de pădure. inferioară). 4.

conducerea şi regenerarea arboretului reclamă acest lucru. toleranŃa de determinare a vârstei este de ± 5% . prin intermediul graficelor de variaŃie a înălŃimii în raport . generaŃii şi moduri de regenerare (provenienŃe) se identifică în cadrul unei subparcele. Diametrul mediu al suprafeŃei de bază (dg) se determină pentru fiecare element de arboret. după caz. măsurată pentru categoria arborilor de referinŃă. În cazul arboretelor etajate. În cazul arboretelor pluriene se înscrie diametrul mediu corespunzător categoriei de diametre de referinŃă. Se constituie atîtea elemente de arboret cîte specii. În cazul arboretelor pluriene. vârsta arboretului în ansamblu este reprezentată de vârsta care caracterizează etajul ce formează obiectul principal al gospodăriei. elementele de arboret se constituie diferenŃiat. grupat (în buchete. La arboretele pluriene se va determina înălŃimea indicatoare. elementele de arboret se constituie numai în raport cu specia. Pentru arboretele pluriene se estimează vârsta medie a arborilor din categoria de diametre de referinŃă (50 cm). Vârsta arboretului se stabileşte în raport cu vârsta elementului în raport cu care se stabilesc măsurile de gospodărire. În cazul când în cadrul arboretului nu se poate defini un astfel de element. se stabileşte prin însumarea ponderilor elementelor de arboret de aceeaşi specie. cu o toleranŃă de + 10 %*) . în raport cu criteriile menŃionate. Constituirea în elemente. Clasa de producŃie relativă se determină pentru fiecare element de arboret în parte. în grupe. se va înregistra vârsta elementului majoritar. proporŃia speciilor se determină conform “ Normelor tehnice pentru compoziŃiile. Ponderea speciilor. lăstari. pe etaje sau pe întregul arboret. de regulă. în cazul în care ponderea lor este sub limita de 5% din volumul etajului din care face parte. plantaŃii). Se determină pentru fiecare element de arboret şi pe arboretul întreg. La plantaŃiile care n-au realizat încă reuşita definitivă. Vârsta. Pe elemente de arboret. respectiv participarea acestora în compoziŃia arboretului. 128 aceluiaşi mod de regenerare (din sămânŃă. structuri pluriene. Clasa de producŃie**). în pâlcuri. Amestecul exprimă modul de repartizare a speciilor în cadrul arboretului şi poate fi: intim. în benzi) sau mixt. în raport cu etajul din care face parte. Elementul de arboret care nu îndeplineşte condiŃia menŃionată se înscrie la date complementare. scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor”. ÎnãlŃimea medie (hg) se determină prin măsurători pentru fiecare element de arboret cu o toleranŃă de + 5 % pentru arboretele care intră în rând de tăiere în următorul deceniu şi de + 7 % la celelalte*). se face în toate cazurile în care cunoaşterea structurii. SuprafaŃa de bază a arboretului (G) se determină prin procedeul Bitterlich. prin luarea în considerare a diametrelor măsurate pentru calculul suprafeŃei de bază măsurat. Ponderea elementelor de arboret se estimează în raport cu suprafaŃa ocupată de element în cadrul subparcelei şi se exprimă în procente. din 5 în 5. Elementele de arboret nu se vor constitui.

se aplică următoarele procedee: . . Modalitatea în care se va face diminuarea este detaliată în . 4. În raport cu importanŃa arboretelor şi posibilităŃile de realizare.procedeul tabelelor de producŃie sau al ecuaŃiilor de regresie echivalente. cu luarea în considerare a volumului extras între timp. în raport cu scopurile urmărite. potrivit prevederilor din . acolo unde s-a determinat suprafaŃa de bază prin procedee simplificate. ConsistenŃa se determină pentru etajul care constituie obiectul gospodăririi şi se redă prin următorii indici: . Indicele de desime se are în vedere la stabilirea lucrărilor de completări.compararea volumelor determinate la etape diferite. ** ) Se va folosi sistemul românesc de clasificare a arboretelor pe clase de producŃie relative şi absolute . clasa de producŃie a arboretului în ansamblu este reprezentată de clasa de producŃie care caracterizează etajul ce formează obiectul principal al gospodăriei. clasa de producŃie se determină cu ajutorul graficelor corespunzătoare arboretelor cu Structuri pluriene. În cazul arboretelor afectate de factori destabilizatori.indicele de desime. La arboretele pluriene tratate în grădinărit. Clasa de producŃie a întregului arboret este cea a elementului sau grupei de elemente preponderente. cel de acoperire este necesar pentru stabilirea măsurilor silviculturale cu referire specială la lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor. Indicele de densitate serveşte la stabilirea elementelor biometrice. 129 cu vârsta.Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor". Creşterea curentã în volum se stabileşte atât pentru fiecare element de arboret. determinat în raport cu suprafaŃa de bază. * ) Se are în vedere probabilitatea de acoperire de 95 %.indicele de densitate.). precum şi pentru aplicarea tratamentelor. cât şi pentru întregul arboret (vezi pct.. Se estimează pentru fiecare element de arboret şi se exprimă în zecimi din înălŃimea arborilor.indicele de închidere a coronamentului (de acoperire). Cu ocazia prelucrării datelor. cât şi pentru arboretul întreg.. .Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor” Clasa de calitate. se aplică de regulă la arboretele tratate în grădinărit. pentru fiecare element de arboret. se determină automat şi clasa de producŃie absolută în raport cu înălŃimea la vârsta de referinŃă. În cazul arboretelor etajate. la vârsta de referinŃă. Se stabileşte prin măsurători pentru fiecare element de arboret identificat şi se exprimă prin clasa de calitate a fiecărui element de arboret. În cazul în care nu se poate defini un element preponderent. îngrijire a seminŃişurilor şi a culturilor tinere. Volumul. în cazul seminŃişurilor. . creşterea curentă în volum determinată va fi diminuată corespunzător intensităŃii cu care se manifestă fenomenul. lăstărişurilor sau plantaŃiilor fără starea de masiv încheiată.3. Se stabileşte atât pentru fiecare element de arboret şi etaj. clasa de producŃie pe întregul arboret va fi cea a elementului majoritar. Indicii respectivi se înscriu obligatoriu în amenajament. Elagajul.3.

Subarboretul. Se stabileşte pentru fiecare element de arboret după aspectul majorităŃii arborilor şi poate fi: foarte viguroasă. . Modul de regenerare se determină pentru fiecare element de arboret şi poate fi: naturală din sămânŃă. slabă. folosindu-se criteriile menŃionate la capitolul 6. insecte. Intensitatea vătămărilor se stabileşte potrivit precizărilor din . vârsta medie. modul de răspândire. Vitalitatea. inclusiv la indicii de recoltare pentru produse principale şi secundare. viguroasă. a unor particularităŃi privind fauna. Este de importanŃă deosebită semnalarea diverselor forme genetice. Se consemnează speciile componente de arbuşti. Se descrie atât seminŃişul utilizabil. pentru fiecare dintre acestea indicându-se speciile componente. 6. FolosinŃa fondului forestier. foarte slabă. din scaun) sau din drajoni. precum şi a caracteristicilor de ansamblu ale arboretelor (amestec. Lucrãrile executate. 130 În cazul arboretelor etajate. Se stabileşte pe arboret. Se referă la natura şi cantitatea lucrărilor executate în cursul deceniului expirat. structură verticală etc. ciuperci.. Lucrãri propuse. consistenŃa se va stabili şi pe etaje. prin observaŃii şi măsurători. în ordinea importanŃei. se înregistrează. indicându-se desimea.3. Atunci când un arboret îndeplineşte concomitent două sau mai multe funcŃii. factori abiotici. factori antropici etc. pe cât posibil. Lucrări prevăzute în amenajamentul anterior (expirat). FuncŃiile arboretului se exprimă prin categoriile funcŃionale şi se stabilesc conform precizărilor date la capitolul 1 şi în anexa 1. categoriile funcŃionale respective. normală. CompoziŃia-Ńel. Datele corespunzătoare se înscriu pe baza constatărilor din teren şi luând în considerare evidenŃele aplicării amenajamentului şi alte evidenŃe şi documente tehnice deŃinute de unităŃile silvice. în raport cu prevederile normelor tehnice de specialitate şi cerinŃele fiecărui arboret. 1. din lăstari (din cioată. cât şi cel neutilizabil.Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor". Vârsta exploatabilităŃii se determină în cazul tuturor arboretelor pentru care se reglementează procesul de producŃie lemnoasă – produse principale. a speciilor arbustive. răspândirea şi suprafaŃa ocupată. asupra diversităŃii genetice intraspecifice şi asupra diversităŃii la nivelul speciilor şi al ecosistemelor (arboretelor) respective. Starea de sănătate. Cu ocazia descrierii parcelare se insistă. a speciilor de plante erbacee. desimea şi suprafaŃa ocupată. a tuturor speciilor forestiere existente (indiferent de proporŃia lor în arboret). în raport cu vătămările cauzate de animale. Se stabileşte potrivit precizărilor de la cap.). SeminŃişul (starea regenerării). Se vor specifica lucrările propuse în amenajamentul expirat. Se stabileşte în raport cu precizările de la subcap. łelul de producŃie/ protecŃie derivă din funcŃiile atribuite arboretelor şi se stabileşte conform prevederilor de la capitolul 6. artificială din sămânŃă sau din plantaŃie. Se referă la natura şi cantitatea tuturor lucrărilor necesare pentru deceniul următor.

Metodologia de inventariere se bazează pe aplicarea metodelor statisticii matematice şi cu deosebire pe aplicarea metodei selective. În acest scop se va amplasa o reŃea de suprafeŃe de probă circulare sau relascopice. dacă porŃiunile în cauză nu au putut fi constituite ca subparcele separate. volumul pe specii. numărul de arbori la hectar (desimea). Se menŃionează. compoziŃiei. existenŃei arborilor plus şi orice elemente informative referitoare la biodiversitate. cu tineretul din arboretele grădinărite. asupra provenienŃei materialului de împădurire.Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor". centrele lor fiind marcate potrivit precizărilor din . diametrul mediu. 131 Datele complementare. existenŃei unor goluri. Această inventariere se face atât în scopul reglementării procesului de producŃie şi protecŃie. structurii şi creşterii acestuia. Se fac aprecieri asupra efectului măsurilor aplicate în deceniul expirat. 4.. dar necesare caracterizării de ansamblu sau de detaliu sub raportul staŃiunii şi al arboretului. de asemenea. înălŃimea medie. Tot aici se mai consemnează date în legătură cu preexistenŃii. Datele urmărite vor fi utilizate la determinarea principalelor caracteristici ale arboretelor : compoziŃia specifică. clasa de producŃie.3. după caz : Tabelul 2 Natura arboretelor ToleranŃe Probabilitatea (%) de acoperire (%) . creşterea curentă pe specii. clasele de diametre şi clasele de calitate ş. indicele de densitate. al folosinŃei terenului şi funcŃiilor pădurii.a. * Majoritatea caracteristicilor vegetaŃiei forestiere (dg. clasa de calitate etc.Arborete care intră în rând de tăiere . aspecte referitoare la neomogenitatea arboretelor sub raportul consistenŃei. suprafeŃele respective vor avea caracter permanent. pornind de la stabilirea caracteristicilor dendrometrice ale fiecăruia dintre arboretele componente. cu defectele arborilor. volumul. cât şi în cel de supraveghere a stării pădurilor. Se arată în termeni concişi toate detaliile ce nu au putut fi înregistrate la punctele anterioare.Arborete cu structură grădinărită sau în curs de transformare la codru grădinărit 7 95 . hg.) se determină în baza informaŃiilor obŃinute prin inventarierea fondului de producŃie. Inventarierea fondului de producŃie Prin inventarierea fondului de producŃie se urmăreşte determinarea mărimii. În cazul unităŃilor de grădinărit. Se au în vedere următoarele toleranŃe şi probabilităŃi de acoperire pentru volume sau suprafeŃe de bază.3. cu starea cioatelor şi altele.

1 şi 0. În situaŃia în care diferenŃa dintre eroarea de reprezentativitate şi toleranŃă este mai mare de 10%. folosind ecuaŃii de regresie în cazul calculelor informatizate sau tabelele de producŃie simplificare în cazul calculelor manuale. prin determinarea erorilor de reprezentativitate. după ecuaŃii de regresie în cazul calculelor informatizate sau după metoda seriilor de volume relative ori a seriilor de înălŃimi relative în cazul calculelor manuale. Pentru determinarea grosimii arborilor. . Acolo unde s-au întocmit recent acte de evaluare a volumului de lemn destinat recoltării prin tăieri definitive sau rase.4. începând de la categoriile. Redactarea studiului privind condiŃiile staŃionale şi de vegetaŃie Studiul privind condiŃiilele staŃionale şi de vegetaŃie se întocmeşte la nivelul unităŃilor de amenajament de bază. La caracterizarea fondului de producŃie vor fi luate în considerare şi inventarierile pe spaŃii mari în cadrul monitoringului forestier.la arboretele în rând de tăiere (inventariate integral sau prin suprafeŃe de probă circulare). inventarierea se va face pe categorii de diametre din 4 în 4 cm. precum şi cele cu suprafaŃa sub 3 ha.12 cm la arboretele de codru grădinărit.4. nu se vor mai face noi inventarieri. Arboretele exploatabile în rând de tăiere având consistenŃa între 0. în amenajament preluându-se datele din documentele ocolului. Determinarea volumelor se realizează astfel: .8 se vor inventaria arbore cu arbore. precum şi la nivelul ocolului silvic şi are ca scop fundamentarea măsurilor de gospodărire. 132 în următorul deceniu 10 90 . Studiul condiŃiilor staŃionale La nivelul unităŃii de amenajament de bază acest studiu va trata aspectele cu privire la: . 4. . cu structură neomogenă şi cu consistenŃa mai mică de 0. La întocmirea lui se au în vedere toate informaŃiile obŃinute în fazele anterioare de documentare şi de teren. . cu adăugarea creşterilor corespunzătoare timpului scurs de la întocmirea respectivelor acte . Odată cu determinarea grosimii arborilor. reŃeaua de suprafeŃe de probă se completează în mod corespunzător. Tehnica inventarierii arboretelor se stabileşte prin îndrumare de lucru. se va consemna şi calitatea lor.Celelalte arborete (suprafaŃă de bază-G) 12 80 Modul în care se realizează aceşti parametri se verifică după inventarieri. 4.la celelalte arborete (inventariate prin pieŃe de probă relascopice). Prelucrarea datelor se va efectua în cadrul sistemului informatic al amenajării pădurilor.4.1.8 cm la arboretele de codru.

. vegetaŃie. subregiuni ecologice.clima (regimul termic. clasa. studiul staŃiunii va conŃine sinteza studiilor staŃionale elaborate la nivel de unitate de amenajament de bază şi va avea aceeaşi structură. . utilităŃi.geologia şi litologia de suprafaŃã. expoziŃie. În concluzie. la tipurile de sol analizate în laborator se vor prezenta: conŃinutul de argilă fină. numărul şi densitatea profilelor de sol studiate pe teren şi al celor analizate în laborator). În partea generală pe ocol sau proprietate. formele de relief. eventualele tipuri de staŃiuni nou identificate. conŃinutul de săruri solubile. indicându-se şi principalele măsuri de gospodărire ce se impun. altitudine). drenajul. apa freatică. mărimea volumului edafic util. excedentul şi deficitul de apă din precipitaŃii faŃă de evapotranspiraŃia potenŃială. structura. gradul de favorabilitate al factorilor şi determinanŃilor ecologici pentru vegetaŃia forestieră şi principalele măsuri de gospodărire determinate de acestea. climă. conŃinutul. conŃinutul de CaCO3. lista tipurilor de staŃiuni pe regiuni. solul.solurile ( lista unităŃilor de sol. particularităŃile climatice. se va arăta gradul de favorabilitate şi de risc al fiecărui factor staŃional pentru vegetaŃie. regimul de umiditate şi capacitatea de aprovizionare cu apă. tipul. substratul litologic. gradul de saturaŃie în baze de schimb.hidrografia şi hidrologia (reŃeaua hidrografică. regimul eolian. conŃinutul de schelet. textura. substrat. grosimea morfologică. datele climatice respective se prezintă pe zone şi etaje fitoclimatice. evapotranspiraŃia potenŃială. Se va insista asupra gradului de favorabilitate sau de depresivitate (cu caracter limitativ) a factorilor şi determinanŃilor ecologici pentru speciile forestiere. Descrierea tipurilor de staŃiuni va conŃine obligatoriu informaŃii privind: relieful. înclinare. calitatea apei. Descrierea solurilor va conŃine obligatoriu următoarele date: succesiunea orizonturilor şi suborizonturilor diagnostice. geomorfologia (marile unităŃi geomorfologice. constituirea unităŃilor de gospodărire. Rezultatele studiului staŃional vor fi folosite la: zonarea funcŃională a pădurilor. compactitatea. stabilirea tehnologiilor de împădurire. 133 . vegetaŃia. descrierea tipurilor de staŃiuni). indici climatici sintetici). particularizarea pe arborete a vârstelor exploatabilităŃii şi a ciclului pe unitatea de gospodărire. . determinarea structurilor optime ale arboretelor în raport cu funcŃiile atribuite. . descrierea tipurilor de sol. În plus. regimul hidrologic. Se vor introduce tabele cu rezultatele analizelor de sol. alegerea tratamentelor şi a metodelor de îngrijire şi conducere a arboretelor. stabilirea compoziŃiilelor-Ńel şi a sortimentelor- Ńel. subtipul de sol identificate în UB. reacŃia (pH). adâncimea şi calitatea apei freatice. regimul pluviometric. . amenajări hidrotehnice în interiorul şi în vecinătatea fondului forestier). inclusiv stratul de zăpadă. umiditatea relativă a aerului. modul de răspândire a tipurilor şi subtipurilor de sol în funcŃie de relief. tipul şi subtipul de humus.tipurile de staŃiune (modul în care s-a făcut încadrarea în sistematica actuală a tipurilor de staŃiuni. adâncimea şi calitatea ei. alegerea tehnologiilor de recoltare a lemnului etc. zone şi etaje fitoclimatice şi sectoare ecologice.

4.2. cu evidenŃierea concordanŃelor sau abaterilor de la potenŃialul staŃional şi cerinŃele ecologice. Pentru conservarea diversităŃii genetice (intraspecifice) se va acorda atenŃie deosebită regenerării naturale. Acestea se referă în principal la: repartiŃia arboretelor . silvoproductiv şi ecoprotectiv. economice şi sociale ce le sunt atribuite. Preocuparea respectivă trebuie să vizeze toate nivelurile specifice biodiversităŃii.2. tipuri de structură. subgrupe şi categorii funcŃionale. Studiul vegetaŃiei În vederea organizării pădurilor pentru îndeplinirea în condiŃiile optime a funcŃiilor ecologice.4.2.3. vitalitate. Se va avea în vedere cuprinderea informaŃiilor necesare prevederilor referitoare la biodiversitate (pct.7. economice si sociale. cât şi la prescrierea măsurilor de gospodărire pentru fiecare arboret în parte. 4. 4. punându-se un accent deosebit pe diversitatea la nivelul ecosistemelor şi al peisajelor.pe clase de producŃie. Această analiză va sta la baza reglementării prin amenajament a procesului de producŃie.). preocuparea pentru biodiversitate trebuie să fie prezentă atât la stabilirea bazelor de amenajare şi la reglementările procesului de producŃie. creşterea curentă etc ). precum şi la modul de regenerare .suprafeŃe şi volume . în toate situaŃiile în care aceasta este posibilă. Aspectele privind biodiversitatea vor fi analizate şi prezentate sintetic. consistenŃa. clasa de producŃie. indicatori medii exprimând şi caracterizând starea şi potenŃialul productiv al pădurii şi arboretelor componente (medii privind vârsta. categorii de consistenŃe.3. categorii de diametre. Se va recomanda ca arborii folosiŃi ca seminceri să fie răspândiŃi pe toată suprafaŃa de regenerat şi să acopere – cu ponderi adecvate obiectivelor urmărite – întreaga gamă a ecotipurilor existente în arboretul supus exploatării şi regenerării. În amenajament. InformaŃiile din evidenŃele respective vor servi la analiza temeinică a fondului de producŃie şi a arboretelor componente sub raport ecologic. chiar dacă în legătură cu unele dintre acestea rolul principal revine organelor de aplicare a amenajamentelor. volumul la ha. grupe. precum şi la stabilirea măsurilor de gospodărire pentru perioada următoare. structura şi calitatea fondului de producŃie sau de protecŃie. Biodiversitatea Conservarea şi amelioararea biodiversităŃii constituie o componentă esenŃială a gestionării durabile a pădurilor. În acest sens. formaŃii forestiere şi tipuri de pădure. în amenajament este necesară studierea vegetaŃiei forestiere sub raportul tuturor aspectelor ce determină potenŃialul ei actual de producŃie şi protecŃie. 134 4.4. la nivelurile precizate la paragr. . în amenajament se prezintă evidenŃe de sinteză prin care se caracterizează mărimea. Studiul vegetaŃiei forestiere se realizează pe unităŃi de gospodărire şi se sintetizează şi analizează la nivel de unităŃi de amenajament de bază şi la nivel de ocol silvic şi/ sau proprietate după caz. tipuri de amestec.

a.). La nivel ecosistemic se va urmări ca în cadrul complexelor/ masivelor forestiere care fac obiectul amenajării să fie.). prin dezvoltări necontrolate. La nivel ecosistemic se va urmări ca în cadrul complexelor/masivelor forestiere care fac obiectul amenajării să fie. 135 În cazul regenerărilor artificiale se va recomanda folosirea de material de reproducere local sau provenind din rezervaŃii semincere corespunzătoare zonelor de transfer ale speciilor de introdus. de asigurarea unei stări de echilibru pentru fiecare sistem în parte. Ńinând seama de importanŃa lor pentru ameliorarea condiŃiilor staŃionale. Însumate. deperisanŃi şi morŃi. de mare importanŃă este menŃinerea unor zone de îmbătrânire. Chiar dacă unele din ele nu prezintă la data amenajării – un interes evident sub raport economic sau al unor funcŃii ecologice şi sociale (cazul unor cărpinete. în interiorul ecosistemelor forestiere trebuie să fie privită sub raportul tuturor componentelor biocenozelor corespunzătoare ecosistemelor naturale din zonă. dispersaŃi sau. de amestec. în interiorul arboretelor se vor menŃine exemplare de arbori bătrâni. atât principale cât şi secundare. în grupe mici. pe cât posibil. în special la limita unor terenuri agricole sau cu alte destinaŃii. la îmbogăŃirea şi diversificarea peisajului şi la ameliorarea condiŃiilor de biotop pentru diverse specii de faună. Diversitatea specifică. În scopul de a asigura diversitatea speciilor de faună – insecte xilophage cu întregul lanŃ trofic corespunzător – dar şi a unor specii vegetale criptogame. câte 1-2 la hectar. în cazul complexelor masivelor respective. pe cât posibil. de proporŃionarea amestecurilor în funcŃie de condiŃiile staŃionale date. reprezentate toate ecosistemele naturale specifice complexelor/masivelor respective chiar dacă unele din ele nu prezintă – la data amenajării – un interes deosebit sub raport economic şi . cel puŃin pe suprafeŃe restrânse. pentru asigurarea hranei necesare unor specii de animale specifice ecosistemelor în cauză. se vor constitui obligatoriu subparcele separate. cuprinzând arborete sau părŃi de arborete care urmează a fi conduse la vârste înaintate. se va urmări ca ele să fie menŃinute. zonele de îmbătrânire respective trebuie să ocupe 1-2% din suprafaŃa pădurilor supuse amenajării. Cu referire la durata şi la diferenŃierea ecosistemelor respective în raport cu vârsta. ar putea să apară atacuri de insecte sau alte genuri de calamităŃi (în cazul ipidaelor în molidişuri pure sau aproape pure ş. reprezentate toate ecosistemele naturale specifice zonei. inclusiv de vânat. AtenŃie deosebită trebuie acordată speciilor arbustive şi erbacee. Atunci când se apreciază că întinderea unei asemenea zone trebuie să depăşească 1/2 de hectar (putând ajunge până la 2-3 hectare). Acestea contribuie la sporirea gradului de diversitate. pentru crearea şi menŃinerea unor liziere protectoare. dar cu precauŃii adecvate – mergând chiar până la a se renunŃa la menŃinerea arborilor respectivi – în situaŃiile în care. mestecănişuri etc. Se va recomanda ca aceştia să nu fie marcaŃi sau exploataŃi cu ocazia tăierilor de îngrijire sau de regenerare. de preferinŃă. Biodiversitatea la nivelul ecosistemelor este legată în mare măsură de sistemul de conducere şi de regenerare. În privinŃa compoziŃiei este necesar să fie luată în considerare întreaga gamă a speciilor forestiere.

ele fiind luate în considerare la reglementarea producŃiei de masă lemnoasă. evoluŃia modului de gospodărire.). trup de pădure.a. însumate trebuie să ocupe 1-3% din suprafaŃa pădurilor supuse amenajării. se vor avea în vedere considerente privind: succesiunea diverselor ecosisteme în cadrul complexului supus amenajării. Este de reŃinut că zonele de îmbătrânire nu se scot din producŃie. 136 funcŃional (cazul unor cărpinete. la îmbogăŃirea şi diversificarea peisajului şi la ameliorarea condiŃiilor de biotop pentru diverse specii de faună. în raport cu vârsta până la care urmează a fi conduse. AtenŃie deosebită se va acorda unor arbori monumentali de vârste. de asigurarea unei stări de echilibru pentru fiecare ecosistem în parte. de proporŃionarea amestecurilor în raport cu condiŃiile staŃionale date. unor exemplare din specii rar întâlnite etc. Istoricul proprietăŃii forestiere se va referi la natura proprietăŃii. În legătură cu vârsta se vor face recomandări diferenŃiate în raport cu longevitatea speciilor şi cu Ńelurile de diversificare urmărite. precum şi a vârstelor până la care se preconizează a fi menŃinute. studii şi regulamente de . punctele de observare (belvedere) etc. pe lângă aspectele deja menŃionate. la proprietarii de pădure. înainte şi după naŃionalizarea pădurilor şi la localizarea proprietăŃii în cadrul unităŃii de amenajament de bază (bazin hidrografic. mestecănişuri etc. analiza critică a amenajamentului expirat. 5. Evident. Acestea contribuie la sporirea gradului de diversitate. Atunci când se apreciază că întinderea unei asemenea zone trebuie să depăşească 1/2 de hectar (putând ajunge uneori la 2-3 ha) se vor constitui obligatoriu subparcele. grupuri de parcele sau u. Biodiversitatea la nivelul ecosistemelor este legată în mare măsură de sistemul de conducere şi de regenerare. luarea în considerare a necesarului de poieni şi goluri şi amplasarea lor în raport cu zonele de acces. de mare importanŃă este menŃinerea unor zone de îmbătrânire.) EvoluŃia modului de gospodărire va cuprinde informaŃii privind modul de gospodărire a pădurilor (din amenajamente silvice. se va urmări ca ele să fie menŃinute evident. Zonele de sub 1/2 de hectar vor putea fi doar menŃionate cu indicarea orientativă a amplasării şi a întinderii lor. suprafaŃa deŃinută de către aceştia. dimensiuni şi forme deosebite. Cu referire la durata şi la diferenŃierea ecosistemelor respective în raport cu vârsta. Referitor la diversitatea la nivelul peisajelor. este necesar ca toate aceste aspecte să fie tratate în corelare cu funcŃiile prioritare pe care trebuie să le îndeplinească pădurile în cauză. GOSPODÃRIREA DIN TRECUT A PÃDURILOR Acest capitol va cuprinde o analiză detaliată a modului de gospodărire a pădurilor cu referire la: istoricul proprietăŃii forestiere. pe suprafeŃe relativ restrânse în cadrul complexelor/masivelor respective. Aceste zone de îmbătrânire. etc. distribuŃia zonelor de îmbătrânire în raport cu obiectivele de peisaj şi de turism. inclusiv de vânat.

. de regenerare şi de reconstrucŃie ecologică. unităŃile de gospodărire. funcŃiile atribuite pădurilor. rupturi produse de zăpadă. organizarea teritorială. planurile de recoltare. Analiza criticã a aplicãrii amenajamentului expirat se va referi în mod deosebit la modul în care s-au respectat prevederile din amenajament referitoare la: bazele de amenajare (compoziŃiile-Ńel. ponderea pădurilor virgine şi cvasivirgine. ritmul regenerării etc. structura pădurilor pe clase de vârstă. modul de gospodărire (pe bază de amenajamente. a celor cu vitalitate sub normală. şi orice alte informaŃii care pot contribui la formarea unor concluzii referitoare la implicaŃiile modului de gospodărire asupra structurii şi stării pădurilor la data naŃionalizării. tratamente etc. pentru pădurile proprietate privată). posibilitatea de produse principale şi secundare. regim de cultură. consistenŃă şi clase de producŃie. Pentru perioada de după naŃionalizarea pădurilor se va face o analiză cantitativă şi calitativă a modului de gospodărire pentru fiecare perioadă de amenajare cu referire la: dinamica suprafeŃei fondului forestier. reglementarea procesului de producŃie. 137 exploatare dinainte şi după naŃionalizarea pădurilor. financiare. şi conŃinutului anexei 10. clasa de producŃie. -starea de sănătate şi vitalitatea pădurilor: suprafaŃa pădurilor afectate de poluare. studii şi regulamente de exploatare). ritmul lucrărilor de îngrijire. posibilitatea de produse principale şi volumul recoltat. instalaŃii forestiere de transport etc. În final. profit/pierderi) Ńinând seama de recomandările din capitolul 14. În primul caz. arii protejate. creşterea curentă.). uscări anormale. ponderea arboretelor cu tulpini nesănătoase. volumul total şi la hectar. precum şi pentru perioada de după repunerea în posesie. ponderea pădurilor în suprafaŃa acestuia. aplicarea tratamentelor). prejudiciate de vânat. provenienŃa materialului de împădurire şi eventualele implicaŃii asupra sănătăŃii şi stabilităŃii arboretelor. Se va analiza critic modul în care s-au aplicat prevederile amenajamentelor respective. situaŃia unor culturi uniclonale. se va face o scurtă prezentare şi un comentariu referitor la situaŃia economico-financiară din perioada de aplicare a amenajamentului (randamentele cantitative. de cultură şi de dotare a pădurilor cu instalaŃii de transport. ponderea regenerării naturale şi tratamentele aplicate. volumul lemnos la ha şi total. lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor. informaŃiile se vor referi la structura pădurii (specii. De asemenea. structura fondului de producŃie (compoziŃie. media creşterii curente la hectar. posibilitatea de produse principale şi secundare. de împădurire şi reâmpădurire. suprafaŃa arboretelor constituite din specii exotice etc. ritmul exploatării şi regenerării arboretelor din urgenŃa I de regenerare. atacuri de insecte. consistenŃa). se vor prezenta rezultatele referitoare la: -conservarea şi dezvoltarea resurselor forestiere: integritatea fondului forestier. date medii privind vârsta. bazele de amenajare. precum şi lucrările executate în afara prevederilor din amenajament. doborâturi produse de vânt. -biodiversitate: efecte ale măsurilor gospodăreşti aplicate şi ale diverşilor factori destabilizatori asupra biodiversităŃii ecosistemelor forestiere. clasele de vârstă. vârste de tăiere.

unităŃi de gospodărire). zonal sau local (ocoale silvice.. În amenajament. social-culturale şi ştiinŃifice care pot beneficia de serviciile sau produsele pădurii (lacuri de acumulare. în fiecare caz concret funcŃia stabilindu-se cu luarea în considerare a complexului de factori de influenŃă. În scopul evidenŃierii efectului măsurilor de gospodărire aplicate de la o amenajare la alta. economice şi sociale Obiectivele ecologice.2. Încadrarea respectivă se face în baza schemei şi a precizărilor din anexa 1. Încadrarea arboretelor pe grupe. funcŃia de protecŃie a apelor. Ńinând seama de funcŃia prioritară.Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor". programele forestiere întocmite la nivel naŃional. EvidenŃele întocmite în cadrul capitolului privind gospodărirea din trecut trebuie să corespundă cerinŃelor privind urmărirea evoluŃiei fondului forestier prin intermediul criteriilor şi indicatorilor pentru gestionarea durabilă a pădurilor din Ńara noastră. rezervaŃii ştiinŃifice. În cazul arboretelor încadrate în grupa I funcŃională care îndeplinesc două sau mai multe funcŃii. dacă acestea sunt aprobate prin documente oficiale şi au asigurată finanŃarea necesară. documentaŃiile privind noi obiective ecologice. economice şi sociale se exprimă prin natura produselor şi a serviciilor de protecŃie ori social-culturale ale pădurii. 6. STABILIREA FUNCłIILOR ECOLOGICE. la stabilirea funcŃiei prioritare se va avea în vedere următoarea ordine de importanŃă: funcŃia de interes ştiinŃific şi de conservare a fondului genetic şi ecologic forestier. Ele se definesc în raport cu cerinŃele societăŃii şi decurg din: strategiile de dezvoltare a silviculturii. Obiectivele ecologice. Stabilirea funcŃiilor pãdurii Corespunzător obiectivelor ecologice. 6. Aceste funcŃii. funcŃia de protecŃie socială (păduri cu funcŃii de recreere). economice şi sociale. ECONOMICE ŞI SOCIALE ALE PÃDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE 6.1. potrivit precizărilor din . se vor menŃiona şi celelalte funcŃii rezultate din aplicarea criteriilor de zonare funcŃională. Această ordine este orientativă. unităŃi industriale.). parcuri naturale ş. subgrupe şi categorii funcŃionale este realizată prin zonare. funcŃia de protecŃie contra factorilor climatici şi industriali dăunători. amenajamentul precizează funcŃiile pe care trebuie să le îndeplinească pădurile. parcuri naŃionale. împreună cu . studiile şi proiectele referitoare la sistematizarea şi organizarea teritoriului şi la amenajarea bazinelor hidrografice.a. şosele şi căi ferate. 138 Pe baza analizelor de mai sus se vor trage concluzii în legătură cu fundamentarea bazelor de amenajare şi cu stabilirea priorităŃilor la întocmirea planurilor de amenajament. se vor folosi şi procedeele din îndrumar vizând înlăturarea efectului înaintării în vârstă a arboretelor. economice. pe lângă funcŃia prioritară. funcŃia de protecŃie a terenurilor şi a solurilor.

în care se aplică întreaga gamă de lucrări silvotehnice.) se pot stabili numai în arboretele de productivitate inferioară sau pentru anumite culturi speciale. În cazul arboretelor cu funcŃii prioritare de producŃie şi în cele cu funcŃii speciale de protecŃie pentru care este admisă şi posibilă organizarea procesului de producŃie lemnoasă. introducându-se modificările impuse de intensificarea rolului de producŃie şi de protecŃie al pădurilor şi Ńinându-se seama de implicaŃiile modificărilor respective asupra modului de gospodărire a acestora. 139 cea prioritară. łeluri de producŃie referitoare la sortimente de dimensiuni mici (lemn pentru celuloză.).a. categoriile funcŃionale se grupează în 6 tipuri funcŃionale. Definirea obiectivelor ecologice. În fiecare din aceste tipuri se includ categorii funcŃionale cu grad similar de intensitate a funcŃiilor atribuite arboretelor componente. la toate speciile care pot produce acest sortiment. Cu ocazia revizuirii amenajamentului se face o reconsiderare multilaterală a încadrării pădurilor pe funcŃii. frasin etc. respectiv pădurile supuse regimului de conservare deosebită (excluse de la reglementarea procesului de producŃie lemnoasă . paltin.3.3. Lemnul pentru cherestea se va stabili ca sortiment-Ńel principal numai în cazul arboretelor şi staŃiunilor care nu pot produce lemn de calitate superioară. lemn de rezonanŃă ş. 6. Tipurile funcŃionale I şi II cuprind păduri cu funcŃii de protecŃie absolută. lemn pentru construcŃii rurale ş.a. precum şi în cazul unor arborete valoroase de larice şi pin. dar cu restricŃii speciale în aplicarea măsurilor de gospodărire. Tipurile funcŃionale V şi VI cuprind păduri cu funcŃii de producŃie. oriunde condiŃiilele de arboret şi cele staŃionale sunt favorabile. Stabilirea bazelor de amenajare 6.produse principale). se va urmări stabilirea de Ńeluri de producŃie de înaltă intensitate (lemn pentru furnire estetice şi tehnice.). vor fi luate în considerare la constituirea subunităŃilor de amenajament de bază şi la stabilirea măsurilor de gospodărire.produse principale. Definirea tipurilor funcŃionale şi precizarea pădurilor pe care le includ sunt prezentate în anexa 3. economice şi sociale şi stabilirea funcŃiilor pădurii se fac de comun acord cu reprezentanŃii proprietarilor şi administratorilor de pădure. pentru care se reglementează procesul de producŃie lemnoasă . cu luarea în considerare a punctelor de vedere ale tuturor factorilor interesaŃi. GeneralitãŃi .) se vor stabili şi pentru unele specii rare dar de valoare deosebită (cireş. łeluri de producŃie superioară (lemn pentru furnire estetice etc. inclusiv cele ale beneficiarilor diverselor funcŃii de protecŃie ale pădurilor. Tipurile funcŃionale III şi IV cuprind păduri cu funcŃii speciale de protecŃie şi producŃie. În scopul diferenŃierii măsurilor de gospodărire şi a reglementării lor prin amenajament.1.

în care se urmăreşte dinamica compoziŃiei arboretelor în raport cu intervenŃiile gospodăreşti. . numai în arboretele de salcâm şi de zăvoaie. economice şi sociale. cât şi pădurea în ansamblul ei trebuie să îndeplinească anumite condiŃiile de structură. precum şi exercitarea cu continuitate a funcŃiilor de protecŃie a mediului. respectiv compoziŃia corespunzătoare condiŃiilelor ecologice date şi Ńelurilor majore urmărite prin gospodărire. în orice moment al existenŃei lui. Ńinându-se seama de compoziŃia-Ńel optimă şi de sistemul de cultură adoptat. cât şi cea corespunzătoare diferitelor etape intermediare. în plus. tratament. se pot stabili. Se stabileşte pentru fiecare arboret. CompoziŃia-Ńel la exploatabilitate se stabileşte pentru arboretele neexploatabile. urmărindu-se conservarea genofondului şi realizarea de arborete de calitate superioară. atât cea normală.3. cu regenerare din lăstari şi drajoni. La stabilirea lor trebuie avută în vedere. Ea reprezintă cea mai favorabilă compoziŃie la care ajung arboretele la vârsta exploatabilităŃii în raport cu compoziŃia lor actuală şi cu posibilităŃile de ameliorare a acesteia. este admis. urmează a se converti obligatoriu la codru. Regimul Regimul sau modul general în care se asigură regenerarea unei păduri (din sămânŃă sau pe cale vegetativă) defineşte structura pădurii din acest punct de vedere. Ca bază de amenajare ea se exprimă prin compoziŃia-Ńel la exploatabilitate şi compoziŃia-Ńel de regenerare. Pădurile care au fost tratate în crâng. în Ńara noastră. la regenerarea pădurilor se va da prioritate regimului codru cu regenerare din sămânŃă. precum şi pentru alte etape intermediare. compoziŃie-Ńel. 6.3. Structura arboretelor şi a pădurii. CompoziŃia-Ńel CompoziŃia-Ńel reprezintă asocierea şi proporŃia speciilor din cadrul unui arboret care îmbină. Potrivit Codului silvic. În anumite situaŃii. CompoziŃiilele respective constituie compoziŃiile-Ńel de etapă. în modul cel mai favorabil. 140 Pentru a îndeplini în condiŃiile corespunzătoare funcŃiile atribuite. exigenŃele biologice ale pădurii cu cerinŃele ecologice. ciclu. indiferent de natura proprietăŃii.3. compoziŃiile de realizat la sfârşitul deceniului de aplicare a amenajamentului. compoziŃia-Ńel optimă. Regimul crângului. CompoziŃia-Ńel de regenerare se stabileşte numai pentru arboretele exploatabile în prezent şi cele care devin expoatabile în cursul primei perioade de amenajament. exploatabilitate (exprimată prin vârsta exploatabilităŃii la codru şi crâng şi prin diametrul limită la codrul grădinărit). 6.2. ca obiectiv de referinŃă. prin intervenŃiile ce se fac în direcŃia realizării compoziŃiei optime. dar care nu se încadrează în categoriile menŃionate mai sus. atât arboretele luate individual. se defineşte prin bazele de amenajare: regim.

totodată. evitîndu-se cultura răşinoaselor în zonele de câmpie şi de deal.Vor fi evitate intervenŃiile prin care se dezgoleşte solul şi nu se asigură permanenŃa pădurii şi a exercitării de către aceasta a funcŃiilor de protecŃie atribuite. conservarea biodiversităŃii. impuse de cauze majore (schimbări ale condiŃiilor de mediu) sau de atitudini noi în ceea ce priveşte Ńelurile de gospodărire trebuie să fie fundamentate prin studii de specialitate. Modificări de fond ale compoziŃiilor . scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor”. naturale sau de tip natural . bradul. Unele modificări se pot aduce prin promovarea de specii valoroase economic. cu excepŃia unor culturi pentru ameliorarea terenurilor degradate sau pentru zone de interes peisagistic. precum şi conservarea în condiŃii optime a biodiversităŃii ecosistemelor forestiere.a.capabile a îndeplini funcŃii multiple de producŃie şi protecŃie. paltinul. molidul ş. alegerea tratamentelor se va face potrivit prevederilor din anexa 3.Ńel.). La fixarea compoziŃiei-tel a fiecărui arboret vor fi avute în vedere: compoziŃia corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure. Procentul acestor specii nu va depăşi 20% în compoziŃia arboretului principal. estetic şi cultural.). În acest scop. Speciile respective pot fi de amestec în etajul principal sau pentru crearea unui subetaj (de fag în gorunete. tratamentele stabilindu-se astfel încât să se asigure dezideratele menŃionate. cultura plopilor euramericani şi a salcâmului în staŃiuni favorabile speciilor de stejari. 6. Se interzice. economice şi sociale atribuite arboretelor. Prin amenajament se vor promova cu precădere compoziŃiile-tel corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure. ci numai compoziŃia-tel optimă. Prin amenajament se va promova cu precădere regenerarea naturală. condiŃiile staŃionale determinate. teiul. în staŃiuni corespunzătoare cvercineelor. rezultatele cercetărilor ştiinŃifice şi studiilor referitoare la optimizarea compoziŃiei arboretelor în raport cu funcŃiile atribuite şi condiŃiile ecologice date etc. În legătură cu alegerea tratamentelor.3. trebuie avut în vedere că în Ńara noastră condiŃiilele naturale şi cerinŃele ecologice. de brad în făgete etc. amestecate . Tratamentul Ca bază de amenajare. unde sunt indicate . CompoziŃia-Ńel va fi indicată în fişa unităŃii amenajistice şi în evidenŃa descrierii parcelare. 141 În cazul structurii grădinărite nu se mai stabileşte o compoziŃie-Ńel la exploatabilitate şi o compoziŃie-tel de regenerare. în funcŃie de staŃiune. relativ pluriene. Vor fi promovate speciile autohtone valoroase (cvercineele. cireşul.4. fagul. vor fi avute în vedere recomandările din “ Norme tehnice pentru compoziŃiile. În acest sens.pluriene. funcŃiile ecologice. economice si sociale impun ca majoritatea pădurilor să fie conduse spre structuri diversificate. starea actuală a acestora. “ Normele tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor”. tratamentul defineşte structura arboretului din punctul de vedere al repartiŃiei arborilor pe categorii dimensionale şi al distribuŃiei în plan orizontal şi vertical al populaŃiilor de arbori şi arbuşti. Stabilirea ei va fi temeinic justificată sub raport ecologic. urmărind creşterea eficacităŃii funcŃionale a arboretului. economic şi social.

142

cele mai adecvate tratamente pe formaŃii sau grupe de formaŃii forestiere, pe tipuri
funcŃionale, cu luarea în considerare a structurii şi productivităŃii actualelor arborete.
Sub raportul reglementărilor specifice amenajamentului, în legătură cu alegerea
tratamentelor prezintă importanŃă următoarele precizări:
-În arboretele supuse regimului de ocrotire integrală, încadrate în tipul
functional I, nu se vor prevedea intervenŃii gospodăreşti.
-Arboretele încadrate în tipul funcŃional II vor fi supuse regimului de
conservare deosebită, pentru ele prevăzându-se lucrări de îngrijire/ conducere a
arboretelor şi lucrări speciale de conservare.
-În toate cazurile în care în anexa 3 sunt indicate două sau mai multe
tratamente, se va da prioritate celui mai intensiv, cu luarea în considerare a
posibilităŃilor tehnico-organizatorice (accesibilitate, calitatea tehnologiilor de
exploatare etc.) şi a stării fiecărui arboret.
- Adoptarea tratamentului codrului grădinărit în molidişurile echiene este
condiŃionată de existenŃa unor arborete rezistente la vânt, parcurse sistematic din tinereŃe cu
lucrări de îngrijire, situate în staŃiuni ferite de acŃiunea vânturilor periculoase.
- În cazul tăierilor progresive şi succesive, lungimea perioadei de regenerare se
va stabili în limitele prevăzute în ,,Normele tehnice pentru alegerea şi aplicarea
tratamentelor”, Ńinându-se seama de condiŃiilele de regenerare, suprafaŃa unităŃii
amenajistice, compoziŃia arboretului, de structura corespunzătoare tipului funcŃional
al acestuia, productivitate, periodicitatea fructificaŃiei etc.
- Mărimea parchetelor în cazul aplicării tăierilor rase în păduri de codru sau
crâng este limitată la 3 ha; în mod excepŃional, pentru culturile de plopi
euramericani şi salcie selecŃionată, mărimea parchetelor poate fi de maximum 5 ha.
- În molidişuri se vor proiecta succesiuni de tăieri, prevăzându-se în acest scop
linii de izolare şi lucrări pentru consolidarea marginior de masiv, precum şi măsuri
pentru întărirea capacităŃii interne de apărare, prin promovarea exemplarelor din
speciile şi formele genetice cele mai rezistente şi prin aplicarea sistematică a
lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor. Orientarea benzilor şi alegerea
direcŃiei de înaintare a tăierilor se fac Ńinând seama de necesitatea realizării
condiŃiilelor optime pentru instalarea şi dezvoltarea seminŃişului. Organizarea
succesiunilor se face în aşa fel, încât tăierile să înceapă din marginea adăpostită şi să
înainteze în direcŃia vântului periculos, Ńinând seama şi de relieful terenului.
- În cazul adoptării tratamentului tăierilor rase şi a tratamentelor cu perioadă
scurtă de regenerare, se va evita concentrarea tăierilor pe bazinete sau pe anumite
zone cu accesibilitate asigurată în momentul amenajării. În vederea dispersării
tăierilor de produse principale, amplasarea acestora se va face şi în zone neaccesibile,
prevăzându-se dotarea lor cu căile de transport necesare. Totodată, în acelaşi scop,
vor fi respectate restricŃiile din “Normele tehnice pentru alegerea şi aplicarea
tratamentelor” referitoare la mărimea şi perioada de alăturare a parchetelor.
- La adoptarea tratamentelor, se va avea în vedere ca structurile
corespunzătoare funcŃiilor atribuite arboretelor să se realizeze cu cheltuieli cât mai
reduse.
Criteriile de alegere a tratamentelor prevăzute în anexa 3 sunt valabile atât pentru
pădurile proprietate publica, cât şi pentru pădurile proprietate privată.

143

În cazul particular al pădurilor pentru care se întocmesc studii sumare de
amenajare, constituite în unităŃi de amenajament ale căror suprafeŃe restrânse fac
dificilă sau imposibilă asigurarea continuităŃii procesului de producŃie prin baze de
amenajare şi modalităŃi de reglementare obişnuite, la alegerea şi prescrierea
tratamentelor, pe lângă orientările generale din ,,Normele tehnice privind alegerea
şi plaicarea tratamentelor", se vor lua în considerare următoarele recomandări:
- pentru brădete, brădeto-făgete, amestecuri de răşinoase cu fag, amestecuri
de răşinoase cu preponderenŃa bradului, precum şi pentru făgete cu alte
specii, se va da prioritate tăierilor de tip grădinărit, cu recolte la nivelul
creşterii;
- soluŃii similare se vor adopta şi în cazul formaŃiilor de cvercinee şi al
şleaurilor, aici recomandându-se însă ca recoltările să se facă în grupe şi
pâlcuri, care să favorizeze regenerarea speciilor de bază (în special a
stejarilor) şi să conducă la structuri mozaicate;
- în situaŃiile în care, în raport cu condiŃiile de regenerare şi de gospodărire,
se adoptă un tratament cu tăieri localizate şi cu regenerare sub adăpost din
rândul celor prevăzute în schema generală de alegere a tratamentelor, se va
urmări - pe cât posibil - ca perioada de regenerare să fie cât mai apropiată
de limita maximă admisă în cadrul tratamentului respectiv;
- la molidişuri şi pinete, acolo unde este posibil, se va acorda prioritate
tratamentelor prin care se asigură, în cât mai mare măsură, regenerarea
naturală. În cazul tăierilor rase, se vor avea în vedere cu precădere tăierile în
benzi, recurgându-se, eventual, la recoltarea cumulată pe 3-5 ani a
posibilităŃii stabilite prin amenajament.
În toate cazurile, inclusiv la refacerea unor arborete slab productive, în
amenajament se va înscrie prevederea legală privind regenerarea suprafeŃei
respective în cel mult doi ani de la executarea tăierilor.
Precizări de detaliu privind alegerea şi tehnica efectuării lucrărilor de
regenerare sunt prezentate în “Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea
tratamentelor” şi în “Norme tehnice pentru compoziŃii, scheme şi tehnologii de
regenerare a pădurilor”.

6.3.5. Exploatabilitatea

Exploatabilitatea este calitatea de a fi exploatabil atribuită unui arbore sau
arboret în momentul în care recoltarea lor devine necesară, spre a se putea realiza cu
maximum de folos Ńelurile urmărite prin gospodărirea pădurii din care fac parte.
Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se
exprimă prin diametre limită, în cazul structurilor de codru grădinărit, şi prin
diametrele medii de realizat, respectiv prin vârsta exploatabilităŃii, în cazul
structurilor de codru regulat şi de crâng.
Diametrul limitã reprezintă diametrul de bază al arborilor de o anumită specie
dintr-un arboret grădinărit, care constituie limita superioară a distribuŃiei arborilor pe
categorii de diametre. Numărul de arbori din categoria respectivă trebuie să fie de

144

minimum un arbore la hectar. Diametrul limită condiŃionează structura de realizat în
cazul arboretelor de tip grădinărit. El se stabileşte pe bază de măsurători şi prin
comparaŃii periodice, în spiritul metodei controlului. Cu titlu orientativ, diametrele
limită pe specii şi clase de producŃie sunt indicate în tabelul 3.

Diametre limitã pentru arboretele de tip grãdinãrit
Tabelul 3
Grupa şi Clasa de producŃie
subgrupa Specia I II III IV V
funcŃională Diametre limită (cm)
I-1 Br, Mo, Fa 76 72 64 60 56
68 64 60 56 52
I - 2;3 Br, Mo, Fa 68 64 60 56 52
64 60 56 52 48
I - 4;5 Br, Mo, Fa 100 90 80 70 60
92 84 76 68 60
II Br, Mo, Fa 92 84 76 68 60
84 76 68 60 52

Vârsta exploatabilităŃii. În raport cu caracteristicile arboretelor şi funcŃiile
atribuite acestora, în pădurile de codru regulat şi crâng se stabilesc:
-vârste ale exploatabilităŃii tehnice, pentru pădurile din grupa a II-a
funcŃională;
- vârste ale exploatabilităŃii de protecŃie, pentru pădurile din grupa I
funcŃională;
Vârsta exploatabilităŃii tehnice se stabileşte după criteriul creşterii medii a
volumului corespunzător sortimentului sau grupei de sortimente fixate ca Ńel de
producŃie, fiind definită de momentul când această creştere este maximă.
În cazul crângurilor, se va avea în vedere ca vârsta exploatabilităŃii să se înscrie
în limitele în care regenerarea din lăstari poate fi asigurată în mod corespunzător.
În anexa 4 se prezintă vârstele exploatabilităŃii tehnice pentru principalele
specii forestiere din România, pe clase de producŃie şi pentru diferite sortimente-Ńel.
Valori în minus faŃă de vârstele indicate în tabel se admit numai pentru
arboretele a căror stare necorespunzătoare impune exploatarea lor în raport cu urgenŃa
de regenerare/ refacere stabilite potrivit criteriilor din anexa 5.
Vârsta exploatabilităŃii se stabileşte în raport cu specia preponderentă,
corespunzătoare compoziŃiei - Ńel la exploatabilitate, cu condiŃia ca proporŃia speciei
respective să nu scadă sub limitele indicate mai jos:
Tabelul 4
CompoziŃia Vârsta arboretului (ani)
1 - 40 41 - 60 peste 60
specia principală este preponderentă când participă
în proporŃie de minimum ..................... %

două specii 20 30 40 . În cazul codrului convenŃional şi al crângului. În toate cazurile. Vârsta exploatabilităŃii de protecŃie corespunde momentului scăderii mediei maximului efectelor protectoare ale arboretului. Pentru acestea. dacă ele sunt tranşant diferenŃiate în raport cu productivitatea. Ciclul Ca principală bază de amenajare în cazul pădurilor de codru cvasigrădinărit. salcie şi salcâm. ciclul determină mărimea şi structura pădurii în ansamblul ei. codru regulat şi crâng. şi/sau a capacităŃii de regenerare (în special în cazul crângului). Arboretele considerate exploatabile în condiŃiilele sacrificiilor în minus menŃionate mai sus se încadrează în ultima urgenŃă de regenerare (anexa 5). sacrificiile în minus vor fi de maximum 5 ani. în raport cu vârsta arboretelor componente. vârsta exploatabilităŃii adoptată nu trebuie să fie mai mică decât vârsta exploatablităŃii absolute (anexa 11). La stabilirea ciclului vor fi luate în considerare: . Pentru sacrificiile în plus singurele restricŃii sunt legate de înrăutăŃirea stării/calităŃii arboretelor şi respectiv. în raport cu starea / productivitatea arboretelor în cauză şi cu intensitatea funcŃiei de protecŃie.3. în situaŃiile în care pot contribui la normalizarea fondului de producŃie şi la asigurarea continuităŃii funcŃiilor atribuite arboretelor şi pădurilor supuse amenajării în ansamblul lor. 6. luându-se în considerare şi experienŃa locală în domeniu.6. în cazul pădurilor de codru regulat. Sacrificii de exploatabilitate se admit. cu excepŃia arboretelor funcŃional necorespunzătoare care pot fi exploatate chiar înainte de acest termen. aceste sacrificii nu pot depăşi numărul de ani reprezentând jumătate din perioada de regenerare adoptată. În cazul codrului. se pot stabili vârste ale exploatabilităŃii mai mari cu până la 15 ani. Se stabileşte pentru toate arboretele destinate să îndeplinească funcŃii speciale de protecŃie şi care sunt luate în considerare la reglementarea procesului de producŃie lemnoasă. ele pot fi de până la 15 ani la codru regulat şi de până la 30 de ani la codru cvasigrădinărit.trei specii şi peste 10 20 30 O analiză atentă se impune şi în cazul elementelor de arboret de aceeaşi specie. în raport cu urgenŃa de regenerare. codru cvasigrădinărit şi de crâng. majorarea poate fi de 3-5 ani. scăderea capacităŃii funcŃionale a acestora. faŃă de datele cuprinse în anexa 5. ele urmând să fie supuse regimului de ocrotire integrală sau celui de conservare deosebită. Asemenea majorări nu se vor face în situaŃiile în care ele sunt inoportune din punctul de vedere al stării şi/sau al regenerării arboretelor. Sacrificii în minus se admit numai pentru arborete din grupa a II-a funcŃională şi numai în limitele impuse de necesităŃile normalizării fondului de producŃie. În cazul arboretelor de plopi. 145 . Ca regulă generală. Pentru arboretele cu funcŃii speciale de protecŃie excluse de la reglementarea procesului de producŃie nu se stabilesc vârste ale exploatabilităŃii.

funcŃiile ecologice. . economice şi sociale atribuite arboretelor respective. Abaterile faŃă de aceste norme vor fi justificate în mod corespunzător. La reglementarea procesului de producŃie lemnoasă . se vor lua în considerare arboretele încadrate în tipurile funcŃionale III . din arborete puternic vătămate etc. până la cea mai apropiată valoare multiplu de 10 la codru şi de 5 la crâng şi codru convenŃional.crearea cadrului adecvat pentru aplicarea unei gestionări silvice intensive şi durabile. constituite în unităŃi care fac obiectul studiilor sumare de amenajare (a se vedea pct.9. . . ModalităŃile concrete de reglementare a procesului de producŃie lemnoasă în pădurile pentru care se elaborează amenajamente silvice propriu zise sunt prezentate în subcapit. precizări privind stabilirea posibilităŃii şi întocmirea planurilor sunt prezentate în subcap.1.formaŃiile şi speciile forestiere care compun pădurea. 7.posibilităŃile de creştere a eficacităŃii funcŃionale a arboretelor şi a pădurii în ansamblul ei.1. artificiale si altele. ponderată în raport cu suprafaŃa diferitelor arborete. Arboretele aparŃinând tipurilor functionale I şi II. 146 . cu continuitate pe termen lung. 7. în anexa 6 se prezintă valorile optime ale ciclurilor corespunzătoare principalelor formaŃii forestiere. Pe baza considerentelor arătate. subproductive.realizarea unui fond de producŃie care să permită exercitarea. fiind supuse regimului de ocrotire integrala şi de conservare deosebită. .10. Pentru pădurile cu suprafeŃe de până la 30 ha.).produse principale.).optimizarea structurii pădurii în raport cu condiŃiile ecologice şi cerinŃele sociale şi economice. fac obiectul unor reglementări distincte (pct. în raport cu grupa funcŃională şi sortimentul-Ńel principal.VI (anexa 1).2. . cu vârste ale exploatabilităŃii mult diferite de cele ale arboretelor cu structură normală. 7. Cu titlu orientativ. . Prin reglementarea respectivă trebuie să se asigure: . Calculul se face cu excluderea arboretelor derivate.media vârstei exploatabilităŃii tehnice. a funcŃiilor de producŃie şi de protecŃie ale pădurii şi creşterea stabilităŃii ecologice şi eficacităŃii funcŃionale a arboretelor. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCłIE LEMNOASà 7.8. .7.). Sensul şi scopul reglementãrii Reglementarea procesului de producŃie se realizează prin stabilirea posibilităŃii şi prin elaborarea planurilor de recoltare şi cultură.2. ciclul se stabileşte prin rotunjirea vârstei medii a exploatabilităŃii. în raport cu particularităŃile arboretelor şi ale pădurii în ansamblul ei (unităŃi de gospodărire constituite din arborete provenite din lăstari. 7.2.

ca regulă generală. La această structură se ajunge printr-un îndelungat proces de transformare.2. în tabelul 6 se prezintă orientativ date privind mărimea fondului normal de producŃie în grădinărit. 12 1.1 . 36 26.1 . Până la stabilirea acestora pe cale experimentală. planul lucrărilor de regenerare etc. 48 38.0 amenajări experimentale) Arbori subŃiri 16. 8.50.0 Structura caracterizată prin descreşterea în progresie geometrică a numărului de arbori pe categorii de diametre şi care asigură o eficienŃă maximă în raport cu obiectivele stabilite se consideră normală. 24 14. pentru fiecare unitate de gospodărire în parte. de la cele mai mici către cele mai mari.0 Arbori mijlocii 28.1.1 . 44. . prin inventarieri reprezentative succesive. 20. adoptarea soluŃiei definitive fiind condiŃionată de analiza cu responsabilitate a rezultatelor astfel obŃinute.0 Arbori foarte groşi 52 şi peste peste 50. 147 În vederea stabilirii posibilităŃii se vor aplica la nivelul fiecărei unităŃi de gospodărire diverse criterii şi procedee. reflectată în descreşterea continuă a numărului de arbori pe categorii de diametre.2. Unei asemenea structuri îi corespunde o anumită mărime a fondului de producŃie. Analiza structurii fondului de producŃie în raport cu grosimea arborilor se face pe baza distribuirii acestora pe clase de grosimi şi categorii de diametre (tabelul 5). cu atât sunt îndeplinite mai bine condiŃiile continuităŃii.14. Clasele de grosimi şi categoriile de diametre corespunzãtoare în codru grãdinãrit Tabelul 5 Categorii de diametre Limitele efective Clase de grosimi cm ale claselor de diametre cm Arbori foarte subŃiri (numai la 4.26.1 .0 Arbori groşi 40. Celelalte planuri de amenajament (planul lucrărilor de îngrijire. mai scurt la arboretele pluriene şi mai lung la arboretele relativ echiene si echiene supuse transformării spre grădinărit. Planurile de recoltare a produselor principale din amenajament se întocmesc. Atât structura cât şi mărimea fondului normal de producŃie se stabilesc pe cale experimentală. Reglementarea procesului de producŃie în codru grãdinãrit 7. care se consideră optimă pentru condiŃiilele date. Cu cât repartiŃia numărului de arbori pe categorii de diametre se apropie mai mult de o progresie geometrică descrescătoare.38.) se întocmesc la nivelul unităŃilor de amenajament de bază. Structura şi mãrimea fondului de producŃie Principala caracteristică a arboretelor de codru grădinărit este structura plurienă. 7. 32.

Pentru îndrumarea fondului de producŃie real către mărimea şi structura normală. în cursul procesului de producŃie. cât şi pentru arboretele echiene sau relativ echiene precizate în anexa 2. servesc în continuare la calculul posibilităŃii. în m3/ha) Tabelul 6 Specia Clasa de producŃie I II III IV V Molid 710 590 460 340 230 Brad 610 510 420 320 240 Fag 500 400 310 230 170 Întrucât distribuŃia numărului de arbori pe categorii de diametre şi compoziŃia arboretelor variază în funcŃie de condiŃiilele staŃionale. volumul său se va stabili în mod periodic în raport cu speciile existente. la proporŃiile şi clasele de producŃie (bonitate) reale. Stabilirea posibilităŃii În Ńara noastră. calculul posibilităŃii (P) se va face cu ajutorul formulei: P = Iv + Q (1) în care: Iv . codrul grădinărit este preconizat atât pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene. folosind procedee cunoscute (formule ori tabele de calcul).2.2. Creşterea curentă anuală (Iv) în cazul unei rotaŃii (n) ani este dată de formula: 1 V + V T − V1 Iv = . 7.reprezintă creşterea curentă anuală în volum.stabilite cum s-a arătat mai sus. I vp = 2 (2) r r . structura normală se stabileşte în raport cu situaŃia reală. Posibilitatea se va stabili în mod diferit pentru fiecare arboret în parte după cum urmează: a) La arboretele cu structuri pluriene şi relativ pluriene. din aproape în aproape. 148 Valori orientative ale fondului normal de producŃie (Vn) pentru arboretele grãdinãrite (valori maxime. Q . distinct pentru fiecare arboret gospodărit în codru grădinărit. Fondul normal şi fondul real de producŃie.cota anuală provenind din diferenŃa dintre fondul real de producŃie (Vr) şi fondul normal de producŃie (Vn).

..volumul arborilor înregistraŃi la începutul perioadei. exprimată în procente faŃă de acesta din urmă: (Vr − Vn)% 1 − 25 26 − 50 51 − 75 76 − 100 peste100 : . creşterea curentă periodică în volum pentru fiecare specie se determină prin metode auxometrice adecvate. Când. prin sondaje cu burghiul la un număr de 20-30 arbori reprezentativi. pentru primele 1-2 tăieri. Indici de recoltare de maxim 17% se vor putea admite numai la intervenŃiile ulterioare. Ivp . În acest caz. În codru grădinărit posibilitatea şi rotaŃia se condiŃionează reciproc.volumul arborilor extraşi în decursul perioadei. de regulă. Mărimea lui Q se determină prin împărŃirea diferenŃei dintre volumul real (Vr) şi volumul normal (Vn) la perioada de timp (a) adoptată pentru lichidarea diferenŃei. Independent de rezultatele obŃinute după procedeele respective. dar Ńinând seama şi de starea arboretelor.volumul arborilor înregistraŃi la sfârşitul perioadei. pentru estimarea lui la primele intervenŃii se vor avea în vedere. orientativ.rotaŃia (5 . 10 ani). Calculul are însă un caracter ipotetic. posibilitatea trebuie să fie. În cazul în care creşterea nu se determină prin inventarieri succesive sau prin probe luate cu burghiul. . precum şi a unor arborete de interes deosebit.. . aleşi din majoritatea categoriilor de diametre pentru fiecare specie în parte. creşterea curentă în volum se stabileşte prin determinarea creşterii în grosime pe ultimii 10 ani. ea se va stabili. V1 . în locul lui r se introduce n – numărul de ani ai perioadei respective. începând de la primul amenajament când există date din două inventarieri succesive. perioada dintre cele două amenajări (inventarieri) nu se suprapune cu rotaŃia adoptată. pe măsura dobândirii de experienŃă pe plan local în privinŃa conducerii acestor arborete spre structura grădinărită şi a perfecŃionării tehnologiilor de exploatare. căci perioada de normalizare depinde de structura şi evoluŃia creşterii în volum a arboretului. pe bază de control. valorile acoperitoare prezentate mai sus (tabelul 6). Având în vedere faptul că fondul normal nu este încă determinat pe cale experimentală. în cazul arboretelor cu structură apropiată de cea grădinărită. La prima inventariere. 149 în care: r . cu ajutorul tabelelor de producŃie pe baza elementelor furnizate de inventarieri. În cazul când fondul real este mai mic decât cel normal. volumul de recoltat pe deceniu nu va depăşi 15-16 % din mărimea fondului real. putându-se stabili cu precizie sporită pe parcursul aplicării tăierilor de transformare. în mod justificat. V2 . Această perioadă se stabileşte în funcŃie de mărimea diferenŃei dintre fondul real şi fondul normal. . . Cu formula prezentată se determină creşterea curentă.creşterea curentă periodică în volum. mai mică decît creşterea şi se stabileşte în raport cu rezultatele obŃinute prin formulă. a (ani ) 2r 3r 4r 5r 6 − 7r unde r este mărimea în ani a unei rotaŃii. VT . ca şi la arboretele tratate în codru regulat.

cu vârste mai mari de 80 ani. k . vor începe lucrările de transformare a structurii echiene (relativ echiene) în structură relativ plurienă şi plurienă. care trebuie să pregătească trecerea treptată a arboretelor spre grădinărit. posibilitatea se va calcula cu formula: Vr − Vn P = Iv + (4) a . pentru o perioadă de 10 ani. Vr .numărul intervenŃiei 1 2 3 4 . posibilitatea se va stabili pentru fiecare arboret în parte după criterii silviculturale. volumul de extras se va diminua în mod corespunzător. cu vârste până la 80 ani (inclusiv).). Acesta din urmă are următoarele valori: .arborete de peste 110 ani 8 7 6 6 Pentru control. 150 b) La arboretele echiene şi relativ echiene incluse în unităŃi de gospodărire de codru grădinărit. prin aplicarea procentului de recoltare corespunzător intensităŃii intervenŃiei preconizate.arborete până la 110 ani inclusiv 10 8 7 6 1 1 1 1 .indicele de recoltare. în m3. c) La arboretele echiene şi relativ echiene incluse în unităŃi de gospodărire de codru grădinărit. determinat prin inventarieri parŃiale în suprafeŃe de probă permanente sau prin inventarieri integrale (potrivit prevederilor de la pct. în funcŃie de cerinŃele silviculturale. se vor prevedea extrageri numai după declanşarea procesului de regenerare. posibilitatea va fi constituită din masa lemnoasă ce rezultă din lucrări de îngrijire cu caracter de transformare. volumul de extras nu va depăşi valorile obŃinute prin formula: P = k .3. 4. În arboretele echiene şi relativ echiene cu consistenŃa sub 0.3. Se va urmări ca prin stabilirea volumelor de extras să nu se afecteze calitatea fondului de producŃie ori să se declanşeze regenerarea pe suprafeŃe mari. În consecinŃă. în cazul arboretelor exploatabile (trecute de 110 ani). se va folosi suplimentar şi formula prezentată la punctul a). cu justificări corespunzătoare în raport cu starea arboretelor respective. Stabilirea cuantumului de extras se va face conform indicaŃiilor date în “Normele tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”. Vr (3) unde: P reprezintă volumul maxim de extras. După primele 4 tăieri de transformare. respectiv pentru primele 4 intervenŃii.volumul real.8.indicele de recoltare (limita maximă) pentru: 1 1 1 1 . Ńinându-se seama de caracterul special al intervenŃiilor. proces ce se desfăşoară pe o perioadă îndelungată. în m3. Pentru perioada de început a procesului de transformare. Pe baza confruntării rezultatelor obŃinute se va adopta posibilitatea definitivă.

se urmăreşte : -întreŃinerea procesului de regenerare naturală. Deschiderile de puncte de regenerare se vor face cu precădere în continuarea golurilor create prin extragerea arborilor respectivi sau în jurul grupelor de seminŃiş utilizabil existent. În acest scop.selecŃia permanentă în vederea realizării şi menŃinerii unui fond de producŃie cât mai productiv şi de cea mai bună calitate în raport cu obiectivele propuse. prin luminarea buchetelor sau grupelor existente. astfel încât să existe în permanenŃă un seminŃiş şi tineret viguros. eventual. Ńinând seama de faptul că tratamentul tăierilor grădinărite. trebuie privit în principal prin prisma calităŃii şi stării de sănătate a arboretului. deperisanŃi.2. astfel încât să existe în permanenŃă un seminŃiş şi un tineret viguros. cu referiri la fiecare arboret tratat în codru grădinărit. se vor efectua calcule de prognoză a posibilităŃii pe 3-4 decenii. În toate cazurile. decât să se realizeze o anumită distribuŃie pe categorii de diametre. pe lângă realizarea posibilităŃii în condiŃiile menŃinerii capacităŃii protectoare a pădurii. cu însuşiri ereditare inferioare. Sub raportul producŃiei de lemn. bolnavi.proporŃionarea amestecului în raport cu compoziŃia-Ńel. confruntându-se. proporŃionat pe specii şi stadii de dezvoltare. din specii mai puŃin valoroase ajunse la exploatabilitate etc.3. descopleşirea exemplarelor viguroase şi bine conformate.1. mai ales la prima şi a doua intervenŃie. bolnavi.activarea creşterii arborilor din toate categoriile de diametre. Acest plan se întocmeşte pe unităŃi de gospodărire pe o perioadă de 10 ani. . Planuri de amenajament 7. pentru a se putea asigura continuitatea. La stabilirea şi la recoltarea posibilităŃii trebuie să se aibă în vedere extragerea în primul rând a arborilor uscaŃi. în curs de uscare. recoltarea posibilităŃii vizând în primul rând extragerea de arbori uscaŃi.2. în vederea realizării ulterioare a structurii grădinărite. Planul de recoltare a produselor principale. . planul de recoltare şi textul explicativ însoŃitor vor cuprinde toate elementele tehnice necesare aplicării acestui tratament în condiŃiilele concrete ale fiecărui tip de arboret. 151 unde Vn (fondul normal) se stabileşte pe cale experimentală în procesul de aplicare a tăierilor de transformare sau se determină (orientativ) după datele prezentate în tabelul 5. . Prin tăierile grădinărite şi de transformare spre grădinărit. Totodată se pune accentul pe promovarea procesului de regenerare naturală. care să alimenteze continuu trecerea la codru. defectuoşi.3. cu defecte tehnologice. 7. şi cu rezultatele obŃinute prin aplicarea altor procedee. mai important este criteriul calităŃii. primele lucrări de transformare vor avea mai mult un caracter de intervenŃii pregătitoare. . extrăgându-se arborii defectuoşi. Aşadar. fără ca procentul de recoltare să depăşească 15-17 % la arboretele pluriene şi relativ pluriene şi 12-14 % la arboretele echiene şi relativ echiene.

b) mărimea unui cupon să fie cel puŃin egală cu suprafaŃa celei mai mari parcele. Valoare lui sn se obŃine cu ajutorul relaŃiei : S sn = N.).2. Se urmăreşte ca. Planul lucrãrilor de îngrijire se întocmeşte pentru arboretele cu vârsta până la 80 ani inclusiv.3. cu justificările de rigoare. pentru cele în care este necesară completarea regenerării naturale pentru arboretele de refăcut în vederea regenerării şi ameliorarea compoziŃiei lor etc. RotaŃia tăierilor este de regulă de 5-10 ani dar. c) cupoanele să fie formate pe cât posibil din arborete alăturate. În planul de recoltare se indică posibilitatea decenală atât pe cupon. în raport cu ciclul şi cu perioada de regenerare adoptată (40-60 ani). Stabilirea posibilităŃii Pentru stabilirea posibilităŃii unităŃilor în care se aplică tăieri cvasigrădinărite se ia în considerare. 7.3.3. Reglementarea procesului de producŃie în unitãŃi de gospodãrire de codru cvasigrãdinãrit 7. se pot constitui şi cupoane anuale alcătuite din arborete dispersate. Dacă motive de altă natură decât cele menŃionate impun. respectiv suprafaŃa periodică în rând. 7. pot fi adoptate şi alte rotaŃii. Planul lucrãrilor de regenerare se întocmeşte ca în cazul unităŃilor de codru regulat.3.4. suprafaŃa respectivă (sr) să nu depăşească suprafaŃa periodică normală (sn) dar să fie. în limita sacrificiilor de exploatabilitate admise.2. astfel încât tăierile să nu se răspândească pe suprafeŃe prea mari. pe cât posibil. În cadrul procedeului. se constituie prima suprafaŃă periodică. cuprinzând prevederi pentru arboretele în care s-au înregistrat calamităŃi.3.2. după indicaŃiile date la codru regulat (pct. confruntându-se şi cu valoarea creşterii indicatoare. în ordinea cronologică a parcurgerii lor cu tăieri. volumele de extras din arboretele trecute de 80 ani să fie .cât mai apropiate. iar distanŃele de scos-apropiat să fie cât mai mici. egală cu aceasta. 7. cât şi pentru fiecare parcelă ori subparcelă. în raport cu necesităŃile de ordin silvicultural şi gospodăresc. în fiecare cupon. (1) r . 7. avându-se în vedere ca. fiecare cupon grupând arboretele ce urmează a se parcurge cu tăieri în acelaşi an. ca indicator de bază.pe cât posibil . mărimea optimă a cupoanelor sub raportul conducerii tăierilor şi organizării economice a exploatărilor fiind de 50-100 ha.2. se urmăreşte constituirea de cupoane permanente.2. La constituirea cupoanelor se vor avea în vedere următoarele condiŃii: a) cupoanele să aibă suprafeŃe cât mai echilibrate şi să fie formate din subparcele întregi. posibilitatea obŃinută prin procedeul suprafeŃei periodice revocabile. d) ca regulă generală.1. 152 Planul de recoltare se structurează pe cupoane.

Indicatorul de posibilitate stabilit prin intermediul suprafeŃei periodice revocabile (mobile) se va confrunta cu valoarea creşterii indicatoare. Volumele respective se stabilesc în baza indicilor (procentuali) de recoltare pentru fiecare arboret exploatabil în parte. a necesităŃii diversificării vârstelor. -să nu fie mai mică decât o zecime din volumul arboretelor care. vârsta arboretelor nou create trebuie să varieze între 1 an şi n ani. N – numărul de ani ai perioadei adoptate (de regulă 40 sau 60 ani). decât în cazuri bine justificate. respectiv numărul anilor rămaşi din perioada de regenerare corespunzătoare fiecărui arboret. 153 S reprezintă suprafaŃa unităŃii de gospodărire. Indicii de recoltare menŃionaŃi se stabilesc cu luarea în considerare a mărimii perioadei de regenerare specifice arboretului. . ni – numărul de ani în care ar urma să se recolteze volumul lemnos existent. Practic. se aplică următoarele modalităŃi de stabilire a posibilităŃii : a) Cu ajutorul relaŃiei: m Vi P= ∑n i =1 (2) i în care : Vi reprezintă volumul arboretelor incluse în suprafaŃa periodică în rând majorat cu creşterea lor pe următorii cinci ani. potrivit stării şi urgenŃelor de regenerare/refacere corespunzătoare. trebuie să fie exploatate integral în primul deceniu. în principiu. cu justificarea valorii adoptate. în care n reprezintă numărul de ani corespunzători perioadei de regenerare normale a arboretului luat în considerare. -în cazul unităŃilor de gospodărire cu structură echilibrată sub raportul vârstelor şi în cazul celor cu excedent de arborete exploatabile. Ńinând seama că. Posibilitatea se obŃine prin însumarea volumelor medii de extras anual din arboretele încadrate în prima suprafaŃă periodică. Posibilitatea definitivă. să fie egală sau apropiată de volumul creşterii indicatoare. i = 1…m. trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: -să nu depăşească. r – ciclul. Indicatorul de posibilitate prin intermediul suprafeŃei periodice revocabile se stabileşte prin analiza atentă a rezultatelor obŃinute prin cele două modalităŃi. adoptată pe baza acestei confruntări.volumul obŃinut prin aplicarea relaŃiei (1). b) Prin însumarea volumelor de extras stabilite pe cale inductivã. Încadrarea arboretelor în suprafaŃa periodică în rând se face în ordinea urgenŃelor de regenerare din anexa 5. restricŃie: 10 ≤ ni ≤ n. a periodicităŃii şi numărului intervenŃiilor. m – numărul arboretelor încadrate în suprafaŃa periodică în rând. n fiind numărul anilor corespunzător perioadei adoptate.

.3.2. înmlăştinare.3.1. Planul lucrãrilor de regenerare se întocmeşte pentru toate terenurile şi arboretele pentru care se impun lucrări de împădurire. prin amenajament se vor prevedea lucrări de ajutorare şi completare a regenerării naturale şi lucrări de îngrijire a seminŃişurilor.. Prevederile din acest plan se vor corela cu prevederile planului de recoltare. suprafaŃa şi volumul arboretelor respective nu se iau în considerare la stabilirea posibilităŃii de codru regulat.4. în raport cu evoluŃia structurii arboretelor (de la îngrijirea seminŃişurilor şi tinereturilor. sol bătătorit etc. Planuri de amenajament 7. 7.4. Planul de recoltare a produselor principale se întocmeşte pe durata primului deceniu şi în acelaşi mod ca pentru unităŃile de codru regulat (pct. dar acestea nu au suprafaŃa necesară pentru a forma o unitate de gospodărire de sine stătătoare. aplicându-se în principal. în raport cu structura şi starea fondului de producŃie. respectiv arboretele tratate în codru grădinărit şi restul arboretelor din unitatea studiată. Posibilitatea pe ansamblul unităŃii de gospodărire se obŃine prin însumarea posibilităŃii anuale stabilită pe cele două categorii de arborete.). în raport cu intensitatea intervenŃiilor necesare). În cazul că în cuprinsul unei unităŃi de gospodărire de codru regulat există arborete în care se impune aplicarea codrului grădinărit. 7. Stabilirea posibilitãŃii Stabilirea posibilităŃii se face atât prin intermediul volumelor cât şi prin intermediul suprafeŃelor. Pe baza stării arboretelor.3.1.4. posibilitatea corespunzătoare acestora se va stabili separat. În cadrul acestui plan se va prevedea întreaga gamă a lucrărilor necesare. care să asigure menŃinerea şi buna lor dezvoltare. În situaŃiile în care se constată că regenerarea naturală se produce cu dificultate (înierbare. ordinea de urgenŃă a intervenŃiilor preconizate. Întocmirea planului lucrărilor de îngrijire şi stabilirea volumului de extras se va face potrivit recomandărilor de la pădurile de codru regulat.1. în paralel şi procedeul aproximaŃiilor succesive..2. la sfîrşitul planului respectiv se indică. Indicatorul de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare (P1). 7.2. Planul lucrãrilor de îngrijire cuprinde arboretele neexploatabile. 7.3. accesibilităŃii etc.4. a procesului de regenerare.).2.2. În vederea unui control pe suprafaŃă se utilizează. după criteriile arătate la pct.2. lucrări de ajutorare şi completare a regenerării naturale.1.2. 154 Eventualele abateri de la aceste condiŃii vor fi justificate temeinic.3. 7.2. până la recoltarea arborilor maturi. Reglementarea procesului de producŃie în codru regulat 7. 7. 7. procedee specifice metodei creşterii indicatoare şi metodei claselor de vârstă. neincluse în suprafaŃa periodică în rând. cu caracter orientativ.1.

dacă Q < 1  10 ⋅ k  k =1. volumul de material lemnos ce se poate recolta din arboretele exploatabile în primii 60 de ani. dacă PCi =   V  (1) min  k  . iar pentru k = 6 se obŃine V6 = VD1 + VD2 + VD3 + VD4 + VD5 + VD6. respectiv creşterea curentă a producŃiei principale a fondului de producŃie.6 unde: Ci reprezintă creşterea indicatoare. în primii (10 · k) ani. cu ajutorul relaŃiei: mC Q ≥ 1  i . . deceniul 1 se consideră a fi deceniul de aplicare al amenajamentului în curs de elaborare). Astfel. Ńinând seama de arboretele care pot fi exploatate în intervalele de timp respective. de volumul lor la începutul intervalului în care devin exploatabile. calculată în raport cu compoziŃia.6. Corespunzător principiului de asigurare a continuităŃii mărimii recoltelor pe cel puŃin 60 de ani.indicator al existenŃei excedentului de arborete exploatabile calculat prin intermediul relaŃiei: 10C i + DM Q= (2) 10C i unde: DM = min{V k − 10 ⋅ k ⋅ C i }k =1. pentru k = 1 se obŃine V1 = VD1 . în condiŃiile precizate la Vk. Vk se stabileşte prin relaŃia: k V k = ∑ VDi .6 (4) i =1 unde: VDi reprezintă volumul de material lemnos care ar putea fi recoltat. pentru k = 1. clasele de producŃie şi consistenŃele (densităŃile) reale ale arboretelor componente şi cu luarea în considerare a unei structuri caracterizate prin clase de vârstă egale ca mărime. în limita sacrificiilor de exploatabilitate admise. volumul de material lemnos care ar putea fi recoltat.6 (3) Vk . în deceniul “i” (i = 1. 155 Se stabileşte iniŃial posibilitatea bazată pe creşterea indicatoare (PCi). Q . precum şi de perioadele de regenerare adoptate în cadrul tratamentelor alese. volumul de material lemnos ce se poate recolta din arboretele exploatabile în primii 10 ani.

r6 reprezintă numărul de arborete exploatabile. într-o perioadă de 20 ani (i = 1. N2i – mulŃimea arboretelor ce devin exploatabile în deceniul “i” şi al căror volum se impune a fi recoltat. N32 şi. N12. N31. în raport cu stadiul de aplicare a tratamentelor adoptate. în limita sacrificiilor admise. TE şi PRM reprezintă vârsta actuală. incluse în mulŃimile N21.6.….6. într-o perioadă de 10 ani (i = 1.N36 reprezintă mulŃimea arboretelor exploatabile în deceniul 1. 156 In vederea stabilirii mărimii celor 6 valori ale indicatorului VDi se identifică arboretele ce devin exploatabile. …. N32.6. respectiv. respectiv. 6). ….m6 reprezintă numărul de arborete exploatabile. …. respectiv. în raport cu stadiul de aplicare a tratamentelor adoptate. în ani. atunci r1.…. într-o perioadă de 30 ani (i = 1. atunci n1. vârsta exploatabilităŃii şi respectiv mărimea. N22. N36. N21.5 PRM .6 (5) unde: TA. N12 şi. respectiv. N11. m2.…. Încadrarea unui arboret într-una din cele 6 mulŃimi se rezumă la stabilirea valorii indicelui “i” (numărul deceniului în care un arboret devine exploatabil) şi va fi egală cu cea mai mică dintre valorile “j” pentru care este adevărată relaŃia: TA + 10 ⋅ j 〉 TE − 0. Notând cu mi – card N1i. se diferenŃiază în următoarele trei categorii: N1i – mulŃimea arboretelor ce devin exploatabile în deceniul “i” şi al căror volum se impune a fi recoltat. în raport cu stadiul de aplicare a tratamentelor adoptate.2 şi. Arboretele exploatabile în decursul fiecărui deceniu din cele 6 identificate anterior. N3i – mulŃimea arboretelor ce devin exploatabile în deceniul “i” şi al căror volum se impune a fi recoltat. pentru j = 1. N26.n6 reprezintă numărul de arborete exploatabile. a perioadei de regenerare determinată în raport cu stadiul de aplicare a tratamentului adoptat. 6). n2.2 şi.2 şi. atunci m1.N26 reprezintă mulŃimea arboretelor exploatabile în deceniul 1.N16 reprezintă mulŃimea arboretelor exploatabile în deceniul 1. N16. în următoarele 6 decenii. N22 şi. incluse în mulŃimile N31. r2. respectiv. In aceste condiŃii cele 6 valori ale indicatorului VDi se determină cu relaŃia: [ ] 12 [V[ ] mi   VDi = ∑ V( J i =1 R TA ) J i + V[TA C +10 (i −1)]J i − V(TA ) J i + C C TA +10 i ] J i − V[TA C +10 (i −1)]J i  +  1 ni  R + ∑ V(TA )K i + V[TA 2 K i =1 C [ +10 (i −1)]K i − V(TA ) K i + C 1 C ] [ V[TA +10(i +1)]K i − V[TA C  +10 (i −1)]K i  + ] 2  + 1 ri  R ∑ [ 1 C ] [  V(TA )Li + V[TA +10(i −1)]Li − V(TA )Li + V[TA +10(i + 2 )]Li − V[TA +10(i −1)]Li  + 3 Li =1 C C C ] 2  (6) + 1 ni −1  R ∑ [ 1 C ] [  V(TA )K i −1 + V[TA +10(i −1)]K i −1 − V(TA )K i −1 + V[TA +10 (i +1)]K i −1 − V[TA +10(i −1)]K i −1  + 2 K i−1 =1  C C C ] 2  . Notând cu ni – card N2i. 6). respectiv. incluse în mulŃimile N11. Notând cu ri – card N3i.

ale arboretelor exploatabile în deceniul “i”ce se impun a fi recoltate într-o perioadă de 10. m . C C C V(TA ) J . Ki = 1. Li reprezintă indicii arboretelor exploatabile în deceniul “i”. Li = 1. respectiv.V[TA +10 (i −1)]K . determinat în funcŃie de mărimea excedentului de arborete exploatabile cu ajutorul relaŃiei: m = max{1. ce se impun a fi recoltate într-o perioadă de 10. la vârsta actuală TA. ce se impun a fi recoltate într-o perioadă de 10. la vârsta actuală (TA) .ni.V(TA i i )L . ale arboretelor exploatabile în deceniul “i”. 20 şi. ale arboretelor exploatabile în deceniul “i”. 20. mulŃimile arboretelor exploatabile corespunzătoare indicilor K0. C C C V[TA +10(i −1)]J . ale căror volume se impun a fi recoltate într-o perioadă de 10.V[TA i i +10 (i −1)]L .V(TA )K i .V[TA i i +10 (i + 2 )]L . respectiv 30 de ani. 30 ani.volumele calculate (C) prin modalitatea i precizată anterior. R R R V(TA ) J i . respectiv 30 de ani. Ki. r-1 = 0). la vârstele [TA+10i] . respectiv 30 de ani. a + bQ′} Tabelul 7 Coefi.volumele calculate (C) prin intermediul unor ecuaŃii de i regresie ca expresie a tabelelor de producŃie. 20. C C C V[TA +10i ]J . ce se impun a fi recoltate într-o perioadă de 10. evident.ri. 20. 157 + 1 ri −2  R ∑ [ ] [1 C ]  V(TA )Li −2 + V[TA +10 (i −1)]Li−2 − V(TA )Li −2 + V[TA +10(i + 2 )]Li −2 − V[TA +10 (i −1)]Li −2  3 Li−2 =1  C C C 2  pentru i = 1.volumele reale (R) stabilite pe bază de măsurători în teren. [TA+10(i +2)] .un factor modificator. (Ji = 1.V(TA )K . a + bQ′} (7) unde coeficienŃii a şi b sunt diferenŃiaŃi în raport cu mărimea ciclului şi au valorile prezentate în tabelul 7. respectiv 30 de ani.mi. la vârsta [TA+10(i –1)].V(TA )Li .V[TA +10(i +1)]K . Valori pentru ciclurile de … cient 80 90 100 110 120 130 140 150 160 ani ani ani ani ani ani ani ani ani .volumele calculate (C) prin modalitatea precizată i anterior. L0 şi L-1 din ultimele trei acolade ale relaŃiei (6) sunt vide – n0 = 0. ale arboretelor exploatabile în deceniul “i”. Valorile coeficienŃilor din ecuaŃia de regresie m = max{1. r0 = 0. 20.6 unde: Ji. [TA+10(i +1)] .

volumul arboretelor încadrate în urgenŃa 1 de regenerare. cu structura stabilă (plurienă sau relativ plurienă). peste normal.2.951 b 0. într-un ritm mai accelerat decât cel corespunzător cerinŃelor privind normalizarea fondului de producŃie. integrală sau parŃială.916 0. . care nu pot fi menŃinuŃi peste limitele deceniului de aplicare.175 0.1.  +  (11)   10 10  unde: PCi reprezintă valoarea obŃinută prin aplicarea relaŃiei (1).8 (urgenŃa a patra de regenerare). VDu2.4. Ńinând seama de participarea arborilor puternic afectaŃi.895 0. Valoarea lui PCi obŃinută cu ajutorul relaŃiei (1) reprezintă indicatorul de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare (P1).133 0. valoarea indicatorului (P1) se obŃine prin relaŃia:   Vu1 VDu 2.069 0.867 0. 158 a 0.244 0. stare de vegetaŃie cel puŃin normală şi consistenŃa plină ≥ 0.942 0.  PCi . 7.1 .825 0.indicator al mărimii corectate a excedentului de arborete exploatabile calculat prin intermediul relaŃiei: DM ′ Q′ = 1+ (8) 10C i unde: DM ′ = min{V k′ − 10 ⋅ k ⋅ C i }k =1.084 0.1. Vu1 .105 0.1  P1 = max.756 0.049 Q′ .058 0. a unor arborete din urgenŃa I şi din categoria de urgenŃă 2.349 0. Pentru rezolvarea corespunzătoare şi a cazului unităŃilor de gospodărire cu o participare ridicată.651 0.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă se face parcurgându-se următoarele faze: . Indicatorul de posibilitate dupã criteriul claselor de vârstã (P2).6 (10) i =1 unde: VD1′ reprezintă volumul de material lemnos ce s-ar putea recolta din arboretele exploatabile în primii 10 ani. a căror stare de sănătate impune exploatarea lor.analiza structurii unităŃii de gospodărire pe clase de vârstă în raport cu ciclul. 6 (9) k V k′ = ∑ VDi − VD1′ . precum şi de posibilităŃile aplicării corespunzătoare a tratamentelor adoptate în vederea regenerării arboretelor în cauză. pentru k = 1.931 0.volumul de material lemnos de recoltat în primul deceniu din arboretele încadate în urgenŃa de regenerare 2.

în limita sacrificiilor de exploatabilitate admise. În raport cu perioadele de regenerare adoptate. Pentru unităŃi de gospodărire cu cicluri de producŃie de până la 80 ani. iar celelalte 4 de câte 20 ani). pe urgenŃe de regenerare. . urmând a se încadra cu arborete în vederea normalizării lor. În vederea analizei structurii unităŃii de gospodărire pe clase de vârstă se constituie de regulă clase de vârstă de câte 20 de ani. fapt ce constituie un cadru de orientare pentru formarea suprafeŃelor periodice. SuprafeŃele periodice se încadrează cu arborete nominalizate. . 159 . În cazul unor unităŃi de gospodărire cu cicluri nedivizibile cu 20 sau 30.). se încadrează în suprafaŃa periodică în rând arborete care pot fi transferate din clasa preexploatabilă în limita sacrificiilor de exploatabilitate admise oficial (paragr. se vor avea în vedere şi posibilităŃile de încadrare a .5. prima suprafaŃă periodică va fi de 30 ani. în raport cu următoarele două situaŃii: Cazul unităŃilor de gospodărire deficitare în arborete exploatabile.3. Acest deziderat se realizează uşor în cazul unităŃilor de gospodărire deja echilibrate sub raportul claselor de vârstă sau cu structuri relativ apropiate de cea normală. Se vor analiza cu toată atenŃia depăşirile de posibilitate ce au avut loc pe durata ciclului şi urmările acestora asupra structurii pe clase de vârstă a unităŃii de gospodărire respective. se pot constitui şi suprafeŃe periodice de mărimi diferite (de pildă.determinarea posibilităŃii după indicatorul claselor de vârstă. Prin compararea claselor de vârstă reale cu întinderea lor normală. iar rezultatul se înmulŃeşte cu numărul anilor din perioadă. SuprafeŃe periodice corespunzătoare unor perioade de 30 ani se vor adopta în toate cazurile în care arboretele din formaŃii forestiere pentru care normele tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor prevăd perioade de regenerare de peste 20 ani reprezintă cel puŃin 20 -25 %. având în vedere în primul rând arboretele cu un potenŃial redus sub raport silvoproductiv şi al funcŃiilor de protecŃie. acordându-se o atenŃie deosebită formării suprafeŃei periodice în rând. şi asigurarea continuităŃii producŃiei pe specii principale apte să producă sortimente valoroase. Încadrarea primelor două suprafeŃe periodice se face după criteriile arătate în anexa 5. La constituirea lor se va urmări. se constituie suprafeŃe periodice corespunzătoare unor perioade de 20 sau 30 de ani. pe cât posibil. Întinderea maximă a suprafeŃei periodice în rând nu trebuie să depăşească pe cea a unei suprafeŃe periodice normale. Întinderea unei suprafeŃe periodice normale se stabileşte iniŃial prin raportarea suprafeŃei totale a subunităŃii la ciclu.constituirea suprafeŃelor periodice. Pentru celelalte cazuri se procedează diferenŃiat. Pe lângă arboretele exploatabile. În scopul realizării şi menŃinerii unei structuri echilibrate a unităŃii de gospodărire pe clase de vârstă. se pot adopta clase de vârstă de câte 10 ani. este indicat ca suprafaŃa periodică în rând să aibă o întindere aproximativ egală cu cea a unei suprafeŃe periodice normale.6. în cazul ciclului de 110 ani.încadrarea arboretelor în suprafeŃele periodice. se obŃin date cu privire la cuantumul tăierilor de masă lemnoasă şi evoluŃia regenerării arboretelor.

Aceste volume se determină pe teren în baza indicilor de recoltare (exprimaŃi procentual) pentru fiecare arboret exploatabil în parte. Se bazează pe însumarea volumelor posibil de extras în primul deceniu. în raport de mărimea excedentului. Procedeul analitic (inductiv). se includ în suprafaŃa periodică în rând. se va urmări ca posibilitatea în perioada a II-a şi următoarele să nu scadă în raport cu posibilitatea din prima perioadă.8. La calculul posibilităŃii se vor avea în vedere următoarele două procedee. 160 celorlalte suprafeŃe periodice. Pentru stabilirea posibilităŃii din perioada a II-a. precum şi o temeinică experienŃă practică. Indicii de recoltare se stabilesc cu luarea în considerare a mărimii perioadei de regenerare.1. în cazul celor dintâi să se recolteze volumul lor integral. care nu pot fi menŃinuŃi peste limita deceniului. se vor lua în considerare şi restricŃiile impuse de succesiunea tăierilor. starea de vegetaŃie cel puŃin normală şi consistenŃă plină (urgenŃa a patra de regenerare) ≥0. precum şi cu posibilităŃile aplicării corespunzătoare a tratamentelor adoptate în vederea regenerării arboretelor în cauză. metoda solicită din partea amenajistului ample cunoştinŃe de silvotehnică (din domeniului aplicării tratamentelor). Cazul unităŃilor de gospodărire cu excedent de arborete exploatabile. în deceniul de aplicare a amenajamentului. mărimii şi perioadei de alăturare a parchetelor. plurienă şi relativ plurienă. indiferent de întinderea lor. Arboretele funcŃional necorespunzătoare şi cu stare de sănătate precară. de ecologie. la volumul arboretelor încadrate în această suprafaŃă periodică se adaugă jumătate din creşterea producŃiei principale corespunzătoare perioadei adoptate. b) Procedeul deductiv bazat pe aplicarea relaŃiei: m Vi P= ∑n i =1 . urmând ca.fiecare dintre suprafeŃele periodice următoare să poată fi încadrată cu cel puŃin 4/5 din întinderea suprafeŃei periodice normale.la stabilirea excedentului de arborete exploatabile să nu fie luate în considerare arboretele cu structură stabilă. FaŃă de întinderea normală a unei suprafeŃe periodice. stabilite pentru arboretele încadrate provizoriu în suprafaŃa periodică în rând. a periodicităŃii şi numărului necesar de intervenŃii. În cazul pădurilor de molid situate în zone periclitate frecvent de vânt. . la care se adaugă creşterea corespunzătoare. În situaŃia unităŃilor de gospodărire la care volumul mediu la hectar al arboretelor exploatabile este mai mare decât al celor preexploatabile. cu luarea în considerare a următoarelor condiŃii: .posibilitatea în perioada a II-a să nu scadă faŃă de cea din prima cu mai mult de 10-20 %. un volum stabilit în raport cu participarea arborilor puternic vătămaŃi.1. i în care : . încadrate în urgenŃa 1 de regenerare şi în categoria de urgenŃă 2. . iar în cazul celor din categoria de urgenŃă 2. a căror întindere nu trebuie să fie mai mică decât prima. Pentru o corectă aplicare a acestui procedeu. se admit depăşiri de maximum 20 %.

în care n reprezintă numărul de ani corespunzători perioadei de regenerare normale a arboretului luat în considerare. Q . prin intermediul relaŃiei: S mr − S r Q= (2) K în care: Smr . precum şi al suprafeŃelor ocupate de arborete de diferite vârste. Aplicarea lui prezintă interes. în primul rând. În baza celor prezentate mai sus se va trece la algoritmarea şi informatizarea stabilirii indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă. restricŃie : 10 ≤ ni ≤ n.raportul dintre volumul mediu unitar al arboretelor exploatabile (Ve) şi volumul unitar calculat la vârsta ciclului în funcŃie de caracteristicile medii ale pădurii reale (V).o mărime calculată prin intermediul aproximaŃiilor succesive şi corectată. 161 Vi reprezintă volumul arboretelor incluse în suprafaŃa periodică în rând majorat cu creşterea lor pe următorii cinci ani. urmărindu-se respectarea următoarelor condiŃii: să nu se depăşească valoarea obŃinută prin procedeul deductiv. să se asigure condiŃii de regenerare care să conducă spre structuri adecvate funcŃiilor atribuite arboretelor. Un control pe suprafaŃă al posibilităŃii se realizează prin procedeul de calcul bazat pe aproximaŃiile succesive. (K = Ve/V). ni – numărul de ani în care ar urma să se recolteze volumul lemnos existent. 7. diferenŃiat. în raport cu abaterea structurii reale faŃă de structura normală. Indicatorul reprezentând posibilitatea anuală pe suprafaŃă se determină după relaŃia: Ps = Sr + Q (1) unde: Sr reprezintă raportul dintre suprafaŃa redusă a unităŃii de gospodărire şi ciclu. Indicatorul de posibilitate prin intermediul aproximaŃiilor succesive. Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă se va stabili pe baza rezultatelor obŃinute prin cele două procedee prezentate. i = 1…m. relaŃia (1) se mai poate scrie: 1 Ps = [ Sr (K-1) + Smr ] (3) K .3. Cu elementele prezentate. sub raportul evoluŃiei structurii fondului de producŃie.1.4. m – numărul arboretelor încadrate în suprafaŃa periodică în rând. respectiv numărul anilor rămaşi din perioada de regenerare corespunzătoare fiecărui arboret. K . să se asigure în condiŃii corespunzătoare normalizarea fondului de producŃie.un corectiv stabilit în raport cu ansamblul caracteristicilor structurale ale fondului de producŃie din unitatea de gospodărire.

977 0. Valorile coeficienŃilor din ecuaŃia de regresie Smr = (acX + bc) Sr Tabelul 8 Coefi.019 0.990 bc 0.010 Dacă excedentul este alcătuit din arborete cu restricŃii funcŃionale.023 0.j +1) (Sjr ...5) la m (ultimele 6 valori). h . calculate prin intermediul expresiei: Eh = 10 (m .mãrimea medie a suprafeŃei reduse a arboretelor ce se pot exploata anual luând în considerare primii [10 (m -j +1)] ani.981 0. + S tr ⋅ rt Smr = (9) 1 + r1 + r2 + .6 (8) ac.indice ce variază de la 1 la 6 după relaŃia h = j .Sr ) (4) în care: m .971 0. în funcŃie de valorile Eh. Mărimea Smr se determină prin intermediul unei relaŃii care compensează. Mărimea Smr se determină prin relaŃia: Smr = (acX + bc) Sr . j .989 0.049 0.6 (toate valorile Eh ≥ 0)... mărimea Smr este egală cu Sr . (6) unde: E X=1+ (7) 10 S r E = min (Eh)h=1. + rt ..coeficienŃii ecuaŃiei de regresie corespunzători ciclului “c”. β ) Cel puŃin una din valorile Eh este negativă..reprezintă numărul de clase de vârstă de 10 ani.m +6 Sjr .011 0. se deosebesc două situaŃii: α ) Eh ≥ 0. Valorile acestora sunt prezentate în tabelul 8. se calculează prin intermediul relaŃiei: m ∑S i =1 ir Sjr = (5) 10( m − j + 1) În raport cu valorile mărimii Eh. pe termen mediu. în funcŃie de mărimea ciclului.indicele clasei de vârstă.987 0.016 0. bc .984 0.029 0.951 0.013 0. Valorile pentru ciclurile (c) de ... în această relaŃie variază de la (m . ani: cientul 80 90 100 110 120 130 140 150 160 ac 0..037 0. valorile mai mici decît Smr existente în primii 60 de ani: S mr + S1r ⋅ r1 + ..963 0. 162 Mărimea Smr se determină diferenŃiat. pentru h = 1.

. poluare. * În afara acestor modalităŃi de calcul a posibilităŃii. cu luarea în considerare a tuturor factorilor care o influenŃează. În raport cu abaterea structurii reale a fondului de producŃie de la starea normală.1. 7.. Se vor lua în considerare şi aspectele care survin în starea igienico-sanitară a arboretelor. Rezultatul obŃinut prin procedeul aproximaŃiilor succesive va fi avut în vedere la întocmirea planului de recoltare a produselor principale.1. Indicatorii de posibilitate calculaŃi prin procedeele specificate mai sus vor fi luaŃi în considerare la definitivarea mărimii posibilităŃii. Mărimea acesteia se va compara cu rezultatul obŃinut după criteriul claselor de vârstă şi. Rezultatele simulării vor servi şi la întocmirea prognozei posibilităŃi pentru următoarele 3 – 4 decenii. t fiind numărul de clase de vârstă în care Sjr este mai mic Sir decât Smr (Smr >Sjr). se deosebesc următoarele situaŃii: a) În unităŃi de gospodărire cu structura apropiată de cea normală. b) În unităŃi de gospodărire cu deficite sau cu excedente semnificative de arborete exploatabile. la stabilirea posibilităŃii se vor lua în considerare valorile rezultate din aplicarea procedeelor bazate pe creşterea indicatoare şi pe clase de vârstă..10.4. 7. Adoptarea mãrimii posibilitãŃii. în situaŃiile în care se constată diferenŃe semnificative. amenajistul. 163 Smr în care: ri = (i = 1 . egală cu mărimea creşterii indicatoare. asigurarea continuităŃii funcŃiilor respective. cât şi pentru cele proprietate privată cu luarea în considerare a precizărilor de la subcap. Propunerile amenajistului vor fi supuse spre însuşire cu ocazia avizării soluŃiilor tehnice din amenajament. Ńinând seama de situaŃiile reale de teren. dacă apreciază că acestea pot da rezultate satisfăcătoare în raport cu structura fondului de producŃie. funcŃiile atribuite arboretelor. potrivit precizărilor de la pct. OpŃiunea respectivă poate fi susŃinută şi prin simularea evoluŃiei fondului de producŃie pe durata ciclului. 7. SoluŃia propusă trebuie să fie temeinic justificată în raport cu obiectivul normalizarea fondului de producŃie şi al asigurării continuităŃii producŃiei de lemn. De asemenea. se vor promova şi procedee de calcul a posibilităŃii bazate pe cercetări operaŃionale şi informatice. atacuri de insecte etc.4.t). Se va avea în vedere ca suprafaŃa ce va fi parcursă cu tăieri definitive să fie egală cu suprafaŃa calculată prin procedeul aproximaŃilor succesive. Procedeele prezentate se vor aplica atât pentru pădurile proprietate publică.4. posibilitatea va fi.). pe care le va folosi ca argumente în opŃiunea sa în legătură cu cuantumul posibilităŃii. amenajistul poate folosi şi alte procedee recomandate în literatura de specialitate. Mărimea posibilităŃii se va stabili în urma unei analize complexe. în concordanŃă cu exigenŃele silviculturale şi funcŃionale. va jusistifica diferenŃele respective şi va propune şi susŃine soluŃia pe care o consideră optimă în raport cu obiectivele gestionării durabile. în principiu.2. respectiv metode de simulare pe calculator. calamităŃi produse de vânt.

mărimea perioadei de regenerare etc. În planul de recoltare se fac recomandări în legătură cu eşalonarea tăierilor pe durata deceniului de aplicare. întinderea a zece posibilităŃi pe suprafaŃă (10 Ps) stabilite după procedeul aproximaŃiilor succesive. aceste volume se stabilesc în raport cu necesităŃile interne ale arboretelor (condiŃii de regenerare. Pentru fiecare din aceste arborete. periclitate prin umbrite. ele înscriindu-se în planul decenal de recoltare cu datele de caracterizare şi cu lucrările prevăzute pentru regenerarea lor. Aceste prevederi au un caracter orientativ.2. ele urmând a fi adaptate. Planul de recoltare a produselor principale. pe lângă suprafaŃa şi volumul total. Ca regulă generală. la care orice întârziere are ca efect o . cu ocazia aplicării amenajamentului. Planuri de amenajament 7. în mod deosebit. se va urmări respectarea tuturor restricŃiilor silviculturale referitoare la mărimea şi perioada de alăturare a parchetelor şi. precum şi concentrarea tăierilor pe bazinete ori în zone de interes deosebit sub raport ecologic şi social. numărul intervenŃiilor şi volumul de extras în cursul primului deceniu. Mărimea posibilităŃii adoptate va fi justificată temeinic 7. de calitate inferioară. cu date de caracterizare a arboretului. lucrările respective se înscriu în ordinea în care urmează a fi executate. şi a doua. cu elemente de plan. suma acestora din urmă trebuind să fie egală cu volumul a 10 posibilităŃi anuale. în planul de recoltare se fac recomandări în legătură cu tratamentul de aplicat şi felul tăierilor. să fie corelate cu ritmul procesului de regenerare.2. lucrările de ajutorare şi completare a regenerării etc. iar la stabilirea definitivă a suprafeŃei de parcurs cu tăieri se Ńine seama de necesităŃile regenerării şi de condiŃiile reale de exploatare. temperamentul speciilor etc. tratamentul de aplicat. Ritmul recoltării şi cel al regenerării pot diferi de la arboret la arboret şi sunt determinate de prevederile referitoare la volumele de extras în primul deceniu. În amenajament se va face recomandarea că intervenŃiile silviculturale din deceniul de aplicare. în evidenŃa respectivă se indică felul tăierii. se va evita dezgolirea solului şi a versanŃilor pe mari suprafeŃe. precum şi cu tipul de structură urmărit. suprafaŃa de parcurs în primul deceniu cu tăieri unice sau cu tăieri definitive/racordare nu trebuie să depăşească.4. decît în cazuri bine justificate. prin care se va urmări: punerea în lumină a seminŃişurilor utilizabile. regenerarea în primii ani a arboretelor degradate. Pe lângă volumele de extras.1. Pentru fiecare arboret în parte. łinând seama de urgenŃele respective şi de condiŃiile reale de exploatare şi de regenerare. se stabilesc arboretele ce urmează a fi parcurse cu tăieri în primii 10 ani. Planul de recoltare va cuprinde două părŃi: prima. la condiŃiile concrete de regenerare şi exploatare. Alegerea arboretelor din care urmează a se realiza posibilitatea adopată de produse principale se face pe baza unei cartări prealabile pe categorii de urgenŃe de regenerare (anexa 5).4. 164 Responsabilitatea adoptării posibilităŃii revine participanŃilor la şedinŃa de preavizare a soluŃiilor tehnice din amenajament.). La întocmirea planului de recoltare a produselor principale.

inclusiv posibilitatea de produse secundare (curăŃiri şi rărituri). constatată cu prilejul descrierii parcelare. stadiul de dezvoltare.2. prevede eşalonarea în timp a lucrărilor şi determină cuantumul lor. cu menŃiunea că acesta nu poate fi înlocuit cu alte produse lemnoase. La sfârşitul planului de recoltare se va evidenŃia separat volumul de extras corespunzător arboretelor prevăzute cu lucrări de refacere. Se vor prevedea pentru toate arboretele care. Alegerea şi modul de aplicare a lucrărilor menŃionate mai sus sunt indicate în “Normele tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”. volumul lemnos de extras sub formă de produse accidentale din arboretele incluse în rând de tăiere se va precompta din produsele principale. provocarea regenerării naturale în timp util pentru folosirea fructificaŃiilor şi pentru ca durata procesului de regenerare în fiecare arboret să fie în concordanŃă cu recomandările normelor tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor. fără construirea de noi căi de transport în raport cu prevederile din amenajament privind dotarea pădurilor cu asemenea căi de transport. precum şi volumul (orientativ) posibil de recoltat prin tăieri de igienă. elagaj artificial. 7. îngrijirea marginii de masiv şi a lizierelor. Amenajamentul va cuprinde şi o situaŃie a accesibilităŃii arboretelor incluse în planul decenal. tăieri de igienă. Totodată. De la această regulă fac excepŃie numai arboretele supuse regimului de ocrotire integrală. 165 pierdere sau degradare a lemnului şi o înrăutăŃire a condiŃiilor de vegetaŃie şi a funcŃionalităŃii lor protectoare. consistenŃă.2. Potrivit acestor norme şi pe baza situaŃiei de fapt. potrivit legii . independent de posibilităŃile actuale de . se vor identifica suprafaŃele grupelor de seminŃiş şi tineret care necesită a fi parcurse cu degajări/curăŃiri în cursul deceniului de aplicare a amenajamentului. indiferent de panta terenului.8 sau mai mică (pentru degajări). În cazul arboretelor în care se aplică tratamente cu perioade lungi de regenerare. îngrijirea subetajului şi a subarboretului etc. Sistemul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor grupează următoarele lucrări: degajări. emondaj. vârstă. descrie modul de aplicare a acestora. Cu ocazia aplicării amenajamentului. depresaj. Se vor avea în vedere în primul rând necesităŃile silviculturale specifice fiecărui arboret şi tratament luat în considerare. necesită asemenea intervenŃii. potrivit normelor tehnice în vigoare. planul de recoltare a produselor principale va cuprinde toate soluŃiile de principiu referitoare la alegerea şi aplicarea tehnologiilor de recoltare a lemnului.4. curăŃiri. chiar şi atunci când consistenŃa arboretului este de numai 0. se va stabili dinamica pe 15-20 ani a accesibilităŃii posibilităŃii. rărituri. potrivit precizărilor cuprinse în capitolul 11. De asemenea. La alegerea arboretelor de parcurs cu lucrări de îngrijire se Ńine seama de următoarele precizări: Lucrări de degajare. depresaj şi curăŃiri. funcŃii atribuite. acestea se vor include în planul lucrărilor de îngrijire. Planul lucrãrilor de îngrijire şi conducere a arboretelor. amenajamentul stabileşte lucrările de îngrijire corespunzătoare fiecărui arboret în parte. Se va avea în vedere faptul că toate arboretele din unitatea de amenajat vor trebui parcurse cu una sau mai multe lucrări de îngrijire. indiferent de specie. structură.

frecvent întâlnite. pe substrate de flişuri. în cele situate în zonele de formare a avalanşelor şi pe culoarele acestora (1. în perioada de aplicare a amenajamentului.2. În privinŃa alegerii arboretelor de parcurs cu rărituri se vor avea în vedere următoarele recomandări: . consistenŃă sau clasa de producŃie a arboretelor.0. din considerente ecologice. 166 valorificare a materialului lemnos rezultat. schematico-selectivă).În arboretele cu consistenŃa de 0. aplicând în acest scop prevederile din normele tehnice de specialitate la starea de fapt a fiecărui arboret şi Ńinând seama de Ńelul de gospodărire urmărit (sortimentul-Ńel. În situaŃiile. pe terenuri cu înclinare mai mare de 400. Ńelul de protecŃie. nu se vor mai planifica rărituri decât în situaŃii speciale. nu se vor prevedea rărituri de intensitate ridicată în arborete de molid. având capacitate mai mare de reacŃie la intervenŃiile respective. indiferent de vârstă. se vor prevedea curăŃiri şi rărituri forte în molidişuri tinere cu vârste de până la 35-40 ani şi rărituri slabe şi moderate la vârste mai mari. în care consistenŃa nu este uniformă. decât în cazul arboretelor pentru care amenajistul va aprecia pe teren că. Rărituri. brad. cu prilejul descrierii unităŃii amenajistice se vor stabili: metoda de rărire (de sus.a. precum şi în arboretele de pe terenurile în pantă cu eroziune de suprafaŃă puternică.8 nu se prevăd rărituri. unele şleauri pe bază de stejar şi în alte situaŃii în care răriturile respective ar avea efecte pozitive asupra structurii şi calităŃii arboretului în intervalul de timp rămas până la exploatarea şi regenerarea lui. foarte puternică) cu evidenŃierea indicelui de recoltare adecvat. În schimb se prevăd curăŃiri. Tăieri de igienă. în benzile de pădure constituite din arborete artificiale limitrofe golurilor alpine (1. servicii sociale etc.h) şi înmlăştinate (1. neparcurse anterior cu lucrări de îngrijire adecvate. cu înclinare mai mare de 350. combinată. schematică. Periodicitatea intervenŃiilor va fi mai mare în unele arborete de productivitate superioară şi mijlocie.i). pe terenuri cu eroziune de adâncime avansată. De pildă. . intensitatea şi periodicitatea intervenŃiei (slabă. curăŃiri sau tăieri de regenerare.În arboretele situate pe stâncării. . Vor fi luate în considerare trecerea şi ieşirea arboretelor în şi din alte stadii de dezvoltare decât cel în care se află fiecare arboret în anul amenajării. tăieri de igienă şi de conservare oriunde asemenea lucrări sunt necesare şi posibile. pietrişuri şi grohotişuri. nu se recomandă executarea de rărituri.3. astfel încât prevederile din planul lucrărilor de îngrijire să corespundă situaŃiei reale pe deceniu.f) precum şi în cele situate pe terenuri alunecătoare (1. Asemenea lucrări se prevăd în toate arboretele care nu se vor parcurge cu rărituri.2. nisipuri. gorun ş.k). cu excepŃia celor supuse regimului de ocrotire integrală. de jos. selectivă. acestea îşi vor împlini consistenŃa 0. Pentru fiecare arboret de parcurs cu rărituri. cum sunt arboretele incluse în unităŃi de gospodărire tratate în codru grădinărit şi cvasigrădinărit.În ultima pătrime din vârsta exploatabilităŃii (anexa 4).9 -1. Se va face însă menŃiunea că ocoalele silvice vor efectua tăieri de igienă şi . se apreciază porŃiunile din arboret pentru care este necesar a se prevedea parcurgerea cu rărituri (porŃiunile în care sunt sau vor fi îndeplinite condiŃiile de consistenŃă menŃionate mai sus). forte.).2. moderată.

Aceste lucrări se pot prevedea pentru arboretele valoroase de molid. gorun. Pe baza observaŃiilor şi măsurătorilor de teren efectuate cu prilejul descrierii unităŃilor amenajistice. astfel. elagaj artificial. Cu titlu orientativ. Deschiderea tehnologică a arboretelor se va planifica în arboretele tinere. formaŃii forestiere şi stadii de dezvoltare. Volumul de extras prin rărituri şi curăŃiri din arboretele în care se aplică tăieri grădinărite sau de transformare la grădinărit se consideră posibilitate de produse principale. cu luarea în considerare a numărului intervenŃiilor. în funcŃie de stadiul de dezvoltare al arboretului. îngrijirea marginii de masiv). Volumul de recoltat prin rărituri sau curăŃiri se stabileşte prin folosirea indicilor de recoltare medii (anexa 7) şi a periodicităŃii prevăzute în “Normele tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”. Pe unitatea de gospodărire. în curs de uscare. Pentru unul şi acelaşi arboret se va prevedea toată gama de lucrări de îngrijire strict necesare (de pildă: rărituri. mai ales pentru cele destinate să producă lemn de calitate superioară (lemn pentru furnire.). Alte lucrări de îngrijire. în anexa 8 se prezintă valori medii ale periodicităŃilor pe genuri de lucrări. posibilitatea de produse secundare (rărituri şi curăŃiri evidenŃiate separat) rezultă din însumarea volumelor de extras pe durata deceniului din fiecare arboret în parte. În aceste calcule se vor avea în vedere şi eventualele treceri ale unor arborete dintr-o categorie de lucrări în alta. în vederea accesibilizării lor în scopuri multiple. brad. dacă în perioada dintre intervenŃii se impune extragerea arborilor uscaŃi. de fiecare dată. stejar pedunculat. În unele situaŃii se impune executarea concomitentă a mai multor lucrări dispersate pe porŃiuni de arboret. Posibilitatea de produse secundare se stabileşte separat pentru rărituri şi curăŃiri. care poate să difere în cuprinsul acestuia.a. plopi euramericani. precum şi particularităŃilor silviculturale ale acestuia. În vederea stabilirii volumului de extras pe deceniu vor fi luate în considerare periodicităŃile specifice lucrărilor de îngrijire preconizate. Lucrări de elagaj artificial. . adaptaŃi la particularităŃile concrete ale arboretelor respective. se va stabili numărul intervenŃiilor şi natura acestora.a. lemn pentru cherestea de calitate superioară ş. Volumul de extras prin deschidere tehnologică a arboretelor se include în volumul de recoltat prin curăŃirea sau răritura ce se execută concomitent. fag ş. cu estimarea volumelor de extras în deceniul de aplicare a amenajamentului. În raport cu situaŃia reală a fiecărui arboret şi cu periodicităŃile orientative menŃionate. volumul astfel extras se va precompta din posibilitatea de produse principale. stadiul de dezvoltare în care se află sau va trece fiecare arboret. şi împărŃirea sumei respective la 10. 167 în arboretele în curs de regenerare. odată cu primele curăŃiri. în altele degajări sau chiar îngrijirea seminŃişului. O deosebită atenŃie se va acorda în amenajament îngrijirii marginilor de masiv şi a lizierelor în care scop se vor prevedea lucrări pentru arboretele care necesită urgent asemenea intervenŃii. la vârste şi diametre precizate în normele tehnice de specialitate. rupŃi sau doborâŃi de vânt sau zăpadă. indicii de recoltare vor fi. într-o anumită porŃiune a arboretului se impun curăŃiri. a datelor şi experienŃei acumulate de ocoalele silvice în practicarea lucrărilor de îngrijire.

Celelalte lucrări de îngrijire a arboretelor (elagajul artificial. . aşa cum prevăd “Normele tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”. Tratarea acestei probleme se va face potrivit precizărilor date la capitolul 11. cu titlu orientativ. După stabilirea posibilităŃii. în funcŃie de vârsta şi starea arboretelor sub raportul consistenŃei şi al sănătăŃii acestora. În memoriul tehnic. Unitatea silvică are obligaŃia să analizeze modificările survenite ca urmare a evoluŃiei arboretelor sau a eventualelor calamităŃi produse şi să execute lucrări de îngrijire în raport cu noile necesităŃi. făcându-se aprecieri în legătură cu posibilităŃile de valorificare a materialului lemnos. În cazul arboretelor cu vârsta cuprinsă între 2/3 – 3/4 din vârsta exploatabilităŃii. Pentru fiecare categorie. îngrijirea marginilor de masiv. Totodată se precizează metoda de rărire şi intensitatea intervenŃiilor. se vor aplica indici de recoltare diferenŃiaŃi. a lizierelor. referitor la planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se va preciza că volumele de recoltat prevăzute au un caracter orientativ. În acest scop. În cadrul planului. deschiderea tehnologică a arboretelor etc. productivitatea. subparcelele se înscriu pe bazinete. În continuare se stabileşte suprafaŃa de parcurs cu tăieri de igienă. pentru rărituri şi curăŃiri se stabileşte posibilitatea accesibilă la data întocmirii amenajamentului şi dinamica accesibilităŃii ei pe durata deceniului. făcându-se precizările necesare privind alegerea soluŃiilor tehnologice prin care vor fi diminuate prejudiciile aduse arborilor pe picior sub limitele stabilite oficial. O atenŃie deosebită se va acorda tehnologiilor de recoltare a lemnului prin lucrări de îngrijire. consistenŃa. în ordinea lor curentă.) se înscriu în plan cu indicarea unităŃilor amenajistice respective. lucrări efectuate etc. volumul prevăzut a fi extras este maximal. cu arătarea prejudiciilor aduse arboretelor parcurse cu rărituri şi tăieri de igienă. se va face o analiză a tehnologiilor folosite anterior. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se întocmeşte pe categorii de lucrări. se va întocmi o recapitulaŃie a acesteia pe natură de lucrări şi grade de accesibilitate. se indică urgenŃa de intervenŃie în raport cu caracteristicile arboretelor (vârsta. se vor prezenta analize şi concluzii în legătură cu suprafeŃele demonstrative şi experimentele instalate de ocoalele silvice şi unităŃile de cercetare pentru urmărirea efectului lucrărilor de îngrijire asupra arboretelor şi pentru instruirea personalului angajat la executarea acestor lucrări. Totodată. se va avea în vedere şi necesitatea unor grupări care să corespundă şi cerinŃelor de organizare eficientă a lucrărilor de recoltare a lemnului.0 m3 ⋅ ha-1⋅ an-1.5-1. Posibilitatea accesibilă se stabileşte în funcŃie de dotarea actuală cu instalaŃii de transport şi de cele care urmează să se construiască în cursul deceniului. Pe cât posibil. de 0. compoziŃia. iar suprafaŃa este obligatorie. 168 Separat de posibilitatea de produse secundare (din rărituri şi curăŃiri). În final. se va stabili şi volumul posibil de extras prin tăieri de igienă.) şi cu gradul de accesibilitate al parcelei sau al grupului de parcele. În cazul arboretelor cu structură neregulată se introduc în plan numai suprafeŃele porŃiunilor ce urmează a fi parcurse în mod efectiv cu lucrări de îngrijire.

169

Totodată, la întocmirea planului lucrărilor de îngrijire şi conducere a
arboretelor şi în textele explicative, o deosebită atenŃie se va acorda funcŃiilor
atribuite şi Ńelurilor de gospodărire adoptate, luându-se în considerare prevederile din
instrucŃiunile şi normele tehnice specifice, aşa cum este cazul rezervaŃiilor
seminologice, arboretelor destinate să producă lemn pentru furnire estetice sau al
arboretelor cu funcŃii speciale de protecŃie a apei, solului, climei ori a peisajului.
În plan se va evidenŃia numărul şi natura intervenŃiilor, suprafeŃele de parcurs
şi volumele de extras, cu justificarea corespunzătoare în textul referitor la planul
respectiv.

7.4.2.3. Planul lucrãrilor de regenerare. Prin elaborarea acestui plan se
urmăreşte introducerea imediată în producŃie a terenurilor destinate împăduririi şi
regenerarea lor cu speciile forestiere cele mai indicate din punct de vedere economic,
ecologic şi al menŃinerii şi ameliorării biodiversităŃii.
Planificarea lucrărilor de regenerare se face Ńinând seama de situaŃia
înregistrată cu prilejul descrierii unităŃilor amenajistice, de nevoile de regenerare ce
decurg din aplicarea planului de recoltare a produselor principale, de necesitatea
asigurării unei structuri corespunzătoare a arboretelor în raport cu funcŃiile atribuite,
precum şi de cerinŃa reâmpăduririi sau împăduririi urgente a tuturor terenurilor goale
din fondul forestier, cu excepŃia celor destinate pentru administraŃie şi a celor care,
datorită stării lor, nu se pot împăduri (stâncării, mlaştini etc.) Această planificare
constituie un cadru general pentru documentaŃiile tehnico-economice de cultură şi
refacere a pădurilor, care urmează să fie adaptată de unităŃile silvice, în fiecare an,
necesităŃilor producŃiei şi economiei naŃionale.
La elaborarea planului lucrărilor de regenerare vor fi avute în vedere normele
tehnice specifice, cu referire la regenerarea la zi a suprafeŃelor din fondul forestier
parcurse cu tăieri, asigurarea densităŃii optime a arborilor pe hectarul de pădure,
promovarea cu precădere a regenerărilor naturale şi a speciilor autohtone valoroase
de foioase şi de răşinoase, cu accent deosebit pe extinderea în cultură a stejarilor,
fagului, frasinului, paltinului, cireşului şi a altor specii valoroase.
În plan se înscriu subparcelele în funcŃie de modul de regenerare şi de
compoziŃiile de regenerare, precizându-se totodată lucrările necesare până la
realizarea reuşitei definitive.
După modul de regenerare se vor deosebi: regenerări naturale, artificiale şi
mixte.
Regenerarea naturală va fi asigurată prin aplicarea corectă a tratamentelor, cea
artificială prin împăduriri integrale, iar regenerarea mixtă prin regenerări naturale cu
completări pe cale artificială. Prin aceste lucrări se urmăreşte şi asigurarea
compoziŃiei de regenerare.
În ceea ce priveşte alegerea şi utilizarea speciilor pentru realizarea
compoziŃiilor de regenerare, se va Ńine seama de prevederile din “Norme tehnice
privind compoziŃii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor” în vigoare,
precum şi de recomandările date la pct. 6.2.3. din prezentele norme tehnice. Se vor
avea în vedere categorii de lucrări prevăzute în anexa 9.

170

Lucrările necesare, până la realizarea reuşitei definitive, pentru regenerarea
mixtă şi artificială, vor fi stabilite în raport cu tehnologiile prevăzute în îndrumările
tehnice de specialitate menŃionate mai sus.
În cazul arboretelor în care se aplică tratamente cu regenerare sub adăpost şi cu
seminŃişuri în diferite stadii de dezvoltare, pe porŃiunile respective se vor prevedea
lucrările de îngrijire corespunzătoare (depresaj, degajări, curăŃiri).
În continuare se va face menŃiunea că volumul de lucrări indicat în
amenajament este orientativ, urmând ca la elaborarea planurilor anuale unitatea
silvică să stabilească în mod concret lucrările necesare de executat, precum şi
volumul acestora.
Subparcelele care necesită lucrări de regenerare se înscriu în plan, pe categorii
de lucrări, cu indicarea suprafeŃei totale şi a suprafeŃei efective pe care urmează să se
execute lucrări. Mărimea suprafeŃelor de împădurit în completarea regenerării
naturale se stabileşte Ńinându-se seama de suprafeŃele efectiv neregenerate.
SuprafeŃele pe care urmează să se facă plantaŃii şi semănături sub masiv, ori
după tăieri rase, ca şi cele pe care urmează să se intervină cu completări după tăieri
definitive ori după plantaŃii sau semănături, se stabilesc în concordanŃă cu planul de
recoltare a produselor principale.
La întocmirea planului de regenerare o deosebită atenŃie se va acorda
împăduririi tuturor terenurilor degradate din fondul forestier, evidenŃiate cu prilejul
descrierii unităŃilor amenajistice.
La sfârşitul planului se indică, orientativ, ordinea de executare a lucrărilor,
făcându-se menŃiunea că, la aplicare, se va Ńine seama de starea de fapt a fiecărui
arboret în parte.
De asemenea, se vor evidenŃia, pe categorii, lucrările care contribuie la
asigurarea unei densităŃi optime a arborilor la hectarul de pădure, estimându-se şi
efectul măsurilor respective. Se va menŃiona suprafaŃa arboretelor cu densităŃi
subnormale (sub 0.8) în care nu s-au putut prevedea lucrări din cauze obiective
(stâncării, goluri mici în interiorul unor arborete cu vârste mari, mlaştini etc.).
CantităŃile necesare de seminŃe, puieŃi sau butaşi se calculează, orientativ, la
nivel de unitate de amenajament de bază în raport cu mărimea suprafeŃelor de
împădurit şi cu speciile necesare a fi introduse în vederea realizării compoziŃiei de
regenerare. În funcŃie de aceste necesităŃi, se vor face recomandări la nivel de ocol
silvic în legătură cu producerea materialului de împădurit în pepiniere şi solarii, cu
referiri asupra dimensiunii lor şi a planurilor de cultură pentru deceniul următor.
În textul amenajamentului, la documentarea planului de regenerare se va
menŃiona şi necesitatea înregistrării în evidenŃele privind aplicarea amenajamentului,
în concordanŃă cu prevederile legale, a provenienŃei materialului de împădurire folosit
pentru fiecare unitate amenajistică parcursă cu lucrări de regenerare.
*
La întocmirea planurilor de amenajament şi în textele referitoare la acestea se
vor avea în vedere soluŃii şi recomandări vizând conservarea şi ameliorarea
biodiversităŃii pădurilor prin:

171

- stabilirea corespunzătoare a compoziŃiilor de regenerare şi a compoziŃiilor-Ńel,
acordând atenŃie deosebită speciilor locale în raport cu condiŃiile staŃionale şi de
vegetaŃie specifice;
- diversificarea structurii orizontale şi verticale a arboretelor, pe calea
promovării regenerării naturale, a aplicării tratamentelor cu perioade lungi de
regenerare şi modalităŃilor de îngrijire şi de conducere a arboretelor;
- menŃinerea în arborete a unor exemplare (1-3 la ha) din specii rar întâlnite în
cadrul ecosistemelor respective, a unor preexistenŃi de dimensiuni ieşite din comun, a
unor arbori cu particularităŃi evidente sub raportul diversităŃii biologice (cu scorburi,
cu forme deosebite etc.) precum şi a unor eventuale zone de îmbătrânire constituite
potrivit recomandărilor de la 4.4.3.
- identificarea şi menŃinerea unor porŃiuni cu asemenea particularităŃi, inclusiv prin
constituirea în acest fel a unor subparcele distincte.

7.5. Reglementarea procesului de producŃie în crâng
7.5.1. Stabilirea posibilitãŃii

Pentru stabilirea posibilităŃii de produse principale se aplică procedeul
aproximaŃiilor succesive, cu luarea în considerare a structurii reale a pădurii de
amenajat. Calculele se fac distinct pentru unităŃile de gospodărire constituite din
arborete de salcâm, cu fondul de producŃie structurat pe clase de vârstă de 10 ani şi
pentru unităŃi de gospodărire de zăvoaie constitutite din arborete de plopi indigeni,
sălcii etc. cu fondul de producŃie structurat pe clase de vârstă de 5 ani.

7.5.1.1. Pentru unităŃile de gospodărire de salcîm, posibilitatea se
stabileşte pe suprafaŃă, pentru o perioadă de 10 ani (egală cu perioada de
aplicare a amenajamentului). În acest scop, se introduc notaŃiile :
m reprezintă numărul de clase de vârstă stabilit în raport cu ciclul
(m=ciclul /10);
Si - suprafaŃa arboretelor incluse în clasa de vârstă “i”;
r
si - suprafaŃa redusă a arboretelor incluse în clasa de vârstă “i”;
Posibilitatea pe suprafaŃă se obŃin cu ajutorul relaŃiei :

10
[
 q S (q − 1) + S r ] , dacă U =1 
 
PSD =   (1)
10 
 q
[
 S ' (q − 1) + S r ' ] , dacă U =0 


unde:

1, {
dacă D1 ≥ O. AND.D2 ≥ O. AND.D1' ≥ O. AND.D2' ≥ 0 }
 
U=   (2)
0, pentru restul situatiilor 
 

).... a arboretelor exploatabile (cu luarea în considerare a sacrificiilor de exploatabilitate admise).r1' + S 2r . m 1 m 1 m ∑S i ∑ ∑ i= j S = Sj = . …. m) (6) (m − j + 1)10 m 1 m 1 m ∑s i r Sr = m ∑S j =1 r j = m ∑ j =1 i= j 10(m − j + 1) . (9) r1 + r2 + .. m-1) (11) Si S mr r'i = . (j = 1.. m-1) (12) S ir Posibilitatea pe volum se stabileşte după nominalizarea. (i = 1. …. m) (8) 10( m − j + 1) S1 . + 1 S1r . + S S'= .volumul mediu unitar ( pe hectar) al arboretelor exploatabile ale fondului de producŃie real. ….. + 1 S ri = m . în limita mărimii PSD .2. în ordinea urgenŃelor de regenerare (vârstă.r2 + . starea de vegetaŃie etc..r2' + . la volumele acestor arborete se va adăuga jumătate din creşterea producŃiei lor totale pe perioada de 10 ani. (5) m j =1 m j =1 (m − j + 1)10 m ∑S i= j i Sj = .volumul mediu unitar ( pe hectar) la exploatabilitate calculat în funcŃie de caracteristicile medii ale fondului de producŃie real.. (10) r1' + r2' + . .. (i = 1.2.r1 + S 2 . 172 D1 = S m − S   D1 ' = S mn − S n   (3) D 2 = S m −1 − S  D 2' = S mr −1 − S r  Vm q = . (j = 1. (4) Ve Vm . Evident.. Ve . consistenŃă.2 ….S r S rŃ = .2... (7) m ∑s i= j i r S rj = ..

D1. AND. (6) .5.2.mărimea posibilităŃii pe suprafaŃă pentru o perioadă de timp de 5 ani. D1 = S m − S .2 ….    (2) D1 = S m − S r . Ve . r Vm q= .1. (j = 1. Pentru unităŃile de gospodărire de zăvoaie de plopi şi sălcii. 173 7. se introduc notaŃiile : m reprezintă numărul de clase de vârstă de 5 ani stabilit în raport cu ciclul (m = ciclul /5) Si .OR.D1. < 0 unde: C PS .suprafaŃa redusă a arboretelor incluse în clasa de vârstă “i”.suprafaŃa arboretelor incluse în clasa de vârstă “i” . posibilitatea se stabileşte pentru o perioadă de 5 ani (egală. cu perioada de aplicare a amenajamentului pentru asemenea păduri). În acest scop. ≥ 0  PSC =  (1) 5  q [  S ' (q − 1) + S r ' ] dacă D1 < O. de regulă.volumul mediu unitar ( pe hectar) la exploatabilitate calculat în funcŃie de caracteristicile medii ale fondului de producŃie real. m 1 m 1 m ∑S i ∑ ∑ i= j S = Sj = . 5 [  q S (q − 1) + S r ] dacă D1 ≥ O. (3) Ve Vm . S ir . (4) m j =1 m j =1 (m − j + 1)5 m ∑S i= j i Sj = . m) (5) (m − j + 1)5 m 1 m 1 m ∑s r i Sr = m ∑S j =1 r j = m ∑ j =1 i= j 5(m − j + 1) .volumul mediu unitar ( pe hectar) al arboretelor exploatabile ale fondului de producŃie real.

2. ….5. (j = 1. m) (7) 5(m − j + 1) S1 . calculele prezintă dificultăŃi însemnate.).1. a elementelor din relaŃiile de mai sus la momentul expirării primei perioade de 5 ani. poate fi aplicată.. cu adaptări corespunzătoare. se impune şi calculul posibilităŃii pentru o nouă perioadă de 5 ani.. (i = 1. 174 m ∑s i= j r i S rj = .. în arboretele de pe terenurile înclinate şi cu sol erozibil.. La alcătuirea parchetelor se va urmări ca tăierile să fie cât mai dispersate.2. iar perioada de alăturare a acestora va fi de 3-5 ani. m-1) (11) Si Posibilitatea pe volum se stabileşte după nominalizarea.r2 + . + S S'= . Vor fi avuŃi în vedere şi alŃi factori de influenŃă: funcŃia atribuită. În zăvoaie. pentru care revizuirile se fac la intervale de 10 ani. se vor aplica tăieri în benzi orientate pe curba de nivel. În cazul unor unităŃi de gospodărire din ocoalele silvice cu procent ridicat de păduri de terasă. a arboretelor exploatabile (cu luarea în considerare a sacrificiilor de exploatabilitate admise).. ….1. din cauza lipsei unor programe adecvate. capacitatea de lăstărire etc.2. La volumele acestor arborete se va adăuga jumătate din creşterea producŃiei lor totale pe perioada de 5 ani. + 1 Sm ri = . Planul de recoltare a produselor principale. după aflarea.r1 + S 2 . (9) r1' + r2' + . pentru stabilirea posibilităŃii pe suprafaŃă pe întreaga perioadă de 10 ani.r1' + S 2r . vitalitatea arboretelor. prin simularea evoluŃiei fondului de producŃie.. consistenŃă.. (i = 1.. În pădurile din grupa I se impune ca orânduirea tăierilor să se facă şi în raport cu Ńelul de protecŃie urmărit. consistenŃă şi starea de vegetaŃie a acestora.. Acest calcul se poate face în acelaşi mod.2. relaŃia 1 recomandată pentru unităŃile de gospodărire de salcâm (pct.2. Includerea arboretelor exploatabile în planul de recoltare a produselor principale se face (în limita mărimii P DS sau P CS ) în funcŃie de vârstă.5. în care scop suprafaŃa parchetelor nu va fi mai mare de 3 ha. în ordinea urgenŃelor de regenerare (vârstă. m-1) (10) Si ' S mr ri = r . 7. + 1 S1r .5. Astfel.. 7.1. …. Planuri de amenajament 7. În eventualitatea că. (8) r1 + r2 + . starea de vegetaŃie etc... în limita mărimii PSC ..).r2' + . benzile vor fi perpendiculare pe firul apei în cazul râurilor interioare şi în .S r S r1 = .

necorespunzătoare funcŃiilor ce le sunt atribuite şi a căror conducere până la vârsta .cu sau fără pregătirea terenului. modul de aplicare al tăierilor în crâng. avându-se în vedere în plus îmbunătăŃirea originii arborilor (sămânŃă sau lăstari). Conversiunea prin refacere se adoptă în cazul arboretelor provenite din lăstari. Această modalite de convertire este indicată în cazul unor arborete sănătoase. iar condiŃiile naturale şi de vegetaŃie să fie favorabile regenerării lor naturale din sămânŃă. În raport cu Ńelurile de protecŃie urmărite. puterea de lăstărire a cioatelor. protejarea speciilor din subetaj şi a subarboretului. În funcŃie de starea arboretelor în cauză. fie conversiunea prin refacere. În pădurile care prezintă şi un interes peisagistic. se poate adopta soluŃia benzilor alterne sau a benzilor succesive.după caz . productivitatea şi calitatea arboretelor. regenerarea acesteia urmând a se face după ce arboretul exploatat din spatele ei va putea prelua funcŃia peisagistică respectivă.6.5. prin semănături directe sau plantaŃii. şi prevederilor Normelor tehnice de alegere şi aplicare a tratamentelor. se aplică fie conversiunea prin îmbătrânire.3. 6. vârsta. Planul lucrãrilor de regenerare se face incluzând toate suprafeŃele goale care urmează a fi împădurite. Reglementări privind conversiunea la codru a arboretelor provenite din lăstari Conversiunea se aplică tuturor arboretelor tratate anterior în crâng şi care. economice şi sociale atribuite. Se vor face precizări privind: criteriile după care s-au ales arboretele incluse în planul decenal. orânduirea parchetelor. Conversiunea prin îmbătrânire presupune conducerea arboretelor până la momentul când acestea pot realiza regenerarea din sămânŃă. Regenerarea suprafeŃelor respective se va face . cu ocazia exploatărilor se va lăsa o bandă de acoperire de lăŃime de 20 .2.5. care urmează să fie înlocuite sau completate prin introducerea speciilor de bază.3. Se întocmeşte Ńinând seama de criteriile stabilite pentru unităŃile de producŃie de codru regulat. potrivit precizărilor de la paragr.30 metri. Ńinând seama de compoziŃia.2.2. trebuie să fie gospodărite în regim de codru. 7. precum şi unele părŃi din suprafaŃa arboretelor cu specii necorespunzătoare sau cioate îmbătrânite. pentru realizarea compoziŃiei de regenerare. gradul de accesibilitate al arboretelor. viguroaase şi productive a căror compoziŃie corespunde funcŃiilor ecologice. eliminarea cu prioritate a arborilor cu cioate îmbătrânite şi de calitate inferioară. 7. 175 zona dig-mal şi perpendiculare pe direcŃia de scurgere a apelor de inundaŃie în cazul pădurilor în regim liber din Lunca Dunării. Planul lucrãrilor de îngrijire cuprinde arboretele neincluse în rând de tăiere.2. cu rărirea sau înlăturarea arboretului ori a subarboretului existent. 7. Este important ca speciile de bază din arboretele respective să fie reprezentate într-o proporŃie care să permită conducerea lor eficientă până la vârsta de tăiere în codru (Ńinându-se seama şi de indicaŃiile referitoare la preponderenŃa speciilor).

de îngrijire a arboretelor şi de regenerare se întocmesc în mod similar cu cele de la unităŃile de crâng. ele se consideră ca făcând parte din unităŃile de codru în care ar urma să fie integrate.8. urs. se evită unele suprasolicitări contraindicate. Reglementarea procesului de producŃie la pădurile de interes silvocinegetic Pentru pădurile cu rol prioritar cinegetic se urmăreşte reglementarea procesului de producŃie lemnoasă.1.2.2. 7.Normele tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor". cu precizarea că soluŃiile şi recomandările ce se fac prin amenajament vor fi în concordanŃă cu prevederile speciale pentru culturile din specii repede crescătoare cuprinse în normele tehnice privind îngrijirea şi regenerarea arboretelor. 7. la care perioada de aplicare a amenajamentului este de 5 ani (pct. 7.7. în raport cu obiectivele urmărite.1. În conformitate cu prevederile de la subcapitolul 2. prevăzute de .7. 176 regenerării naturale din sămânŃa nu este posibilă sau indicată din motive de ordin silvotehnic sau funcŃional..). Reglementarea procesului de producŃie pentru unitãŃile de gospodãrire alcãtuite din culturi de plopi euramericani şi sãlcii selecŃionate 7. şi mistreŃ. nu se mai constituie unităŃi speciale de conversiune. Planuri de amenajament Planurile de recoltare a produselor principale. avându-se în vedere recomandările de mai jos.7. iar structurarea. La definitivarea posibilităŃii se vor avea în vedere şi restricŃiile silviculturale referitoare la mărimea şi perioada de alăturare a parchetelor. iar includerea lor în rândul arboretelor prevăzute a fi regenerate ori refăcute se face potrivit vârstelor şi urgenŃelor de regenerare / refacere specifice. a viitoarelor unităŃi de codru se poate realiza în condiŃii mai bune decât în cazul în care aceasta ar fi urmărită în subunităŃi separate. Stabilirea posibilitãŃii Pentru stabilirea posibilităŃii pe suprafaŃă pentru o perioadă de 5 ani se va aplica relaŃia utilizată în cazul crângului pentru unităŃile de zăvoaie de plopi şi sălcii. În acest fel. Regimul codru este întru totul adecvat fondurilor de vânătoare pentru căprior. cerb.7. El poate fi folosit eficient şi în cazul fondurilor . cerb lopătar.2. CondiŃii de structură ale arboretelor şi pădurilor constituite în fonduri de vânătoare cu caracter special se realizează prin adoptarea corespunzătoare a bazelor de amenajare. precum şi a condiŃiilor necesare desfăşurării corespunzătoare a activităŃii de vânătoare. Se are în vedere realizarea unei structuri a pădurii cât mai favorabile dezvoltării vânatului. sub raportul vârstelor.5. Indiferent că arboretele în cauză se convertesc prin îmbătrânire sau prin refacere.

ale instituŃiilor de învăŃământ ş. se pot adopta şi alte vârste ale exploatabilităŃii (pentru pădurile destinate protejării unor specii rare din faună etc. stejar roşu. economic şi cinegetic. Tratamentul avut în vedere trebuie să asigure structuri diversificate. în raport cu cerinŃele cinegetice. vizând valorificarea continuă. lemn câinesc. corcoduş. în condiŃiile respectării dreptului de proprietate. Pentru pădurile de codru pot fi adoptate tratamente din categoria celor cu perioadă lungă de regenerare (cvasigrădinărite. în vederea asigurării liniştii vânatului. ecologic. cu vârste ale expoatabilităŃii care. Prin măsurile preconizate se va avea în vedere realizarea de structuri diversificate. Regimul crâng poate fi adoptat numai în condiŃiile prevăzute de lege. a funcŃiilor lor ecologice şi social-economice”. În sensul celor de mai sus. prin realizarea unui sortiment variat de specii de arbori şi arbuşti producători de seminŃe. 7. a arboretelor din clasa I de vârstă. muguri şi lujeri preferaŃi de vânat (măr.) pentru care nu se pot constitui - . La întocmirea planurilor de amenajament se va urmări ca intervenŃiile în arborete. Exploatabilitatea indicată este cea tehnică. să nu fie mai mici decât cele adoptate pentru pădurile cu funcŃii de producŃie şi protecŃie. să se realizeze la intervale de timp mai lungi (8 – 10 ani). “strategia de punere în valoare economică. progresive) sau cu regenerare permanentă (grădinărit). care să răspundă cerinŃelor ecologice ale principalelor specii de vânat. de regulă. fructe. prevederile referitoare la reglementarea procesului de producŃie din cuprinsul acestui capitol sunt valabile pentru întregul fond forestier naŃional. cea prevăzută la subcapitolele 7. În cazuri speciale.7. în special în cele destinate să asigure adăpost şi hrană pentru vânat. salcie.a. socială şi ecologică a pădurilor este un atribut al statului”. – 7. cât mai favorabile speciilor principale de vânat. indiferent de forma de proprietate. castan. Sunt avute în vedere pădurile cu suprafeŃe de până la 30 ha inclusiv (păduri proprietate privată aparŃinând persoanelor fizice. Precizări privind elaborarea studiilor sumare de amenajare Potrivit legislaŃiei în vigoare.Ńel va fi alcătuită din speciile corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure. în folosul generaŃiilor actuale şi viitoare. Reglementarea procesului de producŃie lemnoasă este. salcie căprească. plop tremurător. deci şi pentru pădurile care au făcut sau fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate potrivit legislaŃiei referitoare la fondul funciar.). soc.). “pădurile din România sunt administrate şi gospodărite într-un sistem unitar. mozaicate. 177 pentru fazan. păduri ale unităŃilor de cult. Unele excepŃii sunt admise numai în cadrul pădurilor pentru care se întocmesc studii sumare de amenajare. Legea prevede. scoruş.1. CompoziŃia . de regulă. etc. Se va urmări proporŃionarea armonioasă a speciilor valoroase din punct de vedere ecologic. salbă moale. deasemenea. dacă se asigură o distribuŃie corespunzătoare. bine justificate sub raport silvicultural. că. în funcŃie de condiŃiile staŃionale şi specia principală de vânat. păr. economic şi de protecŃie cu cele care asigură hrana preferată şi necesară vânatului.9. păducel.

unităŃi de amenajament de întinderi mai mari. .3. realizarea unor structuri în mozaic. urmărindu-se. recolta poate fi anuală sau periodică. urmărindu-se ca.2. 6.8.În pădurile de codru în care compoziŃia arboretelor şi condiŃiile de exploatare şi regenerare permit. dar şi de asigurarea.2. n fiind numărul de ani corespunzător perioadei considerată optimă pentru recoltarea integrală a volumului Ve. La alegerea perioadei respective se Ńine seama de timpul necesar regenerării corespunzătoare a arboretului în cauză. se pot prevedea şi extrageri specifice crângului grădinărit. . . tăierile de transformare pentru fiecare arboret în parte pot începe la vârsta de 75 .4. care să se preteze la modalităŃile de reglementare prevăzute în subcapit. se va Ńine seama de următoarele recomandări: . prin cumulare. (precizările de la pct. Volumul de recoltat în cursul deceniului din fiecare arboret exploatabil (Vd) se obŃine prin relaŃia: Ve Vd = 10 . inclusiv a producŃiei de lemn. prin care se realizează în condiŃii optime permanenŃa pădurii şi continuitatea funcŃiilor acesteia. se înscriu principalele măsuri de gospodărire de aplicat. . cât şi condiŃiile de sănătate şi de regenerare ale arboretelor. fie codrul regulat cu tratamente adecvate compoziŃiei. 7. în măsura posibilităŃii. Se recomandă efectuarea concomitentă a studiilor sumare pentru pădurile private de pe raza unei unităŃi teritorial – administrative. La stabilirea volumului de recoltat în cursul deceniului. în condiŃiile unei regenerări corespunzătoare. respectiv tăierilor de transformare spre grădinărit. În planul sumar unic al lucrărilor şi de cultură şi exploatare din primul deceniu. iar la codrul regulat potrivit prevederilor referitoare la vârsta exploatabilităŃii (precizările de la pct. pe cât posibil. în raport cu particularităŃile pădurilor respective se va adopta fie codrul cvasigrădinărit. Volumul total de extras în deceniu se obŃine din însumarea volumelor de extras din fiecare arboret exploatabil în parte. să se asigure pe cât posibil şi continuitatea recoltelor de lemn. În situaŃiile în care continuitatea recoltelor prin exploatări şi regenerări în parchete şi benzi nu este posibilă. n în care Ve reprezintă volumul arboretelui majorat cu creşterea producŃiei lui principale pe n : 2 ani.5). Ńinând seama de necesitatea asigurării permanenŃei pădurii şi a ameliorării structurii ei în raport cu funcŃiile prioritare. 178 decât. iar recolta de lemn poate varia între nivelul creşterea producŃiei totale a arboretelor în cauză şi rezultatele obŃinute prin procedeele de calcul prevăzute la pct.). Pentru codru cvasigrădinărit tăierile de regenerare pot începe la vârsta de 85 – 90 de ani. În raport cu interesele silviculturale şi economice. prin asociere . a continuităŃii recoltelor de lemn pe o perioadă cât mai lungă. 6.2.În cazul pădurilor de crâng se va aplica parchetaŃia simplă.În pădurile de codru în care aplicarea grădinăritului nu este posibilă. condiŃiilor de regenerare şi funcŃiilor arboretelor componente.3. Întrucât în cazul acestor păduri o structurare pe clase de vârstă şi o reglementare pe ansamblul fondului de producŃie este dificilă. 7. În această situaŃie.7. se va da prioritate aplicării codrului grădinărit.80 de ani. eventual. se va avea în vedere să fie asigurate în mod corespunzător atât continuitatea funcŃiilor de producŃie/ protecŃie.

179 7. organele silvice trebuie să solicite aprobările legale. în funcŃie de necesitatea asigurării permanenŃei pădurii şi a continuităŃii funcŃiilor de protecŃie ale acesteia. . în vederea asigurării permanenŃei şi funcŃionalităŃii ecosistemelor în cauză.) se vor crea nuclee de regenerare. numai pe măsura preluării de către noua generaŃie a funcŃiilor respective. impunându-se însă ca extragerile care depăşesc 10% din volumul pe picior să fie temeinic justificate.în cazul arboretelor în care se înregistrează scăderea evidentă a capacităŃii funcŃionale. Pe baza observaŃiilor de teren. volumul de extras din arboretele mature se va stabili de la caz la caz. precum şi natura lor (igienă. prin amenajament şi prin studiile sumare de amenajare se vor indica situaŃiile în care se impun lucrări speciale. Pentru arboretele neexploatabile vor fi prevăzute lucrări de îngrijire adaptate specificului de conservare. în pădurile încadrate legal în sistemul de ocrotire integrală a naturii (tip funcŃional I) recoltarea de masă lemnoasă este interzisă. urmărind valorificarea corespunzătoare a nucleelor de seminŃiş/tineret şi înlăturarea treptată a elementelor din vechiul arboret. precizându-se volumul lemnos de recoltat pe durata deceniului de aplicare şi cel mediu anual. . iar în porŃiunile cu declin ireversibil (uscări. se vor prevedea măsuri de ajutorare a regenerării. 8.în cadrul lucrărilor speciale de conservare. În cazul pădurilor din grupa I funcŃională supuse regimului de conservare (tip funcŃional II). În amenajament şi în studiile sumare de amenajare se va menŃiona că volumele prevăzute a se recolta din arboretele supuse regimului special de conservare au un caracter orientativ şi că nu vor fi incluse în cuantumul posibilităŃii de produse principale şi secundare. în raport cu starea fiecărui arboret. de la caz la caz. precizând că.10. precum şi natura intervenŃiilor de conservare necesare. se va întocmi o evidenŃă a arboretelor în care se impun lucrări de conservare. Ńinându-se seama de următoarele considerente: . cu respectarea .limita minimă a extragerilor va fi corespunzătoare volumului care se impune a fi recoltat prin tăieri de igienă. limita superioară poate diferi. îngrijire etc. PRECIZĂRI SUPLIMENTARE PRIVIND AMENAJAREA PĂDURILOR CU FUNCłII SPECIALE DE PROTECłIE . luându-se însă în considerare la întocmirea bilanŃului de folosire a producŃiei lemnoase (cap. se poate exploata lemn în situaŃiile şi în condiŃiile prevăzute de lege. pentru care nu se reglementează procesul de producŃie lemnoasă - produse principale. pe categorii funcŃionale. pentru executarea acestor lucrări. 14).). În scopul ocrotirii genofondului şi ecofondului respectiv. Precizări privind situaŃiile în care se poate exploata lemn din pãdurile supuse regimului de ocrotire integralã şi celui de conservare deosebită Potrivit celor menŃionate anterior..Normelor tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor". degradarea pronunŃată a coroanelor etc.

de ajutor şi arbuşti) care să asigure acoperirea şi protecŃia solului. capabile să vegeteze în condiŃiile staŃionale respective (salcâm. prin: evitarea unor recolte care depăşesc limitele impuse de necesităŃile normalizării fondului de producŃie. În elaborarea capitolului privind funcŃiile pădurilor se vor lua în considerare lucrările de cercetare şi toate studiile de profil existente cu privire la sistematizări şi amenajări teritoriale. potrivit precizărilor din subcap. şi celor din anexele 1.2. arii protejate etc. pe cât posibil apropiate de cele specifice ecosistemelor naturale. precizându-se beneficiarii acestora. compoziŃiile de împădurire vor avea în vedere asortimentele din 2-3 grupe de specii (principale. La adoptarea măsurilor respective se va urmări ca ele să contribuie la menŃinerea şi ameliorarea condiŃiilor de mediu.) şi se va prezenta şi justifica diferenŃierea reglementărilor amenajistice pe tipuri funcŃionale. În cazul celorlalte păduri cu funcŃii speciale de protecŃie. pinul silvestru. pin etc.1. precum şi a unor tehnologii de regenerare/exploatare care pot afecta calitatea solului şi a apei.6. frasinul. 2 şi 3. Amenajamentul va cuprinde un capitol privind funcŃiile pădurilor. jugastrul. asociate cu paltinul de câmp. se vor face evaluări ale efectelor favorabile determinate de funcŃiile de protecŃie ale pădurilor. în cadrul căruia se vor evidenŃia modificările intervenite în zonarea funcŃională şi rolul pădurilor în raport cu obiectivele ecologice. În cazul terenurilor degradate se vor folosi specii cu valoare antierozională şi hidrologică ridicată. după caz. Aspecte generale La amenajarea pãdurilor cu funcŃiile speciale de protecŃie se va avea în vedere sporirea capacitãŃii acestora de a exercita în mod eficient funcŃiile prioritare şi secundare ce le-au fost atribuite. Cu sprijinul cercetătorilor şi al specialiştilor din producŃie. poluări industriale. 180 8. mojdreanul. torenŃi. interzicerea utilizării unor substanŃe chimice nocive în acŃiunile de fertilizare. de amestec. arŃarul tătărăsc. Măsuri specifice pentru diverse subgrupe şi categorii funcŃionale sunt prezentate în cele ce urmeză.). Speciile recomandate sunt: pinul negru. măsurile de gospodărire precizate trebuie să vizeze menŃinere sau realizarea unor structuri polivalente. Pãduri cu funcŃii speciale de protecŃie a apei şi a solului În raport cu caracteristicile hidrologice şi antierozionale ale arboretelor se va efectua o cartare a pădurilor din aceste puncte de vedere. cu precizarea măsurilor de gospodărire ce se impun.2. 8. 6. dar cu particularităŃile impuse de necesitatea exercitării funcŃiilor prioritare atribuite arboretelor. ape. paltinul de munte.1. . Pădurile din tipurile funcŃionale I şi II vor fi supuse. regimului de ocrotire integrală ori regimului de conservare specială. de combatere a dăunătorilor pădurii ori a buruienilor din culturi etc. economice şi sociale (subcap. în baza căreia se vor face estimări ale gradului în care pădurile respective îndeplinesc funcŃiile de protecŃie atribuite.

Cea mai mare atenŃie se va acorda cursurilor de apă cu frecvente debite catastrofale. vor beneficia de cartări staŃionale la scară mare. afectate de secete. bine închise. pe măsură ce permanenŃa pădurii este asigurată prin seminŃişurile instalate anticipat şi a preluării de către acestea a funcŃiilor arboretelor respective. Prin specialişti de profil va fi prezentată natura noxelor. prin lucrări curente (eventual. Aceste cartãri vor oferi soluŃii diferenŃiate pe tipuri de staŃiuni privind capacitatea actuală şi naturală de a îndeplini funcŃiile atribuite. 8. lemnul câinesc. cu procese avansate de degradare a mediului forestier. Se va realiza o densitate mai mare a etajului inferior cu rol filtrant. se va acorda o atenŃie deosebită menŃinerii integrităŃii şi funcŃionalităŃii lor. conservarea biodiversităŃii genetice şi folosirea de material de împădurire de provenienŃă strict locală. În pădurile din subalpin şi presubalpin. In aceste condiŃii se recomandă structuri relativ pluriene. de intensitate relativ redusă. se va propune refacerea. liliacul. reducerea consistentei arboretelor prin rărituri şi . evaluarea pagubelor produse în arborete şi soluri.4. Tot în acest scop. În cazul pădurilor dispersate din zona de câmpie forestieră. 8. bazate pe analize de sol. iar înlăturarea integrală a arborilor din vechiul arboret se va face treptat. cenuşarul. 181 vişinul turcesc. sângerul.3. Arbuşti: păducelul. Pãduri cu funcŃii speciale de protecŃie contra factorilor climatici dãunãtori Pădurile din silvostepă. dacă acestea sunt dense. prin lucrări adecvate se va urmări crearea de arborete cu structuri naturale specifice condiŃiilor staŃionale din zona respectivă. necesită cartări staŃionale la scară mare. Se va evita introducerea speciilor de răşinoase. cireşul de pădure. Lucrările de îngrijire preconizate vor fi prudente. cu probleme dificile de regenerare şi reconstrucŃie ecologică. climatice ş. De asemenea. analize foliare şi măsurători de creşteri radiale. In cazul când speciile de bază alcătuiesc arborete echiene şi rărite se vor introduce specii ajutătoare şi arbuşti pentru a alcătui structuri dense. precum şi în cele din zona montană limitrofe golurilor alpine. În planul lucrărilor de construcŃii se vor prevedea şi lucrări necesare pentru corectarea torenŃilor şi ameliorarea terenurilor degradate. dându-se prioritate soluŃiilor bazate pe mijloace silvobiologice. pe bază de studii prealabile) a celor necorespunzătoare. scumpia. cu condiŃii ecologice foarte fragile.). cu suprafeŃe reduse. Pãduri aflate sub influenŃa poluãrii industriale Pădurile situate în zone cu arborete puternic şi foarte puternic vãtãmate de poluare. mălinul american.a.a. relativ echiene. etajate. cătina albă ş. se vor menŃine structurile de margine (ecoton) a trupurilor de pădure. caracterizate printr-o deosebită fragilitate ecologică şi îndeplinind funcŃii multiple (antierozionale. mai puŃin penetrabile pentru vânt. stabilirea măsurilor de reconstrucŃie ecologică. cornul. Regenerarea zonelor de limită a trupurilor respective se va face prin deschideri prudente. hidrologice. mozaicate.

). Pentru aceste păduri se reglementează procesul de producŃie lemnoasă .5a.6. Pãduri de interes ştiinŃific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier În pãdurile destinate ocrotirii integrale a naturii (1. se vor propune lucrări adecvate de refacere. dar se acordă atenŃie sporită alegerii tratamentelor şi celorlalte măsuri de gospodărire care să contribuie la realizarea unor structuri corespunzătoare funcŃiei de agrement. . ca păduri parc şi păduri de agrement.Codul categoriilor funcŃionale din anexa 1. lumini şi umbre etc. Pãduri cu funcŃii speciale de recreare În raport cu intensitatea funcŃională. adăposturi. mozaicate. aplicând de regulă tăieri de igienă. urmărindu-se aplicarea de măsuri care să sigure ameliorarea structurii lor. şi vor constitui baza unei cartări peisagistice. Se vor utiliza puieŃi de talie mare. cu amenajări speciale de recreare doar în anumite zone de interes deosebit. In goluri şi sub adăpostul arboretelor existente se vor introduce specii repede crescătoare cu forme genetice rezistente. prezentarea reŃelei de acces existentă şi propusã pentru vizitatori. Sunt recomandate: structurile neregulate. Vor fi menŃinute arboretele rezistente la noxe.5.parc (şi cele asimilate acestora) includ pădurile special amenajate (cu structuri prelucrate artistic) sau prevăzute a fi amenajate în acest scop . bănci. Pãdurile . sistematizarea în plan orizontal şi în volum a pădurii pe zone si secŃiuni peisagistice. studiile anterioare pentru aceste păduri. Se vor aplica amendamente şi îngrăşăminte pentru neutralizarea poluanŃilor. 8. inclusiv prin tãieri de igienã şi lucrãri de îngrijire. se va reglementa producŃia de produse principale. reducerea poluării etc. Pentru pădurile situate în zone cu nivel de vătămare moderată şi slabă. Arborii se extrag când procesul de uscare este ireversibil. Se vor face demersuri pentru recuperarea pagubelor.5c. InformaŃiile din teren vor lua în considerare schiŃa de sistematizare a teritoriului.5d.1. coşuri.produse principale. În cele cu uscare avansată. 1. Se menŃin şi se promovează speciile naturale şi cele care pot contribui la estetica peisajelor prin variaŃii de forme. 1. terenuri de odihnă sau de joacă etc.5e)1 sunt interzise prin lege recoltările de masã lemnoasã. precum şi a dotărilor speciale existente (cabane. 182 se va căuta menŃinerea lizierelor şi a culturilor cât mai dense. Prin aceasta se va urmării: evidenŃierea valorii de recreare a pădurilor. precum şi alte activitãŃi care ar putea deregla echilibrul ecologic 1 . alternările de consistenŃe diferite. pădurile de recreare se tratează separat. ireversibilă. colorit. 8. menŃinerea dispersată a unor poieni etc. Pãdurile de agrement sunt constituite din arborete cu funcŃii de recreare de intensitate relativ redusă.

183

(pãşunatul, turismul, fertilizãrile etc.). În consecinŃã, aceste pãduri nu vor fi incluse
nici la reglementarea procesului de producŃie lemnoasã.
IntervenŃii în pădurile respective se pot face numai potrivit prevederilor legale.
Pãdurile destinate ocrotirii naturii prin amenajamente şi prin studii aprobate de
autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, (1.5b, 1.5f, 1.5.i, 1.5.j,
1.5.k.) nu vor fi incluse la reglementarea procesului de producŃie lemnoasã. Pot fi
prevãzute în planul lucrãrilor de îngrijire, pentru a fi parcurse cu tãieri de igienã şi
cu alte lucrãri care nu afecteazã funcŃia respectivã. Cu justificări temeinice, prin
amenajament pot fi trecute în regim de ocrotire şi alte pãduri de valoare deosebitã:
pãduri naturale-pluriene de valoare excepŃionalã, arborete din categoria pãdurilor în
curs de epuizare şi dispariŃie etc. Sub aceastã formã pot fi ocrotite pãdurile destinate
sã devinã rezervaŃii de diferite categorii în conformitate cu prevederile Legii
protecŃiei mediului.
Pãdurile de protecŃie a ariilor naturale protejate (1.5 l, 1.5 m, 1.5 n) pot fi
incluse la reglementarea procesului de producŃie lemnoasã în urmãtoarele condiŃii: sã
li se poatã aplica tratamentele prevăzute pentru categoriile funcŃionale respective
(anexa 3); sã se asigure conservarea genofondului local; sã nu se aplice tehnologii
care ar putea afecta echilibrul ecologic peste capacitatea de suport a respectivelor
ecosisteme.
Pãdurile constituite ca rezervaŃii pentru producerea de seminŃe forestiere
(rezervaŃii seminologice) (1.5 h). RezervaŃiile seminologice nu vor fi incluse la
reglementarea procesului de producŃie lemnoasã - produse principale. În
amenajament se va face o analizã a modului de gospodãrire a acestor pãduri şi a
mãsurilor ce se impun în raport cu prevederile legale, cu referire specialã la:
transformarea arboretelor surse de seminŃe în rezervaŃii seminologice; starea lor
fitosanitarã; producŃia de seminŃe şi modul lor de folosire; asigurarea integritãŃii şi
conservării lor.
Pãdurile constituite în suprafeŃe experimentale de lungă durată, destinate
cercetãrii ştiinŃifice (1.5 g) vor intra în preocupãrile de amenajare a pãdurilor prin:
constituirea lor ca unitãŃi amenajistice distincte, delimitate împreunã cu zonele de
protecŃie ce se impun şi reprezentarea lor cartograficã; gospodãrirea lor în regim de
conservare deosebitã; prezentarea listei temelor de cercetare, cu obiectivele urmărite,
rezultate obŃinute, mãsuri de valorificare a acestor rezultate. La amenajarea pãdurilor
aflate în administraŃia sau sub coordonarea tehnicã a instituŃiilor de cercetare
ştiinŃificã şi de învãŃãmânt forestier superior, în scopuri experimentale sau didactice,
pot fi luate în considerare şi norme de amenajare specifice, elaborate de instituŃiile
respective.

9. PRODUSE NELEMNOASE ALE FONDULUI FORESTIER

9.1. ConsideraŃii generale

Pe lângã producŃia de lemn, care constituie produsul de bazã al pădurii, fondul
forestier mai furnizeazã o serie de alte produse valoroase cum sunt: produse

184

cinegetice, salmonicole, fructe de pãdure, ciuperci comestibile, plante medicinale din
flora spontanã, resurse melifere, seminŃe forestiere, rãşinã, furaje etc.
Reglementarea producŃiei şi a recoltãrii acestor produse face necesarã
cunoaşterea tuturor resurselor din fondul forestier, a cantitãŃilor realizate în deceniul
anterior elaborãrii amenajamentului, a solicitărilor interne şi externe existente,
precum şi stabilirea mãsurilor ce se impun pentru sporirea continuã a producŃiei în
acest domeniu pentru deceniul urmãtor. Astfel, amenajamentul va cuprinde prevederi
distincte pentru fiecare categorie de resurse, pe baza datelor obŃinute cu prilejul
descrierii unitãŃilor amenajistice, luând în considerare şi informaŃiile oferite de
ocoalele silvice.
Reglementarea prin amenajament a acŃiunilor privind valorificarea acestor
produse ale fondului forestier se va face cu mult discernãmânt, astfel încât sã nu fie
afectatã buna gospodãrire a pãdurilor, producŃia de lemn şi funcŃiile de protecŃie ale
pãdurilor.

9.2. PotenŃialul cinegetic

PotenŃialul cinegetic se evaluează, prin amenajament, pe fonduri de vânãtoare
şi pe specii, în baza bonitãŃii fiecãrui fond de vânãtoare şi a planului de recoltã ce se
stabileşte anual. ConŃinutul acestui capitol va cuprinde informaŃii statistice privind
fondul de vânãtoare pe categorii de folosintã, terenurile destinate hranei vânatului,
bonitatea biotopului, construcŃiile şi instalaŃiile cinegetice, efectivele reale, efectivele
optime, factori care au frânat dezvoltarea vânatului, mãsurile ce se impun pentru
realizarea efectivelor optime, producŃia posibilã (numãr de piese şi carne). Se vor
avea în vedere şi recomandãrile de bazã de la pct. 7.8.

9.3. PotenŃialul salmonicol

PotenŃialul salmonicol se evaluează în amenajament în cadrul fiecãrui ocol
silvic, pe fonduri de pescuit, acestea cuprinzând apele curgãtoare, lacurile alpine şi de
acumulare şi iazurile din fondul forestier, prevãzute în actul normativ în vigoare.
În cadrul amenajamentului se va prezenta un capitol separat care va cuprinde:
informaŃiile privind caracteristicile fondurilor de pescuit; producŃia actualã şi cea
optimã; lucrãri de amenajare necesare; lungimea fondului de pescuit aptã pentru
dezvoltare; numãrul puieŃilor de introdus anual; situaŃia pãstrãvãriilor actuale
(capacitate, producŃie etc.) şi posibilităŃi de dezvoltare; măsuri de protecŃie a
izvoarelor, a malurilor râurilor şi a versanŃilor; măsuri de evitare a poluărilor de orice
fel etc.
După caz, se vor face precizări în legătură cu necesitatea îmbunătăŃirii pazei şi
reglementării pescuitului.

9.4. PotenŃialul producŃiei de fructe de pãdure

În amenajament vor fi luate în considerare atât fructele de pãdure din flora
spontanã, cât şi cele din culturile speciale realizate în fondul forestier. Se vor avea în

185

vedere: arbuşti fructiferi cu pondere mare (zmeur, afin negru, afin roşu, mãr, măceş,
cãtinã albã, corn, coacãz negru); arbuşti fructiferi cu pondere mijlocie (porumbar,
alun, pãducel); arbuşti fructiferi cu pondere micã (coacãz de munte, coacãz roşu,
coacãz auriu, agriş, cireş pitic, cãlin, soc negru, soc roşu, rãchiŃele, mãceş de munte,
afin brumãriu, moşmon, drãcilã, sãlcioarã, ienupãr, etc.).
Aceste trei grupe de specii se vor trata distinct în cadrul amenajamentului,
atenŃia principalã fiind acordatã primei grupe. Astfel, se vor identifica suprafeŃele şi
cantitãŃile recoltate din fondul forestier de pe care s-au recoltat anterior şi de pe care
este posibilã continuarea recoltelor şi în deceniul care urmeazã. Se va studia atent
posibilitatea sporirii producŃiei, inclusiv în culturi de arbuşti fructiferi cu soiuri
selecŃionate, fãrã a se recurge la defrişări de arborete.
Pentru estimarea producŃiei se vor folosi lucrări de specialitate, îndrumări
tehnice de profil şi recoltele medii la hectar obŃinute pe plan local.

9.5. PotenŃialul de ciuperci comestibile

Ca obiect al recoltãrii şi valorificãrii vor fi avute în vedere, în principal,
urmãtoarele ciuperci comestibile: ciuperci cu o mare pondere pentru consum (hrib,
gãlbiori, ghebe, mănătărci, crãiŃã, ciuciuleŃi, vineŃicã); ciuperci cu o pondere redusã
(ciuperca de bãlegar, hribul negru, râşcovi, iuŃari etc.).
Se înregistreazã producŃia medie de ciuperci din deceniile anterioare. Apoi, pe
baza dinamicii acesteia şi a altor consideraŃii, se va estima producŃia pentru deceniul
urmãtor. Se vor analiza şi posibilitãŃile rentabile de organizare a culturilor de
ciuperci, îndeosebi cea a pãstrãvului de fag.

9.6. Resurse melifere

Studiul resurselor melifere va cuprinde: determinarea speciilor melifere şi a
suprafeŃei pe care o ocupã, perioadele şi durata înfloririi şi numãrul de familii posibil
de instalat, pe culesuri. Principalele specii melifere care se vor avea în vedere şi care
se vor promova în compoziŃia - Ńel sunt: salcâmul, teiul, salcia, paltiniul, precum şi
arbuştii: zmeurul, afinul, cãtina roşie, cãtina albã, lemnul câinesc, cornul, mãceşul,
pãducelul, porumbarul, amorfa, sãlcioara, socul, etc. şi plante ca: zburãtoarea, flora
de baltã etc.
În zonele deosebit de favorabile producŃiei de miere, la salcâmete, teişuri şi
sãlcete, se va lua în considerare şi maximizarea producŃiei la hectar. În plus, în
asemenea zone, prin compoziŃiile - Ńel vor fi promovate speciile melifere menŃionate
mai sus în limitele corespunzãtoare sub raport economic. Totodatã, se va recomanda
ca, prin lucrãri de îngrijire, sã se promoveze dezvoltarea de arbori cu coroane bogate.
În cazul unitãŃilor deosebit de favorabile pentru producŃia meliferã, cu ocazia
avizãrii temei de proiectare se va analiza oportunitatea întocmirii unui plan special
privind aceastã producŃie.

9.7. Materii prime pentru colofoniu

cantitãŃile de seminŃe livrate altor beneficiari în cursul deceniului expirat. pe specii şi ani. aflate în grupa a II-a funcŃionalã. precum şi estimãri pentru deceniul viitor. lemnul de stejar. ghinda. producŃia actualã în tone pe an şi hectar de nuiele de rãchitã. precum şi alte surse din fondul forestier privind seminŃele destinate consumului pentru furajarea animalelor şi folosinŃe industriale. Materii prime pentru industria tananŃilor. gale etc. jirul. cele naturale existente.). 9. vişin.10. de greutãŃile la recolatre. precum şi arboretele la care rezinajul a început înaintea amenajãrii. În cadrul amenajamentului se vor arãta. tei. Materii prime pentru împletituri În vederea lãrgirii şi modernizãrii bazei de materii prime pentru împletituri se vor analiza în primul rând rãchitãriile artificiale şi apoi. gorun. mesteacãn. În privinŃa materiei prime pentru coloranŃi se vor avea în vedere materiile prime cerute de piaŃã. PosibilitãŃile de recoltare pentru deceniul care urmeazã se vor stabili funcŃie de nivelul realizãrilor din anii anteriori şi de eventualele modificãri ale suprafeŃelor cu asemenea resurse. acerinee. plantajele. 9. planul de recoltare de rãşinã va cuprinde numai arborete de pin care urmeazã sã fie exploatate în urmãtorii 10 ani (incluse în planul decenal). cetinã de molid. se vor lua în considerare: arborii şi arbuştii fructiferi existenŃi. cât şi la cele propuse. de cerinŃele unitãŃilor prelucrãtoare etc 9. SeminŃe forestiere În vederea stabilirii cantitãŃilor de seminŃe ce se pot recolta anual. muguri de plop şi de mesteacãn. Pe ocol se va prezenta. corcoduş etc. frunzele de scumpie şi cãtinã roşie.8. se vor avea în vedere: coaja de stejar. gârniŃã. seminŃele de rãşinoase (îndeosebi de molid şi jneapãn). salcie. dacă se întrevãd posibilitãŃi de valorificare. pe loturi de culturã şi centralizat pe ocol silvic. salcâm. În privinŃa materiilor prime pentru industria uleiurilor vegetale. 186 La organizarea prin amenajament a producŃiei de rãşinã se vor avea în vedere urmãtoarele: sursa principalã de rãşinoase o constituie arboretele de pin negru şi pin silvestru. de asemenea. situate pe terenuri cu înclinări sub 30g. conurile de molid. distinct.9. rezervaŃiile seminologice. molid. brad şi alte rãşinoase. Se vor prezenta suprafeŃele noi identificate în acest scop. precum şi cantităŃile . seminŃele de carpen. cu referire atât la rãchitãriile existente. CantitãŃile de rãşinã posibil de recoltat în mod organizat se vor estima în baza recoltelor anterioare şi folosind indici de recoltare stabiliŃi prin cercetãri. Pentru deceniul care urmeazã se vor arãta cantitãŃile necesare pentru lucrările de regenerare. uleiurilor vegetale şi coloranŃilor În privinŃa materiei prime pentru tananŃi. în primul rând. se vor lua în considerare. sâmburoase (îndeosebi cireş.

ger.Vătămările respective. ciuperci foliare şi xilofage. furaje. precum şi pe baza datelor înregistrate cu ocazia descrierii parcelare. grindină etc. şi cu informaŃiile din reŃeaua locală reactualizată). . etc. 10. se stabilesc de amenajist. Alte produse În amenajament vor fi luate în considerare şi alte produse ale pãdurii cum sunt: plante medicinale şi aromatice.11. în evoluŃia ei. care este reflectată în principal. de proporŃia arborilor cu defoliere (pierdere de ace sau frunze) mai mare de 25%. pomi de iarnã. altele (incendii.Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor". care se exprimă prin proporŃia arborilor cu vătămări cauzate de: vânat şi animale mari. cât şi pentru valorificări în afara sectorului forestier. 187 disponibile. zăpadă. agenŃi abiotici (vânt. restricŃiile reclamate de buna gospodãrire a pãdurilor.1. cu ocazia descrierii parcelare. EvoluŃia stării de sănătate a pădurilor Starea de sănătate a pădurilor. insecte foliare şi xilofage.. poluare.). cu precizarea intensităŃilor lor. Pentru caracterizarea stării de sănătate se au în vedere următorii indicatori : Vătămarea fiziologică a arboretelor. după situaŃiile existente în baza de date a monitoringului forestier naŃional. STAREA DE SĂNĂTATE A PĂDURILOR ŞI MĂSURI DE PROTEJARE A FONDULUI FORESTIER 10. potenŃialul oferit de fondul forestier al ocolului silvic. precum şi evidenŃele privind evoluŃia stării de sănătate a pădurilor din cadrul ocolului silvic se realizează potrivit prevederilor din . Vătămarea fizică a arboretelor. posibilitãŃile de desfacere şi rentabilitatea lor. EvoluŃia vătămărilor se prezintă cel puŃin pe ultimii 5 ani. Culegerea datelor de teren privind starea de sănătate. prevederile pentru deceniul urmãtor se fac în raport cu: realizãrile din deceniul expirat. atât pentru lucrări silvice. 9. respectiv de procentul arborilor încadraŃi în clase de defoliere 2-4. se prezintă pe baza informaŃiilor din reŃeaua naŃională de sondaje a monitoringului forestier (coroborată. Pentru toate aceste produse. corelarea lor cu informaŃiile obŃinute în cadrul monitoringului forestier. unde este cazul.). plante ornamentale etc.

se vor studia toate documentele de arhivă referitoare la aceste adversităŃi şi se va efectua o cartare a arboretelor periclitate.formarea de margini de masiv rezistente. tăieri rase în benzi înguste.a. geruri excesive. protecŃia împotriva bolilor şi dăunătorilor. . . măsuri de gospodărire a pădurilor cu fenomene de uscare anormală. îngheŃuri târzii.împădurirea tuturor golurilor formate în arborete şi împlinirea consistenŃei arboretelor cu densităŃi subnormale. . măsuri de gospodărire a pădurilor afectate de poluare industrială.deschideri de linii de izolare între grupe de arborete. benzi de larice în zone puternic periclitate. 188 10. .). . 2. în molidişuri etc. iar în cazul constatării unor importante deteriorări. alăturate succesiv. pe baza informaŃiilor culese pe teren şi a unui sistem unitar de clasificare. procese necorespunzătoare de recoltare a lemnului şi răşinii. Măsuri de protejare a fondului forestier Pentru creşterea eficacităŃii funcŃionale a pădurilor. . în molidişuri).1.. cât şi asigurarea unei stabilităŃi mai mari a întregului fond forestier. se vor face analize şi recomandări referitoare şi la alte daune ce sunt sau pot fi aduse fondului forestier prin: fenomene torenŃiale. În acest scop se va sublinia necesitatea promovării provenienŃelor locale care au format biocenoze stabile la adversităŃi.Ńel apropiate de cele ale tipului natural . se vor recomanda: . prin amenajament se vor prevedea măsuri pentru asigurarea stabilităŃii ecologice a fondului forestier. acŃiuni de reconstrucŃie ecologică. înmlăştinări şi inundaŃii. păşunat neraŃional.fundamental.compoziŃii . incluzând şi forme genetice caracterizate printr-o mare capacitate de rezistenŃă la vânt şi zăpadă. brad. În acest scop. În funcŃie de particularităŃile pădurilor de amenajat. Se vor avea în vedere: protecŃia împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zăpadă.2. efective supradimensionate de vânat etc.aplicarea de tratamente care să asigure menŃinerea sau formarea de arborete cu structuri rezistente la adversităŃi (tratamentul tăierilor în margine de masiv. paltin ş.constituirea de benzi de protecŃie formate din specii rezistente (de pildă. 10. .corelarea posibilităŃii de produse principale cu particularităŃile tratamentelor prescrise. protecŃia împotriva incendiilor. Protejarea împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zãpadã ProtecŃia împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zăpadă se va realiza printr-un ansamblu de măsuri ce vizează atât mărirea rezistenŃei individuale a arboretelor periclitate. folosind specii mai rezistente la vânt şi zăpadă (fag. Pentru pădurile situate în staŃiuni cu grad ridicat de periculozitate. în molidişuri).

orientate împotriva direcŃiei vânturilor frecvente şi periculoase. cu deosebire pentru pădurile de câmpie. 10. amplasându-se pe culmile principale în pădurile de munte şi de coline şi orientându-se perpendicular pe direcŃia vântului dominant în regiunea de câmpie. 10.2. În plus. prevăzându-se concomitent toate măsurile de consolidare arătate mai sus. atunci când se semnalează vreun început de incendiu.parcurgerea arboretelor cu lucrări de îngrijire adecvate (degajări şi curăŃiri puternice în tinereŃe. ProtecŃia împotriva incendiilor ProtecŃia împotriva incendiilor se realizează în primul rând prin stabilirea unei reŃele de linii parcelare principale. în scopul protejării arboretelor. 189 . În interiorul zonelor periclitate şi până la ele se vor proiecta poteci sau drumuri de pămînt care să asigure o accesibilitate uşoară şi o deplasare rapidă a echipelor de intervenŃie. dar neparcurse anterior cu lucrări de îngrijire corespunzătoare etc. . cu deosebire pe lizierele acestora. În vecinătatea golurilor alpine şi în zonele frecvent afectate de vânturi puternice. păşunat. Arboretele trecute de 20 de ani foarte puternic afectate de incendii vor fi încadrate în prima urgenŃă de regenerare. prin: depistarea pe teren a focarelor de dăunători şi a agenŃilor patogeni. astfel încât să se reducă proporŃia arborilor cu rezistenŃă scăzută la adversităŃi etc. rărituri slabe în arboretele trecute de 40 de ani.3. în prealabil se vor întreprinde acŃiuni cu caracter informativ. Această reŃea se va amplasa cu prioritate în zonele expuse unor perioade mai îndelungate de uscăciune şi în pădurile de răşinoase. În asemenea zone se vor proiecta şi turnuri de observaŃie de înălŃimi corespunzătoare. în raport cu condiŃiile staŃionale..în molidişuri se vor proiecta succesiuni de tăieri.2. ProtecŃia împotriva dãunãtorilor şi bolilor În scopul protecŃiei fondului forestier împotriva dăunătorilor şi bolilor. . Pâlcurile de arbori rămaşi în arboretele vătămate de vânt vor fi menŃinute în vederea diversificării structurii. recoltarea lemnului. în care scop vor fi incluse în planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor sau în planul lucrărilor de regenerare.).diminuarea pagubelor pricinuite de vânat. se va prevedea introducerea speciilor de foioase în compoziŃia de viitor a arboretelor de răşinoase. .2. efectuând atente observaŃii cu prilejul descrierii unităŃilor amenajistice. urmând a fi incluse în planul de recoltare. se vor păstra permanent benzi de pădure de lăŃimi variate (50-300 m). a căror deschidere şi întreŃinere trebuie să constituie o obligaŃie de prim ordin pentru unităŃile silvice. funcŃie de relief şi de structura arboretelor respective. Restul arboretelor incendiate vor fi redresate prin lucrări de îngrijire şi împăduriri.efectuarea de împăduriri cu material de împădurire genetic ameliorat pentru rezistenŃa lor la adversităŃi şi folosind scheme mai rare. Arboretele exploatabile încadrate în gradele de vătămare II şi III vor fi incluse în urgenŃa a II-a de regenerare. analizarea datelor existente în arhiva tehnică şi în .

efectuarea în mod corespunzător a întregului sistem de lucrări de îngrijire a arboretelor (degajări. precum şi măsurile de combatere aplicate. mai ales. arborete debilitate prin incendii. păşunat excesiv etc. indiferent de vârstă. protecŃia tulpinilor arborilor împotriva vânatului şi a daunelor aduse în procesul de exploatare. menŃinerea arboretelor la densităŃi normale. situate în zone de recreare. vor fi încadrate în prima urgenŃă de regenerare. Arboretele foarte puternic afectate de dăunători şi boli. Analize detaliate se vor întreprinde pentru pădurile constituite din arborete ce prezintă fenomene de uscare. evitându-se pe cât posibil tăierea rasă. etajate şi amestecate. . precum şi a celor puternic afectate de dăunători şi boli sau cu evoluŃii imprevizibile ale stării fitosanitare. raŃionalizarea accesului în pădure. îngrijirea marginilor de masiv şi a lizierelor). arboretele aflate sub influenŃa poluării industriale. după caz. promovarea de specii forestiere şi forme genetice rezistente. rărituri. Pentru amenajarea pădurilor de interes deosebit (ale unităŃilor de cercetare şi învăŃământ. care nu mai pot fi redresate sub raport fitosanitar prin lucrări de combatere şi de cultură şi care prezintă o stare fitosanitară necorespunzătoare care impune exploatarea lor în termen scurt. regenerarea acestora se va face prin tratamente adecvate. documentări în literatura de specialitate referitoare la protecŃia pădurilor în zona respectivă. protejarea populaŃiilor de păsări folositoare. vor fi avute în vedere: conservarea arboretelor de tip natural. în amenajament se vor recomanda atât măsuri preventive cât şi măsuri de combatere a dăunătorilor şi bolilor. a furnicilor din genul Formica. cu participarea nemijlocită sau cu colaborarea specialiştilor din domeniul entomologiei şi fitopatologiei forestiere. folosind în principal substanŃe selective biodegradabile şi cu toxicitate redusă. depistarea şi prognoza dăunătorilor şi. arborete cu arbori proveniŃi din lăstari. trecerea în regimul codrului a arboretelor provenite din lăstari etc. În privinŃa măsurilor preventive. Se va prezenta dinamica dăunătorilor şi bolilor. curăŃiri. la nevoie. arborete realizate cu specii forestiere scoase din arealul lor natural de vegetaŃie. păduri de stejari de mare valoare etc. arborete pure realizate în locul unor arborete amestecate. respectiv în arborete artificiale. protecŃia plantaŃiilor şi seminŃişurilor. cu arătarea eficacităŃii acestora. bazate pe îmbinarea armonioasă a măsurilor silviculturale şi ecologice şi cele specifice protecŃiei pădurilor. împădurirea golurilor. arborete puternic destructurate sub raport ecologic. atunci când aceste adversităŃi depăşesc limitele capacităŃii de suport a ecosistemelor respective. introducerea lui. tăieri de igienă. pluriene. protejarea subarboretului şi. În privinŃa redresării stării anormale a ecosistemelor sub raport fitosanitar. se vor recomanda măsuri de combatere biologică şi integrată. definitivarea sistemului de măsuri preventive şi de combatere se va face. Referitor la asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare. 190 evidenŃele curente ale ocolului silvic. interzicerea păşunatului.).

2. Aceastã cartare se va realiza pe baza prevederilor din . O deosebitã atenŃie se va acorda protejãrii şi promovãrii formelor genetice de brad rezistente la uscare. refacerii sau substituirii. 7% din cele cu vârsta cuprinsã între 51 şi 90 ani şi 5% în arboretele cu vârste de peste 90 ani2). aplicându-se cu stricteŃe prevederile din normele şi îndrumãrile tehnice emise de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silvicultură. gârniŃã. plopi selecŃionaŃi etc. cer. efectuându-se mãsurãtori privind dinamica creşterilor pentru a evidenŃia eventualele tendinŃe de scãdere a acestora. vor fi substituite cu aceste specii. pe baza informaŃiilor prezentate mai sus. La amenajarea pãdurilor cu fenomene de uscare anormalã. 191 10. Prevederile amenajamentului referitoare la ameliorarea şi refacerea arboretelor afectate de uscare vor fi diferenŃiate în raport cu specia principală şi cu intensitatea fenomenului. a cartării pe grade de vătămare din amenajamentul expirat şi a altor evidenŃe de la ocol. stejar brumãriu ş. precum şi în culturile de pini. pentru mai buna gospodãrire a pãdurilor. gorun. în sezon de vegetaŃie. se va realiza o clasificare a arboretelor pe grade de uscare. Acest fenomen apare mai frecvent în pãdurile de stejari (stejar pedunculat.) şi brad.Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor". Mãsuri de gospodãrire în pãdurile cu fenomene de uscare anormalã Prin uscare anormalã se înŃelege prezenŃa în arborete. pentru prevenirea amplificãrii acestui fenomen şi a apariŃiei lui în alte pãduri de stejari. In cazuri speciale. se va recomanda administrarea de îngrãşăminte (pe bazã de studii pedologice prealabile). De asemenea. stabilirea vârstei exploatabilitãŃii se va face cu luarea în considerare a fenomenului de uscare. culturile de plopi selecŃionaŃi înfiinŃate în staŃiuni favorabile stejãretelor sau a unor şleauri ori zãvoaie valoroase vor fi înlocuite cu noi culturi bazate pe folosirea 2 1) Aceste limite se aplicã la pãdurile de stejari . efectuarea de drenãri în staŃiuni cu exces de umiditate. într-o proporŃie care depãşeşte cota normalã a eliminãrii naturale (10% în arboretele cu vârste de pânã la 50 de ani. Astfel. intervenŃii la forurile competente pentru reducerea gradului de poluare în zona respectivă etc.. culturile de pini afectate de uscare situate în staŃiuni favorabile stejarilor sau fagului.a. dupã caz. adaptând metoda de regenerare corespunzãtoare. lucrãri de îngrijire şi aplicarea de tratamente intensive (tratamentul codrului grãdinãrit şi tratamentul tãierilor cvasigrãdinãrite) prin care sã se formeze arborete pluriene şi amestecate. In cazul arboretelor de stejari cu fenomene de uscare. In cazul culturilor de pini şi plopi selecŃionaŃi afectate de fenomenul de uscare anormalã se va adopta soluŃia ameliorãrii prin lucrãri de îngrijire. se vor recomanda mãsuri preventive. In arboretele de brad cu uscãri anormale. In asemenea situaŃii se vor putea propune vârste ale exploatabilitãŃii mai mici decât cele precizate în anexa 4.4. In mod similar. mãsurile de prevenire şi de ameliorare şi refacere se vor axa cu prioritate pe împãdurirea golurilor. a unui numãr de arbori predominanŃi şi dominanŃi uscaŃi sau în curs de uscare. în funcŃie de gradul de uscare şi bonitatea staŃiunii.

Drumurile de coastă se rezumă la strictul necesar şi se amplasează.1. 11. Drumuri de colectare. drumuri publice sau drumuri aparŃinând altor sectoare economice: minier. TEHNOLOGII DE EXPLOATARE. Ńinând seama de formele geometrice ale secŃiunilor (complexelor) de exploatare. se va solicita asistenŃa tehnicã a specialiştilor din institute de cercetãri şi învãŃãmânt superior de profil. amenajamentul cuprinzând date privind: dotarea existentă a pădurilor cu căi permanente de transport (drumuri auto forestiere. În context. gospodărirea apelor etc. INSTALAłII DE TRANSPORT. în raport cu dotarea existentă şi cea de la finele deceniului de aplicare a amenajamentului. . accesibilitatea suprafeŃei pădurilor şi a posibilităŃii pe natură de produse. In staŃiuni foarte favorabile plopilor slecŃionaŃi şi inapte pentru specii mai valoroase (de pildã stejari). necesităŃile de dezvoltare a reŃelei de transport existente. respectiv o grupare a suprafeŃelor păduroase în secŃiuni (complexe) de exploatare avizate la mijloace comune de recoltare şi colectare. care ridicã probleme deosebite. arboretele afectate de uscare vor fi înlocuite prin noi culturi. în funcŃie de felul mijloacelor de colectare. folosind clone rezistente la adversitãŃi. de regulă. precum şi de volumul materialului de exploatat.). 11. Pentru amenajarea pãdurilor cu fenomene de uscare. de condiŃiile de relief. cu respectarea parametrilor de proiectare. de direcŃiile de scurgere. agricol. InstalaŃii de transport Se au în vedere drumuri de colectare (linii de colectare şi drumuri de coastă) şi căi permanente de transport. acolo unde este posibil. 192 speciilor corespunzãtoare tipului de pãdure natural fundamental. potrivite staŃiunii şi aplicând tehnologii de împãdurire îmbunãtãŃite. recoltarea şi transportul lemnului precum şi stabilirea de tehnologii adecvate exigenŃelor sporite ale unei silviculturi ce promovează într-un grad maxim regenerarea pe cale naturală a arboretelor. CONSTRUCłII FORESTIERE Pentru asigurarea unor raporturi principiale şi eficiente între unităŃile de cultură şi cele de exploatare a pădurilor. Căile permanente de transport se tratează la nivel de studiu de amplasament. la intervale de 500-600 m. FaŃă de aceste considerente. se impune şi o tipizare tehnologică. în procesul de elaborare a amenajamentelor se obŃin din faza lucrărilor de teren şi se stabilesc în elaboratul final o serie de elemente necesare pentru orientarea personalului tehnic-ingineresc de la ocoalele şi direcŃiile silvice în activităŃile ce le întreprind pentru evaluarea şi amplasarea volumului lemnos ce intră anual în circuitul economic. Liniile de colectare la drumurile de coastă se amplasează. sub raportul menŃinerii integrităŃii arboretelor se impune realizarea unei reŃele corespunzătoare de instalaŃii pentru colectarea. petrolier. pentru respectarea riguroasă a regulilor silvice cu privire la exploatarea şi valorificarea lemnului. căi ferate forestiere. de sensul de gravitaŃie a materialului ce se recoltează etc.

de regulă. drumurile publice şi cele aparŃinând altor sectoare economice se înregistrează cu lungimea acestora din interiorul pădurii sau cu lungimea care deserveşte strict pădurea.2 km. ReŃeaua căilor de transport existente. 11. În asemenea situaŃii se vor întocmi şi soluŃii tehnologice orientative. precum şi a degradării solului. după caz. 193 Analiza reŃelei instalaŃiilor de transport se face pentru fiecare unitate de amenajament.). aceste tehnologii se vor referi la metodele de colectare a arborilor ce se exploatează anual (ca regulă. Se vor prevedea cu prioritate căi de transport axiale. astfel încât fiecare parcelă să aibă. InstalaŃiile de transport existente se înregistrează cu lungimea. Tehnologii de exploatare În concordanŃă cu soluŃiile precizate prin planul de recoltare a produselor principale şi planul lucrărilor de îngrijire. Se vor prevede restricŃii în vederea evitării vătămării seminŃişurilor şi a arborilor rămaşi. propuneri de îmbunătăŃire a situaŃiei date. a unor tehnologii adecvate de recoltare. suprafaŃa şi valorea lor de inventar. colectare cu atelaje. Pentru instalaŃiile forestiere de transport necesare în primul deceniu se determină traseele posibil de realizat. funiculare sau tractoare cu troliu. stabilită pe hărŃi şi Ńinând seama de scurgerea naturală a materialului lemnos şi configuraŃia terenului. . În cazul pădurilor care ridică probleme deosebite cu privire la tehnologia de recoltare a lemnului (cum sunt unităŃile în care se aplică tăierile în margine de masiv ş. în condiŃii de rentabilitate (eficienŃă economică) se va determina în funcŃie de distanŃa medie de colectare a lemnului (1. stabilirea tehnologiilor de recoltare a lemnului în amenajament se va face şi cu consultarea specialiştilor din unităŃile de exploatare şi transport forestier. publice şi forestiere. într-o primă fază.2 Km) de la centrul de greutate al fiecărei subparcele la calea permanentă de transport. exprimată pe planuri sau hărŃi cu curbe de nivel. iar redactarea se prezintă în studiul general pe ocol. Propunerile de dezvoltare a reŃelei de transport existente va viza.2. Pentru toate categoriile de instalaŃii de transport se fac precizări cu privire la starea lor şi. reducerea distanŃei de scos apropiat la 1. precum şi cele propuse se prezintă pe harta amenajistică a unităŃii de producŃie şi pe harta de ansamblu. se impune adoptarea. precum şi la zonele de corhănire. prin amenajament. acces direct la o cale permanentă de transport. lungimea şi valoarea de investiŃie ale acestora. sub formă de arbori şi părŃi de arbori sau în trunchiuri şi catarge). bazate pe cât posibil pe reŃeaua hidrografică în pădurile de deal şi munte şi pe liniile parcelare şi somiere în pădurile de câmpie şi coline joase cu parcelar geometric.a. colectare şi transport ale lemnului. Gradul de accesibilitate a pădurii şi a posibilităŃii anuale. Succint. Pentru instalaŃiile prevăzute a se construi în deceniile următoare se va stabili numai lungimea lor. pe ocol.

InformaŃiile înscrise în formularele tipizate vor fi transpuse pe suporŃi compatibili cu sistemul de prelucrare utilizat. InformaŃiile de intrare în sistem sunt cele obŃinute în faza de teren şi înregistrate în formularele de descriere a unităŃilor amenajistice. În acest plan vor fi trecute date privitoare atât la construcŃiile existente. introducerea. în apropierea unui centru social. toate aceste informaŃii se vor regăsi sub diferite forme în baza de date a sistemului informatic. districtele şi cantoanele silvice să aibă sedii proprii. referitoare la cultura. în timp util. ConstrucŃii forestiere Planul construcŃiilor forestiere include toate construcŃiile silvice cu caracter permanent. aflate în continuă dezvoltare. La alegerea amplasamentului acestor construcŃii se va urmări: să fie în imediata apropiere a obiectivului ce se gospodăreşte. adaptarea algoritmilor existenŃi la modificările impuse de actualizarea normelor tehnice de amenajare. să permită integrarea economică a utilităŃilor. unitatea amenajistică în care se află sau urmează a fi construită. generalizarea prelucrării automate a informaŃiilor în procesul de elaborare a amenajamentelor. exploatarea forestieră şi gospodărirea cinegetică. organizarea şi păstrarea informaŃiilor în structuri capabile să satisfacă. La întocmirea planului construcŃiilor forestiere se va avea în vedere ca personalul silvic de teren să locuiască. derivat din terminologia forestieră impusă de standardele în vigoare. materialele din care este făcută sau se va face construcŃia. cât şi la cele ce urmează a se construi. având ca obiective: asigurarea unei calităŃi superioare. 12. existente şi necesare a se construi. La realizarea sa se urmăreşte ca sub raport funcŃional sistemul să satisfacă cu promptitudine şi în permanenŃă necesităŃile informaŃional-decizionale ale amenajamentului. pe cât posibil. prin care se vor arăta: natura construcŃiei. PRELUCRAREA AUTOMATà A INFORMAłIILOR ÎN AMENAJAMENT Prelucrarea întregului volum de informaŃii în procesul de elaborare a amenajamentului se va realiza prin mijloace moderne de calcul. Având în vedere importanŃa deciziilor stabilite în amenajamente. iar ocoalele. pentru valorificarea altor produse ale pădurii etc. construcŃii pentru salmonicultură. Planul construcŃiilor va fi definitivat în urma constatărilor de avizare prealabilă a soluŃiilor din amenajament. o formă de prezentare care să faciliteze utilizarea eficientă a elaboratelor de către unităŃile beneficiare. informaŃiile introduse în sistem vor fi supuse unei temeinice verificări. Pe cât posibil. starea construcŃiilor existente. La înscrierea informaŃiilor în formularul de teren se va utiliza un sistem de coduri unitar şi sugestiv. de noi algoritmi capabili să ofere informaŃii utile în procesul decizional. să fie. 194 11. în cadrul sistemului informatic al amenajării pădurilor. sub raportul gradului de prelucrare şi al preciziei informaŃiilor. şi alte necesităŃi informaŃionale în silvicultură. suprafaŃa clădită (în m2). pe cât posibil.3. tipul clădirii etc. pe baza rezultatelor cercetărilor de profil. în locuinŃe din interiorul sau în apropierea pădurii. eliminându-se atât erorile .

la eliminarea erorilor semnalate. CONTROLUL ŞI REVIZUIREA AMENAJAMENTULUI În concepŃia actuală. Controlul se referă atât la amenajamentul silvic în sine. a staŃiunii şi a măsurilor preconizate de amenajament). precum şi proiectele provizorii ale planurilor amenajistice. sub raportul accesibilităŃii. caracterizarea condiŃiilor naturale de vegetaŃie. respectiv cu funcŃiile atribuite. caracterizarea mărimii. Sistemul informatic al amenajării pădurilor necesită: crearea/actualizarea fişierelor cu informaŃii generale care au caracter permanent. alături de informatician. evaluarea economică a pădurilor. obŃinerea. caracterizarea. prin care atât pădurea. Amenajarea succesivă dobândeşte un caracter de experiment. elaborarea hărŃilor amenajistice (informaŃii de caracterizare a arboretelor. cât şi amenajamentul însuşi. Sistemul informatic va cuprinde algoritmi corespunzători de prelucrare a întregului volum de informaŃii. a situaŃiilor necesare. cât şi la activitatea desfăşurată în procesul aplicării lui. Astfel. inclusiv a celor obŃinute în lucrările de inventariere a arboretelor. economice şi sociale. a structurii fondului de producŃie. În urma prelucrărilor se obŃin informaŃii referitoare la: descrierea unităŃilor amenajistice. din necesităŃi reale. reglementarea procesului de producŃie (calculul indicatorilor de posibilitate şi elaborarea planurilor amenajistice). Validarea se consideră încheiată când toate erorile depistate de calculator au fost analizate şi corectate. Validarea informaŃiilor se va realiza prin intermediul unui sistem de restricŃii care să asigure o verificare exhaustivă a acestora în concordanŃă cu prevederile normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor. revizuirile se încheie de fiecare dată cu întocmirea unui nou amenajament. Cum această stare nu este în totalitate cunoscută. cu obligaŃia de a analiza de fiecare dată rezultatele obŃinute. cât şi cele rezultate la transpunerea pe suport a acestora. sunt supuse unui control continuu. Sistemul informatic al amenajării pădurilor condiŃionează procesul tehnologic de elaborare a amenajamentelor. În această etapă proiectantul amenajist participă activ. crearea/actualizarea fişierului cu informaŃii de caracterizare a unităŃilor de gospodărire ale căror amenajamente se elaborează. ea poate fi realizată numai prin încercări succesive. pădurea şi amenajamentul sunt înŃelese ca subsisteme ale gospodăriei silvice. Într-o primă etapă se elaborează evidenŃe şi studii de caracterizare a condiŃiilor naturale de vegetaŃie. În a doua etapă se elaborează. 13. evidenŃele şi planurile de amenajare. în forma definitivă. a fondului forestier şi a posibilităŃii de produse principale şi secundare. Acest control se realizează în principal la . structurii şi calităŃii fondului de producŃie. pe baza hotărârilor adoptate cu ocazia avizării soluŃiilor tehnice din amenajament. în formate corespunzătoare. respectiv pe etape. 195 produse în faza de completare a formularelor. în cadrul căreia amenajării pădurilor îi revine rolul de a organiza şi conduce pădurea spre starea de maximă eficacitate în raport cu obiectivele ecologice.

Necesitatea unor asemenea adaptări şi decizii derivă din însuşi conceptul de control. poluare. zonarea funcŃională. vânat. neirigări). Pentru ca acest control să se poată realiza în condiŃii corespunzătoare. bazate pe înlăturarea efectului înaintării în vârstă a arboretelor. economice şi sociale date. în raport cu modificări importante intervenite în sistemul condiŃiilor staŃionale sau în ansamblul obiectivelor ecologice. dacă principiile şi măsurile preconizate prin ultimul amenajament au fost aplicate şi dacă mai sunt actuale în raport cu politica forestieră în vigoare. învăŃăminte ce trebuie avute în vedere la întocmirea noului amenajament. în general. prin control trebuie să se stabilească dacă amenajamentul anterior a fost corespunzător. în special. va fi necesară compararea datelor obŃinute prin inventarieri succesive în suprafeŃe de probă permanente. şi al silviculturii. se va evidenŃia efectul unor eventuale calamităŃi survenite de la ultima amenajare (doborâturi şi rupturi produse de vânt şi zăpadă. În baza constatărilor desprinse din această analiză. În acest scop. care sunt învăŃămintele dobândite din analiza amenajamentului expirat şi a rezultatelor obŃinute în urma aplicării lui. În cazuri justificate prin rezultatele bune obŃinute pe o perioadă îndelungată de aplicare a prevederilor cuprinse în amenajamentele anterioare. economice şi sociale. se vor stabili schimbările. actualizarea şi corectarea pe parcurs a unor planuri de amenajament. De asemenea. În cazul controlului pe arborete. sunt necesare: organizarea şi Ńinerea corectă a evidenŃelor amenajistice. aşa cum s-a precizat la capitolul 4. va trebui ca acesta să fie corelat cu acŃiunea de monitorizare a parametrilor de stare ai pădurii. economice şi sociale. . Aşadar. Pentru obiectivizarea controlului pe ansamblul pădurii. rezinaj. cu obiectivele ecologice. pentru îndrumarea pădurii spre starea ei de maximă eficacitate. cu nivelul cunoştinŃelor ştiinŃifice din domeniul amenajării pădurilor. Se va evidenŃia efectul măsurilor gospodăreşti aplicate de la data elaborării ultimului amenajament asupra productivităŃii pădurilor. folosind metodologii adecvate. 196 sfârşitul fiecărei perioade de amenajament. controlul se va extinde pe o perioadă anterioară mai îndelungată. cu prevederile prezentelor norme tehnice pentru amenajarea pădurilor şi ale altor norme tehnice din silvicultură în vigoare. În baza unor analize multilaterale se va stabili: în ce măsură bazele de amenajare au fost corect stabilite în raport cu cerinŃele ecologice. Controlul situaŃiei constă dintr-o analiză amănunŃită a tuturor elementelor amenajamentului. în scopul optimizării deciziilor de luat pentru următoarea perioadă. în concordanŃă cu prevederile prezentelor norme tehnice. valorificând informaŃiile oferite de reŃeaua suprafeŃelor de probă incluse în sistemul general de supraveghere a calităŃii factorilor de mediu. odată cu întocmirea unui nou amenajament. păşunat. Ńelurile de gospodărire. În asemenea situaŃii se va proceda chiar şi la unele revizuiri intermediare. fenomene de uscare. economice şi sociale. se vor putea face abateri şi completări faŃă de normele tehnice menŃionate. începând cu organizarea teritoriului şi continuând cu obiectivele ecologice. adaptările şi perfecŃionările ce trebuie să se aducă în amenajament.

Pentru pădurile din Lunca şi Delta Dunării revizuirea amenajamentelor se face. din 5 în 5 ani. lemn de rezonanŃă). luându- se în considerare dinamica următorilor indicatori: a) Indicatori cantitativi: ponderea pădurilor în suprafaŃă totală a fondului forestier. . structura fondului de producŃie în raport cu modul de regenerare (lăstar. precum şi în raport cu modificarea structurii pe clase de vârstă a fondului de producŃie. iar în cazuri excepŃionale (calamităŃi. mărimea fondului de producŃie.). analizată sub prisma volumului lemnos pe picior. calitativ şi valoric. rezultate ale aplicării lor. ANALIZA EFICACITÃłII MODULUI DE GOSPODÃRIRE A PÃDURILOR Analiza modului de gospodărire a pădurilor se va efectua distinct. Eficacitatea modului de gospodărire a pădurilor se corelează cu evoluŃia producŃiei şi productivităŃii pădurilor sub raport cantitativ. totală şi medie la hectar. sămânŃă).Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor". creşterea indicatoare.. Analiza atentă a modului de organizare a teritoriului. informaŃii din “cronica ocolului”. planurile de amenajament. posibilitatea de produse principale şi secundare. posibilitatea.) şi mai devreme. totală şi medie la hectar. Mărimea creşterilor curente. Metodologia de calcul şi modul de interpretare a dinamicii acestor indicatori vor fi prezentate în . structura pădurilor pe clase de producŃie şi clasa de producŃie medie.). precum şi a bazelor de amenajare. pe o perioadă cât mai lungă pentru care se dispune de informaŃiile necesare (amenajamente vechi. 197 tratamentele. a îmbunătăŃirilor aduse zonării funcŃionale. b) Indicatori calitativi: structura fondului de producŃie pe specii. Analiza se face cu luarea în considerare şi a prevederilor amenajamentelor elaborate în deceniile anterioare. total şi mediu la hectar. structura fondului de producŃie pe clase de vârstă la codru regulat şi codru cvasigrădinărit şi pe categorii de diametre la codru grădinărit. pe grupe funcŃionale. lucrări publicate sau aflate în manuscris referitoare la pădurile respective etc. creşterea curentă. totală şi la hectar. va fi analizată în raport cu efectul măsurilor gospodăreşti aplicate sau al factorilor nefavorabili de influenŃă. gorun etc. 5 va furniza elementele necesare pentru compararea soluŃiilor adoptate în noul amenajament cu soluŃiile din amenajamentul expirat şi cu rezultatele obŃinute prin aplicarea lor. de regulă. Amenajamentele se revizuiesc de regulă din 10 în 10 ani. suprafaŃa pădurilor destinate să producă lemn de calitate superioară (lemn pentru furnire. structura pădurilor pe categorii de consistenŃă. ponderea arboretelor naturale cu structuri pluriene. depăşiri mari ale posibilităŃii etc. a respectării posibilităŃii de produse principale şi secundare. ponderea speciilor de valoare ridicată în compoziŃia pădurilor (stejar pedunculat. 14. efectuată potrivit precizărilor de la cap. precum şi cu alte aspecte ale amenajamentului expirat. determinată la începutul şi sfârşitul perioadei de amenajare.

Proces verbal C. a aspectelor privind latura economică a gestionării acestora. Modul de stabilire a acestui bilanŃ se redă în . 15. turistic. c) Indici de caracterizare valorică. cheltuieli. profit /pierderi. AMENAJAMENTUL UNITÃłII DE AMENAJAMENT DE BAZĂ . venituri realizate din diverse servicii indirecte etc. exprimată prin creşterea curentă. silvocinegetic etc. Pentru asigurarea unei prezentări unitare. valoarea în bani a lemnului destinat producŃiei industriale. * Analiza indicatorilor menŃionaŃi va trebui să evidenŃieze sensul evoluŃiei stării pădurilor în raport cu măsurile de gospodărire aplicate şi preconizate prin amenajament. Cu acest prilej se efectuează un bilanŃ al producŃiei de lemn.1.Baza juridică a proprietăŃii. analiza va cuprinde şi un bilanŃ economico-financiar. cu referire specială la : venituri.). cu scopul de a determina creşterea curentă netă ca rezultat al diferenŃei dintre creşterea curentă brută a producŃiei totale şi pierderile inevitabile ce se înregistrează în procesul bioproducŃiei forestiere. CONłINUTUL AMENAJAMENTULUI SILVIC ŞI AL STUDIULUI SUMAR DE AMENAJARE Cuprinsul de detaliu al elaboratelor respective poate diferi în raport cu specificul pădurilor în cauză şi cu particularităŃile modului de gospodărire preconizat.. MEMORIU TEHNIC 1. ASPECTE PRIVIND PROPRIETATEA. Sub aspect economic. orientativ. . precum şi a lemnului obŃinut prin acŃiuni de curăŃire şi igienizare.Fişele indicatorilor de caracterizare a fondului forestier PARTEA I. SITUAłIA TERITORIAL – ADMINISTRATIVà . întocmit după modelul din anexa 10. conŃinutul cadru. 15. . analiza se va efectua şi în raport cu principalele însuşiri protective şi efecte protectoare ale acestora. Aprofundarea acestei analize pentru diverse categorii de unităŃi silvice se va face pe baza unor reglementări speciale.T.Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor". ConŃinutul minim al amenajamentului A. vor fi avute în vedere : cuantificarea efectelor de protecŃie în cazul pădurilor de interes deosebit (hidrologic.E. al amenajamentului şi cel al studiului sumar de amenajare sunt prezentate în cele ce urmează. care să permită şi o consultare lesniciosă. de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi de către proprietarii/ administratorii pădurilor. Pe măsura aprofundării. 198 În cazul pădurilor cu funcŃii speciale de protecŃie. vânzări cu firul către populaŃie.

Tipuri de staŃiune. 5. . . 4. hotare.Enclave. .Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren.Stabilirea posibilităŃii de produse principale. STUDIUL STAłIUNII ŞI AL VEGETAłIEI FORESTIERE . ORGANIZAREA AMENAJISTICĂ A TERITORIULUI .Structura fondului de producŃie sau de protecŃie. . . vecinătăŃi. . . 3.ConsideraŃii privind tipul şi formele structurale de realizat. .Elemente de identificare a unităŃii de producŃie sau de protecŃie: aspecte cadastrale. hidrologie. geologie. . .SuprafaŃa fondului forestier. limite. climatologie). . . . economice şi sociale ale pădurii. STABILIREA FUNCłIILOR ECOLOGICE . . . .Ńel. 6.Planuri de bază utilizate. exploatabilitate.Organizarea administrativă (districte.Trupuri de pădure (bazinete) constituente.Soluri. compoziŃie .Administrarea fondului forestier.Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului.Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat.Starea sanitară a pădurii. tipul sau forma structurală.Elemente generale privind cadrul natural ( geomorfologie. ciclu). REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCłIE LEMNOASà . . tratament.Terenuri acoperite cu vegetaŃie forestieră situate în afara fondului forestier. 199 . . cantoane).Stabilirea funcŃiilor ecologice. 2.Analiza critică a amenajamentului expirat şi a aplicării lui.Stabilirea bazelor de amenajare (regim.Constituirea unităŃii de amenajament de bază. ECONOMICE ŞI SOCIALE ALE PÃDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE .Recomandări privind recoltarea posibilităŃii de produse principale. GOSPODÃRIREA DIN TRECUT A PÃDURILOR . .Tipuri de pădure. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază.

Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcŃii speciale de protecŃie. 200 .ProtecŃia împotriva incendiilor.ProducŃia salmonicolă.Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor.Tehnologii de exploatare.InstalaŃii de transport.ProducŃia de ciuperci comestibile. .Data intrării în vigoare a amenajamentului.ProducŃia de fructe de pădure. DIVERSE . PROTECłIA FONDULUI FORESTIER . VALORIFICAREA SUPERIOARà A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI .ProducŃia cinegetică. .Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală. Durata de aplicabilitate a acestuia.Resurse melifere. . . calitativ şi valoric. . INSTALAłII DE TRANSPORT.ConstrucŃii forestiere.Indicarea hărŃilor anexate amenajamentului. 8. . . . . .Bibliografie. . .Documente însoŃitoare PARTEA A II-A. . TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI CONSTRUCłII FORESTIERE .Recomandări privind Ńinerea evidenŃei lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului.Lucrări de regenerare.Valorificarea altor resurse ale fondului forestier.Colectivul de elaborare.ProtecŃia împotriva poluării industriale. . 7. .ProtecŃia împotriva bolilor şi a altor dăunători.Materii prime pentru împletituri.EvidenŃa aplicării amenajamentului expirat. . . 9. 11.ProtecŃia împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi de zăpadă. ANALIZA EFICACITÃłII MODULUI DE GOSPODÃRIRE A PÃDURILOR . PLANURI DE AMENAJAMENT . .EvoluŃia producŃiei şi productivităŃii pădurilor sub raport cantitativ. . 10. .

Planul lucrărilor de regenerare. . EVIDENłE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER . . PLANURI PRIVIND INSTALAłIILE DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCłIILE FORESTIERE .Planul instalaŃiilor de transport. PROGNOZA DEZVOLTÃRII FONDULUI FORESTIER .ADMINISTRATIVà . . 13.EvidenŃe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităŃii. .Proces verbal C. MEMORIU TEHNIC 0.E. . EVIDENłE DE AMENAJAMENT 15.Fişele indicatorilor de caracterizare a fondului forestier .Memoriul de sintezã PARTEA I.EvidenŃe privind mărimea şi structura fondului forestier.EvidenŃe privind condiŃiile naturale de vegetaŃie. INTRODUCERE 1.EvidenŃe privind descrierea unităŃilor amenajistice (descrierea parcelară) . PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURà . PARTEA A III-A. . .Dinamica dezvoltării fondului forestier.Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor.Planul construcŃiilor forestiere. STUDIUL GENERAL PE OCOL SILVIC SAU PE PROPRIETĂłI/ ASOCIAłII DE PROPRIETARI .Documente însoŃitoare .Grafice privind evoluŃia structurii fondului de producŃie sau de protecŃie.Planul decenal de recoltare a produselor principale. APLICAREA AMENAJAMENTULU 16. PARTEA A IV-A. . FORMULARE DE ÎNREGISTRARE A APLICÃRII PREVEDERILOR ÎN AMENAJAMENT B.EvidenŃe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producŃie lemnoasă. SITUAłIA TERITORIAL.T. ASPECTE PRIVIND PROPRIETATEA. 14. 201 12.

. . .ConsideraŃii privind structurile de realizat .Baza juridică a proprietăŃii.Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului. .Elementele de identificare : aspecte cadastrale.Stabilirea funcŃiilor ecologice.Terenuri acoperite cu vegetaŃie forestieră situate în afara fondului forestier. .SuprafaŃa fondului forestier. ECONOMICE ŞI SOCIALE ALE PÃDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE . . .Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor. hidrologie. 5. 202 . GOSPODÃRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR . tratament.Stabilirea posibilităŃii de produse principale. .Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat. .hotare.Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut şi până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat.Soluri.Structura fondului de producŃie sau de protecŃie. .Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii (regim. geologie. 4. economice şi sociale ale pădurii. . STABILIREA FUNCłIILOR ECOLOGICE. tipul sau forma structurală. 2.limite. compoziŃie-Ńel. climatologie).Constituirea unităŃilor de amenajament de bază. ciclu).Tipuri de staŃiune. Metode şi procedee de ridicări în plan utilizate pentru reambularea bazei cartografice . vecinătăŃi. . . exploatabilitate. . . STUDIUL STAłIUNII ŞI AL VEGETAłIEI FORESTIERE .Recomandări privind recoltarea posibilităŃii de produse principale. .Elemente generale privind cadrul natural (geomorfologie. 6.Administrarea fondului forestier.Starea sanitară a pădurii.Enclave.Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren. .Localizarea unităŃii amenajate în spaŃiul geografic şi administrativ.Tipuri de pădure. . REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCłIE LEMNOASà . . cantoane).Organizarea administrativă (districte. 3. ORGANIZAREA TERITORIULUI .Baza cartografică folosită.

11. . . . . 203 .Lucrări de regenerare.ProtecŃia împotriva bolilor şi a altor dăunători. .ProtecŃia împotriva poluării industriale.EvoluŃia stării de sănătate a pădurilor.Valorificarea altor resurse ale fondului forestier.ProducŃia de fructe de pădure. ANALIZA EFICACITÃłII MODULUI DE GOSPODÃRIRE A PÃDURILOR . . DIVERSE .ProducŃia de ciuperci comestibile.EvidenŃa aplicării amenajamentului expirat.Resurse melifere. 7. calitativ şi valoric. . . .ProducŃia salmonicolă. 9. TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI CONSTRUCłII FORESTIERE . 10.BilanŃ economic . VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI . STAREA DE SĂNĂTATE A PĂDURILOR ŞI MĂSURI DE PROTEJARE ALE FONDULUI FORESTIER .Aspecte privind controlul în amenajament. . . .Protejarea împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi de zăpadă. Durata de valabilitate a acestuia.Data intrării în vigoare a amenajamentului. .InstalaŃii de transport.Materii prime pentru împletituri. 8.Tehnologii de exploatare. .ProtecŃia împotriva incendiilor.ProducŃia cinegetică. .Măsuri de gospodărire a pădurilor cu fenomene de uscare anormală.financiar pentru perioada de aplicare a amenajamentului expirat . . INSTALAłII DE TRANSPORT. .SeminŃe forestiere.Analiza sarcinilor de producŃie ale unităŃii silvice amenajate comparativ cu prevederile noului amenajament. .ConstrucŃii forestiere. .Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcŃii speciale de protecŃie.EvoluŃia producŃiei şi productivităŃii pădurilor sub raport cantitativ.

13.EvidenŃe cuprinzând elemente ajutătoare pentru reglementarea procesului de producŃie.Indicarea hărŃilor anexate amenajamentului. . Alte avize ale factorilor interesaŃi.T.EvidenŃe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităŃii. ConŃinutul cadru al studiului sumar de amenajare .Dinamica dezvoltării fondului forestier. Elemente referitoare la proprietate şi situaŃia teritorial-administrativă: . . .Colectivul de elaborare. PROGNOZA DEZVOLTÃRII FONDULUI FORESTIER .2. .Proces verbal C. PARTEA A IV-A.Recomandări privind Ńinerea evidenŃei lucrărilor efectuate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului. EVIDENłE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER .Posibilitatea. .Procese verbale ale şedinŃelor de avizare.Planul instalaŃiilor de transport.EvidenŃe privind condiŃiile naturale de vegetaŃie.Planul construcŃiilor forestiere.Bibliografie. . PLANURI PRIVIND INSTALAłIILE DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCłIILE FORESTIERE . . PLANURI DE AMENAJAMENT (CENTRALIZATOARE PE OCOL SILVIC) 12. . PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURà .SuprafeŃe planificate a fi parcurse cu diferite categorii de lucrări. EVIDENłE DE AMENAJAMENT (CENTRALIZATOARE PE OCOL SILVIC) 15. . 204 .E. FORMULARE DE ÎNREGISTRARE A APLICÃRII PREVEDERILOR AMENAJAMENTULUI 15.Indici de creştere şi de recoltare. suprafaŃa. . PARTEA A II-A. .baza juridică a proprietăŃii. 14. .Fişele indicatorilor de caracterizare a fondului forestier 1.EvidenŃe privind mărimea şi structura fondului forestier. PARTEA A III-A. APLICAREA AMENAJAMENTULUI 16.

7. . 205 . caracteristicile ecosistemelor forestiere. .transformări intervenite în structura pădurii ca efect al prevederilor amenajamentelor anterioare şi a modului de gospodărire aplicat. produse nelemnoase. ASPECTE TEHNICO-ORGANIZATORICE PRIVIND ACTIVITATEA DE AMENAJARE A PĂDURILOR 16.vecinătăŃi şi limite. 8. starea sanitară a pădurii. AtribuŃiile proprietarilor şi/ sau administratorilor de păduri referitoare la amenajarea pãdurilor 16. . planul va cuprinde descrierea parcelară pentru unităŃile amenajistice componente.zonarea funcŃională. accesibilitate. . iar în partea a doua – măsurile privind recoltele de lemn. 5. . .contextul gospodăririi pădurilor înaintea etatizării şi după etatizare.constituirea unităŃilor de amenajament 3. 16. date generale privind cadrul natural. . Probleme specifice pădurii care face obiectul studiului. tipuri de staŃiune şi tipuri de pădure. . Stabilirea funcŃiilor pădurii şi a bazelor de amenajare .1. Reglementarea procesului de producŃie: .date de identificare.Întocmirea planului unic de gospodărire pentru următorul deceniu.aspecte de ordin juridic şi administrativ. . soluri.Stabilirea posibilităŃii . Gospodărirea din trecut a pădurilor: . Aspecte privind organizarea teritoriului: . 2. (În prima parte. CondiŃiile staŃionale şi de vegetaŃie: .1. regenerarea/ refacerea şi conducerea/ îngrijirea arboretelor). Alte aspecte privind gospodărirea pădurii: .bazele de amenajare şi justificarea lor. 4. protecŃia pădurilor etc. .1 Precizări de ordin general . 6.planuri şi hărŃi.

regia îşi poate asuma această obligaŃie şi pentru alte categorii de păduri. îi revin atribuŃii privind: întocmirea de propuneri privind programul lucrărilor de amenajare a pădurilor pe care le administrează. Conducerii Regiei. schituri. până la 30 aprilie. modul de gospodărire a fondului forestier. În baza acestei prevederi legale. elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea şi controlul autorităŃii publice centrale care răspunde de silvicultură. precum şi al pădurilor proprietate privată indiviză aparŃinând foştilor composesori. În cazul pădurilor proprietate publică aparŃinând comunelor.cu sprijinul organizatoric şi financiar a inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi cinegetic. întocmirea amenajamentelor /studiilor sumare de amenajare se realizează . obligaŃia de a asigura întocmirea amenajamentelor silvice revine Regiei NaŃionale a Pădurilor. b) Dispune ca ocoalele silvice să întocmească temele de proiectare pentru .1. precum şi asigurarea plăŃilor pentru lucrările de amenajare executate de aceste unităŃi. în calitatea sa de administrator a acestui fond. 16. propunerile cu ocoalele silvice în care urmează să se execute lucrări de amenajare a pădurilor în anul următor. al pădurilor proprietate privată aparŃinând unităŃilor de cult (parohii.2. asigurarea fondurilor necesare pentru executarea lucrărilor respective. 18). au următoarele obligaŃii: a) Înaintează anual la Regia NaŃională a Pădurilor. mânăstiri) şi instituŃiilor de învăŃământ sau altor persoane juridice. 16. 66). oraşelor sau municipiilor.pe asociaŃii constituite sau pe proprietari individuali . a calităŃii lucrărilor. se stabileşte prin amenajamente silvice (Art. moşneni şi răzeşi sau moştenitorilor acestora. controlul şi verificarea. DirecŃiile silvice. prin unităŃi specializate pe care le autorizează în acest scop (Art. AtribuŃiile Regiei NaŃionale a Pădurilor şi ale unităŃilor sale teritoriale Amenajarea pădurilor proprietate publică a statului constituie sarcină prioritară a Regiei NaŃionale a Pădurilor şi a unităŃilor teritoriale ale acesteia. în calitate de parte contractantă şi interesată în elaborarea la timp şi în condiŃii optime a amenajamentelor silvice. obligaŃia de a asigura întocmirea amenajamentelor silvice revine proprietarilor pădurilor respective. asigurarea încheierii convenŃiilor şi contractelor de lucru cu unităŃile de specialitate autorizate să elaboreze amenajamente silvice. proprietarii /administratorii pădurilor sunt obligaŃi să ia măsurile necesare pentru amenajarea pădurilor pe care le deŃin /administrează şi pentru revizuirea periodică a amenajamentelor potrivit legii. Pentru pădurile proprietate privată aparŃinând persoanelor fizice. indiferent de natura proprietăŃii. Pe bază de convenŃii sau contracte de administrare. prin sondaje efectuate de specialişti competenŃi. participarea prin reprezentanŃi împuterniciŃi la avizările pe parcurs şi la avizarea finală a amenajamentelor silvice. În conformitate cu prevederile Codului silvic. Pentru fondul forestier proprietate publică de stat. prin compartimentele sale de resort. 206 Potrivit codului silvic.

cu participarea factorilor interesaŃi .noile obiective ecologice. materialul cartografic existent la ocolul silvic. vor fi identificate . 207 lucrările de amenajare programate a se executa în anul următor. g)Participă la avizarea temei de proiectare şi la avizările referitoare la amenajarea ocolului silvic respectiv. eventualele litigii referitoare la fondul forestier. j) Participă. Ocoalele silvice. drumuri forestiere etc. evidenŃa fondului forestier (EFF). g) Asigură participarea la lucrările de amenajarea pădurilor. situaŃia lucrărilor executate în deceniul expirat. până la data de 30 septembrie a anului anterior lucrărilor de amenajare. . În acest scop. inclusiv la avizarea finală a amenajamentului silvic. aceste teme vor fi înaintate la Regia NaŃională a Pădurilor. c) SoluŃionează. d) Elaborează tema de proiectare care va fi înaintată direcŃiei silvice până la data de 31 august a anului premergător lucrărilor de amenajare. soluŃionând nepotrivirile de limite până la avizarea temei de proiectare. După verificarea şi însuşirea lor. Geodezie şi Cartografie. d) Organizează. la avizarea temei de proiectare şi la toate avizările referitoare la amenajarea pădurilor din ocolul respectiv. au următoarele obligaŃii: a) Confruntă cu şeful de proiect planurile de bază ce urmează a fi folosite la amenajare cu cele existente la Oficiul JudeŃean de Cadastru. c) Refac bornele deteriorate sau distruse şi împrospătează pichetajul pe limitele de fond forestier şi pe cel al limitelor parcelare înainte de începerea lucrărilor de teren. în calitate de beneficiar principal al amenajamentelor. situaŃia arboretelor predate spre exploatare şi a celor în care s-au făcut amplasări şi evaluări ale materialului lemnos în vederea exploatării. i) Participă la recepŃia lucrărilor de amenajarea pădurilor. e) Asigură completarea la zi a evidenŃelor din amenajamentele silvice. f) Pune la dispoziŃia şefului de proiect evidenŃe şi documente privind: situaŃia terenurilor intrate sau ieşite (definitiv sau temporar) în şi din fondul forestier de la amenajarea anterioară şi până la data respectivă. a pădurarului titular de canton. h) Asigură muncitorii necesari desfăşurării corespunzătoare lucrărilor de amenajarea pădurilor. e) Efectuează controale asupra modului în care se execută lucrările de teren privind amenajarea pădurilor. Geodezie şi Cartografie. această acŃiune se va încheia până la data de 31 octombrie a anului premergător lucrărilor de teren. sub conducerea inginerului proiectant. f) Execută recepŃia lucrărilor de teren privind amenajarea pădurilor. b) Execută integral şi la termenele stabilite lucrările de materializare a limitelor fondului forestier. în anul premergător amenajării pădurilor. împreună cu reprezentanul Oficiul JudeŃean de Cadastru. construcŃii. economice şi sociale apărute între timp şi implicaŃiile lor asupra amenajării pădurilor. prin şeful de ocol. executarea prin ocoalele silvice respective a lucrărilor de materializare a limitelor fondului forestier şi de refacere a limitelor parcelare şi a bornelor deteriorate sau distruse. alte situaŃii necesare amenajării pădurilor referitoare la produsele pădurii.

. .Solicită la inspectoratul silvic teritorial programarea avizării temei de proiectare. 208 m) Sprijină personalul tehnico-ingineresc autorizat să execute lucrări de amenajarea pădurilor la rezolvarea problemeor legate de cazare şi transport apărute pe plan local. la sprijinul inspectoratului silvic teritorial. contractează executarea lucrărilor de amenajare cu una din unităŃile autorizate până la 15 noiembrie a anului anterior începerii lucrărilor de teren. al pădurilor proprietate privată a unităŃilor de cult. în vederea includerii lor în programul de amenajare. . 16. apelând în acest sens. .AtribuŃiile ce revin proprietarilor /administratorilor şi unităŃilor autorizate prin care se execută lucrările de amenajare a pădurilor se stabilesc prin contractele încheiate în acest sens. Proprietarii pădurilor respective au obligaŃia de a sprijini acŃiunea de amenajare.După aprobarea programului de amenajare a pădurilor.Pune la dispoziŃia şefului de proiect documentele referitoare la proprietate. precum şi evidenŃe privind mişcările de suprafeŃe din fondul forestier.Depun la structurile teritoriale ale autorităŃii publice centrale care răspunde de silvicultură. .Efectuează controale asupra modului în care se execută lucrările de amenajare de teren şi execută recepŃia lucrărilor respective. prin care se asigură şi finanŃarea lucrărilor. direct sau prin reprezentanŃi împuterniciŃi la avizarea temei de proiectare şi la avizarea prealabilă a soluŃiilor tehnice din amenajament şi la avizarea finală a acestuia. necesare pentru elaborarea amenajamentului. până la 31 martie. Cu această ocazie se transmite şi tema de proiectare corespunzătoare.3. până la 30 aprilie. dacă este cazul. propunerile cu pădurile în care urmează a se executa lucrări de amenajare în anul următor. Aspectele organizatorice şi tehnice privind organizarea amenajării pădurilor proprietate privată aparŃinând persoanelor fizice sau asociaŃiilor de proprietari intră în atribuŃiile inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi cinegetic. a instituŃiilor de învăŃământ sau a altor persoane juridice. proprietarilor /administratorilor pădurilor respective le revin următoarele obligaŃii: .Participă. al pădurilor proprietate privată indiviză a persoanelor fizice. înaintea începerii lucrărilor de teren. eventualele litigii referitoare la fondul forestier. . evidenŃa lucrărilor executate şi alte documentaŃii tehnice solicitate de acesta. . AtribuŃiile proprietarilor /administratorilor altor păduri decât cele proprietate publică a statului În cazul pădurilor proprietate publică aparŃinând unităŃilor administrativ- teritoriale.SoluŃionează împreună cu reprezentanŃii Oficiilor judeŃene de cadastru şi publicitate imobiliară. .1. informând în legătură cu aceasta inspectoratul teritorial până la sfârşitul anului respectiv.

209 16. volumul de lucrări privind ridicările în plan etc.. Se vor analiza şi stabili următoarele: propunerile de modificare a limitelor de ocol silvic. În actul de control se va menŃiona dacă au fost descrise toate suprafeŃele care fac parte din fondul forestier şi dacă nu au fost înregistrate în amenajament terenuri care aparŃin altor sectoare. specialişti din direcŃia silvică. După executarea lucrărilor de teren. Lucrările şedinŃei de avizare a temei de proiectare vor fi conduse de reprezentantul autorităŃii publice centrale care răspunde de silvicultură. stabilirea - în principiu . subgrupe şi categorii funcŃionale. delegaŃii unităŃii care au executat lucrările de amenajarea pădurilor.) ale unităŃii executante. RecepŃia şi avizarea amenajamentelor Tema de proiectare pentru lucrările de amenajare a pădurilor se analizează şi se avizează la sediul direcŃiei silvice sau al ocolului silvic respectiv. La şedinŃa de avizare vor participa: reprezentantul autorităŃii publice centrale care răspunde de silvicultură. bazele viitorului amenajament se stabilesc la şedinŃa de preavizare a soluŃiilor tehnice la care participă: reprezentantul autorităŃii publice centrale care răspunde de silvicultură. suprafeŃele cu cartări staŃionale. delegaŃi ai unităŃii care va executa lucrările de amenajarea pădurilor. necesitatea elaborării unor amenajamente cu caracter special etc. proprietarii /administratorii pădurilor private ori reprezentanŃii acestora. reprezentantul conducerii direcŃiei silvice. Prin sondaj. şeful de proiect şi specialistul CTAP. în acest scop se vor aplica şi procedee ale analizei secvenŃiale. Prin recepŃia lucrărilor de teren se stabilesc: cantităŃile de lucrări executate (suprafaŃă totală şi numărul de unităŃi amenajistice pentru care s-au efectuat lucrări de descrierea parcelară.A.2.P. calitatea lucrărilor stabilită în raport cu prevederile din prezentele norme tehnice şi din . Lucrările de amenajare a pădurilor se vor verifica pe parcursul fazelor de lucru: Lucrările de teren se controlează pe parcursul executării lor şi la terminarea fiecărei unităŃi de amenajament de bază de către organele de specialitate ale unităŃii executante. RecepŃia acestor lucrări se efectuează de către specialişti împuterniciŃi ai beneficiarilor numai după ce ele au fost controlate şi însuşite de organele de specialitate (C. suprafaŃa arboretelor inventariate. La recepŃie vor participa obligatoriu proiectantul.a subunităŃilor de amenajament sau a seriilor de gospodărire. şeful ocolului silvic. verificarea şi recepŃia lucrărilor de teren. modul de soluŃionare a eventualelor litigii între fondul forestier şi cel agricol. precum şi delegaŃi şi invitaŃi din alte unităŃi interesate . şeful ocolului silvic.). modul de gospodărire aplicat în deceniul expirat şi măsurile principale ce se impun pentru viitor.Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor". lucrările vor fi verificate de specialişti ai autorităŃii publice centrale care răspunde de silvicultură şi ai direcŃiilor şi ocoalelor silvice. La recepŃia lucrărilor va fi invitat delegatul oficiului judeŃean de cadastru şi publicitate imobiliară. propuneri de încadrare a pădurilor în grupe. proprietarii/administratorii pădurilor private ori reprezentanŃii . eventualele modificări în constituirea unităŃilor de producŃie. Controlul şi recepŃia se vor face în conformitate cu reglementările în vigoare privind îndrumarea.T.

pe . Lucrările de redactare a amenajamentelor se recepŃionează. pe u.a. în concept. suprafaŃa arboretelor slab productive parcursă cu tăieri de refacere sau de substituire..T. EvidenŃa aplicãrii amenajamentelor Amenajamentul se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor executării lucrărilor de teren. planurile de amenajament. Specialistul CTAP îşi asumă răspunderea pentru soluŃiile prezentate. vor participa la şedinŃele de avizare. Proprietarii /administratorii pădurilor amenajate au obligaŃia de a completa toate evidenŃele referitoare la lucrările efectuate în perioada de aplicare a amenajamentului. volume rezultate din aplicarea tăierilor de regenerare. Cu această ocazie.A. 16.. În amenajamentul U.. încadrarea arboretelor pe grupe.a.P. şi în raport cu natura intervenŃiilor. alŃi delegaŃi invitaŃi. proprietarii /administratorii pădurilor proprietate privată vor prezenta observaŃii în scris cu 15 zile înaintea termenului de avizare. volume rezultate din aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor. specii. Lucrările şedinŃei de preavizare sunt conduse de reprezentantul autorităŃii publice centrale care răspunde de silvicultură.P. precum şi a actului normativ prin care s-a aprobat mişcarea respectivă. pe u. pe u. În cazul în care între participanŃii la avizare apar divergenŃe de fond asupra modului de gospodărire a pădurilor. EvidenŃa aplicării amenajamentului se Ńine la nivelul unităŃii de amenajament şi la nivelul ocolului silvic. suprafeŃele parcurse cu tăieri de regenerare.a.a. mărimea posibilităŃii de produse principale şi secundare. Amenajamentele redactate în forma definitivă se avizează în Consiliul tehnico- economic al autorităŃii publice centrale care răspunde de silvicultură.T. ele vor fi supuse atenŃiei conducerii autorităŃii publice centrale care răspunde de silvicultură. pe u. după caz.. La şedinŃele de avizare vor participa şeful de proiect.B. solidar cu şeful de proiect şi proiectantul.. culturi pentru hrana vânatului şi alte folosinŃe speciale. a unităŃilor amenajistice. subunităŃile de amenajament sau seriile de gospodărire.A. suprafaŃa parcursă cu lucrări de îngrijire a arboretelor. care va prezenta un memoriu pentru amenajamentul întocmit. specii şi sortimente primare (lemn de lucru. 210 acestora. subgrupe şi categorii funcŃionale. cu indicarea suprafeŃelor în cauză. iar reprezentanŃii lor precum şi reprezentanŃii unităŃilor care au elaborat amenajamentele respective. se adoptă soluŃiile referitoare la: terenurile fără vegetaŃie forestieră care sunt destinate pentru nevoile administraŃiei.a. de organele de specialitate (C.3. pe u. sortimente primare şi în raport cu natura intervenŃiilor efectuate. bazele de amenajare. volume lemnoase realizate din produse accidentale. evidenŃa anualã a aplicãrii amenajamentului constă în înregistrarea în formularele din amenajament destinate acestui scop a elementelor referitoare la: mişcările de suprafaŃă din fondul forestier. lemn de foc). precum şi specialistul C. direcŃiile şi ocoalele silvice sau. În acest scop.) ale unităŃilor autorizate să execute lucrări de amenajarea pădurilor.

epizootiilor etc. suprafeŃe). stadiul regenerărilor naturale în arboretele prevăzute şi parcurse cu tăieri de regenerare în cursul deceniului. pe specii şi sexe. pentru fiecare an din deceniul de aplicare a amenajamentului. cu indicarea u. . unităŃile de amenajare vor face în cursul deceniului de valabilitate a amenajamentului o verificare a modului de aplicare a prevederilor acestuia.. pe u.). În studiul general pe ocol silvic. inundaŃii. preluate din evidenŃa anuală sau decenală a aplicării amenajamentului pe UB se înscriu. specii şi sexe. Prin cumularea realizărilor pe ani. pe categorii de clădiri. pe categorii de lucrări.a. menŃionarea unităŃilor amenajistice în care au avut loc fenomene deosebite cauzate de poluare. suprafeŃe efectiv regenerate. pierderi suferite de efectivul cinegetic. pentru fiecare an se mai înscriu. realizări în dotarea cu instalaŃii cinegetice şi piscicole. după înregistrarea realizărilor din anul respectiv. se înregistrează planificările medii anuale prevăzute prin amenajament. evidenŃiindu- se diferenŃele în plus sau minus dintre realizări şi prevederi.a în care sunt amplasate şi a investiŃiei aferente. realizari în dotarea cu clădiri silvice. pe categorii de instalaŃii. suprafeŃele pe care s-au realizat culturi speciale (arbuşti fructiferi. în centralizarea pe ani a lucrărilor executate în cursul deceniului de aplicare a amenajamentului. realizări în dotarea cu drumuri forestiere (km. sexe. în evidenŃa aplicării pe ocol se înregistrează: cantităŃi realizate la produse accesorii (fructe de pădure. prevederile medii anuale din amenajament. EvidenŃa decenalã a aplicãrii amenajamentului se completează de către ocolul silvic şi constă. evidenŃa decenală a aplicării amenajamentului se obŃine prin cumularea evidenŃelor decenale pe U. În cazul unor solicitări speciale. specii şi în raport cu natura lucrărilor (împăduriri integrale.. La finele fiecărui an de aplicare se face totalizarea pe UP a elementelor cumulabile înregistrate în evidenŃa anuală a aplicării amenajamentului. efective de vânat rezultate în urma inventarierilor anuale. răchită.B.). specii şi. diferenŃele în plus sau în minus dintre realizări şi prevederi. în principal. completări) şi cu modalitatea de executare a acestora (semănături directe. specii şi sortimente primare. recolte de vânat. în care sunt amplasate şi a investiŃiei aferente. evidenŃiindu-se. plantaŃii). uscare. după caz. răşină. realizări în deschiderea liniilor parcelare (km. date centralizate pe ocol silvic. cu indicarea u. investiŃii aferente). plante medicinale etc. Pentru fiecare an de aplicare. pentru anul respectiv. incendii etc. Pentru completarea acestei evidenŃe se preiau totalurile pe ani din evidenŃa anuală a aplicării amenajamentului. 7. pomi de iarnă etc. ca urmare a calamităŃilor. Suplimentar. pe fonduri de vânătoare. pe fonduri de vânătoare. precum şi precomptarea lor din posibilitatea de produse principale sau secundare potrivit celor menŃionate la cap. informând autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură asupra constatărilor făcute. 211 u.a.a..

.. Amenajament des forêts en differénts pays du et. Editor Office National de Forets. nr. 1968 Un model matematic pentru determinarea posibilităŃii la codru regulat. Tehnică Agricolă. al. 1. Yo. îngrijirea şi Petrescu. nr. Seria a II-a. V. Editura Republicii Socialiste Vald..X. C. al. Determination de la possibilite´ des forêts en et. Carcea. F. 1. Dissescu. 1990 Adaptarea modului de stabilire a posibilităŃii specific metodei de amenajare a creşterii indicatoare la cerinŃele privind mărimea şi diversificarea perioadelor de regenerare a arboretelor. R.S. exploatarea pădurilor.. 1980 Cercetări privind determinarea compoziŃiei-Ńel ca bază de amenajare. Armăşescu.Roumaine Carcea.. . F. F. Gătej. Editura Academiei R. Pădurile României.... 1972 Giurgiu... 212 Bibliografie Badea. R. Bucureşti.. Braşov.. al. Bucureşti... nr. R. Bucureşti. I. I. Forest condition. Braşov Dissescu. et. RedacŃia de Propagandă Pătrăşcoiu... Decei. al. Editura Ceres. V. et. Bucureşti. Revista pădurilor. N. P. Universitatea Braşov. Monitoring in România 1990-1996- Pătrăşcoiu. Bucureşti. Romsilva ICAS. ChiriŃă. N.. Carcea. Tabele dendrometrice. În Buletinul I. S. Revista pădurilor.P. 1998 Departament de Recherches Tehniques. 1962 Vârste optime de tăiere pentru pădurile din RPR. 1986 differénts pays du monde (IUFRO) Bucarest - Roumaine ChiriŃă. Organizarea bioproducŃiei forestiere în raport cu Ciobanu. StaŃiuni forestiere. Seria B. Carcea.. F.. V. Revista pădurilor. C. Carcea. et.. al.. 1981 România. P. 1989 ContribuŃii la determinarea fondului de producŃie optim în codru grădinărit. 1982 Dissescu.. 1976 Optimizarea vârstelor de tăiere a arboretelor. noile tehnologii de regenerare.. al. Giurgiu.. Teză de doctorat. Giurgiu. L. Biometria arborilor şi arboretelor din România. Ov. 1978 Modalitate de calcul pentru stabilirea posibilităŃii prin intermediul creşterii indicatoare.. 1969 Metodă de amenajare a pădurilor. 1983 monde (IUFRO) Bucarest . F. et. 1972 Editura Agro-silvică... 1.1977 România.În: Metode şi tehnologii moderne în cultura şi exploatarea pădurilor.

Popescu-Zeletin. Editura Snagov Giurgiu. Bucureşti. N. Braşov. 1952 FuncŃiunile pădurii şi tipurile funcŃionale de protecŃie. V. 1975 Simularea matematică a organizării procesului natural de producŃie forestieră. Bucureşti.. Editura Ceres. V. 1988 Dendrometrie şi auxologie.. Editura Agro-Silvică.. 2000 Iacob. Teză de doctorat. N. Protejarea şi dezvoltarea durabilă a pădurilor et.. Editura Ceres. RedacŃia Revistelor Agricole.. I. 12. I. 1986 Cercetări privind aplicabilitatea metodei creşterii indicatoare în condiŃiile actuale ale gospodăririi silvice româneşti. et. Bucureşti. tratamentele. Studii şi cercetări. N. Dissescu.Editura Ceres. Bucureşti Pătrăşcoiu. nr. al. I. Bucureşti Pătrăşcoiu. 1988 Amenajarea pădurilor cu funcŃii multiple. 213 Giurgiu.. Teza de doctorat.. Editura Didactică şi Pedagogică.. Metode şi tabele dendrometrice. V.. Leahu. Rucăreanu. et. Giurgiu. M.. Structuri optime pentru pădurile de protecŃie.Editura Ceres.. Metode Decei. ICAS Seria a II-a. V. Giurgiu. nr. Revista pădurilor nr. al. 2001 Amenajarea pădurilor.. I. 1977 dendrometrice.Metode Decei I. V... Bucureşti. Popescu-Zeletin. Biometria arborilor din România . Biometria arborilor din România. Teza de doctorat Braşov. L. Editura Arta Grafică. Editura Snagov. Drăghiciu. Editura Ceres.. Bucureşti. al.. 1958 Tipuri de pădure în RPR.. 4. Leahu. Giurgiu.. Giurgiu. 1995 României. . V. V. I. Amenajarea pădurilor.. I.. 1977 Cercetări privind organizarea funcŃională a pădurilor pe baze naturalistice. V. 1976 Giurgiu. 1974 Ed. Revista pădurilor. 1982 Seceleanu. 1984 Metode şi modele structural-funcŃionale în amenajarea pădurilor. D. 1987 Giurgiu. Leahu. I. Decei. Şt.. Universitatea "Ştefan cel Mare".. Pătrăşcoiu. Bucureşti Paşcovschi. S. SchiŃa unei metode pentru amenajarea în codru Amzarescu. 10. Revista pădurilor. Gospodărirea polifuncŃională a pădurilor şi Purcelean. R. Suceava Ianculescu. 1997 dendrometrice... 1997 Optimizarea structurii arboretelor şi a pădurii prin metode matematice moderne în vederea stabilirii compoziŃiei-Ńel şi a posibilităŃii. I... N... Gospodărirea pădurilor de interes social. 1953 grădinărit. C..

. Lisabona 1998. 1998 Cercetări privind aplicarea programării matematice şi a modelelor de simulare în reglementarea procesului de producŃie în amenajament. XXXIII. I. 1951. Teză de doctorat. Helsinki 1993. 1998 ContribuŃii la definirea unui sistem de amenajare pentru pădurile Republicii Moldova. Seceleanu. Manuscris ICAS. Seria I. 1959. 1992. 1999.P. Seceleanu. Bucureşti.P. 1953. x x x Strategia dezvoltării silviculturii. Teza de doctorat. 1969.M. x x x Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor. ASAS. 1998 Modele matematice de stabilire a posibilităŃii anuale de produse principale.M.A. 1986. Universitatea "Transilvanica"Braşov Tudoran. x x x ConferinŃele ministeriale pentru protejarea pădurilor în Europa: Strasbourg 1990. Rio de Janeiro. EdiŃiile 1949. vol. 214 Silvicultura. x x x ConferinŃa pentru Mediu şi dezvoltare. M. Gh... I.. 1980.

215

A N E X E

216

Anexa 1

ÎNCADRAREA VEGETATIEI FORESTIERE * IN GRUPE,
SUBGRUPE SI CATEGORII FUNCTIONALE

Grupa I VegetaŃia forestierã cu funcŃii speciale de protecŃie.

Subgrupa 1.1. Pãduri cu funcŃii de protecŃie a apelor

1.1.a. Pãdurile situate în perimetrele de protecŃie a surselor de apã mineralã,
potabilã şi industrialã (T II).
1.1.b. Pãdurile situate pe versanŃii direcŃi ai lacurilor de acumulare şi naturale
(TIII).
1.1.c. Pãdurile situate pe versanŃii râurilor şi pâraielor din zonele montanã, de
dealuri şi colinare care alimenteazã lacurile de acumulare şi naturale
(TIV).
1.1.d. Pãduri din Lunca şi Delta Dunãrii (ostroave şi maluri fãrã zona dig-
mal) şi cele situate în lunca râurilor neândiguite (T IV).
1.1.e. Pãdurile situate în albia majora a rîurilor (T III).
1.1.f. Pãdurile situate în zona dig-mal din Lunca Dunãrii si din luncile râurilor
interioare (T III).
1.1.g. Pãdurile din bazinele torenŃiale sau cu transport excesiv de aluviuni
(TIII).
1.1.h. Pãdurile destinate protecŃiei pãstrãvãriilor (T III).

Subgrupa 1.2. Pãduri cu funcŃii de protecŃie a solului

1.2.a. Pãdurile situate pe stâncãrii, grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în
adâncime, cu alunecãri active, precum şi pe terenuri cu pante mari (T II).
1.2.b. Pãdurile din zone cu relief accidentat limitrofe drumurilor publice de
interes deosebit şi cãilor ferate normale (T II).
1.2.c. Pãdurile situate pe terenuri foarte vulnerabile la eroziuni şi alunecãri
(TIII).

*)
VegetaŃia forestierã cuprinde pãdurile din interiorul fondului forestier naŃional (inclusiv
terenurile destinate împãduririi) şi vegetaŃia lemnoasã din afara acestui fond: (i) pãşuni împãdurite;
ii) perdele forestiere de protecŃie a terenurilor agricole; iii) plantaŃiile forestiere de pe terenurile
degradate; iv) plantaŃiile forestiere şi arborii din zonele de protecŃie a lucrărilor hidrotehnice şi de
îmbunătăŃiri funciare precum şi cei situaŃi de-a lungul cursurilor de apã şi al canalelor de irigaŃii; v)
perdele forestiere de protecŃie şi arbori situaŃi de-a lungul căilor de comunicaŃie; vi) zonele verzi din
jurul oraşelor, comunelor, altele decât cele cuprinse în fond forestier, parcurile din intravilan cu
specii forestiere exotice, precum şi jnepenişurile din zona alpină.

217

1.2.d. Pãdurile din jurul construcŃiilor hidrotehnice situate în zona cu teren
accidentat sau cu pericol de eroziune şi alunecare (T II).
1.2.e. PlantaŃiile forestiere şi vegetaŃia forestierã spontanã de pe terenuri
degradate sau nisipuri mobile neconsolidate (T II).
1.2.f. VegetaŃia forestiera situatã în zonele de formare a avalanşelor şi pe
culoarele acestora (T II).
1.2.g. Pãdurile situate pe nisipuri mobile consolidate (T III).
1.2.h. Pãdurile situate pe terenuri alunecãtoare (T II).
1.2.I. Pãdurile situate pe terenuri cu înmlãştinare permanentã (T II).
1.2.j. Pãdurile din jurul minelor de suprafaŃã şi carierelor, în zone cu pericol
de eroziune (T II).
1.2.k. Pãdurile situate în zonele de carst (T III).

Subgrupa 1.3. Pãduri cu funcŃii de protecŃie contra factorilor climatici
si industriali dãunãtori.

1.3.a. Pãdurile din stepã şi silvostepã externã (T II).
1.3.b. Pãdurile situate în vecinãtatea Mãrii Negre şi a lacurilor litorale (T II).
1.3.c. Pãdurile din silvostepã internã (T III).
1.3.d. Benzile de pãdure din jurul lacurilor din câmpie, a iazurilor şi eleşteelor
(TII).
1.3.e. Perdelele forestiere de protecŃie a terenurilor agricole, cãilor de
comunicaŃie, obiectivelor industriale şi a localitãŃilor (T II).
1.3.f. Pãdurile situate la mare altitudine în condiŃii foarte grele de regenerare
(T II )
1.3.g. Pãduri în trupuri dispersate din zona de câmpie (T III).
1.3.h. Pãdurile situate în zone cu atmosfera puternic poluatã (T II).
1.3.i. Pãdurile situate în zone cu atmosfera mediu poluatã (T III).
1.3.j. Pãduri din imediata vecinãtate a depozitelor de steril, cenuşã şi alte
reziduuri (T II).
1.3.k. Pãdurile din subalpin şi presubalpin, precum şi cele din zona montanã,
limitrofe golului de munte (T II).
1.3.l. Jnepenişurile şi rariştile naturale din subalpin (T II).

Subgrupa 1.4. Pãduri cu funcŃii de recreere.

1.4.a. Pãduri special amenajate în scop recreativ (pãduri-parc) (T II).
1.4.b. Pãduri constituite în zone verzi din jurul localitãŃilor (T III).
1.4.c. Pãduri din jurul staŃiunilor balneoclimatice, climatice şi al sanatoriilor
(T III)
1.4.d. Pãduri situate de-a lungul cãilor de comunicaŃii de importanŃã turisticã
deosebitã (T II) .
1.4.e. Pãduri din jurul monumentelor de culturã (T II).
1.4.f. Pãduri care protejeazã obiective speciale (T II).

5.c.c.f. Pãduri cu funcŃii de producŃie a lemnului. .k.5.e. Parcuri dendrologice şi arboretumuri (T II). Pãduri destinate cercetãrii ştiinŃifice (T II). Pãduri constituite în rezervaŃii ştiinŃifice (T I). 1. Pãduri destinate sã producã lemn pentru celulozã. 1. 1. (T IV). III)*.5 a. 1. Pãduri destinate sã producã lemn de cherestea (T VI). 1. Pãduri propuse ocrotirii provizorii (T II). Pãduri din rezervaŃii ale biosferei neincluse în categoriile funcŃionale 1. lemn pentru furnire şi claviaturã (T V).5 a.5.a.5. Subgrupa 2. Pãduri destinate conservãrii resurselor genetice (T I). 1. (T IV).h. VegetaŃia forestierã cu funcŃii de producŃie şi protecŃie Subgrupa 2. virgine şi cvasivirgine. Pãduri destinate ocrotirii unor specii rare din faunã (T II). 1.5. 1. Pãduri de interes ştiinŃific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier. 1.2.a. Pãduri constituite în rezervaŃii seminologice (T II).1.i.2.m. 1. Pãduri cu funcŃii prioritare de producŃie cinegeticã 2.5. 2.1.d.g. Pãduri seculare.5. Pãduri de protecŃie a monumentelor naturii (T II).c. 2.b.5. Grupa a II-a. 218 Subgrupa 1.d. 1. de valoare deosebitã (T II). (T I. Pãduri constituite în rezervaŃii peisagistice (T I).5. Pãduri destinate sã producã lemn de rezonanŃã. Pãduri din parcuri naŃionale neincluse în categoriile funcŃionale 1. 2.5.e. Pãduri constituite în rezervaŃii naturale ( T I).b.d.j.n. Pãduri din parcuri naturale neincluse în categoriile funcŃionale 1. c.1. 1.e.d.e. 1.l.1. *** În continuare se fac precizări suplimentare privind încadrarea vegetaŃiei forestiere în grupe.5.5 a. subgrupe şi categorii funcŃionale.5.a.c.5.5. Pãduri de interes cinegetic (T VI).5. construcŃii rurale şi alte utilizãri superioare (T VI). _________________________________ * Încadrarea în tipul funcŃional adecvat a arboretelor incluse în parcurile naŃionale se va face potrivit legii. 1.

Se vor zona arboretele situate pe terenuri cu înclinarea mai mare sau egalã cu 30 grade pe substrat de fliş (facies marnos. 1.j.2.1. pietrişuri şi loess.2. situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 20 grade şi cu pericol de alunecare. Pãduri cu funcŃie de protecŃie a solului 1. Subgrupa 1. 1.2. precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare sau egalã cu 35 grade pe alte substrate litologice. Se va menŃine zonarea prevãzutã în amenajamentul expirat.e Se iau în considerare şi plantaŃiile de pe haldele de steril.2.b.d.a.h. Se iau în considerare lacurile de acumulare existente. 219 Categoria Precizãri privind condiŃiile de încadrare funcŃionalã Subgrupa 1. 1. Se are în vedere zonarea din amenajamentul expirat. modificãri fãcându-se numai în cazuri bine justificate. Se delimiteazã un nd de parcele de-a lungul Dunãrii şi din lunca râurilor respective. Se pot cuprinde în plus bazinele înregistrate ca torenŃiale prin studii de specialitate. Se ia în considerare zonarea prevãzutã în amenajamentul expirat.2. 1. 1.2.1.2. precum şi cele naturale.1. la solicitarea beneficiarilor funcŃiei de protecŃie. aflate în execuŃie.1. . Zonele de protecŃie se stabilesc pe bazã de cartãri staŃionale efectuate în cadrul lucrãrilor de amenajare a pãdurilor.k. Modificãri ale zonãrii existente şi zonãri pentru noi obiective se fac cu acordul beneficiarilor funcŃiei de protecŃie. 1.c.1. 1.c Zonele de protecŃie se stabilesc pe bazã de cartãri staŃionale efectuate în cadrul lucrãrilor de amenajare a pãdurilor.i Zonele de protecŃie se stabilesc pe bazã de cartãri staŃionale efectuate în cadrul lucrãrilor de amenajare a pãdurilor. în funcŃie de pericolul de eroziune şi alunecare. nisipuri. 1.2.2. 1. Se delimiteazã benzi cu lãŃimi de 100 – 200 m.1. precum şi cele în care se manifestã pregnant fenomene de torenŃialitate. 1. 1. Revizuirea acesteia şi delimitarea de noi zone se face în baza studiilor de specialitate avizate de ministerul de resort.g. Pãduri cu funcŃii de protecŃie a apelor 1.d Se delimiteazã benzi cu lãŃimi de 200 m. inclusiv în zona montanã.a.b Se iau în considerare parcelele limitrofe obiectivului protejat. în funcŃie de pericolul de eroziune. Se ia în considerare zonarea prevãzutã în amenajamentul expirat.1. marno- argilos şi argilos). 1.h.

gãuri de ger etc. 1. 1. 1. Pãduri cu funcŃii de recreere 1.b. staŃiunilor balneoclimatice şi climatice.k.4.j. pe cât posibil unitãŃi amenajistice întregi. 220 Subgrupa 1.cu peste 100 mii locuitori 20 40 . Se zoneazã cu ocazia amenajãrii pãdurilor sau întocmirii altor studii privind vegetaŃia forestierã. Se vor lua în considerare trupurile de pãdure cu suprafaŃa pânã la 100 ha.3..g. în jurul localităŃilor. 1. hotelurilor şi motelurilor.b.c. Se delimiteazã pe bazã de studii de specialitate. Se ia în considerare zonarea din amenajamentul expirat.i Se delimiteazã potrivit studiilor de specialitate ale institutului de profil.3.3. al sanatoriilor. Se vor lua în considerare staŃiunile cu vânturi reci. 1. comune .f. 1. Pãduri cu funcŃii de protecŃie contra factorilor climatici şi industriali dãunãtori 1.3. Se delimiteazã benzi de 100 – 300 m. Se vor lua în considerare pãdurile situate pe distanŃa de pânã la 15 km. 30 50 oraşe.3. Ńinându-se seama de urmãtoarele criterii: Pãdure de LãŃimea maximã Categorii de localitãŃi recreare la a zonei circulare a 1000 de pãdurilor de locuitori agrement -km*) ha Municipiul Bucureşti.4. 1.3. 1.3. . municipii. LãŃimea benzilor va fi de maxim 100 m.) se face cu acordul autoritãŃii publice locale.a..4. Nu se iau în considerare zãvoaiele şi pãdurile de luncã.b. stabilite pe bazã de cartãri staŃionale în cadrul lucrãrilor de amenajare a pãdurilor. Zonarea se va face pe baza cartãrii vegetaŃiei forestiere în cadrul lucrãrilor de amenajare a pãdurilor.3.h.3. Subgrupa 1.3. Pãduri – parc noi se vor constitui pe baza unor studii de specialitate. Se menŃine zonarea din amenajamentul expirat.4. 1. Zonarea se va face pe baza cartãrii vegetaŃiei forestiere în cadrul lucrãrilor de amenajarea pãdurilor.între 20 – 100 mii locuitori 17 25 . 1.3. Revederea zonei de recreare (1.d.4. 1.a.l.sub 20 mii locuitori 15 15 * LãŃimea zonei circulare se stabileşte de la limita perimetrului construibil al localitãŃii.a.

k. m. în conformitate cu prevederile articolului 54 e din Legea 137/95.5. Se menŃine zonarea din amenajamentele în vigoare.i. 1. 1. Pãduri de interes ştiinŃific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier 1. 1. Includerea altor arborete se va face numai la solicitarea instituŃiilor interesate.g.5. pentru care este în curs întocmirea documentelor legale de constituire. Se vor include arborete virgine şi cvasivirgine. Modificarea zonãrii sau includerea unor noi arborete trebuie sã fie temeinic justificate. Se menŃine zonarea existentã. 1. Pãdurile din jurul mânãstirilor.e.f. l.5. inclusiv prin amenajamentele silvice.4. lista unitãŃilor amenajistice care intrã în aceastã categorie. n În situaŃiile în care în parcurile naŃionale şi naturale sau rezervaŃiile biosferei existã şi categoriile funcŃionale 1. 1.4.. dar care prezintă valoare deosebită sub raportul conservării biodiversităŃii. c. e.5.c.b. .5. pãdurile respective îndeplinesc şi rol de zonã tampon. SuprafeŃele respective pot varia în raport cu dimensiunile şi importanŃa obiectivelor protejate şi se constituie în unitãŃi amenajistice distincte.4. 1.5.e.. Se iau în considerare.j. Modificãri ale acesteia se vor face pe bazã de studii de specialitate.h. 1. de arhitecturã. d.a.a. c.5. în vigoare la data elaborãrii amenajamentului. rezevaŃiile constituite în baza unor acte sau reglementãri cu caracter normativ.5. istorice şi de artã plasticã. 1.5. Pãdurile în care sunt amplasate suprafeŃe experimentale destinate cercetãrii ştiinŃifice de duratã. Se menŃine zonarea existentã. de interes ştiinŃific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier.d. 1.c. 1. Se au în vedere ecosisteme de valoare deosebitã. Se iau în considerare arboretele zonate ca atare. d. precum şi arborete cu vârste înaintate neconstituite ca arii protejate. Modificarea acesteia şi delimitarea unor noi suprafeŃe se face la solicitarea fundamentatã a beneficiarilor funcŃiei de protecŃie. necuprinse în categoriile funcŃionale 5 a. SuprafeŃe de pãduri aflate în imediata apropiere a unor obiective declarate ca monumente ale naturii. Cele declarate pânã la intrarea în vigoare a Legii 137/95 îşi pãstreazã aceastã calitate.5. Pãdurile situate de-a lungul şoselelor naŃionale şi a altor cãi de comunicaŃie de importanŃã deosebitã.4. Subgrupa 1.f. la solicitarea beneficiarilor funcŃiilor de protecŃie..d. monumentelor de culturã arheologicã.5. SuprafeŃele respective cu zonele tampon aferente se constituie în unitãŃi amenajistice distincte. Se includ arboretele cuprinse în catalogul rezevaŃiilor seminologice. Institutul de Cercetãri şi Amenajãri Silvice are obligaŃia sã prezinte. 221 1. la avizarea temei de proiectare. 1.

cinegetice şi de producŃie lemnoasă 11. lemn de rezonanŃă şi claviatură I* . D* . de gospodãrire 1 2 3 4 1. . sortimente obişnuite celuloză etc. 222 Anexa 2 TIPURI DE UNITĂTI DE GOSPODĂRIRE Nr.** K . Culturi de plopi selecŃionaŃi şi .łeluri de protecŃie 2. RezervaŃii seminologice. Codru cvasigrădinărit J . Denumirea unitãŃii Cod łel urmãrit crt. Codru regulat. Păduri de interes cinegetic V . **) Pădurile incluse în aceste unităŃi de gospodărire sunt excluse de la reglementarea procesului de producŃie lemnoasă.Ocrotirea genofondului şi a ecofondului integrală a naturii.łeluri multiple de protecŃie şi de salcii selecŃionate pentru Z producŃie celuloză şi cherestea 8. Păduri supuse regimului de M .Lemn pentru furnire estetice şi sortimente superioare tehnice. lemn pentru cherestea) 5.** 12.łeluri de protecŃie şi de producŃie (lemn pentru furnire. Codru grădinărit G .łeluri multiple de protecŃie şi de producŃie 9.łeluri silvo .łeluri de protecŃie 3. RezervaŃii pentru ocrotirea E .łeluri de conservare conservare deosebită.ProducŃia de seminŃe genetic controlate şi conservarea genofondului forestier 14. Crâng simplu .salcâm Q .łeluri de producŃie şi de protecŃie 6. ** 13.Lemn pentru cherestea. A . potrivit forestier legii. Crâng cu tăiere în scaun Y . Codru regulat.łeluri de protecŃie şi de producŃie 4. B .łeluri multiple de protecŃie şi de salcii selecŃionate pentru W producŃie furnire 7.łeluri multiple de protecŃie şi de producŃie 10. Zăvoaie de plopi şi sălcii X . Culturi de plopi selecŃionaŃi şi . construcŃii. Terenuri care urmează să O fie scoase din fondul forestier *) Se constituie în situaŃiile în care majoritatea unităŃii de gospodărire cuprinde arborete din grupa I funcŃională.

pentru care. unităŃile de execuŃie să stabilească toate adaptările şi corecturile ce se impun. funcŃiile atribuite fiecărui arboret şi cerinŃele sociale şi economice respective. La alegerea tratamentelor se vor lua în considerare condiŃiile ecologice. Tipul VI: păduri cu funcŃii de producŃie şi protecŃie în care se poate aplica (T VI) întreaga gamă a tratamentelor prevăzute în prezentele norme. determină ca. fără aprobarea organului competent prevăzut în lege. în pădurile din Ńara noastră. Tipul V: păduri cu funcŃii de producŃie şi protecŃie destinate producŃiei (T V) de lemn de calitate superioară. precum şi arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă . La alegerea tratamentelor se vor avea în vedere condiŃiile staŃionale şi formaŃiile forestiere . 223 Anexa 3 ALEGEREA TRATAMENTELOR ŞI A ALTOR INTERVENłII PENTRU ASIGURAREA FUNCłIONALITĂłII ARBORETELOR Marea diversitate ecologică. ecologic. tăieri progresive. şi alte tratamente. pe (T IV) lângă grădinărit şi cvasigrădinărit. cvasigrădinărit. bazate pe regenerare naturală şi. Tipul III: păduri cu funcŃii speciale de protecŃie pentru care nu se admit.cu diferenŃieri pe categorii de productivitate şi de structură a arboretelor . în mod deosebit.produse principale. decât tratamente intensive . Ansamblul condiŃiilor ecologice este definit de tipul de ecosistem. Acestea sunt constituite prin gruparea în cadrul aceluiaşi tip a categoriilor funcŃionale cu grad similar de intensitate a funcŃiilor atribuite arboretelor componente. Pentru fiecare arboret de regenerat alegerea tratamentului se face odată cu întocmirea amenajamentelor. precum şi a condiŃiilor economice şi sociale. sunt interzise orice fel de exploatări de lemn sau de alte produse. celor verificate timp îndelungat în condiŃiile Ńării noastre.urmând ca unităŃile ecologice de grad inferior să fie avute în vedere la definirea tehnicii de aplicare a tratamentelor. genetică şi funcŃională a fondului forestier. din punct de vedere silvicultural. Tipul IV: păduri cu funcŃii speciale de protecŃie pentru care sunt admise. urmând ca ulterior. cvasigrădinărit. Tipul II: păduri cu funcŃii speciale de protecŃie situate în staŃiuni cu condiŃii (T II) grele sub raport ecologic.grădinărit. de (T III) regulă. în care sunt admise tratamente adecvate Ńelurilor urmărite: grădinărit. economic şi social. Se va da prioritate tratamentelor intensive. astfel : Tipul I: păduri cu funcŃii speciale pentru ocrotirea naturii. potrivit condiŃiilor ecologice. (T I) prin lege. cu impunerea unor restricŃii speciale de aplicare. impunându-se numai lucrări speciale de conservare. sociale economice şi tehnico - . Alegerea tratamentului se va face în raport cu tipurile funcŃionale. potrivit criteriilor din tabelul 1. să se aplice o gamă largă de tratamente.

Pentru a facilita alegerea celui mai corespunzător tratament se va folosi schema prezentată în tabelul 1. . cu scopul redresării capacităŃii lor funcŃionale.tratamentul tăierilor succesive.tratamentul crângului cu tăieri în scaun. Pm . la alegere se va da prioritate tratamentelor mai intensive. În situaŃiile în care acest lucru nu este impus de necesităŃi de ordin funcŃional sau dacă el nu este posibil (din cauza degradării avansate a arboretelor respective sau din considerente de ordin tehnic ori economic). grupa funcŃională şi tipurile funcŃionale corespunzătoare. cu pregătirea corespunzătoare a solului în vederea executării plantaŃiilor. R . Cv . S . refacerea sau substituirea se va realiza prin tăieri în benzi sau parchete mici.tratamentul tăierilor progresive în margine de masiv. la adaptarea adecvată a unor tratamente din tabelul 1. În cazul arboretelor subproductive. aplicarea acestora se continuă până la realizarea regenerării integrale.tratamentul crângului grădinărit.tratamentul tăierilor progresive (tăieri în ochiuri). Pentru arboretele în care aplicarea imediată a tratamentelor indicate în tabelul 1 nu este posibilă din anumite motive. adoptarea celorlalte fiind avută în vedere numai în cazurile în care anumite condiŃii de aplicare o impun.tratamentul crângului cu tăieri în căzănire. cum ar fi lipsa temporară a mijloacelor de scos şi transport. pe cât posibil. luându-se în considerare formaŃia sau grupa de formaŃii forestiere.tratamentul tăierilor cvasigrădinărite (jardinatorii). Cg . Tipurile respective sunt codificate prin simboluri corespunzătoare pentru fiecare categorie funcŃională în parte (anexa 1).tratamentul tăierilor succesive în margine de masiv. până la crearea condiŃiilor necesare se vor prevedea lucrări de conservare. Cs . În arboretele aflate într-un stadiu suficient de avansat de aplicare a unor tratamente. Principalele tratamente care se aplică în pădurile din Ńara noastră sunt următoarele: G . se impun după caz. al celor degradate şi al celor total derivate. B .tratamentul tăierilor rase pe parchete mici. în cadrul cărora lucrările respective să beneficieze de adăpostul vechiului arboret. altele decât cele recomandate în tabelul 1.tratamentul tăierilor rase în benzi.tratamentul tăierilor grădinărite (inclusiv tăierile de transformare spre grădinărit). Sm . P . În situaŃiile în care funcŃiile deosebite ale unora din aceste arborete impun permanenŃa acoperirii solului cu vegetaŃie forestieră. Cz . 224 organizatorice. În cazul arboretelor pentru care sunt prevăzute două sau mai multe tratamente.tratamentul crângului simplu. pe tipuri de structură şi categorii de productivitate. lucrări de refacere sau de substituire. C . la realizarea refacerii sau substituirii se va recurge.

S. Pm. Sm.B Sm. 3. Pm. P.Pm.R 2. Cv G.PINETE.Cv G.Sm.Sm. Cv. Sm.Cv G.B. P.S P.B .Cv .B P.P şi relativ echiene Inferioară Cv Cv. 1.S. B. P. Sm.Sm G. Cv G. Cv.Cv G.B Echiene Superioară şi mijlocie Sm. MOLIDETO-BRĂDETE.Sm. Cv G.B G**.Cv. G. Sm G.P G. Cv.B P. P G. B . Cv G.Pm G. P .Cv. AMESTECURI DE RĂŞINOASE CU FAG Pluriene Superioară şi mijlocie G. G. S *În situaŃiile în care condiŃiile de gospodărire nu permit aplicarea tratamentului prevăzut.P Inferioară G. LARICETE Echiene şi relativ echiene Superioară şi mijlocie Cv. .Pm . Pm. Cv. P G.*) G. Cv G. Pm.P Echiene Superioară şi mijlocie G. P G. Cv . Cv. Cv G. Cv.P Relativ pluriene Superioară şi mijlocie G.Cv G.Cv G. 2.Cv G. arboretele respective vor putea fi parcurse cu lucrări de conservare **În staŃiuni cu pericol redus de doborâturi produse de vânt şi în arborete conduse adecvat prin lucrări de îngrijire. G. . P . B. *) G.Cv G. Sm.Cv.R Inferioară Cv. Cv.Cv G. Pm Sm. G. Cv. Cv G. Cv.BRĂDETE.B Inferioară G. 5. Cv. 6.Cv G.P 3. Cv G. P P. G.B.Pm.S.Cv G.Cv Inferioară G. R şi relativ echiene Inferioară Sm .Cv G.FĂGETE Pluriene Superioară şi mijlocie G.Cv *) *) Inferioară G. Cv.MOLIDIŞURI Pluriene Superioară şi mijlocie G.P Inferioară G. *) G. Cv Inferioară G. MOLIDETO-FĂGETE.P Relativ pluriene Superioară şi mijlocie G.R 4.Cv G. B . 225 Tabelul 1 SCHEMÃ PRIVIND ALEGEREA TRATAMENTELOR PENTRU PÃDURILE DIN ROMÂNIA FORMAłII ŞI GRUPE GRUPA FUNCłIONALĂ DE FORMAłII FORESTIERE CATEGORIA DE I a II-a PE GRUPE DE TIPURI PRODUCTIVITATE TIPURI FUNCłIONALE DE STRUCTURĂ III IV V VI 1. P.Pm. S şi relativ echiene Inferioară G. Cv. 4.Cv Relativ pluriene S uperioară şi mijlocie G. Cv.Pm. G. *) G. Cv G.P Echiene Superioară şi mijlocie G.S.

226 1. Cv. P* Cv.P* Cv. Cz . Cv. Cv. P Relativ pluriene Superioară şi mijlocie G. P Cv. GORUNETE. Notă : În formaŃiile forestiere de la punctele 6 . Cv G. P Echiene Superioară şi mijlocie Cv. P Inferioară Cv. FĂGETE AMESTECATE CU ALTE SPECII.mozaicate. P Inferioară Cv. P sau etajate Inferioară Cv. 11. 5. STEJĂRETE. ZĂVOAIE DE PLOPI INDIGENI ŞI SALCIE. AMESTECURI DE GÂRNIłĂ ŞI CER Echiene. P 9. P P . P* Cv.P* . Prin aplicarea tratamentului se va urmării realizarea unor structuri diversificate . AMESTEC DE GORUN CU ALTE CVERCINEE. C. STEJĂRETO- ŞLEAURI. P Cv. AMESTEC DE STEJAR CU ALTE CVERCINEE Echiene. P* Cv. CERO-ŞLEAURI. relativ echiene Superioară şi mijlocie Cv. Cv. P* . grupe şi pîlcuri. R B. GÂRNIłETE. 6. P 6. pe baza regenerării naturale în buchete. Cz 10. P G. . Cv.Cs. P P P P şi relativ echiene Inferioară Cv. P Cv. P . SALCÂMETE Echiene Superioară şi mijlocie C C. P Cv. P Cv. CERETE. P şi relativ echiene Inferioară Cv. C. Cv. Cv G. P* Cv.Cs. Cv. C C.Cz. STEJĂRETE DE STEJAR BRUMĂRIU ŞI STEJĂRETE DE STEJAR PUFOS Echiene Superioară şi mijlocie Cv. P . P. R B. tratamentul tăierilor cvasigrădinărite se va adopta numai în mod excepŃional. ANINIŞURI Structuri diverse C. 5. relativ echiene Superioară şi mijlocie Cv. 2. R B.GORUNETO-ŞLEAURI. Cv. Pluriene Superioară şi mijlocie G. Cv. GORUNETO-FĂGETE. 4. **) În cazul pădurilor proprietate privată cu suprafeŃe reduse. Cv G.S 8. P 7.Cg**) . P sau etajate Inferioară Cv. P* . în situaŃiile în care funcŃiile speciale de protecŃie ale arboretelor o impun. P Cv. 3. P* G.8. P G. P Cv. P Cv. PLANTAłII DE PLOPI EURAMERICANI ŞI SALCIE SELECłIONATĂ Echiene B. Cv. R *) În arboretele în care se urmăreşte cu precădere promovarea gorunului.Cs. C.Cg**) şi relativ echiene inferioară C C.Cz. P Cv.

viguroase şi de calitate corespunzătoare.construcŃii s. Arboretele degradate se vor exploata la vârste mai mici potrivit urgenŃei de refacere.a. Pentru arboretele de gorun şi stejar pedunculat din lăstari. .) Specia cherestea şi .20 ani. 0 1 2 3 4 5 Molid* 120 110 100 100 100 Brad 120 120 110 100 100 Pin silvestru 80 80 70 60 50 Pin negru 70 70 60 60 50 Larice 90 90 80 70 70 Fag 120 120 110 100 100 Mesteacăn 50 50 40 40 40 Gorun din sămânŃă 140 130 120 120 120 Gorun din lăstar** 120 110 110 100 100 Stejar din sămânŃă 130 130 120 110 110 Stejar lăstari** 110 100 100 90 80 Cer din sămânŃă 100 90 90 90 80 Cer din lăstar** 90 80 80 80 70 GârniŃă din sămânŃă 120 120 110 100 100 GârniŃă din lăstar** 110 110 100 90 80 *) Pentru arboretele de molid din afara arealului natural de vegetaŃie se vor adopta vârste de tăiere de 70 – 80 ani. vârstele de tăiere se pot majora cu 10 . **) Se referă la arboretele pentru care proporŃia elementelor din lăstari depăşeşte 80 %.celuloză cherestea cherestea cherestea alte sortimente . 227 Anexa 4 VÂRSTA EXPLOATABILITÃłII TEHNICE PE SPECII ŞI CLASE DE PRODUCłIE PENTRU ARBORETELE CU FUNCłIE PRIORITARÃ DE PRODUCłIE Clasa de producŃie I II III IV V Sortimentul – Ńel principal ( lemn pentru….

80 ani pentru anin. 160 – 180 pentru gorun şi stejar. 228 0 1 2 3 4 5 Stejar brumăriu 80 80 80 70 60 Stejar pufos 80 80 70 60 60 Tei 80 80 70 60 50 Carpin 60 60 50 40 40 Salcâm 35 30 25 25 20 Plop alb şi negru 35 35 30 25 25 Anini 70 70 70 60 60 Plopi selecŃionaŃi 25 20 20 18 15 Salcie din plantaŃie 30 25 25 20 20 (sămânŃă) Salcie din sulinari 30 25 20 20 15 Notă : Pentru arboretele de răşinoase destinate să producă sortimente de lemn de rezonanŃă şi claviatură şi pentru cele de foioase destinate să producă lemn pentru furnire. . vârstele exploatabilităŃii tehnice vor fi : 150 – 180 ani la molid şi brad. 140 – 150 ani pentru fag ( 120 ani la arboretele afectate de inimă roşie). 100 – 120 ani pentru cer. 120 – 140 ani pentru gârniŃă. 80 – 100 ani pentru tei. 25 – 35 ani pentru plopi selecŃionaŃi şi salcie din plantaŃie sau sămînŃă.

de productivitate inferioară. cu vârste mai mari de 20 ani situate în staŃiuni de bonitate superioară şi mijlocie pentru speciile corespunzătoare tipului de pădure natural fundamental. scorburi mari. nu mai pot fi menŃinute pe picior mai mult de 10 ani.5. Se încadrează în această urgenŃă toate arboretele exploatabile care. foarte puternic afectate de factori biotici şi abiotici negativi (incendii. *) Stabilirea gradului de vătămare se face numai prin măsurători în suprafeŃe de probă. 1. Arborete exploatabile parcurse cu tăieri de regenerare. vânt. fără riscul degradării lor totale şi al unor influenŃe negative asupra pădurii însăşi. 2. 2.3. în raport cu dinamica procesului de regenerare.3. 2.4 la 0. 2. rupturi etc . cu sau fără seminŃiş utilizabil.4 la 0.cu putregai.4 la 0.2.3. Arborete cu densităŃi de la 0. cu densităŃi de la 0. în raport cu starea lor de vegetaŃie şi sănătate.4. Arboretele de tip artificial. cu seminŃiş utilizabil. scorburi. 1. Arborete exploatabile de tip provizoriu. 229 Anexa 5 CRITERII PENTRU ÎNCADRAREA ARBORETELOR PE URGENłE DE REGENERARE UrgenŃa 1. uscări. rezinaj etc.1. cu vitalitate foarte scăzută etc. 1. Arboretele exploatabile şi trecute de vârsta exploatabilităŃii afectate de factori biotici şi abiotici negativi încadrate în gradele de vătămare foarte puternic şi puternic (volumul arborilor foarte puternic şi puternic afectaŃi . UrgenŃa 2.).6. 2.7. a căror stare nu permite redresarea lor prin lucrări de împădurire a golurilor existente. Arborete cu vârste de peste 20 ani la codru şi peste 5 ani la crâng. fără seminŃiş utilizabil .6.1. 2. cu vârste mai mari decât jumătatea vârstei exploatabilităŃii normale.1 la 0. Se vor avea în vedere următoarele categorii de arborete: 2.6. În această urgenŃă vor fi încadrate toate arboretele care. vânat.). uscare.reprezentând peste 20% din volumul total)* sau a căror stare de vegetaŃie impune parcurgerea cu tăieri în deceniul de aplicare.excesiv vătămate.1 la 0.6.2.3. precum şi arboretele neexploatabile aflate într-o stare de vegetaŃie precară sau având o productivitate mult inferioară celei potenŃiale. cu vârsta de peste 20 ani la codru şi peste 5 ani la crâng. Arborete neexploatabile cu densităŃi de la 0. Arborete exploatabile din unităŃi de codru cu peste 70 % arbori proveniŃi din lăstari. Arborete exploatabile cu densităŃi de la 0. Arborete exploatabile cu densităŃi de la 0. cu ocazia descrierii parcelare şi/sau a inventarierii arboretelor în cauză sau . În cadrul acestei urgenŃe se vor defini următoarele categorii: 1. Arborete constituite predominant (peste 70 %) din arbori cu cioate puternic degradate (cu putregai.4. impun un ritm accelerat de exploatare. încadrate în cel mai ridicat grad de vătămare . Volumul acestora urmează a fi recoltat în deceniul de aplicare a amenajamentului. zăpadă.

considerate exploatabile în raport cu vârsta ce le-a fost atribuită. de vitalitate cel puŃin normală. Arborete din unităŃi de crâng trecute de vârsta exploatabilităŃii. din cauza condiŃiilor de teren. Arborete cu densităŃi de 0. care prin structura.8. Arborete exploatabile echiene şi relativ echiene. începând cu cele mai puŃin productive şi valoroase. Arborete cu densităŃi de 0. în viitor. de vitalitate cel puŃin normală.7 şi peste. Ńinând seama mai ales de funcŃiile de protecŃie atribuite. Arborete cu densităŃi de 0. În această urgenŃă se vor încadra arborete considerate exploatabile în condiŃiile sacrificiilor de exploatabilitate în minus precizate la paragraful 6. de productivitate inferioară şi /sau de vitalitate subnormală.7 şi peste. 4. vitalitatea şi starea lor de sănătate ar putea fi menŃinute pentru acoperirea unor eventuale deficite din perioada următoare (sacrificii în plus).9. 3. cu densităŃi de 0. 5.3. de productivitate mijlocie şi superioară. echiene şi relativ echiene. echiene şi relativ echiene.5. Arborete cu densităŃi de 0.2. considerate ca exploatabile în raport cu vârsta ce le-a fost atribuită.7. trecute de vârsta exploatabilităŃii. În cazuri bine justificate. echiene şi relativ echiene.7 şi peste. nu este posibilă aplicarea codrului grădinărit. Acestor cerinŃe răspund următoarele categorii de arborete: 3. UrgenŃa 4. 230 a căror stare de vegetaŃie impune intervenŃii în deceniul de aplicare 2.2. soluŃia . echiene şi relativ echiene. de productivitate mijlocie şi superioară.2. Se vor încadra în această urgenŃă arboretele ajunse sau trecute de vârsta exploatabilităŃii. UrgenŃa 3. pluriene şi relativ pluriene. Arborete cu densităŃi de până la 0. ajunse la vârsta exploatabilităŃii. de vitalitate subnormală. asemenea arborete vor fi incluse în rând de tăiere. de productivitate inferioară. Această ordine de urgenŃă are un caracter orientativ. de productivitate superioară şi mijlocie. Se includ arborete cu structuri naturale stabile.7 şi peste.4. Arborete cu densităŃi de 0. de productivitate inferioară. Arborete pentru care.3. 4.7 şi mai mari. de caracterul actual al tipului de pădure. de vitalitate cel puŃin normală. De fiecare dată. Arborete cu densităŃi de 0. de starea seminŃişului instalat etc.5.7 şi peste. 3.1. 3. de vitalitate cel puŃin normală.1.7 şi peste. de perioada de regenerare adoptată. de vitalitate cel puŃin normală şi cu consistenŃă normală. care nu pot fi menŃinute fără a-şi pierde substanŃial capacitatea de regenerare din lăstari/ drajoni. ea se poate adapta la particularităŃile pădurii de amenajat. UrgenŃa 5. Arborete pentru care. de la caz la caz. 5. de regulă arborete pluriene şi relativ pluriene. este posibilă aplicarea codrului grădinărit. ajunse la vârsta exploatabilităŃii. 2. trecute de vârsta exploatabilităŃii.1. 3. de productivitate inferioară.

în acest scop. a celor vătămaŃi etc. apelând şi la metode ale cercetărilor operaŃionale. Arboretele marcate de către ocoalele silvice în vederea exploatării lor vor fi încadrate pe urgenŃe de regenerare după criteriile menŃionate mai sus. făcându-se modificările necesare când aceste marcări sunt necorespunzătoare sub raportul urgenŃei de regenerare. . motiv pentru care oportunitatea şi metodele de refacere vor fi analizate şi stabilite după criterii ecologice.) sau prin împăduriri (împădurirea golurilor. prin care vor fi luate în considerare toate restricŃiile ecologice. precum şi factori tehnico-economici. tratamentului adoptat şi al intensităŃii tăierilor. cu prilejul descrierii fiecărei subparcele şi se definitivează după analiza de ansamblu efectuată la birou. De asemenea. se va avea în vedere că multe arborete de productivitate inferioară îndeplinesc importante funcŃii de protecŃie. nu vor fi prevăzute la refacere prin tăieri de regenerare arboretele funcŃional necorespunzătoare care pot fi ameliorate prin lucrări de îngrijire (extragerea treptată a arborilor din lăstari. Nu se vor include la refacere arboretele de productivitate inferioară situate în staŃiuni pentru care nu se întrevăd soluŃii certe. verificate experimental în condiŃiile naturale date. determinarea creşterii curente în volum prin măsurători efective se poate dovedi deosebit de utilă. nu vor fi incluse în planul de recoltare dacă sunt neexploatabile sau fac parte din subunităŃi destinate ocrotirii naturii sau conservării deosebite a pădurilor. Totodată. UrgenŃele de regenerare se stabilesc pe teren. 231 aleasă va fi justificată prin analize tehnico-economice şi restricŃii ecologice. De asemenea.). Încadrarea arboretelor pe urgenŃe de regenerare se va putea face în condiŃii superioare prin mijloace informatice. împlinirea consistenŃei prin semănături sub masiv etc.

furnire 80-100 80-100 Cărpinete .cherestea şi celuloză 20-30 25-35 .cherestea 100-120 120-140 .cherestea 60-70 65-75 .cherestea 50-80 70-100 .) producŃie ProtecŃie*) Molidişuri .cherestea 100-120 110-130 .rezonanŃă 150-180 150-180 Brădete .cherestea 80-100 90-120 .furnire 30-35 30-35 Zăvoaie de salcie .cherestea şi celuloză 40-60 50-70 Salcâmete .furnire 140-150 140-150 Pinete (plantaŃii) .cherestea şi construcŃii 25-35 30-40 Plopişuri de plop alb ..furnire 80 80 Culturi de plopi .cherestea 60-80 70-100 de stejar brumăriu Stejărete .cherestea şi celuloză 15-30 20-35 *) Se au în vedere în cazul pădurilor cu funcŃii speciale de protecŃie pentru care se reglementează procesul de producŃie lemnoasă ..cherestea 60-80 80-100 Gorunete .furnire 160-180 160-180 Cerete .cherestea 60-80 70-100 de stejar pufos Teişuri .furnire 100-140 100-140 GârniŃete .furnire 160-200 160-200 Stejărete .cherestea 110-130 130-150 de stejar pedunculat . PE FORMAłII FORESTIERE.cherestea 120-140 130-150 .łEL Sortimente .furnire 120-160 120-160 Stejărete ..furnire 25-30 25-30 Culturi de salcie . GRUPE FUNCłIONALE ŞI SORTIMENTE . 232 Anexa 6 CICLURI PENTRU PÃDURILE DIN ROMÂNIA.cherestea şi celuloză 15-25 20-25 selecŃionaŃi .cherestea 25-35 30-40 şi negru Aninişuri .Ńel Cicluri pentru pãduri cu funcŃii FormaŃii forestiere principale prioritare de: (lemn pentru .cherestea 100-120 120-140 .rezonanŃă 150-180 150-180 Făgete .cherestea 100-120 110-140 .

Cerete. şleauri de deal cu stejar b 15 13 11 9 7 6 5 4 4 pedunculat .b 17 13 1 10 7 6 .Aninişuri a 12 12 10 . 61. (ani) de formaŃii forestiere łelul de 11. 21.Făgete a 15 15 13 10 9 9 8 7 5 b 16 17 15 13 12 11 10 8 6 . 71.9 – 1.Goruneto. 81.făgete şi şleauri a 14 12 9 9 8 7 6 5 de deal cu gorun b 16 14 10 10 9 8 6 5 4 .Şleauri de câmpie. 233 Anexa 7 INDICI DE RECOLTARE PRIN LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE-RĂRIRE (ÎN PROCENTE FAłĂ DE VOLUMUL ANTERIOR INTERVENłIILOR) PENTRU ARBORETELE PARCURSE SISTEMATIC CU ASEMENEA LUCRĂRI ŞI AVÂND INDICI DE DENSITATE 0.Molidişuri a 18 13 11 10 8 7 6 6 5 .Gorunete şi stejărete (inclusiv a 14 12 10 8 7 6 5 4 de stejar brumăriu şi stejar pufos b 15 13 11 9 7 6 5 4 4 . 91. 51.Brădete a 17 13 10 9 8 7 7 6 5 . peste prod.Teişuri a. gârniŃete şi amestecuri a 13 12 9 7 6 5 4 3 de cer cu gârniŃă .Salcâmete a 15 10 .Arborete de salcie a 16 12 . şleauri de a 14 12 10 8 7 6 5 4 luncă.** 20 30 40 50 60 70 80 90 100 100 . 41. 31.0*) FormaŃii şi grupe Vârsta arboretelor.Amestecuri de fag cu răşinoase a 16 12 10 9 8 7 7 6 .

** 20 30 40 50 60 70 80 90 100 100 . se întrevede majorarea acestora la cel puŃin 0.Arborete de duglas verde a 16 12 *) Pentru arboretele cu indici de densitate de peste 1. . 81. 61. 91. în acest caz indicii de recoltare se diminuează cu 20-40%. 41. ani de formaŃii forestiere łelul de 11.Arborete de plop alb. peste prod. indicii de recoltare se majorează cu 5 – 15%.0. Împlinirea consistenŃei este puŃin probabilă la arboretele afectate de vânt.9. zăpadă şi fenomene de uscare anormală. 234 FormaŃii şi grupe Vârsta arboretelor. pentru următorul deceniu. b – lemn pentru furnire şi derulaj. Pentru arboretele cu indici de densitate medii de 0. **) Ńel de producŃie: a – lemn pentru cherestea.b 25-50 (selecŃionaŃi) . 31. 71.Pinete şi laricete a 18 15 12 10 . 21.8 se programează rărituri dacă. plop a 16 7 negru .Culturi de plopi euramericani a. 51.

şleauri de luncă. a doua slab – moderată (potrivit Normelor tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor) . 235 Anexa 8 PERIODICITATEA LUCRÃRILOR DE ÎNGRIJIRE PENTRU ARBORETE PARCURSE SISTEMATIC CU ASEMENEA INTERVENłII SILVICULTURALE (VALORI ORIENTATIVE PENTRU SCOPURI DE PROGRAMĂRI PE DECENIU) Periodicitatea lucrãrilor de îngrijire. prima foarte puternică. în ani. gârniŃete şi amestecuri de cer cu 2-3 4-7 5-7 8-10 10-12 gârniŃă Salcâmete 1-3 3-4 4-5 5-6 Aninişuri 1-2 2-3 4-6 6-7 Arborete de slacie 2-3 3-4 Arborete de plop alb şi plop negru 1-2 2-3 3-5 4-5 Pinete şi laricete 2-3 3-5 5-6 6-7 7-8 Arborete de douglas verde 1-3 3-5 5-7 8-10 NOTÃ: În culturile de plopi selecŃionaŃi şi de salcie selecŃionată nu se execută degajări şi curăŃiri. În schimb se execută elegaj artificial şi 1 – 2 rărituri. pentru: FormaŃia forestierã Degajãri CurãŃiri Rãrituri în stadiul de dezvoltare (Depresaj) Pãriş Codrişor Codru Molidişuri 2-3 4-5 5-6 6-8 8-10 Brădete 2-3 3-5 6-8 8-10 10-12 Amestecuri de fag cu răşinoase 1-3 3-5 5-6 7-8 8-11 Făgete 2-4 3-5 6-8 8-10 10-12 Goruneto-făgete şi şleauri de deal cu 1-3 4-5 5-7 8-10 10-12 gorun Gorunete şi stejărete (inclusiv de stejar 1-3 3-5 5-6 8-10 10-12 brumăriu şi stejar pufos) -Şleauri câmpie. şleauri 1-3 2-3 4-5 5-7 7-8 de deal cu stejar Teişuri 1-3 4-5(6) 5-6 6-8 8-10 Cerete.

descopleşirea seminŃişurilor.împãduriri în completarea regenerãrii naturale în arborete tratate în grădinărit B.1.2.împãduriri în poieni şi goluri.6. .1. . B.3.4.îndepãrtarea subarboretului. . B. .1. A.2. . .mobilizarea solului. 236 Anexa 9 CATEGORII DE LUCRĂRI DE REGENERARE A. constând din: A. Împãduriri în terenuri parcurse cu tãieri de regenerare B. .2.1.1.împãduriri în terenuri dezgolite prin calamitãŃi naturale (incendii.împãduriri în terenuri degradate.1. B. .2.3.2.3.2. Lucrãri de îngrijire a regenerãrii naturale A. .2. A.împãduriri pentru înlocuirea arboretelor slab productive (refaceri). A. SuprafeŃe parcurse cu tãieri de regenerare sub adãpost sau incomplet regenerate B.1. A.2. .împãduriri în suprafeŃe parcuse cu tãieri rase. SuprafeŃe de parcurs integral cu lucrãri de împãdurire B.2.1. A. doborâturi de vânt sau zãpadã. a seminŃişului şi a tineretului neutilizabil. B.2. .1.înlãturarea pãturii vii sau a litierei groase.2. Lucrãri de ajutorare a regenerãrii naturale: A.2. . .1.1. B.).1.4. îndepãrtarea lãstarilor care copleşesc seminŃişurile şi drajonii. B. .provocarea drajonãrii la arboretele de salcâm.împãduriri în completarea regenerãrii naturale în arborete în care se aplică tratamentul codrului cvasigrădinărit B.5.2. B. . B.împãduriri pentru înlocuirea arboretelor derivate (substituiri).1. care se prevãd în urmãtoarele categorii de terenuri: B. Împãduriri în terenuri goale din fondul forestier B.împãduriri în completarea regenerãrii naturale dupã tãieri progresive.1.4.1.1.receparea seminŃişului vãtãmat. . Lucrãri necesare pentru asigurarea regenerãrii. uscare etc.împãduriri în completarea regenerãrii naturale dupã tãieri succesive.drenarea terenurilor pe care stagneazã apa.1.2.1.1. .2. .1. Lucrãri de regenerare.1.îndepãrtarea humusului brut.2. A.1. A. .1.2.2.1.

împãduriri în completarea regenerãrii naturale dupã tãieri de conservare. D1 Îngrijirea culturilor tinere existente. Ele se includ în planul lucrărilor de regenerare din amenajament. B. vulnerabile la eroziune şi alunecãri. D2 Îngrijirea culturilor tinere nou create. E. E4 Împãduriri pe terenuri poluate (cu reziduuri petroliere. E6 Împãduriri pe terenuri situate la limita de existenŃã a vegetaŃiei forestiere (alpin.2. E5 Împãduriri pe terenuri mlãştinoase. dar cantităŃile respective nu se înscriu în fişa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier. C.).2. metale grele.). . C1 Completãri în arboretele tinere existente. E2 Împãduriri pe terenuri nisipoase (plaje. Împãduriri în terenuri cu condiŃii extreme de regenerare. Ele pot fi luate în considerare de către unităŃile silvice cu ocazia întocmirii planurilor anuale de împăduriri. pe terenuri decopertate. D. C2 Completãri în arborete nou create (20%). stepã). Îngrijirea (întreŃinerea) culturilor. E1 Împãduriri pe terenuri cu înclinare mare. dune etc.5. O categorie aparte de lucrări de regenerare o constituie împăduririle în terenuri cu condiŃii extreme de regenerare ( pct.6. halde de steril. E de mai sus). Completãri în arboretele care nu au închis starea de masiv. .împãduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevãzute sã fie parcurse cu tăieri în crâng. E3 Împãduriri pe terenuri sãrãturate. sulf etc. 237 B. Lucrările propuse în asemenea terenuri au caracter experimental. sol superficial. .

......................................... mii lei lei .....................2....produse accidentale I .................. Venituri realizate din vânzarea: a) Produselor lemnoase: ........................................................ mii lei lei ................... mii lei lei ..............1 mii lei lei 3.......... tone kg ................................... mii lei lei ............. tone kg 2.produse accidentale I ...................împletituri ................... Profit ........................ Acesta se va referi la: 1......pierdere mii lei lei *) Exprimată în preŃuri comparabile oficializate..................... ..............FINANCIAR BilanŃul economic-financiar asigurã o vedere de ansamblu asupra aspectelor economice din perioada de aplicare a amenajamentului expirat............... mii lei lei .......... ProducŃie valorică* 2... defrişări) ............................................ mii lei lei b) Produse accesorii ......produse principale .............. ProducŃie fizică Total La ha de fond forestier a) ProducŃia de lemn: din care: ....1........ mii m3 m3 ...... După intrarea în vigoare a nolului amenajamentului... mii m3 m3 .................................. Notã: Într-o primã etapã bilanŃul se va întocmi începând pentru deceniul de aplicare a aenjamentului precedent............................................produse accidentale II .produse accidentale II ...................... bilanŃul economic şi financiar va cuprinde date anuale...alte venituri ...alte produse ... mii lei lei 2...... 238 Anexa 10 BILANł ECONOMIC ...... mii lei lei ................................. defrişări)......fructe de pãdure ..... tone kg ........ mii m3 m3 ...........................produse secundare ...............................................................pe structura de la pct.. mii m3 m3 b) Produse accesorii ................. mii lei lei ........................alte produse .............fructe de pãdure ............................................................. mii lei lei ..alte produse lemnoase (igienã..................................... mii lei lei ..............................ciuperci comestibile ......................... mii m3 m3 ................. tone kg .........................................împletituri .......... tone kg ...ciuperci comestibile ................................................produse secundare ...................produse principale ................................... Cheltuieli: .......................vânat ............... 2..vânat .....................alte produse lemnoase (igienã....................................

239 Anexa 11 VÂRSTA EXPLOATABILITĂłII ABSOLUTE PE SPECII ŞI CLASE DE PRODUCłIE PENTRU ARBORETELE CU FUNCłIE PRIORITARĂ DE PRODUCłIE Specia Clase de producŃie I II III IV V Molid 60 65 75 85 95 Brad 70 80 90 100 105 Pin silvestru 50 55 60 65 70 Pin negru 55 55 65 65 75 Fag 80 80 90 90 100 Mesteacăn 40 40 45 50 55 Gorun (sămânŃă) 65 65 70 80 100 Gorun (lăstar) 50 50 55 60 60 Stejar (sămânŃă) 70 80 85 90 95 Stejar (lăstar) 50 55 60 60 70 Carpen 45 50 55 60 65 Tei 50 60 60 65 70 Cer 50 55 60 65 65 GârniŃă 75 80 85 85 95 Salcâm (plantaŃie) 20 25 30 30 30 Salcâm (lăstar) 15 20 20 25 25 .

25 ha) 2. dar nu cu mai mult de 30 ani . Arboret degradat Arboret puternic deteriorat ca urmare a acŃiunii nefavorabile a unor factori naturali sau antropici 4. Amenajament silvic pentru organizarea şi conducerea unei păduri spre starea cea mai corespunzătoare funcŃiilor multiple ecologice. de la vârste mici până la vârsta maximă naturală sau până la o vârstă limită stabilită convenŃional 10. suficient de mare pentru a putea forma obiect independent de gospodărire (minimum 0. Arboret relativ echien Arboret alcătuit din arbori a căror vârstă diferă cu mai mult de 5 ani. Arboret derivat Arboret cu compoziŃia specifică diferită de cea a tipului natural fundamental de pădure. caracterizată prin diminuarea proporŃiei sau dispariŃia speciilor principale şi majorarea corespunzătoare a speciilor de amestec ori prin instalarea speciilor pioniere. Arboret funcŃional Arboret care nu îndeplineşte în mod satisfăcător funcŃiile necorespunzător de protecŃie şi ecologice sau pe cele de producŃie atribuite 9. încadrat în clase de producŃie inferioare (clasele IV şi V) 13. Lucrare multidisciplinară ce cuprinde un sistem de măsuri 1. 240 TERMINOLOGIE (Extras din STAS 4579/ 1 . Arboret de productivitate Arboret cu capacitate de producŃie medie. încadrat în superioară clase de producŃie superioare (clasele I şi II) 14. Arboret plurien Arboret alcătuit din arbori aparŃinând mai multor generaŃii. Termen DefiniŃie crt. PorŃiune de pădure distinctă. Arboret exploatabil Arboret ajuns la vârsta exploatabilităŃii specifice funcŃiei atribuite sau a cărui stare necesită regenerarea lui prematură. economice şi sociale 2. Arboret echien Arboret constituit din arbori a căror vârstă diferă cu cel mult 5 ani 6. Arboret 1. Se disting: arborete parŃial derivate şi arborete total derivate 5. Ecosistem forestier elementar 3. formând etaje distincte 7. Arboret etajat Arboret în care coroanele arborilor componenŃi se situează în straturi orizontale diferite. omogenă sub raportul condiŃiilor staŃionale de vegetaŃie şi de structură.90) Nr. stabilită ca atare prin amenajament 8. Arboret de productivitate Arboret cu capacitate de producŃie redusă ca urmare a inferioară condiŃiilor staŃionale precare sau a acŃiunii unor factori antropici ori naturali nefavorabili. încadrat în clasa mijlocie de producŃie mijlocie (clasa III) 12. Arboret de productivitate Arboret cu capacitate de producŃie ridicată. Arboret preexploatabil Arboret care devine exploatabil în perioada imediat următoare primei perioade considerată ca atare de amenajament 11.

Clasă de vârstă Diviziune în sistemul de clasificare a arboretelor în raport cu vârsta lor. Arboret relativ plurien Arboret constituit din arbori aparŃinând la cel puŃin două generaŃii a căror vârstă diferă cu mai mult de 30 de ani. în scopul fundamentării ecologice a soluŃiilor de gospodărire a pădurilor 23. dar fără să îndeplinească condiŃiile specificate arboretelor pluriene 16. atât prin proporŃie . Bonitatea staŃiunii Calitatea unei staŃiuni de a fi mai mult sau mai puŃin favorabilă dezvoltării unei anumite biocenoze forestiere. exprimat în ani. Se formează clase de vârstă de 20 de ani la pădurile tratate în regimul codrului. CompoziŃie-Ńel CombinaŃie de specii urmărită a se realiza de un arboret. 15. indirect prin clasa de producŃie a arboretelor normale de tip natural 22. Arboret subproductiv Arboret cu cel puŃin o categorie de productivitate inferioară celei corespunzătoare potenŃialului staŃional 17. Avizarea temei de Analiză tehnico-ştiinŃifică în scopul stabilirii directivelor proiectare referitoare la amenajarea pădurilor într-un ocol silvic Sinonim: ConferinŃa I de amenajare 19. Ciclul Bază de amenajare prin care se defineşte în amenajament structura unităŃii de gospodărire în raport cu obiectivele social-economice şi ecologice urmărite. Ciclul. Bază de date a amenajării MulŃime centralizată de date amenajistice. prin mijloace automatizate 21. de 10 ani la cele tratate în regimul crângului de diverse foioase tari şi de 5 ani la zăvoaie de plop şi salcie 26. Categorie funcŃională Subdiviziune în sistemul de clasificare funcŃională a pădurilor Diviziune în sistemul de clasificare a arboretelor din aceeaşi subgrupă funcŃională 24. Avizarea amenajamentului Analiză tehnico-ştiinŃifică a amenajamentului elaborat de organul competent. corespunzător obiectivelor multiple social-economice şi ecologice urmărite 20. efectuat anticipat sau concomitent cu lucrările de amenajare a pădurilor. formând cel puŃin două elemente de arboret. care îmbină în modul cel mai favorabil. 241 Tabel (continuare) Nr. În cazul producŃiei de lemn ea se apreciază. Cartare staŃională Studiul amănunŃit al staŃiunii forestiere cu reprezentarea pe hărŃi şi delimitarea lor pe teren. de regulă. organizată în pădurilor scopul optimizării procesului de prelucrare a acestora. de regulă. în vederea aprobării şi intrării lui în vigoare 18. Bază de amenajare Element tehnic şi organizatoric prin care se defineşte într- un amenajament structura optimă a arboretelor şi a pădurii. Termen DefiniŃie crt. constituie criteriul de bază pentru reglementarea producŃiei în unităŃi de gospodărire de codru regulat. codru cvasigrădinărit şi de crâng 25.

Termen DefiniŃie crt. atribuită unui arbore sau arboret în raport cu obiectivele social-economice sau ecologice urmărite 34. Exploatabilitate tehnică Exploatabilitate stabilită după criteriul creşterii medii maxime a producŃiei totale a arboretului. Exploatabilitate de protecŃie Starea corespunzătoare momentului maximizării efectului mediu protector al arboretului 36. provenienŃă şi generaŃie dintr-un arboret. înregistrate ca atare în amenajamentele silvice 39. Exploatabilitate de Exploatabilitate stabilită după considerente biologice regenerare referitoare la capacitatea arboretelor de a se regenera pe cale naturală. Element de arboret Totalitatea arborilor de aceeaşi specie. Descrierea unităŃilor Cercetarea amănunŃită a fiecărei unităŃi amenajistice şi amenajistice consemnarea sistematică a caracteristicilor staŃiunii şi ale biocenozei. care îndeplinesc rolul de mijloace de producŃie lemnoasă 40. 242 cât şi prin gruparea lor. potrivit amenajamentului. în scopul fundamentării mai corecte a soluŃiilor ce se preconizează în cadrul noului amenajament 29. Fond de producŃie normal Mărimea fondului de producŃie corespunzătoare maximului . Control în amenajament AcŃiune întreprinsă la sfârşitul fiecărei perioade de amenajament. 27. calculată în raport cu un anumit sortiment sau grupă de sortimente de lemn 38. Cupon PorŃiune dintr-o unitate de gospodărire de codru grădinărit din care. urmează să se recolteze posibilitatea într-un an. Ecosistem forestier Ansamblu format din biocenoză şi biotop (staŃiune) în care se stabilesc relaŃii strânse atât între organisme. Se constituie cupoane şi pentru unităŃile de gospodărire de codru cvasigrădinărit. caracterizat prin recolte de lemn ori servicii permanente şi cel puŃin egale de la o perioadă la alta 28. exigenŃele biologice cu obiectivele multiple social-economice ori ecologice Tabel (continuare) Nr. constând în verificarea şi analiza atât a amenajamentului expirat. Continuitate Mod de realizare a obiectivelor social-economice şi ecologice într-o unitate de gospodărire. Exploatabilitate absolută Exploatabilitate corespunzătoare momentului în care creşterea medie anuală a producŃiei totale este maximă 35. ca şi pentru pădurile supuse regimului special de conservare 30. În cazul arboretelor de codru regulat se realizează în perioada în care acestea se pot regenera pe cale naturală din sămânŃă. Fond de producŃie Totalitatea arborilor sau arboretelor dintr-o pădure. iar pentru arboretele de crâng până la vârsta de la care regenerarea din lăstari nu mai este satisfăcătoare 37. inclusiv preconizarea măsurilor de gospodărire 31. aparŃinând unui singur etaj 33. precum şi a altor date. cât şi a activităŃii desfăşurate în procesul aplicării lui. cât şi între acestea şi biotop 32. Fond forestier Totalitatea suprafeŃelor cu folosinŃă forestieră. Exploatabilitate Calitatea de a fi recoltabil.

formată în cadrul unei unităŃi de producŃie şi protecŃie sau unităŃi de protecŃie cu ocazia amenajării pădurilor. Termen DefiniŃie crt. bazată pe normalizarea structurii fondului de producŃie. în ansamblul ei 42. economic Efectul scontat şi fixat ca Ńel prin amenajarea unei păduri. Metoda controlului Metodă de amenajare a pădurilor în codru grădinărit. precum şi prevederi tehnico-organizatorice pentru amenajarea într-o concepŃie unitară a pădurilor 50. cu luarea în considerare a potenŃialului natural al acestora 43. Norme tehnice pentru Ansamblu de cunoştinŃe ştiinŃifice dobândite prin cercetări amenajarea pădurilor şi în producŃie. Parchet 1. Parcelă Diviziune cu caracter permanent a fondului forestier. economice şi sociale ale gospodăririi silvice respective. folosind criterii auxologice. Locul exploatării în care se efectuează recoltări de . economice şi sociale urmărite. Obiectiv ecologic. Se exprimă în metri cubi pe an şi hectar 45. sau social El se poate referi atât la produsele. 243 Sininim: Fond de producŃie de eficacitate funcŃională pentru producŃia de masă optim lemnoasă Tabel (continuare) Nr. având la bază anumite concepŃii despre starea ei normală şi despre tehnica realizării acesteia 46. Fond de producŃie real Mărimea fondului de producŃie în starea reală a arboretului sau a pădurii. folosind criteriul claselor de vârstă pentru controlul continuităŃii pe suprafaŃă şi alte criterii secundare pentru controlul continuităŃii pe volum 47. 41. Parcelar Sistem de împărŃire a unei păduri în parcele 52. silviculturale şi economice 48. Metoda claselor de vârstă Metodă de amenajare a pădurilor de codru regulat. SuprafaŃă de pădure de pe care se recoltează volumul materialului lemnos pe perioada unui an prin tăieri rase într-o unitate de producŃie sau serie de gospodărire 2. în scopul organizării lor teritoriale 53. Metodă de amenajare Ansamblul procedeelor destinate organizării pădurii într-o concepŃie unitară şi în raport cu obiectivele multiple ecologice. bazată pe controlul permanent al măsurilor de gospodărire aplicate. cât şi la serviciile pădurii 51. ecologice. bazată pe normalizarea structurii fondului de producŃie prin intermediul creşterii indicatoare 49. FuncŃie DestinaŃie dată unui arboret sau păduri potrivit obiectivelor ecologice. Metoda creşterii indicatoare Metodă de amenajare a pădurilor de codru regulat. Mod de reglementare a recoltării produselor lemnoase dintr-o pădure. Indice de recoltare Raportul dintre posibilitatea anuală şi suprafaŃa unităŃii de gospodărire. Grupă funcŃională Diviziune principală în sistemul de clasificare a pădurilor în raport cu natura funcŃiilor ecologice economice şi sociale atribuite 44.

în condiŃiile asigurării echilibrului ecologic şi a continuităŃii pe termen lung a funcŃiilor multiple atribuite pădurii 58. care orientează în pădurilor permanenŃă gospodărirea pădurilor în scopul realizării obiectivelor sociale. destul de deasă şi întinsă pentru ca în interiorul ei să se formeze un mediu specific. rezervaŃii ştiinŃifice. Regim de gospodărire Sistem de măsuri adaptat particularităŃilor ecologice ale unei păduri şi aplicat în mod consecvent în vederea realizării Ńelurilor de gospodărire 62. Pădure amenajată Pădure care a constituit obiectul unor lucrări de amenajare şi pentru care s-a elaborat şi aprobat un amenajament 56. Regim de ocrotire integrală Mod de gospodărire a pădurilor ocrotite prin lege. acceptate inductiv. Preavizarea Analiză tehnico-ştiinŃifică în vedera acceptării prealabile a amenajamentului soluŃiilor preconizate de proiectanŃi la elaborarea Sinonim: ConferinŃa a II-a amenajamentului de amenajare 59. Termen DefiniŃie crt. distinct de cel al suprafeŃelor învecinate.SuprafaŃă de teren de cel puŃin 2500m2 acoperită de vegetaŃie forestieră definită ca atare prin amenajamentele silvice 2. în metri cubi sau în tone de substanŃă uscată 61. unitate a ecosferei. Principii de amenajare a Repere stabile. Posibilitate Mărimea recoltelor de lemn. Perioadă de amenajament Interval de timp pentru care se calculează posibilitate şi se întocmesc planurile diferitelor lucrări. arboretele ocrotite sunt excluse din circuitul economic. rezervaŃii peisajistice. constituite legal în rezervaŃii naturale. monumente ale naturii şi parcuri naŃionale In acest cadru. Pădure 1. repere care stau la baza elaborării amenajamentelor 60. intervenŃiile speciale silviculturale fiind destinate asigurării sănătăŃii. într-un amenajament 57. Regim special de conservare Mod de gospodărire a pădurilor pentru care nu sunt posibile sau admise pe termen lung sau temporar lucrări obişnuite de regenerare. în care rolul principal este deŃinut de biocenoze forestiere. 54. stabilită de amenajament. realizînd o comunitate coplexă de viaŃă capabilă să îndeplinească funcŃii multiple social-economice şi ecologice 55. 244 produse principale sau secundare pe perioada unui an Tabel (continuare) Nr. Se exprimă prin creşterea medie pe an şi hectar a producŃiei lemnoase totale. economice şi ecologice. Productivitate Capacitatea unei păduri de a produce masă lemnoasă. cu deosebire de populaŃiile de arbori. stabilităŃii şi regenerării . orice intervenŃie necesară putându-se executa numai pe bază de cercetări aprobate de organul prevăzut de lege 63. Sistem biologic deschis.

stocarea şi/sau transmitearea datelor şi a informaŃiilor sunt cu precădere automatizate 66. Sacrificiu de exploatabilitate Anticipare sau întârziere a recoltării unui arboret faŃă de vârsta exploatabilităŃii. 64. adoptată prin amenajament şi exprimată în ani 65. UrgenŃă de regenerare Ordinea indicată pentru regenerarea arboretelor exploatabile. Vârsta exploatabilităŃii Vârsta la care un arboret devine exploatabil în raport cu funcŃiile multiple atribuite 69. amenajării pădurilor pentru care mijloacele folosite la colectarea. Sistem informaŃional al Ansamblul de fluxuri şi circuite informaŃionale privind amenajării pădurilor amenajarea pădurilor. organizat într-o conceptie unitară potrivit normelor tehnice în vigoare 67. Termen DefiniŃie crt. prelucrarea. 245 arboretelor în vederea asigurării permanenŃei pădurilor respective şi a funcŃiilor atribuite lor Tabel (continuare) Nr. Zonarea funcŃională a OperaŃia de delimitare a suprafeŃelor de pădure menite să pădurilor îndeplinească diferite funcŃii de producŃie şi protecŃie sau numai de protecŃie . înregistrarea. în raport cu vârsta exploatabilităŃii şi starea lor 68. Sistem informatic al Parte a sistemului informaŃional al amenajării pădurilor.