You are on page 1of 1

DILEMĂ GREA Trecând prin centru, nenea Nae, Bătrânul curtean de viţă Văzu, privind într-o vitrină, O foarte

nostimă coniţă. Apropiindu-se de dânsa, Cu chibzuinţa sa acerbă O auzi cum îşi şopteşte: - Frumoasă rochie! Superbă! - Vă place mult? Întreabă Nae. - Superbă! Spune ea din nou. - Dacă atât de mult va place Permiteţi să v-o fac cadou! Şi au intrat în prăvălie. I-a-mpachetat-o, a plătit-o Şi foarte-amabil, nenea Nae Politicos i-a oferit-o. Coniţa tânără şi tandră Voind să-i compenseze gestul L-a invitat la ea acasă Şi-acasă.... înţelegeţi restul. Un studio de pluş cu perne Lumina roşie, domoală Şi dezbrăcându-se, frumoasa Rămase goală, toată goală. Frecându-şi palmele amândouă De doru-i Nae se sfârşea Şi-o savura din ochi şoptindu-şi: - Aşa, aşa, aşa, aşa! Hai vino, îl imploră dânsa Nerăbdătoare şi lascivă Hai vino, vino mai degrabă Că nu-ţi stă nimeni împotrivă... Bătrânul crai şopti ca prostul Plimbându-şi ochii pe femeie: - De broască mi-am făcut eu rostul De unde îmi fac rost de cheie?