Introducere Ca în orice disput tiin ific , vom prezenta argumentele pro i contra autenticit ii pieselor.

Vom comenta argumentele contra, sperând c la fel vor face i adep ii falsului cu argumentele noastre aduse în favoarea autenticit ii. Ce spun speciali tii? În primul rând, trebuie subliniat faptul c nici un specialist nu s-a ocupat pân acum de aceste inscrip ii. Cei care au inten ionat s o fac , au declarat c i-au dat seama repede c sunt falsuri i au renun at. În afar de autoarea acestui site i de dl Romalo, nimeni nu a depus eforturi pentru a aduce argumente serioase nici în favoarea, nici împotriva autenticit ii pieselor. Singurul text pe aceast tem pe care l-am v zut pân în prezent, îl reprezint o ciorn (a a o nume te autorul) semnat de un domn Sorin Olteanu, despre care îns nu am auzit s aib publica ii sau alt activitate tiin ific , i care dovede te cuno tin e superficiale în domeniu (cite te aici r spunsul dlui Dan Romalo la textul dlui Olteanu). Acad. Alexandru Vulpe, directorul Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan", sus ine c piesele sunt sigur falsuri, deoarece to i cei dinaintea noastr au sus inut acest lucru i nu avem motive s -i contrazicem. În plus, sus ine domnia sa, falsul este atât de banal, încât oricine tia pu in latin i greac ar fi putut s -l realizeze, a a încât nu merit efortul s fie studiate. În schimb, dna prof. dr. Zoe Petre încurajeaz studierea acestui corpus chiar i în ipoteza unui fals, caracterizându-l pe autor drept "un Leonardo da Vinci". Acad. Constantin Preda afirma, într-un articol publicat în revista Academiei Române (Academica, septembrie 2004), c aducerea în discu ie a acestor falsuri ("f cute undeva pe la marginea Bucure tiului") reprezint o manifestare a curentului tracoman, sub haina nou a "dacomaniei". Prof. dr. Dan Slu anschi de la catedra de limbi clasice a Facult ii de Limbi Str ine a Universit ii Bucure ti sus ine categoric neautenticitatea pieselor, pe baza unor desinen e române ti identificate în texte, excluzându-l îns pe B.P. Hasdeu dintre suspec i. Prof. dr. Mircea Babe , directorul seminarului de arheologie "Vasile Pârvan" de la Facultatea de Istorie a UB, s-a pronun at categoric în favoarea falsului, fiind îns de acord cu necesitatea studierii temeinice a inscrip iilor. Domnia sa mi-a g zduit în ianuarie 2005 o comunicare pe acest tem în cadrul Seminarului de Arheologie "Vasile Pârvan" pe care îl conduce. Acad. Marius Sala, directorul Institutului de Lingvistic , mi-a facilitat su inerea unei conferin e pe aceast tem în cadrul Academiei, în iunie 2004.

pe cele mai importante le-am reluat îns i le-am grupat în pagina de fa . ori din japonezul edo "estuar". atâta vreme cât "acuzarea" nu aduce probe incontestabile în sprijinul neautenticit ii acestui corpus. de pild franceza (cuvântul edo ar veni din fr. verdictul de "fals" este ne tiin ific. Rezult din cele de mai sus c atmosfera general din jurul acestui subiect este negativ . dr. Ar fi prea mult pierdere de timp s r spundem la toate pseudo-argumentele. haedus "ied". sau c în pl ci exist cuvinte din limbi moderne. a sprijinit prin încuraj ri demersurile subsemnatei. S-au spus multe inep ii din dorin a de a demonstra c pl cile sunt falsuri. spune dl Olteanu . aoidos "aed" ori eidos "chip". Din motive evidente. dl acad. sau din românescul iad. s se termine în o. i toate adjectivele în a). mai ales în condi iile în care al turi apare o nou cl dire. În sfâr it. de i pentru majoritatea este "foarte evident" c piesele sunt crea ii moderne.Dl. sau din gr. Virgil Cândea a scris postfa a c r ii citate.?) ori c absen a în vremea lui Decebal a unui turn care exista în vremea lui Burebista arat c falsificatorul a încurcat tan ele (de parc este de neconceput dezafectarea unui corp de cl dire vechi de 150 de ani. fiind pu ini aceia care încurajeaz studierea pieselor. indiferent de provenine a lor. sau din germanul eid "jur mânt" etc. Mai mult. de ce s nu vin din lat. mult . etc. a a c am ales doar observa iile cele mai serioase. deasemenea. Domnia sa a sprijinit publicarea c r ii dlui Dan Romalo prin scrierea prefe ei i. aide. am trecut repede peste afirma ii de genul: reutilizarea tan elor reprezint o eroare a falsificatorului (de tradi ie nu s-a auzit? tan ele erau de unic folosin i trebuiau imediat aruncate?). Argumente contra La unele dintre argumente am r spuns deja în paginile site-ului.dar dac tot ne juc m de-a etimologia. nimeni nu dore te s se aplece asupra unei argument ri solide în favoarea falsului. indiferent de gen. consider necesar studierea pieselor. sau c limba din pl ci seam n cu esperanto (pentru c Zamenhof a ales s elimine categoria genului i a f cut ca toate substantivele. sau din spaniolul hedor "putoare". Consider m c . convins fiind de importan a studierii subiectului. Alexandru Suceveanu. director adjunct al Institutului de Arheologie.

îns f r valoare fonetic (fapt explicabil. IV a. iar cu câteva secole înainte. Chr. ca urmare. forme precum IV HAN. multe alte argumente cu totul neserioase. dac i-ar fi dus observa iile mai departe.c este un argument în favoarea falsului) i multe. de pronun ie neogreac . c ci înc din sec. dar exista o sensiblitate fa de apertur . deoarece go ii nu aveau palatale). f r ca aceasta s aib vreo leg tur cu pronun ia bizantin incriminat de dl. ca în greaca bizantin . Din modul cum sunt adaptate cuvintele grece ti i latine ti. i scurt era redat prin e (ex. nu din latin . În scrierile din t bli e apar semne din alfabetul chirilic. aceste dou semne se confundau în inscrip iile din Athena. rezult limpede c în aceast limb nu exista distinc ie de cantitate. baseleu. care con inea i el acela i semn "chirilic" . Prin urmare. Un argument în plus îl constituie alternan a epsilon-eta. i nu cu i. Faptul c H (eta) alterna cu I i cu Y (dar i cu E) nu este o dovad c se citea i. Olteanu (care. în câmpia Munteniei a fost creat alfabetul gotic de c tre Wulfila. dar acest lucru nu este un anacronism. adesea prin e (fie el epsilon sau eta) se reda un igrecesc sau latinesc. chilearchio) iar u scurt prin o (Locolo pentru Luculus) i. la sudul Dun rii. i aceasta cu atât mai mult cu cât alfabetul glagolitic a fost creat în apropiere. De unde le-au luat Chiril i Metodie când au creat alfabetul glagolitic? Nu din greac . deoarece originea lor în alfabetul chirilic este necunoscut . puteau s se fi citit chiar cu e. De ce pe Wulfila nu-l acuz nimeni de anacronism? Unele litere grece ti se citesc ca în neogreac În pl ci Y (ypsilon) avea cu siguran valoarea i. . ar fi trebuit s afirme c i E -epsilon are uneori valoarea i): în condi iile unei fluctua ii evidente e-i. nu este sustenabil acuza ia de anacronism. nu din ebraic . sau chiar epsilon-eta- . Astfel. inventat mult mai târziu Problema celor dou semne "chirilice" este foarte spinoas . deoarece apare în varia ie liber cu I (iota). trebuie obligatoriu l murit provenine a lor în alfabetul glagolitic/chirilic. s-ar fi spus acela i lucru . Filepu. a a cum sus ine dl Olteanu. iar confuzia a devenit frecvent în epoc roman (REINACH 1885: 266). Pentru a declara c cele dou semne sunt anacronice în t bli e.mai grandioas decât prima). Iulean. sau c varietatea din pl ci reprezint o încercare de inducere în eroare din partea falsificatorului (dac n-ar fi existat varietate. altfel demersul este ne tiin ific.

Am ar tat c în numele grece ti i romane din pl ci i scurt era perceput adesea ca e. a a cum demonstreaz fluctua iile optimus-optumus. Dac acesta este argumentul final în a demonstra falsul. H - Y . aceste varia ii ascund încercarea de a reda un sunet inexistent în greac . iar de dou ori cu y.: de ce suntem obliga i s admitem c forma latineasc era identic cu cea dacic . scris de un roman. Dar dac pl cile sunt autentice. Logica este aceea i: inscrip iile sunt în limba greac . Ne mir o astfel de logic . chiar la Strabo. ce facem cu numele trac redat când Roemetalces. devenind. deci falsificatorul nu avea de unde s o cunoasc . numele lui Burebista apare de trei ori scris cu oe. pe când numele real era Byrebista. iar u scurt ca o(Locolo pentru Luculus). un sonus medius care nu i-a fost str in nici limbii latine în perioada sa arhaic . deoarece Cumidava apare într-o inscrip ie latineasc . a a cum a transcris Ptolemeu. când Rimitalces.Dacibalo. al III-lea p. ca la Ptolemeu. Burebista S-a mai incriminat forma Boerebista. de asemenea.iota-ypsilon: I NOBA IO-NOBA HO-NOBA LYO. pe când numele real era Cumidava. descoperit de pu in vreme întro inscrip ie. în sec. este corupt ? În transpunerea numelor str ine de c tre romani i greci a intervenit întotdeuna percep ia impus de structura fonetic a celor dou limbi. pontufex-pontifex. iar lapicidul a încercat probabil s redea un sunet care nu îi era familiar. de "urechea" grecului sau a romanului. când Rymetalces. cine poate ti cum se pronun a acel a din numele . c numele lui Decebal a fost stâlcit anume pentru a fi pus în leg tur cu etnonimul daci. i pentru care alfabetul grec nu avea un semn specific. din Decebal . de la Ptolemeu. A O- Toponime i antroponime anacronice sau stâlcite Cumidava S-a spus c în pl ci exist forma Comidava (în realitate Comieodabo). echivalat adesea de str inii vorbitori de român cu i sau u. sau chiar cu dubletul Moesia-Mysia? Dup p rerea noastr . luat chipurile de la Strabo. Chr. atestat recent în dou inscrip ii din Dobrogea. iar cea greceasc . De altfel. Poate o vocal medie de felul lui î (/y/). Decebal S-a spus. Deci este întru totul coerent ca romanii s fi redat prin u ceea ce în limba dacilor era un o închis.

pe baza unor varia ii bine atestate în grafiile grece ti i latine ti (Sarmizegetusa/Zermizegetusa. Zarmigethusa. aceast form este atestat la unii c rturari medievali. -dava/-deva etc. De unde au luat ei aceast variant ? Desigur. numele s u este Dekeneos. Dar. nu mai putem afirma c falsul este unul absolut banal. i s-a afirmat c . i a optat pentru o form "alterat ". Din nou. de ce a ignorat falsificatorul varianta bine cunoscut în epoc a acestui nume i a preferat o form pe care nu o tiau. putem admite c . preluat probabil de la Xylander. Deceneu În sfâr it. Sarmizegetusa Forma unic în pl ci este cu o silab lips . care atestau forma Sarmizegetusa. Philippe Briet în geografia sa (1675).regelui ( i din alte nume. ultima acuza ie de "deformare" de nume se refer la cel al marelui preot Deceneu. Briet cunoa te i el forma Ceneus. traduc torul în latin (sec. În cel lalt pasaj în care este pomenit marele preot. Existen a acestei vocale intermediare a fost demonstrat de mai mult timp. de dragul varia iei. coregent în vremea lui Burebista. atâta vreme cât aceast variant nu a mai fost atestat în alte izvoare. tot cu o silab lips . din motive care nou ne scap . Nu este a a. forma Ceneu este singura atestat în manuscrise în pasajul VII. 3. din contr . în dreptul cet ii. pe care grecii i romanii au perceput-o mai aproape de e. la vremea aceea. din p cate. numele cet ii este Sarmisgetusa. ale c ror surse nu le cunoa tem. dar dacii o auzeau mai apropae de a. decât editorii lui Strabo? Falsificatorul s-a inspirat din Columna lui Traian . ofer dou variante: Sarmizogethusa seu Zarmigetusa.). pe o hart a Daciei noteaz . Totu i. iar în text. Sarmigetuso. falsificatorul a ignorat toate izvoarele atât de bine cunoscute deja la vremea sa. îns sub formaCeneo. în acest caz. 11. prezent la obscuri c rturari din alte timpuri i alte ri. În h r ile cartografului Ortelius. care este prezent adesea în pl cile de plumb. Germisara/Germizera. care a tr it cu un secol înaintea lui Briet. XVI) al Geografiei lui Strabo. Sus in torii falsului s-au gr bit s spun c este vorba de înc un nume stâlcit de c tre falsificator. ea nu este plauzibil . precum Paloe/Pelue)? Putea foarte bine s fie vorba de o vocal intermediar între a i e.

Logic ar fi ca doar invocarea planului cet ii Sarmizegetusa. al II-ea p. între simbolul dabo geto ("neamul get") foarte frecvent în t bli e. Prezent m mai jos o singur compara ie.Faptul c în pl ci apar imagini similare cu cele de pe column (stindardul dacic. în vreme ce columna înf i eaz spa iul dacic de la începutul sec. Reprezentarea marelui templu de calcar în cele mai mici detalii cu mult înainte ca cineva s b nuiasc existen a lui. De fapt. i c o astfel de declara ie. cu acelea i valori fonetice. Nu exist în pl ci nici o informa ie ie it la iveal în sec. aproape identic. i un simbol. pe care le vom prezenta în detaliu în lucrarea noastr . f cut doar la prima vedere. Chr. fapt imposibil de cunoscut în sec. îmbr c mintea dacilor) se poate explica foarte bine i prin faptul c ambele izvoare puteau s se fi inspirat din realitate. sunt tot atâtea elemente ie ite la lumin recent. s fie suficient pentru a încheia definitiv orice discu ie. descoperit nu de mult vreme la Sarmizegetusa. apoi mult stilizat i transformat. i multe altele. utilizarea unor semne silabice din silabarul cipriot. din spa iul getic. c ci cele mai multe pl ci sunt mai vechi decât columna cu câteva secole i provin din Dobrogea. Dar se pare c apelul la logic i bun sim nu este suficient. din placa 021 (vezi argumente pro). pe un ciob de ceramic pictat : Detaliu placa 128 Ceramic pictat de la Sarmizegethusa Cine este autorul? . nu are temei. tipul de imbricare al literelor foarte asem n tor cu cel scitic. 19. deosebirile dintre column i pl ci sunt mult mai mari decât asem n rile. alc tuit ini ial dintr-undelta i semnul pentru gi. 20 Cinstit ar fi reamintim c nici un specialist istoric sau arheolog nu a studiat serios aceste inscrip ii.

Singura motiva ie care mai r mâne este limba. cum nimeni nu avea la vremea aceea. bani. lucru confirmat ulterior de unele descoperiri arheologice. Deci scopul nu a fost acela de a inventa o istorie a dacilor. ca s se conving c nici una din ideile lui nu se reg se te în aceste pl ci. Motivul? Hasdeu ar mai fi f cut ni te falsuri (cf. Singurul care putea fi învinuit. înving tor? Din pl ci rezult c acest neam se închina la o mul ime de zei. c omul de rând avea un statul sigur inferior. cu siguran .Nici unul dintre sus in torii falsului nu l-a putut identifica pe prezumtivul falsificator. nu mai existau nici resurse. c istoria lor. Hasdeu. democrat. Care era scopul? Cu ce scop au fost f cute aceste piese? Ce a vrut s demonstreze presupusul falsificator? C dacii tiau s scrie? Pentru asta nu era nevoie de 200 de piese. colaboratori i. Ce ar fi putut s demonstreze falsificatorul. c avea în frunte o oligarhie militar . Nu puteau fi suspecta i savan ii one ti ai vremii de o asemenea cacialma. Densusianu. nici timp. doar unele figuri imberbe posibil feminine. cu siguran nobile sau chiar divine). istoria din pl ci se opre te la Domi ian. În plus. nu este cu nimic mai spectaculoas decât cea "oficial ". nici motiva ie pentru astfel de însemn ri). se tia din izvoarele istoriografice. A mai fost invocat N.P. comati. PANAITESCU 1932). nu au f cut efortul s citeasc ce a scris Hasdeu. timp. O acuza ie atât de grav la adresa unuia dintre cei mai mari savan i pe care i-a avut vreodat România necesit o argumentare foarte serioas . dar pe nedrept dup p rerea noastr . fabulos. monoteist. care nu avea nici pe departe cuno tin e atât de vaste încât s poat inventa o limb . cunoscut din izvoare: nu afl m c Burebista l-ar fi învins pe Caesar sau Decebal pe Traian. care anun a sfâr itul independen ei dacilor. neglijabil (nici o reprezentare de oameni simpli. Al i suspec i capabili s fi f cut a a ceva nu exist . c femeia avea un statut inferior (nici o reprezentare feminin sigur . o inteligen ie it din comun. ba mai mult. la vremea aceea? C limba dac se trage din slav ? C latina se trage din dac ? Ori c . Cei care au adus acuza ii pe nedrept. iar Traian sau personajele din anturajul nu sunt niciodat pomenite (lucru firesc din perspectiva unui corpus autentic. era B. c la curtea regilor daci era cunoscut scrisul. C ge ii i dacii erau un neam superior. o doz de nebunie. Concluzia: dac a existat un falsificator. dac ne gândim c într-o vreme de crâncen r zboi. ci doar exclusiv de nobili i preo i). Acesta trebuie s fi avut o cultur lingvistic i istoric uria . dedus din pl ci (în m sura în care se poate deduce în momentul de fa ). acesta a fost anonim.

f r o prea mare contribu ie latin ? Ei bine. falsificatorului i-ar fi ajuns 10-20 de piese. aceast limb nu seam n manifest nici cu româna. cel mai adesea. 133. dar uneori i etimologie latin ori slav . la nr. indo-european. în lexic. i. ramura italic .daca este strâns înrudit cu limbile celtice ori germanice? Sau c româna se trage direct din dac . Fotografiile care au supravie uit ajung. nici cu latina. dar este sigur c nu poseda bagajul lingvistic necesar pentru a crea o limb (cu atât mai mult una neindo-european ). par ial neindo-european. Nu exist asem n ri evidente cu nici una din ramurile indo-europene. nici cu slava. aceast abordare a substratului nu demonstraz nimic. cu lacune. care în român au. i unul tracic. Cu ce mijloace? De i s-a argumentat c plumbul este un material ieftin. deoarece presupunea o coordonare strict a unui material imens. în ciuda p rerii generale perpetuate înc din antichitate. poate mai multe. Din aceast perpectiv . singurul care poate fi invocat este N. c traca i daca sunt dou limbi diferite. Este o limb neindo-european . în afara geniului presupusului falsificator. în anii '40. Efortul de munc ar fi fost uria . Densusianu cu pelasgii s i. existente i în albanez sau în alte limbi balcanice. i cu totul inutil în cazul unui fals. Din perpectiva unui fals. prin urmare. româna are cel pu in dou substraturi: unul dacic. etimologie controversat . De ce a a de multe? Orice ar fi vrut s demonstreze. cu elemente italice destul de numeroase. Nu pot fi identificate elementele tradi ionale tracice. i nici cu vreo alt limb care s fi servit falsificatorului de motiv propagandistic într-un fel sau altul. Dar piesele sunt mai vechi cu jum tate de secol i nu putem ti câte au disp rut în acest interval. totu i problema mijloacelor pe care trebuia s le posede . cu un num r de împrumuturi din greac i cu unele elemente române ti pentru care nu s-a gândit pân acum solu ia substratului. Dar arhiva a num rat probabil în jur de 200 de pl ci. excep ie f când. prezumtivul falsificator nu a reu it s demonstreze nimic din toate astea. Din punctul nostru de vedere. lucru care ne oblig s admitem. u or de procurat i de prelucrat. Exist cuvinte cu aspect românesc. neindoeuropean. Limba din t bli e are o structur morfologic evident neindo-european i un lexic par ial indoeuropean. cu o influen indoeuropean destul de puternic în lexic. Dan Romalo a p strat numerotarea pieselor a a cum le-a fotografiat.

cu litere. i. imprimate în negativ. de creare a limbii. nici în timpul vie ii autorului. imagini. portrete. a cuielor i a celorlaltor instrumente de prindere. simboluri. c ci nu poate fi vorba de un singur om care s fi conceput i apoi s fi pus în practic toat f c tura. de bani. Este vorba de coordonarea unei echipe. destul de mult vreme. Este vorba nu doar de jum tate de ton de plumb. de coordonare a tuturor informa iilor. peste toate acestea. religie. Este vorba de ani de munc . Este vorba de efortul de realizare a mijloacelor de prindere sau fixare a pieselor. i nici dup moartea sa. de fixarea lor efectiv (unde? pe pere ii înc perii în care lucra falsificatorul?) i apoi de scoaterea piroanelor. decoruri.falsificatorul este foarte serioas . arhitectur i art antic . care au l sat urme. c ci nimeni nu a aflat nimic despre aceast uria întreprindere. de timp i de enorm de multe cuno tin e din lingvistic . istorie. geografie. Este vorba de munca de strângere de informa ii. de o discre ie absolut . i de circa dou sute de matri e (nu tim din ce material). apoi a "pove tilor" din t bli e. ci i de câteva sute de tan e cu reprezent ri de solda i. de la dreapta la stânga. cet i. apoi de "punere în pagin ". Este veridic un asemenea scenariu? . de transpunere a acestora în matri e i ulterior în plumb.

au avut loc multe transform ri. S posezi asemenea cuno tin e uluitoare i s le transpui în plumb. partizanii falsului sus in c planul reprezentat acolo este banal. f r nici o inten ie de valorificare. Dup p rerea noastr . Presupunearea dlui Olteanu c pentru falsificator toat aceast oper a constituit un simplu hobby. i mai ales în timpul acestuia din urm .micul i marele templu de calcar . c arat ca orice plan de cetate medieval . A trecut mai mult de un secol. f r nici un scop. de unul singur. care s fi avut la dispozi ie toate mijloacele i cuno tin ele necesare. orice arheolog cu bun sim trebuie s admit c planul cet ii este foarte fidel (în ciuda faptului c sunt reprezentate ase por i. exist o serie de detalii imposibil de b nuit la vremea presupusului falsificator. ne oblig s accept m c autorul în cauz era complet nebun. de ce nu a depus nici un efort pentru a le valorifica? A creat arhiva i a abandonat-o într-un subsol. f r s lase nici o noti . Totu i. f r s încerce s . coerent i genial ? De unde a tiut autorul cum arat planul cet ii Sarmizegetusa? Pu i în fa a pl cii nr. nici o semnalare.i pun în practic presupusul plan. Acest lucru este cu totul împotriva logicii falsului. i nimeni nu i-a acordat nici cea mai mic aten ie.l rgirea incintei în vremea lui Decebal (placa 084). d râm ri de ziduri i recl diri) i c nimeni nu avea cum s -l cunoasc cu atâtea decenii înainte de a se începe primele s p turi sistematice. nu este un scenariu plauzibil pentru un om normal.Urme de prindere pe mai multe pl ci de dimensiuni mici i medii De ce nu a încercat s le valorifice? i admi ând c a existat un astfel de om. descoperit recent. prin închiderea incintei sacre i construirea unei noi cl diri dincolo de zidul de est i stabilirea intr rii principale prin incinta sacr . cu cele dou temple existente în vremea lui Burebista . . în co uri de r chit . drumul acoperit care duce de la poarta de vest la cea de est. incinta sacr dincolo de poarta de est. de-a lungul unei vie i. 021. pe care le-am prezentat în capitolul despre iconografie: zidul dacic de sud. o lucrare atât de uria . Dar cum ar fi putut un bolnav psihic s conceap . dinspre Sarge ia etc. dar de la Burebista la Decebal.

cu intrarea pe stânga printr-o galerie acoperit . semnul nu are valoare strict silabic . Aici (placa nr. dup cel de-al doilea r zboi mondial. de unde urc pân la o platform ce reprezint o întoarcere de scar . unde se afl de fapt cel de-al doilea nivel al templului. contemporan cu Burebista. identic în silabarul cipriot i în unele cuvinte din pl cile de plumb. cu valorile pe care le-am aflat doar dup descifrarea acestuia. cu valoarea silabic te. la vremea la care se presupune c au fost f cute falsurile. numele cunoscutului râu pomenit de Dio Cassius (LXVIII. având în stânga sa un mic templu cu trei rânduri de coloane. este grandiosul templu prezentat în placa 052. a unei siflante.). 14). Un exemplu limpede îl constituie semnul pentru silaba sa. Sarget(i)a (placa nr. un turn pe latura de est. care ocup latura de vest. care corespunde în detaliu reconstituirii f cute de arheologul care a dezvelit acest templu spre sfâr itul anilor '50 (CRI AN 1986: 176 i urm. Tot cu valoarea simpl . deasupra portretului lui Burebista. care avea dou nivele. Cel de-al aselea semn din numele râului Sarge ia se g se te de asemenea în silabarul cipriot. 008) . fiind urmat de vocala a. se poate recunoa te cuvântul Sargeta ori Sargetia. plasat în dreapta c ii sacre. nu cu Decebal. o scar acoperit pe latura de sud. în cele mai mici detalii? Poate chiar mai uimitor decât planul cet ii. nu în alt parte. i cu atât mai pu in a unui mare templu tetrastil. reg sim acest semn în numele lui Zamolxe..Cum se explic reprezentarea marelui templu de calcar din vremea lui Burebista. Am prezentat aceste detalii în capitolul despre iconografie: patru rânduri de plinte. De unde a tiut valorile unor semne din silabarele descifrate multe decenii mai târziu? La fel de inexplicabil este i utilizarea unor semne din silabarul cipriot.. care ajunge în stânga frontonului. nimeni nu b nuia existen a unei incinte sacre în acel loc. În cuvântul de mai jos. De fapt. unde valoarea sa este dincolo de orice dubiu. în aceea i plac . 008).

jud. 137 i 138 de provenien obscur . B. zinc. aflate în colec ia N. considerat autentic de c tre cel care a publicato. greu de imitat de un falsificator. piesa 112. Bogdan Constantinescu sus ine c este vorba de o metalurgie primitiv . Constantinescu. piesa 135. azi la Muzeul de Istorie a Ora ului Bucure ti. Este i acesta un pas înainte. Vrancea (URSULESCU 2001) i piesele 136. care a analizat-o. acesta constituie un subiect aparte. 132 i 133. Avem pe avers portretul lui Burebista (identificat dup ini iala b) i câteva semne din alfabetul C (preclasic). Totu i. iar falsificatorul nu a f cut decât s se inspire din acest unicat. dar modern de c tre dr. aflate acum în colec ii private sau muzee. . Cum se explic compozi ia chimic a piesei 112 (medalionul Romalo)? O situa ie aparte o prezint medalionul Romalo. Piesa con ine (pe lâng cupru. Aceast unic pies ar trebui s constituie obiectul unui studiu foarte serios. Iat o scurt inventariere: piesa 110. Aceste piese prezint imagini i/sau texte asem n toare cu cele de pe pl ci. înc nu se poate da un verdict final în absen a unor date comparative. piesa 113. Dac piesa este autentic . cu dou excep ii: piesa 112. plumb. aflat în colec ia colii din C lienii Vechi. din colec ia Severeanu. vom spune noi. B. Dr. exist o serie de piese mici. aflat în posesia M n stirii Sinaia. identificate de c tre Dan Romalo în diverse colec ii private sau muzee. aflate la Muzeul de Istorie din Foc ani (BOBI 1999). Constantinescu i piesa 135. care prezint imagini similare cu cele de pe pl ci? În afara pl cilor de plumb. din colec ia Ion Lucian Murnu. analizat de c tre dr. comuna N ne ti. a c rui compozi ie chimic pledeaz în favoarea autenticit ii piesei. cel dintâi perpetuat în stema Moldovei) i trei cuvinte dacice (TAPO PANTELO DABO) cu termina ia o. Toate aceste piese mici au fost considerate falsuri. staniu i argint) fier i nichel. Pulopol. Constantinescu. fapt care trimite spre z c mintele de fier-nichel din sudul Uralilor i spre metalurgia scitic . atunci falsificatorul trebuie s fi avut la dispozi ie toate aceste piese. la acestea adaug. vor spune adep ii falsului. donat lui Dan Romalo (pe care am numit-o "medalionul Romalo"). piesele 131. sus ine dr.Cum a putut avea la dispozi ie falsificatorul toate piesele mici. Avem un precedent i certitudinea c dacii scriau i în limba lor. nu doar în latin sau greac . Dac pl cile sunt falsuri. iar pe revers emblema statului s u (capul de bovideu i arpele. continuând numerotarea lui Romalo.

mai ales c toate aceste variante sunt distribuite cu o anumit logic . sau cum ar fi evoluat gotica (limba Gotish. în viziunea lui D. îns publicarea lui în anul 2003.E. varia ie i condi ionare contextual etc. Glossa ori Esperanto i limbile interna ionale bazate pe englez ² New English. De la limba Quenya. XVI. celebru în lumea criptografilor. Cum putea un falsificator s imagineze atât de mult varia ie. Dar. imaginat ca descendent a Proto-IndoEuropenei de c tre S. Singurul caz serios cunoscut. respectarea unor reguli de frecven . Ceea ce ne lipse te sunt speciali tii care s aib competen a i curajul de a aduce argumente. care diferen iaz limba dacilor de cea a ge ilor. E drept.R. o coordonare foarte precis . Perrotin). cu miniaturi ce trimit spre Evul Mediu românesc. îns cheia pare imposibil de g sit. i chiar o limb Adelic . au luat avânt i a a-numitele Åeurocloneµ. nestandardizat . cel al cet ii Genucla la fel (a se consulta dic ionarul întocmit de dl Romalo).R. Remarcabil este faptul c limba "voinych" nu prezint varia ie care s demonstreze o limb natural . creat de un alchimist. Un caz similar este cel al Codexului Rochonczi. a r mas nedescifrat pân ast zi. în vremea lui Decebal altele etc. În ce prive te condi ionarea contextual . Limba t bli elor de plumb nu are nici pe departe aspectul unei limbi artificiale. scris într-un cod necunoscut. Primul lucru care se poate spune despre aceast limb este c nu pare a fi o limb standardizat . limbile fic ionale au devenit o adev rat mod .)? Exist chiar unele tr s turi Ådialectaleµ. Maclagan. nu exist o argumenta ie serioas nici în favoarea. Basic English. constituie un început. se . dup mai mult de un secol de încerc ri. considerat cea mai frumoas limb construit . care acoper peste 240 de pagini. la cea a klingonienilor din ÅStar Trekµ. Un loc aparte în peisajul limbilor construite îl ocup experimentele diacronice de genul: cum ar fi ar tat poloneza dac ar fi fost limb romanic (experimentul Wenedyk). numele romanilor este Åstâlcitµ de asemenea în nenum rate feluri. Ca i în cazul pl cilor de plumb. Numele lui Burebista e scris în vreo 20 de feluri. ci una plin de enorm de multe variante ² grafice. precum Interlingua. poate chiar morfologice ² a a încât aproape nu exist un singur cuvânt care s aib o form unic în toate pl cile.În c utarea unui falsificator Secolul 20 a fost secolul limbilor construite (numite în englez conlangs). Essential World English. în afar de acestea. Construirea unei limbi presupune cuno tin e temeinice în domeniul lingvistic. Limba acestui manuscris putea fi o limb artificial . 19 ridic probleme foarte dificile. este cel al limbii manuscrisului Voinych. fonetice. inventat de Marc Okrand. la editura Alcor.A. cum ar fi ar tat indo-europeana dac legile lui Grimm n-ar fi existat. Textul. una din zecile de limbi inventate de J. Tolkien în ÅSt pânul Inelelorµ. i a fost scris undeva în Italia. dar manuscrisul este datat cu destul precizie în sec. nu se cunosc cazuri moderne de limbi Åfalsificateµ. ipoteza invent rii unei limbi dacice coerente în sec. inventate cu scopul de a le da drept reale. într-o limb necunoscut . Din aceast perspectiv . A fost creat o limb Hatti. descendent imaginar a grupului indoeuropean centum. nici împotriva autenticit ii acestui codex. nu întâmpl tor (în vremea lui Burebista circul unele forme.

Încercând s ne imagin m procesul de creare a limbii din pl ci. Hasdeu este singurul care poate fi suspectat. mai multe împrumuturi grece ti în t bli ele getice. topic SVO sau de alt tip. Pasul 4: crearea unui sistem fonologic bine definit: absen a/prezen a distinc iei de cantitate sau/ i de apertur . Pasul 6: crearea unei morfologii minimale i a unei sintaxe consecvente. a genului gramatical. Al. Pasul 7: crearea variantelor i a tr s turilor diatopice i diacronice: forme diferite în Dobrogea fa de Sarmizegetusa. i mai multe latine ti în cele dacice. Ov. dar probabil i altele) i adaptarea lor la sistemul fonologic al limbii create i la posibilit ile de redare grafic ale tipurilor de scriere folosite. precum i gradul de romanizare etc. favorizarea postpunerii sau a antepunerii. Cine putea fi autorul? Pentru epoca respectiv se pot vehicula câteva nume de lingvi ti: B... tr s turi fonologice. nici imagina ia. pentru a ilustra impactul dintre aceast limb i limba latin . Ultimii doi nu aveau îns nici capacitatea. i ad ugarea unui num r de împrumuturi din limbi de prestigiu (latin i greac în acest caz. trebuie s admitem urm toarele etape: Pasul 1: utilizarea ca baz de plecare a cuno tin elor existente la vremea respectiv cu privire la substratul dacic: cuvinte dacice atestate. a a cum anumite semne apar doar în anumite combina ii ² înc un semn c limba nu a fost generat la întâmplare. a mai multor numere. Pasul 3: încadrarea tipologic : limb izolant . Densusianu. morfologice i sintactice atribuite substratului prin compara ie cu alte limbi balcanice. Pasul 5: crearea unui vocabular de cca 200 de cuvinte cu mici familii (estimare doar pe baza pl cilor p strate) în func ie de apartenen a genealogic aleas i de gradul de transmitere în român . coordonarea variantelor i corelarea textelor cu tipurile de scriere i cu ilustra ia. îns nimic din activitatea i din concep iile lui nu se reg se te în pl ci. Pasul 8: crearea textelor. Al. structura silabic deschis sau închis . care ar fi vrut s -i demonstreze lui . Philippide. Cine a putut face toate acestea.P. cuvinte atribuite substratului prin compara ie cu albaneza sau cu alte limbi. înrudit mai mult cu anumite limbi decât cu altele din aceea i presupus familie (pentru a demonstra un anumit lucru. Hasdeu. nici posibilit ile pe care le avea Hasdeu. Pasul 2: încadrarea genealogic a limbii: indo-european sau nu. coeficientul de înrudire cu limba român .. Vulpe a sus inut o vreme c autorul ar fi fost B. Hasdeu. Acad.P. a aspectului verbal sau a altor categorii etc. condi ion ri fonetice contextuale. consecven în adapt ri etc.poate observa cu u urin c anumite cuvinte apar doar în anumite contexte. absen a/prezen a ergativit ii. a fost cu adev rat cel mai mare geniu lingvistic al României din toate timpurile. c ci un fals f r scop este absurd). aglutinant sau flexionar . prezen a anumitor cuvinte sau forme doar în anumite zone sau epoci etc.

vechea pers . celtice etc.. doar dou sau trei pot fi reg site în aceste inscrip ii. Limba din t bli e este în mod evident neindoeuropean ca structur . Alfabetul secuilor. i nici acelea cu certitudine. Nici în privin a vocabularului nu avem repere care s ne trimit la Hasdeu: dintre numeroasele cuvinte atribuite de el limbii dacilor. Pentru Hasdeu limba dacilor era indo-european . de tip satem. continuat de secuii din Transilvania. limbile baltice. convins fiind de înrudirea cu toate acestea. Hasdeu a muncit enorm la Etymologicum Magnum Romaniae i este greu de crezut c în paralel ar fi avut timp i energie s pl smuiasc sutele de pl ci. dar care nu are nici o leg tur cu scrierile de pe pl ci. i a comparat adesea r m i ele substratului cu sanscrita. i nici una din caracteristicile atribuite de Hasdeu substratului nu se reg se te în aceast limb (de pild confuzia genitiv-dativ sau postpunerea articolului). Îns Hasdeu credea în existen a unui alfabet propriu dacilor. Dar lucrul cel mai grav îl constituie absen a din acest corpus a oric rei idei hasdeene cu privire la limba dacilor.Grigore Tocilescu existen a scrierii la daci. dar e greu de imaginat c a renun at la marele s u . Singura perioad în care ar fi avut timpul necesar ar fi fost dup moartea fiicei sale Iulia. slave. El nu i-a imaginat nici o clip c limba dac este o limb neindo-european . Nici m car un rând din scrierile lui Hasdeu cu privire la substrat nu ne îndrept e te s îl consider m pe el creatorul limbii t bli elor. înrudit îndeaproape cu limbile baltice. considerat de Hasdeu descendent din alfabetul dacilor În plus. de i cu un vocabular par ial indo-european.

promovarea românismului. Este plauzibil acest scenariu? Scurt concluzie Trebuie s recunoa tem c . nu a idilizat trecutul dacic i nu l-a utilizat în scopuri propagandistice. în realitate. i c . a a cum a f cut cu Dacia lui Traian). vizionar. În plus. îns . Densusianu. C. în cea publicistic în special. A existat cu adev rat acest personaj? Dac a existat.el nu poseda cuno tin e de lingvistic atât de avansate încât s poat crea o astfel de limb . I. nu ar putea admite c falsificatorul putea crea aceste piese f r cuno tin e lingvistice foarte avansate. care a studiat limba din pl ci. Pârvan i to i succesorii s i pentru partea de istorie. Pozi ia dlui Romalo. mai presus de orice. dacismul înseamn întoarcere la izvoare. nu de cea a lui Burebista sau a lui Decebal. El a înfiin at ziarul Traian i revista Columna lui Traian. în nici o scriere de-a lui. reprezentând mai mult decât o combina ie a celor doi savan i: a fost un spirit excep ional. Hasdeu i to i urma ii s i pentru partea de limb . în momentul public rii c r ii. dar tiin f r adev r nu se poate. Aspectul neindoeuropean al limbii din t bli e se potrive te cu ideile sale despre o limb pelasgic . omul de tiin trebuie s fie onest i obiectiv. El afirm foarte frecvent. prin grija ministrului educa iei de atunci. cultivarea i conservarea individualit ii. Între istorici. în vasta sa oper .lucru foarte grav . în momentul de fa nici m car nu exist o disput cu privire la autenticitatea pieselor. Hasdeu era un aprig ap r tor al latinit ii noastre. i nicidecum renegarea latinit ii (din contr . c adev r f r tiin exist . nici un lingvist competent. singurul suspectat este N. a fost aceea de .P. doar un lingvist genial putea face a a ceva. i decât V. când regele Carol I a urcat pe tron.proiect la care a muncit jum tate din via i a adunat milioane de fi e în favoarea unui fals pe care nu-l va valorifica niciodat . Pentru Hasdeu. el a fost cu siguran anonim. era foarte s rac. Hasdeu sus inea c este amenin at latinitatea neamului) sau exacerbarea substratului (niciodat . atâta vreme cât nici o persoan competent nu se implic în sus inerea cu argumente a ipotezei falsului. Avem convingerea c . Istrati. i cu mult mai preg tit i mai genial decât B. chiar Dacia Preistoric a fost publicat abia dup moartea sa. "un Leonardo da Vinci". i vorbea mereu de Dacia lui Traian.

suntem gata s ne schimb m aceast pozi ie de îndat ce se va r spunde la toate argumentele pro aduse de dl Romalo i de noi. Pozi ia noastr în acest moment este categoric în favoarea autenticit ii. dar cu men inerea unui semn de întrebare. în pl ci exist elemente care nu puteau fi cunoscute la vremea presupusului fals i 2. Totu i. nimeni nu a furnizat pân în prezent nici un argument serios în favoarea falsului. din dou motive: 1. .înclinare spre autenticitate. i de îndat ce ne vor fi prezentate argumente incontestabile în favoarea falsului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful