U

1920

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN TIMISOARA FACULTATEA DE ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI PROGRAME ANALITICE

Pentru domeniul: INGINERIE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Master

Anul universitar 2010 - 2011

ELECTRONICA SISTEMELOR INTELIGENTE
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Domeniul: Inginerie Electronică şi Telecomunicaţii Nr Disciplina crt Anul I sem. 1 1 Opţională 1 2 Opţională 2 3 Optimizarea parametrilor convertoarelor de energie 4 Elemente de inteligenţă artificială Total Anul I Sem. 2 1 Opţională 3 2 Convertoare nepoluante 3 Conducerea inteligentă a mişcării 4 Procesoare de putere de înaltă frecvenţă Total Anul II Sem. 3 1 Opţională 4 2 Proiectarea şi testarea sistemelor dedicate 3 Sisteme flexibile şi adaptive 4 Sisteme expert Total Anul II Sem. 4 1 Stagiu de practică 2 Elaborare Lucrare de disertaţie Total

C 2 2 2 2 8 2 2 2 2 8 2 2 2 2 8

S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

L 2 2 1 1 6 1 1 2 2 6 0 2 1 1 5

P 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1

Cr/Ex* 8/D 8/D 7/E 7/E 30 7/E,D 7/D 8/E 8/E 30 7/E,D 8/E 8/E 7/D 30 15/D 15/E 30

Opţională 1 Opţională 2 (2 din 5)

Opţională 3 (1 din 5)

Opţională 4 (1 din 5)

Bazele prelucrării semnalelor Semnale şi sisteme numerice de comunicaţii Procesoare şi sisteme de achiziţie Tehnici moderne de programare Modelare statistică şi stocastică Sisteme în timp real Interfaţarea sistemelor de măsurare şi testare Programare grafică Prelucrarea imaginilor Administrarea reţelelor de calculatoare Sisteme cu consum redus Robotică pentru asistenţă medicală Bioinformatică structurală Algoritmi şi tehnici de modelare şi simulare Comunicaţii fără fir

Legendă C Curs S Seminar L Laborator P Proiect Cr/Ex* Credite/Forma de examinare

* Forma de evaluare: E = examen; D = evaluare distribuită; C = colocviu

2

BAZELE PRELUCRARII SEMNALELOR
A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul este dedicat introducerii in tehnicile de prelucrare a semnalelor, adresandu-se in principal alinierii nivelului pentru studentii care nu au urmat anterior specializari in acest domeniu. La finalul cursului, studentii vor avea competente de a aplica metode si unelte matematice pentru modelarea filtrarii si proiectarii filtrelor, analizei spectrale, analizei timp-frecventa, conversiei A/D si D/A. B. SUBIECTELE CURSULUI Introducere in prelucrarea numerica a semnalelor Semnale discrete in timp: Definitii fundamentale; Clase de semnale discrete in timp; Semnale si spatii Hilbert: Geometrie euclidiana; De la spatii vectoriale la spatii Hilbert; Subspatii, baze; Analiza Fourier: Transformata Fourier Discreta; Serii Fourier discrete; Transformata Fourier Discreta Rapida; Proprietatile transformatei Fourier; Analiza timp-frecventa; Filtre discrete in timp: Sisteme liniare invariante in timp; Filtrarea in domeniul timp; Filtrarea in domeniul frecventa; Filtre ideale; Filtre reale; Transformata Laplace: Transformata Laplace directa; Transformata Laplace inversa; Proprietatile transformatei Laplace; Transformata Z: Transformata Z directa; Transformata Z inversa; Analiza filtrelor; Proiectarea filtrelor: Principiile proiectarii, Proiectarea filtrelor FIR; Proiectarea filtrelor IIR; Prelucrarea stohastica a semnalelor: Variabile aleatoare; Vectori aleatori; Procese aleatoare; Reprezentarea spectrala a proceselor aleatoare stationare; Prelucrarea semnalelor stohastice Interpolare si esantionare: Semnale continue in timp; semnale cu banda limitata; Interpolare; Teorema esantionarii; Erori de aliere; Prelucrarea discreta in timp a semnalelor analogice; Conversia A/D si D/A: Cuantizarea; Conversia A/D; Conversia D/A; Prelucrarea multirata a semnalelor: Subesantionarea; Supraesantionarea; Rata de esantionare Proiectarea sistemelor numerice de comunicatii: Canalul de comunicatii, Proiectarea transmitatorului; Proiectarea receptorului; Sincronizarea adaptiva. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Transformata Fourier directa si inversa, Analiza spectrala a semnalelor utilizand transformata Fourier, Transformata Laplace directa si inversa, Transformata Laplace, Filtre FIR, Filtre IIR, Esantionare si cuantizare, Conversia A/D si D/A, Modelare in MATLAB D. BIBLIOGRAFIE 1. Paolo Prandoni, Martin Vetterli, Signal Processing for Communications, EPFL Press, Lausanne, 2008 2. V. Oppenheim, R. W. Schafer, J. R. Buck, Discrete-Time Signal Processing, ed. a 2-a, Ed. Prentice Hall, 1999 3. Adelaida Mateescu, S. Ciochina, N. Dumitriu, A. Serbanescu, L. Stanciu, Prelucrarea numerica a semnalelor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1997. 3

QAM). Mobile communications – second edition. Comunicaţii cu spectru împrăştiat (DSSS. D. Multiplexarea cu divizare în timp. (G)MSK. Tehnici de modulaţie digitală de bază (ASK. Audio. Schiller. tehnici de multiplexare şi tehnici de modulaţie analogice şi numerice. funcţionarea şi programarea sistemelor de prelucrare numerică cu procesoare (microcontrolere şi procesoare numerice de semnal). Oteşteanu. FM. B. FSK. Reţele fără fir: Tehnici de transmisie. Date. Circuite de interfaţă analogice 2. Video. 2003 2.4. DVB. FHSS) Sistemul de difuziune digitală DVB. Imagine. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea de cunoştinţe privind structura. a sistemelor de achiziţie de date şi a circuitelor de interfaţă analogice. Tehnici de multiplexare: Multiplexarea cu divizare în spaţiu. Multiplexarea cu divizare în cod. Tehnici de modulaţie: Modulaţii analogice (AM. Microcontrolere şi procesoare numerice de semnal 1. Memoria 1. DAB. IEEE 802. Sisteme de transmisie şi comutaţie.5. Multiplexarea cu divizare în frecvenţă.SEMNALE ŞI SISTEME NUMERICE DE COMUNICAŢII A. Periferice 1.4. Convertoare numeric analogice 2. FHSS). C. PSK. Sisteme de comunicaţii mobile: GSM. PM). DECT. OFDM). Tehnici de modulaţie analogică (AM.3.1. J. Unitatea centrală de prelucrare 1. Timişoara. PSK ). PM). Interfaţarea sistemelor de achiziţie 4 . M. proiect) Introducere în Matlab. Circuite de condiţionare a semnalelor 2. Sisteme de achiziţie 2. H. FM. SUBIECTELE CURSULUI Semnale în banda de bază: Text. SUBIECTELE CURSULUI 1. Editura Orizonturi Universitare. seminar. Bluetooth. Programarea procesoarelor 2.2. Spectrul de radiofrecvenţă: Frecvenţe pentru transmisii radio. Reglementarea benzilor de frecvenţă.6. BIBLIOGRAFIE 1. UMTS. Grafică. Voce. SUBIECTELE APLICAŢILOR (laborator. Reţele cu infrastructură şi reţele ad-hoc. B.3. Editura Pearson Education. Convertoare analog numerice 2. Tehnici cu spectru împrăştiat (DSSS. Structuri de sisteme de achiziţie 2. QAM. GMSK. parametri şi domenii de aplicaţie. OBIECTIVELE CURSULUI Introducere în semnale în banda de bază.1.2.11. Sisteme de difuziune digitală: Repetiţia ciclică a datelor. Procesoare. Prezentarea principalelor sisteme de comunicaţii numerice cu arhitectură. FSK. Modulaţii digitale (ASK. Tehnici avansate de modulaţie digitală (MSK. 2001 PROCESOARE ŞI SISTEME DE ACHIZIŢIE A.

3. Aplicaţii de achiziţie şi prelucrare numerică a semnalelor. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) 1. Programarea procesoarelor în limbaj de asamblare şi în limbaj C. 2. Dezvoltarea de aplicaţii cu perifericele procesoarelor. 3. Interfaţarea sistemelor de achiziţie de date. 4. Dezvoltarea de aplicaţii cu circuite de interfaţă analogice. D. BIBLIOGRAFIE . 1. Steven F. Barrett, Daniel J. Pack, Embedded Systems. Design and Applications with the 68HC12 and HCS12, Upper Saddle River, New Jersey, 2005. 2. L. Toma, G. Vasiu, R. Pazsitka, Sisteme de prelucrare numerică cu procesoare, Editura de Vest Timişoara, 2005. 3. L. Toma, G. Vasiu, S. Mischie, R. Pazsitka, Microcontrolere HCS12X. Teorie şi aplicaţii. Editura de Vest Timişoara, 2008.

TEHNICI MODERNE DE PROGRAMARE
A. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul oferă posibilitatea crearea abilităţilor de dezvoltare rapidă a unei aplicaţii funcţionale, insistând pe stilul de programare, legarea cu alte medii şi limbaje de programare, distribuirea aplicaţiei finale. B. SUBIECTELE CURSULUI Stilul de programare. Convenţii de notaţii şi de scriere a codului. Documentarea programului. Dezvoltarea unei aplicaţii în Microsoft Visual Studio. Organizarea proiectelor. Proiectarea şi dezvoltarea interfeţei utilizator. Utilizarea controlelor. ADO şi baze de date. Crearea şi utilizarea controlelor ActiveX. Biblioteci DLL. Creare, utilizare, întreţinere. Obiecte, tipuri şi clase. Funcţii API. Tratarea evenimentelor. Depanarea codului. Exemple de dezvoltare rapidă de aplicaţii: software pentru instrumente de măsură programabile Agilent. Distribuirea aplicaţiei. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, proiect) Lucrări laborator: 1. Programarea în modelul FSO. 2. Aplicaţii de interfaţare: port paralel, USB. 3. Prelucrarea fişierelor text şi Excel. 4. Accesul la baze de date. 5. Adăugarea fişierelor Help în aplicaţii. 6. Controale specializate: FlexGrid, DataList, DataGrid. 7. MS Office şi VBA: automatizări Excel. Teme proiect: 1. Programarea sistemului de achiziţie Agilent 34970 2. Proiectarea şi programarea unui sistem de achiziţie pe USB. 3. Programarea unui sistem de testare automat. 5

4. Crearea de documente ActiveX pe Web. 5. Criptartea documentelor. 6. Dezvoltarea unui player MM (CD-Rom, MP3, etc) D. BIBLIOGRAFIE 1. Bockmann C., ş.a., Visual Basic. Biblioteca programatorului, Ed. Teora, 2002. 2. *** Microsoft Press., Visual Basic, Ghidul programatorului, Ed. Teora, 2003. 3. Kagan A., Excel by Example, A Microsoft Cookbook for Electronics Engineers, Elsevier, 2004.

MODELARE STATISTICĂ ŞI STOCHASTICĂ
A. OBIECTIVELE CURSULUI Asimilarea de catre studenti a terminologiei si metodelor modelarii statistice si stochastice pentru diferite aplicatii in domeniul electronicii si telecomunicatiilor. De asemenea, este urmarita abilitatea studentilor de a utilize pachetele software specializate MATLAB, MATHEMATICA sau R pentru o rezolvare eleganta si interesanta a problemelor complexe din pactica. B. SUBIECTELE CURSULUI Lanturi Markov: Procese stocastice-introducere. Lanturi Markov omogene. Ecuatia Chapman-Kolmogorov.Clasificarea starilor. Stationaritate. Ergodicitate. Lnturi Markov de decizie. Probleme de cautare. Analiza seriilor de timp: Componentele unei serii de timp. Metode de analiza a trendului. Procese de tip zgomot alb. Procese stationare. Analiza armonica a proceselor stationare de ordinal doi. Teorema lui Wold. Procese autoregresive. Procese in medie mobila. Procese ARMA si ARIMA.Control stochastic. Filtrajul Kalman-Bucy. Modelare stochastica: Procesul de miscare browniana. Procese Wiener. Integrala stochastica Ito. Formula lui Ito. Ecuatii diferentiale stochastice.. Procese de difuzie. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, proiect) Generarea unor traiectorii pentru lanturi Markov omogene. Simulari ale diferitelor tipuri de stari asociate unui lant Markov. Metode de determinare a tendintei unei serii de timp. Spectrul unei serii temporale. Calculul coeficientilor si indicatorilor unor modele AR, MA, ARMA sau ARIMA.. Simularea unor traiectorii pentru procesul de miscare browniana. Simularea unor traiectorii pentru anumite procese de difuzie. D. BIBLIOGRAFIE 1. R. Negrea, Statistical and Stochastic Modeling in Engineering and Economy (in Romanian), Editura Politehnica, Timisoara, 2006. 2. M. Musiela, M. Rutkowsky, Matingale methods in financial modeling, Springer Verlag, Berlin, 1997. 3. I. Karatzas, S. E. Shreve, Brownian motion and stochastic calculus, 2nd ed., Springer Verlag N.Y., 1991. 4. C. Chatfield, The Analysis of Time Series-an introduction, 5th ed., Chapman & Hall, 1996.

6

OPTIMIZAREA PARAMETRILOR CONVERTOARELOR DE ENERGIE
A. OBIECTIVELE CURSULUI Prezintă noţiunile legate de optimizarea structurilor şi a parametrilor funcţionali ai convertoarelor de energie utilizate in construcţia surselor de alimentare neîntreruptibile. B. SUBIECTELE CURSULUI 1. Tipuri de surse de alimentare neîntreruptibile. 2. Surse de alimentare cu convertoare statice de putere mare. 3. Convertoare statice de medie putere pentru surse de alimentare 4. Surse de alimentare cu fiabilitate ridicată. 5. Invertoare cu modulaţie PWM dedicate sistemelor de alimentare. 6.Baterii pentru surse neîntreruptibile. 7. Filtre active cu randament ridicat. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lucrări + Proiect 1. Proiectarea şi simularea unei structuri complexe de sursă de alimentare neîntreruptibilă de 1000 VA. D. BIBLIOGRAFIE 1. V. POPESCU, „Electronică de putere”, Ed. de vest, Timişoara, 2005. 2. V. POPESCU, D. LASCU, D. NEGOIŢESCU, “Convertoare de putere în comutaţie”, Ed. De Vest, Timişoara, 1999. 3. V. POPESCU, “Surse de alimentare neîntreruptibile”, Ed. De Vest , Timişoara, 2004.

ELEMENTE DE INTELIGENŢĂ ARTIFICIALĂ
A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Se introduc paradigme specifice domeniului calculului inteligent: reţele neuronale artificiale, sisteme fuzzy, calcul evolutiv, sisteme hibride inteligente. Se prezintă aplicaţii specifice ale metodelor menţionate anterior în diverse domenii de interes: robotică, prelucrări de imagini, agenţi autonomi, telecomunicaţii etc. O atenţie aparte este acordată, în cadrul orelor de laborator, formării deprinderilor de implementare a algoritmilor specifici, în special în variantă software, folosind mediul MATLAB. B. SUBIECTELE CURSULUI 1. Reţele neuronale artificiale – definiţie, proprietăţi. Neuronul biologic. Neuronul artificial. Arhitecturi ale RNA. Tipuri şi algoritmi de instruire. 2. Reţele neuronale de tip perceptron. Perceptronul simplu. RNA Adaline. RNA de tip perceptron cu mai multe straturi. Algoritmi de antrenament. 3. Reţele neuronale bazate pe funcţii radiale. Strategii de învăţare pentru RNA bazate pe funcţii radiale 4. Reţele neuronale recurente. RNA de tip Hopfield, Jordan, Elman. 5. Reţele neuronale cu autoorganizare. Învăţare competitivă simplă. Harta de trăsături. Cuantizarea vectorială. Învăţarea prin cuantizare vectorială. 6. Sisteme hibride inteligente. - Calcul evolutiv. Algoritmi genetici. Strategii de evoluţie. Programare evolutivă. 7

Politehnica. Aplicaţii ale paradigmelor inteligenţei artificiale. diferenţa temporală. Sinteza vorbirii. testarea şi implementarea sistemelor în timp real. Timişoara. definişii RTS 2. 2003. BIBLIOGRAFIE 1. V. Modele. Perceptronul simplu. Căleanu. Algoritmi rapizi de antrenament pentru RNA de tip MLP 6. Arhitecturi şi algoritmi”. Norvig. “Reţele neuronale. 8. sistem în timp real de tip distribuit si cu inteligenţă incorporată 3. În acest scop. seminar. Căleanu. 3.Tiponuţ. Reţele neuronale cu autoorganizare. A Modern Approach”. Timişoara. Russell. C. SISTEME ÎN TIMP REAL A. J. proiect) Laborator: 1. Caracteristici. 2002. 9. 11.Sisteme cu logică fuzzy. Istoric. Caracteristici pentru sistemele în timp real 4.D. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Principalul obiectiv al cursului este furnizarea suportului teoretic şi metodologic pentru analiza. Reţele neuronale artificiale recurente. cursul va conţine o dezvoltare structurată atât a sistemelor de timp real cât şi a limbajului grafic UML (Unified Modeling Language). “Artificial Intelligence. SUBIECTELE CURSULUI 1. Detecţia şi recunoaşterea facială. “Reţele neuronale. sistem în timp real. Ed. Navigaţia roboţilor mobili autonomi. 8. Aplicaţii”. 7. Sisteme hibride neuro-genetice. C. Algoritmul LMS 4. Perceptronul multistrat. Procesul de modelare RTS 8 . Sisteme hibride neuro-fuzzy 12. Tiponuţ. P. 10. execuţie şi aplicaţii. Metode bazate pe: valoarea acţiunilor. Implementări ale paradigmelor Calculului Inteligent. Ed. Monte Carlo. Reţele neuronale bazate pe funcţii radiale.D. Algoritmi de cautare şi optimizare. Crearea unei interfeţe grafice utilizator pentru o aplicaţie cu RNA folosind mediul MATLAB 7. Reţele neuronale celulare.Sisteme neuro-genetice. Prentice Hall. Politehnica. Structura generală a sistemelor în timp real 6. Recunoaşterea automată a vorbirii.Învăţarea prin întărire. 2. Second Edition. 13. programarea dinamică. B. S. proiectarea. Modele ale neuronilor şi ale reţelelor neuronale artificiale 3. Sisteme neuro-fuzzy . Algoritmul BP standard 5. C. Soluţii practice pentru sistemele în timp real 5. Introducere în MATLAB 2. D. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator. . 2001. V.

USB. Mischie. Testarea unui modul electronic folosind conectarea la calculator a mai multor aparate prin diverse interfeţe.Funcţii de aparat şi funcţii de interfaţă.RS 232. Tipuri de magistrale. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator) Laborator: Studenţii vor fi grupaţi în echipe (3-4 membri) şi fiecare echipă va elabora un proiect bazat pe cunoştinţele dobândite la curs. BIBLIOGRAFIE 1. WiFi. Konrad Eschberger Controller Area Network IXXAT Press Germany. SUBIECTELE CURSULUI 1. CEI 625). “Real-Time Systems”. Program complex pentru gestionarea cerinţelor de hardware şi software 8. 2. Organizarea modelului.Integrated Circuit). Timişoara 1998. 2003 5. seminar. “Real-Time Systems”. Ethernet. Ethernet.Edwards. implementări hard) . OBIECTIVELE CURSULUI Cunoaşterea procedeelor recente de automatizare a procesului de măsurare şi testare. Realizarea unui sistem automat de testat. Standarde de comunicaţie (prescripţii mecanice. RS 422.. RS 485. Exersarea programării în limbaj C a diferite interfeţe pentru câteva aparate uzuale de măsurat. Protocoale de acces la resurse C. 2007 INTERFAŢAREA SISTEMELOR DE MĂSURARE ŞI TESTARE A. Sang H. IrDA. Prentice Hall. FCT Foreign Comparative Test. Analizarea diferitelor protocoale prin care aparatura de măsurat comunică cu calculatorul. Nr. Proceedings of the IEEE.System Analsis" John Wilez & Sons 1993 4. B. UPT. 1995. electrice. vol. 91. J-TAG.Son: "Advances in Real-Time Systems”. Politehnica. S. T. curs suport electronic. PROFIBUS. Proiectul va fi susţinut la sfârşitul cursului într-o sesiune specială. RS 423. 2001 9 . numărător. K.) utilizând diferite interfeţe: RS232. D. IEEE 488 (GPIB. Jane W. CAN (Controller Area Network). Ivan Bogdanov. 3. etc. 3. Hot-Mockup. IFR 4200. AXI Automated X-Ray Inspection. TCP/IP. “Sisteme în timp-real”. proiect) 1.. Liu. Prentice Hall 2000 2. Comunicare serială şi paralelă. 2. Jurca. 3.7. IEEE488.S. Programare RT 10. Componente structurale ale instrumentaţiei de precizie. 2.7. funcţionale. I2C (Inter. 2004. D. osciloscop numeric. LIN (Local Interconnect Network). USB. Hi-Pot. C. Interfeţe pentru sisteme cu instrumentaţie programabilă. Conectarea la calculator a unor aparate electronice de măsurat (multimetru numeric. Standarde şi aplicaţii. Integrarea componentelor 9. BIBLIOGRAFIE 1. "Real-Time Structured Methods. generator de funcţii. Sisteme de operare de tip RT 11. Tipuri de testare: ICT In Circuit Test. AOI Automated Optical Inspection.

introducere în IVI (Interchangable Virtual Instruments). utilizarea bazelor de date. implementând atât panoul frontal cât şi funcţionalitatea. utilizarea elementelor de reţea. automatizarea şi monitorizarea. tehnici de programare avansate (crearea DLL-urilor. internet/web). DLLbiblioteci cu legare dinamică. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Invăţând şi folosind programarea grafică. pentru a putea răspunde în totalitate propriilor necesităţi.gestionarea fişierelor. Client. C. expresii. integrarea DLL – integrarea bibliotecilor cu legare dinamică. instrucţiuni pentru controlul execuţiei programelor. controlul interactiv al execuţiei instrumentelor virtuale. distribuţia aplicaţiilor. MatLAB. programarea şi gestionarea evenimentelor. gestionarea utilizatorilor. control şi analiză a temperaturii 10 . elemente de bibliotecă pentru grafică şi sunet.crearea diagramei bloc. execuţie multifir). B.PROGRAMARE GRAFICĂ A. configurarea TestStand. panouri. tipuri de date TestStand. C/C++.depanarea şi executarea instrumentelor virtuale. Achiziţii de date: prezentarea unei plăci de achiziţie multifuncţionale National Instruments. C++. VISA. analiza măsurărilor şi prezentarea datelor. controlul instrumentelor. OBIECTIVELE CURSULUI Instrumentaţia virtuală se bazează pe un mediu revoluţionar de programare grafic conceput special pentru a veni în ajutorul inginerilor şi oamenilor de ştiinţă cu scopul de a realiza achiziţii de date. importul şi exportul proprietăţilor.instrumente virtuale specifice achiziţiilor de date Controlul instrumentelor: tipuri de comunicare. 3. variabile locale şi globale. seminar. utilizarea driverelor instrumentale. 4.gruparea datelor folosind şiruri. LabWindows/CVI: introducere în LabWindows/CVI. mediul de operare TestStand. programarea interfeţei utilizator. DDE – schimb dinamic de date. conectivitate (TCP protocol pentru controlul transmisiei. meniuri. SUBIECTELE CURSULUI Introducere în programarea grafică LabVIEW: conceptul de instrument virtual. utilizarea ActiveX APIinterfaţă de programare a aplicaţiilor.Apelarea codului scris în limbaje de programare clasice: C. grafice şi diagrame undă. comunicaţii în reţea. proiect) Proiect 1. dezvoltarea secvenţelor. TestStand: introducere în TestStand. utilizatorul îşi poate construi singur instrumentul dorit. LabWindows/CVI. parametrii. distribuţia aplicaţiilor. realizarea interfeţei utilizator (controale. Distribuţia aplicaţiilor LabVIEW: executabile. Acest limbaj este conceput pentru a deservi cercetarea. personalizarea instrumentelor virtuale. instrumente virtuale. matrici şi structuri. formule şi ecuaţii. VisualBasic. GPIB. 2. Interacţiuni cu componente Windows: aplicaţii ActiveX Server. variabile. configurarea înregistrărilor în bazele de date. drivere instrumentale). dezvoltarea modulelor de cod în LabVIEW. metrologia complexă. programarea orientată pe obiecte.programarea intrare-ieşire (serială. funcţii polimorfice. crearea instrumentelor virtuale şi subinstrumentelor virtuale. Realizarea unui generator de funcţii virtual Realizarea unui osciloscop virtual Realizarea unui analizor de spectru virtual Realizarea unui sistem multipunct de monitorizare. reprezentări grafice).

Transformări geometrice a. BIBLIOGRAFIE 1. Metode statistice. Clasificatorul kNN. Grupare prin estimare parametrică c. Grupare prin estimare nonparametrică 9. e. Tehnici de postprocesare 8. Metode neliniare şi adaptive 6. SUBIECTELE CURSULUI 1.ni. Transformări unitare. G Programming Reference Manual. a. Transformări 2D b. B. Notiuni introductive 2.TestStand. Clasificatorul LVQ. Filtre trece-sus şi trece bandă în prelucrarea imaginilor 7. 3. Crearea unui interfeţe grafice utilizator (GUI) elaborate D. Convoluţia 2D discretă b. Realizarea unei aplicaţii test dezvoltate. Detecţia contururilor a. National Instruments. Măsurari în imagini. Operatori liniari. Transformări ale scării de gri.com/pdf/manuals . 2005.LabWindows/CVI. Recunoaşterea formelor în imagini a. c. Discriminare cu prag b. a. Descriptori de forme.ni. d. Clasificatorul Bayes. January 2007. OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea studentului cu tehnicile de prelucrare numerică a imaginilor şi aplicaţiile curente ale acestor tehnici. Transformări 3D c. National Instruments. c. Operatori de ordinul II c. Specificări de histograme 4. 2. 10. Ferestre b. utilizând secvenţe test 6. b. Filtre de netezire a. Selecţia caracteristicilor 11 .5. www.com/pdf/manuals . www. Se introduc bazele teoretice. PRELUCRAREA IMAGINILOR A. Tehnici de segmentare bazate pe regiuni a. Operatori de ordinul I b. Metode liniare b. se fac experimente de laborator şi se dezvoltă capacitatea de implementare a tehnicilor de prelucrare numerică a imaginilor în limbajele C şi Matlab. National Instruments. Interpolarea 5. TFD 3. Clasificarea bazată pe prototip. 2005.

Rutare: protocoale de rutare. Cursurile disciplinei au ca obiective formarea studenţilor pentru înţelegerea şi deprinderea cunoştinţelor de administrare a reţelelor de calculatoare. DHCP. configurarea SO şi aplicaţiilor de reţea. SMTP. servicii de autentificare şi autorizare 6. 2. Lacrămă. ADMINISTRAREA RETELELOR DE CALCULATOARE A. Servicii de reţea: QoS. echipamente wireless. Woods.E. Administrarea serviciilor de reţea: DNS. 4. Prentice Hall. planificarea instalării. 3rd. POP/IMAP. D. Edition. B. proiect). Filtre de netezire nonliniare. aplicaţii şi unelte SNMP 9. Pescaru. anti-spam 8. seminar. HTTP. SUBIECTELE CURSULUI 1. controlul accesului 7. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să prezinte studenţilor cunoştinţe teoretice şi practice legate de administrarea şi managementul reţelelor de calculatoare. documentarea reţelelor 3. 2008. VPN. SLA. BIBLIOGRAFIE 1. Managementul reţelelor: SNMP. ActiveDirectory. Depanarea reţelelor: unelte de diagnoză. monitorizarea securităţii. R. Tehnici de învăţare nesupervizată. 3. reguli de proiectare wireless. 8. Editura Politehnica Timişoara. planificarea operaţiilor de mentenanţă şi monitorizarea şi controlul centralizat al reţelei. Gonzalez. 2. Filtre de netezire liniare. stabilirea politicilor de securitate în reţea. instalarea şi configurarea unei reţele. 6. CMIP. Extragerea şi postprocesarea contururilor. FTP 5. 2. V. Învăţare supervizată şi clasificare D. 11. WINS. Segmentarea imaginilor. MPLS. monitorizarea şi balansarea utilizării rutelor 4. Digital image processing. Implementarea securităţii: firewall. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. reguli de rutare. Instalarea şi configurarea unei reţele de calculatoare: proiectarea reţelelor. Administrarea reţelor wireless: standarde. securitate 10. Optimizarea contrastului în imagini. estimarea cerinţelor hardware şi alocarea resurselor pentru o reţea. necesitatea şi obiectivele administrării şi managementului reţelelor.C. 1999. specificul reţelelor TCP/IP. Introducere în administrarea reţelelor: recapitularea noţiunilor fundamentale pentru reţelele de calculatoare. Politici de securitate: planificarea securităţii.C. 1. 5. MIB. verificarea serviciilor 12 . Prelucrarea imaginilor. R. Gui. Transformări geometrice. cazuri de testare. IPSec. configurarea echipamentelor de reţea. 7. Administrarea serviciilor de directoare: LDAP. anti-virus. D.

2004. 3. 13 . Circuite PFC trifazate: Arhitecturi practice. Mark Burgess. Reacţia anticipativă. Arhitecturi de circuite PFC monofazate: Soluţii topologice fundamentale.D-View 4. SUBIECTELE CURSULUI 1. IEEE/ANSI 519. Tehnici de comandă pentru circuite PFC monofazate: Comanda multiplicativă. Principles of Network and System Administration. 2005. Comanda integrativ-scalară. Parametrii de merit ce caracterizează poluarea armonică. 3. Scopul formativ este dobândirea de abilităţi necesare proiectării unor astfel de circuite practice pentru o largă gamă de aplicaţii concrete. Relaţii de dimensionare. O'Reilly. Redresorul Vienna. BIBLIOGRAFIE 1. Reguli de rutare 11. Comanda vectorială. Planificarea. Funcţionarea necondiţionată CCM şi DCM. O'Reilly. John Wiley and Sons. Configurare VPN 6. Comanda PWM cu modulaţie sinusoidală. SNMP & MIB 5. Reţele WLAN D. servere de aplicaţii. Standarde internaţionale privind poluarea armonică: IEC 1000. OBIECTIVELE CURSULUI Problematica şi soluţiile de natură activă ale poluării armonice. rezistorul fără pierderi. Controllere universale. Configurare firewall 8. 2. Arhitectura cu buclă triplă. redresorul ideal 2. Craig Hunt. CONVERTOARE NEPOLUANTE A. Configurarea şi administrarea serviciilor intranet şi internet: IIS. Apache. C. Elemente de circuit specifice: reţele POPI.12. instalarea şi configurarea unei reţele 2. TCP/IP Network Administration. 3rd Edition. 4. Monitorizarea comunicaţiei prin reţea: Whireshark 3. Roberta Bragg. Comanda prin curentul de vârf şi curentul mediat. proiect) 1. Tipuri de comenzi cu histereză. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Managementul reţei . Politici de securitate 12. Soluţii topologice şi tehnici de comandă specifice. Configurare AD 7. Convertoare cu impedanţă de intrare de ordinul zero. Configurare server email 10. 2002. cu accent pe convertoare de ordinul zero. tehnici de comandă de tip integrativ şi modulatoare precum şi controllere universale aplicabile atât corecţiei pe care serie cât şi filtrelor active de putere. Analiza stabilităţii comenzilor integrative. Comanda cu purtătoare neliniară. Windows Server 2003 Network Administration. B. seminar. Comenzi integrative. Craig Hunt. Configurare IIS/Apache 9. structuri integrate.

Proietarea algoritmelor de conducere digitale. 10. March. 5. CONDUCEREA INTELIGENTĂ A MIŞCĂRILOR A. Legi de mişcare. 2002.“Fundamentals of Power Electronicssecond edition”. 6. C. 2. 7. Circuit APF trifazat cu comandă integrativ-vectorială D.Media Enhanced. Undeland. Modelare. Convertor trifazat de tip BOOST cu comandă integrativ-scalară. Legătura spaţiu-timp în descrierea unei traiectorii. 4. Conducerea cu calculatorul a acţionărilor electrice. D.. 9. SUBIECTELE CURSULUI 1. BIBLIOGRAFIE 1. Filtru de putere activă monofazat în punte cu comandă unipolară. D. Applications and Design”. R. 3. 4. Erickson. Kluwer Academic Publishers. Proiectarea filtrelor de radiofrecvenţă. „Tehnici şi circuite de corecţie activă a factorului de putere”. Acţionări cu motor fără perii comandate numeric. 2003. Third Edition. 14 . execuţie şi aplicaţii. T. Acţionări cu MCC comandate numeric. W. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Principalul obiectiv al cursului este furnizarea suportului teoretic şi metodologic pentru analiza. ca aplicaţii directe ale sistemelor conduse în timp real. Problema conducerii în timp real. Circuit PFC monofazat cu convertor BUCK-BOOST de ordin zero cu funcţionare DCM. 4. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator) 1. Aplicaţii DSP în conducerea inteligentă a mişcărilor. testarea şi implementarea sistemelor de acţionare comandate inteligent. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator) Laborator: Studenţii vor fi grupaţi în echipe (3-4 membri) şi fiecare echipă va elabora un proiect bazat pe cunoştinţele dobândite la curs. Acţionări cu MCA comandate numeric . Proiectul va fi susţinut la sfârşitul cursului într-o sesiune specială. Convertor BOOST CCM în comanda cu purtătoare neliniară. Bogdanov. proiectarea. Sisteme de acţionare comandate digital în viteză şi poziţie. cursul va conţine o dezvoltare structurată sistemelor de acţionare comandate numeric. 2004.. N. D. BIBLIOGRAFIE 1. B. W. 3. Colecţia IEEE on Power Electronics & Industrial Electronics. Sisteme de acţionare comandate digital în viteză 6.Filtre active de putere: Circuite APF monofazate cu comandă integrativă bipolară şi unipolară. Studiul redresorului VIENNA. 5. I. 3. În acest scop. 2. Preregulator cu convertor BOOST cu comandă prin curentul mediat. Robbins. Editura de Vest. Circuite APF trifazate cu comandă integrativ-scalară şi integrativ-vectorială. Wiley. “Power Electronics: Converters. Mohan. 5. 8.. Lascu. 7. C. 2. and Maksimović.

. Dualul convertorului rezonant serie. Mecanismele comutării nedisipative a dispozitivelor semiconductoare de putere. ISBN : 973 – 638 – 112 – 9. Convertor Boost cvasirezonant cu comutare la tensiune zero şi undă plină (ZVS FW). 8. ISBN : 0198565089. I. Dependenţa de sarcină a modului limită dintre ZVS şi ZCS. 3. Convertor Flyback cu snubber cu limitare activă. 4. Celula de comutaţie multirezonantă. Extinderea analizei în spaţiul stărilor la convertoare cu comutare nedisipativă. moduri subarmonice. Convertoare cu tranziţie la tensiune zero şi convertoare cu limitare activă. ISBN : 973 – 36 – 0030 –X. Ed. B. Comutarea nedisipativă în convertoare PWM. Abordarea cu întrerupător auxiliar. 2. 5. SUBIECTELE APLICAŢIILOR 1. Caracteristicile de ieşire ale invertorului rezonant. PROCESOARE DE PUTERE DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ A. Analiza sinusoidală şi metode de proiectare pentru convertoare rezonante. Oxford University Press. Proprietăţi dependente de sarcină în convertoare rezonante. 8. Convertoare csvasirezonante. Convertorul rezonant paralele: analiza cu calculatorul pentru evaluarea caracteristicilor şi solicitărilor. Comutarea la tensiune zero într-o configuraţie de tip punte. a prezenta riguros şi a trata în suficientă profunzime mecanismele comutării nedisipative în convertoare electronice de putere. Efectul curentului de magnetizare în comutarea la tensiune zero într-o punte completă cu tranziţie la tensiune nulă (ZVT). Analiza în planul stărilor şi alte tehnici analitice. 5. Comutarea la current zero şi la tensiune zero.”Orizonturi universitare”. Modul semiundă şi modul cu undă plină. 15 . 6. 1989.. Modelarea convertoarelor cu comutare nedisipativă. Topologii cu un singur transistor şi topologii cu redresor sincron. 9. Convertorul rezonant serie: analiză. Convertor Buck cvasipătratic (QSW) cu redresor sincron. Kenjo. C. T. „Facla”. 2. Invertorul rezonant de tip LCC. OBIECTIVELE CURSULUI Principalul obiectiv al cursului este de a defini. Timişoara.Ed. Dependenţa de sarcină a curenţilor prin tranzistoare. astfel încât studenţii să poată dobândi cunoştinţele şi abilităţile necesare proiectării practice a sistemelor cu comutare nedisipativă. Power Electronics for the microprocessor age. Microprocesorul în comanda acţionărilor electrice. 3. Normalizare. 3. Modele mediate de semnal mic pentru celulele cu comutare nedisipativă. 4. 7. Timişoara. Bogdanov. 2004. 6. Polul comutat resonant auxiliar. Proiectarea controlerelor în topologii cu comutare nedisipativă. 10. Blocarea diodei de nul în convertorul Forward. SUBIECTELE CURSULUI 1. Analiza în planul stărilor a convertorului rezonant serie funcţionând peste frecvenţa de rezonanţă. 2. Întrerupătoare cu unde cvasipătratice. 1995. 7.

Metode şi tehnici de analiză şi estimare a consumului de putere.Funcţiile de transfer de semnal mic al convertorului Flyback cvasirezonant în mod semiundă (ZCS HW) şi proiectarea controllerului. 4. Componente şi tehnologii utilizate în sistemele cu consum redus. Aplicaţii cu consum redus de energie utilizând microcontrelere de tip PIC. Second Edition. În afară de activitatea de laborator studenţii vor fi grupaţi în echipe de câte 3-4 membri şi fiecare echipă va trebui să elaboreze un mic proiect bazat pe subiecte de curs. “Power Electronics: Converters. 2001. Kluwer Academic Publishers. 10. B. CRC Press. Proiectarea modulară a sistemelor cu consum redus. Applications and Design”. Proiectele vor fi prezentate la sfârşitul cursului într-o şedinţă specială de proiect. 3. R. Controlul unui motor de curent continuu prin intermediul unui circuit cu consum redus de putere. Proiectarea unui oscilator cu consum redus de energie. 9.. Microcontrolere cu consum redus 10. A. 3. S. SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect) Circuite de protecţie pentru sistemele cu consum redus de energie.. 7. Maksimović. 9. Tehnici hardware de optimizare a consumului. Robbins. Proiectarea circuitelor de memorare cu consum redus de energie. Dezvoltarea unor algoritmi software pentru circuitele cu consum redus de energie. Utilizarea ieşirilor PWM pentru realizarea unui convertor numeric analogic. John Wiley & Son. SUBIECTELE CURSULUI 1. “Power-Switching Converters”. Convertor bidirecţional pentru încărcarea şi descărcarea unui acumulator şi interfaţarea acestuia la magistrala de curent continuu a unui vehicul spaţial. Circuite CMOS cu consum redus de energie. Etapele proiectării unui sistem cu consum de putere redus.. Taylor and Francis Group. BIBLIOGRAFIE 1. Gestionarea dinamică a consumului de energie.. Structuri de distribuţie a semnalului de tact pentru circuitele cu consum redus de energie. “Fundamentals of Power Electronics” (2nd edition). 5. 6. Se vor prezenta tehnicile de bază care asigură un consum redus de putere. Oliva. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul asigură cunoştinţe teoretice şi practice fundamentale privind optimizarea sistemelor electronice astfel încât consumul de energie să fie minimizat. N. Mohan. 16 . SISTEME CU CONSUM REDUS A. Undeland. Tehnici de reducere dinamică a consumului de energie. D.. 8.. Ang. W. Tehnici software de optimizare a consumului de putere. Erickson. Introducere în proiectarea circuitelor cu consum de putere redus. D. 2005 2. 2. W.. Consumul de energie în circuitele electronice. C. 1995. T. Disiparea puterii în sistemele electronice.

CRC Press. MIT Press 2007. Scopuri 17 . C. BIBLIOGRAFIE 1. D. Elsevier. University of Southern California. Analog and Digital Circuits for Electronic Control Systems Applications Using the TI MSP430. OBIECTIVELE CURSULUI Obiectivul principal al cursului este de prezenta principal aplicatii ale roboticii în domeniul medicinei. Fu.M. Sensing and Intelligence. Braţe mecatronice conduse de semnalele emise de creierul uman. funcţionalitate. şi siteme artificiale create după modele din biologie. Piguet. Kluwer Academic Publishers. J.G. S. 2004. iar fiecare echipă va lucra în laboratorul de robotică al UPT . 8. Craig. BIBLIOGRAFIE 1. From Humans to Robots.Y. 9. 1996 3. SUBIECTELE APLICATIILOR Studenţii vor fi grupaţi în echipe de 3-4 membrii. Actuatori biologici. K. Sisteme şi componente umanoide inspirate e modelul natural. Florida. M. C. ISBN 0 – 07 – 22625 BIOINFORMATICĂ STRUCTURALĂ A. Endoscopie şi chirurgie asistate de roboţi .C. ROBOTICĂ PENTRU ASISTENŢA MEDICALĂ A. Robotics Control. Se studiază. London. Proteze. J. London. B. Low-Power Electronics Design. C. Lee.D. Modelarea şi construcţia de sisteme după exemple din biologie. 10. utilizare). R. J. focalizate mai ales pe asistenţa medicală. Gonzalez. Chen. 2. 5. McGraw-Hill Book Company. SUBIECTELE CURSULUI 1. Pedram. Aplicaţii de terapie clinică asistată de roboţi. Luecke. Rabaey. La finalul cursului participanţii vor fi capabili să înţeleagă conceptele domeniului şi să le aplice în situaţiile potrivite.Wesley. 11. exoschelete. 3. Dobândirea unor abilităţi de gestionare a activităţilor de planificare strategică şi consultanţă în domeniul medical. Ei vor realizAprograme şi aplicaţii concrete pe roboţi KUKA. Fixarea unor deprinderi de comunicare cu domenii diferite de cel tehnic. 2005 2. Se prezintă câteva exemple concrete actuale şi se propun câteva posibile direcţii de dezvoltare. ISBN 0-201-10326-5. de asemenea. Miniaturizare. Investigaţii medicale asistate de roboţi . 6. 2.USA. Robotica în medicină azi şi în viitor . asistenţă pentru persoane cu dezabilităţi şi persoane în vârstă 3.S. bazate pe trendurile actuale din tehnologie. Addison. OBIECTIVELE CURSULUI Studiul sistemelor informatice din domeniul sănătăţii (design. 7. 198 . Reabilitare. Low Power Design Methodologies. 2005. MEMS şi nanotechnologie 4. J. Introduction to Robotics: Mechanics and Control. orteze.

3.4. 4.3.2.1 Sisteme informatice pentru cabinete de medic de familie. Reglementări pentru fişa computerizată a pacientului în contextul sistemelor integrate de sănătate. 3.3.2.4.4. 2.1. Stabilirea scopului şi a sferei de acţiune.1. Scurt istoric al evoluţiei DICOM.3. informaţie. Sisteme informatice pentru comenzi. 6. 6. Probleme conexe FCP ( 3. Standardele CEN şi standardul EDIFACT. 3.7.2. Implementarea şi evaluarea pe parcurs). CAPITOLUL 3. cunoaştere. Suportul hardware pentru un sistem informatic de spital. 3.3. 6. 7. 4.3.1.1.6. 5. B.monitorizarea pacienţilor. GENERALITĂŢI :1.1.4. Integritatea datelor. Problematica informaticii medicale. Sisteme informatice pentru staţii de urgenţă. 6. 5.1. 2. CAPITOLUL 4. 7. HL7 (4. Smart cards. SISTEME DE CLASIFICARE ŞI CODURI ÎN DOMENIUL MEDICAL 4. Înregistrări medicale pe suport de hârtie şi pe Calculator.2. 4. 1. 3. Planificarea strategică referitoare la utilizarea sisteme informatice. Sisteme informatice pentru cabinetele medicale ale medicilor specialişti).7.4. 7.4 Semnătura electronică).1.1.2. 7. Baze de date clinice şi modele de baze de date.5. SISTEME INFORMATICE DIN DOMENIUL SANITAR .1.3. CAPITOLUL 8. Analiza datelor.1.4.3. 5.4. CAPITOLUL 7. 3. Sisteme informatice clinice (6.6.7. Sisteme informatice pentru radiologie. Sisteme informatice pentru asistenţă medicală.6.4.4.2.6. Date.1.2. Studiul condiţiilor externe şi interne. Definiţii. Sisteme informatice pentru farmacii.5.3. Standardul DICOM (4.1.1. Caracteristicile fişei computerizate a pacientului. Sisteme de clasificare şi coduri în domeniul medical CAPITOLUL 5. Definiţii. 2. 6. Obiectivele standardului DICOM şi domeniul de aplicabilitate. 6. 3.formative: Studenţii vor dobândi competenţa în reţele de sisteme de servicii de sănătate şi aplicaţii portabile. Sisteme informatice administrative. 7. 1. Alegerea unei direcţii de acţiune.3.4.4. 6. 7.2. 5.1.2 Probleme de proprietate privind FCP.5. Identificarea soluţiilor posibile. Generalităţi. Elemente componente ale standardului DICOM) 4.4.5. SISTEME INFORMATICE DE SPITAL 6.5.1. Securitate şi confidenţialitate. 4. Sisteme informatice de monitorizare.4.4.6. 2. Obiective şi activităţi.2.1. 3. Generalităţi. ALEGEREA UNUI SISTEM INFORMATIC DE SĂNĂTATE 18 .2.2.2.Impedimente în calea dezvoltării fişei computerizate a pacientului. 4. ÎNREGISTRĂRI PE CALCULATOR ALE DATELOR PACIENTULUI. 3. CAPITOLUL 2. Sisteme informatice farmaceutice.2.5.1.4.6. PLANIFICARE STRATEGICĂ PENTRU SISTEME INFORMATICE ÎN SERVICII DE SĂNĂTATE 7. Elemente caracteristice pentru standardul HL7). Sisteme informatice de laborator. Sisteme informatice de radiologie. Alte sisteme informatice de spital).3. 6. Organizare la nivelul departamentelor instituţiilor. Sisteme informatice pentru cabinete medicale (5. Avantajele utilizării fişei computerizate a pacientului.1.5. Organizaţia şi standardul HL7.2. CAPITOLUL 6. Strategie. 4.4.4. ÎNREGISTRĂRI MEDICALE : 2. STANDARDE. 7.1.3. Misiunea. SUBIECTELE CURSULUI CAPITOLUL 1. Sisteme informatice de laborator. Etapele procesului de PS (7. 7. Informatica medicală în lume.1. 7.6. Achiziţia datelor medicale .3. 5.1.

2. Roterdam.4.2. 10. 9. Administrarea imaginilor. Instrumente software folosite pentru implementarea modelelor matematice şi testarea algoritmilor de control: Matlab 19 . Handbook of Medical Informatics. et al. Ed.2. Alegerea sistemului informatic (8. 9. Musen MA. Sisteme informatice de spital 3. Sisteme informatice pentru cabinete de medic de familie (MedPrax.1. Evaluarea răspunsurilor la solicitare pentru propunere).3. Prelucrări de imagini medicale 6.9. 2001.H. Procesul radiologic şi interacţiunile sale). 3.2.1 Rolul imaginilor în etapele procesului de asistenţă medicală.5. Maşina cu stări finite.1. Shortliffe.3.2. Generalităţi. Sisteme comandate prin evenimente. Sisteme informatice pentru cabinete de stomatologie (Lytech.. Standarde (HL7. EOGeneraliste. Medical Informatics. CAPITOLUL 10. Aplicaţie: sistem de alarmare (Early Warning System.2. E.6. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. 2000. Cunoaşterea sistemului utilizat curent şi stabilirea cerinţelor). 2005. Springer. DentOR. PROIECTAREA INTERFEŢELOR UTILIZATOR 10. Stadiul actual. 8.2. Elemente de proiectare a interfeţelor utilizator pentru aplicaţii medicale.1. 8. 10. IMAGISTICĂ MEDICALĂ . Prezentarea problemei.3.1. 10. Uzabilitatea şi metode de evaluare a uzabilităţii interfeţelor aplicaţiilor medicale. ALGORITMI ŞI TEHNICI DE MODELARE ŞI SIMULARE A. laborator şi sisteme mobile D. DentINS) 4. proiect) Laborator: 1. Timişoara. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea cunoştintelor teoretice şi practice de bază privind modelarea şi simularea sistemelor fizice precum şi a algoritmilor de control pentru aceste sisteme.3. Jan van Bemmell. medic specialist. 10.1. Evoluţia metodelor utilizate în imagistică). Computer Applications in Health Care and Biomedicine. Obiectivele utilizatorului.2. Ed. 9. SUBIECTELE CURSULUI 1. seminar. 10. 2. CAPITOLUL 9. Stabilirea cerinţelor (8.8.1. 10. Aspecte ale interacţiunii om-calculator pentru aplicaţii specifice. Politehnica. TurboMed) 2. DICOM) 5.4. 9.7. MedINS. Solicitare pentru propunere. Imaginea şi imagistica (9. Importanţa percepţiei umane în studiul interfeţelor utilizator. B. Generarea imaginilor (9. 8. EWS) 2.2.2. Imagini în medicină. 9.. Concepte de bază în generarea imaginilor. Prelucrări statistice pentru date medicale – SPSS software Proiecte (tematică): Design şi implementare de prototipuri pentru sisteme informatice de spital. Stoicu-Tivadar L. 8.1.1. Consultanţa. Sisteme informatice aplicate în servicii de sănătate. Springer.2. Comitetul director. BIBLIOGRAFIE 1.2.3. Solicitare pentru informare. medic de familie. farmacie. Topaas.

stări.4. Modelarea şi controlul unui ascensor 4. B. Controler adaptiv de croazieră 3. Sistem de identificare a vorbitorului folosind modelul GMM. Modele folosite în prelucrarea semnalului vocal: modelul liniar predictiv.3. 3. Se urmareste prezentarea arhitecturilor de retea.1. Aplicaţii: automat pentru închiderea geamului uşii unui automobil. combinarea mai multor modele gaussiene). automat de tip cheie electronică pentru deschiderea unei uşi.mathworks. Tehnici de transmisie utilizate in retele Wireless 6. funcţii grafice. tranziţii. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Aplicaţii ale modelării şi simulării în industrie 3. evenimente.Simulink Stateflow: stări. De asemena. Principiile si evolutia istorica a retelelor fara fir (Wireless Networks) 2. Standarde pentru retele Wireless 3.2. Yiteng Suang: Springer Handbook of Speech Processing. *** MATLAB. Modeling. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul isi propune sa prezinte o imagine detaliata a retelelor fara fir moderne. Simulink. tabele de adevăr. David Harel. implementarea unui conroller ABS (Anti Lock Brake System). modelul GMM (Gaussian mixture model. evenimente.com) 2. Alocarea spectrala pentru sistemele fara fir existente 4. Springer-Verlag Berlin Heidelberg 2008 3. proiect) Laborator Elemente de bază în Matlab. Securitatea retelelor Wireless 20 .. controlul automat al unui încălzitor de apă. 2007. tranziţii. aspecte legate de securizarea accesului. Michal Politi: Modeling Reactive System with Statecharts. sistem de alimentare cu combustibil tolerant la defectele senzorilor. The Mathworks Inc. McGraw-Hill. Implementation. Jacob Benetsy. funcţii grafice. Proiect Implementarea unui model de sinteză a semnalului vocal folosind o excitaţie mixtă între impulsuri periodice şi zgomot. SUBIECTELE CURSULUI 1. diferitele standarde in vigoare si diversele solutii de implementare. Sistem pentru controlul geamului unui vehicul 3. limitariile in furnizarea de servicii si aspectele privind banda de transmisie. BIBLIOGRAFIE 1. D. Stateflow. Mobilitatea in retele fara fir 7. o parte importanta din curs vizeaza calitatea serviciilor oferite. tabele de adevăr. Sistem de climatizare într-un vehicul 3. Simulation. Elemente de bază în Stateflow: implementarea de modele cu diagrame. Acoperirea radio in retele Wireless 5. Aplicaţie: sistem de identificare a vorbitorului bazat pe modelul GMM. Mohan Sondhi. (www. 1998 COMUNICAŢII FĂRĂ FIR A.

Interfeţe analogice 5. SUBIECTELE CURSULUI 1. Steve Heath. Retele fara fir personale WPAN (IEEE 802. “Fundamentals of Wireless Communication”. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Retele fara fir de banda larga (IEEE 802. Newnes Elsevier Science. Software pentru sisteme dedicate 8. Evolutia retelelor fara fir. Microcontrolere HCS12X. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul are menirea de a sigura suportul teoretic si metodic pentru aprofundarea. BLUETOOTH. 2008. C. CRC Press. 2003. testarea şi depanarea programelor aplicaţii în sisteme dedicate D.16) 13. Încărcarea. seminar. ZIG BEE AND WIMAX”. H.8. D. Richard Zurawski. De Santis. Introducere. Din acest considerent se detaliaza dezvoltarea structurii componentelor. L. Vasiu. Sisteme de operare în timp real 7. organizati in grupe de 3-4 studenti. R. Mischie. Alocarea de resurse si controlul accesului la mediu in retele Wireless 14. Viswanath. sinteza. Sisteme fara fir moderne 9. B. Toma. SISTEME FLEXIBILE SI ADAPTIVE A.15) 10. tendinte C. modelarea si testarea componentelor unui SFA complet. sintetizarea conceptelor si metodelor si este detaliata tehnica de modelare. Proiectarea şi dezvoltarea de aplicaţii cu sisteme cu microcontrolere 2. Labiod. Proiectarea şi dezvoltarea de aplicaţii cu sisteme cu procesoare de semnal 3. D. BIBLIOGRAFIE 1. Embedded Systems Handbook. Sisteme dedicate de prelucrare numerică. PROIECTAREA ŞI TESTAREA SISTEMELOR DEDICATE A. Tehnici de testare şi emulare C. 2. Retele fara fir locale WLANs (IEEE 802. Editura de Vest Timişoara. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea de cunoştinţe privind structura. 1. Întreruperi şi excepţii 6. BIBLIOGRAFIE . Embedded Systems Design. Afifi. G. programarea şi testarea sistemelor dedicate de prelucrare numerică. H. 2. Servicii in retele fara fir cu arie mare de acoperire 12. 3. proiect) Studentii. Periferice 4. “WI-FI. Teorie şi aplicaţii. vor elabora un proiect pe baza unei teme din domeniul disciplinei si a unei bibliografii indicate. Procesoare pentru sisteme dedicate 3. Springer 2007. analiza. Pazsitka. P. 21 . Tse. S. La finalul cursului vor sustine proiectul realizat. Cambridge University Press 2005 2.11) 11. 2006. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) 1.

Addison-Wiley reading. 8. REGLAREA AUTOMATĂ. D. Relaţii vagi. LUAREA DECIZIILOR ÎN MEDII VAGI. La sfârşitul cursului. LOGICA FUZZY ŞI RAŢIONAMENTUL APROXIMATIV. 2004. APLICAŢII ALE SISTEMELOR FUZZY.. OPERAŢII FUNDAMENTALE CU MULŢIMI VAGI. Hyper SFA. Operaţii fundamentale cu mulţimi vagi. Sisteme flexibile de fabricaţie. 2005. cu autoorganizare (adaptive). 9. 4. Gräser. A. Sunt prezentate aplicaţii ale paradigmelor susmenţionate în reglarea automată. C. MA. Luarea deciziilor în medii vagi. Definitii de beza pentru sisteme flexibile si adaptive. Exemple de SFA 8. 2. ş. curs suport electronic. Implementarea analogică. Kopaček. B. Utilizarea robotilor. Implementarea numerică a regulatoarelor fuzzy . Notiuni de baza SFA. Operaţii algebrice. Numere fuzzy .B. Sugeno-Takagi. 3. Flexible Manufaturing systems in Practice. Sinteza SFA. 3.USA. 22 . J. 6. 5. SUBIECTE APLICATII (laborator) Studentii sunt impartiti in grupe (de cate 3. Modalităţi de descriere a mulţimilor vagi 2. Petri Netz. 5. SUBIECTELE CURSULUI 1. Sisteme expert. 4. RELAŢII VAGI. hibride.4 membri) si elaboreaza cate un proiect bazat pe notiunile dobandite la curs. 1993. SISTEME EXPERT. 2004 SISTEME EXPERT A. Modalităţi de descriere a mulţimilor. 3. 4. Austria. Compunerea relaţiilor. POSIBILITĂŢI DE IMPLEMENTARE A REGULATOARELOR FUZZY. Modificatori lingvistici . Universität Bremen. Variabile lingvistice. Operaţii fundamentale cu relaţii vagi. Proiectul se prezinta la sfarsitul cursului intr-o sesiune dedicata special acestei activitati. SUBIECTE CURS 1. Prezentare generala. robotică. VARIABILE LINGVISTICE. Proiectarea conceptuală. TU Wien. “Sisteme flexibile de fabricaţie”. Ivan Bogdanov. BIBLIOGRAFIE 1. P. Regulatoare: Mamdani. SFA integrate conduse de calculator. NOŢIUNE DE PROIECTARE A REGULATOARELOR FUZZY.a. Kovacs. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Sunt tratate aspecte teoretice şi practice ale sistemelor fuzzy iar sistemele expert sunt prezentate cu precădere în contextul logicii fuzzy. 7. Analiza SFA 6. 9. Fr. sisteme de diagnoză etc. Einführung in CIM.”Politehnica”. Modelarea SFA. studenţii vor înţelege principiile de baza ale sistemelor expert de tip fuzzy şi neuro-fuzzy şi abordările algoritmice asociate. Simularea şi acordarea regulatorului. 5. 2.. Ed. 7. TEORIA MULŢIMILOR VAGI. Tavalga.

The MIT Press. 2. 12. Căleanu. Logica vagă. Siler. 3. seminar. Proiectarea şi implementarea unui regulator fuzzy de tip Mamdani pentru conducerea unui robot mobil. Dezvoltarea unui sistem expert fuzzy. 8. Kasabov. Note de curs”. 9. 23 . Reţele semantice. 2005. Variabile lingvistice.D. Relaţii vagi. BIBLIOGRAFIE 1. W. Nikola K. Fuzzy Systems. Buckley. Mulţimi vagi. „Sisteme expert de tip fuzzy.C. Medii de dezvoltare a aplicatiilor de tip sistem expert. D. Proiectarea şi implementarea regulatoarelor de tip Takagi-Sugeno. 2. J. and Knowledge Engineering”. 6. C. proiect) Laborator: 1. 4. „Foundations of Neural Networks. Baze de date inteligente. 2008. J. Wiley. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. 3. 13. 10. 11. 5. 7. „Fuzzy Expert Systems and Fuzzy Reasoning”. 1998. Operaţii cu mulţimi vagi. Reglarea fuzzy. Sisteme expert bazate pe reguli.

24 .

3 1 Opţională 4 2 Proiectarea şi testarea sistemelor dedicate 3 Algoritmi şi tehnici de modelare şi simulare 4 Opţională 5 Total Anul II Sem.D 7/D 8/E 8/E 30 7/E. D = evaluare distribuită. 4 1 Stagiu de practică 2 Elaborare Lucrare de disertaţie Total C 2 2 2 2 8 2 2 2 2 8 2 2 2 0 6 S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 L 2 2 1 1 6 1 1 0 2 4 1 2 1 0 4 P 0 0 0 0 0 0 0 2 0 2 0 0 1 3 4 Cr/Ex* 8/D 8/D 7/E 7/E 30 7/E. C = colocviu Cr/Ex* Credite/Forma de examinare 25 .TEHNICI AVANSATE ÎN ELECTRONICĂ PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Domeniul: Inginerie Electronică şi Telecomunicaţii Nr Disciplina crt Anul I sem. 2 1 Opţională 3 2 Metode statistice pentru controlul proceselor 3 Programare grafică 4 Proiectarea circuitelor integrate orientate pe aplicaţii Total Anul II Sem.D 8/E 8/E 7/D 30 15/D 15/E 30 Opţională 1 Opţională 2 (2 din 5) Bazele prelucrării semnalelor Semnale şi sisteme numerice de comunicaţii Procesoare şi sisteme de achiziţie Tehnici moderne de programare Modelare statistică şi stocastică Interfaţarea sistemelor de măsurare şi testare Administrarea reţelelor de calculatoare Prelucrarea imaginilor Norme de compatibilitate electromagnetică Sisteme cu consum redus Reţele optice Opţională 3 (1 din 3) Opţională 4 (1 din 3) Opţională 5 (1 din 2) Proiectarea şi realizarea modulelor electronice Proiectarea circuitelor integrate orientate pe aplicaţii Legendă C S L P Curs Seminar Laborator Proiect * Forma de evaluare: E = examen. 1 1 Opţională 1 2 Opţională 2 3 Proiectarea şi realizarea modulelor electronice 4 Măsurări în radiofrecvenţă Total Anul I Sem.

semnale cu banda limitata. Bucuresti. Proiectarea receptorului. Filtre reale. conversiei A/D si D/A. ed. Filtre discrete in timp: Sisteme liniare invariante in timp. baze. Prelucrarea discreta in timp a semnalelor analogice. Proprietatile transformatei Laplace.BAZELE PRELUCRARII SEMNALELOR A. Filtrarea in domeniul timp. Serii Fourier discrete. Clase de semnale discrete in timp. Transformata Laplace: Transformata Laplace directa. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul este dedicat introducerii in tehnicile de prelucrare a semnalelor. Prelucrarea numerica a semnalelor. Analiza Fourier: Transformata Fourier Discreta. 26 . De la spatii vectoriale la spatii Hilbert. adresandu-se in principal alinierii nivelului pentru studentii care nu au urmat anterior specializari in acest domeniu. Proprietatile transformatei Fourier. Transformata Z: Transformata Z directa. Filtre ideale. Filtre FIR. Modelare in MATLAB D. SUBIECTELE CURSULUI Introducere in prelucrarea numerica a semnalelor Semnale discrete in timp: Definitii fundamentale. Prelucrarea multirata a semnalelor: Subesantionarea. Adelaida Mateescu. Transformata Laplace directa si inversa. Transformata Laplace. Filtrarea in domeniul frecventa. B. EPFL Press. Proiectarea transmitatorului. Signal Processing for Communications. Paolo Prandoni. S. proiect) Transformata Fourier directa si inversa. A. Transformata Laplace inversa. a 2-a. V. Analiza filtrelor. Procese aleatoare. Stanciu. 2008 2. Conversia A/D. C. studentii vor avea competente de a aplica metode si unelte matematice pentru modelarea filtrarii si proiectarii filtrelor. Erori de aliere. BIBLIOGRAFIE 1. R. N. J. 1999 3. Transformata Fourier Discreta Rapida. Transformata Z inversa. Lausanne. Conversia A/D si D/A. Ed. seminar. Buck. Analiza timp-frecventa. Sincronizarea adaptiva. Filtre IIR. R. Semnale si spatii Hilbert: Geometrie euclidiana. Teorema esantionarii. Proiectarea filtrelor: Principiile proiectarii. Oppenheim. L. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Prentice Hall. Schafer. Reprezentarea spectrala a proceselor aleatoare stationare. Ciochina. Proiectarea filtrelor FIR. Proiectarea filtrelor IIR. Supraesantionarea. Ed. W. analizei timp-frecventa. analizei spectrale. Subspatii. Prelucrarea semnalelor stohastice Interpolare si esantionare: Semnale continue in timp. La finalul cursului. Conversia A/D si D/A: Cuantizarea. Dumitriu. Analiza spectrala a semnalelor utilizand transformata Fourier. Vectori aleatori. Prelucrarea stohastica a semnalelor: Variabile aleatoare. Martin Vetterli. Tehnica. Interpolare. 1997. Rata de esantionare Proiectarea sistemelor numerice de comunicatii: Canalul de comunicatii. Conversia D/A. Serbanescu. Esantionare si cuantizare. Discrete-Time Signal Processing.

Microcontrolere şi procesoare numerice de semnal 1. Tehnici avansate de modulaţie digitală (MSK.4. PSK. Tehnici de modulaţie analogică (AM. Circuite de condiţionare a semnalelor 2. SUBIECTELE APLICAŢILOR (laborator. Programarea procesoarelor 2. Unitatea centrală de prelucrare 1. PM). Imagine. Spectrul de radiofrecvenţă: Frecvenţe pentru transmisii radio.3. Bluetooth. tehnici de multiplexare şi tehnici de modulaţie analogice şi numerice. DAB. UMTS. PSK ). SUBIECTELE CURSULUI 1. Editura Pearson Education. FHSS) Sistemul de difuziune digitală DVB. Multiplexarea cu divizare în timp. Sisteme de difuziune digitală: Repetiţia ciclică a datelor. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea de cunoştinţe privind structura. Audio. DECT. Schiller.2. Multiplexarea cu divizare în frecvenţă. Oteşteanu.SEMNALE ŞI SISTEME NUMERICE DE COMUNICAŢII A. Interfaţarea sistemelor de achiziţie 27 . Reglementarea benzilor de frecvenţă.1. IEEE 802. OFDM). Reţele fără fir: Tehnici de transmisie. Periferice 1. GMSK. DVB. seminar. Grafică. FSK. Reţele cu infrastructură şi reţele ad-hoc. (G)MSK. PM). Circuite de interfaţă analogice 2. Voce. BIBLIOGRAFIE 1. Multiplexarea cu divizare în cod. D.1. Convertoare analog numerice 2. 2003 2. Sisteme de transmisie şi comutaţie. QAM. Date. 2001 PROCESOARE ŞI SISTEME DE ACHIZIŢIE A. Editura Orizonturi Universitare. C. Procesoare. Sisteme de achiziţie 2. Tehnici de multiplexare: Multiplexarea cu divizare în spaţiu. a sistemelor de achiziţie de date şi a circuitelor de interfaţă analogice. H. Sisteme de comunicaţii mobile: GSM. Structuri de sisteme de achiziţie 2. J.11. Tehnici de modulaţie digitală de bază (ASK. Tehnici de modulaţie: Modulaţii analogice (AM. funcţionarea şi programarea sistemelor de prelucrare numerică cu procesoare (microcontrolere şi procesoare numerice de semnal). Mobile communications – second edition. FM. parametri şi domenii de aplicaţie. M. FHSS).2. Comunicaţii cu spectru împrăştiat (DSSS.6. Tehnici cu spectru împrăştiat (DSSS.3. FM. Convertoare numeric analogice 2.4. proiect) Introducere în Matlab. Video. Modulaţii digitale (ASK. Timişoara. Prezentarea principalelor sisteme de comunicaţii numerice cu arhitectură. B. B. OBIECTIVELE CURSULUI Introducere în semnale în banda de bază. Memoria 1. SUBIECTELE CURSULUI Semnale în banda de bază: Text. QAM).5. FSK.

3. Obiecte. Controale specializate: FlexGrid. Dezvoltarea unei aplicaţii în Microsoft Visual Studio. Exemple de dezvoltare rapidă de aplicaţii: software pentru instrumente de măsură programabile Agilent. legarea cu alte medii şi limbaje de programare. L. 5. Utilizarea controlelor. Daniel J. Microcontrolere HCS12X. Pazsitka. 28 . Toma. G. Editura de Vest Timişoara. Editura de Vest Timişoara. 6. Biblioteci DLL. G. MS Office şi VBA: automatizări Excel. Adăugarea fişierelor Help în aplicaţii. Design and Applications with the 68HC12 and HCS12. C. Accesul la baze de date. Sisteme de prelucrare numerică cu procesoare. Programarea în modelul FSO. Pack. Tratarea evenimentelor. Mischie. 3. 2005. 1. Dezvoltarea de aplicaţii cu perifericele procesoarelor. Prelucrarea fişierelor text şi Excel. Programarea unui sistem de testare automat. tipuri şi clase. 2. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) 1. Proiectarea şi dezvoltarea interfeţei utilizator. Crearea şi utilizarea controlelor ActiveX. Convenţii de notaţii şi de scriere a codului. C. 2005. L. Documentarea programului. utilizare. Creare. 4. S. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul oferă posibilitatea crearea abilităţilor de dezvoltare rapidă a unei aplicaţii funcţionale. 2. SUBIECTELE CURSULUI Stilul de programare. B. Teme proiect: Programarea sistemului de achiziţie Agilent 34970 Proiectarea şi programarea unui sistem de achiziţie pe USB. 7. Vasiu. Aplicaţii de achiziţie şi prelucrare numerică a semnalelor. New Jersey. Interfaţarea sistemelor de achiziţie de date. 3. Distribuirea aplicaţiei. Steven F. insistând pe stilul de programare. Embedded Systems. proiect) Lucrări laborator: 1. Toma. 2. Depanarea codului. BIBLIOGRAFIE . Programarea procesoarelor în limbaj de asamblare şi în limbaj C. Funcţii API. distribuirea aplicaţiei finale. Teorie şi aplicaţii. 3. DataList. R. R. Dezvoltarea de aplicaţii cu circuite de interfaţă analogice. ADO şi baze de date. DataGrid. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Aplicaţii de interfaţare: port paralel. Vasiu. D. Pazsitka. Upper Saddle River. 4. TEHNICI MODERNE DE PROGRAMARE A. 2008. întreţinere. Barrett. USB. Organizarea proiectelor.

Excel by Example. Crearea de documente ActiveX pe Web.. Musiela. Biblioteca programatorului. Calculul coeficientilor si indicatorilor unor modele AR. 1996. Formula lui Ito. Springer Verlag N. Ed. Chatfield. Lanturi Markov omogene. C. Teora. Shreve. Ghidul programatorului.Control stochastic. 2006. Ecuatia Chapman-Kolmogorov. S.. Analiza armonica a proceselor stationare de ordinal doi. Statistical and Stochastic Modeling in Engineering and Economy (in Romanian). 3. Rutkowsky. M. ARMA sau ARIMA. 1991. 5th ed. Simulari ale diferitelor tipuri de stari asociate unui lant Markov. 2nd ed. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Visual Basic. 2. Procese stationare. 2003. Teorema lui Wold. Ecuatii diferentiale stochastice. Chapman & Hall. A Microsoft Cookbook for Electronics Engineers. MODELARE STATISTICĂ ŞI STOCHASTICĂ A. 2. Elsevier.. B. Procese Wiener.a. OBIECTIVELE CURSULUI Asimilarea de catre studenti a terminologiei si metodelor modelarii statistice si stochastice pentru diferite aplicatii in domeniul electronicii si telecomunicatiilor. *** Microsoft Press. D. Stationaritate. Teora. BIBLIOGRAFIE 1. Procese autoregresive. Probleme de cautare. Spectrul unei serii temporale. Matingale methods in financial modeling. Editura Politehnica. C. 1997. I. 2004. Metode de determinare a tendintei unei serii de timp.Y. E. The Analysis of Time Series-an introduction. este urmarita abilitatea studentilor de a utilize pachetele software specializate MATLAB. Integrala stochastica Ito. Kagan A. Metode de analiza a trendului. Berlin.Clasificarea starilor. Procese ARMA si ARIMA.. Lnturi Markov de decizie. proiect) Generarea unor traiectorii pentru lanturi Markov omogene. Procese de tip zgomot alb.. MA. Timisoara. Criptartea documentelor. Simularea unor traiectorii pentru anumite procese de difuzie. De asemenea. M. 2002. Analiza seriilor de timp: Componentele unei serii de timp.. 4.. SUBIECTELE CURSULUI Lanturi Markov: Procese stocastice-introducere. ş. Procese de difuzie. Simularea unor traiectorii pentru procesul de miscare browniana. BIBLIOGRAFIE Bockmann C. Visual Basic. etc) D. Ergodicitate. Negrea. MATHEMATICA sau R pentru o rezolvare eleganta si interesanta a problemelor complexe din pactica. MP3. Springer Verlag. Dezvoltarea unui player MM (CD-Rom. Filtrajul Kalman-Bucy. Brownian motion and stochastic calculus. 3. R.. 29 .. Karatzas. Procese in medie mobila. Ed. Modelare stochastica: Procesul de miscare browniana.1.

simulare şi proiectare termică. camere anecoide. Modelare şi simulare electromagnetică. influenţa zgomotului în procesul de măsurare 30 . OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea cu tehnicile şi metodele de măsurăre în domeniul radio-frecvenţă în contextul diversificării comunicaţiilor numerice şi al implementării normelor de compatibilitate electromagnetică. a performanţelor acestora şi evaluarea incertitudinii de măsurare ce apare în procesul de măsurare. Brooks: Signal Integrity Issues and Printed Circuit Board Design. alte spaţii) 2. Packagingul 3D. precum şi a unor tehnici avansate de proiectare asistată de calculator. SUBIECTELE CURSULUI 1. 2003 3 H. camere ecranate. analizorul spectral. Tehnologii de asamblare a modulelor electronice. Prentice Hall. 2009 4 N-C. 2002 5 R. Managementul asistat de calculator al proiectelor complexe. analiza incertitudinii de măsurare. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) Tehnologia substractivă de realizare a circuitelor imprimate multi-stratificate. C2. PR Publishing. Tehnologii avansate de asamblare a modulelor electronice. Mediul ambiant electromagnetic. Remsburg: Thermal Design of Electronic Equipment. SUBIECTELE CURSULUI Noţiuni de bază legate de construcţia şi tehnologia echipamentelor electronice. Blackwell: Electronic Packaging Handbook. 2001 MĂSURĂRI ÎN RADIO-FRECVENŢĂ A. CSP and Flip Chip Technologies. Cunoaşterea echipamentelor moderne de măsurare. SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect) Proiectarea tehnologică. Pe lângă prezentarea unor aspecte teoretice legate de tehnologiile de vârf utilizate în electronica modernă. Holden: The HDI Handbook.PROIECTAREA ŞI REALIZAREA MODULELOR ELECTRONICE A. Metode de măsurare a mărimilor din radiofrecvenţă. power-metru) 3. Proiectarea pentru excelenţă. disciplina urmăreşte. Prototipul virtual. BIBLIOGRAFIE 1 G. Modelare şi simulare termică. Tehnologii HDI. Modelare. Modelare. spaţii pentru măsurare (OATS. Managementul termic al echipamentelor electronice. Newness. Lee: Reflow Soldering Processes and Troubleshooting: SMT. B. B. Integritatea semnalelor şi a reţelei de alimentare. C1. simulare şi proiectare electromagnetică. Echipamente specifice de măsurare în radiofrecvenţă (receptorul de măsurare. dezvoltarea abilităţilor de implicare în activităţi de cercetare şi dezvoltare. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina urmăreşte aprofundarea noţiunilor introduse în cadrul ciclului de licenţă de disciplina „Construcţia şi tehnologia echipamentelor electronice”. BGA. CRC Press. electromagnetică şi termică a unui modul electronic D. prin specificul referatelor şi al proiectelor propuse. CRC Press.R. 2000 2 D.

Antene şi propagare. Realizarea unui sistem automat de testat. diagrama ochiului şi diagrama constelaţiilor 6. WiFi. efectul de jitter şi zgomotul de fază C. Politehnica. Jurca. Componente structurale ale instrumentaţiei de precizie. RS 485. FCT Foreign Comparative Test. I2C (Inter. PROFIBUS. Determinarea zgomotului electromagnetic ambiental L2. 31 . A. Interfeţe pentru sisteme cu instrumentaţie programabilă. IEEE488. RS 423. proiect) 1. Standarde de comunicaţie (prescripţii mecanice. Analiza performanţelor sistemelor de transmisiune numerică. 3. E. J-TAG. osciloscop numeric. Mârza. Testarea unui modul electronic folosind conectarea la calculator a mai multor aparate prin diverse interfeţe. Analizarea diferitelor protocoale prin care aparatura de măsurat comunică cu calculatorul. Calibrarea cleştelui absorbant L4. seminar. IrDA. Măsurarea parametrilor S cu analizorul de reţea D. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. S. USB. 2007 3. Metode de măsurare în sistemele de transmisiune numerică. Ed. 2. D. A. Timişoara. Tipuri de magistrale. Timişoara. implementări hard) . USB. etc. corespondenţa dintre raportul purtătoare/zgomot şi BER (bit error ratio). Interpretarea diagramei ochiului şi a diagramei constelaţiei L6. Mischie. reţele artificiale L3. 2004. De Vest. Hi-Pot. BIBLIOGRAFIE 1.Integrated Circuit). Măsurarea perturbaţiilor conduse. OBIECTIVELE CURSULUI Cunoaşterea procedeelor recente de automatizare a procesului de măsurare şi testare. Timişoara 1998. Studiul performanţelor unui analizor spectral L5. De Sabata. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. CAN (Controller Area Network). De Vest.Funcţii de aparat şi funcţii de interfaţă.. Ignea. A. T. proiect) L1. UPT. Conectarea la calculator a unor aparate electronice de măsurat (multimetru numeric. 2. C. generator de funcţii. LIN (Local Interconnect Network). IFR 4200. Tipuri de testare: ICT In Circuit Test. TCP/IP. 2. numărător. Exersarea programării în limbaj C a diferite interfeţe pentru câteva aparate uzuale de măsurat.4. Măsurări în telecomunicaţii. Comunicare serială şi paralelă. analizorul de reţea. Ignea.RS 232. Ethernet. 2006 2 . Hot-Mockup. SUBIECTELE CURSULUI 1. CEI 625). Tehnici de măsurare în sistemele de radio numerice 7. Ignea. Determinarea parametrilor S . A. IEEE 488 (GPIB. B. AXI Automated X-Ray Inspection. Politehnica. seminar. Ed. tipuri de modulaţie.) utilizând diferite interfeţe: RS232. Compatibilitate electomagnetică. Standarde şi aplicaţii. Ethernet. Ed. AOI Automated Optical Inspection. Timişoara.. BIBLIOGRAFIE 1. 2002 INTERFAŢAREA SISTEMELOR DE MĂSURARE ŞI TESTARE A. electrice. RS 422. calibrarea analizorului de reţea 5. funcţionale.

necesitatea şi obiectivele administrării şi managementului reţelelor. Configurare VPN 6. CMIP. MPLS. estimarea cerinţelor hardware şi alocarea resurselor pentru o reţea. Configurare IIS/Apache 9. servicii de autentificare şi autorizare 6. servere de aplicaţii. monitorizarea şi balansarea utilizării rutelor 4. Reguli de rutare 32 . securitate 10. seminar. IPSec. reguli de rutare. planificarea instalării. Administrarea serviciilor de directoare: LDAP. 2001 ADMINISTRAREA RETELELOR DE CALCULATOARE A. Apache. configurarea SO şi aplicaţiilor de reţea. anti-virus. FTP 5. Depanarea reţelelor: unelte de diagnoză. controlul accesului 7. aplicaţii şi unelte SNMP 9. echipamente wireless. anti-spam 8. Rutare: protocoale de rutare. Monitorizarea comunicaţiei prin reţea: Whireshark 3. Managementul reţei . C. planificarea operaţiilor de mentenanţă şi monitorizarea şi controlul centralizat al reţelei. SLA. instalarea şi configurarea unei reţele. 2. 11. reguli de proiectare wireless. SUBIECTELE CURSULUI 1. proiect) 1. Managementul reţelelor: SNMP. Administrarea serviciilor de reţea: DNS. VPN. specificul reţelelor TCP/IP. Planificarea.D-View 4. B. verificarea serviciilor 12. Servicii de reţea: QoS. Cursurile disciplinei au ca obiective formarea studenţilor pentru înţelegerea şi deprinderea cunoştinţelor de administrare a reţelelor de calculatoare. configurarea echipamentelor de reţea. Implementarea securităţii: firewall. Instalarea şi configurarea unei reţele de calculatoare: proiectarea reţelelor. WINS. MIB.3. SMTP. HTTP. ActiveDirectory. POP/IMAP. documentarea reţelelor 3. instalarea şi configurarea unei reţele 2. SNMP & MIB 5. Administrarea reţelor wireless: standarde. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Introducere în administrarea reţelelor: recapitularea noţiunilor fundamentale pentru reţelele de calculatoare. cazuri de testare. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să prezinte studenţilor cunoştinţe teoretice şi practice legate de administrarea şi managementul reţelelor de calculatoare. stabilirea politicilor de securitate în reţea. DHCP. Configurare AD 7. monitorizarea securităţii. Politici de securitate: planificarea securităţii. Konrad Eschberger Controller Area Network IXXAT Press Germany. Configurare firewall 8. Configurare server email 10. Configurarea şi administrarea serviciilor intranet şi internet: IIS.

Craig Hunt. Descriptori de forme. Măsurari în imagini. Politici de securitate 12. Craig Hunt. Grupare prin estimare parametrică c. OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea studentului cu tehnicile de prelucrare numerică a imaginilor şi aplicaţiile curente ale acestor tehnici. Roberta Bragg. BIBLIOGRAFIE 1. TCP/IP Network Administration. Ferestre b. PRELUCRAREA IMAGINILOR A. Metode liniare b. Detecţia contururilor a. a. Interpolarea 5. Reţele WLAN D. c. Transformări ale scării de gri. B. Transformări unitare. 10. SUBIECTELE CURSULUI 1. b.11. 2002. 3. 2005. Principles of Network and System Administration. Transformări 3D c. Clasificatorul LVQ. Operatori de ordinul II c. 3rd Edition. c. Recunoaşterea formelor în imagini a. a. se fac experimente de laborator şi se dezvoltă capacitatea de implementare a tehnicilor de prelucrare numerică a imaginilor în limbajele C şi Matlab. Filtre trece-sus şi trece bandă în prelucrarea imaginilor 7. 33 . Metode neliniare şi adaptive 6. Discriminare cu prag b. 2004. Operatori liniari. Clasificatorul kNN. 2. TFD 3. Metode statistice. Tehnici de postprocesare 8. Mark Burgess. Clasificatorul Bayes. Windows Server 2003 Network Administration. O'Reilly. Specificări de histograme 4. Convoluţia 2D discretă b. Clasificarea bazată pe prototip. d. Operatori de ordinul I b. Grupare prin estimare nonparametrică 9. Notiuni introductive 2. John Wiley and Sons. Transformări geometrice a. Filtre de netezire a. Transformări 2D b. Se introduc bazele teoretice. O'Reilly. Tehnici de segmentare bazate pe regiuni a.

Influenţa regimurilor de funcţionare asupra ratei de defectare. pe de altă parte. 2008. cursul va avea un caracter interactiv. seminar. 7. Digital image processing. Învăţare supervizată şi clasificare D. V. R. Calculul fiabilităţii pe baza modelului structural. Selecţia caracteristicilor C. Controlul proceselor de fabricaţie. Reglarea calităţii proceselor de fabricaţie. 1999. Tehnică. 2. SUBIECTELE CURSULUI 1. proiect).E. R. Fiabilitate Fiabilitatea componentelor electronice.a. Extragerea şi postprocesarea contururilor. Gui. Practica controlului statistic al proceselor de fabricaţie. Standarde pentru sistemele calităţii C. Ed. 6. Gage R&R (repetabilitate şi reproductibilitate). care porneşte de la cunoştinţele asimilate în cadrul programului de licenţă şi conferă competenţe şi abilităţi pentru ţinerea sub control a proceselor de fabricaţie. Gonzalez. în condiţiile variabilităţii naturale a proceselor. 3. 8. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Prelucrarea. Tehnici de învăţare nesupervizată. Edition. 3rd. Segmentarea imaginilor. interpretarea şi testarea datelor experimentale L2. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Prelucrarea imaginilor.e. Metoda regresiei şi corelaţiei pentru reglarea calităţii unui proces de fabricaţie L3. pe de o parte. 4. 6 Sigma (analiza sistemelor de măsurare) 2. proiect) L1. OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea studenţilor cu noţiunile legate de asigurarea calităţii proceselor de fabricaţie. 1. 2. interpretarea şi testarea datelor experimentale. Metoda regresiei şi corelaţiei. D. J. B. Capabilitatea Prelucrarea. Bucureşti. D. Ca metodă si strategie didactică. Juran ş. Fiabilitatea sistemelor electronice. Pescaru. Transformări geometrice. Standarde din domeniul calităţii produselor. Editura Politehnica Timişoara. Metoda ANOVA pentru analiza repetabilităţii şi reproductibilităţii D. Prentice Hall. şi a sistemelor de măsurare. Filtre de netezire liniare.C. Îmbunătăţirea fiabilităţii sistemelor 3. BIBLIOGRAFIE 1. 5. Filtre de netezire nonliniare. Modele matematice ale fiabilităţii. 1973 34 . Optimizarea contrastului în imagini. Woods. Standardizare Standarde şi standardizare. METODE STATISTICE PENTRU CONTROLUL PROCESELOR A. tipuri de standarde. seminar. Analiza capabilităţii proceselor de fabricaţie. Disciplina asigură competenţe specifice în direcţia implementării metodelor de reglare a proceselor de producţie. Lacrămă. M. BIBLIOGRAFIE 1. – Calitatea produselor.

MatLAB. C. automatizarea şi monitorizarea. programarea orientată pe obiecte. funcţii polimorfice. distribuţia aplicaţiilor. pentru a putea răspunde în totalitate propriilor necesităţi. C++. parametrii. LabWindows/CVI: introducere în LabWindows/CVI. utilizarea elementelor de reţea. panouri. C/C++. execuţie multifir). instrumente virtuale.crearea diagramei bloc. controlul instrumentelor.Apelarea codului scris în limbaje de programare clasice: C. controlul interactiv al execuţiei instrumentelor virtuale. distribuţia aplicaţiilor. S. metrologia complexă.gruparea datelor folosind şiruri. proiect) Proiect Realizarea unui generator de funcţii virtual 35 . UTT. meniuri. internet/web). Distribuţia aplicaţiilor LabVIEW: executabile. LabWindows/CVI. Acest limbaj este conceput pentru a deservi cercetarea. elemente de bibliotecă pentru grafică şi sunet. tipuri de date TestStand. configurarea TestStand. GPIB.programarea intrare-ieşire (serială. variabile. analiza măsurărilor şi prezentarea datelor. drivere instrumentale). integrarea DLL – integrarea bibliotecilor cu legare dinamică. realizarea interfeţei utilizator (controale. Client. Oxford. programarea şi gestionarea evenimentelor. importul şi exportul proprietăţilor. conectivitate (TCP protocol pentru controlul transmisiei. comunicaţii în reţea.gestionarea fişierelor. Timişoara. utilizatorul îşi poate construi singur instrumentul dorit. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Butterworth-Heinemann. instrucţiuni pentru controlul execuţiei programelor. TestStand: introducere în TestStand. J. seminar. expresii. Fifth edition. Lito. Interacţiuni cu componente Windows: aplicaţii ActiveX Server. SUBIECTELE CURSULUI Introducere în programarea grafică LabVIEW: conceptul de instrument virtual. introducere în IVI (Interchangable Virtual Instruments). calitate şi fiabilitate. Achiziţii de date: prezentarea unei plăci de achiziţie multifuncţionale National Instruments. dezvoltarea modulelor de cod în LabVIEW. programarea interfeţei utilizator. Oakland – Statistical Process Control. implementând atât panoul frontal cât şi funcţionalitatea. D. dezvoltarea secvenţelor. utilizarea bazelor de date. configurarea înregistrărilor în bazele de date. tehnici de programare avansate (crearea DLL-urilor. OBIECTIVELE CURSULUI Instrumentaţia virtuală se bazează pe un mediu revoluţionar de programare grafic conceput special pentru a veni în ajutorul inginerilor şi oamenilor de ştiinţă cu scopul de a realiza achiziţii de date. utilizarea driverelor instrumentale. crearea instrumentelor virtuale şi subinstrumentelor virtuale.instrumente virtuale specifice achiziţiilor de date Controlul instrumentelor: tipuri de comunicare. matrici şi structuri. 2003 PROGRAMARE GRAFICĂ A. personalizarea instrumentelor virtuale. B. reprezentări grafice). DDE – schimb dinamic de date. gestionarea utilizatorilor.depanarea şi executarea instrumentelor virtuale. Invăţând şi folosind programarea grafică. formule şi ecuaţii. Stoiciu – Metrologie. DLLbiblioteci cu legare dinamică. grafice şi diagrame undă. utilizarea ActiveX APIinterfaţă de programare a aplicaţiilor.2. 1995 3. variabile locale şi globale. VISA. VisualBasic. mediul de operare TestStand.

National Instruments. Se foloseste un nivel de implementare industrial/comercial a sistemelor digitale utilizind tehnici de proiectare cu unelte EDA actuale. Cursul este orientat pe aspectele practice si se finalizeaza cu un proiect.LabWindows/CVI. www. EXEMPLE DE TEME DE PROIECT 1. www. BIBLIOGRAFIE 1. Practica in mediul de proiectare ISE Xilinx 4.Realizarea unui osciloscop virtual Realizarea unui analizor de spectru virtual Realizarea unui sistem multipunct de monitorizare. Redescoperirea Arhitecturii Microprocesoarelor CISC/VLIW 6.ni. January 2007. Verilog pentru de proiectare asistata 7. Analog Mixed Mode Simultion with AHDL 3. Proiectarea sitemelor digitale cu ISE Core Generator 5. 2005. Descrieri VHDL pentru sinteza 3. Sinteza Directa a Semnalelor Digitale 7. Solutii IP publice 6. control şi analiză a temperaturii Realizarea unei aplicaţii test dezvoltate. National Instruments. Studiu metodelor de modelare HDL sintetizabile 3. utilizând secvenţe test Crearea unui interfeţe grafice utilizator (GUI) elaborate D. BIBLIOGRAFIE G Programming Reference Manual. Extensie PicoBlaze pentru aplicatii de 2. Bibloteca de celule standard cu logica in curent D. Generator de functii in FPGA 3. Mentor Graphics IC Studio 5.ni. 2005.com/pdf/manuals . Retede de microntrolere. Studiul standardului JTAG D. arhitecturi CAN 8. B. Mentor Graphics Documentation Mentor Graphics 1990 .2007 36 . OBIECTIVELE CURSULUI Cursul se adreseaza studentilor de la Faculatile Electrice UPT care doresc sa aprofundeze poiectarea circuitelor digitale ASIC – Orinetare pe Aplicatie.com/pdf/manuals . National Instruments. Acclerarea execuitiei algoritmilor cu circuite digitale 2. PROIECTAREA CI ORIENTATE PE APLICATIE A. Familii noi de circuite semiprocesate FPGA 4. Studiul standardului CAN 8. I Smith Application Specific Integrate Circuits Addison Wiley 1997 2.Autotest BIST incorporat in circuite integrate C. SUBIECTELE CURSULUI 1.TestStand. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator ) Lucrări: 1 Tehnologia CMOS pentru realizarea de circuite integrate 2.

Etapele proiectării unui sistem cu consum de putere redus. B. Timişoara. Introducere în proiectarea circuitelor cu consum de putere redus. Măsurarea perturbaţiilor transmise prin radiaţie şi prin conducţie 3. sub forma unui raport. Paterson. Microcontrolere cu consum redus 37 . Disiparea puterii în sistemele electronice. A. SUBIECTELE CURSULUI 1. Se vor prezenta tehnicile de bază care asigură un consum redus de putere. 4. în proiectare. căderi şi întreruperi. Introducere. pornind de la un anumit echipament electronic. Norme CEM în domeniul automotiv C.Sunt prezentate normele privind măsurarea nivelului perturbaţiilor emise şi testele de imunitate pentru echipamentele electronice. Tehnici hardware de optimizare a consumului. 3. Norme CEM în medicină 7. Ignea. 2007 2 . supratensiuni etc. Directive şi norme de compatibilitate electromagnetică 2. 8. Ed. 5. Necula Electronica Digitala McGrow Hill 1993 OpenCores 2006 Teora 1999 NORME DE COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ A. construcţie şi exploatare a echipamentelor şi sistemelor electronice. 6. Tehnici software de optimizare a consumului de putere. 4. Principles of VLSI design Open Cores Projects Toacse . 2. 6. 9. A. B. Gestionarea dinamică a consumului de energie. Măsurări în telecomunicaţii. proiect) În cadrul laboratorului fiecare student va rezolva un studiu de caz. SUBIECTELE CURSULUI 1. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul asigură cunoştinţe teoretice şi practice fundamentale privind optimizarea sistemelor electronice astfel încât consumul de energie să fie minimizat. Compatibilitate electomagnetică. Teste de imunitate specifice reţelelor de alimentare: variaţii ale tensiunii de alimentare. Ed. pentru care va descrie şi efectua măsurările şi testele necesare. Consumul de energie în circuitele electronice. pentru asigurarea complianţei cu normele CEM D. Determinarea imunităţii la perturbaţiile radiate şi la perturbaţiileconduse 5. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul familiarizează studenţii cu problemele specifice asigurării complianţei cu normele CEM. necesare pentru oricare inginer electronist. standardele de măsurare şi testare. inclusiv descrierea metodelor folosite. 7.3. Semnale caracteristice pentru teste de imunitate: salve de impulsuri. De Vest. BIBLIOGRAFIE 1. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. 2006 SISTEME CU CONSUM REDUS A. Componente şi tehnologii utilizate în sistemele cu consum redus. ESD 4. 5. Politehnica. seminar. Ignea. Henessy . Disciplina asigură competenţe în direcţia implementării normelor CEM. impulsuri energetice. Timişoara.

Circuite CMOS cu consum redus de energie. Cap6. Utilizarea ieşirilor PWM pentru realizarea unui convertor numeric analogic. SUBIECTELE CURSULUI Cap.) iar în a doua parte se prezintă arhitectura şi principiile de proiectare. 2005 2. 2005. 1996 3.) sau calculul în reţea. C.sisteme de linie WDM.7713. B. Dezvoltarea unor algoritmi software pentru circuitele cu consum redus de energie. 38 .demultiplexoare. Semnalizarea adaptată P-NNI. algoritmi heuristici de optimizare).M. Structuri de distribuţie a semnalului de tact pentru circuitele cu consum redus de energie. REŢELE OPTICE A. Metode şi algoritmi de optimizare(algoritmi de rutare. Luecke. IPTV. M. Analog and Digital Circuits for Electronic Control Systems Applications Using the TI MSP430. Pedram. Cap. Protecţia în inel. Rabaey.youtube etc. SONET/SDH şi SONET următoarea generaţie.receptoare. Aplicaţii cu consum redus de energie utilizând microcontrelere de tip PIC.5 Semnalizarea în reţelele optice:Modelul ITU-T G. Proiectarea reţelelor optice: Topologia reţelelor optice . London. Rutare şi modele de trafic. Florida.1 Tehnologia reţelelor optice:sisteme optice de transmisie. London.componenete optice de reţea .multiplexoare. Reţele WDM metropolitane.10. Low Power Design Methodologies. C. In cadrul cursului se prezintă în prima parte tehnologia optică specifică nivelului fizic (fibre .amplificatoare. D. Controlul unui motor de curent continuu prin intermediul unui circuit cu consum redus de putere. Metode şi tehnici de analiză şi estimare a consumului de putere. Kluwer Academic Publishers.2 Reţelelor optice practice: FDDI. au determinat o dezvoltare rapidă a reţelelor optice de bandă largă (tipic între 1 şi 40 Gbps). Modele client. Piguet.3 Protecţia reţelelor optice: Protecţia liniară. modulatoare. Elsevier.laseri. Controlul reţelelor MPLS. Semnalizarea GMPLS.comutatoare etc. Proiectarea circuitelor de memorare cu consum redus de energie. Proiectarea modulară a sistemelor cu consum redus. J. CRC Press. Controlul reţelelor ATM (protocoalele P-NNI). Tehnici de reducere dinamică a consumului de energie. analiză şi management cu referire la reţelelor optice actuale. SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect) Circuite de protecţie pentru sistemele cu consum redus de energie. programare integrală. Controlul reţelelor GMPLS. Proiectarea unui oscilator cu consum redus de energie. Cap. BIBLIOGRAFIE 1. Cap. OBIECTIVELE CURSULUI Perfecţionarea dispozitivelor de comunicaţii optice şi creşterea dramatică a traficului serviciilor IP si multimedia (video on demand.4 Controlul reţelelor optice: Controlul soft al reţelelor optice de transport. Cap. Low-Power Electronics Design.

Embedded Systems Handbook. 3.IEEE Press. Morgan Kaufmann Publishers 2. S. Software pentru sisteme dedicate 8. EWS) 2. seminar. Întreruperi şi excepţii 6.. B. R. Proiectarea şi dezvoltarea de aplicaţii cu sisteme cu microcontrolere 2. Rajiv Ramaswami and Kumar Sivarajan. proiect): Laborator: Componente optice de reţea. programarea şi testarea sistemelor dedicate de prelucrare numerică. 2. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) 1. L.Cap. Instrumente software folosite pentru implementarea modelelor matematice şi testarea algoritmilor de control: Matlab 39 .7 Managementul reţelelor optice: Managementul sistemelor de transport. Sisteme de operare în timp real 7. Aplicaţie: sistem de alarmare (Early Warning System. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Introducere. Maşina cu stări finite. 3.Editura de Vest. Procesoare pentru sisteme dedicate 3. Proiectarea şi dezvoltarea de aplicaţii cu sisteme cu procesoare de semnal 3. Optical Networks Second Ed. Măsurări de retrodifuziune în reţelele optice. Editura de Vest Timişoara. Richard Zurawski. Teorie şi aplicaţii. Sisteme comandate prin evenimente. Tehnici de testare şi emulare C. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea cunoştintelor teoretice şi practice de bază privind modelarea şi simularea sistemelor fizice precum şi a algoritmilor de control pentru aceste sisteme. FDDI. Newnes Elsevier Science. 2003. Mischie. Embedded Systems Design. SONET/SDH. Pazsitka. SUBIECTELE CURSULUI 1.2005.Mouftah. Încărcarea. G. D. 2006.2004. 2002. Toma.Optical WDM Networks.H. 1. Jun Zheng. testarea şi depanarea programelor aplicaţii în sisteme dedicate D. SUBIECTELE CURSULUI 1. B. Microcontrolere HCS12X. C. BIBLIOGRAFIE . OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea de cunoştinţe privind structura. Proiect: Modelarea în MatLab a componentelor optice de reţea.T. Adrian Mihaescu . CRC Press. Interfeţe analogice 5. BIBLIOGRAFIE 1. Periferice 4.Comunicaţii Optice. Steve Heath. 2.Timişoara. 2008. ALGORITMI ŞI TEHNICI DE MODELARE ŞI SIMULARE A. Protocoale pentru sistemele de management. Vasiu. Sisteme dedicate de prelucrare numerică. PROIECTAREA ŞI TESTAREA SISTEMELOR DEDICATE A.

Stateflow. Controler adaptiv de croazieră 3.PROIECT A. 2007.1. Michal Politi: Modeling Reactive System with Statecharts. Selecţia componentelor şi reprezentarea acestora în bibliotecile BoardStation 3. Simulink. stări. funcţii grafice. evenimente. combinarea mai multor modele gaussiene).com) 5. Sistem pentru controlul geamului unui vehicul 3. tabele de adevăr. tranziţii. 1998 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA MODULELOR ELECTRONICE . Mohan Sondhi. Implementation. OBIECTIVE  Deprinderea tehnicilor de proiectare asistată de calculator a modulelor electronice utilizând Mentor Graphics BoardStation  Dobândirea de abilităţi de proiectare tehnologică. funcţii grafice.2. Modele folosite în prelucrarea semnalului vocal: modelul liniar predictiv. (www. Modeling. automat de tip cheie electronică pentru deschiderea unei uşi. evenimente. The Mathworks Inc.. proiect) Laborator Elemente de bază în Matlab. McGraw-Hill. SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect) 1. BIBLIOGRAFIE 4. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Modelarea şi controlul unui ascensor 4. Sistem de identificare a vorbitorului folosind modelul GMM. *** MATLAB. Jacob Benetsy.3. David Harel. Yiteng Suang: Springer Handbook of Speech Processing. Editarea schemei electronice 4. SUBIECTELE CURSULUI C. termică şi electromagnetică a modulelor electronice B. Proiect Implementarea unui model de sinteză a semnalului vocal folosind o excitaţie mixtă între impulsuri periodice şi zgomot. C. Springer-Verlag Berlin Heidelberg 2008 1. Simulation.4. Aplicaţie: sistem de identificare a vorbitorului bazat pe modelul GMM. Elemente de bază în Stateflow: implementarea de modele cu diagrame. sistem de alimentare cu combustibil tolerant la defectele senzorilor. tranziţii. Aplicaţii: automat pentru închiderea geamului uşii unui automobil.Simulink Stateflow: stări. modelul GMM (Gaussian mixture model. controlul automat al unui încălzitor de apă.mathworks. Analiza funcţională a circuitului propus pentru proiectare 2. D. Sistem de climatizare într-un vehicul 3. Aplicaţii ale modelării şi simulării în industrie 3. 3. implementarea unui conroller ABS (Anti Lock Brake System). Analiza DfM şi DfT 40 . tabele de adevăr.

Proiectarea cablajului imprimat 8. Termen – s 3 b) Simularea pe blocui fuctionale cu secvente de test cu acoperire de in 3/4 din functie Unelete de simulare recomandate sunt: ModelSim sau Xilinx Termen – s 6 c) Importarea descrierii in mediul ICE Xilinx. Printed Circuit Board Designer’s Reference: Basics. proiect de circuit analogic in layout. simularea fuctionala pe module. importarea descrierii in mediul ICE si implementare in CoolRunner sau Virtex a unui microcontroler sau microprocesor. Se utilizeaza mediul de proiectare Mentor Graphics cu bibliotecile de tehnologie furnizate de EUROPRACTICE. reprezentarea VHDL. 41 . Configurarea proiectului şi transferul spre editorul PCB 7. 2003 2. descrierea VHDL comentata. BIBLIOGRAFIE 1. Temele de proiect sunt orientate pe aspectele practice si se finalizeaza cu un proiect de circuit integrat gata pentru fabricatie sau implementare in FPGA. 2003 PROIECTAREA CI ORIENTATE PE APLICATIE – PROIECT A. Mentor Graphics. B. *** Design Entry for PCB Designers. controler CAN.Tehnologii semiprocesate FPGA mediu curent de implementare digitala. Generarea fişierelor de fabricaţie D. . *** BoardStation Comprehensive Training Mentor Graphics. 2000 4. ROBERTSON. Diagrama bloc.Arhitectura microprocesoareleor si microcontrolerelor. memorie CAM. Etape obligatorii pentru realizare a) Studiul de arhitectura.5. . OBIECTIVELE CURSULUI Proiectul este oferit in completarea cursului “Proiectarea CI orientate pe aplicatie – ASIC” si adreseaza studentilor de la Faculatile Electrice UPT. reprezentarea VHDL. DESCRIEREA TEMEI: Studiul de arhitectura. descrierea starilor ciclului si suprapunerii (pipeline). Teme speciale: Pot fi considerate teme cu complexitate si aprofundare marita cu parcurgerea acelora-si etape si rezultate: memorie Cache. Prentice Hall. Cristopher T. *** Board Architect – Driving PCB Design From Within Schematic Capture. Proiectul are ca obiectiv general exercitiul de legare a capacitatilor acumulate de studenti in trei domenii majore pentru proiectare sistemelor digitale de control si calcul: . Analiza termică şi a integrităţii semnalelor 6. Mentor Graphics.Reprezentarea multinivel a specificatiilor functionale pina la nivel logic a sistemelor. 2002 3.

Intirziarile acumuleaza penalizari la aprecirea proiectului. descrierea sau implementarea preluata.2007 3.Termen – s 9 Sinteza si rutare pe module fuctionale automata sau manuala. OpenCores 2006 5. Mentor Graphics Documentation Mentor Graphics 1990 . Toacse . descriere VHDl si implementare va fi apreciat suplimentar cu doza de contributii originale c extensii la arhitectua. Henessy . Open Cores Projects. Elaborare Fiecare etapa trebuie inchiata in sedinta de laborator si rezultatele predate in termen.s 14 Contributiile proprii si originalitate Exercitiul de analiza. Paterson. BIBLIOGRAFIE 1. Teora 1999 42 . D. Principles of VLSI design McGrow Hill 1993 4. Necula Electronica Digitala. d)Implementare in FPGA si sustinerea proiectului Descarcarea in kitul Cool Runner sau Virtex a proiectului Termen . I Smith Application Specific Integrate Circuits Addison Wiley 1997 2.

4 1 Stagiu de practică 2 Elaborare Lucrare de disertaţie Total C 2 2 2 2 8 2 2 2 2 8 2 2 2 2 8 S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 L 2 2 1 1 6 1 1 0 2 4 1 1 1 2 5 P 0 0 0 0 0 0 0 2 0 2 0 0 1 0 1 Cr/Ex* 8/D 8/D 7/E 7/E 30 7/E. D = evaluare distribuită. 1 1 Opţională 1 2 Opţională 2 3 Metrologie şi controlul calităţii 4 Măsurări în radiofrecvenţă Total Anul I Sem.INSTRUMENTAŢIE ELECTRONICĂ PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Domeniul: Inginerie Electronică şi Telecomunicaţii Nr Disciplina crt Anul I sem. C = colocviu 43 . 3 1 Opţională 4 2 Sisteme expert 3 Algoritmi şi tehnici de modelare şi simulare 4 Analiză spectrală Total Anul II Sem. 2 1 Opţională 3 2 Instrumentaţie optoelectronică şi de înaltă frecvenţă 3 Programare grafică 4 Interfaţarea sistemelor de măsurare şi testare Total Anul II Sem.D 7/E 8/E 8/E 30 7/E.D 7/E 8/D 8/E 30 15/D 15/E 30 Opţională 1 Opţională 2 (2 din 5) Bazele prelucrării semnalelor Semnale şi sisteme numerice de comunicaţii Procesoare şi sisteme de achiziţie Tehnici moderne de programare Modelare statistică şi stocastică Prelucrarea imaginilor Metode statistice pentru controlul proceselor Proiectarea circuitelor integrate orientate pe aplicaţii Prelucrarea semnalelor biomedicale Norme de compatibilitate electromagnetică Proiectarea şi testarea sistemelor dedicate Instrumentaţie biomedicală Metodología proiectării şi cercetării Opţională 3 (1 din 4) Opţională 4 (1 din 4) Legendă C Curs S Seminar L Laborator P Proiect Cr/Ex* Credite/Forma de examinare * Forma de evaluare: E = examen.

Adelaida Mateescu. ed. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul este dedicat introducerii in tehnicile de prelucrare a semnalelor. analizei timp-frecventa. Rata de esantionare Proiectarea sistemelor numerice de comunicatii: Canalul de comunicatii. Esantionare si cuantizare. Analiza spectrala a semnalelor utilizand transformata Fourier. Filtrarea in domeniul timp. Transformata Z: Transformata Z directa. Prelucrarea numerica a semnalelor. Teorema esantionarii. Filtre IIR. Martin Vetterli. Filtrarea in domeniul frecventa. Dumitriu. S. Proiectarea receptorului. Ed. J. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Subspatii. a 2-a. Transformata Laplace inversa. Analiza filtrelor. Discrete-Time Signal Processing. Interpolare. La finalul cursului. baze. Clase de semnale discrete in timp. Proiectarea filtrelor: Principiile proiectarii. seminar. Schafer.BAZELE PRELUCRARII SEMNALELOR A. Proiectarea filtrelor FIR. W. Semnale si spatii Hilbert: Geometrie euclidiana. C. Transformata Laplace. Prelucrarea multirata a semnalelor: Subesantionarea. Filtre ideale. semnale cu banda limitata. EPFL Press. Proprietatile transformatei Fourier. Prelucrarea discreta in timp a semnalelor analogice. studentii vor avea competente de a aplica metode si unelte matematice pentru modelarea filtrarii si proiectarii filtrelor. conversiei A/D si D/A. A. Serbanescu. Analiza Fourier: Transformata Fourier Discreta. Vectori aleatori. L. Transformata Fourier Discreta Rapida. De la spatii vectoriale la spatii Hilbert. SUBIECTELE CURSULUI Introducere in prelucrarea numerica a semnalelor Semnale discrete in timp: Definitii fundamentale. 1997. Signal Processing for Communications. Sincronizarea adaptiva. Proiectarea transmitatorului. Tehnica. Supraesantionarea. Conversia A/D si D/A: Cuantizarea. proiect) Transformata Fourier directa si inversa. Prentice Hall. Filtre reale. Proprietatile transformatei Laplace. Lausanne. N. Reprezentarea spectrala a proceselor aleatoare stationare. Paolo Prandoni. B. Ciochina. Filtre FIR. Conversia A/D si D/A. Conversia D/A. Filtre discrete in timp: Sisteme liniare invariante in timp. Ed. R. Oppenheim. R. Conversia A/D. Modelare in MATLAB D. adresandu-se in principal alinierii nivelului pentru studentii care nu au urmat anterior specializari in acest domeniu. BIBLIOGRAFIE 1. V. Procese aleatoare. Stanciu. Bucuresti. Analiza timp-frecventa. Prelucrarea semnalelor stohastice Interpolare si esantionare: Semnale continue in timp. Serii Fourier discrete. Prelucrarea stohastica a semnalelor: Variabile aleatoare. Erori de aliere. Proiectarea filtrelor IIR. Transformata Laplace: Transformata Laplace directa. Transformata Laplace directa si inversa. 2008 2. Transformata Z inversa. 1999 3. Buck. 44 . analizei spectrale.

DAB. 2001 PROCESOARE ŞI SISTEME DE ACHIZIŢIE A. Timişoara. UMTS. FM. Grafică. C. Circuite de interfaţă analogice 2. Tehnici de modulaţie digitală de bază (ASK. PSK. Programarea procesoarelor 2. Structuri de sisteme de achiziţie 2.1. Reţele fără fir: Tehnici de transmisie. Multiplexarea cu divizare în cod. Modulaţii digitale (ASK. Reţele cu infrastructură şi reţele ad-hoc. Sisteme de difuziune digitală: Repetiţia ciclică a datelor. Periferice 1. seminar. B. Mobile communications – second edition. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea de cunoştinţe privind structura. Oteşteanu. DVB.SEMNALE ŞI SISTEME NUMERICE DE COMUNICAŢII A. OBIECTIVELE CURSULUI Introducere în semnale în banda de bază. FM. SUBIECTELE APLICAŢILOR (laborator. funcţionarea şi programarea sistemelor de prelucrare numerică cu procesoare (microcontrolere şi procesoare numerice de semnal). Microcontrolere şi procesoare numerice de semnal 1. Editura Pearson Education. Convertoare analog numerice 2. GMSK. PM). QAM. (G)MSK. Video.2. tehnici de multiplexare şi tehnici de modulaţie analogice şi numerice. SUBIECTELE CURSULUI Semnale în banda de bază: Text. FSK. Tehnici de multiplexare: Multiplexarea cu divizare în spaţiu. Multiplexarea cu divizare în frecvenţă. Prezentarea principalelor sisteme de comunicaţii numerice cu arhitectură. FSK.4. Convertoare numeric analogice 2. Procesoare. M. Spectrul de radiofrecvenţă: Frecvenţe pentru transmisii radio. Tehnici de modulaţie: Modulaţii analogice (AM. H. SUBIECTELE CURSULUI 1. PSK ). Editura Orizonturi Universitare. Circuite de condiţionare a semnalelor 2.6. Sisteme de transmisie şi comutaţie. J. Sisteme de comunicaţii mobile: GSM. FHSS) Sistemul de difuziune digitală DVB. Memoria 1.5. Schiller. B. Imagine. proiect) Introducere în Matlab. Audio.11. Tehnici avansate de modulaţie digitală (MSK.4. QAM). DECT. Tehnici cu spectru împrăştiat (DSSS.3.2. Sisteme de achiziţie 2. Reglementarea benzilor de frecvenţă. Tehnici de modulaţie analogică (AM. OFDM). Multiplexarea cu divizare în timp. Interfaţarea sistemelor de achiziţie 45 . BIBLIOGRAFIE 1. Unitatea centrală de prelucrare 1. 2003 2.1.3. Date. parametri şi domenii de aplicaţie. Voce. FHSS). Comunicaţii cu spectru împrăştiat (DSSS. PM). a sistemelor de achiziţie de date şi a circuitelor de interfaţă analogice. IEEE 802. Bluetooth. D.

Microcontrolere HCS12X. Biblioteci DLL. legarea cu alte medii şi limbaje de programare. Design and Applications with the 68HC12 and HCS12. Toma. Daniel J. USB. New Jersey. Embedded Systems. utilizare. Pazsitka. Accesul la baze de date. D. Toma. DataGrid. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul oferă posibilitatea crearea abilităţilor de dezvoltare rapidă a unei aplicaţii funcţionale. 3.3. întreţinere. Proiectarea şi dezvoltarea interfeţei utilizator. DataList. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Sisteme de prelucrare numerică cu procesoare. L. Steven F. 2008. MS Office şi VBA: automatizări Excel. distribuirea aplicaţiei finale. C. 2005. Vasiu. Barrett. Organizarea proiectelor. 46 . Mischie. Crearea şi utilizarea controlelor ActiveX. Convenţii de notaţii şi de scriere a codului. TEHNICI MODERNE DE PROGRAMARE A. proiect) Lucrări laborator: Programarea în modelul FSO. 4. Interfaţarea sistemelor de achiziţie de date. Documentarea programului. insistând pe stilul de programare. Adăugarea fişierelor Help în aplicaţii. C. Aplicaţii de interfaţare: port paralel. Controale specializate: FlexGrid. Creare. Obiecte. Aplicaţii de achiziţie şi prelucrare numerică a semnalelor. 2005. Programarea procesoarelor în limbaj de asamblare şi în limbaj C. Editura de Vest Timişoara. Upper Saddle River. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) 1. Pazsitka. L. Prelucrarea fişierelor text şi Excel. G. Dezvoltarea unei aplicaţii în Microsoft Visual Studio. Utilizarea controlelor. 1. Dezvoltarea de aplicaţii cu circuite de interfaţă analogice. S. G. Depanarea codului. SUBIECTELE CURSULUI Stilul de programare. tipuri şi clase. R. Vasiu. 2. R. Exemple de dezvoltare rapidă de aplicaţii: software pentru instrumente de măsură programabile Agilent. Editura de Vest Timişoara. ADO şi baze de date. Teme proiect: Programarea sistemului de achiziţie Agilent 34970 Proiectarea şi programarea unui sistem de achiziţie pe USB. Distribuirea aplicaţiei. BIBLIOGRAFIE . Funcţii API. 2. Pack. B. Dezvoltarea de aplicaţii cu perifericele procesoarelor. Programarea unui sistem de testare automat. Tratarea evenimentelor. 3. Teorie şi aplicaţii.

. Elsevier. C. MATHEMATICA sau R pentru o rezolvare eleganta si interesanta a problemelor complexe din pactica. MODELARE STATISTICĂ ŞI STOCHASTICĂ A. Analiza armonica a proceselor stationare de ordinal doi. Integrala stochastica Ito. Ed. Calculul coeficientilor si indicatorilor unor modele AR. Formula lui Ito. S. Metode de analiza a trendului. Statistical and Stochastic Modeling in Engineering and Economy (in Romanian). 1996. Stationaritate.Y. 1991. E. 2006.Clasificarea starilor. BIBLIOGRAFIE 1. etc) D. Teora. I. 4. Dezvoltarea unui player MM (CD-Rom. Lnturi Markov de decizie. Visual Basic. Matingale methods in financial modeling. *** Microsoft Press. 1997. B. Rutkowsky. Probleme de cautare. Timisoara. A Microsoft Cookbook for Electronics Engineers. Spectrul unei serii temporale... Procese de tip zgomot alb. Ed... Procese in medie mobila. R. Biblioteca programatorului. 5th ed.Crearea de documente ActiveX pe Web. OBIECTIVELE CURSULUI Asimilarea de catre studenti a terminologiei si metodelor modelarii statistice si stochastice pentru diferite aplicatii in domeniul electronicii si telecomunicatiilor. Ecuatia Chapman-Kolmogorov. Editura Politehnica. 2. Visual Basic. este urmarita abilitatea studentilor de a utilize pachetele software specializate MATLAB. Metode de determinare a tendintei unei serii de timp. De asemenea. Procese Wiener.. Ghidul programatorului. Lanturi Markov omogene. Kagan A. Karatzas. Simulari ale diferitelor tipuri de stari asociate unui lant Markov. Brownian motion and stochastic calculus. ARMA sau ARIMA. Berlin. M. Procese autoregresive. Musiela. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Negrea. MA.. The Analysis of Time Series-an introduction. 2003. SUBIECTELE CURSULUI Lanturi Markov: Procese stocastice-introducere. Criptartea documentelor. Chapman & Hall. Teorema lui Wold. Shreve. 47 . Springer Verlag N. Ergodicitate. 2002.a. proiect) Generarea unor traiectorii pentru lanturi Markov omogene. Springer Verlag. C. BIBLIOGRAFIE Bockmann C. MP3. Filtrajul Kalman-Bucy. Simularea unor traiectorii pentru anumite procese de difuzie. D.Control stochastic.. M. Procese ARMA si ARIMA. Chatfield. 2nd ed. Teora. Excel by Example. Ecuatii diferentiale stochastice.. Procese de difuzie. Procese stationare. Modelare stochastica: Procesul de miscare browniana. Simularea unor traiectorii pentru procesul de miscare browniana. 2004. 3. ş. Analiza seriilor de timp: Componentele unei serii de timp.

Stoiciu – Metrologie. – Calitatea produselor. Standarde şi standardizare 5. efectul de jitter şi zgomotul de fază C. Juran ş. BIBLIOGRAFIE 1. Determinarea parametrilor S . calitate şi fiabilitate. J. seminar. Etalonarea unui voltmetru numeric 2. camere ecranate. Lito. Metode de măsurare a mărimilor din radiofrecvenţă. spaţii pentru măsurare (OATS. alte spaţii) 2. SUBIECTELE CURSULUI 1. Cunoaşterea echipamentelor moderne de măsurare. standardizare şi controlul calităţii produselor. analizorul de reţea. 1973 2. S. Metrologie legală 4. reglementările legale din domeniu. etalonarea mijloacelor de măsurare şi transmiterea unităţilor de măsură. J.a. Etaloane şi etalonare 3. analiza incertitudinii de măsurare. OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea studenţilor cu noţiunile legate metrologia mărimilor electrice. 1995 3. Ed. Fifth edition. Oxford. Tehnici de măsurare în sistemele de radio numerice 7. influenţa zgomotului în procesul de măsurare 4. D. diagrama ochiului şi diagrama constelaţiilor 6. calibrarea analizorului de reţea 5. 2003 MĂSURĂRI ÎN RADIO-FRECVENŢĂ A. Echipamente specifice de măsurare în radiofrecvenţă (receptorul de măsurare. analizorul spectral. camere anecoide. Studiul performanţelor unui analizor spectral 48 . power-metru) 3. UTT. M. Metode de măsurare specifice 2. Calibrarea cleştelui absorbant L4. a performanţelor acestora şi evaluarea incertitudinii de măsurare ce apare în procesul de măsurare. Butterworth-Heinemann. Oakland – Statistical Process Control. OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea cu tehnicile şi metodele de măsurăre în domeniul radio-frecvenţă în contextul diversificării comunicaţiilor numerice şi al implementării normelor de compatibilitate electromagnetică. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Determinarea zgomotului electromagnetic ambiental L2. corespondenţa dintre raportul purtătoare/zgomot şi BER (bit error ratio). SUBIECTELE CURSULUI 1. Bucureşti. Procesul de măsurare. Măsurarea perturbaţiilor conduse. proiect) 1. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Elaborarea standardului de firmă pentru un aparat de măsurat D. Mediul ambiant electromagnetic. Timişoara. proiect) L1. Controlul calităţii C. Analiza performanţelor sistemelor de transmisiune numerică.METROLOGIE ŞI CONTROLUL CALITĂŢII A. seminar. B. Metode de măsurare în sistemele de transmisiune numerică. tipuri de modulaţie. reţele artificiale L3. Tehnică. B.

Grupare prin estimare nonparametrică 10. Filtre trece-sus şi trece bandă în prelucrarea imaginilor 8. Metode statistice. Ignea. c. Antene şi propagare. Clasificatorul LVQ. Transformări 3D c. Ignea. Ed. Ignea. Convoluţia 2D discretă b. TFD 4. Mârza. a. A. Ed. b. De Sabata. Operatori liniari.L5. Timişoara. E. Transformări ale scării de gri. Metode liniare b. De Vest. Interpolarea 6. Clasificatorul Bayes. De Vest. Descriptori de forme. Recunoaşterea formelor în imagini a. Transformări 2D b. Filtre de netezire a. Operatori de ordinul I b. Tehnici de postprocesare 9. Măsurări în telecomunicaţii. Metode neliniare şi adaptive 7. c. Interpretarea diagramei ochiului şi a diagramei constelaţiei L6. Tehnici de segmentare bazate pe regiuni a. 11. B. Notiuni introductive 2. Măsurarea parametrilor S cu analizorul de reţea D. 2007 3. Discriminare cu prag b. Detecţia contururilor a. Se introduc bazele teoretice. Transformări geometrice a. 2006 2 . BIBLIOGRAFIE 1. A. Politehnica. d. Selecţia caracteristicilor 49 . Clasificarea bazată pe prototip. Transformări unitare. se fac experimente de laborator şi se dezvoltă capacitatea de implementare a tehnicilor de prelucrare numerică a imaginilor în limbajele C şi Matlab. e. OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea studentului cu tehnicile de prelucrare numerică a imaginilor şi aplicaţiile curente ale acestor tehnici. Timişoara. SUBIECTELE CURSULUI 1. A. Ferestre b. Măsurari în imagini. Grupare prin estimare parametrică c. 2002 PRELUCRAREA IMAGINILOR A. Compatibilitate electomagnetică. Ed. Timişoara. Operatori de ordinul II c. A. Specificări de histograme 5. Clasificatorul kNN. a.

seminar. METODE STATISTICE PENTRU CONTROLUL PROCESELOR A. 3rd. Prelucrarea imaginilor. Juran ş. Influenţa regimurilor de funcţionare asupra ratei de defectare. 1995 50 . – Calitatea produselor. Învăţare supervizată şi clasificare D. 7. Analiza capabilităţii proceselor de fabricaţie. Gage R&R (repetabilitate şi reproductibilitate). interpretarea şi testarea datelor experimentale. UTT. Bucureşti. cursul va avea un caracter interactiv. Filtre de netezire nonliniare. 2. SUBIECTELE CURSULUI 1. Standardizare Standarde şi standardizare. 1999.C. BIBLIOGRAFIE 1. Modele matematice ale fiabilităţii. 2. M. 1973 2. Reglarea calităţii proceselor de fabricaţie. D. 3. Extragerea şi postprocesarea contururilor. OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea studenţilor cu noţiunile legate de asigurarea calităţii proceselor de fabricaţie. tipuri de standarde. Metoda regresiei şi corelaţiei. R. Edition. BIBLIOGRAFIE 1. interpretarea şi testarea datelor experimentale L2. Ed. Pescaru. Ca metodă si strategie didactică. Calculul fiabilităţii pe baza modelului structural. D. Optimizarea contrastului în imagini. seminar. 4. 2008. Segmentarea imaginilor. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator.E. Standarde pentru sistemele calităţii C. Tehnici de învăţare nesupervizată. Metoda regresiei şi corelaţiei pentru reglarea calităţii unui proces de fabricaţie L3. V. Digital image processing. în condiţiile variabilităţii naturale a proceselor. pe de altă parte. Stoiciu – Metrologie. Filtre de netezire liniare. Prelucrarea. Îmbunătăţirea fiabilităţii sistemelor 3. 6. pe de o parte. 8. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Disciplina asigură competenţe specifice în direcţia implementării metodelor de reglare a proceselor de producţie. proiect). Standarde din domeniul calităţii produselor.a. Practica controlului statistic al proceselor de fabricaţie. Capabilitatea Prelucrarea. Gonzalez. R. calitate şi fiabilitate. Tehnică. Fiabilitate Fiabilitatea componentelor electronice. Prentice Hall. 6 Sigma (analiza sistemelor de măsurare) 2.C. şi a sistemelor de măsurare. J. Lacrămă. Timişoara. Metoda ANOVA pentru analiza repetabilităţii şi reproductibilităţii D. B. Controlul proceselor de fabricaţie. Lito. Woods. D. Gui. 5. proiect) L1. 1. Fiabilitatea sistemelor electronice. Editura Politehnica Timişoara. care porneşte de la cunoştinţele asimilate în cadrul programului de licenţă şi conferă competenţe şi abilităţi pentru ţinerea sub control a proceselor de fabricaţie. Transformări geometrice.

Henessy . Toacse . OBIECTIVELE CURSULUI Cunoaşterea principalelor tipuri de semnale biomedicale si a modalitaţilor de achiziţie ale acestora. S. Descrieri VHDL pentru sinteza 3. Verilog pentru de proiectare asistata 7. Open Cores Projects. Se foloseste un nivel de implementare industrial/comercial a sistemelor digitale utilizind tehnici de proiectare cu unelte EDA actuale. SUBIECTELE CURSULUI 1. Necula Electronica Digitala. McGrow Hill 1993 4.2007 3. Solutii IP publice 6. Mentor Graphics 1990 . Butterworth-Heinemann. Analog Mixed Mode Simultion with AHDL 3. 51 . OBIECTIVELE CURSULUI Cursul se adreseaza studentilor de la Faculatile Electrice UPT care doresc sa aprofundeze poiectarea circuitelor digitale ASIC – Orinetare pe Aplicatie. Fifth edition. Mentor Graphics Documentation. BIBLIOGRAFIE 1. Studiu metodelor de modelare HDL sintetizabile 3. J. Proiectarea sitemelor digitale cu ISE Core Generator 5. Studiul standardului JTAG D. 2003 PROIECTAREA CI ORIENTATE PE APLICATIE A. Oakland – Statistical Process Control. Teora 1999 PRELUCRAREA SEMNALELOR BIOMEDICALE A. Bibloteca de celule standard cu logica in curent D. Mentor Graphics IC Studio 5. arhitecturi CAN 8. Practica in mediul de proiectare ISE Xilinx 4. Oxford. Addison Wiley 1997 2. Sinteza Directa a Semnalelor Digitale 7. Studiul standardului CAN 8. Familii noi de circuite semiprocesate FPGA 4. B. Acclerarea execuitiei algoritmilor cu circuite digitale 2.3. EXEMPLE DE TEME DE PROIECT 1. Generator de functii in FPGA 3. Studierea algoritmilor implicaţi în prelucrarea fiecărui tip de semnal în vederea diagnosticării automate. I Smith Application Specific Integrate Circuits. Cursul este orientat pe aspectele practice si se finalizeaza cu un proiect.Autotest BIST incorporat in circuite integrate C. OpenCores 2006 5. Principles of VLSI design. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator ) Lucrări: 1 Tehnologia CMOS pentru realizarea de circuite integrate 2. Redescoperirea Arhitecturii Microprocesoarelor CISC/VLIW 6. Extensie PicoBlaze pentru aplicatii de 2. Retede de microntrolere. Paterson.

Construcţia şi măsurarea antenelor. Analiza semnalelor în domeniul frecvenţă. Detectarea evenimentelor . Zgomotul în aparatura electronică şi în sistemele de comunicaţii. Eşantionarea în înaltă frecvenţă şi semnale discrete. analizoare interferenţiale. semnalul vocal. UPT. Filtrarea în domeniul timp. INSTRUMENTAŢIE OPTOELECTRONICĂ ŞI DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ A. aplicaţiile analizorului de spectru la măsurarea semnalelor modulate. aplicaţii la măsurarea dispozitivelor de microunde. cvasiperiodice. 6. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Procese corelate. cu reţea de difracţie. Rangayyan Biomedical Signal Analysis John Wiley&Sons. proiect) 1. monocromatoare cu una şi două treceri. Semnale analogice şi analizorul de spectru: mixerul. Jurca. la caracterizarea neliniarităţii amplificatoarelor şi la caracterizarea mixerelor. Steven W. electroencefalograma. Prin acest curs se integrează cunoştinţele generale asupra semnalelor şi circuitelor de înaltă frecvenţă şi optice la nivel de sistem. detectorul. 2. măsurări de zgomot. INC IEEE Press 2002 2. Rangaraj M. Reflectometrie în domeniul timp. Semnale discrete şi transformata Fourier discretă.com/ 3.B. aplicaţii la caracterizarea surselor şi la transmisia semnalelor pe fibre optice. Semnale şi sisteme de înaltă frecvenţă: semnale periodice. aplicaţii la măsurarea 52 .dspguide. 3. OBIECTIVELE CURSULUI Se studiază fenomenele şi particularităţile semnalelor care transportă informaţie la înaltă frecvenţă şi la frecvenţe optice. seminar. Filtrarea şi îndepartarea artefactelor. 7. seminar. C. C. D. funcţionare. electromiograma. 8. B. Smith The Scientist and Engineer’s Guide to Digital Signal Prcessing http://www. vibromiograma. BIBLIOGRAFIE 1. SUBIECTELE CURSULUI 1. Analizorul de spectru optic: cu prismă. amplificatorul de frecvenţă intermediară. Timişoara 1998. T.Semnale biomedicale Potenţialul de acţiune. prin diferiţi algoritmi. modulate. electrocardiograma.Analiza semnalelor nestaţionare. Filtrarea în domeniul frecvenţă. voltmetrul selectiv. Modelarea sistemelorbiomedicale. Analizorul de reţea . Clasificarea şabloanelor şi decizii în diagnosticare. proiect) Prelucrarea unor semnale biomedicale. Componente structurale ale instrumentaţiei de precizie. fonocardiograma. precum şi principiile de funcţionare şi construcţia aparaturii care vehiculează aceste semnale şi ale celor care se utilizează pentru măsurare. Circuite PLL şi aplicaţii. 5. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Se accentuează aplicaţiile principiilor aparaturii digitale în domeniile amintite. SUBIECTELE CURSULUI 1. utilizând MATHLAB. filtre şi modulatoare. Analizorul de spectru: construcţie. 4.

3 R. expresii. Reflectometrie în domeniul timp: măsurarea discontinuităţilor liniilor de transmisie. utilizarea elementelor de reţea. C++. S. Proiectarea amplificatoarelor de microunde cu tranzistoare. 1995. Martin. 2003 2 Aldo De Sabata. metrologia complexă. Universităţii "Politehnica" din Timişoara. crearea instrumentelor virtuale şi subinstrumentelor virtuale. personalizarea instrumentelor virtuale. Analizorul de reţea. PROGRAMARE GRAFICĂ A. Jacquet. Măsurări cu microunde şi optoelectronice. Ch. Interacţiuni cu componente Windows: aplicaţii ActiveX Server. Badoudal.crearea diagramei bloc. implementând atât panoul frontal cât şi funcţionalitatea. analiza măsurărilor şi prezentarea datelor. Distribuţia aplicaţiilor LabVIEW: executabile.depanarea şi executarea instrumentelor virtuale. Măsurarea parametrilor S ai dispozitivelor de microunde. Utilizarea mediului Matlab în simularea fenomenelor de înaltă frecvenţă şi optice.semnalelor periodice. OBIECTIVELE CURSULUI Instrumentaţia virtuală se bazează pe un mediu revoluţionar de programare grafic conceput special pentru a veni în ajutorul inginerilor şi oamenilor de ştiinţă cu scopul de a realiza achiziţii de date. TestStand: introducere în TestStand. dezvoltarea modulelor de 53 . Acest limbaj este conceput pentru a deservi cercetarea.gestionarea fişierelor. formule şi ecuaţii. B. 1996. mediul de operare TestStand. D. variabile locale şi globale. cvasiperiodice şi modulate. vol. 7. MatLAB. elemente de bibliotecă pentru grafică şi sunet. dezvoltarea secvenţelor. Analizorul de spectru optic. proiectarea şi măsurarea antenelor. variabile. parametrii.gruparea datelor folosind şiruri. Client. Caracterizarea surselor de lumină. instrumente virtuale. automatizarea şi monitorizarea. II. 6. Achiziţii de date: prezentarea unei plăci de achiziţie multifuncţionale National Instruments. 2. utilizarea driverelor instrumentale. funcţii polimorfice. Masson. DLLbiblioteci cu legare dinamică. controlul instrumentelor. Analiza spectrală optică: monocromatorul şi interferometrul Michelson. pentru a putea răspunde în totalitate propriilor necesităţi. 4. Construcţia.instrumente virtuale specifice achiziţiilor de date Controlul instrumentelor: tipuri de comunicare. 5. Invăţând şi folosind programarea grafică. Paris. Lit. instrucţiuni pentru controlul execuţiei programelor. programarea şi gestionarea evenimentelor. voblerul. SUBIECTELE CURSULUI Introducere în programarea grafică LabVIEW: conceptul de instrument virtual. Prentice Hall. 3. matrici şi structuri. grafice şi diagrame undă.Apelarea codului scris în limbaje de programare clasice: C. BIBLIOGRAFIE 1 Paul Young Electronic Communication Techniques. controlul interactiv al execuţiei instrumentelor virtuale. I. utilizatorul îşi poate construi singur instrumentul dorit. Les micro-ondes.

introducere în IVI (Interchangable Virtual Instruments). LabWindows/CVI. VisualBasic. www. 3.) utilizând diferite interfeţe: RS232. gestionarea utilizatorilor. USB. proiect) 1. National Instruments. IEEE488. RS 422.com/pdf/manuals . tipuri de date TestStand. IFR 4200.ni. 2005. National Instruments.RS 232. IrDA. implementări hard) . drivere instrumentale). Hot-Mockup. CEI 625).. conectivitate (TCP protocol pentru controlul transmisiei. tehnici de programare avansate (crearea DLL-urilor. seminar. configurarea înregistrărilor în bazele de date. DDE – schimb dinamic de date. January 2007. C. 3. B. VISA. Exersarea programării în limbaj C a diferite interfeţe pentru câteva aparate uzuale de măsurat.Integrated Circuit).TestStand.ni. generator de funcţii. Ethernet. comunicaţii în reţea. C/C++. BIBLIOGRAFIE 1. FCT Foreign Comparative Test. 2. integrarea DLL – integrarea bibliotecilor cu legare dinamică. numărător. CAN (Controller Area Network). Testarea unui modul electronic folosind conectarea la calculator a mai multor 54 . RS 485. RS 423. AXI Automated X-Ray Inspection. etc. distribuţia aplicaţiilor. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. electrice. Ethernet. Comunicare serială şi paralelă. J-TAG. Realizarea unui sistem automat de testat.Funcţii de aparat şi funcţii de interfaţă. 4. seminar..LabWindows/CVI. proiect) Proiect Realizarea unui generator de funcţii virtual Realizarea unui osciloscop virtual Realizarea unui analizor de spectru virtual Realizarea unui sistem multipunct de monitorizare. execuţie multifir). SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Tipuri de magistrale. National Instruments. Analizarea diferitelor protocoale prin care aparatura de măsurat comunică cu calculatorul. utilizarea ActiveX APIinterfaţă de programare a aplicaţiilor. control şi analiză a temperaturii 5. reprezentări grafice). distribuţia aplicaţiilor. TCP/IP. www. WiFi. meniuri. programarea interfeţei utilizator. osciloscop numeric. G Programming Reference Manual.programarea intrare-ieşire (serială. Realizarea unei aplicaţii test dezvoltate. realizarea interfeţei utilizator (controale. 2. 1. configurarea TestStand. funcţionale. LabWindows/CVI: introducere în LabWindows/CVI. LIN (Local Interconnect Network). USB. IEEE 488 (GPIB. GPIB. Tipuri de testare: ICT In Circuit Test. SUBIECTELE CURSULUI 1. 2. OBIECTIVELE CURSULUI Cunoaşterea procedeelor recente de automatizare a procesului de măsurare şi testare. programarea orientată pe obiecte. 2. Crearea unui interfeţe grafice utilizator (GUI) elaborate D. Hi-Pot. PROFIBUS. 3. internet/web). Conectarea la calculator a unor aparate electronice de măsurat (multimetru numeric. INTERFAŢAREA SISTEMELOR DE MĂSURARE ŞI TESTARE A. utilizând secvenţe test 6. Standarde de comunicaţie (prescripţii mecanice.cod în LabVIEW.com/pdf/manuals . importul şi exportul proprietăţilor. panouri. C. 2005. utilizarea bazelor de date. AOI Automated Optical Inspection. I2C (Inter.

OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea de cunoştinţe privind structura. De Vest. T. SUBIECTELE CURSULUI 1. 3. B. Ignea. Politehnica. BIBLIOGRAFIE 1. Măsurarea perturbaţiilor transmise prin radiaţie şi prin conducţie 3. Interfeţe analogice 5. Timişoara. Ed. Politehnica. inclusiv descrierea metodelor folosite. 2001 NORME DE COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ A. Compatibilitate electomagnetică.Sunt prezentate normele privind măsurarea nivelului perturbaţiilor emise şi testele de imunitate pentru echipamentele electronice. pentru care va descrie şi efectua măsurările şi testele necesare. Jurca. 2. proiect) În cadrul laboratorului fiecare student va rezolva un studiu de caz. 2006 PROIECTAREA ŞI TESTAREA SISTEMELOR DEDICATE A. căderi şi întreruperi. Ignea. Disciplina asigură competenţe în direcţia implementării normelor CEM. seminar. 6. Interfeţe pentru sisteme cu instrumentaţie programabilă. 2004. Sisteme de operare în timp real 55 . B. sub forma unui raport. UPT. Introducere. Mischie. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul familiarizează studenţii cu problemele specifice asigurării complianţei cu normele CEM. SUBIECTELE CURSULUI 1.aparate prin diverse interfeţe. în proiectare. Semnale caracteristice pentru teste de imunitate: salve de impulsuri. programarea şi testarea sistemelor dedicate de prelucrare numerică. Periferice 4. supratensiuni etc. necesare pentru oricare inginer electronist. Timişoara 1998. Componente structurale ale instrumentaţiei de precizie. ESD 4. Norme CEM în medicină 7. Directive şi norme de compatibilitate electromagnetică 2. BIBLIOGRAFIE 1. Întreruperi şi excepţii 6. A. A. Determinarea imunităţii la perturbaţiile radiate şi la perturbaţiileconduse 5. D. Teste de imunitate specifice reţelelor de alimentare: variaţii ale tensiunii de alimentare. Timişoara. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Procesoare pentru sisteme dedicate 3. standardele de măsurare şi testare. Standarde şi aplicaţii. S. impulsuri energetice. Introducere. 2. Măsurări în telecomunicaţii. Ed. Konrad Eschberger Controller Area Network IXXAT Press Germany. construcţie şi exploatare a echipamentelor şi sistemelor electronice. pentru asigurarea complianţei cu normele CEM D. Norme CEM în domeniul automotiv C. Sisteme dedicate de prelucrare numerică. pornind de la un anumit echipament electronic. 2007 2 .

R. sistemul gastrointestinal. Microcontrolere HCS12X. 2008. Fenomene bioelectrice: electrofiziologie fundamentală. fractalii în domeniul semnalelor biomedicale. BIBLIOGRAFIE . senzori optici. cerinţe impuse instrumentaţiei biomedicale. 2006. 2003. Instrumentaţie biomedicală cuprinde modele funcţionale. Newnes Elsevier Science. 2. Tehnici de testare şi emulare C. SUBIECTELE CURSULUI 1. metodele şi tehnicile care stau la baza exploatării acestei aparaturi. Proiectarea şi dezvoltarea de aplicaţii cu sisteme cu microcontrolere 2. INSTRUMENTAŢIE BIOMEDICALĂ A. organe artificiale. OBIECTIVELE CURSULUI Instrumentaţia biomedicală este în strânsă legatură cu domeniul biosenzorilor şi biomaterialelor. instrumentaţie medicală de bază.4. ultrasunete. vizează creşterea calităţii şi siguranţei investigaţiilor medicale utile în diagnosticare. 5. Mischie. metode numerice pentru problemele câmpului bioelectric. Pazsitka. testarea şi depanarea programelor aplicaţii în sisteme dedicate D. biomagnetismului.7. Concepte de bază ale instrumentaţiei biomedicale: anatomie şi fiziologie. modelarea membranelor. B. Senzori biomedicali: măsurări fizice. CRC Press. Sisteme fiziologice: funcţionarea şi structura sistemului cardiovascular. 6. medicină nucleară. Teorie şi aplicaţii. ci şi utilizarea acestor echipamente în condiţii de calitate a actului medical şi de securitate pentru pacient şi personalul medical. sistemul auditiv. în intervenţiile terapeutice şi chirurgicale cât şi în monitorizarea actului medical. S. reţele neuronale în prelucrarea semnalelor. sistemul vizual. 3. Analiza semnalelor biomedicale: semnale biomedicale (caracteristici dinamice şi analiza în domeniul frecvenţă). tomografie computerizată. Steve Heath. sistemul endocrin. Instrumentaţia biomedicală studiază aparatura de investigare. analiză spectrală. Software pentru sisteme dedicate 8. Încărcarea. analiza undişoarelor în prelucrarea semnalelor biomedicale. microscopia în rezonanţa magnetică. reglementări privind utilizarea instrumentaţiei biomedicale. Vasiu. monitorizare şi de laborator utilizată în biologie şi în medicină. implanturi şi proteze mecanice. electroencefalografiei. Embedded Systems Design. Richard Zurawski. aparatură medicală. 3. biosenzori chimici. instrumentaţie biomedicală inteligentă. 2. sistemul nervos. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) 1. tomografie cu emisie de pozitroni. Instrumente şi dispozitive 56 . Toma. precum şi principiile. senzori electrochimici. Imagistica medicală: raze X. Embedded Systems Handbook. senzori bioanalitici. De asemenea. terapie. Editura de Vest Timişoara. Proiectarea şi dezvoltarea de aplicaţii cu sisteme cu procesoare de semnal 3. achiziţia şi prelucrarea semnalelor biomedicale digitale. G. reprezentarea semnalelor biomedicale în domeniul timp-frecvenţă. instrumentaţia biomedicală nu presupune doar folosirea de echipamente biomedicale performante. L. 7. principiile electrocardiografiei. 1. sistemul respirator. electromiografiei. stimularea electrică a ţesuturilor excitabile. rezonanţă magnetică. electrozi biopotenţiali. compresia semnalelor biomedicale digitale. conductivitatea electrică a ţesuturilor.

seminar. 2000. adresându-se studenţilor care doresc să urmeze o carieră universitară sau în domeniul cercetării-dezvoltării. metode spectrale. defibrilatoare. Bronzino. De asemena. Modelarea şi simularea sistemului cardiovascular. 7. Olansen J. 6. respectiv de urmărire a implementării unui astfel de proiect – din faza definirii resurselor necesare până la managementul de zi cu zi al proiectului. Bioinstrumentaţie virtuală şi internet: accesul la instrumentaţia virtuală biomedicală. 57 . 3. Clinical and Healthcare applications in LabVIEW. Studiul unor metode numerice pentru problemele câmpului bioelectric. instrumentaţie virtuală. analiza şi interpretarea datelor volumetrice medicale. La finalul cursului. Boca Raton: CRC Press LLC. Studiul plăcilor de achiziţie de date în instrumentaţia biomedicală. 8. Rosow E. Biomedical Signal Analysis. Modelarea şi simularea dinamicii cardiopulmonare integrate. C. măsurarea ritmului cardiac. în vederea valorificării rezultatelor cercetării. Studiul plăcilor de achiziţie de imagini în instrumentaţia biomedicală. vizualizări bidimensionale şi tridimensionale. Proiect Aplicaţie biomedicală. Totodată. metode neinvazive de măsurare a tensiunii arteriale. Studiul BioBench Basics. 2. dispozitive chirurgicale. măsurări ale impedanţei bioelectrice. achiziţia. Vizualizarea în medicină: imagini medicale prelucrate. 3. INC. monitorizare optică neinvazivă. tehnologii internet şi instrumentaţia virtuală.medicale: amplificatoare pentru biopotenţiali. 8. telemetrie. laseri biomedicali.M. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul este dedicat introducerii în tematica metodologiei proiectării şi cercetării. D. Publishing House Prentice Hall PTR. acceptabile pentru publicare internaţională. modelarea şi simularea mecanicii pulmonare. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. respiraţia. Rangayyan R. Wiley-Intersciene.. proiect) Laborator 1. 2002. Pacemaker cardiac implantabil. 5. studenţii vor avea competenţe în ceea ce priveşte elaborarea unei cereri de finanţare pentru un proiect de proiectarecercetare. BIBLIOGRAFIE 1. studenţii vor dobândi competenţe în ceea ce priveşte documentarea bibliografică şi evaluarea calităţii resurselor bibliografice prin utilizarea tehnologiilor IT&C. 2002.. METODOLOGIA PROIECTĂRII ŞI CERCETĂRII A... Biomedical. modelarea şi simularea dinamicii cardiopulmonare integrate. stimulatoare implantabile pentru controlul neuromuscular. 2. The Biomedical Engineering Handbook. clinică şi de menţinere a sănătăţii în LabVIEW. ei vor deprinde cerinţele de bază pentru redactarea unor lucrări ştiinţifice.. 4. 9. Reţele neuronale în prelucrarea biosemnalelor. Modelarea şi simularea mecanicii pulmonare. John Wiley & SONS. J. 10. Virtual Bio-Instrumentation. Modelarea matematică şi simularea sistemelor fiziologice: modelarea şi simularea sistemului cardiovascular.

. Managementul resurselor umane: management versus leadership. utilizand IT. informaţia calitativă – evaluarea calităţii resurselor bibliografice. Open University Press. proiect) 1. Scopul şi obiectivele cursului Etapele managementul de proiect: Iniţierea proiectului. managementul comunicării în proiect. rolul raportărilor periodice. D. planificarea parteneriatului. sisteme de diagnoză etc. seminar. C. Research in Education. How to research. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Sunt tratate aspecte teoretice şi practice ale sistemelor fuzzy iar sistemele expert sunt prezentate cu precădere în contextul logicii fuzzy. 58 . Managementul de proiect: monitorizarea tehnică şi evaluarea progresului. planificarea necesarului de resurse materiale. S. Phillips. Kahn. planificarea resurselor umane. găsirea şi analiza critică (dpv academic si de relevanţă în subiectul de căutare) a 10 rezultate bibliografice. Această temă va fi realizată ca proiect final şi va fi prezentată public (eseu şi prezentare PPT). redactat in stilul unei lucrări academice. Realizarea unei cercetări pe subiect de interes intr-un domeniu de cercetare ales.B. relevanţa faţă de subiect). verificarea punctelor cheie în derularea proiectului. laboratoare virtuale). Blog.. E. Blaxter. informaţia calitativă (validitate. L. Research Design: Qualitative. B. C. accesarea bazelor de date online. Redactarea unei lucrări ştiinţifice: Tehnica redactării academice. planificarea răspunsului la risc. La sfârşitul cursului. 1998 2. BIBLIOGRAFIE 1. planificarea resurselor. implementarea. managementul conflictelor. consecinţele riscului. Prentice Hall. 2000. J. W. echipa de management de proiect – roluri şi sarcini. D. impactul riscului. Scrierea unui eseu de 1000 -2000 cuvinte. Open University Press. Managementul riscului de proiect: Categorii de riscuri. planul de diseminare a rezultatelor. 1989 4. evaluarea permanentă. tehnici de analiză a riscului. administrarea proiectului – arhivarea documentelor administrative. graficul de implementare. eBooks. Pugh. M. rolul şedinţelor de lucru. monitorizarea financiară. dezvoltarea echipei de proiect. SUBIECTELE CURSULUI Introducere. reputaţia sursei. Documentarea bibliografică: Tehnologia informaţiei ca şi unealtă de cercetare (Google – ScholarGoogle. Elaborarea unei cereri de finanţare pentru un proiect de proiectare / cercetare / dezvoltare: Planificarea activităţilor – definirea pachetelor de lucru. SISTEME EXPERT A. Sage Publications. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. finalizarea proiectului. Creswell. studenţii vor înţelege principiile de baza ale sistemelor expert de tip fuzzy şi neuro-fuzzy şi abordările algoritmice asociate. Sunt prezentate aplicaţii ale paradigmelor susmenţionate în reglarea automată. 2002 3. J. California. Wiki. actualizarea planului proiectului.. Hughes. analiza SWOT. evaluarea estimativă a costurilor. despre unul dintre subiectele tratate la curs. robotică. 2. How to get a PhD. Tema va consta in căutarea.. Quantitative and Mixed Method Approaches.

hibride. Sisteme expert bazate pe reguli. 59 . Mulţimi vagi. seminar. 13. Proiectarea conceptuală. 7. 9. NOŢIUNE DE PROIECTARE A REGULATOARELOR FUZZY.B. 3. Relaţii vagi. 2005. Medii de dezvoltare a aplicatiilor de tip sistem expert. Nikola K. Wiley. The MIT Press. cu autoorganizare (adaptive). 2. Fuzzy Systems. TEORIA MULŢIMILOR VAGI. W. Note de curs”. Baze de date inteligente. 2. 4. „Fuzzy Expert Systems and Fuzzy Reasoning”. Căleanu. Variabile lingvistice. Modalităţi de descriere a mulţimilor. OPERAŢII FUNDAMENTALE CU MULŢIMI VAGI. 11. Luarea deciziilor în medii vagi. Regulatoare: Mamdani. Sugeno-Takagi. 5. Modalităţi de descriere a mulţimilor vagi 2. proiect) Laborator: 1. APLICAŢII ALE SISTEMELOR FUZZY. 8. 7. 4. 3. Implementarea analogică. Operaţii fundamentale cu mulţimi vagi. BIBLIOGRAFIE 1. Modificatori lingvistici . 12. Variabile lingvistice. SISTEME EXPERT. 10. Proiectarea şi implementarea regulatoarelor de tip Takagi-Sugeno. Proiectarea şi implementarea unui regulator fuzzy de tip Mamdani pentru conducerea unui robot mobil. Logica vagă. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea cunoştintelor teoretice şi practice de bază privind modelarea şi simularea sistemelor fizice precum şi a algoritmilor de control pentru aceste sisteme. Numere fuzzy . Siler. Buckley. LUAREA DECIZIILOR ÎN MEDII VAGI. „Foundations of Neural Networks. SUBIECTELE CURSULUI 1. 8. 1998. REGLAREA AUTOMATĂ. Reţele semantice. 6. C. VARIABILE LINGVISTICE. 6. D. ALGORITMI ŞI TEHNICI DE MODELARE ŞI SIMULARE A. Compunerea relaţiilor. Dezvoltarea unui sistem expert fuzzy. C. RELAŢII VAGI.D. „Sisteme expert de tip fuzzy. Operaţii algebrice. Operaţii cu mulţimi vagi. POSIBILITĂŢI DE IMPLEMENTARE A REGULATOARELOR FUZZY. Relaţii vagi. J. J. Operaţii fundamentale cu relaţii vagi. Sisteme expert. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. 9. Implementarea numerică a regulatoarelor fuzzy . LOGICA FUZZY ŞI RAŢIONAMENTUL APROXIMATIV. and Knowledge Engineering”. Simularea şi acordarea regulatorului. 5. Kasabov. 2008. 3. Reglarea fuzzy.

tabele de adevăr. Simulation. 3.mathworks. Reprezentări spectrale ale semnalelor pe baza seriei Fourier şi a 60 . Stateflow. stări. Implementation. Implementarea algoritmilor de estimare spectrală se exemplifică pe bază de programe în Matlab. EWS) 2. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea de cunoştinţe privind metode şi algoritmi de prelucrare numerică pentru analiza semnalelor prin reprezentare în domeniul frecvenţă. Aplicaţii ale modelării şi simulării în industrie 3. tabele de adevăr. Springer-Verlag Berlin Heidelberg 2008 1. McGraw-Hill.3. 1998 ANALIZĂ SPECTRALĂ A.2. Instrumente software folosite pentru implementarea modelelor matematice şi testarea algoritmilor de control: Matlab Simulink Stateflow: stări. evenimente. Yiteng Suang: Springer Handbook of Speech Processing. sistem de alimentare cu combustibil tolerant la defectele senzorilor. combinarea mai multor modele gaussiene). tranziţii. Mohan Sondhi. BIBLIOGRAFIE 6. Aplicaţii: automat pentru închiderea geamului uşii unui automobil. tranziţii.4. David Harel.1. Controler adaptiv de croazieră 3. Modeling. controlul automat al unui încălzitor de apă. Aplicaţie: sistem de alarmare (Early Warning System. *** MATLAB. Aplicaţie: sistem de identificare a vorbitorului bazat pe modelul GMM. SUBIECTELE CURSULUI 1. The Mathworks Inc. implementarea unui conroller ABS (Anti Lock Brake System). Simulink. Elemente de bază în Stateflow: implementarea de modele cu diagrame. Sisteme comandate prin evenimente.B. modelul GMM (Gaussian mixture model.. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. (www. Maşina cu stări finite. B. SUBIECTELE CURSULUI 1. Proiect Implementarea unui model de sinteză a semnalului vocal folosind o excitaţie mixtă între impulsuri periodice şi zgomot. Sistem pentru controlul geamului unui vehicul 3. funcţii grafice.com) 7. proiect) Laborator Elemente de bază în Matlab. automat de tip cheie electronică pentru deschiderea unei uşi. Modele folosite în prelucrarea semnalului vocal: modelul liniar predictiv. D. Modelarea şi controlul unui ascensor 4. evenimente. funcţii grafice. Jacob Benetsy. Michal Politi: Modeling Reactive System with Statecharts. Sistem de climatizare într-un vehicul 3. 2007. C. Sistem de identificare a vorbitorului folosind modelul GMM.

transformatelor Fourier 2. Sisteme discrete, liniare şi invariante în timp 3. Reprezentarea matematică a semnalelor prin procese aleatoare 4. Densitatea spectrală de putere 5. Metode clasice de estimare spectrală 6. Metode de estimare spectrală bazate pe tehnica modelării şi identificarea parametrilor 7. Estimarea spectrală cu modelul autoregresiv 8. Metode de estimare spectrală cu modelul autoregresiv C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) 1. Calculul transformatei Fourier discrete 2. Generarea unui proces aleator cu distribuţie uniformă respectiv distribuţie Gauss 3. Calculul estimatorului spectral Periodogramă 4. Calculul estimatorului spectral Blackman-Tukey 5. Procese reale ARMA, AR şi MA 6. Metode de obţinere a parametrilor modelului autoregresiv, algoritmul Levinson 7. Metode de obţinere a parametrilor modelelor MA şi ARMA D. BIBLIOGRAFIE . 1. Liviu Toma, Metode şi algoritmi de estimare spectrală, Editura Politehnica, 2000. 2. R. Pazsitka, Algoritmi de estimare spectrală. Implementare în Matlab, Editura Politehnica, 2000. 3. Steven M. Kay, Modern Spectral Estimation: Theory and Application. Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall, 1988.

61

62

ELECTRONICĂ BIOMEDICALĂ
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Domeniul: Inginerie Electronică şi Telecomunicaţii Nr Disciplina crt Anul I sem. 1 1 Opţională 1 2 Biomateriale şi electronică organică 3 Biosenzori 4 Noţiuni de anatomia şi fiziologia omului Total Anul I Sem. 2 1 Opţională 2 2 Opţională 3 3 Tehnologii biomedicale 4 Prelucrarea semnalelor biomedicale Total Anul II Sem. 3 1 Opţională 4 2 Bioinformatică structurală 3 Instrumentaţie biomedicală 4 Robotică pentru asistenţă medicală Total Anul II Sem. 4 1 Stagiu de practică 2 Elaborare Lucrare de disertaţie Total

C 2 2 2 2 8 2 2 2 2 8 2 2 2 1 7

S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

L 2 0 1 2 6 1 1 2 0 4 1 2 1 2 6

P 0 1 0 0 0 0 0 0 2 2 0 0 1 0 1

Cr/Ex* 8/D 7/E 7/E 8/D 30 7/E 7/E 8/E 8/E 30 7/E,D 8/E 8/E 7/E 30 15/D 15/E 30

Opţională 1 (1 din 5)

Bazele prelucrării semnalelor Semnale şi sisteme numerice de comunicaţii Procesoare şi sisteme de achiziţie Tehnici moderne de programare Modelare statistică şi stocastică Interfaţarea sistemelor de măsurare şi testare Programare grafică Reţele de date, voce, video Prelucrarea imaginilor Biofotonică Algoritmi şi tehnici de modelare şi simulare Norme de compatibilitate electromagnetică Măsurări în radiofrecvenţă

Opţională 2 Opţională 3 (2 din 4)

Opţională 4 (1 din 4)

Legendă C Curs S Seminar L Laborator P Proiect Cr/Ex* Credite/Forma de examinare

Forma de evaluare: E = examen; D = evaluare distribuită; C = colocviu

63

A. Prentice Hall. proiect) Transformata Fourier directa si inversa. Serii Fourier discrete. Reprezentarea spectrala a proceselor aleatoare stationare. Proiectarea receptorului. Prelucrarea numerica a semnalelor. BIBLIOGRAFIE 1. Ciochina. Oppenheim. Paolo Prandoni. Martin Vetterli. R. Supraesantionarea. Tehnica. conversiei A/D si D/A. seminar. Clase de semnale discrete in timp. Conversia A/D. J. Schafer. Filtre reale. Proprietatile transformatei Fourier. studentii vor avea competente de a aplica metode si unelte matematice pentru modelarea filtrarii si proiectarii filtrelor. Analiza Fourier: Transformata Fourier Discreta. Transformata Z inversa. Conversia A/D si D/A: Cuantizarea. Transformata Laplace. Stanciu. Interpolare. Conversia A/D si D/A. 2008 2. Discrete-Time Signal Processing. Proiectarea filtrelor FIR. Analiza spectrala a semnalelor utilizand transformata Fourier. Filtrarea in domeniul frecventa. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Proprietatile transformatei Laplace. Sincronizarea adaptiva. R. ed. 1999 3. Conversia D/A. Serbanescu. Dumitriu. De la spatii vectoriale la spatii Hilbert. analizei spectrale. Filtre ideale. Prelucrarea multirata a semnalelor: Subesantionarea. Filtrarea in domeniul timp. Transformata Fourier Discreta Rapida. Filtre FIR. Proiectarea transmitatorului. Ed. Teorema esantionarii. Filtre discrete in timp: Sisteme liniare invariante in timp.BAZELE PRELUCRARII SEMNALELOR A. Semnale si spatii Hilbert: Geometrie euclidiana. S. baze. Buck. Filtre IIR. Lausanne. Transformata Laplace directa si inversa. analizei timp-frecventa. semnale cu banda limitata. Transformata Z: Transformata Z directa. Subspatii. Vectori aleatori. EPFL Press. N. Erori de aliere. C. Signal Processing for Communications. a 2-a. 1997. Rata de esantionare Proiectarea sistemelor numerice de comunicatii: Canalul de comunicatii. adresandu-se in principal alinierii nivelului pentru studentii care nu au urmat anterior specializari in acest domeniu. SUBIECTELE CURSULUI Introducere in prelucrarea numerica a semnalelor Semnale discrete in timp: Definitii fundamentale. Procese aleatoare. Analiza timp-frecventa. Ed. Prelucrarea stohastica a semnalelor: Variabile aleatoare. La finalul cursului. Prelucrarea semnalelor stohastice Interpolare si esantionare: Semnale continue in timp. Prelucrarea discreta in timp a semnalelor analogice. Esantionare si cuantizare. Proiectarea filtrelor: Principiile proiectarii. Proiectarea filtrelor IIR. 64 . L. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul este dedicat introducerii in tehnicile de prelucrare a semnalelor. V. Transformata Laplace inversa. Bucuresti. B. W. Transformata Laplace: Transformata Laplace directa. Analiza filtrelor. Modelare in MATLAB D. Adelaida Mateescu.

a sistemelor de achiziţie de date şi a circuitelor de interfaţă analogice. Spectrul de radiofrecvenţă: Frecvenţe pentru transmisii radio. Unitatea centrală de prelucrare 1. DECT. IEEE 802. FSK. Voce. H. (G)MSK. PSK. tehnici de multiplexare şi tehnici de modulaţie analogice şi numerice. QAM.SEMNALE ŞI SISTEME NUMERICE DE COMUNICAŢII A. M. SUBIECTELE CURSULUI 1. D. Periferice 1. Audio. Bluetooth. Editura Pearson Education. Sisteme de comunicaţii mobile: GSM. UMTS.2. PM). FHSS). Reglementarea benzilor de frecvenţă. GMSK. Sisteme de achiziţie 2. 2003 2. DAB. FHSS) Sistemul de difuziune digitală DVB.1. J. Multiplexarea cu divizare în frecvenţă.4. Date. B. FSK. C. Microcontrolere şi procesoare numerice de semnal 1. Programarea procesoarelor 2. FM. SUBIECTELE APLICAŢILOR (laborator. Sisteme de transmisie şi comutaţie. Reţele fără fir: Tehnici de transmisie. SUBIECTELE CURSULUI Semnale în banda de bază: Text. seminar. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea de cunoştinţe privind structura. BIBLIOGRAFIE 1.11. Tehnici de modulaţie digitală de bază (ASK. Structuri de sisteme de achiziţie 2.6.3. Prezentarea principalelor sisteme de comunicaţii numerice cu arhitectură. PSK ). Tehnici de modulaţie: Modulaţii analogice (AM. parametri şi domenii de aplicaţie.2. DVB. Convertoare numeric analogice 2. Imagine.4. Schiller.5. Reţele cu infrastructură şi reţele ad-hoc. Grafică. Oteşteanu. Video.3. FM. Modulaţii digitale (ASK. funcţionarea şi programarea sistemelor de prelucrare numerică cu procesoare (microcontrolere şi procesoare numerice de semnal). Tehnici cu spectru împrăştiat (DSSS. OBIECTIVELE CURSULUI Introducere în semnale în banda de bază. Circuite de condiţionare a semnalelor 2. Sisteme de difuziune digitală: Repetiţia ciclică a datelor. Circuite de interfaţă analogice 2. Tehnici de modulaţie analogică (AM. Convertoare analog numerice 2. B. Tehnici de multiplexare: Multiplexarea cu divizare în spaţiu. Multiplexarea cu divizare în timp. Comunicaţii cu spectru împrăştiat (DSSS. Memoria 1. Timişoara. 2001 PROCESOARE ŞI SISTEME DE ACHIZIŢIE A. QAM). PM). Multiplexarea cu divizare în cod. OFDM). Tehnici avansate de modulaţie digitală (MSK. proiect) Introducere în Matlab. Mobile communications – second edition. Procesoare.1. Editura Orizonturi Universitare. Interfaţarea sistemelor de achiziţie 65 .

3. R. DataList. Dezvoltarea de aplicaţii cu circuite de interfaţă analogice. Teme proiect: 1. 2005. C. Obiecte. 2. Editura de Vest Timişoara. Toma. 5. C. distribuirea aplicaţiei finale. 2. Distribuirea aplicaţiei. Dezvoltarea de aplicaţii cu perifericele procesoarelor. SUBIECTELE CURSULUI Stilul de programare. Daniel J. Vasiu. Tratarea evenimentelor. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Proiectarea şi dezvoltarea interfeţei utilizator. 66 . Barrett. Depanarea codului. Pazsitka. Toma. Accesul la baze de date. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul oferă posibilitatea crearea abilităţilor de dezvoltare rapidă a unei aplicaţii funcţionale. G. Programarea în modelul FSO. R. Sisteme de prelucrare numerică cu procesoare. D. Pack. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) 1. TEHNICI MODERNE DE PROGRAMARE A. Creare. Aplicaţii de interfaţare: port paralel. 3. Convenţii de notaţii şi de scriere a codului. Mischie. Teorie şi aplicaţii. 2008. Controale specializate: FlexGrid.3. Organizarea proiectelor. 2005. 7. Documentarea programului. ADO şi baze de date. Biblioteci DLL. G. tipuri şi clase. legarea cu alte medii şi limbaje de programare. B. Steven F. Proiectarea şi programarea unui sistem de achiziţie pe USB. S. Embedded Systems. L. 3. utilizare. Adăugarea fişierelor Help în aplicaţii. 1. Utilizarea controlelor. Editura de Vest Timişoara. Dezvoltarea unei aplicaţii în Microsoft Visual Studio. întreţinere. 4. proiect) Lucrări laborator: 1. 6. MS Office şi VBA: automatizări Excel. Design and Applications with the 68HC12 and HCS12. Pazsitka. Programarea procesoarelor în limbaj de asamblare şi în limbaj C. BIBLIOGRAFIE . insistând pe stilul de programare. Funcţii API. Programarea sistemului de achiziţie Agilent 34970 2. Prelucrarea fişierelor text şi Excel. 2. Interfaţarea sistemelor de achiziţie de date. 4. USB. Crearea şi utilizarea controlelor ActiveX. Exemple de dezvoltare rapidă de aplicaţii: software pentru instrumente de măsură programabile Agilent. L. Aplicaţii de achiziţie şi prelucrare numerică a semnalelor. Microcontrolere HCS12X. Upper Saddle River. New Jersey. Vasiu. DataGrid.

D. Berlin. Springer Verlag. Ecuatia Chapman-Kolmogorov. Formula lui Ito. Shreve.. De asemenea. Simularea unor traiectorii pentru procesul de miscare browniana. Procese de difuzie.3. R. Statistical and Stochastic Modeling in Engineering and Economy (in Romanian). proiect) Generarea unor traiectorii pentru lanturi Markov omogene. 2006. Procese Wiener. Integrala stochastica Ito. Bockmann C. 6. Negrea.Clasificarea starilor. Ed. A Microsoft Cookbook for Electronics Engineers. Visual Basic. E. 2003.. Elsevier. MODELARE STATISTICĂ ŞI STOCHASTICĂ A. Programarea unui sistem de testare automat.. 1997. Dezvoltarea unui player MM (CD-Rom. Metode de determinare a tendintei unei serii de timp. C. M.Y.. 2004. OBIECTIVELE CURSULUI Asimilarea de catre studenti a terminologiei si metodelor modelarii statistice si stochastice pentru diferite aplicatii in domeniul electronicii si telecomunicatiilor. ARMA sau ARIMA. Analiza seriilor de timp: Componentele unei serii de timp. Ghidul programatorului. 2nd ed. BIBLIOGRAFIE 1. Visual Basic. Probleme de cautare. The Analysis of Time Series-an introduction. S. Matingale methods in financial modeling. Brownian motion and stochastic calculus. 67 . Chatfield. MATHEMATICA sau R pentru o rezolvare eleganta si interesanta a problemelor complexe din pactica. 1991.. Springer Verlag N. 5. este urmarita abilitatea studentilor de a utilize pachetele software specializate MATLAB. Stationaritate.. Ed. Teorema lui Wold. Analiza armonica a proceselor stationare de ordinal doi. etc) D.. Ecuatii diferentiale stochastice. MA. MP3. Filtrajul Kalman-Bucy. 5th ed. Kagan A. 3. Metode de analiza a trendului. Procese autoregresive. 4.. Lnturi Markov de decizie. SUBIECTELE CURSULUI Lanturi Markov: Procese stocastice-introducere. I. BIBLIOGRAFIE 1. Karatzas. Procese de tip zgomot alb.. Biblioteca programatorului. Rutkowsky. Procese ARMA si ARIMA. Criptartea documentelor. C. Musiela. Simulari ale diferitelor tipuri de stari asociate unui lant Markov. Procese stationare. Calculul coeficientilor si indicatorilor unor modele AR. Spectrul unei serii temporale. 4. Lanturi Markov omogene. 2002. 3. Timisoara. Excel by Example. Crearea de documente ActiveX pe Web.Control stochastic. Modelare stochastica: Procesul de miscare browniana. Editura Politehnica. Teora. Ergodicitate. 1996. M. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator.a. Teora. *** Microsoft Press. 2. Procese in medie mobila. 2. Simularea unor traiectorii pentru anumite procese de difuzie. Chapman & Hall. ş. B.

Structuri celulare. Dordrecht. B. Electronica organica. Aplicaţii. Performanţele biomaterialelor 6. Kluwer Publishing. Tipuri de biosenzori: Biosenzor calorimetric (structură. Parametrii unui biosenzor. Nanofibre de carbon. New York. 11. Caracterizarea generală a biomaterialelor 4. Biocompatibilitatea materialelor. Introducere în ştiinţa materialelor pentru electronică. Nanotuburi organice. Tranzistoare organice. algoritmi de prelucrare numerică a semnalelor furnizate de biosenzori.BIOMATERIALE ŞI ELECTRONICĂ ORGANICĂ A. structura şi caracteristicile unui biosenzor). Noţiuni elementare de bioelectronică. Caracterizarea materialelor bimetalice 8. SUBIECTELE CURSULUI Principalele subiecte tratate la curs sunt: Generalităţi (definiţia. Biomateriale magnetice. Lakes. 2003. 14. Conductia in polimeri organici 13. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina „Biosenzori” are drept scop prezentarea celor mai utilizate tipuri de biosenzori. Advanced Biomaterials for Medical Applications. Proiectarea circuitelor de interfaţă dintre sistemele electronice şi sistemele biologice. Biomaterials.2007 2. 5. SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect) Structuri semiconductoare cu aplicaţii în tehnologia biomaterialelor. CRC Press. D. Tuan Vo-Dinh. caracteristici. R. Procesarea biomaterialelor.S. 10. Thomas. Senzori organici cu aplicaţii în medicină. B. Nanomateriale pe baza de siliciu si nanostructuri 7. aplicaţii). Biomateriale piezoelectrice 9. 12. Aplicaţii biomedicale ale componentelor organice. Nanotechnology in Biology and Medicine. Aplicaţii. precum şi o serie de aplicaţii cu biosenzori. J. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul asigură cunoştinţele teoretice fundamentale privind caracterizarea şi proprietăţile biomaterialelor. Componente electronice din semiconductori organici. 2007 David W. 2. New York. An Introduction. C. Biomateriale in medicina terapeutică şi de diagnosticare. Biosenzor potentiometric 68 . Springer Science. O atentie speciala se va acorda aspectelor practice si aplicatiilor pentru aceste materiale. Paark. BIBLIOGRAFIE 1. 3. SUBIECTELE CURSULUI 1. BIOSENZORI A.

Măsurarea saturaţiei de O2 şi CO2 în sânge 5. Aparatul cardiovascular. C. Biosenzor amperometric (structură. caracteristici. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. 2004. SUBIECTELE CURSULUI Curs introductiv: medicina de ieri. aplicaţii). S. caracteristici. 2007. C. 5. documentarea şi asigurarea calităţii în medicină. Ficatul. seminar. Sistemul osteoarticular. Algoritmi pentru determinarea parametrilor semnalelor furnizate de biosenzori 4. proiect) Sunt efectuate un număr de 6 lucrărilor de laborator: 1. Algoritmi de prelucrare numerică a semnalelor furnizate de biosenzori. Sistemul muscular. 69 . Glandele endocrine. Metode de explorare ale sistemului muscular. Handbook of Biosensors and Biochips. Marks. Karube. Metode de explorare ale sistemului nervos central. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. USA. Tubul digestiv. Weetall. Sistemul nervos central.de azi şi de mâine. 2. B. pancreasul Aparatul genito-urinar. Organele de simţ. Cass. Studiul senzorului pentru determinarea acidului uric D. aplicaţii). căile biliare. T. C. D. R. Aparatul respirator. proiect) 1. NOŢIUNI DE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI A. Sistemul nervos periferic.(structură. Tehnologii de realizare a biosenzorilor. H. precum şi introducere în metodele de exploare de bază. Studiul tranzistorului FET utilizat ca biosenzor 3. OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea studenţilor cu principalele noţiuni de anatomia omului. Învăţarea. Algoritme de diagnostic şi tipuri de metode de explorare în medicină. cu accent pe principalele sisteme şi organe de simţ. lipidic. aplicaţii) şi piezo-electric (structură. caracteristici. Biosenzor optic (structură. seminar. I. caracteristici. Metode de explorare ale sistemului osteoarticular 3. Prezentarea unor aplicaţii cu biosenzori (măsurarea glicemiei în sânge.”nas” electronic). Circuite de condiţionare a semnalelor furnizate de biosenzori. aplicaţii). Metode de explorare imagistică în medicină. Oxford University Press. Biosensors. Circuite de condiţionare a semnalelor furnizate de biosenzori 2. 2. Măsurarea glicemiei în sânge 6. Cooper. proteic. Metabolismele glucidic. BIBLIOGRAFIE 1. Cullen. C. Wiley-Interscience. H. J. Lowe.

RS 422. OBIECTIVELE CURSULUI Instrumentaţia virtuală se bazează pe un mediu revoluţionar de programare grafic conceput special pentru a veni în ajutorul inginerilor şi oamenilor de ştiinţă cu scopul de a realiza achiziţii de date. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. USB. 8. 2. 2001 PROGRAMARE GRAFICĂ A. AXI Automated X-Ray Inspection. USB. IFR 4200. 3.Funcţii de aparat şi funcţii de interfaţă.6. WiFi. Ethernet. implementări hard) . TCP/IP. IEEE488. Metode de explorare ale aparatului cardiovascular. Conectarea la calculator a unor aparate electronice de măsurat (multimetru numeric. Metode de explorare ale sistemului nervos periferic. RS 485. 13. funcţionale. FCT Foreign Comparative Test.Viitorul în medicină. 12. FICE. Timişoara 1998. INTERFAŢAREA SISTEMELOR DE MĂSURARE ŞI TESTARE A. SUBIECTELE CURSULUI 1. 2004. Hot-Mockup.. Ethernet. proiect) 1. Tehnicile endoscopice în medicină. NBI. J-TAG. Konrad Eschberger Controller Area Network IXXAT Press Germany. Jurca. osciloscop numeric. Tehnici de investigare şi tehnici terapeutice de înaltă performanţă (microscopie confocală. Standarde de comunicaţie (prescripţii mecanice.) utilizând diferite interfeţe: RS232. D. Interfeţe pentru sisteme cu instrumentaţie programabilă. 3. numărător. T. CEI 625). controlul instrumentelor. 10. B. 7. Simulatoarele în medicină. Tipuri de testare: ICT In Circuit Test. BIBLIOGRAFIE 1.Integrated Circuit). IrDA. seminar. 14. Realizarea unui sistem automat de testat. Componente structurale ale instrumentaţiei de precizie. Tipuri de magistrale. Comunicare serială şi paralelă. Metode de explorare ale aparatului respirator 9. Metode de învăţare în medicină. analiza măsurărilor şi 70 . generator de funcţii. ARFI. Standarde şi aplicaţii. Hi-Pot. electrice. PROFIBUS. 2. Exersarea programării în limbaj C a diferite interfeţe pentru câteva aparate uzuale de măsurat. Imagistica abdominală şi explorările biologice în evaluarea tubului digesti: ficat căi biliare. etc. 2. OBIECTIVELE CURSULUI Cunoaşterea procedeelor recente de automatizare a procesului de măsurare şi testare. HIFU etc). RTE. Metode de explorare ale aparatului genito-urinar. Documentarea medicală şi baze de date în medicină. Testarea unui modul electronic folosind conectarea la calculator a mai multor aparate prin diverse interfeţe. UPT. pancreas 11. S. LIN (Local Interconnect Network). IEEE 488 (GPIB. Politehnica.RS 232. I2C (Inter.. Mischie. RS 423. Analizarea diferitelor protocoale prin care aparatura de măsurat comunică cu calculatorul. CAN (Controller Area Network). AOI Automated Optical Inspection. C.

2. elemente de bibliotecă pentru grafică şi sunet. configurarea TestStand. utilizatorul îşi poate construi singur instrumentul dorit. Acest limbaj este conceput pentru a deservi cercetarea. internet/web). programarea orientată pe obiecte. National Instruments. distribuţia aplicaţiilor. 71 1. programarea interfeţei utilizator. matrici şi structuri. instrucţiuni pentru controlul execuţiei programelor. meniuri.gestionarea fişierelor.Apelarea codului scris în limbaje de programare clasice: C. tipuri de date TestStand. distribuţia aplicaţiilor. LabWindows/CVI.crearea diagramei bloc. realizarea interfeţei utilizator (controale. BIBLIOGRAFIE 1. GPIB. DLLbiblioteci cu legare dinamică. www. grafice şi diagrame undă. variabile locale şi globale.depanarea şi executarea instrumentelor virtuale. reprezentări grafice). Crearea unui interfeţe grafice utilizator (GUI) elaborate D. parametrii. comunicaţii în reţea. programarea şi gestionarea evenimentelor. introducere în IVI (Interchangable Virtual Instruments). utilizarea ActiveX APIinterfaţă de programare a aplicaţiilor.programarea intrare-ieşire (serială. integrarea DLL – integrarea bibliotecilor cu legare dinamică. TestStand: introducere în TestStand. implementând atât panoul frontal cât şi funcţionalitatea. importul şi exportul proprietăţilor. seminar. Distribuţia aplicaţiilor LabVIEW: executabile. formule şi ecuaţii. 3. automatizarea şi monitorizarea. mediul de operare TestStand. proiect) Proiect Realizarea unui generator de funcţii virtual Realizarea unui osciloscop virtual Realizarea unui analizor de spectru virtual Realizarea unui sistem multipunct de monitorizare. execuţie multifir). 2. crearea instrumentelor virtuale şi subinstrumentelor virtuale. C++.ni. pentru a putea răspunde în totalitate propriilor necesităţi. SUBIECTELE CURSULUI Introducere în programarea grafică LabVIEW: conceptul de instrument virtual. conectivitate (TCP protocol pentru controlul transmisiei. Interacţiuni cu componente Windows: aplicaţii ActiveX Server.TestStand. utilizarea bazelor de date. January 2007. National Instruments. VISA. metrologia complexă. utilizând secvenţe test 6. 2005. Client. dezvoltarea secvenţelor. controlul interactiv al execuţiei instrumentelor virtuale. tehnici de programare avansate (crearea DLL-urilor. 4. B. drivere instrumentale). gestionarea utilizatorilor. VisualBasic. dezvoltarea modulelor de cod în LabVIEW. personalizarea instrumentelor virtuale.prezentarea datelor. C. . control şi analiză a temperaturii 5. variabile. LabWindows/CVI: introducere în LabWindows/CVI. G Programming Reference Manual. configurarea înregistrărilor în bazele de date.instrumente virtuale specifice achiziţiilor de date Controlul instrumentelor: tipuri de comunicare. Invăţând şi folosind programarea grafică. utilizarea driverelor instrumentale. instrumente virtuale. Achiziţii de date: prezentarea unei plăci de achiziţie multifuncţionale National Instruments. DDE – schimb dinamic de date. panouri. C/C++.com/pdf/manuals . Realizarea unei aplicaţii test dezvoltate. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. utilizarea elementelor de reţea.gruparea datelor folosind şiruri. funcţii polimorfice. expresii. MatLAB.

Transformări 3D c. Timişoara. Modelul temporal. Prezentarea standardelor MPEG4. Transformări 2D b. REŢELE DE DATE. MPEG7 şi MPEG21. B. VIDEO A. Richardson. Structura H.264 and MPEG-4 Video Compression – Video Coding for Next-generation Multimedia. TFD 3. Modelul de CODEC video hibrid DPCM/DCT. seminar.LabWindows/CVI. Oteşteanu. 2001 PRELUCRAREA IMAGINILOR A. M. Codarea texturilor. 2005. England. Date. Tehnici de compresie: Compresia fără pierderi. a. Standardele MPEG7 şi MPEG21: Caracteristici. Standardul H. Convoluţia 2D discretă b. Profiluri de studio. CODEC-ul H. Metode obiective). B. c. proiect) CODEC-ul MPEG-4. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator.3. Sisteme de transmisie şi comutaţie. Scalabilitate şi profiluri scalabile.com/pdf/manuals . VOCE. Profilurile H. Transformări ale scării de gri. Video. Transformări geometrice a. niveluri). C. H. voce şi video. Se introduc bazele teoretice. Codarea entropiei. National Instruments.264. OBIECTIVELE CURSULUI Introducere în semnalele de date. Codarea elementelor sintetice. Editura Orizonturi Universitare. G. SUBIECTELE CURSULUI 1.ni. Prezentarea tehnicilor de compresie folosite pentru semnale de date. a. profiluri. Operatori liniari. Standardul MPEG4 Visual: Concepte de bază(unelte. John Wiley & Sons. Compresia cu pierderi. Interpolarea 72 . voce şi video şi parametrii discretizării acestora. Evaluarea calităţii (Metode subiective. D.264: Concepte de bază. 1. OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea studentului cu tehnicile de prelucrare numerică a imaginilor şi aplicaţiile curente ale acestor tehnici. H. Concepte de codare a semnalelor video(CODEC-ul video. Modelul de imagine. se fac experimente de laborator şi se dezvoltă capacitatea de implementare a tehnicilor de prelucrare numerică a imaginilor în limbajele C şi Matlab. www.264. Specificări de histograme 4. Iain E. Codarea cadrelor rectangulare şi a regiunilor de formă arbitrară. BIBLIOGRAFIE. Transformări unitare. Notiuni introductive 2. Compresia video: Formate video.264. obiecte. 2003 2. SUBIECTELE CURSULUI Semnale în banda de bază: Voce. Ferestre b.264. Imagine. Structura. Standarde de compresie video .

Clasificatorul kNN. Optimizarea contrastului în imagini. e. BIBLIOGRAFIE 1. Metode liniare b.E. Clasificatorul Bayes.C. D.de producere şi utilizare de materiale noi (instrumentaţie. D. Discriminare cu prag b. 2008. a parametrilor fiziologici pentru anumiţi compuşi chimici sau probe prelevate din diferite organe. Selecţia caracteristicilor C. Clasificatorul LVQ. Extragerea şi postprocesarea contururilor. R. Tehnici de învăţare nesupervizată. Lacrămă. Filtre trece-sus şi trece bandă în prelucrarea imaginilor 7. Măsurari în imagini. în scopul stabilirii unui diagnostic sau pentru cunoaşterea structurii şi proprietăţilor biochimice sau biofizice. Filtre de netezire nonliniare. Capitolul 2: Tenologii utilizate pentru diagnostic şi cercetare (aparatură pentru explorări funcţionale). Operatori de ordinul II c. 3. Prelucrarea imaginilor. 1. Digital image processing. în scopul 73 . 8.Filtre de netezire a. Edition. B. medicamente. 7. SUBIECTELE CURSULUI Capitolul 1: Tenologii de laborator destinate efectuării diferitelor teste microbiologice. 2. etc). Detecţia contururilor a. 5. Metode statistice. 5. Clasificarea bazată pe prototip. 6. 1999. Editura Politehnica Timişoara. OBIECTIVELE CURSULUI Obiectivul cursului: cursul isi propune sa prezinte tehnologii de proiectare. Recunoaşterea formelor în imagini a. Gui. destinată investigării organismului uman. Pescaru. seminar. Învăţare supervizată şi clasificare D. 4. d. R. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. 10. c. Descriptori de forme. proiect). Filtre de netezire liniare. Tehnici de postprocesare 8. TEHNOLOGII BIOMEDICALE A. Segmentarea imaginilor. Grupare prin estimare parametrică c. 2. Grupare prin estimare nonparametrică 9. Tehnici de segmentare bazate pe regiuni a. Woods. elaborarea de tehnologii terapeutice. Gonzalez. Metode neliniare şi adaptive 6. V. Transformări geometrice. 3rd. b. Operatori de ordinul I b. Prentice Hall.

1998 5. Studierea algoritmilor implicaţi în prelucrarea fiecărui tip de semnal în vederea diagnosticării automate. D. BIBLIOGRAFIE 74 .F. destinată reabilitării sau suplinirii funcţiilor naturale ale corpului uman. 1996. SUBIECTELE CURSULUI Semnale biomedicale. seminar. Instrumentatie electronica medicala – R. destinată tratamentului unei anumite afecţiuni. Potenţialul de acţiune. Olaroiu. Capitolul 3: Tehnologii pentru terapie. 1999 PRELUCRAREA SEMNALELOR BIOMEDICALE A. Victor Eugen Creţu. fonocardiograma. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Ed. electromiograma.Cascaval – Inginerie biochimica si Biotehnologie 1.Oniscu.Valeriu David. proiect) Prelucrarea unor semnale biomedicale. electrocardiograma. Aparatura biomedicala – P. Investigatii functionale – A. Filtrarea în domeniul timp. Topoliceanu. Procese corelate. Filtrarea şi îndepartarea artefactelor. Curs :C. D. vibromiograma. Editura Tehnica. S. Interglobal 2002 6. Gheorghiu. Măsurări în biomedicină şi ecologie. 2. Detectarea evenimentelor . semnalul vocal. M. Bucuresti. I. Borza. electroencefalograma. Editura Tehnica. B. Negoescu. Gh Asachi Iaşi. Modelarea sistemelorbiomedicale.14 ore) Studiul sistemelor de achizitie si prelucrare a semnalelor biomedicale Studiul aparatelor de diagnosticare cu biorezonanta Studiul stimulatoarelor electronice Studiul utilizarii laserilor in medicina Studiul analizoarelor optice Studiul generatoarelor cu microunde Studiul undelor sonore asupra corpului uman Studiul sistemelor de grafică asistată de calculator (CAD). Ed. Capitolul 5: Tehnologii pentru implantare/protezare. Clasificarea şabloanelor şi decizii în diagnosticare. Capitolul 6: Tehnologii utilizate in constructia organelor artificiale Capitolul 7: Tehnologii utilizare in medicina alternativa C.cunoaşterii stării normale sau patologice a acestuia. Editura Tehnica. Lozneanu. M. 1985 3. 1985. prin diferiţi algoritmi. Filtrarea în domeniul frecvenţă. Bioelectrometria . Nicu. Bucuresti. OBIECTIVELE CURSULUI Cunoaşterea principalelor tipuri de semnale biomedicale si a modalitaţilor de achiziţie ale acestora. BIBLIOGRAFIE 1. 4.utilizate in ingineria biomedicală şi chirurgia ortopedică D. C. Editura All. Matlac. Ingineria proceselor biotehnologice. utilizând MATHLAB. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator.D.Analiza semnalelor nestaţionare. Capitolul 4: Tehnologii utilizate in chirurgie.

Bioluminiscenţa. Imagerie microscopica luminiscenta:Microscopie fluorescentă stationară şi cu rezoluţie temporală. Microscopie cu transfer al energiei rezonante.laseri cu coloranţi. vizualizare şi manipulare folosite în biologie şi biotehnologii şi aplicaţiile lor bio-medicale. Senzori optici si aplicatii: Senzori optici fluorescenţi cu aplicaţii biomedicale. 7. 3. 4. Aspecte fizice ale interacţiunii dintre lumină şi biomaterie:Modelarea propagării luminii în medii turbulente. Optica biomedicală:Optica ţesuturilor. 3.Jurca. Microscopie fluorescentă cu imagini polarizate. T. B. tehnicile de diagnostic şi instrumentaţie bio-optice. 5.Plăci de intârziere. Instrumentaţie folosită în biofotonică: Spectrofotometre de absorbţie.Microscopia confocală: cu excitatie cu 1 si 2 fotoni. Rangaraj M. AFM. Microscopie fluorescentă cu imagini polarizate. Principiile spectroscopiei biologice: Absorbţia. Nd:YAG. 8.dspguide.Imagistică balistica. Laseri folosiţi în bio-medicină:laseri solizi(Er:YAG. SUBIECTELE CURSULUI 1. instrumentaţia terapeutică laser şi aplicaţiile sale. laseri cu gaz(He-Ne. Microscopul electronic. Metode de excitare optică a bio-materiei.Ultrasunete şi optică. Fluorescenţa. Smith The Scientist and Engineer’s Guide to Digital Signal Prcessing http://www. 6.com/ . Fosforescenţa. tomografia optică.diode laser. Timişoara 1998 BIOFOTONICĂ A. chirurgia laser. 2. Microscopie pentru molecule unice. Efecte induse ale luminii in sistemele biologice:Procese de fotosensibilitate in vivo (fotodiagnostic şi aplicaţii fototerapeutice). Tomografie optică coerentă. Fosforimetre . OBIECTIVELE CURSULUI Acest curs se adreseaza nivelului de master şi îşi propune să iniţieze studenţii în aspectele fizice ale interacţiunii dintre lumină şi biomaterie şi ale bio-opticii împreună cu aplicaţiile lor în biologie şi medicină.Ar). Scopul cursului este dobândirea unor cunoştinţe solide despre proprietăţile optice ale bio-materiei şi cunoaşterea diferitelor tehnici de imagistică bio-optică biomedicală şi aplicaţii ale laserilor în medicină.CO2. INC IEEE Press 2002 Steven W. metode şi tehnici biofotonice de măsurare. 75 . Microscopie luminiscenţa staţionară şi cu rezoluţie temporală intârziată.1. Imagistică difuză. Spectroscopie fluorescentă corelativă.Polarizare şi aplicaţii.Senzori cu fibre optice pentru monitorizarea in vivo. Fluorimetre. Cu aceste cunoştinţe studenţii pot aborda domenii practice ca: efectele induse de lumină în bio-sisteme. UPT. Componente structurale ale instrumentaţiei de precizie. Rangayyan Biomedical Signal Analysis John Wiley&Sons. Ho:YAG. Sensibilitatea ochiului şi a pielii la radiaţiiile vizibile şi infraroşii.rubin).Dinamica şi proprietăţi optice. 2.

(eds. 3. 85. funcţii grafice. 177-180.:Biophotonics and Coherent Systems. Terapia fotodinamică. N0. F.F. 9. K. New Jersey 2003. ALGORITMI ŞI TEHNICI DE MODELARE ŞI SIMULARE A.. 11. Editura de Vest. Vol.1. Temă de casă: Modelarea în Matlab a tehnicilor de măsură bio-fotonice. Dordrecht-Boston-London 2003. Voiekov. D. Biofotonica in biotehnologii: Genomica. B. tabele de adevăr. www. 4. 9.). Wiley.. Berlin-HeidelbergNew York 2005. Tomografia optică. Prasad. 6.Q. 7. and van Wijk. Li. and Beloussov. BIBLIOGRAFIE 1..F. 3. World Scientific. Beloussov. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea cunoştintelor teoretice şi practice de bază privind modelarea şi simularea sistemelor fizice precum şi a algoritmilor de control pentru aceste sisteme. Moscow State Univesity 1994. and Popp. Beloussov. R. 2.). 1797-1816.F. EWS) 2. Lasers and Optics in Health Care. L.F..Imagistica intravitală. Adrian Mihăescu . and Popp. 10. P. Springer. V..N.):Biophotonics. Russia 1995. Neurobiologie.H. Bioinform-Services. Van Wijk. baleiaj cofocal fluorescent. Imageria proteinelor GFP şi a altor indicatori fiziologici în celulele vii. Hoboken. Citokinezia celulara. F.2004. 5.A.):Biophotonics. November 1997. S. Microscopie (limita de rezoluţie.Low-level luminescence of the human skin. Aplicaţie: sistem de alarmare (Early Warning System. seminar.(eds. and Shen. Popp. 11. Popp. evenimente. Nanotehnologii. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator.V. achiziţia şi prelucrarea numerică a imaginilor genetice). (eds. tranziţii. C.A. Introduction to Biophotonics.A.X. Aplicaţii ale modelării şi simulării în industrie 3. Sisteme comandate prin evenimente. Deutsch. Proceedings of the IEEE. Analiza probelor biologice cu AFM şi microscopul electronic. Maşina cu stări finite. Aplicaţii în medicină ale biofotonicii: Imagistica non-invazivă a organelor şi a tumorilor. Biophotonics. (eds. proiect) Studiul laserilor folosiţi în medicină. Moscow University Press. Proteomica. Popp. T. Instrumente software folosite pentru implementarea modelelor matematice şi testarea algoritmilor de control: Matlab Simulink Stateflow: stări. Chirurgia laser. R. Singapore 1992. SUBIECTELE CURSULUI 1. Comunicaţii optice.lifescientists. and Gu. pp. Skin Research and Technology 3 (1997).Aplicatii ale microscopiei fluorescente in biologia celulara:Aspecte ale biologiei celulare şi molecular.A. Sistem pentru controlul geamului unui vehicul 76 .Timişoara. Cohen.A. V.de 8. Kluwer Academic Publishers.. Recent Advances in Biophoton Research and Its Applications. Moscow 2000. Monitorizarea în timp real a proceselor metabolice. L.

mathworks. proiect) 77 . Norme CEM în domeniul automotiv C. Simulation. Elemente de bază în Stateflow: implementarea de modele cu diagrame. necesare pentru oricare inginer electronist. stări. automat de tip cheie electronică pentru deschiderea unei uşi. evenimente. Michal Politi: Modeling Reactive System with Statecharts. B. proiect) Laborator Elemente de bază în Matlab. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul familiarizează studenţii cu problemele specifice asigurării complianţei cu normele CEM. 2007.2.com) 9. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Disciplina asigură competenţe în direcţia implementării normelor CEM. implementarea unui conroller ABS (Anti Lock Brake System). tranziţii. Sistem de identificare a vorbitorului folosind modelul GMM. în proiectare. Jacob Benetsy. combinarea mai multor modele gaussiene). Aplicaţii: automat pentru închiderea geamului uşii unui automobil. 6.4. Stateflow. funcţii grafice.3. Sistem de climatizare într-un vehicul 3. Directive şi norme de compatibilitate electromagnetică 2. D. (www. Mohan Sondhi. Springer-Verlag Berlin Heidelberg 2008 David Harel. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Implementation. standardele de măsurare şi testare. supratensiuni etc. Controler adaptiv de croazieră 3. seminar. Măsurarea perturbaţiilor transmise prin radiaţie şi prin conducţie 3. Introducere. ESD 4. construcţie şi exploatare a echipamentelor şi sistemelor electronice. sistem de alimentare cu combustibil tolerant la defectele senzorilor. Modelarea şi controlul unui ascensor 4. The Mathworks Inc.3. Teste de imunitate specifice reţelelor de alimentare: variaţii ale tensiunii de alimentare. *** MATLAB. Determinarea imunităţii la perturbaţiile radiate şi la perturbaţiileconduse 5. Semnale caracteristice pentru teste de imunitate: salve de impulsuri. Aplicaţie: sistem de identificare a vorbitorului bazat pe modelul GMM. modelul GMM (Gaussian mixture model. C. 1998 NORME DE COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ A. impulsuri energetice.Sunt prezentate normele privind măsurarea nivelului perturbaţiilor emise şi testele de imunitate pentru echipamentele electronice. SUBIECTELE CURSULUI 1. tabele de adevăr. Proiect Implementarea unui model de sinteză a semnalului vocal folosind o excitaţie mixtă între impulsuri periodice şi zgomot. Norme CEM în medicină 7. BIBLIOGRAFIE 8. Yiteng Suang: Springer Handbook of Speech Processing. căderi şi întreruperi. Modele folosite în prelucrarea semnalului vocal: modelul liniar predictiv. Modeling. Simulink. controlul automat al unui încălzitor de apă. McGraw-Hill..

A. 2007 3. pornind de la un anumit echipament electronic. Timişoara. De Vest. Metode de măsurare a mărimilor din radiofrecvenţă. Timişoara. A. Antene şi propagare. Ed. analiza incertitudinii de măsurare. pentru care va descrie şi efectua măsurările şi testele necesare. Studiul performanţelor unui analizor spectral L5. inclusiv descrierea metodelor folosite. Tehnici de măsurare în sistemele de radio numerice 7. camere ecranate. 2007 2 . E. diagrama ochiului şi diagrama constelaţiilor 6. reţele artificiale L3. A. BIBLIOGRAFIE 1. Ignea. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Ed. Timişoara. power-metru) 3. Fixarea unor deprinderi de comunicare cu domenii diferite de cel tehnic. BIBLIOGRAFIE 1. 2006 2 . OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea cu tehnicile şi metodele de măsurăre în domeniul radio-frecvenţă în contextul diversificării comunicaţiilor numerice şi al implementării normelor de compatibilitate electromagnetică. De Vest. Mediul ambiant electromagnetic. corespondenţa dintre raportul purtătoare/zgomot şi BER (bit error ratio). Compatibilitate electomagnetică. a performanţelor acestora şi evaluarea incertitudinii de măsurare ce apare în procesul de măsurare. proiect) L1. tipuri de modulaţie. camere anecoide. Ignea. efectul de jitter şi zgomotul de fază C. Ignea. influenţa zgomotului în procesul de măsurare 4. calibrarea analizorului de reţea 5. Determinarea zgomotului electromagnetic ambiental L2. Măsurări în telecomunicaţii. Măsurări în telecomunicaţii. B. Compatibilitate electomagnetică. A. utilizare). Cunoaşterea echipamentelor moderne de măsurare. Analiza performanţelor sistemelor de transmisiune numerică. Timişoara. A. Ed. De Vest. Ignea. Ignea. SUBIECTELE CURSULUI 1. A. pentru asigurarea complianţei cu normele CEM D. 78 . sub forma unui raport. Echipamente specifice de măsurare în radiofrecvenţă (receptorul de măsurare. Politehnica. De Sabata. Metode de măsurare în sistemele de transmisiune numerică. funcţionalitate. Ed. Interpretarea diagramei ochiului şi a diagramei constelaţiei L6. spaţii pentru măsurare (OATS. Măsurarea parametrilor S cu analizorul de reţea D. alte spaţii) 2.În cadrul laboratorului fiecare student va rezolva un studiu de caz. 2002 BIOINFORMATICĂ STRUCTURALĂ A. Politehnica. analizorul de reţea. Măsurarea perturbaţiilor conduse. analizorul spectral. seminar. 2006 MĂSURĂRI ÎN RADIO-FRECVENŢĂ A. OBIECTIVELE CURSULUI Studiul sistemelor informatice din domeniul sănătăţii (design. Ed. Determinarea parametrilor S . Mârza. Timişoara. Calibrarea cleştelui absorbant L4.

Impedimente în calea dezvoltării fişei computerizate a pacientului.1. cunoaştere.1. 5.6.6. Obiectivele standardului DICOM şi domeniul de aplicabilitate.4.1.1.1. SUBIECTELE CURSULUI CAPITOLUL 1. Avantajele utilizării fişei computerizate a pacientului.1.2. 3. Elemente caracteristice pentru standardul HL7). Problematica informaticii medicale.Dobândirea unor abilităţi de gestionare a activităţilor de planificare strategică şi consultanţă în domeniul medical.3. STANDARDE.6. 3.1. Sisteme informatice administrative.1.5. HL7 (4. Achiziţia datelor medicale .3. 3. Sisteme informatice pentru staţii de urgenţă.7. 5. CAPITOLUL 4.2. 7. Strategie.4. 4. CAPITOLUL 3. Definiţii.7. Planificarea strategică referitoare la utilizarea sisteme informatice.1. Probleme conexe FCP ( 3. Înregistrări medicale pe suport de hârtie şi pe Calculator.2.1 Sisteme informatice pentru cabinete de medic de familie.2.4 Semnătura electronică).3. Securitate şi confidenţialitate.1.4. CAPITOLUL 2. 4.4. Sisteme informatice de laborator.4.2.3. GENERALITĂŢI :1. Scopuri formative: Studenţii vor dobândi competenţa în reţele de sisteme de servicii de sănătate şi aplicaţii portabile.1. Generalităţi. 6. 6.4. 2.1.2. 2.5.2 Probleme de proprietate privind FCP.1. 6. Sisteme informatice de laborator. 7. 3. 3. Identificarea 79 .4. 6. 5. 6. 7.4. Obiective şi activităţi. Alte sisteme informatice de spital). 3. 4. Smart cards. Sisteme informatice pentru asistenţă medicală.3. Definiţii.5.5. Caracteristicile fişei computerizate a pacientului.3. Generalităţi.3. ÎNREGISTRĂRI MEDICALE : 2.3.1. B.6. 5.2. 7. SISTEME DE CLASIFICARE ŞI CODURI ÎN DOMENIUL MEDICAL 4.1. 4. CAPITOLUL 6.6.3.3. 5. 7.5.2. ÎNREGISTRĂRI PE CALCULATOR ALE DATELOR PACIENTULUI. Sisteme informatice pentru farmacii.2.3. Suportul hardware pentru un sistem informatic de spital.4. 6. 3.2.1.1. 1. 7.3.4. Studiul condiţiilor externe şi interne.2. 2. CAPITOLUL 7. Misiunea.2. PLANIFICARE STRATEGICĂ PENTRU SISTEME INFORMATICE ÎN SERVICII DE SĂNĂTATE 7.4.1. 1. La finalul cursului participanţii vor fi capabili să înţeleagă conceptele domeniului şi să le aplice în situaţiile potrivite. 2.5. 7.monitorizarea pacienţilor.4. Reglementări pentru fişa computerizată a pacientului în contextul sistemelor integrate de sănătate. Etapele procesului de PS (7.6.2.1.4. SISTEME INFORMATICE DE SPITAL 6. Sisteme informatice farmaceutice.4. SISTEME INFORMATICE DIN DOMENIUL SANITAR .5. Organizaţia şi standardul HL7. 4. 4. Sisteme informatice clinice (6.1.3. Analiza datelor. Stabilirea scopului şi a sferei de acţiune.1. Sisteme de clasificare şi coduri în domeniul medical CAPITOLUL 5. informaţie. Sisteme informatice pentru cabinetele medicale ale medicilor specialişti). Sisteme informatice pentru cabinete medicale (5. Sisteme informatice de radiologie. Scurt istoric al evoluţiei DICOM. Standardul DICOM (4.2. Informatica medicală în lume. Sisteme informatice de monitorizare. Baze de date clinice şi modele de baze de date. Standardele CEN şi standardul EDIFACT. 3. 6. Sisteme informatice pentru comenzi. Date. 6.4. Elemente componente ale standardului DICOM) 4. Sisteme informatice pentru radiologie. Integritatea datelor. Organizare la nivelul departamentelor instituţiilor.

3. et al.3. 9. farmacie. 2000.3. Shortliffe. Imagini în medicină. 8. terapie. Jan van Bemmell.2. 9. monitorizare şi de laborator utilizată în biologie şi în medicină. precum şi principiile. Alegerea unei direcţii de acţiune. Springer. 9. Consultanţa. 9. Generalităţi. Politehnica. seminar.2. Prelucrări de imagini medicale 6. INSTRUMENTAŢIE BIOMEDICALĂ A.5. metodele şi tehnicile care stau la baza exploatării acestei aparaturi.9. Evoluţia metodelor utilizate în imagistică). Sisteme informatice pentru cabinete de stomatologie (Lytech. 9. Computer Applications in Health Care and Biomedicine.7. Springer.1 Rolul imaginilor în etapele procesului de asistenţă medicală. 10. CAPITOLUL 9. Stoicu-Tivadar L. vizează creşterea calităţii şi siguranţei investigaţiilor medicale utile în diagnosticare.7. C.6. Concepte de bază în generarea imaginilor.4.1. Obiectivele utilizatorului. Alegerea sistemului informatic (8. ALEGEREA UNUI SISTEM INFORMATIC DE SĂNĂTATE 8. 10. OBIECTIVELE CURSULUI Instrumentaţia biomedicală este în strânsă legatură cu domeniul biosenzorilor şi biomaterialelor.1. Comitetul director. CAPITOLUL 8. Musen MA. 10. 10.4. 8. Medical Informatics.. Sisteme informatice pentru cabinete de medic de familie (MedPrax. Solicitare pentru informare. Uzabilitatea şi metode de evaluare a uzabilităţii interfeţelor aplicaţiilor medicale. Administrarea imaginilor.2. 3. Procesul radiologic şi interacţiunile sale). medic specialist. Elemente de proiectare a interfeţelor utilizator pentru aplicaţii medicale. DentINS) 4. 10. 7. 2005.1. Sisteme informatice de spital 3. Generarea imaginilor (9.3. Prelucrări statistice pentru date medicale – SPSS software Proiecte (tematică): Design şi implementare de prototipuri pentru sisteme informatice de spital. în intervenţiile terapeutice şi chirurgicale cât şi în monitorizarea actului medical.2. 7.2. Topaas.1.1.4. 80 . DICOM) 5.H. IMAGISTICĂ MEDICALĂ ..2.4. Imaginea şi imagistica (9. TurboMed) 2.1. Sisteme informatice aplicate în servicii de sănătate. Implementarea şi evaluarea pe parcurs). Aspecte ale interacţiunii om-calculator pentru aplicaţii specifice.1. 8. 10. Prezentarea problemei. laborator şi sisteme mobile D. Cunoaşterea sistemului utilizat curent şi stabilirea cerinţelor). 8. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator.2. Importanţa percepţiei umane în studiul interfeţelor utilizator. Solicitare pentru propunere. Stabilirea cerinţelor (8. Ed.1. E. Timişoara.2. PROIECTAREA INTERFEŢELOR UTILIZATOR 10.2. Ed. Stadiul actual. proiect) Laborator: 1. DentOR. Evaluarea răspunsurilor la solicitare pentru propunere).6. medic de familie.2. BIBLIOGRAFIE 1. 2.2. Standarde (HL7.soluţiilor posibile. Instrumentaţia biomedicală studiază aparatura de investigare.2. MedINS.3. Handbook of Medical Informatics. Roterdam. 2001. CAPITOLUL 10. EOGeneraliste.

măsurarea ritmului cardiac. instrumentaţie medicală de bază. cerinţe impuse instrumentaţiei biomedicale. metode numerice pentru problemele câmpului bioelectric. electroencefalografiei. senzori optici. C. modelarea şi simularea mecanicii pulmonare. tehnologii internet şi instrumentaţia virtuală. 8. implanturi şi proteze mecanice. măsurări ale impedanţei bioelectrice. monitorizare optică neinvazivă. SUBIECTELE CURSULUI 1. Studiul plăcilor de achiziţie de imagini în instrumentaţia biomedicală. analiza şi interpretarea datelor volumetrice medicale. stimulatoare implantabile pentru controlul neuromuscular. senzori electrochimici. Analiza semnalelor biomedicale: semnale biomedicale (caracteristici dinamice şi analiza în domeniul frecvenţă). medicină nucleară. instrumentaţie biomedicală inteligentă. 6. B. respiraţia. achiziţia şi prelucrarea semnalelor biomedicale digitale. Sisteme fiziologice: funcţionarea şi structura sistemului cardiovascular. 4. electrozi biopotenţiali. 7. metode spectrale. vizualizări bidimensionale şi tridimensionale. Imagistica medicală: raze X. Instrumente şi dispozitive medicale: amplificatoare pentru biopotenţiali. 9. 5. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. conductivitatea electrică a ţesuturilor. reglementări privind utilizarea instrumentaţiei biomedicale. sistemul endocrin. aparatură medicală. proiect) Laborator 1. modelarea membranelor. organe artificiale. ultrasunete. rezonanţă magnetică. reprezentarea semnalelor biomedicale în domeniul timp-frecvenţă. Pacemaker cardiac implantabil. tomografie cu emisie de pozitroni. principiile electrocardiografiei. microscopia în rezonanţa magnetică. sistemul gastrointestinal.Instrumentaţie biomedicală cuprinde modele funcţionale. ci şi utilizarea acestor echipamente în condiţii de calitate a actului medical şi de securitate pentru pacient şi personalul medical. metode neinvazive de măsurare a tensiunii arteriale. sistemul auditiv. laseri biomedicali. Bioinstrumentaţie virtuală şi internet: accesul la instrumentaţia virtuală biomedicală. 10. 81 . telemetrie. biosenzori chimici. compresia semnalelor biomedicale digitale. senzori bioanalitici. stimularea electrică a ţesuturilor excitabile. modelarea şi simularea dinamicii cardiopulmonare integrate. achiziţia. reţele neuronale în prelucrarea semnalelor. analiza undişoarelor în prelucrarea semnalelor biomedicale. dispozitive chirurgicale. analiză spectrală. defibrilatoare. fractalii în domeniul semnalelor biomedicale. De asemenea. electromiografiei. 3. Studiul plăcilor de achiziţie de date în instrumentaţia biomedicală 2. instrumentaţia biomedicală nu presupune doar folosirea de echipamente biomedicale performante. sistemul nervos. Vizualizarea în medicină: imagini medicale prelucrate. 2. biomagnetismului. Concepte de bază ale instrumentaţiei biomedicale: anatomie şi fiziologie. Fenomene bioelectrice: electrofiziologie fundamentală. tomografie computerizată. Senzori biomedicali: măsurări fizice. sistemul respirator. instrumentaţie virtuală. Modelarea matematică şi simularea sistemelor fiziologice: modelarea şi simularea sistemului cardiovascular. sistemul vizual.

82 . 7. şi siteme artificiale create după modele din biologie.. INC. J. Chen. Modelarea şi construcţia de sisteme după exemple din biologie. Rosow E. 5. University of Southern California. Studiul BioBench Basics 4. C. Modelarea şi simularea mecanicii pulmonare. 6.. Modelarea şi simularea sistemului cardiovascular.. 2. John Wiley & SONS. de asemenea. BIBLIOGRAFIE 1. iar fiecare echipă va lucra în laboratorul de robotică al UPT . Robotica în medicină azi şi în viitor . Proteze. 8. Addison. The Biomedical Engineering Handbook. Sisteme şi componente umanoide inspirate e modelul natural. Se prezintă câteva exemple concrete actuale şi se propun câteva posibile direcţii de dezvoltare. Ei vor realizAprograme şi aplicaţii concrete pe roboţi KUKA.. Rangayyan R. Craig. 9. Aplicaţii de terapie clinică asistată de roboţi. focalizate mai ales pe asistenţa medicală. D. Miniaturizare. 2002. MEMS şi nanotechnologie 4. Biomedical. Introduction to Robotics: Mechanics and Control. Se studiază. clinică şi de menţinere a sănătăţii în LabVIEW. Reabilitare. Clinical and Healthcare applications in LabVIEW. Reţele neuronale în prelucrarea biosemnalelor. 2000. 2004. Proiect Aplicaţie biomedicală.Wesley. Biomedical Signal Analysis. 7. asistenţă pentru persoane cu dezabilităţi şi persoane în vârstă 3. MIT Press 2007. 2002. Wiley-Intersciene. exoschelete. B. ROBOTICĂ PENTRU ASISTENŢA MEDICALĂ A. 5. BIBLIOGRAFIE 1. orteze. Publishing House Prentice Hall PTR. SUBIECTELE APLICATIILOR Studenţii vor fi grupaţi în echipe de 3-4 membrii. Investigaţii medicale asistate de roboţi . 6.M.. J. Olansen J. 10. OBIECTIVELE CURSULUI Obiectivul principal al cursului este de prezenta principal aplicatii ale roboticii în domeniul medicinei. SUBIECTELE CURSULUI 1.3. ISBN 0-201-10326-5.Y. Endoscopie şi chirurgie asistate de roboţi . From Humans to Robots. Bronzino.USA. D. Braţe mecatronice conduse de semnalele emise de creierul uman. Virtual Bio-Instrumentation. 8. J. 3. 2. 2. Actuatori biologici. bazate pe trendurile actuale din tehnologie. 11. Boca Raton: CRC Press LLC. Modelarea şi simularea dinamicii cardiopulmonare integrate. Studiul unor metode numerice pentru problemele câmpului bioelectric.

C.3. Lee.S.C. S. Robotics Control. McGraw-Hill Book Company. R. Sensing Intelligence. ISBN 0 – 07 – 22625 and 83 .G. K. Gonzalez. 198 . Fu.

INGINERIA REŢELELOR DE TELECOMUNICAŢII PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Domeniul: Inginerie Electronică şi Telecomunicaţii Nr Disciplina crt Anul I sem. D = evaluare distribuită. voce. C = colocviu 84 . video Total Anul II Sem. 3 1 Opţională 4 2 Comunicaţii fără fir 3 Reţele de bandă largă 4 Reţele optice Total Anul II Sem. 2 1 Opţională 3 2 Administrarea reţelelor de calculatoare 3 Simularea reţelelor de comunicaţii 4 Reţele de date. 4 1 Stagiu de practică 2 Elaborare Lucrare de disertaţie Total C 2 2 2 2 8 2 2 2 2 8 2 2 2 2 8 S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 L 2 2 1 1 6 1 1 0 2 4 1 2 2 1 6 P 0 0 0 0 0 0 0 2 0 2 0 0 0 0 0 Cr/Ex* 8/D 8/D 7/E 7/E 30 7/E 7/D 8/E 8/E 30 7/E 8/E 8/E 7/D 30 15/D 15/E 30 Opţională 1 Opţională 2 (2 din 6) Bazele prelucrării semnalelor Proiectarea reţelelor radio Semnale şi sisteme numerice de comunicaţii Procesoare şi sisteme de achiziţie Tehnici moderne de programare Modelare statistică şi stocastică Programare grafică Prelucrarea imaginilor Interfaţarea sistemelor de măsurare şi testare Managementul reţelelor de telecomunicaţii Algoritmi şi tehnici de modelare şi simulare Norme de compatibilitate electromagnetică Sisteme cu consum redus Proiectarea şi testarea sistemelor dedicate Opţională 3 (1 din 3) Opţională 4 (1 din 5) Legendă C Curs S Seminar L Laborator P Proiect Cr/Ex* Credite/Forma de examinare * Forma de evaluare: E = examen. 1 1 Opţională 1 2 Opţională 2 3 Prelucrarea statistică a semnalelor 4 Tehnici avansate în reţele de comunicaţii Total Anul I Sem.

Stanciu. 1999 3. Filtre reale. Transformata Laplace. Ciochina. Transformata Fourier Discreta Rapida. Paolo Prandoni. Ed. Interpolare. Filtre IIR. Vectori aleatori. Adelaida Mateescu. analizei spectrale. R. L. Proiectarea filtrelor: Principiile proiectarii. Analiza timp-frecventa. semnale cu banda limitata. La finalul cursului. Dumitriu. Prelucrarea multirata a semnalelor: Subesantionarea. 2008 2. Procese aleatoare. Signal Processing for Communications. Conversia A/D si D/A. studentii vor avea competente de a aplica metode si unelte matematice pentru modelarea filtrarii si proiectarii filtrelor. proiect) Transformata Fourier directa si inversa. Filtrarea in domeniul frecventa. Clase de semnale discrete in timp. Conversia A/D. Sincronizarea adaptiva. Analiza filtrelor. adresandu-se in principal alinierii nivelului pentru studentii care nu au urmat anterior specializari in acest domeniu. A. Proiectarea receptorului. Filtre discrete in timp: Sisteme liniare invariante in timp. Proprietatile transformatei Fourier. 85 . S. Esantionare si cuantizare. BIBLIOGRAFIE 1. B. Rata de esantionare Proiectarea sistemelor numerice de comunicatii: Canalul de comunicatii. Transformata Laplace: Transformata Laplace directa. Transformata Laplace inversa. J. Lausanne. R. ed. C. De la spatii vectoriale la spatii Hilbert. Schafer. Subspatii. Conversia D/A. Transformata Laplace directa si inversa. Discrete-Time Signal Processing. Prelucrarea stohastica a semnalelor: Variabile aleatoare. Erori de aliere. V. Proiectarea filtrelor IIR. Reprezentarea spectrala a proceselor aleatoare stationare. baze. Filtre ideale. seminar. Buck. Filtre FIR. Filtrarea in domeniul timp. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator.BAZELE PRELUCRARII SEMNALELOR A. SUBIECTELE CURSULUI Introducere in prelucrarea numerica a semnalelor Semnale discrete in timp: Definitii fundamentale. Prelucrarea discreta in timp a semnalelor analogice. N. Semnale si spatii Hilbert: Geometrie euclidiana. Proprietatile transformatei Laplace. Analiza spectrala a semnalelor utilizand transformata Fourier. Teorema esantionarii. Transformata Z inversa. conversiei A/D si D/A. Prentice Hall. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul este dedicat introducerii in tehnicile de prelucrare a semnalelor. Transformata Z: Transformata Z directa. Proiectarea filtrelor FIR. Prelucrarea semnalelor stohastice Interpolare si esantionare: Semnale continue in timp. W. Conversia A/D si D/A: Cuantizarea. Martin Vetterli. Serbanescu. Supraesantionarea. Analiza Fourier: Transformata Fourier Discreta. EPFL Press. Modelare in MATLAB D. analizei timp-frecventa. Proiectarea transmitatorului. Oppenheim. Serii Fourier discrete. a 2-a.

Grafică. Ingineria amplasamentelor radio 5. Bucuresti. Multiplexarea cu divizare în frecvenţă. Modele de propagare. T. seminar. PROIECTAREA REŢELELOR RADIO A. Proiectarea legaturilor radio in microunde 6. SEMNALE ŞI SISTEME NUMERICE DE COMUNICAŢII A. 2006. Canalele radio mobile si fenomenul de fluctuatii (fading) (2 ore) 14. J. Video. Tehnica. Voce. Bugetul legaturii radio in microunde 7. John Wiley & Sons. BIBLIOGRAFIE 1. John Wiley & Sons. Novosad “Radio Network Planning and Optimisation for UMTS”. Sunt prezentate toate elementele care intervin in realizarea legăturilor radio. Abordarea teoretica este completata de aplicatii practice si probleme. De asemenea. parametri şi domenii de aplicaţie. Proiectarea retelelor radio indoor (2 ore) 13. tehnici de multiplexare şi tehnici de modulaţie analogice şi numerice. B. A. Ed. Arhitectura retelelor radio mobile 3. 2000.D. Reglementarea benzilor de frecvenţă. Modelul COST 231 10. B. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul isi propune sa prezinte principiile de baza in proiectarea si optimizarea retelelor radio. 1997. Imagine. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. D. Parsons “The Mobile Radio Propagation Channel” John Wiley & Sons. SUBIECTELE CURSULUI Semnale în banda de bază: Text. OBIECTIVELE CURSULUI Introducere în semnale în banda de bază. Spectrul de radiofrecvenţă: Frecvenţe pentru transmisii radio. Bazele ingineriei retelelor radio 2. Multiplexarea cu divizare în timp. 2007. J. proiect) Studentii vor elabora scurte aplicatii software reprezentind programe utile in proiectarea retelelor radio. Se analizeaza performantele diferitelor modele de propagare. 86 . Laiho. Date. SUBIECTELE CURSULUI 1. O atentie speciala este acordata caracterizarii canalelor radio în comunicaţii mobile. Prezentarea principalelor sisteme de comunicaţii numerice cu arhitectură.Prelucrarea numerica a semnalelor. in grupe de 3-4 studenti vor elabora un proiect pe baza unei teme din domeniul disciplinei. 2. Modele de propagare in interiorul cladirilor (2 ore) 12. Audio. Modelul Lee (2 ore) 11. Tehnici de multiplexare: Multiplexarea cu divizare în spaţiu. Mishra “Advanced Cellular Network Planning and Optimisation’.Wacker. Modelul Okumura-Hata 9. Planificarea retelelor outdoor 4.R. A. Calibrarea si ajustarea algoritmilor de predictie (2 ore) C. mediul specific comunicatiilor mobile 8.

Tehnici de modulaţie analogică (AM. G. Modulaţii digitale (ASK. 2. FSK. Editura Pearson Education. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea de cunoştinţe privind structura. Interfaţarea sistemelor de achiziţie 3. New Jersey. Schiller. Sisteme de comunicaţii mobile: GSM.Multiplexarea cu divizare în cod. Sisteme de prelucrare numerică cu procesoare.6. FM. Programarea procesoarelor 2. Microcontrolere şi procesoare numerice de semnal 1.3. D. BIBLIOGRAFIE 1. 3. IEEE 802. Reţele fără fir: Tehnici de transmisie. Unitatea centrală de prelucrare 1. a sistemelor de achiziţie de date şi a circuitelor de interfaţă analogice.11.5. proiect) Introducere în Matlab. R. Sisteme de transmisie şi comutaţie. 2003 2. L. Reţele cu infrastructură şi reţele ad-hoc. PSK ). BIBLIOGRAFIE . PSK. DVB. Dezvoltarea de aplicaţii cu perifericele procesoarelor. Circuite de condiţionare a semnalelor 2. Comunicaţii cu spectru împrăştiat (DSSS. Oteşteanu. (G)MSK. Circuite de interfaţă analogice 2. Programarea procesoarelor în limbaj de asamblare şi în limbaj C. QAM). Tehnici cu spectru împrăştiat (DSSS. FHSS) Sistemul de difuziune digitală DVB. FM. Dezvoltarea de aplicaţii cu circuite de interfaţă analogice. M. Interfaţarea sistemelor de achiziţie de date.1. Steven F. Structuri de sisteme de achiziţie 2. J. UMTS. D. Upper Saddle River. B. C. PM). Editura Orizonturi Universitare. H. Pack. OFDM). Sisteme de difuziune digitală: Repetiţia ciclică a datelor. SUBIECTELE APLICAŢILOR (laborator. FHSS). SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) 1. GMSK. Barrett. Memoria 1. Aplicaţii de achiziţie şi prelucrare numerică a semnalelor. QAM.1. Convertoare numeric analogice 2. Toma. Daniel J. SUBIECTELE CURSULUI 1. DECT.2. Tehnici avansate de modulaţie digitală (MSK. PM). Procesoare. 2001 PROCESOARE ŞI SISTEME DE ACHIZIŢIE A. 2005. seminar. Mobile communications – second edition. Convertoare analog numerice 2. funcţionarea şi programarea sistemelor de prelucrare numerică cu procesoare (microcontrolere şi procesoare numerice de semnal). 4. Sisteme de achiziţie 2. 2. Tehnici de modulaţie: Modulaţii analogice (AM. 87 . Timişoara.4. 1. DAB. Tehnici de modulaţie digitală de bază (ASK.4.2. Design and Applications with the 68HC12 and HCS12. Bluetooth.3. Pazsitka. Vasiu. C. Embedded Systems. Periferice 1. FSK.

Microcontrolere HCS12X. 2002. Teora. Excel by Example.Editura de Vest Timişoara. Visual Basic. 7. 6. ş. 2. USB. Kagan A. R. Programarea sistemului de achiziţie Agilent 34970 2. 5. Toma. TEHNICI MODERNE DE PROGRAMARE A. 2004. Bockmann C. etc) D. proiect) Lucrări laborator: 1. C. Crearea de documente ActiveX pe Web. 2. Convenţii de notaţii şi de scriere a codului. 3. întreţinere. Dezvoltarea unui player MM (CD-Rom. Mischie. Teme proiect: 1. Editura de Vest Timişoara. Criptartea documentelor. Controale specializate: FlexGrid. Biblioteci DLL.. Visual Basic.. 3. A Microsoft Cookbook for Electronics Engineers. Programarea unui sistem de testare automat. Utilizarea controlelor. Crearea şi utilizarea controlelor ActiveX. tipuri şi clase.a. Funcţii API. Ed. Proiectarea şi dezvoltarea interfeţei utilizator. Creare. 88 . Vasiu. Exemple de dezvoltare rapidă de aplicaţii: software pentru instrumente de măsură programabile Agilent. 6. Elsevier. BIBLIOGRAFIE 1. Pazsitka. Dezvoltarea unei aplicaţii în Microsoft Visual Studio. Distribuirea aplicaţiei. Aplicaţii de interfaţare: port paralel. L. Teora. 4. 3. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. MP3.. DataList. 2003. Ghidul programatorului. Tratarea evenimentelor. B. distribuirea aplicaţiei finale. Prelucrarea fişierelor text şi Excel. MS Office şi VBA: automatizări Excel. SUBIECTELE CURSULUI Stilul de programare. Depanarea codului. DataGrid. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul oferă posibilitatea crearea abilităţilor de dezvoltare rapidă a unei aplicaţii funcţionale. Accesul la baze de date. insistând pe stilul de programare. Organizarea proiectelor. 2008. Biblioteca programatorului. Teorie şi aplicaţii.. *** Microsoft Press. Documentarea programului. Obiecte. utilizare. Adăugarea fişierelor Help în aplicaţii. S. legarea cu alte medii şi limbaje de programare. 4. G. Ed. 5. Programarea în modelul FSO. ADO şi baze de date. Proiectarea şi programarea unui sistem de achiziţie pe USB. 3. 2005.

proiect) Generarea unor traiectorii pentru lanturi Markov omogene. Cursul contribuie în mod esenţial la fundamentarea unor alte cursuri privind modulaţiile digitale. BIBLIOGRAFIE 1. Chapman & Hall. Procese autoregresive. The Analysis of Time Series-an introduction. Spectrul unei serii temporale. SUBIECTELE CURSULUI Lanturi Markov: Procese stocastice-introducere. 89 . Statistical and Stochastic Modeling in Engineering and Economy (in Romanian).Clasificarea starilor. OBIECTIVELE CURSULUI Asimilarea de catre studenti a terminologiei si metodelor modelarii statistice si stochastice pentru diferite aplicatii in domeniul electronicii si telecomunicatiilor. 1996. M.. Springer Verlag. Probleme de cautare. estimatori de plauzibilitate maximă. Analiza armonica a proceselor stationare de ordinal doi. metoda celor mai mici pătrate. B. Editura Politehnica. Lanturi Markov omogene. D. De asemenea. Procese stationare. Procese in medie mobila. Rutkowsky. Un obiectiv important îl constituie şi determinarea formei semnalelor. Procese ARMA si ARIMA. Proiectarea receptoarelor optimale şi suboptimale constituie un alt obiectiv major al cursului. 4. Ecuatii diferentiale stochastice. E. Ecuatia Chapman-Kolmogorov. I. transmisiunile pe canale cu fading. Integrala stochastica Ito. Simularea unor traiectorii pentru procesul de miscare browniana. 1997. MA. MATHEMATICA sau R pentru o rezolvare eleganta si interesanta a problemelor complexe din pactica. M. 3.. Simulari ale diferitelor tipuri de stari asociate unui lant Markov. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Karatzas. 2nd ed. 5th ed. R. Springer Verlag N. metoda momentelor. 2. C. Procese Wiener. Modelare stochastica: Procesul de miscare browniana. Analiza seriilor de timp: Componentele unei serii de timp.. este urmarita abilitatea studentilor de a utilize pachetele software specializate MATLAB. Metode de analiza a trendului. ARMA sau ARIMA. Procese de difuzie.Control stochastic. SUBIECTELE CURSULUI Estimatori clasici: estimatori fără deplasare şi cu dispersie minimă. a. Filtrajul Kalman-Bucy. 2006. Matingale methods in financial modeling. Musiela. Negrea. 1991. S. Teorema lui Wold. Simularea unor traiectorii pentru anumite procese de difuzie. Stationaritate. Ergodicitate. Formula lui Ito. OBIECTIVELE CURSULUI Se urmăreşte crearea de competenţe privind estimarea şi detecţia unor parametri ai semnalelor afectate de zgomot. Calculul coeficientilor si indicatorilor unor modele AR.Y.MODELARE STATISTICĂ ŞI STOCHASTICĂ A. Chatfield. Berlin. Metode de determinare a tendintei unei serii de timp. Procese de tip zgomot alb. Brownian motion and stochastic calculus. ş.. PRELUCRAREA STATISTICĂ A SEMNALELOR A. Shreve. Timisoara.. B. Lnturi Markov de decizie. C.

Calculul ratei erorii pe simbol şi pe bit: modulaţia PSK. BIBLIOGRAFIE 1. Trasarea caracteristicilor de operare ale receptoarelor şi trasarea curbelor BER. seminar. Fundamentals of statistical signal processing. comutarea fuxurilor 6. detecţia semnalelor aleatoare. Prentice Hall. Aplicaţii ale estimării şi detecţiei: aplicaţii în RADAR. filtrarea pachetelor in rutere. 2005. proiect) Estimatorul medie eşantion. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator. B. Estimatorul puterii semnalelor. arhitecturi de noduri terminale si rutere. bolcarea HOL si evitarea sa prin memorare la iesire. scalarea ruterelor mari si a celor rapide C. OBIECTIVELE CURSULUI Retelelelor de calculatoare. Detectori clasici: detecţia semnalelor deterministe. aplicaţii în analiza corelativă şi spectrală. 1993 (vol I) si 1998 (vol II) 2. indici inlantuiti si comutarea de etichete. D.Copierea datelor. Steven M. SUBIECTELE CURSULUI 1. Prima cauza poate fi relativ usor eliminata prin achizitionarea unui hardware mai rapid si a unor memorii mai mari. Prentice Hall.Controlul transferului: evitarea suprasarcinii create de planificare si de schimbarea contextului. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. protocoale. hardware. evitarea copiilor prin DMA la distanta 4. C.Comutarea: comutatoare telefonice si rutere. Petre Stoica. reducerea numarului de copii prin restructurari locale. li se cer sa asigure anumite garantii de performanta. Estimatori spectrali. proiect) 1. comutatoare cu memorie partajata. Controlul admisiei in noduri 90 . Filtrul Kalman în aplicaţii de tracking. Detectori bayesieni: detecţia semnalelor deterministe având unii parametri necunoscuţi. Randolph Moses. estimatori bayesieni liniari. planificatoare ATM pentru controlul fluxului. TEHNICI AVANSATE ÎN RETELELE DE COMUNICATII A.Principii de implementare si folosirea lor pentru validarea bufferelor. dar adevarata limitare este cauzata de implementari inadecvate ale software-ului in servere sau rutere. Metoda „Importance Sampling”. modulaţia QPSK. Metode „Monte-Carlo”. evitarea apelurilor sistem 5. citirea bazelor de date mari 3. modulaţia QAM. sisteme de operare 2. Exista doua cauze majore care duc la scaderea performantelor : strangularea provocata de resurse (viteza redusa a procesoarelor din servere si a liniilor de comunicatie sau memoria insuficienta) si strangularea provocata de implementari defectuoase ale software-ului in noduri.Asocierea prefixelor: cautarea prefixelor.Modele de implementare a retelelor .Estimatori bayesieni: teoria estimatorilor bayesieni. detecţia semnalelor aleatoare având unii parametri necunoscuţi. selectia rapida. parte integranta a actualei infrastructuri de comunicatii. Spectral analysis of signals. Kay. modulaţia FSK. filtre Kalman.

Acest limbaj este conceput pentru a deservi cercetarea. Interacţiuni cu componente Windows: aplicaţii ActiveX Server.Apelarea codului scris în limbaje de programare clasice: C. analiza măsurărilor şi prezentarea datelor. crearea instrumentelor virtuale şi subinstrumentelor virtuale. Elsevier.instrumente virtuale specifice achiziţiilor de date Controlul instrumentelor: tipuri de comunicare. Ed. utilizarea ActiveX API91 . D. Morgan Kaufmann. Ed. MPLS D. Elsevier.depanarea şi executarea instrumentelor virtuale. 4.eepannkar Mehdi. mediul de operare TestStand. Morgan Kaufmann. controlul interactiv al execuţiei instrumentelor virtuale. 6. DLLbiblioteci cu legare dinamică. pentru a putea răspunde în totalitate propriilor necesităţi. BIBLIOGRAFIE 1. parametrii. 3. Davie. Rekhter „MPLS: Technology and Applications”. Client. variabile locale şi globale. „ATM. Ed. Artech House. Y. D. J. 1992. B. Mediamira. B. controlul instrumentelor. funcţii polimorfice. Flow and Capacity Design in Communications and Computer Networks”. Spohn. instrucţiuni pentru controlul execuţiei programelor. M. 1994. P. VisualBasic. C/C++. MatLAB.crearea diagramei bloc. metrologia complexă. Pioro. McGraw Hill. D. Varaiya. SUBIECTELE CURSULUI Introducere în programarea grafică LabVIEW: conceptul de instrument virtual. 2005 2. 2006. Invăţând şi folosind programarea grafică. M. personalizarea instrumentelor virtuale. 5. instrumente virtuale. implementând atât panoul frontal cât şi funcţionalitatea. grafice şi diagrame undă. PROGRAMARE GRAFICĂ A. 2005. „Network Algorithmics. L. SONET and SDH”. Controlul iesirii din noduri 3. Achiziţii de date: prezentarea unei plăci de achiziţie multifuncţionale National Instruments. Ed. formule şi ecuaţii. C++. utilizarea elementelor de reţea. McDysan. Elsevier. Distribuţia aplicaţiilor LabVIEW: executabile. matrici şi structuri.gruparea datelor folosind şiruri. Reid. Varghese. Sexton. „Routing. dezvoltarea modulelor de cod în LabVIEW. 2-a. „High Performance Communication Networks”.gestionarea fişierelor. ediţia a treia. variabile. Optimizarea servirii pachetelor in rutere 4. automatizarea şi monitorizarea. Walrand. An Interdisciplinary Approach to Designing Fast Networked Device”. TestStand: introducere în TestStand. Theory and application”. G. expresii. OBIECTIVELE CURSULUI Instrumentaţia virtuală se bazează pe un mediu revoluţionar de programare grafic conceput special pentru a veni în ajutorul inginerilor şi oamenilor de ştiinţă cu scopul de a realiza achiziţii de date. „Transmission Networking. E.2. 2007. utilizatorul îşi poate construi singur instrumentul dorit. LabWindows/CVI. programarea şi gestionarea evenimentelor. utilizarea driverelor instrumentale. dezvoltarea secvenţelor. A. elemente de bibliotecă pentru grafică şi sunet.

Transformări 2D b. comunicaţii în reţea. reprezentări grafice). panouri. Transformări geometrice a. Interpolarea 5. 2. C. conectivitate (TCP protocol pentru controlul transmisiei. programarea interfeţei utilizator.TestStand. National Instruments. www. gestionarea utilizatorilor. importul şi exportul proprietăţilor. realizarea interfeţei utilizator (controale. G Programming Reference Manual. control şi analiză a temperaturii 5. Crearea unui interfeţe grafice utilizator (GUI) elaborate D. utilizând secvenţe test 6. f. www. Metode liniare 92 .LabWindows/CVI. meniuri. VISA. Transformări ale scării de gri. configurarea TestStand.programarea intrare-ieşire (serială. Operatori liniari. January 2007. PRELUCRAREA IMAGINILOR A. a. GPIB. 2005. LabWindows/CVI: introducere în LabWindows/CVI. distribuţia aplicaţiilor. National Instruments. 3. tipuri de date TestStand. 4. utilizarea bazelor de date. SUBIECTELE CURSULUI 1. Se introduc bazele teoretice. DDE – schimb dinamic de date. seminar. Transformări unitare.interfaţă de programare a aplicaţiilor. integrarea DLL – integrarea bibliotecilor cu legare dinamică. tehnici de programare avansate (crearea DLL-urilor. TFD 3 . h. Specificări de histograme 4. 1. distribuţia aplicaţiilor. OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea studentului cu tehnicile de prelucrare numerică a imaginilor şi aplicaţiile curente ale acestor tehnici.ni. BIBLIOGRAFIE 1. se fac experimente de laborator şi se dezvoltă capacitatea de implementare a tehnicilor de prelucrare numerică a imaginilor în limbajele C şi Matlab. 2. drivere instrumentale).com/pdf/manuals . SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. programarea orientată pe obiecte. National Instruments. Filtre de netezire a. 3. internet/web). B. Convoluţia 2D discretă g. Transformări 3D c. Realizarea unei aplicaţii test dezvoltate. configurarea înregistrărilor în bazele de date. Notiuni introductive 2. Ferestre b. execuţie multifir). 2005. introducere în IVI (Interchangable Virtual Instruments).com/pdf/manuals .ni. proiect) Proiect Realizarea unui generator de funcţii virtual Realizarea unui osciloscop virtual Realizarea unui analizor de spectru virtual Realizarea unui sistem multipunct de monitorizare.

Gui. Tehnici de segmentare bazate pe regiuni a.Funcţii de aparat şi funcţii de interfaţă. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. CAN (Controller Area Network). D.b. IFR 4200. c. Tehnici de postprocesare 8. Digital image processing. TCP/IP. IEEE 488 (GPIB. B. Descriptori de forme. Transformări geometrice. Tehnici de învăţare nesupervizată. Filtre de netezire liniare. Măsurari în imagini. Segmentarea imaginilor. Prelucrarea imaginilor. Operatori de ordinul II c. Exersarea programării în limbaj C a diferite interfeţe pentru câteva aparate uzuale de măsurat. Pescaru. Clasificatorul LVQ. 7. BIBLIOGRAFIE 1. R. 6. Extragerea şi postprocesarea contururilor. PROFIBUS. e. Comunicare serială şi paralelă. 2. Recunoaşterea formelor în imagini a. 2. proiect). Woods. V. R. AXI Automated X-Ray Inspection. Lacrămă. electrice. d. 1. AOI Automated Optical Inspection. D. 3rd. USB.Integrated Circuit). Edition. 1999. 2. 5. 8. Tipuri de magistrale. Analizarea diferitelor protocoale prin care aparatura de măsurat comunică cu calculatorul.. LIN (Local Interconnect Network). Realizarea unui sistem automat de testat. I2C (Inter. Clasificarea bazată pe prototip. implementări hard) . RS 485. Editura Politehnica Timişoara.E. OBIECTIVELE CURSULUI Cunoaşterea procedeelor recente de automatizare a procesului de măsurare şi testare. Discriminare cu prag b. RS 422.C. 4. Selecţia caracteristicilor C. Gonzalez. Tipuri de testare: ICT In Circuit Test. Metode statistice. Standarde de comunicaţie (prescripţii mecanice. CEI 625). seminar. Optimizarea contrastului în imagini. Metode neliniare şi adaptive Filtre trece-sus şi trece bandă în prelucrarea imaginilor Detecţia contururilor a. Clasificatorul kNN. RS 423. 3. funcţionale. FCT Foreign Comparative Test. 7. 2008. INTERFAŢAREA SISTEMELOR DE MĂSURARE ŞI TESTARE A. Filtre de netezire nonliniare. Ethernet. 6. Grupare prin estimare parametrică c. Operatori de ordinul I b. Hot-Mock93 . Prentice Hall. b. WiFi. IrDA. SUBIECTELE CURSULUI 1. 10. Învăţare supervizată şi clasificare D. 3.RS 232. Clasificatorul Bayes. J-TAG. Grupare prin estimare nonparametrică 9.

Timişoara 1998. stabilirea politicilor de securitate în reţea. Administrarea reţelor wireless: standarde. FTP 5. SLA. T. cazuri de testare. 2. generator de funcţii. Servicii de reţea: QoS. anti-virus. 2004. Componente structurale ale instrumentaţiei de precizie. planificarea instalării. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să prezinte studenţilor cunoştinţe teoretice şi practice legate de administrarea şi managementul reţelelor de calculatoare. 94 . WINS. Depanarea reţelelor: unelte de diagnoză. DHCP. Introducere în administrarea reţelelor: recapitularea noţiunilor fundamentale pentru reţelele de calculatoare. Administrarea serviciilor de reţea: DNS. servicii de autentificare şi autorizare 6.up. C. documentarea reţelelor 3. POP/IMAP. MIB. SMTP. MPLS. Instalarea şi configurarea unei reţele de calculatoare: proiectarea reţelelor. aplicaţii şi unelte SNMP 9. Interfeţe pentru sisteme cu instrumentaţie programabilă. D.) utilizând diferite interfeţe: RS232. controlul accesului 7. Politehnica. IEEE488. osciloscop numeric. securitate 10. estimarea cerinţelor hardware şi alocarea resurselor pentru o reţea. numărător. configurarea echipamentelor de reţea. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. IPSec. Apache.. USB. Administrarea serviciilor de directoare: LDAP. Testarea unui modul electronic folosind conectarea la calculator a mai multor aparate prin diverse interfeţe. SUBIECTELE CURSULUI 1. Ethernet. CMIP. UPT. instalarea şi configurarea unei reţele. reguli de proiectare wireless. seminar. 3. VPN. BIBLIOGRAFIE 1. Cursurile disciplinei au ca obiective formarea studenţilor pentru înţelegerea şi deprinderea cunoştinţelor de administrare a reţelelor de calculatoare. reguli de rutare. anti-spam 8. specificul reţelelor TCP/IP. Politici de securitate: planificarea securităţii. HTTP. necesitatea şi obiectivele administrării şi managementului reţelelor. 2001 ADMINISTRAREA RETELELOR DE CALCULATOARE A. B. Konrad Eschberger Controller Area Network IXXAT Press Germany. Rutare: protocoale de rutare. monitorizarea securităţii. Standarde şi aplicaţii. S. echipamente wireless. 11. etc. 2. 2. Managementul reţelelor: SNMP. planificarea operaţiilor de mentenanţă şi monitorizarea şi controlul centralizat al reţelei. configurarea SO şi aplicaţiilor de reţea. Mischie. verificarea serviciilor 12. Configurarea şi administrarea serviciilor intranet şi internet: IIS. proiect) 1. Jurca. Implementarea securităţii: firewall. monitorizarea şi balansarea utilizării rutelor 4. ActiveDirectory. Hi-Pot. Conectarea la calculator a unor aparate electronice de măsurat (multimetru numeric.

O'Reilly. seminar. Cunostiintele transmisie sunt din domeniul statisticii si proceselor stochastice precum si din cel al modelarii si simularii sistemelor cu evenimente discrete. SUBIECTELE CURSULUI Procese stochastice utilizate in modelare:concepte de baza. BIBLIOGRAFIE 1. John Wiley and Sons. 2004. modelul Markov. Monitorizarea comunicaţiei prin reţea: Whireshark 3. 2. SIMULAREA RETELELOR DE COMUNICATII A. Managementul reţei . SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator.D-View 4. Reguli de rutare 11. Sunt abordate deasemenea tehnice folosite in analiza performantelor acestor sisteme. SNMP & MIB 5. Configurare IIS/Apache 9.anţuri de sisteme G/D/1 Modelarea reţelelor de telecomuniucaţii. procesare. proiect) 1. Lant de servere exponenţial. 2002. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul se adreseaza celor interesati in aspecte teoretice si practice privind simularea retelelor de calculatoare. C. Mark Burgess. Traficul la nivel de flux TCP. Reţele deschise. Configurare server email 10. Procese Poisson. Windows Server 2003 Network Administration. Reţele cu şiruri de aşteptare:Teorema lu Burke. TCP/IP Network Administration. memorare multiplexare si a retelelor de 95 . Reţele stocastice liniare. 2005. sisteme cu capacitate finita. in scopul evaluarii performantelor si optimizarii acestora. B.validarea analitica a rezultatelor. Principles of Network and System Administration. Configurare VPN 6. Traficul in sisteme cu comutatrea pachetelor: Traficul la nivelul pachetelor IP. UDP Simularea sistemelor de servire cu o statie: sisteme cu capacitate nelimitata. Planificarea. 3. Traficul in sisteme cu comutarea circuitelor. Craig Hunt. Craig Hunt. O'Reilly. Roberta Bragg. Reţele WLAN D. Politici de securitate 12. Clasificarea traficului. Disciplina urmareste depriderea tehnicii simularii numerice ca instrument pentru studiul sistemelor stochastice cu evenimente discrete. Sisteme de servire. Configurare firewall 8. proiectarea sistemelor de comutare. Simularea sistemelor cu asteptare: Introducere in teoria asteptarii. 3rd Edition. Configurare AD 7. Reţele Jackson Simularea sistemelor de servire cu statii in serie: Aplicatii in analiza.servere de aplicaţii. Reţele deschise. Legea exponetial negativa. instalarea şi configurarea unei reţele 2. proprietati.

Codarea cadrelor rectangulare şi a regiunilor de formă arbitrară. G. Modelul temporal. CODEC-ul H. voce şi video. Paris. Structura H. MPEG7 şi MPEG21. BIBLIOGRAFIE. 2003. Structura. Bucureşti 1997. Compresia video: Formate video. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Teletrafic. seminar.264. niveluri). 1. Date. Laborator nr. Video. K. Studiul şi evaluarea performanţelor în cadrul modelelor de trafic Erlang. 1.4. H. John Wiley & Sons. Modelarea proceselor continue. Trafic et performances des reseaux de telecoms. Editura Matrix Rom. seminar. Standardul MPEG4 Visual: Concepte de bază(unelte. M.264. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Imagine.264. VIDEO A. 2001 MANAGEMENTUL RETELELOR DE TELECOMUNICATII 96 . Evaluarea calităţii (Metode subiective. 3. Profiluri de studio. G. voce şi video şi parametrii discretizării acestora. 2003 2. Prezentarea tehnicilor de compresie folosite pentru semnale de date. 2. Niculescu. D. Metode obiective). Codarea elementelor sintetice. Profilurile H. Sincronizarea trecerii prin sistem a clienţilor. G. Richardson. Simularea si evaluarea parametrilor unui sistem M/M/1/N. Standarde de compresie video . Berlin Heidelberg.264 and MPEG-4 Video Compression – Video Coding for Next-generation Multimedia. 1993. OBIECTIVELE CURSULUI Introducere în semnalele de date.calculatoare C. G. Analiza şi modelarea sistemelor de comunicaţii. Tehnici de compresie: Compresia fără pierderi.264: Concepte de bază. Prezentarea standardelor MPEG4. Iain E. Modelul de CODEC video hibrid DPCM/DCT. Modelarea sosirii clienţilor într-un sistem. destinat sistemelor din lumea reală în care apar fenomene de concurenţă la obţinerea unor resurse. Scalabilitate şi profiluri scalabile.2.3. C. B. SpringerVerlag. obiecte. Codarea entropiei. Theory and Applications. Prezentarea mediului de modelare şi simulare TAYLOR II. Standardele MPEG7 şi MPEG21: Caracteristici. Laborator nr. Laborator nr. New York. Concepte de codare a semnalelor video(CODEC-ul video. Modelul de imagine. Compresia cu pierderi.264. D. Evaluarea indicilor de performanţă ai unui sistem. BIBLIOGRAFIE 1. profiluri. Akimaru. REŢELE DE DATE. Hebuterne. Sisteme de transmisie şi comutaţie. Kawashima. Oteşteanu. Laborator nr. Editura Orizonturi Universitare. SUBIECTELE CURSULUI Semnale în banda de bază: Voce. GET et Lavoisier. proiect) Laborator nr. proiect) CODEC-ul MPEG-4. Standardul H. H. H. Fiche. Laborator nr. England. Timişoara.5. Codarea texturilor. VOCE.6.

NGN (Next Generation Networks). OBIECTIVELE CURSULUI Calitatea serviciilor in retelele de transmisiuni de date este o teme de maxima actualitate in contextul trecerii la urmatoarea generatie de retele.H. SUBIECTELE CURSULUI 97 . RSVP. „Managementul retelelor moderne de telecomunicatii ”.rezervarea resurselor). in conditii de garantare a calitatii serciciului si mobilitatii. Cluj-Napoca. Discipline de planificare. Sunt prezentate clasele de servicii si cerintele impuse retelelor pentru asigurarea acestora. C.edu/nsnam/ns/index. MPLS si structuri de tip OntServ respectiv DiffServ. Ed. BIBLIOGRAFIE . 1. WFQ.html D. RR 2. Mecanisme de control QOS in retelele IP. T. 3.isi. IP-VPN 5. Functiile nodurilor de granite. Mecanisme de implementare a QOS: IntServ si DiffServ. http://www. B. Mecanismul QOS DiffServ. Retele cu servicii integrate.Bajenescu. Optimizarea utilizarii retelei IP: TE (traffic engeneering)si MPLS (Multi-Protocol Label Switching) 3.2004. in Internet. „Managementul retelelor de telecomunicatii”. seminar. Utilizatorul are libertatea alegerii operatorului de telecomunicatii si a serviciului dorit. la controlul traficului prine aceasta si contolul servirii cozilor de asteptare in rutere.G. proiect) 1. 4. G. „Network Algorithmics”. TE. Obtinerea QOS solicitata de aplicatie (supraaprovizionarea. Matrix. D. Tatiana Radulescu. FQ. 2. Ed. Sunt prezentate si protocoale adecvate. Conditionarea traficului. indicatorii de nivel si mijloace de asigurare a calitatii. Varghese. Retele VPN. Albastra. B. 5. Teora. Maparea serviciilor. Coanda. Servicii DiffServ. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Conventii si specificatii pentru nivelurile de servicii (SLA si SLS). PQ. 2005 ALGORITMI ŞI TEHNICI DE MODELARE ŞI SIMULARE A. IntServ 3.controlul iesirii si al accesului. Asigurarea QOS se face folosind tehnici diverse. de la controlul accesului in retea. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea cunoştintelor teoretice şi practice de bază privind modelarea şi simularea sistemelor fizice precum şi a algoritmilor de control pentru aceste sisteme. Ed.A. memorarea temporara. Elesevier. 2008. FIFO. 1998. Protocolul MPLS. intirzierea traficului. Eliminarea pachetelor. Ed. Rezervarea resurselor RSVP 4. Ingineria traficului in retele telefonice clasice. 2. Roxana Zoican. DiffServ 4. Arhitectura IntServ. SUBIECTELE CURSULUI 1-Managementul serviciilor. Discipline de planificare a servirii cozilor de asteptare. in retele MPLS.Galatchi. precum si tehnici de inginerie a traficului. Ingineria traficului. „QOS in retelele IP multimedia”.

implementarea unui conroller ABS (Anti Lock Brake System). tabele de adevăr. necesare pentru oricare inginer electronist. 2007. Aplicaţie: sistem de identificare a vorbitorului bazat pe modelul GMM. David Harel. Modelarea şi controlul unui ascensor 4. Michal Politi: Modeling Reactive System with Statecharts.2. Proiect Implementarea unui model de sinteză a semnalului vocal folosind o excitaţie mixtă între impulsuri periodice şi zgomot. controlul automat al unui încălzitor de apă. Aplicaţii: automat pentru închiderea geamului uşii unui automobil. Implementation. Modele folosite în prelucrarea semnalului vocal: modelul liniar predictiv..3. B. tranziţii. Springer-Verlag Berlin Heidelberg 2008 1. Modeling. Sistem de identificare a vorbitorului folosind modelul GMM.4. (www. combinarea mai multor modele gaussiene). EWS) 2. Simulink. Aplicaţii ale modelării şi simulării în industrie 3. McGraw-Hill. în proiectare. 3.1.mathworks. tranziţii. SUBIECTELE CURSULUI 1.Sunt prezentate normele privind măsurarea nivelului perturbaţiilor emise şi testele de imunitate pentru echipamentele electronice. Jacob Benetsy. Simulation. modelul GMM (Gaussian mixture model. Introducere. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Yiteng Suang: Springer Handbook of Speech Processing. Directive şi norme de compatibilitate electromagnetică 98 . 1998 NORME DE COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ A. stări. tabele de adevăr. Elemente de bază în Stateflow: implementarea de modele cu diagrame. Sistem de climatizare într-un vehicul 3. evenimente. C. Disciplina asigură competenţe în direcţia implementării normelor CEM. BIBLIOGRAFIE 10. Stateflow.com) 11. evenimente. D. Sistem pentru controlul geamului unui vehicul 3. sistem de alimentare cu combustibil tolerant la defectele senzorilor. Mohan Sondhi. funcţii grafice. funcţii grafice. Instrumente software folosite pentru implementarea modelelor matematice şi testarea algoritmilor de control: Matlab Simulink Stateflow: stări. construcţie şi exploatare a echipamentelor şi sistemelor electronice. automat de tip cheie electronică pentru deschiderea unei uşi. proiect) Laborator Elemente de bază în Matlab.1. *** MATLAB. Maşina cu stări finite. Sisteme comandate prin evenimente. Controler adaptiv de croazieră 3. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul familiarizează studenţii cu problemele specifice asigurării complianţei cu normele CEM. standardele de măsurare şi testare. The Mathworks Inc. Aplicaţie: sistem de alarmare (Early Warning System.

Controlul unui motor de curent continuu prin intermediul unui circuit cu consum redus de putere. Etapele proiectării unui sistem cu consum de putere redus. Teste de imunitate specifice reţelelor de alimentare: variaţii ale tensiunii de alimentare. proiect) În cadrul laboratorului fiecare student va rezolva un studiu de caz. inclusiv descrierea metodelor folosite. căderi şi întreruperi. Componente şi tehnologii utilizate în sistemele cu consum redus. De Vest. SUBIECTELE CURSULUI 1. 3. Structuri de distribuţie a semnalului de tact pentru circuitele cu consum redus de energie. Timişoara. impulsuri energetice. C. Proiectarea modulară a sistemelor cu consum redus. 8. Semnale caracteristice pentru teste de imunitate: salve de impulsuri. Politehnica. Metode şi tehnici de analiză şi estimare a consumului de putere. A. A. Ignea. sub forma unui raport. 4. SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect) Circuite de protecţie pentru sistemele cu consum redus de energie. Gestionarea dinamică a consumului de energie. Aplicaţii cu consum redus de energie utilizând microcontrelere de tip PIC. pornind de la un anumit echipament electronic. Proiectarea circuitelor de memorare cu consum redus de energie. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator.2. 5. Măsurarea perturbaţiilor transmise prin radiaţie şi prin conducţie 3. 7. pentru asigurarea complianţei cu normele CEM D. Disiparea puterii în sistemele electronice. Determinarea imunităţii la perturbaţiile radiate şi la perturbaţiileconduse 5. Ignea. Timişoara. Se vor prezenta tehnicile de bază care asigură un consum redus de putere. Măsurări în telecomunicaţii. 2006 SISTEME CU CONSUM REDUS A. Microcontrolere cu consum redus 10. Proiectarea unui oscilator cu consum redus de energie. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul asigură cunoştinţe teoretice şi practice fundamentale privind optimizarea sistemelor electronice astfel încât consumul de energie să fie minimizat. Norme CEM în domeniul automotiv C. Introducere în proiectarea circuitelor cu consum de putere redus. pentru care va descrie şi efectua măsurările şi testele necesare. seminar. ESD 4. Norme CEM în medicină 7. Consumul de energie în circuitele electronice. supratensiuni etc. Tehnici de reducere dinamică a consumului de energie. Ed. Circuite CMOS cu consum redus de energie. Tehnici hardware de optimizare a consumului. 9. BIBLIOGRAFIE 1. 6. B. 2. Compatibilitate electomagnetică. 6. 99 . 2007 2 . Tehnici software de optimizare a consumului de putere. Ed. Dezvoltarea unor algoritmi software pentru circuitele cu consum redus de energie.

BIBLIOGRAFIE 1. aspecte legate de securizarea accesului. De asemena. S. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul isi propune sa prezinte o imagine detaliata a retelelor fara fir moderne. D. BIBLIOGRAFIE . 3. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea de cunoştinţe privind structura. Software pentru sisteme dedicate 8. Kluwer Academic Publishers. M. Mobilitatea in retele fara fir 7. diferitele standarde in vigoare si diversele solutii de implementare. 1. Luecke. Analog and Digital Circuits for Electronic Control Systems Applications Using the TI MSP430. Interfeţe analogice 5. PROIECTAREA ŞI TESTAREA SISTEMELOR DEDICATE A. Low-Power Electronics Design. Tehnici de testare şi emulare C. C. CRC Press. Embedded Systems Design. Standarde pentru retele Wireless 3. Întreruperi şi excepţii 6. J. Richard Zurawski. Proiectarea şi dezvoltarea de aplicaţii cu sisteme cu procesoare de semnal 3. 2. Vasiu. Teorie şi aplicaţii. Rabaey. Embedded Systems Handbook. G. 2005 2. Low Power Design Methodologies. London. B. B. Microcontrolere HCS12X. Steve Heath. COMUNICAŢII FĂRĂ FIR A. Newnes Elsevier Science. Elsevier. Introducere. 2. Pedram. Acoperirea radio in retele Wireless 5. 3. SUBIECTELE CURSULUI 1. London. limitariile in furnizarea de servicii si aspectele privind banda de transmisie. 2005. CRC Press. Toma. J. R. Sisteme dedicate de prelucrare numerică. Alocarea spectrala pentru sistemele fara fir existente 4. o parte importanta din curs vizeaza calitatea serviciilor oferite. L. Proiectarea şi dezvoltarea de aplicaţii cu sisteme cu microcontrolere 2. 2006. Periferice 4. programarea şi testarea sistemelor dedicate de prelucrare numerică. Principiile si evolutia istorica a retelelor fara fir (Wireless Networks) 2. 2008. 1996. Pazsitka. Piguet. Securitatea retelelor Wireless 100 .M. Mischie. Tehnici de transmisie utilizate in retele Wireless 6.Utilizarea ieşirilor PWM pentru realizarea unui convertor numeric analogic. Sisteme de operare în timp real 7. Florida. Încărcarea. Se urmareste prezentarea arhitecturilor de retea. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) 1. Procesoare pentru sisteme dedicate 3. SUBIECTELE CURSULUI 1. testarea şi depanarea programelor aplicaţii în sisteme dedicate D. 2003. Editura de Vest Timişoara.

Interferenţa pulsatorie de bandă largă la receptoarele de bandă îngustă 7. organizati in grupe de 3-4 studenti. Simularea tipurilor de modulaţie cu purtătoare unică. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul se adreseaza celor interesati in aspectele teoretice si practice legate de particularităţile implementării reţelelor de comunicaţii de bandă largă. Cambridge University Press 2005 2. REŢELE DE BANDĂ LARGĂ A. vor elabora un proiect pe baza unei teme din domeniul disciplinei si a unei bibliografii indicate. Coduri cu spectru împrăştiat utilizate în transmisii de bandă largă D.4. D. Modelarea receptoarelor optime Laborator nr. Transcevere analogice şi digitale de bandă largă şi receptoare digitale 5. 1. Codarea numerică cu spectru împrăştiat pentru accesul de bandă largă 6. Aplicaţii. P. “Ultra-wideband wireless communications and networks”. D. Tse. 12. Laborator nr. Estimarea timpului de sosire. Propagare şi modelarea canalului. Simularea tipurilor de modulaţie OFDM. C.5. De Santis.16) Alocarea de resurse si controlul accesului la mediu in retele Wireless Evolutia retelelor fara fir. proiect) Studentii. ZIG BEE AND WIMAX”. Structura receptoarelor 2. proiect) Laborator nr. “WI-FI. 11. 9. Viswanath. Modelul canalului IEEE 802. B. John 101 . fiind incluse aspecte legate de estimarea timpului de sosire. Labiod. BLUETOOTH. Sunt prezentate aspectele teoretice şi tehnologice legate de implementarea practică în reţelele de comunicaţii fara fir. seminar. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. aproximarea poziţiei precum şi analiza preciziei de poziţionare a localizării. De asemenea este accentuat potenţialul tehnologiileor de bandă largă in ceea ce priveşte localizarea şi urmărirea. Springer 2007.11) Servicii in retele fara fir cu arie mare de acoperire Retele fara fir de banda larga (IEEE 802.2.8. Xuemin Shen ed.3. BIBLIOGRAFIE 1. H. Antene. H. La finalul cursului vor sustine proiectul realizat. seminar.15. Sisteme fara fir moderne Retele fara fir personale WPAN (IEEE 802. Analiza preciziei de poziţionare a localizării C. Modelul generalizat de propagare mulicale. Modularea şi demodularea semnalelor 3. Introducere. 14.6. Laborator nr. Localizare şi urmărire. 13. BIBLIOGRAFIE 1. Laborator nr. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator.4. SUBIECTELE CURSULUI 1. Laborator nr.15) Retele fara fir locale WLANs (IEEE 802. 10.a. Afifi. “Fundamentals of Wireless Communication”. Receptoare mixte pentru comunicaţii de bandă largă 4. Aproximarea poziţiei. tendinte C.

D. Reţele WDM metropolitane.componenete optice de reţea . Cap. Pam Siriwongpairat. Cap.receptoare. proiect): Laborator: Componente optice de reţea.2004.5 Semnalizarea în reţelele optice:Modelul ITU-T G.Mouftah. Cap. BIBLIOGRAFIE 1.amplificatoare.sisteme de linie WDM. SUBIECTELE CURSULUI Cap. Metode şi algoritmi de optimizare(algoritmi de rutare.7713.Comunicaţii Optice. B. Ray Liu. Jeffrey Reed ed: “An Introduction to Ultra Wideband Communications Systems”. In cadrul cursului se prezintă în prima parte tehnologia optică specifică nivelului fizic (fibre .) iar în a doua parte se prezintă arhitectura şi principiile de proiectare.Optical WDM Networks. 3. Modele client. Jun Zheng. 2005. Morgan Kaufmann Publishers 2. K.Wiley & Sons Ltd 2006 2.H. Controlul reţelelor MPLS. Cap. Proiectarea reţelelor optice: Topologia reţelelor optice .) sau calculul în reţea. J. Controlul reţelelor ATM (protocoalele P-NNI). Protecţia în inel. Adrian Mihaescu .7 Managementul reţelelor optice: Managementul sistemelor de transport.IEEE Press. Cap. algoritmi heuristici de optimizare). C. 102 .. Semnalizarea GMPLS.4 Controlul reţelelor optice: Controlul soft al reţelelor optice de transport. seminar. 2002. Protocoale pentru sistemele de management. programare integrală.demultiplexoare.1 Tehnologia reţelelor optice:sisteme optice de transmisie.laseri.2005. Prentice Hall. OBIECTIVELE CURSULUI Perfecţionarea dispozitivelor de comunicaţii optice şi creşterea dramatică a traficului serviciilor IP si multimedia (video on demand. Proiect: Modelarea în MatLab a componentelor optice de reţea.comutatoare etc. Controlul reţelelor GMPLS. Rajiv Ramaswami and Kumar Sivarajan. 3. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. au determinat o dezvoltare rapidă a reţelelor optice de bandă largă (tipic între 1 şi 40 Gbps).Timişoara. FDDI.T. IPTV. SONET/SDH. analiză şi management cu referire la reţelelor optice actuale. W.2 Reţelelor optice practice: FDDI. SONET/SDH şi SONET următoarea generaţie. Rutare şi modele de trafic.Editura de Vest. Semnalizarea adaptată P-NNI. "Ultra-Wideband Communications Systems : Multiband OFDM Approach" Wiley-IEEE Press REŢELE OPTICE A. Măsurări de retrodifuziune în reţelele optice. modulatoare.multiplexoare. Cap6. Optical Networks Second Ed.3 Protecţia reţelelor optice: Protecţia liniară.youtube etc.

103 .

4 1 Stagiu de practică 2 Elaborare Lucrare de disertaţie Total C 2 2 2 2 8 2 2 2 2 8 2 1 2 2 7 S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 L 2 2 1 1 6 1 0 1 1 3 1 1 1 1 4 P 0 0 0 0 0 0 1 1 1 3 0 1 1 1 3 Cr/Ex* 8/D 8/D 7/E 7/E 30 7/E 7/E 8/E 8/E 30 7/E. D = evaluare distribuită. C = colocviu 104 . 1 1 Opţională 1 2 Opţională 2 3 Prelucrarea statistică a semnalelor 4 Tehnici adaptive în telecomunicaţii Total Anul I Sem. 3 1 Opţională 4 2 Tehnici “blind” de estimare 3 Tehnici de diversitate 4 Morfologie matematică Total Anul II Sem.D 7/E 8/E 8/E 30 15/D 15/E 30 Opţională 1 (1 din 2) Opţională 2 (1 din 3) Bazele prelucrării semnalelor Semnale şi sisteme numerice de comunicaţii Procesoare şi sisteme de achiziţie Tehnici moderne de programare Modelare statistică şi stocastică Circuite specifice comunicaţiilor mobile Simularea reţelelor de comunicaţii Administrarea reţelelor de calculatoare Prelucrarea semnalelor biomedicale Comunicaţii pe canale cu fading Servicii electronice digitale Reţele de bandă largă Algoritmi şi tehnici de modelare şi simulare Opţională 3 (1 din 4) Opţională 4 (1 din 4) Legendă C Curs S Seminar L Laborator P Proiect Cr/Ex* Credite/Forma de examinare * Forma de evaluare: E = examen. 2 1 Opţională 3 2 Reţele neuronale 3 Reprezentări timp-frecvenţă 4 Prelucrarea imaginilor Total Anul II Sem.PRELUCRAREA SEMNALELOR (în limba franceză) PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Domeniul: Inginerie Electronică şi Telecomunicaţii Nr Disciplina crt Anul I sem.

L. Stanciu. Filtre reale. B. Transformata Fourier Discreta Rapida. Adelaida Mateescu. Analiza Fourier: Transformata Fourier Discreta. 2008 2. Bucuresti. Filtrarea in domeniul frecventa. Lausanne. Transformata Laplace: Transformata Laplace directa. Prelucrarea stohastica a semnalelor: Variabile aleatoare. Analiza timp-frecventa. 1997.BAZELE PRELUCRARII SEMNALELOR A. Modelare in MATLAB D. 105 . Interpolare. Proiectarea receptorului. Filtrarea in domeniul timp. Signal Processing for Communications. Conversia A/D. Rata de esantionare Proiectarea sistemelor numerice de comunicatii: Canalul de comunicatii. seminar. Dumitriu. proiect) Transformata Fourier directa si inversa. Paolo Prandoni. Discrete-Time Signal Processing. R. Teorema esantionarii. Oppenheim. Clase de semnale discrete in timp. Filtre FIR. Transformata Laplace inversa. La finalul cursului. studentii vor avea competente de a aplica metode si unelte matematice pentru modelarea filtrarii si proiectarii filtrelor. Transformata Laplace. Esantionare si cuantizare. Proiectarea filtrelor IIR. 1999 3. EPFL Press. a 2-a. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. De la spatii vectoriale la spatii Hilbert. Filtre ideale. ed. Analiza spectrala a semnalelor utilizand transformata Fourier. Serbanescu. analizei spectrale. Ed. V. Semnale si spatii Hilbert: Geometrie euclidiana. Transformata Z inversa. conversiei A/D si D/A. S. N. Supraesantionarea. Ed. Erori de aliere. Sincronizarea adaptiva. Conversia A/D si D/A: Cuantizarea. Proprietatile transformatei Fourier. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul este dedicat introducerii in tehnicile de prelucrare a semnalelor. Conversia A/D si D/A. Serii Fourier discrete. SUBIECTELE CURSULUI Introducere in prelucrarea numerica a semnalelor Semnale discrete in timp: Definitii fundamentale. Martin Vetterli. Tehnica. Filtre IIR. W. Proiectarea filtrelor FIR. Prelucrarea multirata a semnalelor: Subesantionarea. Subspatii. Buck. Proiectarea transmitatorului. adresandu-se in principal alinierii nivelului pentru studentii care nu au urmat anterior specializari in acest domeniu. Prelucrarea discreta in timp a semnalelor analogice. baze. Transformata Z: Transformata Z directa. Prelucrarea numerica a semnalelor. Proprietatile transformatei Laplace. R. Schafer. A. Procese aleatoare. Prentice Hall. Analiza filtrelor. Reprezentarea spectrala a proceselor aleatoare stationare. Proiectarea filtrelor: Principiile proiectarii. Transformata Laplace directa si inversa. Ciochina. analizei timp-frecventa. Vectori aleatori. BIBLIOGRAFIE 1. J. Filtre discrete in timp: Sisteme liniare invariante in timp. C. Prelucrarea semnalelor stohastice Interpolare si esantionare: Semnale continue in timp. Conversia D/A. semnale cu banda limitata.

SEMNALE ŞI SISTEME NUMERICE DE COMUNICAŢII
A. OBIECTIVELE CURSULUI Introducere în semnale în banda de bază, tehnici de multiplexare şi tehnici de modulaţie analogice şi numerice. Prezentarea principalelor sisteme de comunicaţii numerice cu arhitectură, parametri şi domenii de aplicaţie. B. SUBIECTELE CURSULUI Semnale în banda de bază: Text, Voce, Audio, Grafică, Imagine, Video, Date; Spectrul de radiofrecvenţă: Frecvenţe pentru transmisii radio, Reglementarea benzilor de frecvenţă; Tehnici de multiplexare: Multiplexarea cu divizare în spaţiu, Multiplexarea cu divizare în frecvenţă, Multiplexarea cu divizare în timp, Multiplexarea cu divizare în cod; Tehnici de modulaţie: Modulaţii analogice (AM, FM, PM), Modulaţii digitale (ASK, FSK, PSK, (G)MSK, QAM, OFDM), Tehnici cu spectru împrăştiat (DSSS, FHSS); Sisteme de comunicaţii mobile: GSM, DECT, UMTS; Sisteme de difuziune digitală: Repetiţia ciclică a datelor, DAB, DVB; Reţele fără fir: Tehnici de transmisie, Reţele cu infrastructură şi reţele ad-hoc, IEEE 802.11, Bluetooth. C. SUBIECTELE APLICAŢILOR (laborator, seminar, proiect) Introducere în Matlab, Tehnici de modulaţie analogică (AM, FM, PM), Tehnici de modulaţie digitală de bază (ASK, FSK, PSK ), Tehnici avansate de modulaţie digitală (MSK, GMSK, QAM), Comunicaţii cu spectru împrăştiat (DSSS, FHSS) Sistemul de difuziune digitală DVB. D. BIBLIOGRAFIE 1. J. H. Schiller, Mobile communications – second edition; Editura Pearson Education; 2003 2. M. Oteşteanu, Sisteme de transmisie şi comutaţie; Editura Orizonturi Universitare; Timişoara, 2001

PROCESOARE ŞI SISTEME DE ACHIZIŢIE
A. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea de cunoştinţe privind structura, funcţionarea şi programarea sistemelor de prelucrare numerică cu procesoare (microcontrolere şi procesoare numerice de semnal), a sistemelor de achiziţie de date şi a circuitelor de interfaţă analogice. B. SUBIECTELE CURSULUI 1. Procesoare. Microcontrolere şi procesoare numerice de semnal 1.1. Unitatea centrală de prelucrare 1.2. Memoria 1.3. Periferice 1.4. Programarea procesoarelor 2. Sisteme de achiziţie 2.1. Circuite de condiţionare a semnalelor 2.2. Convertoare numeric analogice 2.3. Convertoare analog numerice 2.4. Structuri de sisteme de achiziţie 2.5. Circuite de interfaţă analogice 2.6. Interfaţarea sistemelor de achiziţie 106

3. Aplicaţii de achiziţie şi prelucrare numerică a semnalelor. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) 1. Programarea procesoarelor în limbaj de asamblare şi în limbaj C. 2. Dezvoltarea de aplicaţii cu perifericele procesoarelor. 3. Interfaţarea sistemelor de achiziţie de date. 4. Dezvoltarea de aplicaţii cu circuite de interfaţă analogice. D. BIBLIOGRAFIE . 1. Steven F. Barrett, Daniel J. Pack, Embedded Systems. Design and Applications with the 68HC12 and HCS12, Upper Saddle River, New Jersey, 2005. 2. L. Toma, G. Vasiu, R. Pazsitka, Sisteme de prelucrare numerică cu procesoare, Editura de Vest Timişoara, 2005. 3. L. Toma, G. Vasiu, S. Mischie, R. Pazsitka, Microcontrolere HCS12X. Teorie şi aplicaţii. Editura de Vest Timişoara, 2008.

TEHNICI MODERNE DE PROGRAMARE
A. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul oferă posibilitatea crearea abilităţilor de dezvoltare rapidă a unei aplicaţii funcţionale, insistând pe stilul de programare, legarea cu alte medii şi limbaje de programare, distribuirea aplicaţiei finale. B. SUBIECTELE CURSULUI Stilul de programare. Convenţii de notaţii şi de scriere a codului. Documentarea programului. Dezvoltarea unei aplicaţii în Microsoft Visual Studio. Organizarea proiectelor. Proiectarea şi dezvoltarea interfeţei utilizator. Utilizarea controlelor. ADO şi baze de date. Crearea şi utilizarea controlelor ActiveX. Biblioteci DLL. Creare, utilizare, întreţinere. Obiecte, tipuri şi clase. Funcţii API. Tratarea evenimentelor. Depanarea codului. Exemple de dezvoltare rapidă de aplicaţii: software pentru instrumente de măsură programabile Agilent. Distribuirea aplicaţiei. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, proiect) Lucrări laborator: 1. Programarea în modelul FSO. 2. Aplicaţii de interfaţare: port paralel, USB. 3. Prelucrarea fişierelor text şi Excel. 4. Accesul la baze de date. 5. Adăugarea fişierelor Help în aplicaţii. 6. Controale specializate: FlexGrid, DataList, DataGrid. 7. MS Office şi VBA: automatizări Excel. Teme proiect: 1. Programarea sistemului de achiziţie Agilent 34970 2. Proiectarea şi programarea unui sistem de achiziţie pe USB. 1. Programarea unui sistem de testare automat. 107

2. Crearea de documente ActiveX pe Web. 3. Criptartea documentelor. 4. Dezvoltarea unui player MM (CD-Rom, MP3, etc) D. BIBLIOGRAFIE 1. Bockmann C., ş.a., Visual Basic. Biblioteca programatorului, Ed. Teora, 2002. 2. *** Microsoft Press., Visual Basic, Ghidul programatorului, Ed. Teora, 2003. 3. Kagan A., Excel by Example, A Microsoft Cookbook for Electronics Engineers, Elsevier, 2004.

MODELARE STATISTICĂ ŞI STOCHASTICĂ
A. OBIECTIVELE CURSULUI Asimilarea de catre studenti a terminologiei si metodelor modelarii statistice si stochastice pentru diferite aplicatii in domeniul electronicii si telecomunicatiilor. De asemenea, este urmarita abilitatea studentilor de a utilize pachetele software specializate MATLAB, MATHEMATICA sau R pentru o rezolvare eleganta si interesanta a problemelor complexe din pactica. B. SUBIECTELE CURSULUI Lanturi Markov: Procese stocastice-introducere. Lanturi Markov omogene. Ecuatia Chapman-Kolmogorov.Clasificarea starilor. Stationaritate. Ergodicitate. Lnturi Markov de decizie. Probleme de cautare. Analiza seriilor de timp: Componentele unei serii de timp. Metode de analiza a trendului. Procese de tip zgomot alb. Procese stationare. Analiza armonica a proceselor stationare de ordinal doi. Teorema lui Wold. Procese autoregresive. Procese in medie mobila. Procese ARMA si ARIMA.Control stochastic. Filtrajul Kalman-Bucy. Modelare stochastica: Procesul de miscare browniana. Procese Wiener. Integrala stochastica Ito. Formula lui Ito. Ecuatii diferentiale stochastice.. Procese de difuzie. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, proiect) Generarea unor traiectorii pentru lanturi Markov omogene. Simulari ale diferitelor tipuri de stari asociate unui lant Markov. Metode de determinare a tendintei unei serii de timp. Spectrul unei serii temporale. Calculul coeficientilor si indicatorilor unor modele AR, MA, ARMA sau ARIMA.. Simularea unor traiectorii pentru procesul de miscare browniana. Simularea unor traiectorii pentru anumite procese de difuzie. D. BIBLIOGRAFIE 1. R. Negrea, Statistical and Stochastic Modeling in Engineering and Economy (in Romanian), Editura Politehnica, Timisoara, 2006. 2. M. Musiela, M. Rutkowsky, Matingale methods in financial modeling, Springer Verlag, Berlin, 1997. 3. I. Karatzas, S. E. Shreve, Brownian motion and stochastic calculus, 2nd ed., Springer Verlag N.Y., 1991. 4. C. Chatfield, The Analysis of Time Series-an introduction, 5th ed., Chapman & Hall, 1996.

108

PRELUCRAREA STATISTICĂ A SEMNALELOR
A. OBIECTIVELE CURSULUI Se urmăreşte crearea de competenţe privind estimarea şi detecţia unor parametri ai semnalelor afectate de zgomot. Un obiectiv important îl constituie şi determinarea formei semnalelor. Proiectarea receptoarelor optimale şi suboptimale constituie un alt obiectiv major al cursului. Cursul contribuie în mod esenţial la fundamentarea unor alte cursuri privind modulaţiile digitale, transmisiunile pe canale cu fading, ş. a. B. SUBIECTELE CURSULUI Estimatori clasici: estimatori fără deplasare şi cu dispersie minimă; estimatori de plauzibilitate maximă; metoda celor mai mici pătrate; metoda momentelor. Estimatori bayesieni: teoria estimatorilor bayesieni; estimatori bayesieni liniari; filtre Kalman. Detectori clasici: detecţia semnalelor deterministe; detecţia semnalelor aleatoare. Detectori bayesieni: detecţia semnalelor deterministe având unii parametri necunoscuţi; detecţia semnalelor aleatoare având unii parametri necunoscuţi. Calculul ratei erorii pe simbol şi pe bit: modulaţia PSK; modulaţia FSK; modulaţia QPSK; modulaţia QAM. Aplicaţii ale estimării şi detecţiei: aplicaţii în RADAR; aplicaţii în analiza corelativă şi spectrală. C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator, seminar, proiect) Estimatorul medie eşantion. Estimatorul puterii semnalelor. Estimatori spectrali. Filtrul Kalman în aplicaţii de tracking. Metode „Monte-Carlo”. Metoda „Importance Sampling”. Trasarea caracteristicilor de operare ale receptoarelor şi trasarea curbelor BER. D. BIBLIOGRAFIE 1. Steven M. Kay, Fundamentals of statistical signal processing, Prentice Hall, 1993 (vol I) si 1998 (vol II) 2. Petre Stoica, Randolph Moses, Spectral analysis of signals, Prentice Hall, 2005.

TEHNICI ADAPTIVE ÎN TELECOMUNICAŢII Techniques adaptatives de télécommunications
A. OBIECTIVELE CURSULUI Obiectivul acestui curs este de a realiza o introducere în conceptele fundamentale şi metodele de prelucrare adaptivă a semnalelor. Aplicaţiile tehnicilor adaptive de semnal sunt foarte numeroase şi acoperă numeroase domenii: comunicaţii, radar, sonar, analiza seismică, navigaţie (GPS), biomedical, prelucrarea vorbirii, a muzicii. Acest curs prezintă principiile de bază ale tehnicilor adaptive de prelucrare a semnalelor şi introduce metodele fundamentale ale acestora (algoritmul gradientului stochastic (LMS), metoda RLS filtrul Kalman) pe care le aplică în diferite contexte (suprimarea adaptivă a ecoului, reducerea interferenţelor, identificarea sistemelor, etc). B. SUBIECTELE CURSULUI 1. Procese aleatoare staţionare: caracterizarea în domeniul timp. Signaux aléatoires stationnaires: description dans le domaine du temps 2. Caracterizarea în domeniul frecvenţă şi modală a proceselor aleatoare. 109

Studiul convergenţei diverselor variante ale algoritmului LMS. Egalizarea adaptivă a unui canal de comunicaţii cu algoritmul LMS.. Codarea predictivă a vorbirii – LPC. 6. L’algorithme du gradient stochastique. OBIECTIVELE CURSULUI 110 . SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator. L’égalisation adaptative d’un canal de télécommunications avec l’algorithme LMS. 3. Metoda Steepest-Descent. L’égalisation adaptative d’un canal de communications avec l’algorithme RLS. Introduction en filtrage adaptatif non-linéaire. 3. Le filtrage adaptatif dans le domaine des fréquences. Haykin. Câmpeanu. BIBLIOGRAFIE 1. 1996 (couverture bleue). Filtrarea adaptivă în domeniul frecvenţă. La prédiction linéaire avec l’algorithme LMS. Egalizarea adaptivă a unui canal de comunicaţii cu algoritmul RLS. 3. B. 1998. La méthode des moindres carrés et la décomposition en valeurs singulières. Algoritmul rapid al celor mai mici pătrate (RLS). Farhang-Boroujeny. Wiley Sons. Adaptive Filters. Filtrul Wiener. Predicţia lineară cu algoritmul LMS. Algoritmul gradientului stochastic (LMS). Le filtre de Wiener. Adaptive Filter Theory. A. L’utilisation de la structure treillis: l’algorithme LSL. 5. L’algorithme rapide des moindres carrés (RLS). Algoritmi RLS rapizi. 3rd Ed. 8. 4. 12. Le codage prédictif de la parole-LPC. S. seminar. D. C. 9. 13. Utilzarea structurii treillis: algoritmul LSL.La description dans le domaine des fréquences et modale des signaux aléatoires. 4. Metoda celor mai mici pătrate şi descompunerea în valori singulare. Prentice Hall. 7. La méthode de la plus rapide chute. 11. CIRCUITE SPECIFICE COMUNICAŢIILOR MOBILE Circuits spécifiques pour les communications avec les mobiles A. Des algorithmes RLS rapides. La prédiction linéaire. Filtrul Kalman. L’étude de la convergence des diverses variantes de l’algorithme LMS. 10. Gál: Metode adaptive în prelucrarea semnalului (în curs de apariţie). Le filtre de Kalman. Predicţia lineară. J. 5. proiect) 1. 2. 2. J. Theory and Applications. Introducere în filtrarea adaptivă nelineară.

Introducere în proiectarea circuitelor pentru comunicaţii mobile. 8. Amplificateurs de radiofréquence de puissance utilisés dans les communications avec les mobiles. tehnica şi tehnologia dispozitivelor electronice. cea de a doua include componentele şi circuitele analogice care constituie subiectul principal al acestui curs. 2. 4. Modalităţi de realizare a filtrării în domeniul frecvenţă în circuitele pentru comunicaţii mobile. Din acest punct de vedere. Studenţii vor fi capabili să înţeleagă. Amplificatoare RF de putere utilizate în comunicaţiile mobile. 5. Techniques de conception et d’optimisation assistée par ordinateur des circuits pour les communications avec les mobiles. 9. Proiectatea amplificatoarelor tranzistorizate de frecvenţă înaltă utilizate în comunicaţii mobile. 7. 6. Realizarea codării şi modulaţiei în aparatura pentru comunicaţii mobile.Scopul cursului este de a introduce circuitele electronice utilizate în comunicaţiile mobile. La réalisation du codage et de la modulation dans l’’appareillage pour les communications avec les mobiles. Tehnici de proiectare şi optimizare asistată de calculator a circuitelor pentru comunicaţii mobile. pornind de la specificaţiile acestora. conceptele de proiectare ale acestora cu punerea în evidenţă a limitărilor pe care tehnologia de realizare a circuitelor le impun asupra cerinţelor sistemelor de telecomunicaţii. O proiectare şi realizare eficientă a acestor circuite presupune din partea celui care o realizează cunoştiinţe aprofundate din multiple domenii ale electronicii: tehnica frecvenţelor înalte şi foarte înalte. prezentul curs îşi propune să realizeze o sinteză utilă celor care doresc să activeze în acest domeniu de mare perspectivă. Principiile fizice ale sistemelor pentru comunicaţii mobile. În particular sunt prezentate analiza şi proiectarea principalelor blocuri care intră în componenţa acestor sisteme de telecomunicaţii. analiza şi sinteza circuitelor electronice. Principes de la physique des systèmes pour les communications avec les mobiles. SUBIECTELE CURSULUI 1. Modelarea dispozitivelor active utilizate în comunicatiile mobile. 3. Des considérations pratiques dans la conception et dans la réalisation des circuits de radiofréquence. Consideratii practice în proiectarea şi realizarea circuitelor RF. Des modalités de réalisation du filtrage dans le domaine des fréquences dans les 111 . să analizeze şi să proiecteze sisteme şi circuite utilizate în telecomunicaţiile mobile. La conception des amplificateurs à transistors de haute fréquence utilisés dans les communications avec les mobiles. La modélisation des dispositifs actifs utilisés dans les communications avec les mobiles. Circuitele pentru comunicaţii mobile pot fi separate în două mari categorii: prima include circuitele digitale utilizate pentru realizarea diverselor procedee de modulare-demodulare ce se folosesc în acest gen de comunicaţii. Introduction dans la conception des circuits pour les communications avec les mobiles. B.

L’étude des performances des mixers passifs et actives réalisés en technologie CMOS. 2. Introduction dans la conception assistée par ordinateur des circuits pour les communications avec les mobiles-les programmes ANSOFT DESIGNER et Nexxim. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator. „RF/Microwave Circuit Design for Wireless Applications”. Second Edition”. Cunostiintele transmisie sunt din domeniul statisticii si proceselor stochastice precum si din cel al modelarii si simularii sistemelor cu evenimente discrete. Art House. La conception et l’analyse des circuits d’adaptation. Gilmore and L. Ulrich L. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul se adreseaza celor interesati in aspecte teoretice si practice privind simularea retelelor de calculatoare. Analiza de intermodulaţie a amplificatoarelor RF. 3. „Modern Communication Circuits. SIMULAREA RETELELOR DE COMUNICATII A. Besser. Sintetizoare de frecvenţă. in scopul evaluarii performantelor si optimizarii acestora. L’analyse et la conception d’un synthétiseur de fréquence. 3. 10. Synthétiseurs de fréquence. John Wiley and Sons Inc.” Norwood. Rohde and David P. 6. Disciplina urmareste depriderea tehnicii simularii numerice ca instrument pentru studiul sistemelor stochastice cu evenimente discrete. 10. BIBLIOGRAFIE 1. proprietati. 11. Jack R. McGrawHill NY. 2000. Analiza şi sinteza unui sintetizator de frecvenţă. modelul 112 . 5.. 2003. Proiectarea şi analiza circuitelor de adaptare. 2. Introducere în proiectarea asistată pe calculator a circuitelor pentru comunicaţii mobile – programele ANSOFT Designer şi Nexxim. Mixere de înaltă frecvenţă. “Practical RF Circuit Design for Modern Wireless Systems. Studiul performanţelor mixerelor pasive şi active realizate prin tehnologie CMOS.circuits pour les communications avec les mobiles. C. seminar. L’analyse d’intermodulation des amplificateurs de radiofréquence. proiect) 1. 4. SUBIECTELE CURSULUI Procese stochastice utilizate in modelare:concepte de baza. B. R. Oscilatoare RF/UHF pentru comunicaţii mobile. La conception et la simulation d’un oscillateur de radiofréquence commandé en tension. Newkirk. Des mixers de haute fréquence. D. Des oscillateurs radiofréquence/ultra haute fréquence pour les communications avec les mobiles. Sunt abordate deasemenea tehnice folosite in analiza performantelor acestor sisteme. Proiectarea şi simularea unui oscilator RF comandat în tensiune. Smith. 1997.

Traficul in sisteme cu comutarea circuitelor. Clasificarea traficului. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să prezinte studenţilor cunoştinţe teoretice şi practice legate de administrarea şi managementul reţelelor de calculatoare. Fiche. Berlin Heidelberg.4. SUBIECTELE CURSULUI 1. Modelarea sosirii clienţilor într-un sistem. Paris.Markov.5. Laborator nr. 1. SpringerVerlag. sisteme cu capacitate finita. B. Laborator nr.validarea analitica a rezultatelor. Studiul şi evaluarea performanţelor în cadrul modelelor de trafic Erlang. estimarea cerinţelor hardware şi alocarea resurselor pentru o reţea. Sisteme de servire.anţuri de sisteme G/D/1 Modelarea reţelelor de telecomuniucaţii.6. 1993. GET et Lavoisier. Kawashima. memorare multiplexare si a retelelor de calculatoare C.2. specificul reţelelor TCP/IP. Bucureşti 1997. G. instalarea şi configurarea unei reţele.3. procesare. K. proiectarea sistemelor de comutare. Reţele stocastice liniare. New York. Akimaru. Lant de servere exponenţial. destinat sistemelor din lumea reală în care apar fenomene de concurenţă la obţinerea unor resurse. Traficul in sisteme cu comutatrea pachetelor: Traficul la nivelul pachetelor IP. planificarea operaţiilor de mentenanţă şi monitorizarea şi controlul centralizat al reţelei. Analiza şi modelarea sistemelor de comunicaţii. Reţele Jackson Simularea sistemelor de servire cu statii in serie: Aplicatii in analiza. Simularea si evaluarea parametrilor unui sistem M/M/1/N. Niculescu. Hebuterne. Traficul la nivel de flux TCP. 3. Sincronizarea trecerii prin sistem a clienţilor. Teletrafic. G. Reţele cu şiruri de aşteptare:Teorema lu Burke. seminar. Prezentarea mediului de modelare şi simulare TAYLOR II. UDP Simularea sistemelor de servire cu o statie: sisteme cu capacitate nelimitata. ADMINISTRAREA RETELELOR DE CALCULATOARE A. Reţele deschise. Modelarea proceselor continue. Procese Poisson. Evaluarea indicilor de performanţă ai unui sistem. G. Laborator nr. BIBLIOGRAFIE 1. Laborator nr. Trafic et performances des reseaux de telecoms. Theory and Applications. Editura Matrix Rom. Cursurile disciplinei au ca obiective formarea studenţilor pentru înţelegerea şi deprinderea cunoştinţelor de administrare a reţelelor de calculatoare. Reţele deschise. proiect) Laborator nr. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. H. 2. Laborator nr. Legea exponetial negativa. stabilirea politicilor de securitate în reţea. 2003. necesitatea şi obiectivele 113 . D. Simularea sistemelor cu asteptare: Introducere in teoria asteptarii. Introducere în administrarea reţelelor: recapitularea noţiunilor fundamentale pentru reţelele de calculatoare.

ActiveDirectory. 3rd Edition. 2002. MIB.administrării şi managementului reţelelor. planificarea instalării. 11. verificarea serviciilor 12. Configurare IIS/Apache 9. aplicaţii şi unelte SNMP 9. Administrarea serviciilor de reţea: DNS. Apache. Managementul reţei . Mark Burgess. SNMP & MIB 5. Roberta Bragg. configurarea echipamentelor de reţea. O'Reilly. Configurarea şi administrarea serviciilor intranet şi internet: IIS. Monitorizarea comunicaţiei prin reţea: Whireshark 3. Configurare firewall 8. servicii de autentificare şi autorizare 6. anti-virus. Windows Server 2003 Network Administration. Depanarea reţelelor: unelte de diagnoză. Administrarea reţelor wireless: standarde. reguli de rutare. WINS. securitate 10. proiect) 1. Studierea algoritmilor implicaţi în prelucrarea fiecărui tip de semnal în vederea diagnosticării automate. Reguli de rutare 11. PRELUCRAREA SEMNALELOR BIOMEDICALE A. 2. monitorizarea şi balansarea utilizării rutelor 4. Reţele WLAN D. Planificarea. servere de aplicaţii. OBIECTIVELE CURSULUI Cunoaşterea principalelor tipuri de semnale biomedicale si a modalitaţilor de achiziţie ale acestora. BIBLIOGRAFIE 1. MPLS. 3. Implementarea securităţii: firewall. anti-spam 8. 2004. SLA. John Wiley and Sons. 2005. controlul accesului 7. Craig Hunt. documentarea reţelelor 3. cazuri de testare. reguli de proiectare wireless. 2.D-View 4. TCP/IP Network Administration. C. Servicii de reţea: QoS. HTTP. POP/IMAP. FTP 5. Politici de securitate 12. echipamente wireless. Principles of Network and System Administration. monitorizarea securităţii. Configurare VPN 6. DHCP. IPSec. Configurare server email 10. 114 . instalarea şi configurarea unei reţele 2. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Configurare AD 7. VPN. Instalarea şi configurarea unei reţele de calculatoare: proiectarea reţelelor. O'Reilly. Administrarea serviciilor de directoare: LDAP. Politici de securitate: planificarea securităţii. Craig Hunt. Rutare: protocoale de rutare. CMIP. SMTP. seminar. Managementul reţelelor: SNMP. configurarea SO şi aplicaţiilor de reţea.

SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. electromiograma.3 Avantaje şi limitări ale RN Introduction dans le domaine des réseaux de neurones 1. INC IEEE Press 2002 2. semnalul vocal. la modélisation et l’égalisation des canaux de communications 2. Concepts et modèles 1. Procese corelate. fonocardiograma. algoritmii lor de antrenament şi aplicaţii ale RN în procesarea semnalelor. electroencefalograma.3. SUBIECTELE CURSULUI Cap 1 Introducere în domeniul reţelelor neuronale 1.dspguide.1. Filtrarea în domeniul timp.4 Reţele neuronale pe bază de funcţii radiale 2. T. Filtrarea şi îndepartarea artefactelor.B. Des applications de l’algorithme de la propagation inverse de l’erreur en télécommunications: la classification des signaux. SUBIECTELE CURSULUI Semnale biomedicale. electrocardiograma.3 Aplicaţii ale algoritmului propagării inverse a erorii în telecomunicaţii: clasificarea semnalelor. L’algorithme de la propagation inverse de l’erreur dans les réseaux multicouches 2. prin diferiţi algoritmi. UPT. Clasificarea şabloanelor şi decizii în diagnosticare.2Aspecte importante ale învăţării în reţelele multistrat 2.2 Reguli de activare.1 Algoritmul propagării inverse a erorii în reţelele multistrat 2. modelarea şi egalizarea canalelor de comunicaţii.2. Modelarea sistemelorbiomedicale.. proiect) Prelucrarea unor semnale biomedicale. Rangayyan Biomedical Signal Analysis John Wiley&Sons. Detectarea evenimentelor . Filtrarea în domeniul frecvenţă. Se urmăreşte şi dobândirea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea unei aplicaţii concrete în procesarea semnalelor cu ajutorul reţelelor neuronale.com/ 3.Analiza semnalelor nestaţionare. de propagare şi învăţare 1. Règles d’activation de propagation et d’apprentissage 1. B. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul prezintă arhitecturi de reţele neuronale uzuale. D. Rangaraj M.5 Clasificarea semnalelor şi egalizarea canalelor de comunicaţii utilizând RBFR Réseaux de neurones multicouches de type feed-forward 2. Steven W.1. Smith The Scientist and Engineer’s Guide to Digital Signal Prcessing http://www.2 Des aspects importantes d’apprentissage dans les réseaux multicouches 2. eliminarea ecolui 2.Jurca. Principalul obiectiv este să se ofere cunoştinţele necesare pentru înţelegerea diferitelor tipuri de modele de RN şi dobândirea abilităţii în identificarea aplicaţiilor posibile ale acestora în rezolvarea problemelor inginereşti din telecomunicaţii.4 Des réseaux de neurones basées sur des fonctions radiales 2. vibromiograma.3 Des avantages et des limitations des réseaux de neurones Cap 2 Reţele neuronale multistrat de tip feed-forward 2. Timişoara 1998. seminar. . BIBLIOGRAFIE 1. Componente structurale ale instrumentaţiei de precizie.5 la 115 .1 Concepte şi modele 1. C. utilizând MATHLAB. Potenţialul de acţiune. REŢELE NEURONALE Les applications des reseaux de neurones A.

D.4 Aplicaţii ale reţelelorneuronale autoorganzatoare în filtrarea semnalelor şi compresia de date Des réseaux auto-organisatrices 4. Des mémoires bidirectionnelles Kosko 3. Un loc privilegiat în teoria reprezentărilor timp-frecvenţă îl ocupă funcţiile wavelet. Cap 4 Reţele autoorganizatoare 4. Ele permit analiza semnalelor nestaţionare. filtrage ou traitement d’images en utilisant un réseau de neurones. Reprezentările timp-frecvenţă reprezintă generalizări ale transformării Fourier care permit nuanţarea analizei spectrale clasice. În domeniul reţelelor de comunicaţii reprezentările timp-frecvenţă se utilizează la: modulaţie.2.. Applications des reseaux de neurons dans le traitement du signal.6 Applications des réseaux de neurones cellulaires en traitement des images statiques et dynamiques. SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect) Se va simula soft într-un mediu de programare (Matlab sau Neurosolutions) o aplicaţie concretă de clasificare.CRC Press.4 Des réseaux de neurones cellulaires 3.classification des signaux et l’égalisation du canal de communications en utilisant les RBFR. Yu Hen Hu.3 Reţele neuronale celulare 3.2 Reţeaua neuronală Hopfield 3. filtrare sau procesare de imagini. Cap3 Memorii asociative 3. Hoboken. On simulera dans un environnement de programmation (Matlab ou Neurosolutions) une application concrète de classification. OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea cursantului cu teoria reprezentărilor timp-frecvenţă şi cu aspectele sale aplicative în reţele de comunicaţii.3 Reţeaua autoorganizatoare Kohonen 4.1 Des algorithmes d’enseignement compétitive 4. Jenq-Neng Hwang.1 Noţiuni generale 3. compresie. prin includerea unor aspecte temporale.4 Des applications des réseaux de neurones auto-organisatrices dans le filtrage des signaux et dans la compression des données.2002 2.5 Des réseaux extracteurs des composantes principales 4. 2006 REPREZENTĂRI TIMP-FRECVENŢĂ Représentations temps-fréquence A.1Algoritmi de învăţare competitivă 4. 2007 3. Editura Politehnica Timişoara. New York.5 Applications des mémoires associatives dans le codage et dans le filtrage des signaux 3.Botoca. BIBLIOGRAFIE 1.3 Aplicaţii ale reţelelor neuronale celulare în procesarea imaginilor statice şi dinamice Des mémoires associatives 3.4 Aplicaţii ale memoriilor asociative în codarea şi filtrarea semnalelor 3.2 Reţeaua MAXNET 4.1 Notions générales 3.4 Cuantizarea vectorială 4. Handbook of Neural Networks Signal Processing. protecţia proprietăţii intelectuale şi predicţie.1 Memorii bidirecţionale Kosko 3. C.2 Le réseau MAXNET 4. Handbook of neural engineering. Metin Akay. SUBIECTELE CURSULUI 116 . C.3 Le réseau de neurones Hopfield 3. B.4 La quantification vectorielle 4. John Wiley & Sons.3 Le réseau auto-organisatrice de Kohonen 4. uilizându-se o reţea neuronală. 5 Reţele extractoare de componente principale 4.

La protection de la propriété intellectuelle par watermarking. Le cas des signaux à temps discrète. la transformée en ondelettes continue. 7. Protecţia proprietăţii intelectuale prin watermarking. L’utilisation de la boite à outils WaveLab. Transformarea Fourier scurtă. 5. Standardul FBI pentru compresia amprentelor digitale. Transformarea wavelet continuă. La compression des images en utilisant la TOD. Standardul JPEG 2000 pentru compresia imaginilor statice. Ioan Naforniţă. 5. 5.html 2. Simularea unui sistem de modulaţie wavelet în Matlab. Simularea tehnicilor de marcare transparentă a imaginilor statice utilizând funcţii wavelet în Matlab. La simulation des techniques de watermarking des images statiques en utilisant des ondelettes en Matlab. André Quinquis. Modulaţia wavelet. 6. La prédiction du trafique des données. http://hermes.2.2. La modulation en ondelettes. 2. La Transformée en Ondelettes Discrète (TOD). Predicţia de trafic de date.1. Le cas des signaux à temps continu. ENSIETA. Transformarea wavelet discretă. Brest. D. Cazul semnalelor în timp discret. 3. La simulation d’un système de modulation en ondelettes en Matlab. http://hermes. Editura Politehnica. 5.etc. Le standard FBI pour la compression des empreintes digitales.1. O aplicaţie a reprezentării timp-frecvenţă de tipul Transformare Fourier scurtă: Accesul multiplu al utilizatorilor într-o reţea WiMAX. 2002. C. OFDMA. Cornel Ioana. Cazul semnalelor în timp continuu.upt. 4. Reprezentarea Wigner-Ville. OFDMA. La simulation des techniques de compression basées sur des représentations tempsfréquence en Matlab. 7. Representations temps-fréquence et tempsechelle. seminar. 1998. 2. proiect) 1. Une application de la représentation temps-fréquence de type transformée de Fourier à courte terme: L’accès multiple des utilisateurs dans un réseau WiMAX. Compresia imaginilor folosind transformarea wavelet discretă. 3. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator.ro/cercetare/carti.upt. Reprezentări timp-frecvenţă.1. Le nouveau standard pour des modems qui transmettent sur des lignes de haute tension. Compresia semnalelor audio folosind transformarea wavelet discretă. Implementarea reprezentărilor timp-frecvenţă în Matlab.html 117 . La transformée de Fourier à courte terme. Le standard JPEG 2000 pour la compression des images statiques. Timişoara.1. 4. Simularea tehnicilor de compresie bazate pe reprezentări timp-frecvenţă în Matlab. L’implémentation des représentations temps-fréquence en Matlab. Alexandru Isar. La compression des signaux audio en utilisant la TOD.ro/cercetare/carti. Utilizarea pachetului de programe WaveLab. la représentation de Wigner-Ville.etc. Noul standard pentru modemuri care transmit pe linii de înaltă tensiune. BIBLIOGRAFIE 1. France.

La reconnaissance des formes contenues dans les images. c. Des operateurs de deuxième ordre.etc. Operatori liniari. Interpolarea. Notiuni introductive Notions introductives 2. 6. Se introduc bazele teoretice. 7. Des filtres. Transformări 3D. Recunoaşterea formelor în imagini.pdf. Metode liniare. Alexandru Isar. Operatori de ordinul I. Le groupement par estimation non-paramétrique. Transformări geometrice. 8.upt. Theorie des ondelettes. b. b. Techniques de post-traitement. Specificări de histograme. B. Des transformations géométriques. La convolution bidimensionnelle discrète. a. L’interpolation. Transformări 2D. c. Metode neliniare şi adaptive. a. Convoluţia 2D discretă. Tehnici de segmentare bazate pe regiuni. Des méthodes non linéaires et adaptatives. Le groupement par estimation paramétrique. TFD.ro/other/ts/DEA %20Francofon/to_curs. http://www. 5. Discriminare cu prag. SUBIECTELE CURSULUI 1. c.3. a. curs în format electronic care se actualizează în fiecare an. Des transformations de l’échelle de gris. Descriptori de forme. Transformation unitaires. b. 3. Des filtres passehaut et passe-bande en traitement des images. Filtre de netezire. PRELUCRAREA IMAGINILOR Traitement des images A. b. Des transformations 2D. a. Des operateurs de premier ordre. 9. a. Grupare prin estimare parametrică. La détection des contours. Filtre trece-sus şi trece bandă în prelucrarea imaginilor. a. Des méthodes linéaires. OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea studentului cu tehnicile de prelucrare numerică a imaginilor şi aplicaţiile curente ale acestor tehnici. 118 . 10. b. se fac experimente de laborator şi se dezvoltă capacitatea de implementare a tehnicilor de prelucrare numerică a imaginilor în limbajele C şi Matlab. Des descripteurs de forme. Transformări ale scării de gri. Des spécifications d’histogrammes. Des fenêtres. Grupare prin estimare nonparametrică. Operatori de ordinul II. Techniques de segmentation basées sur des régions. Ferestre. Detecţia contururilor. 4. c. Des operateurs linéaires. Măsurari în imagini. La discrimination à seuil. b. Des transformations 3D. Des mesures dans les images. Tehnici de postprocesare. Transformări unitare. La transformée de Fourier discrète.

D. La classification basée sur un prototype. 3. 2. proiect) 1. c. B. V. modelarea canalelor cu fading plat. Des méthodes statistiques. Gui. Edition. La final studentul va avea noţiunile esenţiale pentru a putea aborda problemele legate de comunicaţiile pe canale cu fading. Filtres linéaires. BIBLIOGRAFIE 1. D. L’extraction et le posttraitement des contours. Extragerea şi postprocesarea contururilor. 6. 2008. Clasificatorul kNN. Prentice Hall. COMUNICAŢII PE CANALE CU FADING Communications sur des canaux variables en temps A. Des transformations géométriques. La segmentation des images. Filtres non linéaires. 4. Le classificateur de Bayes. Editura Politehnica Timişoara. d. D. Transformări geometrice.Caracterizarea si modelarea canalelor cu fading Principalele caracteristici ale canalelor cu fading. La sélection des caractéristiques. R. Techniques d’apprentissage non supervisées. Gonzalez. Pescaru. 2. OBIECTIVELE CURSULUI: Cursul urmăreşte să creeze competenţe privind măsurarea parametrilor canalelor cu fading plat sau selectiv. modelarea canalelor cu fading selectiv. e.C. Segmentarea imaginilor. detecţia necoerentă. la modélisation des canaux sélectifs en fréquence. Învăţare supervizată şi clasificare. Le classificateur kNN. La description et la modélisation des canaux variables en temps : Les caractéristiques principales des canaux variables en temps . Lacrămă. 7. Le classificateur LVQ. 8. Filtre de netezire nonliniare. Prelucrarea imaginilor. SUBIECTELE APLICAŢILOR (laborator. Selecţia caracteristicilor. seminar. Simularea acestor canale este un alt obiectiv major al cursului.Recepţia optimă în canale cu fading Detecţia coerentă. Woods. 119 . 2. a. Clasificarea bazată pe prototip. SUBIECTELE CURSULUI: 1. Tehnici de învăţare nesupervizată. b. Clasificatorul Bayes. în diverse condiţii de modulaţie este al treilea scop al cursului.Metode statistice. R.E. 5. Optimizarea contrastului în imagini. Apprentissage supervisé et classification. Clasificatorul LVQ. Digital image processing. la modélisation des canaux non sélectifs en fréquence . C. L’optimisation du contraste. Evaluarea performanţelor receptorului unic. canale cu fading Rayleigh şi m-Nakagami. 1999. Filtre de netezire liniare. 3rd.

• defini aspectele si conditiile principale ale semnaturii digitale. D. la détection non-cohérente. l’évolution des performances dans le canal variable en temps. • sa invete sa faca cautari pentru informatia necesara. detecţia necoerentă. 3. SERVICII ELECTRONICE DIGITALE A. studiul şi realizarea tehnologiilor de comunicare prin Internet (blogs. • defini principalele aspecte si criterii de servicii e-mail B. 2005 2. browsere WWW . Gregory Warnell (editors). SUBIECTELE CURSULUI Internet – Concepte si Conditii. L’évaluation des performances d’un canal variable en temps. La modélisation des performances d’un canal variable en temps non sélectif en fréquence et d’un autre canal variable en temps sélectif en fréquence.Evaluarea performanţelor unui receptor în canalele cu fading plat. Analiza. 2. „Signal Processing for Mobile Communications”. Mohamed Ibnkahla (editor). • defini principalele aspecte si servicii de comunicare online. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator): 1. 4. L’évaluation des performances d’un récepteur dans les canaux variables en temps et non sélectifs en fréquence. Cautarea in the WWW si regulile de creare (WCAG). URL. H. de a asigura cunostinte si abilitati adecvate pentru dezvolta aplicatii internet moderne de tip web 2.Performanţele receptorului unic Canalul AWGN. 2005. 3. 120 .Măsurarea performanţelor unui canal cu fading. FTP). Les performances du récepteur unique: le canal AWGN. OBIECTIVELE CURSULUI Scopul principal este prezentare si insusire a principalele unelte si servicii de informare si comunicare pe Internet si world wide web. detecţia coerentă. 2005 3. evaluarea performanţelor în canalul cu fading.Vincent Poor. des canaux variables en temps de type Rayleigh et m-Nakagami. web page. • defini principalele conditii si servicii internet (HTTP. Simon. hyper-link. „Wireless Communications”. „Digital Communication over Fading Channels”. CRC Press.La réception optimale dans les canaux variables en temps: La détection cohérente. wiki. Prentice Hall. La sfarsitul acestui curs studentar trebui sa poata: • defini principalele aspecte ale Internetului si World Wide Web.Evaluarea performanţelor unui receptor în canalele cu fading selectiv. Internet Service Provider. Mohamed-Slim Alouini. Marvin K. John Wiley. C. la détection cohérente.0. BIBLIOGRAFIE 1. L’évaluation des performances d’un récepteur dans les canaux variables en temps et sélectifs en fréquence.Modelarea performanţelor canalului cu fading plat şi a canalului cu fading selectiv.

et al. SUBIECTELE CURSULUI 1. Nunan (Eds. In R. E-business. studiul şi realizarea tehnologiilor de tip web 2. Fourth Edition. 207-212). standarde.). Cambridge: Cambridge University Press 4. Codarea numerică cu spectru împrăştiat pentru accesul de bandă largă 6. BIBLIOGRAFIE 1. Transcevere analogice şi digitale de bandă largă şi receptoare digitale 5. Analiza preciziei de poziţionare a localizării C. Stanek. Site web 2. Propagare şi modelarea canalului. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul se adreseaza celor interesati in aspectele teoretice si practice legate de particularităţile implementării reţelelor de comunicaţii de bandă largă. Effective Web Design. care să documenteze obiectivele site-ului Web. Mary Ann Pike.0: in cadrul proiectului studentii vor realiza un site de tip web 2. Receptoare mixte pentru comunicaţii de bandă largă 4. Carter & D. etc. etc). RSS. Interferenţa pulsatorie de bandă largă la receptoarele de bandă îngustă 7. aproximarea poziţiei precum şi analiza preciziei de poziţionare a localizării.0. E-government.0 (blog. Sybex Inc. procese. ISBN: 0672305992. wiki. C. să cerceteze demografic audienţa grupului ţintă precum şi detaliile referitoare la managementul de proiect. proiect) 121 . (2001). ISBN 07821-2849-1 6. E-culture. The Cambridge guide to teaching English to speakers of other languages (pp. Localizare şi urmărire. 1994. 3. seminar. Aplicaţii. Analiza. Sunt prezentate aspectele teoretice şi tehnologice legate de implementarea practică în reţelele de comunicaţii fara fir..0: From Concepts to Creativity. e-cast. Introducere. CA. Gottfried Vossen . push technology). Special Edition Using the Internet. Ecommerce. D. 2001. Navarro.). De asemenea este accentuat potenţialul tehnologiileor de bandă largă in ceea ce priveşte localizarea şi urmărirea. Online communication. E-entertainment. Antene. B. E-administration. ISBN-13: 978-0123740342 REŢELE DE BANDĂ LARGĂ A. RSS feeds. Principii şi realizare aplicaţii E-learning. Jerry Honeycutt. Pearson Education. Tricks of the Internet Gurus. Macmillan publishing 2. M. (resurse umane/financiare. Warschauer.0. William R. seminar. Estimarea timpului de sosire. Alameda. Web Publishing Unleashed: Professional Reference 5. 1000 p.m-cast. Modularea şi demodularea semnalelor 3. Structura receptoarelor 2. Morgan Kaufmann. proiect) Aplicarea cunostiintelor de tip tehnologii web 2. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Raport de analiză web: in cadrul laboratorului studentii vor realiza un raport al nevoilor pentru un site web.Unleashing Web 2. Philip Baczewski. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. fiind incluse aspecte legate de estimarea timpului de sosire. Aproximarea poziţiei. Ann.

Laborator nr. J. K.3. Simularea tipurilor de modulaţie OFDM. Controler adaptiv de croazieră 3. John Wiley & Sons Ltd 2006 2. Modelarea şi controlul unui ascensor 4. tabele de adevăr. evenimente. Instrumente software folosite pentru implementarea modelelor matematice şi testarea algoritmilor de control: Matlab Simulink Stateflow: stări. controlul automat al unui încălzitor de apă. 3. sistem de alimentare cu combustibil tolerant la defectele senzorilor. Pam Siriwongpairat. Laborator nr. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea cunoştintelor teoretice şi practice de bază privind modelarea şi simularea sistemelor fizice precum şi a algoritmilor de control pentru aceste sisteme. modelul GMM (Gaussian mixture model. tranziţii. W. EWS) 2. implementarea unui conroller ABS (Anti Lock Brake System). tabele de adevăr. Modelarea receptoarelor optime Laborator nr. evenimente. Xuemin Shen ed. proiect) Laborator Elemente de bază în Matlab. Maşina cu stări finite.a. Sistem pentru controlul geamului unui vehicul 3.4. Prentice Hall. Modelul canalului IEEE 802.2. BIBLIOGRAFIE 1. "Ultra-Wideband Communications Systems : Multiband OFDM Approach" Wiley-IEEE Press ALGORITMI ŞI TEHNICI DE MODELARE ŞI SIMULARE A.3. funcţii grafice. SUBIECTELE CURSULUI 1. Aplicaţie: sistem de identificare a vorbitorului bazat pe modelul GMM. C. 3. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. 1. automat de tip cheie electronică pentru deschiderea unei uşi. Laborator nr. tranziţii.5. “Ultra-wideband wireless communications and networks”.2.4. combinarea mai multor modele gaussiene).1. Aplicaţii: automat pentru închiderea geamului uşii unui automobil. Modele folosite în prelucrarea semnalului vocal: modelul liniar predictiv. 2005. Proiect Implementarea unui model de sinteză a semnalului vocal folosind o excitaţie mixtă 122 . stări. Laborator nr.6. Elemente de bază în Stateflow: implementarea de modele cu diagrame.Laborator nr. Aplicaţie: sistem de alarmare (Early Warning System.15. funcţii grafice. B. Ray Liu. Simularea tipurilor de modulaţie cu purtătoare unică. Sisteme comandate prin evenimente. Coduri cu spectru împrăştiat utilizate în transmisii de bandă largă D.4. Modelul generalizat de propagare mulicale. Jeffrey Reed ed: “An Introduction to Ultra Wideband Communications Systems”. Sistem de climatizare într-un vehicul 3. Aplicaţii ale modelării şi simulării în industrie 3.

1. Springer-Verlag Berlin Heidelberg 2008 David Harel. Estimarea se încadrează între măsurare şi validare şi are ca scop determinarea acelor cantităţi fizice care nu pot fi măsurate pornind de la valorile cantităţilor măsurate. *** MATLAB. L’identification aveugle des systèmes. Metoda bazată pe urmărirea subspaţiului. vorbindu-se despre metode neinformate de prelucrare a semnalelor : decorelarea neinformată. Algoritmi. Modeling. SUBIECTELE CURSULUI 1. 4. Sistem de identificare a vorbitorului folosind modelul GMM.. The Mathworks Inc. L’estimation aveugle des canaux de communications 2. McGrawHill. Des algorithmes. Stateflow. Mohan Sondhi. La méthode basée sur un pré codage redondant. La méthode basée sur la poursuite du sous-espace. Acest concept poate fi generalizat. identificarea neinformată a sistemelor sau filtrarea neinformată. Estimarea bazată pe folosirea momentelor statistice de ordin superior (cumulanţi). estimarea. BIBLIOGRAFIE 12. când se utilizează semnale de testare cunoscute şi neinformate. Estimarea bazată pe reprezentări timp-frecvenţă.4. L’egalisation aveugle. 2. Estimarea neinformată a canalelor de comunicaţii. măsurarea şi validarea. 2. 2. Egalizarea neinformată. Metoda bazată pe precodare redundantă.1. Implementation.1. L’estimation aveugle des retards de synchronisation et du glissement des sous-porteuses dans les 123 . 1998 TEHNICI DE “BLIND” DE ESTIMARE Techniques d’estimation aveugle A.1. Simulink. 4.1. OBIECTIVELE CURSULUI Cele patru probleme ale prelucrării semnalelor sunt : reprezentarea.2. Sincronizarea neinformată în reţelele de comunicaţii. Simulation. 3. Există două tipuri de metode de estimare: informate. D. 3.mathworks.com) 13. Jacob Benetsy. 2007. Filtrarea adaptivă neinformată şi detecţia schimbării. 2.1.1. Le filtrage adaptatif aveugle et la détection du changement 1. Scopul acestui curs este de a ilustra câteva dintre tehnicile de estimare neinformată care se utilizeaza în prezent în reţelele de comunicaţii fără fir. (www.3.între impulsuri periodice şi zgomot. Estimarea neinformată a întârzierilor de sincronizare şi a alunecării frecvenţelor subpurtătoare în sisteme OFDM. L’estimation basée sur des représentations temps-fréquence. Yiteng Suang: Springer Handbook of Speech Processing. La synchronisation aveugle dans les réseaux de télécommunications. B. Identificarea neinformată a sistemelor. L’estimation basée sur l’utilisation des moments d’ordre supérieur (des cumulants).1.1. Michal Politi: Modeling Reactive System with Statecharts. 2. La poursuite des paramètres . Urmărirea parametrilor .

Des systèmes OFDM. Contributions aux méthodes d’estimation en aveugle. în spaţiu. 3-Diversitatea spaţială.systèmes OFDM. seminar. L’étude des égaliseurs implémentés en Matlab dans la boite à outils Communications. 2005. Sébastien Lagrange. L’étude de la technique d’analyse des composantes principales implémentée en Matlab dans la boite à outils Communications. Prezentare articol studiat. sisteme cu salt de frecvenţă.Diversitatea de frecvenţă. des systèmes à saut de fréquence. Coduri corectoare de erori. Gregory W. 1998. de polarizare. 3. THESE DE DOCTORAT. Prentice Hall. ş. la macrodiversité et la micro-diversité. BIBLIOGRAFIE 1. Wireless Communications-Signal Processing Perspectives. întreţeserea biţilor. Des codes correcteurs d’erreurs. Studiul tehnicii de deconvoluţie neinformată implementată în Matlab în Image Toolbox. John Wiley. Andrej CHICHOCKI. 5. La diversité spatiale à émission et à réception. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul are ca obiectiv crearea unor competenţe privind utilizarea diversităţii pentru îmbunătăţirea performanţelor BER pe canale cu fading. des systèmes à étalement de spectre. Diversitatea spaţială la la emisie şi la recepţie. Se analizează diversitatea temporală. Shun-Ici AMARI.a. 2002. B. Institut Polytechnique de Grenoble. La présentation de l’article étudié. proiect) 1. Sisteme de antene şi formarea de raze de directivitate. L’étude de la deconvolution aveugle implémentée en Matlab dans la boite à outils Image. La diversité spatiale. 2. aplicabile în reţelele de antene. La réduction aveugle des interférences. Studiul tehnicii de analiză a componentelor principale implementată în Matlab în Statistics Toolbox. Vincent POOR. le traitement des rafales d’erreurs. D. Adaptive Blind Signal and Image Processing. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Sisteme OFDM. 2. Des systèmes d’antennes et la création des rayons de directivité. macrodiversitatea şi microdiversitatea. de cooperare. SUBIECTELE CURSULUI: 1-Diversitatea temporală. La diversité temporelle. l’entrelacement des bits. Se analizează tehnicile de beamforming. 124 . Studiul egalizoarelor implementate în Matlab în Communication Toolbox. La diversité de fréquence. 3. TEHNICI DE DIVERSITATE Techniques de diversification A. 4. canale MIMO şi codarea spaţiotemporală. Université Joseph Fourier. H. sisteme cu spectru împrăştiat. des canaux MIMO et le codage spatio-temporel. WORNELL. 2. tratarea rafalelor de erori. Reducerea neinformată a interferenţelor. în frecvenţă.

Eroziunea. „Signal Processing for Mobile Communications”.1 Definitie functionala si interpretare geometrica 4.2 propriétés de l’érosion 3. Des systèmes à étalement de spectre. se fac experimente de laborator şi se dezvoltă capacitatea de implementare a tehnicilor de prelucrare morfologică în limbajele C şi Matlab. 2002. 3. 5. 125 . Introducere. Gregory Wornell (editors). C.4 Urmarirea linilor de creasta.Vincent Poor. Prentice Hall. Le squelette.1 Primitive de extreme regionale 7.3 Primitives d'extraction de contours. 4. Inchiderea si deschiderea. Se introduc bazele teoretice. 2. Des entralaceurs.2 propriétés de la dilatation 5. 3. Cateva primitive ale morfologiei matematice. OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea studentului cu tehnicile de prelucrare morfologică a semnalelor. 2. MORFOLOGIE MATEMATICĂ Morphologie Mathématique A. La dilatation. John Wiley. Primitives d'ordre supérieur. le SKIZ et le WATERSHED (ligne de partage des eaux).4 le suivi de lignes de crête.2 Ondelettes 2D 7. CRC Press. Definitia funcíonala si interpretarea geometrica 3.Sisteme MIMO. 2005. 2005. La diversité de coopération. 7.1. 4. John Wiley. Mohamed Ibnkahla (editor). 2005.3 Primitive de extragere de contururi gradientul h-conditional 7. „Digital Communication over Fading Channels”. D. SKIZ si WATERSHED (cumpana apelor). La création des rayons de directivité. Mohamed-Slim Alouini. H.2 Proprietati ale dilatarii. B.2.1 Définition fonctionnelle et interprétation géométrique 4. Operatori de segmentare : scheletul.2 Functii wavelet bidimensionale 7.Formarea razelor de directivitate. Dilatarea 4. 6. 7. le gradient h-conditionnel 7.1 Primitives d'extrême régionaux 7. Primitive de ordin superior 7. 2. Harry van Trees. cu deosebire a imaginilor şi aplicaţiile curente ale acestor tehnici. 3. BIBLIOGRAFIE 1. Proprietati ale eroziunii 3. SUBIECTELE CURSULUI 1. Introduction. 4. La diversité de polarisation.Diversitatea de polarizare. 3.Diversitatea de cooperare.Sisteme cu spectru împrăştiat. L'ouverture et la fermeture. „Wireless Communications”. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator): 1. Marvin K.Interleavere.1 Définition fonctionnelle et interprétation géométrique 3. Simon. „Optimum Array Processing”.3 interprétation de la fonction distance en terme d’érosion 4.4.3 Interpretarea functiei distanta ca si eroziune L'érosion. Quelques primitives de la morphologie mathématique. Des systèmes MIMO. 3.

Gui.2 Functiile aleatoare 8. 126 . 8.1 Multimile aleatoare inchise 8.2 les fonctions aléatoires 8.ph. Implementarea algoritmilor de dilatare şi erodare în C++ 3. D. Prelucrarea imaginilor.3 Exemple de analiza statistica a anumitor operatori morfologici. Morphology-based operations: http://www. Segmentarea imaginilor folosind algoritmi de tip WATERSHED D.1 Les ensembles aléatoires fermées 8. seminar. V. Lacrămă. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator.html 3. 8.La morphologie mathématique statistique.3 exemples d’analyse statistique de certains opérateurs morphologiques.ro/teaching/mm 2.tudelft. Pescaru. D. Extragerea contururilor prin tehnici morfologice 4. 1999.nl/Courses/FIP/noframes/fip-Morpholo. proiect) 1. Editura Politehnica Timisoara. BIBLIOGRAFIE 1.etc.Morfologia matematica statistica 8. Prelucrarea morfologică a imaginilor folosind mediul Kuklops 2. Morphologie Mathematique: http://hermes.upt. C.tn.

127 .

D 7/E 8/D 8/E 30 7/E 8/E 7/D 8/E 30 15/D 15/E 30 Opţională 1 Opţională 2 (2 din 5) Bazele prelucrării semnalelor Semnale şi sisteme numerice de comunicaţii Procesoare şi sisteme de achiziţie Tehnici moderne de programare Modelare statistică şi stocastică Media digitală Reţele de date. voce. 1 1 Opţională 1 2 Opţională 2 3 Tehnologii avansate multimedia 4 Programare multimedia Total Anul I Sem. 2 1 Opţională 3 2 Opţională 4 3 Interactivitate şi usabilitate 4 Prelucrarea imaginilor Total Anul II Sem. C = colocviu 128 . D = evaluare distribuită. 3 1 Opţională 5 2 Tehnologii instrucţionale 3 Servicii electronice digitale 4 Comunicaţii fără fir Total Anul II Sem.TEHNOLOGII MULTIMEDIA PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Domeniul: Inginerie Electronică şi Telecomunicaţii Nr Disciplina crt Anul I sem. video Administrarea reţelelor de calculatoare Programare grafică Grafică şi animaţie Baze de date interactive Metodologia proiectării şi cercetării Morfologie matematică Reţele de bandă largă Norme de compatiblitate electromagnetică Opţională 3 (1 din 4) Opţională 4 (1 din 2) Opţională 5 (1 din 4) Legendă C Curs S Seminar L Laborator P Proiect Cr/Ex* Credite/Forma de examinare * Forma de evaluare: E = examen. 4 1 Stagiu de practică 2 Elaborare Lucrare de disertaţie Total C 2 2 2 1 7 2 2 2 2 8 2 2 2 2 8 S 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 L 2 2 1 1 6 1 2 0 2 5 1 2 0 2 5 P 0 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0 0 1 0 1 Cr/Ex* 8/D 8/D 7/E 7/E 30 7/E.

Prelucrarea numerica a semnalelor. Prelucrarea stohastica a semnalelor: Variabile aleatoare. Sincronizarea adaptiva. A. a 2-a. Signal Processing for Communications. Buck. Conversia D/A. Paolo Prandoni. Proiectarea transmitatorului. Oppenheim. R. analizei timp-frecventa. Filtrarea in domeniul frecventa. Dumitriu. Analiza spectrala a semnalelor utilizand transformata Fourier. analizei spectrale. Interpolare. Serbanescu. Proiectarea filtrelor IIR. Proiectarea filtrelor: Principiile proiectarii. Modelare in MATLAB D. Schafer. Adelaida Mateescu. W. Martin Vetterli. Filtre FIR. Filtre IIR. studentii vor avea competente de a aplica metode si unelte matematice pentru modelarea filtrarii si proiectarii filtrelor. L. Transformata Fourier Discreta Rapida. Erori de aliere. Ed. Teorema esantionarii. Filtre reale. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Conversia A/D. R. Clase de semnale discrete in timp. Reprezentarea spectrala a proceselor aleatoare stationare. Transformata Laplace directa si inversa. Ed. EPFL Press. B. Stanciu. BIBLIOGRAFIE 1. La finalul cursului. Transformata Laplace: Transformata Laplace directa. Supraesantionarea. Filtre ideale. Analiza Fourier: Transformata Fourier Discreta. baze. Ciochina. 1997. V. Prentice Hall. Semnale si spatii Hilbert: Geometrie euclidiana. Discrete-Time Signal Processing. Transformata Z inversa. Procese aleatoare. Prelucrarea discreta in timp a semnalelor analogice. C. Transformata Laplace inversa. Transformata Laplace. Prelucrarea multirata a semnalelor: Subesantionarea. Conversia A/D si D/A. proiect) Transformata Fourier directa si inversa. Filtre discrete in timp: Sisteme liniare invariante in timp. semnale cu banda limitata. Conversia A/D si D/A: Cuantizarea. Rata de esantionare Proiectarea sistemelor numerice de comunicatii: Canalul de comunicatii. Proprietatile transformatei Fourier. Analiza timp-frecventa. Prelucrarea semnalelor stohastice Interpolare si esantionare: Semnale continue in timp. S. ed. Filtrarea in domeniul timp. Proprietatile transformatei Laplace. Esantionare si cuantizare. Transformata Z: Transformata Z directa. Tehnica. De la spatii vectoriale la spatii Hilbert. Lausanne. Proiectarea receptorului. Analiza filtrelor. adresandu-se in principal alinierii nivelului pentru studentii care nu au urmat anterior specializari in acest domeniu. N. J. Serii Fourier discrete. 129 . Proiectarea filtrelor FIR. seminar. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul este dedicat introducerii in tehnicile de prelucrare a semnalelor. Vectori aleatori. Bucuresti. 2008 2. SUBIECTELE CURSULUI Introducere in prelucrarea numerica a semnalelor Semnale discrete in timp: Definitii fundamentale. conversiei A/D si D/A.BAZELE PRELUCRARII SEMNALELOR A. Subspatii. 1999 3.

FM. FHSS). (G)MSK. Tehnici avansate de modulaţie digitală (MSK. Timişoara. Tehnici cu spectru împrăştiat (DSSS. a sistemelor de achiziţie de date şi a circuitelor de interfaţă analogice. Sisteme de comunicaţii mobile: GSM. PSK. parametri şi domenii de aplicaţie. Interfaţarea sistemelor de achiziţie 130 . Tehnici de modulaţie: Modulaţii analogice (AM.3. Mobile communications – second edition. DAB. 2001 PROCESOARE ŞI SISTEME DE ACHIZIŢIE A. C. OBIECTIVELE CURSULUI Introducere în semnale în banda de bază. Memoria 1. Multiplexarea cu divizare în timp.1. M. OFDM). Sisteme de achiziţie 2. QAM. Bluetooth. Sisteme de difuziune digitală: Repetiţia ciclică a datelor.11. Reglementarea benzilor de frecvenţă. B.3. PM). Convertoare analog numerice 2. 2003 2. tehnici de multiplexare şi tehnici de modulaţie analogice şi numerice. Tehnici de multiplexare: Multiplexarea cu divizare în spaţiu. Schiller. DECT. FSK. Editura Orizonturi Universitare. Multiplexarea cu divizare în frecvenţă. Spectrul de radiofrecvenţă: Frecvenţe pentru transmisii radio. Modulaţii digitale (ASK. Voce. Prezentarea principalelor sisteme de comunicaţii numerice cu arhitectură. Periferice 1.5. B. QAM). Reţele fără fir: Tehnici de transmisie. Oteşteanu. BIBLIOGRAFIE 1. Reţele cu infrastructură şi reţele ad-hoc. D. DVB. PM).2. SUBIECTELE CURSULUI Semnale în banda de bază: Text. Tehnici de modulaţie digitală de bază (ASK. Circuite de condiţionare a semnalelor 2. PSK ). Circuite de interfaţă analogice 2. GMSK. Editura Pearson Education. H. Structuri de sisteme de achiziţie 2. Comunicaţii cu spectru împrăştiat (DSSS.4.4. Date. Unitatea centrală de prelucrare 1. UMTS.6. Sisteme de transmisie şi comutaţie. proiect) Introducere în Matlab. Video. Imagine. funcţionarea şi programarea sistemelor de prelucrare numerică cu procesoare (microcontrolere şi procesoare numerice de semnal). OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina are ca obiectiv însuşirea de cunoştinţe privind structura. seminar. FM. Multiplexarea cu divizare în cod. Audio. IEEE 802. Microcontrolere şi procesoare numerice de semnal 1. FSK. Convertoare numeric analogice 2.2. FHSS) Sistemul de difuziune digitală DVB. Grafică. SUBIECTELE APLICAŢILOR (laborator. SUBIECTELE CURSULUI 1. Procesoare.SEMNALE ŞI SISTEME NUMERICE DE COMUNICAŢII A. J. Programarea procesoarelor 2.1. Tehnici de modulaţie analogică (AM.

R. 3. Obiecte. Utilizarea controlelor. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) 1. G. Convenţii de notaţii şi de scriere a codului. TEHNICI MODERNE DE PROGRAMARE A. Pazsitka. Steven F. Teme proiect: 1. 1. Dezvoltarea de aplicaţii cu perifericele procesoarelor. DataList. 3. 2008. 2005. 2. ADO şi baze de date. legarea cu alte medii şi limbaje de programare. Dezvoltarea unei aplicaţii în Microsoft Visual Studio. Sisteme de prelucrare numerică cu procesoare. Tratarea evenimentelor. Biblioteci DLL. Proiectarea şi dezvoltarea interfeţei utilizator. B. New Jersey. 3. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. insistând pe stilul de programare. G. Documentarea programului. Embedded Systems. C. Aplicaţii de interfaţare: port paralel. Microcontrolere HCS12X. Barrett. 3. 4. 2. 7. 5. MS Office şi VBA: automatizări Excel. R. 6.3. Prelucrarea fişierelor text şi Excel. tipuri şi clase. Editura de Vest Timişoara. Vasiu. 4. Pack. distribuirea aplicaţiei finale. Design and Applications with the 68HC12 and HCS12. Proiectarea şi programarea unui sistem de achiziţie pe USB. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul oferă posibilitatea crearea abilităţilor de dezvoltare rapidă a unei aplicaţii funcţionale. USB. 2. Programarea sistemului de achiziţie Agilent 34970 2. Pazsitka. DataGrid. Creare. C. Depanarea codului. Controale specializate: FlexGrid. Daniel J. Programarea în modelul FSO. 2005. BIBLIOGRAFIE . Programarea unui sistem de testare automat. utilizare. L. 131 . Vasiu. Toma. Editura de Vest Timişoara. Programarea procesoarelor în limbaj de asamblare şi în limbaj C. L. Aplicaţii de achiziţie şi prelucrare numerică a semnalelor. întreţinere. Crearea şi utilizarea controlelor ActiveX. Exemple de dezvoltare rapidă de aplicaţii: software pentru instrumente de măsură programabile Agilent. Upper Saddle River. proiect) Lucrări laborator: 1. Organizarea proiectelor. Accesul la baze de date. Mischie. S. Toma. Adăugarea fişierelor Help în aplicaţii. Funcţii API. Dezvoltarea de aplicaţii cu circuite de interfaţă analogice. Interfaţarea sistemelor de achiziţie de date. SUBIECTELE CURSULUI Stilul de programare. Teorie şi aplicaţii. D. Distribuirea aplicaţiei.

a. Bockmann C. Simulari ale diferitelor tipuri de stari asociate unui lant Markov. Procese stationare. Lnturi Markov de decizie.. 2.. Spectrul unei serii temporale. Visual Basic. Statistical and Stochastic Modeling in Engineering and Economy (in Romanian). 6. Ed. 132 . The Analysis of Time Series-an introduction. Crearea de documente ActiveX pe Web. Excel by Example. Chapman & Hall. este urmarita abilitatea studentilor de a utilize pachetele software specializate MATLAB. De asemenea. Formula lui Ito. Procese in medie mobila. Ecuatii diferentiale stochastice. I. proiect) Generarea unor traiectorii pentru lanturi Markov omogene. Analiza armonica a proceselor stationare de ordinal doi. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Visual Basic. Elsevier. Probleme de cautare. Berlin. Filtrajul Kalman-Bucy.Y.. 2003. Ed. Musiela. Stationaritate. Teorema lui Wold. Simularea unor traiectorii pentru procesul de miscare browniana. A Microsoft Cookbook for Electronics Engineers.. Brownian motion and stochastic calculus. E. Integrala stochastica Ito. 5th ed. MODELARE STATISTICĂ ŞI STOCHASTICĂ A.. C. Criptartea documentelor.. Editura Politehnica. BIBLIOGRAFIE 1. 1991. ARMA sau ARIMA. Ghidul programatorului. 1997. Kagan A. R. D. 2nd ed. Ergodicitate. Karatzas.. etc) D. Springer Verlag N.. Ecuatia Chapman-Kolmogorov. MA. Procese de difuzie. *** Microsoft Press. MP3. Timisoara. M. Procese autoregresive. C. Dezvoltarea unui player MM (CD-Rom. M. 2004. Lanturi Markov omogene. Calculul coeficientilor si indicatorilor unor modele AR. Biblioteca programatorului. Analiza seriilor de timp: Componentele unei serii de timp. S. Chatfield. Rutkowsky. Metode de determinare a tendintei unei serii de timp.. Teora. B. Negrea. 4. Metode de analiza a trendului. Procese de tip zgomot alb. Procese ARMA si ARIMA. MATHEMATICA sau R pentru o rezolvare eleganta si interesanta a problemelor complexe din pactica.Clasificarea starilor. 2002. 1996. Procese Wiener. BIBLIOGRAFIE 1. 2. 5. Teora. Shreve. Matingale methods in financial modeling. 2006. Springer Verlag. SUBIECTELE CURSULUI Lanturi Markov: Procese stocastice-introducere. 3. OBIECTIVELE CURSULUI Asimilarea de catre studenti a terminologiei si metodelor modelarii statistice si stochastice pentru diferite aplicatii in domeniul electronicii si telecomunicatiilor. Simularea unor traiectorii pentru anumite procese de difuzie. ş.Control stochastic. Modelare stochastica: Procesul de miscare browniana. 3.4.

BIBLIOGRAFIE 1. New Riders Publishing. J. Wiley. 2001 2. aplicaţiile MM Programare avansata Web Inginerie Software Tehnologii multimedia mobile. Raymond. N. USA. La finalul acestui curs. e-learning. Project Management for Interactive Media. e-government. Finney. B. WebCast. ISBN 0-201-36058-6 6. imagini. DVB. 1999.TEHNOLOGII AVANSATE MULTIMEDIA A. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul îşi propune să prezinte într-un mod echilibrat tehnologiile principale din domeniul dezvoltării aplicaţiilor multimedia. F. 1997. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) Studii de caz – sisteme de plată electronice. Web Communication Design. hypermedia. J. Cursul pregăteşte studenţii pentru ocuparea unui loc de muncă în principal în industria de software. Harlow. S. cu accent pe prezentarea dezvoltărilor tehnologice de ultimă oră în domeniu. Lynda. Weinman. 2001 3. R. England. Halsall – Multimedia Communications. second edition. Managing Multimedia. video. îmbinarea tehnologiilor Internet cu cele de comunicaţii mobile. Pirouz. Addison Wesley. securitate smart-card – testarea aplicatiilor multimedia de infrastructura Testarea software (inclusiv scripturi CGI şi API) D. precum şi prezentarea tehnică a tehnologiilor moderne ale Societăţii Informaţionale. Addison Wesley Longman Limited. Chapman. Indianapolis. 1998 5. de infrastructură Tehnologii multimedia de infrastructură Ingineria aplicaţiilor MM Interactive-TV. Comp. DAB. Science Press. Tehnologii avansate şi software pt. dar şi în sectorul 133 . Elaine. Vor fi discutate modalităţile şi instrumentele necesare în proiectarea şi implementare de aplicaţii care utilizează elemente multimedia: text. animaţii. SUBIECTELE CURSULUI Tendintele evolutiei in tehnologia multimedia Sarcinile planificate si adaptarea la nivel de utilizator. 2001 4. sunet. England. Scopul cursului este de a actualiza cunoştinţele privind tehnologiile de ultimă oră utilizate în domeniile: e-commerce. Chapman – Digital Multimedia. Click Here. OBIECTIVELE CURSULUI Obiectivul cursului este de a furniza informaţiile teoretice de bază ale domeniului ştiinţific. Video On Demand Convergenta mediilor de comunicare Protocoale de securitate pe Internet C. Watkinson – Convergence in Broadcast si Communications Media. studenţii vor putea crea aplicaţii interactive complexe prin intermediul limbajelor de programare şi/sau scripting. Focal Press. Tannenbaum – Theoretical Foundations of Multimedia. Andy. ISBN 1-56205-792-8 PROGRAMARE MULTIMEDIA A.

Generarea de conţinut multimedia utilizând PHP: Libraria GD. Limbajul Java: Dezvoltarea de aplicaţii desktop utilizând Java. Testarea şi întreţinerea aplicaţiilor software. Obiecte multimedia. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul îşi propune să familiarizeze studentul cu tehnicile digitală din media secolului XXI: producţie audio-video. Implementarea aplicatiilor software. Generarea şi prelucararea dinamica a imaginilor. B. 2004 3. Adrian Moore. Includerea de elemente multimedia în paginile Web. JavaScript. C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator. cercetare in comunicare. Multimedia Web Programming. JavaFX. seminar. proiect) Realizarea unei prezentări multimedia de tip CV folosind limbajul SMIL. RIA . Unelte pentru documente SMIL. Dezvoltarea de aplicaţii multimedia utilizând Flash. Programarea în PHP. 2006 MEDIA DIGITALĂ A. Limbajul de scripting Action Script. SUBIECTELE CURSULUI Introducere: Elemente multimedia. Animaţii Flash: Tehnologia Flash. BIBLIOGRAFIE 1. Tehnologii utilizate în dezvoltarea aplicaţiilor de tip RIA.Caracteristici ale elementelor multimedia. Implementarea de aplicaţii pentru mediul Web utilizând Java. Proiectarea unei aplicaţii software.IT. Prezentări multimedia pe Web. Aplicaţii pentru vizualizarea datelor construite folosind tehnologia FLEX. Utilizarea foile de stiluri: CSS. Iaşi. Proiectarea şi implementarea unei aplicaţii software utilizând tehnologii de tip RIA (Rich Internet Applocations). metode de streaming audio-video. Sabin Buraga. Dezvoltarea de conţinut dinamic bogat în elemente multimedia.Rich Internet Applications: Caracteristicile aplicaţiilor RIA. Ajax. Structura unui document SMIL. Generarea dinamica a documentelor PDF. proiectarea interfeţelor pentru media digitală şi de tip social networking. Dezvoltarea de aplicaţii pentru Web: XHTML. 2005 2. Generarea de conţinut multimedia. Macmillan Publishers Limited. Polirom. comunicare online pentru publicul larg Tehnici şi tehnologii audio-video în aplicaţiile multimedia Aplicaţii şi standarde audio-video folosite pe Internet Streaming audio-video 134 . Sincronizarea obiectelor multimedia.Synchronized Multimedia Integration Language: Generarea dinamică a prezentărilor multimedia sincronizate. Polirom. Pregătirea mediului pentru testare. publicare on-line. Proiectarea şi implementarea aplicaţiilor software: Analiza cerinţelor. B. D. Mihaela Brut. SMIL . Iaşi. SUBIECTELE CURSULUI Tendinţele şi structura Societăţii Informaţionale Principiile digital media: comunicarea in lumea digitală. Apleturi Java. Legături. Traian Anghel. Limbajele XHTML+TIME şi SMIL.

Helen. 2003) 5. profiluri. ISBN 0-201-36058-6 9. second edition. ISBN 1-56205-792-8 7.264. Raymond. ISBN 0-07-029151-9 8. Finney. Handbook of Visual Communications. 1995. Metode obiective). Lynda. Codarea elementelor sintetice. USA. Web Communication Design. New Riders Publishing. New York. Project Management for Interactive Media. M. William E. Compresia cu pierderi. Addison Wesley Longman Limited. Modelul de CODEC video hibrid DPCM/DCT. voce şi video. Jennifer. John Wiley and Sons. Codarea cadrelor rectangulare şi a regiunilor de formă arbitrară. Nisbett – The Sound Studio. Standardul MPEG4 Visual: Concepte de bază(unelte. naraţiune neliniară Publicitate şi promovare în media digitală Utilizarea tehnologiilor web 2. Modelul temporal. New York. 2000 4. 1995 3. Interactive Television. B. Indianapolis. Scalabilitate şi profiluri scalabile. Hodge. ISBN 0-12-323050-0 6. Rogers. Codarea entropiei. Concepte de codare a semnalelor video(CODEC-ul video. Managing Multimedia. Kasdorf. H. Focal Press. e-soluţii tehnologice. Interaction Design: beyond human – computer interaction. VIDEO A. 1994 2. Click Here. A. Yvonne. 2002. England. BIBLIOGRAFIE 1.designul interfeţei. SUBIECTELE CURSULUI Semnale în banda de bază: Voce. Standarde de compresie video . Date. England. Elaine. Compresia video: Formate video.: The Columbia Guide to Digital Publishing (Columbia University Press. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) Studii de caz – sisteme de media digitală online – streaming audio-video Insuşirea cunoştiinţelor de editare neliniară şi de streaming audio-video Testarea software (inclusiv scripturi CGI) D. Video. 135 . niveluri). Evaluarea calităţii (Metode subiective. Codarea texturilor. VOCE. Focal Press. 1997. Modelul de imagine. Standardul H. 1999. Hseuh-Ming Hang. Winston William. obiecte. Talbot-Smith – Audio Engineer’s Reference Book.264. Weinman.Interfeţe audio-video digitale Editarea audio-video neliniară Designul şi proiectarea aplicaţiilor pentru media digitală: management de proiect. Profiluri de studio. MPEG7 şi MPEG21. Structura H. Academic Press. Tehnici de compresie: Compresia fără pierderi. Sharp. A Comprehensive Guide for Multimedia Technologists. San Diego. OBIECTIVELE CURSULUI Introducere în semnalele de date. Prezentarea standardelor MPEG4. Andy. McGraw-Hill Series on Visual Technology. Harlow.. 1995.0 pentru media C. Focal Press. Pirouz. J. CA. Imagine. John W. Watkinson – The Art of Digital Video. Woods. Prezentarea tehnicilor de compresie folosite pentru semnale de date. Preece. ISBN 0471-49278-7 REŢELE DE DATE. voce şi video şi parametrii discretizării acestora.264: Concepte de bază.

H. proiect) CODEC-ul MPEG-4. SMTP. specificul reţelelor TCP/IP. stabilirea politicilor de securitate în reţea. Administrarea serviciilor de reţea: DNS. B. seminar. M. echipamente wireless. securitate 10. instalarea şi configurarea unei reţele 136 . IPSec. Instalarea şi configurarea unei reţele de calculatoare: proiectarea reţelelor. Planificarea. Sisteme de transmisie şi comutaţie. servere de aplicaţii. MIB. controlul accesului 7. cazuri de testare.Profilurile H. reguli de rutare. BIBLIOGRAFIE. monitorizarea securităţii. CMIP. 2003 2. Timişoara. instalarea şi configurarea unei reţele. POP/IMAP. necesitatea şi obiectivele administrării şi managementului reţelelor. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. planificarea operaţiilor de mentenanţă şi monitorizarea şi controlul centralizat al reţelei. Oteşteanu. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. 2001 ADMINISTRAREA RETELELOR DE CALCULATOARE A. Configurarea şi administrarea serviciilor intranet şi internet: IIS. Rutare: protocoale de rutare. C. Standardele MPEG7 şi MPEG21: Caracteristici. MPLS. Structura. Iain E. VPN.264. FTP 5. Apache. configurarea echipamentelor de reţea. Depanarea reţelelor: unelte de diagnoză. 11. Richardson. configurarea SO şi aplicaţiilor de reţea. DHCP. Implementarea securităţii: firewall. England. OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să prezinte studenţilor cunoştinţe teoretice şi practice legate de administrarea şi managementul reţelelor de calculatoare. John Wiley & Sons. servicii de autentificare şi autorizare 6. Managementul reţelelor: SNMP. Editura Orizonturi Universitare. D. reguli de proiectare wireless. G. Politici de securitate: planificarea securităţii. seminar. documentarea reţelelor 3. anti-virus. 2. Cursurile disciplinei au ca obiective formarea studenţilor pentru înţelegerea şi deprinderea cunoştinţelor de administrare a reţelelor de calculatoare. 1. proiect) 1. SUBIECTELE CURSULUI 1. estimarea cerinţelor hardware şi alocarea resurselor pentru o reţea. monitorizarea şi balansarea utilizării rutelor 4. WINS. SLA. HTTP. C. ActiveDirectory. planificarea instalării. Administrarea serviciilor de directoare: LDAP. aplicaţii şi unelte SNMP 9.264 and MPEG-4 Video Compression – Video Coding for Next-generation Multimedia.264. anti-spam 8. verificarea serviciilor 12. Introducere în administrarea reţelelor: recapitularea noţiunilor fundamentale pentru reţelele de calculatoare. Servicii de reţea: QoS. Administrarea reţelor wireless: standarde. CODEC-ul H.

Configurare server email 10. funcţii polimorfice. automatizarea şi monitorizarea. 2002. utilizarea driverelor instrumentale. LabWindows/CVI. Configurare VPN 6.2. matrici şi structuri. Roberta Bragg. Reguli de rutare 11. SNMP & MIB 5. programarea şi gestionarea evenimentelor.crearea diagramei bloc.gestionarea fişierelor. 2. TestStand: introducere în TestStand. Craig Hunt. crearea instrumentelor virtuale şi subinstrumentelor virtuale. VisualBasic. expresii. Windows Server 2003 Network Administration. Craig Hunt. Mark Burgess. dezvoltarea modulelor de cod în LabVIEW. Principles of Network and System Administration. utilizarea ActiveX API137 . B. parametrii. variabile. dezvoltarea secvenţelor. 3. personalizarea instrumentelor virtuale. OBIECTIVELE CURSULUI Instrumentaţia virtuală se bazează pe un mediu revoluţionar de programare grafic conceput special pentru a veni în ajutorul inginerilor şi oamenilor de ştiinţă cu scopul de a realiza achiziţii de date. Politici de securitate 12.depanarea şi executarea instrumentelor virtuale. O'Reilly. Configurare AD 7.Apelarea codului scris în limbaje de programare clasice: C. Configurare IIS/Apache 9. controlul instrumentelor. mediul de operare TestStand. controlul interactiv al execuţiei instrumentelor virtuale.gruparea datelor folosind şiruri. grafice şi diagrame undă. TCP/IP Network Administration. Reţele WLAN D. John Wiley and Sons. O'Reilly. 2004. utilizarea elementelor de reţea. utilizatorul îşi poate construi singur instrumentul dorit. Client. variabile locale şi globale. MatLAB. metrologia complexă. Managementul reţei . Achiziţii de date: prezentarea unei plăci de achiziţie multifuncţionale National Instruments. Monitorizarea comunicaţiei prin reţea: Whireshark 3. Configurare firewall 8. C++. DLLbiblioteci cu legare dinamică. Interacţiuni cu componente Windows: aplicaţii ActiveX Server. implementând atât panoul frontal cât şi funcţionalitatea. C/C++. elemente de bibliotecă pentru grafică şi sunet.instrumente virtuale specifice achiziţiilor de date Controlul instrumentelor: tipuri de comunicare. Invăţând şi folosind programarea grafică. instrumente virtuale. pentru a putea răspunde în totalitate propriilor necesităţi. PROGRAMARE GRAFICĂ A. 3rd Edition. formule şi ecuaţii. 2005. SUBIECTELE CURSULUI Introducere în programarea grafică LabVIEW: conceptul de instrument virtual. Acest limbaj este conceput pentru a deservi cercetarea. instrucţiuni pentru controlul execuţiei programelor. BIBLIOGRAFIE 1. Distribuţia aplicaţiilor LabVIEW: executabile.D-View 4. analiza măsurărilor şi prezentarea datelor.

SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. tehnici de programare avansate (crearea DLL-urilor.interfaţă de programare a aplicaţiilor. National Instruments. distribuţia aplicaţiilor. internet/web). Studentii trebuie: sa inteleaga conceptele in comunicatii vizuale si design de interfata grafica pentru utilizator sa proiecteze. Realizarea unei aplicaţii test dezvoltate. panouri. 2.TestStand. configurarea TestStand. BIBLIOGRAFIE G Programming Reference Manual. 2. utilizând secvenţe test 6. 3. proiect) Proiect Realizarea unui generator de funcţii virtual Realizarea unui osciloscop virtual Realizarea unui analizor de spectru virtual Realizarea unui sistem multipunct de monitorizare. creeze si testeze interfetele utilizatorilor pentru aplicatiile multimedia sa creze modele digitale 3D si imagini sa creze animatii 2D si 3D sa manipuleze si integreze elemente grafice in aplicatiile multimedia B. LabWindows/CVI: introducere în LabWindows/CVI. comunicaţii în reţea. introducere în IVI (Interchangable Virtual Instruments). SUBIECTELE CURSULUI Proiectarea interfetelor grafice cu utilizatorul (GUI) bazele comunicarii vizuale concepte in proiectarea interfetei utilizator tehnici de structurare proiectarea elementelor interactive standardizare si stil in interfetele grafice usabilitatea interfetelor 138 . programarea orientată pe obiecte. control şi analiză a temperaturii 5. 2005. 2005.programarea intrare-ieşire (serială. National Instruments. utilizarea bazelor de date. gestionarea utilizatorilor. VISA.LabWindows/CVI. C. 4.ni. January 2007. Crearea unui interfeţe grafice utilizator (GUI) elaborate D. conectivitate (TCP protocol pentru controlul transmisiei. distribuţia aplicaţiilor. GRAFICĂ ŞI ANIMAŢIE A. importul şi exportul proprietăţilor. 3. tipuri de date TestStand. execuţie multifir). drivere instrumentale). DDE – schimb dinamic de date. seminar. meniuri. 1. www. reprezentări grafice). configurarea înregistrărilor în bazele de date. National Instruments.com/pdf/manuals . OBIECTIVELE CURSULUI Scopul acestui curs este de a asigura abilitati si cunostinte pentru contruirea unor interfete grafice pentru utilizator pentru aplicatiile multimedia si crearea unui continut grafic bogat folosind unelte grafice variate. 1. programarea interfeţei utilizator. GPIB. integrarea DLL – integrarea bibliotecilor cu legare dinamică.com/pdf/manuals . realizarea interfeţei utilizator (controale.ni. www.

Woods. ISBN 1-56205-669-7 BAZE DE DATE INTERACTIVE A. New Riders Publishing. sequel edition. USA. ISBN 1-56205-715-4 9. dar şi modele de reprezentare a datelor neconvenţionale. Mark Silver. 1998. USA. Lynda. procesarea şi 139 . Indianapolis. Weinman. Indianapolis. Jakob Nielsen. Academic Press. Preparing Web Graphics. USA. Isaac Victor. New Riders Publishing. Jen deHaan. USA. 1997. BIBLIOGRAFIE 1. second edition.Grafica 2D forme elementare si tehnici de trasare tehnici de decupare transformari geometrice Grafica 3D modelarea obiectelor texturi. Weinman. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul prezintă noţiuni cu privire la bazele de date relaţionale. Indianapolis. sunt prezentate cele mai noi tendinţe în utilizarea. New Riders Publishing. New York. Learn how to make fast. materiale. 1996. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Lynda. The Art of 3D Computer Animation and Imaging. Hseuh-Ming Hang. Kerlow. redarea obiectelor postprocesare si efecte speciale Animatie pentru aplicatii multimedia bazele animatiei computerizate integrarea animatiei in aplicatiile multimedia introducere in realitatea virtuala C. tehnici de mapare calculul iluminarii vizibilitate. Weinman.2. seminar. 2004 4. John W. CA. Macromedia Press.. Van Nostrand Reinhold. Cursul îşi propune să familiarizeze studenţii cu aspectele utilizării sistemelor de gestiune a bazelor de date relaţionale. How to Prepare Images and Media for the Web. Weinman. Deasemenea. Web Design Case Studies and Tutorials. 2000 3. Animation si Effects with Macromedia Flash MX 2004. Designing Web Graphics. New Riders Publishing. high-quality web images. Bruce. Lynda. Designing Web Usability. ISBN 0-12-323050-0 5. Exploring Interface Design. 1997. Lentz. 1995. ISBN 0-442-01896-7 6. Lynda. Handbook of Visual Communications. Heavin. Deconstructing Web Graphics.2. San Diego. The Definitive Resource for Color on the Web. Thomson Delmar Learning. 1996. ISBN 1-56205-686-7 7. crossplatform compatible. New Riders Publishing. Indianapolis. Jon Warren. Coloring Web Graphics. proiect)  Proiectarea aplicatiilor 2D si tehnici de animatie in Adobe Creative Suite si Flash  Tehnici de animatie in 3D si dezvoltarea lor in Studio Max D. 2004 2. ISBN 1-56205-859-2 8.

2002 INTERACTIVITATE SI USABILITATE A. Constructori. Inc. Utilizare elementelor XLink. Modele de date semistructurate. Instrucţiuni de procesare a tranzacțiilor. Tehnologii XML: XML Path Language (XPath). 2nd Edition. Wiley Publishing. Limbajul XML (Extensible Markup Language). seminar. JavaScript Object Notation (JSON). J.G. Axe XPath. Scopul acestui curs este de a oferi studenţilor cunoştinţele necesare pentru implementarea de aplicaţii interactive care utilizează baze de date relaţionale sau modele semistructurate de date. Normalizarea relaţiilor. XML Step by Step. Noţiuni de algebră relaţională. Spaţii de nume. Utilizarea elementelor XSLT. H. Tipuri de legături XLink. Harold. 3rd Edition. BIBLIOGRAFIE 1. XML 1. Tehnici SQL avansate: proceduri stocate. 140 . Microsoft Press. Transformări XSL (Extensible Stylesheet Language Transformations). B. Validarea unui document utilizând XMLSchema. J. Prentice Hall. Scopul cursului este de a actualiza cunoştinţele privind La finalizarea cursului. C. Tipuri de sisteme de gestiune a bazelor de date. proiect) Proiectarea unei baze de date. Cursul va furniza studenţilor o varietate de tehnici care să crească uşurinţa de utilizare a siteurilor web şi experienţa utilizatorilor. Expresii FLWOR. triggere. Ullman. cu accent pe evaluarea şi structurarea site web cu scopul de îmbunătăţire a utilizării lor. Molina.R. studenţii vor fi capabili să evalueze şi să aducă îmbunătăţiri în ceea ce priveşte uşurinţa utilizării siteurilor web prin organizare. Expresii XPath. Limbajul SQL: Instrucţiuni de definire a datelor. 2008 2. Modelul ierarhic. Modele de date: Modelul relaţional. Modelul reţea. E. XML Schema.J. Extensible Stylesheet Language (XSL). Validarea unui document utilizând DTD. Funcţii XPath. Atribute XLink. Young. Contrângeri de integritate. SUBIECTELE CURSULUI Introducere: Concepte generale despre baze de date. Integrarea datelor neconvenţionale în aplicaţii. Widom. Gestionarea datelor folosind interogări SQL. Documente XML. Instrucţiuni de interogare. Bazele modelului relaţional. Instrucţiuni de manipulare a datelor. Schema bazei de date. prezentare şi interactivitate eficiente. XML Linking Language (XLink). Integrarea datelor în aplicaţii: Soluţii pentru integrarea datelor.. Normalizarea bazelor de date relaţionale. 2004 3. Modelul orientat pe obiect. Document Type Definition (DTD). Noţiuni de baza XQuery. M. vizualizări.1 Bible. OBIECTIVELE CURSULUI Obiectivul cursului este de a furniza informaţiile teoretice şi practice ale domeniului ştiinţific. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator. Modele de reprezentarea a datelor neconvenţionale: Reprezentarea datelor. Aplicaţii XML. Database Systems. Sisteme de gestiune a bazelor de date. D. Utilizarea spaţiilor de nume. Object Exchange Model (OEM). Tehnologii asociate XML.conceptualizarea datelor prin intermediul tehnologiei XML.

scanabilitate si interactivitate. Weinman. ISBN 0-12-323050-0 6. modalităţi de design. elementele care contribuie la utilizabilitatea Web. ISBN PRELUCRAREA IMAGINILOR A. Sharp. isometrics D. Waters. Ray Kristof. Delmar Thomson Learning.B. San Diego. e-commerce. mecanismele pentru interacţiunea utilizatorilor între ei via computere HCI – Human Computer Interaction: definiţii şi concepte. succesiune si navigare web. Crystal. Preece. se fac experimente de laborator şi se dezvoltă capacitatea de implementare a tehnicilor de 141 . timpul petrecut. Universal Web Design. Woods. Jennifer. Amy Satran: Interactivity By Design 5. friendly. A Comprehensive Guide to Creating Accessible Web sites. Handbook of Visual Communications. Web Communication Design. stilul piramidă inversată. prezentare versus viteză şi claritate Arhitectura informaţională: analiza profilului utilizatorului. Raymond. Designing Interactive Web Sites. John W. ISBN 0-7668-1485-8 7..pagini vizualizate. Click Here. 1997. ISBN 1-56205-792-8 3. USA. New Riders Publishing. Yvonne.. Hseuh-Ming Hang. calea prin site. Se introduc bazele teoretice. John Wiley and Sons. 1995. Helen. ISBN 0471-49278-7 8. Indianapolis. CA. modalităţi de realizare Evaluare si testare: usabilitate. etc. cum facem designul pentru experienîa optima a utilizatorului? exemple de web design care indeplinesc nevoile utilizatorilor. SUBIECTELE CURSULUI Tendintele evolutiei in interactivitate si usabilitate Usabilitate: Experienţa Utilizatorului definirea utilizabilitatea in Web. tehnologii push. Pirouz. James L. obligaţiile si raspunsul utilizatorilor Interactivitate: definiţii. Jakob Nielsen: Designing Web Usability: The Practice of Simplicity. impact. Jon M. Rogers. desirabilitate. Indianapolis. New York. designul informaţional din punctul de vedere al utilizării site web. 2. elemente ale designului efectiv. friendly.. rolurile şi responsabilităţile în echipa de Web design Proiectarea Web: chunking. Interaction Design: beyond human – computer interaction. New Riders Publishing. Steve Krug: Don't Make Me Think: A Common Sense Approach to Web Usability 4. impact. 2000. Mohler. e-learning Analiza Web . SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect) Studii de caz asupra sistemelor online de e-guvernare. desirabilitate. USA. Tipuri de matrici de uşurinţă in utilizare Evaluarea elementelor vizualizate şi a linkurilor Evaluare şi testare: usabilitate. analiza si modalităţile de dezvoltare a structurii şi designului unui site web. mecanismele pentru interacţiunea utilizatorilor cu computerele. 2002. pull si social. 1997. contextele pentru interactiune. Duff. isometrics C. Lynda. Academic Press.Componentele uşurinţei in folosire: timpul accesat. Albany. BIBLIOGRAFIE 1. OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea studentului cu tehnicile de prelucrare numerică a imaginilor şi aplicaţiile curente ale acestor tehnici. NY.

Metode neliniare şi adaptive 6. Discriminare cu prag b. proiect). 2. Recunoaşterea formelor în imagini a. Transformări 2D b. a. Lacrămă. Operatori liniari. V. Prentice 142 . Învăţare supervizată şi clasificare D.prelucrare numerică a imaginilor în limbajele C şi Matlab. 10. R. Filtre de netezire nonliniare. Măsurari în imagini. Transformări ale scării de gri. Tehnici de postprocesare 8. Metode statistice. Transformări geometrice. B. Digital image processing. Operatori de ordinul II c. Grupare prin estimare nonparametrică 9. Pescaru. b. seminar. Segmentarea imaginilor. a. Interpolarea 5. Gui. 3rd. BIBLIOGRAFIE 1. Transformări geometrice a. Clasificatorul Bayes. Prelucrarea imaginilor. D. Extragerea şi postprocesarea contururilor. Transformări 3D c. Filtre de netezire liniare. Convoluţia 2D discretă b.C. Edition. e. Transformări unitare. SUBIECTELE CURSULUI 1. Editura Politehnica Timişoara. Gonzalez. R. Tehnici de segmentare bazate pe regiuni a. Clasificatorul LVQ. Descriptori de forme. 5. Metode liniare b. Filtre de netezire a. Selecţia caracteristicilor C.E. Detecţia contururilor a. 1. 6. 7. 2. Tehnici de învăţare nesupervizată. 1999. Clasificarea bazată pe prototip. c. 8. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. D. 3. TFD 3. Ferestre b. Clasificatorul kNN. Optimizarea contrastului în imagini. Notiuni introductive 2. Filtre trece-sus şi trece bandă în prelucrarea imaginilor 7. c. Operatori de ordinul I b. Woods. 4. d. Grupare prin estimare parametrică c. Specificări de histograme 4.

B. laboratoare virtuale). consecinţele riscului. rolul şedinţelor de lucru. implementarea. Realizarea unei cercetări pe subiect de interes intr-un domeniu de cercetare ales. proiect) 1. managementul comunicării în proiect. relevanţa faţă de subiect). dezvoltarea echipei de proiect. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul este dedicat introducerii în tematica metodologiei proiectării şi cercetării. SUBIECTELE CURSULUI Introducere. găsirea şi analiza critică (dpv academic si de relevanţă în subiectul de căutare) a 10 rezultate bibliografice. Managementul de proiect: monitorizarea tehnică şi evaluarea progresului. Scopul şi obiectivele cursului Etapele managementul de proiect: Iniţierea proiectului. analiza SWOT. verificarea punctelor cheie în derularea proiectului. în vederea valorificării rezultatelor cercetării. eBooks. studenţii vor avea competenţe în ceea ce priveşte elaborarea unei cereri de finanţare pentru un proiect de proiectarecercetare. planificarea necesarului de resurse materiale. monitorizarea financiară. planul de diseminare a rezultatelor. METODOLOGIA PROIECTĂRII ŞI CERCETĂRII A. administrarea proiectului – arhivarea documentelor administrative. Elaborarea unei cereri de finanţare pentru un proiect de proiectare / cercetare / dezvoltare: Planificarea activităţilor – definirea pachetelor de lucru. despre unul dintre subiectele tratate la curs. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. managementul conflictelor. graficul de implementare. Managementul resurselor umane: management versus leadership. Scrierea unui eseu de 1000 -2000 cuvinte.Hall. Această temă va fi realizată ca proiect final şi va fi prezentată public (eseu şi prezentare PPT). rolul raportărilor periodice. Totodată. finalizarea proiectului. informaţia calitativă (validitate. tehnici de analiză a riscului. La finalul cursului. ei vor deprinde cerinţele de bază pentru redactarea unor lucrări ştiinţifice. Tema va consta in căutarea. reputaţia sursei. accesarea bazelor de date online. informaţia calitativă – evaluarea calităţii resurselor bibliografice. 143 . Managementul riscului de proiect: Categorii de riscuri. utilizand IT. planificarea resurselor umane. evaluarea estimativă a costurilor. Documentarea bibliografică: Tehnologia informaţiei ca şi unealtă de cercetare (Google – ScholarGoogle. planificarea parteneriatului. seminar. echipa de management de proiect – roluri şi sarcini. evaluarea permanentă. acceptabile pentru publicare internaţională. planificarea răspunsului la risc. 2008. respectiv de urmărire a implementării unui astfel de proiect – din faza definirii resurselor necesare până la managementul de zi cu zi al proiectului. Redactarea unei lucrări ştiinţifice: Tehnica redactării academice. C. 2. actualizarea planului proiectului. Blog. impactul riscului. De asemena. redactat in stilul unei lucrări academice. studenţii vor dobândi competenţe în ceea ce priveşte documentarea bibliografică şi evaluarea calităţii resurselor bibliografice prin utilizarea tehnologiilor IT&C. adresându-se studenţilor care doresc să urmeze o carieră universitară sau în domeniul cercetării-dezvoltării. planificarea resurselor. Wiki.

Hughes. 1989 4. Creswell. BIBLIOGRAFIE Morphologie Mathematique: http://hermes.2. How to research. Quantitative and Mixed Method Approaches. Research Design: Qualitative.1 Multimile aleatoare inchise 8. REŢELE DE BANDĂ LARGĂ A.2 Proprietati ale dilatarii.D. E. Morfologia matematica statistica 8. B. cu deosebire a imaginilor şi aplicaţiile curente ale acestor tehnici.ro/teaching/mm Morphology-based operations: http://www. J. Proprietati ale eroziunii 3.3 Interpretarea functiei distanta ca si eroziune 3.. J. 4.. Eroziunea. Prelucrarea imaginilor. 5. L. Se introduc bazele teoretice. Kahn.. 1. 1998 2.1. OBIECTIVELE CURSULUI Familiarizarea studentului cu tehnicile de prelucrare morfologică a semnalelor. 6.3 Exemple de analiza statistica a anumitor operatori morfologici. Sage Publications. SUBIECTELE CURSULUI 1.tn.etc. Inchiderea si deschiderea. Dilatarea 4. Extragerea contururilor prin tehnici morfologice 4. Pugh. Editura Politehnica Timisoara. 2002 3. Operatori de segmentare : scheletul. Prentice Hall.1 Definitie functionala si interpretare geometrica 4. D. Open University Press..upt. How to get a PhD. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Pescaru. Segmentarea imaginilor folosind algoritmi de tip WATERSHED D. MORFOLOGIE MATEMATICĂ A. Prelucrarea morfologică a imaginilor folosind mediul Kuklops 2. BIBLIOGRAFIE 1. 4. 3. California. Gui. Implementarea algoritmilor de dilatare şi erodare în C++ 3. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul se adreseaza celor interesati in aspectele teoretice si practice legate de 144 . B. Blaxter. W.4 Urmarirea linilor de creasta.ph. proiect) 1.. 1999. Lacrămă. seminar.2 Functiile aleatoare 8. Cateva primitive ale morfologiei matematice. D. D.1 Primitive de extreme regionale 7. SKIZ si WATERSHED (cumpana apelor). Open University Press. Research in Education. Primitive de ordin superior 7. 2.2 Functii wavelet bidimensionale 7. Introducere.html V. 7. 2. S. 2000. M.3 Primitive de extragere de contururi gradientul h-conditional 7. Phillips. Definitia funcíonala si interpretarea geometrica 3. 3. C. se fac experimente de laborator şi se dezvoltă capacitatea de implementare a tehnicilor de prelucrare morfologică în limbajele C şi Matlab. C..nl/Courses/FIP/noframes/fip-Morpholo.tudelft.

6. SUBIECTELE CURSULUI 1. J. Teste de imunitate specifice reţelelor de alimentare: variaţii ale tensiunii de 145 . Interferenţa pulsatorie de bandă largă la receptoarele de bandă îngustă 7. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. Disciplina asigură competenţe în direcţia implementării normelor CEM. proiect) Laborator nr.a. Semnale caracteristice pentru teste de imunitate: salve de impulsuri. ESD 4. Coduri cu spectru împrăştiat utilizate în transmisii de bandă largă D. BIBLIOGRAFIE 1. Laborator nr. Aplicaţii. Codarea numerică cu spectru împrăştiat pentru accesul de bandă largă 6. Laborator nr. Modelarea receptoarelor optime Laborator nr. "Ultra-Wideband Communications Systems : Multiband OFDM Approach" Wiley-IEEE Press NORME DE COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ A. în proiectare. impulsuri energetice. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul familiarizează studenţii cu problemele specifice asigurării complianţei cu normele CEM.particularităţile implementării reţelelor de comunicaţii de bandă largă. Sunt prezentate aspectele teoretice şi tehnologice legate de implementarea practică în reţelele de comunicaţii fara fir.4. 1.4. Receptoare mixte pentru comunicaţii de bandă largă 4.2. Măsurarea perturbaţiilor transmise prin radiaţie şi prin conducţie 3. Ray Liu. John Wiley & Sons Ltd 2006 2. Transcevere analogice şi digitale de bandă largă şi receptoare digitale 5. seminar. Simularea tipurilor de modulaţie cu purtătoare unică. Prentice Hall. Pam Siriwongpairat. Laborator nr. Introducere. 2005. standardele de măsurare şi testare. Aproximarea poziţiei. Jeffrey Reed ed: “An Introduction to Ultra Wideband Communications Systems”. SUBIECTELE CURSULUI 1. aproximarea poziţiei precum şi analiza preciziei de poziţionare a localizării. Analiza preciziei de poziţionare a localizării C. “Ultra-wideband wireless communications and networks”. B.3.5.15. 3. Localizare şi urmărire. Estimarea timpului de sosire. Determinarea imunităţii la perturbaţiile radiate şi la perturbaţiileconduse 5. Antene. Modularea şi demodularea semnalelor 3. Directive şi norme de compatibilitate electromagnetică 2. necesare pentru oricare inginer electronist. Modelul generalizat de propagare mulicale. Propagare şi modelarea canalului. fiind incluse aspecte legate de estimarea timpului de sosire. Laborator nr. Simularea tipurilor de modulaţie OFDM.Sunt prezentate normele privind măsurarea nivelului perturbaţiilor emise şi testele de imunitate pentru echipamentele electronice. Introducere. Structura receptoarelor 2. Modelul canalului IEEE 802. B. De asemenea este accentuat potenţialul tehnologiileor de bandă largă in ceea ce priveşte localizarea şi urmărirea. Xuemin Shen ed. K. W. construcţie şi exploatare a echipamentelor şi sistemelor electronice.

De Vest. Timişoara. pornind de la un anumit echipament electronic. OBIECTIVELE CURSULUI Obiectivul cursului este de a furniza informaţiile teoretice şi practice ale domeniului ştiinţific de tehnologii instrucţionale. The Commonwealth of Learning. pentru asigurarea complianţei cu normele CEM D. modele şi terminologii. metodele şi sistemele de invăţământ electronic sau bazat pe calculator. Harry K. definiţii. open source Realizare de modele de e-learning utilizand tehnologii open source Însuşirea uneltelor şi tehnologiilor instrucţionale pentru sistem Blackboard şi Moodle Evaluare şi testare: usabilitate. unelte instrucţionale). metode. proiectării şi adaptării de unelte LMS Learning management System şi CMS Content Management System: tipuri.. 2003. seminar. Timişoara. studenţii vor fi capabili să evalueze şi să definească e-learning. Ignea. ISBN 0-470-84922-3. Măsurări în telecomunicaţii. 2007 2 .0. cunoaşte metodele şi factorii de suport educaţional.(1999) The McGraw-Hill Handbook of Distance Learning. insuşirea utilizarii. sub forma unui raport. 4. comparare cu metodele tradiţionale de educaţie Dezvoltarea de unelte de e-learning: unelte online. Ed. (1999) Higher Education Through Open and Distance Learning. insuşirea utilizarii. vor putea asimila diferite roluri din e-elearning. proiectării şi adaptării de unelte Metode de suport şi de asigurarea calităţii şi securităţii in e-learning C. SUBIECTELE CURSULUI Trendurile evolutiei in e-learning Tehnologii instrucţionale: concepte. B. Ed. E-learning Strategies.. 146 . sisteme si reţele. Jakob Nielsen: Designing Web Usability: The Practice of Simplicity. 426p. 2006 TEHNOLOGII INSTRUCŢIONALE A. McGraw-Hill Companies 3. John Wiley & Sons Ltd. Ignea. definiţii. defini si proiecta tehnologii instrucţionale (tehnologii ICT. A. cât şi cele de strategii educaţionale online. proiect) În cadrul laboratorului fiecare student va rezolva un studiu de caz. tehnologii web 2. B. inclusiv descrierea metodelor folosite.. impact D. Thomson M. 2. pentru care va descrie şi efectua măsurările şi testele necesare. cu accent pe evaluarea şi structurarea e-learning. Norme CEM în domeniul automotiv C. tehnologii interactive şi sociale. modele şi elemente. Chute A. Compatibilitate electomagnetică. A. de a prezenta aspectele. La finalizarea cursului. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator.alimentare. căderi şi întreruperi. Norme CEM în medicină 7. desirabilitate. 6. unelte. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) Studii de caz asupra sistemelor online de e-learning: off the shelf. BIBLIOGRAFIE 1. supratensiuni etc. Morrison D. istorie şi dezvoltare E-learning: concepte. tendinţele. BIBLIOGRAFIE 1. Politehnica. Hancock.

Kearsley G. The Business Case for Web-Based Trainig. m-cast. Wright. Cautarea in the WWW si regulile de creare (WCAG). 2000. proiect) Aplicarea cunostiintelor de tip tehnologii web 2. Raport de analiză web: in cadrul laboratorului studentii vor realiza un raport al nevoilor pentru un site web. OBIECTIVELE CURSULUI Scopul principal este prezentare si insusire a principalele unelte si servicii de informare si comunicare pe Internet si world wide web. Designing Web-Based Training. RSS feeds.5. G. de a asigura cunostinte si abilitati adecvate pentru dezvolta aplicatii internet moderne de tip web 2. Ecommerce. ISBN 0471-35614-X 8. Mary Ann Pike. William. Tammy. USA. E-Learning and the Science of Instruction. Wiley Computer Publishing . Internet Service Provider. C. RSS. Lawrence Erlbaum. ISBN: 0672305992.0. Moore M. Macmillan publishing 2. (1996).0. wiki. Distance Education. Michael Grahame Moore(Editor): Handbook of Distance Education. E-culture. E-administration. procese. Tricks of the Internet Gurus. D. URL. E-business. BIBLIOGRAFIE 1. Richard E. A Systems Wiew 6. A Wiley Imprint. studiul şi realizarea tehnologiilor de tip web 2.). (resurse umane/financiare. Clark. 2000. Principii şi realizare aplicaţii E-learning. • defini principalele aspecte si servicii de comunicare online. How to teach anyone anything anywhere anytime. push technology). CA. 147 . 1994. 0805858474 SERVICII ELECTRONICE DIGITALE A.0 (blog. SUBIECTELE CURSULUI Internet – Concepte si Conditii.0: in cadrul proiectului studentii vor realiza un site de tip web 2. • defini principalele conditii si servicii internet (HTTP. Mayer. etc. ISBN 0-7879-6051-9 9. FTP). ISBN 1-58053-115-6 7. Ruth Colvin. San Francisco. Special Edition Using the Internet. Fourth Edition. browsere WWW . să cerceteze demografic audienţa grupului ţintă precum şi detaliile referitoare la managementul de proiect. • defini principalele aspecte si criterii de servicii e-mail B. Analiza. wiki. e-cast. etc). Pearson Education. Artech House. standarde. 2007. David. La sfarsitul acestui curs studentar trebui sa poata: • defini principalele aspecte ale Internetului si World Wide Web. care să documenteze obiectivele site-ului Web. • defini aspectele si conditiile principale ale semnaturii digitale. E-government.0. Analiza. Philip Baczewski. studiul şi realizarea tehnologiilor de comunicare prin Internet (blogs. 1000 p. Norwood. Proven guidelines for Consumers and Designers of Multimedia Learning. et al.. Jerry Honeycutt. E-entertainment. Whalen. Site web 2. seminar. Horton. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. hyper-link. • sa invete sa faca cautari pentru informatia necesara. 2003.. web page. USA.

D. William R. Tehnici de transmisie utilizate in retele Wireless 6. C. Alocarea de resurse si controlul accesului la mediu in retele Wireless 14. tendinte C. Retele fara fir personale WPAN (IEEE 802. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator. limitariile in furnizarea de servicii si aspectele privind banda de transmisie. Morgan Kaufmann. Viswanath. The Cambridge guide to teaching English to speakers of other languages (pp. Tse. OBIECTIVELE CURSULUI Cursul isi propune sa prezinte o imagine detaliata a retelelor fara fir moderne. Effective Web Design.0: From Concepts to Creativity. CA. Mobilitatea in retele fara fir 7. Principiile si evolutia istorica a retelelor fara fir (Wireless Networks) 2. organizati in grupe de 3-4 studenti. “WI-FI. aspecte legate de securizarea accesului.3.). Retele fara fir de banda larga (IEEE 802. P. D. “Fundamentals of Wireless Communication”.. Cambridge: Cambridge University Press 4. Sisteme fara fir moderne 9. vor elabora un proiect pe baza unei teme din domeniul disciplinei si a unei bibliografii indicate. Navarro. Se urmareste prezentarea arhitecturilor de retea. ZIG BEE AND WIMAX”. Sybex Inc.15) 10.Unleashing Web 2. Securitatea retelelor Wireless 8. Stanek. Alameda. Afifi. Warschauer. ISBN 07821-2849-1 6. M. Carter & D.16) 13. Retele fara fir locale WLANs (IEEE 802. Ann. Alocarea spectrala pentru sistemele fara fir existente 4. Springer 2007. 207-212). De Santis. B. Labiod. seminar. Evolutia retelelor fara fir. Standarde pentru retele Wireless 3. SUBIECTELE CURSULUI 1. Cambridge University Press 2005 2. Web Publishing Unleashed: Professional Reference 5. ISBN-13: 978-0123740342 COMUNICAŢII FĂRĂ FIR A. 148 . BIBLIOGRAFIE 1. H. o parte importanta din curs vizeaza calitatea serviciilor oferite. H. In R. Gottfried Vossen . 2001. Nunan (Eds. Servicii in retele fara fir cu arie mare de acoperire 12. proiect) Studentii. La finalul cursului vor sustine proiectul realizat. De asemena. diferitele standarde in vigoare si diversele solutii de implementare.11) 11. (2001). Online communication. BLUETOOTH. Acoperirea radio in retele Wireless 5.

1st Semester 1 Optimisation of Energy Converter Parameters 2 0 2 2 Artificial Intelligence 2 0 1 3 Metrology and Quality Control 2 0 1 4 Elective 1 2 0 1 Total 8 0 5 Ist Year. 3rd Semester 1 Systems on Chip Design 2 0 1 2 Industrial Control Technology 2 0 1 3 Elective 3 2 0 0 4 Elective 4 2 0 0 Total 8 0 2 IInd Year. 4th Semester 1 Practical Training/Research 2 Master Thesis Elaboration Total P 0 1 0 0 1 0 1 1 1 3 1 1 1 1 4 Cr/Ex* 8/E 8/E 7/E 7/D 30 7/E 8/E 8/E 7/D 30 8/E 8/E 7/E 7/D 30 15/D 15/E 30 Elective 1 Modern Programming Techniques PCBA Design and Manufacturing Mathematical Morphology Real-Time Systems ASIC Design Pattern Recognition Elective 2 149 . 2nd Semester 1 Intelligent Drive Control 2 0 1 2 Soft-Switching Techniques 2 0 1 3 Graphical Programming 2 0 1 4 Elective 2 2 0 0 Total 8 0 3 IInd Year.ADVANCED ELECTRONICS IN INTELLIGENT SYSTEMS CURRICULUM Major: Electronics and Telecommunications – Master Studies in English Nr Disciplina C S L crt Ist Year.

COURSE OBJECTIVES The course has as main objective to describe different topologies of the best energy converters active filters and uninterruptible power supplies. REFERENCES 1. POPESCU. Batteries for uninterruptible power supplies applications( 3 hours) 9. analysis and digital control( 3 hours) 10. POPESCU. de vest. D. LASCU. 2. D = distributed evaluation P Project Cr/Ex* Credits/Examination form OPTIMISATION OF ENERGY CONVERTERS PARAMETERS A. effect of harmonics. ( 2 hours) 4. . Timişoara. Ed. Classification of the power converters(3 hours) 2. converters( 3 hours) 3.c. modeling and analysis.Elective 3 Low Power Systems Flexible and Adaptive Systems Elective 4 Advanced Multimedia Technologies Spectral Analysis and Estimation Legend C S L Course Seminar Laboratory * Evaluation form: E = exam. V.( 3 hours) 7. Reduced-parts uninterruptible power supplies ( 3 hours) 6. their applications. The projects will be presented at the end of the course in a special project session. De Vest. New on line uninterruptible power supplies systems based on novel a. „Electronică de putere”. Timişoara. ( 2 hours) C. Control strategies for power converters ( 3 hours) 5. V. D.c. “Surse de alimentare neîntreruptibile”.d. D. De Vest . A small project will be also elaborated. New single – phase to three-phase hybrid line interactive/on –line uninterruptible systems( 3 hours) 8. “Convertoare de putere în comutaţie”. 2005. Ed. control methods.c. COURSE TOPICS 1. Ed. harmonic mitigation methods. Modeling. 3. and stability issues. Implementation of active filters.c rectifiers. Power supplies with power d. B. POPESCU. 150 . NEGOIŢESCU. Reducing the number of switches allows one of the most significant cost reduction of the converters.d. Harmonic sources in electrical systems. 2004. configurations. 1999. APPLICATIONS TOPICS The students will be grouped in teams (3-4 members) and each team will perform laboratory work according to course topics above. V. . Timişoara.

Computational Intelligence. Simple perceptron. 12. Intelligent Hybrid Systems (8h). Neurogenetic systems. 10. 3. 2. Artificial neural networks (ANN) – definitions and proprieties. Neuro-fuzzy systems. . Local search and optimization. signal and image processing. temporal difference based neural networks. Fast training algorithms (2h). e. 2. and the applications of the neural networks in different areas. The interpolation problem. learning strategies for RBF networks (2h). 7.g. Fast training algorithms for feedforward neural networks. e. 8. Backpropagation algorithm. 13. Among topics emphasized are: the most important neural networks architectures along with functioning algorithms. 151 . User graphical interface design for a neural network application using MATLAB. 4. COURSE TOPICS 1. 3. Self-organising Neural Networks. Simple perceptron. Fuzzy Systems as part of a broader area. 7. LMS algorithm. COURSE OBJECTIVES Introduction in the field of Neural Networks. Evolutionary Computing. Biologic neuron. constituted the primary objective of the course. Computational Intelligence Implementations (4h). Introduction. 6. ANN architectures. 9. . Radial Basis Neural Networks. Radial Basis Neural Network implementation.g. 11. 4. A brief introduction in MATLAB. Multilayer perceptron. Perceptron type artificial neural network. C.Fuzzy Logic. LVQ (2h). Recurrent Neural Networks. Self-organising feature map and competitive learning. etc. Evolutionary Programming. Hopfield. training types and learning algorithms (2h). Adaline ANN and the LMS algorithm. 5. Artificial Intelligence Applications (6h). Evolution Strategies. Hybrid neuro-genetic systems. Artificial neuron.ARTIFICIAL INTELLIGENCE A. the intelligent hybrid systems. PROJECT The project will imply Matlab implementation of various applications of the artificial intelligence in the field of applied electronics . Self-organising Neural Network implementation.Genetic Algorithms.Reinforcement Learning. Hybrid neuro-fuzzy systems. Multilayer Perceptron. APPLICATIONS TOPICS LABORATORY 1. neuro-fuzzy and neuro-genetic systems. robotics. Jordan and Elman neural networks architectures and training algorithms (2h). Cellular Neural Network implementation. . Recurrent Neural Network implementation. 6. 8. Models of the neurons and artificial neural networks. B. 5.

Tehnică. Ed. It also explains the forms. 1995 3. COURSE OBJECTIVES The course provides a broad. UTT. Ed. Variables. Tiponuţ. It describes the Visual Basic language itself and explains how to use it to perform a host of important development tasks. Standards and standardization (4 h) 5. Căleanu. 2002. M. APPLICATIONS TOPICS 1. J. 2003 MODERN PROGRAMMING TECHNIQUES A. Juran ş. Timişoara.D. Timişoara. and Tracing. Second Edition. Fifth edition. C. Architecturea and Algorithms”. V. Error Handling. Russell. REFERENCES 1. 2003. Introducing . Bucureşti. 2.NET Applications. Oakland – Statistical Process Control. Objects. and other objects that Visual Basic provides for building applications in a modern windowing environment. J. Căleanu.NET Applications 3. Developing ASP. The measurement process.Tiponuţ. Ellaboration of the technical documentation for a measuring instrument D. Applications”. the enlargement and proficiency of mind that has long been a fundamental goal of university education. S. J. METROLOGY AND QUALITY CONTROL A. 2001. P. It does cover the majority of the technologies that developers need to build sophisticated applications. Timişoara.D. Stoiciu – Metrologie. solid understanding of essential Visual Basic topics. C.e. 2.D. Lito. Norvig. Politehnica. Calibration of a digital voltmeter 2. The . i. REFERENCES 1. “Artificial Intelligence. Visual Studio. – Calitatea produselor. Web State Management. Data Types. Quality control (6 h) C. Standars and calibration (8 h) 3. COURSE TOPICS 1. Butterworth-Heinemann. A Modern Approach”.NET. D. B. Politehnica.a. Oxford. Prentice Hall. B. Specific measurement methods (6 h) 2. “Neural Networks. COURSE TOPICS 1. “Neural Networks. controls. S. COURSE OBJECTIVES The course introduces the student to all the main aspects of the discipline providing a strong broad base of knowledge and a thorough understanding of the basic principles and methodology of the discipline as well as a range of intellectual skills that develop as fully as possible the complete range of mental abilities. and Namespaces. Operators 152 .NET Framework The Visual Basic Language. Types. calitate şi fiabilitate. V. Legal metrology (4 h) 4. Logging. 3. Ed. and Constants. 1973 2. Deploying ASP. Web Form Fundamentals.

ADO. Visual Basic Code Editor. Wiley Publishing. 8. Themes. Styles. Streams. Website Navigation 7. For Each. Files and Streams. Select Case. Single Line If Then. Property Procedures.5 in VB 2008. REFERENCES 1. Visual Basic® 2008. Introduction to the IDE. development and manufacturing of complex printed circuit board assemblies  To provide basic knowledge about signal integrity and thermal management of electronic modules  To introduce modeling and simulation techniques for virtual prototyping of printed circuit board assemblies B. and Master Pages. FileSystem Objects. Programmer’s Reference. Windows Communication Foundation. Inheritance Mode. D. IIf. Lambda Functions. Toolbars and Windows. MacDonald Matthew. Database Controls and Objects 6. Text. 2008. Debugging. OOP Concepts. Building Better Web Forms. Multiline If Then. Data Binding. Exit and Continue 6. Image Processing. Selecting WPF Controls . Relaxed Delegates. Program Control Statements. Reporting. Classes and Structures. Choose. Collection Classes. and Paths. Validation Rich Controls. APPLICATIONS TOPICS 1. Stephens Rod.4. Pens. Springer Verlag. COURSE TOPICS  An overview of electronic technologies  Advanced packaging of electronic devices  Printed circuit board manufacturing technologies  Module assembly technologies  Computer aided manufacturing  Intelligent design of PCBA (aka: Design for Excellence)  Signal integrity issues in PCB design 153 . Looping Statements. Using Windows Forms Controls. Using WPF Controls . 2. Menus. Enumerated Values. If. PCBA DESIGN AND MANUFACTURING A. Configuration and Resources. COURSE OBJECTIVES  To provide advanced knowledge and skills about all relevant aspects regarding the design. Graphics. Decision Statements. User Controls and Graphics. Beginning ASP. Working with Data. Printing.NET 3. Extension Methods. Namespaces. Useful Namespaces. Drawing Basics.WPF Windows 5. 3. Selecting Windows Forms Controls. Generics. Subroutines and Functions. Non-integer For Next Loops. Interacting with the Environment.NET Fundamentals.XML C. Brushes. For Next. 2007. 7. Apress. 2. Windows Forms 4. Partial Methods 5. The Data Controls.

APPLICATIONS TOPICS Dilation and erosion Opening and closing transforms Grey scale morphological filtering Skeletons and thinning 154 . Digital Signal Integrity: Modeling and Simulation with Interconnects and Packages. REFERENCES 1.) Printed Circuits Handbook. 2008. 7. APPLICATIONS TOPICS  Printed circuit board manufacturing technologies  Computer aided manufacturing of PCBA  Expert systems for intelligent design  Electrical modeling of printed circuit boards  Signal integrity analysis of printed circuit boards  Power integrity analysis of printed circuit boards  Thermal analysis of electronic modules D. 4.). 2001. as well as the modelling skills needed in finding morphology based solutions to engineering problems. McGraw Hill. CRC Press. Brian YOUNG. COOMBS (ed. Rudolf STRAUSS. 3. BR Publishing. The Electronick Packaging Handbook CRC Press. Joseph FJELSTAD. Artech House. a powerful framework for the analysis and processing of geometrical structures. Newnes. particularly image processing. The HDI Handbook. 2009. Prentice Hall. Its main applications are signal processing. Ralph REMSBURG. Glenn BLACKWELL (ed. Virtual prototyping for signal integrity  Thermal management of electronic modules  Virtual prototyping for thermal management C. 2. 2006. High Speed Circuit Board Signal Integrity. 6. 5. SMT Soldering Handbook. BR Publishing. COURSE OBJECTIVES The course provides advanced theoretical foundations of mathematical morphology. Thermal Design of Electronic Equipment. B. Happy HALDEN. 2001. Students following this course will acquire the ability to derive properties of morphological operators. 8. Flexible Circuit Technology. 2000. Stephen THIERAUF. COURSE TOPICS Basic structures and operations Properties of morphological operations Derived morphological operators Morphological filters Morphological segmentation Shape analysis using mathematical morphology C. 2006. 2001. Clyde F. MATHEMATICAL MORPHOLOGY A.

Morphological Image Analysis. COURSE OBJECTIVES The course has as main objective to supply the theoretical and methodological support for analyze. SOFT-SWITCHING TECHNIQUES A.(2 hours) 2. ISBN 0-8194-0845-X (1992) 3. Dougherty. Speed control digital electrical drives( 2 hours) 6. 2004. 2nd edition (2003) 2. D. ( 3 hours) 10. ISBN : 0198565089. Principles and Applications by Pierre Soille. I. Microprocesorul în comanda acţionărilor electrice. (3 hours) 7. AC motor electrical digital drives. Real time issues ( 2 hours) 5. Jean. The projects will be presented at the end of the course in a special project session. Modelling. ISBN 3540-65671-5 (1999). Kenjo. B. I. An Introduction to Morphological Image Processing by Edward R. 2. ISBN : 973 – 638 – 112 – 9. 1995. REFERENCES 1. “Mathematical Morphology Online Courses”. Ed. design. T. Speed and position electrical digital drives.fr/~serra/cours/index. http://cmm. 3. Space-time correlation in trajectory explain. Oxford University Press. Conducerea cu calculatorul a acţionărilor electrice. Timişoara. Power Electronics for the microprocessor age. APPLICATIONS TOPICS The students will be grouped in teams (3-4 members) and each team will perform laboratorz work and elaborate a project based on course topics. ISBN : 973 – 36 – 0030 –X. DC motor electrical digital drives. (3 hours) 9.(2 hours) C. Movement lows( 2hours) 3. 1989. Timişoara. a structured development approach for intelligent drive control systems is introduced as concrete real-time applications. DSP applications in intelligent drive control. testing and implementation of the INTELLIGENT DRIVE CONTROL systems. For these purposes. COURSE OBJECTIVES 155 . executives and applications. Ed. Bogdanov. COURSE TOPICS 1. (4 hours) 4. Sera. Bogdanov.htm INTELLIGENT DRIVE CONTROL A. Digital control algorithms design. „Facla”.. Brushless DC motor electrical digital drives.”Orizonturi universitare”.ensmp. ( 4 hours) 8.Morphological gradients Watershed segmentation Shape analysis using mathematical morphology D. REFERENCES 1.

2005 2. Normalization. Sinusoidal Analysis and Design Methods for Resonant Converters (3 hours) 6. ZVS and ZCS Boundary Dependence on Load (3 hours) 9. 2. Kluwer Academic Publishers. B. C. Controller Design for Soft-Switching Topologies (2 hours). Single Transistor and Synchronous Rectifier Topologies (3 hours) 4. 8. State plane analysis of the series resonant converter above resonance. The QSW Buck converter with synchronous rectifier. 10. Second Edition. A. Boost ZVS FW resonant converter. Zero voltage switching in a bridge configuration. 5. The Zero-Voltage Transition and Active Clamp Converters. W. REFERENCES 1. Small-signal transfer functions of the ZCS HW Flyback converter and controller design. 2. The Auxiliary Switch Approach. Small-Signal Averaged Models for Soft-Switching Cells (3 hours) 10. 2001. Erickson. Dual of the series resonant converter. “Power-Switching Converters”. Ang.. Soft-switching Converters Modeling.. Oliva. 156 .. Quasi-Resonant Converters. Soft-Switching in PWM Converters. D. Parallel Resonant DC-DC Converter. Computer Analysis to Evaluate Characteristics and Stresses (3 hours) 8. Reverse recovery of freewheeling diode in the Forward converter. 6. The Multi-Resonant Switch Cell (3 hours) 3. Soft-Switching Mechanisms of Power Semiconductor Devices. APPLICATIONS TOPICS 1. Dependence of Transistor Current on Load. 4. S. The Series Resonant Converter: Analysis. Auxiliary Resonant Commutated Pole (3 hours) 5. 3. Spacecraft battery charge/discharge dc bus interfacing bidirectional converter. COURSE TOPICS 1. R. Taylor and Francis Group. Flyback Converter with active clamp snubber. Quasi-Square Wave Resonant Switches.The main objective of the course is to define. “Fundamentals of Power Electronics” (2nd edition).. 7. Effect of magnetizing current on zero-voltage switching in the ZVT fullbridge topology. Maksimović. FullWave and Half-Wave Modes. Load Dependent Properties of Resonant Converters. Zero-Current and Zero-Voltage Switching. The LCC resonant inverter 9. to rigorously present and treat in sufficient depth the soft-switching mechanisms in power electronics converters so that the students acquire the knowledge and skills needed to design practical high-frequency soft-switching architectures. State-Plane Analysis and Other Analytical Tools (2 hours). Extension of State-Space Averaging to Soft-Switching Switches. D. CRC Press. Subharmonic modes (3 hours) 7. Inverter Output Characteristics.

W. dynamic linked libraries. VISA.. virtual instruments execution interactive control.protocol for transmission control. instructions for programs execution control. Mohan. files management. “Power Electronics: Converters. TestStand data types. network communications. LabWindows/CVI. GRAPHICAL PROGRAMMING A. secquence development. 1995. Applications and Design”. polimorphological functions. code modules development in LabVIEW. data cluster using strings. parameters. virtual instruments debugging and execution. advanced programming techniques (creating DLL. applicationa distribution. using network elements.LabWindows/CVI: introduction in LabWindows/CVI. integrating DLL – dynamic linked libraries integration. building user interface (controls. (4 hours) 7. N.LabVIEW applications distribution: executable. formula and equations. properties import and export.Data acquisition: National Instruments multifunctional data acquisition board presentation. TestStand: TestStand introduction. graphical representations). Client. TestStand operating domain. building block diagram. COURSE OBJECTIVES Virtual instrumentation represents a revolutionary graphical programming having the main purpose to help engineers and scientists to use data acquisition boards. (1hour) 4. C/C++. T..Interaction with Windows components: ActiveX Server applications. Graphical programming is used in research. instrumental drivers use. programming and managing events. virtual instruments. panels. VisualBasic. ActiveX API-application programming interface use. DDE – dynamic data exchange. Using Signal Processing Toolbox (2hours) 157 . multithreating execution). (3 hours) 8. library elements for graphic and sound. customizing virtual instruments. menu. connectivity (TCP . introduction in IVI (Interchangable Virtual Instruments).(1 hour) 5. COURSE TOPICS 1. wavecharts and wavegraphs. The procentual contribution of this discipline is 20% respect to the specialization domain.Calling code in clasical programming languages: C. local and global variables. building virtual instruments and virtual subinstruments. implementing the front panel and as well the corresponding functionality for having a good answer to all needs.3. internet/web). B.. (8hours) 2. instrumental drivers). automatisation and monitoring.Instruments control: communication types. records configuration in databases. C++. to control instruments. programming input-output (serial. GPIB. Learning and using graphical programming the user can create by himself the desired instrument. John Wiley & Son. arrays and structures. complex metrology. analyse measurements and present data. applications distribution. users management. object oriented programming. user interface programming. expressions. Databases use. MatLAB. TestStand configuration.(2hours) 6. Undeland. Robbins. variabiles. specifique virtual instruments for data acquisition.LabVIEW graphical programming introduction: virtual instrument concept.(1 hour) 3.

National Instruments. COURSE TOPICS 1. Creating. Managing hardware resources. Programming languages and real-time operating systems (RTOS). G Programming Reference Manual. Creating virtual function generator. Description of real-time programming languages and operating systems. Biomedical Image Processing. Reliability and faults toleration. Tasks. Managing resources to meet constrains. Strings and file I/O. 10. Arrays and graphs. Kayvan Najarian. Data acquisition. 4. REAL TIME SYSTEMS A. C. 2006. Robert Splinter. (2 hours) 6. COURSE OBJECTIVES Introducing Real-Time Systems (RTS). 8. RTS history and definitions. 5. General RTS hardware and software structure. Time triggered CAN (TTCAN). analyze and implement RTS. 158 . Learn how to design. www. Real-time communication and networking. 7. (2 hours) 3. (2 hours) 4. APPLICATIONS TOPICS Laboratory 1. Creating a monitoring. www. (2 hours) 2.com/pdf/manuals . 3. resource handling. Creating virtual oscilloscope.9. (2 hours) 3. Practical solutions. having as deadline the end of semester. editing and debugging a VI. (2 hours) 5.TestStand. (2hours) 6. Creating a SubVI. 2. CRC Press. 2005. (2 hours) 7. (2 hours) Project 1. Biomedical Signal Processing. Each project will be split in tasks for 3-4 student teams. 3. 6. Taylor&Francis Group. REFERENCES 1. Real time I/O interfacing. Biomedical Signal and Image Processing. National Instruments. Creating an elaborated graphical user interface (GUI). (2 hours) 2. (2 hours) 5.com/pdf/manuals . (2hours) 7. APPLICATIONS TOPICS RTS implementation based on given resources and constrains. B. Modeling real-time systems.ni. 2. January 2007. (2 hours) 4. Case and sequence structures. Instrument control. Using Image Processing Toolbox (2hours) C. 2005.LabWindows/CVI. 9.ni. National Instruments. Loops and charts. controlling and analysing temperature multipoint system. Creating a developed test application using test sequences. 4. Real-time communication networks structures and principles. scheduling. Creating virtual spectral analyser. (2 hours) D.

ARM Microprocessor Architecture. ARM Architecture Experience 5. VHDL – Verilog migration. B. 2 courses (4hours) 4. Mentor Graphics IC Studio 4. COURSE OBJECTIVES The course addresses the main concepts in pattern recognition techniques from both theoretical and practical point of view. 1 course (2 hours) C. Open Cores Projects OpenCores 2006 3. B. Our goal is to provide the knowledge needed to understand research papers and to solve practical pattern recognition applications. Analog Mixed Mode simulations using AHDL. Principles of VLSI design McGrow Hill 1993 PATTERN RECOGNITION A. Paterson.S. The level of the course will be demanding and only dependent on the student background and capacity. Selected Open Cores Project 7. Liu. 1 course (2 hours) 2. COURSE TOPICS Hardware Description languages in design – advanced topics. Simulation of VHDL descriptions – Active VHDL 2. 2 courses (6 hours) 5. Direct Digital Signal Generator Architectures. Wiley India. Internal Architecture of new FPGA series. COURSE OBJECTIVES The course content addresses to master students in the Electronics and Telecommunications Faculty aiming to explore advanced study of digital system design – ASIC’s. Springer. 2006 ASIC DESIGN A. (2 hours) 5. APPLICATIONS TOPICS 1. I Smith Application Specific Integrate Circuits Addison Wiley 1997 2. REFERENCES 1. 2. Prentice Hall 2000. 1 course (2 hours) 8. Hardware Acceleration Solutions for Real Time. Mentor Graphics Documentation Mentor Graphics 1990 . Real-time systems: design principles for distributed embedded applications. COURSE TOPICS Introduction Bayesian Decision Theory 159 . 2 courses (4hours) 4. Digital circuit Design using ISE Core Generator and IP’s. Real-Time Systems. 1 course. 1997 3. ISE Xilinx IP digital design environment 3. The aim of the course is to train students on the latest design tools technology and get a solid education to start a career in advanced electronic circuit design. PA Laplante. Henessy .2007 2. 2 courses (6 hours) 3. Xilinx Embedded Development Kit 6. Digital Circuit VHDL Descriptions for Synthesis. Jane W. 2 courses (4hours) 3.D. Migration of Designs from FPGA to ASIC D. Real-Time Systems Design & Analysis. REFERENCES 1. Hermann Kopetz.

SYSTEMS ON CHIP DESIGN A. Routing Algorithms and Mechanics 9. Bishop.Hart. COURSE TOPICS 1. and digital ASICs. Introduction to System-on-Chip Architectures. Digital Design with HDL 3.G. RTL Guidelines for Design Reuse 4. D. APPLICATIONS TOPICS Image feature extraction Normal BayesClassifier K-Neares neighbour classifiers Support Vector Machine Classifiers Decision Trees Boosting Espectation Maximization Neural Networks D. Design Methodology for SoC Logic Cores 3. R. 2004. Design Validation 6. APPLICATIONS TOPICS 1. Quality of Service in Communication Networks C. mixed mode. Wiley 2000 2. 2. A student will know how to partition systems and be able to make a trade-off between solutions based on the different domains.E.Maximum Likelihood and Bayesian Parameter Estimation Nonparametric Techniques Linear Discriminant Functions and Neural Networks Feature Selection and Extraction Machine Learning Unsupervised Learning and Clustering C. Design Examples 7. “Neural Networks for Pattern recognition”. Verification 5. C. Oxford University Press. for system level integration on silicon. 2nd Edition . To this end.O. VHDL and VHDL-AMS 4. Flow Control 10. SoC Testing of Logic Cores 160 . B.Duda.M. Network-on-Chip Introduction and Topologies 8. Embedded Systems and SoC Architectures 2. COURSE OBJECTIVES The System-on-Chip course gives the students skills for the design of embedded systems consisting of analogue/RF. Stork. all abstraction levels from system level specifications down to the circuit level and physical limitations including modeling from one domain to another are included. P. Deadlock and Livelock 11. REFERENCES 1. ”Pattern Classification.

B. 2000. Testing of Analog and Mixed-Signal Circuits 7. System Interfaces for Industrial Control: ASI. Data Communications in Distributed Control System: Distributed Industrial Control System. Production Testing 9. Human – Machine Interface in Industrial Control. Supervisory Control and Data Acquisition (SCADA) Controllers. 2. Modern VLSI Design. Fault tolerant systems (10 hours) 3. Data Transmission Protocols. SoC – reconfigurable products 10. Wolf Wayne.5. 2002. System Level Validation 11. with the emphasis on system interfaces together with a range of control applications including industrial control (SCADA). Proportional-Integration-Derivative (PID) Controllers (6 hours) 4. IDDQ Testing 8. PROFIBUS. Industrial Ethernet. APPLICATIONS TOPICS Laboratory 1. Computer Hardware for Industrial Control: Microprocessor Unit Organization. COURSE OBJECTIVES The course is industrial technology and control systems focused. Data-Link Protocols (8 hours) C. Rajsuman Rochit. Prentice Hall. Programmable Peripheral Devices (4 hours) 2. Microprocessor Unit Interrupt Operations. Digital Controllers for Industrial Control: Computer Numerical Control (CNC) Controllers. Morgan Kaufmann (Publisher). Project The student will select one of the following projects: 161 . On-Chip Communication Architectures: System on Chip Interconnect. Artech House Publishers. Implementing a Network Interface on TINI (3 hours) 2. 2008. Nikil Dutt. Fieldbus System. Boot Loader Instruction Sets for the TINI Platform (3 hours) 3. Applications in Matlab and SIMULINK Real-Time Workshop (5 hours). Design of Fault-tolerant Systems D. 3. COURSE TOPICS 1. HART Field Communications. REFERENCES 1. INDUSTRIAL CONTROL TECHNOLOGY A. Testing of Embedded Memories 6. Sudeep Pasricha. Data-Link Protocols. System on Chip Design. SCADA team applications (search on Internet for SCADA devices) (3 hours) 4. System-on-a-Chip Design and Test. FlexRay. intelligent control and data communications in distributed networks. It is suitable for students wishing to pursue a career in digital electronic industry. Microprocessor Unit Input/Output Rationale. Data Transmission Control Circuits and Devices.

Steve Mackay. Elsevier Newnes. (2h) 2. Simulation of power dissipation in CMOS circuits. ISBN-10: 0815515715 ISBN-13: 9780815515715. (3h) 3. REFERENCES 1. Hardware techniques for power consumption optimization. (2h) 4. 2005 162 . Hardware Multiplier. Zhang. Introduction in low power circuits. 2003. Software techniques for power consumption optimization. 7. Low-Power Electronics Design. (1h) 2. David. COURSE OBJECTIVES The course provides theoretical knowledge and practical skills for the optimization of electronic systems so that energy consumption should be minimized. COURSE TOPICS 1. LOW POWER SYSTEMS A. Piguet.1. Industrial Control Technology: A Handbook for Engineers and Researchers. ISBN-10: 0750663952 ISBN-13: 9780750663953. ISBN-10: 0750658053 ISBN-13: 780750658058. Making a DAC with the low power PWM timers. APPLICATIONS TOPICS The project accustoms the students with specific problems concerning the design of low power circuits. 3. D. It will present the basic techniques that provide a low power consumption. C. Using Simulink to construct block diagrams of control systems and simulate them. 4. (3h) 6. Deon Reynders. Low power microcontrollers The characteristics of flash memory. Edwin. The management of the dynamic energy consumption. The control of a DC motor with a low power circuit. Wright. 2004. (2h) 9. 1. Florida. REFERENCES 1. 5. (3h). (2h) 8. 4. 3. C. Peng. (3h). (2h). The clock signal. B. Practical SCADA for Industry. Energy consumption in electronic circuits. (2h) 3. Practical Industrial Data Communication: Best Practice Techniques. (3h) D. 2008. (2h) 5. Selecting the best controller for specific serial busses. Control via Ethernet. 298 p. Analysis and estimation of the power consumption in electronic circuits (2h). Low power microcontrollers (4h) 10. Devices and technologies for low power systems. Edwin Wright. CRC Press. Design workflow for low power systems (6h) 6. Low power microcontrollers. 2. Power dissipation in electronic systems. Software techniques to reduce dynamic energy consumption. Bailey. 428 p. Interconnecting CAN busses via Ethernet. 867 p. 2. Butterworth-Heinemann.

Luecke. 4. with a strong emphasize for up –to-date technology development. Kovacs.(2 hours) 4.2. ( 6 hours) 9. APPLICATIONS TOPICS The students will be grouped in teams (3-4 members) and each team will elaborate a project based on course topics. The projects will be presented at the end of the course in a special project session. FAS modeling. For these purposes. 2005.USA. 2. modeling and testing the components and the complete FAS. B. components. 3. London. e-learning and e-government. Einführung in CIM. FAS synthesis. Tavalga. 2005. REFERENCES 1. TU Wien. Kluwer Academic Publishers. 3. Analog and Digital Circuits for Electronic Control Systems Applications Using the TI MSP430. 2004 ADVANCED MULTIMEDIA TECHNOLOGIES A. Fr. FMS basic notions.”Politehnica”. Basics definitions in manufacturing systems. Kopaček. ş. Universität Bremen. Rabaey.M.a.( 2 hours) 3. Flexible Manufaturing systems in Practice. FAS examples (4 hours) 8. on the convergence between Internet and mobile communication technologies. curs suport electronic. COURSE TOPICS Tendencies regarding multimedia technologies evolution Structure tasks and user adaptability 163 . Computer integrated FAS. London. knowledge in updated technologies used in ecommerce. (2 hours) 2. P. a structured development approach for devices. Elsevier. as well as the technical presentation of the Information Society technologies. A. COURSE OBJECTIVES The course has as main objective to supply the theoretical and methodological support for learning.Addison-Wiley reading. synthesizing. B. COURSE OBJECTIVES The course objective is to provide advanced theoretical information of the scientific area. “Sisteme flexibile de fabricaţie”..(2 hours). J. Sisteme flexibile de fabricaţie. Hyper FAS. J.Gräser. 2004. The course goal is to provide information. D. 1993. Use of robots. Petri Netz. Ed. C. 1996 J. MA. (3 hours) 7. FLEXIBLE AND ADAPTIVE SYSTEMS A. synthesizing concepts and methods. as well as modeling techniques are detailed. 4. M. Austria. 5. FAS analysis ( 3 hours) 6. Systems theory overview. COURSE TOPICS 1. Low Power Design Methodologies. Pedram. Ivan Bogdanov.. analyzing.( 2 hours) 5.

second edition. N. e-gouverment – multimedia infrastructure applications’ testing – software testing (including CGI and API scripts) D. Watkinson – Convergence in Broadcast si Communications Media. F. smart-card security. Chapman – Digital Multimedia. Tannenbaum – Theoretical Foundations of Multimedia. Finney. FFT. implementation strategies Software Engineering Mobile multimedia technologies Infrastructure multimedia technologies Multimedia applications engineering Interactive-TV. Random signals: power. Parametric methods for line spectra: Models for sinusoids in noise. Wiley. sampling. Project Management for Interactive Media. Nonparametric spectrum estimation methods: Periodogram. Focal Press. England. 2001 4. 164 . Addison Wesley. ISBN 1-56205-792-8 SPECTRAL ANALYSIS AND ESTIMATION A. e-voting. B. R. Raymond. APPLICATIONS TOPICS Case studies – electronic payment systems. Elaine. Pirouz. 2001 3. Science Press. J. Parametric methods for rational spectra: AR. 1999. Chapman. Web Communication Design. nonparametric and parametric estimation techniques and algorithms for quantities related to the frequency representation of signals. imaging etc. Pisarenko method. Video On Demand Communication media convergence Internet security protocols C. Click Here. Lynda. DAB. automation. Addison Wesley Longman Limited. windowing. MA and ARMA signals. Halsall – Multimedia Communications. ISBN 0-201-36058-6 6. Andy. Cramer-Rao lower bound. 1997. England. J. WebCast. nonlinear least squares method. DVB. 2001 2. Yule-Walker method. spectral density and coherency. Harlow. Indianapolis. Weinman. The course is motivated by recent developments of the field and its applications in communications. COURSE OBJECTIVES Introduction of advanced topics in frequency repesentation of signals. Comp. speech processing. COURSE TOPICS Introduction: Overview of the field and its applications. Yule-Walker method etc. S. REFERENCES 1.Advanced technologies and software for multimedia applications Advanced Web programming HCI (Human Computer Interaction): definition and concepts. New Riders Publishing. Levinson-Durbin algorithm. measurement. 1998 5. Subspace parameter estimation. USA. Managing Multimedia. corelogram. zero-padding: Bias and variance. e-leaning.

P. 2. Englewood Cliffs NJ: Prentice Hall. Broersen. D. 4th Semester 1 Practical Training/Research 2 Master Thesis Elaboration Total P 2 1 1 0 4 1 0 1 0 2 0 0 0 1 1 Cr/Ex* 8/E 7/E 8/E 7/D 30 8/E 7/E 8/E 7/D 30 8/E 8/E 7/E 7/D 30 15/D 15/E 30 Elective 1 Modern Programming Techniques PCBA Design and Manufacturing Mathematical Morphology 165 . AR. 3rd Semester 1 Mobile Communication Networks 2 0 2 2 Optical Communication Systems and Networks 2 0 2 3 Elective 3 2 0 1 4 Elective 4 2 0 0 Total 8 0 5 IInd Year. London: Springer. S. REFERENCES 1. Moses. The Levinson-Durbin algorithm 6. Introduction to Spectral Analysis. R. 3.M. Adaptive algorithms. Automatic Autocorrelation and Spectral Analysis. APPLICATIONS TOPICS The project will consist of Matlab implementation of a package of algorithms for spectral analysis: 1.C. Modern Spectral Estimation: Theory and Applications. 1st Semester 1 Antennas and Wave Propagation 2 0 0 2 Advanced Topics in Signal Processing 2 0 0 3 Selected Topics in Communication Engineering 2 0 1 4 Elective 1 2 0 1 Total 8 0 2 Ist Year. Pisarenko method 4. 2006.T. The Yule-Walker method 5. FFT and periodograms 2. Englewood Cliffs NJ:1997. 2000.M. COMMUNICATION NETWORKS CURRICULUM Major: Electronics and Telecommunications – Master Studies in English Nr Disciplina C S L crt Ist Year. Kay. MA and ARMA processes 3. Stoica. 2nd Semester 1 Pattern Recognition 2 0 1 2 Networks Modelling 2 0 1 3 Video Networks 2 0 1 4 Elective 2 2 0 1 Total 8 0 4 IInd Year. P.

Visible region. COURSE TOPICS Maxwell's equations: Maxwell's equations. Antenna Theory: Analysis and Design. Aperture antennas: Horn antennas. A. Grating lobes. wire antennas. Wave impedance. D = distributed evaluation P Project Cr/Ex* Credits/Examination form ANTENNAS AND WAVE PROPAGATION A. Vee. Boundary conditions. Oblique incidence. 2005. Radiation fields: Fields of electric and magnetic dipoles. APPLICATIONS TOPICS The project will consist of one of the following topics 1. Antennas and Radiowave Propagation. Microstrip antennas.Elective 2 Network Planning Computer Networks Administration Elective 3 Resource Management in Wireless Networks Broadband Communication Networks Elective 4 Advanced Multimedia Technologies Spectral Analysis and Estimation Legend C S L Course Seminar Laboratory * Evaluation form: E = exam. 1985 166 . New York: Wiley. Antenna and system noise. rhombic and loop antennas. Radiation fields. C. Radiation patterns for antenna arrays (Matlab programming) 4. Energy density and flux. Design of a wire antennas 2. Balanis. Antenna arrays: Array pattern multiplication. Effective area and effective length. Adaptive algoritm for antenna array beamsteering (Matlab programming) 5. Collin. information technology. COURSE OBJECTIVES Applications oriented approach to antennas and wave propagation motivarted by recent developments in fields such as wireless communications. 2. radar and material science. Design. E. Parabolic reflector antennas. Plane waves: Plane waves in lossless and lossy media. C. dielectrics and plasma. bandwidth. steering and beamwidth. Yagi (coupled) antennas. Antenna parameters: Directivity. Fields of linear. Lens antennas. Energy flux and conservation. Polarization. R. Directivity. Uniform arrays. Harmonic time dependence. REFERENCES 1. Contitutive Relations. Wire antennas: Linear and dipole antennas. New York: McGrawHill. B. Field simulation of a microstrip antenna (with a commercial EM solver) D. gain. Model for conductors. Radiation patterns for dipole and wire antennas (Matlab programming) 3.

Some examples.J. .Watermarking using wavelets. These topics are present in almost all M.3. C. Wavelets. Goals for the project are * Reading the papers in full detail and needed back references. . The estimation problem in the case of lack of any statistical properties. APPLICATIONS TOPICS Project can be on one of the following topics: .Detection using Neyman-Pearson strategy in watermarking. Some applications in image processing. Orfanidis. The constant false alarm criterion.Inpainting using wavelets.Denoising using wavelets. S. Basics on Kalman filtering. Detection threshold. Minimum Variance unbiased estimation. 5. Examples of using the Bayesian strategy in communications.Sc. COURSE OBJECTIVES This course is intended to give some knowledge and competences in using wavelets in signal processing. Detection using the minimum risk rule. 3. RADAR/SONAR. Digital wavelet transform. Electromagnetic http://www. curricula. .Parameter estimation using Cramer-Rao techniques.Parameter estimation using ML techniques. Some examples. worldwide.Parameter estimation using LS techniques. The concept of multiresolution. CramerRao theorem. Bayesian Detection Strategy. 167 .ece. Probability of correct detection.edu/~orfanidi/ewa/ Waves and Antennas. ADVANCED TOPICS IN SIGNAL PROCESSING A. Computer minimization techniques of the cost function. ML and MAP receivers. The importance of using wavelets and statistical signal processing in communication engineering and other related fields is obvious. 4. . COURSE TOPICS 1. B. . Least Squares Estimation. . Algorithms for ML estimation. database searching. Maximum Likelihood Estimation.rutgers. Presentation and use of Wavelet toolbox and WaveLAB for 1D and 2D signals. 6. Some examples. 2. ML Bayesian detection and MAP Bayesian detection. Cramer-Rao Lower Bound. .Bayesian detection for communications. This course offers an essential support for other courses dealing with transmission over fading channels and also for the general theory of digital modulation. The likelihood function. Another major goal of this course is to introduce the problem of statistical signal processing which means estimation and detection. The student will pick a journal paper or 2-3 conference papers from the course webpage (it is assumed that the student will also read back references to understand that paper). The concept of estimation with maximum likelihood. The risk function. Neyman-Pearson Detection Strategy.

3. 2. D. COURSE OBJECTIVES This course presents an overview of modern communications technologies and challenges. Corina Nafornita. ISBN 978-606-554-013-2 (978-606-554-014-9 vol I). Petre Stoica. REFERENCES 1. Timisoara. data an telephone communications. ISBN-13: 978-0387941738. Spectral analysis of signals. 2005. Self-similarity traffic. COURSE TOPICS 1. H. ISBN-10: 0387941738. An Overview of Routing in Practice. Steven M. * Make a short presentation explaining the ideas of the papers and what they obtain from the simulations and why * Prepare a report explaining the above in more careful detail Requested: WaveLAB or Wavelet toolbox for wavelets assignments. Congestion control. Introduction to Signal Detection and Estimation. especially in switching. 2009. 2. Architectures. routing and congestion control..Packet Queuing and Scheduling 168 . Queuing models. APPLICATIONS TOPICS 1. Long range dependency communications. Kay. vol. ISBN 973-625-236-1. It prepares students to understand the issues facing the designers of next-generation data networks and to undertake applied projects or research in the areas of communications network design. 5. 4. Adaptive Routing Based on Shortest Paths Flow Models. 1998).and forecasting. Long term evolution communications. Optimisation of routing using intelligent techniques 5. that are at the heart of the proliferation and fusion of networks taking place today Another objective is providing skills in identifying problems and the appropriate method to be applied.* For the paper. 2005. High speed 4G communications. and Topological Design. Objectives. Digital Watermarking in the Wavelet Domain. B. Congestion control by using neural networks.Network Algorithms and Shortest Path Routing. Politehnica Publishing House. 3. Window Flow Control. Delay models in data networks Multiplexing on a Communication Link. Optimal Routing. Fundamentals of statistical signal processing. Characteristics of modern communications networks. the student will choose one part of the paper and simulate the proposed algorithm to re-generate the results given or try it on a related application. radio. 2nd edition March 16. Signals and Systems. Corina Nafornita. Politehnica Publishing House. Randolph Moses. Multiaccess communication Introduction on multi-access problem in satellite . Poor. Simulations will be done in MATLAB or LabVIEW. C. Technologies. 4. 1993 (vol I) and 1998 (vol II). Main Issues in Routing. V. . Queuing systems. Springer. Splitting Algorithms. The main objective is to provide knowledge for understanding the technological developments. Prentice Hall. Flow Control Schemes Based on Input Rate Adjustment. Prentice Hall. 1. Challenges. SELECTED TOPICS IN COMMUNICATIONS ENGINEERING A. Routing.

Introducing . McGrawHill. Visual Studio. Web Form Fundamentals. Program Control Statements. IIf. Themes. It does cover the majority of the technologies that developers need to build sophisticated applications. ADO. For Next. Network routing. Englewood Cliffs. If.Multiacces communications 3. Error Handling. Subroutines and Functions. User Controls and Graphics.2. Data Types. The . Robert Gallagher. and Master Pages. and Constants. Morgan Kaufmann Publishers.NET. Web State Management. Lambda Functions. Algorithms. Visual Basic Code Editor. Select Case. The Data Controls. Ad hoc wireless network traffic-self-similarity and forecasting 2. Extension Methods. Non-integer For Next Loops. Single Line If Then. Enumerated Values. Deploying ASP. Validation Rich Controls.NET Applications 3. COURSE TOPICS 1. Karthik Ramasamy .Long term evolution communications D.NET Fundamentals. For Each. 2009 3. Building Better Web Forms. Operators 4. Data communications networks. Debugging. Objects. Logging.Intelligent routing 5. New Jersey.NET Framework The Visual Basic Language.Congestion control using intelligent techniques 6. Introduction to the IDE. Inc. Exit and Continue 6. controls. Decision Statements.. 2007 MODERN PROGRAMMING TECHNIQUES A. Inheritance Mode. Relaxed Delegates. Choose. and Tracing. I. Prentice Hall International. 2nd edition. Multiline If Then. 2. 169 . Leon-Garcia. Widjaja. Toolbars and Windows. Partial Methods 5. COURSE OBJECTIVES The course provides a broad. 2. Data Binding. REFERENCES 1. Inc. It describes the Visual Basic language itself and explains how to use it to perform a host of important development tasks. and other objects that Visual Basic provides for building applications in a modern windowing environment. Files and Streams. Property Procedures. Dimitri Bertsekas. B.Border Gateway protocol routing 7. and Architectures. Types. Styles. Data and Computer Communications (8th Edition). Developing ASP. Looping Statements. Prentice Hall. Working with Data. Menus. Website Navigation 7. Deep Medhi. It also explains the forms. William Stallings.Routing Algorithms 4.NET Applications. A. and Namespaces. Communication Networks (2nd edition). Protocols. 1991 2. 2004 4. solid understanding of essential Visual Basic topics. Variables. APPLICATIONS TOPICS 1.XML C.

development and manufacturing of complex printed circuit board assemblies  To provide basic knowledge about signal integrity and thermal management of electronic modules  To introduce modeling and simulation techniques for virtual prototyping of printed circuit board assemblies B. 8. Configuration and Resources. MacDonald Matthew. Pens. Text. OOP Concepts. Useful Namespaces. Windows Forms 4. 2008. Interacting with the Environment. Windows Communication Foundation. Springer Verlag. Wiley Publishing. PCBA DESIGN AND MANUFACTURING A. and Paths. FileSystem Objects. COURSE OBJECTIVES  To provide advanced knowledge and skills about all relevant aspects regarding the design. COURSE TOPICS  An overview of electronic technologies  Advanced packaging of electronic devices  Printed circuit board manufacturing technologies  Module assembly technologies  Computer aided manufacturing  Intelligent design of PCBA (aka: Design for Excellence)  Signal integrity issues in PCB design  Virtual prototyping for signal integrity  Thermal management of electronic modules  Virtual prototyping for thermal management C. Brushes. Beginning ASP. Selecting WPF Controls . APPLICATIONS TOPICS  Printed circuit board manufacturing technologies  Computer aided manufacturing of PCBA  Expert systems for intelligent design  Electrical modeling of printed circuit boards  Signal integrity analysis of printed circuit boards  Power integrity analysis of printed circuit boards  Thermal analysis of electronic modules D. Visual Basic® 2008. Namespaces. Collection Classes. Streams. Classes and Structures.3. 2007. Reporting. REFERENCES 170 . 2. Programmer’s Reference.5 in VB 2008. Selecting Windows Forms Controls. 7. D. Printing.NET 3. Database Controls and Objects 6.WPF Windows 5. Stephens Rod. Using Windows Forms Controls. Drawing Basics. Graphics. REFERENCES 1. Apress. Using WPF Controls . Generics. Image Processing.

). Its main applications are signal processing. 2008. Clyde F. The HDI Handbook. BR Publishing. 2000. CRC Press. particularly image processing. Thermal Design of Electronic Equipment. 4. The Electronick Packaging Handbook CRC Press. 5. McGraw Hill. “Mathematical Morphology Online Courses”. Happy HALDEN.) Printed Circuits Handbook. COOMBS (ed. 2009. B. Digital Signal Integrity: Modeling and Simulation with Interconnects and Packages. SMT Soldering Handbook. Stephen THIERAUF. Ralph REMSBURG. Morphological Image Analysis. MATHEMATICAL MORPHOLOGY A. a powerful framework for the analysis and processing of geometrical structures. COURSE OBJECTIVES 171 . 2nd edition (2003) 2. as well as the modelling skills needed in finding morphology based solutions to engineering problems.1. 7. Artech House. 2.fr/~serra/cours/index. http://cmm. High Speed Circuit Board Signal Integrity. Dougherty. ISBN 0-8194-0845-X (1992) 3. Brian YOUNG. 3. Newnes. BR Publishing. 2001. 2006. 6. REFERENCES 1. 2001. ISBN 3540-65671-5 (1999). Jean. COURSE TOPICS Basic structures and operations Properties of morphological operations Derived morphological operators Morphological filters Morphological segmentation Shape analysis using mathematical morphology C. Rudolf STRAUSS. Sera.htm PATTERN RECOGNITION A. 8. Principles and Applications by Pierre Soille. An Introduction to Morphological Image Processing by Edward R.ensmp. Glenn BLACKWELL (ed. COURSE OBJECTIVES The course provides advanced theoretical foundations of mathematical morphology. 2006. Prentice Hall. Flexible Circuit Technology. Joseph FJELSTAD. Students following this course will acquire the ability to derive properties of morphological operators. APPLICATIONS TOPICS Dilation and erosion Opening and closing transforms Grey scale morphological filtering Skeletons and thinning Morphological gradients Watershed segmentation Shape analysis using mathematical morphology D. 2001.

Traffic in packet switched systems: Data traffic at packet level. Stork. Binomial model. Traffic clasification: Traffic in circuits switched systems. Data traffic at flow level(TCP and UDP). R. Poisson processes. D. Wiley 2000 2. The purpose of this lecture is to introduce simulation techniques as a necessary instrument for studying stochastic systems with discrete events. Engset model-Application to telephone traffic modelling in acces 172 . Service processes. “Neural Networks for Pattern recognition”. Markov model. Techniques for analysing systems performances are also considered.Duda. Bishop.E. 2004.G. APPLICATIONS TOPICS Image feature extraction Normal BayesClassifier K-Neares neighbour classifiers Support Vector Machine Classifiers Decision Trees Boosting Espectation Maximization Neural Networks D. The students will gain insights in statistics and stocastic processes as well as modelling and simulation of discrete event systems.M. Models:Poisson model. COURSE TOPICS Stochastic processes used in modelling: Basis concepts.O. NETWORKS MODELING A. Properties. COURSE OBJECTIVES The course has as main objectives the theoretical and practical aspects regarding telecommunications networks simulation in order to evaluate and optimize their performances. B. Our goal is to provide the knowledge needed to understand research papers and to solve practical pattern recognition applications. B. 2nd Edition .Application to flow level modelling of streaming data traffic.Application to telephone traffic modeling in trunk network. REFERENCES 1. Erlang model. COURSE TOPICS Introduction Bayesian Decision Theory Maximum Likelihood and Bayesian Parameter Estimation Nonparametric Techniques Linear Discriminant Functions and Neural Networks Feature Selection and Extraction Machine Learning Unsupervised Learning and Clustering C.The course addresses the main concepts in pattern recognition techniques from both theoretical and practical point of view. Exponential negative law. Queueing systems simulation: Introduction to queueing systems theory. P. Oxford University Press. C. ”Pattern Classification.Hart.

2003. APPLICATIONS TOPICS 173 . Thimma V. Berlin Heidelberg. Applications in telecommunications networks performance evaluation and design. Jackson networks Simulation of systems with multiple series servers. Editura Matrix Rom. Kawashima. The hybrid DPCM/DCT video codec model. Paris. Performance evaluation in different traffic models: Erlang model. Coding rectangular frames. The MPEG4 Visual standard: Basic concepts (tools. Exponential servers chain. Quality assessment (Subjective methods.. Laboratory no. Simulation and performance evaluation of the M/M/1/N system Laboratory no. C. Queueing model – Application to packet level modelling of data traffic. profiles and levels). Arnold Bragg (Editor) 2. Image model. The MPEG7 and MPEG21 standards: Characteristics.4. Theory and Applications. Hayes. objects. Video coding standards) . Engset model. Temporal model. 1993. Video Compression: Video formats. H. H. F.G. G.network. Hebuterne. C. J. Laboratory no. Modeling and analysis of Telecommunications networks.Sharing systems-Application to flow level modelling of elastic data trafic. Structure. Niculescu. H. Telecommunications networks modelling: Stochastic networks. H. Laboratory no.264 standard: Basic concepts. APPLICATIONS TOPICS Laboratory no. Video coding concepts (Video CODEC.264. Coding synthetic visual scenes. Open networks.264 profiles.6. GET et Lavoisier. Studio quality video profiles. Akimaru. 4. REFERENCES 1. SpringerVerlag. Image. Teletrafic. Scalable video coding and scalable profiles. Laboratory no. Fiche.5. 5. Data. B. Entropy coding. J.3.2. 3. Bucureşti 1997. MPEG7 and MPEG21 standards. K. Editor). Coding arbitrary shaped regions. Arrival processes models. Trafic et performances des reseaux de telecoms. G. Texture coding. Presenting the compression and transmission techniques. VIDEO NETWORKS A. COURSE OBJECTIVES Introduction to video signal and digitization parameters. D. The H. COURSE TOPICS Baseband signals: Voice. Recent Advances in Modeling and Simulation Tools for Communication Networks and Services. Taylor software presentation. Compression techniques: Lossless compression. The G/D/1 chain. 1. Video. Gannesh Babu. Nejat Ince (Author. Presenting the MPEG4. 2004 3. Wiley. Queueing networks: Burke’s theoreme. Objective methods).264 structure. Lossy compression. Continuous processes modeling. Analiza şi modelarea sistemelor de comunicaţii. New York. Binomial model Sharing model. Performance parameters evaluation.

2000. Editura Orizonturi Universitare. (electronic form). 2003 2. Iain E. The forward Discrete Cosine Transform. (20 copies in library). Advanced Cellular Network Planning and Optimisation Edited by Ajay R Mishra. The Discrete Wavelet Transform. Geospatial data for Network planning C. The main 174 . Mobile Communications (in romanian). Quantization. Walke. John Wiley & Sons Ltd. Radio links engineering and radio coverage topics are presented. Applications for different types of Mobile networks are also explained and developed. COURSE OBJECTIVES The lectures contain the basic principles of Radio network planning. P. Intro Radio Network Planning and Optimisation 2. Link budget calculations for different radio technologies. Mobile Radio Channel and Fading 5. REFERENCES 1. (electronic form). RLE decoding and restoring coefficients order. Radio Link Engineering in Mobile Networks 6.Manipulating image data using Visual C++ and OpenCV. COMPUTER NETWORKS ADMINISTRATION A.H. Coverage planning. C. Viswanath.264 and MPEG-4 Video Compression – Video Coding for Next-generation Multimedia. Richardson. H. 2001 NETWORK PLANNING A. G. Mobile Radio Networks. APPLICATIONS TOPICS The main laboratory works cover: Microwave links design. Entropy decoding. Editura de Vest. Microwave link engineering 4. 3.Simu. Sisteme de transmisie şi comutaţie. 2. Entropy coding. M. Fundamentals of Wireless Communication. 4. Laboratory works are held in GSM lab which contains equipment from Alcatel D. Link budgets for GSM. The inverse DCT. Timişoara. E. REFERENCES 1. UMTS and LTE 7. Tse. Cambridge University Press 2005. John Wiley & Sons. Marza. COURSE OBJECTIVES The main goal of this discipline is to endow students with theoretical and practical knowledge regarding computer networks administration and management. Outdoor and indoor propagation models 9. Oteşteanu. England. D. Radio site engineering 3. B. Timisoara 2003. Radio coverage aspects 8. Propagation models principles and software implementation. Accessing square blocks within an image. 2007. D. John Wiley & Sons. Coefficients reordering and RLE. B. COURSE TOPICS 1.

MPLS. TCP/IP networks. anti-spam (2h) 8. 2005. Network applications and services: DNS. documentation (2h) 3. Principles of Network and System Administration. 2. (2h) 11. John Wiley and Sons. Wireless networks administration: standards. O'Reilly. COURSE OBJECTIVES 175 . Craig Hunt. VPN. TCP/IP Network Administration. Network management: SNMP. Apache. POP/IMAP. FTP (3h) 5. Monitoring network protocols: Whireshark 3. Authentication and authorization (3h) 6. security (2h) 10. network setup. OS configuration. WINS. Quality of services: QoS. install and configure computer networks: network design. AD setup 7.D-View 4.objectives of the course classes are to prepare students to understand and practice network administration. design rules. Network troubleshooting: network tools. Introduction in network administration: computer networks fundamentals. Firewall setup 8. CMIP. Routing protocols 11. IIS/Apache setup 9. B. HTTP. Email server setup 10. security monitoring. applicaton services. Routing: Routing protocols. SNMP (4h) 9. WLAN setup D. 3. planning. network requirements estimation and allocation. DHCP. Security policies 12. 2004. network administration (2h) 2. installing and setup 2. SMTP. (2h) C. network security. Roberta Bragg. APPLICATIONS TOPICS 1. Craig Hunt. Directory services: LDAP. Network security: firewall. VPN setup 6. Windows Server 2003 Network Administration. MIB. REFERENCES 1. MOBILE COMMUNICATION NETWORKS A. anti-virus. test cases. O'Reilly. Intranet and Internet services configuration and administration: IIS. service validation (2h) 12. balancing network utilization (2h) 4. equipments’ setup. 2002. Network planning. ActiveDirectory. IPSec. Security policies: security planning. ToS. Routing rules. SNMP & MIB 5. Network management . Design. and network management. COURSE TOPICS 1. equipments. Mark Burgess. access control (2h) 7. 3rd Edition. SLA.

from basic concepts to advanced topics and future directions. Multi-antenna techniques: MIMO in LTE. S. Physical Layer for downlink and uplink. Scheduling. The basic elements of optical network operation will also be described. taking into account the constraints of the physical layer. SONET). the type of traffic to be transported and the upper level protocols. WDM components etc. LTE Radio Protocols. John Wiley & Sons. starting with the study of optical network elements needed for the implementation of all-optical network nodes. Holma. A. link adaptation and hybrid ARQ. 2009 2. Air Interface Technologies and Performance. Parkvall. Channel Coding and Link Adaptation. Multi-user scheduling and interference coordination. Control plane protocols. To get this objective the course starts by covering first generation optical systems and networks.). APPLICATIONS TOPICS The students should elaborate a semester project on an individual theme according to the course topics. 2008. COURSE TOPICS The context for the Long Term Evolution of UMTS. Performance of 3G evolution C. OPTICAL COMMUNICATION SYSTEMS AND NETWORKS A. F. Elsevier. Power control. where the optical technology is limited by transmission (FDDI. semiconductor lasers. photodetectors. User plane protocols. OFDM. COURSE OBJECTIVES The main objective of this course is to give the student the ability to analyse and design optical systems and networks. B. E.) and optical networks (optical couplers. OFDMA and wider-band single-carrier transmission. WDM) are then covered in detail. B. Toskala (editors). The course will emphasize the physical properties and operation of components that comprise optical systems (fiber. optical amplifiers. H. Cambridge University Press 2009 3. COURSE TOPICS Outline syllabus: 176 . Voice service in LTE. REFERENCES 1. LTE for 4G Mobile Broadband. LTE for UMTS – OFDMA and SC-FDMA Based Radio Access. System architecture based on 3GPP SAE. Beming. User mobility. Second edition. D. Dahlman. Voice over IP (VoIP) LTE-Advanced. J. Khan. 3G Evolution HSPA and LTE for Mobile Broadband. Physical data and control channels. Radio resource management. Network architecture and protocols.The course provides technical information about the most important aspects of 3GPP LTE according to release 8 specification. etc. Sköld and P. The second generation networks (SONET next generation.

FDDI.Timişoara. Routing and traffic models. System characteristics relevant at RRM level.couplers etc. Heuristical algorithms and optimization). Cap.2 Fiber optical lines.6 Optical networks: FDDI. Radio planning. Jun Zheng. Modulation Schemes in WiMAX. RRM functions.). SONET/SDH. emitters. Adrian Mihaescu .etc. Rajiv Ramaswami and Kumar Sivarajan. Fibers and optical devices (optical fibers.5 Software control for optical networks: Software control of large transport networks. optical switches. Power control. MPLambdaS /GMPLS. Cap. Project: MatLab models for optical fiber systems and networks devices. Congestion control.2005.1 Introduction. Measuring methods for fiber optical systems and networks. Specific aspects of RRM for LTE. receeivers. Cap.etc. Resources management in 2G systems. MAC and packet scheduling. Radio Resource Management in WiMAX. noise. COURSE TOPICS Radio resources management (RRM) in wireless networks. SONET/SDH and SONET next generation. Optical network design:Client models.Comunicaţii Optice..2004. rapidly reconfigurable optical networks. Call Admission Control1. Handover. D ynamic packet assignment–scheduling. in order to utilize the limited radio spectrum resources and radio network infrastructure as efficiently as possible and to improve Quality of Service and general system performance in wireless networks. Optical Networks Second Ed. 3. APPLICATIONS TOPICS Laboratory: Network fiber optical devices. RRM in WCDMA. Cap. attenuation .Optical WDM Networks. link adaptation and power 177 .Editura de Vest. adaptive system management. D. RRM in GSM-GPRS/EDGE wireless networks. 2002. network planning. C.3 Optical networks: Optical network topology: Optical network devices (star couplers. Link budget. COURSE OBJECTIVES The main objective of the course is to present the concept of Radio Resources Management in wireless networks. RRM Algorithms. Cap4. B.).). Morgan Kaufmann Publishers 2. physical level : Basics of numerical communication in optical channel (models. RESOURCE MANAGEMENT IN WIRELESS NETWORKS A. Radio Resource concept. Interactions among RRM functions. dispertion. consisting in a set of strategies and algorithms for controlling some important parameters.Cap. WDM metropolitan optical networks.H. REFERENCES 1. Optimization algorithms and methods (Routing algorithms. Radio Resource Management in LTE. Handover in WiMAX. Line WDM systems (components and design).T. Frequency band allocation.Mouftah. Admission control. Code management. Resources management in 3G systems.IEEE Press. Integral software control.

Simulation of types of wideband modulations • single carrier based modulation • OFDM based modulation 2. COURSE TOPICS 1. Oriol. Radio Resource Management for Wireless Networks. Reed. APPLICATIONS TOPICS The students. Applications. H. Jens Zander. including time of arrival (TOA) estimation. Receiver structures ( 6 hours) 2. Digital carrier spreading codes for base band wideband multiaccess • digital carrier mutiband user codes • low duty cycle access in presence of NBI rate access in presence of multipath 178 . Analog / Digital Ultra-Wideband Transceivers and Digital Receivers ( 6 hours) 5. 2005. Artech House. 2001 3. COURSE OBJECTIVES The course has as main objective to supply the main benefits of wideband and ultrawideband and to present theoretical and technological problems which appear in practical implementations especially in wireless communications. Practical Radio Resource Management in Wireless Systems. will have to make and sustain a semester project based on one of the courses topics. J. handover control. 2001. D. Sofoklis A. Propagations and Channel Model. Antennas. and positioning accuracy analysis.-R. Kyriazakos. Radio Resource Management Strategies in UMTS. Digital carrier spreading codes for base band wideband access ( 3 hours) 6. N. A.a channel model • Optimum receiver 3. Jordi. intercell interference coordination. S. APPLICATIONS TOPICS 1. Radio Resource Management in Cellular Systems. BROADBAND COMMUNICATION NETWORKS A. forming groups of 2-3. MIMO configuration control. P. B. Artech House.15. Mixed Signal Wideband Communications Receivers ( 4 hours) 4. Introductions. 2004 4. Modulation and Signal Detections ( 3 hours) 3. Tripathi. 2.4. Ramon. load balancing. REFERENCES 1. John Wiley & Sons.allocation. Also it is presented the potential of this technology in localization. D. C. positioning approaches. Pulsed wideband interference to narrowband receivers ( 3 hours) 7. Localization ( 3 hours) C. Wideband pulse propagation and detection • generalized multipath model • IEEE 802. Kluwer Academic Publishers.

J. The course goal is to provide information. Pam Siriwongpairat. DVB. COURSE OBJECTIVES The course objective is to provide advanced theoretical information of the scientific area. 1999. J. Addison Wesley. Elaine. Video On Demand Communication media convergence Internet security protocols C. ISBN 0-201-36058-6 179 . implementation strategies Software Engineering Mobile multimedia technologies Infrastructure multimedia technologies Multimedia applications engineering Interactive-TV. Focal Press. Halsall – Multimedia Communications. J. Addison Wesley Longman Limited. Chapman – Digital Multimedia. Project Management for Interactive Media. smart-card security. F. Science Press. S.D. "Ultra-Wideband Communications Systems : Multiband OFDM Approach" Wiley-IEEE Press ADVANCED MULTIMEDIA TECHNOLOGIES A. REFERENCES 1. N. 2001 3. e-learning and e-government. Andy. e-leaning. second edition. 3. B. R. Managing Multimedia. e-gouverment – multimedia infrastructure applications’ testing – software testing (including CGI and API scripts) D. DAB. with a strong emphasize for up –to-date technology development. Watkinson – Convergence in Broadcast si Communications Media. 2001 2. Xuemin Shen ed. knowledge in updated technologies used in ecommerce. John Wiley & Sons Ltd 2006 2. Wiley. COURSE TOPICS Tendencies regarding multimedia technologies evolution Structure tasks and user adaptability Advanced technologies and software for multimedia applications Advanced Web programming HCI (Human Computer Interaction): definition and concepts. England. Ray Liu. K. Tannenbaum – Theoretical Foundations of Multimedia. Comp. as well as the technical presentation of the Information Society technologies. APPLICATIONS TOPICS Case studies – electronic payment systems. REFERENCES 1. Harlow. Prentice Hall. 2001 4. on the convergence between Internet and mobile communication technologies. 2005. Chapman. England. WebCast. e-voting. 1998 5. Jeffrey Reed ed: “An Introduction to Ultra Wideband Communications Systems”. Finney. W. “Ultra-wideband wireless communications and networks”.

Parametric methods for rational spectra: AR. Englewood Cliffs NJ: Prentice Hall. B. Web Communication Design. nonlinear least squares method. Random signals: power.M. R. Raymond. Pirouz. The Levinson-Durbin algorithm 6. 2006. USA. Moses. zero-padding: Bias and variance. Weinman. corelogram. Yule-Walker method etc. Stoica. COURSE TOPICS Introduction: Overview of the field and its applications. 2. P. Lynda. Pisarenko method 4. windowing. London: Springer. 2000. APPLICATIONS TOPICS The project will consist of Matlab implementation of a package of algorithms for spectral analysis: 1. Indianapolis.6. The course is motivated by recent developments of the field and its applications in communications. nonparametric and parametric estimation techniques and algorithms for quantities related to the frequency representation of signals. P. 3. Click Here. sampling. Parametric methods for line spectra: Models for sinusoids in noise. New Riders Publishing. imaging etc. 180 . Adaptive algorithms. speech processing. C. D. FFT and periodograms 2. MA and ARMA processes 3. COURSE OBJECTIVES Introduction of advanced topics in frequency repesentation of signals. FFT. The Yule-Walker method 5. REFERENCES 1.M. Automatic Autocorrelation and Spectral Analysis. Englewood Cliffs NJ:1997. Kay. Modern Spectral Estimation: Theory and Applications. ISBN 1-56205-792-8 SPECTRAL ANALYSIS AND ESTIMATION A. automation. Broersen. Introduction to Spectral Analysis. Yule-Walker method. Nonparametric spectrum estimation methods: Periodogram.T. Levinson-Durbin algorithm. Cramer-Rao lower bound. 1997. Pisarenko method. spectral density and coherency. Subspace parameter estimation. measurement. MA and ARMA signals. S. AR.

181 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful